Sunteți pe pagina 1din 4

Stim din viata de zi cu zi ca cele traite de noi in trecut, cele citite sau gandite nu dispar dupa ce faptul s-a

consumat. Putem reproduce in minte chipurile oamenilor pe care i-am intalnit, infatisarea locurilor prin care am trecut. De asemenea ne aducem aminte de obiecte pe care le-am vazut in trecut. In toate aceste cazuri este vorba de procesul psihic denumit memorie. Deci , putem defini memoria ca fiind procesul psihic ce consta in intiparirea, pastrarea si reproducerea sau recunoastera a ceea ce a facut parte din experienta noastra trecuta. Procesul memoriei este constituit din trei faze successive: y y y Faza de achizitie (memorare) encodare; Faza de retinere (pastrare); Faza de actualizare(recunoastere sau reproducere).

Encodarea - exista doua forme : y y Una automata Una care presupune efortul subiectului.

Hasher si Sacks (1984) au aratat ca, oamenii encodeaza automat localizarea in spatiu si timp a obiectelor, ca si trecutul cu care ei experimenteaza diferite situatii, in timp ce encodarea majoritatii celorlalte tipuri de informatii, cu precadere intelesul cuvintelor, se face cu efort. Pentru a putea fi retinute, acestea din urma trebuie denumite, asociate cu altele, repetate pana devin familiare. Numim prima forma encodare incidentala, iar pe cea de-a doua encodare intentionala .Stocarea procesul de retinere (pastrare, conservare) a informatiilor pana in momentul in care este

necesara punerea lor in disponibilitate.Stocarea ridica, in principal, doua probleme: Cat timp pastram? Ce se intampla cu materialul memora in timpul stocarii? Asadar, durata si dinamica stocarii au retinut atentia cercetatorilor. Durata stocarii reprezinta timpul care se scurge intre intrarea si iesirea informatiei din memorie. El este foarte variabil si in functie de el memoria se clasifica astfel:
1

MLS MLD

Hebb ,1949 Broadbent, 1958 ; Brown si Petterson, 1959.

Dinamica stocarii - are loc conservarea, pastrarea informatiei intr-o forma cat mai asemanatoare, uneori chiar identical cu cea encodata. ; - procesul de inchegare, intarire, amplificare, organizare si restructurare a informatiilor, astfel incat reactualizarea e mult diferita de encodare; -proces de eliminare, destramare, de stergere si disparitie a informatiei, nemaiputandu-se asigura reproducerea. Recuperarea - procesul memoriei care consta in scoaterea la iveala a continuturilor encodate si stocate.Distingem doua tipuri de recuperari: -Reactualizare instantanee (Brown si Kulik, 1977); -Recuperare cu efort (fenomenul imi sat pe varful limbii) Memoria nu se manifesta numai in anumite moment ale vietii. Ea se manifesta in permanenta, in intreaga noastra viata psihica. Lucrurile pe care le percepem au pentru noi un inteles si ne putem folosi de ele, pentru ca experienta anterioara, actualizata de memorie, ne ajuta la aceasta. Gandurile noastre au continuitate pentru ca in fiecare clipa tinem minte ce am gandit inainte cu un minut, cu o ora ,etc.Memoria da continuitate vietii noastre sufletesti. Memoria se caracterizeaza prin cateva trasaturi esentiale cum ar fi: y Are un caracter activ : ceea ce memoram are stransa legatura cu activitatea pecare o desfasuram, obiectele pe care le urmarim; y Retinerea informatiilor este una selective ; adica memoram si reactualizam doar ceea ce are o anumita semnificatie pentru noi si este de trebuinta intereselor noastre; y Are un caracter inteligibil deoarece presupune intelegerea celor memorate, precum si sistematizarea, clasificarea, ierarhizarea si structurarea informatiilor. Putem face o clasificare a memoriei in functie de mai multe criteria. Astfel :

Dupa prezenta sau absenta intentiei, scopului si controlului voluntar in procesele de engramare, delimitam: -memorie involuntara -memorie voluntara

Dupa gradul de intelegere al celor memorate: - memorie mecanica - memorie logica Dupa modalitatea informational preferentiala: -memorie imaginative( conservarea, reproducerea imaginilor trecutului) -memorie verbal- simbolica (conservarea ideilor) Dupa criteriul timpului: -memorie senzoriala (MS) registrul informational sensorial RIS - memorie de scurta durata(MSD) -memorie de lunga durata (MLD)

Memoria are anumite proprietati care se manifesta diferit de la o persoana la alta:  volumul : se refera la cantitatea de informative ce poate fi stocata. Acesta difera de la o persoana la alta;  mobilitatea: se refera la capacitatea de a acumula informatii noi, de a le corela cu alte cunostinte, de a le modifica;   Rapiditatea fixarii : vizeaza usurinta intiparirii, efortul presupus pentru realizarea ei; Fidelitatea redarii ; se refera la masura in care informatia actualizata corespunde cu cea intiparita;  Rapiditatea actualizarii : se refera la viteza cu care reusim sa actualizam un material invatat. Aceste proprietati sunt diferite de la un individ la altul. Atunci cand sunt foarte puternice sau foarte slabe, ele pot devein elemente distinctive in descrierea personalitatii noastre. Prin memorie omul intipareste, conserva si reutilizeaza atat propria sa experienta de viata , cat si experienta intregii omeniri. Inteleasa in acest mod, memoria apare ca fiind o forma de cunoastere, si anume cunoasterea trecutului (vezi Piaget, 1970)

Memoria nu este o functie liniara, izolata de celelalte, ci apare in primul rand ca o implicatie, o resursa a tuturor celorlalte procese psihice, de la cele mai simple la cele mai complexe. ( Popescu Neveanu, 1977 ) Deci materialul care se stocheaza este materialul provenit prin contactul organelor de simt cu realitatea, ceea ce evidentiaza legatura memoriei cu procesele senzoriale ; prelucrarea si interpretarea informatiilor se face cu ajutorul gandirii ;de asemenea, nu se retine si nu se reactualizeaza orice,ci ceea ce produce placer, corespunde unor dorinte, aspiratii, fapt ce scoate la iveala relatia dintre memorie si mecanismele afectiv-motivationale ; memoria implica si un effort voluntary, fiind legata deci de vointa. Rolul memoriei umane consta in faptul ca ea asigura continuitatea, consistenta, stabilitatea si finalitatea vietii psihice a individului.Ea este cea care leaga elementele anterioare de cele care vor urma ; ea da posibilitatea reactualizarii unor date anterioare ale cunoasterii. In concluzie, memoria nu este ceva static, inchistat, finit ; ea, dimpotriva, are o evolutie cu sens progresiv, ascendant, ce se inscrie pe o traiectorie de la simplu la complex, de la inferior la superior. Ea evolueaza o data cu varsta cronologica sau intelectuala a omului ; memoria scolarului se deosebeste de cea a adultului, iar memoria acestuia de cea a batranilor.

Bibliografie Zlate M, 1999,Psihologia mecanismelor cognitive, Ed. Polirom , Iasi Radu I, 1991, Introducere in psihologie, Ed Sincron, Cluj- Napoca Dragan I,1996, Psihologie generala, Ed Eurobit Hayes N, 2004, Introducere in psihologie, Ed All Bucuresti -