Sunteți pe pagina 1din 4

DUNAREA DE JOS din CAHUL Examen la literatura veche

Specialitatea:LLR,anul 1 BARDUC MARIANA

-Demonstrati ca personajele dramei R zvan si Vidra de Bogdan Petriceicu HASDEU ilustreaza practica romantismului

Razvan si Vidra este o dram romantic care are ca tem exaltarea trecutului glorios si critica prezentului dec zut. In prefata dramei "R zvan si Vidra", Bogdan Petriceicu Hasdeu prezinta succint trasaturile personajelor sale: "caracterul infocat, generos, eroic si impresionabil al lui Razvan; caracterul ambitios, imperativ si orgolios al Vidrei; caracterul avar si las al lui Sbierea; doua caractere de taran romanesc, personificate in mos Tanase si in Razasul". Elementele romantice: - sursa de inspiratie este un moment din istoria nationala, pe care autorul isi ia libertatea de a-l modifica in scopul obtinerii unor efecte artistice sporite; - Razvan este un erou exceptional (titanul revoltat, macinat de o pasiune devoratoare: ambitia maririi), pus in situatii exceptionale (domneste o singura zi pe tronul Moldovei si moare intr-o lupta la portile cetatii); - autorul opteaza pentru situatii extreme: Razvan este initial un paria al societatii, iar in final domn al Moldovei; - se manifesta preferinta pentru personajul stigmatizat prin apartenenta la un grup etnic defavorizat; - principalul mijloc artistic este antiteza: Razvan este inger si demon, inocent si totodata calculat, impacat cu propria conditie, dar ravnind totul cand vede ca soarta ii este favorabila; - viziunea hiperbolica marcata de visul premonitoriu; - destinul lui Razvan este marcat de o predestinare nefasta;

- prezenta unor motive romantice: motivul saracului imbogatit din intamplare si , care refuza imbogatirea; motivul stapanului devenit robul robului sau; motivul razbunarii prin bunatate, motivul coincidentelor simultane etc; - retorica declamativa. Personajele se definesc in maniera romantica, mai ales prin tehnica contrastului. Confruntarea directa si prezentarea personajelor in actiune devin mijloacele de exteriorizare a sentimentului si a caraterului. Razvan este personajul principal in aceasta drama. Apare ca un personaj excep ional, pus in imrejur ri excep ionale, igan dezrobit, cu virtu i remarcabile, robit a doua oar va deveni un lup tor pentru dreptate social . Destinul lui R zvan este cel al unui erou romantic, de excep ie. El cunoa te de-a lungul celor cinci cnturi bucuria m ririi, dar i am r ciunea c derii. Este pasional, infl c rat, energic, activ, hot rit i inreprinz tor, i i f ure te idealuri mari umane: dreptate social i libertate individual . Sub impulsurile Vidrei, care i-a injectat, pic tur cu pic tur patima m ririi, el va fi animat de ambi ia puterii; de a deveni domn pe scaunul Moldovei. Scriitorul i i constuie te personajul in viziune popular , ca un lupt tor legendar pentru dreptate, suferin a personal , topindu-se in r zbr tirea social (Frunz verde de negar !/ Vod doarme in c mar ,/ Iar boierii tot furind/ i i fac trebile pe rnd . Emo ionantul monolog al lui R zvan din cntul II pune in lumin vira ia interioar a eroului, ap r tor infl c rat al ideilor de adev r, dreptate, libertate (S racul ran ce- i pierde viti oarele sau plugul, Robul osndit ce fuge blestemnd biciul i jugul (To i cei slai, izbi i de soart , de nevoi inconjura i, /Afl -n codru mngiere i ne dau nume de fra i). Haiducii sunt pentru R zvan, n scu i din ai rii chin . Calit ile eroului sunt puse constant in eviden prin relevarea condi iei stigmatizarea de igan (antiteza virtu i igan i R zvan Zbierea). Vorbele de suflet din monologul lui R zvan il impresioneaz puternic pe T nase (Urmeaz , frate R zvane! Mai vorbe te! Mai vorbe te! Focul cuvintelor tale m-alin , m r core te! Sunt vorbe de sus, b iete, iar nu de-un om p mntean!/ O, Doamne, s ias tocmai dintr-o gur de igan!). Ca erou romantic, el este structurat contradictoriu: inzestrat cu calit i de excep ie, de care este con tient, dar neputincios in afirmarea lor (Eu, igan! Eu o, Jupne!/ Dect vai, dect amar/ Mai dulce-i spnzur toarea/ Nu mai a tept in zadar!). Ap sat de prejucedacata ce-i ignor virtu ile, eroul tr ie te intens chinul l untric strigndu- i deschis con tiin a propriei valori (Nu c ta c - i pare searb d i prlit, obrazul meu! / -apoi, mo ule, eu, unul nu-s igan de rind, m jur,/ Nu, nu, crede-m . In pieptu-mi bate suflet de vultur./ M iculi a fu romnc ). aici el se autocaracterizeaz . Comportamentul i faptele sale arat insu iri ales: tiutor de carte (Dintre mii de ig nime, tiut-am s -nv scrisoare,/ srbeasc i romneasc , inct ajunsei de mic/ In casa mitropoliei cel mai iste gr m tic ); cinstea (Mama, buna m iculi , din mormnt ar tres ri/ De-ar ti c in pietpu-mi se mi c p catul de-a tilh ri); generozitatea, cutezan a in lupta pentru dreptate, curajul r spunderii (El nu-i vinovat s rmanul; cntecul, f cut-am eu;/ L-am scris, l-am lipit i pace!).

Pre uind libertatea, R zvan prefer treangul dect s fie iar i rob, relevnd demnitatea uman (ntins la spinzur toare!/ omul om s fie slobod, dect rob, mai bine moare). Avnd un suflet generos, R zvan se comport dup legile morale nescrise ale haiducilor. Cnd e prins Zbierea, din cauza c ruia fusese f cut rob pentr-un galben , r zvan il iart (R zbunarea cea mai crud este cnd du manul t u/ E silit a recunoa te c e ti bun i dnsu-i r u). V zut din exterior, personajul strne te admira ia celor din jur: Ba ot , boierul, m rturise te pre uirea sa pentru R zvan: S - i spui verde dumitale/ C-a avea i eu nevoie de-un igan a a de rar./ Cam cutezz tor, cam an os, dar de tept i c rturar. Mai apoi, Va ot va l uda faptele de vitejie ale lui R zvan in luptele cu muscalii, t tarii, oferindu-i pn i func ia de hatman in divanul rii, din partea lui Aron-Vod . Vorbind despre R zvan, despre care se dusese vorba datorit faptelor sale de vitejie, el ii alc tuie te i fizionomia: Nas de oim; o frunte inalt . Din ochi inima tresare! Mai in sfir it, toat fa a numai duh i numai foc! Minski il nume te viteazul cel str lucit/ Osta ul cel mai de frunte, b rbatul cel mai vestit, podoaba taberei noastre, un luceaf r, o minune! , iar Hatmanul este gata s -i dea propria fiic de so ie, ne innd seama de trecutul lui R zvan pe care acesta, cinstit, i-l dezv luie: Trecutul nu ne prive te S privim ce este azi: Eu te v d boier, polcovnic, osta ul cel mai viteaz, /Cnd ara mea- i datoreaz izbnda str lucitoare. Dorul de ar , de p mntul natal se aprinde in sufletul lui R zvan. Aflat in Polonia de apte ani, el se infioar la amintirea rii, are nostalgia cmpiilor, a mun ilor, a cerului; holde i cmpii, busuioc i garofi , topora i ghiocei. Un romnd muncind in soare , Le v zui acele locuri i din v z le s rutai,/ ara-mi unde insu i iadul parc se preface-n rai! . Cu superioritate moral , respinge concep iile de isntr inare fa de patria drag : ara este unde-i bine (Hatmanul), Slava- i o s m reasc , ara ta din dep rtare (Vidra). R zvan opune concep ia sa intr-o modalitate aforistic , d emult in elepciune i patos patriotic: Nu hatmane! Niciodat ! Fie pinea ct de rea/Tot mai dulce mi se pare, cnd o tiu din ara mea!. Om de voin i de putere, sub impulsul ambi ioasei Vidra, R zvan e cuprins tot mai mult de patima m ririi. Vidra ii va deschide o lume nou , necunoscut , care ii va schimba destinul (De nu iubeam o femeie cu o inim semea ,/N-a fi g sit in r zboaie un nume i-o nou via ! ).Vidra intuie te in R zvan marele poten ial uman , de propulsare i ascensiune social : Un suflet ca al dumitale, i i va face loc in sus. Fiind f cut hatman, in timpul noului domn Aron-Vod i dndu-i-se un loc in divan pnetru calit ile sale vestice de vajnic lupt tor comploteaz , dorind tronul Moldovei. Tr dat, el nu reu e te dect o clip , deoarece in l area coincide cu c derea (Am biruit i mor!). Coinciden a romantic stranie se produce, al turi se afl cadavrul lui Zbierea, amndoi sunt supu i destinului fatal-mor ii. In ultima clip , R zvan este cuprins de marosmul de ert ciunii: praf, pulbere i cenu ; uitam c via a e o punte dintre leag n i mormnt!. Vidra este nu numai eroina principala si de exceptie a dramei "Razvan si Vidra", ci si un personaj de referinta din literatura romana. Vidra este nepoata vornicului Motoc, "acel groaznic barbat/ Care numai c-o-mbrancire patru domni a rasturnat" si vorbeste cu mandrie de originea ei dintr-un neam de boieri

romani, al caror sange curge in venele ei: "S-al caruia falnic sange clocoteste cu putere,/ Ca talazurile marii, in pieptul meu de muiere". Fascinata fiind de generozitatea nobila a capitanului de haiduci, Razvan, care-1 iarta pe dusmanul ce-l facuse rob "pentr-un galben", boierul Sbierea, Vidra pune in inaltarea barbatului toata puterea, tenacitatea diabolica a femeii orgolioase, intreg arsenalul unei arte de marire, care sa-i inalte alesul. inflacarata admiratie pe care i-o trezeste Razvan o face sa treaca peste deosebirea de rang social si de noblete dintre ei: "As fi mandra, capitane, ca sa strang o mana care/ Nu voieste sa-si razbune decat numai prin iertare!", inca dinaintea aparitiei ei in piesa, aflam opinia celorlalte personaje despre Vidra; boierul Gane a indragit o "fata de neam", care "Din nenorocire, totusi, ea n-are mama, nici tata,/S-unchiu-sau vrea sa-i rapeasca mostenirea cea bogata,/ Luandu-si de gand so-nchiza calugarita la un schit"; Hotul II o intalnise la vanatoare: "Un fatoi ce calareste si-mpusca chiar, ca un zmeu/ intr-o zi am intalnit-o alergand la vanatoare/ E voinica, nam ce zice! Si-i frumoasa ca o floare"; Ciobanul comunica inca de la inceput ca Vidra este mandra si orgolioasa: "Vidra-i o fata semeata, bacsita cu fudulie,/ Care n-o sa bage-n seama nici chiar pe sfantul Ilie!". Aparitia Vidrei exercita o putere fulgeratoare si definitiva asupra lui Razvan, care este cuprins instantaneu de fiorul dragostei: "Tu mi-ai dat o lume noua, mi-ai deschis o noua cale!/C-un cuvant, c-o vorba numai, cu suflarea gurii tale,/ Ca domnul Hristos pe Lazar tu din moarte m-ai sculat!". Personaj complex, Vidra este o prezenta feminina de exceptie, cu o puternica vointa, viguroasa, energica, clocotind de viata si foarte ambitioasa. insetata de marire, Vidra stimuleaza orgoliul si energia latenta a lui Razvan, folosind modalitati variate. Patima pentru bani care-1 stapaneste pe Sbierea este un exemplu pe care Vidra i-1 da lui Razvan, o pilda demna de urmat pentru evolutia personajului in drumul lui spre marire: "Vezi! invata de la dansul patima ce vrea sa zica!/ O! daca si tu, Razvane, ai simti asa de tare/ Mandra patima de-a creste tot mai mare si mai mare". Ca un adevarat strateg, Vidra adopta cele mai eficiente tactici de impulsionare si ambitionare spre marire a barbatului pe care-l iubeste cu inflacarare; atunci cand Razvan este fericit ca a fost inaintat la gradul de capitan in oastea leseasca, ea isi manifesta dezamagirea, reprosandu-i ca se multumeste numai cu atat ("Capitan? Ce mare treaba! Capitanu-i o furnica! o jucarie! E un covrig") si-1 dispretuieste pentru ca-i lipseste "setea de-a merge-nainte", amenintandu-1 cu dispret: "Fugi! Mi-e mila si mi-e jale! Mic, tot mic si iarasi mic/ () Eu te las! Te las, Razvane!". Vidra este o femeie viteaza, curajoasa si se arunca in lupta alaturi de Razvan fara a se teme de moarte, asa cum o descrie Hatmanul lesesc: "Acea femeie viteaza/ Ce tensoteste-n razboaie, infrunta moartea, vegheaza/ Pe campul de batalie, in rand cu ostasii mei,/ Pe care-ades ii intreceMinune dintre femei!". Ambitia si setea ei de marire n-au limite si atunci cand Razvan ajunge domnitorul Moldovei, ea ii ureaza entuziasmata: "Tu sa legi intr-o cununa toate tarile romane,/ incat de la Marea Neagra pan-la falnicul Carpat/ Sa nu domnesti ca un Voda, ci ca Razvan-imparat!". Energica, vulcanica, ferma si iu.bitoare, cu o vointa si o tenacitate iesite din comun, Vidra a fost asemanata cu eroinele antice pentru echilibrul interior si discretia cu care-si suporta suferinta, reiesite din scena mortii barbatului pe care l-a iubit cu toata fiinta ei: "Nu vezi ca-i moarta si Vidra? N-a zis un singur cuvant/ Nici o vorba, nici un tipat privind pe Razvan ca moare !"