Capitolul V

- 175 -

CAPITOLUL V MODEL DE ANALIZĂ A COSTULUI DE PRODUCŢIE PRIN PRISMA CHELTUIELILOR DIRECTE ŞI A CHELTUIELILOR INDIRECTE

Indicatorii de cost îi utilizăm în mod obişnuit în analiza activităţii costurilor operaţionale. “Echipaţi” cu aceşti indicatori, suntem astfel pregătiţi pentru a controla şi planifica costurile, cu scopul de a stabili un preţ al produsului competitiv şi totuşi profitabil. Cheltuielile directe sunt costurile asociate în mod direct unui produs, serviciu şi/sau proiect tangibil şi pentru care există posibilitatea de a apare ca poziţii distincte în structura acestora. Costurile directe implică materiale directe şi muncă directă. Costurile sunt considerate « directe » dacă întrunesc următoarele criterii majore : autorizarea cheltuirii resurselor se bazează pe aprobarea activităţii în conformitate cu prevederile firmei; cheltuielile sunt recunoscute în mod corespunzător ca fiind directe în sfera muncii şi a codurilor de clasificare organizaţională; trebuie să existe o consecvenţă corespunzătoare în clasificarea cheltuielilor şi aplicarea acestora pe tot parcursul desfăşurării activităţii; măsurarea cheltuielilor trebuie să se facă în termeni de unităţi specifice (valorice şi cantitative), iar utilizarea acestora este în acelaşi timp practică şi economică; cheltuielile directe trebuie să îndeplinească anumite cerinţe pentru întreaga producţie, serviciu sau pentru produsul finit legate de : - cercetare şi dezvoltare sau alte eforturi tehnice înrudite; - contribuţia materială la realizarea unui produs sau transformarea fizică a materialelor; - utilizarea şi randamentul forţei de muncă directe ; - pregătirea documentaţiei referitoare la produsul finit sau lucrare/ serviciu;

Capitolul V

- 176 -

Pentru a furniza datele necesare analizei, stabilirii obiectivelor şi controlului programului, este indispensabil un sistem eficient de acumulare a costurilor. Un sistem de acumulare a costurilor ne permite să identificăm elementele directe de cheltuieli în conformitate cu procedurile organizaţionale stabilite şi să le relaţionăm în mod specific cu un produs, serviciu, proiect, contract sau cu o comanda de producţie. În analiza cheltuielilor indirecte ne preocupăm, în special, de alocările lor în mod echitabil asupra cheltuielilor salariale şi orelor de muncă directă, costului total, vânzărilor şi costurilor aferente acestora, costului orar de funcţionare a maşinii sau a unităţilor de produs. Cheltuielile indirecte sunt în general identificate cu nivelurile organizaţionale şi/sau printr-o aplicare a cotei de cheltuieli indirecte ca fiind legate de fabricaţia unui produs. Cheltuielile sunt imputate firmei care îndeplineşte sarcina sau firmei în beneficiul căreia se realizează această sarcină. Justificarea cheltuielilor imputate se bazează pe o notificare de autorizare a bugetului aprobat. De asemenea plăţile se fac de către compartimentul responsabil înainte că activitatea propriu-zisă să înceapă şi resursele (salariale, materiale, etc.) să fie cheltuite. Această este o procedura de control a costului pentru asigurarea identificării responsabilităţii corespunzătoare stabilirii şi acumulării costurilor specifice necesare, înainte de iniţierea lucrului în cadrul sarcinii. Informaţia acumulată trebuie să fie precisă şi oportună pentru toate nivelurile organizaţionale de raportare (centre de cost, secţiune, departament, centrul de buget pentru proiect, centralizatoare funcţionale de producţie). În cele mai multe firme, în special în cele care au de-a face cu un volum mare de produse şi activităţi diversificate, procesul de acumulare a costurilor este computerizat pentru a înlesni activitatea de ţinere a evidenţei şi de raportare necesare analizei elaborării sarcinilor corective şi planificării. Pentru a stabili un sistem de acumulare a costurilor eficient trebuie să avem în vedere următoarele condiţii necesare : 1. Documente de autorizare a muncii şi a resurselor materiale;

Capitolul V

- 177 -

2. Integritate şi disciplină în respectarea cerinţelor de procesare a sistemului de cost. 3. În măsura în care este posibil, toate elementele relevante de cheltuieli directe trebuie să fie relaţionate cu cheltuielile materiale şi salariale de bază, costul orar de funcţionare a maşinii sau cu întreaga activitate; 4. Definirea priorităţilor şi stabilirea responsabilităţilor în vederea desemnării costurilor. 5. Compartimentele răspunzătoare de operaţiile financiare trebuie să furnizeze utilizatorilor structura conturilor, sistemul necesar acumulării costurilor şi liniile directoare la punctele de control prestabilite. Punctele de control sunt în legătură cu fazele procesului de acumulare a costurilor. Etapele corespunzătoare sunt următoarele: 1. Proiect : Pentru a iniţia un proiect este necesar să existe o cerere în acest sens cu justificarea cheltuielilor aprobată şi autorizată de eşalonul managerial care trebuie să includă şi cerinţele legate de cheltuielile indirecte. 2. Repartizarea bugetului şi responsabilitatea controlului : Cererea de proiect fiind aprobată, se înaintează compartimentului responsabil cu bugetul, care repartizează bugetul pentru cheltuieli şi responsabilitatea pentru control. 3. Autorizarea pentru cheltuirea resurselor : Autorizaţia de cheltuire a bugetului necesită ca documentele sursă (fişele de pontaj sau cererile pentru achiziţia de materiale şi provizii) să fie aprobate în mod corespunzător pe măsură ce activitatea progresează. 4. Cheltuielile de producţie : Cheltuielile trebuie să se facă în concordanţă cu politicile şi procedurile firmei, astfel încât să poată fi identificate şi clasificate ca directe sau indirecte. 5. Clasificarea cheltuielilor : Clasificările costurilor sunt validate în fişierul mecanic principal printr-un proces de comparare a datelor introduse cu cele deja existente în fişier. Dacă sunt incorecte sau lipsesc din fişier, se returnează compartimentului răspunzător pentru corectare şi reintroducere. 6. Responsabilităţile de contabilitate a costurilor : Responsabilitatea pentru menţinerea fişierului principal de evidenţă contabilă include şi formarea şi

Capitolul V

- 178 -

actualizarea acestuia. Rolul acestora este de a dezvolta, menţine şi monitoriza sistemul de acumulare a costurilor cu privire la următoarele : validarea ordinii de lucru şi a autorizaţiei de lucru; verificarea responsabililor ce îşi asumă costurile; compararea estimărilor şi bugetelor pertinente; monitorizarea proiectului şi iniţierea angajamentelor; acceptarea responsabilităţii pentru repartizările de cheltuieli necesare; menţinerea unor activităţi de supraveghere a sistemului precum: verificarea clasificării cheltuielilor directe şi indirecte, distribuirea corespunzătoare a conturilor, plata muncii de către firmă, documentaţia privind urmărirea contractelor cu terţii, reviziile contabile computerizate, ş.a.m.d. 7. Rapoartele sistemului : Acest sistem produce diferite rapoarte necesare atât controlului managerial, cât şi compartimentelor însărcinate cu responsabilităţi în controlul costurilor şi al bugetului. Rapoartele primare includ registrele contabile totalizatoare ale cheltuielilor pe contracte sau comenzi, elemente de cost şi balanţa de verificare a activităţii în desfăşurare şi reflectă costul de producţie, precum şi alte elemente ale contractului. Rapoartele analitice speciale sunt asigurate pentru a îndeplini cerinţe organizaţionale în termeni de evaluare a datelor de cost. Sistemul de acumulare a costurilor este sursă pentru estimarea, determinarea preţurilor şi a altor statistici contabile necesare pentru analiză şi raportare. Automatizarea sistemului ne permite să actualizăm simultan mai mult de un singur fişier, astfel încât să întrunească diferite cerinţe organizaţionale de raportare. Şi cel mai important este faptul că sistemul de acumulare a costurilor ne oferă informaţia necesară pentru a dezvolta, folosi, şi interpreta categoriile de cheltuieli directe şi indirecte şi de asemenea relaţia acestora cu : costul de producţie; vânzări; muncă directă; cost pe unitate de produs. Înainte să luăm în considerare anumiţi indicatori, este important să reţinem că toate ratele sunt folosite ca indicatori de măsurare a performanţei în analiza datelor, în planificare, iar utilizarea lor trebuie să fie temperată de discreţie şi

Deoarece majoritatea ratelor tind să reflecte o varietate de informaţii printr-o singură cifră.179 - judecată. Analiza indicatorilor firmei se realizează pe baza „Contului de profit şi pierdere” care permite stabilirea rezultatului final al activităţii prin comensurarea efectului reflectat în cifră de afaceri netă cu efortul reflectat în costurile aferente consumului de resurse materiale şi umane.1.Capitolul V . 5. o analiză detaliată a evenimentelor care au influenţat activităţile firmei pe parcursul unui exerciţiu financiar sau a mai multora. constatarea şi evaluarea tendinţelor activităţii firmelor cu profil similar. producţia acestei firme constând în file tipărite. în capitolul al V-lea am luat în studiu datele furnizate de situaţiile financiare anuale ale SC „DACRIS PROD” SRL al cărei obiect principal de activitate îl constituie tipărirea imprimatelor tipizate şi netipizate. Motivaţia principală în alegerea acestei firmei a fost dată de poziţia pe care o deţine în plan local. Cheltuielile materiale şi late cheltuieli materiale directe. Analiza elementelor costului de producţie Pentru analiza elementelor de cost şi a costului de producţie. precum : tendinţa ratelor în perioade succesive de activitate. dar şi naţional. în anul 2002 numărându-se printre cele două societăţi avizate pe plan local de către Imprimeria Naţională în tipărirea documentelor fiscale tipizate. cât şi în Bucureşti. „Contul de profit şi pierdere” regrupează pe o perioadă de gestiune dată ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de îmbogăţire) şi cheltuieli (ca sursă de sărăcire). unitatea având puncte de desfacere atât în Constanţa. cheltuielile salariale directe şi cheltuielile indirecte sunt acele componente ale costului de producţie a căror evoluţie pe parcursul perioadei analizate 2001-2003 o putem reprezenta astfel: . acestea pot fi irelevante dacă nu luăm în considerare elemente adiţionale.

Costul de producţie -mii lei6.635.601 2.84 28.194.125 6.000. Cheltuieli indirecte -mii lei5.011 556.00 14.218.333.110.000 4.112.000.000.89 100.221 9.Capitolul V 16.000 0 2001 2002 2003 Valoare medie .331 9.711 6.503.349 1. 14 Cifra de afaceri netă .568.825 1.868 23.480 15.846 9.09 18.000 8.131.996.700 4.000 10. Cost comercial (complet) -mii lei10. Elementele costului de producţie Nr.892 6.018.000.00 . 14 am efectuat analiza structurii costului de producţie.218 3.484.92 13.00 15. 8 Structura elementelor costului de producţie Pe baza datelor din tabelul nr.144.213 25.345 2. Cheltuieli salariale directe -mii lei4.059 34.857.950 7.872.365 2.169.18 26.021 5.446.552.mii lei 7.634.40 70. Cheltuieli administrative şi de distribuţie -mii lei8.380 28.840. Crt. Profit brut aferent cifrei de afaceri nete .01 21.697.191 11.305 16.301. 2.751 14.04 64.026 14.466 9. prin prisma elementelor sale componente.36 27.000 12. Ponderea elementelor de cost in costul de producţie -%cheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe/costul de producţie -%cheltuieli salariale directe/costul de producţie -%cheltuieli indirecte/costul de producţie -%TOTAL 3.000 2.664.12 16. Rata rentabilitatii comerciale -%11.680 2002 2003 Tabelul nr.761 5.000.560.643 20.378.430 23.mii leiCheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe -mii lei3.130 1.523.861.70 24.777.304.967.622 14.204.38 100.682.220.02 62. Rezultatul din exploatare -mii lei9.149. 1.000 14. Indicatori 2001 Perioada Valoare medie 13.000.684 2.871 762.180 - Cheltuieli materiale si alte cheltuieli directe Cheltuieli salariale directe Cheltuieli indirecte Graficul nr.07 100.081 3.51 66.00 13.26 100.897 10.000 6.000.000.

98%. Acest lucru indica faptul că cea mai mică rată estimată ar fi sub 6. respectiv 13. în loc de un efectiv de 2.12% şi 13. rezultatul ar fi 2.38% sub medie.363.Capitolul V . ce s-a aflat cu 3. ratele au înregistrat valori situate sub valoarea medie.454 mii lei sau 7.181 - Astfel. ceea ce înseamnă un plus de 169.349 mii lei cu o diferenţă negativă de 139.01%. în 2002 s-a înregistrat valoarea de 66. ponderea cheltuielilor salariale directe în costul de producţie a crescut în anul 2002 faţă de anul 2001 cu 1. înregistrând următoarele valori: în exerciţiul financiar al anului 2001 nivelul de 70.16% peste cheltuielile salariale directe reale.16% a costurilor de producţie. ajungând în anul 2003 la 62. Constatăm că firma a urmărit în permanenţă reducerea cheltuielilor materiale prin modernizarea şi retehnologizarea producţiei (achiziţionare de maşini şi utilaje moderne). În anii 2001 şi 2003. dar cauza care a determinat această valoare ridicată a fost politica de protecţie şi asigurări sociale care a avut ca obiectiv reducerea contribuţiilor angajatorilor în anul 2003.8% şi cea mai mare rată ar conduce la o creştere cu 7. rezultă că cea mai mare pondere în structura costului de producţie o deţin cheltuielile materiale şi alte cheltuieli materiale directe pe toată perioada luată în evidenţă. Dacă am aplica cea mai mare rată de 15. Aceşti factori reprezintă . fapt ce a condus la diminuarea cheltuielilor determinate de pierderea prin rebuturi constatate la producător.803 mii lei. Rata cheltuielilor salariale directe la costul de producţie a atins în perioada analizată o valoare medie 14.97% datorită majorării numărului de salariaţi direct productivi de la 25 la 32 (28%) şi este mai mare faţă de 2003 cu 1. Să analizăm în continuare cheltuielile salariale directe.51% s-a situat deasupra mediei cu 7.09% la valoarea medie a costului de producţie pe cei trei ani.53%.70%.39%.208 mii lei. spre deosebire de anul 2002 când rata a cunoscut valoarea de 15.141 mii lei sau în procente 6.12% la media costului de producţie pe cei trei ani analizaţi (15664700 mii lei) estimarea cheltuielilor salariale directe ar fi de 2. Dacă aplicăm cea mai mică rată de 13.02%.055. valoare apropiată de media celor trei ani analizaţi de 62. Chiar dacă cifra de afaceri şi costul de producţie au cunoscut evoluţii proporţionale în cei trei ani.08%.194.04%.09% mai mare decât media perioadei cu 1.8%.

182 - limita maximă în utilizarea calculării ratelor în procesul de estimare/planificare pe baza datelor existente.26%. Cea mai mică rată a fost cu 4. ca un procent din costul de producţie pentru a determina caracterul admisibil pe baza trecutului. elemente principale ce trebuie revizuite în planul de buget al cheltuielilor indirecte. am determinat rata medie a acestora la costul de producţie de 21. Analizând cheltuielile indirecte aşa cum apar în tabelul nr.Capitolul V . Luând în considerare aceste două puncte de vedere privitoare la cheltuielile indirecte. de a determina şi stabili variaţii faţă de bugetul planificat de cheltuieli indirecte şi cauza lor şi a oferi o baza realista pentru planificarea viitoarelor cheltuieli indirecte. atunci bugetul total de cheltuieli indirecte poate fi comparat cu experienţa istorica.19% peste medie.07% pentru perioada celor trei ani. observăm o majorare a cheltuielilor privind amortizarea datorată achiziţionării de imobilizări corporale potrivit politicii de modernizare şi retehnologizare a producţiei. controalele sunt necesare pentru anumite cheltuieli indirecte. Analiza relaţiei dintre cheltuielile indirecte asumate pe o perioada de trei ani şi totalul costului de producţie pe perioada de timp relevantă oferă managementului o baza pentru a proiecta cheltuielile indirecte ca un procent din costul total dacă acea valoare este previzionată în prealabil şi per total ca o pondere din vânzări . situându-se cu 3. Dacă analizăm cheltuielile indirecte ale exerciţiului financiar 2003. iar cea mai mare rată cu 3.69% sub media perioadei. 14. putem spune că determinarea ratei indică managementului: dacă rata este prea ridicata în raport cu piaţa (sau posibil prea scăzută) utilitate în estimarea şi fixarea preţului pentru produse/contracte. Observăm că în primii doi ani analizaţi evoluţia nu a cunoscut o creştere spectaculoasă comparativ cu anul 2003 când cota a fost de 24. dacă cheltuielile indirecte sunt prevăzute în buget (planificate) în detaliu (ceea ce are loc înainte de finalizarea bugetului).19% peste valoarea medie. proiecţii ale cheltuielilor indirecte valide în sfera obiectivelor operaţionale. . Obiectivul utilizării ratelor de cheltuieli indirecte este acela de a stabili utilitatea lor în analiza costurilor.

49 Tabelul nr.89 110.06 % 82. 5.819 67.07 - 155.85% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă 84. iar în 2003 faţă de 2002 cu 55.813 18.45 6. Elementele cheltuielilor materiale directe Perioada Nr.68 357.29 0.Capitolul V .058.35 - 248 - 273 - 255 - - - - Urmărind ponderile elementelor de cheltuieli materiale directe le putem reprezenta astfel: 1.466 22.00 - 14.95 %.183 - 5. Indicatori Cheltuieli cu materia primă Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli materiale Total cheltuileli materiale şi alte cheltuieli materiale Volumul producţiei Cheltuieli cu materia primă/volumul producţiei 2001 Valori absolute mii lei 5.221 100.026 28.75 29.318 19.46 200. 9 Structura cheltuielilor materiale în anul 2001 .20 6.707 1.2. Analiza structurală a cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli materiale directe Cheltuielile materiale şi alte cheltuieli materiale directe.378.713 2002 Valori absolute mii lei 7.84 27.03 7.949.032.709 2003 Valori absolute mii lei 11.737 1.55 147.14 7. 15 Indici % 82. principalele componente ale costului de producţie au înregistrat creşteri de la o perioadă la alta.95 - 222.527 437.407 514.55 241.855 1.568.44 11.00 - 142.03% 6.566.35%.93 105.731.987 2002/ 2001 139.67 1. astfel în anul 2002 acestea au crescut cu 42. 6. 4.763 100. crt.69 2003/ 2002 154.67% 7.45% Alte cheltuieli m ateriale Graficul nr. 2.376.816.540. 3.85 1.09 2003/ 2001 215.897 46.797 568.369.560.64 % 84.940 100.75 0.63 181.02 10.00 - 9.

000.184 - Graficul nr.Capitolul V 0. trendul activităţii de producţie a firmei şi este reprezentată astfel: 12. 10 Structura cheltuielilor materiale în anul 2002 0.000 4.000 2.000.000 6.000. de fapt. a elementelor sale a urmat.000 8.000 10.20% 11.09% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli m ateriale 82.000.000.75% 7.29% 6. implicit.44% Alte cheltuieli m ateriale . 11 Structura cheltuielilor materiale în anul 2003 Evoluţia crescătoare a cheltuielilor materiale directe şi.14% 10.000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli m ateriale Graficul nr.02% Graficul nr. 12 Evoluţia elementelor cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli materiale directe .000.06% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă 82.

44% în 2002 şi 82. Dacă analizăm cheltuielile cu materia primă pe produs în anii 2001 şi 2002 se constată o creştere a acestora de la 248 lei/unitatea de produs la 273 lei/unitatea de produs . cheltuielile cu materia primă au deţinut ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor materiale directe respectiv 84.Capitolul V .93% datorită creşterii volumului producţiei şi al preţurilor materialelor consumabile.68% şi faţă de 2002 cu 54. În procesul de planificare. Previziunile pentru cheltuielile salariale sunt bazate nu numai pe volumul de vânzări curent şi anticipat. însă cheltuielile cu materia primă pe produs au înregistrat o scădere cu 6. ca urmare a uzurii avansate a utilajelor şi implicit a pierderilor înregistrate. Celelalte elemente ale cheltuielilor materiale directe şi-au păstrat ponderile în limite acceptabile în total pe întreaga perioadă analizată.84% şi în 2003 faţă de 2002 cu 47.3. Planificarea. întrucât acestea reprezintă cheltuieli însemnate într-o firmă şi implica toate tipurile de personal (cercetare. ci şi pe numărul de angajaţi şi capacităţile necesare pentru a realiza producţia. fabricaţie.02% în 2003. iar în 2003 faţă de 2001 cu 115. 15. Fiecare unitate organizaţională creează un plan de operare a cheltuielilor salariale. controlul şi analiza cheltuielilor salariale Pentru a avea succes.55%. menţinerea performanţelor activităţii de producţie.59% în anul 2003 comparativ cu 2002 ca urmare a intrării în funcţiune a noilor utilaje. inginerie.185 - Potrivit datelor din tabelul nr. ceea ce a condus la măsura de înlocuire a acestora. Urmărind evoluţia pe cei trei ani constatăm că în 2002 faţă de 2001 acestea au crescut cu 39. administraţie şi alte activităţi). . 5. administrarea. o firmă trebuie să-şi planifice şi controleze forţa de muncă.45% în 2001. dar putem semnala creşterea cheltuielilor cu materialele consumabile în 2002 faţă de 2001 cu 141. trebuie să luăm în considerare şi necesităţile indirecte legate de conducerea.55%. 82.

Nomenclatorul de producţie include în general garanţia şi controlul calităţii . Departamentele de producţie îşi bazează planificarea pe cerinţele şi previziunile de vânzări ale produselor care reflecta nivelurile de stoc şi un inventar al necesităţilor de producţie. Justificarea pentru previziunile forţei de muncă şi a cheltuielilor salariale se bazează pe normele curente sau anticipate privind clasificarea sarcinilor şi funcţiunilor. dar şi pentru operaţii şi comenzi specifice. în cadrul cărora planificarea personalului ar putea fi făcută la nivelurile centrului de cost sau de buget. estimarea. Pregătirea planului de împărţire a forţei de muncă Diviziunea forţei de muncă se realizează de către departamente specializate. Performantele efective sunt analizate şi măsurate pe baza acestui plan de acţiune.3. recepţia şi livrarea produselor. elaborarea şi executarea bugetului.186 - 5. ambalarea. Prognozele pentru forţa de lucru aprobate devin o parte a planului de producţie.1. care este baza operaţiilor firmei. categoria de personal (direct sau indirect) şi unităţile funcţionalorganizatorice. Planul de forţă de muncă include cerinţe pentru programe de cercetare şi dezvoltare generala. Nevoile de muncă sunt elaborate în detaliu prin clasificarea sarcinilor. în funcţie de nevoile fiecărei firme şi de . Funcţiile administrative (contabilitatea. Structura funcţională poate varia practicile organizaţionale.Capitolul V . marketing) îşi planifica forţă de muncă şi cheltuielile departamentale în conformitate cu previziunile şi bugete aprobate de conducere. Proiecţiile funcţionale majore ale forţei de muncă se bazează pe următoarele consideraţii relevante : Departamentele de cercetare şi dezvoltare îşi planifica nevoile de forţă de muncă în cadrul proiectelor de dezvoltare curente autorizate şi al celor planificate.

se stabileşte numărul de zile lucrătoare. instruire. se stabileşte durata zilei de lucru care depinde de politica şi practicile firmei de asemenea. prin urmare. salarii şi sarcinile îndeplinite. acest factor putând varia între perioade în funcţie de exerciţiile financiare lunare. trebuie să luăm în considerare şi previziuni ale orelor lucrate pe contract. Forţa de muncă este clasificată în funcţie de timpul lucrat. se poate stabili şi numărul de ore productive pe zi în funcţie de nevoile firmei şi. Informaţia este ataşată unui centrul de cost şi este identificata la un anumit departament indicând previziunile proiectate pentru perioadele următoare. ratele planificate se stabilesc utilizându-se normele (o normă şi jumătate. întâlniri sau şedinţe. 18 prezintă o privire generală asupra transformării manoperei directe în ore şi recompense materiale. Utilizarea software-ului pentru convertirea forţei de muncă în ore de muncă şi în cheltuieli salariale Figura nr. rate ale muncii directe .2.Capitolul V .3. proiect sau produs/comandă. boală. orele directe. Procesul computerizat presupune: stabilirea unei limite planificate a procentului de cheltuieli pe orele suplimentare care se realizează fie de centrul de cost desemnat. gol de producţie. pentru anticiparea creşterii meritelor în următoarele 12 luni. o normă dublă. un tarif suplimentar pentru orele ce depăşesc durata de 40 ore pe săptămână). diferenţele rezultate dintre acestea din urmă pot reprezenta timp estimat pentru concedii de odihnă. indexări.187 - 5. rata orelor productive care se determină ca raport între numărul total al orelor productive şi numărul total de ore de muncă. Previziunile privind forţa de muncă directă sunt aprobate de membrii conducerii însărcinaţi cu această funcţie. de obicei. fie de departamentele specializate. stabilirea unei rate planificate a primelor pentru orele suplimentare care este determinată de către personalul specializat în elaborarea bugetului în conformitate cu politica firmei. stabilirea fişelor posturilor se realizează prin clasificarea sarcinilor pe baza experienţei istorice sau efective şi care sunt utilizate.

17 Procesul de planificare computerizată a forţei de muncă şi a cheltuielilor salariale .188 Factorii bugetării organizaţionale Decizii privind manopera directă Limita planificată a orelor suplimentare % Ore de muncă directă/ zi Ore productive/zi Zile lucrătoare/ perioadă Aplicarea ratei salariale de muncă directă Bugetul cheltuielilor indirecte Planul forţei de muncă directă X Controlul şi măsurarea performanţelor Ore de muncă directe/zi X Forţa de muncă planificată /efectivă X Cheltuieli salariale neproductive /perioadă Rata planificată a primelor pentru ore suplimentare indirecte Prima orelor suplimentare indirecte/ perioadă X X Cheltuieli salariale directe Ore totale de muncă/perioadă X Ore de muncă productive/ perioadă Ore directe neproductive /perioadă X Ore planificate de muncă supimentară directă − X X X Costul de producţie Bugetul cheltuielilor salariale directe Cheltuieli salariale productive/ perioadă + Analiza abaterilor Cheltuieli salariale directe efective/planificate Cheltuieli salariale directe aferente orelor suplimentare Bugetul cheltuielilor indirecte Figura nr.Capitolul V Decizii manageriale .

Capitolul V . Raportarea computerizată Previziunile la nivel de firmă sunt comparate cu realizările pentru a se obţine abaterile în perioada analizată. evaluarea performanţelor şi iniţierea controalelor atunci când este cazul Orele şi cheltuielile salariale directe efective sunt comparate cu planificările pentru a constata abaterile ce necesită o acţiune corectivă. Limita planificată a procentajului orelor suplimentare este aplicată orelor de muncă pentru a obţine orele directe planificate de muncă suplimentara pe perioada respectivă.3. Funcţiile de procesare ale computerului Previziunile privind forţa de muncă sunt transformate în ore de muncă pe zi şi pe perioade. Acestea se reflecta în bugetul cheltuielilor indirecte. acestea fiind reflectate în costul de producţie. Raportarea orei de . Factorul ore productive pe zi este aplicat orelor de muncă ale perioadei şi rezultă prin diferenţă orele neproductive pe perioada. Ratele cheltuielilor aferente primelor acordate pentru orele suplimentare indirecte se aplica orelor directe planificate de muncă suplimentară. pe firmă şi/sau proiect.3. informaţii care ne permit comparaţii . pentru a obţine costurile de prima pentru orele suplimentare care sunt reflectate în bugetul cheltuielilor indirecte. 5.3. Pentru a obţine costul total pentru activităţile de muncă suplimentara trebuie să combinăm cheltuielile legate de primă şi celelalte cheltuieli pentru orele suplimentare.4.189 - şi tarife medii. 5. Orele productive ale perioadei se înmulţesc cu tariful de salarizare potrivit pentru a obţine cheltuielile aferente primelor pentru orele suplimentare. Orele directe neproductive se înmulţesc cu tariful de salarizare potrivit pentru a obţine costurile de muncă neproductiva. diverse analize care ne reliefează situaţiile în care apar probleme.

14%.57% aferent personalului indirect productiv. în anul 2002 la 91. Astfel. Procesarea şi raportarea automatizată în sistemul forţei de muncă.190 - muncă şi a cheltuielilor poate fi făcute pe firmă. Din analiza datelor se remarcă faptul că pe parcursul perioadei analizate personalul direct productiv deţine ponderea cea mai ridicată situându-se în anul 2001 la 89.57% faţă de 9.3. proiect. contract. 17 ne permite să realizăm un plan al forţei de muncă directă prin asocierea orelor de muncă şi a cheltuielilor aferente.29% faţă de personalul indirect productiv care deţine doar 10. comandă. În cadrul fiecărei categorii de personal putem extinde analiza la nivelul structurării personalului în funcţie de nivelul de pregătire. salariaţii fără studii superioare deţin ponderea cea mai mare. Datele sunt separate pentru a atinge obiective variate de raportare. produs. atingând nivele aproximativ egale cu o medie de 91. Analiza personalului şi a cheltuielilor salariale Tabelul nr. iar personalul cu studii superioare 67%. 16 prezintă informaţii pe baza cărora putem face acolo unde acestea sunt semnificative. în cadrul personalului direct productiv. în special analiza.86%.43% comparativ cu 8. Obţinerea abaterilor şi izolarea situaţiilor-problemă pun în evidenta sistemul. aşa cum se arată în figura nr. În cazul personalului indirect productiv întâlnim o situaţie inversă în primii doi ani. respectiv personalul fără studii superioare înregistrează o cotă de 33%.Capitolul V . iar în anul 2003 această pondere are valoarea de 90. comparativ cu anul 2003 când raportul s-a inversat respectiv 60% pentru prima categorie şi 40% pentru cea de-a doua. acest fapt datorându-se angajării personalului tehnic suplimentar necesar întreţinerii utilajelor moderne. 5.5.71%. analiza personalului şi a cheltuielilor salariale în vederea stabilirii variaţiilor şi cauzelor . iar salariaţii cu studii superioare atingând o valoare medie de 8. Elementele bugetului de cheltuieli indirecte ( cheltuielile neproductive) sunt comparate cu cele efectiv obţinute pentru a determina discrepanţele. măsurarea şi controlul performantei.43%.

din care aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Cheltuieli salariale indirecte.57 33.45 12.48 2002/ 2001 125 133 75 128 130 100 100 100 100 172 176 143 176 177 150 132 120 136 2003/ 2001 189 200 125 192 191 200 167 300 100 268 244 436 264 240 600 313 380 289 2003/ 2002 151 150 167 150 147 200 167 300 100 156 139 305 150 135 400 237 317 212 Medie/ 2001 138 144 100 140 141 133 122 167 100 180 173 226 180 173 283 182 200 175 Medie/ 2002 110 108 133 109 108 133 122 167 100 105 99 158 102 97 189 138 167 128 Medie/ 2003 73 72 80 73 73 67 73 56 100 67 71 52 68 72 47 58 53 61 - Indicatori Număr total salariaţi fără studii superioare cu studii superioare Personal direct productiv.61 20.04 94. din care fără studii superioare cu studii superioare Cheltuieli salariale totale aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Cheltuieli salariale directe.33 66.66 .71 4 14.45 5. 8.50 6.75 6.39 89.05 26.95 93.38 91. 6.80 10.48 9.55 90.44 93. 4.06 10.43 93. 16 Valoarea medie 39 35 4 35 32 3 4 2 2 2415209 2034239 380970 2194349 1969439 224910 220860 64800 156060 10. din care fără studii superioare cu studii superioare Personal indirect productiv. 5.96 24.67 100 89.25 8. Crt.76 2003 Valoare absolută % 53 100 48 90.20 14.50 9.43 48 44 4 5 3 2 3599065 2865205 733860 3218365 2742085 476280 380700 123120 257580 11. . din care aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Ponderea cheltuielilor salariale indirecte în cheltuielile salariale directe (%) Ponderea numărului de salariaţi indirect productiv în numărul de salariaţi direct productivi (%) 2.Capitolul V Elementele cheltuielilor salariale Nr.67 8.33 Perioadă 2002 Valoare absolută % 35 100 32 91.29 92 8 10.55 6.67 100 87.29 25 23 2 3 1 2 1342101 1173621 168480 1220601 1141221 79380 121500 32400 89100 9. 3. 2001 Valoare absolută % 28 100 24 85.43 3 8.34 67.57 32 30 2 3 1 2 2304461 2063891 240570 2144081 2025011 119070 160380 38880 121500 7.42 90. 1.95 12 89.58 32. 7.191 Tabelul nr.42 85.33 66.43 60 40 100 79.33 9.24 75.56 10.57 5 9.83 10.57 91.67 73.71 33.

ponderea medie a perioadei analizate atingând valoarea de 10. ca şi în cazul celorlalte unităţi cu activitate productivă. un raport scăzut se presupune a fi un indicator primar al unei utilizări mai productive şi eficiente a personalului indirect. Cheltuielile salariale totale au crescut cu 962. respectiv 76% şi cu 1. 2002 respectiv 2003. în anul 2002 la 100 lei cheltuială salarială directă revin 7.42% în 2003. 16. ponderea majoritară este deţinută de cheltuielile salariale directe cu valori cuprinse între 90. în anul 2001 la 100 lei cheltuială salarială revin 9. În anul 2003 s-a înregistrat o creştere cu 58% a ratei faţă de 2002 datorată creşterii numărului de personal indirect productiv ca urmare a lărgirii activităţii. Altfel spus.95%.192 - Este important de analizat raportul dintre personalul indirect productiv şi cel direct productiv. astfel în tabelul nr.604 mii lei în 2003 comparativ cu 2002. Corespunzător structurii personalului. Cheltuielile salariale indirecte au crescut în 2002 faţă de 2001 cu 32%. putem stabili un raport ţintă per total. 7. dacă forţa de muncă indirectă este redusă rezonabil şi controlată. respectiv cu 56% datorită creşterii activităţii şi investiţiilor efectuate.95% în 2001.Capitolul V . cât şi contribuţiilor de protecţie socială ridicate. ratele cheltuielilor salariale indirecte pe cele salariale directe au fost de 9. În cazul firmei analizate.294.06% .48 lei cheltuială salarială indirectă. În general.83% pentru 2001. remarcând că în anul 2002 această pondere a fost ridicată atât datorită creşterii numărului de salariaţi.04% în 2002 şi 89. putem analiza ponderea cheltuielile salariale indirecte în cheltuielile salariale directe. iar în 2003 faţă de 2002 cu 137% datorită creşterii numărului de salariaţi indirect productivi cu 67%.360 mii lei în 2002 faţă de 2001. 93.83 lei cheltuială salarială indirectă. Scăderea cu 25% în 2002 faţă de 2001 s-a datorat în primul rând reducerii ponderii cheltuielilor salariale indirecte în totalul cheltuielilor indirecte cu 25%.95 lei cheltuială salarială indirectă. iar în anul 2003 la 100 lei cheltuială salarială revin 11. Mai mult.48% şi 11. ceea ce reprezintă o tendinţa favorabilă în controlul cheltuielilor indirecte. efectul asupra cheltuielilor indirecte şi ratei de cheltuieli indirecte poate fi semnificativ. Specific firmelor cu activitate de producţie.

4. Procesul de acumulare a cheltuielilor indirecte Figura nr.1. planificarea şi controlul cheltuielilor indirecte pot fi deseori dificil de realizat.2. asigurarea calităţii. prestarea serviciilor directe sau la realizarea cerinţelor directe ale unui proiect. facturi. supravegherea şi controlul cheltuielilor. procesarea computerizata a cheltuielilor reprezintă instrumentul oportun pentru acumularea.Capitolul V . vânzare. aşa cum se arată în figura nr. În general. rapoarte . 5.4. administrativ. Cheltuielile sunt apoi cumulate în documente centralizatoare la nivelul departamentelor (producţie. În multe firme. 19 iar documentaţia de bază constă în foi de pontaj ale muncii indirecte. măsurile de control şi măsurarea performanţei. Factorii-cheie în monitorizarea acestor cheltuieli sunt supravegherea continuă. Informaţiile periodice sunt comparate cu bugetul. aceste cheltuieli nu sunt identificate uşor la fabricarea unui produs. Utilizarea informaţiilor introduse în calculator din documentele-sursă Într-un sistem automatizat. Analiza cheltuielilor indirecte Deşi monitorizarea. informaţiile de cheltuieli din documentele-sursă sunt introduse în calculator prin intermediul operatorilor. abaterile semnificative sunt analizate pentru a determina cauzele şi aplicarea măsurilor corective. dispoziţii de plată.193 - 5. alocate şi raportate de fiecare firmă.4. În schimb. Analizele acestora ne pot ajuta să evaluăm cheltuielile indirecte şi să le controlăm pe cele excesive. cercetare şi dezvoltare) în funcţie de cerinţele organizatorice. 5. acestea nu trebuie să prezinte o problema dacă utilizăm indicatorii de cheltuieli indirecte. cheltuielile indirecte sunt acumulate în înregistrări contabile detaliate. 19 prezintă un sistem automatizat de bază pentru procesarea cheltuielilor indirecte. rapoarte ale cheltuielilor de transport. Cheltuielile indirecte contribuie adiacent la sprijinirea activităţilor curente.

călătorii Plăţi în numerar Amortizările Procesare automatizată Triere. centralizare Operaţiuni de calcul Rata de aplicare a cheltuielilor indirecte Crearea fişierelor Departamente de control Actualizarea fişierelor Rapoarte de structură Analiza bugetului/ abateri Interfaţele sistemului financiar Sistemul cheltuielilor salariale directe Sistemul de Acumulare a cheltuielilor Actualizarea fişierelor principale Sistemul proiectării bugetului Sistemul înregistrării costului Sistemul de facturare Registrul contabil totalizator Analiza abaterilor de la buget Contabilitate Figura nr.194 - Departamente funcţionale responsabile Fişierul principal al cheltuielilor indirecte Ore de muncă directe Document sursă Operator Data imput Fişierul principal de control Fişierul Bugetului de cheltuieli Jurnalui intrărilor de cheltuieli Pontajele muncii indirecte Facturi Dispoziţii Rapoarte privind intrări aferente Ordine de reparaţii şi întreţinere Cheltuieli salariale indirecte Rata plăţilor suplimentare Ajustări Impozite Furnizori. srvicii. utilităţi.Capitolul V . 18 Procesul de acumulare automatizată a cheltuielilor indirecte .

ş. un cont de cheltuieli valid. Această informaţie introdusă în computer este preluata din alte fişiere principale.3. centrul de cheltuieli indirecte) sau pentru întreaga firmă. ordine de reparaţii şi întreţinere. Programul poate genera rate în funcţie de forţa de muncă directă şi/sau procentul cheltuielilor indirecte în cheltuielile de muncă directă care sunt comparate cu valorile planificate.m. (vezi figura nr. Introducerea în calculator a informaţiei adiţionale pentru procesare Informaţii din fişierul principal În plus faţă de sursele de date. şi un număr organizaţional. sistemul automatizat are nevoie de alte informaţii înainte de a începe procesarea şi a-i îndeplini cerinţele. .d. 5. implicit.a.195 - ale cheltuielilor privind stocurile.4. jurnale diverse. Aceste determinări se pot face pentru o unitate organizatorică individuală (centrul de cost. Categoriile variate de cheltuieli introduse în calculator sunt apoi identificate. 18) Fişierul principal cu date despre munca directă oferă informaţii despre orele de muncă directă şi datele de cost aferente pentru a se obţine o rată de cheltuieli indirecte pe ore directe şi/sau procentul de cheltuieli indirecte în cheltuielile de muncă directă.. Fişierul de cheltuieli indirecte asigură informaţii despre cheltuielile indirecte anterioare perioadei şi pe măsură ce datele din perioada luată în calcul devin disponibile. Fişierul bugetului de cheltuieli conţine bugetele periodice şi anuale pentru a ne furniza date comparative cu cele efectiv realizate şi. Ratele se pot calcula în funcţie de contract sau comenzi. luând în calcul nevoile stabilite. a determina abaterile. iar abaterile sunt calculate pentru scopuri de raportare. departament. Informaţiile introduse în calculator (cantitative şi valorice) sunt identificate cu un număr de document. programul computerizat adaugă informaţiile în fişier şi le centralizează.Capitolul V .

rezultatele acumulării de cheltuieli indirecte sunt următoarele: un registru contabil totalizator actualizat de cheltuieli pe cont şi firmă cu însumări corespunzătoare subtotale şi totale.4. Identificarea elementelor de informaţii produse de sistem Aşa cum sunt prezentate în figura nr. proiectul de buget şi procesul de facturare a clienţilor. Procesarea computerizată separă informaţiile contabile pe faza de calculaţie corespunzătoare. Procesarea informaţiilor Înainte de a accepta datele în sistem.4.5. 18. Implementarea sistemului computerizat Sistemul automatizat de acumulare a cheltuielilor indirecte ne oferă: un număr mare de informaţii de ieşire: acumularea şi procesarea oportună a cheltuielilor cu un efort manual minim . raportarea bugetului versus informaţiile efective .6. . 5. creează fişiere atunci când este necesar pentru informaţiile noi şi face schimbări în informaţia deja existentă. actualizarea fişierelor principale pentru a îndeplini cerinţele de raportare contabilă 5. le combină şi le centralizează într-un registru contabil totalizator de cheltuieli indirecte şi realizează calculul necesar.4. actualizează fişierele principale corespunzătoare şi structurează datele în rapoarte prestabilite. rate de aplicare a cheltuielilor indirecte. realizarea ratelor de aplicare a cheltuielilor indirecte pe ore directe sau ca procent în cheltuielile salariale directe care pot fi utilizate în registrul contabil totalizator.196 - 5. registre de cheltuieli pe firmă. programul computerizat le revizuieşte şi le respinge pe cele invalide care sunt returnate departamentelor pentru acţiuni corective şi reintroducere.4.Capitolul V .

19 Fluxul cheltuielilor indirecte .197 - Sistemul de acumulare al cheltuielilor Muncă indirectă Salarii Alte stimulente salariale Creditori Furnizori Utilităţi Transport Telefon Terţi Închirieri Asigurări Asigurări profesionale de viaţă Plan de pensii Altele Taxe şi impozite Impozite pe proprietate Alte taxe Amoritări Clădiri Maşini Instalaţii Echipamente Registrul jurnal Balanţă Registrul totalizator de cheltuieli Contul de profit şi pierdere Sporuri salariale Salarii Creditorii Alte obligaţii Cheltuieli anticipate Alte taxe Rezerve Bilanţ contabil Ieşiri de numerar Sistem de raportare al fluxului monetar Tabloul fluxului de trezorerie Figura nr.Capitolul V .

7.198 - o gamă largă de indicatori pentru evaluarea performanţei. Schema computerizată a fluxului cheltuielilor indirecte Figura nr. 19 prezintă fluxul cheltuielilor indirecte după ce acestea au fost cumulate şi procesate. În partea de jos a fiecărei casete ce conţine clasificările. 13 Diagrama comparativă a elementelor cheltuielilor indirecte . 17 sunt de tipul celor utilizaţi în analiza cheltuielilor indirecte şi în planificarea bugetelor operaţionale. 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi Graficul nr.Capitolul V . Partea de sus a graficului conţine principalele categorii de cheltuieli indirecte.4. Comparaţiile sunt asigurate pentru perioada celor trei ani analizaţi. De asemenea sunt prezentate şi abaterile valorilor de la o perioadă la alta. conturile de cheltuieli se centralizează în registrul contabil general.8. În particular. Cheltuielile indirecte structurate pe categorii de cheltuieli influenţează profitul şi sunt reflectate în „Contul de profit şi pierdere”.4. Prin intermediul jurnalelor. 5. 5. Analiza structurii cheltuielilor indirecte Indicatorii din tabelul nr. exista o lista detaliată a surselor de cheltuieli indirecte. controlul operaţional şi planificare. 13). 2002 şi 2003 (vezi graficul nr. modelul compară relaţiile între elementele structurale ale cheltuielilor indirecte şi totalul cheltuielilor indirecte pentru anii 2001.

68 4.218 Indicatori Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecomunicaţii Cheltuieli cu terţi Amortizarea imobilizarilor TOTAL % 7. ajungând în anul 2003 la valoarea de 20.77%. pe lângă cheltuielile cu terţii.77 7. 2001 Valori absolute mii lei 121.784 1.189 109.281 235.684 Perioada 2002 Valori absolute % mii lei 160.58% şi 30.578 3. 13.% şi 8.550 438. ponderea cheltuielilor ajungând la 4.77 100.118 5.00 20.21 0.97 35.00 Putem remarca.805 415 547.03 60.217.264 504 1. an în care firma şi-a achiziţionat spaţiul de producţie.761 5. de cheltuielile cu chiria (respectiv 35.523. 2002 având valorile de 13. 5.37 8. 3. 2.682.700 271.77%.22%.70 0.22 100. de asemenea.26.Capitolul V . Ponderile categoriilor de cheltuieli indirecte în totalul cheltuielilor indirecte pot fi reprezentate astfel: .500 542.00 Tabelul nr 17 2003 Valori absolute mii lei 380.26 100.95 % 6. 4.170 2.199 - Observăm că în anii 2001 şi 2002 ponderea ridicată este deţinută.98 30. crt.797 201. 6.03 35.162 259.58 7.20 9. Elementele cheltuielilor indirecte Nr.452.66 0.978 1.488 1. evoluţia cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor care cunoaşte o pondere relativ scăzută în anii 2001.02 45.20%) datorită faptului că firma avea spaţii închiriate pentru desfăşurarea activităţii de producţie comparativ cu anul 2003.380 810. acest fapt datorându-se înnoirii utilajelor.152.60 1.697.

60% Graficul nr.97% Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii 35.95% 0.70% 0.03% 7.98% 45.03% 60.66% 0. 15 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2002 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi 20.26% 7.22% 6.68% 4.02% Graficul nr.77% 5.21% 35.58% Graficul nr.77% 7.Capitolul V .37% 9. 14 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2001 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe 30. 16 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2003 .200 - Cheltuieli salariale indirecte 13.20% Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi 8.

procentul cheltuielilor indirecte în cifra de afaceri netă şi în costul de producţie .4% şi a devansat valoarea medie cu 17. în general.4.Capitolul V .02%. . faţă de 2002 cu 41. Comparaţiile bugetului cu efectivele pot evidenţia variaţiile semnificative pentru analize mai complexe şi pentru acţiuni corective. metoda costului orar de funcţionare a maşinii. Aşa cum se arată în tabelul nr. constatăm că în anul 2002 s-a înregistrat o creştere sensibilă faţă de 2001. 17 sunt rezonabil de consistente pe parcursul timpului şi asigură o bază solidă pentru crearea unui buget de cheltuieli – sau cel puţin o evaluare preliminară a datelor de buget care va fi creat în perioadele următoare prin proceduri mai detaliate.6%.9. 5. Totuşi. în schimb în anul 2003 ponderea a atins valoarea de 177. rata cheltuielilor indirecte la cheltuieli directe (cheltuieli salariale directe + cheltuieli materiale + alte cheltuieli directe) . aceste cheltuieli sunt considerate. Aceste statistici sunt utilizate pentru a evalua performanţele efective şi pentru a planifica cheltuielile indirecte.8%. De asemenea.50 lei. rata cheltuielilor indirecte la valoarea producţiei.44%. necontrolabile deoarece alocarea lor este guvernată de politica şi procedurile de protecţie socială şi de rezultatele negocierilor cu sindicatul care pot constitui un considerent major.201 - Datele analizei comparative din tabelul nr. Rata indică faptul că fiecare leu cheltuit cu munca directă generează în medie cheltuielile indirecte de 1. 18 rata medie a cheltuielilor indirecte la cheltuielile salariale directe pentru perioada analizată este 150. rata pe ora de lucru directă . Analiza ratelor cheltuielilor indirecte Pentru analiza cheltuielilor indirecte considerăm că cele mai utilizate metode sunt următoarele: rata cheltuielilor indirecte la cheltuieli salariale directe . respectiv o creştere faţă de 2001 cu 41.

83 Cheltuieli indirecte/cheltuieli directe Cheltuieli indirecte/cheltuieli salariale directe -%Cheltuieli salariale indirecte/cheltuieli salariale directe .787. iar cheltuielile indirecte efective pot fi obţinute din registrul contabil totalizator şi din registre contabile auxiliare pe tipuri de cheltuieli.03 177.06 26.081 36.83 9.95 23.%- Atâta timp cat factorii care influenţează rata cheltuielilor indirecte din tabelul nr. 2. metoda este economică prin aceea că informaţia este accesibila. Tabelul nr.392 45.70 150. depreciere) nu depind de oscilaţiile cheltuielilor salariale.404 Valoarea medie 65. 3. crt. metoda utilizează un număr mai mare de operatori. 4. Informaţiile despre cheltuielile salariale directe sunt obţinute din statele de plata.349 50.48 32.101 35. 5.170 2003 89. Avantajele metodei ratei cheltuielilor indirecte la cheltuielile salariale directe sunt : metoda este uşor de utilizat.800 32. 1. Dezavantajele includ : multe dintre cheltuielile indirecte (taxe. Calculul ratelor elementelor de cost Nr.363.Capitolul V .12 7. 18 sunt consecvenţi de la o perioadă la alta.817 7.067 11.lei – mii lei –%- 2001 46.517 33.522.262 19. în comparaţie cu alte metode.02 11. 6. 18 Indicatori Ore de muncă directe Cheltuieli indirecte/ore de muncă directe .479 26.lei Cheltuieli salariale directe Cheltuieli directe directe/ore de muncă .107 17.557 2002 59. 7. putem utiliza ratele pentru estimarea cheltuielile indirecte pe baza cheltuielilor salariale directe planificate.58 124. direct proporţional cu numărul ridicat al cheltuielilor indirecte.579 12.781.856 63. metoda ignoră alţi factori determinanţi ai costului de producţie care pot depăşi cheltuielile salariale directe în unele departamente (servicii administrative). .202 - Statistica ratelor de cheltuieli indirecte poate fi folositoare atunci când estimăm costurile produselor pe oră de muncă directă şi o putem folosi de asemenea ca un ghid de planificare pentru crearea bugetelor de cheltuieli indirecte ale fabricii în mod global (total).28 125.44 10.

atât măririi . În tabelul nr. 18 prezintă rata medie pe cei trei ani a cărei valoare este de 26. Înainte să aplicam cheltuielile indirecte.7%) şi 63. În anul 2001 rata a atins valoarea de 19. serviciu sau întreaga activitate.517 lei/oră.Capitolul V . produs.33% datorată înnoirii mijloacelor de muncă (firma a achiziţionat maşini şi utilaje noi) Pentru a folosi o astfel de rată în mod eficace. constituie o bază de aplicaţie realistă atunci când forţa de muncă constituie factorul principal în producţie. pentru atelierul mecanic al firmei care cuprinde o serie de maşini (burghie.203 - Rata cheltuielilor indirecte la numărul de ore de muncă directă. Determinarea ratei o putem face fie pe centru de cost. înregistrând în 2002 o uşoară creştere la 23. maşini de filetat) este nerealist să aplicăm cheltuielile indirecte doar la numărul de ore lucrate fără a lua în calcul şi celelalte cheltuieli. depăşind media cu 5. cât şi a salariilor tarifare. 45. Rata cheltuielilor indirecte calculată la cheltuielile directe. dar ajungând în anul 2003 la valoarea de 32. departament. ceea ce se situează cu 25% deasupra valorii medii.170 lei/oră în 2002 (o creştere cu 38. 18 valoarea medie a ratei este 50. Cea mai mică valoare a ratei a fost de 32.557 lei/oră în 2001. strung. Creşterea ratelor pe parcursul celor trei ani s-a datorat numărului de salariaţi.03. Dezavantajul pe care îl prezintă această procedură este asemănător celui al cheltuielilor salariale directe: ignoră contribuţia celorlalţi factori la realizarea produsului. trebuie să realizam o analiza detaliata a cauzelor specifice ce au determinat modificări ale categoriilor de cheltuieli. Pentru determinarea acestei rate împărţim cheltuielile indirecte la orele de muncă directă. Firma poate utiliza o astfel de rată dacă se dovedeşte utilă pentru măsurarea planificării şi a performanţelor economice Tabelul nr.7%. trebuie să determinam relaţia dintre cantitatea de cheltuieli indirecte care urmează să fie aplicate şi numărul de ore de muncă directă implicate. precum şi circumstanţele neobişnuite care au constituit cauza fluctuaţiilor.404 lei/oră în 2003. Spre exemplu.58. Avantajele utilizării acestei rate sunt : uşurinţa în folosire.28 %. bormaşină.

costul orar de funcţionarea a maşinii reprezintă o estimare a sumei cheltuielilor indirecte pe oră pentru activitatea efectuata de fiecare maşină. Metoda costului orar de funcţionare a maşinii. (b) căldura. întreţinerea şi deprecierea. Cheltuielile indirecte sunt apoi alocate sarcinii sau procesului prin multiplicare orelor de funcţionare a maşinii implicata într-o anumita activitate la rata respectivă. utilizarea acestei rate este restricţionată în situaţii în care nu există variaţii extreme în realizarea produselor.Capitolul V . lumina . mai întâi trebuie să determinam relaţia dintre suma cheltuielilor indirecte care urmează să fie alocată şi numărul de ore de funcţionare a maşinii. este puţin probabil că o determinare exacta a cheltuielile indirecte să rezulte din utilizarea forţei de muncă directe datorita potenţialelor erori ce pot apărea în proiectarea în timp a cheltuielilor materiale. 2. toate datele necesare sunt uşor accesibile din rapoartele contabile. Calcularea costului orar de funcţionare a maşinii presupune următoarele etape: 1.204 - Avantajele acestei metodei sunt : este uşor de utilizat. Dezavantajele includ : nu face uz de factorul timp în alocarea cheltuielilor indirecte. nu există o relaţie logică între cea mai mare parte a cheltuielilor indirecte şi valoarea materiei prime. Departamentele implicate proiectează cheltuielile indirecte estimate pentru perioada analizată sub forma unui plan de buget. Pentru calcula rata cheltuielilor indirecte la orele de funcţionare a maşinii. această metodă se poate dovedi a fi mai utilă doar în anumite departamente decât la nivelul întregii firme. împărţim cheltuielile indirecte pentru o maşină anume (sau pentru un grup de maşini dacă sunt identice în activitate şi cost) la orele relevante de funcţionare a maşinii : Costul orar de functionare a ma sin ii = Cheltuielile indirecte Orele de functionare a ma sin ii În general. Pentru a obţine costul orar de funcţionare a maşinii. Regrupăm articolele de cheltuieli în trei categorii : (a) cheltuieli specifice fiecărei maşini în ceea ce priveşte curentul.

şi (c) toate celelalte costuri generale şi de servicii. care în mod normal nu ar fi necesare. Conducerea poate deci să se bazeze pe rapoarte de cost de mare acurateţe şi să fie sigură de oferta de preţ către client. metoda de stabilire a cheltuielilor indirecte implicata în această rata este atât logica. Determinăm totalul cheltuielilor indirecte proiectate pentru funcţionarea fiecărei maşini în timpul anului.205 - şi costuri ale clădirii. costurile orare de funcţionarea a maşinii permit fixarea definitivă a preturilor de vânzare estimate pentru fiecare sarcina. trebuie să fie produse şi păstrate pentru timpul necesar fiecărei operaţii. metoda pe ore de funcţionare a maşinii are fără îndoială multiple avantaje în alocarea cheltuielile indirecte : contabilitatea costurilor pune la dispoziţie cel mai exact mijloc pentru aplicarea cheltuielile indirecte fiecărei sarcini sau activităţi.Capitolul V . incluzând diverse categorii de activităţi. Dezavantajele principale ale metodei costului orar de funcţionare a maşinii includ : procedura măreşte costurile deoarece rapoarte adiţionale. Mai mult. metoda oferă o bază solidă pentru măsurarea costului lunar al maşinilor neutilizate. . ori eşecul în obţinerea contractelor. Cu o asemenea asigurare. rata este realista chiar şi atunci când un operator trebuie să acţioneze mai multe maşini sau atunci când mai mulţi operatori sunt necesari pentru a acţiona o singură maşină. cu un grad mare de exactitate. cât şi ştiinţifică. Rata maşinilor reprezintă rezultatul împărţirii acestui total la numărul de ore operaţionale Atunci când maşinile constituie cel mai important factor în producţie. măreşte numărul operaţiunilor în contabilitate detaliata a costurilor deoarece nu se poate utiliza o rata generală pentru fiecare maşină în parte sau pentru de grup de maşini. este o procedură realistă pentru estimarea costului pe produs. conducerea poate evita ori pierderi de operare. 3. Dacă aplicaţia costului orar de funcţionare a maşinii utilizează timpul ca baza pentru alocarea cheltuielilor indirecte.

836 35. Prin această procedură. 10.92 3. 2. 9. putem să stabilim controale minuţioase şi să asigurăm analize detaliate. Elementele cheltuielilor administrative şi de distribuţie 2001 Nr. Indicatori Valori absolute mii lei 32400 169911 64411 36940 233429 19207 573 556871 11.57 6. 1. Departamentele administrative şi de distribuţie includ activităţile de management general.04 24. trebuie folosite şi alte tipuri de rate. 2002 şi 2003 şi prezenta evoluţia acestora.73 5. indica abaterile în plus sau în minus pentru 2001. 3.45 0. 4. putem compara cheltuielile individuale cu cheltuielile totale.83 % 13.35 29.51 11.02 3.30 100 - 8. financiar-contabile şi de desfacere.88 0.206 - cum numai puţine firme pot folosi numai rate de funcţionare a maşinilor. 5.61 1. şi poate fi de asemenea folositoare în planificare. Cheltuieli salariale Taxe şi impozite Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclamă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli TOTAL Cheltuieli de administratie si distributie/numar de ore Cheltuieli de administratie si distributie/cheltuieli salariale directe Cheltuieli de administratie si distributie/cifra de afaceri neta Analizând mai îndeaproape informaţiile din tabelul nr.52 25. 7. Analizând datele din tabelul nr.899 45.36 8.02 % 5.Capitolul V .63 41.08 3.03 5. mai ales dacă au o valori semnificative. 19 2003 Valori absolute mii lei 273780 693547 595646 168864 179295 681 107012 2018825 22. 6.50 8. Analiza cheltuielilor administrative şi de distribuţie Cheltuielile de administraţie şi de distribuţie sunt în general evidenţiate şi alocate în categorii separate. 19 rezultă că per total cheltuielile administrative şi de distribuţie au crescut cu 205.467 62. 19.56 34.10 100 2002 Valori absolute mii lei 71280 255520 195273 7939 183558 23000 25775 762345 12.5.35 33.66 % 9.62 4.82 30. 5. Acest tip de informaţie constituie baza pentru o analiză contabilă detaliată a rezultatelor pe cele trei perioade de timp. crt.38 100 - Tabelul nr.56 3.474 mii lei în 2002 .

61% 24. 17 Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2001 Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 3.38% 3. reprezentând o majorare cu 36.10% 3. Evoluţia ponderilor elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie pe cele trei perioade analizate se prezintă astfel: Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 0.51% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli 41.08% 1.92% 6.02% 9. constituind o creştere semnificativă de 164.57% Graficul nr.Capitolul V .45% 5.207 - faţă de 2001.256.81%.82% 30.35% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli 25.63% 11. 18 Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2002 .04% 33.89% şi cu 1.480 mii lei în 2003 faţă de 2002.52% Graficul nr.

Cheltuielile cu protocolul şi reclama au înregistrat scăderi de la o perioadă la alta atât în valori absolute.50% 5.35% 29.09% în 2003 faţă de 2002 ca urmare a faptului că volumul sporit al producţiei a necesitat angajarea de personal suplimentar specializat în domeniul desfacerii acesteia. iar .88% 8. cât şi ca ponderi în totalul cheltuielilor de administraţie şi de distribuţie.56% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli Graficul nr.36% şi 2.36% 34. În anul 2001 cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de administraţie şi distribuţie a fost înregistrată de cheltuielile de reclamă şi protocol de 41. majorării cheltuielilor cu asigurările cu 199% în anul 2002 faţă de anul 2001 şi cu 205% în 2003 faţă de 2002 deoarece potrivit Codului Muncii.32% în 2003 faţă de 2002 întrucât acţiunile de promovare şi protocol au cunoscut cea mai mare amploare în 2001.Capitolul V .92%. Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2003 Creşterea cheltuielilor s-a datorat în principal: majorării cheltuielilor salariale cu 120% în anul 2002 faţă de 2001 şi cu 284.30% 13. firma a fost nevoită să încheie asigurări profesionale pentru salariaţi. 19. iar în 2002 firma s-a numărat între cele două societăţi avizate pe plan local de către Imprimeria Naţională în tipărirea documentelor fiscale tipizate.03% 8. respectiv cu 171% în anul 2003 faţă de anul 2002 datorită creşterii bazei de impozitare .208 - Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 0. evoluţiei crescătoare a taxelor şi impozitelor cu 50% în 2002 faţă de 2001. respectiv în 2002 faţă de 2001 cu 21.

am calculat de asemenea şi indicatori pertinenţi pentru analiza cheltuielilor administrative şi de distribuţie. de 3. respectiv 34.209 - în anii 2002 şi 2003 a deţinut-o taxele şi impozitele la un nivel de 33.02% în 2001. Analiza elementelor costului de producţie în raport cu cifra de afaceri netă Rata cheltuielilor materiale şi al altor cheltuieli directe a atins valoarea medie de 44%.83% în 2003.35%. Această rată poate fi folosită în proiectarea cheltuielilor administrative şi de distribuţie. Rata cheltuielilor administrative şi de distribuţie la cifra de afaceri netă a fost de 4. 20 Diagrama comparativă a elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie În tabelul nr. Scăderea acestei rate în 2002 a fost rezultatul devansării indicelui de creştere a cheltuielilor administrative şi de distribuţie de către indicele cifrei de afaceri nete. Structura şi evoluţia elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie le putem reprezenta grafic astfel: 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi Graficul nr. 45% . 19. Mărimile ratelor au fost cuprinse între 47.6.Capitolul V . 5. Controalele manageriale trebuie exercitate în scopul reducerii cheltuielilor sau a le păstra între limite prestabilite.52%.66% în 2002 şi 5.34%% în anul 2001.

putem spune că la un leu cheltuieli salariale directe am obţinut 10. 12. această cunoscând o diminuare faţă de 2001 cu 11.54% comparativ cu 2001 şi cu 27. Totuşi. dacă am aplica acest factor cheltuielilor salariale directe periodic.06% în anul 2003. Creşterea a fost parţial echilibrată de reducerea ponderii cheltuielilor administrative şi de distribuţie în cifra de afaceri netă la 3.16 % situându-se doar cu 0.87% în anul 2002 şi 16.53 lei cifră de afaceri netă. cea mai mică rată este cu numai 0. creşterile sunt relativ modeste în anii 2001 şi 2002 cu aproximativ 18% în ambele cazuri. Cea mai mare rată se datorează creşterilor procentuale mai mari ale cheltuielilor indirecte în 2003.28% pentru perioada celor trei ani. înregistrându-se cea mai mică valoare din perioada analizată.Capitolul V .53% faţă de 2002. nu ar reflecta cu adevărat rezultatele specifice ale vânzărilor.66%.81 % înregistrate în 2001 şi respectiv 2003 au fost datorate costurilor salariale directe mai scăzute comparativ cu anul 2002 al cărei nivel a fost de 68. Rata costului de producţie la cifra de afaceri netă pentru perioada analizată s-a menţinut la un nivel relativ constant . 20 valoarea medie a ratei cheltuielilor salariale directe aferente cifrei de afaceri pe perioada analizată a fost de 9. respectiv cu 273% faţă de anul 2001 şi cu 112% faţă de anul 2002 în comparaţie cu valorile mai mari ale cifrei de afaceri nete ale cărei creşteri au fost cu 150% şi 66% pentru aceleaşi perioade.49%. Cele mai mici cote de 67.45% în 2003.63% sub medie (2001) şi cea mai mare rată pe o .81% comparativ cu 2002. dar în anul 2003 s-a înregistrat o creştere cu 28% datorită faptului că indicele cheltuielilor indirecte a devansat indicele cifrei de afaceri nete şi al costului de producţie. Când costul de producţie este comparat cu cifra de afaceri netă. Rata a oscilat între 11% în anul 2001.15%.210 - în anul 2002 şi 42.15 % şi 67. Modificările intervenite în ponderile elementelor de cost în cifra de afaceri netă au avut drept rezultat menţinerea ratei costului de producţie aferent cifrei de afaceri nete la o valoare relativ constantă. în timp ce rata cheltuielilor indirecte a crescut cu 49. Aşa cum se arată în tabelul nr. Rata scăzută a anului 2003 se bazează pe creşterea cifrei de afaceri nete. Astfel.38% peste media perioadei analizate. de asemenea. Rata cheltuielilor indirecte aferente cifrei de afaceri nete a atins o valoare medie de 14. cu 6.

81 5.34 8. Această implică determinarea cauzelor specifice pentru oscilaţiile fiecărui element de cost înaintea utilizării lor în mod realist în rapoartele de estimare şi planificare.15 4.00 10.00 67. Indicatori 2001 Cheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe/cifra de afaceri neta -%Cheltuieli salariale directe/cifra de afaceri netă -%Cheltuieli indirecte/cifra de afaceri netă -%Costul de producţie/cifra de afaceri netă -%Cheltuieli administrative şi de distribuţie/cifra de afaceri netă -%Cost complet/cifra de afaceri netă -%Perioada 2002 2003 Valoare medie 44.78 4. 3.60 47.211 - perioada de un an este cu 0.00 9.29 12.29 16. 1.06 9. Alocarea în mod echitabil a elementelor de cost pe produs Cheltuielile materiale şi alte cheltuieli directe.81 11.66 71.87 68.82 42.16 3.64 2. Rata medie a costurilor de producţie (67.02 71. 5. Orice oscilaţie majoră în ratele elementelor de cost aferent cifrei de afaceri nete de la o perioadă la alta necesită o analiză mai complexă. 6.Capitolul V . Ratele elementelor de cheltuieli calculate la cifra de afaceri netă Tabelul nr.81 72. 4.45 67.16 45. cheltuielile salariale directe asociate cu fabricarea unui produs sau per total producţie sunt furnizate de datele cuprinse în documentele contabile de bază: bonuri de consum pentru materii . 5.28 67.83 73.20 Nr.78%) indică o politică managerială de încredere în planificarea costurilor de producţie pe baza cifrei de afaceri.38% peste medie (2002).49 14. Crt. Abordarea pe baza ratelor este potrivită în condiţiile în care se dovedeşte validă pe baza experienţei istorice.7.

376.5 500 27 528 2003 46. În concluzie. 6 7. Analizând cheltuielile materiale şi a alte cheltuieli directe pe unitate de produs observăm că valoarea medie a atins 312 lei pe produs aşa cum apare în tabelul nr. Volumul producţiei (foi tipărite) Cheltuieli materiale si alte cheltuieli directe /volumul producţiei .5 75. avem nevoie de metode de alocare a cheltuielilor indirecte în mod echitabil cu participarea acestora la fabricarea unui produs sau a întregii producţii.763 330 94. 2. fişe/rapoarte de pontaj. state de salarii. evaluarea stocurilor. 3. estimarea sau alocarea bugetului.21 Valoarea medie 32.369. Această situaţie a condus la o diminuare a cheltuielilor materiale directe pe unitatea de produs la valoarea de 311 lei / produs.940 311 121 68 500 43 545 Tabel nr. cheltuielile materiale directe au crescut într-o proporţie mai mică de 55%.lei/produs Costul de producţie /volumul producţiei .lei/produs Cost complet /volumul producţiei .lei/produs Cheltuieli salariale directe /volumul producţiei .308 312 101.lei/produs Cheltuieli indirecte /volumul producţiei .4 482 34 516 . Elemente de cheltuieli pe produs Nr Crt 1. 21. volumul producţiei a cunoscut o creştere sensibilă devansată de creşterea cheltuielilor materiale directe ceea ce se constată şi în creşterea ponderii acestora în volumul producţiei în schimb în anul 2003 constatăm că deşi volumul producţiei a crescut cu 65% faţă de perioada precedentă. repartizarea acestor cheltuieli pentru stabilirea costurilor de producţie este esenţială pentru politica de determinare a preţului de vânzare. 5.221 293 68 54 415 25 441 Perioada 2002 28. 4. comenzi pe clienţi.817.lei/produs Cheltuieli administrative şi de distribuţie/volumul producţiei . Cheltuielile indirecte aferente unui produs sau producţie nu pot fi relaţionate cu nici un document de ieşire.lei/produs Indicatori 2001 22. Totuşi.212 - prime şi materiale consumabile.Capitolul V .521. În anii 2001 şi 2002 . datorită investiţiilor realizate (achiziţii de maşini şi utilaje moderne).5 67.

221 . Rata medie pentru întreaga perioadă am calculat-o ca fiind 101. Cheltuielile indirecte au înregistrat o valoare medie de 3. Cauza este în principal creşterea relativ mai mare a cheltuielilor de muncă directă în comparaţie cu mărirea unităţilor produse. 21 prezintă de asemenea ratele cheltuielilor salariale directe pe unitatea de produs necesare analizei acestora. Aplicarea ratei pe produs este cel mai uşor de folosit în alocarea cheltuielilor indirecte.213 - Tabelul nr.33 % respectiv 14.218 mii lei.376. Dacă nu există nici un numitor comun trebuie să determinam un alt factor de ponderare pertinent şi rezonabil. 94.682.53% mai mică faţă de anul 2003.21 prezintă cheltuielile indirecte pe unitatea de produs.817. în anul 2002 cheltuielile indirecte au fost de 2.06% faţă de anul 2003. De exemplu. spre exemplu în cazul nostru fila tipărită.369.763 iar în anul 2003 de 5. observăm o scădere a acestora cu 10% rezultată dintr-o creştere .301.6% şi 23% comparativ cu anii 2001 şi 2002 şi mai mică cu 42. respectiv 46.697.221 mii lei mai mare cu 116. Această situaţie a constituit cauza pentru o rată medie a cheltuielilor indirecte la volumul producţiei mai mare .63% mai mare faţă de anii 2001 şi 2002 şi cu 30. Totuşi utilitatea ei este limitata la situaţii care implica un singur produs sau câteva produse înrudite caracterizate printr-un numitor comun.523. în anul 2001 cheltuielile indirecte au fost de 1. Trebuie să adaptăm factorii de pondere pe unitate pentru o perioada data la caracterul industriei respective.940 produse.5 lei/produs în anul 2002. în timp ce valoarea medie a unităţilor produse au fost cu numai 45. Analizând cheltuielile salariale directe pe produs ale anului 2003 comparativ cu anul 2002. Metoda are avantajele şi dezavantajele ei.Capitolul V . Tabelul nr. Rata de cheltuielilor salariale directe pe unitate de produs a atins în medie de 67. Cea mai mare rata de 75.5 lei/ produs s-a obţinut în 2002 şi a fost cu 12% mai mare decât valoarea medie .761 mii lei si cantitatea de unităţi produse a fost de 28.5 lei/produs. 121 lei/produs în anul 2003.684 mii lei si cantitatea de unităţi produse a fost de 22.4 lei/ produs pentru perioada analizată. Aceste valori au condus la obţinerea unei rate de 68 lei/produs în anul 2001. Această este una dintre abordările de bază pentru analiza diferenţelor dintre rate pentru perioade distincte.

Pe de altă parte. folosirea estimărilor poate conduce la valori sub sau supradimensionate ale cheltuielilor indirecte. Mai mult. Rata de aplicare efectiva = cheltuieli indirecte efective productie efectiva Pentru a calcula o rată planificată. împărţim cheltuielile indirecte estimate la producţia estimată valoric sau fizic. Deşi am observat că în anul 2003 cheltuielile directe unitare au scăzut . Cheltuielile indirecte pot fi repartizate pe produse fie înainte. ratele pot fi calculate pentru întreaga unitate. Rata planificata = Cheltuieli indirecte estimate Pr oductie estimata Când utilizăm cheltuielile indirecte efective nu putem finaliza procedura de stabilire a preţului până la încheierea perioadei de gestiune şi această întârziere ne dezavantajează deoarece nu putem determina costurile finale decât după completarea raportului de producţie. produse fizice estimate sau date din activitatea normala. Pentru a obţine rata. departament sau centrul de cost. Analiza cheltuielilor indirecte pe unitate de produs. ponderea cheltuielilor indirecte unitare în costul de producţie mediu a crescut cu 28. Atunci când cheltuielile indirecte sunt estimate în avans.Capitolul V . această se obţine prin împărţirea cheltuielilor indirecte la producţia efectivă exprimată valoric sau fizic. împărţim cheltuielile indirecte la unităţile de produs fabricate. putem determina costurile pe produs imediat şi putem atenua astfel activitatea fluctuaţională.214 - relativ mai mare a numărului de unităţi produse în comparaţie cu sporirea cheltuielilor de muncă directă.04% faţă de nivelul înregistrat în anul 2002. Calculele pot implica produse fizice efective. Dacă rata cheltuielilor indirecte e bazată pe cheltuieli efective pentru perioada determinată. fie după ce s-au determinat cu certitudine cheltuielile totale. În final analizând costul de producţie pe unitatea de produs observăm valori identice la nivelul anilor 2002 şi 2003 de 500 lei/ produs. . Cea mai simplă şi directă metoda de alocare a cheltuielile indirecte se realizează pe baza cantităţilor de produse obţinute. care trebuie ajustate periodic prin intermediul înregistrărilor contabile.

faţă de valoarea medie a perioadei analizate de 34%.215 - Cheltuielile administrative şi de distribuţie pe unitatea de produs au atins valori cuprinse între 25 lei/produs în anul 2001 şi 43 lei/produs in anul 2003. să întocmim bugetul şi să urmărim realizarea acestuia. Determinarea elementelor de cost pe unitatea de produs ne ajuta să stabilim cu rapiditate costul pe produs şi să depistăm abaterile neobişnuite în evoluţia acestuia. să măsurăm performanţa costurilor pe baza experienţei istorice. să stabilim preţul produselor. . să analizăm elementele de cost în detaliu.Capitolul V . Ratele elementelor de cost pe unitatea de produs ne ajuta să estimam costurile.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful