P. 1
Analiza Costului de Productie Prin Cheltuieli Directe Si Indirecte

Analiza Costului de Productie Prin Cheltuieli Directe Si Indirecte

|Views: 3,985|Likes:
Published by Adina

More info:

Published by: Adina on Feb 08, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/02/2013

pdf

text

original

Capitolul V

- 175 -

CAPITOLUL V MODEL DE ANALIZĂ A COSTULUI DE PRODUCŢIE PRIN PRISMA CHELTUIELILOR DIRECTE ŞI A CHELTUIELILOR INDIRECTE

Indicatorii de cost îi utilizăm în mod obişnuit în analiza activităţii costurilor operaţionale. “Echipaţi” cu aceşti indicatori, suntem astfel pregătiţi pentru a controla şi planifica costurile, cu scopul de a stabili un preţ al produsului competitiv şi totuşi profitabil. Cheltuielile directe sunt costurile asociate în mod direct unui produs, serviciu şi/sau proiect tangibil şi pentru care există posibilitatea de a apare ca poziţii distincte în structura acestora. Costurile directe implică materiale directe şi muncă directă. Costurile sunt considerate « directe » dacă întrunesc următoarele criterii majore : autorizarea cheltuirii resurselor se bazează pe aprobarea activităţii în conformitate cu prevederile firmei; cheltuielile sunt recunoscute în mod corespunzător ca fiind directe în sfera muncii şi a codurilor de clasificare organizaţională; trebuie să existe o consecvenţă corespunzătoare în clasificarea cheltuielilor şi aplicarea acestora pe tot parcursul desfăşurării activităţii; măsurarea cheltuielilor trebuie să se facă în termeni de unităţi specifice (valorice şi cantitative), iar utilizarea acestora este în acelaşi timp practică şi economică; cheltuielile directe trebuie să îndeplinească anumite cerinţe pentru întreaga producţie, serviciu sau pentru produsul finit legate de : - cercetare şi dezvoltare sau alte eforturi tehnice înrudite; - contribuţia materială la realizarea unui produs sau transformarea fizică a materialelor; - utilizarea şi randamentul forţei de muncă directe ; - pregătirea documentaţiei referitoare la produsul finit sau lucrare/ serviciu;

Capitolul V

- 176 -

Pentru a furniza datele necesare analizei, stabilirii obiectivelor şi controlului programului, este indispensabil un sistem eficient de acumulare a costurilor. Un sistem de acumulare a costurilor ne permite să identificăm elementele directe de cheltuieli în conformitate cu procedurile organizaţionale stabilite şi să le relaţionăm în mod specific cu un produs, serviciu, proiect, contract sau cu o comanda de producţie. În analiza cheltuielilor indirecte ne preocupăm, în special, de alocările lor în mod echitabil asupra cheltuielilor salariale şi orelor de muncă directă, costului total, vânzărilor şi costurilor aferente acestora, costului orar de funcţionare a maşinii sau a unităţilor de produs. Cheltuielile indirecte sunt în general identificate cu nivelurile organizaţionale şi/sau printr-o aplicare a cotei de cheltuieli indirecte ca fiind legate de fabricaţia unui produs. Cheltuielile sunt imputate firmei care îndeplineşte sarcina sau firmei în beneficiul căreia se realizează această sarcină. Justificarea cheltuielilor imputate se bazează pe o notificare de autorizare a bugetului aprobat. De asemenea plăţile se fac de către compartimentul responsabil înainte că activitatea propriu-zisă să înceapă şi resursele (salariale, materiale, etc.) să fie cheltuite. Această este o procedura de control a costului pentru asigurarea identificării responsabilităţii corespunzătoare stabilirii şi acumulării costurilor specifice necesare, înainte de iniţierea lucrului în cadrul sarcinii. Informaţia acumulată trebuie să fie precisă şi oportună pentru toate nivelurile organizaţionale de raportare (centre de cost, secţiune, departament, centrul de buget pentru proiect, centralizatoare funcţionale de producţie). În cele mai multe firme, în special în cele care au de-a face cu un volum mare de produse şi activităţi diversificate, procesul de acumulare a costurilor este computerizat pentru a înlesni activitatea de ţinere a evidenţei şi de raportare necesare analizei elaborării sarcinilor corective şi planificării. Pentru a stabili un sistem de acumulare a costurilor eficient trebuie să avem în vedere următoarele condiţii necesare : 1. Documente de autorizare a muncii şi a resurselor materiale;

Capitolul V

- 177 -

2. Integritate şi disciplină în respectarea cerinţelor de procesare a sistemului de cost. 3. În măsura în care este posibil, toate elementele relevante de cheltuieli directe trebuie să fie relaţionate cu cheltuielile materiale şi salariale de bază, costul orar de funcţionare a maşinii sau cu întreaga activitate; 4. Definirea priorităţilor şi stabilirea responsabilităţilor în vederea desemnării costurilor. 5. Compartimentele răspunzătoare de operaţiile financiare trebuie să furnizeze utilizatorilor structura conturilor, sistemul necesar acumulării costurilor şi liniile directoare la punctele de control prestabilite. Punctele de control sunt în legătură cu fazele procesului de acumulare a costurilor. Etapele corespunzătoare sunt următoarele: 1. Proiect : Pentru a iniţia un proiect este necesar să existe o cerere în acest sens cu justificarea cheltuielilor aprobată şi autorizată de eşalonul managerial care trebuie să includă şi cerinţele legate de cheltuielile indirecte. 2. Repartizarea bugetului şi responsabilitatea controlului : Cererea de proiect fiind aprobată, se înaintează compartimentului responsabil cu bugetul, care repartizează bugetul pentru cheltuieli şi responsabilitatea pentru control. 3. Autorizarea pentru cheltuirea resurselor : Autorizaţia de cheltuire a bugetului necesită ca documentele sursă (fişele de pontaj sau cererile pentru achiziţia de materiale şi provizii) să fie aprobate în mod corespunzător pe măsură ce activitatea progresează. 4. Cheltuielile de producţie : Cheltuielile trebuie să se facă în concordanţă cu politicile şi procedurile firmei, astfel încât să poată fi identificate şi clasificate ca directe sau indirecte. 5. Clasificarea cheltuielilor : Clasificările costurilor sunt validate în fişierul mecanic principal printr-un proces de comparare a datelor introduse cu cele deja existente în fişier. Dacă sunt incorecte sau lipsesc din fişier, se returnează compartimentului răspunzător pentru corectare şi reintroducere. 6. Responsabilităţile de contabilitate a costurilor : Responsabilitatea pentru menţinerea fişierului principal de evidenţă contabilă include şi formarea şi

Capitolul V

- 178 -

actualizarea acestuia. Rolul acestora este de a dezvolta, menţine şi monitoriza sistemul de acumulare a costurilor cu privire la următoarele : validarea ordinii de lucru şi a autorizaţiei de lucru; verificarea responsabililor ce îşi asumă costurile; compararea estimărilor şi bugetelor pertinente; monitorizarea proiectului şi iniţierea angajamentelor; acceptarea responsabilităţii pentru repartizările de cheltuieli necesare; menţinerea unor activităţi de supraveghere a sistemului precum: verificarea clasificării cheltuielilor directe şi indirecte, distribuirea corespunzătoare a conturilor, plata muncii de către firmă, documentaţia privind urmărirea contractelor cu terţii, reviziile contabile computerizate, ş.a.m.d. 7. Rapoartele sistemului : Acest sistem produce diferite rapoarte necesare atât controlului managerial, cât şi compartimentelor însărcinate cu responsabilităţi în controlul costurilor şi al bugetului. Rapoartele primare includ registrele contabile totalizatoare ale cheltuielilor pe contracte sau comenzi, elemente de cost şi balanţa de verificare a activităţii în desfăşurare şi reflectă costul de producţie, precum şi alte elemente ale contractului. Rapoartele analitice speciale sunt asigurate pentru a îndeplini cerinţe organizaţionale în termeni de evaluare a datelor de cost. Sistemul de acumulare a costurilor este sursă pentru estimarea, determinarea preţurilor şi a altor statistici contabile necesare pentru analiză şi raportare. Automatizarea sistemului ne permite să actualizăm simultan mai mult de un singur fişier, astfel încât să întrunească diferite cerinţe organizaţionale de raportare. Şi cel mai important este faptul că sistemul de acumulare a costurilor ne oferă informaţia necesară pentru a dezvolta, folosi, şi interpreta categoriile de cheltuieli directe şi indirecte şi de asemenea relaţia acestora cu : costul de producţie; vânzări; muncă directă; cost pe unitate de produs. Înainte să luăm în considerare anumiţi indicatori, este important să reţinem că toate ratele sunt folosite ca indicatori de măsurare a performanţei în analiza datelor, în planificare, iar utilizarea lor trebuie să fie temperată de discreţie şi

unitatea având puncte de desfacere atât în Constanţa. dar şi naţional. producţia acestei firme constând în file tipărite. cheltuielile salariale directe şi cheltuielile indirecte sunt acele componente ale costului de producţie a căror evoluţie pe parcursul perioadei analizate 2001-2003 o putem reprezenta astfel: . acestea pot fi irelevante dacă nu luăm în considerare elemente adiţionale. Analiza elementelor costului de producţie Pentru analiza elementelor de cost şi a costului de producţie.1.Capitolul V . 5. Deoarece majoritatea ratelor tind să reflecte o varietate de informaţii printr-o singură cifră. în anul 2002 numărându-se printre cele două societăţi avizate pe plan local de către Imprimeria Naţională în tipărirea documentelor fiscale tipizate. „Contul de profit şi pierdere” regrupează pe o perioadă de gestiune dată ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de îmbogăţire) şi cheltuieli (ca sursă de sărăcire). cât şi în Bucureşti. o analiză detaliată a evenimentelor care au influenţat activităţile firmei pe parcursul unui exerciţiu financiar sau a mai multora. Motivaţia principală în alegerea acestei firmei a fost dată de poziţia pe care o deţine în plan local. constatarea şi evaluarea tendinţelor activităţii firmelor cu profil similar. în capitolul al V-lea am luat în studiu datele furnizate de situaţiile financiare anuale ale SC „DACRIS PROD” SRL al cărei obiect principal de activitate îl constituie tipărirea imprimatelor tipizate şi netipizate. Cheltuielile materiale şi late cheltuieli materiale directe.179 - judecată. Analiza indicatorilor firmei se realizează pe baza „Contului de profit şi pierdere” care permite stabilirea rezultatului final al activităţii prin comensurarea efectului reflectat în cifră de afaceri netă cu efortul reflectat în costurile aferente consumului de resurse materiale şi umane. precum : tendinţa ratelor în perioade succesive de activitate.

18 26.51 66.634.331 9.70 24.523.000 6.700 4.601 2.Capitolul V 16. Cheltuieli indirecte -mii lei5.07 100.89 100.333.221 9. prin prisma elementelor sale componente.220.38 100.mii leiCheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe -mii lei3. Rata rentabilitatii comerciale -%11.872.622 14. Cost comercial (complet) -mii lei10.000 4. 8 Structura elementelor costului de producţie Pe baza datelor din tabelul nr.000.684 2.130 1.635.213 25. Ponderea elementelor de cost in costul de producţie -%cheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe/costul de producţie -%cheltuieli salariale directe/costul de producţie -%cheltuieli indirecte/costul de producţie -%TOTAL 3.950 7.897 10.861. 14 Cifra de afaceri netă .26 100.218.000.09 18.125 6.349 1.92 13.871 762. 1.191 11.12 16.00 14.04 64.02 62.000 14.204.503.751 14.761 5.194. Cheltuieli administrative şi de distribuţie -mii lei8.000 10.825 1. Cheltuieli salariale directe -mii lei4.149.180 - Cheltuieli materiale si alte cheltuieli directe Cheltuieli salariale directe Cheltuieli indirecte Graficul nr.169.680 2002 2003 Tabelul nr.664.00 15. Rezultatul din exploatare -mii lei9.021 5.000 8.000.967.000 12.466 9. 2.144.484.697.mii lei 7.560.110.868 23.40 70. Crt.682.026 14.430 23.131.568.000.112. Costul de producţie -mii lei6.711 6.84 28.081 3.892 6.846 9.301.00 .059 34.000.000 0 2001 2002 2003 Valoare medie .857.345 2.000.365 2.996.446.643 20.305 16.480 15.218 3.000. Indicatori 2001 Perioada Valoare medie 13.000.380 28. Elementele costului de producţie Nr.00 13.840.304.01 21.378.777.552. Profit brut aferent cifrei de afaceri nete .000 2.018.36 27. 14 am efectuat analiza structurii costului de producţie.011 556.

194. ponderea cheltuielilor salariale directe în costul de producţie a crescut în anul 2002 faţă de anul 2001 cu 1. ratele au înregistrat valori situate sub valoarea medie. spre deosebire de anul 2002 când rata a cunoscut valoarea de 15. înregistrând următoarele valori: în exerciţiul financiar al anului 2001 nivelul de 70. Dacă aplicăm cea mai mică rată de 13. Dacă am aplica cea mai mare rată de 15. Rata cheltuielilor salariale directe la costul de producţie a atins în perioada analizată o valoare medie 14.51% s-a situat deasupra mediei cu 7.803 mii lei. în loc de un efectiv de 2. Acest lucru indica faptul că cea mai mică rată estimată ar fi sub 6. În anii 2001 şi 2003.38% sub medie.141 mii lei sau în procente 6. Constatăm că firma a urmărit în permanenţă reducerea cheltuielilor materiale prin modernizarea şi retehnologizarea producţiei (achiziţionare de maşini şi utilaje moderne). Aceşti factori reprezintă .08%.04%. Chiar dacă cifra de afaceri şi costul de producţie au cunoscut evoluţii proporţionale în cei trei ani.02%. ajungând în anul 2003 la 62.8% şi cea mai mare rată ar conduce la o creştere cu 7.98%.70%. dar cauza care a determinat această valoare ridicată a fost politica de protecţie şi asigurări sociale care a avut ca obiectiv reducerea contribuţiilor angajatorilor în anul 2003.16% a costurilor de producţie. valoare apropiată de media celor trei ani analizaţi de 62. Să analizăm în continuare cheltuielile salariale directe. ce s-a aflat cu 3. fapt ce a condus la diminuarea cheltuielilor determinate de pierderea prin rebuturi constatate la producător.39%.055.Capitolul V .12% la media costului de producţie pe cei trei ani analizaţi (15664700 mii lei) estimarea cheltuielilor salariale directe ar fi de 2.8%. în 2002 s-a înregistrat valoarea de 66.01%.12% şi 13.16% peste cheltuielile salariale directe reale.09% mai mare decât media perioadei cu 1.208 mii lei. rezultă că cea mai mare pondere în structura costului de producţie o deţin cheltuielile materiale şi alte cheltuieli materiale directe pe toată perioada luată în evidenţă.363.454 mii lei sau 7.09% la valoarea medie a costului de producţie pe cei trei ani. respectiv 13.181 - Astfel.53%. rezultatul ar fi 2.97% datorită majorării numărului de salariaţi direct productivi de la 25 la 32 (28%) şi este mai mare faţă de 2003 cu 1. ceea ce înseamnă un plus de 169.349 mii lei cu o diferenţă negativă de 139.

situându-se cu 3.26%. Analizând cheltuielile indirecte aşa cum apar în tabelul nr. am determinat rata medie a acestora la costul de producţie de 21. 14. ca un procent din costul de producţie pentru a determina caracterul admisibil pe baza trecutului. Dacă analizăm cheltuielile indirecte ale exerciţiului financiar 2003. controalele sunt necesare pentru anumite cheltuieli indirecte. Luând în considerare aceste două puncte de vedere privitoare la cheltuielile indirecte.07% pentru perioada celor trei ani. dacă cheltuielile indirecte sunt prevăzute în buget (planificate) în detaliu (ceea ce are loc înainte de finalizarea bugetului). elemente principale ce trebuie revizuite în planul de buget al cheltuielilor indirecte. . Cea mai mică rată a fost cu 4. Obiectivul utilizării ratelor de cheltuieli indirecte este acela de a stabili utilitatea lor în analiza costurilor.69% sub media perioadei.Capitolul V .19% peste medie.182 - limita maximă în utilizarea calculării ratelor în procesul de estimare/planificare pe baza datelor existente. Analiza relaţiei dintre cheltuielile indirecte asumate pe o perioada de trei ani şi totalul costului de producţie pe perioada de timp relevantă oferă managementului o baza pentru a proiecta cheltuielile indirecte ca un procent din costul total dacă acea valoare este previzionată în prealabil şi per total ca o pondere din vânzări . Observăm că în primii doi ani analizaţi evoluţia nu a cunoscut o creştere spectaculoasă comparativ cu anul 2003 când cota a fost de 24. iar cea mai mare rată cu 3. putem spune că determinarea ratei indică managementului: dacă rata este prea ridicata în raport cu piaţa (sau posibil prea scăzută) utilitate în estimarea şi fixarea preţului pentru produse/contracte. atunci bugetul total de cheltuieli indirecte poate fi comparat cu experienţa istorica. de a determina şi stabili variaţii faţă de bugetul planificat de cheltuieli indirecte şi cauza lor şi a oferi o baza realista pentru planificarea viitoarelor cheltuieli indirecte.19% peste valoarea medie. proiecţii ale cheltuielilor indirecte valide în sfera obiectivelor operaţionale. observăm o majorare a cheltuielilor privind amortizarea datorată achiziţionării de imobilizări corporale potrivit politicii de modernizare şi retehnologizare a producţiei.

5.466 22.07 - 155.709 2003 Valori absolute mii lei 11.026 28. iar în 2003 faţă de 2002 cu 55. Elementele cheltuielilor materiale directe Perioada Nr.566.058.940 100.819 67.376.407 514.55 147.95 %.707 1.987 2002/ 2001 139.763 100.00 - 142. 9 Structura cheltuielilor materiale în anul 2001 .00 - 9. principalele componente ale costului de producţie au înregistrat creşteri de la o perioadă la alta.06 % 82.29 0.797 568.527 437.75 29.89 110.855 1.949. 3.49 Tabelul nr. 15 Indici % 82.67 1.93 105.55 241.897 46.2.02 10.00 - 14. crt.03 7.95 - 222.75 0.35%.63 181. 6.69 2003/ 2002 154.737 1.03% 6. Indicatori Cheltuieli cu materia primă Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli materiale Total cheltuileli materiale şi alte cheltuieli materiale Volumul producţiei Cheltuieli cu materia primă/volumul producţiei 2001 Valori absolute mii lei 5.44 11.813 18.64 % 84.46 200. astfel în anul 2002 acestea au crescut cu 42.369.032.378.85% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă 84.731.20 6.68 357.560.45 6.816.318 19.183 - 5.84 27.713 2002 Valori absolute mii lei 7. 2. Analiza structurală a cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli materiale directe Cheltuielile materiale şi alte cheltuieli materiale directe.540.09 2003/ 2001 215.14 7.67% 7.85 1. 4.45% Alte cheltuieli m ateriale Graficul nr.568.221 100.Capitolul V .35 - 248 - 273 - 255 - - - - Urmărind ponderile elementelor de cheltuieli materiale directe le putem reprezenta astfel: 1.

000 4. 10 Structura cheltuielilor materiale în anul 2002 0.000.06% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă 82.14% 10.000 2.000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli m ateriale Graficul nr.000. 11 Structura cheltuielilor materiale în anul 2003 Evoluţia crescătoare a cheltuielilor materiale directe şi. implicit.Capitolul V 0.000.29% 6. de fapt.02% Graficul nr. a elementelor sale a urmat.09% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli m ateriale 82. 12 Evoluţia elementelor cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli materiale directe .44% Alte cheltuieli m ateriale .000.000.75% 7.000 10. trendul activităţii de producţie a firmei şi este reprezentată astfel: 12.000.184 - Graficul nr.000 6.20% 11.000 8.

fabricaţie. trebuie să luăm în considerare şi necesităţile indirecte legate de conducerea. ci şi pe numărul de angajaţi şi capacităţile necesare pentru a realiza producţia.45% în 2001. iar în 2003 faţă de 2001 cu 115. Dacă analizăm cheltuielile cu materia primă pe produs în anii 2001 şi 2002 se constată o creştere a acestora de la 248 lei/unitatea de produs la 273 lei/unitatea de produs .3. o firmă trebuie să-şi planifice şi controleze forţa de muncă.84% şi în 2003 faţă de 2002 cu 47. . 5. Celelalte elemente ale cheltuielilor materiale directe şi-au păstrat ponderile în limite acceptabile în total pe întreaga perioadă analizată. Urmărind evoluţia pe cei trei ani constatăm că în 2002 faţă de 2001 acestea au crescut cu 39.55%. 82.Capitolul V .185 - Potrivit datelor din tabelul nr. Previziunile pentru cheltuielile salariale sunt bazate nu numai pe volumul de vânzări curent şi anticipat. În procesul de planificare. ca urmare a uzurii avansate a utilajelor şi implicit a pierderilor înregistrate. Planificarea. întrucât acestea reprezintă cheltuieli însemnate într-o firmă şi implica toate tipurile de personal (cercetare.55%. ceea ce a condus la măsura de înlocuire a acestora. administraţie şi alte activităţi).44% în 2002 şi 82. menţinerea performanţelor activităţii de producţie. cheltuielile cu materia primă au deţinut ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor materiale directe respectiv 84.93% datorită creşterii volumului producţiei şi al preţurilor materialelor consumabile. dar putem semnala creşterea cheltuielilor cu materialele consumabile în 2002 faţă de 2001 cu 141.02% în 2003. Fiecare unitate organizaţională creează un plan de operare a cheltuielilor salariale. administrarea.68% şi faţă de 2002 cu 54. inginerie.59% în anul 2003 comparativ cu 2002 ca urmare a intrării în funcţiune a noilor utilaje. 15. controlul şi analiza cheltuielilor salariale Pentru a avea succes. însă cheltuielile cu materia primă pe produs au înregistrat o scădere cu 6.

elaborarea şi executarea bugetului. categoria de personal (direct sau indirect) şi unităţile funcţionalorganizatorice. Nomenclatorul de producţie include în general garanţia şi controlul calităţii . Justificarea pentru previziunile forţei de muncă şi a cheltuielilor salariale se bazează pe normele curente sau anticipate privind clasificarea sarcinilor şi funcţiunilor.3. Pregătirea planului de împărţire a forţei de muncă Diviziunea forţei de muncă se realizează de către departamente specializate. Performantele efective sunt analizate şi măsurate pe baza acestui plan de acţiune. Departamentele de producţie îşi bazează planificarea pe cerinţele şi previziunile de vânzări ale produselor care reflecta nivelurile de stoc şi un inventar al necesităţilor de producţie. în cadrul cărora planificarea personalului ar putea fi făcută la nivelurile centrului de cost sau de buget. Planul de forţă de muncă include cerinţe pentru programe de cercetare şi dezvoltare generala. Prognozele pentru forţa de lucru aprobate devin o parte a planului de producţie. care este baza operaţiilor firmei.186 - 5. Proiecţiile funcţionale majore ale forţei de muncă se bazează pe următoarele consideraţii relevante : Departamentele de cercetare şi dezvoltare îşi planifica nevoile de forţă de muncă în cadrul proiectelor de dezvoltare curente autorizate şi al celor planificate. în funcţie de nevoile fiecărei firme şi de . estimarea. ambalarea. dar şi pentru operaţii şi comenzi specifice. recepţia şi livrarea produselor.Capitolul V . Structura funcţională poate varia practicile organizaţionale.1. marketing) îşi planifica forţă de muncă şi cheltuielile departamentale în conformitate cu previziunile şi bugete aprobate de conducere. Nevoile de muncă sunt elaborate în detaliu prin clasificarea sarcinilor. Funcţiile administrative (contabilitatea.

instruire.3. indexări. Utilizarea software-ului pentru convertirea forţei de muncă în ore de muncă şi în cheltuieli salariale Figura nr. stabilirea unei rate planificate a primelor pentru orele suplimentare care este determinată de către personalul specializat în elaborarea bugetului în conformitate cu politica firmei.187 - 5. o normă dublă. Forţa de muncă este clasificată în funcţie de timpul lucrat. rate ale muncii directe . întâlniri sau şedinţe. prin urmare. salarii şi sarcinile îndeplinite. rata orelor productive care se determină ca raport între numărul total al orelor productive şi numărul total de ore de muncă. acest factor putând varia între perioade în funcţie de exerciţiile financiare lunare. fie de departamentele specializate. trebuie să luăm în considerare şi previziuni ale orelor lucrate pe contract. se stabileşte numărul de zile lucrătoare. ratele planificate se stabilesc utilizându-se normele (o normă şi jumătate.2. stabilirea fişelor posturilor se realizează prin clasificarea sarcinilor pe baza experienţei istorice sau efective şi care sunt utilizate. 18 prezintă o privire generală asupra transformării manoperei directe în ore şi recompense materiale. se poate stabili şi numărul de ore productive pe zi în funcţie de nevoile firmei şi.Capitolul V . boală. de obicei. un tarif suplimentar pentru orele ce depăşesc durata de 40 ore pe săptămână). pentru anticiparea creşterii meritelor în următoarele 12 luni. Informaţia este ataşată unui centrul de cost şi este identificata la un anumit departament indicând previziunile proiectate pentru perioadele următoare. Procesul computerizat presupune: stabilirea unei limite planificate a procentului de cheltuieli pe orele suplimentare care se realizează fie de centrul de cost desemnat. diferenţele rezultate dintre acestea din urmă pot reprezenta timp estimat pentru concedii de odihnă. gol de producţie. orele directe. Previziunile privind forţa de muncă directă sunt aprobate de membrii conducerii însărcinaţi cu această funcţie. proiect sau produs/comandă. se stabileşte durata zilei de lucru care depinde de politica şi practicile firmei de asemenea.

Capitolul V Decizii manageriale .188 Factorii bugetării organizaţionale Decizii privind manopera directă Limita planificată a orelor suplimentare % Ore de muncă directă/ zi Ore productive/zi Zile lucrătoare/ perioadă Aplicarea ratei salariale de muncă directă Bugetul cheltuielilor indirecte Planul forţei de muncă directă X Controlul şi măsurarea performanţelor Ore de muncă directe/zi X Forţa de muncă planificată /efectivă X Cheltuieli salariale neproductive /perioadă Rata planificată a primelor pentru ore suplimentare indirecte Prima orelor suplimentare indirecte/ perioadă X X Cheltuieli salariale directe Ore totale de muncă/perioadă X Ore de muncă productive/ perioadă Ore directe neproductive /perioadă X Ore planificate de muncă supimentară directă − X X X Costul de producţie Bugetul cheltuielilor salariale directe Cheltuieli salariale productive/ perioadă + Analiza abaterilor Cheltuieli salariale directe efective/planificate Cheltuieli salariale directe aferente orelor suplimentare Bugetul cheltuielilor indirecte Figura nr.17 Procesul de planificare computerizată a forţei de muncă şi a cheltuielilor salariale .

pe firmă şi/sau proiect. Funcţiile de procesare ale computerului Previziunile privind forţa de muncă sunt transformate în ore de muncă pe zi şi pe perioade. 5. Acestea se reflecta în bugetul cheltuielilor indirecte.Capitolul V .189 - şi tarife medii.3. informaţii care ne permit comparaţii . evaluarea performanţelor şi iniţierea controalelor atunci când este cazul Orele şi cheltuielile salariale directe efective sunt comparate cu planificările pentru a constata abaterile ce necesită o acţiune corectivă. Limita planificată a procentajului orelor suplimentare este aplicată orelor de muncă pentru a obţine orele directe planificate de muncă suplimentara pe perioada respectivă. 5. Orele productive ale perioadei se înmulţesc cu tariful de salarizare potrivit pentru a obţine cheltuielile aferente primelor pentru orele suplimentare. Raportarea computerizată Previziunile la nivel de firmă sunt comparate cu realizările pentru a se obţine abaterile în perioada analizată. diverse analize care ne reliefează situaţiile în care apar probleme. Raportarea orei de .3. pentru a obţine costurile de prima pentru orele suplimentare care sunt reflectate în bugetul cheltuielilor indirecte. Ratele cheltuielilor aferente primelor acordate pentru orele suplimentare indirecte se aplica orelor directe planificate de muncă suplimentară. Pentru a obţine costul total pentru activităţile de muncă suplimentara trebuie să combinăm cheltuielile legate de primă şi celelalte cheltuieli pentru orele suplimentare. Orele directe neproductive se înmulţesc cu tariful de salarizare potrivit pentru a obţine costurile de muncă neproductiva.3. Factorul ore productive pe zi este aplicat orelor de muncă ale perioadei şi rezultă prin diferenţă orele neproductive pe perioada. acestea fiind reflectate în costul de producţie.4.

17 ne permite să realizăm un plan al forţei de muncă directă prin asocierea orelor de muncă şi a cheltuielilor aferente. Datele sunt separate pentru a atinge obiective variate de raportare. în cadrul personalului direct productiv. aşa cum se arată în figura nr. Obţinerea abaterilor şi izolarea situaţiilor-problemă pun în evidenta sistemul. salariaţii fără studii superioare deţin ponderea cea mai mare. Astfel.190 - muncă şi a cheltuielilor poate fi făcute pe firmă. respectiv personalul fără studii superioare înregistrează o cotă de 33%. În cadrul fiecărei categorii de personal putem extinde analiza la nivelul structurării personalului în funcţie de nivelul de pregătire.43% comparativ cu 8. Din analiza datelor se remarcă faptul că pe parcursul perioadei analizate personalul direct productiv deţine ponderea cea mai ridicată situându-se în anul 2001 la 89. atingând nivele aproximativ egale cu o medie de 91. în special analiza. iar în anul 2003 această pondere are valoarea de 90. În cazul personalului indirect productiv întâlnim o situaţie inversă în primii doi ani.Capitolul V . produs. Analiza personalului şi a cheltuielilor salariale Tabelul nr. comandă. 16 prezintă informaţii pe baza cărora putem face acolo unde acestea sunt semnificative. contract.5.57% faţă de 9. 5.86%.14%.71%. acest fapt datorându-se angajării personalului tehnic suplimentar necesar întreţinerii utilajelor moderne. Procesarea şi raportarea automatizată în sistemul forţei de muncă. iar salariaţii cu studii superioare atingând o valoare medie de 8. Elementele bugetului de cheltuieli indirecte ( cheltuielile neproductive) sunt comparate cu cele efectiv obţinute pentru a determina discrepanţele.57% aferent personalului indirect productiv. măsurarea şi controlul performantei.43%.3. proiect. în anul 2002 la 91.29% faţă de personalul indirect productiv care deţine doar 10. iar personalul cu studii superioare 67%. comparativ cu anul 2003 când raportul s-a inversat respectiv 60% pentru prima categorie şi 40% pentru cea de-a doua. analiza personalului şi a cheltuielilor salariale în vederea stabilirii variaţiilor şi cauzelor .

din care fără studii superioare cu studii superioare Cheltuieli salariale totale aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Cheltuieli salariale directe.48 9. 3.191 Tabelul nr.44 93.34 67.29 25 23 2 3 1 2 1342101 1173621 168480 1220601 1141221 79380 121500 32400 89100 9.33 Perioadă 2002 Valoare absolută % 35 100 32 91.67 100 89.95 12 89.55 90. 7.75 6.42 85.29 92 8 10.38 91.76 2003 Valoare absolută % 53 100 48 90.33 9.05 26.Capitolul V Elementele cheltuielilor salariale Nr.45 5.57 91.61 20. 16 Valoarea medie 39 35 4 35 32 3 4 2 2 2415209 2034239 380970 2194349 1969439 224910 220860 64800 156060 10.42 90.83 10.66 . 6.57 32 30 2 3 1 2 2304461 2063891 240570 2144081 2025011 119070 160380 38880 121500 7.55 6. 4. 5.50 9.25 8.71 4 14.80 10. din care fără studii superioare cu studii superioare Personal indirect productiv.06 10.43 48 44 4 5 3 2 3599065 2865205 733860 3218365 2742085 476280 380700 123120 257580 11.04 94. 1.56 10.96 24.95 93.33 66.20 14. din care aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Cheltuieli salariale indirecte. .24 75. Crt.71 33.67 73.43 3 8.43 93.45 12.50 6.57 5 9.33 66.43 60 40 100 79. 8. din care aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Ponderea cheltuielilor salariale indirecte în cheltuielile salariale directe (%) Ponderea numărului de salariaţi indirect productiv în numărul de salariaţi direct productivi (%) 2.39 89.57 33.58 32.67 100 87.67 8. 2001 Valoare absolută % 28 100 24 85.48 2002/ 2001 125 133 75 128 130 100 100 100 100 172 176 143 176 177 150 132 120 136 2003/ 2001 189 200 125 192 191 200 167 300 100 268 244 436 264 240 600 313 380 289 2003/ 2002 151 150 167 150 147 200 167 300 100 156 139 305 150 135 400 237 317 212 Medie/ 2001 138 144 100 140 141 133 122 167 100 180 173 226 180 173 283 182 200 175 Medie/ 2002 110 108 133 109 108 133 122 167 100 105 99 158 102 97 189 138 167 128 Medie/ 2003 73 72 80 73 73 67 73 56 100 67 71 52 68 72 47 58 53 61 - Indicatori Număr total salariaţi fără studii superioare cu studii superioare Personal direct productiv.

Scăderea cu 25% în 2002 faţă de 2001 s-a datorat în primul rând reducerii ponderii cheltuielilor salariale indirecte în totalul cheltuielilor indirecte cu 25%.95% în 2001.83% pentru 2001. ca şi în cazul celorlalte unităţi cu activitate productivă. În general. Altfel spus. 7.48 lei cheltuială salarială indirectă. putem analiza ponderea cheltuielile salariale indirecte în cheltuielile salariale directe.604 mii lei în 2003 comparativ cu 2002. Cheltuielile salariale totale au crescut cu 962. un raport scăzut se presupune a fi un indicator primar al unei utilizări mai productive şi eficiente a personalului indirect. iar în anul 2003 la 100 lei cheltuială salarială revin 11.06% . respectiv cu 56% datorită creşterii activităţii şi investiţiilor efectuate. dacă forţa de muncă indirectă este redusă rezonabil şi controlată.294. Mai mult.48% şi 11.95%. cât şi contribuţiilor de protecţie socială ridicate.42% în 2003. în anul 2002 la 100 lei cheltuială salarială directă revin 7. remarcând că în anul 2002 această pondere a fost ridicată atât datorită creşterii numărului de salariaţi. În cazul firmei analizate.360 mii lei în 2002 faţă de 2001. Cheltuielile salariale indirecte au crescut în 2002 faţă de 2001 cu 32%. ratele cheltuielilor salariale indirecte pe cele salariale directe au fost de 9. 2002 respectiv 2003. putem stabili un raport ţintă per total. ponderea medie a perioadei analizate atingând valoarea de 10. în anul 2001 la 100 lei cheltuială salarială revin 9. efectul asupra cheltuielilor indirecte şi ratei de cheltuieli indirecte poate fi semnificativ. iar în 2003 faţă de 2002 cu 137% datorită creşterii numărului de salariaţi indirect productivi cu 67%.95 lei cheltuială salarială indirectă.83 lei cheltuială salarială indirectă. Corespunzător structurii personalului. În anul 2003 s-a înregistrat o creştere cu 58% a ratei faţă de 2002 datorată creşterii numărului de personal indirect productiv ca urmare a lărgirii activităţii. astfel în tabelul nr.Capitolul V . 93.04% în 2002 şi 89. Specific firmelor cu activitate de producţie. ceea ce reprezintă o tendinţa favorabilă în controlul cheltuielilor indirecte. ponderea majoritară este deţinută de cheltuielile salariale directe cu valori cuprinse între 90. 16. respectiv 76% şi cu 1.192 - Este important de analizat raportul dintre personalul indirect productiv şi cel direct productiv.

cercetare şi dezvoltare) în funcţie de cerinţele organizatorice.4.4. facturi. Analiza cheltuielilor indirecte Deşi monitorizarea. 19 prezintă un sistem automatizat de bază pentru procesarea cheltuielilor indirecte.1. măsurile de control şi măsurarea performanţei. Procesul de acumulare a cheltuielilor indirecte Figura nr. rapoarte ale cheltuielilor de transport. În multe firme. Analizele acestora ne pot ajuta să evaluăm cheltuielile indirecte şi să le controlăm pe cele excesive. alocate şi raportate de fiecare firmă. aceste cheltuieli nu sunt identificate uşor la fabricarea unui produs. rapoarte . administrativ. Cheltuielile indirecte contribuie adiacent la sprijinirea activităţilor curente. prestarea serviciilor directe sau la realizarea cerinţelor directe ale unui proiect. acestea nu trebuie să prezinte o problema dacă utilizăm indicatorii de cheltuieli indirecte. supravegherea şi controlul cheltuielilor.193 - 5. Informaţiile periodice sunt comparate cu bugetul. planificarea şi controlul cheltuielilor indirecte pot fi deseori dificil de realizat.2. În general. dispoziţii de plată. 5.Capitolul V . aşa cum se arată în figura nr. 5. abaterile semnificative sunt analizate pentru a determina cauzele şi aplicarea măsurilor corective. cheltuielile indirecte sunt acumulate în înregistrări contabile detaliate. procesarea computerizata a cheltuielilor reprezintă instrumentul oportun pentru acumularea. Cheltuielile sunt apoi cumulate în documente centralizatoare la nivelul departamentelor (producţie. Factorii-cheie în monitorizarea acestor cheltuieli sunt supravegherea continuă. Utilizarea informaţiilor introduse în calculator din documentele-sursă Într-un sistem automatizat. informaţiile de cheltuieli din documentele-sursă sunt introduse în calculator prin intermediul operatorilor. În schimb. asigurarea calităţii. vânzare. 19 iar documentaţia de bază constă în foi de pontaj ale muncii indirecte.4.

Capitolul V . srvicii. 18 Procesul de acumulare automatizată a cheltuielilor indirecte . călătorii Plăţi în numerar Amortizările Procesare automatizată Triere. utilităţi. centralizare Operaţiuni de calcul Rata de aplicare a cheltuielilor indirecte Crearea fişierelor Departamente de control Actualizarea fişierelor Rapoarte de structură Analiza bugetului/ abateri Interfaţele sistemului financiar Sistemul cheltuielilor salariale directe Sistemul de Acumulare a cheltuielilor Actualizarea fişierelor principale Sistemul proiectării bugetului Sistemul înregistrării costului Sistemul de facturare Registrul contabil totalizator Analiza abaterilor de la buget Contabilitate Figura nr.194 - Departamente funcţionale responsabile Fişierul principal al cheltuielilor indirecte Ore de muncă directe Document sursă Operator Data imput Fişierul principal de control Fişierul Bugetului de cheltuieli Jurnalui intrărilor de cheltuieli Pontajele muncii indirecte Facturi Dispoziţii Rapoarte privind intrări aferente Ordine de reparaţii şi întreţinere Cheltuieli salariale indirecte Rata plăţilor suplimentare Ajustări Impozite Furnizori.

un cont de cheltuieli valid. a determina abaterile. (vezi figura nr. departament. Introducerea în calculator a informaţiei adiţionale pentru procesare Informaţii din fişierul principal În plus faţă de sursele de date. Fişierul de cheltuieli indirecte asigură informaţii despre cheltuielile indirecte anterioare perioadei şi pe măsură ce datele din perioada luată în calcul devin disponibile. Informaţiile introduse în calculator (cantitative şi valorice) sunt identificate cu un număr de document. Categoriile variate de cheltuieli introduse în calculator sunt apoi identificate. 5. 18) Fişierul principal cu date despre munca directă oferă informaţii despre orele de muncă directă şi datele de cost aferente pentru a se obţine o rată de cheltuieli indirecte pe ore directe şi/sau procentul de cheltuieli indirecte în cheltuielile de muncă directă. implicit.d.4. ş. iar abaterile sunt calculate pentru scopuri de raportare. programul computerizat adaugă informaţiile în fişier şi le centralizează.a.Capitolul V . Această informaţie introdusă în computer este preluata din alte fişiere principale. Aceste determinări se pot face pentru o unitate organizatorică individuală (centrul de cost. centrul de cheltuieli indirecte) sau pentru întreaga firmă.. ordine de reparaţii şi întreţinere.m. jurnale diverse. sistemul automatizat are nevoie de alte informaţii înainte de a începe procesarea şi a-i îndeplini cerinţele. luând în calcul nevoile stabilite. Fişierul bugetului de cheltuieli conţine bugetele periodice şi anuale pentru a ne furniza date comparative cu cele efectiv realizate şi. şi un număr organizaţional. Ratele se pot calcula în funcţie de contract sau comenzi. .3.195 - ale cheltuielilor privind stocurile. Programul poate genera rate în funcţie de forţa de muncă directă şi/sau procentul cheltuielilor indirecte în cheltuielile de muncă directă care sunt comparate cu valorile planificate.

realizarea ratelor de aplicare a cheltuielilor indirecte pe ore directe sau ca procent în cheltuielile salariale directe care pot fi utilizate în registrul contabil totalizator.6. actualizează fişierele principale corespunzătoare şi structurează datele în rapoarte prestabilite. .196 - 5.Capitolul V .4. registre de cheltuieli pe firmă. 5.5.4. programul computerizat le revizuieşte şi le respinge pe cele invalide care sunt returnate departamentelor pentru acţiuni corective şi reintroducere. proiectul de buget şi procesul de facturare a clienţilor. le combină şi le centralizează într-un registru contabil totalizator de cheltuieli indirecte şi realizează calculul necesar. Implementarea sistemului computerizat Sistemul automatizat de acumulare a cheltuielilor indirecte ne oferă: un număr mare de informaţii de ieşire: acumularea şi procesarea oportună a cheltuielilor cu un efort manual minim .4.4. Procesarea informaţiilor Înainte de a accepta datele în sistem. actualizarea fişierelor principale pentru a îndeplini cerinţele de raportare contabilă 5. 18. rate de aplicare a cheltuielilor indirecte. Identificarea elementelor de informaţii produse de sistem Aşa cum sunt prezentate în figura nr. raportarea bugetului versus informaţiile efective . Procesarea computerizată separă informaţiile contabile pe faza de calculaţie corespunzătoare. rezultatele acumulării de cheltuieli indirecte sunt următoarele: un registru contabil totalizator actualizat de cheltuieli pe cont şi firmă cu însumări corespunzătoare subtotale şi totale. creează fişiere atunci când este necesar pentru informaţiile noi şi face schimbări în informaţia deja existentă.

197 - Sistemul de acumulare al cheltuielilor Muncă indirectă Salarii Alte stimulente salariale Creditori Furnizori Utilităţi Transport Telefon Terţi Închirieri Asigurări Asigurări profesionale de viaţă Plan de pensii Altele Taxe şi impozite Impozite pe proprietate Alte taxe Amoritări Clădiri Maşini Instalaţii Echipamente Registrul jurnal Balanţă Registrul totalizator de cheltuieli Contul de profit şi pierdere Sporuri salariale Salarii Creditorii Alte obligaţii Cheltuieli anticipate Alte taxe Rezerve Bilanţ contabil Ieşiri de numerar Sistem de raportare al fluxului monetar Tabloul fluxului de trezorerie Figura nr. 19 Fluxul cheltuielilor indirecte .Capitolul V .

5. 17 sunt de tipul celor utilizaţi în analiza cheltuielilor indirecte şi în planificarea bugetelor operaţionale. Analiza structurii cheltuielilor indirecte Indicatorii din tabelul nr. Comparaţiile sunt asigurate pentru perioada celor trei ani analizaţi. 2002 şi 2003 (vezi graficul nr. Prin intermediul jurnalelor. modelul compară relaţiile între elementele structurale ale cheltuielilor indirecte şi totalul cheltuielilor indirecte pentru anii 2001. 19 prezintă fluxul cheltuielilor indirecte după ce acestea au fost cumulate şi procesate. controlul operaţional şi planificare.4. exista o lista detaliată a surselor de cheltuieli indirecte. 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi Graficul nr.7. Cheltuielile indirecte structurate pe categorii de cheltuieli influenţează profitul şi sunt reflectate în „Contul de profit şi pierdere”. conturile de cheltuieli se centralizează în registrul contabil general. Partea de sus a graficului conţine principalele categorii de cheltuieli indirecte.198 - o gamă largă de indicatori pentru evaluarea performanţei. De asemenea sunt prezentate şi abaterile valorilor de la o perioadă la alta.4. În partea de jos a fiecărei casete ce conţine clasificările.Capitolul V . 5. În particular.8. Schema computerizată a fluxului cheltuielilor indirecte Figura nr. 13). 13 Diagrama comparativă a elementelor cheltuielilor indirecte .

2001 Valori absolute mii lei 121.77 100.37 8.60 1. crt. pe lângă cheltuielile cu terţii. ponderea cheltuielilor ajungând la 4.98 30.281 235.550 438.% şi 8.380 810.217.784 1.95 % 6.118 5.488 1.218 Indicatori Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecomunicaţii Cheltuieli cu terţi Amortizarea imobilizarilor TOTAL % 7.523.761 5.682.978 1.58 7. 2002 având valorile de 13. ajungând în anul 2003 la valoarea de 20.66 0.700 271.70 0. 5.20%) datorită faptului că firma avea spaţii închiriate pentru desfăşurarea activităţii de producţie comparativ cu anul 2003.Capitolul V .189 109.97 35.00 Tabelul nr 17 2003 Valori absolute mii lei 380. Ponderile categoriilor de cheltuieli indirecte în totalul cheltuielilor indirecte pot fi reprezentate astfel: .02 45.578 3.26 100. 6.26.264 504 1.00 Putem remarca.00 20. evoluţia cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor care cunoaşte o pondere relativ scăzută în anii 2001.21 0.58% şi 30. de asemenea. acest fapt datorându-se înnoirii utilajelor.77%.684 Perioada 2002 Valori absolute % mii lei 160. de cheltuielile cu chiria (respectiv 35.22 100. an în care firma şi-a achiziţionat spaţiul de producţie.199 - Observăm că în anii 2001 şi 2002 ponderea ridicată este deţinută.452.162 259. 13.03 35. 3.500 542.697.805 415 547. 4.68 4.152.77%.797 201. Elementele cheltuielilor indirecte Nr.22%.170 2.03 60. 2.20 9.77 7.

20% Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi 8.26% 7.98% 45.21% 35.77% 5.97% Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii 35.37% 9.200 - Cheltuieli salariale indirecte 13.70% 0.77% 7.02% Graficul nr. 16 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2003 .60% Graficul nr. 14 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2001 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe 30.03% 60.58% Graficul nr.66% 0.95% 0.22% 6.68% 4.03% 7. 15 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2002 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi 20.Capitolul V .

metoda costului orar de funcţionare a maşinii. De asemenea. procentul cheltuielilor indirecte în cifra de afaceri netă şi în costul de producţie .9.50 lei. . în schimb în anul 2003 ponderea a atins valoarea de 177. Comparaţiile bugetului cu efectivele pot evidenţia variaţiile semnificative pentru analize mai complexe şi pentru acţiuni corective. Rata indică faptul că fiecare leu cheltuit cu munca directă generează în medie cheltuielile indirecte de 1.4% şi a devansat valoarea medie cu 17.8%.44%. Aşa cum se arată în tabelul nr. 5. 17 sunt rezonabil de consistente pe parcursul timpului şi asigură o bază solidă pentru crearea unui buget de cheltuieli – sau cel puţin o evaluare preliminară a datelor de buget care va fi creat în perioadele următoare prin proceduri mai detaliate.201 - Datele analizei comparative din tabelul nr. Analiza ratelor cheltuielilor indirecte Pentru analiza cheltuielilor indirecte considerăm că cele mai utilizate metode sunt următoarele: rata cheltuielilor indirecte la cheltuieli salariale directe . rata pe ora de lucru directă .Capitolul V . în general. constatăm că în anul 2002 s-a înregistrat o creştere sensibilă faţă de 2001. 18 rata medie a cheltuielilor indirecte la cheltuielile salariale directe pentru perioada analizată este 150. necontrolabile deoarece alocarea lor este guvernată de politica şi procedurile de protecţie socială şi de rezultatele negocierilor cu sindicatul care pot constitui un considerent major. respectiv o creştere faţă de 2001 cu 41.02%. Totuşi. rata cheltuielilor indirecte la valoarea producţiei. aceste cheltuieli sunt considerate.6%.4. Aceste statistici sunt utilizate pentru a evalua performanţele efective şi pentru a planifica cheltuielile indirecte. faţă de 2002 cu 41. rata cheltuielilor indirecte la cheltuieli directe (cheltuieli salariale directe + cheltuieli materiale + alte cheltuieli directe) .

iar cheltuielile indirecte efective pot fi obţinute din registrul contabil totalizator şi din registre contabile auxiliare pe tipuri de cheltuieli.28 125. putem utiliza ratele pentru estimarea cheltuielile indirecte pe baza cheltuielilor salariale directe planificate.Capitolul V .081 36.03 177.404 Valoarea medie 65. metoda utilizează un număr mai mare de operatori.787. metoda este economică prin aceea că informaţia este accesibila.856 63.107 17. crt. 18 sunt consecvenţi de la o perioadă la alta.517 33.101 35.202 - Statistica ratelor de cheltuieli indirecte poate fi folositoare atunci când estimăm costurile produselor pe oră de muncă directă şi o putem folosi de asemenea ca un ghid de planificare pentru crearea bugetelor de cheltuieli indirecte ale fabricii în mod global (total).579 12.70 150.781.44 10.48 32.800 32.262 19.%- Atâta timp cat factorii care influenţează rata cheltuielilor indirecte din tabelul nr.817 7. Calculul ratelor elementelor de cost Nr. Tabelul nr. .02 11. 18 Indicatori Ore de muncă directe Cheltuieli indirecte/ore de muncă directe . în comparaţie cu alte metode. 2. 6. 1.557 2002 59. Avantajele metodei ratei cheltuielilor indirecte la cheltuielile salariale directe sunt : metoda este uşor de utilizat.95 23.363.170 2003 89.392 45. metoda ignoră alţi factori determinanţi ai costului de producţie care pot depăşi cheltuielile salariale directe în unele departamente (servicii administrative).349 50. 7.12 7.479 26.58 124. 3.522. Informaţiile despre cheltuielile salariale directe sunt obţinute din statele de plata. 4.lei – mii lei –%- 2001 46. depreciere) nu depind de oscilaţiile cheltuielilor salariale.lei Cheltuieli salariale directe Cheltuieli directe directe/ore de muncă .067 11. 5. Dezavantajele includ : multe dintre cheltuielile indirecte (taxe. direct proporţional cu numărul ridicat al cheltuielilor indirecte.06 26.83 9.83 Cheltuieli indirecte/cheltuieli directe Cheltuieli indirecte/cheltuieli salariale directe -%Cheltuieli salariale indirecte/cheltuieli salariale directe .

18 prezintă rata medie pe cei trei ani a cărei valoare este de 26. Cea mai mică valoare a ratei a fost de 32. ceea ce se situează cu 25% deasupra valorii medii. În tabelul nr. strung.Capitolul V . bormaşină. cât şi a salariilor tarifare. Pentru determinarea acestei rate împărţim cheltuielile indirecte la orele de muncă directă.170 lei/oră în 2002 (o creştere cu 38. Rata cheltuielilor indirecte calculată la cheltuielile directe. Înainte să aplicam cheltuielile indirecte. În anul 2001 rata a atins valoarea de 19. dar ajungând în anul 2003 la valoarea de 32. maşini de filetat) este nerealist să aplicăm cheltuielile indirecte doar la numărul de ore lucrate fără a lua în calcul şi celelalte cheltuieli. constituie o bază de aplicaţie realistă atunci când forţa de muncă constituie factorul principal în producţie. Spre exemplu.7%. atât măririi . trebuie să realizam o analiza detaliata a cauzelor specifice ce au determinat modificări ale categoriilor de cheltuieli. departament.7%) şi 63. 45. produs. 18 valoarea medie a ratei este 50.28 %.33% datorată înnoirii mijloacelor de muncă (firma a achiziţionat maşini şi utilaje noi) Pentru a folosi o astfel de rată în mod eficace. înregistrând în 2002 o uşoară creştere la 23. pentru atelierul mecanic al firmei care cuprinde o serie de maşini (burghie.203 - Rata cheltuielilor indirecte la numărul de ore de muncă directă.517 lei/oră. serviciu sau întreaga activitate. Creşterea ratelor pe parcursul celor trei ani s-a datorat numărului de salariaţi. Firma poate utiliza o astfel de rată dacă se dovedeşte utilă pentru măsurarea planificării şi a performanţelor economice Tabelul nr. Dezavantajul pe care îl prezintă această procedură este asemănător celui al cheltuielilor salariale directe: ignoră contribuţia celorlalţi factori la realizarea produsului.03. depăşind media cu 5.58. Avantajele utilizării acestei rate sunt : uşurinţa în folosire.404 lei/oră în 2003. trebuie să determinam relaţia dintre cantitatea de cheltuieli indirecte care urmează să fie aplicate şi numărul de ore de muncă directă implicate.557 lei/oră în 2001. Determinarea ratei o putem face fie pe centru de cost. precum şi circumstanţele neobişnuite care au constituit cauza fluctuaţiilor.

lumina .Capitolul V . nu există o relaţie logică între cea mai mare parte a cheltuielilor indirecte şi valoarea materiei prime. (b) căldura. Calcularea costului orar de funcţionare a maşinii presupune următoarele etape: 1. împărţim cheltuielile indirecte pentru o maşină anume (sau pentru un grup de maşini dacă sunt identice în activitate şi cost) la orele relevante de funcţionare a maşinii : Costul orar de functionare a ma sin ii = Cheltuielile indirecte Orele de functionare a ma sin ii În general. Dezavantajele includ : nu face uz de factorul timp în alocarea cheltuielilor indirecte. Metoda costului orar de funcţionare a maşinii. Pentru calcula rata cheltuielilor indirecte la orele de funcţionare a maşinii. Pentru a obţine costul orar de funcţionare a maşinii. mai întâi trebuie să determinam relaţia dintre suma cheltuielilor indirecte care urmează să fie alocată şi numărul de ore de funcţionare a maşinii.204 - Avantajele acestei metodei sunt : este uşor de utilizat. Regrupăm articolele de cheltuieli în trei categorii : (a) cheltuieli specifice fiecărei maşini în ceea ce priveşte curentul. utilizarea acestei rate este restricţionată în situaţii în care nu există variaţii extreme în realizarea produselor. Departamentele implicate proiectează cheltuielile indirecte estimate pentru perioada analizată sub forma unui plan de buget. 2. Cheltuielile indirecte sunt apoi alocate sarcinii sau procesului prin multiplicare orelor de funcţionare a maşinii implicata într-o anumita activitate la rata respectivă. costul orar de funcţionarea a maşinii reprezintă o estimare a sumei cheltuielilor indirecte pe oră pentru activitatea efectuata de fiecare maşină. este puţin probabil că o determinare exacta a cheltuielile indirecte să rezulte din utilizarea forţei de muncă directe datorita potenţialelor erori ce pot apărea în proiectarea în timp a cheltuielilor materiale. toate datele necesare sunt uşor accesibile din rapoartele contabile. întreţinerea şi deprecierea. această metodă se poate dovedi a fi mai utilă doar în anumite departamente decât la nivelul întregii firme.

Cu o asemenea asigurare. cu un grad mare de exactitate. trebuie să fie produse şi păstrate pentru timpul necesar fiecărei operaţii. care în mod normal nu ar fi necesare. şi (c) toate celelalte costuri generale şi de servicii. Dezavantajele principale ale metodei costului orar de funcţionare a maşinii includ : procedura măreşte costurile deoarece rapoarte adiţionale. Dacă aplicaţia costului orar de funcţionare a maşinii utilizează timpul ca baza pentru alocarea cheltuielilor indirecte. ori eşecul în obţinerea contractelor. costurile orare de funcţionarea a maşinii permit fixarea definitivă a preturilor de vânzare estimate pentru fiecare sarcina. metoda pe ore de funcţionare a maşinii are fără îndoială multiple avantaje în alocarea cheltuielile indirecte : contabilitatea costurilor pune la dispoziţie cel mai exact mijloc pentru aplicarea cheltuielile indirecte fiecărei sarcini sau activităţi. incluzând diverse categorii de activităţi. 3. măreşte numărul operaţiunilor în contabilitate detaliata a costurilor deoarece nu se poate utiliza o rata generală pentru fiecare maşină în parte sau pentru de grup de maşini. este o procedură realistă pentru estimarea costului pe produs. conducerea poate evita ori pierderi de operare. metoda oferă o bază solidă pentru măsurarea costului lunar al maşinilor neutilizate.205 - şi costuri ale clădirii. . Mai mult. Determinăm totalul cheltuielilor indirecte proiectate pentru funcţionarea fiecărei maşini în timpul anului. metoda de stabilire a cheltuielilor indirecte implicata în această rata este atât logica. rata este realista chiar şi atunci când un operator trebuie să acţioneze mai multe maşini sau atunci când mai mulţi operatori sunt necesari pentru a acţiona o singură maşină.Capitolul V . cât şi ştiinţifică. Conducerea poate deci să se bazeze pe rapoarte de cost de mare acurateţe şi să fie sigură de oferta de preţ către client. Rata maşinilor reprezintă rezultatul împărţirii acestui total la numărul de ore operaţionale Atunci când maşinile constituie cel mai important factor în producţie.

73 5. Prin această procedură.467 62.836 35.03 5. putem să stabilim controale minuţioase şi să asigurăm analize detaliate. financiar-contabile şi de desfacere.35 29.30 100 - 8. 5. 4.206 - cum numai puţine firme pot folosi numai rate de funcţionare a maşinilor.10 100 2002 Valori absolute mii lei 71280 255520 195273 7939 183558 23000 25775 762345 12. 2002 şi 2003 şi prezenta evoluţia acestora.35 33. 19 2003 Valori absolute mii lei 273780 693547 595646 168864 179295 681 107012 2018825 22. mai ales dacă au o valori semnificative.899 45. Analizând datele din tabelul nr. 7. Elementele cheltuielilor administrative şi de distribuţie 2001 Nr.474 mii lei în 2002 .02 3.56 34. Analiza cheltuielilor administrative şi de distribuţie Cheltuielile de administraţie şi de distribuţie sunt în general evidenţiate şi alocate în categorii separate. şi poate fi de asemenea folositoare în planificare. 3.88 0. 19. trebuie folosite şi alte tipuri de rate.57 6.51 11.62 4. 5.5. 9. 19 rezultă că per total cheltuielile administrative şi de distribuţie au crescut cu 205. crt.50 8. indica abaterile în plus sau în minus pentru 2001. 6. Departamentele administrative şi de distribuţie includ activităţile de management general. 1.63 41. Cheltuieli salariale Taxe şi impozite Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclamă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli TOTAL Cheltuieli de administratie si distributie/numar de ore Cheltuieli de administratie si distributie/cheltuieli salariale directe Cheltuieli de administratie si distributie/cifra de afaceri neta Analizând mai îndeaproape informaţiile din tabelul nr.36 8.92 3.83 % 13. putem compara cheltuielile individuale cu cheltuielile totale.45 0.61 1.08 3.66 % 9.82 30. 2.04 24.02 % 5.56 3.38 100 - Tabelul nr.Capitolul V . 10. Acest tip de informaţie constituie baza pentru o analiză contabilă detaliată a rezultatelor pe cele trei perioade de timp.52 25. Indicatori Valori absolute mii lei 32400 169911 64411 36940 233429 19207 573 556871 11.

89% şi cu 1.02% 9. reprezentând o majorare cu 36.Capitolul V . Evoluţia ponderilor elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie pe cele trei perioade analizate se prezintă astfel: Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 0.61% 24.207 - faţă de 2001.38% 3.57% Graficul nr.256.63% 11.04% 33.92% 6. 18 Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2002 . constituind o creştere semnificativă de 164.10% 3. 17 Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2001 Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 3.52% Graficul nr.51% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli 41.82% 30.08% 1.35% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli 25.81%.480 mii lei în 2003 faţă de 2002.45% 5.

majorării cheltuielilor cu asigurările cu 199% în anul 2002 faţă de anul 2001 şi cu 205% în 2003 faţă de 2002 deoarece potrivit Codului Muncii. Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2003 Creşterea cheltuielilor s-a datorat în principal: majorării cheltuielilor salariale cu 120% în anul 2002 faţă de 2001 şi cu 284.56% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli Graficul nr.30% 13.Capitolul V .32% în 2003 faţă de 2002 întrucât acţiunile de promovare şi protocol au cunoscut cea mai mare amploare în 2001. În anul 2001 cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de administraţie şi distribuţie a fost înregistrată de cheltuielile de reclamă şi protocol de 41.36% 34.03% 8.36% şi 2. cât şi ca ponderi în totalul cheltuielilor de administraţie şi de distribuţie. Cheltuielile cu protocolul şi reclama au înregistrat scăderi de la o perioadă la alta atât în valori absolute. evoluţiei crescătoare a taxelor şi impozitelor cu 50% în 2002 faţă de 2001. 19.50% 5.88% 8.92%. iar în 2002 firma s-a numărat între cele două societăţi avizate pe plan local de către Imprimeria Naţională în tipărirea documentelor fiscale tipizate. firma a fost nevoită să încheie asigurări profesionale pentru salariaţi. respectiv cu 171% în anul 2003 faţă de anul 2002 datorită creşterii bazei de impozitare .09% în 2003 faţă de 2002 ca urmare a faptului că volumul sporit al producţiei a necesitat angajarea de personal suplimentar specializat în domeniul desfacerii acesteia.208 - Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 0. respectiv în 2002 faţă de 2001 cu 21. iar .35% 29.

respectiv 34. Analiza elementelor costului de producţie în raport cu cifra de afaceri netă Rata cheltuielilor materiale şi al altor cheltuieli directe a atins valoarea medie de 44%. de 3. Mărimile ratelor au fost cuprinse între 47. Structura şi evoluţia elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie le putem reprezenta grafic astfel: 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi Graficul nr. Rata cheltuielilor administrative şi de distribuţie la cifra de afaceri netă a fost de 4.Capitolul V .35%. Controalele manageriale trebuie exercitate în scopul reducerii cheltuielilor sau a le păstra între limite prestabilite.34%% în anul 2001. 20 Diagrama comparativă a elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie În tabelul nr. Această rată poate fi folosită în proiectarea cheltuielilor administrative şi de distribuţie. am calculat de asemenea şi indicatori pertinenţi pentru analiza cheltuielilor administrative şi de distribuţie. 19. 5. Scăderea acestei rate în 2002 a fost rezultatul devansării indicelui de creştere a cheltuielilor administrative şi de distribuţie de către indicele cifrei de afaceri nete.02% în 2001.209 - în anii 2002 şi 2003 a deţinut-o taxele şi impozitele la un nivel de 33.66% în 2002 şi 5.52%.6.83% în 2003. 45% .

Astfel. respectiv cu 273% faţă de anul 2001 şi cu 112% faţă de anul 2002 în comparaţie cu valorile mai mari ale cifrei de afaceri nete ale cărei creşteri au fost cu 150% şi 66% pentru aceleaşi perioade. cea mai mică rată este cu numai 0.49%. de asemenea. Rata cheltuielilor indirecte aferente cifrei de afaceri nete a atins o valoare medie de 14.38% peste media perioadei analizate.28% pentru perioada celor trei ani. în timp ce rata cheltuielilor indirecte a crescut cu 49. nu ar reflecta cu adevărat rezultatele specifice ale vânzărilor. dacă am aplica acest factor cheltuielilor salariale directe periodic.87% în anul 2002 şi 16.53% faţă de 2002.54% comparativ cu 2001 şi cu 27. Modificările intervenite în ponderile elementelor de cost în cifra de afaceri netă au avut drept rezultat menţinerea ratei costului de producţie aferent cifrei de afaceri nete la o valoare relativ constantă.210 - în anul 2002 şi 42.66%.81% comparativ cu 2002. Creşterea a fost parţial echilibrată de reducerea ponderii cheltuielilor administrative şi de distribuţie în cifra de afaceri netă la 3.81 % înregistrate în 2001 şi respectiv 2003 au fost datorate costurilor salariale directe mai scăzute comparativ cu anul 2002 al cărei nivel a fost de 68. Cea mai mare rată se datorează creşterilor procentuale mai mari ale cheltuielilor indirecte în 2003.45% în 2003. Cele mai mici cote de 67. cu 6. Rata costului de producţie la cifra de afaceri netă pentru perioada analizată s-a menţinut la un nivel relativ constant . dar în anul 2003 s-a înregistrat o creştere cu 28% datorită faptului că indicele cheltuielilor indirecte a devansat indicele cifrei de afaceri nete şi al costului de producţie.53 lei cifră de afaceri netă.15 % şi 67. creşterile sunt relativ modeste în anii 2001 şi 2002 cu aproximativ 18% în ambele cazuri.63% sub medie (2001) şi cea mai mare rată pe o .06% în anul 2003.16 % situându-se doar cu 0.15%. Când costul de producţie este comparat cu cifra de afaceri netă. Totuşi. Aşa cum se arată în tabelul nr. putem spune că la un leu cheltuieli salariale directe am obţinut 10. înregistrându-se cea mai mică valoare din perioada analizată. 20 valoarea medie a ratei cheltuielilor salariale directe aferente cifrei de afaceri pe perioada analizată a fost de 9.Capitolul V . 12. Rata a oscilat între 11% în anul 2001. Rata scăzută a anului 2003 se bazează pe creşterea cifrei de afaceri nete. această cunoscând o diminuare faţă de 2001 cu 11.

06 9. 3.34 8. cheltuielile salariale directe asociate cu fabricarea unui produs sau per total producţie sunt furnizate de datele cuprinse în documentele contabile de bază: bonuri de consum pentru materii .87 68.211 - perioada de un an este cu 0. Crt.82 42. Ratele elementelor de cheltuieli calculate la cifra de afaceri netă Tabelul nr.02 71.45 67. 5.16 3.00 67.15 4.66 71.38% peste medie (2002).78%) indică o politică managerială de încredere în planificarea costurilor de producţie pe baza cifrei de afaceri.78 4. Orice oscilaţie majoră în ratele elementelor de cost aferent cifrei de afaceri nete de la o perioadă la alta necesită o analiză mai complexă. 1.16 45.81 11. 4.7. 5.83 73.49 14. Alocarea în mod echitabil a elementelor de cost pe produs Cheltuielile materiale şi alte cheltuieli directe.Capitolul V .81 72.64 2.00 10.28 67.00 9.81 5.29 16. Această implică determinarea cauzelor specifice pentru oscilaţiile fiecărui element de cost înaintea utilizării lor în mod realist în rapoartele de estimare şi planificare. Abordarea pe baza ratelor este potrivită în condiţiile în care se dovedeşte validă pe baza experienţei istorice. Indicatori 2001 Cheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe/cifra de afaceri neta -%Cheltuieli salariale directe/cifra de afaceri netă -%Cheltuieli indirecte/cifra de afaceri netă -%Costul de producţie/cifra de afaceri netă -%Cheltuieli administrative şi de distribuţie/cifra de afaceri netă -%Cost complet/cifra de afaceri netă -%Perioada 2002 2003 Valoare medie 44. 6. Rata medie a costurilor de producţie (67.60 47.29 12.20 Nr.

21. state de salarii. 6 7.lei/produs Cheltuieli salariale directe /volumul producţiei . În concluzie. 2. În anii 2001 şi 2002 . datorită investiţiilor realizate (achiziţii de maşini şi utilaje moderne).21 Valoarea medie 32.lei/produs Cost complet /volumul producţiei . fişe/rapoarte de pontaj. evaluarea stocurilor.Capitolul V . 4.308 312 101. Cheltuielile indirecte aferente unui produs sau producţie nu pot fi relaţionate cu nici un document de ieşire. 3. cheltuielile materiale directe au crescut într-o proporţie mai mică de 55%.5 67.376. Analizând cheltuielile materiale şi a alte cheltuieli directe pe unitate de produs observăm că valoarea medie a atins 312 lei pe produs aşa cum apare în tabelul nr. volumul producţiei a cunoscut o creştere sensibilă devansată de creşterea cheltuielilor materiale directe ceea ce se constată şi în creşterea ponderii acestora în volumul producţiei în schimb în anul 2003 constatăm că deşi volumul producţiei a crescut cu 65% faţă de perioada precedentă.lei/produs Cheltuieli administrative şi de distribuţie/volumul producţiei . Această situaţie a condus la o diminuare a cheltuielilor materiale directe pe unitatea de produs la valoarea de 311 lei / produs. avem nevoie de metode de alocare a cheltuielilor indirecte în mod echitabil cu participarea acestora la fabricarea unui produs sau a întregii producţii.lei/produs Cheltuieli indirecte /volumul producţiei . Volumul producţiei (foi tipărite) Cheltuieli materiale si alte cheltuieli directe /volumul producţiei .763 330 94.5 75.521.4 482 34 516 .817. 5.lei/produs Indicatori 2001 22.lei/produs Costul de producţie /volumul producţiei . Totuşi. Elemente de cheltuieli pe produs Nr Crt 1. comenzi pe clienţi.212 - prime şi materiale consumabile. estimarea sau alocarea bugetului.221 293 68 54 415 25 441 Perioada 2002 28. repartizarea acestor cheltuieli pentru stabilirea costurilor de producţie este esenţială pentru politica de determinare a preţului de vânzare.5 500 27 528 2003 46.940 311 121 68 500 43 545 Tabel nr.369.

684 mii lei si cantitatea de unităţi produse a fost de 22.218 mii lei. Analizând cheltuielile salariale directe pe produs ale anului 2003 comparativ cu anul 2002. De exemplu.5 lei/ produs s-a obţinut în 2002 şi a fost cu 12% mai mare decât valoarea medie . Aceste valori au condus la obţinerea unei rate de 68 lei/produs în anul 2001. Dacă nu există nici un numitor comun trebuie să determinam un alt factor de ponderare pertinent şi rezonabil.763 iar în anul 2003 de 5. observăm o scădere a acestora cu 10% rezultată dintr-o creştere . în anul 2002 cheltuielile indirecte au fost de 2.5 lei/produs în anul 2002.523.21 prezintă cheltuielile indirecte pe unitatea de produs.376. în timp ce valoarea medie a unităţilor produse au fost cu numai 45.221 mii lei mai mare cu 116. Această situaţie a constituit cauza pentru o rată medie a cheltuielilor indirecte la volumul producţiei mai mare . Aplicarea ratei pe produs este cel mai uşor de folosit în alocarea cheltuielilor indirecte. Metoda are avantajele şi dezavantajele ei. Trebuie să adaptăm factorii de pondere pe unitate pentru o perioada data la caracterul industriei respective.53% mai mică faţă de anul 2003.06% faţă de anul 2003. Rata de cheltuielilor salariale directe pe unitate de produs a atins în medie de 67.697.5 lei/produs.Capitolul V .213 - Tabelul nr.301.221 .6% şi 23% comparativ cu anii 2001 şi 2002 şi mai mică cu 42. în anul 2001 cheltuielile indirecte au fost de 1. 21 prezintă de asemenea ratele cheltuielilor salariale directe pe unitatea de produs necesare analizei acestora. Totuşi utilitatea ei este limitata la situaţii care implica un singur produs sau câteva produse înrudite caracterizate printr-un numitor comun.761 mii lei si cantitatea de unităţi produse a fost de 28. Această este una dintre abordările de bază pentru analiza diferenţelor dintre rate pentru perioade distincte. respectiv 46. Tabelul nr.682.63% mai mare faţă de anii 2001 şi 2002 şi cu 30.4 lei/ produs pentru perioada analizată.33 % respectiv 14. Cauza este în principal creşterea relativ mai mare a cheltuielilor de muncă directă în comparaţie cu mărirea unităţilor produse. 121 lei/produs în anul 2003. 94. spre exemplu în cazul nostru fila tipărită.817. Cea mai mare rata de 75. Cheltuielile indirecte au înregistrat o valoare medie de 3. Rata medie pentru întreaga perioadă am calculat-o ca fiind 101.369.940 produse.

fie după ce s-au determinat cu certitudine cheltuielile totale. care trebuie ajustate periodic prin intermediul înregistrărilor contabile. Rata de aplicare efectiva = cheltuieli indirecte efective productie efectiva Pentru a calcula o rată planificată. . Dacă rata cheltuielilor indirecte e bazată pe cheltuieli efective pentru perioada determinată. această se obţine prin împărţirea cheltuielilor indirecte la producţia efectivă exprimată valoric sau fizic. Cea mai simplă şi directă metoda de alocare a cheltuielile indirecte se realizează pe baza cantităţilor de produse obţinute. Cheltuielile indirecte pot fi repartizate pe produse fie înainte. Pe de altă parte. Rata planificata = Cheltuieli indirecte estimate Pr oductie estimata Când utilizăm cheltuielile indirecte efective nu putem finaliza procedura de stabilire a preţului până la încheierea perioadei de gestiune şi această întârziere ne dezavantajează deoarece nu putem determina costurile finale decât după completarea raportului de producţie. Analiza cheltuielilor indirecte pe unitate de produs. Mai mult. produse fizice estimate sau date din activitatea normala. ponderea cheltuielilor indirecte unitare în costul de producţie mediu a crescut cu 28. În final analizând costul de producţie pe unitatea de produs observăm valori identice la nivelul anilor 2002 şi 2003 de 500 lei/ produs. Deşi am observat că în anul 2003 cheltuielile directe unitare au scăzut .Capitolul V . ratele pot fi calculate pentru întreaga unitate. Calculele pot implica produse fizice efective. departament sau centrul de cost.214 - relativ mai mare a numărului de unităţi produse în comparaţie cu sporirea cheltuielilor de muncă directă. împărţim cheltuielile indirecte estimate la producţia estimată valoric sau fizic. putem determina costurile pe produs imediat şi putem atenua astfel activitatea fluctuaţională. împărţim cheltuielile indirecte la unităţile de produs fabricate.04% faţă de nivelul înregistrat în anul 2002. Pentru a obţine rata. Atunci când cheltuielile indirecte sunt estimate în avans. folosirea estimărilor poate conduce la valori sub sau supradimensionate ale cheltuielilor indirecte.

Ratele elementelor de cost pe unitatea de produs ne ajuta să estimam costurile.215 - Cheltuielile administrative şi de distribuţie pe unitatea de produs au atins valori cuprinse între 25 lei/produs în anul 2001 şi 43 lei/produs in anul 2003. faţă de valoarea medie a perioadei analizate de 34%. să stabilim preţul produselor. să întocmim bugetul şi să urmărim realizarea acestuia. să analizăm elementele de cost în detaliu. să măsurăm performanţa costurilor pe baza experienţei istorice.Capitolul V . . Determinarea elementelor de cost pe unitatea de produs ne ajuta să stabilim cu rapiditate costul pe produs şi să depistăm abaterile neobişnuite în evoluţia acestuia.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->