Capitolul V

- 175 -

CAPITOLUL V MODEL DE ANALIZĂ A COSTULUI DE PRODUCŢIE PRIN PRISMA CHELTUIELILOR DIRECTE ŞI A CHELTUIELILOR INDIRECTE

Indicatorii de cost îi utilizăm în mod obişnuit în analiza activităţii costurilor operaţionale. “Echipaţi” cu aceşti indicatori, suntem astfel pregătiţi pentru a controla şi planifica costurile, cu scopul de a stabili un preţ al produsului competitiv şi totuşi profitabil. Cheltuielile directe sunt costurile asociate în mod direct unui produs, serviciu şi/sau proiect tangibil şi pentru care există posibilitatea de a apare ca poziţii distincte în structura acestora. Costurile directe implică materiale directe şi muncă directă. Costurile sunt considerate « directe » dacă întrunesc următoarele criterii majore : autorizarea cheltuirii resurselor se bazează pe aprobarea activităţii în conformitate cu prevederile firmei; cheltuielile sunt recunoscute în mod corespunzător ca fiind directe în sfera muncii şi a codurilor de clasificare organizaţională; trebuie să existe o consecvenţă corespunzătoare în clasificarea cheltuielilor şi aplicarea acestora pe tot parcursul desfăşurării activităţii; măsurarea cheltuielilor trebuie să se facă în termeni de unităţi specifice (valorice şi cantitative), iar utilizarea acestora este în acelaşi timp practică şi economică; cheltuielile directe trebuie să îndeplinească anumite cerinţe pentru întreaga producţie, serviciu sau pentru produsul finit legate de : - cercetare şi dezvoltare sau alte eforturi tehnice înrudite; - contribuţia materială la realizarea unui produs sau transformarea fizică a materialelor; - utilizarea şi randamentul forţei de muncă directe ; - pregătirea documentaţiei referitoare la produsul finit sau lucrare/ serviciu;

Capitolul V

- 176 -

Pentru a furniza datele necesare analizei, stabilirii obiectivelor şi controlului programului, este indispensabil un sistem eficient de acumulare a costurilor. Un sistem de acumulare a costurilor ne permite să identificăm elementele directe de cheltuieli în conformitate cu procedurile organizaţionale stabilite şi să le relaţionăm în mod specific cu un produs, serviciu, proiect, contract sau cu o comanda de producţie. În analiza cheltuielilor indirecte ne preocupăm, în special, de alocările lor în mod echitabil asupra cheltuielilor salariale şi orelor de muncă directă, costului total, vânzărilor şi costurilor aferente acestora, costului orar de funcţionare a maşinii sau a unităţilor de produs. Cheltuielile indirecte sunt în general identificate cu nivelurile organizaţionale şi/sau printr-o aplicare a cotei de cheltuieli indirecte ca fiind legate de fabricaţia unui produs. Cheltuielile sunt imputate firmei care îndeplineşte sarcina sau firmei în beneficiul căreia se realizează această sarcină. Justificarea cheltuielilor imputate se bazează pe o notificare de autorizare a bugetului aprobat. De asemenea plăţile se fac de către compartimentul responsabil înainte că activitatea propriu-zisă să înceapă şi resursele (salariale, materiale, etc.) să fie cheltuite. Această este o procedura de control a costului pentru asigurarea identificării responsabilităţii corespunzătoare stabilirii şi acumulării costurilor specifice necesare, înainte de iniţierea lucrului în cadrul sarcinii. Informaţia acumulată trebuie să fie precisă şi oportună pentru toate nivelurile organizaţionale de raportare (centre de cost, secţiune, departament, centrul de buget pentru proiect, centralizatoare funcţionale de producţie). În cele mai multe firme, în special în cele care au de-a face cu un volum mare de produse şi activităţi diversificate, procesul de acumulare a costurilor este computerizat pentru a înlesni activitatea de ţinere a evidenţei şi de raportare necesare analizei elaborării sarcinilor corective şi planificării. Pentru a stabili un sistem de acumulare a costurilor eficient trebuie să avem în vedere următoarele condiţii necesare : 1. Documente de autorizare a muncii şi a resurselor materiale;

Capitolul V

- 177 -

2. Integritate şi disciplină în respectarea cerinţelor de procesare a sistemului de cost. 3. În măsura în care este posibil, toate elementele relevante de cheltuieli directe trebuie să fie relaţionate cu cheltuielile materiale şi salariale de bază, costul orar de funcţionare a maşinii sau cu întreaga activitate; 4. Definirea priorităţilor şi stabilirea responsabilităţilor în vederea desemnării costurilor. 5. Compartimentele răspunzătoare de operaţiile financiare trebuie să furnizeze utilizatorilor structura conturilor, sistemul necesar acumulării costurilor şi liniile directoare la punctele de control prestabilite. Punctele de control sunt în legătură cu fazele procesului de acumulare a costurilor. Etapele corespunzătoare sunt următoarele: 1. Proiect : Pentru a iniţia un proiect este necesar să existe o cerere în acest sens cu justificarea cheltuielilor aprobată şi autorizată de eşalonul managerial care trebuie să includă şi cerinţele legate de cheltuielile indirecte. 2. Repartizarea bugetului şi responsabilitatea controlului : Cererea de proiect fiind aprobată, se înaintează compartimentului responsabil cu bugetul, care repartizează bugetul pentru cheltuieli şi responsabilitatea pentru control. 3. Autorizarea pentru cheltuirea resurselor : Autorizaţia de cheltuire a bugetului necesită ca documentele sursă (fişele de pontaj sau cererile pentru achiziţia de materiale şi provizii) să fie aprobate în mod corespunzător pe măsură ce activitatea progresează. 4. Cheltuielile de producţie : Cheltuielile trebuie să se facă în concordanţă cu politicile şi procedurile firmei, astfel încât să poată fi identificate şi clasificate ca directe sau indirecte. 5. Clasificarea cheltuielilor : Clasificările costurilor sunt validate în fişierul mecanic principal printr-un proces de comparare a datelor introduse cu cele deja existente în fişier. Dacă sunt incorecte sau lipsesc din fişier, se returnează compartimentului răspunzător pentru corectare şi reintroducere. 6. Responsabilităţile de contabilitate a costurilor : Responsabilitatea pentru menţinerea fişierului principal de evidenţă contabilă include şi formarea şi

Capitolul V

- 178 -

actualizarea acestuia. Rolul acestora este de a dezvolta, menţine şi monitoriza sistemul de acumulare a costurilor cu privire la următoarele : validarea ordinii de lucru şi a autorizaţiei de lucru; verificarea responsabililor ce îşi asumă costurile; compararea estimărilor şi bugetelor pertinente; monitorizarea proiectului şi iniţierea angajamentelor; acceptarea responsabilităţii pentru repartizările de cheltuieli necesare; menţinerea unor activităţi de supraveghere a sistemului precum: verificarea clasificării cheltuielilor directe şi indirecte, distribuirea corespunzătoare a conturilor, plata muncii de către firmă, documentaţia privind urmărirea contractelor cu terţii, reviziile contabile computerizate, ş.a.m.d. 7. Rapoartele sistemului : Acest sistem produce diferite rapoarte necesare atât controlului managerial, cât şi compartimentelor însărcinate cu responsabilităţi în controlul costurilor şi al bugetului. Rapoartele primare includ registrele contabile totalizatoare ale cheltuielilor pe contracte sau comenzi, elemente de cost şi balanţa de verificare a activităţii în desfăşurare şi reflectă costul de producţie, precum şi alte elemente ale contractului. Rapoartele analitice speciale sunt asigurate pentru a îndeplini cerinţe organizaţionale în termeni de evaluare a datelor de cost. Sistemul de acumulare a costurilor este sursă pentru estimarea, determinarea preţurilor şi a altor statistici contabile necesare pentru analiză şi raportare. Automatizarea sistemului ne permite să actualizăm simultan mai mult de un singur fişier, astfel încât să întrunească diferite cerinţe organizaţionale de raportare. Şi cel mai important este faptul că sistemul de acumulare a costurilor ne oferă informaţia necesară pentru a dezvolta, folosi, şi interpreta categoriile de cheltuieli directe şi indirecte şi de asemenea relaţia acestora cu : costul de producţie; vânzări; muncă directă; cost pe unitate de produs. Înainte să luăm în considerare anumiţi indicatori, este important să reţinem că toate ratele sunt folosite ca indicatori de măsurare a performanţei în analiza datelor, în planificare, iar utilizarea lor trebuie să fie temperată de discreţie şi

cheltuielile salariale directe şi cheltuielile indirecte sunt acele componente ale costului de producţie a căror evoluţie pe parcursul perioadei analizate 2001-2003 o putem reprezenta astfel: .179 - judecată. „Contul de profit şi pierdere” regrupează pe o perioadă de gestiune dată ansamblul fluxurilor economice generatoare de venituri (ca surse de îmbogăţire) şi cheltuieli (ca sursă de sărăcire). o analiză detaliată a evenimentelor care au influenţat activităţile firmei pe parcursul unui exerciţiu financiar sau a mai multora. în anul 2002 numărându-se printre cele două societăţi avizate pe plan local de către Imprimeria Naţională în tipărirea documentelor fiscale tipizate. Analiza indicatorilor firmei se realizează pe baza „Contului de profit şi pierdere” care permite stabilirea rezultatului final al activităţii prin comensurarea efectului reflectat în cifră de afaceri netă cu efortul reflectat în costurile aferente consumului de resurse materiale şi umane. cât şi în Bucureşti. constatarea şi evaluarea tendinţelor activităţii firmelor cu profil similar. Deoarece majoritatea ratelor tind să reflecte o varietate de informaţii printr-o singură cifră. producţia acestei firme constând în file tipărite. Cheltuielile materiale şi late cheltuieli materiale directe. Analiza elementelor costului de producţie Pentru analiza elementelor de cost şi a costului de producţie. în capitolul al V-lea am luat în studiu datele furnizate de situaţiile financiare anuale ale SC „DACRIS PROD” SRL al cărei obiect principal de activitate îl constituie tipărirea imprimatelor tipizate şi netipizate. precum : tendinţa ratelor în perioade succesive de activitate. dar şi naţional. Motivaţia principală în alegerea acestei firmei a fost dată de poziţia pe care o deţine în plan local. unitatea având puncte de desfacere atât în Constanţa. acestea pot fi irelevante dacă nu luăm în considerare elemente adiţionale.Capitolul V .1. 5.

349 1. prin prisma elementelor sale componente.36 27. Costul de producţie -mii lei6.000. 2.40 70.523.872.897 10. 8 Structura elementelor costului de producţie Pe baza datelor din tabelul nr.131.664. Rezultatul din exploatare -mii lei9.825 1.446.430 23.304.000.967.601 2.378.868 23.484.110.021 5.00 15.682.871 762.000 2.996.365 2.635. 1.861. Elementele costului de producţie Nr.950 7.345 2.000.026 14.560.07 100.000 10.12 16.622 14.333.000 4.081 3.125 6.00 .89 100.751 14.130 1.680 2002 2003 Tabelul nr. Cheltuieli administrative şi de distribuţie -mii lei8.643 20.144.194.697.00 14. Cheltuieli indirecte -mii lei5.09 18.711 6.213 25.000. 14 Cifra de afaceri netă .70 24.Capitolul V 16.380 28.218. 14 am efectuat analiza structurii costului de producţie.00 13.000 14.700 4.503.220.169. Indicatori 2001 Perioada Valoare medie 13.218 3.331 9. Cost comercial (complet) -mii lei10.84 28. Profit brut aferent cifrei de afaceri nete .301.000 8.000 0 2001 2002 2003 Valoare medie .191 11.04 64.01 21.92 13.51 66.761 5.305 16.552.26 100.180 - Cheltuieli materiale si alte cheltuieli directe Cheltuieli salariale directe Cheltuieli indirecte Graficul nr.892 6.000. Crt.684 2.857.221 9.38 100.000 12.059 34.568.840.846 9.480 15.000.18 26.mii leiCheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe -mii lei3.466 9. Cheltuieli salariale directe -mii lei4.777.018.634.112.000.000. Ponderea elementelor de cost in costul de producţie -%cheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe/costul de producţie -%cheltuieli salariale directe/costul de producţie -%cheltuieli indirecte/costul de producţie -%TOTAL 3.mii lei 7. Rata rentabilitatii comerciale -%11.011 556.204.149.000 6.02 62.

97% datorită majorării numărului de salariaţi direct productivi de la 25 la 32 (28%) şi este mai mare faţă de 2003 cu 1.12% la media costului de producţie pe cei trei ani analizaţi (15664700 mii lei) estimarea cheltuielilor salariale directe ar fi de 2. În anii 2001 şi 2003. în 2002 s-a înregistrat valoarea de 66.Capitolul V . Rata cheltuielilor salariale directe la costul de producţie a atins în perioada analizată o valoare medie 14.09% la valoarea medie a costului de producţie pe cei trei ani.181 - Astfel.09% mai mare decât media perioadei cu 1.51% s-a situat deasupra mediei cu 7.8% şi cea mai mare rată ar conduce la o creştere cu 7. spre deosebire de anul 2002 când rata a cunoscut valoarea de 15. ceea ce înseamnă un plus de 169.141 mii lei sau în procente 6. Să analizăm în continuare cheltuielile salariale directe.454 mii lei sau 7. respectiv 13.803 mii lei. Acest lucru indica faptul că cea mai mică rată estimată ar fi sub 6. rezultă că cea mai mare pondere în structura costului de producţie o deţin cheltuielile materiale şi alte cheltuieli materiale directe pe toată perioada luată în evidenţă. dar cauza care a determinat această valoare ridicată a fost politica de protecţie şi asigurări sociale care a avut ca obiectiv reducerea contribuţiilor angajatorilor în anul 2003. Aceşti factori reprezintă .70%. înregistrând următoarele valori: în exerciţiul financiar al anului 2001 nivelul de 70.39%.12% şi 13.055. Dacă aplicăm cea mai mică rată de 13. valoare apropiată de media celor trei ani analizaţi de 62. în loc de un efectiv de 2.04%. Chiar dacă cifra de afaceri şi costul de producţie au cunoscut evoluţii proporţionale în cei trei ani.16% peste cheltuielile salariale directe reale. ajungând în anul 2003 la 62.02%.363.16% a costurilor de producţie.98%. fapt ce a condus la diminuarea cheltuielilor determinate de pierderea prin rebuturi constatate la producător.01%.349 mii lei cu o diferenţă negativă de 139. Constatăm că firma a urmărit în permanenţă reducerea cheltuielilor materiale prin modernizarea şi retehnologizarea producţiei (achiziţionare de maşini şi utilaje moderne).8%. ponderea cheltuielilor salariale directe în costul de producţie a crescut în anul 2002 faţă de anul 2001 cu 1.208 mii lei.08%. rezultatul ar fi 2. ratele au înregistrat valori situate sub valoarea medie.53%.194.38% sub medie. ce s-a aflat cu 3. Dacă am aplica cea mai mare rată de 15.

Analiza relaţiei dintre cheltuielile indirecte asumate pe o perioada de trei ani şi totalul costului de producţie pe perioada de timp relevantă oferă managementului o baza pentru a proiecta cheltuielile indirecte ca un procent din costul total dacă acea valoare este previzionată în prealabil şi per total ca o pondere din vânzări . atunci bugetul total de cheltuieli indirecte poate fi comparat cu experienţa istorica. . putem spune că determinarea ratei indică managementului: dacă rata este prea ridicata în raport cu piaţa (sau posibil prea scăzută) utilitate în estimarea şi fixarea preţului pentru produse/contracte. Observăm că în primii doi ani analizaţi evoluţia nu a cunoscut o creştere spectaculoasă comparativ cu anul 2003 când cota a fost de 24. de a determina şi stabili variaţii faţă de bugetul planificat de cheltuieli indirecte şi cauza lor şi a oferi o baza realista pentru planificarea viitoarelor cheltuieli indirecte. ca un procent din costul de producţie pentru a determina caracterul admisibil pe baza trecutului.182 - limita maximă în utilizarea calculării ratelor în procesul de estimare/planificare pe baza datelor existente.69% sub media perioadei.Capitolul V . observăm o majorare a cheltuielilor privind amortizarea datorată achiziţionării de imobilizări corporale potrivit politicii de modernizare şi retehnologizare a producţiei. 14.19% peste valoarea medie. iar cea mai mare rată cu 3.26%. Analizând cheltuielile indirecte aşa cum apar în tabelul nr. situându-se cu 3. Obiectivul utilizării ratelor de cheltuieli indirecte este acela de a stabili utilitatea lor în analiza costurilor. controalele sunt necesare pentru anumite cheltuieli indirecte. Cea mai mică rată a fost cu 4. proiecţii ale cheltuielilor indirecte valide în sfera obiectivelor operaţionale.19% peste medie. Luând în considerare aceste două puncte de vedere privitoare la cheltuielile indirecte. am determinat rata medie a acestora la costul de producţie de 21. dacă cheltuielile indirecte sunt prevăzute în buget (planificate) în detaliu (ceea ce are loc înainte de finalizarea bugetului).07% pentru perioada celor trei ani. elemente principale ce trebuie revizuite în planul de buget al cheltuielilor indirecte. Dacă analizăm cheltuielile indirecte ale exerciţiului financiar 2003.

9 Structura cheltuielilor materiale în anul 2001 .897 46.221 100.44 11.407 514.026 28. 6.568.55 241.20 6.566.67 1.93 105.560.466 22.527 437. Indicatori Cheltuieli cu materia primă Cheltuieli cu materiale consumabile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli materiale Total cheltuileli materiale şi alte cheltuieli materiale Volumul producţiei Cheltuieli cu materia primă/volumul producţiei 2001 Valori absolute mii lei 5.64 % 84.707 1. 5.709 2003 Valori absolute mii lei 11.987 2002/ 2001 139.949.02 10.95 %.45% Alte cheltuieli m ateriale Graficul nr. Elementele cheltuielilor materiale directe Perioada Nr. crt.032.75 29.14 7. 3.85 1. 2.69 2003/ 2002 154.68 357.2.75 0.813 18.540.55 147. astfel în anul 2002 acestea au crescut cu 42.03 7.376.318 19.731. iar în 2003 faţă de 2002 cu 55.49 Tabelul nr.183 - 5.46 200.06 % 82.Capitolul V . 4. principalele componente ale costului de producţie au înregistrat creşteri de la o perioadă la alta.713 2002 Valori absolute mii lei 7.67% 7.369. Analiza structurală a cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli materiale directe Cheltuielile materiale şi alte cheltuieli materiale directe.816.95 - 222.07 - 155.797 568.35 - 248 - 273 - 255 - - - - Urmărind ponderile elementelor de cheltuieli materiale directe le putem reprezenta astfel: 1.00 - 9.940 100.737 1.058.45 6.84 27.819 67.03% 6.89 110. 15 Indici % 82.09 2003/ 2001 215.85% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă 84.35%.00 - 142.29 0.63 181.855 1.00 - 14.763 100.378.

implicit.75% 7. trendul activităţii de producţie a firmei şi este reprezentată astfel: 12. de fapt.Capitolul V 0.000 6. 11 Structura cheltuielilor materiale în anul 2003 Evoluţia crescătoare a cheltuielilor materiale directe şi.184 - Graficul nr.000.000 10.44% Alte cheltuieli m ateriale .06% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă 82.000.20% 11.000 8.000.29% 6.000.09% Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli m ateriale 82.14% 10. 10 Structura cheltuielilor materiale în anul 2002 0. 12 Evoluţia elementelor cheltuielilor materiale şi a altor cheltuieli materiale directe .02% Graficul nr.000.000 4.000 2.000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli cu m ateria prim ă Cheltuieli cu m ateriale consum abile Cheltuieli cu energie şi apă Alte cheltuieli m ateriale Graficul nr. a elementelor sale a urmat.000.

trebuie să luăm în considerare şi necesităţile indirecte legate de conducerea. Fiecare unitate organizaţională creează un plan de operare a cheltuielilor salariale.185 - Potrivit datelor din tabelul nr.84% şi în 2003 faţă de 2002 cu 47.3.93% datorită creşterii volumului producţiei şi al preţurilor materialelor consumabile. o firmă trebuie să-şi planifice şi controleze forţa de muncă.02% în 2003. iar în 2003 faţă de 2001 cu 115.59% în anul 2003 comparativ cu 2002 ca urmare a intrării în funcţiune a noilor utilaje.45% în 2001.Capitolul V . însă cheltuielile cu materia primă pe produs au înregistrat o scădere cu 6. Previziunile pentru cheltuielile salariale sunt bazate nu numai pe volumul de vânzări curent şi anticipat. 82. În procesul de planificare. Dacă analizăm cheltuielile cu materia primă pe produs în anii 2001 şi 2002 se constată o creştere a acestora de la 248 lei/unitatea de produs la 273 lei/unitatea de produs . administrarea. inginerie.55%. administraţie şi alte activităţi). ca urmare a uzurii avansate a utilajelor şi implicit a pierderilor înregistrate. ceea ce a condus la măsura de înlocuire a acestora. 15.44% în 2002 şi 82. menţinerea performanţelor activităţii de producţie. Celelalte elemente ale cheltuielilor materiale directe şi-au păstrat ponderile în limite acceptabile în total pe întreaga perioadă analizată.55%.68% şi faţă de 2002 cu 54. Planificarea. 5. ci şi pe numărul de angajaţi şi capacităţile necesare pentru a realiza producţia. controlul şi analiza cheltuielilor salariale Pentru a avea succes. întrucât acestea reprezintă cheltuieli însemnate într-o firmă şi implica toate tipurile de personal (cercetare. . Urmărind evoluţia pe cei trei ani constatăm că în 2002 faţă de 2001 acestea au crescut cu 39. dar putem semnala creşterea cheltuielilor cu materialele consumabile în 2002 faţă de 2001 cu 141. cheltuielile cu materia primă au deţinut ponderea cea mai mare în totalul cheltuielilor materiale directe respectiv 84. fabricaţie.

Justificarea pentru previziunile forţei de muncă şi a cheltuielilor salariale se bazează pe normele curente sau anticipate privind clasificarea sarcinilor şi funcţiunilor. elaborarea şi executarea bugetului. Funcţiile administrative (contabilitatea. Nevoile de muncă sunt elaborate în detaliu prin clasificarea sarcinilor. recepţia şi livrarea produselor.3.186 - 5. în cadrul cărora planificarea personalului ar putea fi făcută la nivelurile centrului de cost sau de buget. categoria de personal (direct sau indirect) şi unităţile funcţionalorganizatorice. ambalarea. Nomenclatorul de producţie include în general garanţia şi controlul calităţii .Capitolul V . estimarea. Pregătirea planului de împărţire a forţei de muncă Diviziunea forţei de muncă se realizează de către departamente specializate.1. Planul de forţă de muncă include cerinţe pentru programe de cercetare şi dezvoltare generala. Prognozele pentru forţa de lucru aprobate devin o parte a planului de producţie. marketing) îşi planifica forţă de muncă şi cheltuielile departamentale în conformitate cu previziunile şi bugete aprobate de conducere. dar şi pentru operaţii şi comenzi specifice. Departamentele de producţie îşi bazează planificarea pe cerinţele şi previziunile de vânzări ale produselor care reflecta nivelurile de stoc şi un inventar al necesităţilor de producţie. în funcţie de nevoile fiecărei firme şi de . care este baza operaţiilor firmei. Structura funcţională poate varia practicile organizaţionale. Proiecţiile funcţionale majore ale forţei de muncă se bazează pe următoarele consideraţii relevante : Departamentele de cercetare şi dezvoltare îşi planifica nevoile de forţă de muncă în cadrul proiectelor de dezvoltare curente autorizate şi al celor planificate. Performantele efective sunt analizate şi măsurate pe baza acestui plan de acţiune.

fie de departamentele specializate. un tarif suplimentar pentru orele ce depăşesc durata de 40 ore pe săptămână). 18 prezintă o privire generală asupra transformării manoperei directe în ore şi recompense materiale. proiect sau produs/comandă. se stabileşte numărul de zile lucrătoare. întâlniri sau şedinţe. trebuie să luăm în considerare şi previziuni ale orelor lucrate pe contract. boală. rate ale muncii directe . Previziunile privind forţa de muncă directă sunt aprobate de membrii conducerii însărcinaţi cu această funcţie.3. pentru anticiparea creşterii meritelor în următoarele 12 luni.2.Capitolul V . Forţa de muncă este clasificată în funcţie de timpul lucrat.187 - 5. rata orelor productive care se determină ca raport între numărul total al orelor productive şi numărul total de ore de muncă. de obicei. Procesul computerizat presupune: stabilirea unei limite planificate a procentului de cheltuieli pe orele suplimentare care se realizează fie de centrul de cost desemnat. ratele planificate se stabilesc utilizându-se normele (o normă şi jumătate. diferenţele rezultate dintre acestea din urmă pot reprezenta timp estimat pentru concedii de odihnă. indexări. prin urmare. gol de producţie. stabilirea fişelor posturilor se realizează prin clasificarea sarcinilor pe baza experienţei istorice sau efective şi care sunt utilizate. Informaţia este ataşată unui centrul de cost şi este identificata la un anumit departament indicând previziunile proiectate pentru perioadele următoare. se stabileşte durata zilei de lucru care depinde de politica şi practicile firmei de asemenea. se poate stabili şi numărul de ore productive pe zi în funcţie de nevoile firmei şi. o normă dublă. instruire. orele directe. stabilirea unei rate planificate a primelor pentru orele suplimentare care este determinată de către personalul specializat în elaborarea bugetului în conformitate cu politica firmei. Utilizarea software-ului pentru convertirea forţei de muncă în ore de muncă şi în cheltuieli salariale Figura nr. acest factor putând varia între perioade în funcţie de exerciţiile financiare lunare. salarii şi sarcinile îndeplinite.

17 Procesul de planificare computerizată a forţei de muncă şi a cheltuielilor salariale .Capitolul V Decizii manageriale .188 Factorii bugetării organizaţionale Decizii privind manopera directă Limita planificată a orelor suplimentare % Ore de muncă directă/ zi Ore productive/zi Zile lucrătoare/ perioadă Aplicarea ratei salariale de muncă directă Bugetul cheltuielilor indirecte Planul forţei de muncă directă X Controlul şi măsurarea performanţelor Ore de muncă directe/zi X Forţa de muncă planificată /efectivă X Cheltuieli salariale neproductive /perioadă Rata planificată a primelor pentru ore suplimentare indirecte Prima orelor suplimentare indirecte/ perioadă X X Cheltuieli salariale directe Ore totale de muncă/perioadă X Ore de muncă productive/ perioadă Ore directe neproductive /perioadă X Ore planificate de muncă supimentară directă − X X X Costul de producţie Bugetul cheltuielilor salariale directe Cheltuieli salariale productive/ perioadă + Analiza abaterilor Cheltuieli salariale directe efective/planificate Cheltuieli salariale directe aferente orelor suplimentare Bugetul cheltuielilor indirecte Figura nr.

3. Limita planificată a procentajului orelor suplimentare este aplicată orelor de muncă pentru a obţine orele directe planificate de muncă suplimentara pe perioada respectivă. Orele directe neproductive se înmulţesc cu tariful de salarizare potrivit pentru a obţine costurile de muncă neproductiva.Capitolul V . Raportarea computerizată Previziunile la nivel de firmă sunt comparate cu realizările pentru a se obţine abaterile în perioada analizată. 5. Funcţiile de procesare ale computerului Previziunile privind forţa de muncă sunt transformate în ore de muncă pe zi şi pe perioade. pentru a obţine costurile de prima pentru orele suplimentare care sunt reflectate în bugetul cheltuielilor indirecte. diverse analize care ne reliefează situaţiile în care apar probleme. pe firmă şi/sau proiect. informaţii care ne permit comparaţii .3.189 - şi tarife medii. Pentru a obţine costul total pentru activităţile de muncă suplimentara trebuie să combinăm cheltuielile legate de primă şi celelalte cheltuieli pentru orele suplimentare. evaluarea performanţelor şi iniţierea controalelor atunci când este cazul Orele şi cheltuielile salariale directe efective sunt comparate cu planificările pentru a constata abaterile ce necesită o acţiune corectivă. Factorul ore productive pe zi este aplicat orelor de muncă ale perioadei şi rezultă prin diferenţă orele neproductive pe perioada. acestea fiind reflectate în costul de producţie. Orele productive ale perioadei se înmulţesc cu tariful de salarizare potrivit pentru a obţine cheltuielile aferente primelor pentru orele suplimentare.4.3. Raportarea orei de . Ratele cheltuielilor aferente primelor acordate pentru orele suplimentare indirecte se aplica orelor directe planificate de muncă suplimentară. 5. Acestea se reflecta în bugetul cheltuielilor indirecte.

salariaţii fără studii superioare deţin ponderea cea mai mare. comparativ cu anul 2003 când raportul s-a inversat respectiv 60% pentru prima categorie şi 40% pentru cea de-a doua. iar salariaţii cu studii superioare atingând o valoare medie de 8.190 - muncă şi a cheltuielilor poate fi făcute pe firmă.43%. Obţinerea abaterilor şi izolarea situaţiilor-problemă pun în evidenta sistemul.14%.86%. produs. comandă. măsurarea şi controlul performantei. atingând nivele aproximativ egale cu o medie de 91. 5. Procesarea şi raportarea automatizată în sistemul forţei de muncă.71%. În cazul personalului indirect productiv întâlnim o situaţie inversă în primii doi ani. 17 ne permite să realizăm un plan al forţei de muncă directă prin asocierea orelor de muncă şi a cheltuielilor aferente.57% aferent personalului indirect productiv.Capitolul V .5. contract. Elementele bugetului de cheltuieli indirecte ( cheltuielile neproductive) sunt comparate cu cele efectiv obţinute pentru a determina discrepanţele. Astfel.29% faţă de personalul indirect productiv care deţine doar 10. acest fapt datorându-se angajării personalului tehnic suplimentar necesar întreţinerii utilajelor moderne. 16 prezintă informaţii pe baza cărora putem face acolo unde acestea sunt semnificative.43% comparativ cu 8. aşa cum se arată în figura nr. Din analiza datelor se remarcă faptul că pe parcursul perioadei analizate personalul direct productiv deţine ponderea cea mai ridicată situându-se în anul 2001 la 89. în anul 2002 la 91. iar în anul 2003 această pondere are valoarea de 90. în cadrul personalului direct productiv. În cadrul fiecărei categorii de personal putem extinde analiza la nivelul structurării personalului în funcţie de nivelul de pregătire. Datele sunt separate pentru a atinge obiective variate de raportare. în special analiza.3. analiza personalului şi a cheltuielilor salariale în vederea stabilirii variaţiilor şi cauzelor .57% faţă de 9. proiect. Analiza personalului şi a cheltuielilor salariale Tabelul nr. respectiv personalul fără studii superioare înregistrează o cotă de 33%. iar personalul cu studii superioare 67%.

42 90.50 9.55 6.61 20.33 9.04 94.25 8.29 25 23 2 3 1 2 1342101 1173621 168480 1220601 1141221 79380 121500 32400 89100 9.43 60 40 100 79. din care aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Ponderea cheltuielilor salariale indirecte în cheltuielile salariale directe (%) Ponderea numărului de salariaţi indirect productiv în numărul de salariaţi direct productivi (%) 2.44 93.66 .67 100 87.95 93. 8. 5.76 2003 Valoare absolută % 53 100 48 90.50 6.06 10. Crt. 1.71 33.24 75.58 32.67 8.42 85.43 3 8.71 4 14.45 12.05 26.57 5 9.80 10.48 2002/ 2001 125 133 75 128 130 100 100 100 100 172 176 143 176 177 150 132 120 136 2003/ 2001 189 200 125 192 191 200 167 300 100 268 244 436 264 240 600 313 380 289 2003/ 2002 151 150 167 150 147 200 167 300 100 156 139 305 150 135 400 237 317 212 Medie/ 2001 138 144 100 140 141 133 122 167 100 180 173 226 180 173 283 182 200 175 Medie/ 2002 110 108 133 109 108 133 122 167 100 105 99 158 102 97 189 138 167 128 Medie/ 2003 73 72 80 73 73 67 73 56 100 67 71 52 68 72 47 58 53 61 - Indicatori Număr total salariaţi fără studii superioare cu studii superioare Personal direct productiv.75 6.Capitolul V Elementele cheltuielilor salariale Nr.43 93.57 32 30 2 3 1 2 2304461 2063891 240570 2144081 2025011 119070 160380 38880 121500 7.83 10.33 66.95 12 89.56 10. din care fără studii superioare cu studii superioare Personal indirect productiv.43 48 44 4 5 3 2 3599065 2865205 733860 3218365 2742085 476280 380700 123120 257580 11.29 92 8 10. din care fără studii superioare cu studii superioare Cheltuieli salariale totale aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Cheltuieli salariale directe.33 Perioadă 2002 Valoare absolută % 35 100 32 91.34 67. 6. 2001 Valoare absolută % 28 100 24 85.38 91.57 91. .191 Tabelul nr.57 33. 4.96 24. 3.39 89.67 73.45 5. 16 Valoarea medie 39 35 4 35 32 3 4 2 2 2415209 2034239 380970 2194349 1969439 224910 220860 64800 156060 10.33 66. din care aferente personalului fără studii superioare ( mii lei) aferente personalului cu studii superioare ( mii lei) Cheltuieli salariale indirecte.48 9. 7.55 90.20 14.67 100 89.

ponderea majoritară este deţinută de cheltuielile salariale directe cu valori cuprinse între 90. Scăderea cu 25% în 2002 faţă de 2001 s-a datorat în primul rând reducerii ponderii cheltuielilor salariale indirecte în totalul cheltuielilor indirecte cu 25%. În anul 2003 s-a înregistrat o creştere cu 58% a ratei faţă de 2002 datorată creşterii numărului de personal indirect productiv ca urmare a lărgirii activităţii. 16.95%. iar în 2003 faţă de 2002 cu 137% datorită creşterii numărului de salariaţi indirect productivi cu 67%.192 - Este important de analizat raportul dintre personalul indirect productiv şi cel direct productiv. putem stabili un raport ţintă per total. Corespunzător structurii personalului. ceea ce reprezintă o tendinţa favorabilă în controlul cheltuielilor indirecte.604 mii lei în 2003 comparativ cu 2002. în anul 2002 la 100 lei cheltuială salarială directă revin 7.294. efectul asupra cheltuielilor indirecte şi ratei de cheltuieli indirecte poate fi semnificativ. 2002 respectiv 2003. Specific firmelor cu activitate de producţie. ca şi în cazul celorlalte unităţi cu activitate productivă. în anul 2001 la 100 lei cheltuială salarială revin 9.95% în 2001.48 lei cheltuială salarială indirectă. iar în anul 2003 la 100 lei cheltuială salarială revin 11.48% şi 11.06% . cât şi contribuţiilor de protecţie socială ridicate.95 lei cheltuială salarială indirectă. remarcând că în anul 2002 această pondere a fost ridicată atât datorită creşterii numărului de salariaţi. un raport scăzut se presupune a fi un indicator primar al unei utilizări mai productive şi eficiente a personalului indirect.83 lei cheltuială salarială indirectă. ratele cheltuielilor salariale indirecte pe cele salariale directe au fost de 9.04% în 2002 şi 89. respectiv 76% şi cu 1. Altfel spus. 7.42% în 2003. ponderea medie a perioadei analizate atingând valoarea de 10.360 mii lei în 2002 faţă de 2001. Cheltuielile salariale totale au crescut cu 962. În general. În cazul firmei analizate. 93. Mai mult.83% pentru 2001. respectiv cu 56% datorită creşterii activităţii şi investiţiilor efectuate. dacă forţa de muncă indirectă este redusă rezonabil şi controlată. Cheltuielile salariale indirecte au crescut în 2002 faţă de 2001 cu 32%.Capitolul V . putem analiza ponderea cheltuielile salariale indirecte în cheltuielile salariale directe. astfel în tabelul nr.

aşa cum se arată în figura nr. informaţiile de cheltuieli din documentele-sursă sunt introduse în calculator prin intermediul operatorilor.Capitolul V . cercetare şi dezvoltare) în funcţie de cerinţele organizatorice. 19 prezintă un sistem automatizat de bază pentru procesarea cheltuielilor indirecte. Informaţiile periodice sunt comparate cu bugetul. vânzare. În multe firme.1. prestarea serviciilor directe sau la realizarea cerinţelor directe ale unui proiect. 19 iar documentaţia de bază constă în foi de pontaj ale muncii indirecte. măsurile de control şi măsurarea performanţei. aceste cheltuieli nu sunt identificate uşor la fabricarea unui produs.2. procesarea computerizata a cheltuielilor reprezintă instrumentul oportun pentru acumularea. Cheltuielile sunt apoi cumulate în documente centralizatoare la nivelul departamentelor (producţie. acestea nu trebuie să prezinte o problema dacă utilizăm indicatorii de cheltuieli indirecte. rapoarte . facturi. supravegherea şi controlul cheltuielilor. cheltuielile indirecte sunt acumulate în înregistrări contabile detaliate. Analizele acestora ne pot ajuta să evaluăm cheltuielile indirecte şi să le controlăm pe cele excesive. 5.4. Analiza cheltuielilor indirecte Deşi monitorizarea. rapoarte ale cheltuielilor de transport.193 - 5. Cheltuielile indirecte contribuie adiacent la sprijinirea activităţilor curente.4. abaterile semnificative sunt analizate pentru a determina cauzele şi aplicarea măsurilor corective.4. Procesul de acumulare a cheltuielilor indirecte Figura nr. administrativ. Utilizarea informaţiilor introduse în calculator din documentele-sursă Într-un sistem automatizat. 5. planificarea şi controlul cheltuielilor indirecte pot fi deseori dificil de realizat. alocate şi raportate de fiecare firmă. asigurarea calităţii. dispoziţii de plată. În schimb. În general. Factorii-cheie în monitorizarea acestor cheltuieli sunt supravegherea continuă.

194 - Departamente funcţionale responsabile Fişierul principal al cheltuielilor indirecte Ore de muncă directe Document sursă Operator Data imput Fişierul principal de control Fişierul Bugetului de cheltuieli Jurnalui intrărilor de cheltuieli Pontajele muncii indirecte Facturi Dispoziţii Rapoarte privind intrări aferente Ordine de reparaţii şi întreţinere Cheltuieli salariale indirecte Rata plăţilor suplimentare Ajustări Impozite Furnizori. călătorii Plăţi în numerar Amortizările Procesare automatizată Triere. srvicii. 18 Procesul de acumulare automatizată a cheltuielilor indirecte . utilităţi. centralizare Operaţiuni de calcul Rata de aplicare a cheltuielilor indirecte Crearea fişierelor Departamente de control Actualizarea fişierelor Rapoarte de structură Analiza bugetului/ abateri Interfaţele sistemului financiar Sistemul cheltuielilor salariale directe Sistemul de Acumulare a cheltuielilor Actualizarea fişierelor principale Sistemul proiectării bugetului Sistemul înregistrării costului Sistemul de facturare Registrul contabil totalizator Analiza abaterilor de la buget Contabilitate Figura nr.Capitolul V .

3. ş.d.a. Introducerea în calculator a informaţiei adiţionale pentru procesare Informaţii din fişierul principal În plus faţă de sursele de date.. ordine de reparaţii şi întreţinere. departament. Fişierul bugetului de cheltuieli conţine bugetele periodice şi anuale pentru a ne furniza date comparative cu cele efectiv realizate şi. a determina abaterile. centrul de cheltuieli indirecte) sau pentru întreaga firmă. Categoriile variate de cheltuieli introduse în calculator sunt apoi identificate.m. 18) Fişierul principal cu date despre munca directă oferă informaţii despre orele de muncă directă şi datele de cost aferente pentru a se obţine o rată de cheltuieli indirecte pe ore directe şi/sau procentul de cheltuieli indirecte în cheltuielile de muncă directă. sistemul automatizat are nevoie de alte informaţii înainte de a începe procesarea şi a-i îndeplini cerinţele. (vezi figura nr. Informaţiile introduse în calculator (cantitative şi valorice) sunt identificate cu un număr de document. 5. Aceste determinări se pot face pentru o unitate organizatorică individuală (centrul de cost. şi un număr organizaţional.Capitolul V . Fişierul de cheltuieli indirecte asigură informaţii despre cheltuielile indirecte anterioare perioadei şi pe măsură ce datele din perioada luată în calcul devin disponibile. programul computerizat adaugă informaţiile în fişier şi le centralizează. implicit.4. . Programul poate genera rate în funcţie de forţa de muncă directă şi/sau procentul cheltuielilor indirecte în cheltuielile de muncă directă care sunt comparate cu valorile planificate. Această informaţie introdusă în computer este preluata din alte fişiere principale. jurnale diverse. un cont de cheltuieli valid.195 - ale cheltuielilor privind stocurile. Ratele se pot calcula în funcţie de contract sau comenzi. iar abaterile sunt calculate pentru scopuri de raportare. luând în calcul nevoile stabilite.

6.4. le combină şi le centralizează într-un registru contabil totalizator de cheltuieli indirecte şi realizează calculul necesar. Implementarea sistemului computerizat Sistemul automatizat de acumulare a cheltuielilor indirecte ne oferă: un număr mare de informaţii de ieşire: acumularea şi procesarea oportună a cheltuielilor cu un efort manual minim . Procesarea informaţiilor Înainte de a accepta datele în sistem. . creează fişiere atunci când este necesar pentru informaţiile noi şi face schimbări în informaţia deja existentă. proiectul de buget şi procesul de facturare a clienţilor. 5.196 - 5. actualizează fişierele principale corespunzătoare şi structurează datele în rapoarte prestabilite. rate de aplicare a cheltuielilor indirecte.Capitolul V .4. Procesarea computerizată separă informaţiile contabile pe faza de calculaţie corespunzătoare. programul computerizat le revizuieşte şi le respinge pe cele invalide care sunt returnate departamentelor pentru acţiuni corective şi reintroducere. 18. registre de cheltuieli pe firmă. realizarea ratelor de aplicare a cheltuielilor indirecte pe ore directe sau ca procent în cheltuielile salariale directe care pot fi utilizate în registrul contabil totalizator. rezultatele acumulării de cheltuieli indirecte sunt următoarele: un registru contabil totalizator actualizat de cheltuieli pe cont şi firmă cu însumări corespunzătoare subtotale şi totale.5.4. Identificarea elementelor de informaţii produse de sistem Aşa cum sunt prezentate în figura nr. raportarea bugetului versus informaţiile efective . actualizarea fişierelor principale pentru a îndeplini cerinţele de raportare contabilă 5.4.

Capitolul V . 19 Fluxul cheltuielilor indirecte .197 - Sistemul de acumulare al cheltuielilor Muncă indirectă Salarii Alte stimulente salariale Creditori Furnizori Utilităţi Transport Telefon Terţi Închirieri Asigurări Asigurări profesionale de viaţă Plan de pensii Altele Taxe şi impozite Impozite pe proprietate Alte taxe Amoritări Clădiri Maşini Instalaţii Echipamente Registrul jurnal Balanţă Registrul totalizator de cheltuieli Contul de profit şi pierdere Sporuri salariale Salarii Creditorii Alte obligaţii Cheltuieli anticipate Alte taxe Rezerve Bilanţ contabil Ieşiri de numerar Sistem de raportare al fluxului monetar Tabloul fluxului de trezorerie Figura nr.

5. exista o lista detaliată a surselor de cheltuieli indirecte.7.8. controlul operaţional şi planificare. De asemenea sunt prezentate şi abaterile valorilor de la o perioadă la alta. Prin intermediul jurnalelor. În particular. Analiza structurii cheltuielilor indirecte Indicatorii din tabelul nr.Capitolul V . Schema computerizată a fluxului cheltuielilor indirecte Figura nr. Partea de sus a graficului conţine principalele categorii de cheltuieli indirecte.198 - o gamă largă de indicatori pentru evaluarea performanţei. Cheltuielile indirecte structurate pe categorii de cheltuieli influenţează profitul şi sunt reflectate în „Contul de profit şi pierdere”.4. În partea de jos a fiecărei casete ce conţine clasificările. Comparaţiile sunt asigurate pentru perioada celor trei ani analizaţi. 17 sunt de tipul celor utilizaţi în analiza cheltuielilor indirecte şi în planificarea bugetelor operaţionale. modelul compară relaţiile între elementele structurale ale cheltuielilor indirecte şi totalul cheltuielilor indirecte pentru anii 2001. 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi Graficul nr. 2002 şi 2003 (vezi graficul nr. 19 prezintă fluxul cheltuielilor indirecte după ce acestea au fost cumulate şi procesate. 13 Diagrama comparativă a elementelor cheltuielilor indirecte .4. 5. conturile de cheltuieli se centralizează în registrul contabil general. 13).

an în care firma şi-a achiziţionat spaţiul de producţie.03 60. ponderea cheltuielilor ajungând la 4.00 Putem remarca.684 Perioada 2002 Valori absolute % mii lei 160.00 Tabelul nr 17 2003 Valori absolute mii lei 380. 6.578 3. 2.77%.37 8.00 20.550 438.77 7.58% şi 30. evoluţia cheltuielilor cu amortizarea imobilizărilor care cunoaşte o pondere relativ scăzută în anii 2001.21 0. 13.03 35. 4.264 504 1.978 1. pe lângă cheltuielile cu terţii.60 1.797 201.500 542. 2002 având valorile de 13.170 2.700 271. Ponderile categoriilor de cheltuieli indirecte în totalul cheltuielilor indirecte pot fi reprezentate astfel: .66 0.784 1. 5. crt.70 0.22%. Elementele cheltuielilor indirecte Nr.% şi 8.380 810. de asemenea.118 5.523.Capitolul V .98 30.189 109.697.22 100.761 5. acest fapt datorându-se înnoirii utilajelor.682.20%) datorită faptului că firma avea spaţii închiriate pentru desfăşurarea activităţii de producţie comparativ cu anul 2003.152.02 45.217.97 35.58 7. 3.452.805 415 547.77%. 2001 Valori absolute mii lei 121.20 9.68 4.281 235.162 259.95 % 6.488 1.218 Indicatori Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecomunicaţii Cheltuieli cu terţi Amortizarea imobilizarilor TOTAL % 7. de cheltuielile cu chiria (respectiv 35.26.77 100.26 100.199 - Observăm că în anii 2001 şi 2002 ponderea ridicată este deţinută. ajungând în anul 2003 la valoarea de 20.

70% 0.37% 9.98% 45.Capitolul V .95% 0.03% 7.66% 0.77% 5.02% Graficul nr.58% Graficul nr.60% Graficul nr.68% 4.22% 6.03% 60.200 - Cheltuieli salariale indirecte 13.77% 7. 16 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2003 .97% Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii 35. 15 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2002 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi 20. 14 Structura cheltuielilor indirecte în anul 2001 Cheltuieli salariale indirecte Cheltuieli cu chiria şi redevenţe 30.26% 7.21% 35.20% Cheltuieli cu întreţinerea şi reparaţiile Cheltuieli cu telecom unicaţii Cheltuieli cu terţi 8.

50 lei. rata cheltuielilor indirecte la valoarea producţiei. De asemenea. .8%. faţă de 2002 cu 41.4.9.Capitolul V . rata cheltuielilor indirecte la cheltuieli directe (cheltuieli salariale directe + cheltuieli materiale + alte cheltuieli directe) .4% şi a devansat valoarea medie cu 17. în general. respectiv o creştere faţă de 2001 cu 41. Aşa cum se arată în tabelul nr. 17 sunt rezonabil de consistente pe parcursul timpului şi asigură o bază solidă pentru crearea unui buget de cheltuieli – sau cel puţin o evaluare preliminară a datelor de buget care va fi creat în perioadele următoare prin proceduri mai detaliate.44%. Totuşi. aceste cheltuieli sunt considerate. constatăm că în anul 2002 s-a înregistrat o creştere sensibilă faţă de 2001. Comparaţiile bugetului cu efectivele pot evidenţia variaţiile semnificative pentru analize mai complexe şi pentru acţiuni corective. metoda costului orar de funcţionare a maşinii. Aceste statistici sunt utilizate pentru a evalua performanţele efective şi pentru a planifica cheltuielile indirecte. necontrolabile deoarece alocarea lor este guvernată de politica şi procedurile de protecţie socială şi de rezultatele negocierilor cu sindicatul care pot constitui un considerent major. rata pe ora de lucru directă . Analiza ratelor cheltuielilor indirecte Pentru analiza cheltuielilor indirecte considerăm că cele mai utilizate metode sunt următoarele: rata cheltuielilor indirecte la cheltuieli salariale directe . Rata indică faptul că fiecare leu cheltuit cu munca directă generează în medie cheltuielile indirecte de 1. 18 rata medie a cheltuielilor indirecte la cheltuielile salariale directe pentru perioada analizată este 150.6%. procentul cheltuielilor indirecte în cifra de afaceri netă şi în costul de producţie .201 - Datele analizei comparative din tabelul nr. 5. în schimb în anul 2003 ponderea a atins valoarea de 177.02%.

12 7.787. metoda utilizează un număr mai mare de operatori. Dezavantajele includ : multe dintre cheltuielile indirecte (taxe.95 23.404 Valoarea medie 65.83 Cheltuieli indirecte/cheltuieli directe Cheltuieli indirecte/cheltuieli salariale directe -%Cheltuieli salariale indirecte/cheltuieli salariale directe .479 26.081 36.06 26.lei Cheltuieli salariale directe Cheltuieli directe directe/ore de muncă . putem utiliza ratele pentru estimarea cheltuielile indirecte pe baza cheltuielilor salariale directe planificate.101 35.170 2003 89. 5.02 11.48 32.349 50. 1.800 32. Informaţiile despre cheltuielile salariale directe sunt obţinute din statele de plata. 18 sunt consecvenţi de la o perioadă la alta. în comparaţie cu alte metode. .83 9. Avantajele metodei ratei cheltuielilor indirecte la cheltuielile salariale directe sunt : metoda este uşor de utilizat.817 7. 7.557 2002 59.363.781. 3.lei – mii lei –%- 2001 46.44 10.28 125. crt.107 17. direct proporţional cu numărul ridicat al cheltuielilor indirecte. 18 Indicatori Ore de muncă directe Cheltuieli indirecte/ore de muncă directe .202 - Statistica ratelor de cheltuieli indirecte poate fi folositoare atunci când estimăm costurile produselor pe oră de muncă directă şi o putem folosi de asemenea ca un ghid de planificare pentru crearea bugetelor de cheltuieli indirecte ale fabricii în mod global (total).392 45. 6. 2.03 177.517 33. Calculul ratelor elementelor de cost Nr. Tabelul nr.Capitolul V . 4. metoda ignoră alţi factori determinanţi ai costului de producţie care pot depăşi cheltuielile salariale directe în unele departamente (servicii administrative).58 124.262 19. metoda este economică prin aceea că informaţia este accesibila.067 11.%- Atâta timp cat factorii care influenţează rata cheltuielilor indirecte din tabelul nr.579 12.522. depreciere) nu depind de oscilaţiile cheltuielilor salariale. iar cheltuielile indirecte efective pot fi obţinute din registrul contabil totalizator şi din registre contabile auxiliare pe tipuri de cheltuieli.70 150.856 63.

7%. înregistrând în 2002 o uşoară creştere la 23. departament. În anul 2001 rata a atins valoarea de 19.404 lei/oră în 2003. trebuie să determinam relaţia dintre cantitatea de cheltuieli indirecte care urmează să fie aplicate şi numărul de ore de muncă directă implicate.517 lei/oră. cât şi a salariilor tarifare. Avantajele utilizării acestei rate sunt : uşurinţa în folosire. depăşind media cu 5. precum şi circumstanţele neobişnuite care au constituit cauza fluctuaţiilor.203 - Rata cheltuielilor indirecte la numărul de ore de muncă directă. 18 valoarea medie a ratei este 50. Înainte să aplicam cheltuielile indirecte. Firma poate utiliza o astfel de rată dacă se dovedeşte utilă pentru măsurarea planificării şi a performanţelor economice Tabelul nr. produs. atât măririi . trebuie să realizam o analiza detaliata a cauzelor specifice ce au determinat modificări ale categoriilor de cheltuieli.33% datorată înnoirii mijloacelor de muncă (firma a achiziţionat maşini şi utilaje noi) Pentru a folosi o astfel de rată în mod eficace. pentru atelierul mecanic al firmei care cuprinde o serie de maşini (burghie. Pentru determinarea acestei rate împărţim cheltuielile indirecte la orele de muncă directă. În tabelul nr.7%) şi 63. ceea ce se situează cu 25% deasupra valorii medii. bormaşină. 18 prezintă rata medie pe cei trei ani a cărei valoare este de 26.03. serviciu sau întreaga activitate. Dezavantajul pe care îl prezintă această procedură este asemănător celui al cheltuielilor salariale directe: ignoră contribuţia celorlalţi factori la realizarea produsului. Creşterea ratelor pe parcursul celor trei ani s-a datorat numărului de salariaţi. constituie o bază de aplicaţie realistă atunci când forţa de muncă constituie factorul principal în producţie. Cea mai mică valoare a ratei a fost de 32. dar ajungând în anul 2003 la valoarea de 32.170 lei/oră în 2002 (o creştere cu 38.Capitolul V . Spre exemplu. maşini de filetat) este nerealist să aplicăm cheltuielile indirecte doar la numărul de ore lucrate fără a lua în calcul şi celelalte cheltuieli. Rata cheltuielilor indirecte calculată la cheltuielile directe.58.557 lei/oră în 2001. 45. strung. Determinarea ratei o putem face fie pe centru de cost.28 %.

această metodă se poate dovedi a fi mai utilă doar în anumite departamente decât la nivelul întregii firme. 2. lumina . mai întâi trebuie să determinam relaţia dintre suma cheltuielilor indirecte care urmează să fie alocată şi numărul de ore de funcţionare a maşinii. utilizarea acestei rate este restricţionată în situaţii în care nu există variaţii extreme în realizarea produselor. Departamentele implicate proiectează cheltuielile indirecte estimate pentru perioada analizată sub forma unui plan de buget. Cheltuielile indirecte sunt apoi alocate sarcinii sau procesului prin multiplicare orelor de funcţionare a maşinii implicata într-o anumita activitate la rata respectivă. nu există o relaţie logică între cea mai mare parte a cheltuielilor indirecte şi valoarea materiei prime. toate datele necesare sunt uşor accesibile din rapoartele contabile. costul orar de funcţionarea a maşinii reprezintă o estimare a sumei cheltuielilor indirecte pe oră pentru activitatea efectuata de fiecare maşină. este puţin probabil că o determinare exacta a cheltuielile indirecte să rezulte din utilizarea forţei de muncă directe datorita potenţialelor erori ce pot apărea în proiectarea în timp a cheltuielilor materiale. (b) căldura.204 - Avantajele acestei metodei sunt : este uşor de utilizat. împărţim cheltuielile indirecte pentru o maşină anume (sau pentru un grup de maşini dacă sunt identice în activitate şi cost) la orele relevante de funcţionare a maşinii : Costul orar de functionare a ma sin ii = Cheltuielile indirecte Orele de functionare a ma sin ii În general. Metoda costului orar de funcţionare a maşinii. Calcularea costului orar de funcţionare a maşinii presupune următoarele etape: 1. Pentru a obţine costul orar de funcţionare a maşinii. întreţinerea şi deprecierea. Pentru calcula rata cheltuielilor indirecte la orele de funcţionare a maşinii. Dezavantajele includ : nu face uz de factorul timp în alocarea cheltuielilor indirecte. Regrupăm articolele de cheltuieli în trei categorii : (a) cheltuieli specifice fiecărei maşini în ceea ce priveşte curentul.Capitolul V .

trebuie să fie produse şi păstrate pentru timpul necesar fiecărei operaţii. Dezavantajele principale ale metodei costului orar de funcţionare a maşinii includ : procedura măreşte costurile deoarece rapoarte adiţionale.205 - şi costuri ale clădirii. care în mod normal nu ar fi necesare.Capitolul V . cu un grad mare de exactitate. Cu o asemenea asigurare. Determinăm totalul cheltuielilor indirecte proiectate pentru funcţionarea fiecărei maşini în timpul anului. metoda de stabilire a cheltuielilor indirecte implicata în această rata este atât logica. şi (c) toate celelalte costuri generale şi de servicii. rata este realista chiar şi atunci când un operator trebuie să acţioneze mai multe maşini sau atunci când mai mulţi operatori sunt necesari pentru a acţiona o singură maşină. Dacă aplicaţia costului orar de funcţionare a maşinii utilizează timpul ca baza pentru alocarea cheltuielilor indirecte. Rata maşinilor reprezintă rezultatul împărţirii acestui total la numărul de ore operaţionale Atunci când maşinile constituie cel mai important factor în producţie. metoda oferă o bază solidă pentru măsurarea costului lunar al maşinilor neutilizate. . cât şi ştiinţifică. este o procedură realistă pentru estimarea costului pe produs. Conducerea poate deci să se bazeze pe rapoarte de cost de mare acurateţe şi să fie sigură de oferta de preţ către client. incluzând diverse categorii de activităţi. costurile orare de funcţionarea a maşinii permit fixarea definitivă a preturilor de vânzare estimate pentru fiecare sarcina. măreşte numărul operaţiunilor în contabilitate detaliata a costurilor deoarece nu se poate utiliza o rata generală pentru fiecare maşină în parte sau pentru de grup de maşini. Mai mult. ori eşecul în obţinerea contractelor. 3. conducerea poate evita ori pierderi de operare. metoda pe ore de funcţionare a maşinii are fără îndoială multiple avantaje în alocarea cheltuielile indirecte : contabilitatea costurilor pune la dispoziţie cel mai exact mijloc pentru aplicarea cheltuielile indirecte fiecărei sarcini sau activităţi.

62 4.56 3. financiar-contabile şi de desfacere.10 100 2002 Valori absolute mii lei 71280 255520 195273 7939 183558 23000 25775 762345 12.03 5. Analizând datele din tabelul nr.61 1. putem compara cheltuielile individuale cu cheltuielile totale. 19 rezultă că per total cheltuielile administrative şi de distribuţie au crescut cu 205. 10.73 5. 19 2003 Valori absolute mii lei 273780 693547 595646 168864 179295 681 107012 2018825 22.50 8.474 mii lei în 2002 . 5. Elementele cheltuielilor administrative şi de distribuţie 2001 Nr. Cheltuieli salariale Taxe şi impozite Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclamă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli TOTAL Cheltuieli de administratie si distributie/numar de ore Cheltuieli de administratie si distributie/cheltuieli salariale directe Cheltuieli de administratie si distributie/cifra de afaceri neta Analizând mai îndeaproape informaţiile din tabelul nr.36 8. Departamentele administrative şi de distribuţie includ activităţile de management general.92 3. Indicatori Valori absolute mii lei 32400 169911 64411 36940 233429 19207 573 556871 11. 19.83 % 13.35 33.56 34. Acest tip de informaţie constituie baza pentru o analiză contabilă detaliată a rezultatelor pe cele trei perioade de timp. crt.63 41.02 % 5. trebuie folosite şi alte tipuri de rate. Prin această procedură.30 100 - 8.Capitolul V .88 0.5.04 24.02 3.08 3. 3.52 25. 2.836 35. indica abaterile în plus sau în minus pentru 2001. Analiza cheltuielilor administrative şi de distribuţie Cheltuielile de administraţie şi de distribuţie sunt în general evidenţiate şi alocate în categorii separate. şi poate fi de asemenea folositoare în planificare. mai ales dacă au o valori semnificative. 6. 9.51 11. putem să stabilim controale minuţioase şi să asigurăm analize detaliate.35 29.45 0. 5. 7.66 % 9.38 100 - Tabelul nr. 1. 2002 şi 2003 şi prezenta evoluţia acestora.899 45.467 62.206 - cum numai puţine firme pot folosi numai rate de funcţionare a maşinilor.57 6.82 30. 4.

207 - faţă de 2001. Evoluţia ponderilor elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie pe cele trei perioade analizate se prezintă astfel: Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 0.08% 1.256.82% 30.38% 3.10% 3.89% şi cu 1. reprezentând o majorare cu 36.35% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli 25.92% 6.480 mii lei în 2003 faţă de 2002. constituind o creştere semnificativă de 164.04% 33.45% 5.61% 24.81%. 17 Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2001 Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 3.52% Graficul nr.Capitolul V .51% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli 41. 18 Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2002 .02% 9.63% 11.57% Graficul nr.

Cheltuielile cu protocolul şi reclama au înregistrat scăderi de la o perioadă la alta atât în valori absolute. cât şi ca ponderi în totalul cheltuielilor de administraţie şi de distribuţie. Structura cheltuielilor administrative şi de distribuţie în anul 2003 Creşterea cheltuielilor s-a datorat în principal: majorării cheltuielilor salariale cu 120% în anul 2002 faţă de 2001 şi cu 284.03% 8.30% 13.56% Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi reclam ă Subvenţii şi donaţii Alte cheltuieli Graficul nr. respectiv cu 171% în anul 2003 faţă de anul 2002 datorită creşterii bazei de impozitare .09% în 2003 faţă de 2002 ca urmare a faptului că volumul sporit al producţiei a necesitat angajarea de personal suplimentar specializat în domeniul desfacerii acesteia.50% 5.35% 29. majorării cheltuielilor cu asigurările cu 199% în anul 2002 faţă de anul 2001 şi cu 205% în 2003 faţă de 2002 deoarece potrivit Codului Muncii. iar în 2002 firma s-a numărat între cele două societăţi avizate pe plan local de către Imprimeria Naţională în tipărirea documentelor fiscale tipizate.92%. 19.Capitolul V .36% şi 2.88% 8. În anul 2001 cea mai mare pondere în totalul cheltuielilor de administraţie şi distribuţie a fost înregistrată de cheltuielile de reclamă şi protocol de 41.36% 34. evoluţiei crescătoare a taxelor şi impozitelor cu 50% în 2002 faţă de 2001. respectiv în 2002 faţă de 2001 cu 21.208 - Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite 0.32% în 2003 faţă de 2002 întrucât acţiunile de promovare şi protocol au cunoscut cea mai mare amploare în 2001. iar . firma a fost nevoită să încheie asigurări profesionale pentru salariaţi.

66% în 2002 şi 5. Structura şi evoluţia elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie le putem reprezenta grafic astfel: 700000 600000 500000 400000 300000 200000 100000 0 2001 2002 2003 Cheltuieli salariale Taxe şi im pozite Asigurări Cheltuieli transport şi deplasări Cheltuieli de protocol şi Graficul nr.Capitolul V . 45% . 19. 5.35%. de 3. Analiza elementelor costului de producţie în raport cu cifra de afaceri netă Rata cheltuielilor materiale şi al altor cheltuieli directe a atins valoarea medie de 44%. Mărimile ratelor au fost cuprinse între 47. 20 Diagrama comparativă a elementelor cheltuielilor administrative şi de distribuţie În tabelul nr. am calculat de asemenea şi indicatori pertinenţi pentru analiza cheltuielilor administrative şi de distribuţie.52%. Rata cheltuielilor administrative şi de distribuţie la cifra de afaceri netă a fost de 4. Această rată poate fi folosită în proiectarea cheltuielilor administrative şi de distribuţie.83% în 2003.6.02% în 2001. Scăderea acestei rate în 2002 a fost rezultatul devansării indicelui de creştere a cheltuielilor administrative şi de distribuţie de către indicele cifrei de afaceri nete. respectiv 34. Controalele manageriale trebuie exercitate în scopul reducerii cheltuielilor sau a le păstra între limite prestabilite.209 - în anii 2002 şi 2003 a deţinut-o taxele şi impozitele la un nivel de 33.34%% în anul 2001.

54% comparativ cu 2001 şi cu 27. 12.28% pentru perioada celor trei ani. putem spune că la un leu cheltuieli salariale directe am obţinut 10.38% peste media perioadei analizate. nu ar reflecta cu adevărat rezultatele specifice ale vânzărilor. înregistrându-se cea mai mică valoare din perioada analizată.Capitolul V . 20 valoarea medie a ratei cheltuielilor salariale directe aferente cifrei de afaceri pe perioada analizată a fost de 9. Totuşi.63% sub medie (2001) şi cea mai mare rată pe o . Rata cheltuielilor indirecte aferente cifrei de afaceri nete a atins o valoare medie de 14. de asemenea. dacă am aplica acest factor cheltuielilor salariale directe periodic. cea mai mică rată este cu numai 0.81% comparativ cu 2002. Rata scăzută a anului 2003 se bazează pe creşterea cifrei de afaceri nete.49%.81 % înregistrate în 2001 şi respectiv 2003 au fost datorate costurilor salariale directe mai scăzute comparativ cu anul 2002 al cărei nivel a fost de 68. Rata a oscilat între 11% în anul 2001.15%. Când costul de producţie este comparat cu cifra de afaceri netă. Cele mai mici cote de 67. Aşa cum se arată în tabelul nr.210 - în anul 2002 şi 42.53 lei cifră de afaceri netă.45% în 2003. în timp ce rata cheltuielilor indirecte a crescut cu 49. Astfel. această cunoscând o diminuare faţă de 2001 cu 11. Cea mai mare rată se datorează creşterilor procentuale mai mari ale cheltuielilor indirecte în 2003.15 % şi 67. Modificările intervenite în ponderile elementelor de cost în cifra de afaceri netă au avut drept rezultat menţinerea ratei costului de producţie aferent cifrei de afaceri nete la o valoare relativ constantă.06% în anul 2003.66%. cu 6.53% faţă de 2002. dar în anul 2003 s-a înregistrat o creştere cu 28% datorită faptului că indicele cheltuielilor indirecte a devansat indicele cifrei de afaceri nete şi al costului de producţie. creşterile sunt relativ modeste în anii 2001 şi 2002 cu aproximativ 18% în ambele cazuri. respectiv cu 273% faţă de anul 2001 şi cu 112% faţă de anul 2002 în comparaţie cu valorile mai mari ale cifrei de afaceri nete ale cărei creşteri au fost cu 150% şi 66% pentru aceleaşi perioade.16 % situându-se doar cu 0. Rata costului de producţie la cifra de afaceri netă pentru perioada analizată s-a menţinut la un nivel relativ constant .87% în anul 2002 şi 16. Creşterea a fost parţial echilibrată de reducerea ponderii cheltuielilor administrative şi de distribuţie în cifra de afaceri netă la 3.

60 47.45 67.66 71.64 2.38% peste medie (2002).28 67.81 11. 1.02 71.00 67. 5. Alocarea în mod echitabil a elementelor de cost pe produs Cheltuielile materiale şi alte cheltuieli directe. Crt.78%) indică o politică managerială de încredere în planificarea costurilor de producţie pe baza cifrei de afaceri.78 4.49 14. Indicatori 2001 Cheltuieli materiale şi alte cheltuieli directe/cifra de afaceri neta -%Cheltuieli salariale directe/cifra de afaceri netă -%Cheltuieli indirecte/cifra de afaceri netă -%Costul de producţie/cifra de afaceri netă -%Cheltuieli administrative şi de distribuţie/cifra de afaceri netă -%Cost complet/cifra de afaceri netă -%Perioada 2002 2003 Valoare medie 44. Această implică determinarea cauzelor specifice pentru oscilaţiile fiecărui element de cost înaintea utilizării lor în mod realist în rapoartele de estimare şi planificare. 3.06 9. 4.29 12.211 - perioada de un an este cu 0.29 16. 6.34 8.20 Nr.00 10. Abordarea pe baza ratelor este potrivită în condiţiile în care se dovedeşte validă pe baza experienţei istorice.83 73. Ratele elementelor de cheltuieli calculate la cifra de afaceri netă Tabelul nr. 5.16 3.Capitolul V .87 68. Orice oscilaţie majoră în ratele elementelor de cost aferent cifrei de afaceri nete de la o perioadă la alta necesită o analiză mai complexă.7.16 45.15 4.82 42.81 5.00 9.81 72. cheltuielile salariale directe asociate cu fabricarea unui produs sau per total producţie sunt furnizate de datele cuprinse în documentele contabile de bază: bonuri de consum pentru materii . Rata medie a costurilor de producţie (67.

Elemente de cheltuieli pe produs Nr Crt 1.212 - prime şi materiale consumabile.4 482 34 516 . 3. Această situaţie a condus la o diminuare a cheltuielilor materiale directe pe unitatea de produs la valoarea de 311 lei / produs. 2. evaluarea stocurilor. comenzi pe clienţi. Cheltuielile indirecte aferente unui produs sau producţie nu pot fi relaţionate cu nici un document de ieşire. Analizând cheltuielile materiale şi a alte cheltuieli directe pe unitate de produs observăm că valoarea medie a atins 312 lei pe produs aşa cum apare în tabelul nr.369.5 75.Capitolul V .763 330 94. volumul producţiei a cunoscut o creştere sensibilă devansată de creşterea cheltuielilor materiale directe ceea ce se constată şi în creşterea ponderii acestora în volumul producţiei în schimb în anul 2003 constatăm că deşi volumul producţiei a crescut cu 65% faţă de perioada precedentă.lei/produs Cost complet /volumul producţiei . Volumul producţiei (foi tipărite) Cheltuieli materiale si alte cheltuieli directe /volumul producţiei .lei/produs Cheltuieli administrative şi de distribuţie/volumul producţiei .221 293 68 54 415 25 441 Perioada 2002 28. fişe/rapoarte de pontaj.376.5 500 27 528 2003 46.lei/produs Cheltuieli indirecte /volumul producţiei . Totuşi. În concluzie. estimarea sau alocarea bugetului.5 67.lei/produs Indicatori 2001 22. În anii 2001 şi 2002 . avem nevoie de metode de alocare a cheltuielilor indirecte în mod echitabil cu participarea acestora la fabricarea unui produs sau a întregii producţii.21 Valoarea medie 32.308 312 101. state de salarii. 5. 21.940 311 121 68 500 43 545 Tabel nr. 4.lei/produs Cheltuieli salariale directe /volumul producţiei . 6 7. datorită investiţiilor realizate (achiziţii de maşini şi utilaje moderne).lei/produs Costul de producţie /volumul producţiei . cheltuielile materiale directe au crescut într-o proporţie mai mică de 55%.817.521. repartizarea acestor cheltuieli pentru stabilirea costurilor de producţie este esenţială pentru politica de determinare a preţului de vânzare.

121 lei/produs în anul 2003.06% faţă de anul 2003. De exemplu. Trebuie să adaptăm factorii de pondere pe unitate pentru o perioada data la caracterul industriei respective.6% şi 23% comparativ cu anii 2001 şi 2002 şi mai mică cu 42.376.33 % respectiv 14.301. Rata de cheltuielilor salariale directe pe unitate de produs a atins în medie de 67. Cheltuielile indirecte au înregistrat o valoare medie de 3. 94. Această este una dintre abordările de bază pentru analiza diferenţelor dintre rate pentru perioade distincte.5 lei/produs în anul 2002.5 lei/ produs s-a obţinut în 2002 şi a fost cu 12% mai mare decât valoarea medie . în timp ce valoarea medie a unităţilor produse au fost cu numai 45. Aplicarea ratei pe produs este cel mai uşor de folosit în alocarea cheltuielilor indirecte. Tabelul nr.940 produse. Dacă nu există nici un numitor comun trebuie să determinam un alt factor de ponderare pertinent şi rezonabil. Rata medie pentru întreaga perioadă am calculat-o ca fiind 101.53% mai mică faţă de anul 2003. în anul 2001 cheltuielile indirecte au fost de 1. Cauza este în principal creşterea relativ mai mare a cheltuielilor de muncă directă în comparaţie cu mărirea unităţilor produse. respectiv 46.369. Metoda are avantajele şi dezavantajele ei.684 mii lei si cantitatea de unităţi produse a fost de 22. observăm o scădere a acestora cu 10% rezultată dintr-o creştere . spre exemplu în cazul nostru fila tipărită.221 mii lei mai mare cu 116.4 lei/ produs pentru perioada analizată.682. Totuşi utilitatea ei este limitata la situaţii care implica un singur produs sau câteva produse înrudite caracterizate printr-un numitor comun.Capitolul V . Această situaţie a constituit cauza pentru o rată medie a cheltuielilor indirecte la volumul producţiei mai mare .218 mii lei.63% mai mare faţă de anii 2001 şi 2002 şi cu 30.761 mii lei si cantitatea de unităţi produse a fost de 28. Analizând cheltuielile salariale directe pe produs ale anului 2003 comparativ cu anul 2002.213 - Tabelul nr.21 prezintă cheltuielile indirecte pe unitatea de produs.697. 21 prezintă de asemenea ratele cheltuielilor salariale directe pe unitatea de produs necesare analizei acestora. în anul 2002 cheltuielile indirecte au fost de 2. Cea mai mare rata de 75.763 iar în anul 2003 de 5. Aceste valori au condus la obţinerea unei rate de 68 lei/produs în anul 2001.5 lei/produs.817.523.221 .

Rata de aplicare efectiva = cheltuieli indirecte efective productie efectiva Pentru a calcula o rată planificată. produse fizice estimate sau date din activitatea normala. În final analizând costul de producţie pe unitatea de produs observăm valori identice la nivelul anilor 2002 şi 2003 de 500 lei/ produs. .214 - relativ mai mare a numărului de unităţi produse în comparaţie cu sporirea cheltuielilor de muncă directă. care trebuie ajustate periodic prin intermediul înregistrărilor contabile. Dacă rata cheltuielilor indirecte e bazată pe cheltuieli efective pentru perioada determinată. Mai mult.Capitolul V . fie după ce s-au determinat cu certitudine cheltuielile totale. împărţim cheltuielile indirecte la unităţile de produs fabricate. Calculele pot implica produse fizice efective.04% faţă de nivelul înregistrat în anul 2002. Cea mai simplă şi directă metoda de alocare a cheltuielile indirecte se realizează pe baza cantităţilor de produse obţinute. departament sau centrul de cost. împărţim cheltuielile indirecte estimate la producţia estimată valoric sau fizic. Deşi am observat că în anul 2003 cheltuielile directe unitare au scăzut . Atunci când cheltuielile indirecte sunt estimate în avans. Rata planificata = Cheltuieli indirecte estimate Pr oductie estimata Când utilizăm cheltuielile indirecte efective nu putem finaliza procedura de stabilire a preţului până la încheierea perioadei de gestiune şi această întârziere ne dezavantajează deoarece nu putem determina costurile finale decât după completarea raportului de producţie. Cheltuielile indirecte pot fi repartizate pe produse fie înainte. această se obţine prin împărţirea cheltuielilor indirecte la producţia efectivă exprimată valoric sau fizic. ponderea cheltuielilor indirecte unitare în costul de producţie mediu a crescut cu 28. Pe de altă parte. Pentru a obţine rata. ratele pot fi calculate pentru întreaga unitate. folosirea estimărilor poate conduce la valori sub sau supradimensionate ale cheltuielilor indirecte. Analiza cheltuielilor indirecte pe unitate de produs. putem determina costurile pe produs imediat şi putem atenua astfel activitatea fluctuaţională.

să analizăm elementele de cost în detaliu.215 - Cheltuielile administrative şi de distribuţie pe unitatea de produs au atins valori cuprinse între 25 lei/produs în anul 2001 şi 43 lei/produs in anul 2003. Ratele elementelor de cost pe unitatea de produs ne ajuta să estimam costurile. să stabilim preţul produselor. faţă de valoarea medie a perioadei analizate de 34%. . să măsurăm performanţa costurilor pe baza experienţei istorice. să întocmim bugetul şi să urmărim realizarea acestuia.Capitolul V . Determinarea elementelor de cost pe unitatea de produs ne ajuta să stabilim cu rapiditate costul pe produs şi să depistăm abaterile neobişnuite în evoluţia acestuia.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful