Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor Curs 02.11.2011 Fuziuni si achizitii in cadrul grupurilor de societati In general, in tarile actuale U.E.

legislatia fuziunilor si achizitiilor a inceput sa devina coerenta incepand cu anii 60, dar forma actuala a legislatiei se bazeaza pe continuarea celor doua obiective a caror aplicare s-a generalizat din anii 2005 (Franta), 2007 (Romania). Si in materie de fiscalitate, legislatiile sunt inca nearmonizate. Totusi, intalnim sub aspectul tratamentului fiscal doua regimuri: a) de drept comun; b) regimul fiscal special. In ceea ce priveste tratamentul fiscal al grupurilor de companii, acesta tine cont de modalitatea in care persoanele fizice si juridice au optat spre alegerea formei de organizare a afacerilor. Un concept functional actual des intalnit este acela de holding, in raport de care putem spune ca in Romania nu exista o legislatie speciala, ci doar elemente care pot fi regasite in legislatia europeana. Conform acceptiunii generale, holding-ul reprezinta o societate ce detine o cantitate suficienta din actiunile altei societati, numita filiala, in vederea exercitarii unui control asupra acesteia. De regula, holding-ul stabileste liniile strategice si regulile pentru societatile din subordine pe linie financiara, de comert, marketing etc. fara sa anuleze integral autonomia financiara si operational a acestora. Activitatea principala a holding-ului consta in detinerea si tranzactionarea actiunilor diverselor companii intr-un stat sau mai multe state. Exista o varietate de reguli nationale cu privire la organizarea holding-urilor. In majoritatea statelor din Europa, legislatiile incurajeaza dezvoltarea lor, mai ales in strainatate (a se vedea legislatia din Marea Britanie, Luxemburg, Cipru, Malta s.a.). Deseori, este vorba de legislatii speciale, stimulative. Principalele caracteristici ale unor asemenea societati au la baza conceptul de participation/exemption si care consta in: 1. dividendele platite de filiale catre societatea-holding sunt, de regula, scutite de plata impozitului/profit sau beneficiaza de o reducere (aspecte regasite si in legislatia romaneasca pentru cazul filialelor romanesti sau al filialelor din tarile U.E. pentru holding-urile din A.E.L.S. Asociatia Europeana a Liberului Schimb); 2. profitul realizat de societatea-holding prin vanzarea actiunilor detinute la filiale (capital gain), de regula, nu este supus impozitului/profit in statul in care este inregistrat holding-ul sau un astfel de impozit pe castigul realizat este foarte redus (nu e cazul Romaniei). Situatia holding-urilor in Romania Desi in prezent, impozitul/profit este unul considerat redus si au fost incheiate peste 80 de tratate de evitare a dublei impuneri, stabilirea unei societati de tip holding prezinta, in fapt, dezavantajul impozitarii in filiale a profitului, chiar daca legislatia a fost uneori oscilanta. Dintr-o perspectiva operationala, crearea unui sistem de consolidare fiscala asemanator celui aplicat in cazul TVA ar putea sa fie inceputul unui regim special si pentru societatile de tip holding. 1

Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor Curs 02.11.2011 Beneficiile obtinute printr-un regim fiscal special sunt, mai degraba, de ordin comercial decat fiscal, iar stabilirea societatilor-holding in Romania si nu in alte state ar putea sa genereze beneficii fiscale daca sistemul de impozitare ar fi situat la un nivel comparativ cu cel din tarile dezvoltate. In concluzie, ar trebui ca si Romania sa poata deveni atractiva daca s-ar modifica legislatia si in acest gen de societati de tip holding cu o singura conditie: modificarile sa fie si stabile. Datorita unor motive obiective, uneori si subiective, si in Romania s-au creat, de fapt, grupuri de societati de tip conglomeral ca urmare a unor detineri incrucisate de active. Aceste situatii pot fi explicabile datorita resurselor financiare ale investitorilor si care, pentru a-si extinde afacerile, au utilizat lichiditatile din conturile unor societati existente. O contributie importanta a avut-o de-a lungul timpului si sistemul facilitatilor fiscale (legea zonelor defavorizate, scutiri de taxe normale si alte asemenea momente) care au influentat favorabil dezvoltarea societatilor, dar sub un alt cadru legislativ, diferit de cel al holding-ului. Tot sub incidenta activitatii de dezvoltare economica (crestere economica) prin modificare a formei de actiune a societatilor intra si preturile de transfer, domeniu de interes sub aspect fiscal si chiar social. Este o tema de actualitate, chiar daca primele reglementari apar o data cu legislatia impozitului/profit din Romania in 1991, respectiv 1994. In prezent, controlul transferului de profit se face prin raportarea la preturile de piata, aplicandu-se principiul lungimii de brat (arms length principle) in conformitate cu care, potrivit prevederilor din Codul Fiscal si normele de aplicare, sunt definite persoanele afiliate si procedura aplicabila pe o piata libera. Legislatia interna este ameliorata sub impactul legislatiei comunitare, conventiilor de evitare a dublei impuneri si a OECD, care acorda intr-un ghid o preocupare permanenta in acest sens Ghidul preturilor de transfer al OECD. Persoanele afiliate Aceasta categorie fiscala si juridica are o definitie legala, conform Codului Fiscal. Potrivit Codului Fiscal, o persoana este calificata ca fiind afiliata cu alta persoana daca relatia dintre ele este definita de unul din urmatoarele cazuri: a) o persoana fizica este afiliata cu alta daca sunt sot/sotie sau rude pana la gradul al IIIlea inclusiv. Intre ele pretul la care se realizeaza transferul de bunuri corporale sau necorporale reprezinta pretul de transfer; b) o persoana fizica este afiliata cu o persoana juridica in situatia in care persoana fizica detine in mod direct sau indirect minim 25% din valoarea titlurilor de participare sau a drepturilor de vot detinute la persoana juridica sau daca controleaza in mod efectiv persoana juridica; c) sunt exprimate si conditiile in care doua persoane juridice sunt afiliate, tot prin prisma unui numar minim de titluri de participare detinute sau al drepturilor de vot. Preturile de transfer pentru tranzactiile intre persoanele juridice afiliate romane Reglementarile prevad o derogare pentru tranzactiile intre persoanele juridice afiliate romane: nu se efectueaza reconsiderarea evidentelor persoanelor afiliate atunci cand tranzactiile

Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor Curs 02.11.2011 dintre asemenea persoane au loc in termeni comerciali de piata libera, precum si in cazul tranzactiilor intre persoane juridice romane afiliate. Reconsiderarea evidentelor se refera la ajustarea veniturilor, cheltuielilor pentru recalcularea obligatiilor fiscale ale persoanelor afiliate. Avantajul unei astfel de prevederi consta in luarea in considerare a costurilor administrative in sensul reducerii. Criterii de analiza De regula, o astfel de analiza privind preturile de transfer este una subiectiva, intrucat lipsesc criterii transparente de evaluare a oportunitatiii angajarii unor costuri. Exemplu: eliminarea de la deducere a costurilor alocate, prin prisma unei relatii juridice de grup. In mod frecvent, se admite deducerea acestor costuri in situatii precum: a) grupul furnizeaza in plus servicii persoanelor afiliate; b) daca serviciile si costurile administrative sunt luate in considerare in pretul bunurilor, respectiv valoarea serviciilor furnizate de persoanele afiliate (adica costurile alocate sunt incluse in pretul complet al bunurilor, respectiv valoarea serviciilor furnizate de beneficiari). Din punct de vedere pratic, problematica preturilor de transfer presupune: a) pregatirea unei documentatii minimale in avans, chiar daca predarea dosarului catre organul fiscal se realizeaza la cerere; b) grupurile de societati, indiferent de ce natura ar fi, trebuie sa stabileasca o metodologie interna proprie, conform ghidului OECD. Cu alte cuvinte, implicatiile fiscale nu se rezuma doar la calculul impozitului/profit, cat si la impozitului cu retinere la sursa aplicabil pentru tranzactiile trans-frontaliere, redevente, dobanzi si alte prestari de servicii. In practica, grupul de companii imbraca forme variate, forma clasica holding-filiale neavand asa de mare frecventa. Cel mai adesea, apar companii cu functii specifice, cum sunt cele care administreaza active necorporale sau functii de trezorerie. O alternativa la structura de grup poate consta din concentrarea mai multor afaceri in aceeasi unitate, care pot imbraca forma unor divizii, departamente, oficii etc.si care functioneaza autonom. Avantajul consta in centralizarea resurselor financiare si gestionarea in aceasta forma fara a se incheia contracte intre divizii/departamente daca s-ar impune acoperirea unor goluri de casierie. Nici intre divizii nu au loc tranzactii care sa genereze tratarea preturilor de transfer, mai putin in cazul cand societatea ar avea in strainatate sucursale. O astfel de formula implica riscuri vorbind despre o adevarata contagiune daca se transfera riscurile de la o divizie la celelalte. Este vorba despre categoria de riscuri denumita riscuri operationale (de exploatare). Alt dezavantaj este acela ca sistemul de masurare al performantelor este dificil de implementat in cazul cand complexitatea este relativ insemnata. Cu privire la impozitul/profit si impozitul/dividende se poate vorbi despre consolidarea acestora in cadrul grupului. O caracteristica a sistemului de impozitare in Romania este aceea ca impozitul/profit nu poate fi consolidat la nivelul grupului de companii pentru plata impozitului/profit. 3

Fiscalitatea achizitiilor si fuziunilor Curs 02.11.2011 Spre deosebire de grupul de companii, societatea-conglomerat poate sa acopere pierderile fiscale ale unei divizii din profitul celorlalte divizii. Totusi, exista facilitati aplicabile in companiile platitoare de impozit/profit, cum ar fi: 1. reportarea pierderii fiscale (incepand cu 2009); 2. dividendele achitate de o societate comerciala romana sau rezidenta in U.E. unei persoane juridice romane (societate de tip holding, societate cu detinere incrucisata) care detine cel putin 10% din capitalul social al societatii platitoare a dividendelor pe o perioada de cel putin 2 ani, nu sunt supuse impozitului/dividende; 3. veniturile din dividende in societatile comerciale romanesti de tip holding sau societatile cu detineri incrucisate sunt scutite de impozit/profit cu conditia sa provina de la o persoana juridica romana ori de la persoane juridice nerezidente la care se detin mai mult de 10% din actiuni. Un dezavantaj al societatii-holding il constituie aparitia unor intarzieri (1 an) pentru incasarea de dividende de la fiecare nivel de detinere al actiunilor/partilor sociale. Tot dezavantaj este si pentru societatile detinatoare de un procent sub 10% din capitalul social al unei persoane juridice nerezidente platitoare de dividende deoarece sunt supuse dublei impozitari, adica atat la nivelul platitorului, cat si al beneficiarului de dividende. In concluzie, asa cum rezulta din Directiva Europeana 435/19990 a CEE, procentul minim pentru a avea avantaje pentru aceasta forma juridica (regimul fiscal comun) este aceea de a se afla sub incidenta legislatiei statelor membre armonizate in raporturile dintre societateamama si filiala. Situatia este mai complicata pentru dividendele filialelor platite din strainatate, care se inscriu in cota comuna de impozitare, dar daca intra sub incidenta legislatiei romanesti, ele sunt beneficiare de credit fiscal in limita impozitului care s-ar datora in Romania pentru veniturile respective. TVA-ul Se datoreaza, de regula, in momentul livrarii bunurilor/prestarii serviciilor. Problema care poate aparea este blocajul financiar. Pentru evitarea sa, la nivel de grup, ar putea sa se exercite urmatoarele actiuni: 1. constituirea unui grup fiscal unic care sa elimine situatia in care unele companii sunt in pozitie de platitoare si altele de rambursae solutie recomandabila in cazul grupurilor constituite pe verticala; 2. stabilirea obligatiilor de plata a TVA intre companiile din grup pana la termenul de plata a taxei catre stat pentru a evita majorari de intarziere. O solutie controversata este aceea a incheierii unor contracte de prestari servicii fictive.