Osteologie

Generalitati Osteologia este partea anatomiei care are ca obiect studiul oaselor. Oasele sunt organe dure,rezistente,de culoare albagalbuie.La om ,oasele sunt situate in interiorul partilor moi,carora le servesc de sprijin;uneori ele formeaza cavitati pentru adapostirea unor organe delicate;ele servesc la insertiile musculare,devenind parghii .

Osteologie
La om ,scheletul este format din 208 oase,dintre care 34 alcatuiesc coloana vertebrala,iar restul de 174 se grupeaza in jurul acesteia. Scheletul uman se divide in 4 parti: -coloana vertebrala -toracele osos -oasele capului

Osteologie
- oasele membrelor Oasele membrelor Membrele sau extremitatile sunt doua perechi de apendice mobile destinate diferitelor miscari.Ele sunt grupate in membre superioare si membre inferioare.Extremitatile prezinta o portiune care le leaga de trunchi ,numita centura membrului,si o portiune care continua pe precedenta,numita membrul liber.

Osteologie
Oasele membrului superior Membrul superios este constituit din: umar,brat,antebrat si mana. Centura membrului superior Ea formeaza scheletul umarului si asigura legatura dintre oasele membrului liber si toracele osos.Ea este constituit din doua oase: clavicula si scapula.

Osteologie
Clavicula Este un os lung si pereche situat la limita dintre torace si gat;este orientata transversal,fiind cuprinsa intre manubriul sternului si acromion. Cuprinde doua curburi inegale ,care dau forma literei S. Din aceste doua curburi ,una este mediala,cu concavitatea posterioara si alta laterala ,cu convacitatea anterioara.

Osteologie
Clavicula prezinta doua fete,doua margini si doua extremitati. Orientare:Se aseaza lateral extremitatea turtita,anterior marginea concava a extremitati,iar in jos fata osului,prevazuta cu un sant. Fata superioara:este neteda in portiunea ei mijlocie si se poate palpa sub piele.La cele doua extremitati fata sup.este rugoasa si da insertii musculare

Osteologie
La partea mediala a acestei fete ,rugozitatile dau insertie muschiului sternocleidomastoidian,iar la partea laterala ,muschilor deltoid si trapez. Fata inferioara-raspunde primei coaste.Prezinta in portiunea ei mijlocie gaura nutritiva si santul care ne-a servita la orientare.Pe acest an se insera muschiul subclavicular.Medial de sant se gaseste impresiunea ligamentului costoclavicular.

Osteologie
Lateral de sant se gasesc doua proeminente rugoase:tuberculul conoidian,situat aproape de marginea posterioara a osului si linia trapezoidala situata anterolateral fata de tubercul.Pe tubercul se insera ligamentul conoidian,iar pe linia trapezoidala ligamentul trapezoidian;ligamentele unesc clavicula cu procesul coracoidian al scapulei. Marginea anterioara-este concava in treimea laterala ,unde da insertie muschiului deltoid.

Osteologie

Ea este convexa in treimea mediala unde da insertie muschiului pectoral mare. Marginea posterioara-este concav convexa ,dar in sens invers decat marginea anterioara.In portiunea laterala a marginii se insera muschiul trapez.In portiunea mijlocie are raporturi cu m.omohioidian,cu m.scaleni,cu artera si vena subclavie si cu trunchiurile plexului brahial.Aceste raporturi sunt deosebit de importante,deoarece in caderile pe umar,

Osteologie
clavicula poate fi fracturata in portiunea ei mijlocie.Fragmentele fracturate pot leza vasele subclavii si trunchiurile plexului brahial;de asemenea calusul poate comprima sau chiar include aceste formatiuni ,determinand complicatii vasculare si nervoase. Extremitatea mediala sau sternala-este voluminoasa;prezinta o fata sternala destinata articularii cu manubriul sternului.

Osteologie
Extremitatea laterala sau acromiala-este turtita;prezinta o fata acromiala destinata articularii cu acromionul. Scapula Scapula sau omoplatul este un os lat,de forma triunghiulara,situat la partea posterioara a toracelui.Osul este aplicat pe torace,pe care-l depaseste insa lateral,luand parte astfel la formarea umarului si la delimitarea axilei.

Osteologie
Prezinta doua fete,trei margini si trei unghiuri. Orientare: se aseaza posterior fata prevazuta cu o puternica spina,in sus marginea cea mai mica si subtire,lateral unghiul cel ma voluminos Fata dorsala-priveste posterior si lateral;de pe ea se desprinde transversa; o lama puternica-spina scapulei.Aceasta spina imparte fata dorsala intr-o fosa situata deasupra si alta dedesuptul ei.

Osteologie
1.Spina scapulei-adera de fata dorsala a scapulei.Se continua in portiunea ei laterala cu o prelungire libera,neaderenta de fata dorsala,numit acromion.Spina scapulei are forma triunghiulara ,prezentand o fata superioara si alta inferioara.Ea are trei margini ,dintre care una anterioara,prin care spina adera de fata dorsala a scapulei;alta laterala concava,a treia dorsala.Marginea dorsala este groasa si rugoasa si da insertie

Osteologie
prin buza superioara m.trapez. 2.Acromionul-este o proeminenta turtita de sus in jos si palpabila sub piele.Prezinta fata articulara a acromionului pt.extremitatea laterala a claviculei cu care se articuleaza.Spina scapulei si acromionul se pot palpa sub piele.Unghiul scapulei ,situat la unirea celor doua formatiuni,are deosebita importanta practica:pornind de la el se pot face masuratorile pt.stabilirea eventualelor luxatii ale

Osteologie
Centurii scapulare. 3.Fosa supraspinoasa-da insertie muschiului supraspinos. 4.Fosa infraspinoasa-da insertie pt.mai multi muschi-subspinos,rotund mare,rotund mic. Fata costala-anterioara ,prezinta o concavitate,fosa subscapulara,strabatuta de creste oblice.Pe fosa se insera m.subscapular.Pe portiunea mediala a fetei se mai insera si m.dintat anterior

Osteologie
Marginea superioara-este subtire si prezinta scobitura incizura scapulei,prin aceasta trecand nervulsuprascapular.Medial de scobitura,marginea superioara da insertie muschiului omohioidian. Marginea mediala-poate fi explorata sub piele.Ea este orientata spre coloana vertebrala.Pe ea se insera numerosi muschi-m.romboid Marginea laterala-orientata spre axila

Osteologie
Unghiul inferior-este ascutit si usor de explorat sub piele. Unghiul superior-este usor rotunjit.Aici se insera muschiul ridicator al scapulei. Unghiul lateral-este cel ma voluminossi prezinta doua elemente importante: -cavitatea glenoida -procesul coracoidian

Osteologie
1.Cavitatea glenoida-este legata de restul scapulei printr-o sectiune mai ingusta numita gatul sau colul scapulei.Cavitatea este putin profunda si se prezinta sub forma unui oval.La cele doua extremitati se gasesc rugozitati:cea inferioara este tuberculul subglenoidian pentru insertia muschiului triceps,iar cea superioara este tuberculul supraglenoidian destinat insertiei m.biceps brahial

Osteologie
2.Procesul coracoidian-este o prelungire recurbata,a carei baza ocupa spatiul dintre cavitatea glenoida si scobitura scapulei.Procesul coracoidian poate fi explorat prin spatiul deltopectoral.Pe el se insera muschii capul scurt al bicepsului brahial/coracobrahialul si pectoralul mic precum si ligamente-trapezoidian si conoidian

Osteologie
Scheletul membrului superior liber Scheletul bratului Humerusul -este un os lung si pereche;prezinta o diafiza si doua epifize Orientare-se aseaza in sus extremitatea prevazuta cu un cap sferic,medial suprafata ei articulara,anterior santul profund.

Osteologie
Corpul humerusului-aproape cilindric in portiunea superioara si prismaic triunghiular in portiunea inferioara.Prezinta 3 fete si trei margini. Fata anterolaterala- prezinta ceva mai sus d emijlocul ei o rugozitate in forma de V-tuberozitatea deltoidiana pe care se insera muschiul deltoid si muschiul brahial.Sub tuberozitate se afla un sant putin pronuntat-santul nervului radial,prin care trec nervul radial

Osteologie
si artera brahiala profunda.Deasupra tuberozitatii,fata anterolaterala este inconjurata de nervul axilar. Fata anteromediala prezinta 1.gaura nutritiva a osului/2.santul intertubercular/3.o impresiune rugoasa pentru insertia muschiului coracobrahial. Fata posterioara este strabatuta oblic de santul n.radial

Osteologie
Deasupra santului se insera capul lateral ,iar dedesuptul lui se insera capul medial al muschiului triceps brahial. Marginea anterioara este bine pronuntata. Marginea laterala si cea mediala sunt adevarate creste in jumatatea lor inferioara Epifiza superioara Este unita cu corpul prin colul chirurgical al osului.

Osteologie
Cele mai frecvente fracturi ale humerusului se intalnesc la nivelul colului chirurgical.Tot aici are loc si dezlipirea traumatica a epifizei,care se poate produce la copii si tineri,deoarece epifiza superioara si diafiza se sudeaza abia la varsta de 20-25 ani. Epifiza superioara sau proximala prezinta mai multe elemente descriptive: 1.capul humerusului-

Osteologie
2.colul anatomic 3.tuberculul mare 4.tuberculul mic 5.santul intertubercular 1.capul humerusului-este o suprafata articulara neteda,reprezentand o treime dintr-o sfera;priveste medial ,in sus si putin porterior.Axul sau formeaza cu axul diafizei un unghi de 130 grade

Osteologie
2.colul anatomic-este un sant circular,care separa capul de restul epifizei. 3.tuberculul mare-este situat pe partea laterala a capului;prezinta 3 fete pt insertii musculare.Pe cea superioara se insera m.supraspinos,iar pe cea inferioara m.rotund mic. 4.tuberculul mic-este situat pe partea anterioara a epifizei.Pe el se insera m.subscapular.

Osteologie
5.santul intertubercular sau culisa bicipitala-este un sant vertical care pleaca de pe fata anterioara a epifizei si se termina pe fata anteromediala a diafizei.El este limitat de creasta tuberculului mare,situata anterior si de creasta tuberculului mic situata posterior.Prin sant alunca tendonul capului lung al muschiului biceps brahial.Pe creasta tuberculului mare se insera m.pectoral mare,iar pe creasta tuberculului mic m.rotund mare.

Osteologie
Extremitatea sau epifiza inferioara este turtita si recurbata dinapoi inainte,astfel ca diametrul transversal este cu mult mai mare decat cel anteroposterior. Epifiza distala prezinta un condil si doi epicondili 1.Condilul humerusului-prezinta la randul lui ,doua categorii de formatiuni: 1.Suprafete articulare.

Osteologie
-sunt destinate radiusului si ulnei -sunt reprezentate de catre:trohleea humerusului,capitulul humerului si un sant intermediar Trahleea humerusului-raspunde scobiturii trohleare de pe ulna.Ea este formata din doua margini,doua povarnisuri si un sant.Santul are un traiesct spiroid de jos in sus si mediolateral,imprimand directia din articulatia cotului.

Osteologie
Capitulul -este o proeminenta rotunjita situata lateral de trohlee.El raspunde fosetei de pe capul radiusului Santul intermediar-separa trohleea de capitul. Fose -sunt in numar de 3 -fosa coronoidiana-situata deasupra trohleei,pe fata anterioara a epifizei;in ea patrunde procesul coronoidian al ulnei in miscarile de flexie ale antebratului.

Osteologie
-fosa radiala este situata deasupra capitulului;in ea patrunde capul radiusului in miscarile de flexiune -fosa olecraniana este situata deasupra trohleei,pe fata posterioara a epifizei;in ea patrunde olecranul,in miscarile de extensiune ale antebratului. 2.Epicondilii-sunt doua proeminente care servesc pentru insertii musculare;una mediala iar una este laterala.

Osteologie
Epicondilul medial-este o puternica proeminenta triunghiulara,la care se termina marginea mediala a diafizei.Fata lui posterioaraprezinta santul nervului ulnar,pe unde trece nervul omonim.Pe acest epicondil se insera m.pronatoriai antebratului,respectiv flexori ai antebratului,mainii si degetelor Epicondilul lateral-mai mic decat cel medial;la el se termina marginea laterala a diafizei.Pe el se insera muschii supinatori ai antebratului,respectiv

Osteologie
muschii extensori ai antebratului ,mainii si degetelor.

Osteologie
Oasele antebratului Antebratul are doua oase paralele;unul situat in prelungirea degetului mic-ulna si altul situat in prelungirea policelui-radius.Cele doua oase se articuleaza prin epifizele lor,ramanand distantate la nivelul diafizei prin spatiul interosos.Examinate pe scheletul articulat se poate observa ca radiusul depaseste ulna la nivelul epifizei inferioare si este depasita de acasta la nivelul epifizei superioare.

Osteologie
Ca urmare ,ulna participa la formarea articulatiei cotului,uar radiusul la cea radiocarpiene. Ulna Este un os lung si pereche situat in partea mediala a antebratului. Orientare -se pune in sus extremitatea mai voluminoasa,anterior scobitura acestei extremitati,iar lateral marginea cea mai ascutita.

Osteologie
Osului i se descriu un corp si doua epifize. Corpul-este putin concav inainte ;prezinta 3 fete si trei margini. Fata anterioara-prezinta gaura nutritiva.In partea superioara a fetei se insera muschiul flexor profund al degetelor ,iar in partea inferioara muschiul patrat pronator. Fata posterioara-este strabatuta in treimea posterioara de o linie oblica in jos si medial.

Osteologie
Deasupra acestei linii oblice se delimiteaza o suprafata triunghiulara destinata insertiei muschiului anconeu. Fata mediala-este larga in portiunea superioara si se ingusteaza in partea inferioara ,unde este de altfel si palpabila sub piele. Marginea anterioara-este bine pronuntata;incepe de la procesul coronoidian si se termina la cel stiloidian.

Osteologie
Marginea posterioara-proemina sub piele.Pleaca de pe olecran ,descinde sub forma unei creste sinuoase si dispare apoi in treimea inferioara a diafizei. Marginea laterala sau interosoasa-da insertie membranei interosoase ce uneste corpurile celor doua oase ale antebratului. Epifiza superioara-este formata din doua proeminente osoase:

Osteologie
-olecran-proeminenta verticala -procesul coronoidian-proeminenta orizontala Cele doua proeminente formeaza intre ele un unghi drept si circumscriu o cavitate articulara ce priveste anterior ,numita scobitura trohleara,ce se articuleaza cu trohleea humerusului.

Osteologie
Pe partea laterala a procesului coronoidian se gaseste o fata articulara semilunara numita incizura radiala,care se articuleaza cu capul radiusului. Dedesuptul procesului coronoidian se gaseste tuberozitatea ulnei-pe care se insera m.brahial. Epifiza inferioara-prezinta doua formatiuni-capul si procesul stiloidian -capul-reprezinta un segment de cilindru

Osteologie
Suprafata laterala a capului este articulara ,pentru incizura ulnara a radiusului -procesul stiloidian-situat pe partea mediala a capului.Este o prelungire conoida ,cu varful in jos. Intre cap si procesul stiloidian se formeaza un sant prin care trece tendonul muschiului extensor ulnar al carpului.

Osteologie
Radiusul Este un os lung si pereche,situat la partea laterala a antebratului,in dreptul policelui. Prezinta un corp si doua epifize. Orientare -se aseaza in jos extremitatea cea mai voluminoasa,posterior fetele ei prevazute cu santuri,lateral procesul descendent al acestei extremitati. Corpul radiusului

Osteologie
Este prismatic triunghiular si ca atare are trei fete si trei margini Fata anterioara-este ingusta in portiunea superioara;pe ea se gasestegaura nutritiva.In portiunea superioara a acestei fete se insera muschiul flexor lung al policelui,iar in portiunea inferioara muschiul patrat pronator Fata posterioara-este rotunjita in portiunea superioara,unde raspunde muschiului supinator.

Osteologie
este plana si usor excavatain restul intinderii,unde se insera muschiul abductor si scurtul extensor al policelui. Fata laterala-prezinta la partea mijlocie o rugozitate pentru muschiul rotund pronator.Deasupra rugozitatii,fata este in raport intim cu ramura profunda a nervului radial.Acest raport are o mare importanta practica ,caci fracturile osului pot interesa acest nerv.

Osteologie
Marginea anterioara-este pronuntata ,dispara insa in treimea inferioara. Marginea posterioara-exista doar in portiunea mijlocie.este ascutita si se termina in partea inferioara a corpului,bifurcandu-se si delimitand astfel o suprafata triunghiulara.La baza acestui triunghi se afla scobitura sau incizura ulnara a radiusului. Extremitatea sau epifiza superioara

Osteologie
Este compusa din 3 elemente:capul,colul si tuberozitatea radiusului. 1.Capul-este un segment de cilindru plin,mai inalt in portiunea mediala.Fata lui superioara prezinta o depresiune numita foseta capului radial,care raspunde capitului humerusului.Circumferinta capului raspunde scobiturii radiale de pe ulna. 2.Colul-este portiunea ce leaga capul de corp;

Osteologie
Extremitatea sau epifiza inferioara Este comparata cu o piramida trunchiata ce prezinta patru fete si o baza. Fata mediala-prezinta o scobitura ulnara destinata articularii cu ulna Fata laterala-prezinta un sant pentru trecerea unor tendoane.Aceasta fata se continua in jos cu procesul stiloidian. Fata posterioara-prezinta creste verticale

Osteologie
Fata anterioara-este concava de sus in jos;da insertie muschiului patrat pronator. Baza sau fata articulara carpiana-are forma de triunghi al carui varf se prelungeste lateral pe procesul stiloidian Oasele mainii

Osteologie
Sunt formate din 27 de oase dispuse in trei grupe:carpul,metacarpul si falange 1.Carpul-este format din 8 oase dispuse pe doua randuri-primul rand este compus din 4 oasescafoidul,semilunarul,piramidalul si pisiformul;in al doilea rand se gasesc:trapezul,trapezoidul,capitatul si osul cu carlig.Toate aceste oase au o forma aproape cubica;fiecare are o fata superioara,una inferioara,anterioara si una dorsala,plus una

Osteologie
+o fata laterala si una mediala. Scafoidul-cel mai voluminos os al randului intai.Prezinta pe fata lui palmara-tuberculul scafoidului.Osul se articuleaza in sus cu radiusul,in jos cu trapezul si trapezoidul,medial cu semilunarul si cu osul capitat. Se poate palpa pe fata anterioara ,deasupra regiunii tenare. Semilunarul -isi datoreaza numele formei sale.

Osteologie
Se articuleaza in sus cu radiusul,in jos cu osul capitat si osul cu carlig,lateral cu scafoidul si medial cu piramidalul. Piramidalul-se articuleaza in sus cu capul ulnei prin intermediul unui disc articular,in jos cu osul cu carlig,lateral cu semilunarul.Fata anterioara prezinta o fata mica articulara pentru osul pisiform. Pisiformul -este un os lenticular situat inaintea

Osteologie
inaintea piramidalului ,cu care se articuleaza. Trapezul -este primul os din randul al doilea. Se articuleaza in sus cu scafoidul.Fata lui inferioara are forma de sa si se articuleaza cu metacarpianul I.Se mai articuleaza medial cu trapezoidul si cu metacarpianul II.Osul se poate palpa in fundul tabacherei anatomice. Trapezoidul-este foarte neregulat.Se articuleaza in sus cu scafoidul,in jos cu metacarpianul II,lateral cu trapezul si medial cu capitatul.

Osteologie
Osul capitat-este cel mai voluminos os al carpului,prezentand un cap ,corp si un col.Se articuleaza in sus cu semilunarul ,in jos cu metacarpienii II,III,IV,lateral cu scafoidul si trapezoidul,medial cu osul cu carlig. Osul cu carlig-are forma unei piramide de pe fata careia pleaca un carlig.Se articuleaza in sus cu semilunarul,in jos cu metacarpianii IV si V,medial cu piramidalul,lateral cu osul capitat.

Osteologie
Carpul-privit in totalitate prezinta doua fete: 1.dorsala-acoperita de muschii extensori ai mainii si degetelor 2.anterioara-palmara-concava care formeaza santul carpului. Metacarpul Constituie scheletul palmei si dosul mainii;este format din 5 oase metacarpiene.Numerotatea lor se face lateromedial de la I -V

Osteologie
Caracteristici generale -sunt oase lungi si perechi;prezinta un corp,o baza si un cap. Corpul-este prismatic triunghiular si prezinta o fata dorsala,laterala si o fata mediala Baza -este voluminoasa si se articuleaza cu oasele carpului si metacarpienii invecinati. Capul -este rotunjit si se articuleaza cu falanga proximala.

Osteologie
Caractere proprii ale metacarpienilor Metacarpianul I-este cel ma scurt si cel mai gros.Baza are forma de sa si se articuleaza cu trapezul dar nu articuleaza cu metacarpianul II Metacarpianul II-este cel mai lung-baza se articuleaza cu trapezul,trapezoidul si osul capitat,respectiv cu metacarpianul III Metacarpianul III-baza are un proces stiloidian,se articuleaza cu osul capitat,respectiv metacarpienii III si IV

Osteologie
Metacarpianul IV-baza se articuleaza cu osul capitat si cu osul carlig,respectiv cu metacarpienii III si IV Metacarpianul V-baza se articuleaza cu osul cu carlig ,respectiv cu metacarpianul IV Oasele degetelor Degetele in numar de cinci.Police-indece-mediuinelar-mic.Oasele care formeaza degetele se numesc -falange

Osteologie
14 falange se gasesc in total la o mana deoarece police e constituit doar din 2 Falanga proximala-are caracteristicile unui os lungdeci prezinta un corp ,baza si un cap. Falanga mijlocie Falanga distala

Osteologie
Oasele membrului inferior Similar oaselor membrului superior,cele ale membrului inferior se divid in doua grupe:centura membrului si membrul liber. Centura membrului liber se compune din doua oase coxale. Oasele membrului liber sunt situate la cele trei segmente ale membrului inferior:la coapsa se gaseste femurul si patela,la gamba-tibia si fibula,

Osteologie
iar la picior distingem tarsul,metatarsul si oasele degetelor. Oasele coxale care reprezinta-asa cum am mentionat anterior-centura membrului inferior,se unesc intre ele,iar inapoi cu sacrul si coccigele,formand peretele osos al unei cavitati importante numite-pelvis Centura membrului inferior Coxalul

Osteologie
este un os plan,voluminos si neregulat,torsionat ca o elice.Este format la inceput din trei piese distincte:ilion,ischion si pubele,care se sudeaza definitiv intre 12-16 ani la fete si 13-18 ani la baieti. Orientare: se aseaza inapoi marginea care prezinta o mare scobitura,lateral fata prevazuta cu o cavitate emisferica(acetabulul),iar in jos scobitura acestei cavitati.

Osteologie
Ilionul Formeaza portiunea superioara a osului si reprezinta mai mult din jumatatea lui.Limita inferioara a ilionului este reala la fat si copii ,unde sutura lui cu celelalte doua piese nu s-a realizat inca.La adult limita inferioara este reprezentata de o linie conventionala ce trece prin treimea superioara a acetabulului. Ilionul prezinta: un corp si o portiune superioara.

Osteologie
Ischionul -cuprinde portiunea posterioara si inferioara a osului;el are un corp si o ramura.Corpul participa la formarea acetabulului,constituind portiunea posteroinferioara a acestei cavitati.Corpul se continua cu ramura,ce se indreapta inainte.La limita dintre corp si ramura se afla tuberozitatea ischiadica. Pubele-reprezinta portiunea anteroinferioara a osului;el are un corp si doua ramuri.

Osteologie
Corpul-participa la formarea portiunii anteroinferioare a acetabulului.El se uneste cu ilionul,iar la locul de unire se gaseste eminenta iliopectinee.De la corp pleaca inainte ramura superioara;ea coteste in unghi ascutit(unghiul pubelui) si se continua cu ramura descendenta.Ramura inferioara a pubelui se uneste cu ramura ischionului ,formand impreuna ramura ischio-pubiana. Coxalul ,considerat in totalitate ,prezinta:

Osteologie
-doua fete/patru margini/patru unghiuri. Fata laterala-prezinta in partea ei mijlocie o cavitate mare-acetabul.La formarea acetabulului contribuie corpul celor trei oase constitutive ale coxalului.Dedesubtul acetabulului se gaseste un orificiu mare-gaura obturata-;la formarea ei contribuie ischionul si pubele.Deasupra acetabulului se gaseste fata gluteala a aripii osului iliac.

Osteologie
1.Cavitatea cotiloidiana sau acetalulul. Este o cavitate profunda,emisferica,care serveste la articulatia cu femurul.Circumferinta acetabulului este proeminenta si ascutita si poarta numele de spranceana acetabulului.Ea este intrerupta de trei incizuri-cea mai profunda fiind incizura acetabulului,situata in portiunea inferioara. Suprafata interioara a acetabulului prezinta :

Osteologie
a) suprafata semilunara b) fosa acetabulului 2.Gaura obturata-este limitata in cea mai mare parte printr-o margine ascutitaca o creasta,afara de portiunea superioara,unde creasta este inlocuita cu un sant,numit santul obturator.P e viu gaura obturata este acoperita de membrana obturata,iar santul transformat in canalul obturator.

Osteologie
3.Suprafata gluteala a osului iliac-este escavata in portiunea ei mijlocie,pe ea se gaseste gaura nutritivaprincipala a osului si este strabatuta de trei linii-linia gluteala anterioara,posterioara,inferioara. Cele trei linii delimiteaza 4 campuri-unul posterior,mic,pe care se insera muschiul gluteu mare;unul situat mai anterior,pe care se insera muschiul gluteu mijlociu;al treilea,anterior,care da insertie m.gluteu mic,si al patrulea-m.drept femural

Osteologie
Fata mediala-este strabatuta de linia arcuata,indreptata oblic ,de sus in jos si dinapoi inainte.Aceast alinie divide fata mediala in doua portiuni: 1.Superior exista o suprafata escavata,numita fosa iliaca pe care se insera muschiul iliac. 2.Dedesubtul liniei arcuate se gasesc: a) suprafata sacropelvina-alcatuita la randul ei din doua formatiuni anatomice:

Osteologie
-o puternica rugozitate,destinata insertiei ligamentelor sacroiliace,numita tuberozitatea iliaca. -o suprafata asemanatoare cu pavilionul urechii,numita fata auriculara b)dedesubtul fetei auriculare se gaseste o suprafata plana,ce raspunde acetabulului. c)inaintea suprafetei precedente se gaseste gaura obturata.

Osteologie
Marginea anterioara-este formata dintr-o portiune verticala ce apartine ilionului si o portiune orizontala ce apartine pubelui.Cele doua portiuni determina intre ele un unghi obtuz.Aceasta margine este accidentata si prezinta: 1)la unirea ei cu marginea superioara-spina iliaca anterosuperioara-pe care se insera muchii croitor si tensor al fasciei late,respectiv ligamentul inghinal;spina este palpabila sub piele;

Osteologie
2)o mica scobitura prin care trece nervul cutanat femural lateral 3)spina iliaca anteroinferioara pe care se insera muschiul drept femural 4) mai jos avem o alta scobitura prin care trece muschiul iliopsoas 5) sub scobitura se vede proeminenta rotunjita a eminentei iliopubiene

Osteologie
6)suprafata pectineala-care raspunde muschiului pectineu;este marginita anterior de creasta obturatoare si posterior de creasta pectineala;creasta pectineala continua linia arcuata de pe fata mediala a osului. 7) la varful suprafetei pectineale se gaseste tuberculul pubian usor de explorare prin palpare.Pe el se insera ligamentul inghinal 8)medial de tubercul se afla o linie groasa si rotunjita,numita creasta pubelui-

Osteologie
-creasta destinata insertiei muschiului drept abdominal si a muschiului piramidal. MARGINEA POSTERIOARA.Este tot atat de accidentata ca si cea anterioara,de care difera totusi prin directia ei aproape verticala.Marginea este formata de ilion si ischion.Ea prezinta: 1) spina iliaca posteriosuperioara 2)spina iliaca posteroinferioara

Osteologie
Cele doua ligamente dau insertie puternicelor ligamente ale articulatiei sacroiliace 3) marea scobitura sau incizura ischiadica-prin care trec(m.piriform,nervul ischiadic,nervul gluteal superior,nervul gluteal inferior) 4)sub precedenta se gaseste spina ischiadica pentru insertia muschiului gemen superior 5)mica scobitura ischiadica-ce da trecere muschiului obturator intern,respectiv vasele si nervii rusinosi interni.

Osteologie
6)tuberozitatea ischiadica-proeminenta voluminoasa.Pe ea repauzeaza omul in stare sezanda Marginea superioara sau creasta iliaca-se intinde de la spina iliaca anterosuperioara la spina iliaca posterosuperioara.Marginea apartine in totalitate osului iliac.Creasta iliaca,cea mai groasa,este arcuita in forma de S culcat.Da insertie unui numar mare de muschi(oblicul extern,oblicul intern,transversul,

Osteologie
patratul gambelor,gluteul mare,gluteul mijlociu,iliacul) Marginea inferioara-se intinde intre tuberozitatea ischiadica si unghiul pubelui.La constituirea ei iau parte ramura ischionului si ramura inferioara a pubelui,de unde si denumirea de ramura ischiopubiana .Imediat sub unghiul pubian,marginea prezinta o suprafata ovala,fata pubiana-;serveste la articularea cu osul coxal de partea opusa ,cu care formeaza-simfiza pubiana.

Osteologie
Marginea inferioara da insertie unor muschi(adductorul mare,adductorul scurt) si corpilor cavernosi Unghiurile-1.Unghiul anterosuperior este reprezentat de spina iliaca anterosuperioara 2.Unghiul posterosuperior este reprezentat de spina iliaca posteriosuperioara 3.Unghiul anteroinferior-reprezentat prin unghiul pubelui.

Osteologie
4.Unghiul posteroinferior-este format de tuberozitatea ischiadica.

Quizz
1.Care este capitala Australiei? 2.Care este tara frunzei de artar? 3. In ce an s-a incoronat Napoleon Bonaparte ca si imparat? 4.Cine a pictat cupola Capelei Sixtina? 5.Cine a fost prima femeie in fruntea unui stat islamicPakistan? 6.Care secretar de stat american a elaborat planul pentru reconstructia Europei dupa WWII?

Quizz
7.Ce a inventat farmacistul american John S.Pemberton in anul 1886 in Atlanta? 8.Unde se afla Waterloo? 9.Cum senumeste figura mitologica cu cap de femeie si corp de leu? 10.Ce inseamna RAF?

Osteologie
Pelvisul osos Pelvisul osos sau bazinul este format de cele doua oase coxale,sacrul si coccigele. Conformatia generala.Are forma unui trunchi de con ,cu baza mare in jos si cu cea mica in jos. Pelvisul prezinta o circumferinta superioara si alta inferioara,o suprafata exterioara si una interioara.

Osteologie
Circumferinta superioara-este formata de catre:baza sacrului,creasta iliaca,marginea anterioara a coxalului si marginea superioara a simfizei pubiene.Diametrele care intereseaza aceasta circumferinta sunt urmatoarele: 1.Diametrul biiliac superior-ce masoara 25 cm si separa spinele iliace anteroposterioare 2.Diametrul transversal maxim-29 cm-de la pct cele mai departate ale crestei iliace.

Osteologie
2.Suprafata exterioara-prezinta elementele anatomice de pe fetele laterale ale celor doua oase coxale si de pe fetele dorsale ale sacrului si coccigelui. 3.Suprafata interioara.

Osteologie
Scheletul membrului inferior liber Oasele coapsei. Femurul-este un os lung si pereche care formeaza singur scheletul coapsei.Pe schelet osul este oblic indreptat de sus in jos si lateromedial.Cand calcaiele sunt alipite,cele doua oase femurale se ating prin epifizele lor inferioare.Aceasta oblicitate este mai accentuata la femei,deoarece pelvisul este mai larg decat la barbati

Osteologie
Femurul prezinta de studiat: corpul si doua epifize Orientare-se aseaza in sus extremitatea cotita,medial suprafata sferica si articulara a acestei extremitati,posterior marginea cea mai aspra a osului. Corpul-prezinta o usoara curbura cu concavitatea posterioara.El este prismatic triunghiular ,avand de studiat:3 fete si 3 margini

Osteologie
Fata anterioara-convexa si neteda,este acoperita de muschiul vast intermediar Fata laterala-da insertie muschiului vast intermediar Fata mediala-nu prezinta nici o particularitate. Marginile mediala si laterala-sunt putin pronuntate.Marginea posterioara este rugoasa,groasa,proeminenta si se numeste -linia aspra.

Osteologie
Ea strabate de sus in jos corpul femurului si ne-a servit la orientarea lui.Linia aspra prezinta o buza laterala-si o buza mediala.Cele doua buze si interstitiu dintre ele dau insertie unei serii de muschi:vastul lateral,medial,adductorul mare,adductorul lung,scurt si biceps femural. In portiunea superioara linia aspra se trifurca dand:1)o ramra laterala numita tuberozitatea gluteala destinata muschiului gluteu mare;ramura se termina la nivelul epifizei superioare a osului,

Osteologie
-langa trohanterul mare,transformandu-se la acest nivel uneori intru-un adevarat tubercul ,numit trohanterul al treilea; 2)o ramura mediala ,ce se continua cu linia intertrohanterica de pe epifiza superioara;pe ea se insera muschiul vast medial; 3) o ramura mijlocie pe care se insera muschiul pectineu.

Osteologie
In portiunea inferioara linia aspra se bifurca,delimitand o suprafata triunghiulara numita fata poplitee Epifiza superioara-prezinta capul,colul si doua tuberozitati numite -marele si micul trohanter.Epifiza superioara este legata de corp printr-un col chirurgical. Capul-este articular si reprezinta doua treimi dintr-o sfera.Prezinta foseta capului pentru insertia ligamentului capului femural

Osteologie
Colul -este o coloana osoasa puternica,turtita anteroposterior,care uneste capul cu restul osului.Este indreptat oblic de sus in jos si mediolateral si formeaza cu diafiza unghiul de inclinatie-care masoara 125-135 grade Din punct de vedere descriptiv,colul prezinta doua fete :anterioara si posterioara.Fata anterioara este limitata lateral prin linia intertrohanteriana,iar cea posterioara ,prin creasta intertrohanterica

Osteologie
Trohanterul mare-este o proeminenta patrulatera ce continua in sus corpul femurului.Pe fata lui mediala se gaseste fosa trohanterica-in care se inserica muschiul obturator extern.Trohanterul mare da insertie unor muschi care unesc pelvisul cu femurul,numiti din aceasta cauza mushi pelvitrohanterieni(gluteu mijlociu,mic si piriform) Trohanterul mare se poate palpa cu mare usurinta pe fata laterala a coapsei.

Osteologie
Trohanterul mic-este o proeminenta mamelonata,situata la partea posteroinferioara a colului.Pe el se insera muschiul iliopsoas. Trohanterul mare si mic sunt uniti prin linia intertrohanterica ce da insertie muschiului patrat femural. Epifiza inferioara-este un masiv voluminos,mai intins in sens transversal decat in sens anteroporterior.Este formata din doua proeminente articulare puternice,condili

Osteologie
Anterior condilii converg spre o suprafata articulara numita fata patelara,in timp ce posterior condilii sunt separati de o fosa adanca numita fosa intercondilara. Fata patelara-are forma unei trohlei,cu un sant anteroposterior ce separa doua povarnisuri. Condilii-sunt in numar de doi,dintre care unul medial si celalalt lateral.Ei diverg anteroposterior,delimitand astfel fosa intercondilara.

Osteologie
Condilul medial este mai ingust ca cel lateral si descinde mai jos ca acesta;datorita acestui fapt coapsa formeaza cu gamba un unghi de 170-175 grade deschis lateral. Fiecare condil prezinta trei fete:articulara,intercondilara si cutanata. Fetele articulare continua inapoi cele doua povarnisuri ale fetei patelare si descriu o curba anteroposterioara,cu raza descrescand de la 43 mm la 16mm

Osteologie
Fetele intercondilare-se privesc intre ele si delimiteaza fosa intercondilara.Pe aceste fete se insera ligamentele incrucisate ale articulatie genunchiului. Fetele cutanate sunt accidentate.Prezinta cate o proeminenta numita epicondil medial,respectiv epicondil lateral-pe care se insera ligamentele colaterale ale articulatiei genunchiului.

Osteologie
Deasupra si inapoia epicondilului medial se gaseste o alta proeminenta-tuberculul adductorului-pe care se insera muschiul omonim.Langa acest tubercul se insera capul medial al muschiului gastrocnemian Fata cutanata a condilului lateral da insertie capului lateral al muschiului gastrocnemian si muschiului popliteu. Condilii si epicondilii femurali se pot palpa de o parte si de alta a patelei.

Osteologie
PATELA Este un os scurt ,turtit si pereche,situat in tendonul muschiului cvadriceps femural.Prezinta de studiat baza,varful,doua fete si doua margini. Orientare-se pune in sus baza,posterior fata articulara si lateral povarnisul cel mai larg al acestei fete. Fata anterioara-este convexa si rugoasa.

Osteologie
Fata articulara-este destinata articulatiei cu fata patelara a femurului.Prezinta o creasta verticala si doua povarnisuri,cel lateral fiind mai mare. Baza-priveste in sus Varful-priveste in jos Marginile-sunt in numar de doua-mediala si laterala.Patela proemina in regiunea anterioara a genunchiului;fracturile patelei,produse de -

Osteologie
-traumatisme ,sau indirect,prin contractia violenta a muschiului cvadriceps femural.

Quizz
1)Unde este aprinsa flacara Olimpica? 2) Care este deviza Olimpica oficiala? 3)Cate titluri mondiale la fotbal detine nationala Italiei? 4)Care este presedintele care si-a inaugurat cel de-al treilea mandat de presedinte in Peru ,in anul 2000? 5)Miscarea de rezistenta palestiniana -se numeste?

Q uizz
6)Ce stat persan a fost infiintat in anul 1747? 7)In ce formatie a cantat STING inainte de a incepe cariera solo? 8)Cum se numeste eroina din jocul PC Tomb Raider? 9)Cati ani a fost tinut in robie poporul lui Israel? 10)Minerva este zeita......?

Osteologie
Oasele gambei Sunt reprezentate de doua oase unite prin epifizele lor si separate la nivelul diafizelor printr-un spatiu interosos.Osul medial este cel voluminos si puternic si suporta greutatea corpului;se numeste tibia si este singurul articulat cu femurul.Osul lateral-este mai subtire si se numeste fibula.

Osteologie
Tibia Este un os lung ,pereche ,cu directia verticala .Tibia are un corp si doua epifize. Orientare-in jos se aseaza epifiza mai mica,medial prelungirea ei,iar anterior marginea cea mai ascutita a osului. Corpul -prezinta doua usoare curburi:una superioara ,convexa medial,si alta inferioara,concava medial,care ii dau aspectul literei S

Osteologie
Corpul este prismatic triunghiular si prezinta trei fete si trei margini. Fata mediala-este plana si neteda;se poate palpa sub piele,nefiind acoperita de muschi.In partea superioara se insera o formatiune fibroasa numita pes anserinus. Fata laterala-este evidenta numai in portiunea superioara.In portiunea inferioara isi schimba orientarea,devenind anterioara.

Osteologie
In portiunea superioara prezinta un sant longitudinal in care se insera muschiul tibial anterior Fata posterioara-prezinta in portiunea superioara o linie oblica orientata in jos si medial:este linia solearului pentru insertia muschiului omonim.Deasupra liniei se insera muschii flexor lung al degetelor si tibial posterior.Tot aici se gaseste si gaura nutritiva.

Osteologie
Marginea anterioara-este foarte ascutita si de aceea mai poarta numele de creasta tibiei.Urmand curburile corpului,marginea anterioara are forma literei S;proemina sub piele si este palpabila pe toata lungimea ei.In sus se bifurca si cuprinde tuberozitatea tibiei de pe epifiza superioara.In jos se termina pe maleola mediala a osului. Marginea mediala este bine pronuntata doar in portiunea inferioara

Osteologie
Marginea interosoasa sau laterala-da insertie membranei interosoase.Ea se bifurca pe epifiza inferioara ,delimitand incizura fibulara. Epifiza superioara este o masa voluminoasa,alungita in sens transversal.Este constituita din doi condili: condilul medial si condilul lateral.Condilii prezinta o fata superioara comuna si o circumferinta. Fata superioara-sau platoul tibiei-prezinta :

Osteologie
1.Fata articulara superioara-este alcatuita la randul ei din doua suprafete articulare ce raspund condililor femurali.Suprafata mediala este ovala si mai adancita,iar suprafata laterala este mai largita in sens transversal. 2.Eminenta intercondiliana-sau spina tibiei este un masiv osos ce separa cele doua suprafete articulare.Ea este formata din doi tuberculi,intre care se gaseste o mica incizura.

Osteologie
Circumferinta-are o latime de 2 cm.Este intrerupta posterior de aria intercondiliara posterioara.Pe portiunea laterala a circumferintei se afla o fata articulara destinata capului fibulei.Pe portiunea anterioara a circumferintei se gaseste o suprafata triunghiulara,limitata de bifurcarea marginii anterioare a corpului.In aceasta suprafata se gaseste tuberozitatea tibiei,ce da insertie ligamentului patelei.

Osteologie
Epifiza inferioara-este mai putin dezvoltata;ea are o forma neregulat cuboidala si prezinta urmatoarele elemente:1) o fata superioara ce se confunda cu corpul;2) o fata articulara inferioara.Pe aceasta fata se gaseste o creasta anteroposterioara,care o imparte in doua suprafete;atat creasta cat si fata raspund trohleei talusului cu care se articuleaza;3) o fata anterioara pe care aluneca tendoanele extensorilor;4) o fata posterioara-pe care

Osteologie
-aluneca tendonul muschiului flexor lung al halucelui.;5) o fata laterala ce prezinta scobitura fibulara;6) o fata mediala-ce se prelungeste cu un proces puternic numit -maleola mediala. Maleola mediala prezinta o fata articulara pentru talus,iar posterior santul maleolar prin care trec tendoanele muschilor flexor lung al degetelor si tibial posterior.

Osteolgie
Fibula sau peroneul,este un os lung ce pare torsionat pe axul sau .Este un os lung ,pereche.Prezinta o diafiza si doua epifize. Orientare-se aseaza in jos epifiza turtita,medial fata articulara,posterior marginea epifizei care prezinta o fosa. Corpul -este prismatic triunghiular.Prezinta trei fete: a)laterala;b)mediala pe care se gaseste o creasta longitudinala numita creasta mediala;

Osteologie
c) o fata posterioara-vizibila doar in portiunea superioara a corpului,deoarece in portiunea inferioara se confunda cu fata mediala.Pe aceasta fata se gaseste gaura nutritiva a osului. Marginile sunt:a) anterioara;b)posterioara;c)mediala-puternic pronuntata in portiunea mijlocie a diafizei.Pe ea se insera membrana interosoasa si din aceasta cauza se mai numeste -marginea interosoasa-

Osteologie
Epifiza superioara-este reprezentata de capul fibulei,palpabil sub piele.Aceasta prezinta o fata articulara destinata tibiei.Capul se prelungeste in sus cu un varf-pe care se insera muschiul biceps femural.Capul este legat de corp printr-un col,inconjurat lateral de nervul peronier comun,raport important in fracturile osului la acest nivel. Epifiza inferioara-este formata de o proeminenta turtita din afara inauntru,vizibila-

Osteologie
-sub piele,numita maleola laterala.Ea coboara mai mult decat maleola mediala.Maleola laterala prezinta : o baza ce se confunda cu osul;un varf;o fata laterala subcutanata;o fata mediala ce prezinta: a) o fata articulara destinata tibiei si talusului;b) o escavatie profunda numita-fosa maleolei laterale;c) un sant situat posterior,pentru trecerea tendoanelor muschilor peronieri.

Osteologie
Maleola laterala se poate palpa cu usurinta ,se fractureaza relativ usor. Oasele piciorului Sunt reprezentate de 26 de oase,dispuse in trei grupe: tarsul,metatarsul si oasele degetelor. Tarsul -este format din sapte oase dispuse in doua randuri:a) un rand posterior cu doua oase suprapuse:talusul sus si calcaneul jos.

Osteologie
b) un rand anterior cu celelalte cinci oase:navicularul,cuboidul si trei cuneiforme.Oasele tarsului pot fi grupate si in doua randuri anteroposterioare:un rand medial ce cuprinde talusul,navicularulsi cele trei cuneiforme si un rand lateral in care se gasesc calcaneul si cuboidul. Talusul sau astragalul Este situat in varful masivului tarsian,

Osteologie
Talusul este interpus intre oasele gambei,respectiv calcaneul si navicularul.El este format dintr-un corp,un cap si un col ce uneste primele doua portiuni. Corpul formeaza cu colul doua unghiuri: unghiul de declinatie si unghiul de inclinatie,unghiuri ce se formeaza prin faptul ca la acest os colul nu continua directia corpului,ci este inclinat in jos si medial.Unghiul de inclinatie este deschis in jos si are in media 115 grade.Cel de declinatie-

Osteologie
-este deschis medial si are 158 de grade. Cele doua unghiuri se modifica in unele deormari ale piciorului.Unghiul de inclinatie este cu atat mai deschis cu cat piciorul este mai plat si ,dimpotriva cu atat mai inchis cu cat piciorul este mai boltit.Unghiul de declinatie este mai mic. Orientare -se aseaza inainte capul,in sus trohleea ,lateral fata articulara triunghiulara.

Osteologie
Fetele talusului sunt superioara,inferioara,laterala,mediala,anterioa-ra si posterioara. Fata superioara-este in cea mai mare parte articulara.Ea prezinta -trohleea talusului,prelungita medial cu fata maleolara mediala.Fata superioara se articuleaza cu scoaba gambiera(formata de fata articulara inferioara de pe epifiza distala a tibiei,maleola mediala si maleola laterala)

Osteologie
Fata inferioara-prezinta dinainte inapoi trei fete articulare pentru calcaneu:a) fata calcaneala anterioara;b)fata calcaneala posterioara.Fetele calcaneala posterioara si cea mijlocie sunt separate printr-un sant ,numit santul talusului. Fata laterala prezinta procesul lateral al talusului pe care se sprijina fata maleolara laterala a osului.Inaintea si inapoia procesului lateral,fata este neregulata si da insertii unor ligamente.

Osteologie
Fata mediala este neregulata.Da insertie unor ligamente. Fata anterioara prezinta capul talusului.Capul este o proeminenta rotungita. Fata posterioara prezinta procesul posterior al talusului. Calcaneul -este cel mai voluminos os al tarsului.Are o forma prismatica,fiind alungit anteroposterior si usor turtit transversal.Are 6 fete

Osteologie
Orientare -se aseaza in sus fata prevazuta cu trei fete articulare,posterior extremitatea cea mai voluminoasa,medial fata cu un sant adanc. Fata superioara prezinta:a) fata talara anterioara;b)fata talara mijlocie;c) santul calcaneului-cand talusul si calcaneul sunt suprapusi,santul calcaneului si cel al talusului formeaza un canal numit sinus tarsi.;d) fata talara posterioara;e)inapoia suprafetelor articulare precedente,fata superioara a -

Osteologie
-a calcaneului intra in contact cu o masa adipoasa situata inaintea tendonului Achille.Cele trei fete articulare raspund fetelor calcaneene de pe fata inferioara a talusului. Fata inferioara-este neregulata.Prezinta trei proeminente.Cea anterioara da insertie ligamentului plantar lung.Cele doua proeminente posterioare,se prelungesc pe fata posterioara a osului,formand la acel nivel tuberozitatea calcaneana.

Osteologie
Fata laterala-este subcutanata.Pe ea se gaseste o proeminenta numita trohleea peroniera sau fibulara. Fata mediala-este prevazuta cu santul calcanean,pe unde trec de la gamba la planta tendoane,vase si nervi.Santul calcanean este limitat posterior prin tuberozitatea calcaneana,iar anterior printr-o proeminenta puternica,numita sustentaculum tali.Pe acesta se sprijina talusul;

Osteologie
Fata articulare cuboidala sau fata anterioara este concava de sus in jos si convexa transversal. Fata posterioara raspunde calcaiului.Jumatatea inferioara a fetei da insertie tendonului Achille.Jumatatea superioara raspunde bursei seroase a tendonului Achille. Navicularul este un os scurt,turtit dinainte inapoi.

Osteologie
Este situat pe partea mediala a piciorului.Prezinta de studiat urmatoarele elemente:a)fata posterioara;b)fata anterioara-prezinta 3 fete articulare destinate articularii cu cele trei oase cuneiforme;c) fata dorsala;d)fata plantara;e)fata mediala-prezinta tuberculul navicularului care se poate palpa sub piele;f)fata laterala raspunde cuboidului. Cuboidul -este un os scurt,cu o forma neregulata cuboidala;este asezat pe partea

Osteologie
-laterala a piciorului.Prezinta urmatoarele elemente: Fata superioara-face parte din dosul piciorului,unde se poate palpa. Fata inferioara-prezinta tuberozitatea cuboidului. Fata posterioara-serveste pt articularea cu calcaneul.

Osteologie

Fata anterioara-este subdivizata printr-o creasta verticala in doua fete mai mici,care se articuleaza cu metatarsienii IV si V Fata mediala-prezinta o suprafata articulara pentru cuneiformul lateral. Fata laterala-este ingusta,situata pe marginea laterala a piciorului si palpabila sub piele. Cuneiformele -sunt trei oase de forma prismatic triunghiularara

Osteologie
Ele contribuie la edificarea boltii transversale a piciorului. 1.Cuneiformul medial-se articuleaza anterior cu metatarsianul I,posterior cu navicularul,lateral cu metatarsianul II si cuneiformul intermediar 2.Cuneiformul intermediar-are o baza ce face parte din dosul piciorului,iar varful raspunde plantei.Se articuleaza anterior cu:

Osteologie
-metatarsianul II ,posterior cu navicularul,lateral cu cuneiformul lateral,iar medial cu cuneiformul medial. 3.Cuneiformul lateral are la baza orientata spre dosul piciorului,iar varful raspunde plantei.Osul se articuleaza anterior cu metatarsul III,posterior cu navicularul,lateral cu cuboidul,iar medial cu cuneiformul intermediar si metatarsianul II

Osteologie
Metatarsul-este format din cinci oase metatarsiene. Caractere generale-metatarsienii sunt oase lungi si perechi.Prezinta un corp ,o baza si un cap. a) corpul este prismatic triunghiular,avand cate o fata dorsala,laterala si una mediala b) baza-se articuleaza cu oasele tarsului si cu -

Osteologie
-metatarsienii vecini. c)capul ,numit si extremitate anterioara,este turtit transversal si se articuleaza cu falanga proximala. Caractere proprii ale metatarsienilor Metatarsianul I-este cel mai scurt si cel mai gros.Baza osului se articuleaza cu cuneiformul medial si cu metatarsianul II.

Osteologie
Metatarsianul II este cel mai lung.Baza lui se articuleaza cu cuneiformul lateral,respectiv cu metatarsianul II si IV. Metatarsianul III.Baza se articuleaza cu cuneiformul lateral ,respectiv cu metatarsianul II si IV. Metatarsianul IV.Baza se articuleaza cu cuboidul si cu cuneiformul lateral,respectiv metatarsianul III si V.

Osteologie
Metatarsianul V.Baza se articuleaza cu cuboidul si cu metatarsianul IV. OASELE DEGETELOR Degetele in numar de 5,numerotate de la marginea mediala la cea laterala a piciorului.Degetul I se numeste halucele ,iar cel V degetul cel mic.Oasele care formeaza degetele se numesc falange-14 in total Falanga proximala,mijlocie si distala.

Osteologie
Scheletul piciorului in totalitate-prezinta caractere de diferentiere foarte importante,caractere ce sunt strans legate de procesul de umanizare.Piciorul este bine adaptat bipediei si indeplineste doua functii:de sustinere a corpului si de miscare.Adaptarea la aceste functii se realizeaza printr-o bolta plantara caracteristica. Bolta plantara are trei stalpii de sprijin:tuberozitatea calcaneului posterior,

Osteologie
,de capul metatarsienilor I,II,III anteromedial si de capul metatarsienilor IV si V anterolateral.Stalpii sunt uniti prin doua arcuri longitudinale:arcul lateral format de calcaneu,cuboid si metatarsienii IV si V si arcul medial format de calcaneu,talus,cele trei cuneiforme si primii trei metatarsieni.Calcaneul reprezinta deci stalpul posterior,comun pentru cele doua arcuri,in timp ce anterior arcurile diverg spre cei doi stalpi.

Osteologie
Coloana vertebrala Coloana vertebrala este o lunga coloana mediana si posterioara,numita si rachis-formata prin suprapunerea celor 33-34 de piese osoase,vertebrele.Vertebrele raspund:gatului;toracelui;regiunii lombare si pelvisului.Vertebrele poarta diferite numiri imprumutate de la regiunile respective: 1.Vertebrele cervicale-raspund gatului.

Osteologie
-in numar de 7 si se noteaza de la C1-C7;impreuna formeaza coloana cervicala. 2.Vertebrele toracale raspund toracelui;ele sunt in numar de 12(T1-T12)-formand impreuna coloana toracala. 3.Vertebrele lombare-sunt in numar de 5,raspund regiunii lombare(L1-L5)-formand coloana lombara.Vertebrele coloanei cervicale,toracale si lombare sunt oase mobile ,

Osteologie
,independente;ele se mai numesc din aceasta cauza vertebre adevarate. 4.Vertebrele sacrale in numar de 5 si vertebrele coccigiene in numar de 4-5 raspund pelvisului.Ele se sudeaza dand nastere la doua oase :sacrul,respectiv coccigele;fiind oase sudate se numesc vertebre false. Vertebrele adevarate

Osteologie
Se grupeaza in aceasta categorie-vertebrele cervicale ,toracale si lombare. Se va studia la aceste vertebre:a)caracteristicile generale;b)caracteristicile regionale;c)caracteristicile speciale ale unora dintre ele. A)Caracteristicile generale O vertebra adevarata prezinta doua parti:

Osteologie
a) o portiune anterioara ,reprezentand un segment de cilindru plin -corpul vertrebei b) o portiune posterioara reprezentand arcul vertebrei. Arcul vertebrei este legat de corp prin doua mici punti numite pediculii arcului vertebral.Aceste elemente: corpul,arcul si pediculii delimiteaza gaura vertebrei-

Osteologie
Corpul vertebrei-este portiunea cea mai voluminoasa a vertebrei.Prezinta doua fete:una superioara si alta inferioara,precum si o circumferinta.Circumferinta are o portiune anterioara ce se intinde intre cei doi pediculi ai arcului vertebral si o portiune posterioara care priveste gaura vertebrala ,formand astfel peretele anterior al acesteia. Arcul vertebrei-formeaza peretele posterior al gaurii vertebrale.Este format din mai multe elemente:

Osteologie
-doua lame vertebrale -un proces spinos -un proces transversar -procesele articulare Pediculii vertebrali-sunt reprezentati de cele doua punti care unesc extremitatea fiecarui arc vertebral cu corpul vertebrei. Gaura vertebrala

Osteologie
Caracterele regionale ale vertebrelor Vertebrele cervicale 1.Corpul vertebrei este mic si alungit transversal 2.Procesul spinos este scurt si are varful bifid 3.Procesele transversare au cateva caractere diferentiale:a) baza lor este strabatuta de gaura transversara prin care trece artera si vena vertebrala

Osteologie
b)varful este impartit intr-un tubercul anterior care este un rudiment de coasta si intr-un tubercul posterior ce reprezinta procesul transversar propriu-zis;c)pe fata superioara a procesului transversar se gaseste santul nervului spinal 4.Procesele articulare sunt orientate pe un plan aproape orizontal.

Osteologie
Vertebrele toracale 1.Corpul vertebrei este usor alungit anteroposterior;prezinta doua scobituri inferioare; 2.Procesul spinos este prismatic triunghiular;el descinde oblic inapoi si in sus 3.Procesele transversare prezinta pe fata lor anterioara o fata mai mica transversocostala care se articuleaza cu tuberculul coastei corespunzatoare.

Osteologie
4.Procesele articulare sunt verticale si dispuse in plan frontal. Vertebrele lombare 1.Corpul vertebrei are dimensiuni mari,diametrul transvers depasind pe cel anteroposterior 2.Procesul spinos este dreptunghiular si bine dezvoltat.

Osteologie
3.Procesele costiforme sunt resturi de coasta.Procesele costiforme sunt mari si turtite dinainte inapoi;pot fi confundate cu procesele transversare. 4.Procesele articulare au o directie verticala si sunt dispuse in plan sagital.Fetele articulare ale proceselor superioare privesc medial si se prezinta ca segmente de cilindru gol,in timp ce fetele articulare ale proceselor inferioare privesc lateral si se prezinta ca seg.de cilindru plin

Osteologie
Vertebrele false Osul sacru-este un os median si nepereche,situat in continuarea coloanei lombare.Pe scheletul articulat este oblic indreptat de sus in jos si dinainte inapoi,astfel ca formeaza cu ultima vertebra lombara un unghi numit-promontoriuOrientare:se aseaza inainte fata concava ,iar in sus baza osului.

Osteologie
Sacrului I se descriu: o fata pelvina sau anterioara,o fata dorsala,doua fete laterale,o baza si un varf. Fata pelvina este concava.Pe linia mediana a fetei pelvine se afla o coloana osoasa ce provine din sudarea a cinci corpuri vertebrale componente.Fata pelvina prezinta patru linii transversale care indica locurile de sudura ale celor cinci vertebre.

Osteologie
Fata dorsala-este convexa.Pe linia mediana prezinta creasta sacrala mediana rezultata din unirea proceselor spinoase ale vertebrelor sacrale.Sub creasta sacrala mediana se gaseste un orificiu in forma de V raspurnat;este orificiul canalului sacral sau hiatul sacral Fetele laterale-in numar de doua prezinta:a)fata auriculara care serveste la articularea cu osul coxal;b)o suprafata rugoasa situata inapoia precedentei-tuberozitatea sacrala.

Osteologie
Baza-prezinta:a)o suprafata ovalara mediana care este fata superioara a corpului primei vertebre sacrale;b)orificiul superior al canalului sacral;c)aripioara sacrului;d)doua procese articulare destinate articulatiei cu procesele articulare inferioare ale ultimei vertebre lombare. Varful-se articuleaza cu coccigele Canalul sacral-strabate osul sacru,continuand canalul vertebral

Osteologie
Coccigele-este omologul scheletului cozii la mamifere.Se afla situat in continuarea sacrului si este format din unirea celor patru sau cinci vertebre coccigiene atrofiate.Este un os median si nepereche.Prezinta de studiat doua fete,o baza,un varf si doua margini. Orientare-se pune in sus baza ,iar inainte fata concava. Fetele-anterioara este concava,cea dorsala -convexa

Osteologie
Baza-are o fata eliptica pentru articularea cu osul sacru.Prezinta doua procese-coarnele coccigelui. Varful se termina printr-un tubercul mic Marginile-sunt oblice ,converg spre varf Toracele osos Este o cavitate formata de catre coloana toracala,coastele cu cartilajele costale si sternul.

Osteologie
Sternul-os median,nepereche,situat in partea anterioara a toracelui.Este un os lung si turtit,compus din trei piese-una superioaramanubriul sternal;corpul-portiunea mijlocie ;procesul xifoidian-portiunea inferioara. Are o directie oblica de sus in jos si dinapoi inainte.Aceasta oblicitate este mai accentuata la barbati fata de femei. Prezinta de studiat-o fata anterioara,posterioara

Osteologie
doua margini laterale ,o baza si un varf. Orientare-se pune inainte fata convexa si in sus baza. Fata anterioara-este convexa.La unirea manubriului cu corpul se formeaza o proeminenta numita unghiul sternal sau unghiul Louis.Acest unghi serveste la reperarea celei de a doua coasta Fata posterioara-este concava.

Osteologie
Marginile laterale-doua la numar,prezinta cate sapte scobituri costale,in care patrund capetele primelor sapte cartilaje costale. Baza-prezinta pe linia mediana scobitura jugulara Varful ,format de procesul xifoidian,este cartilaginos. Coastele

Osteologie
Sunt arcuri ce se desprind de pe coloana vertebrala si se indreapta catre stern.Se numeroteaza de sus in jos.Sunt divizate dupa raportul lor cu sternul in doua grupe:adevarata si false. Coastele adevarate-ajung pana la stern si sunt reprezentate de primele sapte perechi. Coastele false nu ajung la stern si sunt reprezentate de ultimele 5 perechi

Osteologie
Printre coastele false se disting perechile VIII,IX,X care desi nu ajung la stern ,se articuleaza totusi prin extremitatea lor anterioara cu unul din cartilajele costale situate deasupra.Al doilea grup ,format din perechile XI si XII au extremitatea anterioara nearticulata. Coasta osoasa-sunt oase lungi si arcuate.Lungimea lor creste de sus in jos de la coasta I pana la perechea VII ,apoi descreste pana la perechea XII.

Osteologie
Coastele prezinta de studiat: un corp;extremitate anterioara,posterioara.

Quizz
1.Sternul 2.Fata dorsala a scapulei 3.Epifiza superioara a tibiei 4.Epifiza superioara a femurului.

Osteologie

Osteologie
Oasele capului sunt in numar de 26.Dintre acestea doar mandibula si hioidul sunt mobile. Oasele capului se pot diviza:in oasele craniului sau neurocraniul,in care este adapostit creierul,si in oasele fetei sau viscerocraniul,in care sunt adapostite unele organe de simt si segmentele initiale ale aparatului digestiv. OASELE CRANIULUI

Osteologie
Oasele craniului sunt in numar de 15;ele formeaza calvaria si baza craniului.Ele sunt: frontalul,etmoidul,sfenoidul,occipitalul,doua parietale,doua temporale,doua cornete inferioare,doua lacrimale,doua nazale si vomerul. Oasele craniului sunt oase pneumatice,neregulare sau plane

Osteologie

Osteologie
Frontalul este un os median si nepereche,situat in partea anterioara a craniului,luanf parte la formarea cavitatilor nazale si a orbitelor.Este un os pneumatic,neregulat si latit. Este alcatuit dintr-o portiune verticala sau solzoasa si o portiune orizontala formata ,la randul ei ,de o portiune nazala si de doua portiuni orbitale. Portiunea solzoasa face parte din calvaria,

Osteologie
in timp ce portiunea orizontala ia parte la formarea bazei craniului. Orientare: se aseaza in jos portiunea ce prezinta o mare scobitura,iar inainte ,portiunea mai boltita a osului. Portiunea solzoasa formeaza portiunea a calvariei.Prezinta de studiat doua fete si o margine. Fata exocraniana sau externa-prezinta:

Osteologie
a) doua eminente frontale,care sunt doua ridicaturi netede,situate de-o parte si de alta a liniei mediane;b)doua proeminente transversale situate sub eminentele frontale,numite arcurile supraciliare;c) o suprafata numita glabella,cu o mare importanta in antropologie,situata intre arcurile supraciliare;d) dedesubtul arcurilor supraciliare se gaseste marginea inferioara a portiunii solzoase;ea reprezinta limita dintre portiunea solzoasa si cea orbitala a frontalului.

Osteologie
Aceasta margine este curba si groasa si poarta denumirea de marginea supraorbitala.Ea se termina lateral cu un proces zigomatic ce se articuleaza cu osul zigomatic.Marginea supraorbitala este strabatuta de gaura supraorbitara,iar medial de aceasta de catre scobitura frontala;e)lateral se gaseste cite o linie temporala;f)uneori pe linia mediana se afla sutura metopica.Aceasta sutura exista in viata intrauterina si la nastere,osul frontal fiind format

Osteologie
-din doua jumatati simetrice. 2.Fata endocraniana sau interna-prezinta pe linia mediana:a)gaura oarba de la care pleaca in sus;b)creasta frontalului,pe care se prinde coasa creierului.Creasta frontalului se continua cu c)santul sinului sagital superior pentru sinul omonim al durei mater.De o parte si de alta a liniei mediane se gasesc santuri arteriale ,impresiuni digitiforme si eminente mamilare.

Osteologie
3.Marginea solzului-sau marginea parietala este arcuata si foarte dintata;se articuleaza cu oasele parietale,formand sutura coronala. Portiunea orbitala este formata de o scobitura,incadrata de doua lame osoase. 1.Pe linia mediana a acestei portiuni se observa scobitura etmoidala in forma de U,in care patrunde osul etmoid.Ramurile laterale ale scobiturii etmoidale contin semicelule care pe-

Osteologie
-craniul articulat sunt completate de semicelulele etmoidului.Printre aceste celule se gasesc doua orificii care fac sa comunice neurocraniul cu orbita: gaura etmoidala anterioara si posterioara. 2.Situate de o parte si de alta a scobiturii etmoidale se gasesc cele doua lame osoase ale portiunii orbitale.Aceste lame prezinta:a) o fata inferioara,orbitala,concava si neteda,ce ia parte la formarea boltii orbitei;

Osteologie
In partea ei cea mai laterala exista o mica depresiune numita fosa glandei lacrimale,ce adaposteste glanda lacrimala;b)o fata superioara ,cerebrala,convexa si neregulata,presarata cu impresiuni digitiforme si eminente mamilare;c)o margine anterioara ,care se confunda cu marginea supraorbitala a portiunii solzoase;d) o margine mediala ce raspunde scobiturii etmoidale si contine semicelulele si gaurile etmoidale;e) o margine-

Osteologie
-posterioara care se articuleaza cu aripa mica a osului sfenoid Portiunea nazala-este situata intre cele doua portiuni orbitale,inaintea scobiturii etmoidale.Se prezinta ca o suprafata neregulata si dintata,de pe care pleaca spina nazala.Aceasta se articuleaza cu cele doua oase nazale(anterior) si cu lama orizontala a etmoidului(posterior).Intre portiunea verticala si cea orizontala apare o creasta transversala.

Osteologie
Ea delimiteaza net cele doua portiuni.Creasta transversala are trei curburi: una mediana si 2 laterale.Curbura mediana este reprezentata de portiunea nazala ,in timp ce curburile laterale sunt reprezentate de cele doua margini supraorbitare. Configuratia interioara-la nivelul glabelei si lateral de ea,osul frontal contine doua cavitati pneumatice,asimetrice-sinusurile frontale-despartite de un sept.Sinusurile prezinta

Osteologie
-un orificiu care se continua prin canalul frontonazal.Acest canal se deschide in infundibulul meatului mijlociu.Mucoasa care tapeteaza sinusurile frontale comunica cu mucoasa cavitatilor nazale.De aici se subintelege ca inflamatia mucoasei nazale se poate astfel propaga la cea a sinusurilor frontale,determinand astfel sinuzita frontala.

Osteologie

Osteologie

Osteologie

Osteologie
Etmoidul -este un os median si nepereche,situat in scobitura etmoidala a osului frontal.Este un os complex,avand forma unei balante care ia parte la formarea bazei craniului,a cavitatilor nazale si a orbitelor.Este alcatuit din:a) o lama verticala si mediana,foarte subtire;b) o lama orizontala ciuruita;c) doua mase laterale si cubice,ce atarna de marginile lamei orizontale;aceste mase contin o serie de cavitati pline cu aer,fapt pentru care este -

Osteologie
- considerat os pneumatic. Lama orizontala umple scobitura etmoidala a osului frontal si participa la formarea bazei craniului si a boltei cavitatilor nazale;lama verticala are o portiune mica,situata deasupra lamei orizontale si alta mai mare care patrunde in cavitatea nazala si ia parte la formarea septului nazal;masele laterale contribuie la formarea peretelui lateral al cavitatilor nazale,respectiv la cea a peretilor mediali orbitari.

Osteologie

Osteologie
Orientare -se aseaza in sus lama verticala mica a osului ,iar inainte ,marginea groasa si scruta a acestei lame. 1. Lama verticala-este divizata de catre lama orizontala in doua portiuni:a) cea superioara-crista galli-este mica si de forma triunghiulara.Pe ea se insera coasa creierului,o prelungire a durei mater;b) cea inferioara-lama perpendiculara-este subtire si patrulatera.Ea coboara in cavitatea nazala participand cu

Osteologie
-vomerul si cu un cartilaj la formarea septului nazal. 2.Lama orizontala sau ciuruita-este o lama dreptunghiulara,impartita de crista galli- in doua santuri anterioposterioare.Santurile sunt prevazute cu cate 25-30 de orificii;prin ele trec filetele nervului olfactiv. 3.Labirinturile etmoidale-sunt doua mase cubice atarnate de marginile laterale ale lamei orizontale.

Osteologie

Osteologie
Labirintele etmoidale contin celule etmoidale completate pe scheletul articulat al capului de cele ale oaselor invecinate.Fiecare labirint are sase fete: a) Fata laterala sau lama orbitala-este plana si neteda,participa la formarea peretelui medial al orbitei. b) Fata mediala participa la formarea peretelui lateral al cavitatii nazale.De pe aceasta fata -

Osteologie
-se desprind doua lame rasucite in forma de cornet de hartie;acestea alcatuiesc pe fata mediala a labirintului doua proeminente anteroposterioare numite-concha- superioara si mijlocie.Cornetele delimiteaza impreuna cu fata mediala a labirintului cate un spatiu numit-meat superior si mijlociuIn meatul superior se deschid celulele etmoidale posterioare;in cel mijlociu se deschid-

Osteologie
-celulele etmoidale mijlocii si anterioare,sinusul frontal si cel maxilar.Meatul mijlociu contine cateva formatiuni importante:a)procesul uncinat-care este o lama osoasa si oblica,desprinsa de pe fata mediala a labirintului;el strabate meatul mijlociu in jos si inapoi si ajunge la nivelul cornetului inferior cu care se articuleaza;b)bula etmoidala,care este o celula proeminenta a etmoidului,situata inapoia si deasupra procesului uncinat;c)

Osteologie

Osteologie
-intre porcesul uncinat si bula etmoidala se delimiteaza o despicatura semilunara-hiatul semilunar-in care se deschide orificiul sinusului maxilar;d) portiunea cea mai anterioara si superioara a meatului mijlociu se numeste-infundibulul etmoidal-in el se deschide canalul sinusului frontal(canalul frontanazal) si celulele etmoidale anterioare. c) Fata superioara prezinta semicelule,completate pe scheletul articulat al -

Osteologie
-craniului,cu semicelulele frontalului.In afara de aceste semicelule ,la acest nivel se mai gaseste gaura etmoidala anterioara si cea posterioara-care asigura comunicarea neurocraniului cu orbita. d)Fata inferioara-este alcatuita de cornetul mijlociu e)Fata anterioara prezinta semicelule,completate cu cele ale frontalului.

Osteologie

Osteologie
f)Fata posterioara-prezinta semicelule completate de corpul osului sfenoid. CONFIGURATIA INTERIOARA- etmoidul este format din lame de os compact.Labirintul etmoidal contine celule cu aer,a caror totalitate formeaza sinusul etmoidal.Celulele etmoidale sunt captusite de o mucoasa ce se continua cu cea a cavitatilor nazale.Inflamatia ei determina etmoidita.Asezarea celulelor etmoidale favorizeaza propagarea procesului inflamator -

Osteologie
-directia orbitei si a neurocraniului,determinand complicatii severe.

Osteologie
Sfenoidul -este un os median si nepereche ,situat la baza craniului.Datorita aspectului de viespe in zbor I se descriu:un corp si trei perechi de prelungiri numite aripile mici,mari si procesele pterigoidiene. Orientare:se aseaza in sus fata neteda a prelungirilor(aripilor) mici,iar inainte marginea dintata a acestor prelungiri.

Osteologie

Osteologie
Corpul-are o forma cubica cu 6 fete. 1.Fata superioara sau endocraniana prezinta mai multe detalii;a) in partea cea mai anterioara prezinta o suprafata plana ce ocupa spatiul dintre cele doua aripi mici;b)inapoia acestei suprafete este situat un sant transversal,santul chiasmatic;c)mai posterior apare-saua turceasca-alcatuita la randul ei din trei elemente: fosa hipofizara-care adaposteste pe viu glanda hipofizara.Fosa este vizibila si Rx.

Osteologie
Fosa hipofizara este limitata anterior printr-un tubercul-tuberculul selar,iar inapoi prin lama patrulatera(dorsum sellae).Unghiurile libere ale lamei patrulatere proemina;ele sunt numite procese clinoidiene posterioare.Fata posterioara a lamei patrulatere se continua cu portiunea bazilara a occipitalului;cele doua formatiuni alcatuiesc un sant larg-clivus-el adapostind bulbul si puntea. 2.Fata inferioara-rapunde faringelui.

Osteologie
Ea prezinta pe linia mediana -creasta sfenoidala inferioara-ce patrunde in santul vomerului cu care se articuleaza.In portiunea laterala a acestei fete se gaseste cate o lama triunghiulara usor rasucita numitaconcha sau cornetul sfenoidului 3.Fata anterioara participa la formarea peretelui superior al cavitatii nazale.Prezinta o creasta mediana si verticala numita-creasta sfenoidului-ce se articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului.La unirea crestei sfenoidale de pe aceasta fata,cu creasta sfenoidala inferioara,

Osteologie
-se gaseste ciocul sfenoidal.Acesta se articuleaza ,de asemenea,cu santul vomerului.De o parte si de alta a crestei sfenoidului se observa orificiile sinusului sfenoidului,precum si prelungirile celor doua cornete ale sfenoidului care pornesc de pe fata inferioara a corpului. 4.Fata posterioara-se sudeaza cu portiunea bazilara a occipitalului.

Osteologie
5.Fetele laterale-sunt mascate in cea mai mare parte de aripile mari care se desprind de la acest nivel.Deasupra aripilor mari se gaseste cite un sant carotidian in forma de S culcat.Santul adaposteste sinusul carotidian. Aripile mici Sunt doua lame triunghiulare.Ele prezinta o fata superioara(endocraniana),plana;o fata inferioara(orbitala)care ia parte la formarea peretelui superior al orbitei si delimiteaza cu

Osteologie
-aripile mari -fisura orbitala superioara-;o margine anterioara ,dintata ,ce se articuleaza cu osul frontal;o margine posterioara ,concava si taioasa,ce delimiteaza fosa craniana anterioara de fosa craniana mijlocie.Aceasta marginese ingroasa medial,formand o proeminenta,procesul clinoidian anterior;o baza orientata medial si strabatuta de canalul optic,prin care trece nervul optic si artera oftalmica.

Osteologie
Aripile mari Sunt doua prelungiri ce se desprind de pe fetele laterale ale corpului.Forma lor este complexa.Fiind intinse ,iau parte la alcatuirea diferitelor regiuni ale capului si de aceea prezinta un numar mare de fete si margini. Prezinta o baza,un varf,mai multe fete si mai multe margini. 1.Baza-sau radacina-adera in parte de corp,

Osteologie
-in rest este libera.Este strabatuta de trei orificii:a)gaura rotunda-care asigura comunicarea cavitatii craniene cu fosa pterigopalatina;prin ea trece nervul maxilar;b)gaura ovala-situata inapoia gaurii rotunde.Face legatura intre cavitatea craniana si fosa infratemporala;prin ea trece nervul mandibular;c)gaura spinoasa-situata inapoia precedentei,da trecere arterei meningee mijlocie.

Osteologie
2.Varful este indreptat lateral;se articuleaza cu parietalul. 3.Fetele sunt in numar de 5:a)fata cerebrala este si singura endocraniana.Este o fata escavata.Prezinta santuri arteriale,impresiuni digitiforme si eminente mamelare.b)fata orbitala-participa la formarea peretelui lateral al orbitei;c)fata temporala-face parte din fosa temporala,dand insertie muschiului temporal;d)fata infratemporala,situata -

Osteologie
-sub precedenta ,este separata de aceasta prin creasta infratemporala;ea formeaza peretele superior al fosei infratemporale.e)fata maxilara participa la formarea fosei pterigopalatine;este situata sub fata orbitala. 4.Marginile sunt in numar de 6,dintre care 3 endocraniene si trei exocraniene.Cele endocraniene sunt:frontala,solzoasa si pietroasa.

Osteologie
Marginea frontala este orizontala si priveste inainte;delimiteaza cu aripile mici fisura orbitala superioara,iar mai lateral se articuleaza cu solzul frontalului.Prin fisura orbitala superioara trece vena oftalmica si patrund in obita nervii:oculomotori,trohlear,abducens si oftalmic. Marginea solzoasa este dintata;priveste lateral si se articuleaza cu solzul temporalului. Marginea pietroasa-priveste posterior;

Osteologie
-se articuleaza cu stanca temporalului,cu care delimiteaza gaura rupta.Intre marginea solzoasa si cea pietroasa a sfenoidului se formeaza spina sfenoidului. Marginile exocraniene sunt zigomatica,parietala si orbitala.Cea zigomatica este verticala si orientata anterior.Separa fata temporala de cea orbitala;se articuleaza cu osul zigomatic. Marginea parietala este orientata in sus;se articuleaza cu parietalul.

Osteologie
Marginea orbitala este orientata in jos;ea formeaza impreuna cu maxila -fisura orbitala inferioara-,prin care nervul maxilar patrunde in orbita. Procesele pterigoidiene Sunt doua coloane verticale desprinse de pe partea inferioara a corpului si a aripilor mari.Procesele pterigoidiene sunt formate din doua lame:lama laterala si lama mediala.

Osteologie
Lama mediala este dispusa sagital,iar cea laterala,oblic,astfel ca ele se unesc anterior,formand o margine;aceasta margine se articuleaza cu maxila si participa la formarea fosei pterigopalatine.Posterior,cele doua lame se distanteaza,delimitand astfel o depresiune adanca,numita fosa pterigoidiana.In aceasta fosa se insera muschiulpterigoidian medial.In partea cea mai superioara a fosei pterigoidiene se observa fosa scafoidiana-destinata insertiei-

Osteologie
-muschiului tensor al valului palatin. Radacina proceselor pterigoidiene este strabatuta de canalul pterigoidian care da trecere arterei si nervului canalului pterigoidian. In partea inferioara,intre cele doua lame ramane o despicatura triunghiulara,incizura pterigoidiana-in care patrunde procesul piramidal al osului palatin. Lama mediala este mai mica.Extremitatea ei -

Osteologie
-inferioara se termina prin carligul pterigoidian.Pe acest carlig se reflecta tendonul muschiului tensor al valului palatin.Pe marginea posterioara a lamei mediale se gaseste o scobitura pe care se sprijina tuba auditiva. Lama laterala este mai mare dar mai simpla.Pe fata laterala a acestei lame se insera muschiul pterigoidian lateral. Configuratia interioara-In corpul sfenoidian se -

Osteologie
-afla de o parte si de alta a liniei mediane cate un sinus-sinusul sfenoidal-separate printr-un sept.Sinusurile sfenoidale se deschid in recesul sfenoietmoidal al cavitatilor nazale prin cate un orificiu-apertura sinusului sfenoidal. Sinusurile sfenoidale raspund in sus seii turcesti si glandei hipofizare.In jos cavitatilor nazale si boltei faringelui,anterior cavitatilor nazale,posterior portiunii bazilare a occipitalului,

Osteologie
-lateral sinusurilor carotidiene si formatiunilor ce strabat aceste sinusuri(artera carotida interna,nervul oculomotor,nervul abducens,nervul trohlear,nervul oftalimic).Deoarece sinusurile sfenoidale se pot inflama datorita comunicarii cu cavitatea nazala ,pot aparea complicatii in caz de sinuzita sfenoidala:meningite,abcese cerebrale,tromboflebita sinusurilor carotidiene.

Osteologie

Osteologie
Occipitalul Occipitalul este un os nepereche si median,situat in partea posterioara si inferioara a neurocraniului.El prezinta o gaura mare,numita gaura occipitala,in jurul careia se grupeaza elementele constitutive ale osului: a)portiunea bazilara,situata inintea gaurii occipitale. b)solzul occipitalului,larg si subtire ,situat

Osteologie
-inapoia gaurii occipitale; c)doua portiuni laterale,care complecteaza gaura occipitala. Occipitalul prezinta o fata exocraniana,una endocraniana,patru margini si patru unghiuri. Orientare:se aseaza inainte fata concava,iar in jos si orizontal gaura mare pe care o prezinta osul.

Osteologie
Gaura occipitala are o forma ovala,alungita anteroposterior.Ea face sa comunice canalul vertebral cu cavitatea neurocraniului.Gaura occipitala serveste pentru trecerea bulbului,nervilor accesori si arterelor vertebrale.Meningele spinale se continua la acest nivel cu meningele cerebrale. Fata exocraniana-este convexa si orientata posteroinferior.Prezinta:

Osteologie
1.Portiunea bazilara-este orientata in jos,formand bolta faringelui.In mijlocul ei se gaseste un mic tubercul faringian,iar inaintea acestuia ,o foseta ce adaposteste la omul in viata bursa faringiana. 2.Solzul occipitalului-prezinta protuberanta occipitala externa de la care pleaca:a) creasta occipitala externa;ea se indreapta in jos si ajunge pana la gaura occipitala;b)trei perechi de linii curbe ce se indreapta lateral:linia nucala

Osteologie
-suprema,linia nucala superioara si linia nucala inferioara.Pe aceste linii si intre ele se insera o serie de muschi ai cefei:SCM,spleniul. 3.Portiunile laterale-fata exocraniana prezinta cate un condil occipital destinat articularii cu atlasul.Inapoia condililor occipitali exista o depresiune numita fosa condiliana care este uneori strabatuta de catre canalul condilian.Inaintea condililor occipitali se gaseste canalul hipoglosuluistrabatut de nervul omonim

Osteologie
Fata endocraniana este concava privita in totalitate si orientata anteroposterior;vine in raport cu meningele si encefalul.Prezinta: 1.Portiunea bazilara;fata endocraniana este orientata in sus.Aceasta fata este formata de clivus,acle sant realizat impreuna cu lama patrulatera a sfenoidului.Clivusul adaposteste bulbul si puntea.Lateral de clivus se gaseste cata un sant al sinusului pietros inferior.

Osteologie
2.Solzul occipitalului-prezinta eminenta cruciforma,formata de :a)protuberanta occipitala interna de la care pornesc b)doua ramuri orizontale,reprezentate de santurile sinusurilor transversale;c)o ramura verticala superioara,reprezentata de santul sinusului sagital superior;d) o ramura verticala inferioara ,reprezentata prin creasta occipitala interna pe care se prinde coasa cerebelului,prelungire a cerebelului.

Osteologie
Fosele sunt presarate cu eminente mamilare si impresiuni digitiforme 3.Portiunile laterale prezinta o proeminenta supracondiliana Marginile: a)marginile lambdoide sunt superioare si se articuleaza cu oasele parietale,formand impreuna sutura lambdoida;b)marginile mastoidiene sunt inferioare;se articuleaza cu stanca temporalului-

Osteologie
-si cu mastoida.Marginile mastoidiene prezinta scobitura jugulara care cu o scobitura analoaga de pe temporal formeaza gaura jugulara.Scobitura jugulara este subimpartita de procesul intrajugular.Inapoia scobiturii jugulare se gaseste tuberculul jugular. Unghiuri-1.Unghiul superior format la unirea celor doua margini lambdoide,patrunde intre cele doua oase parietale;2.Unghiul anterior,reprezentat de portiunea bazilara-

Osteologie
-se articuleaza cu osul corpul osului sfenoid;3) unghiurile laterale sunt situate la locul de articulare a temporalului cu parietalul. Parietalul Este asezat intre frontal si occipital,deasupra temporalului;apartine calvariei. Are o forma patrulatera,prezentand doua fete,patru margini si patru unghiuri.

Osteologie
Orientare -se aseaza medial fata concava,in jos marginea scobita ,inainte unghiul cel mai ascutit. Fata externa este convexa;prezinta o proeminenta rotunjita ,numita eminenta parietala- ce poate fi palpata sub piele.Sub aceasta eminenta se gasesc doua linii semicirculare;linia temporala superioara si linia temporala inferioara.Aproape de marginea superioara si de unghiul post-superior se vede-

Osteologie
-gaura perietala prin care trece o vena emisara.Deasupra liniei temporale superioare,parietalul raspunde calotei aponevrotice a calvariei.Pe linia temporala superioara se insera fascia temporala.Pe linia temporala inferioara si pe suprafata situata dedesubtul acestei linii se insera muschiul temporal. Fata interna-este concava;prezinta o serie de santuri arteriale,impresiuni si eminente.

Osteologie
De-a lungul marginii superioare se afla un semisant care se uneaste cu cel de partea opusa,formand santul sinusului sagital superior.Aceasta din urma este marginit de numeroase depresiuni mici,numite foveole granulare,ce adapostesc granulatiile arahnoidale Marginile -1)marginea superioara sau sagitala este groasa si dintata; se articuleaza cu cea de partea opusa ,formand sutura sagitala.2)marginea inferioara sau solzoasa este scobita;se articuleaza cu solzul temporalului-

Osteologie
-cu care formeaza sutura solzoasa.3)marginea anterioara sau frontala este dintata;se articuleaza cu solzul frontalului cu care formeaza sutura coronala;4)marginea posterioarasau occipitala este dintata;se articuleaza cu solzul occipitalului cu care formeaza sutura lambdoida. Unghiurile-sunt anterosuperior sau frontal;anteroinferior sau sfenoidal;posterosuperior sau occipital;posteroinferior sau mastoidian

Osteologie
Osul temporal Este un os pereche,neregulat,situat pe laturile scheletului capului,intre occipital,parietal si sfenoid.Temporalul are mai multe portiuni care s-au contopit in timpul dezvoltarii intrauterine:portiunea solzoasa,timpanica,pietroasa sau stanca temporalului,procesul stiloidian si mastoida. Orientare -se aseaza in sus portiunea solzoasa,lateral fata solzului de pe care se -

Osteologie
-desprinde un proces,iar inainte extremitatea libera a acestui proces. Portiunea solzoasa-este circulara.Prezinta o circumferinta,o fata temporala si o fata cerebrala. 1.Circumferinta are o portiune libera si alta aderenta:a)portiunea libera-se articuleaza inainte cu aripa mare a sfenoidului,iar inapoi cu parietalul

Osteologie
b)portiunea aderenta se uneste inapoi cu mastoida,iar inainte cu portiunea pietroasa a osului. Intre portiunea libera si aderenta se gaseste incizura parietala. 2.Fata laterala sau temporala este neteda;ea face parte din fosa temporala si da insertie muschiului temporal.Pe aceasta fata este situat procesul zigomatic.Acesta prezinta:

Osteologie

-un varf dintat ,ce se articuleaza cu osul zigomatic,formand arcada zigomatica, Radacinile-in numar de doua.Acestea se separa ,formand astfel un unghi drept;intre ele exista o depresiune profunda-fosa madibulara-care serveste pentru articularea cu capul madibulei;poarta numele de tubercul articular,deoarece ia parte impreuna cu fosa madibulara la formarea suprafetelor articulare ce realizeaza ATM.

Osteologie
Radacina longitudinala continua directia procesului zigomatic,trece deasupra orificiului acustic extern si se continua cu linia temporala. Deasupra orificiului acustic extern,fata temporala prezinta o lamela rugoasa numita spina supra meatum(Henle),care are o deosebita importanta in trepanarea mastoidei. 3.Fata mediala sau cerebrala -este neregulata din cauza santurilor arteriale,impresiunilor si eminentelor.Intre acesta fata si portiunea -

Osteologie
-pietroasa apare fisura pietroscuamoasa,marcand linia de sutura a celor doua portiuni. Portiunea timpanica-are forma unui jgheab cu concavitatea orientata in sus si inapoi.Portiunea timpanica formeaza cea mai mare parte din meatul acustic extern.Portiunea timpanica trimite in jos o mica lamela,numita vagina procesului stiloidian-ce ocoleste procesul stiloidian,situat pe fata inferioara a stancii temporalului.Portiunea

Osteologie
-timpanica este despartita anterosuperior de fosa mandibulara printr-o lamela ce se desprinde din stanca temporalului;lamela este limitata spre portiunea timpanica de fisura Glaser sau pietrotimpanica,iar spre portiunea solzoasa de catre fisura pietroscuamoasa. Portiunea pietroasa-sau stanca temporalului are forma unei piramide cu varful indreptat medial si inainte.Baza piramidei este mascata

Osteologie
-de catre mastoida.Portiunea pietroasa prezinta de studiat 3 fete,trei margini si varful. 1.Fata anterioara-este endocraniana;priveste inainte si in sus.Pe ea se gasesc urmatoarele detalii: a)impresiunea trigemenului,situata langa varful stancii;in ea se gaseste gamglionul Gasser sau ganglionul semilunar al nervului trigemen; b)lateral de aceasta impresiune se gaseste

Osteologie
-ridicatura numita eminenta arcuata;ea este determinata de canalul semicircular anterior al urechii interne; c)intre eminenta arcuata si portiunea solzoasa a temporalului,fata anterioara devine plana si subtire.Aceasta suprafata plana este tegmen tympanicare formeaza peretele superior al cavitatii timpanice; d) intre impresiunea trigemenului si eminenta-

Osteologie
-arcuata se gasesc trei orificii:unul dintre orificii,mai mare,este hiatul canalului facialului si raspunde genunchiului acestui canal;celelalte doua orificii sunt mici si se continua cu cate un sant.Prin aceste orificii si santuri trece nervul pietros mare si pietros mic. 2.Fata posterioara este tot endocraniana.Aceasta fata priveste inapoi si si in sus.Ea prezinta: a) orificiul acustic intern- care se continua in interiorul stancii cu meatul-

Osteologie
Mandibula Este un os median si nepereche.Mandibula constituie singura maxilarul inferior.Prezinta un corp si doua ramuri. Orientare- se aseaza inapoi concavitatea corpului ,in sus si orizontal,marginea prevazuta cu alveole. Corpul -are forma de potcoava,cu concavitatea posterioara.Este alcatuit din doua portiuni sudate:baza mandibulei si portiunea alveolara.

Osteologie
1.Fata anterioara prezinta o linie mediana verticala,simfiza mentoniera;aceasta linie indica locul de unire a celor doua jumatati din care se formeaza mandibula.Simfiza mentoniera se termina in jos prin protuberanta mentoniera.De o parte si de alta a protuberantei mentoniere pleaca cate o linie oblica care se termina pe ramura mandibulei.Aceasta linie da insertie unor muschi pielosi.Pe laturile protuberantei se gaseste cate o gaura mentoniera,prin care trec

Osteologie
- elementele manunchiului vasculonervos mentonier.Fata anterioara mai prezinta o serie de proeminente verticale -juga alveolaria. Fata posterioara-prezinta pe linia mediana patru mici procese: doua superioara si doua inferioare,care formeaza spina mentoniera-pe ea inserindu-se cei doi muschi genioglosi si cei doi muschi geniohioidieni.De o parte si de alta a liniei mediane pleaca linia milohidiana-pe care se insera muschiul milohioidian.

Osteologie
Deasupra acestei linii .fata posterioara raspunde cavitatii bucale si prezinta de fiecare parte cate o depresiune care gazduieste glanda sublingualanumita foseta sublinguala.Dedesubtul liniei milohioidiene fata posterioara raspunde gatului si prezinta de fiecare parte cate o foseta submandibulara pentru glanda submandibulara. 3.Marginea inferioara- prezinta ,de o parte si de alta a liniei mediane,fosa digastrica.

Osteologie
Lateral de fosa digastrica se afla de fiecare parte cate un sant determinat de trecerea arterei faciale.La acest nivel se pot inregistra pulsatiile arterei faciale. 4.Marginea superioara,este formata de portiunea alveolara a corpului;este proeminenta si de aceea se numeste proces alveolar inferior sau arcada alveolara inferioara.Marginea superioara prezinta alveolele dentare in care patrund radacinile dintilor.Alveolele sunt separate prin septe interdentare.In alveolele destinate-

Osteologie
-dintilor pluriradiculari se gasesc septe interradiculare care separa radacinile dintilor.Alveolele dintilor frontali proemina si formeaza-juga alveolaria. Ramurile -sunt doua lame patrulatere,indreptate oblic in sus si inapoi.Ramurile formeaza cu corpul un unghi de 135 de grade.Ramurile prezinta doua fete si patru margini.

Osteologie
Ramura laterala-este acoperita aproape in intregime de muschiul maseter;dealtfel,acesta fata prezinta in portiunea ei inferioara os erie de rugozitati care constituie tuberozitatea maseterinadestinata insertiei m.maseter. Fata mediala prezinta gaura mandibulei ,prin care patrunde nervul mandibular.Inaintea gaurii se gaseste o proeminenta -lingula mandibulei- reper important pentru anestezierea nervului mandibular.De la gaura mandibulei pleaca in -

Osteologie
-jos si inainte santul milohioidian pe unde trec artera si nervul omonim.In partea inferioara a fetei,catre unghiul mandibulei,se gasesc rugozitati pentru insertia muschiului pterigoidian medial. Marginea anterioara este taioasa;se continua cu linia oblica de pe corpul mandibulei. Marginea posterioara este sinuoasa,groasa si neteda.Ea lasa o impresiune adanca pe glanda parotida care ocoleste aceasta margine.

Osteologie
Marginea inferioara se continua cu marginea inferioara a corpului.Din unirea acestei margini cu cea posterioara se formeaza unghiul mandibulei. Marginea superioara este formata din trei elemente anatomice:a)procesul coronoidian-este o lama triunghiulara situata in partea anterioara a marginii superioare.Este turtita lateral.Baza se confunda cu marginea superioara a ramurii,iar varful ascutit este -

Osteologie
-orientat in sus.Pe procesul coronoidian se insera muschiul temporal;b)procesul condilian-se desprinde din partea posterioara a ramurii mandibulei.Procesul condilian este format: -dintr-o coloana ingusta,numita colul mandibulei;pe partea anteromediala se gaseste foseta pterigoidiana in care se insera muschiul pterigoidian lateral; -o proeminenta elipsoida cu care se continua colul mandibulei,capul mandibulei;serveste -

Osteologie
-pentru articularea cu osul temporal.Directia sau axul capului variaza in raport cu tipul masticatiei al mamiferelor.Capul prezinta o creasta ce separa doua versante;un versant anterioar si unul posterior mai abrupt. -scobitura mandibulei este situata intre procesul coronoidian si procesul condilian;da trecere manunchiului vasculonervos maseterin destinat m.maseter.

Osteologie
Configuratia interioara a mandibulei-fiecare jumatate a mandibulei este strabatuta de canalul mandibular care contine manunchiul vasculonervos alveolar inferior.Canalul mandibular pleaca de la gaura mandibulei ,merge in jos si inainte si apoi se bifurca:ramura laterala se termina la nivelul gaurii mentoniere;ramura mediala continua traiectul canalului mandibulei si se termina sub radacina

Osteologie
-radacinile dintilor incisivi.Din canalul mandibulei pleaca mici canalicule. Cornetul inferior Este un os pereche.Apare ca o lamela rasucita similara unui cornet de hartie.Este situat in cavitatea nazala ,sub concha mijlocie a etmoidului.Prezinta doua fete si doua margini. 1.Fata mediala-este convexaproemina in cavitatea nazala.

Osteologie
2.Fata laterala este concava;delimiteaza cu peretele lateral al cavitatii nazale meatul inferior. 3.Marginea superioara se fixeaza anterior pe maxila,iar posterior pe lama perpendiculara a palatinului.Aceasta margine prezinta trei procese mici dispuse dianinte inapoi;a)procesul lacrimal articulat cu osul lacrimal;b)procesul maxilar ce se aplica pe partea inferioara a hiatului maxilar si contribuie la micsorarea lui.

Osteologie
c)procesul etmoidal care merge in sus si se uneste cu procesul unciform al etmoidului,contribuind la divizarea hiatului maxilar in doua orificii. 4.Marginea inferioara este libera ;sub ea se poate patrunde in meatul inferior al cavitatii nazale. Lacrimalul Este un os pereche.Este o lama mica osoasa,

Osteologie
-patrulatera,care se afla situata pe peretele medial al orbitei;participa la formarea orbitei si a cavitatii nazale.Prezinta doua fete si patru margini. 1.Fata laterala prezinta creasta lacrimala posterioara.Ea delimiteaza impreuna cu creasta lacrimala anterioara a maxilei santul lacrimal. 2.Fata mediala participa la formarea peretelui lateral al cavitatii nazale.

Osteologie
3.Marginea superioara se articuleaza cu osul frontal. 4.Marginea inferioara se articuleaza cu maxila si cornetul inferior. 5.Marginea posterioara se articuleaza cu osul etmoid. 6.Marginea anterioara se articuleaza cu procesul frontal al maxilei.

Osteologie
Nazalul Este un os mic,pereche,de forma patrulatera,care ia parte la constituirea scheletului nasului.Forma nasului extern depinde mult de dezvoltarea oaselor nazale.Oasele nazale prezinta de studiat doua fete si patru margini. 1.Fata anterioara este concava in sens vertical.

Osteologie
2.Fata posterioara face parte din cavitatea nazala;prezinta santul etmoidal. 3.Marginea inferioara delimiteaza,impreuna cu incizura nazala a maxilei -apertura piriforma a cavitatilor nazale. 4.Marginea superioara se articuleaza cu portiunea nazala a frontalului. 5.Marginea laterala se articuleaza cu procesul frontal al maxilei.

Osteologie
6.Marginea mediala se articuleaza cu osul nazal de partea opusa,iar in sus cu spina nazala. Vomerul Este un os median si nepereche ,care ia parte la formarea septului nazal.Are forma unui fier de plug si prezinta doua fete si patru margini. 1.Fetele participa la formarea peretelui medial(septal) al cavitatilor nazale.

Osteologie
2.Marginea posterioara este subtire,neteda si libera;priveste spre faringe si delimiteaza orificiile posterioare ale cavitatilor nazale. 3.Marginea inferioara se prinde pe creasta nazala de pe planseul cavitatii nazale. 4.Marginea anterioara este oblica in jos si inainte;se articuleaza cu lama perpendiculara a etmoidului si cu cartilajul septului nazal. 5.Marginea superioara prezinta un sant

Osteologie
-anteroposterior delimitat de cele doua aripi vomeriene;in sant patrunde creasta inferioara si ciocul sfenoidului. Zigomaticul Este un os lat si pereche,situat pe partea laterala a fetei unde formeazapometii.Are doua fete ,patru margini si trei procese. Orientare-se aseaza medial fata prevazuta cu un proces ,inainte suprafata semilunara a osului

Osteologie
-in jos marginea cea mai rugoasa a osului. 1.Fata laterala-pe ea se gaseste orificiul zigomaticofacial. 2.Fata mediala sau temporala intra in constructia fosei temporale.Pe ea se gaseste orificiul zigomaticotemporal. 3.Marginea anterosuperioara este concava;participa la formarea marginii suborbitale.De pe ea se desprinde procesul orbital

Osteologie
4.Marginea posterosuperioara este compusa dintr-o portiune verticala si alta orizontala,formand intre ele un unghi obtuz 5.Marginea anteroinferioara este neregulat dintata si se articuleaza cu maxila 6.Marginea posteroinferioara este groasa si rugoasa 7.Procesul temporal este orientat inapoi si se articuleaza cu procesul zigomatic al temporalului.

Osteologie
8.Procesul orbital este semilunar.Pleaca de pe marginea anterosuperioara a osului.Se articuleaza cu aripa mare a sfenoidului si cu corpul maxilei,participand la formarea peretelui lateral si inferior al orbitei prin fata lui concava si la formarea fosei temporale prin fata lui convexa.Pe fata concava se gaseste orificiul zigomaticoorbital. 9.Procesul frontal-este ascendent.Se articuleaza cu procesul zigomatic al frontalului.

Osteologie
Osul zigomatic este strabatut de canalul zigomatic.Acesta ia nastere pe procesul orbital prin orificiul zigomaticoorbital si apoi se bifurca in grosimea osului.Bifurcatiile se deschid pe fata laterala prin orificiul zigomaticofacial si pe fata mediala a osului prin orificiul zigomaticotemporal.Canalul zigomatic are forma literei Y. Palatinul

Cavitatea bucala
Cavitatea bucala-reprezinta segmentul initial sau facial al tubului digestiv.La acest nivel au loc,pe langa prehensiunea alimentelor,si primele procese digestive ca masticatia,insalivatia si deglutitia.Dar cavitatea bucala mai serveste si la trecerea aerului in timpul respiratiei,cat si la realizarea formei articulate,inteligibile a sunetelor nearticulate emise de laringe.In cavitatea bucala se gasesc receptorii gustativi si ai simtului ocluzal.

Cavitatea bucala
Pe de alta parte ,cavitatea bucala iss aduce contributia la realizarea fizionomiei etajului inferior al fetei cuprins intre menton si o linie ce trece pe sub aripile nasului. Asezare-cavitatea bucala este asezata sub fosele nazale,deasupra diafragmului muscular al gurii(format de milohioidian) si anterior de faringe cu care comunica prin istmul gatului. Forma si dimensiuni-cand cele doua maxilare-

Cavitatea bucala
-sunt apropiate,cavitatea bucala devine virtuala.Ea devine reala cand mandibula este coborata sau cand sunt introduse aer si alimente in gura.Forma cavitatii bucale este ovoida,de marime variabila,cu extremitatea cea mai mare indreptata inainte.Planul cavitatii bucale este orizontal.Ea are un diametru cranio/caudal de cca.7cm si unul transversal de cca.6 cm Orificii de comunicare-cavitatea bucala -

Cavitatea bucala
-comunica anterior cu exteriorul ,posterior cu faringele,lateral cu canalul excretor al glandei parotide si inferior cu canalele excretoare ale glandelor sublinguala si submaxilara care conduc saliva in interiorul gurii. Diviziune-cavitatea bucala este subdivizata de procesele alveolare si de dinti in -vestibulul bucal si cavitatea bucala propriu-zisa. Pereti si continut-cavitatea bucala poate fi -

Cavitatea bucala
-comparata cu o camera cu 6 pereti in care sunt adapostite organe cu structuri adecvate functiilor ce se indeplinesc aici.Peretii cavitatii bucale sunt:un perete anterior format de buze si arcadele dentoalveolare,doi pereti laterali corespunzand obrajilor,un perete superior corespunzand boltei palatine,un perete inferior corespunzand limbii si regiunii sublinguale si un perete posterior format de valul palatin si istmul buco-faringian.

Cavitatea bucala
Vestibulul bucal-cand gura este inchisa intre fata mucoasa a buzelor si obrajilor pe de o parte si intre fata labiala a arcadelor dentoalveolare pe de alta parte,se realizeaza un spatiu virtual in forma de potcoava cu deschiderea posterioara,numit vestibul bucal.El este inalt de 4-5 cm.La trecerea mucoasei de pe peretele osos(dentoalveolar)pe cel mucos(labiogenian) se realizeaza atat superior cat si inferior cate un fund de sac-numit,santul-

Cavitatea bucala
-vestibular inferior si superior.Fiecare din aceste santuri este divizat de o plica a mucoasei numita frenul buzei-in doua santuri(drept si stang).In caz de spatiu congenital intre cei doi incisivi centrali maxilari-diastema-,fraul buzei superioare este adesea foarte dezvoltat ajungand sa traverseze,printre incisivii centrali,marginea libera a gingiei,inseranduse de papila retroincisiva.

Cavitatea bucala

Cavitatea bucala
La nivelul vestibulului bucal se deschid cele doua orificii ale canalelor Stenon-canalele excretoare ale glandelor salivare parotidiene-in dreptul molarului II superior.Vestibulul cavitatii bucale comunica cu cavitatea bucala propriu-zisa prin spatiile interdentare si printr-un spatiu mai mare situat in spatele ultimului molar numit-spatiul retromolar.Prin acest spatiu se poate patrunde in cavitatea bucala cu o sonda moale pt.a hrani bolnavul in caz de trismus sau anchiloza a ATM.

Cavitatea bucala
Cavitatea bucala propriu-zisa. Portiunea din cavitatea bucala situata posterior de arcadele dentoalveolare formeaza-cavitatea bucala propriu-zisa.Cand vorbim de cavitatea bucala ne referim la gura deschisa.In acest caz vestibulul nu mai are o individualitate evidenta si putem descrie acestei cavitati cei sase pereti. 1.Peretele anterior al cavitatii bucale.Acest perete este format din buza superioara si cea inferioara,impreuna cu orificiul delimitat de ele.

Cavitatea bucala
Fiecare buza prezinta o fata anterioara sau cutanata,o fata posterioara sau mucoasa,o margine aderenta,o margine libera si comisurile cu unghiurile gurii. Fata anterioara sau cutanata-a buzei superioare prezinta un sant subnazal-philtrum-care incepe sub septul nazal si se termina cu tuberculul buzei superioare.Lateral de acest sant se gasesc doua zone cutanate,triunghiulare,pe care la barbati apare-

Cavitatea bucala
-mustata.Fata cutanata a buzei inferioare prezinta o depresiune mediana si lateral de ea doua suprafete plane usor concave. Fata posterioara sau mucoasa-este captusita cu mucoasa si are culoare rosiatica.Este intotdeauna umeda si prezinta denivelari multiple datorate prezentei glandelor salivare labiale la nivelul submucoasei acestei regiuni. Marginea aderenta a buzelor-la buza superioara aceasta margine este separata de-

Cavitatea bucala
-narine si de obraz prin santul nazo-labio-genian,iar in vestibul de santul gingivolabial superior.La buza inferioara este separata de barbie prin santul mentolabial,iar in vestibul prin santul gingivolabial inferior. Marginea libera-este cunoscuta si sub numele de rosul buzelor-aceasta margine reprezentand portiunea intermediara dintre partea cutanata si partea mucoasa a buzelor.Culoarea rosie se datoreaza transparentei epiteliului la acest nivel

Cavitatea bucala
-si este caracteristica omului si maimutelor.Unele modificari de culoare ale buzelor au valoare diagnostica. Comisurile buzelor-se realizeaza prin unirea extremitatilor buzelor.La nivelul comisurilor tesutul cutanat poate prezenta plici formand-unghiul guriicu aspecte diferite si cu importanta in mimica si in fct.fizionomica a regiunii.De regula unghiurile gurii se gasesc cam in dreptul primului premolar superior.

Cavitatea bucala

Cavitatea bucala
Orificiul bucal(rima oris)-cand gura este inchisa,orificiul bucal este inlocuit cu o fisura bucala care se desfasoara putin deasupra limitei inferioare a incisivului superior,iar cand gura este deschisa apare veritabilul orificiu bucal care se prezinta la om cu o gama de variante individuale de forma si dimensiuni(micro/macrostomie).Buza superioara se prezinta in plan transversal cu o convexitate anterioara sustinuta de dinti si de -

Cavitatea bucala
-dinti si de procesele alveolare.Aceasta convexitate cu importanta fizionomica se numeste arcul cupidian.In caz de edentatie centrala arcul cupidian se prabuseste spre cavitatea bucala,modificand inestetic fizionomia individului. Structura buzelor-de la suprafata spre profunzimea buzelor intalnim cinci straturi succesive si anumepielea,tesut celular subcutanat,tesut muscular,strat glandular si mucos

Cavitatea bucala

Cavitatea bucala
Pielea buzeieste groasa si bogata in foliculi pilosi si in glande sebacee.Pe fata ei profunda se gaseste o bogata retea de limfatice superficiale.Pielea este aderenta de stratul muscular subiacent.Exista diferente de grosime si rezistenta la pielea buzelor in fct de sex.La barbati pielea buzei superioare este mai groasa si limiteaza mobilitatea acesteia,la femei in schimb pielea este mai subtire si permite exteriorizarea nu numai a dintilor superiori cat si

Cavitatea bucala
-a gingiei maxilarului superior. Tesutul celular subcutanat-este absent in regiunea mediana si la comisura buzelor,unde muschiul adera de piele,dar exista in regiunile intermediare. Stratul muscular-este format din m.orbicularul buzelor si mai multi muschi pielosi. Stratul glandular-sau submucos-este format din glande salivare mici,raspandite perilabial si -

Cavitatea bucala
-care isi varsa saliva in vestibulul bucal.Ele se numesc glande salivare labiale. Stratul mucos-mucoasa labiala este foarte aderenta de muschi.Ea are culoare rosie palida.Intre mucoasa si submucoasa se gaseste o retea limfatica profunda. Arterele,venele,limfaticele si nervii buzelor Buzele primesc sange arterial din arterele coronareramuri ale a.faciale.

Cavitatea bucala
Si artera suborbitara mai trimite ramuri arteriale la nivelul buzei superioare;artera mentoniera trimite deasemenea la nivelul buzei inferioare ramuri arteriale. Venele -formeaza o retea superficiala si o retea profunda care conduc sangele in vena faciala. Limfaticele-pleaca dintr-o retea subcutanata superficiala si din alta profunda. Nervii- filetele motorii provin din nervul facial.

Cavitatea bucala
Filetele senzitive apartin n.trigemen prin intermediul nervului maxilar superior pt.buza superioara si prin nervul mentonier -ramura a n.mandibular pt.buza inferioara. 2.Peretii laterali sau obrajii-formeaza peretii musculomembranosi laterali ai cavitatii bucale,fiecare avand o fata cutanata externa si o fata mucoasa bucala.Vazuti pe fata lor externa,obrajii depasesc regiunea cavitatii bucale si alcatuiesc o regiune topografica -

Cavitatea bucala
-numita regiunea geniana. Limite -superior si inferior obrajii au limite osoase.Extern obrazul este limitat in sus de marginea inferioara a orbitei,in jos de marginea inferioara a corpului mandibulei.Posterior sunt limitati de marginea anterioara a maseterului,iar anterior sunt separati de buze prin santul nazolabio-genian.In cavitatea bucala obrazul este limitat superior si inferior prin reflectarea mucoasei geniene pe procesul alveolar al -

Cavitatea bucala
-maxilarelor ,adica de santurile gingivolabiogeniene sau vestibulare superior si inferior.Posterior obrazul este limitat de rafeul pterigomandibular care se intinde de la hamulus la trigonul retromolar al mandibulei iar inainte se continua cu buzele.Pe fata bucala in dreptul celui de al doilea molar se vede orificiul de deschidere al canalului parotidian Stenon. Constitutia anatomica-similar buzelor-intalnim 5 straturi.

Cavitatea bucala
Pielea -in regiunea anterosuperioara a obrazului este mai subtire si glabra,pe cand in regiunea posteroinferioara este mai groasa si prezinta foliculi pilosi. Tesutul celular subcutanat-captuseste pielea si prezinta de la individ la individ o cantitate variabila de tesut adipos-care formeaza bula grasoasa a lui Bichat si care se insinueaza printre muschi ajungand in sus in fosa zigomatica si temporala si realizand astfel -

Cavitatea bucala
-comunicarea intre regiunea geniana cu aceste spatii,fapt important in patologie. Stratul muscular-este format din doua planuri discontinue si anume,un plan superficial(m.marele zigomatic,micul zigomatic ,ridicator comun al buzei superioare si al aripii nasului,rizorius,pielosul gatului si triunghiularul buzei) si un plan profund(m.buccinator,canin,patratul barbiei).Intre aceste planuri musculare trec-

Cavitatea bucala
-vasele ,nervii si canalul lui Stenon.Vasele merg in diagonala de la marginea antero-inferioara a m.maseter la unghiul intern al orbitei.Pe traiectul lor se gasesc ganglionii limfatici,genieni si buccinatori.Canalul lui Stenon trece pe un traiect orizontal care merge de la lobul urechii la aripa nasului.El perforeaza m.buccinator spre a se deschide in vestibulul bucal. Stratul submucos-captuseste mucoasa geniana.In el se gasesc numeroase glande salivare mucoase si mixte care ajung si in spatiile

Cavitatea bucala
-dintre fascilolele musculare(glandele bucale),iar in jurul canalului lui Stenon se gasesc glandele molare.Lateral de unghiul gurii submucoasa geniana prezinta si niste glande sebacee.La persoanele mai varstnice aceste glande sunt marite si vizibile cu ochiul liber,sub forma unor corpi de culoare galbuie(grauntele galbui ale lui Fordyce) care prin afectari patologice dau si boala cu acelasi nume. Mucoasa geniana-este strans aderenta de m.

Cavitatea bucala
-buccinator,spre deosebire de mucoasa bucala care este ceva mai laxa.Braus considera ca aderenta mucoasei geniene la fascia buccinatorului impiedica formarea de cute in timpul contractiei muschiului,cute ce ar putea fi prinse intre dinti in timpul masticatiei. Mucoasa geniana poseda o bogata retea limfatica. Vasele, limfaticele si nervii obrazului.

Cavitatea bucala
Arterele -provin din maxilara interna care da ramuri alveolare si bucale ce iriga partea postero-interna a regiunii si ramuri suborbitare care iriga partea antero-interna a obrajilor.La partea antero-inferioara si interna a obrazului vin si ramuri din artera mentoniera.Din a.temporala superficiala se desprinde ramura transversa a fetei,care contribuie si ea la irigarea obrazului. Venele-sangele venos este colectat de vena -

Cavitatea bucala
-faciala care se anastomozeaza cu plexul venos pterigoidian. Limfa-este drenata catre ganglionii parotidieni si catre ganglionii submandibulari. Nervii motori-ramuri ale facialului.In paraliziile de nerv facial obrazul si buzele omolaterale isi pierd tonicitatea si se ridica la fiecare expiratie ca in timpul fumatului de pipa. Nervii sensitivi-ramuri ale trigemenului.

Cavitatea bucala
Nervul bucal,ramura a temporobucalului ,se distribuie la partea posterioara a regiunii geniene,iar nervul suborbitar(din n.maxilar superior) si nervul mentonier(din n.mandibular) inerveaza senzitiv partea anterioara a regiunii geniene.N.suborbitar si n.mentonier lasa un spatiu intre ei mai putin inervatspatiul mut al lui Friteau. 3.Peretele superior al cavitatii bucale.

Cavitatea bucala
Intrucat in alcatuirea acestui perete al cavitatii bucale intra si oasele care separa cavitatea nazala de cea bucala,el se numeste-bolta palatina sau palatul dur.Bolta palatina este limitata anterior si lateral de procesele alveolare ale maxilarului superior,iar posterior se continua cu valul palatin sau palatul moale.Acest perete este concav atat in sens anteroposterior cat si in sens transversal.El are diametrul antpost de cca.5 cm iar cel transversal masurat la niv.molar de cca.4 cm.Adancimea concavitatii palatului dur-

Cavitatea bucala
-fata de un plan orizontaleste de cca.1,5 cm.Cand boltirea este mai accentuata ,regiunea capata denumirea de bolta ogivala. Constitutia anatomica-in structura boltii palatine gasim trei straturi:mucoasa palatina,submucoasa si stratul osos. Mucoasa palatina-captuseste tot peretele superior al cavitatii bucale.Este groasa si foarte aderenta de planul osteoperiostic.In regiunea -

Cavitatea bucala
-vecinatatea alveolelor dentare mucoasa dubleaza gingia si comunica cu mucoasa gingivala vestibulara prin intermediul papileleor interdentare.In aceasta zona adera strans de periost.Pe linia mediana exista de asemenea o zona de mucoasa strans aderenta de perios,formand-rafeul palatin- care in partea sa anterioaraeste reliefat,iar in cea posterioara este deprimat.Intre acest rafeul si zona gingivala a mucoasei palatine sunt doua zone -

Cavitatea bucala
- de mucoasa mai putin aderentede planurile subiacente,prezentand o submucoasa mai bogata in glande si grasime.La extremitatea anterioara a rafeului se gaseste un mic tubercul palatintuberculul incisiv sau papila retroincisiva.In zonele laterale rafeul palatin prezinta in regiunea sa anterioara niste creste transversale,numite-rugi palatine.Ele sunt evidente la sugari,avand rolul in fixarea mamelonului in timpul suptului.

Cavitatea bucala
Pe linia mediana mucoasa este uneori ridicata de o formatiune osoasa numita-torus palatin-cu importanta in practica protetica. Stratul submucos sau glandular este prezent de o parte si de alta a liniei mediane,avand o grosime de cca.2-3 mm.Acest stratformat din glande salivare si grasime,este mai dezvoltat in regiunea posterioara a boltii palatine. Stratul osos-este format din apofiza palatina a-

Cavitatea bucala
-osului maxilar si lama orizontala a osului palatin. Vasele si nervii palatului dur-se gasesc in regiunea profunda,in submucoasa,in contact cu partea scheletica a boltii palatine.Partea anterioara a palatului dur este irigata de portiunea terminala a arterei nazopalatine,iar partea posterioara este irigata de artera palatina superioara care vine prin gaura palatina posterioara .

Cavitatea bucala
Venele -se strang fie in plexul venos pterigoidian,fie merg la venele mucoasei nazale. Limfaticele -dreneaza limfa spre ganglionii profunzi ai gatului(ggl.jugulari) Nervii -sunt ramuri ale n.sfenopalatin.In partea anterioara sensibilitatea este deservita de nervul nasopalatin,iar in cea posterioara de nervul palatin anterior.

Cavitatea bucala

Cavitatea bucala
4.Peretele inferior al cavitatii bucale. Acest perete este format din muschii milohiloidieni care alcatuiesc diafragmul gurii.Diafragmul gurii este intarit superior de muschii geniohioidieni iar inferior de pantecele anterior al muschilor digastrici. Deasupra diafragmului gurii se gasesc regiunea sublinguala si limba.

Cavitatea bucala

Cavitatea bucala
Regiunea sublinguala.Planseul bucal cuprinde totalitatea partilor moi care inchid in jos cavitatea bucala.El este limitat inainte de catre mandibula iar inapoi de catre osul hioid .Planul muschilor milohioidieni ,intins de la mandibula la osul hioid divide planseul bucal intr-un etaj inferior si altul superior. Etajul superior se subdivide in trei regiuni secundare,una mediana ce proemina in cavitatea bucala(reg.linguala) si doua laterale-

Cavitatea bucala
- situate de o parte si de alta a limbii(reg.sublinguale) Etajul inferior cuprinde o regiune mediana(reg.suprahioidiana sau submentala) si doua laterale(reg.suprahioidiene laterale) Regiunea linguala este ocupata de catre limba.De o parte si de alta a acesteia se gasesc regiunile sublinguale al caror spatiu constituie -loja sublinguala-ce contine in principal glanda

Cavitatea bucala
-sublinguala.Regiunea submentala este cuprinsa intre pantecele anterioare ale m.digastric.Lateral se gasesc regiunile submaxilare care cuprind loja submaxilara ocupata de glanda submaxilara. Regiunea sublinguala cuprinde spatiul situat intre radacina limbii inauntru,mandibula in afara si mucoasa santului alveolo-lingual in sus.Acest spatiu constituie loja sublinguala.

Cavitatea bucala
Loja sublinguala este de forma prismatic patrulatera si prezinta patru pereti:intern,extern,superior si inferior si doua extremitati-anterioara si posterioara. Continutul lojei sublinguale-este format din glanda sublinguala,prelungirea glandei submaxilare,canalul lui Wharton,nervii lingual si hipoglos precum si vasele sublinguale. Glanda sublinguala-

Cavitatea bucala

Cavitatea bucala
Este alungita antero-posterior si turtita transversal,ocupa cea mai mare parte a lojei sublinguale.Fata sa externa se aplica in sus pe foseta sublinguala a mandibulei iar in jos pe muschiul milohioidian.Marginea superioara a glandei este legata de mucoasa supraiacenta prin canalele excretoare iar marginea inferioara se muleaza in unghiul diedru format de muschii genio-hioidian si milohioidian.Extremitatea anterioara este despartita de glanda sublinguala de partea opusa printr-un spatiu ingust de tesut-

Cavitatea bucala
-celular lax ce contine o mica bursa seroasa.Extremitatea posterioara a glandei este aplicata pe fata externa a prelungirii anterioare a glandei submaxilare.Prin fata sa interna glanda sublinguala vine in raport cu peretele intern al lojei sublinguale.Intre aceasta fata a glandei si peretele intern al lojei se gasesc canalul lui Wharton,nervii lingual si hipoglos precum si vasele sublinguale.