P. 1
Macromediul firmei

Macromediul firmei

|Views: 1,150|Likes:
Published by anaamitroaie

More info:

Published by: anaamitroaie on Feb 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/11/2013

pdf

text

original

Macromediul firmei

Macromediul firmei cuprinde un complex de variabile (factori) necontrolabile cu care aceasta intră în relaţii indirecte, pe termen lung, şi anume: mediul demografic, economic, natural, tehnologic, politic şi juridic, socio-cultural.

1. Mediul demografic Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor potenţiali. Caracteristicile demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sex, pe vârstă, densitatea, mobilitatea, rata natalităţii, rata căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă (rural, urban), afilierea religioasă, educaţia şi ocupaţia. La nivel microeconomic, studiul numărului populaţiei dintr-o zonă este punctul de plecare în stabilirea dimensiunilor pieţei potenţiale.

2. Mediul economic Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor care compun viaţa economică a spaţiului în care acţionează firma. În vederea caracterizării mediului economic trebuie să luăm în considerare: • • Piaţa internă şi piaţa externă; Produsul intern brut (în preţuri curente, în preţuri comparabile, în structură: consum privat, consum public, investiţii brute, contribuţii externe); • • • • Structura pe ramuri a economiei; Nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramură; Venitul mediu pe locuitor (nominal şi real) Structura veniturilor (pe forme de provenienţă, pe grupe de deţinători de venituri: mici, medii, mari, foarte mari); • Cheltuielile de consum (pe total, în structură pe grupe de menaje: salariaţi, ţărani, etc.); • Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată (la 1000 persoane/familii/gospodării);

pensionari

1

Mediul natural Mediul natural reprezintă ansamblul resurselor (resursele solului şi subsolului. turism. Factorii de mediu economic se reflectă direct sau indirect în situaţia pieţei. Importul (pe total şi pe locuitor). minereu de fier. Soldul balanţei de plăţi. Condiţiile naturale determină modul de localizare în spaţiu a activităţilor umane. Bursa de valori. > scăderea puterii de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei. motorină. Producţia principalelor produse industriale (electricitate. Firma. climă) ale unei ţări. benzină. este plasată într-un cadru natural determinat care creează anumite oportunităţi sau exercită anumite constrângeri asupra pieţei sale. Preţurile în evoluţia lor (indicele preţurilor cu ridicata. ca şi consumatorul.• • • • • • • • • • Gradul de ocupare a forţei de muncă (proporţia populaţiei ocupate în populaţia activă. hârtie etc. Printre tendinţele care se manifestă în prezent în mediul economic pe plan mondial menţionăm: > globalizarea economiei: lărgirea pieţelor de aprovizionare şi de desfacere ale firmelor. cu ţările industrializate occidentale.). 3. indicele preţurilor bunurilor de consum). cărbune.) acestea intră chiar în obiectivul activităţii. ci şi sezonalitatea activităţii comerciale a multor producători. nivelul veniturilor băneşti şi mărimea cererii de mărfuri. mişcarea preţurilor. Clima determină nu numai localizarea punctelor de vânzare. cu ţările central şi est-europene). iar pentru unele firme (de ex. Soldul balanţei comerciale (total. Situaţia financiar-valutară. oţel. Regimul investiţiilor Suprafaţa şi producţia agricolă. Din agricultură. pe total şi pe principalele ramuri. vânzările de băuturi răcoritoare sunt puternic 2 . regnul animal şi vegetal) şi al condiţiilor naturale (relief. îngrăşăminte chimice. chiar dacă veniturile cresc. rata şomajului). nivelul concurenţei etc. dezvoltarea unor reţele globale de afaceri care îşi extind puterea şi dominaţia în finanţele şi comerţul mondial. De exemplu. prospecţiuni etc. determinând volumul şi structura ofertei de mărfuri.

influenţate de succesiunea anotimpurilor. evoluţia de la telefonul cu fir la telefonul fără fir se datorează bineînţeles tehnologiei. Mediul tehnologic Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi strategiilor de marketing pe termen mediu şi lung. de exemplu. Astfel. preţ. Epuizarea acestor resurse însă poate conduce (în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative) la sistarea activităţilor de extracţie şi prelucrare. distribuţie şi promovare. Promovarea şi distribuţia prin intermediul Internetului se datorează tot tehnologiei. uşurează viaţa multora dintre noi. îmbunătăţind calitatea vieţii într-o anumită zonă. Marketingul ecologic vizează aspectele ecologice ce ţin nu numai de remedierea deteriorărilor aduse mediului. Noile tehnologii au influenţe directe în tipurile de produse care sunt oferite pe piaţă. Progresul tehnico-ştiinţific poate fi benefic. progresul tehnico – ştiinţific poate duce la revoluţionarea unei industrii sau o poate distruge. eliminarea gunoaielor sau purificarea apelor. a televizoarelor. de exemplu. Autoturismele. De exemplu. Dacă produsele ale căror vânzări sunt sezoniere (de ex. Activitatea de distribuţie a fost îmbunătăţită de apariţia programelor specializate în gestiunea stocurilor. zonele bogate în zăcăminte de cărbune concentrează industria extractivă şi de prelucrare a acestui tip de materie primă. ţesătorii. ceea ce antrenează o serie de reacţii în lanţ: restrângerea tuturor activităţilor din zonă (filaturi. firmele trebuie să urmărească aceste schimbări şi să-şi adapteze mixul de marketing 3 . dar poate crea probleme majore mediului înconjurător şi societăţii. Ca urmare. Produse pentru plajă) nu se află la timpul potrivit în magazine. a computerelor. ci şi de demersurile în direcţia schimbării tehnologiilor. croitorii etc. 4.). ele nu vor fi vândute. închiderea firmelor care foloseau ca forţă de muncă soţiile minerilor. Ca şi alte schimbări ale mediului. Existenţa unor zăcăminte are o influenţă directă asupra dezvoltării unei zone geografice. dar au o influenţă majoră în poluarea oraşelor. pentru conştientizarea opiniei publice şi reducerea consumului de energie şi materii prime. încetarea activităţii unor şcoli şi spitale. Preţurile sunt şi ele influenţate de tehnologie. datorită schimbărilor majore pe care descoperirile tehnico-ştiinţifice le pot determina. falimentul unor comercianţi etc. a antibioticelor sau anticoncepţionalelor. Tehnologia afectează fiecare din componentele mixului de marketing: produs. Gândiţi-vă doar la implicaţiile apariţiei pe piaţă a materialului plastic.

Prutianu. C. biroticii şi altor realizări ale revoluţiei electronice. Responsabilii de marketing trebuie să cunoască tendinţele ce se vor afirma în structura consumului ca urmare a progreselor tehnologice. Datorită computerelor şi Internetului. Demetrescu . Furnizor de materii prime. Drăgan. deplasarea în spaţiul cosmic. Agent regulator . gradul de implicare a statului în economie. raporturile dintre ele. energie etc. duc la accelerarea schimburilor economice şi a schimbărilor sociale. În prezent.interesat în prevenirea perioadelor de criză.în raport cu acestea. Mediul politic şi juridic Mediul politic include structura forţelor politice ale societăţii. Bucureşti. ai cărei locuitori sunt conştienţi unii despre alţii datorită imaginilor vii. 1998. Munteanu. inteligenţa artificială etc. 285 4 .Noul marketing în mileniul III. ale comunicaţiilor prin sateliţi. oamenii trăiesc într-o lume vast lărgită. cea farmaceutică. Ed. crearea unor noi materiale. C. 1J. M. Tipul de guvernare (parlamentară. asistăm la dezvoltarea explozivă a comunicaţiilor. Era electronică are un puternic impact asupra marketingului tehnologiilor industriale.2 Statul poate fi privit în mai multe ipostaze: • • • • Agent stabilizator . Astfel. Europa Nova. o politică fiscală mai puţin dură şi un climat mai permisiv pentru afaceri. pag. C. absolutistă) precum şi sistemul partidelor politice (unipartid. gradul de stabilitate politică şi atitudinea puterii şi administraţiei faţă de afaceri. multipartid. pag. Caluschi . prin intermediul regiilor autonome aflate în proprietatea sa. cit. Principiile axiale ale noului marketing1 se aplică în condiţiile sociale şi economice create de tehnologiile avansate ale energiei nucleare. coaliţii) îşi pun amprenta asupra întregii vieţi economice. 5. C. fotografică etc. bipartid. Revoluţia care se desfăşoară în domeniile telecomunicaţiilor. chimice dar şi din domenii precum industria alimentară.op. Consumator. biotehnologiei. 11 2Şt. atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă.organismele statului impunând reglementări în activitatea economică. în convergenţa computerelor şi telecomunicaţiilor. picturale ale televiziunii şi care are la dispoziţia sa importante bănci de date computerizate privind piaţa şi evenimentele care o influenţează.

publicitatea şi comunicarea în audiovizual. Elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisiv în delimitarea segmentelor de piaţă.Pentru a aprecia perspectivele investiţiei sale investitorul îşi pune întrebarea "Care este stabilitatea politicii guvernului?" Mediul juridic este constituit din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care vizează: calitatea produselor. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. mecenatul şi sponsorizarea etc. Legislaţia specifică activităţii de marketing. asistenţa socială. 5.tarifele şi cotele de import şi export. protecţia brevetelor de invenţie. în conturarea unei anumite tipologii a cumpărătorilor. protecţia mediului. Influenţele politico-legale asupra activităţii de marketing pot fi grupate în cinci categorii: 1. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. Relaţiile statului cu sectorul privat . Statul este principalul furnizor de informaţii privind piaţa (prin intermediul Comisiei Naţionale pentru Statistică). protecţia consumatorilor. 2. metodele de vânzare. idei şi atitudini ale unui grup omogen de oameni care sunt transmise din generaţie în generaţie. programele de reducere a şomajului (de ex. Mediul politic (practicile şi politicile guvernelor) şi mediul legal (legile şi actele normative împreună cu interpretările lor) pot să faciliteze sau să ducă la restrângerea activităţii firmelor. 3. Se au în vedere normele. regimul investiţiilor străine.legile privind drepturile civile.activitatea oricărei firme este în mod evident influenţată de nivelul impozitelor pe care trebuie să le plătească.. prin reducerea de taxe pentru firmele care angajează şomeri sau care creează noi locuri de muncă). a produselor. Legislaţia în domeniul social şi protecţia mediului înconjurător . Aceste elemente influenţează comportamentul de cumpărare şi consum de care trebuie să ţină seama specialiştii de marketing ai firmei. concurenţa neloială. Mediul cultural Mediul cultural este alcătuit din ansamblul factorilor şi instituţiilor care influenţează valorile de bază. Cultura încorporează setul de valori. credinţele. Politici monetare şi fiscale . 4. 5 . ambalarea şi condiţionarea produselor. modelelor şi desenelor. modul de percepere. 6. tradiţiile şi uzanţele la care se raportează membrii unei societăţi.

dezvoltare. obiceiurile. Obiceiurile culinare. acestea se traduc în obstacole în calea produselor şi firmelor străine. Aşa cum este ilustrat în tabelul următor. Valori şi atitudini. organizarea socială. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe. În timp ce în Franţa brânza este privită ca o delicatesă. uneori. infrastructura elementelor tehnologice de bază. Economică. cum ar fi supa în plic. Deoarece fiecare cultură are un sistem propriu de valori şi atitudini. religia. în unele ţări. Danciu . De asemenea. în Japonia brânza este privită ca fiind lapte stricat şi este foarte rar acceptată în meniu. clienţii de pe pieţele externe. obţinând astfel informaţii de piaţă. investiţiile pentru cercetare . politica referitoare la cercetare şi tehnologie. plicurile trebuie să conţină mai puţină supă. furnizorii. în timp ce. El îşi dezvoltă o anumită atitudine în judecarea ofertei de import. Limba ajută specialiştii în marketing să comunice cu liderii politici. în funcţie de mărimea familiei. Printre factorii tehnologici pot fi menţionaţi: nivelul tehnic al cumpărătorului. simbolurile diferă de la o zonă sau ţară la alta. cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa. Consumatorul de astăzi este mult mai conştient de multiplele semnificaţii culturale ale bunurilor şi serviciilor ce I se oferă pentru satisfacerea preferinţelor şi se implică în mai mare măsură în judecarea comparativă a variantelor ce-I stau la dispoziţie pentru atingerea scopurilor sale de viaţă. Bucureşti. Obiceiurile de consum determină. valorile şi atitudinile. de exemplu. Componentele culturii sunt: cultura materială. Religia joacă un rol important în dezvoltarea marketingului. de exemplu. Astfel. în altele. sunt puternic influenţate de cultură. Fiecare cultură are anumite simboluri specifice care pot avea un impact asupra activităţii de marketing. limba. Ed.3 Cultura materială include toate uneltele şi obiectele unei societăţi care sunt rezultatul unui proces tehnologic. tehnologiile avansate şi tehnologiile cheie.Pe piaţă putem identifica o strânsă corelaţie între schimbările din mediul cultural şi oportunităţile de marketing.Marketing internaţional. Firmele angrenate în operaţiuni pe piaţa internaţională trebuie să acorde atenţie deosebită traducerii corecte a mesajelor publicitare în limba specifică pieţei locale. estetica. adaptarea mărimii ambalajelor şi a etichetelor. foarte 3V. produsele alimentare. trebuie ambalate în cantităţi mai mari. ceea ce condiţionează atât felul produselor şi maniera distribuirii lor. 1998. existând câteva sute de varietăţi diferite. 49 6 . angajaţii. ale mesajelor transmise pieţei. pag.

a. Unele schimbări culturale au avut un impact major asupra marketingului. valori şi norme comportamentale după care se conduce societatea. Produsele complexe sau cele care necesită instrucţiuni de folosinţă trebuie adaptate la nivelul educaţional şi al abilităţii pieţei. mariajul nu mai este o condiţie prealabilă pentru alcătuirea familiei. mai individualişti şi mai preocupaţi de sănătate şi de problemele de mediu înconjurător. de nivelul educaţional al membrilor canalelor. 7 . sunt mai cosmopoliţi. Estetica. Prin analizarea gradului de cultură al unei societăţi se pot identifica principalele credinţe. în zilele noastre. însă consideră stridiile un adevărat regal. evreii ortodocşi nu ar consuma niciodată stridii. construcţiile trebuie să ţină seama de preferinţele estetice locale în ceea ce priveşte designul. au mai mult discernământ. Astfel. în timp ce albul are aceeaşi valoare simbolică în Japonia şi în cea mai mare parte a Orientului Îndepărtat. consumatorii sunt în general mai maturi. în parte. negrul este culoarea ce evocă tristeţea în SUA şi Europa. Multe dintre normele culturale s-au schimbat de-a lungul timpului. acestea oferind o serie de indicii asupra preferinţelor populaţiei pentru produse şi servicii. ambalajele. vizibil mai ales în ţările occidentale dezvoltate. Natura şi calitatea serviciilor de marketing. cum este cazul agenţiilor publicitare. Culoarea este deseori folosită ca element de identificare a firmei şi ea trebuie să ţină seama de valoarea simbolică a acesteia. întrucât moluştele nu sunt kosher. trebuie adaptate programele publicitare şi etichetele. mai rafinaţi. cât şi în găsirea de cercetători calificaţi. În concluzie. Produsele. Cooperarea cu canalele de distribuţie va depinde. influenţa religiei a scăzut. putând apărea următoarele situaţii:21 • Când consumatorii sunt analfabeţi. Educaţia are o influenţă deosebită asupra activităţii de marketing. divorţul şi recăsătoria au creat noi tipuri de familie ş. De exemplu.puţini britanici ar consimţi să mănânce insecte. • • • • Realizarea cercetării de marketing poate fi dificilă atât în comunicarea cu consumatorii. va depinde de modul în care sistemul educaţional pregăteşte populaţia pentru asemenea ocupaţii.

Şt. C. Europa Nova.Noul marketing în mileniul III. C. Ed. Munteanu. Danciu . M. Drăgan.Marketing internaţional. Prutianu. Economică. Demetrescu . 1998. Caluschi 3. C. Ed. Bucureşti. 2.Bibliografie 1. Bucureşti. 1998 8 . V. C. J.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->