Macromediul firmei

Macromediul firmei cuprinde un complex de variabile (factori) necontrolabile cu care aceasta intră în relaţii indirecte, pe termen lung, şi anume: mediul demografic, economic, natural, tehnologic, politic şi juridic, socio-cultural.

1. Mediul demografic Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor potenţiali. Caracteristicile demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sex, pe vârstă, densitatea, mobilitatea, rata natalităţii, rata căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă (rural, urban), afilierea religioasă, educaţia şi ocupaţia. La nivel microeconomic, studiul numărului populaţiei dintr-o zonă este punctul de plecare în stabilirea dimensiunilor pieţei potenţiale.

2. Mediul economic Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor care compun viaţa economică a spaţiului în care acţionează firma. În vederea caracterizării mediului economic trebuie să luăm în considerare: • • Piaţa internă şi piaţa externă; Produsul intern brut (în preţuri curente, în preţuri comparabile, în structură: consum privat, consum public, investiţii brute, contribuţii externe); • • • • Structura pe ramuri a economiei; Nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramură; Venitul mediu pe locuitor (nominal şi real) Structura veniturilor (pe forme de provenienţă, pe grupe de deţinători de venituri: mici, medii, mari, foarte mari); • Cheltuielile de consum (pe total, în structură pe grupe de menaje: salariaţi, ţărani, etc.); • Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată (la 1000 persoane/familii/gospodării);

pensionari

1

rata şomajului). Situaţia financiar-valutară. Producţia principalelor produse industriale (electricitate. indicele preţurilor bunurilor de consum). benzină. iar pentru unele firme (de ex. Preţurile în evoluţia lor (indicele preţurilor cu ridicata.). Mediul natural Mediul natural reprezintă ansamblul resurselor (resursele solului şi subsolului. Factorii de mediu economic se reflectă direct sau indirect în situaţia pieţei. climă) ale unei ţări. pe total şi pe principalele ramuri. nivelul veniturilor băneşti şi mărimea cererii de mărfuri. motorină. ci şi sezonalitatea activităţii comerciale a multor producători. minereu de fier. îngrăşăminte chimice. hârtie etc. nivelul concurenţei etc. dezvoltarea unor reţele globale de afaceri care îşi extind puterea şi dominaţia în finanţele şi comerţul mondial. Soldul balanţei comerciale (total. Din agricultură. Importul (pe total şi pe locuitor). cărbune. turism. Printre tendinţele care se manifestă în prezent în mediul economic pe plan mondial menţionăm: > globalizarea economiei: lărgirea pieţelor de aprovizionare şi de desfacere ale firmelor.) acestea intră chiar în obiectivul activităţii. De exemplu. prospecţiuni etc. Condiţiile naturale determină modul de localizare în spaţiu a activităţilor umane. este plasată într-un cadru natural determinat care creează anumite oportunităţi sau exercită anumite constrângeri asupra pieţei sale. determinând volumul şi structura ofertei de mărfuri. chiar dacă veniturile cresc.• • • • • • • • • • Gradul de ocupare a forţei de muncă (proporţia populaţiei ocupate în populaţia activă. vânzările de băuturi răcoritoare sunt puternic 2 . oţel. Regimul investiţiilor Suprafaţa şi producţia agricolă. Bursa de valori. 3. > scăderea puterii de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei. Firma. cu ţările central şi est-europene). regnul animal şi vegetal) şi al condiţiilor naturale (relief. Soldul balanţei de plăţi. mişcarea preţurilor. Clima determină nu numai localizarea punctelor de vânzare. ca şi consumatorul. cu ţările industrializate occidentale.

influenţate de succesiunea anotimpurilor. ceea ce antrenează o serie de reacţii în lanţ: restrângerea tuturor activităţilor din zonă (filaturi. ţesătorii. Gândiţi-vă doar la implicaţiile apariţiei pe piaţă a materialului plastic. firmele trebuie să urmărească aceste schimbări şi să-şi adapteze mixul de marketing 3 . Noile tehnologii au influenţe directe în tipurile de produse care sunt oferite pe piaţă. Existenţa unor zăcăminte are o influenţă directă asupra dezvoltării unei zone geografice. progresul tehnico – ştiinţific poate duce la revoluţionarea unei industrii sau o poate distruge. îmbunătăţind calitatea vieţii într-o anumită zonă. Ca şi alte schimbări ale mediului. de exemplu. a computerelor. zonele bogate în zăcăminte de cărbune concentrează industria extractivă şi de prelucrare a acestui tip de materie primă. pentru conştientizarea opiniei publice şi reducerea consumului de energie şi materii prime. Astfel. ci şi de demersurile în direcţia schimbării tehnologiilor. a antibioticelor sau anticoncepţionalelor. distribuţie şi promovare. Produse pentru plajă) nu se află la timpul potrivit în magazine. Mediul tehnologic Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi strategiilor de marketing pe termen mediu şi lung. evoluţia de la telefonul cu fir la telefonul fără fir se datorează bineînţeles tehnologiei.). Autoturismele. uşurează viaţa multora dintre noi. preţ. Dacă produsele ale căror vânzări sunt sezoniere (de ex. Epuizarea acestor resurse însă poate conduce (în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative) la sistarea activităţilor de extracţie şi prelucrare. de exemplu. închiderea firmelor care foloseau ca forţă de muncă soţiile minerilor. De exemplu. Progresul tehnico-ştiinţific poate fi benefic. datorită schimbărilor majore pe care descoperirile tehnico-ştiinţifice le pot determina. Promovarea şi distribuţia prin intermediul Internetului se datorează tot tehnologiei. a televizoarelor. ele nu vor fi vândute. Marketingul ecologic vizează aspectele ecologice ce ţin nu numai de remedierea deteriorărilor aduse mediului. Tehnologia afectează fiecare din componentele mixului de marketing: produs. Preţurile sunt şi ele influenţate de tehnologie. dar au o influenţă majoră în poluarea oraşelor. Ca urmare. încetarea activităţii unor şcoli şi spitale. dar poate crea probleme majore mediului înconjurător şi societăţii. croitorii etc. falimentul unor comercianţi etc. Activitatea de distribuţie a fost îmbunătăţită de apariţia programelor specializate în gestiunea stocurilor. eliminarea gunoaielor sau purificarea apelor. 4.

crearea unor noi materiale. în convergenţa computerelor şi telecomunicaţiilor. C. Revoluţia care se desfăşoară în domeniile telecomunicaţiilor. ai cărei locuitori sunt conştienţi unii despre alţii datorită imaginilor vii. fotografică etc.Noul marketing în mileniul III. bipartid. Caluschi . coaliţii) îşi pun amprenta asupra întregii vieţi economice. raporturile dintre ele. energie etc. o politică fiscală mai puţin dură şi un climat mai permisiv pentru afaceri. Ed. cea farmaceutică. Astfel.în raport cu acestea. absolutistă) precum şi sistemul partidelor politice (unipartid. atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă. Principiile axiale ale noului marketing1 se aplică în condiţiile sociale şi economice create de tehnologiile avansate ale energiei nucleare. Munteanu. Furnizor de materii prime. gradul de stabilitate politică şi atitudinea puterii şi administraţiei faţă de afaceri. ale comunicaţiilor prin sateliţi.interesat în prevenirea perioadelor de criză. C. picturale ale televiziunii şi care are la dispoziţia sa importante bănci de date computerizate privind piaţa şi evenimentele care o influenţează. C.organismele statului impunând reglementări în activitatea economică. Agent regulator . pag. deplasarea în spaţiul cosmic. biroticii şi altor realizări ale revoluţiei electronice. Demetrescu . Tipul de guvernare (parlamentară. cit. Mediul politic şi juridic Mediul politic include structura forţelor politice ale societăţii. Drăgan. C. chimice dar şi din domenii precum industria alimentară. Responsabilii de marketing trebuie să cunoască tendinţele ce se vor afirma în structura consumului ca urmare a progreselor tehnologice. Prutianu. Europa Nova. duc la accelerarea schimburilor economice şi a schimbărilor sociale. biotehnologiei. 285 4 .2 Statul poate fi privit în mai multe ipostaze: • • • • Agent stabilizator . pag. În prezent. inteligenţa artificială etc. Datorită computerelor şi Internetului. gradul de implicare a statului în economie. multipartid. 1J. Consumator. oamenii trăiesc într-o lume vast lărgită. 11 2Şt. asistăm la dezvoltarea explozivă a comunicaţiilor.op. prin intermediul regiilor autonome aflate în proprietatea sa. 5. Era electronică are un puternic impact asupra marketingului tehnologiilor industriale. M. Bucureşti. 1998.

. metodele de vânzare.Pentru a aprecia perspectivele investiţiei sale investitorul îşi pune întrebarea "Care este stabilitatea politicii guvernului?" Mediul juridic este constituit din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care vizează: calitatea produselor. Mediul cultural Mediul cultural este alcătuit din ansamblul factorilor şi instituţiilor care influenţează valorile de bază. modul de percepere.tarifele şi cotele de import şi export. prin reducerea de taxe pentru firmele care angajează şomeri sau care creează noi locuri de muncă). Influenţele politico-legale asupra activităţii de marketing pot fi grupate în cinci categorii: 1. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. 3. Mediul politic (practicile şi politicile guvernelor) şi mediul legal (legile şi actele normative împreună cu interpretările lor) pot să faciliteze sau să ducă la restrângerea activităţii firmelor. tradiţiile şi uzanţele la care se raportează membrii unei societăţi. Legislaţia în domeniul social şi protecţia mediului înconjurător . Aceste elemente influenţează comportamentul de cumpărare şi consum de care trebuie să ţină seama specialiştii de marketing ai firmei.legile privind drepturile civile. 2. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. idei şi atitudini ale unui grup omogen de oameni care sunt transmise din generaţie în generaţie. credinţele. regimul investiţiilor străine. programele de reducere a şomajului (de ex. protecţia mediului.activitatea oricărei firme este în mod evident influenţată de nivelul impozitelor pe care trebuie să le plătească. Elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisiv în delimitarea segmentelor de piaţă. publicitatea şi comunicarea în audiovizual. protecţia consumatorilor. a produselor. Relaţiile statului cu sectorul privat . Politici monetare şi fiscale . protecţia brevetelor de invenţie. concurenţa neloială. Se au în vedere normele. Statul este principalul furnizor de informaţii privind piaţa (prin intermediul Comisiei Naţionale pentru Statistică). protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ. Legislaţia specifică activităţii de marketing. 5 . ambalarea şi condiţionarea produselor. modelelor şi desenelor. 6. în conturarea unei anumite tipologii a cumpărătorilor. 5. mecenatul şi sponsorizarea etc. asistenţa socială. 4. Cultura încorporează setul de valori.

estetica. în Japonia brânza este privită ca fiind lapte stricat şi este foarte rar acceptată în meniu. Aşa cum este ilustrat în tabelul următor. organizarea socială. produsele alimentare. infrastructura elementelor tehnologice de bază. trebuie ambalate în cantităţi mai mari. În timp ce în Franţa brânza este privită ca o delicatesă. Obiceiurile de consum determină. Consumatorul de astăzi este mult mai conştient de multiplele semnificaţii culturale ale bunurilor şi serviciilor ce I se oferă pentru satisfacerea preferinţelor şi se implică în mai mare măsură în judecarea comparativă a variantelor ce-I stau la dispoziţie pentru atingerea scopurilor sale de viaţă. Fiecare cultură are anumite simboluri specifice care pot avea un impact asupra activităţii de marketing. cum ar fi supa în plic. obţinând astfel informaţii de piaţă. de exemplu. Religia joacă un rol important în dezvoltarea marketingului. adaptarea mărimii ambalajelor şi a etichetelor. cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa. Valori şi atitudini. acestea se traduc în obstacole în calea produselor şi firmelor străine. Economică. în funcţie de mărimea familiei. religia. Bucureşti. Limba ajută specialiştii în marketing să comunice cu liderii politici. existând câteva sute de varietăţi diferite.dezvoltare.Pe piaţă putem identifica o strânsă corelaţie între schimbările din mediul cultural şi oportunităţile de marketing. politica referitoare la cercetare şi tehnologie. ale mesajelor transmise pieţei. uneori. limba. furnizorii. 1998.Marketing internaţional. de exemplu. angajaţii. pag. tehnologiile avansate şi tehnologiile cheie. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe. în altele. foarte 3V. Firmele angrenate în operaţiuni pe piaţa internaţională trebuie să acorde atenţie deosebită traducerii corecte a mesajelor publicitare în limba specifică pieţei locale. Componentele culturii sunt: cultura materială. Printre factorii tehnologici pot fi menţionaţi: nivelul tehnic al cumpărătorului. obiceiurile. Obiceiurile culinare. De asemenea. clienţii de pe pieţele externe. valorile şi atitudinile. simbolurile diferă de la o zonă sau ţară la alta. Danciu . ceea ce condiţionează atât felul produselor şi maniera distribuirii lor. Deoarece fiecare cultură are un sistem propriu de valori şi atitudini. El îşi dezvoltă o anumită atitudine în judecarea ofertei de import. în unele ţări. Astfel. plicurile trebuie să conţină mai puţină supă. investiţiile pentru cercetare . Ed. 49 6 . sunt puternic influenţate de cultură.3 Cultura materială include toate uneltele şi obiectele unei societăţi care sunt rezultatul unui proces tehnologic. în timp ce.

evreii ortodocşi nu ar consuma niciodată stridii. mai individualişti şi mai preocupaţi de sănătate şi de problemele de mediu înconjurător. Educaţia are o influenţă deosebită asupra activităţii de marketing. Estetica. Culoarea este deseori folosită ca element de identificare a firmei şi ea trebuie să ţină seama de valoarea simbolică a acesteia. Astfel. Cooperarea cu canalele de distribuţie va depinde. mariajul nu mai este o condiţie prealabilă pentru alcătuirea familiei. însă consideră stridiile un adevărat regal.a. în parte. vizibil mai ales în ţările occidentale dezvoltate. consumatorii sunt în general mai maturi. divorţul şi recăsătoria au creat noi tipuri de familie ş. au mai mult discernământ. În concluzie. sunt mai cosmopoliţi. • • • • Realizarea cercetării de marketing poate fi dificilă atât în comunicarea cu consumatorii. influenţa religiei a scăzut. Produsele. întrucât moluştele nu sunt kosher. acestea oferind o serie de indicii asupra preferinţelor populaţiei pentru produse şi servicii. De exemplu. Produsele complexe sau cele care necesită instrucţiuni de folosinţă trebuie adaptate la nivelul educaţional şi al abilităţii pieţei. negrul este culoarea ce evocă tristeţea în SUA şi Europa. va depinde de modul în care sistemul educaţional pregăteşte populaţia pentru asemenea ocupaţii. trebuie adaptate programele publicitare şi etichetele. în zilele noastre. Prin analizarea gradului de cultură al unei societăţi se pot identifica principalele credinţe. construcţiile trebuie să ţină seama de preferinţele estetice locale în ceea ce priveşte designul. Natura şi calitatea serviciilor de marketing. de nivelul educaţional al membrilor canalelor. Unele schimbări culturale au avut un impact major asupra marketingului. 7 . valori şi norme comportamentale după care se conduce societatea. cum este cazul agenţiilor publicitare. mai rafinaţi. Multe dintre normele culturale s-au schimbat de-a lungul timpului. cât şi în găsirea de cercetători calificaţi. ambalajele. în timp ce albul are aceeaşi valoare simbolică în Japonia şi în cea mai mare parte a Orientului Îndepărtat. putând apărea următoarele situaţii:21 • Când consumatorii sunt analfabeţi.puţini britanici ar consimţi să mănânce insecte.

Caluschi 3. Bucureşti. Ed. Demetrescu . Ed.Noul marketing în mileniul III. C. Europa Nova. V. Economică. C. Danciu . Munteanu. M.Marketing internaţional. C. 2. Şt. Prutianu. J. Bucureşti. 1998. Drăgan. 1998 8 . C.Bibliografie 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful