Macromediul firmei

Macromediul firmei cuprinde un complex de variabile (factori) necontrolabile cu care aceasta intră în relaţii indirecte, pe termen lung, şi anume: mediul demografic, economic, natural, tehnologic, politic şi juridic, socio-cultural.

1. Mediul demografic Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor potenţiali. Caracteristicile demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sex, pe vârstă, densitatea, mobilitatea, rata natalităţii, rata căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă (rural, urban), afilierea religioasă, educaţia şi ocupaţia. La nivel microeconomic, studiul numărului populaţiei dintr-o zonă este punctul de plecare în stabilirea dimensiunilor pieţei potenţiale.

2. Mediul economic Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor care compun viaţa economică a spaţiului în care acţionează firma. În vederea caracterizării mediului economic trebuie să luăm în considerare: • • Piaţa internă şi piaţa externă; Produsul intern brut (în preţuri curente, în preţuri comparabile, în structură: consum privat, consum public, investiţii brute, contribuţii externe); • • • • Structura pe ramuri a economiei; Nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramură; Venitul mediu pe locuitor (nominal şi real) Structura veniturilor (pe forme de provenienţă, pe grupe de deţinători de venituri: mici, medii, mari, foarte mari); • Cheltuielile de consum (pe total, în structură pe grupe de menaje: salariaţi, ţărani, etc.); • Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată (la 1000 persoane/familii/gospodării);

pensionari

1

minereu de fier. ca şi consumatorul. > scăderea puterii de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei. Firma. Condiţiile naturale determină modul de localizare în spaţiu a activităţilor umane. Preţurile în evoluţia lor (indicele preţurilor cu ridicata.• • • • • • • • • • Gradul de ocupare a forţei de muncă (proporţia populaţiei ocupate în populaţia activă. benzină. Soldul balanţei comerciale (total. vânzările de băuturi răcoritoare sunt puternic 2 . prospecţiuni etc. este plasată într-un cadru natural determinat care creează anumite oportunităţi sau exercită anumite constrângeri asupra pieţei sale. Producţia principalelor produse industriale (electricitate. Mediul natural Mediul natural reprezintă ansamblul resurselor (resursele solului şi subsolului. Situaţia financiar-valutară. regnul animal şi vegetal) şi al condiţiilor naturale (relief. Printre tendinţele care se manifestă în prezent în mediul economic pe plan mondial menţionăm: > globalizarea economiei: lărgirea pieţelor de aprovizionare şi de desfacere ale firmelor. cu ţările industrializate occidentale. Din agricultură. Soldul balanţei de plăţi. 3. iar pentru unele firme (de ex. îngrăşăminte chimice. dezvoltarea unor reţele globale de afaceri care îşi extind puterea şi dominaţia în finanţele şi comerţul mondial. rata şomajului).) acestea intră chiar în obiectivul activităţii. motorină.). cu ţările central şi est-europene). De exemplu. climă) ale unei ţări. hârtie etc. Bursa de valori. turism. mişcarea preţurilor. nivelul concurenţei etc. pe total şi pe principalele ramuri. Regimul investiţiilor Suprafaţa şi producţia agricolă. ci şi sezonalitatea activităţii comerciale a multor producători. chiar dacă veniturile cresc. Factorii de mediu economic se reflectă direct sau indirect în situaţia pieţei. oţel. indicele preţurilor bunurilor de consum). Importul (pe total şi pe locuitor). determinând volumul şi structura ofertei de mărfuri. Clima determină nu numai localizarea punctelor de vânzare. nivelul veniturilor băneşti şi mărimea cererii de mărfuri. cărbune.

zonele bogate în zăcăminte de cărbune concentrează industria extractivă şi de prelucrare a acestui tip de materie primă. ţesătorii. ceea ce antrenează o serie de reacţii în lanţ: restrângerea tuturor activităţilor din zonă (filaturi. închiderea firmelor care foloseau ca forţă de muncă soţiile minerilor. firmele trebuie să urmărească aceste schimbări şi să-şi adapteze mixul de marketing 3 . Marketingul ecologic vizează aspectele ecologice ce ţin nu numai de remedierea deteriorărilor aduse mediului. a computerelor. a antibioticelor sau anticoncepţionalelor. 4. falimentul unor comercianţi etc. dar au o influenţă majoră în poluarea oraşelor. Preţurile sunt şi ele influenţate de tehnologie. Promovarea şi distribuţia prin intermediul Internetului se datorează tot tehnologiei. Mediul tehnologic Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi strategiilor de marketing pe termen mediu şi lung. Autoturismele. Dacă produsele ale căror vânzări sunt sezoniere (de ex. ci şi de demersurile în direcţia schimbării tehnologiilor. Ca şi alte schimbări ale mediului. Noile tehnologii au influenţe directe în tipurile de produse care sunt oferite pe piaţă. încetarea activităţii unor şcoli şi spitale. dar poate crea probleme majore mediului înconjurător şi societăţii. Astfel.influenţate de succesiunea anotimpurilor. Activitatea de distribuţie a fost îmbunătăţită de apariţia programelor specializate în gestiunea stocurilor. Produse pentru plajă) nu se află la timpul potrivit în magazine. uşurează viaţa multora dintre noi. preţ. de exemplu. Tehnologia afectează fiecare din componentele mixului de marketing: produs. Ca urmare. pentru conştientizarea opiniei publice şi reducerea consumului de energie şi materii prime. Gândiţi-vă doar la implicaţiile apariţiei pe piaţă a materialului plastic. evoluţia de la telefonul cu fir la telefonul fără fir se datorează bineînţeles tehnologiei. Epuizarea acestor resurse însă poate conduce (în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative) la sistarea activităţilor de extracţie şi prelucrare. de exemplu. ele nu vor fi vândute. datorită schimbărilor majore pe care descoperirile tehnico-ştiinţifice le pot determina. croitorii etc. De exemplu. eliminarea gunoaielor sau purificarea apelor. Existenţa unor zăcăminte are o influenţă directă asupra dezvoltării unei zone geografice. Progresul tehnico-ştiinţific poate fi benefic. îmbunătăţind calitatea vieţii într-o anumită zonă. progresul tehnico – ştiinţific poate duce la revoluţionarea unei industrii sau o poate distruge. a televizoarelor. distribuţie şi promovare.).

fotografică etc. M. Europa Nova. biotehnologiei. biroticii şi altor realizări ale revoluţiei electronice. 1J.organismele statului impunând reglementări în activitatea economică. Tipul de guvernare (parlamentară. Consumator. 11 2Şt. gradul de implicare a statului în economie. multipartid. picturale ale televiziunii şi care are la dispoziţia sa importante bănci de date computerizate privind piaţa şi evenimentele care o influenţează. Prutianu. Demetrescu . Bucureşti. Drăgan. Furnizor de materii prime.Noul marketing în mileniul III. inteligenţa artificială etc. ai cărei locuitori sunt conştienţi unii despre alţii datorită imaginilor vii. chimice dar şi din domenii precum industria alimentară. C. 1998. raporturile dintre ele. crearea unor noi materiale. absolutistă) precum şi sistemul partidelor politice (unipartid. Era electronică are un puternic impact asupra marketingului tehnologiilor industriale. o politică fiscală mai puţin dură şi un climat mai permisiv pentru afaceri. energie etc. 5. oamenii trăiesc într-o lume vast lărgită.în raport cu acestea. gradul de stabilitate politică şi atitudinea puterii şi administraţiei faţă de afaceri. cit. ale comunicaţiilor prin sateliţi. deplasarea în spaţiul cosmic. cea farmaceutică. Ed. atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă. coaliţii) îşi pun amprenta asupra întregii vieţi economice. 285 4 . Astfel. În prezent. duc la accelerarea schimburilor economice şi a schimbărilor sociale. pag. Agent regulator .op. Principiile axiale ale noului marketing1 se aplică în condiţiile sociale şi economice create de tehnologiile avansate ale energiei nucleare. în convergenţa computerelor şi telecomunicaţiilor. C. pag.2 Statul poate fi privit în mai multe ipostaze: • • • • Agent stabilizator . C.interesat în prevenirea perioadelor de criză. asistăm la dezvoltarea explozivă a comunicaţiilor. Caluschi . C. Munteanu. Mediul politic şi juridic Mediul politic include structura forţelor politice ale societăţii. bipartid. prin intermediul regiilor autonome aflate în proprietatea sa. Datorită computerelor şi Internetului. Revoluţia care se desfăşoară în domeniile telecomunicaţiilor. Responsabilii de marketing trebuie să cunoască tendinţele ce se vor afirma în structura consumului ca urmare a progreselor tehnologice.

mecenatul şi sponsorizarea etc. Elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisiv în delimitarea segmentelor de piaţă.. în conturarea unei anumite tipologii a cumpărătorilor. 5 . protecţia mediului. asistenţa socială.Pentru a aprecia perspectivele investiţiei sale investitorul îşi pune întrebarea "Care este stabilitatea politicii guvernului?" Mediul juridic este constituit din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care vizează: calitatea produselor. Legislaţia în domeniul social şi protecţia mediului înconjurător . credinţele. 2. tradiţiile şi uzanţele la care se raportează membrii unei societăţi. Legislaţia specifică activităţii de marketing. Aceste elemente influenţează comportamentul de cumpărare şi consum de care trebuie să ţină seama specialiştii de marketing ai firmei. 5. a produselor. Se au în vedere normele. idei şi atitudini ale unui grup omogen de oameni care sunt transmise din generaţie în generaţie. metodele de vânzare. ambalarea şi condiţionarea produselor. Mediul politic (practicile şi politicile guvernelor) şi mediul legal (legile şi actele normative împreună cu interpretările lor) pot să faciliteze sau să ducă la restrângerea activităţii firmelor. 4. modelelor şi desenelor.tarifele şi cotele de import şi export. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. concurenţa neloială. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. regimul investiţiilor străine. 6. protecţia consumatorilor. Cultura încorporează setul de valori. Statul este principalul furnizor de informaţii privind piaţa (prin intermediul Comisiei Naţionale pentru Statistică). programele de reducere a şomajului (de ex.activitatea oricărei firme este în mod evident influenţată de nivelul impozitelor pe care trebuie să le plătească. protecţia brevetelor de invenţie. Politici monetare şi fiscale . publicitatea şi comunicarea în audiovizual. modul de percepere. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ. Mediul cultural Mediul cultural este alcătuit din ansamblul factorilor şi instituţiilor care influenţează valorile de bază. Relaţiile statului cu sectorul privat .legile privind drepturile civile. prin reducerea de taxe pentru firmele care angajează şomeri sau care creează noi locuri de muncă). Influenţele politico-legale asupra activităţii de marketing pot fi grupate în cinci categorii: 1. 3.

Obiceiurile culinare. acestea se traduc în obstacole în calea produselor şi firmelor străine. produsele alimentare. foarte 3V. Consumatorul de astăzi este mult mai conştient de multiplele semnificaţii culturale ale bunurilor şi serviciilor ce I se oferă pentru satisfacerea preferinţelor şi se implică în mai mare măsură în judecarea comparativă a variantelor ce-I stau la dispoziţie pentru atingerea scopurilor sale de viaţă. Obiceiurile de consum determină.3 Cultura materială include toate uneltele şi obiectele unei societăţi care sunt rezultatul unui proces tehnologic. organizarea socială. simbolurile diferă de la o zonă sau ţară la alta. De asemenea. Componentele culturii sunt: cultura materială. în Japonia brânza este privită ca fiind lapte stricat şi este foarte rar acceptată în meniu. pag. plicurile trebuie să conţină mai puţină supă. Bucureşti.Pe piaţă putem identifica o strânsă corelaţie între schimbările din mediul cultural şi oportunităţile de marketing. în timp ce. obiceiurile. Danciu .dezvoltare. de exemplu. de exemplu. investiţiile pentru cercetare . în unele ţări. Astfel. El îşi dezvoltă o anumită atitudine în judecarea ofertei de import. tehnologiile avansate şi tehnologiile cheie. ceea ce condiţionează atât felul produselor şi maniera distribuirii lor. Aşa cum este ilustrat în tabelul următor. în altele. Printre factorii tehnologici pot fi menţionaţi: nivelul tehnic al cumpărătorului. Religia joacă un rol important în dezvoltarea marketingului. trebuie ambalate în cantităţi mai mari. Ed. infrastructura elementelor tehnologice de bază. estetica. ale mesajelor transmise pieţei. adaptarea mărimii ambalajelor şi a etichetelor. 1998. cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa. sunt puternic influenţate de cultură. religia. Limba ajută specialiştii în marketing să comunice cu liderii politici. Valori şi atitudini. Deoarece fiecare cultură are un sistem propriu de valori şi atitudini. politica referitoare la cercetare şi tehnologie. Fiecare cultură are anumite simboluri specifice care pot avea un impact asupra activităţii de marketing. valorile şi atitudinile. Economică. Firmele angrenate în operaţiuni pe piaţa internaţională trebuie să acorde atenţie deosebită traducerii corecte a mesajelor publicitare în limba specifică pieţei locale. angajaţii. uneori. 49 6 . limba.Marketing internaţional. în funcţie de mărimea familiei. furnizorii. cum ar fi supa în plic. obţinând astfel informaţii de piaţă. clienţii de pe pieţele externe. existând câteva sute de varietăţi diferite. În timp ce în Franţa brânza este privită ca o delicatesă. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe.

Produsele. Multe dintre normele culturale s-au schimbat de-a lungul timpului. de nivelul educaţional al membrilor canalelor. va depinde de modul în care sistemul educaţional pregăteşte populaţia pentru asemenea ocupaţii. putând apărea următoarele situaţii:21 • Când consumatorii sunt analfabeţi. cum este cazul agenţiilor publicitare. Astfel. Cooperarea cu canalele de distribuţie va depinde. în zilele noastre. Produsele complexe sau cele care necesită instrucţiuni de folosinţă trebuie adaptate la nivelul educaţional şi al abilităţii pieţei. însă consideră stridiile un adevărat regal. mai rafinaţi. mariajul nu mai este o condiţie prealabilă pentru alcătuirea familiei. 7 . mai individualişti şi mai preocupaţi de sănătate şi de problemele de mediu înconjurător. evreii ortodocşi nu ar consuma niciodată stridii. în parte. ambalajele. au mai mult discernământ. întrucât moluştele nu sunt kosher.a. Educaţia are o influenţă deosebită asupra activităţii de marketing. Prin analizarea gradului de cultură al unei societăţi se pot identifica principalele credinţe. • • • • Realizarea cercetării de marketing poate fi dificilă atât în comunicarea cu consumatorii. influenţa religiei a scăzut. cât şi în găsirea de cercetători calificaţi. Culoarea este deseori folosită ca element de identificare a firmei şi ea trebuie să ţină seama de valoarea simbolică a acesteia. Estetica. consumatorii sunt în general mai maturi. vizibil mai ales în ţările occidentale dezvoltate. De exemplu.puţini britanici ar consimţi să mănânce insecte. În concluzie. acestea oferind o serie de indicii asupra preferinţelor populaţiei pentru produse şi servicii. în timp ce albul are aceeaşi valoare simbolică în Japonia şi în cea mai mare parte a Orientului Îndepărtat. divorţul şi recăsătoria au creat noi tipuri de familie ş. negrul este culoarea ce evocă tristeţea în SUA şi Europa. sunt mai cosmopoliţi. construcţiile trebuie să ţină seama de preferinţele estetice locale în ceea ce priveşte designul. valori şi norme comportamentale după care se conduce societatea. Natura şi calitatea serviciilor de marketing. Unele schimbări culturale au avut un impact major asupra marketingului. trebuie adaptate programele publicitare şi etichetele.

C. M. V.Noul marketing în mileniul III. Ed. C.Bibliografie 1. Şt. Danciu . Economică. C. C. 1998 8 . Caluschi 3. Demetrescu . 1998.Marketing internaţional. Bucureşti. 2. Bucureşti. Drăgan. Europa Nova. Munteanu. J. Ed. Prutianu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful