Macromediul firmei

Macromediul firmei cuprinde un complex de variabile (factori) necontrolabile cu care aceasta intră în relaţii indirecte, pe termen lung, şi anume: mediul demografic, economic, natural, tehnologic, politic şi juridic, socio-cultural.

1. Mediul demografic Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor potenţiali. Caracteristicile demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sex, pe vârstă, densitatea, mobilitatea, rata natalităţii, rata căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă (rural, urban), afilierea religioasă, educaţia şi ocupaţia. La nivel microeconomic, studiul numărului populaţiei dintr-o zonă este punctul de plecare în stabilirea dimensiunilor pieţei potenţiale.

2. Mediul economic Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor care compun viaţa economică a spaţiului în care acţionează firma. În vederea caracterizării mediului economic trebuie să luăm în considerare: • • Piaţa internă şi piaţa externă; Produsul intern brut (în preţuri curente, în preţuri comparabile, în structură: consum privat, consum public, investiţii brute, contribuţii externe); • • • • Structura pe ramuri a economiei; Nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramură; Venitul mediu pe locuitor (nominal şi real) Structura veniturilor (pe forme de provenienţă, pe grupe de deţinători de venituri: mici, medii, mari, foarte mari); • Cheltuielile de consum (pe total, în structură pe grupe de menaje: salariaţi, ţărani, etc.); • Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată (la 1000 persoane/familii/gospodării);

pensionari

1

benzină. dezvoltarea unor reţele globale de afaceri care îşi extind puterea şi dominaţia în finanţele şi comerţul mondial. hârtie etc. Bursa de valori. regnul animal şi vegetal) şi al condiţiilor naturale (relief. mişcarea preţurilor. ci şi sezonalitatea activităţii comerciale a multor producători.). motorină. cu ţările industrializate occidentale. oţel. chiar dacă veniturile cresc. Firma. rata şomajului). turism. Producţia principalelor produse industriale (electricitate. Condiţiile naturale determină modul de localizare în spaţiu a activităţilor umane. ca şi consumatorul. Din agricultură. Importul (pe total şi pe locuitor). Clima determină nu numai localizarea punctelor de vânzare. Mediul natural Mediul natural reprezintă ansamblul resurselor (resursele solului şi subsolului. cărbune. Preţurile în evoluţia lor (indicele preţurilor cu ridicata. nivelul concurenţei etc. Regimul investiţiilor Suprafaţa şi producţia agricolă. îngrăşăminte chimice.• • • • • • • • • • Gradul de ocupare a forţei de muncă (proporţia populaţiei ocupate în populaţia activă. > scăderea puterii de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei. cu ţările central şi est-europene). De exemplu. Soldul balanţei comerciale (total. este plasată într-un cadru natural determinat care creează anumite oportunităţi sau exercită anumite constrângeri asupra pieţei sale. pe total şi pe principalele ramuri. minereu de fier. 3. Printre tendinţele care se manifestă în prezent în mediul economic pe plan mondial menţionăm: > globalizarea economiei: lărgirea pieţelor de aprovizionare şi de desfacere ale firmelor. indicele preţurilor bunurilor de consum).) acestea intră chiar în obiectivul activităţii. iar pentru unele firme (de ex. vânzările de băuturi răcoritoare sunt puternic 2 . prospecţiuni etc. Situaţia financiar-valutară. Soldul balanţei de plăţi. nivelul veniturilor băneşti şi mărimea cererii de mărfuri. Factorii de mediu economic se reflectă direct sau indirect în situaţia pieţei. determinând volumul şi structura ofertei de mărfuri. climă) ale unei ţări.

uşurează viaţa multora dintre noi. preţ. ceea ce antrenează o serie de reacţii în lanţ: restrângerea tuturor activităţilor din zonă (filaturi.). dar au o influenţă majoră în poluarea oraşelor. a computerelor. croitorii etc. Mediul tehnologic Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi strategiilor de marketing pe termen mediu şi lung. Marketingul ecologic vizează aspectele ecologice ce ţin nu numai de remedierea deteriorărilor aduse mediului. Tehnologia afectează fiecare din componentele mixului de marketing: produs. De exemplu. Gândiţi-vă doar la implicaţiile apariţiei pe piaţă a materialului plastic. Autoturismele. progresul tehnico – ştiinţific poate duce la revoluţionarea unei industrii sau o poate distruge. evoluţia de la telefonul cu fir la telefonul fără fir se datorează bineînţeles tehnologiei. 4. dar poate crea probleme majore mediului înconjurător şi societăţii. zonele bogate în zăcăminte de cărbune concentrează industria extractivă şi de prelucrare a acestui tip de materie primă. distribuţie şi promovare. Ca şi alte schimbări ale mediului. de exemplu. Promovarea şi distribuţia prin intermediul Internetului se datorează tot tehnologiei. Produse pentru plajă) nu se află la timpul potrivit în magazine. de exemplu. îmbunătăţind calitatea vieţii într-o anumită zonă. eliminarea gunoaielor sau purificarea apelor. Noile tehnologii au influenţe directe în tipurile de produse care sunt oferite pe piaţă. a televizoarelor. ele nu vor fi vândute. Epuizarea acestor resurse însă poate conduce (în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative) la sistarea activităţilor de extracţie şi prelucrare. datorită schimbărilor majore pe care descoperirile tehnico-ştiinţifice le pot determina.influenţate de succesiunea anotimpurilor. ţesătorii. Existenţa unor zăcăminte are o influenţă directă asupra dezvoltării unei zone geografice. Progresul tehnico-ştiinţific poate fi benefic. a antibioticelor sau anticoncepţionalelor. închiderea firmelor care foloseau ca forţă de muncă soţiile minerilor. Preţurile sunt şi ele influenţate de tehnologie. Astfel. firmele trebuie să urmărească aceste schimbări şi să-şi adapteze mixul de marketing 3 . pentru conştientizarea opiniei publice şi reducerea consumului de energie şi materii prime. Dacă produsele ale căror vânzări sunt sezoniere (de ex. încetarea activităţii unor şcoli şi spitale. Activitatea de distribuţie a fost îmbunătăţită de apariţia programelor specializate în gestiunea stocurilor. falimentul unor comercianţi etc. ci şi de demersurile în direcţia schimbării tehnologiilor. Ca urmare.

energie etc. C.Noul marketing în mileniul III. 1998.op. Era electronică are un puternic impact asupra marketingului tehnologiilor industriale. Astfel. Europa Nova. în convergenţa computerelor şi telecomunicaţiilor. Datorită computerelor şi Internetului. gradul de stabilitate politică şi atitudinea puterii şi administraţiei faţă de afaceri. pag. Ed. Prutianu. Consumator. pag. C. duc la accelerarea schimburilor economice şi a schimbărilor sociale. raporturile dintre ele. 1J. atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă. fotografică etc. ai cărei locuitori sunt conştienţi unii despre alţii datorită imaginilor vii. bipartid. picturale ale televiziunii şi care are la dispoziţia sa importante bănci de date computerizate privind piaţa şi evenimentele care o influenţează. ale comunicaţiilor prin sateliţi. Mediul politic şi juridic Mediul politic include structura forţelor politice ale societăţii.organismele statului impunând reglementări în activitatea economică. multipartid. inteligenţa artificială etc. deplasarea în spaţiul cosmic. Munteanu.interesat în prevenirea perioadelor de criză. C. 11 2Şt. C. cea farmaceutică. 5. absolutistă) precum şi sistemul partidelor politice (unipartid.2 Statul poate fi privit în mai multe ipostaze: • • • • Agent stabilizator .în raport cu acestea. Tipul de guvernare (parlamentară. gradul de implicare a statului în economie. Furnizor de materii prime. Principiile axiale ale noului marketing1 se aplică în condiţiile sociale şi economice create de tehnologiile avansate ale energiei nucleare. biroticii şi altor realizări ale revoluţiei electronice. oamenii trăiesc într-o lume vast lărgită. chimice dar şi din domenii precum industria alimentară. crearea unor noi materiale. Bucureşti. Drăgan. Revoluţia care se desfăşoară în domeniile telecomunicaţiilor. Demetrescu . o politică fiscală mai puţin dură şi un climat mai permisiv pentru afaceri. coaliţii) îşi pun amprenta asupra întregii vieţi economice. M. 285 4 . În prezent. biotehnologiei. asistăm la dezvoltarea explozivă a comunicaţiilor. Caluschi . cit. prin intermediul regiilor autonome aflate în proprietatea sa. Responsabilii de marketing trebuie să cunoască tendinţele ce se vor afirma în structura consumului ca urmare a progreselor tehnologice. Agent regulator .

protecţia consumatorilor. Mediul cultural Mediul cultural este alcătuit din ansamblul factorilor şi instituţiilor care influenţează valorile de bază. Se au în vedere normele. în conturarea unei anumite tipologii a cumpărătorilor. asistenţa socială. 2. idei şi atitudini ale unui grup omogen de oameni care sunt transmise din generaţie în generaţie. Statul este principalul furnizor de informaţii privind piaţa (prin intermediul Comisiei Naţionale pentru Statistică). Politici monetare şi fiscale . 3. regimul investiţiilor străine. 4. mecenatul şi sponsorizarea etc. 5 . Aceste elemente influenţează comportamentul de cumpărare şi consum de care trebuie să ţină seama specialiştii de marketing ai firmei.activitatea oricărei firme este în mod evident influenţată de nivelul impozitelor pe care trebuie să le plătească.Pentru a aprecia perspectivele investiţiei sale investitorul îşi pune întrebarea "Care este stabilitatea politicii guvernului?" Mediul juridic este constituit din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care vizează: calitatea produselor. Legislaţia în domeniul social şi protecţia mediului înconjurător . prin reducerea de taxe pentru firmele care angajează şomeri sau care creează noi locuri de muncă). 5. Influenţele politico-legale asupra activităţii de marketing pot fi grupate în cinci categorii: 1. modelelor şi desenelor. Mediul politic (practicile şi politicile guvernelor) şi mediul legal (legile şi actele normative împreună cu interpretările lor) pot să faciliteze sau să ducă la restrângerea activităţii firmelor. modul de percepere. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. ambalarea şi condiţionarea produselor. metodele de vânzare. publicitatea şi comunicarea în audiovizual. Relaţiile statului cu sectorul privat .. Elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisiv în delimitarea segmentelor de piaţă. concurenţa neloială. protecţia brevetelor de invenţie. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. tradiţiile şi uzanţele la care se raportează membrii unei societăţi. 6. a produselor.legile privind drepturile civile. Cultura încorporează setul de valori. programele de reducere a şomajului (de ex. Legislaţia specifică activităţii de marketing. protecţia mediului. credinţele.tarifele şi cotele de import şi export. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ.

Astfel. ceea ce condiţionează atât felul produselor şi maniera distribuirii lor.dezvoltare. acestea se traduc în obstacole în calea produselor şi firmelor străine. 1998. adaptarea mărimii ambalajelor şi a etichetelor. În timp ce în Franţa brânza este privită ca o delicatesă. de exemplu. Componentele culturii sunt: cultura materială. uneori. estetica.Marketing internaţional. în Japonia brânza este privită ca fiind lapte stricat şi este foarte rar acceptată în meniu. în timp ce. Printre factorii tehnologici pot fi menţionaţi: nivelul tehnic al cumpărătorului. de exemplu. produsele alimentare. sunt puternic influenţate de cultură. foarte 3V. Deoarece fiecare cultură are un sistem propriu de valori şi atitudini. 49 6 . Bucureşti. Limba ajută specialiştii în marketing să comunice cu liderii politici. Valori şi atitudini. clienţii de pe pieţele externe. Firmele angrenate în operaţiuni pe piaţa internaţională trebuie să acorde atenţie deosebită traducerii corecte a mesajelor publicitare în limba specifică pieţei locale.3 Cultura materială include toate uneltele şi obiectele unei societăţi care sunt rezultatul unui proces tehnologic. religia. Fiecare cultură are anumite simboluri specifice care pot avea un impact asupra activităţii de marketing. simbolurile diferă de la o zonă sau ţară la alta. pag. Obiceiurile de consum determină. cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa. Economică. Consumatorul de astăzi este mult mai conştient de multiplele semnificaţii culturale ale bunurilor şi serviciilor ce I se oferă pentru satisfacerea preferinţelor şi se implică în mai mare măsură în judecarea comparativă a variantelor ce-I stau la dispoziţie pentru atingerea scopurilor sale de viaţă. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe. politica referitoare la cercetare şi tehnologie. în unele ţări. limba. organizarea socială. valorile şi atitudinile. în funcţie de mărimea familiei. Obiceiurile culinare. ale mesajelor transmise pieţei. obiceiurile. cum ar fi supa în plic. Ed. De asemenea. furnizorii. în altele. obţinând astfel informaţii de piaţă. trebuie ambalate în cantităţi mai mari. Danciu .Pe piaţă putem identifica o strânsă corelaţie între schimbările din mediul cultural şi oportunităţile de marketing. angajaţii. tehnologiile avansate şi tehnologiile cheie. plicurile trebuie să conţină mai puţină supă. Religia joacă un rol important în dezvoltarea marketingului. existând câteva sute de varietăţi diferite. El îşi dezvoltă o anumită atitudine în judecarea ofertei de import. investiţiile pentru cercetare . infrastructura elementelor tehnologice de bază. Aşa cum este ilustrat în tabelul următor.

în zilele noastre. va depinde de modul în care sistemul educaţional pregăteşte populaţia pentru asemenea ocupaţii. Produsele complexe sau cele care necesită instrucţiuni de folosinţă trebuie adaptate la nivelul educaţional şi al abilităţii pieţei. influenţa religiei a scăzut. Educaţia are o influenţă deosebită asupra activităţii de marketing. întrucât moluştele nu sunt kosher. Culoarea este deseori folosită ca element de identificare a firmei şi ea trebuie să ţină seama de valoarea simbolică a acesteia. mariajul nu mai este o condiţie prealabilă pentru alcătuirea familiei. vizibil mai ales în ţările occidentale dezvoltate.puţini britanici ar consimţi să mănânce insecte. mai rafinaţi. trebuie adaptate programele publicitare şi etichetele. • • • • Realizarea cercetării de marketing poate fi dificilă atât în comunicarea cu consumatorii. Astfel. în parte. însă consideră stridiile un adevărat regal. de nivelul educaţional al membrilor canalelor. negrul este culoarea ce evocă tristeţea în SUA şi Europa. Unele schimbări culturale au avut un impact major asupra marketingului. divorţul şi recăsătoria au creat noi tipuri de familie ş. ambalajele. evreii ortodocşi nu ar consuma niciodată stridii. au mai mult discernământ. Cooperarea cu canalele de distribuţie va depinde. În concluzie. putând apărea următoarele situaţii:21 • Când consumatorii sunt analfabeţi. consumatorii sunt în general mai maturi. De exemplu. construcţiile trebuie să ţină seama de preferinţele estetice locale în ceea ce priveşte designul. Multe dintre normele culturale s-au schimbat de-a lungul timpului. acestea oferind o serie de indicii asupra preferinţelor populaţiei pentru produse şi servicii.a. 7 . mai individualişti şi mai preocupaţi de sănătate şi de problemele de mediu înconjurător. valori şi norme comportamentale după care se conduce societatea. Produsele. cum este cazul agenţiilor publicitare. Prin analizarea gradului de cultură al unei societăţi se pot identifica principalele credinţe. Natura şi calitatea serviciilor de marketing. sunt mai cosmopoliţi. în timp ce albul are aceeaşi valoare simbolică în Japonia şi în cea mai mare parte a Orientului Îndepărtat. Estetica. cât şi în găsirea de cercetători calificaţi.

Caluschi 3.Marketing internaţional. Bucureşti. Europa Nova. Bucureşti. M. 2. V. Economică. Danciu . C. Drăgan. Ed. J. 1998. Ed.Bibliografie 1. C. Prutianu. Şt. C. Munteanu. C. 1998 8 . Demetrescu .Noul marketing în mileniul III.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful