Macromediul firmei

Macromediul firmei cuprinde un complex de variabile (factori) necontrolabile cu care aceasta intră în relaţii indirecte, pe termen lung, şi anume: mediul demografic, economic, natural, tehnologic, politic şi juridic, socio-cultural.

1. Mediul demografic Mediul demografic este reprezentat de populaţia unei pieţe, privită ca număr total al consumatorilor potenţiali. Caracteristicile demografice ale unei pieţe sunt: mărimea populaţiei, structura pe sex, pe vârstă, densitatea, mobilitatea, rata natalităţii, rata căsătoriilor, rata mortalităţii, speranţa de viaţă, rasa, etnia, locul de rezidenţă (rural, urban), afilierea religioasă, educaţia şi ocupaţia. La nivel microeconomic, studiul numărului populaţiei dintr-o zonă este punctul de plecare în stabilirea dimensiunilor pieţei potenţiale.

2. Mediul economic Mediul economic este alcătuit din ansamblul elementelor care compun viaţa economică a spaţiului în care acţionează firma. În vederea caracterizării mediului economic trebuie să luăm în considerare: • • Piaţa internă şi piaţa externă; Produsul intern brut (în preţuri curente, în preţuri comparabile, în structură: consum privat, consum public, investiţii brute, contribuţii externe); • • • • Structura pe ramuri a economiei; Nivelul de dezvoltare pe ansamblu şi pe fiecare ramură; Venitul mediu pe locuitor (nominal şi real) Structura veniturilor (pe forme de provenienţă, pe grupe de deţinători de venituri: mici, medii, mari, foarte mari); • Cheltuielile de consum (pe total, în structură pe grupe de menaje: salariaţi, ţărani, etc.); • Înzestrarea cu bunuri de folosinţă îndelungată (la 1000 persoane/familii/gospodării);

pensionari

1

Clima determină nu numai localizarea punctelor de vânzare. Firma. pe total şi pe principalele ramuri. Factorii de mediu economic se reflectă direct sau indirect în situaţia pieţei. cu ţările industrializate occidentale. turism. determinând volumul şi structura ofertei de mărfuri. cărbune. dezvoltarea unor reţele globale de afaceri care îşi extind puterea şi dominaţia în finanţele şi comerţul mondial. ci şi sezonalitatea activităţii comerciale a multor producători. Printre tendinţele care se manifestă în prezent în mediul economic pe plan mondial menţionăm: > globalizarea economiei: lărgirea pieţelor de aprovizionare şi de desfacere ale firmelor. rata şomajului). hârtie etc. Condiţiile naturale determină modul de localizare în spaţiu a activităţilor umane. minereu de fier. Situaţia financiar-valutară. ca şi consumatorul.• • • • • • • • • • Gradul de ocupare a forţei de muncă (proporţia populaţiei ocupate în populaţia activă. Importul (pe total şi pe locuitor). Soldul balanţei de plăţi. > scăderea puterii de cumpărare a marii majorităţi a populaţiei.). Preţurile în evoluţia lor (indicele preţurilor cu ridicata. Din agricultură. cu ţările central şi est-europene). 3. regnul animal şi vegetal) şi al condiţiilor naturale (relief. benzină. Regimul investiţiilor Suprafaţa şi producţia agricolă. este plasată într-un cadru natural determinat care creează anumite oportunităţi sau exercită anumite constrângeri asupra pieţei sale. De exemplu. oţel. nivelul concurenţei etc. Bursa de valori. vânzările de băuturi răcoritoare sunt puternic 2 . Soldul balanţei comerciale (total. nivelul veniturilor băneşti şi mărimea cererii de mărfuri.) acestea intră chiar în obiectivul activităţii. îngrăşăminte chimice. climă) ale unei ţări. motorină. prospecţiuni etc. Mediul natural Mediul natural reprezintă ansamblul resurselor (resursele solului şi subsolului. indicele preţurilor bunurilor de consum). iar pentru unele firme (de ex. mişcarea preţurilor. Producţia principalelor produse industriale (electricitate. chiar dacă veniturile cresc.

influenţate de succesiunea anotimpurilor. 4. falimentul unor comercianţi etc. dar poate crea probleme majore mediului înconjurător şi societăţii. eliminarea gunoaielor sau purificarea apelor. pentru conştientizarea opiniei publice şi reducerea consumului de energie şi materii prime. Mediul tehnologic Tehnologia este una din forţele cu cel mai mare impact asupra pieţei şi strategiilor de marketing pe termen mediu şi lung. Activitatea de distribuţie a fost îmbunătăţită de apariţia programelor specializate în gestiunea stocurilor.). croitorii etc. firmele trebuie să urmărească aceste schimbări şi să-şi adapteze mixul de marketing 3 . preţ. a televizoarelor. De exemplu. distribuţie şi promovare. Astfel. de exemplu. a computerelor. Ca şi alte schimbări ale mediului. Progresul tehnico-ştiinţific poate fi benefic. Produse pentru plajă) nu se află la timpul potrivit în magazine. zonele bogate în zăcăminte de cărbune concentrează industria extractivă şi de prelucrare a acestui tip de materie primă. Preţurile sunt şi ele influenţate de tehnologie. Promovarea şi distribuţia prin intermediul Internetului se datorează tot tehnologiei. dar au o influenţă majoră în poluarea oraşelor. îmbunătăţind calitatea vieţii într-o anumită zonă. Noile tehnologii au influenţe directe în tipurile de produse care sunt oferite pe piaţă. Epuizarea acestor resurse însă poate conduce (în cazul în care nu se găsesc soluţii alternative) la sistarea activităţilor de extracţie şi prelucrare. ţesătorii. Ca urmare. Gândiţi-vă doar la implicaţiile apariţiei pe piaţă a materialului plastic. Marketingul ecologic vizează aspectele ecologice ce ţin nu numai de remedierea deteriorărilor aduse mediului. progresul tehnico – ştiinţific poate duce la revoluţionarea unei industrii sau o poate distruge. datorită schimbărilor majore pe care descoperirile tehnico-ştiinţifice le pot determina. ceea ce antrenează o serie de reacţii în lanţ: restrângerea tuturor activităţilor din zonă (filaturi. Tehnologia afectează fiecare din componentele mixului de marketing: produs. uşurează viaţa multora dintre noi. a antibioticelor sau anticoncepţionalelor. ele nu vor fi vândute. ci şi de demersurile în direcţia schimbării tehnologiilor. de exemplu. închiderea firmelor care foloseau ca forţă de muncă soţiile minerilor. evoluţia de la telefonul cu fir la telefonul fără fir se datorează bineînţeles tehnologiei. încetarea activităţii unor şcoli şi spitale. Existenţa unor zăcăminte are o influenţă directă asupra dezvoltării unei zone geografice. Autoturismele. Dacă produsele ale căror vânzări sunt sezoniere (de ex.

285 4 . în convergenţa computerelor şi telecomunicaţiilor. C. Furnizor de materii prime. Europa Nova. Agent regulator . 5.Noul marketing în mileniul III. duc la accelerarea schimburilor economice şi a schimbărilor sociale. crearea unor noi materiale. cea farmaceutică. coaliţii) îşi pun amprenta asupra întregii vieţi economice. 11 2Şt. biotehnologiei. o politică fiscală mai puţin dură şi un climat mai permisiv pentru afaceri. cit. energie etc. Mediul politic şi juridic Mediul politic include structura forţelor politice ale societăţii. Drăgan. ai cărei locuitori sunt conştienţi unii despre alţii datorită imaginilor vii. Bucureşti. Revoluţia care se desfăşoară în domeniile telecomunicaţiilor. biroticii şi altor realizări ale revoluţiei electronice. 1998. C. Prutianu. pag. oamenii trăiesc într-o lume vast lărgită. Principiile axiale ale noului marketing1 se aplică în condiţiile sociale şi economice create de tehnologiile avansate ale energiei nucleare. deplasarea în spaţiul cosmic. Munteanu. bipartid. Tipul de guvernare (parlamentară.organismele statului impunând reglementări în activitatea economică. 1J.interesat în prevenirea perioadelor de criză. raporturile dintre ele. inteligenţa artificială etc. atitudinea favorabilă faţă de afaceri poate fi concretizată de o politică de credite mai puţin restrictivă. Responsabilii de marketing trebuie să cunoască tendinţele ce se vor afirma în structura consumului ca urmare a progreselor tehnologice. C. Datorită computerelor şi Internetului. fotografică etc. Ed. C. multipartid. prin intermediul regiilor autonome aflate în proprietatea sa. picturale ale televiziunii şi care are la dispoziţia sa importante bănci de date computerizate privind piaţa şi evenimentele care o influenţează. gradul de implicare a statului în economie. M.2 Statul poate fi privit în mai multe ipostaze: • • • • Agent stabilizator . absolutistă) precum şi sistemul partidelor politice (unipartid.în raport cu acestea. Astfel.op. chimice dar şi din domenii precum industria alimentară. gradul de stabilitate politică şi atitudinea puterii şi administraţiei faţă de afaceri. Demetrescu . asistăm la dezvoltarea explozivă a comunicaţiilor. ale comunicaţiilor prin sateliţi. Era electronică are un puternic impact asupra marketingului tehnologiilor industriale. pag. Caluschi . Consumator. În prezent.

2. Politici monetare şi fiscale . Se au în vedere normele.tarifele şi cotele de import şi export. Statul este principalul furnizor de informaţii privind piaţa (prin intermediul Comisiei Naţionale pentru Statistică). Legislaţia în domeniul social şi protecţia mediului înconjurător . 6. Cultura încorporează setul de valori. prin reducerea de taxe pentru firmele care angajează şomeri sau care creează noi locuri de muncă). asistenţa socială. a produselor. Elementele mediului cultural intervin uneori cu rol decisiv în delimitarea segmentelor de piaţă. modul de percepere.Pentru a aprecia perspectivele investiţiei sale investitorul îşi pune întrebarea "Care este stabilitatea politicii guvernului?" Mediul juridic este constituit din ansamblul normelor juridice şi reglementărilor care vizează: calitatea produselor. Influenţele politico-legale asupra activităţii de marketing pot fi grupate în cinci categorii: 1. protecţia mărcilor de fabrică şi de comerţ. 4. tradiţiile şi uzanţele la care se raportează membrii unei societăţi. protecţia consumatorilor. idei şi atitudini ale unui grup omogen de oameni care sunt transmise din generaţie în generaţie. 5 . Relaţiile statului cu sectorul privat .legile privind drepturile civile. protecţia brevetelor de invenţie. publicitatea şi comunicarea în audiovizual. Aceste elemente influenţează comportamentul de cumpărare şi consum de care trebuie să ţină seama specialiştii de marketing ai firmei. preferinţele şi comportamentul membrilor societăţii. în conturarea unei anumite tipologii a cumpărătorilor. programele de reducere a şomajului (de ex. Mediul cultural Mediul cultural este alcătuit din ansamblul factorilor şi instituţiilor care influenţează valorile de bază.. metodele de vânzare. Mediul politic (practicile şi politicile guvernelor) şi mediul legal (legile şi actele normative împreună cu interpretările lor) pot să faciliteze sau să ducă la restrângerea activităţii firmelor. protecţia mediului. 3. fiscalitatea şi modul de repatriere a profitului. mecenatul şi sponsorizarea etc. modelelor şi desenelor. concurenţa neloială. ambalarea şi condiţionarea produselor.activitatea oricărei firme este în mod evident influenţată de nivelul impozitelor pe care trebuie să le plătească. 5. credinţele. regimul investiţiilor străine. Legislaţia specifică activităţii de marketing.

Fiecare cultură are anumite simboluri specifice care pot avea un impact asupra activităţii de marketing. angajaţii. Economică. Astfel. Obiceiurile culinare.Pe piaţă putem identifica o strânsă corelaţie între schimbările din mediul cultural şi oportunităţile de marketing. valorile şi atitudinile. uneori. Consumatorul de astăzi este mult mai conştient de multiplele semnificaţii culturale ale bunurilor şi serviciilor ce I se oferă pentru satisfacerea preferinţelor şi se implică în mai mare măsură în judecarea comparativă a variantelor ce-I stau la dispoziţie pentru atingerea scopurilor sale de viaţă. Printre factorii tehnologici pot fi menţionaţi: nivelul tehnic al cumpărătorului. Valori şi atitudini. limba. furnizorii. cum ar fi supa în plic. în timp ce.Marketing internaţional. estetica.3 Cultura materială include toate uneltele şi obiectele unei societăţi care sunt rezultatul unui proces tehnologic. cât şi conţinutul şi forma comunicaţiilor firmei cu piaţa.dezvoltare. Bucureşti. în Japonia brânza este privită ca fiind lapte stricat şi este foarte rar acceptată în meniu. obiceiurile. 1998. Obiceiurile de consum determină. El îşi dezvoltă o anumită atitudine în judecarea ofertei de import. infrastructura elementelor tehnologice de bază. foarte 3V. Aşa cum este ilustrat în tabelul următor. religia. adaptarea mărimii ambalajelor şi a etichetelor. În timp ce în Franţa brânza este privită ca o delicatesă. existând câteva sute de varietăţi diferite. organizarea socială. 49 6 . Firmele angrenate în operaţiuni pe piaţa internaţională trebuie să acorde atenţie deosebită traducerii corecte a mesajelor publicitare în limba specifică pieţei locale. Limba ajută specialiştii în marketing să comunice cu liderii politici. Ed. de exemplu. produsele alimentare. ale mesajelor transmise pieţei. acestea se traduc în obstacole în calea produselor şi firmelor străine. Danciu . Componentele culturii sunt: cultura materială. plicurile trebuie să conţină mai puţină supă. pag. obţinând astfel informaţii de piaţă. De asemenea. clienţii de pe pieţele externe. Mediul cultural contribuie la exprimarea exigenţei unei anumite pieţe. Religia joacă un rol important în dezvoltarea marketingului. ceea ce condiţionează atât felul produselor şi maniera distribuirii lor. sunt puternic influenţate de cultură. în unele ţări. în funcţie de mărimea familiei. de exemplu. tehnologiile avansate şi tehnologiile cheie. investiţiile pentru cercetare . simbolurile diferă de la o zonă sau ţară la alta. politica referitoare la cercetare şi tehnologie. în altele. trebuie ambalate în cantităţi mai mari. Deoarece fiecare cultură are un sistem propriu de valori şi atitudini.

întrucât moluştele nu sunt kosher. mariajul nu mai este o condiţie prealabilă pentru alcătuirea familiei. Unele schimbări culturale au avut un impact major asupra marketingului. Produsele complexe sau cele care necesită instrucţiuni de folosinţă trebuie adaptate la nivelul educaţional şi al abilităţii pieţei. în timp ce albul are aceeaşi valoare simbolică în Japonia şi în cea mai mare parte a Orientului Îndepărtat. De exemplu. cât şi în găsirea de cercetători calificaţi. ambalajele. vizibil mai ales în ţările occidentale dezvoltate.a. Estetica. însă consideră stridiile un adevărat regal. putând apărea următoarele situaţii:21 • Când consumatorii sunt analfabeţi. cum este cazul agenţiilor publicitare. construcţiile trebuie să ţină seama de preferinţele estetice locale în ceea ce priveşte designul. au mai mult discernământ. • • • • Realizarea cercetării de marketing poate fi dificilă atât în comunicarea cu consumatorii. În concluzie. divorţul şi recăsătoria au creat noi tipuri de familie ş. în parte. valori şi norme comportamentale după care se conduce societatea. va depinde de modul în care sistemul educaţional pregăteşte populaţia pentru asemenea ocupaţii. mai individualişti şi mai preocupaţi de sănătate şi de problemele de mediu înconjurător. Multe dintre normele culturale s-au schimbat de-a lungul timpului.puţini britanici ar consimţi să mănânce insecte. Astfel. acestea oferind o serie de indicii asupra preferinţelor populaţiei pentru produse şi servicii. Cooperarea cu canalele de distribuţie va depinde. Prin analizarea gradului de cultură al unei societăţi se pot identifica principalele credinţe. consumatorii sunt în general mai maturi. negrul este culoarea ce evocă tristeţea în SUA şi Europa. Culoarea este deseori folosită ca element de identificare a firmei şi ea trebuie să ţină seama de valoarea simbolică a acesteia. trebuie adaptate programele publicitare şi etichetele. în zilele noastre. 7 . evreii ortodocşi nu ar consuma niciodată stridii. mai rafinaţi. sunt mai cosmopoliţi. Natura şi calitatea serviciilor de marketing. influenţa religiei a scăzut. Educaţia are o influenţă deosebită asupra activităţii de marketing. Produsele. de nivelul educaţional al membrilor canalelor.

V. C. Prutianu. Danciu .Bibliografie 1. 2. Ed. Drăgan. C. Bucureşti.Noul marketing în mileniul III. Demetrescu . Bucureşti. Ed. 1998. Şt. Economică. M.Marketing internaţional. Munteanu. 1998 8 . Europa Nova. C. C. J. Caluschi 3.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful