STIINTA MATERIALELOR

An I M, MTR, IT

Curs3

LEGATURILE INTERATOMICE Proprietatile materialelor determinate de structura la nivelul aranjamentelor atomice, cauzata de legaturile interatomice Exemple: Metalele conductori Ceramicile - izolatori

Legaturile interatomice

Legaturi tari Legaturi slabe

Electronegativitatea = masura aptitudinii de retinere a electronilor proprii si de a capta electroni straini Determina tipul legaturii intre doua specii de atomi Se exprima prin electronegativitatea relativa ; Li = 1 Metale: = 0.7 (Cs, Fr) 2.4 (Au) Nemetale: = 4 (F) 1. LEGATURI TARI

Fig.1 Energia de interactiune intre doi atomi; r0 distanta de echilibru (parametrul de legatura)

STIINTA MATERIALELOR 1.1 LEGATURA IONICA

An I M, MTR, IT

Curs3

Se stabileste la diferente mari de electronegativitate; are loc prin schimb de electroni caracter ionic grad minim de mobilitate a electronilor Exemplu: 1.2 Na(11) 3s1 3p5 Cl(17) 3p6

LEGATURA COVALENTA NEPOLARA

Intre atomi de acelasi fel, practic fara diferenta de electronegativitate; Se realizeaza prin partajarea electronilor de valenta mobilitate mica a electronilor Esentiala la polimeri ( -C-C-) 1.3 LEGATURA METALICA

Intre atomi ai metalelor (diferenta mica de electronegativitate); Tot prin partajarea electronilor de valenta intre toti atomii (niveluri energetice suprapuse) ioni pozitivi Formeaza retele cristaline Mobilitate mare a electronilor Model: retea ionica, gaz de electroni de conductie

Fig. 2 Modelul clasic al legaturii metalice

Consecinta - starea metalica:

luciu metalic conductivitate electrica / termica cresterea rezistivitatii cu temperatura emisie termoelectronica

STIINTA MATERIALELOR

An I M, MTR, IT

Curs3

Fig. 3 Tipurile de legaturi tari Legaturi perfecte numai la extreme. Majoritatea legaturilor interatomice hibride (predomina un tip de legatura)

2. LEGATURI SLABE 2.1. LEGATURA COVALENTA POLARA

Intre un atom cu electronegativitate relativa mare si unul cu mai mic Exemplu: polimeri C O C; C = 2.5; O = 3.5 2.2. LEGATURA DE HIDROGEN

Intre atomi puternic electronegativi (O, N, F) dintr-o molecula si un atom de hidrogen legat covalent de atomi puternic electronegativi in alta molecula. Importanta in polimeri legare transversala 2.3. LEGATURA VAN DER WAALS

Cauzata de polarizarile de scurta durata ale atomilor prin miscarea electronilor in jurul nucleului; Exemple: polimeri (polietilena) imbinarea metal / ceramica polimeri

STIINTA MATERIALELOR

An I M, MTR, IT

Curs3

STRUCTURA CRISTALINA Ordine in materiale: apropiata (in jurul unui atom) la distanta Materiale Cristaline Amorfe ordine apropiata + la distanta numai ordine apropiata Ex.: metale, unele ceramici Ex.: polimeri, sticle

In

Fig.4 Cristal tridimensional

Fig.5 Parametrii cristalini

a b c cristalul tridimensional ideal r = x +y +z

Cristalul 3D constituit din plane cristalografice Celula cristalina: unitatea structurala care pastreaza caracteristicile cristalului 3D. Prin repetare pe cele 3 axe se genereaza cristalul. Celula elementara: cea mai mica formatiune 3D de atomi care prin repetare genereaza reteaua. (diferente la sistemul hexagonal) Sisteme cristaline: retelele Bravais 7 fundamentale 7 derivate de baza atomi in centrele volumelor / fetelor + alte sisteme derivate (atomi in alte pozitii)

Sistem cristalin STIINTA MATERIALELOR RETELELE BRAVAIS An I M, MTR, IT triclinic

Celule elementare Curs3

simplu 7 sisteme fundamentale 7 tipuri derivate simplu ortorombic

centrat

monoclinic

baze centrate volum centrat fete centrate

hexagonal

romboedric (trigonal) simplu tetragonal volum-centrat

simplu cubic

volum centrat fete centrate

STIINTA MATERIALELOR Metale:

An I M, MTR, IT

Curs3

Cubic cu volum centrat (cvc) Fe, Cr, W, W, Mo, Ti, ... Cubic cu fete centrate (cfc) Fe, Al, Cu, Au, Ag, ... Hexagonal compact (hc) Zn, Mg, Ti, ...

Alotropie (pentru metale) = proprietate de a cristaliza in sisteme diferite; trecerea de la o stare alotropica la alta transformare alotropica

cvc

cfc

hc

Plan de alunecare:

plan cu numar maxim de atomi in interiorul celulei (plan de densitate atomica maxima) deformatiile in cristal au loc in principal in planele de alunecare numar mare de plane de alunecare plasticitate buna

cfc cea mai buna plasticitate, rezistenta / duritate mica cvc plasticitate mai scazuta, rezistenta / duritate mare hc plasticitate scazuta

STRUCTURA CRISTALELOR REALE Defecte ale cristalelor: 1. punctiforme simple complexe vacante, atomi interstitiali

2. LINIARE DISLOCATII 3. de suprafata defecte de impachetare

STIINTA MATERIALELOR

An I M, MTR, IT

Curs3

Dislocatiile determina plasticitatea metalelor

Dislocatie marginala

Dislocatie elicoidala

In cristal numar mare de dislocatii (unele de la solidificare, celelalte prin deformare) care se deplaseaza sub actiunea eforturilor Rezistenta teoretica >1000 x Rezistenta reala a metalelor