Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat

,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

PROIECT

DE

CERCETARE

DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE ÎN SPAŢIUL LITORAL

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D. Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana
CONSTANŢA -

2011 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat ,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

Amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia”, din Slava Rusă, judeţul Tulcea, pe baza principiilor dezvoltării durabile

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana

-

CONSTANŢA -

2

.………………………………………………… .....pag 8 II. pag 9 II.……….……….1Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora………………………………………pag 6 I.3Hidrologia din zonă……………………....…………………………………….6 Căi de acces la Mănăstirea Uspenia………………………………………….…………………………………………....pag 13 II.4Solurile specifice…………………..… 23 pag 3 .……..pag 11 II.pag 8 II..9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia….5Vegetaţia naturală din zonă…………………………………….pag 10 II.pag 10 II..pag 9 II..1Locaţie şi aspecte generale …...……pag 18 Concluzii…………………………………………………………………………….7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia……………..3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor……………………………pag 7 Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă……………..2011 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………pag 4 Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor.pag 6 I.…………………………..…….8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…………….2Aspecte climatice……………………………………...pag 21 Bibliografie……………………………………………………………........pag 13 II.…pag 6 1...2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România………………….

achiziţionarea materialelor necesare recondiţionării ( lacuri. achiziţionarea de arbori şi arbuşti decorativi (tuia.din Slava Rusă. gard viu. Obiectivele elementare ce trebuiesc realizate sunt concretizate prin tocmirea forţei de muncă locale . Obiectivul principal este dezvoltarea turistică a acestei mănăstiri . judeţul Tulcea.Introducere Lucrarea realizată reprezintă un studiu asupra stării prezente a unei mănăstiri ortodoxe de rit vechi din România . indiferent de sezon. simultan cu dezvoltarea ei 4 . astfel încât incinta acestui lăcaş de cult să fie atât un spaţiu de agrement . cuie etc). şi oferă un plan de dezvoltare durabilă pe viitor economică.amplasarea de coşuri de gunoi. cât şi un loc dezvoltat durabil. care la rândul său va fi reamenajat conform principiilor durabilitaţii. amenajarea aleilor cu pietre. prielnic generaţiilor viitoare de călugări. confecţionarea băncuţelor de lemn ce vor constitui un loc de odihnă în cadrul parcului mănăstirii. Structura lucrării este reprezentată prin două capitole cuprinzând pe de o parte naţiuni teoretice şi nivelul de dezvoltare prezentă a obiectivului luat în studiu . durabil. recondiţionarea foişorului. şi pe de acesteia. . replantarea plopilor. brazi). Pentru a putea realiza o amenajare atractivă şi durabilă a incintei acestei mănăstiri se vor consulta publicaţii de arhitectură peisageră pentru ca acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie permanentă pentru turişti . vopseluri.neintroduse în circuitul turistic cultural-religios . pe baza principiilor dezvoltării durabile.atractiv turistic. Un alt obiectiv important de atins constă în recondiţionarea chiliilor şi creşterea numărului de locuri din baza de cazare la circa 20 de locuri. şi includerea ei în circuitul pelerinajelor religioase. Principalul scop al acestui proiect de cercetare este amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia” .

Slava Rusă.. Cu această oportunitate mulţumesc secretarului Primăriei comunale . modul implicit de amenajare a incintei mănăstirii pe baza principiilor dezvoltării durabile în domeniul turistic.altă parte. Slava Cercheză. pentru acestea fiind necesară o documentare elementară.. Anore Andrei şi călugărului Simion Mihai de la Mănăstirea . Uspenia. Am urmărit dezvoltarea . atât a laturii turistice a acestui obiectiv cât şi diminuarea maximă a impactului dezvoltării economice asupra mediului.. persoane care mi-au acordat sprijin oferindu-mi informaţii cu privire la starea actuală a lăcaşului de cult.în paralel.. 5 .

prin destinaţia lor. spaţii de cazare pentru oaspeţi şi turişti. 6 . Pe lângă funcţia ecumenică. alei şi drumuri de acces. locurile de amplasament ale mănăstirilor sunt „discrete”. încearcă să se conformeze în mare măsură „comenzii divine” de a trăi în armonie . străbătute de râuri curate şi izvoare cristaline. o intersectare optimă a celor trei piloni de bază ai durabilităţii: mediul. aspectele sociale şi aspectele economice. chiliile. dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului . mai izolate de lumea exterioară . adăposturi pentru animale. înconjurate de spaţii împădurite. Prin aceasta se înţelege .conform dezvoltării durabile .1. stupini. Dezvoltarea durabilă este definită ca . producţia de obiecte artizanale. livezi. De regulă. clădiri şi amenajări anexe (ateliere. în general. Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor 1. cantine. La noi în ţară. mănăstirile îndeplinesc adesea şi funcţii de producţie (terenuri agricole.2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România Un spaţiu „mănăstiresc”.) 1. plasat în centrul domeniului mănăstiresc în general. în general are următoarea alcătuire:    lăcaşul de cult propriu-zis. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi". (Rojanski 2004). care adăpostesc personalul mănăstirii (călugării şi preoţii). cele mai reprezentative edificii de acest tip sunt mănăstirile şi bisericile.. păduri etc.. Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora Lăcaşele de cult.

valoarea peisagistică pe care acestea o deţin şi valorificarea economică a teritoriului în mod eficient. 1. cât mai apropiate de aspectul cadrului natural al zonei unde se situează. deoarece aparţine comunităţii etnice a ruşilor-lipoveni iar existenţa ei este mai izolată.2006) În general lăcaşurile de cult sunt amenajate în stil rustic. nefiind meditizată ca obiectiv turistic lumii exterioare . fiind urmate îndeaproape de parcuri. Se încearcă păstrarea şi întărirea echilibrului destul de fragil dintre om şi natură. Ţinând cont de toate aceste aspecte menţionate anterior se demarează un plan de dezvoltare durabilă a Mănăstirii Uspenia din Slava Rusă. corespunzătoare. 7 . prin realizarea unui optim între exploatarea resurselor naturale din cadrul incintei mănăstirilor.Întreg spaţiul mănăstirii este împrejmuit atent iar accesul controlat. Această mănăstire nu este inclusă în circuitul turistic cultural religios naţional. de rit vechi. nefiind permis tuturor potenţialilor vizitatori dacă nu au o ţinută decentă şi adecvată locului sau dacă nu au o conduită decentă. promovează ideea realizării comuniunii omului cu natura. ortodoxă. Filozofiile religioase din China ." ( Iliescu.. Religia a impulsionat crearea spaţiilor verzi şi găsirea cadrului natural proprice vieţii spirituale în raport strâns cu elementele naturii. . realizându-se astfel o armonie cu mediul natural şi cu stilul laic. pentru dobândirea perfecţiunii morale .a liniştii sufleteşti şi a păcii divine. mănăstirile sunt cele mai reprezentative forme specifice de amenajare în echilibru. în strânsă legătură cu religia. Arta grădinilor în China se pierde în vechime şi reflectă puternicul cult al naturii. Se preferă amenajările simple. mănăstire de călugări.3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor Lăcaşele de cult. Judeţul Tulcea. Multe incinte de mănăstiri au fost amenajate durabil ţinând cont de arta peisagistică şi de arhitectura peisageră în realizarea parcurilor şi grădinilor interne acestora.

între dealurile Babadagului..Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă II. se află în localitatea Slava Rusă . .1 Locaţie şi aspecte generale Mânăstirea Uspenia. Aceasta este ridicată în secolul XVII. declarată Monument de arhitectură religioasă şi se situează pe cursul superior al pârâului Slava. judeţul Tulcea (figura 1). Figura 1. judeţul Tulcea " Mânăstirea Uspenia este definită de coordonatele matematico-geografice astfel: 8 . Localizarea Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. ortodoxă de rit vechi.

adesea intermitent. II.3 Hidrografia este deficitară întrucât singurul pârâu. rugăciunea de zi de zi. fiind factori esenţiali în determinarea măsurilor necesare pentru reamenajarea acestui spaţiu conform principiilor durabilităţii. Pentru a putea dezvolta durabil spaţiul incintei Mânăstirii . apoi activităţile cotidiene administrativ-gospodăreşti.29" longitudine estică ( Sursa: Google Earth) Mănăstirea de călugări . sfinţită în 1883 .Uspenia. precipitaţii de 440 mm/ an şi peste 220 zile fără îngheţ. Deşi este un climat blând . care în traducere înseamnă „ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFÂNTA MARIA)”.cu hramul „USPENIA”. II.2 Din punct de vedere climatic .. trebuie să evidenţiem caracteristicile fizico-geografice şi de mediu ce definesc acest loc. care traversează incinta lăcaşului de cult de la sud la nord.. De acest aspect trebuie ţinut seama la reamenajarea parcului din incinta Mânăstirii Uspenia. intervalul de risc pentru îngheţ este destul de mare în interiorul incintei ( aproximativ 30 zile pe an în sezonul rece) ( Ciocă . Uspenia . Acest teritoriu este definit prin topoclimatul de podiş . cursul superior al Slavei. se sfinţeşte apa în mănăstire şi se spală sfintele moaşte. mai mică (biserică de iarnă) cu hramul „SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL” a fost sfinţită în anul 1860 iar hramul este sărbătorit pe 21 noiembrie (stil nou). 2008) .  44º50'24. de hramul „USPENIA”. În ziua de 28 august. este alimentat pluvial şi de aceea are debit mic .37" latitudine nordică 28º33'52. Mânăstirea . unde durata de strălucire a Soarelui este de 2200-2500 ore/an iar radiţia solară este de 125 kcal/cm². se încadrează în clima temperat continentală de tranziţie. sărbătorit pe 28-29 august (stil nou).Cea de-a doua biserică. Ocupaţia călugărilor este – MOLITVA... cu temperatura medie anuală de + 10 º C + 11 º C. adunându-se pelerini de pe întregul teritoriu românesc şi nu numai. 9 . din Slava Rusă se autogospodăreşte.. În mănăstire există două biserici: Biserica mare. Astăzi în incinta ei se adăpostesc doar cinci suflete comparativ cu timpurile iniţiale când erau peste 200 de călugări.. Uspenia.

.II. stejar brumăriu. 2008).2010 10 . fertilă datorită conţinutului ridicat de humus şi de aceea favorabilă cultivării majorităţii speciilor de plante fără a fi necesară o îngrăşare artificială a solului în prealabil. Figura . Aflată astăzi într-o stare nu prea promiţătoare..4 Solurile sunt dezvoltate în climat temperat continental excesiv reprezentate de soluri brune argiluviale şi molisoluri (cernoziomuri tipice şi cambice) (Ciocă .Din acest punct de vedere remarcăm faptul că pedosfera din acest loc este foarte bogată în substanţe organice. . II.Uspenia . carpen şi frasin ) (Ciocă . a zidurilor de incintă şi amenajarea durabilă a interiorului acesteia.psse. 2008)..12.5 Vegetaţia naturală din zonă aparţine etajului mezofil mediteranian reprezentat de păduri de foioase ( tei. http://www.2.este prinsă între două dealuri împădurite.ro/front-page/view?set_language=ro 19. Mânăstirea Uspenia necesită o recondiţionare a bisericii.

6 Căi de acces la Mânăstirea Uspenia Drumurile ce duc la mănăstire sunt foarte dificile şi accidentate. situată în partea nordică a curţii .Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile. are încă urme. Mănăstirea este la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni. La lucrările de construcţie a noului drum se lucrează în prezent. 11 .Porţile mânăstirii sunt destul de ruginite .. existând un proiect lansat şi aprobat pentru asfaltarea acestui sector. chirpici. Încă de la intrarea . de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă.. Primul reprezintă o potecă prin pădure. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare.Curtea. construite cu multi ani în urmă din material de tip . II. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi. acest lucru contribuind la farmecul lăcaşului mănăstiresc. Cel de-al doilea drum negru urmează direcţia nord-est către sud-vest pe o distanştă de 4 km pe câmp unind D 22 cu aşezarea monahală.

Figura 3.Mânăstirii Uspenia " din Slava Rusă 12 .. Imaginea satelitară a incintei .

.Uspenia . Mănăstirea este aproximativ la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni. Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – situaţie prezentă Curtea..Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile.. Potrivit principiilor dezvoltării durabile .Figura 4.. situată în partea nordică a curţii . şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare. astfel încât acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie 13 . are încă urme. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi. construite cu multi ani în urmă din material de tip . de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă.am demarat un plan de dezvoltare a incintei mănăstirii . chirpici. Încă de la intrarea .

cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză.7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Lucrările de renovare şi modernizare a cadrului Mănăstirii Uspenia vor fi suportate de credincioşi. Amenajările pe terenurile orizontale ale incintei Mănăstirii Uspenia oferă un grad de libertate ridicat iar compoziţiile în stil geometric pot fi executate cu destulă uşurinţă.turistică pentru credincioşi . fiind de preferat în acest caz. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi. Iniţial au fost replantaţi plopii . Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12.care cotizează voluntar la ameliorarea stării actuale a lăcaşului de cult şi se întrevede şi un sprijin material atât din partea Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România . reconstruire şi recondiţionare a unor elemente aflate în stare critică. în principal . denumit popular gard viu. având ca obiective creşterea numărului de turişti .8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Ţinând cont de faptul că incinta mănăstirii în momentul de faţă nu oferă o imagine atractivă deoarece plopii care umbreau parcul au fost tăiaţi din cauza vechimii lor şi reprezentau un eventual pericol pentru călugări şi vizitatori. II . astfel încât să-ţi ofere senzaţia plimbării printr-un parc. de o parte şi de alta . de-a lungul aleilor din curtea mănăstirii . Datorită acestor fonduri vor fi posibile lucrările de restaurare.000 de lei. a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. II. Gardul viu se înmulţeşte prin butaşi şi de aceea nu este nevoie de costuri suplimentare pentru 14 . Amenajarea spaţiului trebuie să asigure condiţiile optime de odihnă şi relaxare. am amenajat un parc care să ofere o imagine reconfortantă locului. Ulterior am iniţiat plantarea unui arbust verde tot timpul anului . să ofere locuri de muncă localnicilor şi simultan venituri din cazare şi alte activităţi de comerţ cu obiecte bisericeşti sau artizanale pentru gospodărirea mănăstirii. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză care este dispusă să aloce o parte din buget pentru dezvoltarea durabilă a acesteia.creşterea veniturilor prin activitatea de turism şi estetizarea spaţiului pentru recreere şi odihnă . urmând însă indicaţiile din articolele de arhitectură peisageră pe care consultate. fiind nerambursabilă.

cărora le dă un aspect ordonat şi îngrijit. se va contura un rond de flori de sezon estival.achiziţionarea lui .la plantare. pe marginea aleilor. Teii reprezintă plante nu doar de ornament. Babadag. şi lalelele roşii. la maturitatea acestuia să ofere o imagine compactă şi să poată fi modelat sub forma unui zid marginal. De asemenea aroma florilor de tei este o placere a lunii mai şi poate constitui a invitaţie pentru ca turiştii să viziteze mănăstirea . din Slava Rusă.. Rondurile prea mari nu sunt prea frumoase.. dar cu ciclu vegetativ peren. narcisele. Uspenia. de acelaşi tip însă ăn centrul fiecăruia 15 . Nici achiziţionarea acestor plante ornamentale nu necesită costuri suplimentare deoarece ele se înmulţesc prin bulb şi localnicii pot contribui prin recoltarea lor din propriile grădiniţe de flori. contra sumei de 600 lei.5 m adâncime în care se aşează puieţii şi se acoperă cu pământ . să se execute şanţuri de 0. formând un cerc în jurul rondului mare de flori se cultivă alte şase ronduri de flori mai reduse ca suparafaţă. plante terapeutice şi de mare căutare în industria farmaceutică care pot fi culese şi comercializate ulterior vizitatorilor pentru ceaiuri . Bordurile din gard viu de pe marginea aleilor se proiectează în scopul creării unui cadru pentru despărţirea potecilor de gazon.. În jurul rondului de flori la distanţe echivalente se plantează şase puieţi de tei achiziţionaţi de la Ocolul Silvic . Este indicat pentru gardurile vii . Amenajarea parcului va urmări cursul pârâului Slava ce va împărţi practic parcul în două părţi asimetrice şi amenajate diferit. Se taie crenguţe verzi dintr-un gard viu şi apoi se plantează în pămînt . După cum am menţionat anterior solul este foarte fertil şi nu solicită îngrăşare artificială. cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru şi de aceea optăm pentru un rond cu diametrul de 5 cu o structură convexă care permite o vizibilitate mai bună asupra desenului. Întreţinerea lui nu este costisitoare şi va fi efectută de călugări prin retezarea lui periodică cu ajutorul unei foarfeci de grădinărit acţionate manual.iar bulbii se prind repede şi în procent mare de la prima cultivare dacă sunt udaţi adecvat . decât cele plate. Pentru bordura rondului cele mai indicate plante sunt cele cu creştere joasă adică zambilele. cum ar fi: zambilele. aproximativ 20-30 cm. în partea centrală. la distanţe destul de mici. ele oferind de asemenea şi flori de tei. În prima arie ..să se taseze uşor deasupra şi să se ude abundent. astel încât. Printre teii din parc.

precum şi administrarea îngrăşămintelor naturale .. presupunând acţiuni simplu de îndeplinit . Se va contura un rond de flori cu perioadă de înflorire târzie . În jurul rondului de flori de toamnă se plantează cinci puieţi de tuia achiziţionaţi de la pepiniera comunală .-Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani şi se realizează prin însămânţare în primăvară a unor noi cantităţi de seminţe de graminee deoarece. (iarba câmpului) . formând un pentagon în jurul rondului de flori. Rezultate bune se pot obţine şi în cazul semănării de toamnă (august. În primăvară se execută mărunţirea solului şi nivelarea.-septembrie. acestea au totuşi o longevitate determinată .5 cm. judeţul Tulcea contra sumei de 500 lei. 1.). gazon rezistent la călcare.dintre ele va fi creşte câte un arbust de trandafir roşu sau roz..la adâncimea de semănat de 0. Se aplică metoda manuală această lucrare puntând fii realizată de călugării din mânăstire. Perioada semănării cea mai indicată este primăvara în “mustul zăpezii” (adică lunile februarie -aprilie).. tomnatice: tufănele şi crizanteme colorate.. însă aceasta va fi dedicată sezonului autumnal şi hibernal întrucât plantele vor fi adaptate la temperaturi scăzute şi condiţii climatice mai aspre. Pentru distribuirea uniformă a seminţelor pe întreaga suprafaţă. fiind necesare 17-25 kg/h . deşi perene.Terenul din parcul ce urmează a fi înierbat prezintă stratul de sol foarte fertil. Întreţinerea şi îngrijirea gazonului de asemenea nu este foarte costisitoare. Puieţii de tuia vor fi plantaţi la distanţe egale .După efectuarea lucrărilor de curăţire şi nivelare. Agrostis stolonifera. Instalarea gazonului este următorul pas absolute necesar pentru a oferi o imagine unitară acestui spaţiu. Cealaltă arie a parcului va fi de asemenea amenajată conform indicaţiilor de peisagistică . adică jumătate din norma de sămânţă se împrăştie într-un sens şi cealaltă jumătate se distribuie mergând perpendicular pe prima direcţie. Slava Cercheză. Se însămânţează. Trandafirii de asemenea se plantează ca butaşi selectaţi din grădinile sătenilor nefiind necesară cumpărarea lor . durata maximă fiind de12 ani. 16 . Aceste plante sunt de asemenea perene şi nu necesită replantarea în ficare an. se trece la lucrarea de bază a solului care constă în mobilizarea lui până la 15-20 cm.5-2. semănatul se face “în cruce”. Acoperirea suprafeţelor cu gazon se poate realiza prin semănare.

Pavarea aleilor din incinta lăcaşului de cult constituie o necesitate .4-0.45 m şi lăţimea de 0.2. cu aspect rustic peste cursul de apă.. gazonul de pajişte se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară. înălţimea 0. material propriu . după care vor fi lăcuite.rezistent la condiţtii vitrege de mediu (ploi şi arşiţă).. contra sumei de 550 lei.În ambele sectoare ale parcului se amplasează un număr de cinci băncuţe de lemn .Irigarea lui se recomandă să se efectueze în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute în timpul sezonului.5 m . este necesară instalarea unui podeţ din butuci de lemn. care a convenit să le realizeze din lemn de stejar.Uspenia. Aceste alei se pavează cu piatră de la cariera din Slava Cercheză. În general.O problemă importantă ce afectează într-o mare măsură buna funcţionare a mănăstirii . Instalarea băncilor de lemn în cadrul parcului constituie un factor important în realizarea obiectivului. Băncile din lemn sunt confecţionate de tâmplarul din Slava Cercheză. oferind parcului un aspect rustic. 3. fiind realizate cu spătar pentru a oferi un confort mai ridicat. Montarea a 10 coşuri de gunoi confecţionate de asemenea din material lemnos şi vopsite într-o nuanţă de verde astfel încât să se încadreze naturii reprezintă un alt pas sper obţinerea unei dezvoltări durabile a incintei acestei mânăstiri. dar în acelaşi timp au funcţie estetică constituind elemente ornamentale. Se recomandă pentru bănci lungimea de 2.-Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede.. din Slava Rusă .4m-3 m. Podeţul va fi de asemenea realizat de tâmplarul ce se va ocupa şi de fabricarea băncilor comandate pentru a exista o unitate în execuţie.Acestea vor fi poziţionate astfel încât să acopere întrega zonă în mod uniform. Pentru acoperirea lor vor fi necesare aproximativ patru remorci de 17 . Având în vedere faptul că parcul este împărţit în două sectoare de cursul pârâului ce străbate incinta acestei mânăstiri. o constituie aleile nepavate care în timpul sezonului ploios sunt greu de străbătut din cauza noroiului. Băncuţele vor fi arse la suprafaţă printr-o procedură specifică să nu putrezească lemnul ani de zile . Podeţul va avea un rol mai puţin funcţional şi mai mult estetic. între puieţii de tuia. realizând astfel o legătură între cele două arii. două în prima arie de parc de o parte şi de alta a rondului de flori de primăvară şi respectiv trei în celălalt sector al parcului .Băncile au rolul de a asigura odihnă vizitatorilor .

Aspectul foişorului din apropierea bisericii 18 . Foişorul va fi strejuit de doi arbuşti decorativi Syringa vulgaris (liliac) – arbust ce suportă zonele semiumede. Recondiţionarea foişorului din apropierea bisericii (Figura 5).care în acest caz este drept. Foişorul de lemn sau rondurile de flori. Pentru a îl recondiţiona trebuie curăţat de rămăşiţele din vopseaua decolorată din cauza timpului şi revopsit . Trasarea aleilor trebuie să fie simplă. să evite încrucişările şi să conducă spre obiective interesante reprezentate de Biserica Mare. Prelucrea pietrei se realizează de o echipă de patru pietrari din Slava Rusă contra sumei de 2000 lei .calcare .rustic. nefiind nevoie de mâna de lucru plătită. Refacerea foişorului de lemn se face de către călugării mănăstirii. adaptată terenului. Figura 5. însă cu o nuanţă de alb pentru a reflecta razele solare şi pentru a se evidenţia în incinta mănăstirii atrăgând vizitatorii. care este confecţionat din material lemnos şi care în prezent nu este într-o stare de conservare foarte bună din cauza faptului că stratul de vopsea protectoare a lemnului s-a decojit sub acţiunea ploilor şi a actiunii razelor solare de-a lungul anilor. Achiziţionarea calcarelor costă 5500 lei . se realizează pentru a accentua aspectul rustic al incintei mănăstirii. Sunt necesare cinci cutii de vopsea albă pentru lemn . piatră ce va fi modelată sub formă de plite pentru a acoperi o suprafaţă mai vastă şi pentru un aspect mai plăcut . contravaloarea lor fiind egală cu suma de 80 lei.Suprafaţa aleilor nu trebuie să depăşească 10-20% din suprafaţa întregului parc.

se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare credincioşilor pelerini se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii . din Slava Rusă. De asemenea din merele şi prunele culese. indiferent de anotimp. plantată acum doi ani . la intrarea în mănăstirea . Livada poate constitui simultan şi un loc de odihnă şi reculegere pentru turişti. Cu acest prilej vor putea fi angajaţi sezonier pentru îngrijirea gazonului. Recondiţionarea fântânii constă în destuparea şi curăţarea ei în adâncime de către două persoane tocmite contra sumei de 400 lei .. Recondiţionarea intrării în incinta mânăstirii este o provocare întrucât .. În vechile chilii au fost amenajate locuri pentru cazarea turiştilor fiind nevoie în aceste condiţii de personal de curăţenie în timpul sezonului turistic în care acest locaş de cult este vizitat. dar în acelaşi timp reprezenta locul unde credincioşii îşi potoleau setea şi de unde se aprovizionau pentru drum.Livada nouă. II . peste încă doi–trei ani. De aceea se vor amplasa încă trei băncuţe de lemn în cadrul acesteia executate în acelaşi mod ca şi cele din parc . În prezent aceasta este astupată fiind necesară curăţarea acesteia.. Uspenia . Iedera este o plantă agăţătoare care îşi păstreză culoarea frunzelor veşnic verde. a parcurilor şi pentru curăţenie. Până în anul 2005 . este oportună plasarea la intrarea principală o poartă ornamentală din plante agăţătoare . Uspenia.. Reamenajarea fântânii de la intrarea în curtea mânăstirii este o acţiune necesară. mânastirea nu are porţi în prezent şi nici nu este împrejmuită în totalitate. va începe să rodească anul viitor. a gardurilor vii.9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Reamenajarea durabilă a Mânăstirii Uspenia oferă oportunitatea creării de noi locuri de muncă pentru localnicii din Slava Rusă . din Slava Rusă exista o fântână care alimenta cu apă călugării din incinta acesteia . Astfel vor fi disponibile 5 locuri de muncă permanente ( servicii de salubritate şi recondiţionare a eventualelor defectări 19 . singura lor activitate principală fiind agricultura. Având în vedere aceste aspecte . de meri şi pruni din preajma bisericii mici . formând o boltă din trandafiri roşii şi albi şi frunze de iederă astfel încât să fie o încântare pentru ochi tot timpul anului. Fructele culese vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie.

şi un număr fluctuant de locuri sezoniere în funcţie de fluxul de vizitatori şi necesităţile de îngrijire a parcului din incintă. a credinţei ruşilor –lipoveni din România. promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional.. De asemenea . Uspeniei" în circuitul cultural religios pe plan local şi naţional. fiind reamenajată durabil incinta acestei mânăstiri şi ulterior prin includerea . Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – reamenajată durabil 20 .din incinta mânăstirii). Simultan se dezvoltă o piesă importantă din lista Monumentelor de Arhitectură Religioasă. Figura 6.promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale .

Abordarea reamenajării incintei Mânăstirii . 21 . Mânăstirea . Uspenia " din Slava Rusă s-a bazat pe trei factori esenţiali :  Durabilitatea ecologică  Durabilitea socială şi culturală  Durabilitatea economică Din punctul de vedere al protejării mediului sunt o multitudine de avantaje ce reies din promovarea unui turism durabil .. Uspenia " devenind astfel în urma reamenajării durabile o atracţie turistică durabilă inclusă în circuitul turistic cultural-religios al României..

oferind astfel un peisaj atractiv tot timpul anului.conform indicaţiilor de peisagistică. în parcul amenajat durabil în interiorul acesteia se cultivă specii de plante atât sezoniere ( lalele. Un aspect social important constă în crearea de locuri de muncă cu caracter permanent şi sezonier.. zambile. vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie.poziţionate astfel încât să acopere întreaga zonă în mod uniform constituie un prim pas pentru obţinerea unui mediu curat. gard viu). Uspenia. 22 . Uspenia. roadele mini-livezii din Mânăstirea . Date fiind condiţiile climatice şi de sol în incinta mânăstirii Uspenia ..narcise) cât şi permanente . din Slava Rusă se autogospodăreşte din acestei mănăstiri şi inclusiv a incintei momentul în care a fost ctitorită şi până în zilele noastre. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii .. rezistente la condiţii scăzute de temperatură ( brazi.. De asemenea din merele şi prunele culese.Uspenia. Fructele. În prezent se depun mari eforturi pentru înfrumuseţarea şi renovarea acesteia. Montarea a 10 coşuri de gunoi .. din Slava Rusă. tuia.ce reprezenta o necesitate pentru buna funcţionare a Mănăstirii Uspenia şi pe timp ploios oferă spaţiului monastic un aspect rustic.. Pavajul aleilor cu plăci din piatră de tip calcaros. peste încă doi–trei ani.Concluzii Mânăstirea de călugări . Un alt aspect socio-economic se referă la crearea a 20 de locuri de cazare în vechile chilii recondiţionate care vor aduce profit mănăstirii Uspenia în timpul sezonului turistic cultural–religios şi vor oferi locuri de muncă localnicilor . şi pe lângă acest aspect şi durabilitatea căilor de acces în spţiul lăcaşului.constând în întreţinerea spaţiilor de cazare.

a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. se aşteaptă creşterea semnificativă a numărului de turişti şi crearea de noi locuri de muncă pentru localnici . Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi.De asemenea . Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12. 18-24 de luni. Totuşi dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia trebuie monitorizată continuu adăugând îmbunătăţiri şi adaptând condiţiile pe care aceasta le oferă noilor reglementări în domeniul durabilităţii.000 de lei. promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. Implementarea acestui plan de dezvoltare durabilă poate fi realizată într-o perioadă relativ scurtă. Având în vedere amploarea lucrărilor efectuate pentru a dezvolta durabil acest lăcaş de cult . După implementarea proiectului.Acest aspect se datorează faptului că o parte din lucrări sunt realizate de călugării voluntari şi o parte din materiale şi elementele de vegetaţie utilizate sunt datorate aportului gratuit al localnicilor. fiind nerambursabilă. a credinţei ruşilor –lipoveni din România. 23 .promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale .această sumă este relativ scăzută . cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză.

. Editura Ceres. Constanţa .. 128-129 Iliescu. A.. (Complexul monastic Slava Rusă) Editura EX PONTO. Judeţul Tulcea..Arhitectură peisageră".12.. 2008.399     http://www. 2004 . Bucureşti. Lista monumentelor istorice.. Editura Fundaţiei România de mâine. Bucureşti.Bibliografie  Cioacă.psse. nr.. pag 63 ***. A.F. pag. 2006 .ro/front-page/view?set_language=ro 19. Elemente de economia şi managementul mediului" Editura Economică. 2006. pag.134 Rojanski V.2010  Google Earth 24 . Geografia Regională a României.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful