Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat

,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

PROIECT

DE

CERCETARE

DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE ÎN SPAŢIUL LITORAL

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D. Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana
CONSTANŢA -

2011 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat ,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

Amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia”, din Slava Rusă, judeţul Tulcea, pe baza principiilor dezvoltării durabile

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana

-

CONSTANŢA -

2

pag 21 Bibliografie……………………………………………………………..pag 10 II..pag 13 II..8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia……………...……pag 18 Concluzii…………………………………………………………………………….7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…………….1Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora………………………………………pag 6 I..2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România………………….…pag 6 1.pag 8 II.. pag 9 II.………..2Aspecte climatice……………………………………....1Locaţie şi aspecte generale ….pag 6 I....3Hidrologia din zonă……………………...…………………………………….… 23 pag 3 .………………………….pag 10 II.………………………………………….pag 9 II..2011 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………pag 4 Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor.…….4Solurile specifice………………….5Vegetaţia naturală din zonă……………………………………......3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor……………………………pag 7 Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă……………....pag 8 II.……...pag 13 II.………..6 Căi de acces la Mănăstirea Uspenia…………………………………………..………………………………………………… ...pag 11 II.9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…..

Un alt obiectiv important de atins constă în recondiţionarea chiliilor şi creşterea numărului de locuri din baza de cazare la circa 20 de locuri. prielnic generaţiilor viitoare de călugări.din Slava Rusă. şi oferă un plan de dezvoltare durabilă pe viitor economică. brazi).Introducere Lucrarea realizată reprezintă un studiu asupra stării prezente a unei mănăstiri ortodoxe de rit vechi din România . vopseluri. cuie etc). recondiţionarea foişorului. amenajarea aleilor cu pietre. judeţul Tulcea. şi includerea ei în circuitul pelerinajelor religioase. achiziţionarea materialelor necesare recondiţionării ( lacuri. durabil. cât şi un loc dezvoltat durabil. confecţionarea băncuţelor de lemn ce vor constitui un loc de odihnă în cadrul parcului mănăstirii.neintroduse în circuitul turistic cultural-religios . Pentru a putea realiza o amenajare atractivă şi durabilă a incintei acestei mănăstiri se vor consulta publicaţii de arhitectură peisageră pentru ca acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie permanentă pentru turişti . pe baza principiilor dezvoltării durabile. achiziţionarea de arbori şi arbuşti decorativi (tuia. care la rândul său va fi reamenajat conform principiilor durabilitaţii. astfel încât incinta acestui lăcaş de cult să fie atât un spaţiu de agrement . Obiectivele elementare ce trebuiesc realizate sunt concretizate prin tocmirea forţei de muncă locale .atractiv turistic. gard viu. Structura lucrării este reprezentată prin două capitole cuprinzând pe de o parte naţiuni teoretice şi nivelul de dezvoltare prezentă a obiectivului luat în studiu .amplasarea de coşuri de gunoi. şi pe de acesteia. Obiectivul principal este dezvoltarea turistică a acestei mănăstiri . replantarea plopilor. simultan cu dezvoltarea ei 4 . Principalul scop al acestui proiect de cercetare este amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia” . . indiferent de sezon.

Cu această oportunitate mulţumesc secretarului Primăriei comunale . pentru acestea fiind necesară o documentare elementară. Uspenia... Slava Cercheză.în paralel. 5 .altă parte. persoane care mi-au acordat sprijin oferindu-mi informaţii cu privire la starea actuală a lăcaşului de cult.. Am urmărit dezvoltarea . modul implicit de amenajare a incintei mănăstirii pe baza principiilor dezvoltării durabile în domeniul turistic.. Slava Rusă. Anore Andrei şi călugărului Simion Mihai de la Mănăstirea . atât a laturii turistice a acestui obiectiv cât şi diminuarea maximă a impactului dezvoltării economice asupra mediului.

în general. străbătute de râuri curate şi izvoare cristaline. producţia de obiecte artizanale. mai izolate de lumea exterioară . cele mai reprezentative edificii de acest tip sunt mănăstirile şi bisericile. chiliile. locurile de amplasament ale mănăstirilor sunt „discrete”. (Rojanski 2004). care adăpostesc personalul mănăstirii (călugării şi preoţii). 6 . aspectele sociale şi aspectele economice. Pe lângă funcţia ecumenică..) 1. livezi. spaţii de cazare pentru oaspeţi şi turişti.conform dezvoltării durabile . fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi". dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului . păduri etc. Dezvoltarea durabilă este definită ca . clădiri şi amenajări anexe (ateliere. stupini.1. Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor 1.2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România Un spaţiu „mănăstiresc”. înconjurate de spaţii împădurite. cantine. De regulă. plasat în centrul domeniului mănăstiresc în general. alei şi drumuri de acces. prin destinaţia lor.. încearcă să se conformeze în mare măsură „comenzii divine” de a trăi în armonie . adăposturi pentru animale. o intersectare optimă a celor trei piloni de bază ai durabilităţii: mediul. mănăstirile îndeplinesc adesea şi funcţii de producţie (terenuri agricole. Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora Lăcaşele de cult. La noi în ţară. Prin aceasta se înţelege . în general are următoarea alcătuire:    lăcaşul de cult propriu-zis.

Religia a impulsionat crearea spaţiilor verzi şi găsirea cadrului natural proprice vieţii spirituale în raport strâns cu elementele naturii. Se preferă amenajările simple.. mănăstire de călugări. Se încearcă păstrarea şi întărirea echilibrului destul de fragil dintre om şi natură. de rit vechi." ( Iliescu. în strânsă legătură cu religia.2006) În general lăcaşurile de cult sunt amenajate în stil rustic. fiind urmate îndeaproape de parcuri. ortodoxă. Filozofiile religioase din China . corespunzătoare.3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor Lăcaşele de cult. Ţinând cont de toate aceste aspecte menţionate anterior se demarează un plan de dezvoltare durabilă a Mănăstirii Uspenia din Slava Rusă. . Arta grădinilor în China se pierde în vechime şi reflectă puternicul cult al naturii. deoarece aparţine comunităţii etnice a ruşilor-lipoveni iar existenţa ei este mai izolată.a liniştii sufleteşti şi a păcii divine. 7 . pentru dobândirea perfecţiunii morale . Judeţul Tulcea.Întreg spaţiul mănăstirii este împrejmuit atent iar accesul controlat. cât mai apropiate de aspectul cadrului natural al zonei unde se situează. Multe incinte de mănăstiri au fost amenajate durabil ţinând cont de arta peisagistică şi de arhitectura peisageră în realizarea parcurilor şi grădinilor interne acestora. valoarea peisagistică pe care acestea o deţin şi valorificarea economică a teritoriului în mod eficient. 1. mănăstirile sunt cele mai reprezentative forme specifice de amenajare în echilibru. realizându-se astfel o armonie cu mediul natural şi cu stilul laic. nefiind permis tuturor potenţialilor vizitatori dacă nu au o ţinută decentă şi adecvată locului sau dacă nu au o conduită decentă. promovează ideea realizării comuniunii omului cu natura. Această mănăstire nu este inclusă în circuitul turistic cultural religios naţional. prin realizarea unui optim între exploatarea resurselor naturale din cadrul incintei mănăstirilor. nefiind meditizată ca obiectiv turistic lumii exterioare .

judeţul Tulcea " Mânăstirea Uspenia este definită de coordonatele matematico-geografice astfel: 8 . se află în localitatea Slava Rusă . declarată Monument de arhitectură religioasă şi se situează pe cursul superior al pârâului Slava. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. . ortodoxă de rit vechi. Aceasta este ridicată în secolul XVII. judeţul Tulcea (figura 1).Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă II.. Figura 1. Localizarea Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă.1 Locaţie şi aspecte generale Mânăstirea Uspenia. între dealurile Babadagului.

  44º50'24.2 Din punct de vedere climatic .Uspenia. fiind factori esenţiali în determinarea măsurilor necesare pentru reamenajarea acestui spaţiu conform principiilor durabilităţii. Deşi este un climat blând . adunându-se pelerini de pe întregul teritoriu românesc şi nu numai.. II. În mănăstire există două biserici: Biserica mare. sfinţită în 1883 . care în traducere înseamnă „ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFÂNTA MARIA)”. precipitaţii de 440 mm/ an şi peste 220 zile fără îngheţ. 9 . unde durata de strălucire a Soarelui este de 2200-2500 ore/an iar radiţia solară este de 125 kcal/cm²... II. De acest aspect trebuie ţinut seama la reamenajarea parcului din incinta Mânăstirii Uspenia. Pentru a putea dezvolta durabil spaţiul incintei Mânăstirii .. cu temperatura medie anuală de + 10 º C + 11 º C. sărbătorit pe 28-29 august (stil nou). Mânăstirea . rugăciunea de zi de zi. se sfinţeşte apa în mănăstire şi se spală sfintele moaşte. este alimentat pluvial şi de aceea are debit mic ..Cea de-a doua biserică.37" latitudine nordică 28º33'52.cu hramul „USPENIA”. intervalul de risc pentru îngheţ este destul de mare în interiorul incintei ( aproximativ 30 zile pe an în sezonul rece) ( Ciocă . Uspenia.29" longitudine estică ( Sursa: Google Earth) Mănăstirea de călugări . Astăzi în incinta ei se adăpostesc doar cinci suflete comparativ cu timpurile iniţiale când erau peste 200 de călugări. de hramul „USPENIA”. cursul superior al Slavei. Uspenia . apoi activităţile cotidiene administrativ-gospodăreşti. adesea intermitent. trebuie să evidenţiem caracteristicile fizico-geografice şi de mediu ce definesc acest loc. se încadrează în clima temperat continentală de tranziţie. din Slava Rusă se autogospodăreşte.3 Hidrografia este deficitară întrucât singurul pârâu.. 2008) . mai mică (biserică de iarnă) cu hramul „SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL” a fost sfinţită în anul 1860 iar hramul este sărbătorit pe 21 noiembrie (stil nou). Acest teritoriu este definit prin topoclimatul de podiş . Ocupaţia călugărilor este – MOLITVA. care traversează incinta lăcaşului de cult de la sud la nord. În ziua de 28 august.

. http://www..12. 2008).2010 10 .psse.. Mânăstirea Uspenia necesită o recondiţionare a bisericii.4 Solurile sunt dezvoltate în climat temperat continental excesiv reprezentate de soluri brune argiluviale şi molisoluri (cernoziomuri tipice şi cambice) (Ciocă . Figura . stejar brumăriu.5 Vegetaţia naturală din zonă aparţine etajului mezofil mediteranian reprezentat de păduri de foioase ( tei. carpen şi frasin ) (Ciocă . 2008). .Din acest punct de vedere remarcăm faptul că pedosfera din acest loc este foarte bogată în substanţe organice.este prinsă între două dealuri împădurite.II. Aflată astăzi într-o stare nu prea promiţătoare.2.Uspenia . fertilă datorită conţinutului ridicat de humus şi de aceea favorabilă cultivării majorităţii speciilor de plante fără a fi necesară o îngrăşare artificială a solului în prealabil. II.ro/front-page/view?set_language=ro 19. a zidurilor de incintă şi amenajarea durabilă a interiorului acesteia.

are încă urme. II.6 Căi de acces la Mânăstirea Uspenia Drumurile ce duc la mănăstire sunt foarte dificile şi accidentate... chirpici. La lucrările de construcţie a noului drum se lucrează în prezent.Porţile mânăstirii sunt destul de ruginite .Curtea. 11 .Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile. de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. Încă de la intrarea . situată în partea nordică a curţii . acest lucru contribuind la farmecul lăcaşului mănăstiresc. construite cu multi ani în urmă din material de tip . Primul reprezintă o potecă prin pădure. Cel de-al doilea drum negru urmează direcţia nord-est către sud-vest pe o distanştă de 4 km pe câmp unind D 22 cu aşezarea monahală. Mănăstirea este la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare. existând un proiect lansat şi aprobat pentru asfaltarea acestui sector.

Figura 3. Imaginea satelitară a incintei ..Mânăstirii Uspenia " din Slava Rusă 12 .

situată în partea nordică a curţii . Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – situaţie prezentă Curtea. are încă urme. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi. de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. Încă de la intrarea .. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare.. Mănăstirea este aproximativ la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni..Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile. Potrivit principiilor dezvoltării durabile . astfel încât acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie 13 . chirpici.. construite cu multi ani în urmă din material de tip .Figura 4.am demarat un plan de dezvoltare a incintei mănăstirii .Uspenia .

turistică pentru credincioşi . Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi.7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Lucrările de renovare şi modernizare a cadrului Mănăstirii Uspenia vor fi suportate de credincioşi.care cotizează voluntar la ameliorarea stării actuale a lăcaşului de cult şi se întrevede şi un sprijin material atât din partea Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România .8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Ţinând cont de faptul că incinta mănăstirii în momentul de faţă nu oferă o imagine atractivă deoarece plopii care umbreau parcul au fost tăiaţi din cauza vechimii lor şi reprezentau un eventual pericol pentru călugări şi vizitatori. astfel încât să-ţi ofere senzaţia plimbării printr-un parc. a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. Iniţial au fost replantaţi plopii . în principal . reconstruire şi recondiţionare a unor elemente aflate în stare critică. să ofere locuri de muncă localnicilor şi simultan venituri din cazare şi alte activităţi de comerţ cu obiecte bisericeşti sau artizanale pentru gospodărirea mănăstirii.creşterea veniturilor prin activitatea de turism şi estetizarea spaţiului pentru recreere şi odihnă . fiind de preferat în acest caz. Datorită acestor fonduri vor fi posibile lucrările de restaurare. de o parte şi de alta . Amenajarea spaţiului trebuie să asigure condiţiile optime de odihnă şi relaxare. de-a lungul aleilor din curtea mănăstirii . având ca obiective creşterea numărului de turişti . II. Amenajările pe terenurile orizontale ale incintei Mănăstirii Uspenia oferă un grad de libertate ridicat iar compoziţiile în stil geometric pot fi executate cu destulă uşurinţă. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. fiind nerambursabilă.000 de lei. Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12. am amenajat un parc care să ofere o imagine reconfortantă locului. Gardul viu se înmulţeşte prin butaşi şi de aceea nu este nevoie de costuri suplimentare pentru 14 . cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză care este dispusă să aloce o parte din buget pentru dezvoltarea durabilă a acesteia. Ulterior am iniţiat plantarea unui arbust verde tot timpul anului . II . denumit popular gard viu. urmând însă indicaţiile din articolele de arhitectură peisageră pe care consultate.

Amenajarea parcului va urmări cursul pârâului Slava ce va împărţi practic parcul în două părţi asimetrice şi amenajate diferit..achiziţionarea lui .. şi lalelele roşii. În jurul rondului de flori la distanţe echivalente se plantează şase puieţi de tei achiziţionaţi de la Ocolul Silvic . Nici achiziţionarea acestor plante ornamentale nu necesită costuri suplimentare deoarece ele se înmulţesc prin bulb şi localnicii pot contribui prin recoltarea lor din propriile grădiniţe de flori. aproximativ 20-30 cm. De asemenea aroma florilor de tei este o placere a lunii mai şi poate constitui a invitaţie pentru ca turiştii să viziteze mănăstirea . Babadag. Pentru bordura rondului cele mai indicate plante sunt cele cu creştere joasă adică zambilele. narcisele. cum ar fi: zambilele. Se taie crenguţe verzi dintr-un gard viu şi apoi se plantează în pămînt .să se taseze uşor deasupra şi să se ude abundent. În prima arie . dar cu ciclu vegetativ peren. din Slava Rusă. cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru şi de aceea optăm pentru un rond cu diametrul de 5 cu o structură convexă care permite o vizibilitate mai bună asupra desenului. Este indicat pentru gardurile vii . Întreţinerea lui nu este costisitoare şi va fi efectută de călugări prin retezarea lui periodică cu ajutorul unei foarfeci de grădinărit acţionate manual. se va contura un rond de flori de sezon estival. de acelaşi tip însă ăn centrul fiecăruia 15 . cărora le dă un aspect ordonat şi îngrijit. la distanţe destul de mici. în partea centrală. astel încât. pe marginea aleilor. formând un cerc în jurul rondului mare de flori se cultivă alte şase ronduri de flori mai reduse ca suparafaţă. contra sumei de 600 lei.la plantare. ele oferind de asemenea şi flori de tei. Printre teii din parc. Teii reprezintă plante nu doar de ornament. Rondurile prea mari nu sunt prea frumoase..5 m adâncime în care se aşează puieţii şi se acoperă cu pământ . la maturitatea acestuia să ofere o imagine compactă şi să poată fi modelat sub forma unui zid marginal.. Bordurile din gard viu de pe marginea aleilor se proiectează în scopul creării unui cadru pentru despărţirea potecilor de gazon. să se execute şanţuri de 0. decât cele plate.iar bulbii se prind repede şi în procent mare de la prima cultivare dacă sunt udaţi adecvat . După cum am menţionat anterior solul este foarte fertil şi nu solicită îngrăşare artificială. Uspenia. plante terapeutice şi de mare căutare în industria farmaceutică care pot fi culese şi comercializate ulterior vizitatorilor pentru ceaiuri .

. Agrostis stolonifera. Instalarea gazonului este următorul pas absolute necesar pentru a oferi o imagine unitară acestui spaţiu.dintre ele va fi creşte câte un arbust de trandafir roşu sau roz. fiind necesare 17-25 kg/h . Întreţinerea şi îngrijirea gazonului de asemenea nu este foarte costisitoare. Se va contura un rond de flori cu perioadă de înflorire târzie . Perioada semănării cea mai indicată este primăvara în “mustul zăpezii” (adică lunile februarie -aprilie). Pentru distribuirea uniformă a seminţelor pe întreaga suprafaţă. tomnatice: tufănele şi crizanteme colorate. gazon rezistent la călcare. se trece la lucrarea de bază a solului care constă în mobilizarea lui până la 15-20 cm. judeţul Tulcea contra sumei de 500 lei.-septembrie. precum şi administrarea îngrăşămintelor naturale .După efectuarea lucrărilor de curăţire şi nivelare. (iarba câmpului) .-Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani şi se realizează prin însămânţare în primăvară a unor noi cantităţi de seminţe de graminee deoarece. Slava Cercheză.5 cm. Aceste plante sunt de asemenea perene şi nu necesită replantarea în ficare an. Se aplică metoda manuală această lucrare puntând fii realizată de călugării din mânăstire.).. Se însămânţează. adică jumătate din norma de sămânţă se împrăştie într-un sens şi cealaltă jumătate se distribuie mergând perpendicular pe prima direcţie..5-2. În jurul rondului de flori de toamnă se plantează cinci puieţi de tuia achiziţionaţi de la pepiniera comunală . durata maximă fiind de12 ani. Acoperirea suprafeţelor cu gazon se poate realiza prin semănare. acestea au totuşi o longevitate determinată . Cealaltă arie a parcului va fi de asemenea amenajată conform indicaţiilor de peisagistică . Puieţii de tuia vor fi plantaţi la distanţe egale . însă aceasta va fi dedicată sezonului autumnal şi hibernal întrucât plantele vor fi adaptate la temperaturi scăzute şi condiţii climatice mai aspre. 16 . Rezultate bune se pot obţine şi în cazul semănării de toamnă (august. În primăvară se execută mărunţirea solului şi nivelarea. Trandafirii de asemenea se plantează ca butaşi selectaţi din grădinile sătenilor nefiind necesară cumpărarea lor . semănatul se face “în cruce”. presupunând acţiuni simplu de îndeplinit ..la adâncimea de semănat de 0. formând un pentagon în jurul rondului de flori. deşi perene.Terenul din parcul ce urmează a fi înierbat prezintă stratul de sol foarte fertil. 1.

Având în vedere faptul că parcul este împărţit în două sectoare de cursul pârâului ce străbate incinta acestei mânăstiri.2. contra sumei de 550 lei. două în prima arie de parc de o parte şi de alta a rondului de flori de primăvară şi respectiv trei în celălalt sector al parcului .-Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede.Băncile au rolul de a asigura odihnă vizitatorilor . realizând astfel o legătură între cele două arii. Pentru acoperirea lor vor fi necesare aproximativ patru remorci de 17 .rezistent la condiţtii vitrege de mediu (ploi şi arşiţă). care a convenit să le realizeze din lemn de stejar. dar în acelaşi timp au funcţie estetică constituind elemente ornamentale. 3. În general. Instalarea băncilor de lemn în cadrul parcului constituie un factor important în realizarea obiectivului. Se recomandă pentru bănci lungimea de 2. Podeţul va fi de asemenea realizat de tâmplarul ce se va ocupa şi de fabricarea băncilor comandate pentru a exista o unitate în execuţie. din Slava Rusă . Pavarea aleilor din incinta lăcaşului de cult constituie o necesitate .45 m şi lăţimea de 0.5 m .. Aceste alei se pavează cu piatră de la cariera din Slava Cercheză.Acestea vor fi poziţionate astfel încât să acopere întrega zonă în mod uniform. gazonul de pajişte se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară.4-0.O problemă importantă ce afectează într-o mare măsură buna funcţionare a mănăstirii . Băncile din lemn sunt confecţionate de tâmplarul din Slava Cercheză. oferind parcului un aspect rustic. cu aspect rustic peste cursul de apă. între puieţii de tuia. Podeţul va avea un rol mai puţin funcţional şi mai mult estetic.Irigarea lui se recomandă să se efectueze în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute în timpul sezonului. material propriu . este necesară instalarea unui podeţ din butuci de lemn.4m-3 m.Uspenia. o constituie aleile nepavate care în timpul sezonului ploios sunt greu de străbătut din cauza noroiului. fiind realizate cu spătar pentru a oferi un confort mai ridicat.În ambele sectoare ale parcului se amplasează un număr de cinci băncuţe de lemn . înălţimea 0. Montarea a 10 coşuri de gunoi confecţionate de asemenea din material lemnos şi vopsite într-o nuanţă de verde astfel încât să se încadreze naturii reprezintă un alt pas sper obţinerea unei dezvoltări durabile a incintei acestei mânăstiri.. Băncuţele vor fi arse la suprafaţă printr-o procedură specifică să nu putrezească lemnul ani de zile .. după care vor fi lăcuite.

se realizează pentru a accentua aspectul rustic al incintei mănăstirii. Pentru a îl recondiţiona trebuie curăţat de rămăşiţele din vopseaua decolorată din cauza timpului şi revopsit .care în acest caz este drept. Recondiţionarea foişorului din apropierea bisericii (Figura 5). Refacerea foişorului de lemn se face de către călugării mănăstirii. Aspectul foişorului din apropierea bisericii 18 . Sunt necesare cinci cutii de vopsea albă pentru lemn . Foişorul va fi strejuit de doi arbuşti decorativi Syringa vulgaris (liliac) – arbust ce suportă zonele semiumede.rustic. Foişorul de lemn sau rondurile de flori. Trasarea aleilor trebuie să fie simplă. însă cu o nuanţă de alb pentru a reflecta razele solare şi pentru a se evidenţia în incinta mănăstirii atrăgând vizitatorii. piatră ce va fi modelată sub formă de plite pentru a acoperi o suprafaţă mai vastă şi pentru un aspect mai plăcut .Suprafaţa aleilor nu trebuie să depăşească 10-20% din suprafaţa întregului parc. Achiziţionarea calcarelor costă 5500 lei . adaptată terenului. să evite încrucişările şi să conducă spre obiective interesante reprezentate de Biserica Mare. contravaloarea lor fiind egală cu suma de 80 lei. nefiind nevoie de mâna de lucru plătită. Figura 5.calcare . care este confecţionat din material lemnos şi care în prezent nu este într-o stare de conservare foarte bună din cauza faptului că stratul de vopsea protectoare a lemnului s-a decojit sub acţiunea ploilor şi a actiunii razelor solare de-a lungul anilor. Prelucrea pietrei se realizează de o echipă de patru pietrari din Slava Rusă contra sumei de 2000 lei .

. În prezent aceasta este astupată fiind necesară curăţarea acesteia. Astfel vor fi disponibile 5 locuri de muncă permanente ( servicii de salubritate şi recondiţionare a eventualelor defectări 19 .. Uspenia . Recondiţionarea intrării în incinta mânăstirii este o provocare întrucât . va începe să rodească anul viitor. a gardurilor vii. Livada poate constitui simultan şi un loc de odihnă şi reculegere pentru turişti.Livada nouă. Recondiţionarea fântânii constă în destuparea şi curăţarea ei în adâncime de către două persoane tocmite contra sumei de 400 lei .. II . este oportună plasarea la intrarea principală o poartă ornamentală din plante agăţătoare . de meri şi pruni din preajma bisericii mici . Cu acest prilej vor putea fi angajaţi sezonier pentru îngrijirea gazonului. peste încă doi–trei ani.. plantată acum doi ani . Uspenia. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare credincioşilor pelerini se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii .9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Reamenajarea durabilă a Mânăstirii Uspenia oferă oportunitatea creării de noi locuri de muncă pentru localnicii din Slava Rusă . indiferent de anotimp. Fructele culese vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie. la intrarea în mănăstirea . De aceea se vor amplasa încă trei băncuţe de lemn în cadrul acesteia executate în acelaşi mod ca şi cele din parc . De asemenea din merele şi prunele culese. formând o boltă din trandafiri roşii şi albi şi frunze de iederă astfel încât să fie o încântare pentru ochi tot timpul anului. dar în acelaşi timp reprezenta locul unde credincioşii îşi potoleau setea şi de unde se aprovizionau pentru drum. din Slava Rusă. În vechile chilii au fost amenajate locuri pentru cazarea turiştilor fiind nevoie în aceste condiţii de personal de curăţenie în timpul sezonului turistic în care acest locaş de cult este vizitat. mânastirea nu are porţi în prezent şi nici nu este împrejmuită în totalitate. Iedera este o plantă agăţătoare care îşi păstreză culoarea frunzelor veşnic verde. a parcurilor şi pentru curăţenie. singura lor activitate principală fiind agricultura. Având în vedere aceste aspecte . din Slava Rusă exista o fântână care alimenta cu apă călugării din incinta acesteia . Până în anul 2005 . Reamenajarea fântânii de la intrarea în curtea mânăstirii este o acţiune necesară.

. De asemenea . Figura 6.din incinta mânăstirii). Simultan se dezvoltă o piesă importantă din lista Monumentelor de Arhitectură Religioasă. şi un număr fluctuant de locuri sezoniere în funcţie de fluxul de vizitatori şi necesităţile de îngrijire a parcului din incintă.promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale . promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – reamenajată durabil 20 . fiind reamenajată durabil incinta acestei mânăstiri şi ulterior prin includerea . a credinţei ruşilor –lipoveni din România. Uspeniei" în circuitul cultural religios pe plan local şi naţional.

Mânăstirea .Abordarea reamenajării incintei Mânăstirii . 21 . Uspenia " din Slava Rusă s-a bazat pe trei factori esenţiali :  Durabilitatea ecologică  Durabilitea socială şi culturală  Durabilitatea economică Din punctul de vedere al protejării mediului sunt o multitudine de avantaje ce reies din promovarea unui turism durabil . Uspenia " devenind astfel în urma reamenajării durabile o atracţie turistică durabilă inclusă în circuitul turistic cultural-religios al României...

vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie.Uspenia. şi pe lângă acest aspect şi durabilitatea căilor de acces în spţiul lăcaşului.poziţionate astfel încât să acopere întreaga zonă în mod uniform constituie un prim pas pentru obţinerea unui mediu curat. roadele mini-livezii din Mânăstirea . Uspenia. Pavajul aleilor cu plăci din piatră de tip calcaros. din Slava Rusă se autogospodăreşte din acestei mănăstiri şi inclusiv a incintei momentul în care a fost ctitorită şi până în zilele noastre..ce reprezenta o necesitate pentru buna funcţionare a Mănăstirii Uspenia şi pe timp ploios oferă spaţiului monastic un aspect rustic. rezistente la condiţii scăzute de temperatură ( brazi. Date fiind condiţiile climatice şi de sol în incinta mânăstirii Uspenia . În prezent se depun mari eforturi pentru înfrumuseţarea şi renovarea acesteia. în parcul amenajat durabil în interiorul acesteia se cultivă specii de plante atât sezoniere ( lalele.. Uspenia. tuia. zambile.. peste încă doi–trei ani. Un alt aspect socio-economic se referă la crearea a 20 de locuri de cazare în vechile chilii recondiţionate care vor aduce profit mănăstirii Uspenia în timpul sezonului turistic cultural–religios şi vor oferi locuri de muncă localnicilor .Concluzii Mânăstirea de călugări .narcise) cât şi permanente . Montarea a 10 coşuri de gunoi .conform indicaţiilor de peisagistică... Fructele. gard viu). Un aspect social important constă în crearea de locuri de muncă cu caracter permanent şi sezonier. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii .constând în întreţinerea spaţiilor de cazare. din Slava Rusă. De asemenea din merele şi prunele culese.. oferind astfel un peisaj atractiv tot timpul anului. 22 .

Acest aspect se datorează faptului că o parte din lucrări sunt realizate de călugării voluntari şi o parte din materiale şi elementele de vegetaţie utilizate sunt datorate aportului gratuit al localnicilor. promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. fiind nerambursabilă. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi. Implementarea acestui plan de dezvoltare durabilă poate fi realizată într-o perioadă relativ scurtă.De asemenea . 18-24 de luni. Având în vedere amploarea lucrărilor efectuate pentru a dezvolta durabil acest lăcaş de cult . După implementarea proiectului. Totuşi dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia trebuie monitorizată continuu adăugând îmbunătăţiri şi adaptând condiţiile pe care aceasta le oferă noilor reglementări în domeniul durabilităţii. a credinţei ruşilor –lipoveni din România. Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12. a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. se aşteaptă creşterea semnificativă a numărului de turişti şi crearea de noi locuri de muncă pentru localnici . 23 .000 de lei.promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale .această sumă este relativ scăzută .

ro/front-page/view?set_language=ro 19..134 Rojanski V. Geografia Regională a României.. (Complexul monastic Slava Rusă) Editura EX PONTO. 2006 .. 128-129 Iliescu. nr. Editura Fundaţiei România de mâine. pag 63 ***. 2004 ..12.F.Arhitectură peisageră".Bibliografie  Cioacă.psse.. Editura Ceres. A. pag.2010  Google Earth 24 . Constanţa .. pag. Judeţul Tulcea. 2006. Bucureşti.399     http://www. 2008. Lista monumentelor istorice. Bucureşti. A. Elemente de economia şi managementul mediului" Editura Economică..