Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat

,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

PROIECT

DE

CERCETARE

DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE ÎN SPAŢIUL LITORAL

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D. Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana
CONSTANŢA -

2011 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat ,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

Amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia”, din Slava Rusă, judeţul Tulcea, pe baza principiilor dezvoltării durabile

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana

-

CONSTANŢA -

2

.……pag 18 Concluzii…………………………………………………………………………….pag 10 II.…………………………………….………………………………………………… ...5Vegetaţia naturală din zonă……………………………………...………..………. pag 9 II.pag 21 Bibliografie…………………………………………………………….......pag 8 II.3Hidrologia din zonă……………………..…….pag 13 II.pag 8 II..pag 11 II.…………………………....7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…………….pag 10 II..2Aspecte climatice…………………………………….6 Căi de acces la Mănăstirea Uspenia………………………………………….…pag 6 1.… 23 pag 3 .9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…..2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România…………………..1Locaţie şi aspecte generale ….pag 6 I.........pag 9 II.4Solurile specifice………………….………………………………………….8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia……………..1Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora………………………………………pag 6 I.pag 13 II.2011 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………pag 4 Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor.……..3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor……………………………pag 7 Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă……………...

simultan cu dezvoltarea ei 4 . Obiectivele elementare ce trebuiesc realizate sunt concretizate prin tocmirea forţei de muncă locale . şi includerea ei în circuitul pelerinajelor religioase. achiziţionarea de arbori şi arbuşti decorativi (tuia.din Slava Rusă. Principalul scop al acestui proiect de cercetare este amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia” . care la rândul său va fi reamenajat conform principiilor durabilitaţii. pe baza principiilor dezvoltării durabile. şi pe de acesteia. şi oferă un plan de dezvoltare durabilă pe viitor economică. Structura lucrării este reprezentată prin două capitole cuprinzând pe de o parte naţiuni teoretice şi nivelul de dezvoltare prezentă a obiectivului luat în studiu . gard viu. judeţul Tulcea. recondiţionarea foişorului. cât şi un loc dezvoltat durabil.neintroduse în circuitul turistic cultural-religios . prielnic generaţiilor viitoare de călugări. Pentru a putea realiza o amenajare atractivă şi durabilă a incintei acestei mănăstiri se vor consulta publicaţii de arhitectură peisageră pentru ca acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie permanentă pentru turişti . cuie etc). amenajarea aleilor cu pietre. vopseluri. replantarea plopilor. . achiziţionarea materialelor necesare recondiţionării ( lacuri. Un alt obiectiv important de atins constă în recondiţionarea chiliilor şi creşterea numărului de locuri din baza de cazare la circa 20 de locuri. durabil. confecţionarea băncuţelor de lemn ce vor constitui un loc de odihnă în cadrul parcului mănăstirii. indiferent de sezon. astfel încât incinta acestui lăcaş de cult să fie atât un spaţiu de agrement .atractiv turistic. Obiectivul principal este dezvoltarea turistică a acestei mănăstiri .Introducere Lucrarea realizată reprezintă un studiu asupra stării prezente a unei mănăstiri ortodoxe de rit vechi din România . brazi).amplasarea de coşuri de gunoi.

.. atât a laturii turistice a acestui obiectiv cât şi diminuarea maximă a impactului dezvoltării economice asupra mediului. Am urmărit dezvoltarea . pentru acestea fiind necesară o documentare elementară. Slava Rusă. modul implicit de amenajare a incintei mănăstirii pe baza principiilor dezvoltării durabile în domeniul turistic. Slava Cercheză. Uspenia. persoane care mi-au acordat sprijin oferindu-mi informaţii cu privire la starea actuală a lăcaşului de cult.. 5 . Anore Andrei şi călugărului Simion Mihai de la Mănăstirea .altă parte. Cu această oportunitate mulţumesc secretarului Primăriei comunale ..în paralel.

locurile de amplasament ale mănăstirilor sunt „discrete”.conform dezvoltării durabile . fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi". mănăstirile îndeplinesc adesea şi funcţii de producţie (terenuri agricole. cele mai reprezentative edificii de acest tip sunt mănăstirile şi bisericile. 6 . aspectele sociale şi aspectele economice. înconjurate de spaţii împădurite. în general are următoarea alcătuire:    lăcaşul de cult propriu-zis. adăposturi pentru animale. în general. stupini. chiliile. păduri etc. alei şi drumuri de acces. plasat în centrul domeniului mănăstiresc în general. La noi în ţară. care adăpostesc personalul mănăstirii (călugării şi preoţii).) 1.. Prin aceasta se înţelege . producţia de obiecte artizanale.1. străbătute de râuri curate şi izvoare cristaline. mai izolate de lumea exterioară . cantine. Pe lângă funcţia ecumenică. dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului . Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor 1. clădiri şi amenajări anexe (ateliere. spaţii de cazare pentru oaspeţi şi turişti. prin destinaţia lor. Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora Lăcaşele de cult.. (Rojanski 2004). o intersectare optimă a celor trei piloni de bază ai durabilităţii: mediul. încearcă să se conformeze în mare măsură „comenzii divine” de a trăi în armonie . Dezvoltarea durabilă este definită ca . livezi. De regulă.2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România Un spaţiu „mănăstiresc”.

deoarece aparţine comunităţii etnice a ruşilor-lipoveni iar existenţa ei este mai izolată.Întreg spaţiul mănăstirii este împrejmuit atent iar accesul controlat. mănăstire de călugări. Se încearcă păstrarea şi întărirea echilibrului destul de fragil dintre om şi natură. nefiind permis tuturor potenţialilor vizitatori dacă nu au o ţinută decentă şi adecvată locului sau dacă nu au o conduită decentă. de rit vechi. Arta grădinilor în China se pierde în vechime şi reflectă puternicul cult al naturii. Ţinând cont de toate aceste aspecte menţionate anterior se demarează un plan de dezvoltare durabilă a Mănăstirii Uspenia din Slava Rusă. Se preferă amenajările simple.2006) În general lăcaşurile de cult sunt amenajate în stil rustic. Religia a impulsionat crearea spaţiilor verzi şi găsirea cadrului natural proprice vieţii spirituale în raport strâns cu elementele naturii.3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor Lăcaşele de cult. Judeţul Tulcea. ortodoxă. realizându-se astfel o armonie cu mediul natural şi cu stilul laic. cât mai apropiate de aspectul cadrului natural al zonei unde se situează.a liniştii sufleteşti şi a păcii divine. 7 . fiind urmate îndeaproape de parcuri. ." ( Iliescu. mănăstirile sunt cele mai reprezentative forme specifice de amenajare în echilibru. corespunzătoare. nefiind meditizată ca obiectiv turistic lumii exterioare . prin realizarea unui optim între exploatarea resurselor naturale din cadrul incintei mănăstirilor. Această mănăstire nu este inclusă în circuitul turistic cultural religios naţional. pentru dobândirea perfecţiunii morale . Multe incinte de mănăstiri au fost amenajate durabil ţinând cont de arta peisagistică şi de arhitectura peisageră în realizarea parcurilor şi grădinilor interne acestora. promovează ideea realizării comuniunii omului cu natura. 1. Filozofiile religioase din China . valoarea peisagistică pe care acestea o deţin şi valorificarea economică a teritoriului în mod eficient. în strânsă legătură cu religia..

1 Locaţie şi aspecte generale Mânăstirea Uspenia. între dealurile Babadagului. Aceasta este ridicată în secolul XVII.Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă II. Figura 1. . Localizarea Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă.. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. se află în localitatea Slava Rusă . judeţul Tulcea (figura 1). ortodoxă de rit vechi. judeţul Tulcea " Mânăstirea Uspenia este definită de coordonatele matematico-geografice astfel: 8 . declarată Monument de arhitectură religioasă şi se situează pe cursul superior al pârâului Slava.

. care traversează incinta lăcaşului de cult de la sud la nord.. trebuie să evidenţiem caracteristicile fizico-geografice şi de mediu ce definesc acest loc. În ziua de 28 august. cursul superior al Slavei.  44º50'24. din Slava Rusă se autogospodăreşte. II. 9 .3 Hidrografia este deficitară întrucât singurul pârâu.. De acest aspect trebuie ţinut seama la reamenajarea parcului din incinta Mânăstirii Uspenia.. sfinţită în 1883 . rugăciunea de zi de zi.37" latitudine nordică 28º33'52. se sfinţeşte apa în mănăstire şi se spală sfintele moaşte. Ocupaţia călugărilor este – MOLITVA.cu hramul „USPENIA”. este alimentat pluvial şi de aceea are debit mic . care în traducere înseamnă „ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFÂNTA MARIA)”. II. Uspenia ... Deşi este un climat blând . intervalul de risc pentru îngheţ este destul de mare în interiorul incintei ( aproximativ 30 zile pe an în sezonul rece) ( Ciocă . Mânăstirea .Cea de-a doua biserică. 2008) . precipitaţii de 440 mm/ an şi peste 220 zile fără îngheţ. Pentru a putea dezvolta durabil spaţiul incintei Mânăstirii . de hramul „USPENIA”. se încadrează în clima temperat continentală de tranziţie. cu temperatura medie anuală de + 10 º C + 11 º C.29" longitudine estică ( Sursa: Google Earth) Mănăstirea de călugări . sărbătorit pe 28-29 august (stil nou). unde durata de strălucire a Soarelui este de 2200-2500 ore/an iar radiţia solară este de 125 kcal/cm². apoi activităţile cotidiene administrativ-gospodăreşti. adunându-se pelerini de pe întregul teritoriu românesc şi nu numai. În mănăstire există două biserici: Biserica mare. Acest teritoriu este definit prin topoclimatul de podiş . fiind factori esenţiali în determinarea măsurilor necesare pentru reamenajarea acestui spaţiu conform principiilor durabilităţii.Uspenia. adesea intermitent. mai mică (biserică de iarnă) cu hramul „SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL” a fost sfinţită în anul 1860 iar hramul este sărbătorit pe 21 noiembrie (stil nou). Uspenia. Astăzi în incinta ei se adăpostesc doar cinci suflete comparativ cu timpurile iniţiale când erau peste 200 de călugări.2 Din punct de vedere climatic .

.Din acest punct de vedere remarcăm faptul că pedosfera din acest loc este foarte bogată în substanţe organice. http://www. Aflată astăzi într-o stare nu prea promiţătoare..5 Vegetaţia naturală din zonă aparţine etajului mezofil mediteranian reprezentat de păduri de foioase ( tei. Figura . .4 Solurile sunt dezvoltate în climat temperat continental excesiv reprezentate de soluri brune argiluviale şi molisoluri (cernoziomuri tipice şi cambice) (Ciocă .este prinsă între două dealuri împădurite.psse. 2008).2. a zidurilor de incintă şi amenajarea durabilă a interiorului acesteia. carpen şi frasin ) (Ciocă .II. 2008).. fertilă datorită conţinutului ridicat de humus şi de aceea favorabilă cultivării majorităţii speciilor de plante fără a fi necesară o îngrăşare artificială a solului în prealabil. stejar brumăriu.ro/front-page/view?set_language=ro 19. Mânăstirea Uspenia necesită o recondiţionare a bisericii. II.12.Uspenia .2010 10 .

6 Căi de acces la Mânăstirea Uspenia Drumurile ce duc la mănăstire sunt foarte dificile şi accidentate. Cel de-al doilea drum negru urmează direcţia nord-est către sud-vest pe o distanştă de 4 km pe câmp unind D 22 cu aşezarea monahală.Curtea. de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. are încă urme. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi. existând un proiect lansat şi aprobat pentru asfaltarea acestui sector. situată în partea nordică a curţii . construite cu multi ani în urmă din material de tip ...Porţile mânăstirii sunt destul de ruginite . Încă de la intrarea . acest lucru contribuind la farmecul lăcaşului mănăstiresc. chirpici. La lucrările de construcţie a noului drum se lucrează în prezent. 11 .Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile. Mănăstirea este la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni. Primul reprezintă o potecă prin pădure. II.

Mânăstirii Uspenia " din Slava Rusă 12 .Figura 3.. Imaginea satelitară a incintei .

Figura 4. astfel încât acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie 13 .. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare. chirpici. Potrivit principiilor dezvoltării durabile . de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. situată în partea nordică a curţii .. Încă de la intrarea .Uspenia . Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – situaţie prezentă Curtea... construite cu multi ani în urmă din material de tip . de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi.am demarat un plan de dezvoltare a incintei mănăstirii . Mănăstirea este aproximativ la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni.Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile. are încă urme.

fiind nerambursabilă. Amenajările pe terenurile orizontale ale incintei Mănăstirii Uspenia oferă un grad de libertate ridicat iar compoziţiile în stil geometric pot fi executate cu destulă uşurinţă. în principal . de-a lungul aleilor din curtea mănăstirii . Gardul viu se înmulţeşte prin butaşi şi de aceea nu este nevoie de costuri suplimentare pentru 14 . denumit popular gard viu. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi.7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Lucrările de renovare şi modernizare a cadrului Mănăstirii Uspenia vor fi suportate de credincioşi. reconstruire şi recondiţionare a unor elemente aflate în stare critică.care cotizează voluntar la ameliorarea stării actuale a lăcaşului de cult şi se întrevede şi un sprijin material atât din partea Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România . Iniţial au fost replantaţi plopii . de o parte şi de alta .8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Ţinând cont de faptul că incinta mănăstirii în momentul de faţă nu oferă o imagine atractivă deoarece plopii care umbreau parcul au fost tăiaţi din cauza vechimii lor şi reprezentau un eventual pericol pentru călugări şi vizitatori. să ofere locuri de muncă localnicilor şi simultan venituri din cazare şi alte activităţi de comerţ cu obiecte bisericeşti sau artizanale pentru gospodărirea mănăstirii. a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. Datorită acestor fonduri vor fi posibile lucrările de restaurare. urmând însă indicaţiile din articolele de arhitectură peisageră pe care consultate. am amenajat un parc care să ofere o imagine reconfortantă locului. II . Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12. II.turistică pentru credincioşi . Amenajarea spaţiului trebuie să asigure condiţiile optime de odihnă şi relaxare.000 de lei. având ca obiective creşterea numărului de turişti . astfel încât să-ţi ofere senzaţia plimbării printr-un parc.creşterea veniturilor prin activitatea de turism şi estetizarea spaţiului pentru recreere şi odihnă . cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză care este dispusă să aloce o parte din buget pentru dezvoltarea durabilă a acesteia. fiind de preferat în acest caz. Ulterior am iniţiat plantarea unui arbust verde tot timpul anului .

Rondurile prea mari nu sunt prea frumoase.. ele oferind de asemenea şi flori de tei. formând un cerc în jurul rondului mare de flori se cultivă alte şase ronduri de flori mai reduse ca suparafaţă. Printre teii din parc.. pe marginea aleilor. la distanţe destul de mici. În jurul rondului de flori la distanţe echivalente se plantează şase puieţi de tei achiziţionaţi de la Ocolul Silvic . la maturitatea acestuia să ofere o imagine compactă şi să poată fi modelat sub forma unui zid marginal. astel încât. şi lalelele roşii. Uspenia.. în partea centrală. se va contura un rond de flori de sezon estival. cărora le dă un aspect ordonat şi îngrijit. dar cu ciclu vegetativ peren. aproximativ 20-30 cm. Teii reprezintă plante nu doar de ornament. De asemenea aroma florilor de tei este o placere a lunii mai şi poate constitui a invitaţie pentru ca turiştii să viziteze mănăstirea . plante terapeutice şi de mare căutare în industria farmaceutică care pot fi culese şi comercializate ulterior vizitatorilor pentru ceaiuri . cum ar fi: zambilele. să se execute şanţuri de 0. decât cele plate. Bordurile din gard viu de pe marginea aleilor se proiectează în scopul creării unui cadru pentru despărţirea potecilor de gazon. de acelaşi tip însă ăn centrul fiecăruia 15 . Întreţinerea lui nu este costisitoare şi va fi efectută de călugări prin retezarea lui periodică cu ajutorul unei foarfeci de grădinărit acţionate manual.. Amenajarea parcului va urmări cursul pârâului Slava ce va împărţi practic parcul în două părţi asimetrice şi amenajate diferit. din Slava Rusă. Pentru bordura rondului cele mai indicate plante sunt cele cu creştere joasă adică zambilele. contra sumei de 600 lei. Nici achiziţionarea acestor plante ornamentale nu necesită costuri suplimentare deoarece ele se înmulţesc prin bulb şi localnicii pot contribui prin recoltarea lor din propriile grădiniţe de flori.iar bulbii se prind repede şi în procent mare de la prima cultivare dacă sunt udaţi adecvat .la plantare. În prima arie . Se taie crenguţe verzi dintr-un gard viu şi apoi se plantează în pămînt .achiziţionarea lui . cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru şi de aceea optăm pentru un rond cu diametrul de 5 cu o structură convexă care permite o vizibilitate mai bună asupra desenului.5 m adâncime în care se aşează puieţii şi se acoperă cu pământ . narcisele. Babadag. Este indicat pentru gardurile vii .să se taseze uşor deasupra şi să se ude abundent. După cum am menţionat anterior solul este foarte fertil şi nu solicită îngrăşare artificială.

. Slava Cercheză. Se va contura un rond de flori cu perioadă de înflorire târzie . Se însămânţează. Agrostis stolonifera. fiind necesare 17-25 kg/h . judeţul Tulcea contra sumei de 500 lei. gazon rezistent la călcare. Aceste plante sunt de asemenea perene şi nu necesită replantarea în ficare an. Puieţii de tuia vor fi plantaţi la distanţe egale . semănatul se face “în cruce”. Rezultate bune se pot obţine şi în cazul semănării de toamnă (august.). 16 .la adâncimea de semănat de 0.. (iarba câmpului) .dintre ele va fi creşte câte un arbust de trandafir roşu sau roz. adică jumătate din norma de sămânţă se împrăştie într-un sens şi cealaltă jumătate se distribuie mergând perpendicular pe prima direcţie. În primăvară se execută mărunţirea solului şi nivelarea. deşi perene. În jurul rondului de flori de toamnă se plantează cinci puieţi de tuia achiziţionaţi de la pepiniera comunală .Terenul din parcul ce urmează a fi înierbat prezintă stratul de sol foarte fertil.. Perioada semănării cea mai indicată este primăvara în “mustul zăpezii” (adică lunile februarie -aprilie). Cealaltă arie a parcului va fi de asemenea amenajată conform indicaţiilor de peisagistică . formând un pentagon în jurul rondului de flori. precum şi administrarea îngrăşămintelor naturale . durata maximă fiind de12 ani. Acoperirea suprafeţelor cu gazon se poate realiza prin semănare.-Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani şi se realizează prin însămânţare în primăvară a unor noi cantităţi de seminţe de graminee deoarece. 1. însă aceasta va fi dedicată sezonului autumnal şi hibernal întrucât plantele vor fi adaptate la temperaturi scăzute şi condiţii climatice mai aspre.5 cm.5-2.-septembrie.. Trandafirii de asemenea se plantează ca butaşi selectaţi din grădinile sătenilor nefiind necesară cumpărarea lor . se trece la lucrarea de bază a solului care constă în mobilizarea lui până la 15-20 cm. tomnatice: tufănele şi crizanteme colorate. Pentru distribuirea uniformă a seminţelor pe întreaga suprafaţă.După efectuarea lucrărilor de curăţire şi nivelare. Instalarea gazonului este următorul pas absolute necesar pentru a oferi o imagine unitară acestui spaţiu. Se aplică metoda manuală această lucrare puntând fii realizată de călugării din mânăstire. presupunând acţiuni simplu de îndeplinit . Întreţinerea şi îngrijirea gazonului de asemenea nu este foarte costisitoare. acestea au totuşi o longevitate determinată .

.Băncile au rolul de a asigura odihnă vizitatorilor . după care vor fi lăcuite. înălţimea 0.2. Montarea a 10 coşuri de gunoi confecţionate de asemenea din material lemnos şi vopsite într-o nuanţă de verde astfel încât să se încadreze naturii reprezintă un alt pas sper obţinerea unei dezvoltări durabile a incintei acestei mânăstiri. Instalarea băncilor de lemn în cadrul parcului constituie un factor important în realizarea obiectivului. din Slava Rusă . Băncile din lemn sunt confecţionate de tâmplarul din Slava Cercheză. dar în acelaşi timp au funcţie estetică constituind elemente ornamentale. cu aspect rustic peste cursul de apă. gazonul de pajişte se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară.rezistent la condiţtii vitrege de mediu (ploi şi arşiţă). două în prima arie de parc de o parte şi de alta a rondului de flori de primăvară şi respectiv trei în celălalt sector al parcului . realizând astfel o legătură între cele două arii. Pavarea aleilor din incinta lăcaşului de cult constituie o necesitate . între puieţii de tuia. este necesară instalarea unui podeţ din butuci de lemn. 3.În ambele sectoare ale parcului se amplasează un număr de cinci băncuţe de lemn .O problemă importantă ce afectează într-o mare măsură buna funcţionare a mănăstirii . Aceste alei se pavează cu piatră de la cariera din Slava Cercheză. o constituie aleile nepavate care în timpul sezonului ploios sunt greu de străbătut din cauza noroiului.45 m şi lăţimea de 0..Acestea vor fi poziţionate astfel încât să acopere întrega zonă în mod uniform. material propriu . Podeţul va avea un rol mai puţin funcţional şi mai mult estetic. Băncuţele vor fi arse la suprafaţă printr-o procedură specifică să nu putrezească lemnul ani de zile .-Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede.Irigarea lui se recomandă să se efectueze în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute în timpul sezonului. Podeţul va fi de asemenea realizat de tâmplarul ce se va ocupa şi de fabricarea băncilor comandate pentru a exista o unitate în execuţie. Se recomandă pentru bănci lungimea de 2. fiind realizate cu spătar pentru a oferi un confort mai ridicat. Având în vedere faptul că parcul este împărţit în două sectoare de cursul pârâului ce străbate incinta acestei mânăstiri. care a convenit să le realizeze din lemn de stejar. În general.5 m .4-0.. Pentru acoperirea lor vor fi necesare aproximativ patru remorci de 17 . oferind parcului un aspect rustic. contra sumei de 550 lei.Uspenia.4m-3 m.

Pentru a îl recondiţiona trebuie curăţat de rămăşiţele din vopseaua decolorată din cauza timpului şi revopsit . nefiind nevoie de mâna de lucru plătită. se realizează pentru a accentua aspectul rustic al incintei mănăstirii. contravaloarea lor fiind egală cu suma de 80 lei.calcare . Aspectul foişorului din apropierea bisericii 18 . Foişorul de lemn sau rondurile de flori. Sunt necesare cinci cutii de vopsea albă pentru lemn . adaptată terenului. Trasarea aleilor trebuie să fie simplă. Recondiţionarea foişorului din apropierea bisericii (Figura 5). să evite încrucişările şi să conducă spre obiective interesante reprezentate de Biserica Mare. Refacerea foişorului de lemn se face de către călugării mănăstirii. însă cu o nuanţă de alb pentru a reflecta razele solare şi pentru a se evidenţia în incinta mănăstirii atrăgând vizitatorii. care este confecţionat din material lemnos şi care în prezent nu este într-o stare de conservare foarte bună din cauza faptului că stratul de vopsea protectoare a lemnului s-a decojit sub acţiunea ploilor şi a actiunii razelor solare de-a lungul anilor.rustic. piatră ce va fi modelată sub formă de plite pentru a acoperi o suprafaţă mai vastă şi pentru un aspect mai plăcut . Prelucrea pietrei se realizează de o echipă de patru pietrari din Slava Rusă contra sumei de 2000 lei . Foişorul va fi strejuit de doi arbuşti decorativi Syringa vulgaris (liliac) – arbust ce suportă zonele semiumede.care în acest caz este drept. Achiziţionarea calcarelor costă 5500 lei .Suprafaţa aleilor nu trebuie să depăşească 10-20% din suprafaţa întregului parc. Figura 5.

mânastirea nu are porţi în prezent şi nici nu este împrejmuită în totalitate. II . De asemenea din merele şi prunele culese. Astfel vor fi disponibile 5 locuri de muncă permanente ( servicii de salubritate şi recondiţionare a eventualelor defectări 19 .9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Reamenajarea durabilă a Mânăstirii Uspenia oferă oportunitatea creării de noi locuri de muncă pentru localnicii din Slava Rusă . formând o boltă din trandafiri roşii şi albi şi frunze de iederă astfel încât să fie o încântare pentru ochi tot timpul anului. peste încă doi–trei ani. Iedera este o plantă agăţătoare care îşi păstreză culoarea frunzelor veşnic verde. indiferent de anotimp. Uspenia. De aceea se vor amplasa încă trei băncuţe de lemn în cadrul acesteia executate în acelaşi mod ca şi cele din parc . a parcurilor şi pentru curăţenie.. Până în anul 2005 . este oportună plasarea la intrarea principală o poartă ornamentală din plante agăţătoare . din Slava Rusă. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare credincioşilor pelerini se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii . va începe să rodească anul viitor. a gardurilor vii. plantată acum doi ani .Livada nouă. Reamenajarea fântânii de la intrarea în curtea mânăstirii este o acţiune necesară. În prezent aceasta este astupată fiind necesară curăţarea acesteia. Recondiţionarea fântânii constă în destuparea şi curăţarea ei în adâncime de către două persoane tocmite contra sumei de 400 lei .. Livada poate constitui simultan şi un loc de odihnă şi reculegere pentru turişti. de meri şi pruni din preajma bisericii mici . la intrarea în mănăstirea . dar în acelaşi timp reprezenta locul unde credincioşii îşi potoleau setea şi de unde se aprovizionau pentru drum. În vechile chilii au fost amenajate locuri pentru cazarea turiştilor fiind nevoie în aceste condiţii de personal de curăţenie în timpul sezonului turistic în care acest locaş de cult este vizitat.. singura lor activitate principală fiind agricultura. Cu acest prilej vor putea fi angajaţi sezonier pentru îngrijirea gazonului. Uspenia . Având în vedere aceste aspecte . Fructele culese vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie. Recondiţionarea intrării în incinta mânăstirii este o provocare întrucât .. din Slava Rusă exista o fântână care alimenta cu apă călugării din incinta acesteia .

din incinta mânăstirii).promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale . şi un număr fluctuant de locuri sezoniere în funcţie de fluxul de vizitatori şi necesităţile de îngrijire a parcului din incintă.. promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. Figura 6. De asemenea . Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – reamenajată durabil 20 . a credinţei ruşilor –lipoveni din România. Simultan se dezvoltă o piesă importantă din lista Monumentelor de Arhitectură Religioasă. fiind reamenajată durabil incinta acestei mânăstiri şi ulterior prin includerea . Uspeniei" în circuitul cultural religios pe plan local şi naţional.

21 .. Uspenia " din Slava Rusă s-a bazat pe trei factori esenţiali :  Durabilitatea ecologică  Durabilitea socială şi culturală  Durabilitatea economică Din punctul de vedere al protejării mediului sunt o multitudine de avantaje ce reies din promovarea unui turism durabil . Mânăstirea .Abordarea reamenajării incintei Mânăstirii . Uspenia " devenind astfel în urma reamenajării durabile o atracţie turistică durabilă inclusă în circuitul turistic cultural-religios al României..

Fructele. Un aspect social important constă în crearea de locuri de muncă cu caracter permanent şi sezonier. Pavajul aleilor cu plăci din piatră de tip calcaros. oferind astfel un peisaj atractiv tot timpul anului. roadele mini-livezii din Mânăstirea .Concluzii Mânăstirea de călugări . Un alt aspect socio-economic se referă la crearea a 20 de locuri de cazare în vechile chilii recondiţionate care vor aduce profit mănăstirii Uspenia în timpul sezonului turistic cultural–religios şi vor oferi locuri de muncă localnicilor .conform indicaţiilor de peisagistică. Montarea a 10 coşuri de gunoi .. în parcul amenajat durabil în interiorul acesteia se cultivă specii de plante atât sezoniere ( lalele. din Slava Rusă se autogospodăreşte din acestei mănăstiri şi inclusiv a incintei momentul în care a fost ctitorită şi până în zilele noastre.. Uspenia. De asemenea din merele şi prunele culese.constând în întreţinerea spaţiilor de cazare. peste încă doi–trei ani.narcise) cât şi permanente . zambile. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii . rezistente la condiţii scăzute de temperatură ( brazi. vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie. gard viu)..Uspenia. tuia.. În prezent se depun mari eforturi pentru înfrumuseţarea şi renovarea acesteia. Uspenia. Date fiind condiţiile climatice şi de sol în incinta mânăstirii Uspenia .. din Slava Rusă. 22 . şi pe lângă acest aspect şi durabilitatea căilor de acces în spţiul lăcaşului.poziţionate astfel încât să acopere întreaga zonă în mod uniform constituie un prim pas pentru obţinerea unui mediu curat..ce reprezenta o necesitate pentru buna funcţionare a Mănăstirii Uspenia şi pe timp ploios oferă spaţiului monastic un aspect rustic.

se aşteaptă creşterea semnificativă a numărului de turişti şi crearea de noi locuri de muncă pentru localnici . cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. 18-24 de luni. Totuşi dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia trebuie monitorizată continuu adăugând îmbunătăţiri şi adaptând condiţiile pe care aceasta le oferă noilor reglementări în domeniul durabilităţii.Acest aspect se datorează faptului că o parte din lucrări sunt realizate de călugării voluntari şi o parte din materiale şi elementele de vegetaţie utilizate sunt datorate aportului gratuit al localnicilor. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi. După implementarea proiectului. Având în vedere amploarea lucrărilor efectuate pentru a dezvolta durabil acest lăcaş de cult .000 de lei. 23 . Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12. a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. Implementarea acestui plan de dezvoltare durabilă poate fi realizată într-o perioadă relativ scurtă.De asemenea .această sumă este relativ scăzută . fiind nerambursabilă.promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale . a credinţei ruşilor –lipoveni din România.

2010  Google Earth 24 .psse. 2006 . A. Editura Ceres.12. Bucureşti.. Lista monumentelor istorice. 2004 . pag. nr. 2006.. Editura Fundaţiei România de mâine. pag. 128-129 Iliescu. Elemente de economia şi managementul mediului" Editura Economică. Geografia Regională a României... Bucureşti..F. Constanţa . 2008.Bibliografie  Cioacă.Arhitectură peisageră". Judeţul Tulcea.134 Rojanski V.ro/front-page/view?set_language=ro 19. A. pag 63 ***..399     http://www. (Complexul monastic Slava Rusă) Editura EX PONTO..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful