P. 1
Manastirea Uspenia

Manastirea Uspenia

|Views: 29|Likes:

More info:

Published by: Alina-Tatiana Tambou on Feb 09, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/09/2012

pdf

text

original

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat

,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

PROIECT

DE

CERCETARE

DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE ÎN SPAŢIUL LITORAL

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D. Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana
CONSTANŢA -

2011 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat ,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

Amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia”, din Slava Rusă, judeţul Tulcea, pe baza principiilor dezvoltării durabile

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana

-

CONSTANŢA -

2

....………………………………………………… .……....…pag 6 1.pag 13 II....… 23 pag 3 ..……pag 18 Concluzii……………………………………………………………………………..pag 13 II.9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia….2Aspecte climatice…………………………………….………..pag 8 II.pag 11 II.pag 9 II.3Hidrologia din zonă……………………..pag 10 II...2011 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………pag 4 Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor....7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia……………..5Vegetaţia naturală din zonă…………………………………….1Locaţie şi aspecte generale ….………………………………………….2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România………………….……….pag 6 I.......3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor……………………………pag 7 Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă…………….1Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora………………………………………pag 6 I.…………………………………….4Solurile specifice…………………. pag 9 II...…….pag 8 II..8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…………….6 Căi de acces la Mănăstirea Uspenia………………………………………….pag 10 II..pag 21 Bibliografie……………………………………………………………..…………………………..

şi includerea ei în circuitul pelerinajelor religioase. cât şi un loc dezvoltat durabil. şi oferă un plan de dezvoltare durabilă pe viitor economică. gard viu. durabil. achiziţionarea materialelor necesare recondiţionării ( lacuri. amenajarea aleilor cu pietre. pe baza principiilor dezvoltării durabile. care la rândul său va fi reamenajat conform principiilor durabilitaţii. Pentru a putea realiza o amenajare atractivă şi durabilă a incintei acestei mănăstiri se vor consulta publicaţii de arhitectură peisageră pentru ca acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie permanentă pentru turişti . judeţul Tulcea. Principalul scop al acestui proiect de cercetare este amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia” . vopseluri.amplasarea de coşuri de gunoi. Un alt obiectiv important de atins constă în recondiţionarea chiliilor şi creşterea numărului de locuri din baza de cazare la circa 20 de locuri.atractiv turistic. prielnic generaţiilor viitoare de călugări. brazi). cuie etc). Structura lucrării este reprezentată prin două capitole cuprinzând pe de o parte naţiuni teoretice şi nivelul de dezvoltare prezentă a obiectivului luat în studiu . Obiectivele elementare ce trebuiesc realizate sunt concretizate prin tocmirea forţei de muncă locale . astfel încât incinta acestui lăcaş de cult să fie atât un spaţiu de agrement . simultan cu dezvoltarea ei 4 . indiferent de sezon. şi pe de acesteia. Obiectivul principal este dezvoltarea turistică a acestei mănăstiri .Introducere Lucrarea realizată reprezintă un studiu asupra stării prezente a unei mănăstiri ortodoxe de rit vechi din România .neintroduse în circuitul turistic cultural-religios . . replantarea plopilor. confecţionarea băncuţelor de lemn ce vor constitui un loc de odihnă în cadrul parcului mănăstirii. achiziţionarea de arbori şi arbuşti decorativi (tuia.din Slava Rusă. recondiţionarea foişorului.

.. atât a laturii turistice a acestui obiectiv cât şi diminuarea maximă a impactului dezvoltării economice asupra mediului. Anore Andrei şi călugărului Simion Mihai de la Mănăstirea . Cu această oportunitate mulţumesc secretarului Primăriei comunale .în paralel. persoane care mi-au acordat sprijin oferindu-mi informaţii cu privire la starea actuală a lăcaşului de cult.altă parte. 5 . Slava Rusă. Slava Cercheză.. Am urmărit dezvoltarea . modul implicit de amenajare a incintei mănăstirii pe baza principiilor dezvoltării durabile în domeniul turistic. pentru acestea fiind necesară o documentare elementară.. Uspenia.

spaţii de cazare pentru oaspeţi şi turişti. locurile de amplasament ale mănăstirilor sunt „discrete”. o intersectare optimă a celor trei piloni de bază ai durabilităţii: mediul. De regulă. 6 . cele mai reprezentative edificii de acest tip sunt mănăstirile şi bisericile. livezi.2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România Un spaţiu „mănăstiresc”. La noi în ţară. Dezvoltarea durabilă este definită ca . dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului . Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor 1. în general.) 1. în general are următoarea alcătuire:    lăcaşul de cult propriu-zis.. păduri etc. adăposturi pentru animale. (Rojanski 2004).. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi". plasat în centrul domeniului mănăstiresc în general. producţia de obiecte artizanale. alei şi drumuri de acces. Pe lângă funcţia ecumenică. Prin aceasta se înţelege . mai izolate de lumea exterioară . aspectele sociale şi aspectele economice. care adăpostesc personalul mănăstirii (călugării şi preoţii).1. cantine. Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora Lăcaşele de cult.conform dezvoltării durabile . mănăstirile îndeplinesc adesea şi funcţii de producţie (terenuri agricole. străbătute de râuri curate şi izvoare cristaline. stupini. încearcă să se conformeze în mare măsură „comenzii divine” de a trăi în armonie . chiliile. înconjurate de spaţii împădurite. prin destinaţia lor. clădiri şi amenajări anexe (ateliere.

de rit vechi. . realizându-se astfel o armonie cu mediul natural şi cu stilul laic. 7 . prin realizarea unui optim între exploatarea resurselor naturale din cadrul incintei mănăstirilor. Arta grădinilor în China se pierde în vechime şi reflectă puternicul cult al naturii. Ţinând cont de toate aceste aspecte menţionate anterior se demarează un plan de dezvoltare durabilă a Mănăstirii Uspenia din Slava Rusă.. Se preferă amenajările simple. cât mai apropiate de aspectul cadrului natural al zonei unde se situează. nefiind permis tuturor potenţialilor vizitatori dacă nu au o ţinută decentă şi adecvată locului sau dacă nu au o conduită decentă. deoarece aparţine comunităţii etnice a ruşilor-lipoveni iar existenţa ei este mai izolată.a liniştii sufleteşti şi a păcii divine.Întreg spaţiul mănăstirii este împrejmuit atent iar accesul controlat.3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor Lăcaşele de cult. în strânsă legătură cu religia.2006) În general lăcaşurile de cult sunt amenajate în stil rustic. Se încearcă păstrarea şi întărirea echilibrului destul de fragil dintre om şi natură. mănăstire de călugări. corespunzătoare. Religia a impulsionat crearea spaţiilor verzi şi găsirea cadrului natural proprice vieţii spirituale în raport strâns cu elementele naturii. Judeţul Tulcea. Filozofiile religioase din China . promovează ideea realizării comuniunii omului cu natura. valoarea peisagistică pe care acestea o deţin şi valorificarea economică a teritoriului în mod eficient. mănăstirile sunt cele mai reprezentative forme specifice de amenajare în echilibru. ortodoxă. Multe incinte de mănăstiri au fost amenajate durabil ţinând cont de arta peisagistică şi de arhitectura peisageră în realizarea parcurilor şi grădinilor interne acestora. 1. fiind urmate îndeaproape de parcuri. Această mănăstire nu este inclusă în circuitul turistic cultural religios naţional. nefiind meditizată ca obiectiv turistic lumii exterioare ." ( Iliescu. pentru dobândirea perfecţiunii morale .

judeţul Tulcea " Mânăstirea Uspenia este definită de coordonatele matematico-geografice astfel: 8 . . Aceasta este ridicată în secolul XVII.Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă II. Localizarea Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. judeţul Tulcea (figura 1).. între dealurile Babadagului. declarată Monument de arhitectură religioasă şi se situează pe cursul superior al pârâului Slava. ortodoxă de rit vechi. Figura 1. se află în localitatea Slava Rusă .1 Locaţie şi aspecte generale Mânăstirea Uspenia.

. De acest aspect trebuie ţinut seama la reamenajarea parcului din incinta Mânăstirii Uspenia. din Slava Rusă se autogospodăreşte. Uspenia. este alimentat pluvial şi de aceea are debit mic ..  44º50'24. precipitaţii de 440 mm/ an şi peste 220 zile fără îngheţ. sfinţită în 1883 . rugăciunea de zi de zi. II.cu hramul „USPENIA”. Mânăstirea . În mănăstire există două biserici: Biserica mare. de hramul „USPENIA”. mai mică (biserică de iarnă) cu hramul „SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL” a fost sfinţită în anul 1860 iar hramul este sărbătorit pe 21 noiembrie (stil nou). 2008) . II. Ocupaţia călugărilor este – MOLITVA.Cea de-a doua biserică. În ziua de 28 august. trebuie să evidenţiem caracteristicile fizico-geografice şi de mediu ce definesc acest loc. cu temperatura medie anuală de + 10 º C + 11 º C. se încadrează în clima temperat continentală de tranziţie. Uspenia .. intervalul de risc pentru îngheţ este destul de mare în interiorul incintei ( aproximativ 30 zile pe an în sezonul rece) ( Ciocă . Astăzi în incinta ei se adăpostesc doar cinci suflete comparativ cu timpurile iniţiale când erau peste 200 de călugări.3 Hidrografia este deficitară întrucât singurul pârâu. Pentru a putea dezvolta durabil spaţiul incintei Mânăstirii . sărbătorit pe 28-29 august (stil nou). care în traducere înseamnă „ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFÂNTA MARIA)”. Deşi este un climat blând . 9 . fiind factori esenţiali în determinarea măsurilor necesare pentru reamenajarea acestui spaţiu conform principiilor durabilităţii. adunându-se pelerini de pe întregul teritoriu românesc şi nu numai.Uspenia. unde durata de strălucire a Soarelui este de 2200-2500 ore/an iar radiţia solară este de 125 kcal/cm².37" latitudine nordică 28º33'52.. se sfinţeşte apa în mănăstire şi se spală sfintele moaşte.29" longitudine estică ( Sursa: Google Earth) Mănăstirea de călugări . adesea intermitent. Acest teritoriu este definit prin topoclimatul de podiş . apoi activităţile cotidiene administrativ-gospodăreşti.2 Din punct de vedere climatic .. care traversează incinta lăcaşului de cult de la sud la nord.. cursul superior al Slavei.

psse. Aflată astăzi într-o stare nu prea promiţătoare.4 Solurile sunt dezvoltate în climat temperat continental excesiv reprezentate de soluri brune argiluviale şi molisoluri (cernoziomuri tipice şi cambice) (Ciocă .12.este prinsă între două dealuri împădurite.2010 10 . fertilă datorită conţinutului ridicat de humus şi de aceea favorabilă cultivării majorităţii speciilor de plante fără a fi necesară o îngrăşare artificială a solului în prealabil.5 Vegetaţia naturală din zonă aparţine etajului mezofil mediteranian reprezentat de păduri de foioase ( tei..Uspenia . a zidurilor de incintă şi amenajarea durabilă a interiorului acesteia.II. Figura . II. 2008)..ro/front-page/view?set_language=ro 19. .. carpen şi frasin ) (Ciocă . http://www.2. 2008).Din acest punct de vedere remarcăm faptul că pedosfera din acest loc este foarte bogată în substanţe organice. stejar brumăriu. Mânăstirea Uspenia necesită o recondiţionare a bisericii.

. La lucrările de construcţie a noului drum se lucrează în prezent..Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile. acest lucru contribuind la farmecul lăcaşului mănăstiresc. 11 . chirpici. construite cu multi ani în urmă din material de tip . de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi. are încă urme.Porţile mânăstirii sunt destul de ruginite . Încă de la intrarea . existând un proiect lansat şi aprobat pentru asfaltarea acestui sector. situată în partea nordică a curţii .Curtea. Primul reprezintă o potecă prin pădure. Mănăstirea este la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni. de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. Cel de-al doilea drum negru urmează direcţia nord-est către sud-vest pe o distanştă de 4 km pe câmp unind D 22 cu aşezarea monahală. II. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare.6 Căi de acces la Mânăstirea Uspenia Drumurile ce duc la mănăstire sunt foarte dificile şi accidentate.

Imaginea satelitară a incintei ..Figura 3.Mânăstirii Uspenia " din Slava Rusă 12 .

Uspenia . şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare.. situată în partea nordică a curţii . de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă.am demarat un plan de dezvoltare a incintei mănăstirii . Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – situaţie prezentă Curtea. construite cu multi ani în urmă din material de tip .Figura 4. chirpici. are încă urme. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi..Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile.. Potrivit principiilor dezvoltării durabile .. astfel încât acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie 13 . Încă de la intrarea . Mănăstirea este aproximativ la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni.

turistică pentru credincioşi . să ofere locuri de muncă localnicilor şi simultan venituri din cazare şi alte activităţi de comerţ cu obiecte bisericeşti sau artizanale pentru gospodărirea mănăstirii. fiind nerambursabilă. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi. Amenajarea spaţiului trebuie să asigure condiţiile optime de odihnă şi relaxare. denumit popular gard viu. Amenajările pe terenurile orizontale ale incintei Mănăstirii Uspenia oferă un grad de libertate ridicat iar compoziţiile în stil geometric pot fi executate cu destulă uşurinţă. fiind de preferat în acest caz.000 de lei. am amenajat un parc care să ofere o imagine reconfortantă locului. astfel încât să-ţi ofere senzaţia plimbării printr-un parc. Iniţial au fost replantaţi plopii . II .7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Lucrările de renovare şi modernizare a cadrului Mănăstirii Uspenia vor fi suportate de credincioşi. Gardul viu se înmulţeşte prin butaşi şi de aceea nu este nevoie de costuri suplimentare pentru 14 . de-a lungul aleilor din curtea mănăstirii . de o parte şi de alta . Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. Ulterior am iniţiat plantarea unui arbust verde tot timpul anului . cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză care este dispusă să aloce o parte din buget pentru dezvoltarea durabilă a acesteia. având ca obiective creşterea numărului de turişti . urmând însă indicaţiile din articolele de arhitectură peisageră pe care consultate. II. Datorită acestor fonduri vor fi posibile lucrările de restaurare. în principal . reconstruire şi recondiţionare a unor elemente aflate în stare critică.care cotizează voluntar la ameliorarea stării actuale a lăcaşului de cult şi se întrevede şi un sprijin material atât din partea Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România .8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Ţinând cont de faptul că incinta mănăstirii în momentul de faţă nu oferă o imagine atractivă deoarece plopii care umbreau parcul au fost tăiaţi din cauza vechimii lor şi reprezentau un eventual pericol pentru călugări şi vizitatori.creşterea veniturilor prin activitatea de turism şi estetizarea spaţiului pentru recreere şi odihnă . a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România.

dar cu ciclu vegetativ peren. Nici achiziţionarea acestor plante ornamentale nu necesită costuri suplimentare deoarece ele se înmulţesc prin bulb şi localnicii pot contribui prin recoltarea lor din propriile grădiniţe de flori. pe marginea aleilor. În prima arie . formând un cerc în jurul rondului mare de flori se cultivă alte şase ronduri de flori mai reduse ca suparafaţă. Printre teii din parc. Bordurile din gard viu de pe marginea aleilor se proiectează în scopul creării unui cadru pentru despărţirea potecilor de gazon.la plantare.5 m adâncime în care se aşează puieţii şi se acoperă cu pământ . astel încât.achiziţionarea lui . Întreţinerea lui nu este costisitoare şi va fi efectută de călugări prin retezarea lui periodică cu ajutorul unei foarfeci de grădinărit acţionate manual. de acelaşi tip însă ăn centrul fiecăruia 15 . să se execute şanţuri de 0. Uspenia.iar bulbii se prind repede şi în procent mare de la prima cultivare dacă sunt udaţi adecvat . plante terapeutice şi de mare căutare în industria farmaceutică care pot fi culese şi comercializate ulterior vizitatorilor pentru ceaiuri . În jurul rondului de flori la distanţe echivalente se plantează şase puieţi de tei achiziţionaţi de la Ocolul Silvic . Amenajarea parcului va urmări cursul pârâului Slava ce va împărţi practic parcul în două părţi asimetrice şi amenajate diferit. se va contura un rond de flori de sezon estival. Se taie crenguţe verzi dintr-un gard viu şi apoi se plantează în pămînt .. decât cele plate. După cum am menţionat anterior solul este foarte fertil şi nu solicită îngrăşare artificială. Rondurile prea mari nu sunt prea frumoase. cărora le dă un aspect ordonat şi îngrijit.. Teii reprezintă plante nu doar de ornament. la distanţe destul de mici. la maturitatea acestuia să ofere o imagine compactă şi să poată fi modelat sub forma unui zid marginal. cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru şi de aceea optăm pentru un rond cu diametrul de 5 cu o structură convexă care permite o vizibilitate mai bună asupra desenului. cum ar fi: zambilele. ele oferind de asemenea şi flori de tei. contra sumei de 600 lei.. narcisele. De asemenea aroma florilor de tei este o placere a lunii mai şi poate constitui a invitaţie pentru ca turiştii să viziteze mănăstirea . Babadag. din Slava Rusă.. Pentru bordura rondului cele mai indicate plante sunt cele cu creştere joasă adică zambilele.să se taseze uşor deasupra şi să se ude abundent. Este indicat pentru gardurile vii . şi lalelele roşii. aproximativ 20-30 cm. în partea centrală.

judeţul Tulcea contra sumei de 500 lei. Puieţii de tuia vor fi plantaţi la distanţe egale . (iarba câmpului) ..-Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani şi se realizează prin însămânţare în primăvară a unor noi cantităţi de seminţe de graminee deoarece.-septembrie. deşi perene. 1. semănatul se face “în cruce”. Rezultate bune se pot obţine şi în cazul semănării de toamnă (august..Terenul din parcul ce urmează a fi înierbat prezintă stratul de sol foarte fertil. gazon rezistent la călcare..la adâncimea de semănat de 0. În primăvară se execută mărunţirea solului şi nivelarea.După efectuarea lucrărilor de curăţire şi nivelare. precum şi administrarea îngrăşămintelor naturale .. tomnatice: tufănele şi crizanteme colorate. Aceste plante sunt de asemenea perene şi nu necesită replantarea în ficare an. acestea au totuşi o longevitate determinată . Agrostis stolonifera. Întreţinerea şi îngrijirea gazonului de asemenea nu este foarte costisitoare. Se aplică metoda manuală această lucrare puntând fii realizată de călugării din mânăstire. Se va contura un rond de flori cu perioadă de înflorire târzie . 16 . presupunând acţiuni simplu de îndeplinit . Slava Cercheză. însă aceasta va fi dedicată sezonului autumnal şi hibernal întrucât plantele vor fi adaptate la temperaturi scăzute şi condiţii climatice mai aspre. În jurul rondului de flori de toamnă se plantează cinci puieţi de tuia achiziţionaţi de la pepiniera comunală . Instalarea gazonului este următorul pas absolute necesar pentru a oferi o imagine unitară acestui spaţiu. Se însămânţează.).5-2. se trece la lucrarea de bază a solului care constă în mobilizarea lui până la 15-20 cm. Acoperirea suprafeţelor cu gazon se poate realiza prin semănare. Perioada semănării cea mai indicată este primăvara în “mustul zăpezii” (adică lunile februarie -aprilie).5 cm. formând un pentagon în jurul rondului de flori.dintre ele va fi creşte câte un arbust de trandafir roşu sau roz. adică jumătate din norma de sămânţă se împrăştie într-un sens şi cealaltă jumătate se distribuie mergând perpendicular pe prima direcţie. Cealaltă arie a parcului va fi de asemenea amenajată conform indicaţiilor de peisagistică . fiind necesare 17-25 kg/h . Trandafirii de asemenea se plantează ca butaşi selectaţi din grădinile sătenilor nefiind necesară cumpărarea lor . Pentru distribuirea uniformă a seminţelor pe întreaga suprafaţă. durata maximă fiind de12 ani.

înălţimea 0.Uspenia. dar în acelaşi timp au funcţie estetică constituind elemente ornamentale. Băncile din lemn sunt confecţionate de tâmplarul din Slava Cercheză. Podeţul va avea un rol mai puţin funcţional şi mai mult estetic.2.4m-3 m..O problemă importantă ce afectează într-o mare măsură buna funcţionare a mănăstirii . Podeţul va fi de asemenea realizat de tâmplarul ce se va ocupa şi de fabricarea băncilor comandate pentru a exista o unitate în execuţie. cu aspect rustic peste cursul de apă. Instalarea băncilor de lemn în cadrul parcului constituie un factor important în realizarea obiectivului. din Slava Rusă .. Pavarea aleilor din incinta lăcaşului de cult constituie o necesitate .Acestea vor fi poziţionate astfel încât să acopere întrega zonă în mod uniform.. oferind parcului un aspect rustic. fiind realizate cu spătar pentru a oferi un confort mai ridicat. 3. o constituie aleile nepavate care în timpul sezonului ploios sunt greu de străbătut din cauza noroiului.rezistent la condiţtii vitrege de mediu (ploi şi arşiţă). Se recomandă pentru bănci lungimea de 2. între puieţii de tuia. Pentru acoperirea lor vor fi necesare aproximativ patru remorci de 17 .Irigarea lui se recomandă să se efectueze în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute în timpul sezonului. material propriu .4-0. contra sumei de 550 lei. Aceste alei se pavează cu piatră de la cariera din Slava Cercheză.5 m .-Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede. este necesară instalarea unui podeţ din butuci de lemn.Băncile au rolul de a asigura odihnă vizitatorilor . două în prima arie de parc de o parte şi de alta a rondului de flori de primăvară şi respectiv trei în celălalt sector al parcului . după care vor fi lăcuite. realizând astfel o legătură între cele două arii. Având în vedere faptul că parcul este împărţit în două sectoare de cursul pârâului ce străbate incinta acestei mânăstiri. Montarea a 10 coşuri de gunoi confecţionate de asemenea din material lemnos şi vopsite într-o nuanţă de verde astfel încât să se încadreze naturii reprezintă un alt pas sper obţinerea unei dezvoltări durabile a incintei acestei mânăstiri.În ambele sectoare ale parcului se amplasează un număr de cinci băncuţe de lemn . care a convenit să le realizeze din lemn de stejar.45 m şi lăţimea de 0. gazonul de pajişte se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară. Băncuţele vor fi arse la suprafaţă printr-o procedură specifică să nu putrezească lemnul ani de zile . În general.

contravaloarea lor fiind egală cu suma de 80 lei. Pentru a îl recondiţiona trebuie curăţat de rămăşiţele din vopseaua decolorată din cauza timpului şi revopsit . Trasarea aleilor trebuie să fie simplă. Recondiţionarea foişorului din apropierea bisericii (Figura 5).calcare . Foişorul de lemn sau rondurile de flori.care în acest caz este drept. să evite încrucişările şi să conducă spre obiective interesante reprezentate de Biserica Mare. însă cu o nuanţă de alb pentru a reflecta razele solare şi pentru a se evidenţia în incinta mănăstirii atrăgând vizitatorii. se realizează pentru a accentua aspectul rustic al incintei mănăstirii. Foişorul va fi strejuit de doi arbuşti decorativi Syringa vulgaris (liliac) – arbust ce suportă zonele semiumede. Achiziţionarea calcarelor costă 5500 lei . care este confecţionat din material lemnos şi care în prezent nu este într-o stare de conservare foarte bună din cauza faptului că stratul de vopsea protectoare a lemnului s-a decojit sub acţiunea ploilor şi a actiunii razelor solare de-a lungul anilor. Figura 5. Aspectul foişorului din apropierea bisericii 18 . Refacerea foişorului de lemn se face de către călugării mănăstirii. adaptată terenului. Prelucrea pietrei se realizează de o echipă de patru pietrari din Slava Rusă contra sumei de 2000 lei .rustic. piatră ce va fi modelată sub formă de plite pentru a acoperi o suprafaţă mai vastă şi pentru un aspect mai plăcut .Suprafaţa aleilor nu trebuie să depăşească 10-20% din suprafaţa întregului parc. nefiind nevoie de mâna de lucru plătită. Sunt necesare cinci cutii de vopsea albă pentru lemn .

mânastirea nu are porţi în prezent şi nici nu este împrejmuită în totalitate. Până în anul 2005 . plantată acum doi ani .9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Reamenajarea durabilă a Mânăstirii Uspenia oferă oportunitatea creării de noi locuri de muncă pentru localnicii din Slava Rusă . De aceea se vor amplasa încă trei băncuţe de lemn în cadrul acesteia executate în acelaşi mod ca şi cele din parc . indiferent de anotimp. Recondiţionarea intrării în incinta mânăstirii este o provocare întrucât . Având în vedere aceste aspecte .. Reamenajarea fântânii de la intrarea în curtea mânăstirii este o acţiune necesară.. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare credincioşilor pelerini se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii . singura lor activitate principală fiind agricultura. Recondiţionarea fântânii constă în destuparea şi curăţarea ei în adâncime de către două persoane tocmite contra sumei de 400 lei . Iedera este o plantă agăţătoare care îşi păstreză culoarea frunzelor veşnic verde. Livada poate constitui simultan şi un loc de odihnă şi reculegere pentru turişti.. formând o boltă din trandafiri roşii şi albi şi frunze de iederă astfel încât să fie o încântare pentru ochi tot timpul anului. În vechile chilii au fost amenajate locuri pentru cazarea turiştilor fiind nevoie în aceste condiţii de personal de curăţenie în timpul sezonului turistic în care acest locaş de cult este vizitat. a gardurilor vii. a parcurilor şi pentru curăţenie. din Slava Rusă exista o fântână care alimenta cu apă călugării din incinta acesteia . În prezent aceasta este astupată fiind necesară curăţarea acesteia. la intrarea în mănăstirea .. Fructele culese vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie. este oportună plasarea la intrarea principală o poartă ornamentală din plante agăţătoare . dar în acelaşi timp reprezenta locul unde credincioşii îşi potoleau setea şi de unde se aprovizionau pentru drum.Livada nouă. va începe să rodească anul viitor. Astfel vor fi disponibile 5 locuri de muncă permanente ( servicii de salubritate şi recondiţionare a eventualelor defectări 19 . Cu acest prilej vor putea fi angajaţi sezonier pentru îngrijirea gazonului. peste încă doi–trei ani. Uspenia. II . de meri şi pruni din preajma bisericii mici . Uspenia . din Slava Rusă. De asemenea din merele şi prunele culese.

Uspeniei" în circuitul cultural religios pe plan local şi naţional. Figura 6..promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale . şi un număr fluctuant de locuri sezoniere în funcţie de fluxul de vizitatori şi necesităţile de îngrijire a parcului din incintă. De asemenea . promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. a credinţei ruşilor –lipoveni din România. fiind reamenajată durabil incinta acestei mânăstiri şi ulterior prin includerea . Simultan se dezvoltă o piesă importantă din lista Monumentelor de Arhitectură Religioasă. Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – reamenajată durabil 20 .din incinta mânăstirii).

Uspenia " din Slava Rusă s-a bazat pe trei factori esenţiali :  Durabilitatea ecologică  Durabilitea socială şi culturală  Durabilitatea economică Din punctul de vedere al protejării mediului sunt o multitudine de avantaje ce reies din promovarea unui turism durabil .Abordarea reamenajării incintei Mânăstirii . Uspenia " devenind astfel în urma reamenajării durabile o atracţie turistică durabilă inclusă în circuitul turistic cultural-religios al României.. Mânăstirea .. 21 .

zambile. Uspenia. În prezent se depun mari eforturi pentru înfrumuseţarea şi renovarea acesteia.ce reprezenta o necesitate pentru buna funcţionare a Mănăstirii Uspenia şi pe timp ploios oferă spaţiului monastic un aspect rustic. peste încă doi–trei ani. 22 .. Un aspect social important constă în crearea de locuri de muncă cu caracter permanent şi sezonier.. din Slava Rusă se autogospodăreşte din acestei mănăstiri şi inclusiv a incintei momentul în care a fost ctitorită şi până în zilele noastre. tuia. Date fiind condiţiile climatice şi de sol în incinta mânăstirii Uspenia . vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie.. Un alt aspect socio-economic se referă la crearea a 20 de locuri de cazare în vechile chilii recondiţionate care vor aduce profit mănăstirii Uspenia în timpul sezonului turistic cultural–religios şi vor oferi locuri de muncă localnicilor . Pavajul aleilor cu plăci din piatră de tip calcaros.. în parcul amenajat durabil în interiorul acesteia se cultivă specii de plante atât sezoniere ( lalele. gard viu).narcise) cât şi permanente .. Fructele. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii .Concluzii Mânăstirea de călugări .poziţionate astfel încât să acopere întreaga zonă în mod uniform constituie un prim pas pentru obţinerea unui mediu curat. şi pe lângă acest aspect şi durabilitatea căilor de acces în spţiul lăcaşului. rezistente la condiţii scăzute de temperatură ( brazi.. oferind astfel un peisaj atractiv tot timpul anului.constând în întreţinerea spaţiilor de cazare. De asemenea din merele şi prunele culese.conform indicaţiilor de peisagistică. din Slava Rusă. roadele mini-livezii din Mânăstirea . Uspenia. Montarea a 10 coşuri de gunoi .Uspenia.

fiind nerambursabilă. se aşteaptă creşterea semnificativă a numărului de turişti şi crearea de noi locuri de muncă pentru localnici .De asemenea . a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. Totuşi dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia trebuie monitorizată continuu adăugând îmbunătăţiri şi adaptând condiţiile pe care aceasta le oferă noilor reglementări în domeniul durabilităţii. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi. promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. După implementarea proiectului. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. 23 .Acest aspect se datorează faptului că o parte din lucrări sunt realizate de călugării voluntari şi o parte din materiale şi elementele de vegetaţie utilizate sunt datorate aportului gratuit al localnicilor.000 de lei. a credinţei ruşilor –lipoveni din România.această sumă este relativ scăzută . Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12. 18-24 de luni. Implementarea acestui plan de dezvoltare durabilă poate fi realizată într-o perioadă relativ scurtă. Având în vedere amploarea lucrărilor efectuate pentru a dezvolta durabil acest lăcaş de cult .promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale .

Lista monumentelor istorice. nr. (Complexul monastic Slava Rusă) Editura EX PONTO. pag 63 ***.. A. A.12. pag. 2008. 2006. Bucureşti. Editura Fundaţiei România de mâine..psse.Arhitectură peisageră". 2006 .Bibliografie  Cioacă. 2004 . Elemente de economia şi managementul mediului" Editura Economică. Geografia Regională a României. Bucureşti... pag. Judeţul Tulcea. 128-129 Iliescu.134 Rojanski V. Editura Ceres.F.399     http://www.. Constanţa .2010  Google Earth 24 ..ro/front-page/view?set_language=ro 19..

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->