Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat

,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

PROIECT

DE

CERCETARE

DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE ÎN SPAŢIUL LITORAL

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D. Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana
CONSTANŢA -

2011 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat ,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

Amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia”, din Slava Rusă, judeţul Tulcea, pe baza principiilor dezvoltării durabile

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana

-

CONSTANŢA -

2

.pag 13 II.pag 8 II.2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România………………….....pag 21 Bibliografie…………………………………………………………….pag 10 II...6 Căi de acces la Mănăstirea Uspenia…………………………………………..…………………………………………...pag 9 II......……….2Aspecte climatice……………………………………......… 23 pag 3 ..5Vegetaţia naturală din zonă…………………………………….……..pag 11 II.pag 8 II..1Locaţie şi aspecte generale ….9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia….pag 6 I.8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…………….2011 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………pag 4 Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor.1Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora………………………………………pag 6 I.………………………….4Solurile specifice…………………....3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor……………………………pag 7 Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă…………….………..pag 13 II...pag 10 II.. pag 9 II.…………………………………….……...……pag 18 Concluzii…………………………………………………………………………….7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…………….3Hidrologia din zonă…………………….………………………………………………… .…pag 6 1.

cuie etc). .atractiv turistic. brazi). Structura lucrării este reprezentată prin două capitole cuprinzând pe de o parte naţiuni teoretice şi nivelul de dezvoltare prezentă a obiectivului luat în studiu . achiziţionarea de arbori şi arbuşti decorativi (tuia. amenajarea aleilor cu pietre. prielnic generaţiilor viitoare de călugări. şi oferă un plan de dezvoltare durabilă pe viitor economică. judeţul Tulcea. Obiectivul principal este dezvoltarea turistică a acestei mănăstiri . simultan cu dezvoltarea ei 4 . cât şi un loc dezvoltat durabil.Introducere Lucrarea realizată reprezintă un studiu asupra stării prezente a unei mănăstiri ortodoxe de rit vechi din România . şi pe de acesteia. replantarea plopilor. indiferent de sezon. confecţionarea băncuţelor de lemn ce vor constitui un loc de odihnă în cadrul parcului mănăstirii. durabil. gard viu. şi includerea ei în circuitul pelerinajelor religioase.amplasarea de coşuri de gunoi.neintroduse în circuitul turistic cultural-religios . pe baza principiilor dezvoltării durabile. care la rândul său va fi reamenajat conform principiilor durabilitaţii. Pentru a putea realiza o amenajare atractivă şi durabilă a incintei acestei mănăstiri se vor consulta publicaţii de arhitectură peisageră pentru ca acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie permanentă pentru turişti . achiziţionarea materialelor necesare recondiţionării ( lacuri. vopseluri. Principalul scop al acestui proiect de cercetare este amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia” . recondiţionarea foişorului. astfel încât incinta acestui lăcaş de cult să fie atât un spaţiu de agrement .din Slava Rusă. Un alt obiectiv important de atins constă în recondiţionarea chiliilor şi creşterea numărului de locuri din baza de cazare la circa 20 de locuri. Obiectivele elementare ce trebuiesc realizate sunt concretizate prin tocmirea forţei de muncă locale .

Slava Rusă. persoane care mi-au acordat sprijin oferindu-mi informaţii cu privire la starea actuală a lăcaşului de cult. Uspenia. atât a laturii turistice a acestui obiectiv cât şi diminuarea maximă a impactului dezvoltării economice asupra mediului. Cu această oportunitate mulţumesc secretarului Primăriei comunale . Am urmărit dezvoltarea . modul implicit de amenajare a incintei mănăstirii pe baza principiilor dezvoltării durabile în domeniul turistic.. pentru acestea fiind necesară o documentare elementară.. Slava Cercheză... Anore Andrei şi călugărului Simion Mihai de la Mănăstirea .altă parte.în paralel. 5 .

aspectele sociale şi aspectele economice. alei şi drumuri de acces. mai izolate de lumea exterioară . De regulă. Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora Lăcaşele de cult. chiliile. înconjurate de spaţii împădurite. (Rojanski 2004). fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi". prin destinaţia lor. Prin aceasta se înţelege . o intersectare optimă a celor trei piloni de bază ai durabilităţii: mediul. 6 . adăposturi pentru animale. locurile de amplasament ale mănăstirilor sunt „discrete”. cantine. dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului . plasat în centrul domeniului mănăstiresc în general. Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor 1.) 1. mănăstirile îndeplinesc adesea şi funcţii de producţie (terenuri agricole. în general. în general are următoarea alcătuire:    lăcaşul de cult propriu-zis.2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România Un spaţiu „mănăstiresc”. producţia de obiecte artizanale. străbătute de râuri curate şi izvoare cristaline. stupini. Pe lângă funcţia ecumenică. livezi. spaţii de cazare pentru oaspeţi şi turişti. Dezvoltarea durabilă este definită ca . clădiri şi amenajări anexe (ateliere.. cele mai reprezentative edificii de acest tip sunt mănăstirile şi bisericile. La noi în ţară.conform dezvoltării durabile . păduri etc.1. care adăpostesc personalul mănăstirii (călugării şi preoţii). încearcă să se conformeze în mare măsură „comenzii divine” de a trăi în armonie ..

nefiind meditizată ca obiectiv turistic lumii exterioare . cât mai apropiate de aspectul cadrului natural al zonei unde se situează. 1. Filozofiile religioase din China . Judeţul Tulcea. Ţinând cont de toate aceste aspecte menţionate anterior se demarează un plan de dezvoltare durabilă a Mănăstirii Uspenia din Slava Rusă. pentru dobândirea perfecţiunii morale . nefiind permis tuturor potenţialilor vizitatori dacă nu au o ţinută decentă şi adecvată locului sau dacă nu au o conduită decentă." ( Iliescu..a liniştii sufleteşti şi a păcii divine.2006) În general lăcaşurile de cult sunt amenajate în stil rustic. deoarece aparţine comunităţii etnice a ruşilor-lipoveni iar existenţa ei este mai izolată. . fiind urmate îndeaproape de parcuri. valoarea peisagistică pe care acestea o deţin şi valorificarea economică a teritoriului în mod eficient. realizându-se astfel o armonie cu mediul natural şi cu stilul laic. de rit vechi. Multe incinte de mănăstiri au fost amenajate durabil ţinând cont de arta peisagistică şi de arhitectura peisageră în realizarea parcurilor şi grădinilor interne acestora.Întreg spaţiul mănăstirii este împrejmuit atent iar accesul controlat.3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor Lăcaşele de cult. prin realizarea unui optim între exploatarea resurselor naturale din cadrul incintei mănăstirilor. în strânsă legătură cu religia. Această mănăstire nu este inclusă în circuitul turistic cultural religios naţional. ortodoxă. Arta grădinilor în China se pierde în vechime şi reflectă puternicul cult al naturii. 7 . corespunzătoare. Se preferă amenajările simple. Religia a impulsionat crearea spaţiilor verzi şi găsirea cadrului natural proprice vieţii spirituale în raport strâns cu elementele naturii. promovează ideea realizării comuniunii omului cu natura. mănăstirile sunt cele mai reprezentative forme specifice de amenajare în echilibru. mănăstire de călugări. Se încearcă păstrarea şi întărirea echilibrului destul de fragil dintre om şi natură.

. Figura 1. ortodoxă de rit vechi. judeţul Tulcea " Mânăstirea Uspenia este definită de coordonatele matematico-geografice astfel: 8 .1 Locaţie şi aspecte generale Mânăstirea Uspenia. se află în localitatea Slava Rusă . Localizarea Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă. judeţul Tulcea (figura 1). .Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă II. cu hramul Adormirea Maicii Domnului. declarată Monument de arhitectură religioasă şi se situează pe cursul superior al pârâului Slava. Aceasta este ridicată în secolul XVII. între dealurile Babadagului.

Acest teritoriu este definit prin topoclimatul de podiş . 2008) . Mânăstirea . II. De acest aspect trebuie ţinut seama la reamenajarea parcului din incinta Mânăstirii Uspenia. din Slava Rusă se autogospodăreşte. intervalul de risc pentru îngheţ este destul de mare în interiorul incintei ( aproximativ 30 zile pe an în sezonul rece) ( Ciocă . Pentru a putea dezvolta durabil spaţiul incintei Mânăstirii . apoi activităţile cotidiene administrativ-gospodăreşti. adunându-se pelerini de pe întregul teritoriu românesc şi nu numai. adesea intermitent. cursul superior al Slavei..3 Hidrografia este deficitară întrucât singurul pârâu. Ocupaţia călugărilor este – MOLITVA.29" longitudine estică ( Sursa: Google Earth) Mănăstirea de călugări . de hramul „USPENIA”. 9 . Uspenia.. II. mai mică (biserică de iarnă) cu hramul „SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL” a fost sfinţită în anul 1860 iar hramul este sărbătorit pe 21 noiembrie (stil nou)..2 Din punct de vedere climatic .cu hramul „USPENIA”. Deşi este un climat blând .. Astăzi în incinta ei se adăpostesc doar cinci suflete comparativ cu timpurile iniţiale când erau peste 200 de călugări.Uspenia. trebuie să evidenţiem caracteristicile fizico-geografice şi de mediu ce definesc acest loc. unde durata de strălucire a Soarelui este de 2200-2500 ore/an iar radiţia solară este de 125 kcal/cm²..Cea de-a doua biserică. rugăciunea de zi de zi. care traversează incinta lăcaşului de cult de la sud la nord. În ziua de 28 august.  44º50'24. În mănăstire există două biserici: Biserica mare. precipitaţii de 440 mm/ an şi peste 220 zile fără îngheţ. se sfinţeşte apa în mănăstire şi se spală sfintele moaşte. sărbătorit pe 28-29 august (stil nou). se încadrează în clima temperat continentală de tranziţie. Uspenia . sfinţită în 1883 .37" latitudine nordică 28º33'52. care în traducere înseamnă „ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFÂNTA MARIA)”. este alimentat pluvial şi de aceea are debit mic .. fiind factori esenţiali în determinarea măsurilor necesare pentru reamenajarea acestui spaţiu conform principiilor durabilităţii. cu temperatura medie anuală de + 10 º C + 11 º C.

Figura .2.este prinsă între două dealuri împădurite.. 2008).Din acest punct de vedere remarcăm faptul că pedosfera din acest loc este foarte bogată în substanţe organice.12.4 Solurile sunt dezvoltate în climat temperat continental excesiv reprezentate de soluri brune argiluviale şi molisoluri (cernoziomuri tipice şi cambice) (Ciocă . http://www. 2008)..psse. a zidurilor de incintă şi amenajarea durabilă a interiorului acesteia.ro/front-page/view?set_language=ro 19. stejar brumăriu.2010 10 . .II.5 Vegetaţia naturală din zonă aparţine etajului mezofil mediteranian reprezentat de păduri de foioase ( tei. Aflată astăzi într-o stare nu prea promiţătoare. II..Uspenia . carpen şi frasin ) (Ciocă . Mânăstirea Uspenia necesită o recondiţionare a bisericii. fertilă datorită conţinutului ridicat de humus şi de aceea favorabilă cultivării majorităţii speciilor de plante fără a fi necesară o îngrăşare artificială a solului în prealabil.

are încă urme. Încă de la intrarea . 11 . Primul reprezintă o potecă prin pădure. chirpici. II. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare.Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile.. existând un proiect lansat şi aprobat pentru asfaltarea acestui sector..Porţile mânăstirii sunt destul de ruginite . de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi.Curtea. construite cu multi ani în urmă din material de tip . situată în partea nordică a curţii . Mănăstirea este la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni. de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. Cel de-al doilea drum negru urmează direcţia nord-est către sud-vest pe o distanştă de 4 km pe câmp unind D 22 cu aşezarea monahală. acest lucru contribuind la farmecul lăcaşului mănăstiresc.6 Căi de acces la Mânăstirea Uspenia Drumurile ce duc la mănăstire sunt foarte dificile şi accidentate. La lucrările de construcţie a noului drum se lucrează în prezent.

Imaginea satelitară a incintei .Figura 3..Mânăstirii Uspenia " din Slava Rusă 12 .

situată în partea nordică a curţii .Uspenia .Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile..Figura 4. Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – situaţie prezentă Curtea. construite cu multi ani în urmă din material de tip . are încă urme...am demarat un plan de dezvoltare a incintei mănăstirii . de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi. astfel încât acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie 13 . chirpici. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare.. Mănăstirea este aproximativ la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni. Potrivit principiilor dezvoltării durabile . Încă de la intrarea .

care cotizează voluntar la ameliorarea stării actuale a lăcaşului de cult şi se întrevede şi un sprijin material atât din partea Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România . am amenajat un parc care să ofere o imagine reconfortantă locului. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi. de o parte şi de alta . Gardul viu se înmulţeşte prin butaşi şi de aceea nu este nevoie de costuri suplimentare pentru 14 . cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. astfel încât să-ţi ofere senzaţia plimbării printr-un parc. Ulterior am iniţiat plantarea unui arbust verde tot timpul anului . cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză care este dispusă să aloce o parte din buget pentru dezvoltarea durabilă a acesteia. Iniţial au fost replantaţi plopii .creşterea veniturilor prin activitatea de turism şi estetizarea spaţiului pentru recreere şi odihnă . fiind nerambursabilă. de-a lungul aleilor din curtea mănăstirii . II. Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12.000 de lei.turistică pentru credincioşi . urmând însă indicaţiile din articolele de arhitectură peisageră pe care consultate.7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Lucrările de renovare şi modernizare a cadrului Mănăstirii Uspenia vor fi suportate de credincioşi. în principal . denumit popular gard viu. Amenajarea spaţiului trebuie să asigure condiţiile optime de odihnă şi relaxare.8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Ţinând cont de faptul că incinta mănăstirii în momentul de faţă nu oferă o imagine atractivă deoarece plopii care umbreau parcul au fost tăiaţi din cauza vechimii lor şi reprezentau un eventual pericol pentru călugări şi vizitatori. având ca obiective creşterea numărului de turişti . a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. II . reconstruire şi recondiţionare a unor elemente aflate în stare critică. fiind de preferat în acest caz. Datorită acestor fonduri vor fi posibile lucrările de restaurare. Amenajările pe terenurile orizontale ale incintei Mănăstirii Uspenia oferă un grad de libertate ridicat iar compoziţiile în stil geometric pot fi executate cu destulă uşurinţă. să ofere locuri de muncă localnicilor şi simultan venituri din cazare şi alte activităţi de comerţ cu obiecte bisericeşti sau artizanale pentru gospodărirea mănăstirii.

dar cu ciclu vegetativ peren. În prima arie . Nici achiziţionarea acestor plante ornamentale nu necesită costuri suplimentare deoarece ele se înmulţesc prin bulb şi localnicii pot contribui prin recoltarea lor din propriile grădiniţe de flori.5 m adâncime în care se aşează puieţii şi se acoperă cu pământ . cum ar fi: zambilele.. la maturitatea acestuia să ofere o imagine compactă şi să poată fi modelat sub forma unui zid marginal. contra sumei de 600 lei. Babadag. pe marginea aleilor. Amenajarea parcului va urmări cursul pârâului Slava ce va împărţi practic parcul în două părţi asimetrice şi amenajate diferit. se va contura un rond de flori de sezon estival. cărora le dă un aspect ordonat şi îngrijit.la plantare. din Slava Rusă. Uspenia. decât cele plate. Întreţinerea lui nu este costisitoare şi va fi efectută de călugări prin retezarea lui periodică cu ajutorul unei foarfeci de grădinărit acţionate manual. De asemenea aroma florilor de tei este o placere a lunii mai şi poate constitui a invitaţie pentru ca turiştii să viziteze mănăstirea . să se execute şanţuri de 0. Bordurile din gard viu de pe marginea aleilor se proiectează în scopul creării unui cadru pentru despărţirea potecilor de gazon..achiziţionarea lui . şi lalelele roşii. ele oferind de asemenea şi flori de tei. aproximativ 20-30 cm. plante terapeutice şi de mare căutare în industria farmaceutică care pot fi culese şi comercializate ulterior vizitatorilor pentru ceaiuri . Este indicat pentru gardurile vii . Pentru bordura rondului cele mai indicate plante sunt cele cu creştere joasă adică zambilele. Teii reprezintă plante nu doar de ornament. narcisele.. de acelaşi tip însă ăn centrul fiecăruia 15 . formând un cerc în jurul rondului mare de flori se cultivă alte şase ronduri de flori mai reduse ca suparafaţă.. cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru şi de aceea optăm pentru un rond cu diametrul de 5 cu o structură convexă care permite o vizibilitate mai bună asupra desenului. După cum am menţionat anterior solul este foarte fertil şi nu solicită îngrăşare artificială. Se taie crenguţe verzi dintr-un gard viu şi apoi se plantează în pămînt . Printre teii din parc. În jurul rondului de flori la distanţe echivalente se plantează şase puieţi de tei achiziţionaţi de la Ocolul Silvic . Rondurile prea mari nu sunt prea frumoase. în partea centrală.iar bulbii se prind repede şi în procent mare de la prima cultivare dacă sunt udaţi adecvat .să se taseze uşor deasupra şi să se ude abundent. la distanţe destul de mici. astel încât.

Puieţii de tuia vor fi plantaţi la distanţe egale . însă aceasta va fi dedicată sezonului autumnal şi hibernal întrucât plantele vor fi adaptate la temperaturi scăzute şi condiţii climatice mai aspre.). gazon rezistent la călcare. Rezultate bune se pot obţine şi în cazul semănării de toamnă (august.la adâncimea de semănat de 0. fiind necesare 17-25 kg/h . judeţul Tulcea contra sumei de 500 lei. deşi perene. Se va contura un rond de flori cu perioadă de înflorire târzie . Instalarea gazonului este următorul pas absolute necesar pentru a oferi o imagine unitară acestui spaţiu. durata maximă fiind de12 ani. presupunând acţiuni simplu de îndeplinit . În jurul rondului de flori de toamnă se plantează cinci puieţi de tuia achiziţionaţi de la pepiniera comunală .. Acoperirea suprafeţelor cu gazon se poate realiza prin semănare. Întreţinerea şi îngrijirea gazonului de asemenea nu este foarte costisitoare. Agrostis stolonifera. În primăvară se execută mărunţirea solului şi nivelarea. Se aplică metoda manuală această lucrare puntând fii realizată de călugării din mânăstire. semănatul se face “în cruce”. acestea au totuşi o longevitate determinată .dintre ele va fi creşte câte un arbust de trandafir roşu sau roz.. Trandafirii de asemenea se plantează ca butaşi selectaţi din grădinile sătenilor nefiind necesară cumpărarea lor . Perioada semănării cea mai indicată este primăvara în “mustul zăpezii” (adică lunile februarie -aprilie). Cealaltă arie a parcului va fi de asemenea amenajată conform indicaţiilor de peisagistică . precum şi administrarea îngrăşămintelor naturale .-Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani şi se realizează prin însămânţare în primăvară a unor noi cantităţi de seminţe de graminee deoarece. Pentru distribuirea uniformă a seminţelor pe întreaga suprafaţă.Terenul din parcul ce urmează a fi înierbat prezintă stratul de sol foarte fertil. formând un pentagon în jurul rondului de flori. se trece la lucrarea de bază a solului care constă în mobilizarea lui până la 15-20 cm.După efectuarea lucrărilor de curăţire şi nivelare..-septembrie. (iarba câmpului) . Se însămânţează. tomnatice: tufănele şi crizanteme colorate. adică jumătate din norma de sămânţă se împrăştie într-un sens şi cealaltă jumătate se distribuie mergând perpendicular pe prima direcţie. Aceste plante sunt de asemenea perene şi nu necesită replantarea în ficare an. 16 .5 cm. 1. Slava Cercheză..5-2.

dar în acelaşi timp au funcţie estetică constituind elemente ornamentale.5 m ..O problemă importantă ce afectează într-o mare măsură buna funcţionare a mănăstirii .. două în prima arie de parc de o parte şi de alta a rondului de flori de primăvară şi respectiv trei în celălalt sector al parcului . Instalarea băncilor de lemn în cadrul parcului constituie un factor important în realizarea obiectivului. Având în vedere faptul că parcul este împărţit în două sectoare de cursul pârâului ce străbate incinta acestei mânăstiri. Băncuţele vor fi arse la suprafaţă printr-o procedură specifică să nu putrezească lemnul ani de zile . Pentru acoperirea lor vor fi necesare aproximativ patru remorci de 17 .2. este necesară instalarea unui podeţ din butuci de lemn. o constituie aleile nepavate care în timpul sezonului ploios sunt greu de străbătut din cauza noroiului. contra sumei de 550 lei.4m-3 m. 3.-Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede.. Montarea a 10 coşuri de gunoi confecţionate de asemenea din material lemnos şi vopsite într-o nuanţă de verde astfel încât să se încadreze naturii reprezintă un alt pas sper obţinerea unei dezvoltări durabile a incintei acestei mânăstiri.45 m şi lăţimea de 0. material propriu . Băncile din lemn sunt confecţionate de tâmplarul din Slava Cercheză.4-0. Se recomandă pentru bănci lungimea de 2.Acestea vor fi poziţionate astfel încât să acopere întrega zonă în mod uniform. realizând astfel o legătură între cele două arii. Podeţul va fi de asemenea realizat de tâmplarul ce se va ocupa şi de fabricarea băncilor comandate pentru a exista o unitate în execuţie.Uspenia. gazonul de pajişte se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară. Podeţul va avea un rol mai puţin funcţional şi mai mult estetic.rezistent la condiţtii vitrege de mediu (ploi şi arşiţă).Băncile au rolul de a asigura odihnă vizitatorilor .În ambele sectoare ale parcului se amplasează un număr de cinci băncuţe de lemn . între puieţii de tuia. oferind parcului un aspect rustic.Irigarea lui se recomandă să se efectueze în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute în timpul sezonului. fiind realizate cu spătar pentru a oferi un confort mai ridicat. după care vor fi lăcuite. Aceste alei se pavează cu piatră de la cariera din Slava Cercheză. înălţimea 0. În general. din Slava Rusă . care a convenit să le realizeze din lemn de stejar. Pavarea aleilor din incinta lăcaşului de cult constituie o necesitate . cu aspect rustic peste cursul de apă.

Aspectul foişorului din apropierea bisericii 18 . nefiind nevoie de mâna de lucru plătită. Pentru a îl recondiţiona trebuie curăţat de rămăşiţele din vopseaua decolorată din cauza timpului şi revopsit . Recondiţionarea foişorului din apropierea bisericii (Figura 5). Foişorul de lemn sau rondurile de flori.care în acest caz este drept. să evite încrucişările şi să conducă spre obiective interesante reprezentate de Biserica Mare. Refacerea foişorului de lemn se face de către călugării mănăstirii. Prelucrea pietrei se realizează de o echipă de patru pietrari din Slava Rusă contra sumei de 2000 lei . care este confecţionat din material lemnos şi care în prezent nu este într-o stare de conservare foarte bună din cauza faptului că stratul de vopsea protectoare a lemnului s-a decojit sub acţiunea ploilor şi a actiunii razelor solare de-a lungul anilor. se realizează pentru a accentua aspectul rustic al incintei mănăstirii. contravaloarea lor fiind egală cu suma de 80 lei. Figura 5. Foişorul va fi strejuit de doi arbuşti decorativi Syringa vulgaris (liliac) – arbust ce suportă zonele semiumede.calcare . Achiziţionarea calcarelor costă 5500 lei . Trasarea aleilor trebuie să fie simplă. însă cu o nuanţă de alb pentru a reflecta razele solare şi pentru a se evidenţia în incinta mănăstirii atrăgând vizitatorii.Suprafaţa aleilor nu trebuie să depăşească 10-20% din suprafaţa întregului parc.rustic. adaptată terenului. Sunt necesare cinci cutii de vopsea albă pentru lemn . piatră ce va fi modelată sub formă de plite pentru a acoperi o suprafaţă mai vastă şi pentru un aspect mai plăcut .

se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare credincioşilor pelerini se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii .9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Reamenajarea durabilă a Mânăstirii Uspenia oferă oportunitatea creării de noi locuri de muncă pentru localnicii din Slava Rusă . formând o boltă din trandafiri roşii şi albi şi frunze de iederă astfel încât să fie o încântare pentru ochi tot timpul anului. Având în vedere aceste aspecte . a gardurilor vii. Fructele culese vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie..Livada nouă. din Slava Rusă exista o fântână care alimenta cu apă călugării din incinta acesteia . II . Recondiţionarea fântânii constă în destuparea şi curăţarea ei în adâncime de către două persoane tocmite contra sumei de 400 lei . mânastirea nu are porţi în prezent şi nici nu este împrejmuită în totalitate. În prezent aceasta este astupată fiind necesară curăţarea acesteia. plantată acum doi ani . Uspenia .. De asemenea din merele şi prunele culese. va începe să rodească anul viitor. Recondiţionarea intrării în incinta mânăstirii este o provocare întrucât . Livada poate constitui simultan şi un loc de odihnă şi reculegere pentru turişti. De aceea se vor amplasa încă trei băncuţe de lemn în cadrul acesteia executate în acelaşi mod ca şi cele din parc . În vechile chilii au fost amenajate locuri pentru cazarea turiştilor fiind nevoie în aceste condiţii de personal de curăţenie în timpul sezonului turistic în care acest locaş de cult este vizitat. la intrarea în mănăstirea . din Slava Rusă. a parcurilor şi pentru curăţenie. Iedera este o plantă agăţătoare care îşi păstreză culoarea frunzelor veşnic verde. de meri şi pruni din preajma bisericii mici . dar în acelaşi timp reprezenta locul unde credincioşii îşi potoleau setea şi de unde se aprovizionau pentru drum. peste încă doi–trei ani.. este oportună plasarea la intrarea principală o poartă ornamentală din plante agăţătoare . Până în anul 2005 .. Cu acest prilej vor putea fi angajaţi sezonier pentru îngrijirea gazonului. indiferent de anotimp. Reamenajarea fântânii de la intrarea în curtea mânăstirii este o acţiune necesară. singura lor activitate principală fiind agricultura. Astfel vor fi disponibile 5 locuri de muncă permanente ( servicii de salubritate şi recondiţionare a eventualelor defectări 19 . Uspenia.

promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. Uspeniei" în circuitul cultural religios pe plan local şi naţional.. Simultan se dezvoltă o piesă importantă din lista Monumentelor de Arhitectură Religioasă. a credinţei ruşilor –lipoveni din România. Figura 6. De asemenea .din incinta mânăstirii). şi un număr fluctuant de locuri sezoniere în funcţie de fluxul de vizitatori şi necesităţile de îngrijire a parcului din incintă. Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – reamenajată durabil 20 .promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale . fiind reamenajată durabil incinta acestei mânăstiri şi ulterior prin includerea .

Uspenia " devenind astfel în urma reamenajării durabile o atracţie turistică durabilă inclusă în circuitul turistic cultural-religios al României..Abordarea reamenajării incintei Mânăstirii .. Mânăstirea . 21 . Uspenia " din Slava Rusă s-a bazat pe trei factori esenţiali :  Durabilitatea ecologică  Durabilitea socială şi culturală  Durabilitatea economică Din punctul de vedere al protejării mediului sunt o multitudine de avantaje ce reies din promovarea unui turism durabil .

zambile.. Date fiind condiţiile climatice şi de sol în incinta mânăstirii Uspenia . rezistente la condiţii scăzute de temperatură ( brazi. Uspenia. De asemenea din merele şi prunele culese.. Fructele.. Un alt aspect socio-economic se referă la crearea a 20 de locuri de cazare în vechile chilii recondiţionate care vor aduce profit mănăstirii Uspenia în timpul sezonului turistic cultural–religios şi vor oferi locuri de muncă localnicilor . din Slava Rusă.poziţionate astfel încât să acopere întreaga zonă în mod uniform constituie un prim pas pentru obţinerea unui mediu curat. Uspenia.conform indicaţiilor de peisagistică. vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie. Montarea a 10 coşuri de gunoi .Concluzii Mânăstirea de călugări .Uspenia. Un aspect social important constă în crearea de locuri de muncă cu caracter permanent şi sezonier. În prezent se depun mari eforturi pentru înfrumuseţarea şi renovarea acesteia. gard viu).. peste încă doi–trei ani. în parcul amenajat durabil în interiorul acesteia se cultivă specii de plante atât sezoniere ( lalele..ce reprezenta o necesitate pentru buna funcţionare a Mănăstirii Uspenia şi pe timp ploios oferă spaţiului monastic un aspect rustic. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii . şi pe lângă acest aspect şi durabilitatea căilor de acces în spţiul lăcaşului. Pavajul aleilor cu plăci din piatră de tip calcaros.narcise) cât şi permanente . roadele mini-livezii din Mânăstirea ..constând în întreţinerea spaţiilor de cazare. oferind astfel un peisaj atractiv tot timpul anului. tuia. din Slava Rusă se autogospodăreşte din acestei mănăstiri şi inclusiv a incintei momentul în care a fost ctitorită şi până în zilele noastre. 22 .

Acest aspect se datorează faptului că o parte din lucrări sunt realizate de călugării voluntari şi o parte din materiale şi elementele de vegetaţie utilizate sunt datorate aportului gratuit al localnicilor. După implementarea proiectului. a credinţei ruşilor –lipoveni din România. se aşteaptă creşterea semnificativă a numărului de turişti şi crearea de noi locuri de muncă pentru localnici . 23 .această sumă este relativ scăzută .000 de lei. a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. Totuşi dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia trebuie monitorizată continuu adăugând îmbunătăţiri şi adaptând condiţiile pe care aceasta le oferă noilor reglementări în domeniul durabilităţii. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi.De asemenea . Implementarea acestui plan de dezvoltare durabilă poate fi realizată într-o perioadă relativ scurtă. Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12.promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale . promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. 18-24 de luni. fiind nerambursabilă. Având în vedere amploarea lucrărilor efectuate pentru a dezvolta durabil acest lăcaş de cult .

399     http://www..Bibliografie  Cioacă. 2004 ...12. pag. Judeţul Tulcea.Arhitectură peisageră"... pag. Constanţa . Geografia Regională a României. 2006. (Complexul monastic Slava Rusă) Editura EX PONTO. Editura Ceres. pag 63 ***.2010  Google Earth 24 . 2008. 2006 .134 Rojanski V. nr. Lista monumentelor istorice. Editura Fundaţiei România de mâine. Bucureşti. Elemente de economia şi managementul mediului" Editura Economică. A. Bucureşti.. 128-129 Iliescu.F.psse. A..ro/front-page/view?set_language=ro 19.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful