Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat

,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

PROIECT

DE

CERCETARE

DEZVOLTAREA DURABILĂ A SISTEMELOR SOCIO-ECONOMICE ÎN SPAŢIUL LITORAL

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D. Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana
CONSTANŢA -

2011 Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului Universitatea “Ovidius” Constanţa Facultatea de Stiinţe ale Naturii şi Stiinţe Agricole Masterat ,, Dezvoltare durabilă în zona costieră şi valorificarea ecoturistică a spaţiului litoral,,

Amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia”, din Slava Rusă, judeţul Tulcea, pe baza principiilor dezvoltării durabile

Coordonator ştiinţific: S.L.dr. L.D Galaţchi Masterand: Tambou Alina Tatiana

-

CONSTANŢA -

2

....pag 10 II.……….pag 13 II.…….pag 8 II......1Locaţie şi aspecte generale …..…………………………..3Hidrologia din zonă……………………..…pag 6 1..2Aspecte climatice…………………………………….pag 13 II.……..pag 9 II.……pag 18 Concluzii……………………………………………………………………………...………………………………………………… .1Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora………………………………………pag 6 I.pag 8 II..........8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…………….2011 Cuprins Introducere……………………………………………………………………………pag 4 Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor. pag 9 II.3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor……………………………pag 7 Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă…………….… 23 pag 3 .9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia….6 Căi de acces la Mănăstirea Uspenia………………………………………….5Vegetaţia naturală din zonă…………………………………….....………………………………………….2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România………………….pag 11 II.4Solurile specifice………………….……………………………………..pag 21 Bibliografie…………………………………………………………….………..pag 10 II.7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia…………….pag 6 I..

Structura lucrării este reprezentată prin două capitole cuprinzând pe de o parte naţiuni teoretice şi nivelul de dezvoltare prezentă a obiectivului luat în studiu . judeţul Tulcea. gard viu.din Slava Rusă. vopseluri. confecţionarea băncuţelor de lemn ce vor constitui un loc de odihnă în cadrul parcului mănăstirii. Pentru a putea realiza o amenajare atractivă şi durabilă a incintei acestei mănăstiri se vor consulta publicaţii de arhitectură peisageră pentru ca acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie permanentă pentru turişti . replantarea plopilor. brazi). recondiţionarea foişorului. prielnic generaţiilor viitoare de călugări. amenajarea aleilor cu pietre. simultan cu dezvoltarea ei 4 . indiferent de sezon. Obiectivele elementare ce trebuiesc realizate sunt concretizate prin tocmirea forţei de muncă locale . şi pe de acesteia. Obiectivul principal este dezvoltarea turistică a acestei mănăstiri . astfel încât incinta acestui lăcaş de cult să fie atât un spaţiu de agrement . achiziţionarea de arbori şi arbuşti decorativi (tuia. pe baza principiilor dezvoltării durabile. Principalul scop al acestui proiect de cercetare este amenajarea incintei Mânăstirii „Uspenia” . care la rândul său va fi reamenajat conform principiilor durabilitaţii. achiziţionarea materialelor necesare recondiţionării ( lacuri.amplasarea de coşuri de gunoi. şi includerea ei în circuitul pelerinajelor religioase.atractiv turistic.neintroduse în circuitul turistic cultural-religios . Un alt obiectiv important de atins constă în recondiţionarea chiliilor şi creşterea numărului de locuri din baza de cazare la circa 20 de locuri. şi oferă un plan de dezvoltare durabilă pe viitor economică. cât şi un loc dezvoltat durabil.Introducere Lucrarea realizată reprezintă un studiu asupra stării prezente a unei mănăstiri ortodoxe de rit vechi din România . durabil. . cuie etc).

. modul implicit de amenajare a incintei mănăstirii pe baza principiilor dezvoltării durabile în domeniul turistic.. Anore Andrei şi călugărului Simion Mihai de la Mănăstirea . Am urmărit dezvoltarea . Slava Rusă.în paralel. Uspenia. atât a laturii turistice a acestui obiectiv cât şi diminuarea maximă a impactului dezvoltării economice asupra mediului. Cu această oportunitate mulţumesc secretarului Primăriei comunale .altă parte.. pentru acestea fiind necesară o documentare elementară.. Slava Cercheză. persoane care mi-au acordat sprijin oferindu-mi informaţii cu privire la starea actuală a lăcaşului de cult. 5 .

prin destinaţia lor. străbătute de râuri curate şi izvoare cristaline. spaţii de cazare pentru oaspeţi şi turişti. producţia de obiecte artizanale. Capitolul I Noţiuni generale despre mănăstirile din România şi arta amenajării lor 1. adăposturi pentru animale. aspectele sociale şi aspectele economice.. o intersectare optimă a celor trei piloni de bază ai durabilităţii: mediul. mănăstirile îndeplinesc adesea şi funcţii de producţie (terenuri agricole. (Rojanski 2004). mai izolate de lumea exterioară . locurile de amplasament ale mănăstirilor sunt „discrete”. fără a compromite posibilitatea generaţiilor viitoare de a-şi satisface propriile necesităţi". plasat în centrul domeniului mănăstiresc în general. Pe lângă funcţia ecumenică. dezvoltarea care corespunde necesităţilor prezentului . chiliile. păduri etc. clădiri şi amenajări anexe (ateliere.) 1. livezi. care adăpostesc personalul mănăstirii (călugării şi preoţii).2 Planul general de amenajare a unei mănăstiri din România Un spaţiu „mănăstiresc”.. La noi în ţară. cantine. în general. Dezvoltarea durabilă este definită ca .conform dezvoltării durabile . Mănăstirile şi funcţiile generale ale acestora Lăcaşele de cult. De regulă. Prin aceasta se înţelege . încearcă să se conformeze în mare măsură „comenzii divine” de a trăi în armonie . în general are următoarea alcătuire:    lăcaşul de cult propriu-zis. 6 . stupini. cele mai reprezentative edificii de acest tip sunt mănăstirile şi bisericile.1. alei şi drumuri de acces. înconjurate de spaţii împădurite.

pentru dobândirea perfecţiunii morale .3 Arta peisagistică de amenajare a incintei mănăstirilor Lăcaşele de cult. nefiind permis tuturor potenţialilor vizitatori dacă nu au o ţinută decentă şi adecvată locului sau dacă nu au o conduită decentă. promovează ideea realizării comuniunii omului cu natura.a liniştii sufleteşti şi a păcii divine.. prin realizarea unui optim între exploatarea resurselor naturale din cadrul incintei mănăstirilor. . în strânsă legătură cu religia. ortodoxă. 7 . Se preferă amenajările simple. Această mănăstire nu este inclusă în circuitul turistic cultural religios naţional. realizându-se astfel o armonie cu mediul natural şi cu stilul laic. Judeţul Tulcea. mănăstire de călugări. deoarece aparţine comunităţii etnice a ruşilor-lipoveni iar existenţa ei este mai izolată. Arta grădinilor în China se pierde în vechime şi reflectă puternicul cult al naturii. mănăstirile sunt cele mai reprezentative forme specifice de amenajare în echilibru. Religia a impulsionat crearea spaţiilor verzi şi găsirea cadrului natural proprice vieţii spirituale în raport strâns cu elementele naturii. valoarea peisagistică pe care acestea o deţin şi valorificarea economică a teritoriului în mod eficient.2006) În general lăcaşurile de cult sunt amenajate în stil rustic. cât mai apropiate de aspectul cadrului natural al zonei unde se situează. nefiind meditizată ca obiectiv turistic lumii exterioare . corespunzătoare. 1. de rit vechi. Multe incinte de mănăstiri au fost amenajate durabil ţinând cont de arta peisagistică şi de arhitectura peisageră în realizarea parcurilor şi grădinilor interne acestora. fiind urmate îndeaproape de parcuri." ( Iliescu. Se încearcă păstrarea şi întărirea echilibrului destul de fragil dintre om şi natură. Ţinând cont de toate aceste aspecte menţionate anterior se demarează un plan de dezvoltare durabilă a Mănăstirii Uspenia din Slava Rusă. Filozofiile religioase din China .Întreg spaţiul mănăstirii este împrejmuit atent iar accesul controlat.

Aceasta este ridicată în secolul XVII.. judeţul Tulcea " Mânăstirea Uspenia este definită de coordonatele matematico-geografice astfel: 8 . judeţul Tulcea (figura 1).Capitolul II Dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă II. ortodoxă de rit vechi. Localizarea Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă. cu hramul Adormirea Maicii Domnului.1 Locaţie şi aspecte generale Mânăstirea Uspenia. se află în localitatea Slava Rusă . . între dealurile Babadagului. declarată Monument de arhitectură religioasă şi se situează pe cursul superior al pârâului Slava. Figura 1.

Pentru a putea dezvolta durabil spaţiul incintei Mânăstirii . Uspenia . II. din Slava Rusă se autogospodăreşte. mai mică (biserică de iarnă) cu hramul „SFINŢILOR ARHANGHELI MIHAIL ŞI GAVRIIL” a fost sfinţită în anul 1860 iar hramul este sărbătorit pe 21 noiembrie (stil nou). II. este alimentat pluvial şi de aceea are debit mic . de hramul „USPENIA”. cursul superior al Slavei. intervalul de risc pentru îngheţ este destul de mare în interiorul incintei ( aproximativ 30 zile pe an în sezonul rece) ( Ciocă .  44º50'24.cu hramul „USPENIA”. se sfinţeşte apa în mănăstire şi se spală sfintele moaşte. fiind factori esenţiali în determinarea măsurilor necesare pentru reamenajarea acestui spaţiu conform principiilor durabilităţii.. adesea intermitent. se încadrează în clima temperat continentală de tranziţie. apoi activităţile cotidiene administrativ-gospodăreşti. Mânăstirea . adunându-se pelerini de pe întregul teritoriu românesc şi nu numai. cu temperatura medie anuală de + 10 º C + 11 º C. În mănăstire există două biserici: Biserica mare. Uspenia. sfinţită în 1883 . precipitaţii de 440 mm/ an şi peste 220 zile fără îngheţ. sărbătorit pe 28-29 august (stil nou).2 Din punct de vedere climatic . rugăciunea de zi de zi.. care traversează incinta lăcaşului de cult de la sud la nord. trebuie să evidenţiem caracteristicile fizico-geografice şi de mediu ce definesc acest loc. Ocupaţia călugărilor este – MOLITVA.. unde durata de strălucire a Soarelui este de 2200-2500 ore/an iar radiţia solară este de 125 kcal/cm².3 Hidrografia este deficitară întrucât singurul pârâu. care în traducere înseamnă „ADORMIREA MAICII DOMNULUI (SFÂNTA MARIA)”.37" latitudine nordică 28º33'52.. Deşi este un climat blând .Cea de-a doua biserică.Uspenia. În ziua de 28 august. De acest aspect trebuie ţinut seama la reamenajarea parcului din incinta Mânăstirii Uspenia. 9 .29" longitudine estică ( Sursa: Google Earth) Mănăstirea de călugări .. 2008) . Acest teritoriu este definit prin topoclimatul de podiş .. Astăzi în incinta ei se adăpostesc doar cinci suflete comparativ cu timpurile iniţiale când erau peste 200 de călugări.

2008).5 Vegetaţia naturală din zonă aparţine etajului mezofil mediteranian reprezentat de păduri de foioase ( tei.II.ro/front-page/view?set_language=ro 19.este prinsă între două dealuri împădurite.4 Solurile sunt dezvoltate în climat temperat continental excesiv reprezentate de soluri brune argiluviale şi molisoluri (cernoziomuri tipice şi cambice) (Ciocă . carpen şi frasin ) (Ciocă . Figura .. http://www.Din acest punct de vedere remarcăm faptul că pedosfera din acest loc este foarte bogată în substanţe organice. stejar brumăriu.. 2008).2. Aflată astăzi într-o stare nu prea promiţătoare.. II. fertilă datorită conţinutului ridicat de humus şi de aceea favorabilă cultivării majorităţii speciilor de plante fără a fi necesară o îngrăşare artificială a solului în prealabil.Uspenia . a zidurilor de incintă şi amenajarea durabilă a interiorului acesteia.2010 10 . Mânăstirea Uspenia necesită o recondiţionare a bisericii.12. .psse.

are încă urme.. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi.Curtea.6 Căi de acces la Mânăstirea Uspenia Drumurile ce duc la mănăstire sunt foarte dificile şi accidentate. Cel de-al doilea drum negru urmează direcţia nord-est către sud-vest pe o distanştă de 4 km pe câmp unind D 22 cu aşezarea monahală. Încă de la intrarea .. situată în partea nordică a curţii . şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare.Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile. chirpici. 11 . acest lucru contribuind la farmecul lăcaşului mănăstiresc. de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. II. Mănăstirea este la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni. Primul reprezintă o potecă prin pădure. La lucrările de construcţie a noului drum se lucrează în prezent.Porţile mânăstirii sunt destul de ruginite . construite cu multi ani în urmă din material de tip . existând un proiect lansat şi aprobat pentru asfaltarea acestui sector.

Mânăstirii Uspenia " din Slava Rusă 12 .Figura 3.. Imaginea satelitară a incintei .

situată în partea nordică a curţii .. are încă urme. Potrivit principiilor dezvoltării durabile . chirpici.Figura 4.am demarat un plan de dezvoltare a incintei mănăstirii . Mănăstirea este aproximativ la capătul aleei şi intrarea este marcată de doi aluni.. de şantier neterminat şi în mare parte oferă o imagine dezolantă. construite cu multi ani în urmă din material de tip . Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – situaţie prezentă Curtea.Pe latura de vest a incintei se localizează chiliile. şi din această cauză în prezent necesită recondiţionare.. de o parte şi de alta a drumului neasvaltat sunt situate clădirile anexe care servesc pentru adăpostirea celor necesare gospodăririi.Uspenia .. astfel încât acest lăcaş de cult să reprezinte o atracţie 13 . Încă de la intrarea .

cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză care este dispusă să aloce o parte din buget pentru dezvoltarea durabilă a acesteia. Iniţial au fost replantaţi plopii . Gardul viu se înmulţeşte prin butaşi şi de aceea nu este nevoie de costuri suplimentare pentru 14 . Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12.000 de lei. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. Ulterior am iniţiat plantarea unui arbust verde tot timpul anului . având ca obiective creşterea numărului de turişti . Datorită acestor fonduri vor fi posibile lucrările de restaurare. în principal . denumit popular gard viu. să ofere locuri de muncă localnicilor şi simultan venituri din cazare şi alte activităţi de comerţ cu obiecte bisericeşti sau artizanale pentru gospodărirea mănăstirii. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi. II. Amenajarea spaţiului trebuie să asigure condiţiile optime de odihnă şi relaxare. II .7 Abordarea economică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Lucrările de renovare şi modernizare a cadrului Mănăstirii Uspenia vor fi suportate de credincioşi.creşterea veniturilor prin activitatea de turism şi estetizarea spaţiului pentru recreere şi odihnă . de o parte şi de alta .care cotizează voluntar la ameliorarea stării actuale a lăcaşului de cult şi se întrevede şi un sprijin material atât din partea Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România .8 Abordarea ecologică a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Ţinând cont de faptul că incinta mănăstirii în momentul de faţă nu oferă o imagine atractivă deoarece plopii care umbreau parcul au fost tăiaţi din cauza vechimii lor şi reprezentau un eventual pericol pentru călugări şi vizitatori. urmând însă indicaţiile din articolele de arhitectură peisageră pe care consultate. astfel încât să-ţi ofere senzaţia plimbării printr-un parc. Amenajările pe terenurile orizontale ale incintei Mănăstirii Uspenia oferă un grad de libertate ridicat iar compoziţiile în stil geometric pot fi executate cu destulă uşurinţă. reconstruire şi recondiţionare a unor elemente aflate în stare critică. fiind de preferat în acest caz. am amenajat un parc care să ofere o imagine reconfortantă locului. fiind nerambursabilă.turistică pentru credincioşi . a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. de-a lungul aleilor din curtea mănăstirii .

Nici achiziţionarea acestor plante ornamentale nu necesită costuri suplimentare deoarece ele se înmulţesc prin bulb şi localnicii pot contribui prin recoltarea lor din propriile grădiniţe de flori. să se execute şanţuri de 0.5 m adâncime în care se aşează puieţii şi se acoperă cu pământ .. Rondurile prea mari nu sunt prea frumoase. din Slava Rusă. Întreţinerea lui nu este costisitoare şi va fi efectută de călugări prin retezarea lui periodică cu ajutorul unei foarfeci de grădinărit acţionate manual. În jurul rondului de flori la distanţe echivalente se plantează şase puieţi de tei achiziţionaţi de la Ocolul Silvic . cărora le dă un aspect ordonat şi îngrijit.. la maturitatea acestuia să ofere o imagine compactă şi să poată fi modelat sub forma unui zid marginal. Printre teii din parc. Teii reprezintă plante nu doar de ornament. de acelaşi tip însă ăn centrul fiecăruia 15 . astel încât. În prima arie . se va contura un rond de flori de sezon estival.achiziţionarea lui . dar cu ciclu vegetativ peren. Pentru bordura rondului cele mai indicate plante sunt cele cu creştere joasă adică zambilele. pe marginea aleilor. Se taie crenguţe verzi dintr-un gard viu şi apoi se plantează în pămînt . plante terapeutice şi de mare căutare în industria farmaceutică care pot fi culese şi comercializate ulterior vizitatorilor pentru ceaiuri . De asemenea aroma florilor de tei este o placere a lunii mai şi poate constitui a invitaţie pentru ca turiştii să viziteze mănăstirea . în partea centrală. Babadag. cum ar fi: zambilele.la plantare. şi lalelele roşii. ele oferind de asemenea şi flori de tei. formând un cerc în jurul rondului mare de flori se cultivă alte şase ronduri de flori mai reduse ca suparafaţă. Este indicat pentru gardurile vii .să se taseze uşor deasupra şi să se ude abundent. aproximativ 20-30 cm. Uspenia. la distanţe destul de mici. decât cele plate.. narcisele. După cum am menţionat anterior solul este foarte fertil şi nu solicită îngrăşare artificială.iar bulbii se prind repede şi în procent mare de la prima cultivare dacă sunt udaţi adecvat .. Bordurile din gard viu de pe marginea aleilor se proiectează în scopul creării unui cadru pentru despărţirea potecilor de gazon. cele mai potrivite fiind rondurile de 3-5 m diametru şi de aceea optăm pentru un rond cu diametrul de 5 cu o structură convexă care permite o vizibilitate mai bună asupra desenului. contra sumei de 600 lei. Amenajarea parcului va urmări cursul pârâului Slava ce va împărţi practic parcul în două părţi asimetrice şi amenajate diferit.

Aceste plante sunt de asemenea perene şi nu necesită replantarea în ficare an.. Pentru distribuirea uniformă a seminţelor pe întreaga suprafaţă. se trece la lucrarea de bază a solului care constă în mobilizarea lui până la 15-20 cm. Puieţii de tuia vor fi plantaţi la distanţe egale . durata maximă fiind de12 ani. Rezultate bune se pot obţine şi în cazul semănării de toamnă (august. Slava Cercheză.-Reîntărirea gazonului se face după 5-10 ani şi se realizează prin însămânţare în primăvară a unor noi cantităţi de seminţe de graminee deoarece. Perioada semănării cea mai indicată este primăvara în “mustul zăpezii” (adică lunile februarie -aprilie).5-2.la adâncimea de semănat de 0. În jurul rondului de flori de toamnă se plantează cinci puieţi de tuia achiziţionaţi de la pepiniera comunală .. semănatul se face “în cruce”. tomnatice: tufănele şi crizanteme colorate.După efectuarea lucrărilor de curăţire şi nivelare. gazon rezistent la călcare. Trandafirii de asemenea se plantează ca butaşi selectaţi din grădinile sătenilor nefiind necesară cumpărarea lor .-septembrie. Se aplică metoda manuală această lucrare puntând fii realizată de călugării din mânăstire. Se însămânţează. deşi perene. însă aceasta va fi dedicată sezonului autumnal şi hibernal întrucât plantele vor fi adaptate la temperaturi scăzute şi condiţii climatice mai aspre. În primăvară se execută mărunţirea solului şi nivelarea. presupunând acţiuni simplu de îndeplinit . acestea au totuşi o longevitate determinată . Întreţinerea şi îngrijirea gazonului de asemenea nu este foarte costisitoare. Instalarea gazonului este următorul pas absolute necesar pentru a oferi o imagine unitară acestui spaţiu. judeţul Tulcea contra sumei de 500 lei. fiind necesare 17-25 kg/h . precum şi administrarea îngrăşămintelor naturale .5 cm. Se va contura un rond de flori cu perioadă de înflorire târzie .Terenul din parcul ce urmează a fi înierbat prezintă stratul de sol foarte fertil. adică jumătate din norma de sămânţă se împrăştie într-un sens şi cealaltă jumătate se distribuie mergând perpendicular pe prima direcţie.). Cealaltă arie a parcului va fi de asemenea amenajată conform indicaţiilor de peisagistică ..dintre ele va fi creşte câte un arbust de trandafir roşu sau roz. formând un pentagon în jurul rondului de flori. Agrostis stolonifera. 1. Acoperirea suprafeţelor cu gazon se poate realiza prin semănare. (iarba câmpului) .. 16 .

45 m şi lăţimea de 0.Acestea vor fi poziţionate astfel încât să acopere întrega zonă în mod uniform. Podeţul va avea un rol mai puţin funcţional şi mai mult estetic. Podeţul va fi de asemenea realizat de tâmplarul ce se va ocupa şi de fabricarea băncilor comandate pentru a exista o unitate în execuţie. 3. Montarea a 10 coşuri de gunoi confecţionate de asemenea din material lemnos şi vopsite într-o nuanţă de verde astfel încât să se încadreze naturii reprezintă un alt pas sper obţinerea unei dezvoltări durabile a incintei acestei mânăstiri.Băncile au rolul de a asigura odihnă vizitatorilor . două în prima arie de parc de o parte şi de alta a rondului de flori de primăvară şi respectiv trei în celălalt sector al parcului . oferind parcului un aspect rustic.4m-3 m.. fiind realizate cu spătar pentru a oferi un confort mai ridicat. Băncuţele vor fi arse la suprafaţă printr-o procedură specifică să nu putrezească lemnul ani de zile . din Slava Rusă .4-0. dar în acelaşi timp au funcţie estetică constituind elemente ornamentale.Uspenia.În ambele sectoare ale parcului se amplasează un număr de cinci băncuţe de lemn . Se recomandă pentru bănci lungimea de 2.2. o constituie aleile nepavate care în timpul sezonului ploios sunt greu de străbătut din cauza noroiului. gazonul de pajişte se poate cosi de numai 2-3 ori pe vară. Având în vedere faptul că parcul este împărţit în două sectoare de cursul pârâului ce străbate incinta acestei mânăstiri. realizând astfel o legătură între cele două arii.. Băncile din lemn sunt confecţionate de tâmplarul din Slava Cercheză.-Cositul gazonului este obligatoriu mai ales în perioadele umede. material propriu . contra sumei de 550 lei. înălţimea 0. este necesară instalarea unui podeţ din butuci de lemn. Aceste alei se pavează cu piatră de la cariera din Slava Cercheză. după care vor fi lăcuite. cu aspect rustic peste cursul de apă.5 m . Pavarea aleilor din incinta lăcaşului de cult constituie o necesitate . Pentru acoperirea lor vor fi necesare aproximativ patru remorci de 17 .Irigarea lui se recomandă să se efectueze în funcţie de cantitatea de precipitaţii căzute în timpul sezonului. Instalarea băncilor de lemn în cadrul parcului constituie un factor important în realizarea obiectivului. care a convenit să le realizeze din lemn de stejar. între puieţii de tuia..rezistent la condiţtii vitrege de mediu (ploi şi arşiţă).O problemă importantă ce afectează într-o mare măsură buna funcţionare a mănăstirii . În general.

Foişorul va fi strejuit de doi arbuşti decorativi Syringa vulgaris (liliac) – arbust ce suportă zonele semiumede. Prelucrea pietrei se realizează de o echipă de patru pietrari din Slava Rusă contra sumei de 2000 lei . Refacerea foişorului de lemn se face de către călugării mănăstirii. contravaloarea lor fiind egală cu suma de 80 lei. Figura 5. care este confecţionat din material lemnos şi care în prezent nu este într-o stare de conservare foarte bună din cauza faptului că stratul de vopsea protectoare a lemnului s-a decojit sub acţiunea ploilor şi a actiunii razelor solare de-a lungul anilor.care în acest caz este drept. Recondiţionarea foişorului din apropierea bisericii (Figura 5). Sunt necesare cinci cutii de vopsea albă pentru lemn . se realizează pentru a accentua aspectul rustic al incintei mănăstirii. nefiind nevoie de mâna de lucru plătită. însă cu o nuanţă de alb pentru a reflecta razele solare şi pentru a se evidenţia în incinta mănăstirii atrăgând vizitatorii. Pentru a îl recondiţiona trebuie curăţat de rămăşiţele din vopseaua decolorată din cauza timpului şi revopsit . să evite încrucişările şi să conducă spre obiective interesante reprezentate de Biserica Mare. Foişorul de lemn sau rondurile de flori.calcare . Trasarea aleilor trebuie să fie simplă. adaptată terenului.rustic. Aspectul foişorului din apropierea bisericii 18 . piatră ce va fi modelată sub formă de plite pentru a acoperi o suprafaţă mai vastă şi pentru un aspect mai plăcut .Suprafaţa aleilor nu trebuie să depăşească 10-20% din suprafaţa întregului parc. Achiziţionarea calcarelor costă 5500 lei .

II . peste încă doi–trei ani. formând o boltă din trandafiri roşii şi albi şi frunze de iederă astfel încât să fie o încântare pentru ochi tot timpul anului... dar în acelaşi timp reprezenta locul unde credincioşii îşi potoleau setea şi de unde se aprovizionau pentru drum. Recondiţionarea fântânii constă în destuparea şi curăţarea ei în adâncime de către două persoane tocmite contra sumei de 400 lei . a parcurilor şi pentru curăţenie.9 Abordarea socio-culturală a reamenajării incintei Mânăstirii Uspenia Reamenajarea durabilă a Mânăstirii Uspenia oferă oportunitatea creării de noi locuri de muncă pentru localnicii din Slava Rusă . De aceea se vor amplasa încă trei băncuţe de lemn în cadrul acesteia executate în acelaşi mod ca şi cele din parc . Recondiţionarea intrării în incinta mânăstirii este o provocare întrucât . singura lor activitate principală fiind agricultura. la intrarea în mănăstirea . În vechile chilii au fost amenajate locuri pentru cazarea turiştilor fiind nevoie în aceste condiţii de personal de curăţenie în timpul sezonului turistic în care acest locaş de cult este vizitat.. Uspenia . plantată acum doi ani . Având în vedere aceste aspecte . În prezent aceasta este astupată fiind necesară curăţarea acesteia. Până în anul 2005 . din Slava Rusă exista o fântână care alimenta cu apă călugării din incinta acesteia . Uspenia. a gardurilor vii. mânastirea nu are porţi în prezent şi nici nu este împrejmuită în totalitate. Iedera este o plantă agăţătoare care îşi păstreză culoarea frunzelor veşnic verde. din Slava Rusă.Livada nouă. indiferent de anotimp.. De asemenea din merele şi prunele culese. se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare credincioşilor pelerini se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii . Reamenajarea fântânii de la intrarea în curtea mânăstirii este o acţiune necesară. este oportună plasarea la intrarea principală o poartă ornamentală din plante agăţătoare . Cu acest prilej vor putea fi angajaţi sezonier pentru îngrijirea gazonului. Fructele culese vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie. Livada poate constitui simultan şi un loc de odihnă şi reculegere pentru turişti. de meri şi pruni din preajma bisericii mici . Astfel vor fi disponibile 5 locuri de muncă permanente ( servicii de salubritate şi recondiţionare a eventualelor defectări 19 . va începe să rodească anul viitor.

a credinţei ruşilor –lipoveni din România. Uspeniei" în circuitul cultural religios pe plan local şi naţional. Planul ilustrativ al incintei Mânăstirii Uspenia din Slava Rusă – reamenajată durabil 20 .promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale . şi un număr fluctuant de locuri sezoniere în funcţie de fluxul de vizitatori şi necesităţile de îngrijire a parcului din incintă. fiind reamenajată durabil incinta acestei mânăstiri şi ulterior prin includerea . De asemenea . Figura 6. promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional. Simultan se dezvoltă o piesă importantă din lista Monumentelor de Arhitectură Religioasă.din incinta mânăstirii)..

.. Uspenia " devenind astfel în urma reamenajării durabile o atracţie turistică durabilă inclusă în circuitul turistic cultural-religios al României. Mânăstirea .Abordarea reamenajării incintei Mânăstirii . Uspenia " din Slava Rusă s-a bazat pe trei factori esenţiali :  Durabilitatea ecologică  Durabilitea socială şi culturală  Durabilitatea economică Din punctul de vedere al protejării mediului sunt o multitudine de avantaje ce reies din promovarea unui turism durabil . 21 .

Un alt aspect socio-economic se referă la crearea a 20 de locuri de cazare în vechile chilii recondiţionate care vor aduce profit mănăstirii Uspenia în timpul sezonului turistic cultural–religios şi vor oferi locuri de muncă localnicilor . se pot fabrica dulceţuri şi compoturi cu marcă ecologică şi de mare căutare la ora actuală din a căror comercializare se va îmbunătăţii bugetul mănăstirii . zambile. din Slava Rusă. gard viu).Concluzii Mânăstirea de călugări . 22 . din Slava Rusă se autogospodăreşte din acestei mănăstiri şi inclusiv a incintei momentul în care a fost ctitorită şi până în zilele noastre.narcise) cât şi permanente .. Uspenia. în parcul amenajat durabil în interiorul acesteia se cultivă specii de plante atât sezoniere ( lalele. şi pe lângă acest aspect şi durabilitatea căilor de acces în spţiul lăcaşului. În prezent se depun mari eforturi pentru înfrumuseţarea şi renovarea acesteia. Un aspect social important constă în crearea de locuri de muncă cu caracter permanent şi sezonier. Uspenia.. Pavajul aleilor cu plăci din piatră de tip calcaros.Uspenia.. tuia. Date fiind condiţiile climatice şi de sol în incinta mânăstirii Uspenia . Montarea a 10 coşuri de gunoi .constând în întreţinerea spaţiilor de cazare. vor fi întrebuinţate pentru consumul intern reprezentând o sursă de alimentaţie ecologică din producţie proprie. Fructele.conform indicaţiilor de peisagistică.. oferind astfel un peisaj atractiv tot timpul anului.. peste încă doi–trei ani..ce reprezenta o necesitate pentru buna funcţionare a Mănăstirii Uspenia şi pe timp ploios oferă spaţiului monastic un aspect rustic.poziţionate astfel încât să acopere întreaga zonă în mod uniform constituie un prim pas pentru obţinerea unui mediu curat. roadele mini-livezii din Mânăstirea . rezistente la condiţii scăzute de temperatură ( brazi. De asemenea din merele şi prunele culese.

23 . promovarea culturală şi religioasă a unei minorităţi culturale şi etnice pe plan naţional.000 de lei. se aşteaptă creşterea semnificativă a numărului de turişti şi crearea de noi locuri de muncă pentru localnici . a Comunităţii Ruşilor-Lipoveni din România. Având în vedere amploarea lucrărilor efectuate pentru a dezvolta durabil acest lăcaş de cult . După implementarea proiectului. a credinţei ruşilor –lipoveni din România. cât şi din partea Primăriei Comunale din Slava Cercheză. Implementarea acestui plan de dezvoltare durabilă poate fi realizată într-o perioadă relativ scurtă. Finanţarea acordată din partea localnicilor credincioşi. Proiectul propus are o valoare totală de aproximativ 12. fiind nerambursabilă.De asemenea . 18-24 de luni.promovarea acestui tip de turism durabil pentru acest lăcaş de cult reprezintă o susţinere a durabilităţii culturale .această sumă este relativ scăzută . Totuşi dezvoltarea durabilă a incintei Mânăstirii Uspenia trebuie monitorizată continuu adăugând îmbunătăţiri şi adaptând condiţiile pe care aceasta le oferă noilor reglementări în domeniul durabilităţii.Acest aspect se datorează faptului că o parte din lucrări sunt realizate de călugării voluntari şi o parte din materiale şi elementele de vegetaţie utilizate sunt datorate aportului gratuit al localnicilor.

2006 . Editura Fundaţiei România de mâine. Geografia Regională a României. (Complexul monastic Slava Rusă) Editura EX PONTO.psse.. Judeţul Tulcea.Bibliografie  Cioacă. 2006. nr. Bucureşti. Elemente de economia şi managementul mediului" Editura Economică. 128-129 Iliescu. pag. Editura Ceres. pag 63 ***.399     http://www. pag.134 Rojanski V.Arhitectură peisageră". 2008.12.... A.F.2010  Google Earth 24 ...ro/front-page/view?set_language=ro 19.. Lista monumentelor istorice. Bucureşti. A. Constanţa . 2004 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful