Judetul

[ Scurt Istoric | Descriere Geografica | Informatii Turistice | Profilul Economic ] Scurt Istoric La 170 de kilometri de Bucuresti, capitala Romaniei, se gaseste Municipiul Brasov, resedinta administrativa a judetului cu acelasi nume. Drumul strabate Valea Prahovei, trecatoarea Predeal, astfel incat Brasovul este un oras situat la inaltume in Romania. Urme ale existentei umane in zona inapoi cu 60.000 de ani, locuitorii acestor parti au trecut fara indoiala prin toate stagiile specifice civilizatiei europene antice. Cel mai impresionant monument al anticitatii este Sanctuarul dacic de la Racos, greu accesibil turistilor curiosi. Alta marturie a trecutului glorios al istoriei este tabara romana de la Rasnov, care se gasea la nord-estul granitei Imperiului Roman, imperiu care se intindea in secolul al doilea d. Hr. pana la municipiul Brasov de astazi. O inscriptie in piatra ne da numele dacic al localitatii, Cumidava. Brasovul si vecinatatile sale, Tara Barsei cum mai este cunoscut platoul, a jucat un rol important in Evul Mediu, detinand trei puncte strategice care i-au asigurat dezvoltarea economica, militara si politica. Primul este Cetatea Fagarasului de unde se spune ca Negru Voda a declarat intemeierea Tarii Romanesti la sud de Carpatiii Meridionali. Cetatea si regiunea sunt cunoscute ca Tara Fagarasului, care pe o perioada lunga s-a aflat sub administratie romaneasca pastrand obiceiurile vechi al pamantului, cat si un loc sigur in Transilvania pentru domnitorii Tarii Romanesti. Al doilea punct este Castelul Bran, care domina trecatoarea prin care treceau marfurile venite din flandra si Germania cat si ele din sud si est, din Turcia si Orientul Apropiat. Al treilea punct este Brasovul, prima data atestat documentar in anul 1234, cel mai important oras din Transilvania in timpul Evului Mediu, o fortareata economica in secolele XIV-XVI. Localitatea a fost centrul vietii princialitatii romanesti din Transilvania, Tara Romanesca si Moldova, bucurandu-se de importante privilegii comerciale. In Brasov bogatiile se acumnulau, oamenii obisnuiau sa-si dea intalniri, drumurile se intretaiau si ideile treceau de la unul la altul. Aceasta pozitie geografica avantajoasa a situat Brasovul inaintea Sibiului, Bistritei, Clujului, Sighisoarei si a altor orase din Transilvania. Puternicele bresle, in frunte cu cea a aurarilor, tesatorilor si a armurarilor, explica faptul ca Brasovul a fost nu numai un oras de tranzit ci un oras manufacturier infloritor. In urma focului devastator din 1689 au ramas in picioare putine case din lemn, mai exact numai putine constructii ridicate inaite de secolul al XVII-lea. Altele au fost demolate din ratiuni politice (Citadela de pe Tampa) sau din ratiuni de sistematizare a orasului (zidurile din partea nordica a orasului). In ciuda acestui lucru, Brasovul inca detine cateva monumente arhitecturale care au rezistat vicisitudinilor timpului. Mentionam numai biserica din cartierul Bartolomeu, una din cele mai vechi constructii in stil romantic, Biserica Neagra, cel mai mare lacas de cult in stil gotic din sud-estul Europei, Piata Sfatului, in care se afla Casa Sfatului, si care este locul favorit de intalnire si plimbare pentru localnici si turisti. Cea mai veche parte a orasului, Scheii Brasovului, este dominata de Biserica Sf. Nicolae, o veritabila catedrala a ortodoxismului romanesc, ridicata sub patronatul catorva printi din Tara Romaeasca si Moldova. Portile de lemn si troitele de la marginea drumului aflate in vecinatate dau Scheiului un aer distict si unic. Coborand in jos " in cetate", putem intalnii toate stilurile arhitectonice importante ale Europei, de la Renastere, Baroc pana la Arta noua, imbinandu-se armonios langa constructiile moderne care se intind in partea estica, fara a strica alura orasului vechi. Arhitectura medievala este frecvent intalnita si in alte localitati din judet, unde locuitorii acestor locurii, adesea hartuiti de invaziile sraine, au construit, in secolele XIV-XV, diverse cetati. Ruinele lor inca vegheaza localitatile Rasniv, Rupea si Feldioara. Majoritatea satelor locuite de sasi (populatie germanica colonizata in secolul al XII-lea in Transilvania) pastreaza biserici fortificate, locuri de rugaciune si adapost. Cea mai mare biserica-fortareata de gaseste la Prejmer, dar si cele de la Visori si Homorod sunt la fel de interesante. Satele din tara Fagarasului, la poalele muntilor, au ca trasatura distinctiva bisericile pictate de catre maestrii ai secolelor XVII si XVIII, care au venit din Tara Romaeasca, sau de catre localnici care au invatat mestesugul picturii la sud de Carpati. Stilul arhitectonic dominant este cel brancovenesc, versiunea romaneasca a Renasterii europene. O vizita la Brasov va dezvalui cateva marturii ale unei vieti culturale active. Astfel, statuia lui Johannes Honterus, de langa Biserica Neagra, facuta de catre sculptorul finlandez Haaro Magnussen, reprezinta un

umanist deosebit, un luminat in pas cu miscarea europeana a secolului Al XVI-lea care a introdus protestanismul in Brasov si a creat cateva importante scrieri pedagogice si geografice. Alta statuie, siuata in curtea Bisericii Sf. Nicolae, il intruchipeaza pe Diaconu Coressi, primul tipograf de carti din Romania. Lucrarile sale, publicate dupa 1570, au circulat pretudindeni in teritoriile romanesti. Deci, nu este nici o exagerare sa spunem ca la granita de nord a Tarii Romanesti, zona Brasovului a fost leaganul limbii romanesti literare. De asemenea in curtea Bisericii Sf. Nicolae se gaseste cladirea Primei Scoli Romanesti, fondata acum cinci secole. Astazi, este transformata in muzeu si adaposteste diverse colectii pretioase. Casa Muresenilor din Piata Sfatului, ne aminteste de primul ziar politic al romanilor transilvaneni, fondat in 1838, gazeta de Transilvania. Nu departe de piata Sfatului se gaseste Colegiul national Andrei Saguna, construit in 1850, unde a fost interpretata pentru prima data opereta compusa de Ciprian Porumbescu. In 1869 Brahms a concertat la Brasov. Ca oras si resedinta de judet, Brasovul este cel mai atractiv prin oferta sa turistica. Aici, sezonul turistic nu se termina niciodata. Zona este binecuvantata cu reliefuri variate, dar totusi muntii reprezinta principala atractie. La picioarele Muntelui Postavaru, la 15 km de Brasov, se afla Poiana Brasov, cea mai cunoscuta si importanta statiune montana din Romania. Aici sporturile de iarna pot fi practicate atat de incepatori cat si de sportivii de performanta din noiembrie pana in martie, datorita zapezii abundente. Aceleasi facilitati pot fi gasite si in orasul Predeal care permite un acces usor in masivul Bucegi, atat pentru amatorii de drumetii, alpinisti cat si pentru turistul obisnuit. La numai 30 km se Brasov se afla coridorul Bran- Rucar - veche cale comerciala dinspre Tara Romaneasca spre Transilvania - oamenii misuna intreg anul, atrasi nu numai de faima Castelului Bran ci si de frumusetea locurilor cu sate imprastiate pe dealuri si de aerul curat de aici. Agro-turismul s-a dezvoltat in ultima perioada si ofera excelente oportunitati in degustarea bucatariei locale. In sud-vest, in apropierea orasului Zarnesti, se gaseste cel mai spectacular varf montan din judet, Piatra Craiul, care asteapta iubitorii de drumeti, cat si pe cei mai experimentati si incercati alpinisti. Spre vest se gasesc Muntii Fagaras pe care renumitul geograf Emm. de Martone i-a numit Alpii Transilvaniei. Acesti munti impresionanti dau privelisti specataculare: varfuri inconjurate de nori marginind orizontul, lacuri glaciare situate la altitudini de peste 2.000 m si vai umbrite in care se poate schia cateodat asi in luna iulie. La nord, soseau spre Rupea traverseaza Padurea Bogatii, cunoscuta mai ales de catre vanatori. Indiferent de sezonul ales, vizitatorii Brasovului au oportunitatea de a asista la evenimente culturale. De exemplu, aprilie este luna Festivalului International de Arta Contemporana. Apoi, in prima duminica de dupa Pastele Ortodox are loc sarbatoarea Junii Brasovului. Locuitorii din Scheii Brasovului, imbracati in costumepitoresti si organizati in sapte grupuri, defileaza calare prin oras, dupa care se iau la intrecere in aruncarea buzduganelor. Luna mai este luna in care are loc Festivalul International de Arta Fotografica si Festivalul de Jazz si Blues. In august, Brasov devine timp de o saptamana capitala europeana a muzicii pop, in Piata Stafului unde are loc Festivalul International Cerbul de Aur. aici s-au lansat Julio Iglesias, Jacques Hustin, Helena Vondrachkova si altii.Ray Charles, Kenny Rogers, Jimmy Smith, Toto Cutugno sunt numai cateve nume care au concertat pe scena festivalului. La inceputul lui decembrie, grupuri din toate colturile lumii vin sa ia parte la Festivalul Zapezii. [ inapoi la Titlu ] Descriere Geografica Judetul Brasov, al carui resedinta administrativa poarta acelasi nume, se gaseste in zona central-estica a Romaniei, la intresectia drumurilor comerciale care leaga Balcanii de restul Europei. Se intinde pe 5.363 km patrati, care reprezinta 2,2 % din teritoriul tarii. Terenul agricol al judetului insumeaza 2.975,2 km patrati, adica 55,5% din suprafata agricola totala a judetului, din care 1.182 km patrati teren arabil care reprezinta 22% din suprafata agricola a judetului. Populatia judetului numara peste 636.400 locuitori. Densitatea de 120 locuitori/ km patrat situeaza Brasovul pe locul 7 in Romania. Judetul Brasov detine unul dintre cele mai ridicate grade de urbanism din tara, 76,2 % din populatie traind in municipii si orase, si 23,8% in comune si sate. Populatia activa se ridica la cifra de 262,9 mii de persoane, si reprezinta 41,2% din totalul populatiei judetului, si este distribuita in sectoare de activitate dupa cum urmeaza: 49% in industrie, 15% in agrigultura, 6% in constructii si 30% in comert si servicii. Municipiul Brasov, resedinta administrativa, are o populatie de peste 320.000 locuitori. 50% din populatia judetului este concentrata aici, de asemenea reprezinta 65% din populatia

urbana a judetului. Alte orase importante sunt: Fagaras (45 mii locuitori), Sacele (30 mii locuitori), Zarnesti (26,6 mii locuitori), Codlea (24.4 mii locuitori), Rasnov (16.4 mii locuitori), Victoria (10,7 mii locuitori), Predeal (6,9 mii locuitori), Rupea (6,2 mii locuitori). [ inapoi la Titlu ] Informatii Turistice

[ inapoi la Titlu ] Profilul Economic

[ inapoi la Titlu ] sus [Inapoi | Prima Pagina | Ultimele Stiri | Utilitare | Cluburi | Legaturi Rapide | Contactati-Ne] Copyright (C) 1999-2000 SC Computer Club SRL. Toate drepturile rezervate.
[Site in constructie. Va rugam trimiteti orice comentarii la webmaster@clubromania.ro.]

http://www.clubromania.ro/romania/counties/brasov/index_ro.htm

ROMANIA - PREZENTARE GENERALA TRANSILVANIA

Situata intre Carpatii Orientali, Carpatii Meridionali si Muntii Apuseni, provincia istorica Transilvania are un aspect framantat si mai impadurit. Drenata de vaste bazine, ca acela al Muresului, aici prospera zootehnia si, in mai mica masura, cultura cerealelor. Ca si in alte zone ale tarii industria a schimbat fata regiunii, deoarece Transilvania are resurse de energie (carbune brun), care se gasesc in micile bazine interioare, economia industriala suprapunandu-se peste cea agricola. Pe teritoriul Transilvaniei (in Muntii Orastiei) a fost nucleul statului dac, iar in timpul ocupatiei romane cea mai mare parte din aceasta a fost inclusa in provincia romana Dacia, Hunedoara si Hateg este bogata in obiective arheologice din neolitic, epoca bronzului, perioada daco-romana si cea medievala. Dintre acestea se pot mentiona cetatea de la Deva, castelul de la Hunedoara, capitala romana a fostei Dacii Sarmizegetusa Ulpia Traiana Augusta de langa Hateg si a Daciei - Sarmizegetusa de la Gradistea de Munte (cu cetatea si complexul de sanctuare circulare si dreptunghiulare care reprezinta, de fapt, primul observator astronomic de pe teritoriul Romaniei, din secolul I i.Chr.), cetatile si sanctuarele cu semnificatii geometrice si astronomice de la Blidaru si Costesti, biserica de la Densus (probabil din secolul al XIII-lea, construita pe ruinele unei constructii din secolul al IV-lea), cunoscuta statiune balneo-climaterica din Geoagiu Bai, orasul Orastie (unde au existat teascurile cu ajutorul carora s-au tiparit primele lucrari in limba romana in anul 1582) si vestitul parc national Retezat, declarat in 1935 si rezervatia de zimbri de la Hateg. Peisajul natural deosebit si unele obiective din orasul Brasov, oras recunoscut ca centru turistic international, cu obiective ca Biserica Bartholomeu - in stil gotic timpuriu, Biserica Neagra - cea mai mare constructie gotica din tara, datata din secolele XIV-XV, complexul muzeal al culturii romanesti din cartierul Schei, vechi 3

fortificatii ale cetatii orasului din secolele XV-XVI, statiunea Poiana Brasov - perla montana a Carpatilor, cetatea taraneasca de la Rasnov, cetatea medievala de la Bran, completeaza imaginea unei palete de entitati turistice ce merita a fi vizitate. In vestul Transilvaniei se gaseste cea mai mare parte din zona Muntilor Apuseni, deosebita din punct de vedere turistic, care se intinde pana in teritoriile Crisanei. Muntii Apuseni pot fi vizitati pe patru trasee turistice principale. Unul este ClujNapoca - Huedin - Oradea, cu pesterile din Muntii Bihor si muzeul memorial al cunoscutului poet roman Octavian Goga de la Ciucea; altul este marcat de localitatile Oradea - Beius - Stei - Campeni - Turda care cuprinde, printre altele, statiunile Felix si Stana de Vale, pesterile Ursilor, Ghetarul de la Barsa si Focul Viu, Cetatile Ponorului si Groapa Ruginoasa, rezervatia naturala, raritate pe Terra, ghetarul fosil din pestera Scarisoara, muzeul satesc de la Lupsa, formele carstice de la Cheile Turzii si fenomenul unic in zona si in tara din apropierea localitatii Vascau, denumit Izbucul de la Calugari, izvor care apare si dispare la intervale egale de timp; al treilea este traseul Stei-Varfurile-Brad-Deva (la Brad se poate vizita cel mai frumos muzeu din Romania de pepite de aur si pietre de pestera, mormintele lui Avram Iancu si ale capitanilor sai de la Tebea, eroi ai neamului romanesc in evenimentele revolutionare de la 1848 s.a.); in fine traseul Campeni-Abrud-Zlatna-Alba Iulia in apropierea caruia se desfasoara traditionalul "Targ de fete" de la Muntele Gaina, interesantele stanci din roci bazaltice, unice in Carpati, denumite Detunatele si orasul Alba Iulia care a marcat aparitia Romaniei Mari in anul 1918. O zona turistica aparte o reprezinta cursul superior al raului Olt, care se intinde, de la izvoare, prin Muntii Harghita si Ciuc, Depresiunea Barsei, pana la Sibiu (cu numeroase obiective arheologice si turistice de mare valoare, cum ar fi zidul Cetatii, Muzeul Brukenthal etc.). Ca obiective turistice deosebite ale acesti zone sunt orasele Miercurea Ciuc si Sfantul Gheorghe, Lacul Sfanta Ana, cetatea de la Fagaras si drumul de la Brezoi, pe valea raului Lotru, pana la statiunea Voineasa, de o frumusete neasemuita, si manastirile Cozia, Turnu si "Dintr-un lemn", cunoscute pe plan international.
Ultima actualizare: 14 aprilie 2003 Legatura catre:
Pagina Nationala Index Romania Index Turism Inapoi Limba Engleza

http://www.ici.ro/romania/ro/turism/o_transilvania.html Muzeul de istorie Biserica Neagra

Biserica Sf. Nicolae

Bastionul Alb-Negru

Poarta Ecaterina

Bastionul Tesatorilor

Zidurile Cetatii

Harta Brasovului

http://www.ici.ro/romania/ro/orase/brasov.html Zona Brasovului iti ofera cateva zone de catarat care iti vor lasa amintiri placute. Incercam sa va convingem ca alpinismul si escalada sportiva se practica si in aceasta zona nu departe de Statiunea Poiana Brasov. Exista mai multe zone unde se practica acest sport :

Tampa Pietrele lui Solomon Cheile Rasnoavei

Cum se ajunge la Tampa? (Se ia ca punct de plecare Gara din Brasov, oras aflat la poalele Tampei): Se ia autobuzul 4 chiar din fata garii si se coboara la Biserica Neagra. De acolo se ajunge foarte usor la Poarta Schei. Pe schita prezentata s-a trasat cu linie rosie drumul pe care trebuie sa-l parcurgem pina la faleza. Urcam usor la deal pe Aleea Tiberiu Brediceanu, trecem pe linga un cimitir militar german din Primul Razboi Mondial si ajungem urcind panta din ce in ce mai mare la strada Al. Petofi. Continuam sa urcam si tinem mereu stinga pina cind ajungem la o poteca care se strecoara abrupt pe linga o casa pe linia de cea mai mare panta. Urcam abrupt acum pe muntele Timpa. Curind ajungem la o poienita de unde se vede panorama orasului. Ne intilnim cu o poteca

turistica pe care o urmam vreme de 5-10 minute. La un moment dat cotim la stinga si dupa o mica portiune orizontala drumul se desparte: inainte pe triunghi rosu si la dreapta spre saua Timpei (banda albastra). Chiar in locul unde traseele se despart se observa poteca pe care o vom urma sa ajungem la faleza. Ea pleaca chiar de linga un bolovan pe care este vopsit un marcaj turistic. De aici nu mai sint alte probleme decit panta foarte abrupta, si in aproximativ 10-15 minute sintem la faleza. Succes !

Cum se ajunge la Pietrele lui Solomon? (Se ia ca punct de plecare Gara din Brasov, oras aflat la poalele Tampei): Se ia autobuzul 4 chiar din fata garii si se coboara la capat, in Piata Unirii. De acolo se ia autobuzul 12 care circula din jumate in jumate de ora in timpul saptaminii si din ora in ora in weekend. Il luam pina la capat (Pietrele lui Solomon). Coborim si dupa vreo 200 m se poate zari faleza "Cariera" si "Non Stop". Inca putin si ajungem si la celelalte faleze. Loc de campare este linga masa Junilor care se intinde de la scena betonata. In rest trasee cit cuprinde, de toate genurile si toate gradele. Succes !

FALEZE Grunwald 10 trasee (-VII ... VII+) Non Stop 3 trasee (VII ... VII+) Cariera 11 trasee (VI ... -IX) Central 16 trasee (V+ ... -X) Traverseu 5 trasee (VII ... VIII+) Merisor 5 trasee (VI ... VIII+) Horn 3 trasee (IV ... -VII) Stinca lui Titus 3 trasee (VII ... IX) Link-uri utile: www.climbing.deltanet.ro

Brasov Comentarii | Cazare

Orasul, resedinta judetului Brasov este unul dintre puternice centre economice ale tarii si una dintre cele mai importante localitati turistice ale Romaniei. Este situat la 172 km de Bucuresti pe soseaua DN 1. Tot drumul national 1 il leaga de Sibiu (66 km). DN 14 face legatura cu Sighisoara (118 km), iar soseaua nationala nr. 73 cu Campulung (82 km). Brasovul, asezat in depresiunea Barsei, la o altitudine de 550 m este strajuit de dealuri: Tampa -960 m, Sprenghiul, Stejerisul Mic, Stejerisul Mare, care ofera privelisti incantatoare asupra acestor locurilor. Scurt istoric: Brasovul are un bogat trecut istoric,urmele de cultura materiala dovedind ca aceste locuri au fost locuite inca din perioada neolitica. Au fost descoperite numeroase obiecte datand din epoca bronzului iar o serie de vestigii indica prezenta dacilor si romanilor. Primul document care atesta existenta orasului, o asezare semiagrara, locuita de o populatie bastinasa romaneasca dateaza din a doua jumatate a secolului al XIII-lea. Dupa navalirea tatarilor in 1241 locuitorii Brasovului vechi au ridicat o cetate, care insa nerezistand atacurilor turcesti din 1421 a trebuit fortificata in anii urmatori, prin construirea unor ziduri puternice. Incepand cu secolul al XIV-lea Brasovul a devenit un centru mestesugaresc si comercial important. Inflorirea orasului s-a datorat vecinatatii cu Tara Romaneasca , cat si situarea pe cel mai frecventat drum comercial ce lega Europa de Orientul Apropiat. Brasovenii aveau lgaturi stranse cu Tara Romaneasca si cu Moldova fapt dovedit de numeroase documente ale vremii. In secolul XVI , umanistul J. Honterus, originar din oras, a introdus la sasi reforma luterana, a intemeiat primul liceu din Brasov, organizat pe principii umaniste si a creat prima tipografie din Transilvania. In acest oras diaconul tipograf Coresi a tiparit in secolul XVI 35 de carti bisericesti dintre care 9 in limba romana. Dintre aceasta si vestita Psaltire (1570) , carte care a avut mare semnificiatie pentru dezvoltarea culturii romanesti. . Obiective turistice Biserica neagra Este cea mai monumentala biserica gotica din Transilvania si una dintre cele mai interesante constructii gotice din Romania. Denumirea ei este legata de amintirea incendiului care a cuprins-o , innegrindu-i zidurile in 1689, cand trupele imperiului habsburgic au dat foc orasului [...] Biserica Sf. Nicolae: Este situata in piata unirii, din cartierul Schei, unul dince cele mai vechi si pitoresti cartiere ale orasului. Biserica aceasta are o deosebita 8

semnificatie in istoria Brasovului. Constructia ei a inceput in anul 1495 pe locul unei cladiri mai vechi datand din 1399, si s-a incheiat in 1594. La inaltarea locasului de cult au contribuit dominitorii Tarii Romanesti : Vlad Calugarul, Neagoe Basarab si Petru Cercel precum si domnitorul Moldovei, Petru Schiopul. In secolele urmatoare domnitorii Tarii Romanesti: Matei Basarab, Constantin Brancoveanu, au contribuit cu danii la intarirea bisericii. Biserica a fost pictata in interior de pictorul local Misu Popp (1827-1892). Langa biserica se afla o cladire ridicata in 1597, pe locul unei constructii mai vechi unde a functionat o scoala in care in 1559 s-a introdus invatamantul in limba romana. Casa Sfatului: Construirea cladirii a inceput-o in secolul al XV-lea breasla cojocarilo, si a continuat-o administratia oraseneasca, diversele restaurari ulterior facand sa predomine stilul baroc. Aici se intruneau cei 100 de centumviri aflati la conducerea treburilor orasului, de unde si numele de casa Sfatului. cladirea are un turm inalt de 58 de metrii, numit turnul Trompetistilor, deoarece de aici se dadea alarma cand vreun pericol ameninta orasul. Muzeul local: Sectia de istorie cuprinde interesante obiecte descoperite cu ocazia sapaturilor arheologice din oras si imprejurimi, un bogat lapidariu cu pietre din epoca feudalismului timpuriu, numeroase obiecte provenind din castrul roman de la Rasnov. Sectia de arta reuneste tablouri apartinand unor maestri ai picturii romanesti : Th Aman, N. Grigorescu, I. Andreescu, St. Luchan , O. Bancila, G. Petrascu, Th. Pallady etc. Muzeul Sporturilor: Este un obiectiv cu un specific aparte in care sunt expuse numeroase obiecte legate de practicarea unor sporturi in trecut de catre locuitorii de pe aceste meleaguri. Casa Muresenilor: Aflata in Piata Sfatului nr.25, locuinta familiei vestitilor carturaru ardeleni, sediul primei publicatii politice romanesti din ardeal, "Gazeta de Transilvania", in prezent muzeu memorial. Alte obiective demne de interesul turistilor in brasov ar fi Poarta Schei, construita in 1828 la limita dintre cetate si cartierul Schei, Casa Negustorilor (1545), astazi restaurantul "Cerbul carpatin", Biserica Bartolomeu, cel mai vechi monument de arhitectura din brasov, zidit in 1223, in stil romanic cu elemente gotice sau Prima scoala romaneasca, din Scheii Brasovului, in care s-a predat in limba romana inca din 1559. Cetatea In diferite cartiere basovene dainuie si astazi vestigii ale vechii cetati. Amintim in primul rand Bastionul tesatorilor, situat la poalele Tampei. A fost construit in 2 etape (intre 1421-1436 si 1570-1579), in locul unde zidul cetatii de sub Tampa se intalnea cu latura cetatii dinspre Schei[...] Obiective turistice din apropiere Poiana Brasov 9

Poiana Brasov se afla in masivul Postavaru la 1020 metrii altitudine. Este unul din punctele de mare atractie din imprejurimile orasului Brasov. Se poate urca in Poiana fie pornind din piata 30 Decembrie (Prund)[...] Castelul Bran Este unul dintre cele mai vechi si mai interesante monumente ale arhitecturii laice din Romania. Localitatea Bran, unde se afla castelul se afla pe vechiul drum comercial care lega cu secole in urma Brasovul de Campulung Muscel [...]

Harman Este o comuna situata la 8 km de Brasov, pe soseaua spre Sfantu Gheorghe. Din punct de vedere turistic principala atractie a localitatii este vechea cetate, ridicata in secolul al XV-lea. In incinta ei se afla o biserica , datand din secolul al XIII-lea, in care elementele stilului romanic se imbina cu cele gotice. Prejmer Localitatea este situatala 15 km de Brasov, pe o ramificatie din soseaua ce duce la Sfantu Gheorghe. Aici se poate vizita o cetate considerata a fi cea mai puternica din Tara Barsei. Cetate are in partea interioara a zidurilor un numar de camarute in care se adaposteau cei asediati. In incinta cetatii se afla o biserica, ridicata initial in stil romanic si recladita de calugarii cistercieni in stil gotic, cu valoroase picturi din secolul XV. Rasnov Pornind din Brasov pe DN73 , dupa ce se trece prin comuna Cristian, unde se afla o biserica fortificata, se ajunge la Rasnov. Pe culmea unui pinten pietros, se afla cetatea construita in secolul al XIV-lea, reparata si marita in secolele urmatoare. Aceasta fortificatie taraneasca nu era locuita, ea servea doar ca loc de refugiu in cazul unor atacuri. In cetate se afla o fantana adanca de 146 metrii. La Rasnov se pot vizita si alte obiective: Biserica evanghelica , construita in secolul XIV si refacuta mai tarziu, Biserica ortodoxa , pomenita in documentele din anul 1384, care prezinta interes prin imbinarea curioasa a stilului gotic cu cel bizantin. Ghimbav Localitate aflata la numai 5 km de Brasov pe drumul spre Fagaras, este importanta din punct de vedere turistic prin cetatea taraneasca. Aceasta a fost construita in secolul al XV-lea in jurul unei bisericii din secolul al XIII-lea, distrusa si refacuta de mai multe ori. Zidul incojurator e intarit cu 6 turnuri.
Romnia la nlime Natura a fost extrem de generoas cu pmntul Romniei, al crui relief este caracterizat prin varietate, armonie i proporionalitate. Nu ntmpltor Romnia este renumit ca fiind ara carpato-danubiano-pontic, titlu care sugereaz principalele atracii pe care Romnia le pune la dispoziia turistului nsetat de nou i fascinant. Muntele este una dintre ele. Stnd la poalele lui, oricare i-ar fi numele, rmi mut de uimire. Slbticie, semeie, splendoare. i lista poate continua, dar pur i simplu nu se poate cuprinde n cuvinte totul despre aceti coloi ai naturii care sfideaz cu piscurile lor cerul.

10

Totui, cu o neateptat obedien, aceti muni se las contemplai, strbtui, locuii. Povestii. Povestea ncepe cu Munii Carpai, cei mai importani muni ai Romniei, dispui ca un arc n interiorul rii, arc care a servit de-a lungul timpului ca zid de aprare mpotriva asupritorilor. Se poate spune c istoria Romniei s-a scris n mare parte aici, n creierii munilor. Btrnii Carpai au vzut multe i poart urmele lsate de istoriei de natur. Numii n antichitate Corona Montium, Carpaii reprezint o treime din teritoriul rii, fcnd parte din renumitul lan muntos Alpino-Carpato-Himalayan i fiind al doilea lan muntos european dup cel al Alpilor. Chiar dac nu sunt la fel de nali ca acetia, Carpaii sunt la fel de spectaculoi i pitoreti. i se mpart n trei lanuri muntoase: Carpaii Orientali, Meridionali i Occidentali, fiecare cu caracteristicile i peisajele sale. Aceeai frumusee, spus altfel. Carpaii Orientali se ntind de la frontiera de nord-est a rii pn la valea rului Prahova, formnd cel mai lung lan vulcanic al Europei. Aceasta prim verig a lanului carpatic cuprinde masivele Oa, Guti, ible, Climani, Harghita, Bodoc, Baraolt, cele mai importante staiuni fiind Duru, Vatra Dornei i Borsa. Carpaii Orientali ating cea mai mare nlime cu Vrful Pietrosu (2303 m) n Munii Rodnei. Carpaii Meridionali continu lanul muntos pn la culoarul Timi-Cerna, fiind cei mai nali din munii Romniei. Altitudinea maxim este atins de Vrful Moldoveanu (2544 m) din Munii Fgra, alte vrfuri depind la rndul lor 2500 m: Negoiu, Parngu Mare, Peleaga, Omu. Situai n vestul rii, ntre Dunre i Some, Carpaii Occidentali sunt formai dintr-un mozaic de roci: sedimentare, cristaline i eruptive i includ Munii Apuseni i Munii Banatului. Vrfurile acestora nu ating nlimi mai mari de 1850 m, maximul fiind Vrful Curcubuta Mare n Munii Bihor. Chiar dac cu nlimi mai mici, Carpaii Occidentali sunt la fel de pitoreti. Fiecare dintre cele trei lanuri are vedetele lui. Cele mai importante masive carpatice sunt:

Munii Ceahlu
n centrul Carpailor Orientali se afl Munii Ceahlu, cunoscui i sub numele de Olimpul Moldovei. Legenda conform creia aceti muni erau lcaul zeului dac Zamolxis hrnete i n ziua de azi imaginaia localnicilor, acetia ntmpinnd turitii cu povetile lor fantastice, transmise din generaie n generaie. Vrfurile Ocolau Mare (1907 m) i Toaca (1900 m) domin munii din jur i Valea Bistriei, oferind o panoram larg. n zilele nsorite, privirea poate ntlni Vrful Pietrosu (munii Climani) sau Dunrea, aflat la 350 km deprtare. Culmile muntoase ale Ceahlului, care se oglindesc n apele lacului Izvorul Muntelui al Muntelui Bicaz, atrag prin frumuseea lor slbatic numeroi turiti. O alt atracie o constituie Cheile Bicazului, ale cror perei de calcar, rezultat al ferestruirii de ctre apele repezi ale Bicazului, dau impresia unor adevrate ziduri de cetate medieval. Pe parcurs se poate admira Piatra Altarului, un masiv stncos de 1120 m altitudine, al crui vrf este inta alpinitilor ncercai. Cascada Duruitoarele sau Lacul Rou (lacul i staiunea) sunt alte atracii ale zonei.

Munii Fgra
11

Parte a Carpailor Meridionali, Munii Fgra reprezint cea mai nalt seciune a Alpilor transilvneni. Cea mai abrupt parte este cea nordic, trecerea pn la 2500 fcndu-se pe o distan de doar 10 km. Cele mai nalte vrfuri romneti, Moldoveanu ( 2544 m) i Negoiu (2535 m), aparin Munilor Fgra i sunt acoperite de zpad tot timpul anului. nlimile i stncile abrupte fac din Munii Fgra o adevrat provocare pentru crtori, fiind totui periculoi pentru cei fr experien. Locurile de adpost i cabanele sunt puine, iar un viscol poate aprea din senin chiar i n luna august. Dincolo de aceste dificulti, peisajele superbe i bucuria aventurii sunt o adevrat recompens.

Munii Bucegi
Munii Bucegi sunt centrul drumeiilor montane, dominnd de la mare nlime Valea Prahovei cu faimoasele sale staiuni Sinaia, Poiana apului, Buteni, Predeal, de unde pleac i cele mai accesibile rute montane drumuri, telecabin, teleferice, poteci. Destul de nali, spectaculoi datorit pereilor abrupi i a prtiilor acoperite de pduri, Munii Bucegi se ofer ochiului printr-o privelite ameitoare. Ajuni n vrf, n spatele acestei impresionante faade se afl platoul renumit datorit unor stnciciudate. Acestea sunt Sfinxul i Babele, creaii ale naturii, ciudenii misterioase, atracii pentru oricine a ajuns n zon. Cel mai mult atrage Sfinxul (2216 m altitudine) care, prin aspectul su omenesc, creeaz o imagine tulburtoare: fa proporionat, buze severe, brbie voluntar. Se spune c Sfinxul este reprezentarea unei diviniti, expresie suprem de putere i demnitate. Asemnarea Sfinxului din Bucegi cu Marele Sfinx egiptean de la Gizeh este un motiv n plus s credem c natura i-a depit propriile limite, lsndu-ne pe noi uimii i neputincioi n descoperirea misterului. Alturi de Sfinx se nal grupul de stnci cunoscute sub numele de Babele. Apariia acestor copii ai naturii este nc pus sub semnul ntrebrii, unii cercettori considernd c ageni modelatori au fost apa i vntul, cu sprijinul ngheului i dezgheului. Oricum, legendele din jurul stncilor din Bucegi se dezvolt n continuare, unind realitatea cu supranaturalul. Alt punct de atracie de pe platou este Crucea Eroilor de pe Vrful Caraiman, o cruce uria ridicat n memoria romnilor care au murit n timpul primului rzboi mondial. Crucea este luminat, dominnd i noaptea ntreaga Vale a Prahovei. O excursie pe platou este relaxant i binevenit ntr-o dup-amiaz nsorit. Putei petrece i noaptea acolo, la una dintre numeroasele cabane: Piatra Ars, Caraiman, Babele, Omu, Padina, Poiana Izvoarelor, Diham. Pentru aventurieri, Bucegi ofer unele dintre cele mai provocatoare locuri de alpinism din Romnia, n timp ce iarna staiunile din Valea Prahovei sunt paradisul schiorilor i iubitorilor de snowboard.

Munii Piatra Craiului

Spre captul estic al Carpailor Meridionali, avnd ca vecini Munii Bucegi, Iezer i Fgra, se afl un masiv cu o nfiare deosebit. Unici n geografia Carpailor romneti, considerai a fi un accident morfologic, Munii Piatra Craiului ofer o creast izolat, gola, care poate fi asemnat cu o spinare proeminent ce amintete parc de un uria animal preistoric. Chiar dac nu au imensa ntindere a Fgraului sau lacurile glaciare ale Retezatului, nici bogia de cabane a Bucegilor, munii Piatra Craiului concureaz fr probleme cu acetia din punctul de vedere al peisajelor pitoreti.

12

Munii Retezat
Situai n apropierea oraelor Petroani i Deva, Munii Retezat adpostesc o important rezervaie natural: Parcul Naional Retezat. Aceasta a fost nfiinat n 1935 pentru a ocroti numeroasele specii de plante i animale i pentru a conserva originalitatea i farmecul peisajului alpin. n aceast slbticie nealterat, turistul poate admira specii de plante i animale din cele mai rare, unele chiar pe cale de dispariie. Munii Retezat sunt generoi i cu alpinitii, oferindu-le multiple locuri de crat de diferite grade de dificultate, condimentate cu priveliti de neuitat. Munii Apuseni Carpaii Occidentali se pot mndri cu Munii Apuseni. n cazul Apusenilor, pereii abrupi att de specifici munilor romneti sunt nlocuii cu dealuri mai nalte acoperite de pduri i pajiti. Dar comorile acestor muni nu se afl deasupra, ci dedesubt. Ascunse n vi adnci, formaiunile calcaroase dau via unui spectaculos scenariu erodat, traversat de mii de ani de ruri subterane. Impresionante sunt Cetile Ponorului, unde puternicul ru a reuit s creeze un pasaj prin ntregul munte, dnd natere la un imens pod natural. Totui, cele mai mari atracii ale Munilor Apuseni sunt peterile, dintre care Petera Urilor i Petera Scrioara sunt cele mai renumite. Alt loc unic este Petera Ghearul Focul Viu, numele venind de la efectele luminoase deosebite create de soare pe pereii peterii, la un moment precis al zilei. Staiuni Poiana Braov Poiana Soarelui n fortreaa natural a Munilor Carpai, pe un platou la poalele masivului Postvarul, Poiana Braov este un model de frumusee. Una dintre cele mai renumite staiuni din Europa, Poiana Braov se gsete la 14 km de Braov, oraul-cetate medieval din centrul rii. Situat ntrun peisaj de poveste, ntr-un lumini nconjurat de pduri de conifere, la o altitudine de 1030 m, ntr-o regiune plin de tradiii i legende, staiunea ofer faciliti deosebite att pentru vacanele de iarn ct i pentru cele de var. Cea mai renumit staiune de schi din Romnia, Poiana Braov dispune de 12 prtii de schi de diferite grade de dificultate, dintre care una olimpic. Unele prtii sunt special amenajate pentru nceptori, oferind instructaj i echipament sportiv celor care au nevoie. Iubitorii de sporturi de iarn, precum i cei care nu-i doresc dect s admire nlimile au la dispoziie telecabin, telescaun i teleferice, n timp ce prtiile de schi sunt prevzute cu skilift. Din fericire, schiatul nu se ncheie cnd soarele se ascunde n spatele munilor. Cei care nu se mai satur de schi pot continua pe prtia Bradul care este luminat. De asemenea, pasionaii de sport extrem au la dispoziie toate condiiile pentru a mai ncerca o figur nou, snowboarding-ul practicat de tineri fiind un adevrat spectacol pentru privitori. Poiana Braov este de asemenea un loc perfect pentru relaxare i deconectare. Aerul bogat n ozon, nepoluat, cu o presiune atmosferic sczut este extrem de potrivit pentru cei care au nevoie de o cur de sntate. Chiar i n lipsa zpezii, posibilitile de petrecere a timpului liber sunt numeroase. Bazine acoperite, saune, terenuri de sport (tenis, minigolf, handbal, baschet), centru de echitaie, patinoar artificial, lac cu plaj i cu ambarcaiuni, toate sunt la dispoziia celor care vor s se relaxeze dup o excursie n natur. Drumeiile pe trasee marcate sunt pentru orice turist ocazia perfect de a se bucura de splendoarea peisajelor oferite de muni. Plecnd din staiune se poate ajunge la cabanele de pe Postvarul (1602 m) i Cristianul Mare (1704 m), precum i la cetatea rneasc a Rnovului, aflat la 14 km distan. Castelul Bran, aflat la 15 km distan, cunoscut ca fiind Castelul lui Dracula, este un magnet pentru turitii care cunosc legenda faimosului conte vampir. Mai pot fi organizate

13

excursii la monumentele istorice i de art din oraul Braov: Biserica Sf. Bartolomeu, Biserica Neagr sau Casa Sfatului, care n prezent este muzeu. Poiana Braov este o staiune pentru toate gusturile i pentru toate anotimpurile. Lacul din centrul staiunii este nconjurat de numeroase hoteluri luxoase, care ofer turitilor condiii comparabile cu staiuni de schi internaionale. Restaurantele Coliba Haiducilor, ura Dacilor sau Vntorul sunt o atracie permanent pentru turiti. n ceea ce privete viaa de noapte din Poian, ea este la fel de animat ca n orice mare ora. Discotecile, barurile i cluburile pentru toate gusturile condimenteaz concediul la munte cu distracie i bun dispoziie. Hoteluri: Miruna (4*) Str. Euroschi, nr. 51, telefon: +40 268 262 120, fax: +40 268 262 035 Piatra Mare (4*) staiune, telefon: +40 268 262 226, fax: +40 268 262 226 Ruia (4*) - staiune, telefon: +40 268 262 202 Pentru cazare mai sunt disponibile 5 hoteluri de 3*, 3 hoteluri de 2* i 2 hoteluri de 1*. De asemenea, cazarea se poate face i n oraul Braov, la hoteluri de 1, 2 i 3 stele sau la hotelul Aro Business (4*), Bd. Eroilor 27, telefon: +40 268 478 800, fax: +40 268 475 228. Ci de acces Bucureti (Aeroportul Otopeni) 166 km Bucureti Braov E 60 Satu Mare 475 km Satu Mare Cluj Napoca Alba Iulia E 81 Alba Iulia Sibiu Braov E 68 Ndlac 400 km Ndlac Arad E 68 Arad Deva Sibiu Braov E 68 Moravia 473 km Moravia Timioara E 70 Timioara Deva E 70, E 68 Deva Sibiu Braov E 68 Giurgiu 223 km Giurgiu Bucureti E 70 Bucureti Braov E 60 Vama Veche 441 km Vama Veche Constana E 87 Constana Bucureti 22 C, 3A Bucureti Braov E 60 Predeal Oraul de dincolo de nori Staiune de odihn de importan internaional, accesibil n toate anotimpurile, Predealul este un cunoscut centru al sporturilor de iarn. Predeal este situat la 16 km de Sinaia, la altitudinea de 1040 m, fiind oraul de la cea mai mare altitudine din ar. O adevrat atracie pentru schiori, Predeal este combinaia perfect ntre prtii de schi i elegana unei staiuni cosmopolite. Situat la o nlime care asigur zpad multe zile pe an, Predeal este faimoas pentru prtiile sale deschise i nsorite. coala de schi din ora are o tradiie de 100 de ani, fiind faimoas datorit campionilor naionali care au adus acas medalii de aur. Iubitorii de snowboard vor gsi aici condiii ideale pentru a-i desvri pasiunea, precum i prieteni care le mprtesc hobby-ul.

14

Cabanele Clbucet-Sosire, Grbova i Susai, deschise tot anul, ofer cazare iubitorilor de drumeii. Alte cabane Poiana Secuilor, Belvedere, Diham, accesibile chiar dac sunt situate la 2000 m, dau ocazia turitilor ocazia s admire panorama munilor Bucegi, calmul poienilor alpine, semeia reconfortant a piscurilor i s uite de stresul cotidian. Staiunea dispune de numeroase hoteluri Orizont, Trei Brazi, Belvedere, Predeal i de vile cochete cu diverse categorii de confort, situate pe crestele din jurul staiunii sau n apropiere. Predeal este situat la o distan de 160 km de Bucureti, pe Drumul Naional 1. La 6 Km de Predeal se afl staiunea Azuga i frumoasa staiune Prul Rece. Tot n apropiere se afl staiunile Poiana Braov i Sinaia, precum i oraul Braov. Hoteluri: Premier (3*) Zona Clbucet Sosire, telefon: +40 268 457 140, fax: +40 268 457 139 Orizont (3*) telefon: +40 268 455 150, fax: +40 268 455 472 Pentru cazare mai sunt disponibile 6 hoteluri de 2* i 3 hoteluri de 1*. Ci de acces: Rutiere: Bucureti - Braov pe DN1 (E 60) dinspre Rnov pe DN 73 A, jonciune cu DN 1. Feroviare: Gara Predeal, pe linia Bucureti - Predeal. Sinaia Perla Carpailor Situat la poalele munilor Piatra Ars i Furnica, la altitudinea de 800 m, Sinaia este cunoscut ca staiune turistic nc din anul 1860 cnd Regele Carol I i-a stabilit aici reedina de var. Jumtate din staiune se ntinde pe partea dreapt a Vii Prahova, unde Vrful cu Dor i Vrful Furnica se ridic deasupra oraului. Sinaia are o tradiie n schi care ne duce cu gndul la acum un secol. colile de schi din Sinaia sunt recomandate att pentru nceptori, ct i pentru avansaii care nu vor dect s-i perfecioneze tehnicile. Amatorii sporturilor de iarn au la dispoziie o prtie de bob, multe prtii de schi cu diferite grade de dificultate, prtii de sanie, telecabin, telescaun, teleschi. Cu un aer internaional, regiunea tie s ofere distracie de iarn cu stil i varietate. n anotimpul cald, Sinaia este un loc consacrat pentru odihn. Bazinele de not i saun, terenurile de sport i slile de cinema garanteaz un concediu la Sinaia deosebit de agreabil. n centrul staiunii, la sud de hotelul Montana, se afla telefericul, cu care putei porni ntr-o cltorie pn-n vrful muntelui, pentru a admira ntreaga panoram. Punctele de interes sunt: Cota 1500, Vrful cu dor, la 2000 m altitudine, Cuibul Dorului - 1200 m, Babele 2206 m, Omu 2505 m, Padina 1525 m, Piatra Ars 1950 m, Petera 1600 m, Piscul Cinelui 950 m, etc. Oferind posibiliti turistice nelimitate, atmosfera unic din Sinaia garanteaz o vacan cu adevrat special. Turul oraului trebuie s includ o vizit la Castelul Pele, muzeu care adpostete colecii de pictur, sculptur, armorerie i piese de mobilier de o valoare inestimabil. Castelul Pelior, Mnstirea Sinaia, Cazinoul i casele memoriale ale unor scriitori i compozitori celebri sunt alte puncte de atracie ale staiunii. Fiind n acelai timp i o binecunoscut staiune balnear, Sinaia este apreciat n special datorit aerului puternic ozonat i a izvoarelor cu ap mineral, foarte eficace n tratamentul gastritelor, nevrozelor sau afeciunilor renale. Sinaia are toate ingredientele pentru oferi o vacana de neuitat n Carpai. Varietatea, farmecul istoric i calitatea sunt doar cteva dintre ele. Hoteluri: Holiday Inn Resort Sinaia (4*) Str. Toporailor, nr 1A, telefon: +40 244 310 440, fax: +40 244 310 551 Anda (4*) Bd. Carol I, nr. 30, telefon: +40 244 306 020 New Montana (4*) Bd. Carol I, nr. 22, telefon: +40 244 312 751, fax: +40 244 314 051

15

Palace (4*) Str. Octavian Goga, nr. 8, telefon: +40 244 312 051, fax: +40 374 633 Pentru cazare mai sunt disponibile 3 hoteluri de 3*, 3 hoteluri de 2* i unul de 1*. Ci de acces: Rutiere: Bucureti - Braov pe DN1 (E 60) dinspre Rnov pe DN 73 A, jonciune cu DN 1. Feroviare: Gara Sinaia, pe linia Bucureti - Braov. Buteni Plcerea Drumeiilor Aezat pe aceeai Vale a Prahovei ca Predeal si Sinaia, Buteni este principala poart de acces spre traseele turistice i alpine din Munii Bucegi. Situat la o altitudine de 880 de m, localitatea ofer cea mai frumoas panoram a Munilor Bucegi. Cei care se aventureaz ntr-o excursie spre nlimi trebuie s ajung pe platoul renumit datorit stncilor pe care le gzduiete: Sfinxul i Babele. Monumente ale naturii nvluite n mister, Sfinxul i Babele fac parte din categoria de obiective turistice care nu trebuie omise, impresionnd orice vizitator. Tot acolo se afl i imensa cruce dedicat eroilor czui n primul rzboi mondial, inaugurat n 1927. nalt de 49 m, Crucea Eroilor de pe Vrful Caraiman este un monument impresionant care domin ntreaga vale i poate fi admirat i noaptea, fiind decorat cu sute de beculee. Poarta Bucegilor este punctul de plecare spre nenumrate locuri pitoreti - Mnstirea din peter, Petera Ialomicioara, Vrful Omu, cel mai nalt al Bucegilor (2507 m) sau Cascada Urltoarea. Muzeul memorial Cezar Petrescu i colul zoologic cu exemplare specifice faunei carpatine sunt alte puncte de atracie ale localitii. Cei care doresc s se cazeze n Buteni au la dispoziie elegantul hotel Silva, situat n apropierea staiei telecabinei ce urc spre Babele, precum i numeroase pensiuni i vile. n regiunea nconjurtoare se afl dou localiti mai mici, Azuga i Poiana apului, i ele puncte de plecare pentru ascensiuni n Bucegi. Ci de acces: Rutiere: Bucureti - Braov pe DN1 (E 60) dinspre Rnov pe DN 73 A, jonciune cu DN 1. Feroviare: Gara Buteni, pe linia Bucureti - Braov. Hoteluri: Alexandros (3*) Str. Libertii, nr. 153, telefon: +40 244 320 138 Pentru cazare mai sunt disponibile 2 hoteluri de 2* i un hotel de 1*. Semenic Muntele Slbatic Staiunea Semenic este situat n vestul Romniei n munii cu acelai nume, fiind un punct de reper n cadrul spaiului geografic al Carpailor romneti. Munii Semenic s-au edificat de mult timp ca o regiune de tradiie pentru turism i de aceea se constituie ca cea mai important concentrare turistic din Munii Banatului. Dei Munii Semenic nu sunt nali, peisajul deosebit de expresiv i original, numeroasele obiective turistice i diversitatea atraciilor i condiiilor de confort fac din ei o regiune de excepie. Ascensiunile sunt posibile aproape n toate direciile, plcute, uoare, de durat n general scurt i fr dificulti. Perioada rece din timpul anului asigur prtii excelente sporturilor de sezon, care ncep de la 1440 m i coboar pn la 650 m, concurnd astfel cu numeroase alte masive carpatice de altitudini medii. Sus, la cele mai nalte cote, se desfoar ct vezi cu ochii o pajite de o frumusee rar pe ntinsul creia, ca trei puncte de reper, se profileaz siluetele vrfurilor Piatra Goznei, Semenic si Piatra Nedeea.

16

Vara, zona este locul preferat de evadare i de petrecere a concediului pentru turiti venii din ntreaga ar. Acest lucru se datoreaz n primul rnd lacurilor de acumulare care s-au format, prin intervenia omului, n vile de odinioar ale unor cursuri de ape: Trei Ape, Secu, Gozna, Breazova, Buhui, etc. Micile staiuni care s-au format n jurul acestor lacuri atrag anual din ce n ce mai muli turiti. Acelai munte Semenic ascunde n interiorul versantului vestic frumuseile carstice ale Peterii Comarnic. Atractive i fascinante sunt i Cheile Caraului, precum i lapiezurile din apropierea localitii Caraova. Regiunea are o frumusee slbatic aparte, fiind propice vntorii. Sunt extrem de interesante muzeele care pstreaz trofee vntoreti unice in lume. Iarna, cazarea n staiunea Semenic se poate face la hotelurile Gozna i Nedeea sau la vilele i cabanele din jur. Vara se gsesc suficiente locuri de cazare la pensiuni agroturistice, la vilele de pe malul lacului sau n cbnuele din lemn. Hoteluri: Pentru cazare sunt disponibile 4 hoteluri de 2* i un hotel de 1*. Ci de acces: Rutiere - Bucureti Craiova Caransebe Timioara - E 70 sau DN 6 - Caransebe Reia - DN 58 - Reia Semenic - DN 58C (50 km) Feroviare - Bucureti Craiova - Drobeta Turnu Severin Caransebe Reia Duru Paradisul Vntorilor Situat la o altitudine de 780 800 m ntr-o poian nsorit la poalele faimosului masiv Ceahlu (Carpaii Orientali), staiunea Duru se afl ntr-o regiune montan frecventat din secolul al XVIII-lea. Staiune de odihn i tratament, Duru atrage prin climatul sau subalpin tonic-stimulant, prin aerul curat i atmosfera ozonat numeroi turiti dornici de o cur de sntate. Mai mult, iarna, pistele situate la 1100 850 de m ofer posibilitatea practicrii sporturilor de iarn. Principalele atracii turistice sunt Cascada Duruitoarea, aflat n imediata vecintate i o biseric pictat de celebrul pictor romn Nicolae Tonitza. Cascada Duruitoarea impresioneaz prin jetul de ap puternic i zgomotul asurzitor (de aici i trage i numele). n plus, se pot organiza drumeii ctre cabanele Fntnele, Dochia i Izvorul Muntelui. Vntorii mptimii i pot exercita fr probleme pasiunea n mprejurimile staiunii. Fauna zonei este extrem de bogat. Cerbul carpatin, ursul brun sau porcul mistre pot deveni cu uurin adevrate trofee de vntoare. Hoteluri: Bradul (3*) staiune, telefon: +40 233 256 654, fax: +40 233 256 501 Pentru cazare mai este disponibil un hotel de 2 stele.

Ci de acces: Feriovare: Pacani Trgu Neam Rutiere: Trgu Neam Duru DN 15B sau Feriovare: Bacu Piatra Neam (63 km) Rutiere: Piatra Neam Bicaz Dur Pltini

17

Situat n Munii Cindrel, din Carpaii Meridionali, n apropierea localitii Sibiu, staiunea Pltini este staiunea aflat la cea mai mare altitudine din ar 1442 m i dateaz de la sfritul secolului al XIX-lea. Dispunnd de faciliti de cazare n hoteluri i vile, de mijloace de transport pe cablu, staiunea este un important punct de atracie pentru iubitorii de munte i de vacane n aer curat, att vara, ct i iarna. n timpul iernii, Pltini este una din staiunile favorite pentru sporturile de iarn, oferind multe prtii de schi de grade diferite de dificultate, dintre care cele dou mai importante sunt luminate i noaptea. n apropiere se afl oraul Sibiu, o veritabil cetate medieval cu multe atracii turistice: Turnul Consiliului, Bastionul Fierarilor, Biserica Evanghelic cu picturi murale i o impresionant org, casele particulare vechi (casa Haller, casa Reissen) i renumitul Palat Brukenthal sunt doar cteva dintre ele. Alte localiti demne de vizitat sunt Sibiel, care adpostete un muzeu de icoane pe sticl, i Rinari, ambele fiind sate de oieri cu tradiii folclorice remarcabile. Hoteluri: Pentru cazare este disponibil un hotel de 1*. Ci de acces: Aeroportul din Sibiu Sibiu Pltini DJ 106A (32 km) Vatra Dornei Situat n nordul Romniei, ntr-una dintre cele mai pitoreti depresiuni ale Carpailor Orientali, ara Dornelor, Vatra Dornei este o localitate turistic foarte cutat datorit apelor termale, peisajului, climei i facilitilor de practicare a schiului. Ambiana este cu att mai propice cu ct oraul-staiune este nconjurat de muni mpdurii: Munii Giumalu, Munii Bistria, Munii Climani, Munii Rodna, Munii Obcina Mestecni. Vatra Dornei este un loc ideal de odihn i petrecere a vacanei, oferind posibiliti de practicare a alpinismului i a sporturilor de iarn, dar fiind n acelai timp i o important staiune balnear. Parcul natural din centrul staiunii, renumit pentru veveriele sale, precum i cazinoul amintesc de faimoasele staiuni balneare din vestul Europei. n ora, cele mai interesante atracii turistice sunt Muzeul etnografic al Bucovinei i Muzeul vntorii i al tiinelor naturale. Cei care vor s exploreze mprejurimile au la dispoziie telescaunul care acoper distana dintre ora i Dealul Negru sau pot pleca n excursii la Poiana Negri i Poiana Stampei, renumite pentru izvoarele lor minerale. O excursie extrem de interesant se poate face cu autocarul spre mnstirile din nordul Moldovei: Vorone, Humor, Moldovia, Sucevia. Toate aceste mnstiri reprezint monumente unicat ale artei feudale romneti. Hoteluri: Pentru cazare sunt disponibile 4 hoteluri de 2* i un hotel de 1*. Ci de acces: Rutiere: - Bucureti Focani E 20 (181 km) - Focani Bacu Piatra Neam Poiana Teiului (DN 15) - Broteni Vatra Dornei (DN 17) - (319 km) sau - Bucureti Focani Flticeni Suceava E 20 (436 km) - Suceava Cmpulung Moldovenesc Vatra Dornei DN 17 (110 km)

Feroviare: Bucureti Suceava Vatra Dornei Cluj Napoca Beclean Vatra Dornei Bora Cea mai important staiune din Maramure, Bora este situat n Munii Rodnei la o altitudine de 860 m. Aflat la confluena unor ruri pitoreti i nconjurat de pduri seculare,

18

localitatea Bora beneficiaz de un climat favorabil tratrii multor afeciuni, n special al nevrozelor. n partea rsritean a oraului, 12 km deprtare de centru, se afl un important complex turistic, deschis tot timpul anului, dispunnd de multe locuri de cazare n hoteluri moderne i cabane confortabile. Zona ofer condiii pentru practicarea alpinismului i a sporturilor de iarn, perioada de schi prelungindu-se pn n luna aprilie. Cele 4 piste special amenajate i cele dou trambuline cu o nlime de 113 m garanteaz o vacan de schi complet. Vara, mprejurimile sunt cel mai bun pretext pentru a pleca n drumeie. O posibilitate ar fi cu funicularul spre Poiana Stiol i mai departe, cu skilift, la vrful Stiol. Alte destinaii de excursie sunt cabanele Puzdrele, monumentul eroilor de la Moisei, rezervaia natural din Pietrosul Mare, pn spre vile Izei i Marei, ale cror sate sunt renumite pentru bisericile i porile sculptate n lemn. Hoteluri: Pentru cazare sunt disponibile un hotel de 2* i 2 hoteluri de 1*. Ci de acces: Rutiere Baia Mare - Bora - Sighetu Marmaiei (DN 18) Feroviare calea ferat Salva-Bora Stna de Vale Situat n munii Pdurea Craiului din Apuseni (Carpaii Occidentali ), la o altitudine de 1100 m, cu o clim sub-montan i aer bogat n ozon, staiunea Stna de Vale este un important loc de odihn i recreere. Iarna se poate schia pe prtii naturale cu un teleschi de 650 m lungime, iar vara se poate pleca n excursii n muni pe trasee marcate, spre cascadele Iadolina, Ieduului, Moara Dracului, spre peterile din mprejurimi Cetatea Rdesei i Focul Viu, spre complexul carstic Cetile Ponorului sau spre cabana Padi. Pescuitul este nc una dintre activitile care pot fi practicate aici, fcnd ca vacanele petrecute aici s fie relaxante i s ajute la refacerea sntii. Munii Romniei, bogai n izvoare minerale cu proprieti terapeutice, adpostesc nenumrate staiuni balneare. Pe lng cele amintite mai sus, demne de menionat mai sunt Slnic Moldova, Cheia, Slnic Prahova, Borsec, Bile Tunad, Climneti-Cciulata, Bile Govora, Bile Felix, Lacu Srat, Bile Herculane sau Amara, toate situate n mijlocul unor peisaje montane superbe. Ci de acces: Rutiere: Oradea Beiu Stna de Vale DN 76 (86 km); Feroviar: pn n Beiu, iar de aici circul zilnic autobuz pn n Stna de Vale (24 km). Comorile din adncuri - peterile Munii Romniei ascund n adncuri comori nebnuite pe care omul nu va reui niciodat s le realizeze cu mna lui. Acestea sunt peterile, creaii ale naturii care se las admirate de ctre turiti i cercetate de ctre specialitii speologi. Romnia are o reea vast de peteri aproximativ 11000 dintre care multe amenajate pentru vizitare, iar altele rezervate exclusiv specialitilor. Speologia, tiina care s-a impus la nceputul secolului XX graie savantului Emil Racovi, ofer mari satisfacii chiar i amatorilor dornici s exploreze fenomenele naturii. Cele mai importante, cunoscute i vizitate peteri din Romnia sunt: Petera Urilor Rezervaie speologic amplasat n bazinul Criului Negru, Petera Urilor nu primeaz prin dimensiuni, ci prin fantastica aglomerare de formaiuni speologice, fiind din acest punct de vedere unicat n rndul peterilor amenajate pentru turism. Partea superioar adpostete numeroase stalagmite, draperii i cmpuri de stalactite i este amenajat cu trotuare i

19

balustrad. Ea se compune din trei galerii: Galeria Urilor, bogat n resturi scheletice ale ursului de cavern, de aici provenind i numele peterii, Galeria Emil Racovi i Galeria Lumnrilor. Mastodontul, Palatele fermecate, Csua Piticilor, Lacul cu nuferi sunt doar cteva dintre denumirile simbolice date grupurilor de formaiuni de ctre ghizi i vizitatori. Petera Muierii i datoreaz numele faptului c, n vechime, atunci cnd brbaii erau plecai la rzboi, femeile i copiii se refugiau aici pentru a scpa de furia nvlitorilor. Galeriile rezultate n urma carstificrii calcarelor au o lungime de aproximativ 3600 m i sunt dispuse pe 4 niveluri. Etajul superior este electrificat i amenajat pentru vizitare. Petera Scrioara Situat n sudul Masivului Bihor, petera Scrioara este faimoas n primul rnd datorit ghearului pe care-l adpostete. Adevrat monument al naturii, Scrioara este un important obiectiv turistic, uimind vizitatorii cu slile sale pardosite cu ghea. Petera Focul Viu Numele acestei peteri vine de la spectacolul unic pe care razele de soare l creeaz pe perei, la o or precis a zilei. n prima dintre cele dou sli ale peterii se afl un ghear, precum i o fereastr natural n tavan prin care intr suficient lumin pentru a dezvlui splendoarea bucilor stalagmitice de ghea. Alte peteri recomandate pentru a fi vizitate sunt: Meziad, Petera Vntului, Petera Liliecilor, Petera Ialomicioara, etc. Sport extrem Senzaii tari, adrenalina, aventur. Iat o alt fa a munilor Romniei, amatorii de sport extrem gsind aici toate condiiile pentru a tri experiene maxime. Iarna, snowboarding-ul face deja concuren schiului, prtiile amenajate sau nu fiind scena unde se experimenteaz ultimele srituri i figuri. Snowboarding-ul poate fi practicat n condiii optime pe Valea Morarului, Valea Cerbului din munii Bucegi i pe Valea Smbetei, Vistea Mare, Blea din munii Fgra. Cei care i doresc s se desprind de pe pmnt pot efectua un zbor cu parapanta, cel mai indicat loc pentru acest lucru fiind Vatra Dornei, pentru c aici se ntlnesc cei mai puternici cureni de aer din Romnia. Zborul cu parapanta se poate practica i n munii Piatra Craiului. Tot n Vatra Dornei poate fi practicat rafting-ul (coborri cu barca pe ape repezi), Bistria fiind cel mai potrivit ru din ara noastr pentru practicarea acestui sport extrem. Are ape repezi, albia este ntortocheat i rul este nvolburat. Mountain bike (ciclism montan) poate fi practicat pe tot teritoriul carpatic. Munii ofer priveliti minunate i trasee care ridic nivelul adrenalinei. Libertatea de micare i posibilitatea alegerii traseelor i punctelor de oprire aduc n Carpai turiti de cele mai diferite vrste, dar care au n comun dou lucruri: bicicleta i curajul de a porni n aventur. Festivalurile i concursurile de ciclism creeaz o ambiana relaxant care atrage mereu noi adepi. n Carpai mai pot fi practicate alpinismul, ascensiunile montane, escalada. Un important centru de alpinism este staiunea Buteni. De asemenea, crestele dure ale munilor Fgra fac ca alpinismul hibernal s fie deosebit de practicat n zon, n timp ce amatorii de ture mixte cu stnc i ghea aleg munii Bucegi. Drumeiile montane sunt mai puin periculoase, dar ofer la fel de multe satisfacii. Atracia major a acestui tip de turism este libertatea de a cunoate ndeaproape pdurile, poienile sau vile ncnttoare, de a admira de la nlime piscurile semee i munii n toat splendoarea lor. Pentru ca munii sunt ai dumneavoastr. Pe creste putei ntlni frecvent turme de oi, ocupaia de oier fiind una cu tradiie n zonele montane. Astfel de drumeii se efectueaz pe tot parcursul anului, indiferent de anotimp, n zone sigure din toate punctele de vedere, zone care nu prezint nici un fel de pericol pentru participani. La aceste ture pot participa toi iubitorii muntelui, vrsta nefiind un obstacol n admirarea frumuseilor naturii. V

20

putei opri la o gospodrie rneasc pentru a cunoate specificul vieii de ar i pentru a savura preparate culinare tradiionale. n plus, cabanele pe care le vei ntlni pe traseu, chiar i n cele mai slbatice locuri, ofer condiii excelente pentru cazarea turitilor i servirea mesei. Trasee turistice recomandate Munii Ceahlu 1. Bicaz Cabana Barajului Bicaz Cabana Izvorul Muntelui Poiana Maicilor Cabana Dochia Marcaj: banda roie. Timp de mers: 5-6 ore 2. Comuna Ceahlu Piciorul Humriei Cabana Fntnele Marcaj: triunghi albastru. Timp de mers: 2-3 ore 3. Comuna Ceahlu Prul Schitului Staiunea Duru Cuma Dorobanului sub Vrful Toaca Cabana Dochia Marcaj: banda roie. Timp de mers: 7-8 ore Cabana Fntnele

4. Staiunea Duru Poiana Viezuri Cascada Duruitoarele Cabana Dochia Marcaj: crucea roie. Timp de mers: 4-5 ore 5. Cabana Izvorul Muntelui Stnca Dochiei Santinela - Jgheabul cu Hotar Cabana Dochia Marcaj: triunghi albastru. Timp de mers: 3 - 4 ore Munii Bucegi 1. Sinaia Cota 1400 Vrful cu Dor Cabana Piatra Ars Cabana Babele Marcaj: banda roie i banda galben. Timp de mers: 4 - 6 ore 2. Buteni Valea Urltorilor Cabana Piatra Ars Cabana Caraiman Cabana Babele Marcaj: triunghi albastru, banda galben, punct albastru, cruce albastr. Timp de mers: 6 - 7 ore 3. Buteni Valea Cerbului Muntele Glma Poiana Vii Cerbului Cabana Omu Marcaj: banda galben. Timp de mers: 5 - 6 ore 4. Predeal Cabana Trei Brazi Cabana Poiana Secuilor Timiu de Sus Marcaj: banda galben Hoteluri si vile Poiana Braov Hotel Miruna (4 *) telefon: 0040 268 262 120, fax: 0040 268 262 035 Hotel Tirol (3*) - telefon: 0040 268 262 439 Hotel Poiana Ursului (3*) - telefon: 0040 268 262 216 Hotel Alpin (3*) telefon: 0040 268 262 313, fax: 0040 268 262 211 Hotel Piatra mare (2*) - telefon: 0040 268 262 226, fax: 0040 268 150 504 Hotel Ciuca (2*) - telefon: 0040 268 262 181 Hotel Bradul (2*) - telefon: 0040 268 262 343, fax: 0040 268 262 252 Hotel Caraiman (2*) - telefon: 0040 268 262 226 Hotel oimul (2*) - telefon: 0040 268 262 111, fax: 0040 268 262 154 Vila Mesteacnul (3*) - telefon: 0040 268 262 160 Sinaia

21

Hotel Holiday-Inn (4*) - telefon: 0040 244 310 440, fax: 0040 244 310 551 Hotel Palace (3*) - telefon: 0040 244 312 051, fax: 0040 310 625 Hotel Caraiman (3*) - telefon: 0040 244 313 551, fax: 0040 244 310 625 Hotel Economat (3*) - telefon: 0040 244 314 151, fax: 0040 244 311 150 Hotel Alpin (2*) - telefon: 0040 244 117 650, fax: 0040 244 117 650 Hotel Montana (2*) - telefon: 0040 244 313 754, fax: 0040 244 314 098 Hotel Cota 1400 (2*) - telefon: 0040 244 312 351, fax: 0040 244 117 650 Hotel Furnica (2*) - telefon: 0040 244 311 850, fax: 0040 244 310 853 Vila Arge (2*) - telefon: 0040 244 311 850, fax: 0040 244 311 853 Complexul balnear Pltini (2*) - telefon: 0040 244 314 652, fax: 0040 244 314 654 Predeal Hotel Bulevard (3*) telefon: 0040 268 456 022 Hotel Orizont (3*) - telefon: 0040 268 455 150, fax: 0040 268 455 472 Hotel Carpai (2*) telefon: 0040 268 456 273, fax: 0040 268 455 411 Complex Hotelier Belvedere (2*) telefon: 0040 268 456 870, fax: 0040 268 456 871 Hotel Carmen Ana (2*) - telefon: 0040 268 456 656, fax: 0040 268 455 426 Hotel Piatra Craiului (2*) - telefon: 0040 268 457 147 Hotel Predeal (2*) - telefon: 0040 268 456 705, fax: 455 433 Buteni Hotel Prul Rece (2*) - telefon: 0040 244 320 979 Hotel Silva (2*) - telefon: 0040 244 320 027, fax: 0040 244 320 950 Hotel Caraiman Buteni (1*) - telefon: 0040 244 320 121 Hotel Zamora (1*) - telefon: 0040 244 320 326 Pensiunea Cristina (2*) - telefon: 0040 723 207 264, fax: 0040 244 321 999 Vila Brdet (1*) - telefon: 0040 244 321 817 Vila Cprioara (1*) - telefon: 0040 244 321 817 Semenic Hotel Gozna (2*) - telefon: 0040 255 433 585 Hotel Nedeea (2*) - telefon: 0040 255 225 526 Hotel Semenic (2*) - telefon: 0040 255 225 526 Hotel Duan si Fiul (2*) - telefon: 0040 255 214 470 Hotel Central (1*) - telefon: 0040 255 225 526 Duru Hotel Bistria (2*) telefon: 0040 233 678 078, fax: 0040 233 678 078 Hotel Bradul (2*) telefon: 0040 233 678 078, fax: 0040 678 078 Hotel Buzeti (2*) telefon: 0040 233 672 236 Hotel Cascada (2*) telefon: 0040 233 678 022 Hotel Duru (2*) telefon: 0040 233 678 000 Vila Brndua (2*) telefon: 0040 233 678 050, fax: 0040 233 678 273 Borsa Hotel Perla Maramureului (2*) telefon: 0040 262 342 539 Vatra Dornei Hotel Bradul (2*) telefon: 0040 230 373 921, fax: 0040 230 371 778 Hotel Climani (2*) - telefon: 0040 230 371 778 Hotel Incom (2*) - telefon: 0040 230 372 459 Hotel Dorna (1*) telefon: 0040 230 371 021, fax: 0040 230 371 025 Hotel Sport (1*) - telefon: 0040 230 371 567, fax: 0040 230 371 567 Vila Cprioara (1*) - telefon: 0040 230 372 643, fax: 0040 230 373 844

22

Vila Zimbru (1*) - telefon: 0040 230 372 405 Pltini Hotel Cindrel (2*) - telefon: 0040 269 213 137

23