Parlamente unicamerale in Uniunea Europeana

Bucuresti, 2010

Cuprins
State ale Uniunii Europene cu parlamente unicamerale3 Avantaje unicameralismului..4 Dezavantajele unicameralismului..5 Modelul danez6 Modelul grec..8 Concluzii...10 Bibliografie....11

State cu parlamente unicamerale in Uniunea Europeana

Unicameralismul inseamna a avea o singura camera legislativa. Cei care sustin acest sistem spun ca functia de revizuire si de control a legislatiei de catre cea de-a doua camera poate fi realizata si de comisiile parlamentare. In cele mai multe asemenea cazuri, statele au avut doua camere insa au renuntat la una. Aceasta fie pentru ca legiferarea a fost obstructionata de camera superioara, ca in cazul Landsting-ului danez care a fost desfiintat in 1953, fie pentru ca una dintre "jumatatile" parlamentului s-au dovedit ineficiente, cum s-a intamplat in 1951 in Noua Zeelanda, cand a fost desfiintat Consiliul Legislativ. O alta problema care poate aparea este cea a comisiilor de mediere care sunt infiintate cand cele doua camere nu ajung la un punct comun. Un exemplu in acest sens este statul american Nebraska, care a renuntat la bicameralism pe motiv ca aceste comisii au prea multa putere. Numarul parlamentelor unicamerale este aproximativ acelasi cu cel al celor bicamerale, insa cele mai multe tari cu o singura camera sunt pe continentul african. Foarte multe exemple sunt insa si in Europa, unde Romania apare ca o insula a bicameralismului intre tari cu sistem unicameral. Dintre cele 27 de state membre ale Uniunii Europene, 14 au un sistem unicameral, iar 13 au parlamente bicamerale :

Bulgaria, Adunarea Nationala, a fost stabilit ca unicameral prin Constitutia din 1879. Are 250 de membri, alesi pentru patru ani. la o populaie a rii de 7,3 milioane de locuitori . Luxemburg, ar cu 460.000 de locuitori, forul legislativ este de asemena unicameral i are 60 de membri Malta (400.000 locuitori) are un parlament unicameral, ca i Cipru (57 deputai la o populaie de 770.000 de locuitori) Estonia, Riigikogu a fost initial parlament unicameral, la infiintarea in 1919, devenind in perioada 1938-1940 parlament bicameral. El a fost apoi inlocuit de sovietul suprem, iar dupa independenta Estoniei, in 1992, a redevenit parlament national, unicameral, care are 101 membri. la 1,3 milioane locuitori Danemarca, Folketing a fost, din 1849-1953, una dintre cele doua camere ale parlamentului danez, insa cum ele aveau puteri relativ egale si similare nu mai avea sens diferentierea intre camera superioara si inferioara a Parlamentului. Diferenta era ca Folketing - camera inferioara - era votata de fermieri, comercianti si clasele sociale educate. Landsting, cea de-a doua camera, era aleasa de clasa bogata a societatii, iar unii dintre membrii ei erau numiti chiar de rege. Vechea aristocratie si conservatorii faceau parte din ea. In 1953, prin referendum, a fost revizuita constitutia, iar ea prevedea introducerea unui parlament unicameral, actualul Folketing-179 deputai la o populaie de 5,3 milioane locuitori), Finlanda (200 deputai la 5,1 milioane locuitori) Grecia, Vouli ton Ellinon, legislativul Greciei, are 300 de membri alesi pentru patru ani. Intre 1844-1863 si 1927-1935, parlamentul a fost bicameral, avand 3

Senatul si Camera Reprezentantilor,300 deputai la o populaie de 10,6 milioane locuitori Letonia (100 deputai la o populaie de 2,3 milioane locuitori) Lituania (141 deputai la 3,5 milioane locuitori) Portugalia (230 deputai la 10,5 milioane de locuitori), Slovacia (150 deputai la 8,5 milioane locuitori) Suedia (349 deputai la o populaie de 9 milioane locuitori) Ungaria (386 deputai la o populaie de 10,2 milioane de locuitori).

In Romania, s-a organizat un referendum pentru introducerea unui parlament unicameral, si in urma acestui referendum, introducerea unui altfel de parlament a fost votata de 85,4% din cei care au votat la referendumul convocat de preedintele Traian Bsescu. Pe data de 21 Aprilie 2010, Guvernul a decis s promoveze un proiect de lege pentru revizuirea Constituiei, pe care l va nainta preedintelui Romniei, cu propunerea de constituire a unui Parlament unicameral i maximum 300 de parlamentari, a anunat premierul Emil Boc.El a amintit c revizuirea Constituiei poate fi iniiat de preedintele Romniei, la propunerea Guvernului, de cel puin o ptrime din numrul deputailor i senatorilor, precum i de cel puin 500.000 de ceteni cu drept de vot.

Avantajele unicameralismului
- Parlamentul unicameral asigur rapiditate, fluiditate, cursivitate activitii legislative. Un asemenea parlament ar fi foarte util i eficient societilor care trec de la un sistem politic totalitar de genul comunismului la unul democratic, unde exist o mare nevoie de reformare i restaurare legislativ; - Fiind redus numeric, parlamentul unicameral necesit mai puine cheltuieli pentru ntreinerea i funcionalitatea sa; - Existena sistemului parlamentar unicameral uureaz relaia dintre parlament i Executiv, evitnd eventualele tensiuni, opoziii ce s-ar putea nate n cazul parlamentul bicameral, ntre camerele acestuia, ntre acesta i Executiv sau instituia efului statului.

Dezavantajele unicameralismului
- Sub aspectul democraiei, parlamentul unicameral nu ar constitui o reprezentare prea fidel a voinei poporului, ntruct prin numrul redus al membrilor si, acesta ar fi un element restrictiv, limitativ; - ntr-un parlament unicameral se creeaz o mult mai mare posibilitate de subordonare sau de dominare a sa de ctre fora politic, care deine majoritatea sau de executiv, fapt ce ar putea crea premisele instaurrii despotismului sau chiar a dictaturii. O asemenea posibilitate se poate crea i pentru eful statului sau cel puin acesta i-ar putea impune mai uor propria strategie politic; - Uurina, rapiditatea, fluiditatea n adoptarea legilor, care ar fi caracteristic parlamentului unicameral, ar fi n detrimentul calitii i consistenei actului legislativ.

Modelul Danez
Pn n 1953 cnd a fost revizuit Constituia, Parlamentul Danez a avut dou camere: Landsting-ul (camera superioar) i Folketingul (Adunarea Poporului). Dup acest moment Landstingul a fost suprimat. Folketing-ul este compus din 179 deputai alei prin vot universal direct, doi din acetia fiind alei pentru insulele Feroe i 2 pentru Groenlanda. Durata legislaturii este de 4 ani, putnd fi scurtat ca urmare a pierderii de ctre Guvern a majoritii n parlament ori din alte motive. Procedura const n dizolvarea Adunrii Poporului pronunat de rege la cererea primului ministru. Este un mijloc comod de rezolvare a unor crize ministeriale sau a unui blocaj parlamentar determinat de destrmarea coaliiei majoritare. Singurele limitri ale competenelor Parlamentului vizeaz respectarea Constituiei care este asigurat printr-un control al constituionalitii legilor, care poate fi exercitat de orice tribunal. Conform Constituiei procedura legislativ presupune 3 examinri succesive a proiectelor i propunerilor legislative de ctre parlament, la intervale de cteva zile. Dreptul de a formula i dispune amendamente aparine att parlamentarilor ct i Guvernului. Proiectele de lege neadaptate pe parcursul unei sesiuni, devin caduce, guvernul neavnd la dispoziie nici un alt mijloc de a fora adoptarea, dect ameninarea cu demisia sau dizolvarea Parlamentului. Promulgarea legii nu se face automat, regele avnd posibilitatea de a o refuza. Procedura legislativ necesit i un referendum, dac este impus de Constituie sau dac 1/3 din numrul parlamentarilor o cer, n termen de 3 zile de la adoptarea legii.

Structura administratiei Folketing-ului

Modelul grec
Cu excepia regimurilor instituite prin constituiile efemere din 1832, 1884, 1927, Grecia a avut ntotdeauna parlament unicameral(Vouli Ton Ellinon). Conform Constituiei din 1975 numrul membrilor Camerii Deputailor este ntre 200 i 300, Codul Electoral fixndu-l la 300, alei prin sufragiu universal direc, pentru o perioad de 4 ani. Parlamentul poate fi dizolvat de Preedintele republicii, dizolvarea fiind obligatorie cnd Parlamentulnu reuete s aleag noul Preedinte al Republicii i facultativ, cnd dou guverne succesive au demisionat; Parlamentul a refuzat investitura a dou guverne succesive; compoziia Camerei nu permite o guvernare stabil i pentru referendum naional n probleme de interes naional a cror soluie guvernamental nu a fost aprobate de parlament. Controlul constituionalitii legilor este exercitat de tribunale iar competenele Parlamentului sunt limitate de garaniile constituionale ale drepturilor fundamentale i alte cteva dispoziii scrise n Constituie. Reglementarea structurilor interne i a funcionrii serviciilor statului, este rezervat puterii executive i se face prin decrete organice emise de Preedintele Republicii. O propunere legislativ sau un proiect legislativ guvernamental trebuie s treac printr-o singur examinare n Parlament, dac deputaii nu decid altfel. Pentru adoptare este nevoie de majoritatea voturilor celor prezeni. Preedintele are dreptul s cear reexaminarea legii nainte de promulgare iar Parlamentul poate delega preedintelui puterea de a legifera prin ordonane, ntr-un cadru stabilit printr-o lege de abilitare. Msurile de ordin legislativ stabilite de Preedinte, n caz de urgen, trebuie supuse ratificrii Parlamentului n termen de 40 de zile.

Structura administratiei Parlamentului Greciei

CONCLUZII

Din cele trei modele prezentate mai sus, modelul danez este singurul care initial a avut doua camere: Landsting-ul si Folketingul, pe cand celalalat model,modelul grec, a avut intotdeauna un parlament unicameral. In ceeea ce priveste alcatuirea parlamentului, numarul cel mai mare al membrilor Camerei Deputatilor il detine Grecia (intre 200si 300 de deputati),iar pe ultimul loc aflandu-se Danemarca, cu doar 179 de deputati. Acestia sunt alesi prin vot universal direct in Danemarca si Grecia, pe o perioada de patru ani. Competentele Parlamentul danez tin de respectarea Constitutiei, pe cand cele ale modelul grec vizeaza garantiile constitutionale ale drepturilor fundamentale, iar controlul constitutionalitatii legilor este exercitat, in ambele cazuri de catre tribunale.Presedintii celor trei state au dreptul de a reexamina legile inainte de promulgare. In cadrul modelului grec, o propunere legislativa sau un act legislativ trebuie sa treaca printr-o singura examinare, iar in cazul modelului danez, propunerea legislativa necesita si un referendum, daca este impus de Constitutie. Parlamentul unicameral, poate reprezenta o solutie buna, asigurand rapiditate, fluiditate, cursivitate activitii legislative si reducerea cheltuielilor, mai ales acum, in vremuri de criza.

10

Bibliografie: Stanciulescu Grabiela si Armenia Androniceanu-,,Sisteme comparate de administratie publica europeana, Ed. Economica, Bucuresti, 2001 Anton Parlagi-,, Dictionar de administratie publica, Ed. Economica, Bucuresti,2004 www.capital.ro www.antena3.ro www.realitatea.net

11