METALE

Nume elev: Martiuc Stefan Clasa: 8A

Metale caractere generale

Elementele se impart in doua mari grupe:metale si nemetale.Din totalul de 109 de elemente cunoscute pana in prezent 86 sunt metale. Pozitia metalelor in sistemul periodic: Grupele I si II principale, toate grupele secundare Lantinidele si Actinidele si grupele principale 3 4 5 sub linia franta

Proprietati fizice ale metalelor

Starea de agregare : solide, cu exceptia mercurului (Hg) care este lichid Culoarea: marea majoritate sunt argintii si unele intr-un intrnumar restrans sunt colorate cum ar fi aurul, cuprul etc. Densitatea metalelor variaza in limite largi; de exemplu, litiul are densitatea 0,53 sau potasiul are densitatea 0,86, pe cand platina are densitatea 21,45, iar osmiul, cel mai greu metal, are densitatea 22,5. Se obisnuieste sa se considere metalele cu densitatea mai mica decat 5, metale usoare, iar cele cu densitatea peste 5, metale usoare, grele. grele. Astfel, potasiul, sodiul, calciul, magneziul, aluminiul sunt considerate metale usore, pe cand zincul, staniul, fierul, cuprul sunt metale grele.

Punctul de topire variaza forte mult de la metal la metal. Mercurul, singurul metal lichid, are punctul de topire 39C; potasiul si sodiul 39 se topesc la temperaturi sub 100C (potasiul la 63,5C, decat 100 63,5 1000 1000C; de exemplu, cuprul se topeste la 1083C, fierul la sodiul la 1083 97,8 97,8C). Sunt, insa, metale al caror punct de topire este mai inalt 1536 1536C, wolframul la 3410C. In general, metalele cu volum atomic 3410 mic se topesc la temperaturi ridicate, pe cand metalele cu volum atomic mare se topesc la temperaturi scazute, deoarece reteaua lor cristalina se distruge mai usor. Diferenta intre punctele de topire a metalelor este folosita pentru separarea metalelor intre ele, la fabricarea aliajelor si la prelucrarea metalelor. Toate metalele sunt bune conductoare de caldura si electricitate. electricitate.

Proprietati magnetice
Propriet ile magnetice sunt diferite. Unele metale se magnetizeaz puternic,p strnd magnetismul i dup ndep rtarea cmpului magnetic inductor. Aceste metale se numesc feromagnetice (Fe, Co i Ni). Alte metale au propriet i magnetice slabe, f r a p stra aceste propriet i dup ndep rtarea cmpului magnetic inductor. Ele se numesc paramagnetice. Din aceast grup fac parte majoritatea metalelor tranzi ionale. Metalele care nu se magnetizeaz sunt respinse de un cmp magnetic i se numesc diamagnetice (Cu, Ag, Au, Sn, Pb, Pi).

Proprietati fizico chimice

culoare variaza de la cenusiu inchis la alb stralucitor ( exceptie face aurul si cuprul cu aliajele lor care sunt de culoare galbena si roscata) luciu metallic densitatea de la 530 kg/mc ( litiu) la 22 500 kg/mc (osmiul) Fuzibilitatea proprietatea metalelor de ase topi Dilatarea termica Conductibilitatea termica Conductibilitatea electrica Magnetismul proprietatea de a fi atras ( diamagnetice ) sau respins (paramagnetice) intr-un camp intrmagnetic; fierul, cobaltul si nichelul sunt feromagnetice ( isi pastreaza magnetizarea) Rezistanta la coroziune Starea de agregare toate metalele se afla in stare solida la temperatura ambianta cu exceptia mercurului care este lichid

Zincul (Zn)
Zincul este un element chimic care are simbolul Zn i num rul atomic 30. 30. Zincul este un metal de culoare alb struie spre alb, care devine maleabil n alb, jurul a 100-150 C. Se obine din minereuri i din compui, fiind folosit n 100 ob compu aliaje cu alte metale pentru protejarea acestora mpotriva oxid rii (ruginirii). ruginirii). n antichitate, nainte de a fi identificat ca element chimic, zincul era folosit antichitate, chimic, pentru obinerea alamei. Un aliaj coninnd aproximativ 87% zinc s-a g sit ob alamei. con sn unele ruine preistorice din Transilvania. Printre cele mai importante se Transilvania. num r alama, bronzul comercial, aluminiu de sudura, nichel argintiu i alama, argint German. Zincul nu e considerat toxic, totui dac se inhaleaz oxid de toxic, totu zinc (ZnO) apare o tulburare cunoscut sub numele de "tremurat de zinc".

Paladiu (Pd)
Paladiul este un element chimic cu simbolul Pd i cu num rul atomic 46. Paladiul este un metal rar, str lucitor, de culoare alb-argintiu, descoperit n 1803 de albWilliam Hyde Wollaston. Elementul este numit dup Wollaston. asteroidul Pallas, care a fost dnumit dup epitetul zeiei Pallas, zei grece Atena, ob greceti Atena, obinut de aceasta cnd l-a omort pe lPallas. Pallas. Paladiul, mpreun cu platina, rodiul, ruteniul, iridiul i platina, rodiul, ruteniul, osmiul formeaz un grup de elemente cunoscut ca i grupa platinei(PGM-uri). Metalele din grupa platinei au platinei(PGMpropriet i chimice asem n toare, dar paladiul are cel pu mai sc zut punct e topire i este cel mai puin dens metal al grupei.

Proprietati atomice si chimice (Pd)

PROPRIETATI ATOMICE (46 protoni / 46 electroni) Masa atomica: 106.42 uam atomica: Energie atomica: 0.159 Ergi atomica: Raza atomica: 1.79 Angstrom atomica: Volum atomic: 8.9 cm3mol-1 atomic: cm3molRaza covalenta: 1.28 covalenta: Angstrom 34 izotopi: de la 91Pd la izotopi: 124Pd Izotopi stabili: 104Pd; 105Pd; stabili: 106Pd; 108Pd; 110Pd PROPRIETATI CHIMICE Valenta: Valenta: +2; +3 Configuratie electronica: electronica: 2;8;18;18 Electronegativitate: Electronegativitate: 2.20 Primul potential de ionizare: ionizare: 8.3 Volti Al doilea potential de ionizare: ionizare: 19.6 Volti Al treilea potential de ionizare: ionizare: 32.9 Volti

Cuprul (Cu)
Cuprul (numit i aram ) este un element din tabelul periodic avnd simbolul Cu i num rul atomic 29. Cuprul este un metal de culoare rocat , foarte bun conduc tor de ro electricitate i c ldur . Cuprul a fost folosit de oameni din cele mai vechi timpuri, arheologii descoperind obiecte din acest metal datnd din 8700 .Hr. A fost unul din primele metale folosite, deoarece cantit i mici din el apar n unele locuri n stare liber . Principalele minereuri ale cuprului sunt: calcozina (sulfura de cupru), calcopirita sau criscolul (ferosulfura de cupru), cupritul (oxidul cupros) i malachitul i azuritul (ambele forme ale carbonatului basic de cupru). Metoda folosit pentru extracia de cupru depinde natura extrac minereului. Dac cuprul se g sete n stare liber , el poate fi separat prin se sf rmarea minereului n buc i mici i amestecarea sa cu apa. Cuprul, fiind relativ greu, se depune pe fund. Cuprul, care are o puritate de peste 99%, este folosit la fabricarea conductelor de gaz i apa, a materialelor pentru acoperi acoperiuri, a ustensilelor i a unor obiecte ornamentale. Deoarece cuprul este un bun conduc tor de c ldur , se utilizeaz la boilere i alte dispozitive ce implic transferul de c ldur , sau folie de cupru (simplu strat) sau dou (dublu strat) se folosete ca PCB. Originea numelui: din cuvntul latinesc folose PCB. cyprium (dupa insula Cipru).

Proprietati atomice si chimice (Cu)

Mas atomic 63,546 u Raz atomic 135 (145) pm Raz de covalen 138 pm covalen Raz van der Waals140 pm Waals140 Configura Configuraie electronic [Ar] 3d10 4s1Electroni 4s1Electroni pe nivelul de energie2, energie2, 8, 18, 1 Num r de oxidare+2,+1, caracter oxidare+2,+1, bazic moderat OxidamfoterStructur OxidamfoterStructur cristalin cubic cu fee centrate fe
Cupru (arama) element chimic, metal de culoare ro iatic , cu Z = 29, A = 64 aflat n grupa I B perioada a 4 a, cu numeroase ntrebuin ri n industrie. industrie.

se combin cu clorul, sulful i oxigenul, formnd cloruri, sulfuri i oxizi; 2Cu + O2 = 2CuO cupru - oxigen - oxid de cupru Cu + Cl2 = CuCl2 cupru - clor clorur de cupru nlocuie te unele metale din s rurile lor; Cu + 2AgNO3 = 2Ag+ Cu(NO3)2 cupru azotat de argint argint azotat de cupru la rece, cuprul reac ioneaz cu acidul azotic concentrat, formnd azotatul de cupru; 3Cu + 8HNO3 = 3Cu(NO3)2 + 2NO + 4H2O cuprucupru- acid azotic azotat de cupru monoxid de azot apa la cald, cuprul se combin cu acidul sulfuric concentrat i rezult sulfatul de cupru; s rurile de cupru reac ioneaz cu anumite metale, formndu-se cupru, care se depune formndu-

THE END