POLITICA MONETARA si ECHILIBRUL MONETAR

Politica monetara reprezinta una din politicile macro-economice. Politica monetara este de competenta exclusiva sau neexclusiva a bancii centrale, in functie de independenta acesteia fata de guvern sau de aparteneta la o uniune monetara. Politica monetara este o interventie deliberata a statului prin intermediul Bancii Centrale in scopul de a infaptui anumite obiective de ordin structural sau conjunctural. Obiectivul principal : STABILITATEA PRETURILOR

A. Instrumentele directe
`

Au existat nenumarate situatii in care bancile centrale au utilizat instrumente directe de control monetar, cel mai cunoscut fiind plafonul de credit impus bancilor, prin care Banca Centrala aloca creditele, in mod direct, la nivelul intermediarilor financiari. Aceasta a reprezentat, in fond, o implicare a Bancii Centrale in activitatea curenta a bancilor, in scopul controlarii directe a agregatelor monetare i a nivelului creditului din economie. De cele mai multe ori, utilizarea acestor plafoane de credit a fost legata de existenta unei puternice instabilitati la nivelul relatiilor interbancare, Banca Centrala fiind astfel nevoita sa adopte o astfel de masura care sa-i permita influentarea in mod direct a activelor interne nete ale bancilor din cadrul sistemului respectiv. Ca urmare, s-a renuntat la plafoanele de credit si s-au utilizat creditele directionate catre acele sectoare de activitate considerate a fi favorizate (precum sectorul agricol i cel energetic) care au beneficiat de credite acordate la o rata a dobanzii subventionata, rezultatul acestora nefiind altul decat acela al alimentarii cu lichiditati suplimentare a economiei, pe fondul transformarii inflatiei corective in inflatie structurala.

Daca avem in vedere celalalt instrument direct de politica monetara nivel minim al activelor lichide acesta reprezinta, in fond, o norma prudentiala bancara potrivit careia bancile din sistem sunt obligate sa dispuna de active lichide determinate ca procent din totalul depozitelor constituite la nivelul lor. Efectul acestui impuneri este simtit doar in conditiile in care bancile apeleaza la resursele Bancii Centrale, deoarece dobanzile practicate de aceasta sunt practic prohibitive. Avantajul imediat al acestui instrument este acela ca, in cazul tarilor aflate in curs de dezvoltare, in combinatie cu alte instrumente de politica monetara, poate da rezultate in ceea ce prive te intarirea sigurantei operatiunilor bancare.

B. Instrumentele indirecte
`

Daca avem in vedere evolutia lor istorica, primele instrumente indirecte de politica monetara au fost reprezentate de operatiunile de rescontare sau de mecanismul taxei oficiale a scontului. Prin intermediul operatiunilor de rescontare Banca Centrala finanta bancile din sistem, acceptarea doar a unor efecte comerciale conducand la transformarea acestui mecanism intr-o modalitate de alocare a resurselor disponibile in cadrul economiei. Prin nivelul dobanzii folosite la aceste operatiuni, se evidentia care este directia de actiune a Bancii Centrale in ceea ce prive te orientarea politicii monetare, tiut fiind faptul ca taxa oficiala a scontului reprezenta cea mai mica dobanda a pietei. In ceea ce prive te mecanismul de refinantare, banca centrala impune conditii restrictive de acces la resursele de refinantare (in cele mai multe cazuri impunerea obligativitatii prezentarii de elemente colaterale agreate de Banca Centrala in principal titluri de stat).

Principalele instrumente de politic monetar ale BNR : ` opera iunile de pia monetar ` facilit ile permanente acordate institu iilor de credit ` rezervele minime obligatorii (RMO)

opera iunile de pia

monetar (open market)

opera iuni repo - tranzac ii reversibile, destinate inject rii de lichiditate, n cadrul c rora BNR cump r de la institu iile de credit active eligibile pentru tranzac ionare, cu angajamentul acestora de a r scump ra activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzac iei; atragere de depozite - tranzac ii cu scaden a prestabilit , destinate absorb iei de lichiditate, n cadrul c rora BNR atrage depozite de la institu iile de credit; emitere de certificate de depozit - tranzac ii destinate absorb iei de lichiditate, n cadrul c rora BNR vinde institu iilor de credit certificate de depozit; opera iuni reverse repo - tranzac ii reversibile, destinate absorb iei de lichiditate, n cadrul c rora BNR vinde institu iilor de credit active eligibile pentru tranzac ionare, angajndu-se s r scumpere activele respective la o dat ulterioar i la un pre stabilit la data tranzac iei; acordare de credite colateralizate cu active eligibile pentru garantare - tranzac ii reversibile destinate inject rii de lichiditate, n cadrul c rora BNR acord credite institu iilor de credit, acestea p strnd proprietatea asupra activelor eligibile aduse n garan ie; vnz ri/cump r ri de active eligibile pentru tranzac ionare - tranzac ii destinate absorb iei/inject rii de lichiditate, n cadrul c rora BNR vinde/cump r active eligibile pentru tranzac ionare, transferul propriet ii asupra acestora de la vnz tor la cump r tor fiind realizat prin mecanismul "livrare contra plat "; swap valutar - const n dou tranzac ii simultane, ncheiate cu aceea i contrapartid , prin care BNR:

x injecteaz lichiditate cump rnd la vedere valut convertibil contra lei i vnznd la o dat ulterioar aceea i sum n valut convertibil contra lei; x absoarbe lichiditate vnznd la vedere valut convertibil contra lei i cump rnd la o dat ulterioar aceea i sum n valut convertibil contra lei.

facilit ile permanente acordate institu iilor de credit scop: x absorbirea, respectiv, furnizarea de lichiditate pe termen foarte scurt (o zi); x semnalizarea orient rii generale a politicii monetare i (iii) stabilizarea ratelor dobnzilor pe termen scurt de pe pia a monetar interbancar , prin coridorul format de ratele dobnzilor aferente celor dou instrumente. facilitatea de creditare, care permite ob inerea unui credit cu scaden a de o zi de la banca central , contra colateral, la o rat de dobnd predeterminat ; aceast rat de dobnd constituie, n mod normal, un plafon al ratei dobnzii overnight a pie ei monetare; facilitatea de depozit, care permite plasarea unui depozit cu scaden a de o zi la banca central , la o rat de dobnd predeterminat ; rata dobnzii facilit ii de depozit reprezint , n mod normal, pragul ratei dobnzii overnight a pie ei monetare.

Rezervele minime obligatorii (RMO) disponibilit i b ne ti ale institu iilor de credit, n lei deschise la Banca Na ional a Romniei. Func x x x

i n valut , p strate n conturi

iile principale controlul monetar & gestionarea lichidit ii stabilizarea ratelor dobnzilor de pe pia a monetar interbancar temperarea expansiunii creditului n valut .

Caracteristici : x baza de calcul a RMO se determin ca nivel mediu zilnic (pe perioada de observare) al soldurilor elementelor de pasiv n lei i n valut din bilan urile b ncilor (cu excep ia pasivelor interbancare, a obliga iilor c tre BNR i a capitalurilor proprii); x perioada de observare i cea de aplicare au durata de o lun , fiind succesive (prima dintre ele reprezentnd intervalul cuprins ntre data de 24 a lunii precedente i data de 23 a lunii curente); x ratele RMO pot fi diferen iate att n func ie de moneda de constituire, ct i n func ie de scaden a rezidual a elementelor incluse n baza de calcul (mai mic sau mai mare de 2 ani); x RMO se constituie ca nivel mediu zilnic al disponibilit ilor men inute pe parcursul perioadei de aplicare n conturile deschise la BNR; x deficitului de rezerve i se aplic o dobnd penalizatoare, iar abaterile repetate se sanc ioneaz prin avertisment, amenzi sau prin limitarea opera iunilor institu iei de credit.

Odata cu intrarea in vigoare a noului Statut al BNR, acordarea de credite pentru descoperit de cont a fost prohibita, motiv pentru care bancile au fost nevoite fie sa- i gestioneze mai bine resursele, fie sa obtina imprumuturi de pe piata monetara. Banca Nationala a Romaniei i-a orientat actiunea de influentare a lichiditatii din economie catre operatiuni de piata, fie prin atragerea de depozite de la bancile din sistem (atat sub forma rezervelor minime obligatorii, cat i a depozitelor propriu-zise), fie prin operatiunile de open market IB(vanzari sau cumparari de titluri de stat; de exemplu: (i) daca se doreste reducerea ratelor dobanzii pe piata BNR trebuie sa actioneze in sensul eliberarii de numerar pe piata si procedeaza la vanzari de titluri de stat astfel incat numerarul existent pe piata sa faca fata cererii de bani). Chiar daca nu putine sunt opiniile potrivit carora mecanismul rezervelor minime obligatorii este un instrument direct de politica monetara, trebuie sa evidentiem faptul ca, pe de o parte, acesta actioneaza prin intermediul pietei, influentand, in mod implicit, nivelul cererii, ca de altfel i pe cel al ofertei de moneda din economie, dar, in acela i timp, se prezinta sub forma normativa, bancile din sistem fiind obligate sa- i constituie aceste rezerve la nivelul Bancii Centrale, in primul rand pentru a asigura o lichiditate minima fata de deponenti. Putem spune ca imbina elemente specifice atat instrumentelor directe, cat i celor indirecte, motiv pentru care nu poate fi considerat un instrument direct pur ci, mai degraba, o combinatie a celor doua.

2.1. Cererea de moneda ` In linii mari ea este direct influentata de:

sumele necesare populatiei pentru cumpararea de bunuri de consum, precum si intreprinderilor pentru procurarea diferitilor factori de productie sau de efectuarea unor investitii; sume constituite in scopul crearii unor rezerve pentru acoperirea unor riscuri sau in vederea efectuarii unor operatii speculative (schimbul valutei nationale pe alte valute mai bine cotate pe piata internationala, sau vanzarea de titluri de valoare atunci cand cursul manifesta tendinta de crestere, pe bani).

Indiferent de destinatia pe care o iau banii, orice persoana fizica sau juridica manifesta o anumita preferinta pentru lichiditate prin care intelegem capacitatea unui agent economic de a face fata in orice moment unor angajamente financiare. Daca vom nota lichiditatea cu L ea poate sa ia valori intre zero si unu, deci: 0<L<1. Atunci cand este egala cu zero insemna ca toate activele intreprinderii sunt formate din marfuri, titluri de valoare sau depuneri care urmeaza sa fie transformate in bani numerar. Invers, atunci cand ea este egala cu unu, totalitatea activelor constau numai din bani in numerar. Fireste, nu este exclusa si situatia in care lichiditatea sa coboare sub zero, caz in care debitorul este declarat in atare de insolvabilitate, ceea ce conduce, de cele mai multe ori, la deschiderea procedurii falimentului. Ca urmare a unor observatii acumulate de-a lungul anilor, s-a constatat ca masa monetara aflata in circulatie este rezultatul nu numai a unor factori care pot fi sintetizati in ceea ce am numit mai inainte cererea de moneda, dar si consecinta miscarii unor variabile economice.

2.2. Oferta de moneda Oferta de moneda emana de la BNR ce este banca de emisiune.
`

Din punct de vedere al teoriilor monetare formulate de-a lungul timpului, Irving Fisher (1867-1947) a aratat ca suma valorilor tuturor bunurilor schimbate contra moneda intr-o anumita perioada de timp trebuie sa fie egala cu cantitatea de bani aflata in circulatie multiplicata cu viteza lor de rotatie. Deci: M*V=P*Q, unde: M=masa monetara; V=viteza de circulatie a banilor; P=nivelul preturilor; Q=cantitatea de marfuri supusa schimbului. Aceasta egalitate este cunoscuta in economie sub denumirea de formula lui I. Fisher. Din ea poate fi dedusa cantitatea de bani necesara circulatiei (sau masa monetara) respectiv: M=P*Q/V Aceasta inseamna ca masa monetara necesara in circulatie este direct proportionala cu suma preturilor tuturor marfurilor si invers proportionala cu viteza de circulatie a banilor . Daca vom considera V=1 atunci M=P*Q, ceea ce inseamna ca P=M/Q. Pentru ca, din analiza ecuatiei M*V=P*Q rezulta ca atunci cand creste masa monetara aflata in circulatie, pentru restabilirea echilibrului, trebuie, fie sa sporeasca volumul de marfuri supus schimbului, fie sa creasca preturile. Desigur, pentru consumator ultima solutie nu este convenabila. Altfel, orice dezechilibru intervenit in ecuatia de mai sus pregateste terenul pentru aparitia, mai devreme sau mai tarziu, a inflatiei.

O situatie aparte prezinta viteza de circulatie a banilor. De regula, aceasta exprima numarul de tranzactii la care serveste o unitate monetara, intr-o anumita perioada de timp, in procesul circulatiei marfurilor. Ea este determinata de numerosi factori dintre care amintim: masa banilor aflata in circulatie, proportia banilor tinuti in rezerva sau tezaurizati, conjunctura economica, creditul bancar, factorul psihologic al increderii in puterea de cumparare a banilor etc. Din formula lui Fisher rezulta ca cel putin cei trei parametri, respectiv P, M si Q exercita o influenta notabila asupra vitezei de circulatie a banilor si anume: V=P*Q/M sau PIB/M Multiplicatorul monetar se determina ca raport intre masa monetara (M1 sau M2) si baza monetara.

raport optim intre masa banilor aflati in circulatie si sumele de bani necesare desfasurarii operatiunilor care implica bani.
stabilitatea preturilor concordanta intre totalitatea masei banesti aflate in circulatie si volumul total al bunurilor si serviciilor de pe piata.

stare a echilibrului economic general

` `

Y=C+S+T Y=C+I+G+NX, unde Y: PIB; C: consumul privat, S: economisire privat , T: impozitele i taxele, mai pu in transferurile; I: investi iile; G: cheltuielile publice (fara transferuri); NX: exportul net. C+S+T=C+I+G+NX S+(T-G)=I+NX NX=NFI S+(T-G)=I+NFI economisirile na ionale = utilizarea acestor fonduri pentru investi ii n ar i n str in tate Cum se mai realizeaza echilibrul in cazul deficitului bugetar ?

STUDIU INDIVIDUAL privind echilibrul monetar si sistemele bancare

CONOMIA Jocul de politic monetar Te-ai ntrebat vreodat ce este politica monetar ? Sau cum este infla ia afectat de rata dobnzii reprezentative? Joac CONOMIA pentru a afla r spunsul! Obiectivul t u: s men ii infla ia la un nivel sc zut i stabil, u or sub 2%. Instrumentul t u: rata dobnzii reprezentative. http://www.ecb.int/ecb/educational/economia/html/index.ro.html
`

Inflation Island Efectele infla iei asupra economiei cum reac ioneaz oamenii la infla ie i la defla ie i cum se modific peisajul; diversele scenarii de infla ie.

http://www.ecb.int/ecb/educational/inflationisland/html/index.ro.html