Doctorand Domeniul de doctorat

Hebean Florin-Adrian Ingineria Instalatiilor

Acronimul proiectului Domeniul de cercetare

Descriere tehnica EFICBMS Mediu

DESCRIEREA PROPUNERII DE PROIECT (max.15-20 pagini, Arial 11, Line spacing 1,5)

1. TITLUL COMPLET AL PROPUNERII DE PROIECT

1.1

Titlul complet al propunerii de proiect: Cresterea performantelor energetice si a confortului in Acronimul proiectului: EFICBMS Cuvinte cheie: automatizare, proiectare energetica eficienta a cladirilor, sisteme digitale,

cladiri prin implementarea sistemelor tip BMS

1.2 1.3

inteligenta artificiala, inginerie/tehnologie, ingineria civila, tehnologii de control, retele de control.

(Se va scrie titlul complet al proiectului si acronimul acestuia. Se vor scrie un numr de cuvinte cheie, cuprins intre 3 si 7 care sa reflecte coninutul propunerii de proiect, domeniul in care acesta se ncadreaz si domenii conexe)

2. REZUMATUL COMPLET AL PROPUNERII 2.1. Obiectivul specific al propunerii de proiect Obiectivul specific al proiectului il reprezinta intelegerea principiilor de control ale sistemelor HVAC si aplicatiile acestor principii, investigarea posibilitatii reducerii consmurilor energetice din cladiri si totodata cresterea performantelor energetice ale cladirilor prin implementarea sistemelor BMS. 2.2. Obiectivele generale ale proiectului

In momentul de fata se investesc sume mari de bani in sistemele HVAC si sistemele de automatizare aferente iar beneficiarii asteapta o amortizare a investitiei intr-o perioada scurta de timp dar lipsa cunostiintelor cu privire la acest domeniu duce la o amortizare a cheltuielilor intr-un timp indelungat si consumuri mari de energie.

Obiectivele generale ale proiectului vizeaza efectele implementarii sistemelor BMS ( sisteme de management pentru cladiri) asupra consumurilor energetice ale cladirilor. Totodata, se urmareste reducerea consumurilor de energie si crestea confortului si sigurantei in cladiri prin implementarea diferitor sisteme de automatizare.

Un alt obiectiv general al proiectului urmareste consecintele dotarii cladirilor cu siteme de management si automatizare cu privire la protectia mediului (conceptul de cladiri verzi).

2.3. Rezultatele proiectului Implementarea unui sistem BMS intr-o cladire duce la reducerea consumurilor energetice cu pana la 30%, cresterea confortului ocupantilor cladirii, servicii de mentenanta mult mai rapide si precise si reducerea emisiilor de CO2 cu pana la 40%.
In ceea ce priveste reducerea consumurilor de energie, cu ajutorul sistemelor BMS se pot

adopta o serie de strategii de control ce imbunatatesc performantele energetice si reducerea

1

consumurilor de energie electrica si combustibili. Totodata,prin implementarea sistemelor BMS, beneficiarii cladirilor au acces la baze de date complexe ce cuprind grafice si rapoarte referitoare la consumul orar/zilnic/lunar precum si un istoric al evenimentelor. O comparatie, din punct de vedere al consumurilor energetice pentru o centrala de tratare aer aferenta unui centru comercial dotata sau nu cu sistem de management si automatizare este prezentata in tabelul de mai jos: PornireOprire Optima 462 462 924 26.6 18715 26.7 1558 26.6

Consum zilnic estimat Ventilator evacuare (kWh) Ventilator introducere (kWh) Total Ventilatoare (kWh) % Economisire Vana racire (MJ) % Economisire Consum global de energie electrica (kWh) % Economisire

Fara strategie de automatizare 630 630 1260 0 25537 0 2125 0

Strategie de ocupare 630 630 1260 0 22454 12 2020 4.9

Purjare de noapte 756 756 1512 -20 23713 7.1 2302 -8.32

Sistemul BMS ofera beneficiarilor, utilizatorilor si personalului de mentenanta o imagine in

timp real a tuturor instalatiilor aferente cladirii, semnalizeaza avariile aparute si locul precis al acestora precum si o baza de date complexa, ce cuprinde un istoric al alarmelor si evenimentelor, rapoarte si grafice cu ajutorul careia se pot face estimari si preconizari viitoare ale consumurilor energetice.
Prin automatizarea cladirilor si dotarea acestora cu sisteme de tip BMS se aduce un aport

considerabil la protejarea mediului inconjurator, mai precis la reducerea emisiilor de CO2. Spre exemplu, suma emisiilor de CO2 pentru o centrala de tratare aer, care nu este dotata cu sistem de automatizare este de 1487 kg, iar o data ce CTA-ul este echipat cu sistem de automatizare tip BMS si este implementata o strategie de tip Pornire-Oprire Optima, emisiile de CO2 se reduc considerabil, suma emisiilor de CO2 ajungang la valoarea de 1090 kg. 2.4. Corelarea propunerii i ncadrarea acesteia n domeniul de cercetare propus (Vezi domenii de cercetare pe adresa http://www.cncsis.ro/PNCDI%20II/Idei/PACHET_IDEI_final.pdf sau http://www.cnmp.ro:8083/pncdi2/program4/pachet.php). Proiectul este inclus in Domeniu 3 Mediu, Directia de cercetare 3.5 Constructii, avand Tematica de cercetare 3.5.10: Materiale care imbunatatesc microclimatul interior si reduc consumul de energie prin utilizarea nanosenzorilor si a tehnologiei informatiei.
2

(Rezumatul proiectului nu trebuie sa depasesca 2/3 dintr-o pagina, trebuie sa fie explicit, sintetic si sa poata evidentia obiectivele proiectului si rezultatele concrete ale acestuia)

3. SITUATIA PE PLAN NATIONAL SI INTERNATIONAL LA NIVELUL DOMENIULUI PROPUS Se vor prezenta situaia pe plan naional i internaional n aria tematic stabilit: 3.1. Scurta descriere a proiectului Prezentul proiect trateaza sistemele de automatizare si management aferente cladirilor, implementate in scopul cresterii performantelor energetice, a reducerii consumurilor, a scaderii emisiilor de CO2 si a cresterii confortului utilizatorilor. Prin implementarea sistemelor de automatizare, control si management avansate in cladiri si prin adoptarea cu ajutorul acestor sisteme a diferitelor strategii de control se vizeaza in principal reducerea consumurilor de energie electrica si energie termica, cresterea duratei de viata e echipamentelor de instalatii si imbunatatirea calitatii serviciilor de mentenanta. Pe langa imbunatatirea performantelor energetice si a performantelor de mediu ale cladirilor, un avantaj aparte al sistemelor BMS il reprezinta o siguranta sporita a utilizatorilor cladirilor si posibilitatea controlului instalatiilor aferente acestora de la distanta. 3.2. Orientri, prioriti, direcii, obiective cunoscute, stadiul existent In Romania, sectorul cladirilor reprezinta unul dintre cei mai mari consumatori energetici, spre exemplu, datele statistice din anul 1999 pana in anul 2008, ne arata ca sectorul constructiilor are o pondere de 17% din consumul total de energie electrica, o imagine de ansamblu cu privire la consumurile totale de energie electrica fiind prezentata in graficul de mai jos:

Not: *Industrie prelucrtoare 1 = Industie extracia min. feroase alte activiti extractive costrucii **Industrie prelucrtoare 2 = Industrie prelucrtoare 1 captare, tartare i distribuie ap Sursa: Statistic, Institutul Balana Naional Energetic de a

Romniei colecii

In

contextul

energetic

actual, atat la nivel mondial cat si national, se mizeaza pe o reducere semnificativa a consumurilor energetice si producerea de energie din surse neconventionale. Astfel, in anul 2003 a fost elaborata Strategia Nationala in domeniul Eficientei Energetice care a pus in evidenta, printre altele, potentialul economic de crestere a eficientei energetice in diferite sectoare (Tabelul 1). Tabelul1: Potentialul economic (eficient din punct de vedere al costurilor) de economisire a energiei
3

Urmare a acestei strategii, s-a stabilit ca obiectiv strategic mbuntirea eficienei energetice in Romania pe ntregul lan resurse naturale, producie, transport, distribuie i utilizare final, prin folosirea optim a mecanismelor specifice economiei de pia, estimndu-se o reducere cu cca.3% pe an a intensitii energetice pe ansamblul economiei naionale, pana in anul 2015. Din punct de vedere al eficientei energetice, standardul EN15232 departajeaza cladirile in patru clase: A, B, C, D.

Pentru a incadra o cladire in clasa A, este necesar ca aceasta sa fie dotata atat cu un sistem complex de automatizare si control dar si cu un sistem de management avansat. Cladirile din clasa B au implementate sisteme de automatizare si sisteme de management mai putin avansate iar cele din clasaC sunt dotate doar cu sisteme de automatizare. Cladirile existente din clasaD, cele neeficiente din punct de vedere energetic, urmeaza sa fie retehnologizate astfel incat sa poata fi incadrate intr-o clasa superioara iar noile cladiri ce se vor construi, vor trebui sa indeplineasca obligatoriu conditiile in ce priveste sistemele de automatizare pentru a putea fi incadrate cel putin in clasaB.
3.3. Rezultate semnificative obinute i modaliti de aplicare

Reducerea semnificativa a consumului de energie electrica si energie termica pentru cladiri;

Reducerea emisiilor de CO2, cu pana la 40% ca urmare a implementarii sistemelor de automatizare, control si management pentru cladiri; Scaderea costului de intretinere a cladirilor dotate cu sisteme BMS; Cresterea confortului ocupantilor cladirilor;
4

 Ca urmare a implementarii sistemelor BMS, siguranta in exploatare a instalatiilor aferente cladirilor este sporita si totodata creste siguranta ocupantilor.
3.4. Uniti C-D cu preocupri n domeniu

Institutul de proiectari pentru automatizari (IPA) Bucuresti, Institutul de studii si proiectari energetice (ISPE) Bucuresti, Departamentul de Electrotehnica, din cadrul Facultatii de Instalatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Departamentul de proiectare si cercetare in constructii din cadrul Universitatii Tehnice de Constructii Bucuresti. 3.5. Poteniali utilizatori. Tema propusa prezinta un real interes pentru dezvoltatorii de constructii comerciale si administrative, ce vor sa isi incadreze noile cladiri in categoriile energetice superioare si totodata sa-si reduca consumurile si costurile de exploatare. Un interes aparte il constituie proprietarii si administratorii cladirilor deja construite, care, prin implementare sistemelor de automatizare isi pot reduce considerabil cheltuielile. Totodata, tema propusa prezinta interes si pentru proprietarii de cladiri rezidentiale, care vor sa-si imbunatateasca performante energetice ale cladirilor si sa isi sporeasca confortul si securitatea acestora. Bibliografie: Institutul National de Statistica Balanta energetica a Romaniei pe anul 2008; House J.M, Smith T.F, A system approach to optimal control for HVAC and building systems, ASHRAE Transactions, (1995), 101(2):64760; Levermore G.J, The development and use of building management systems (BEMSs), in BUILDING ENERGY MANAGEMENT SYSTEMS An application to heating and control, (E&FN SPON) p.6-9; The European Standard EN15232 Energy performance of buildings Impact of building automation, controls and building management Ionescu,C.- Managementul energetic al cladirilor, Simpozion Sisteme Echipamente, Instalatii electrice si automatizari organizat in cadrul celei de a XII-a Conferinte a Facultatii de Instalatii-UTCB, Bucuresti, 2005, ISBN 973-685-985-1, p.106-115 Ionescu C., Alecsandru S. Actualitate si perspectiva in sistemele de management ale cladirilor, Revista Alarma
(In urma documentarii, din diverse surse, se vor prezenta: realizari obtinute in domeniul proiectului de cercetatori din tara sau din strainatate; cercetari efectuate de diferite organizatii de cercetare; cine poate utiliza si este interesat de rezultatele cercetarilor din domeniul proiectului;bibliografia consultata pentru prezentarea acestui capitol)

4. OBIECTIVELE SI REZULTATELE PROIECTULUI Se vor prezenta, prin raportare la situaia pe plan naional i internaional:
4.1. Probleme propuse spre rezolvare legate de situaia actual a domeniului i a tematicii proiectului

O data cu implementarea unui proiect de automatizare, control si management pentru o cladire (BMS) trebuie puse in discutie principiile de automatizare adoptate in scopul cresterii performantelor energetice ale cladirii. Ca si strategii de reducere a consumurilor energetice dintr-o cladire, se vor lua in discutie alimentarea cu energie termica din sursa cea mai eficienta, functionarea echipamentelor doar atunci cand este nevoie, pornirea si oprirea optima a instalatiilor, secventierea incalziri si racirii, controlul de zona, ocupat/neocupat, purjare de noapte.
5

Se va urmari implementarea acelor strategii de automatizare care duc la cresterea performantelor energetice ale cladirilor prin costuri minime si amortizare rapida.
4.2. Obiectivele msurabile

Obiectivele masurabile propuse spre rezolvare prin prezentul proiect sunt urmatoarele:
-

Realizarea unui sistem de automatizare, control si management pentru o cladire de birouri astfel incat cladirea sa poata fi incadrata in clasa A din punct de vedere energetic Reducerea consumului de energie in cladire cu aproximativ 30%, prin adoptarea principiilor moderne de automatizare, management si control al instalatiilor Reducerea emisiilor de CO2 cu pana la 35% si implicit cresterea performantelor cladirii in ceea ce priveste protectia mediului Cresterea sigurantei ocupantilor si posibilitatea controlului de la distanta a echipamentelor din cladire

4.3. Explicarea conformitii obiectivelor propuse cu obiectivele programului i prioritile programelor

de cercetare In acord cu obiectivele si prioritatile programului PNCDI ( Planul National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare), obiectivul principal al proiectului EFICBMS este de a creste performante energetice ale cladirilor si de a reduce emisiile de CO2 ale acestora, prin implementare de sisteme complexe de automatizare, control si management. Tema propusa se incadreaza in aria tematica Mediu (conform cu Domeniul de cercetare 3), cu codificarea 3.5, cu denumirea: Constructii, cu directia de cercetare: Materiale care imbunatatesc microclimatul interior si reduc consumul de energie prin utilizarea nanosenzorilor si a tehnologie informatiei. Obiectivele proiectului se nscriu pe urmtoarele direcii ale obiectivelor prioritare ale programului: -

Implementarea unui sistem de automatizare, control si management pentru o cladire administrativa; Reducerea consumului de energie prin dotarea cladirilor cu sisteme de automatizare, control si management; Reducerea emisiilor de CO2; Cresterea confortului si sigurantei ocupantilor cladirilor.

Prin obiectivele propuse, se poate remarca identitatea ideilor si conformarea acestora, cu obiectivele si prioritatile programului National de Cercetare, Dezvoltare si Inovare, in scopul cresterii performantelor energetice in cladiri si protectiei mediului, in efortul de aliniere la nivelul statelor europene. 5. PREZENTAREA TIINIFIC I TEHNICA A PROIECTULUI (5-10 pagini) Descrierea tiinific i tehnic detaliat, inclusiv:
5.1. Gradul de noutate pe care il va aduce proiectul i de complexitate

Tehnologia pentru o cladire inteligenta s-a impus in ultimii ani pe plan international si vizeaza preluarea controlului si managementul centralizat pentru instalatiile tehnologice cu o functionalitate concreta, din interiorul unei cladiri. Aceasta tehnologie este comuna practic oricarui tip de cladire - industriala,

rezidentiala, imobil de birouri, hotel, depozit, spatiilor publice, precum sali sportive, sali de concerte, magazine si altele. Motoarele evolutei acestei tehnologii, care mai este cunoscuta in literatura de specialitate ca Building Automation, au fost necesitatea unor instalatii mai simple si a managementului centralizat. In timp, a aparut capacitatea de a fi controlate de la distanta aceste reglari de parametri tehnologici, parametri de mediu, iluminare, temperatura, umiditate, semnalizari de genul alarmelor de prezenta a gazelor, inundatiei, securitatii cladirii etc. Proiectul vizeaza schimbarile, din punct de vedere al performantelor energetice si confortului, ce intervin in studiul cladirilor, o data cu dotarea acestora cu sisteme de automatizare, control si management de tip BMS. Ca si noutati, sistemele BMS ofera posibilitatea implementarii diferitelor principii de automatizare cu scopul de a creste confortul si a scadea consumul din cladiri iar o particularitate aparte a acestor sisteme de automatizare, control si management o constituie posibilitatea accesarii de la distanta, beneficiarul sau orice alta persoana care beneficiaza de drepturi de acces avand posibilitatea de a se conecta de la distanta si a accesa sistemul BMS pentru a vizualiza date in timp real sau rapoarte. Totodata, administratorul cladirii va fii anuntat in timp real, prin telefon sau prin email, in caz de avarie sau defectiune, facilitand si imbunatatind serviciile de mentenanta. Sistemul BMS are ca si functionalitate de baza inregistrarea in memorie sau pe un suport si la intervale de timp alese de utilizator a evolutiei tuturor parametrilor cladirii si ofera posibilitatea creerii de grafice pe intervale de timp sau a evidentierii energie(electrica/termica).
5.2. Descrierea stiintifica a proiectului

valorilor maxime a unor parametri si contorizari

de

Un sistem de conducere centralizata BMS trebuie sa aiba o structura modulara, care sa tina cont de conditiile de instalare si de functionare a echipamentelor existente administrate si sa permita si extinderi ulterioare ale retelei. (in functie de nevoile ulterioare de dezvoltare ale cladirii) . Orice arhitectura de sistem BMS se compune din trei nivele ierarhice, conform descrierii de mai jos, de la nivelul inferior la cel superior, dupa cum urmeaza: Nivelul 1. Nivelul 2. electrice, etc) Nivelul 3. - Post central de conducere a sistemului: dispecerul sistemului BMS -Echipamente de culegere a datelor si echipamente de actionare (echipamente de camp) -Controlere de automatizare echipate cu interfete de comunicatie utilizate pentru instalatiile

HVAC, Electrice , Sanitare etc ( ex: centrale de ventilatie, centrale de firg, centrale termice, tablouri

Nivele ierarhice ale unui sistem de conducere centralizata BMS

7

In sistemul de conducere centralizata (BMS) fiecare echipament sau instalatie automatizata va putea functiona atat independent, controland local (echipamentul, instalatia) pentru care a fost prevazuta cat si conectat pe reteaua de comunicatie, la dispecerul central. Pentru integrarea intr-un sistem BMS este obligatoriu ca controlerele de automatizare locale sa fie prevazute cu interfete de comunicatie. Se vor utilizara controlere cu protocoale de comunicatie standardizate (ex. LON, BACnet, Modbus, etc) care asigura compatibilitatea cu software-urile specifice ale tuturor producatorilor de echipamente de automatizare. Utilizarea de protocoale specifice limiteaza posibilitatile de integrare si implica costuri suplimentare substantiale in cazul dezvoltarilor /integrarilor ulterioare. Utilizarea protocoalelor de comunicatie standardizate asigura posibilitatea integrarilor ulterioare pentru noile echipamente sau sisteme montate in etapele urmatoare. Comunicarea dintre controlerele locale ale diverselor sisteme (HVAC, SANITARE, ELECTRICE, etc), in sistemul de conducere centralizzata, se va face pe mai multe retele in functie de protocoalele de comunicatie utilizate (LON, MODbus, BACnet, etc) Structura retelelor va fi conforma cu standardele internationale ISO. Retelele vor fi optimizat astfel incat sa permita obtinerea unor viteze maxime de transmitere intr-o retea cu o structura oarecare si de dimensiuni considerabile. Sisteme ce urmeaza a fi monitorizate prin intermediul dispecerului central :

HVAC (Centrale Tratare Aer, Centrala Termica, Centrale Producere Frig, Ventiloconvectori, Ventilatii) Sanitare (alimentare cu apa, grupuri de pompare, contorizari) Electrice (tablouri electrice, centrale de masura) Alte sisteme (lifturi, grup electrogen, etc )
8

Pentru asigurarea sistemelor

monitorizate si pentru asigurarea unor viteze de transmisie

corespunzatoare se vor folosi controlere de retea prevazute cu modem telefonic integrat si displayuri de vizualizare (nr si zone de amplasare in functie de posibilitatile de integrare ale devices-urilor conectate in retea). Controlerele de retea vor functiona atat independent sau conectate la un calculator central. Utilizarea unei arhitecturi de retea ce utilizeaza controlere de retea asigura urmatoarele avantaje, fata de utilizarea routerelor: -

asigurarea permanenta a unui back up al sistemului, prin programele introduse in memoriile locale asigurarea unei sicronizari automate a bazei de date existente in aceste controlere de retea viteze marite de transmitere a informatiilor (intre controlerele de retea si calculatorul dispecer legatura se face pe retea Ethernet cu viteze de transmisie de 10-100 MBs, fata de alte sisteme la care conectarea controlerelor se face direct in calculatorul central prin intermediul unui router viteza de transmisie ajungand pana la maxim 78kBs)

- Controlerele de retea interogheaza in mod automat, periodic controlerele locale conectate in retea. - Interogarea controlerelor de retea realizata de dispecerul central se face cu viteze marite (pe Bacnet) posibilitatea conectarii de la distanta direct la controlerele de retea prin modemul telefonic sau prin reteaua TCP/IP Controlerele de retea vor fi prevazute cu mai multe porturi de comunicatie pentru nivelele inferioare si cu un port pentru nivelul superior. Comunicatia cu nivelele inferioare (regulatoarele locale ale diverselor echipamente si sisteme din cladire ce trebuiesc monitorizate) poate fi realizata prin protocoale: TCI, LON, MODbus. Comunicatia cu un nivel superior (calculator dispecer, prevazut cu programe software specializate) se realizeaza prin protocolul standardizat BACnet/ IP sau Ethernet. Controlerele de retea pot fi prevazut cu un display cu cristale lichide si modem telefonic. Cu ajutorul displayului se pot vizualiza si modifica parametrii din instalatie, iar prin intermediul modemului telefonic se permite accesul rapid, de la distanta. Controlerele de retea vor permite supravegherea mai multor instalatii, numarul acestora variind in functie de producator, de tipul de protocol de comunicatie (Comm3, Comm4 sau LON) utilizat in sistemele conectate. Pentru fiecare controler de retea se realizeaza programarea specifica, tinand cont de fiecare din sistemele integrate. Dispecerul central al cladirii const dintr-o unitate de control al cldirii: o staie de lucru PC cu program software specializat pentru urmarirea sistemelor HVAC si electrice. Operatorul cldirii folosete fie o staie de lucru PC dintr-o reea local (LAN) Ethernet sau ARCNET, fie dintr-o reea compatibil cu protocol de control al transmisiei / protocol internet (TCP/IP). Se poate folosi un modem pentru accesarea de la distan i pentru comunicaia cu sistemul. Acest sistem de conducere centralizata va fi compatibil cu sistemele de control produse eventual de mai multe companii, avand insa la baza protocoale standardizate deschise (Lon, BACnet, Modbus). Programul software specializat trebuie sa transforme cerinele complexe n operaiuni simple, unitare i fiabile. El poate controla orice tip de echipament HVAC, dar confer avantajele suplimentare ale unui sistem Integrated Comfort cnd este conectat la un echipament trane HVAC. Mai mult, softwareul va putea fi interconectat si cu alte sisteme ale cldirii, cum ar fi sistemele de averizare mpotriva incendiilor, sisteme de control al evacurii noxelor, etc prin semnalele puse la dispozitie de acestea. Programul realizat pentru staiile de lucru PC este program intuitiv i uor de folosit.
9

Monitorizarea interactiva este realizata in timpi reali. De la calculatorul dispecer central, operatorul va avea acces la toate marimile, va putea realiza modificarea valorii temperaturilor, modificarea programelor de functionare orara, curbele de temperatura dupa care se doreste a functiona instalatiilor, etc. Toate aceste operatii se vor realiza usor, fara a necesita cunostinte de informatica, ci numai cunoasterea instalatiilor propriu-zise. Prin acest sistem toate operaiile zilnice se pot efectua dintr-un singur loc..printr-un simplu click: Schimbarea setpointului / punctului de functionare al instalatiei Vizualizarea alarmelor i a jurnalului de evenimente aparute in sistem Gasirea solutiilor pentru alarmele si problemele tehnice aparute Comanda prioritara / suprascrierea programelor, simplu si rapid Schimbarea orelor de functionare din programele de timp zilnice Administrarea sistemelor HVAC si Electrice integrate Arhivarea datelor inregistrate Trasarea de curbe grafice Monitorizarea consumurilor energetice Stabilirea de programme de delestare pentru reducerea consumurilor Softwareul specializat va fi furnizat cu o librrie grafic standardizata, de o mare complexitate, usor de folosit de catre oricare utilizator (manager, proprietare, personal de intretinere). Simpla reprezentare a informaiei grafice permite operaii mai uoare i ajut utilizatorii s ia decizii corecte, bine informate n legtura cu optimizarea propriului sistem. In plus fa de librria grafic extensiv, va include, de asemenea, toate funciile standard ale unei conduceri centralizate si anume: - Controlul alarmelor - Programari orare - Vizualizarea Zonelor (stari si parametrii) - Arhivarea datelor - Schimbarea datei - Suprareglari manuale - Editor pentru crearea sau modificarea graficii Grafica: Aplicaia software a operatorului va fi orientat grafic, permitand afiarea a minimum 10 ecrane grafice simultan pentru compararea i monitorizarea strii sistemului. Permite operatorului o metod de a trece uor de la un afiaj grafic la altul i de a modifica dimensiunea i amplasarea acestora pe ecran. Elementele grafice ale sistemului vor putea fi modificate online sau offline. Un operator cu un nivel de parol adecvat va putea aduga, terge sau modifica punctele dinamice pe un grafic. Punctele dinamice vor include valori analogice i binare, text dinamic, text static i fiiere de animaie. Elementele grafice vor putea indica animaia echipamentului. Elementele grafice vor putea s lanseze alte aplicaii ale calculatorului. Urmtoarele elemente pot fi incluse n grafic:
10

Orice informaii disponibile n sistem sub form de date numerice sau text Valori analogice care pot schimba culorile pe baza devierii de la o valoare dorit Text static definit de utilizator, ntr-o mare varietate de caractere i culori Animaie, folosind imagini binare, fiiere animate GIF sau video (AVI) Text hyperlink i imagini care pot fi adugate pentru deplasarea ntre elementele grafice Imagini grafice multiple care corespund formatelor standard JPEG, GIF, BMP, pe lng biblioteca de imagini a echipamentului HVAC, inclus n pachetul de program Tracer Summit Reprezentri grafice al tendinelor istorice sau valori n timp real Comenzi ale utilizatorului, printre care butoane, casete, liste i cmpuri

Functiile programului software al sistemului BMS: Salvarea i actualizarea automat a bazei de date a sistemului. Baza de date va fi actualizat ori de cte ori este fcut o modificare. Stocarea acestor date se va face automat i nu va necesita intervenia operatorului. Salvarea i actualizarea manual a bazei de date. Un operator al sistemului cu o autorizaie de parol corespunztoare va putea s arhiveze baza de date di orice controler al sistemului i s o stocheze pe un mediu de stocare. Configurarea sistemului. Aplicaia software a sistemului va oferi o metod grafic de configurare a sistemului. Utilizatorul cu o autorizaie de securitate corespunztoare va putea s adauge / elimine / editeze dispozitive. Asistena i instruirea online. Ofer un sistem de asisten contextual online care l ajut pe operator n operarea i editarea sistemului. Asistena online va fi disponibil pentru toate aplicaiile i va oferi date relevante pentru acel ecran. Informaii suplimentare de asisten vor fi disponibile prin utilizarea hipertextului. Ofer un disc compact interactiv cu instruciuni care va funciona drept instruire/asisten online pentru operatorul sistemului.(CD Tutorial) Securitate Parole de acces Fiecare operator va trebui s deschid sesiunea n sistem cu un nume de utilizator i o parol pentru a vizualiza, edita, aduga sau terge date. Accesul unui grup de utilizatori la o aplicatie din sistem poate fi definita prin diverse autorizari, destinate unei functii importante din aplicatie. Parola de acces pentru fiecare grup de utilizator permite printre alte autorizari si autorizarea de a porni si de a opri o anume aplicatie. Administratorul de sistem va putea stabili parolele i nivelele de securitate pentru toi ceilali operatori.. Diagnosticul de sistem. Sistemul va monitoriza automat unitatile de control de retea tip BCU i controlerele, inclusiv starea de comunicare a acestora. Eroarea unui dispozitiv va fi anunat operatorului. Procesarea alarmelor. Orice obiect din sistem poate fi configurat pentru a alarma i dezalarma n cazul oricrei devieri de la starea normal. Operatorul va putea configura limitele alarmei, limitele de avertizare, strile i reaciile fiecrui obiect din sistem. a) Reacii la alarm. Operatorul va putea s stabileasc ce aciuni, dac exist, vor trebui efectuate, de ctre fiecare obiect (sau punct), n timpul unei alarme. Aciunile vor include logarea, tiprirea, iniierea programelor, afiarea mesajelor, apelarea staiilor la distan, chemarea, redirecionarea ctre o adres de e-mail, oferirea unui anun audibil sau afiarea anumitor elemente grafice ale sistemului
11

b) Alarme binare. Fiecare obiect binar va fi setat s alarmeze n funcie de statutul specificat de operator (stare : functionare / defect). Ofer capacitatea de a dezactiva alarmarea atunci cnd echipamentul asociat este oprit sau reparat. c) Alarme analogice. Fiecare obiect analogic (ex. Senzor de temperatura, presiune) va avea att limite maxime ct i minime de alarmare i avertizare. Alarmarea trebuie s poat fi dezactivat automat i manual. Jurnale de tendin (Grafice) . Operatorul va putea defini dou tipuri de tendine: Curbe grafice dinamice . Un numr nelimitat de ferestre grafice de tendine dinamice pot fi afiate simultan. Poate fi afiat tendina a maximum patru puncte de date de sistem, pe fereastr. Punctele de date de tendin pot reprezenta un mixaj de orice tip (analog, binar). Perioada de eantionare este selectabil n funcie de utilizator pentru fiecare tendin dinamic cu o valoare minim de zece secunde. Configuraia tendinei grafice dinamice poate fi salvat pentru o utilizare viitoare. Tipul diagramei (bare, linii) poate fi selectat. Curbe grafice cronologice: Un numr nelimitat de ferestre grafice de tendine cronologice poate fi afiat simultan. Poate fi afiat tendina a maximum dousprezece puncte de date de sistem pe fereastr. Punctele de date de tendin pot reprezenta un mixaj de orice tip (analog, binar). Perioada de eantionare este selectabil n funcie de utilizator pentru fiecare tendin dinamic cu o valoare minim de un minut. Configuraia tendinei grafice cronologice poate fi salvat pentru o utilizare viitoare. Definiia tendinelor include intervalul, momentul de nceput i momentul de oprire. Vor fi selectate intervale de tendin de 1, 5, 15, 30 i 60 de minute precum i o dat pe schimb (8 ore), o dat pe zi, o dat pe sptmn i o dat pe lun. Operatorul de sistem cu o parol corespunztoare va putea s stabileasc cte eantioane sunt stocate n fiecare tendin. Datele de tendin pot fi de asemenea stocate i exportate n format ASCII delimitat prin tabulatori pentru a fi folosite cu alte pachete de procesare a textului i foi de calcul standard n domeniu. Tipul diagramei (bare, linii) poate fi selectat. Jurnal de alarme i evenimente. Operatorul va putea s vizualizeze toate alarmele i evenimentele sistemului din jurnal din orice locaie a sistemului. Operatorul va putea s sorteze i s filtreze cu uurin alarmele precum i s exporte datele jurnalului de evenimente ctre aplicaii externe. Evenimentele vor fi listate cronologic. Un operator cu un nivel de acces corespunztor poate lua la cunotin i terge alarmele. Toate cele care nu au fost terse de operator vor fi arhivate pe hardwareul staiei de lucru. Obiecte i setarea proprietilor. Sistemul va oferi o metod prin care operatorul cu un nivel de acces corespunztor va seta orice obiect din sistem. Setarea va fi disponibil din meniu sau din elementele grafice. Sincronizarea ceasului. Ceasurile n timp real din toate panourile de control i staiile de lucru ale cldirii vor fi sincronizate la comanda operatorului. Sistemul va putea sincroniza automat toate ceasurile sistemului, zilnic de la orice dispozitiv din sistem desemnat de operator. Va regla automat ora de var precum i ora standard, dup caz. Rapoarte i jurnale. Ofer un pachet de raportare care permite operatorului s selecteze, modifice sau s creeze rapoarte. Fiecare raport va fi definit n funcie de coninutul de date, format. Datele din raport
12

vor fi arhivate pe hard disk pentru raportarea cronologic. Rapoartele vor fi marcate n funcie de or i dat i vor conine un titlu al raportului i denumirea unitii. Sistemul va permite definirea ablonului de raport care poate fi folosit pentru generarea rapoartelor. Rapoartele i jurnalele vor fi stocate pe hard disk-ul calculatorului ntr-un format uor accesibil din orice alte aplicaii software standard inclusiv foi de calcul i text. Rapoartele i jurnalele vor fi uor de tiprit pe orice imprimant. Rapoartele pot fi programate: planificate n funcie de zi, zi a sptmnii, zi a lunii/anului.
5.3. Metodologia i tehnicile care vor fi utilizate pentru realizarea obiectivelor si a rezultatelor

In corpurile de cladire realizate se vor monitoriza urmatoarele sisteme HVAC: - Centrale de tratare a aerului;
-

Ventiloconvectori; Centrala de producere a apei racite; Centrala termica; Ventilatii. Centralele de tratare a aerului au fost prevazute cu toate echipamentele de camp necesare (senzori

Centralele de tratare aer de temperatura, presostate diferentiale, servomotoare de clapete, vane si servomotoare de vane) si controlere locale ce permit automatizarea locala, pe baza unor programe specifice, ce tin cont de structura fiecarei centrale in parte. Echipamentele de automatizare de camp sunt alese pe baza datelor tehnice aferente fiecarei Centrale de Tratae a Aerului iar controlerele de automatizare alese sunt de tip liber programabil, prevazute cu interfete de comunicatie standardizata LON, permitand conectarea intr-o retea de comunicatie pentru BMS. Local pentru vizualizarea parametrilor este prevazut cate un dispozitiv special, tip ecran tactil, ce se afla montat pe usa tabloului electric, aferent centralei de tratare a aerului respective. Toate datele din controler pot fi vizualizate atat local (pe displayul LCD) cat si transmise si monitorizate (vizualizare si comanda) de la dispecerul central al cladirii. Informatiile monitorizate sunt urmatoarele: Temperaturi: - temperatura aerului proaspat (exterior) in functie de care se stabileste nivelul de temperatura din incapere in functie de regim vara / iarna - temperatura aerului introdus in incapere pentru limitare inferioara sau superioara - temperatura aerului evacuat din incapere - pentru functia de reglaj - temperatura aerului evacuat dupa recuperatorul de caldura pentru asigurarea protectiei la inghet a recuperatorului cu placi - temperatura aer amestec - monitorizare - temperatura agentului termic la iesirea din bateria de incalzire - pentru monitorizare eficienta baterie si asigurare suplimentara antiinghet a bateriei de incalzire Calitate aer : - calitate aer evacuat din incapere pentru reglaj aport aer proaspat
13

Presiune aer : presiune aer tubulatura introducere pt comanda convertizor de frecventa ventilator introducere presiune aer tubulatura evacuare pt comanda convertizor de frecventa ventilator evacuare stare functionare generala CTA (pornit oprit local) stare functionare generala CTA (pornit oprit din BMS) stare filtru aer proaspat (normal _colmatat) : alarma stare filtru aer amestec (normal _ colmatat) : alarma pericol inghet baterie incalzire : alarma stare ventilator introducere : declansare suprasarcina alarma stare ventilator evacuare : declansare suprasarcina alarma stare usa acces ventilator introducere : inchis deschis stare usa ventilator evacuare : inchis - deschis stare pompa de circulatie baterie incalzire : functionare : pornit _ oprit stare pompa de circulatie baterie incalzire : avarie : normal _ alarma stare pompa de circulatie baterie racire : functionare : pornit _ oprit stare pompa de circulatie baterie racire : favarie : normal_alarma reset general CTA semnal avertizare incendiu (primit de la sistemul de detectie antiincendiu - determina oprirea centralei) Comenzi de actionare : actionare ventilator de introducere (comanda pornit _oprit) actionare ventilator de evacuare (comanda pornit _ oprit) actionare pompa de circulatie baterie incalzire ( comanda pornit _ oprit) actionare pompa de circulatie baterie racire ( comanda pornit _ oprit) actionare continua servomotoare clapete de aer : aer proaspat / aer evacuat / aer recirculat / bypass recuperator cu placi): actionare continua 0-10V actionare continua servomotoare vane de reglaj agent termic baterie de incalzire si respectiv de racire : actionare continua 0-10V Ventiloconvectori Ca unitati terminale, pentru realizarea climatului local se utilizeaza ventiloconvectori cu 4 tevi, cu baterii separate pentru incalzire si respectiv racire. Acest tip de ventiloconvector (cu 4 tevi) permite ca in functie de zonele de amplasare, in perioadele intermediare (primavara / toamna) unele sa functioneze in regim de incalzire (in cazul incaperilor umbrite, orientate spre Nord) iar altele sa functioneze in regim de racire (in cazul incaperilor mai insorite, in care efectul de sera este mai pregnant) Pentru automatizarea ventiloconvectorilor se utilizeaza varianta controlerelor de automatizare cu comunicatie LON ce permit integrarea intr-un sistem BMS, cu posibilitatea de transmitere de date la nivelul unui dispecer central. Utilizarea controlerelor de automatizare speciale pentru ventiloconvectori ofera urmatoarele avantaje:
14

Stari de functionare si alarme :

Flexibilitate :

programarea mai multor regimuri de temperatura (redus/normal) programarea fiecarui ventiloconvector in conformitate cu cerintele individuale ale trecerea in regimul de temperatura redus la parasirea incaperii sau pe baza de posibilitatea supravegherii si realizarea comenzilor de la dispecerul central (nivelele

fiecarei incaperi

program orar

de temperatura, gradul de ocupare, trepta de viteza a ventiloconvectorului din fiecare incapere) Economii de energie :

programarea orara, saptamanala, etc permite (prin reducerea nivelului de

temperatura) realizarea de economii importante Ventiloconvectoarele sunt echipate cu toate accesoriile necesare, specifice pentru transmiterea de date: controllere cu posibilitati de comunicatie LON. Pentru a da posibilitatea unui reglaj calitativ local, in functie de dorinta utilizatorilor zonei respective s-au prevazut si unitati de camera pentru controlul local (cu afisaj LCD). Acestea permit stabilirea in +/- 3 grdC fata de setpointul de temperatura prestabilit la nivelul dispecerului central. Deasemenea permit si oprirea sau trecerea in regim manual / automat a treptelor de ventilator si stabilirea unui regim de functionare (economic sau normal). Prin programul orar / zilnic / saptamanal se pot stabil regimurile de functionare dorite : regim normal = confort in perioadele de ocupare regim redus = economic in perioadele in care incaperile un sunt folosite. Unitatea de camera locala permite si o suprascriere temporara a programului prestabilit pentru gradul de ocupare astfel incat in cazul in care incaperea este in regim de neocupat si totusi persdonalul trebuie sa lucreze in continuare, prin simpla apasare a unui buton (grad de ocupare) se revine pentru o perioada la regimul initial, normal de confort. Timpul pentru care se realizeaza aceasta revenire se stabileste in conformitate cu dorinta beneficiarului in programul din dispecerul central. Informatiile monitorizate sunt urmatoarele:

temperatura ambianta din incapere posibilitati de regalaj local +/- 3grdC fata de setpointul de temperatura stabilit grad de ocupare camera (Ocupat / Neocupat) ; comanda trepte ventilator (I-II-III) functionare ventiloconvector (oprit manual auto)

Ca informatii suplimentare cititie la dispecerul central , in cazul utilizarii echipamentelor suplimentare pot fi monitorizate : temperatura de aspiratie si refulare a aerului in / din ventiloconvector temperatura agentului termic (incazul ventiloconvectorilor cu 2 tevi) mod de functionare incalzire / racire (comanda vana cald / vana rece) fereastra inchisa / deschisa (in cazul conectarii la un contact de fereastra) regim de functionare normal / redus
15

diagnoze (alarme aparute la ventiloconvector)

Indiferent de suprascrierile locale (comenzile locale) pe baza unui program orar prestabilit se poate realiza trecerea in regimul redus (de incalzire / racire) permitand realizarea de economii de energie. In incaperile cu mai multi ventiloconvectori, prin realizarea unei configurari speciale master - slave a controlerelor ZN, vor putea fi actionate simultan mai multe ventiloconvectoare de la o singura unitate de camera. Toate datele pot fi vizualizate atat local cat si transmise si monitorizate (vizualizare si comanda) de la dispecerul central al cladirii Centrala de frig In centrala de frig se vor monta 2 chillere pentru producerea apei racite si pompele de circulatie: circulatie agent termic prin chiller si circulatie apa racita catre consumatori (pompa circuit ventiloconvectoare, pompa circuite baterii de racire CTA) Chillerele fac parte din categoria celor mai scumpe echipamente termomecanice cu care sunt prevazute cladirile; fiind in acelasi timp si cei mai mari consumatori de nergie electrica. Tinand cont de aceste doua caracteristic principale este esential si in interesul beneficiarului ca durata de viata a echipamentului sa fie cat mai mare, iar consumurile energetice sa fie reduse cat mai mult posibil. Aceste doua motive principale, simple (durata de viata si consumul de energie electrica) trebuie sa stea la baza principiilor de automatizare a centralelor de frig. Pentru centrala de frig se recomanda instalarea unui sistem de automatizare bazat pe un program de aplicatie specializat denumit CPC Chiller Plant Control (modul al softului Tracer Summit) Programul de aplicatie CPC se introduce intr-un controler specializat denumit BMTX, prevazut cu un display cu afisaj LCD si un modem telefonic integrat . Pentru realizarea cascadei de chillere sunt necesare echipamente specifice: carduri de comunicatie pentru fiecare chiller senzori de temperatura agent termic controlere liber programabile care sa realizeze controlul si monitorizarea pompelor de circulatie (prin cillere si la consumatori) controler specializat tip BCU (indeplineste si rolul de controler de retea ) tablouri de forta si automatizare pentru pompele de circulatie (in tablou se vor monta controlerele )

Controlerele tip BCU pot functiona independent sau conectate la un calculator central. Pentru fiecare unitate tip BCU se realizeaza programarea specifica, tinand cont de fiecare din sistemele integrate. Cu ajutorul interfetei de operare (display-ul LCD) se pot vizualiza si modifica parametrii din toate instalatiile conectate in BCU (centrala de frig, 2 centrale de tratare aer, 60 ventiloconvectori) . Modemul telefonic integrat va permite accesul rapid, de la distanta, al echipei de interventie la sistemul respectiv in cazul unei defectiuni intervenite. Acelasi controleru BCU necesar pentru controlul centralei de frig, asigura si functia de controler de retea si permite supravegherea celorlalyte instalatii din cladire (cele 2 CTA si 60 ventiloconvectoare). Comunicatia cu nivelele inferioare (carduri de comunicatie si regulatoare locale ale diverselor echipamente si sisteme din cladire ce trebuiesc monitorizate) poate fi realizata prin protocoale specifice, proprietare TRANE (TCI _ trane Communication Interface care asigura un numar mai mare de informatii)
16

sau prin protocol standardizat LON. Comunicatia cu un nivel superior (calculator dispecer, prevazut cu programe software specializate) se realizeaza prin protocolul standardizat BACnet/ IP sau Ethernet. Principalele obiective urmarite in procesul de automatizare si control al unei centrale de frig: asigurarea unei temperaturi constante de agent frigorific in functie de necesarul termic al cladirii repunerea in functiune a chilerelor dupa defectele aparute rotirea chillerelor atat in vederea asigurarii unei uzuri uniforme (egalizarea timpilor de functionare) precum si pentru verificarea permanenta a starii de functionare optimizarea consumurilor de energie electrica Functii de control Programul de aplicatie introdus in controlerul BCU va permite realizarea urmatoarelor functii de control pentru centrala de frig :
1.

Programarea sistemului - activarea chillerelor pe baza unui program orar, a unei temperaturi

ambiante /exterioare si necesar termic. O intrare de suprascriere va permite operatorului sa intervina manual in functionarea sistemului.
2.

Secventa de pornire a chillerelor activarea / dezactivarea pompelor de circulatie si

chillerele tinand cont de incarcarea chillerelor aflate in functiune, dupa cum se detaliza in secventa de cascadare.
3.

Controlul cascadarii Pornire / Oprire chilere - Aplicatia software va fi protejata printr-o parola,

care va ce va permite accesul operatorului la reglarea temporizarilor necesare pentru cerintele de adaugare sau oprire in vederea evitarii pornirilor prea dese ale chillerelor. Criteriile de adaugare si oprire a chillerelor vor fi controlate astfel: a. Controlul activarii unui chiller suplimentar se va baza pe setpointul apei racite a sistemului si pe temperatura apei racite produse b. Controlul opririi unui chiller se va baza fie pe ecartul de temperatura al sistemului fie pe temperatura tur apa racita, dupa cum va fi selectat de catre operator.
4.

Rotirea chillerelor Operatorul va avea posibilitatea de a desemna chillerele normale, de

baza, de varf si de permutare (swing) pentru a creste eficienta energetica a sistemului si pentru egalizarea timpilor de functionare a chillerelor. Va fi posibila rotirea / permutarea manuala sau automata a cascadarii chillerelor. Timpul de permutare poate fi reglat de catre operator.
5.

Chiller Soft Start Softwareul regulatorului centralei de frig va permite un timp de incarcare

reglabil de catre utilizator pentru momentul pornirii sistemului, in vederea limitarii consumului de energie electrica din perioada de intrare in regim a instalatiei
6.

Afisarea starii sistemului se furnizeaza toate starile de functionare din sistem. Afisarea va Diagnosticare / Protectie Programul controlerului BCU integreaza toate diagnozele

include toate punctele de date indicate in lista de puncte de date

7.

individuale ale chillerelor in sistemul de luare a deciziilor de control a functiilor centralei. Deasemenea programul are posibilitatea de a desemna chillrele ca fiind in modul de intretinere (deci incapabile sa participe in procesul de cascadare) pentru a se evita generarea de alarme
8.

Sistem de securitate Sistemul de control al centralei de frig va permite realizarea unui

sistem de securitate stabilit pentru mai multe nivele de utilizatori, cu posibilitatea de alegere a
17

urmatoarelor functiuni; a) b) c) d)
9.

Vizualizarea starilor echipamentelor din centrala de frig Modificarea starilor din centrala de frig Vizualizarea setpointurilor din centrala de frig Modificarea setpointurilor din centrala de frig

Indicarea Alarmelor La nivelul BCU vor fi afisate alarmele aparute in sistem precum si Repunerea in functiune dupa defect de chiler La sesizarea unui defect al unui chiller

mesajele de alarma individuale ale fiecarui chiller / echipament

10.

softwareul controllerului centralei de frig va decupla chillerul si pompa respectiva si va initia imediat secventa de pornire a chillerului urmator din secventa de cascadare. Programul controlerului va decupla chillerele (dupa un numar de incercari reglabil de catre operator) daca toate chillerele au fost detectate ca fiind defecte.
11.

Repunerea in functiune dupa Cadere de Tensiune - Capacitatea de revenire rapida dupa o

cadere de tensiune va readuce centrala de frig in ultima stare (avuta inaintea caderii de tensiune) cat mai repede posibil dupa ce se realimenteaza controlerul. Principalele Informatii monitorizate prin cardurile de comunicatie tip TCI ale fiecarui chillere sunt urmatoarele: - temperatura exterioara - temperatura tur si retur chiller - temperatura setpoint apa racita - stare chiller (pornit / oprit) - stare sesizor de curgere (activ / oprit) - capacitate de racire chiller - alarma generala chiller - comanda activare (enable) pompa de circulatie agent termic prin chiller - curent absorbit chiller - mod de functionare chiller (activare BMS_activare manuala) - comunicatie chiller (stabilit_deconectat) - temperatura refrigerant la intrarea in compresorul - temperatura ulei compresor - curent absorbit de compresorul - nr ore de functionare compresor - stare compresoare (pornit_oprit) - presiune refrigenrant intrare in condensator - temperatura refrigerant la iesirea din condensator - stare ventilator circuit condensator - debit aer ventilatoare circuit - valoare de limitare a curentului absorbit de chiller (necesar pentru delestare) - presiune refrigerant pe evaporator
18

- temperatura refrigerant la iesirea din evaporator circuit - reset automat chiller (autodiagnoza) - reset automat - reset manual necesar de la tabloul chillerului pentru circuit - timp minim de functionare atribuit chillerului - timp minim de oprire necesar pentru chillerul Principalele Informatii ce trebuie monitorizate de catre controlerele liber programabile, cu comunicatie standardizata LON sunt urmatoarele: - temperatura apa racita tur comun chillere - temperatura apa racita distribuitor catre consumatori - temperatura apa racita colector de la consumatori - temperatura apa racita retur comun catre chillere - temperatura apa in by-pass intre distribuitor si colector - semnalizare lipsa apa in instalatie - presiune apa pe distribuitor - temperatura retur circuit ventiloconvectori - temperatura retur circuit baterii de racire CTA Informatiile monitorizate pentru fiecare pompa de circulatie (circulatie agent termic prin chiller, circulatie apa racita la consumatori) sunt urmatoarele: - mod de functionare pompa (manual 0- automat) - stare pompa (pornit _ oprit ) - defect pompa (normal_alarma) comanda pompa (activare : pornit _ oprit) Toate informatiile din controlere vor putea fi vizualizate atat local (pe displayul LCD) cat si la dispecerul central al cladirii. Centrala termica Cazanul din centrala termica este echipat cu automatizare proprie cu modul de comunicatie program propriu de mentinere a temperaturii dorite, contorizare a orelor de functionare, lant de elemente de sisguranta, comanda si monitorizare arzator). Temperatura este masurata pe distribuitorul centralei. Temperaturile vor fi masurate cu sonde montate pe turul fiecarui circuit iar reglajul va fi tipul T constant, reglajul se va face prin vanele cu 3 cai atat la CTA cat si la ventiloconvectoare. Pompele de circulatie (circuite de incalzire) vor fi comandate si monitorizate, ca stare de functionare si avarie, (in caz de avarie pompa de rezerva devine activa). Pe returul circuitelor de incalzire se va monitoriza temperatura si se vor transmite alarme pentru temperaturi scazute. Prepararea apei calde menajere va fi controlata de catre automatizarea cazanului si se va transmite la dispeceratul central valoarea temperaturii din boiler si setpointul ACM.

5.4. Instrumente si echipamente utilizate, software si contribuia fiecrui partener. 19

Pentru realizarea proiectului se vor utiliza echipamente de automatizare si control de ultima generatie si anume: controlere liber programabil cu interfata web, module de intrari-iesiri, senzori de temperatura, senzori de presiune, senzori de temperatura, senzori de calitate aer, senzori de umiditate, senzori de nivel, vane cu 2 cai si vane cu 3 cai. Totodata, mai este necesar un software de automatizare, control si management dedicat instalat pe un calculator performant, cu ajutorul caruia sa se vizualizeze datele in timp real si care sa ofere posibilitatea utilizatorului sa genereze grafice, rapoarte si baze de date cu evenimentele si avariile aparute pe anumite perioade de timp.
(Acest punct trebuie sa fie foarte detaliat si bazat pe documentarea privind cercetarile din domeniu. La primul subpunct se va face o descriere a noutatii si a nivelului de interdisciplinaritate al proiectului precum si gradul de complexitate al acestuia. Descrierea stiintifica va cuprinde descrierea solutilor pe care le propuneti pentru realizarea rezultatelor si a obiectivelor propuse, nivelul de complexitate al proiectului, dificultatile de realizare etc.)

6. JUSTIFICAREA PROIECTULUI

Scopul principal al proiectului este acela de a creste performantele energetice, de a imbunatatii confortul ocupantilor si de a reduce emisiile de CO2 din cladiri. Ca si tehnici inovative, proiectul propune implementarea de sisteme de automatizare, control si management de tip BMS in cladiri, cu posibilitatea adoptarii a diferitor principii de automatizare pentru reducerea consumurilor si sporirea confortului si cu avantajul de monitorizare in timp real, local sau de la distanta a parametrilor din instalatiile aferente cladirilor. Conform standardului european EN15232, conditia de incadrare a cladirilor in clasele superioare de eficienta energetica, respectiv clasa A si clasa B o constituie echiparea cladirilor cu sisteme complexe de automatizare, control si management. In conditiile energetice actuale, implementare sistemelor tip BMS reprezinta o reala alternativa in atingerea obiectivelor in ce priveste procentul de economie de energie si de reducere a consumurilor. O problema majora ce ar putea sa apara pe parcursul derularii proiectului o constituie costul ridicat al echipamentelor si lipsa informarii beneficiarilor in ce priveste perioada de timp in care se amortizeaza investitia.
Se va face o prezentare cat mai concreta a: importantei proiectului pentru domeniul de cercetare; noutatii proiectului; relevanei proiectului pentru sectorul/ domeniul respectiv i modul n care se ncadreaz n politica naional n domeniu; viabilitatii i anselor de succes (ipotezele i riscurile care pot aparea in perioada de realizare a proiectului).

7. SCHEMA DE REALIZARE A PROIECTULUI:

Se vor descrie pe larg urmatoarele elemente: etapele proiectului; perioade de timp necesare pentru realizarea etapelor activitati pentru fiecare etapa; rolul i responsabilitile fiecrui partener sau participant in carul fiecarei etape; calendarul de timp (se va prezenta o diagram/ matrice cu elementele necesare pentru fiecare activitate; activitile vor trebui

defalcate pentru a permite identificarea participantilor la proiect si perioadele de timp necesare pentru realizare diferitelor activitati). [Se vor detalia (unde este cazul) aspectele privind: realizarea proiectului n parteneriat; implicarea partenerilor in functie de domeniul de specializare pe care acestia il au, existena i promovarea colaborrilor internaionale n sprijinul realizrii obiectivelor proiectului etc.]

20

Etapele de realizare a proiectului sunt programate pe o perioada totala de 36 de luni si se succed dup cum urmeaz:

Etapa 1 Documentare, studii si analize

(3 luni) va cuprinde: activitati de documentare, prin

culegerea de date tehnice instalatiilor aferente cladirii propuse pentru studiu.

Etapa 2 Concepie (2 luni) cuprinde: alegerea cladirii ce urmeaza a fii studiata din puncte de

vedere energetic,stabilirea instalatiilor ce urmeaza a fii automatizate si alegerea echipamentelor de automatizare .

Etapa 3 Testare si interpretarea datelor (12 luni) se monitorizeaza parametrii instalatiilor n

exploatare, modalitatea de monitorizare si comanda de la distanta si reducerile consumurilor energetice nregistrate.

Etapa 4 Diseminarea rezultatelor (5 luni) in aceasta etapa se vor desfura activiti legate de promovare a noilor instalaii de automatizare, control si management prezentndu-se fiabilitatea n exploatare i creterea performantelor energetice ale cladirilor prin participarea la congrese, conferine, simpozioane, trguri i expoziii. Etape Activiti Data nceput Data finalizare 01.06.2012 30.06.2012 01.06.2012 31.07.2012 01.07.2012 31.08.2012 Parteneri CE P1 P2 CE P1 P6 CE P1 P7,P8 CE P1 P2 P3 CE A1.5: Alegerea softului BMS care va monitoriza eficienta energetica a instalatiilor 01.08.2012 31.08.2012 P1 P2 P3

A1.1: Colectarea datelor tehnice ale amenajrii A1.2: Documentarea privind exploatarea cladirii de la constructie i pn n prezent A1.3: Documentarea privind caracteristicile Etapa 1 Documentare, studii si analize A1.4: Determinarea numrului de rapoarte si durata in timp a acestora instalaiilor de automatizare existente pe pia

01.07.2012 30.08.2012

Etapa 2 Concepie

A2.1: Alegerea cladirii ce urmeaza a fii dotata cu sistem de tip BMS A2.2: Stabilirea instalatiilor ce urmeaza a fii automatizate

01.09.2012 15.09.2012 16.09.2012 30.09.2012

P4 P5 P4 P5
21

A2.3: Alegerea sistemului de automatizare ce urmeaza a fii utilizat A3.1: Determinarea parametrilor de funcionare a instalaiilor A3.2: Determinarea principiilor optime de automatizare a instalatiilor A3.3: Determinarea n teren a nsuirilor Etapa 3 Testare si interpretare a datelor specifice ale cladirii A3.4: Monitorizarea si comanda instalatiilor prin softul de comanda de la distanta A3.5: Se analizeaz economisirile de energie pe diferite strategii de automatizare utilizate A4.1: Se publica o carte cu privire la Etapa 4 Diseminare a rezultatelor cercetrile dezvoltate n timpul proiectului si articole in reviste de specialitate A4.2: Se prezint sistemul la manifestri tehnico-stiintifice specifice din domeniu

01.10.2012 31.10.2012 01.11.2012 -31.08.2013 01.11.2012 -31.08.2013 01.11.2012 -31.08.2013 01.11.2012 -31.08.2013 01.12.2012 -31.12.2013

P4,P5 P7,P8 CE P7,P8 CE P4,P5 CE P4,P5 P1 P5 P6 CE P4, P5 CE

01.01.2014 31.05.2014

P1,P2,P3 P4,P5 CE P1,P2,P3 P4,P5

01.01.2014 31.05.2014

Rolul i responsabilitile fiecrui partener pentru realizarea proiectului au fost definite astfel nct s se ating obiectivele propuse eficient si in timpul stabilit. Partenerii CE, P1, P2, P3, P4, P5, P6, P7, P8 vor oferi suport tehnic dup cum urmeaz:

CE Colectivul de Electrotehnica din cadrul Departamentului de Inginerie Electrica in Constructii si Instalatii, Facultatiea de Instalatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti: pentru documentare, analiza, interpretarea rezultatelor

P1 Institutul de Proiectare-Cercetare in automatizari IPA Bucuresti, P2 Banca Nationala Unitatea de Management a proiectului, P3 Schneider Electric Romania: pentru documentare, supraveghere prin detectie satelitar, diseminare;

P4 Automatica Bucuresti, P5 SC Instalatii HVAC: pentru etapa de conceptie, testare si interpretarea rezultatelor si diseminare; P6 Departamentul de Proiectare si Cercetare in Constructii: documentarea privind exploatarea constructiilor si instalatiilor; P7 Siemens Romania, P8 Honeywell Romania: pentru furnizarea de caracteristici tehnice ale diverselor echipamente de automatizare existente dar si verificarea sau determinarea n exploatare a acestor parametrii.
22

8. REZULTATELE, MODUL DE VALORIFICARE AL REZULTATELOR, MODUL DE DISEMINARE Estimarea rezultatelor cuantificabile:

Rezultatele ateptate
Cresterea confortului in cladiri; Reducerea consumului de energie electrica; Reducerea consumului de energie termica; Sporirea securitatii ocupantilor cladirilor; Reducerea emisiilor de CO2

Beneficiile preconizate
Scaderea costului de intretinere al cladirilor; Cresterea calitatii serviciilor de mentenanta in cladiri; Protejarea mediului inconjurator datorita reducerii emisiilor de CO2; Oferirea beneficiarilor si administratorilor cladirii de a-si monitoriza si controla de la distanta cladirile si de a genera rapoarte si grafice in ce priveste consumul energetic si functionalitatea instalatiilor.

Modul de valorificare n cadrul activitilor proiectului, a rezultatelor intermediare, pe etape si a celor finale
Valorificarea rezultatelor intermediare din fiecare etapa / activitate se va face imediat prin prelucrarea si aplicarea lor de ctre grupul de specialisti ai proiectului, sub coordonarea responsabilului stiinfific si directorului de proiect, n etapa / activittile urmtoare ale proiectului. De asemenea, rezultatele obtinute (rezultate intermediare) vor fi incluse intr-o carte, urmnd a fi puse la dispozitia mai multor administratori si dezvoltatori imobiliari dar si la firmele productoare de echipamente de automatizare iar rezultatele finale ale proiectului vor putea fi implementate n proiecte la scara real prin utilizarea lor n toate tipurile de constructii.

Modalitile prin care rezultatele vor fi diseminate

Rezultatele obinute n urma cercetrilor efectuate vor putea fi diseminate n cadrul manifestrilor stiintifice nationale, a reuniunilor organizate de Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului sau prin prezentarea n cadrul expozitiilor de prezentare a tehnologiilor de automatizare moderne. Se va scrie o carte ce va include rezultatele semnificative ale activittilor proiectului. Se va construi un site pe internet unde vor putea fi urmrite progresele chiar de la nceputul proiectului. De asemenea vor fi publicate articole in diverse reviste de specialitate si in cadrul anumitor site-uri de profil. Se va oferi noilor utilizatori suportul tehnic pentru implementarea in practica a sistemelor de automatizare, control si management pentru cladiri de tip BMS.

Precizri privind repartizarea drepturilor de proprietate intelectual i/sau industrial i comercial

ntre partenerii la proiect, n conformitate cu legislaia n vigoare.

Rezultatele proiectului de cercetare rmn n proprietatea unittilor participante n raport cu contributia acestora la realizarea proiectului. Drepturile de proprietate intelectual obtinute n cadrul proiectului se repartizeaz n acord cu contributia partenerilor la realizarea acestora, cu exceptia drepturilor de proprietate intelectual ce deriv din aplicarea brevetelor de inventie, care revin titularilor acestor brevete, asa cum este specificat n acordul de parteneriat.

23

(Vor fi prezentate atat rezultatele estimate intermediare cat si cele finale ale proiectului. Rezultatele trebuie sa fie cuantificabile si masurabile, deci cat mai concrete cu putinta. Valorificarea se poate face prin transferarea rezultatelor, in scopul utilizarii la diferite institutii publice, prin dotarea unor laboratoare didactice si de cercetare, prin vanzarea drepturilor de multiplicare sau de utilizare a unora din rezultate, prin vanzarea catre diversi beneficiari a rezultatelor. Diseminarea trebuie sa se faca pe scara larga prin utilizarea diferitelor instrumente de diseminare: publicatii de articole sau de carti, participarea la conferinte, sustinerea de cursuri de instruire etc.)

8. IMPACTUL TEHNIC, ECONOMIC SI SOCIAL

Echiparea instalatiilor electrice, instalatiilor HVAC si instalatiilor de securitate din cadrul cladirilor comerciale, administrative si rezidentiale va avea un impact pozitiv imediat asupra revitalizrii sectorului de constructiilor prin eficientizarea acestora n special datorit reducerii costurilor cu consumurile de energie electrica si energie termica si a costurilor serviciilor de mentenanta. Astfel, prin adoptarea strategiilor de automatizare optime studiate in acest proiect, perioada de amortizare a investitiei in ce priveste echipamentele HVAC si echipamentele de automatizare va fii mult mai redusa. Dotarea cladirilor cu sisteme de tip BMS ar trebui sa conduca la scaderea semnificativa a costurilor cu consumul energetic al cladirilor si totodata scaderea pretului serviciilor de mentenanta. Datorita ultimelor norme europene in vigoare, dotarea cladirilor cu sisteme de automatizare, control si management cat mai complexe si mai performante vor conduce la incadrarea constructiilor in primele clase energetice, respectiv clasaA si clasaB. Acest lucru va fii benefic pentru marii dezvoltatori datorita impozitelor mult mai scazute pentru aceste categorii de cladiri. Cu ajutorul software-ului de management al cladirii, administratorii si beneficiarii pot sa isi preconizeze un buget in ce priveste costurile de intretinere sau costurile energetice pentru o perioada urmatoare de timp. Folosind principii de automatizare adecvate, cladirile vor avea un impact negativ cat mai redus asupra mediului inconjurator, principalul factor poluant in sectorul constructiilor fiind emisiile de CO2. Sistemele BMS, in concordanta cu strategii de automatizare bine elaborate duc la scaderea emisiilor de CO2 cu pana la 35%. Astfel, in viitorul apropiat vom putea vorbi de noul concept aparut in acest sector, mai precis de conceptul de Cladiri Verzi. Proiectul va avea un impact pozitiv si asupra companiilor decare furnizeaza servicii de mentenanta, aceste servicii fiind mult mai precise si rapide datorita monitorizarii in timp real al instalatiilor aferente cladirilor si dotorita bazei de date ce contine toate evenimentele inregistrate pe o perioada bine definita de utilizator.
Se prezinta impactul tehnic, economic, social i asupra mediului pe care l pot avea rezultatele proiectului (impactul se poate defini prin condiii mai bune de munc i via, inclusiv sntate, oportuniti pentru nvmnt i perfecionare, creare de noi locuri de munc, conservarea mediului i a resurselor naturale pe cale de dispariie oportuniti de transfer tehnologic, n special n regiuni mai puin dezvoltate i/sau pentru dezvoltare regional i rural etc.)

10. MANAGEMENTUL PROIECTULUI

Managementul proiectului va fi asigurat de ctre unitatea coordonatoare (CE) Colectivul de Electrotehnica, Departamentul de Inginerie Electrica in Constructii si Instalatii din cadrul Facultatii de Instalatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, asigurnd controlul si monitorizarea realizrii obiectivelor etapelor si ale proiectului, inclusiv ale indicatorilor economici. Managementul proiectului se va executa prin intermediul: acordurilor scrise intre parteneri, comunicrilor electronice n timp real, sedintelor

24

de lucru (formale si informale) la sfrsitul fiecrei activitti n parte, la care va fi prezent ntregul consortiu al proiectului, indiferent de faza, avizrilor interne n cadrul proiectului. n vederea desfsurrii activittilor economice si tehnice comune pentru realizarea proiectului s-a constituit un Comitet de Proiect condus de ctre Directorul de proiect si care va cuprinde Responsabili de proiect pentru fiecare partener n parte. ntlnirile comitetului vor avea loc periodic (minim de doua ori pe etapa, la nceputul si cu o lun nainte de finalizarea fiecrei etape) si ori de cte ori este necesar. Se vor analiza rezultatele obtinute n cadrul fiecrei activitti, urmnd a fi stabilite eventuale detalii, corectii si corelri pentru activittile urmtoare. Se vor efectua analize restrnse lunare pentru rezolvarea problemelor particulare, observatiile fiind comunicate n scris Directorului de proiect. Conducerea si coordonarea ntregii activitti va fi asigurat de ctre (CE) Colectivul de Electrotehnica, Departamentul de Inginerie Electrica in Constructii si Instalatii din cadrul Facultatii de Instalatii Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti. Directorul de proiect si Responsabilii de proiect ai fiecrui partener au obligatia organizrii eficiente a activittii de cercetare si asigurarea calittii lucrrilor n unittile proprii. Directorul de proiect va fi n legtura permanent cu Responsabilii fiecrui partener (direct, telefonic si prin e-mail) pentru a putea coordona eficient desfsurarea proiectului si pentru a respecta termenele stabilite. El va tine la curent, cu privire la buna desfsurare a proiectului, Autoritatea Contractant, dup metodologia si la momentele stabilite de comun acord. Directorul de proiect va elabora un plan de lucru, un calendar de termene, bugetul, metodele de management ce se vor folosi si modul de evaluare si monitorizare. Se va urmri respectarea programului de desfsurare a activittilor, modul de efectuare a cheltuielilor, calitatea lucrrilor si a rezultatelor obtinute. El va lua masurile specifice de corectare n cazul n care se vor ivi nereguli n respectarea atributiilor de ctre parteneri, n vederea corectrii si reabilitrii imediate a proiectului.
Se va prezenta modul de organizare al echipei proiectului, metodele/ modalitatile de conducere, coordonare i comunicare pentru realizarea proiectului, n acord cu cerinele Planului de realizare a proiectului.

12. DESCRIEREA RESURSELOR NECESARE PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI

Se vor aprecia (foarte relativ) si prezenta sub forma unui tabel: necesarul de resurse umane si nivelul de calificare al acestora; necesarul de resurse materiale (echipamente de laborator sau de cercetare, instrumente informatice, consumabile etc.,) necesarul de resurse financiare; modul de alocare i de utilizare a resurselor, n funcie de obiectivele proiectului conform cu etapele/ fazele de realizare propuse.

25

Plan de realizare Doctorand Domeniul de cercetare Hebean Florin-Adrian Ingineria Instalatiilor Acronimul proiectului Directia de cercetare EFICBMS Mediu

PLANUL PENTRU REALIZAREA PROIECTULUI:

CRESTEREA PERFORMANTELOR ENERGETICE ALE CLADIRILOR SI REDUCEREA EMISIILOR DE CARBON PRIN IMPLEMENTAREA SISTEMELOR DE TIP BMS

Structur cadru

Anul 2012

Etape/Faze
Etapa I:

Obiective culegerea de date prinvind tipul cladirii si a caracteristicil or acesteia cunoasterea instalatiilor propuse pentru studiu

Activitati
Act.1.1:

Durata

Parteneri

Rezultate

Indicatori

Resurse umane

Necesar resurse din care Resurse Resurse materiale financiare

Documentare, studii si analize

Colectarea datelor tehnice ale amenajrii

Act.1.2:

30 zile

CE, P1, P2

3 cercetatori

2 laptopuri

1500 lei

Stabilirea instalatiilor ce urmeaza a fii automatizate

60 zile

CE, P1, P6

4 cercetatori

echipament de santier

1000 lei

26

alegerea celor mai performante echipamente BMS

Act.1.3: Documentare a prinvind caracteristicil e instalatiilor de automatizare existente pe piata Act.1.4: Determinarea numarului de rapoarte si durata in timp a acestora Act.1.5: Alegerea softului BMS care va monitoriza eficienta 27eneficia a instalatiilor Act.2.1: Alegerea cladirii ce urmeaza a fii dotata cu sistem de tip BMS

60 zile

CE, P1, P7, P8

2 cercetatori

reviste si publicatii de specialitate

1200 lei

stabilirea necesarului de grafice si rapoarte necesare

60 zile

CE, P1, P2, P3

2 cercetatori

reviste si publicatii de specialitate, laptop

600 lei

alegerea unui soft de management pentru cladiri cat mai complex 2012 2013 Etapa II: Conceptie stabilirea cladirii ce urmeaza a fii studiata

30 zile

CE, P1, P2, P3

2 cercetatori

reviste si publicatii de specialitate

700 lei

15 zile

P4 P5

2 cercetatori

echipament de santier, reviste si publicatii de specialitate

600 lei

27

alegerea instalatiilor HVAC si electrice care ureaza a fii studiate alegerea unui sistem sistem BMS cat mai performant 2012 2013 Etapa III: Testare si interpretare a datelor obtinerea de specificatii prinvind instalatiile in studiu alegerea strategiilor de automatizare date masurate prinvind instalatiile in studiu

Act.2.2: Stabilirea instalatiilor ce urmeaza a fii automatizate Act.2.3: Alegerea sistemului de automatizare ce urmeaza a fii utilizat Act.3.1: Determinarea parametrilor de functionare a instalatiilor Act3.2: Determinarea principiilor optime de automatizare a instalatiilor Act.3.3: Determinarea in teren a insusirilor 28enefici ale cladirii

15 zile

P4 P5

2 cercetatori

echipament de santier, reviste si publicatii de specialitate echipament de santier, reviste si publicatii de specialitate echipament de santier, echipament e de masurare echipament de santier, publicatii de specialitate, echipament e de masurare echipament de santier, echipament e de masurare

600 lei

30 zile

P4, P5, P7, P8

2 cercetatori

600 lei

10 luni

CE P7,P8

5 cercetatori

2000 lei

10 luni

CE P4,P5

5 cercetatori

2200 lei

10 luni

CE P4,P5

5 cercetatori

2000 lei

28

obtinerea de date in timp real pentru realizarea de grafice si statistici analiza si comparatia rezultatelor pentru a vedea performantel e energetice

Act.3.4: Monitorizarea si comanda instalatiilor prin softul de comanda de la distanta Act.3.5: Se analizeaza economisirile de energie pe diferite strategii de automatizare utilizate Act.4.1: Se publica o carte cu privire la cercetrile dezvoltate n timpul proiectului si articole in reviste de specialitate Act4.2: Se prezint sistemul la manifestri tehnicostiintifice specifice din domeniu

10 luni

P1, P5, P6

2 cercetatori

laptop, imprimanta

2000 lei

9 luni

CE P4,P5

5 cercetatori

laptop, imprimanta

3000 lei

informarea persoanelor in domeniu Etapa IV: Diseminare a rezultatelor informarea potentialilor 29eneficiary ai proiectului

5 luni

CE P1,P2,P3 P4,P5

5 cercetatori

laptop, imprimanta

10000 lei

2013

5 luni

CE P1,P2,P3 P4,P5

5 cercetatori

laptop, imprimanta, videoproiect or

5000 lei

29

GRAFICUL DE REALIZARE AL PROIECTULUI

2012
Luna / Activitate A1.1 A1.2 A1.3 A1.4 A1.5 A2.1 A2.2 A2.3 A3.1 A3.2 A3.3 A3.4 A4.1 A4.2 Etape 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 1 2 3 4 5

2013
6 7 8 9 11 12 1 2 3 4 5 6

2014
7 8 9 10 11 12

EtI

Et II

Et III

Et IV

Doctorand, Hebean Florin-Adrian

30