S.O.S NATURA!!

Starea pacientului este foarte grava.Simptomele sunt numeroase.Respiratia e urat mirositoare.Are febra mai mare ca oricand.Eforturile de a-i face temperatura sa scada raman fara rezultat.In lichidele organismului sa gasit otrava.Noi simptome apar in fiecare minut.In cazul unui pacient obisnuit,medicii ar spune ca,probabil,boala pacientului conduce sigur spre moarte si ar incerca sa-i aline suferinta in ultimele zile. y DAR PACIENTUL NU E UN OM,E CHIAR PLANETA NOASTRA!
y

Este poluarea o boal incurabil a planetei P mnt ?

A POLUA:A face ca aerul, apa sau mediul de via s devin nocive din cauza materiilor chimice reziduale, a de eurilor industriale, a gazelor de e apament etc.; a vicia; a infecta.

Principalele forme de poluare

y

Poluarea aerului se refera la introducerea substantelor chimice si particulelor in atmosfera. Substantele uzuale variaza de la monoxid de carbon pana la oxizi de nitrogen si sunt produse in urma proceselor industriale si a consumului de carburant de catre automobile.

Poluarea apei se refera la deversarea in apele curgatoare sau balti de substante contaminante, cel mai adesea rezultate in urma unor procese industriale.

Poluarea solului principalele substante care polueaza solul sunt hidrocarburile, metalele grele, ierbicide, pesticide.

Contaminarea radioactiva rezultata in urma testelor nucleare, accidentelor nucleare sau pur si simplu rezultata in urma exploatarii centralelor nucleare. Este cea mai moderna forma de poluare, aparuta in secolul XX.

Poluarea fonica apare indeosebi in zonele urbane aglomerate sau in aproprierea aeroporturilor, soselelor si zonelor industriale Poluarea cu lumina apare tot in zonele urbane aglomerate Poluarea vizuala este o forma mai putin nociva, dar care are un impact vizual semnificativ. In aceasta categorie intra banerele outdoor, panourile publicitare, cablurile aeriene etc Poluarea termala este schimbarea temperaturii apelor ca urmare a influentei umane precum folosirea apelor pentru racirea instalatiilor industriale.

Efectele dezastruoase ale poluarii

y

Smogul este un amestec de ceata solida sau lichida si particule de fum formate cand umiditatea este crescuta, iar aerul este atat de calm incat fumul si emanatiile se acumuleaza langa sursele lor. Smogul reduce vizibilitatea naturala si adesea irita ochii si caile respiratorii, si se stie ca este cauza a mii de decese anual. In asezarile urbane cu densitate crescuta, rata mortalitatii poate sa creasca in mod considerabil in timpul perioadelor prelungite de expunere la smog, mai ales cand procesul de inversie termica realizeaza un plafon de smog deasupra orasului.

Disparitia stratului de ozon:Stratul de ozon este o regiune a atmosferei de la 19 pana la 48 km altitudine. Ozonul se formeaza prin actiunea razelor solare asupra oxigenului. Aceasta actiune are loc de cateva milioane de ani, dar compusii naturali de azot din atmosfera se pare ca au mentinut concentratia de ozon la un nivel stabil. Concentratii ridicate la nivelul solului sunt periculoase si pot provoca boli pulmonare. Cu toate acestea insa, datorita faptului ca stratul de ozon din atmosfera protejeaza viata pe Pamant de radiatiile solare, acesta este de o importanta critica.

Ploaia acida este un tip de poluare atmosferica, formata cand oxizii de sulf si cei de azot se combina cu vaporii de apa din atmosfera, rezultand acizi sulfurici si acizi azotici, care pot fi transportati la distante mari de locul originar producerii, si care pot precipita sub forma de ploaie. Ploaia acida este in prezent un important subiect de controversa datorita actiunii sale pe areale largi si posibilitatii de a se raspandi si in alte zone decat cele initiale formarii. Intre interactiunile sale daunatoare se numara: erodarea structurilor, distrugerea culturilor agricole si a plantatiilor forestiere, amenintarea speciilor de animale terestre dar si acvatice, deoarece putine specii pot rezista unor astfel de conditii, deci in general distrugerea ecosistemelor.
y

Topirea ghetarilor este o consecinta a incalzirii globale si a efectului de sera.Din aceasta cauza nivelul marilor si al oceanelor creste constant.Dar ghea a nu este doar un peisaj. Face parte din biologia fiec rei f pturi care tr ie te aici. Pe tot parcursul anului, dar n special prim vara, ur ii-polari hoin resc i vneaz pe ghea . Focile se odihnesc i i nasc puii pe ghea . Balenele comune, uria e, sosesc ca ni te escadroane de submarine pentru a se hr ni cu amfipode i copepode. Delfinii-albi i narvalii li se al tur i vneaz cod-arctic, care, n stadiul de alevini, se ascunde n cr p turile sub iri ct degetul din ghea . Arctica f r ghe uri e de neimaginat.

y y

nc lzirea global este cre terea continu a temperaturilor medii nregistrate ale atmpsferei n imediata apropiere a solului, precum i a apei oceanelor, constatat n ultimele decenii. Temperatura medie a aerului n apropierea suprafe ei Pamantului a crescut n ultimul secol cu 0,74 0,18 C nc lzirea global este, conform observa iilor, un fapt incontestabil. Comunitatea tiin ific admite c principala cauz a nc lzirii globale este cre terea concentra iei de CO2 din atmosfer ca rezultat al activitat ii umane. Efectele nc lzirii globale degradeaz calitatea vie ii pe P mnt. Omenirea poate i trebuie s ia m suri pentru oprirea contribu iei sale la nc lzirea global .

Efectul de ser este procesul prin care atmosfera capteaz o parte din energia solar , nc lzind P mntul i modernd clima. Exper ii n domeniul climatic sunt de p rere c o cre tere a nivelului gazelor cu efect de ser , cre tere provocat de activit ile umane, accentueaz n mod artificial efectul de ser , ducnd la cre terea temperaturilor globale i dereglnd clima.

Disparitia speciilor de animale si plante: Biodiversitatea este o tema prioritara, care ne priveste pe toti. In zilele noastre, pamantul se confrunta cu o reducere fara precedent a biodiversitatii sale. Alaturi de schimbarile climatice, aceasta este una dintre cele mai mari provocari la care este supusa planeta noastra.

Biodiversitatea inseamna totalitatea modalitatilor prin care se manifesta viata, cu toate formele ei de existenta si de asociere: diversitatea indivizilor, a speciilor si a ecosistemelor plante, animale, pasari, insecte si habitatul lor natural paduri, oceane, lacuri, rauri, campii etc. Ea ne asigura mancarea sanatoasa, aerul proaspat si apa curata.Va puteti imagina viata fara paduri, fara cantecul pasarilor sau fara plante? Ar fi foarte trist.

DISPARITIA ESTE DEFINITIVA!

y

Europa gazduieste circa 200.000 de specii de animale si de plante. 335 de specii de vertebrate risca sa dispara; printre ele se numara linxul iberic, ursul brun si toate mamiferele marine. Amenintate cu disparitia sunt si 43%dintre speciile de pasari, 45% dintre speciile de fluturi, 30% dintre amfibieni, 45% dintre reptile si 52% dintre pestii de apa dulce. Circa 800 de specii de plante din Europa sunt in pericol. Acestea ar putea constitui surse de hrana, de medicamente si tratamente noi, de materii prime in biotehnologie, dar, daca dispar, nu vom sti niciodata cat de utile ar fi putut sa fie.

Cine cauzeaza toate aceste dezastre? dezastre?

y

Noioamenii.Desi se crede ca suntem cele mai inteligente fiinte de pe planeta,suntem singurii care isi distrug mediul de viata!

Ce putem face?
La prima vedere concluzia ar fi dramatica:nu mai putem face nimic.Dar sa nu ne grabim! y Schimb rile m runte pot avea efecte foarte mari. Iat cum po i contribui la limitarea schimb rilor climatice: -Nu l sa televizorul, calculatorul sau telefonul n a teptare. Un televizor consum 45% din energia total n pozi ia n a teptare. -Folose te becuri eficiente din punct de vedere energetic i stinge luminile atunci cnd ie i. Nu economise ti numai energie, ci i bani. - Nu l sa nc rc torul de la telefonul mobil n priz dup ce telefonul s-a nc rcat. Astfel se risipe te 95% din electricitate.
y

-Economise te apa cald f cnd du n loc de baie - se consum de patru ori mai pu in energie. -Ma inile sunt sursa a 12% din emisiile de CO2 din UE. Folose te transportul public. Mersul pe biciclet sau pe jos reprezint op iuni i mai s n toase i mai ieftine.

AVEM UN SINGUR PAMANT! SA-L SAPROTEJAM!!

Surse:http://www.natgeo.ro http://www.ecomagazin.ro http://ro.wikipedia.org Revista Treziti-va (22 Noiembrie 2003) Imagini:http://www.google.com