P. 1
c1. Dezvoltarea Psihomotorie a Copilului

c1. Dezvoltarea Psihomotorie a Copilului

|Views: 49|Likes:
Published by tzushka_vip

More info:

Published by: tzushka_vip on Feb 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PPT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/10/2012

pdf

text

original

Dezvoltarea psihomotorie a copilului. Dezvoltarea limbajului în ontogenez .

EF LUCR RI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ÄGR.T. POPA´ IA I
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa Iasi ©Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Componentele de baz ale psihomotricit ii reprezint cheia pentru analiza comportamentului motor, deoarece în activit ile corporale, dominanta o reprezint latura motric . Conduitele motrice structurate pe trei trepte: conduite motrice de baz , conduitele neuromotrice conduitele perceptiv-motrice fundamentale în dobândirea unor scheme motorii cu un grad ridicat de complexitate. Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntar a ac iunilor privite prin prisma inten iei i a orient rii c tre un scop i prin mecanismele de coordonare i control.

Expresia motric pune în valoare eficien a conduitelor prin adaptarea comportamentului la obiectivele propuse.

Comunicarea motric ofer copilului condi ii optime pentru a reu i s poarte un dialog cu sine i cu ambian a.

Realizarea motric concretizeaz achizi ii pe plan motric, exprimate prin praxii.

Func ia motric grupeaz :

tonusul, dezvoltarea muscular i psihomotricitatea.

. (2) praxiile sau leg tura ideo-motric în care execu ia depinde de experien ele motrice anterioare care vor produce leg turi neuroreprezentarea mental va elibera i va pune în mi care motorii unele praxii vor deveni stereotipe.Distingem trei tipuri de mi c ri: A. actul motor voluntar substratul anatomic divizeaz actul motor în cinci etape: (1) reprezentarea mental sau psihomotric se ob ine cu ajutorul memoriei vizuale. tactile. situat în zona prefrontal . labirintice. kinestezice.

Aceast schem nu ine cont de reglarea neuromotric . (5) execu ia motric rezultatul final al acestui proces de reglare. cortical i mai ales la nivelul centrilor automatici. Ea se face la nivel medular. . Aceast reglare este indispensabil asigur rii gesturilor armonice i eficace. Ea se realizeaz la nivel muscular datorit excita iilor i inhibi iilor sistemului nervos.(3) impulsul motric voluntar sau neuromotricitatea mi c rile elaborate de reprezentarea mental . iar prin intermediul hipofizei. cu sistemul hormonal. sistemul neuromotor este în leg tur cu sistemul simpatic i parasimpatic. declan eaz (4) reglarea motric prin adaptarea automat a tonusului muscular.

execu ia motric neuro-muscular .B. nervii spinali controleaz mièc rile voluntare . care poate interveni în momentul în care automatismele sunt perturbate pentru a asigura armonia acestora. reglarea automatic . mi c rile automate se realizeaz f r interven ia con tiin ei. Mi c rile automate sunt mi c ri voluntare din care s-au eliminat primii doi timpi i parcurg trei etape: impulsul motric cerebral.

mi carea reflex implic trei timpi: excita ia motric senzitiv periferic . execu ia motric neuro-muscular . reglarea motric automat .C: mi c rile reflexe lipse te atât interven ia con tiin ei. cât i impulsul motric cerebral corespunde elementelor motrice de baz . Cei trei timpi trec unul în altul prin sc derea progresiv a controlului cortical. .

Cortexul senzorial. cel asociativ frontal i parietal sunt responsabili cu decizia i planificarea mi c rii. cortexul limbic. Zonele corticale i subcorticale legate de motiva ie creeaz impulsul ac iunii. schema sa i proiectul mi c rii. . în func ie de scopul acesteia.La nivel cortical. comanda mi c rii este diferit .

integrarea i finalizarea activit ii motrice. La acest nivel este coordonat imita ia. talamusul. Ansamblul nucleului gri central i cerebel este r spunz tor de programarea motric . .Nucleul gri central. cerebelul sunt sediile strategiei mi c rii. în execu ia i corec ia mi c rilor. Cortexul motor intervine i converte te comanda în indica ii foarte detaliate privitor la for a i natura mi c rilor dorite. Trunchiul cerebral i m duva spin rii au un rol important în men inerea posturii.

The coordination of motor control . i sistemul efector de unitatea func ional mu chi ± articula ii. substan a reticulat cortex. sistemul reglator un nerv spinal i unul supraspinal cerebel.La producerea mi c rii voluntare. cât i în timpul mi c rii. trei sisteme mari: sistemul informa ional aferen ele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei i planului de mi care.

. Copiii au tendin a de a repeta la infinit ac iunile lor i au o excitabilitate motorie crescut .Piaget exist doi factori care organizeaz mi carea: (1) necesitatea satisfacerii unor cerin e interne i externe. copilul are o activitate psiho-fiziologic care-i marcheaz evolu ia pe plan fizic i psihic. (2) psihicul copilului care incit la ac iunea de asimilare. În etapele dezvolt rii sale. acomodarea la mediu. Caracteristicile sunt legate de iradierea ampl în analizatorul motor care ocup o suprafa mare din scoar a cerebral .

Äreac ia circular ³ leg tura dintre sensibilitate i mi care foarte slab . informa ii care stau la baza evolu iei stadiului urm tor de înv are. Piaget. Prin repetarea exerci iilor reflexe. ase stadii: Stadiul I dureaz de la 7 zile pân la 14 s pt mâni etapa exerci iilor reflexe.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PRIMA COPIL RIE Cel mai pertinent i coerent sistem de periodizare a dezvolt rii cognitive în mica copil rie a fost realizat de J. comportamentul cognitiv se bazeaz pe sisteme de reflexe. nou-n scutul cap t informa ii despre lume.

d din picioare sau î i prive te mâinile foarte des ob inând pl cerea. sursa r spunsului este la nivelul propriului corp. Copilul î i suge degetul mare.Stadiul II între 1 i 4 luni de formare a primelor deprinderi. Reac ia Äcircular primar ³ caracteristic stadiului doi. . primele reac ii de adaptare la mediu a reac iilor reflexe.

În aceast etap .9 luni copilul devine mai preocupat de obiecte i persoane începe s recunoasc caracteristicile obiectelor din mediul înconjur tor. Copilul repet gestul pentru a ob ine acela i efect. .Stadiul III de la 4 luni la 8 . repet schemele anterioare nu este capabil de adaptare. etapa reac iei Äcirculare secundare³.

10 luni c utarea activ a unui obiect disp rut prin îndep rtarea unui corp sub care se ascunde obiectul dorit sunt studiate deplas rile corpurilor i sunt coordonate .Stadiul IV de la 8 luni la 1 an momentul aplic rii i coordon rii schemelor secundare schemele secundare sunt aplicate este vorba tot de o reac ie dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la circular secundar situa ii noi schemele sunt încercate dup dorin Spre 9 .

interferen e i implic ri reciproce apare constan a propriei ac iuni i posibilitatea de a le extinde i aplica sistematic.Stadiul V de la 12 luni la 18 luni stadiul schemelor ter iare în elege rela iile spa iale se constituie definitiv no iunea de obiect. adic . . prin încerc ri i relu ri ale ac iunilor. prin combin ri. la conduitele dobândite pân acum o nou reac ie fundamental reprezentat de Äc utarea de noi mijloace prin diferen ierea schemelor cunoscute³. Schemele motorii determin apari ia deduc iilor. sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi.

Stadiul VI de la 18 la 24 luni etapa inven iei i inova iei apar noi metode i combina ii mintale încearc rezolvarea problemelor prin inventarea unor solu ii spontane. a sistemului muscular. în care actul motor este doar un suport. Se realizeaz astfel forme elementare de simbolizare. la construirea prin joc sau imita ie a unor ac iuni utile. pentru care încercarea i eroarea se realizeaz la nivel de reprezentare Actele i ac iunile complexe impun modific ri din partea organelor de sim . sistemului nervos central i vegetativ. Se trece de la acte globale de manipulare. .

LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA PRE COLAR noi teritorii nervoase sunt mielinizate copilul începe s . ci i unele tr s turi de personalitate . se orienteaz în raport cu sine i se adapteaz la mediul exterior. se stabile te dominan a lateral . Desenul copilului pre colar evolueaz de la stadiul de om cu Ächip de p ianjen³ la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 7 ani Desenul mod de expresie i de comunicare relev nu numai aptitudini intelectuale i practice.i cunoasc propriul corp. Evolu ia psihomotricit ii se poate observa u or prin desen.

. Dezvoltarea scrisului este bazat pe maturizarea sistemului nervos. al dezvolt rii activit ii digitale fine. Înv area i perfec ionarea scrisului solicit o dezvoltare normal a psihomotricit ii pe dou nivele: al dezvolt rii motorii generale care include ansamblul regl rilor tonico-posturale i al coordon rii cinetice.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA COLAR înv area i perfec ionarea scrisului scrisul codificarea fonemelor (literelor) prin semne grafice i în elegerea leg turilor dintre semnele grafice i vorbire. maturizare în care antrenamentul joac un rol important. în care coordonarea oculo-motorie este fundamental .

. a mâinii i a peni ei pe coala de hârtie i a degetelor pe obiectul cu care se scrie. viteza mi c rilor. mi carea grafic în marile sale elemente. ritmul legat de varia iile fine în viteza de mi care care conduce la no iunea de gest.J. ap sarea antebra ului. Ajuriaguerra apreciaz cinci elemente care intervin în motricitatea grafic : pozi ia corpului i atitudinile segmentare. trasarea semnelor i înaintarea cursiv .

cunoa terea lor. lateralitate Cunoa terea Din punct de corpului din vedere punct de perceptivovedere motor: motor: exerci ii de percep ia triere p r ilor realizate corpului. global . progresiv. sub form de jonglarea cu motricitatea joc de diferite fin . no iuni. ± cercul. . ± linia frânt . ± linia. ± spirala.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 2 ani i 6 luni la 4 ani Elaborarea Primele Cunoa terea eu-lui: abord ri ale spa iului motricitatea lateralit ii imediat.

verticale. Structurare spa ial Jonglarea cu no iuni într-un spa iu plan. Äprea târziu³. Orientare temporal Ordinea i succesiunea . m rimilor. urm rirea unui traseu. inventarea unor ritmuri. urm rirea consemnelor ritmice. Grafisme linii orizontale. apoi într-un spa iu tridimensional. mi c rilor.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal cunoa terea diferitelor p r i ale corpului. Ritmuri: mers în ritmul b t ilor tobei. durata intervalelor: perceperea unui timp scurt. Orientare spa iocorporal : cunoa terea direc iilor. b t i în tob . redobândirea unei orient ri dup schimbarea reperelor. cercuri De la 4 la 5 ani . no iunea Äprea devreme³. p trate. Exerci i de reproducere a formelor. Lateralitate Efectuarea unei game foarte mari de exerci ii de lateralitate privitoare la: membrele inferioare i superioare. no iunea de ciclicitate . Semicercuri. reproducerea prin desen a unui personaj. înv area diverselor pozi ii i capacitatea de a le reproduce. lung.

5 fraze (5 ani).Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal recunoa terea i redarea diverselor pozi ii. gesturi de fine e. postur adaptat . Structurare spa ial Din punct de vedere perceptivomotor: acela i tip de exerci ii ca la 4-5 ani. De la 5 la 6 ani . Copiaz buclele duble (6 ani). Scrie numele (5 ani). jocul perechilor Äfamilia³. în func ie de propria lateralitate. reproducerea diferitelor propozi ii pe hârtie. asocierea obiectelor cu diferitele p r i ale corpului. Reproduce o structur ritmic de 4 . Lateralitate Organizarea în spa iu. Grafisme ine creionul corect. Reproduce o structur ritmic cu mai mult de 6 lovituri (6 ani). Orientare temporal St pâne te reperele temporale i începe s cunoasc ora (6 ani). discriminarea vizual a pozi iilor. dar cu un grad mai mare de dificultate. Îi place s deseneze i scrie.

Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 7 la 8 ani Cunoa terea complet a corpului i structurii (7 ani). denumirea ritmic de suple. armonie corect . Apari ia în desen a profilului personajelor (7 ani). Înv area (7 ani).Org Control alt anizarea vizual precis. Echilibru de dreapta i cel pu in 8 Postur stabil. . Abilitate Orientare Cite te ora. Reac ii adaptative la contactul corporal. stânga la unit i (8 ani) adaptat . artistice. cu structur Gesturi gestual . u oar a scrierii. ine creionul corporal i spa ial Reproduce o corect. persoan cu corespunz t Aptitudini siguran i oare a pentru sport automat spa iului unei sau activit i foi.

Orientare temporal corect Perfec iona rea scrisului . Aptitudini i abilit i pentru geometrie. hiperlaxitate/ hipolaxitate. stânga. ambidextru sau dislateralitat e. hipertonie/hi potoniem. Adaptare temporal . Motricitate: tonus muscular echilibrat.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 9 la 12 ani Coordonare dinamic bun . St pâne te reperele fine care in de orientarea în spa iu i î i organizeaz bine activitatea colar . Lateralitatea dominant : dreapta.

registrul s u se diferen iaz primele semne guturale care în foarte scurt semnific buna dispozi ie i senza ia general de timp cap t o anumit tonalitate confort. La 3 luni începe s fie atent la sunetele pe care le produce i pe care le repet . perioada gânguritului.Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la na tere la 3 ani perioada preverbal În primul an de via acumul ri importante care preg tesc func ional i morfologic aparatul logo-fonator. . dovedind pl cerea de a ac iona asupra aparatului fonoarticulator i de a-l exersa. anturajului o stare de La 2 luni. Primele sunete emise de copil sunt ipetele comunic disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuin e.

Äba-ba³ luate adesea de anturaj ca adev rate cuvinte Dup vârsta de 8 luni.Spre luna a 6-a. . Äma-ma³. dup cum o cere momentul. preia i imit modelele oferite de anturaj i repetatele înt riri pe care cei din jur le fac. Äba³. constat ri sau emo ii diferite. Äta³. care ulterior vor fi dublate începutul perioadei de lalalizare apar primele bisilabe: Äpa-pa³. sugerând leg tura dintre respectivele grup ri de silabe i persoane sau obiecte existente în jurul s u. fie dorin e. apar primele silabe Äma³. stadiul Äcuvântului propozi ie³ aceste cuvinte unice pot exprima pe rând. Äta-ta³. Äpa³. situa iile cele mai concrete.

vocabular (bagaj de cuvinte). . sintactic semantic. comunicarea verbal este rezultat i. morfologic. factor activ de stimulare a tuturor proceselor psihice. în acela i timp. Dezvoltarea limbajului se realizeaz concomitent pe mai multe planuri: fonetic.Perioada antepre colar transform limbajul dintr-o leg tur afectiv într-un instrument de comunicare constituie unul dintre aspectele esen iale i caracteristice ale dezvolt rii copilului între 1 i 3 ani.

silabelor i cuvintelor dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente.Perioada antepre colar între 1 i 3 ani Din punct de vedere fonetic are loc dificilul proces de însu ire a capacit ii de articulare a proces care se realizeaz treptat. Este perioada dislaliei Äfiziologice³ no iune ce define te complexul de particularit i ale însu irii articul rii la aceast vârst legat de imaturitatea normal a aparatului fonoarticulator. fonemelor. .

b) Înlocuirea sunetelor. Äg³. silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai simple: Äflumos³ în loc de Äfrumos³. a) Eliziunea (omiterea din cuvânt a unor sunete sau silabe greu sau înc imposibil de realizat). perseverarea. Ä ³. în scopul înlocuirii celor dificil de pronun at): Ävevetul³ în loc de Ä ervetul³ . preferând. d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe. africatele Äc³. de regul . prima sau ultima silab . Cuvintele mai lungi i dificile îl oblig pe copil s se rezume doar la o parte a lor. siflantele Äs³ i Äz³ sau uier toarele Ä ³ i Äj³. apar mai târziu fiind mai dificil de articulat. c) Metateza (mutarea sunetelor i silabelor în cuvânt): Äm lâie³ în loc de Äl mâie³. înlocuirea sunetelor. Sunetele cum sunt Är³. se desprind: eliziunea. Ämolocotiv ³ în loc de Älocomotiv ³. metateza.Ca modalit i i mecanisme.

. interjec ii i onomatopee. marcheaz procesul de delimitare i na terea identit ii. iar folosirea pronumelui personal la persoana I sg. între 1 i 2 ani. Din punct de vedere morfologic. fapt legat de dezvoltarea sferei cognitive în ansamblul ei. folosirea adjectivelor i adverbelor arat începutul însu irii reprezent rilor privind raportul dintre calit i i forme. La începutul intervalului. între 2 i 2 ani i jum tate apar verbele i pronumele personale. copilul utilizeaz numai modul imperativ.Din punct de vedere al vocabularului (bagajul de cuvinte) distinc ia care trebuie f cut între num rul cuvintelor pe care copilul este capabil s le în eleag (vocabularul pasiv evident mai mare) i cel al cuvintelor pe care le utilizeaz în mod curent (vocabularul activ mult mai redus). ulterior apare modul indicativ i spre 3 ani modul interogativ. copilul folose te substantive.

dup 2 ani i jum tate apar atributele i complementele care întregesc propozi ia (ÄMama papa³ ± ÄMam d -mi papa³). între 1 an i jum tate i 2 ani copilul asociaz 2 substantive (unul cu rol apelativ) înlocuindu-le cu un gest. indispensabile comunic rii. 1906). între 2 ani i 2 ani i jum tate apar primele propozi ii care sunt telegrafice.Din punct de vedere sintactic la începutul stadiului propozi ia se rezum la un singur cuvânt (stadiul cuvântului propozi ie. copilul este silit la un continuu efort de adecvare i rea ezare a con inuturilor instrumente pre ioase cuvintelor. ca substitut al predicatului. Stern. Din punct de vedere semantic ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult în eles de c tre adult. cuvinte cheie. . de transformare a lor în cuvinte abstracte ale gândirii.

adjectivelor i adverbelor. la 5-6 ani copilul poate s . determin progrese deosebite ale limbii. dezvoltarea gândirii.Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la 3 la 6 ani Experien a în continu îmbog ire. construie te propozi ii complexe. dar mai ales a solicit rii i stimul rii din partea anturajului. s relateze destul de fidel cele v zute i auzite s în eleag sensul întreb rilor are loc o dezvoltare sim itoare a vocabularului ± cre te num rul substantivelor.i exprime limpede dorin ele i gândurile. nevoia imens de comunicare. .

cunoa te toate p r ile corpului . are no iunea de lips i diferen . imediat. încearc s citeasc . se intereseaz de sensul cuvintelor. întreb rile Äunde?³. deasupra.. dedesubt. în jurul. nuan ând întreb rile. no iunile gramaticale comparative: Ämai mare ca³ etc. în seara asta. în mijlocul. întreb rile: când?. înapoi. termenii relativi lega i de timp: ieri. înainte. Äpentru cine?³.Din punct de vedere comprehensiv În elege: substantivele abstracte i adjectivele de dimensiune. termenii relativi lega i de spa iu: înainte. . cum? i termenii între. mâine. discrimineaz sunetele apropiate.

Din punct de vedere expresiv asimilare rapid a lexicului la 3 ani. poveste te ce a f cut. întreab f r încetare. între 1500-2000. Än scocind³ din diferitele variante combinatorii. între 800-1000 cuvinte. cuvinte noi. se variaz timpurile verbului. începe s . la 5 ani. la 4 ani. coordoneaz frazele cu Ä i³. se joac cu segmentele cuvintelor. tu. are capacitatea de percepere a timpului: utilizeaz trecutul i viitorul poveste te despre lucruri imaginare. f r a face apel la obiectele prezente acord substantivul i adjectivul. ea.i adapteze dup interlocutor. discursul . peste 3500 de cuvinte utilizeaz pronumele el. între 2000-3000 la 6 ani. în elege mesajul limbajului verbal.

bar . no iunile de durat (pân când. orizontal. la dreapta. unul lâng altul. asimileaz no iunile de: împrejur. . vertical. unul în spatele altuia. Diferen iaz semantic în câmpurile apropiate (taburet. unul în fa a altuia. data.Dup 6 ani formuleaz întreb ri cu folosirea nega iei i inversiunea subiect/verb folose te pronumele personal în raport de subiect asimileaz no iunile de: anotimpuri i lunile anului. oblic. banc ). la stânga. dup ) i de or .

BIBLIOGRAFIE ‡ Burlea. Ed.Dic ionar explicativ de logopedie. Psihologia dezvolt rii umane. Bâlbâie. .. Ia i. 2001 Burlea. Verza E. Editura Polirom. Esen ialul în logopedie.. G. Bucure ti. 2003 ‡ ‡ ‡ . . G. ± Tratat de logopedie.Polirom.. M. 2011 Muntean.Normal i patologic în evolu ia limbajului. Editura Funda iei Humanitas. Editura ³Spiru Haret´ Ia i i Editura TehnicaInfo Chi inãu. A.. 2006. Burlea. V.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->