Dezvoltarea psihomotorie a copilului. Dezvoltarea limbajului în ontogenez .

EF LUCR RI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ÄGR.T. POPA´ IA I
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa Iasi ©Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Componentele de baz ale psihomotricit ii reprezint cheia pentru analiza comportamentului motor, deoarece în activit ile corporale, dominanta o reprezint latura motric . Conduitele motrice structurate pe trei trepte: conduite motrice de baz , conduitele neuromotrice conduitele perceptiv-motrice fundamentale în dobândirea unor scheme motorii cu un grad ridicat de complexitate. Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntar a ac iunilor privite prin prisma inten iei i a orient rii c tre un scop i prin mecanismele de coordonare i control.

Expresia motric pune în valoare eficien a conduitelor prin adaptarea comportamentului la obiectivele propuse.

Comunicarea motric ofer copilului condi ii optime pentru a reu i s poarte un dialog cu sine i cu ambian a.

Realizarea motric concretizeaz achizi ii pe plan motric, exprimate prin praxii.

Func ia motric grupeaz :

tonusul, dezvoltarea muscular i psihomotricitatea.

(2) praxiile sau leg tura ideo-motric în care execu ia depinde de experien ele motrice anterioare care vor produce leg turi neuroreprezentarea mental va elibera i va pune în mi care motorii unele praxii vor deveni stereotipe. actul motor voluntar substratul anatomic divizeaz actul motor în cinci etape: (1) reprezentarea mental sau psihomotric se ob ine cu ajutorul memoriei vizuale. tactile. labirintice. .Distingem trei tipuri de mi c ri: A. kinestezice. situat în zona prefrontal .

Aceast reglare este indispensabil asigur rii gesturilor armonice i eficace. Ea se realizeaz la nivel muscular datorit excita iilor i inhibi iilor sistemului nervos.(3) impulsul motric voluntar sau neuromotricitatea mi c rile elaborate de reprezentarea mental . Ea se face la nivel medular. iar prin intermediul hipofizei. cortical i mai ales la nivelul centrilor automatici. declan eaz (4) reglarea motric prin adaptarea automat a tonusului muscular. cu sistemul hormonal. sistemul neuromotor este în leg tur cu sistemul simpatic i parasimpatic. (5) execu ia motric rezultatul final al acestui proces de reglare. Aceast schem nu ine cont de reglarea neuromotric . .

care poate interveni în momentul în care automatismele sunt perturbate pentru a asigura armonia acestora.B. execu ia motric neuro-muscular . Mi c rile automate sunt mi c ri voluntare din care s-au eliminat primii doi timpi i parcurg trei etape: impulsul motric cerebral. mi c rile automate se realizeaz f r interven ia con tiin ei. reglarea automatic . nervii spinali controleaz mièc rile voluntare .

mi carea reflex implic trei timpi: excita ia motric senzitiv periferic . .C: mi c rile reflexe lipse te atât interven ia con tiin ei. execu ia motric neuro-muscular . Cei trei timpi trec unul în altul prin sc derea progresiv a controlului cortical. reglarea motric automat . cât i impulsul motric cerebral corespunde elementelor motrice de baz .

schema sa i proiectul mi c rii.La nivel cortical. comanda mi c rii este diferit . Zonele corticale i subcorticale legate de motiva ie creeaz impulsul ac iunii. Cortexul senzorial. . cel asociativ frontal i parietal sunt responsabili cu decizia i planificarea mi c rii. cortexul limbic. în func ie de scopul acesteia.

cerebelul sunt sediile strategiei mi c rii. Ansamblul nucleului gri central i cerebel este r spunz tor de programarea motric . Cortexul motor intervine i converte te comanda în indica ii foarte detaliate privitor la for a i natura mi c rilor dorite. în execu ia i corec ia mi c rilor. Trunchiul cerebral i m duva spin rii au un rol important în men inerea posturii. integrarea i finalizarea activit ii motrice. La acest nivel este coordonat imita ia.Nucleul gri central. talamusul. .

La producerea mi c rii voluntare. The coordination of motor control . cât i în timpul mi c rii. trei sisteme mari: sistemul informa ional aferen ele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei i planului de mi care. i sistemul efector de unitatea func ional mu chi ± articula ii. sistemul reglator un nerv spinal i unul supraspinal cerebel. substan a reticulat cortex.

Piaget exist doi factori care organizeaz mi carea: (1) necesitatea satisfacerii unor cerin e interne i externe. copilul are o activitate psiho-fiziologic care-i marcheaz evolu ia pe plan fizic i psihic. În etapele dezvolt rii sale. . (2) psihicul copilului care incit la ac iunea de asimilare. acomodarea la mediu. Copiii au tendin a de a repeta la infinit ac iunile lor i au o excitabilitate motorie crescut . Caracteristicile sunt legate de iradierea ampl în analizatorul motor care ocup o suprafa mare din scoar a cerebral .

LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PRIMA COPIL RIE Cel mai pertinent i coerent sistem de periodizare a dezvolt rii cognitive în mica copil rie a fost realizat de J. Prin repetarea exerci iilor reflexe. nou-n scutul cap t informa ii despre lume. Piaget. informa ii care stau la baza evolu iei stadiului urm tor de înv are. ase stadii: Stadiul I dureaz de la 7 zile pân la 14 s pt mâni etapa exerci iilor reflexe. Äreac ia circular ³ leg tura dintre sensibilitate i mi care foarte slab . comportamentul cognitiv se bazeaz pe sisteme de reflexe.

Stadiul II între 1 i 4 luni de formare a primelor deprinderi. Copilul î i suge degetul mare. sursa r spunsului este la nivelul propriului corp. . Reac ia Äcircular primar ³ caracteristic stadiului doi. d din picioare sau î i prive te mâinile foarte des ob inând pl cerea. primele reac ii de adaptare la mediu a reac iilor reflexe.

Copilul repet gestul pentru a ob ine acela i efect. repet schemele anterioare nu este capabil de adaptare. etapa reac iei Äcirculare secundare³.Stadiul III de la 4 luni la 8 . În aceast etap .9 luni copilul devine mai preocupat de obiecte i persoane începe s recunoasc caracteristicile obiectelor din mediul înconjur tor. .

10 luni c utarea activ a unui obiect disp rut prin îndep rtarea unui corp sub care se ascunde obiectul dorit sunt studiate deplas rile corpurilor i sunt coordonate .Stadiul IV de la 8 luni la 1 an momentul aplic rii i coordon rii schemelor secundare schemele secundare sunt aplicate este vorba tot de o reac ie dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la circular secundar situa ii noi schemele sunt încercate dup dorin Spre 9 .

la conduitele dobândite pân acum o nou reac ie fundamental reprezentat de Äc utarea de noi mijloace prin diferen ierea schemelor cunoscute³.Stadiul V de la 12 luni la 18 luni stadiul schemelor ter iare în elege rela iile spa iale se constituie definitiv no iunea de obiect. Schemele motorii determin apari ia deduc iilor. prin combin ri. sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi. prin încerc ri i relu ri ale ac iunilor. interferen e i implic ri reciproce apare constan a propriei ac iuni i posibilitatea de a le extinde i aplica sistematic. . adic .

Stadiul VI de la 18 la 24 luni etapa inven iei i inova iei apar noi metode i combina ii mintale încearc rezolvarea problemelor prin inventarea unor solu ii spontane. la construirea prin joc sau imita ie a unor ac iuni utile. a sistemului muscular. Se realizeaz astfel forme elementare de simbolizare. în care actul motor este doar un suport. Se trece de la acte globale de manipulare. sistemului nervos central i vegetativ. pentru care încercarea i eroarea se realizeaz la nivel de reprezentare Actele i ac iunile complexe impun modific ri din partea organelor de sim . .

se orienteaz în raport cu sine i se adapteaz la mediul exterior.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA PRE COLAR noi teritorii nervoase sunt mielinizate copilul începe s . ci i unele tr s turi de personalitate .i cunoasc propriul corp. Evolu ia psihomotricit ii se poate observa u or prin desen. se stabile te dominan a lateral . Desenul copilului pre colar evolueaz de la stadiul de om cu Ächip de p ianjen³ la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 7 ani Desenul mod de expresie i de comunicare relev nu numai aptitudini intelectuale i practice.

.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA COLAR înv area i perfec ionarea scrisului scrisul codificarea fonemelor (literelor) prin semne grafice i în elegerea leg turilor dintre semnele grafice i vorbire. în care coordonarea oculo-motorie este fundamental . Înv area i perfec ionarea scrisului solicit o dezvoltare normal a psihomotricit ii pe dou nivele: al dezvolt rii motorii generale care include ansamblul regl rilor tonico-posturale i al coordon rii cinetice. Dezvoltarea scrisului este bazat pe maturizarea sistemului nervos. maturizare în care antrenamentul joac un rol important. al dezvolt rii activit ii digitale fine.

. viteza mi c rilor. ap sarea antebra ului. a mâinii i a peni ei pe coala de hârtie i a degetelor pe obiectul cu care se scrie. mi carea grafic în marile sale elemente. Ajuriaguerra apreciaz cinci elemente care intervin în motricitatea grafic : pozi ia corpului i atitudinile segmentare.J. ritmul legat de varia iile fine în viteza de mi care care conduce la no iunea de gest. trasarea semnelor i înaintarea cursiv .

sub form de jonglarea cu motricitatea joc de diferite fin . ± linia. ± cercul. no iuni. global .Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 2 ani i 6 luni la 4 ani Elaborarea Primele Cunoa terea eu-lui: abord ri ale spa iului motricitatea lateralit ii imediat. . progresiv. ± linia frânt . ± spirala. cunoa terea lor. lateralitate Cunoa terea Din punct de corpului din vedere punct de perceptivovedere motor: motor: exerci ii de percep ia triere p r ilor realizate corpului.

apoi într-un spa iu tridimensional. m rimilor. urm rirea consemnelor ritmice. redobândirea unei orient ri dup schimbarea reperelor. cercuri De la 4 la 5 ani . no iunea Äprea devreme³. no iunea de ciclicitate . Orientare spa iocorporal : cunoa terea direc iilor. Äprea târziu³. urm rirea unui traseu. durata intervalelor: perceperea unui timp scurt. inventarea unor ritmuri.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal cunoa terea diferitelor p r i ale corpului. reproducerea prin desen a unui personaj. înv area diverselor pozi ii i capacitatea de a le reproduce. Grafisme linii orizontale. Exerci i de reproducere a formelor. Structurare spa ial Jonglarea cu no iuni într-un spa iu plan. lung. verticale. b t i în tob . Semicercuri. p trate. mi c rilor. Ritmuri: mers în ritmul b t ilor tobei. Orientare temporal Ordinea i succesiunea . Lateralitate Efectuarea unei game foarte mari de exerci ii de lateralitate privitoare la: membrele inferioare i superioare.

Copiaz buclele duble (6 ani). reproducerea diferitelor propozi ii pe hârtie.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal recunoa terea i redarea diverselor pozi ii. Lateralitate Organizarea în spa iu. Structurare spa ial Din punct de vedere perceptivomotor: acela i tip de exerci ii ca la 4-5 ani. postur adaptat . De la 5 la 6 ani .5 fraze (5 ani). Orientare temporal St pâne te reperele temporale i începe s cunoasc ora (6 ani). dar cu un grad mai mare de dificultate. asocierea obiectelor cu diferitele p r i ale corpului. Îi place s deseneze i scrie. discriminarea vizual a pozi iilor. Grafisme ine creionul corect. Scrie numele (5 ani). în func ie de propria lateralitate. Reproduce o structur ritmic de 4 . Reproduce o structur ritmic cu mai mult de 6 lovituri (6 ani). jocul perechilor Äfamilia³. gesturi de fine e.

Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 7 la 8 ani Cunoa terea complet a corpului i structurii (7 ani). . Echilibru de dreapta i cel pu in 8 Postur stabil. denumirea ritmic de suple. ine creionul corporal i spa ial Reproduce o corect. cu structur Gesturi gestual . artistice. Apari ia în desen a profilului personajelor (7 ani). Abilitate Orientare Cite te ora. Reac ii adaptative la contactul corporal. persoan cu corespunz t Aptitudini siguran i oare a pentru sport automat spa iului unei sau activit i foi. u oar a scrierii. armonie corect . stânga la unit i (8 ani) adaptat .Org Control alt anizarea vizual precis. Înv area (7 ani).

Lateralitatea dominant : dreapta. hiperlaxitate/ hipolaxitate. stânga.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 9 la 12 ani Coordonare dinamic bun . ambidextru sau dislateralitat e. Aptitudini i abilit i pentru geometrie. Adaptare temporal . Motricitate: tonus muscular echilibrat. hipertonie/hi potoniem. St pâne te reperele fine care in de orientarea în spa iu i î i organizeaz bine activitatea colar . Orientare temporal corect Perfec iona rea scrisului .

dovedind pl cerea de a ac iona asupra aparatului fonoarticulator i de a-l exersa.Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la na tere la 3 ani perioada preverbal În primul an de via acumul ri importante care preg tesc func ional i morfologic aparatul logo-fonator. . registrul s u se diferen iaz primele semne guturale care în foarte scurt semnific buna dispozi ie i senza ia general de timp cap t o anumit tonalitate confort. La 3 luni începe s fie atent la sunetele pe care le produce i pe care le repet . anturajului o stare de La 2 luni. Primele sunete emise de copil sunt ipetele comunic disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuin e. perioada gânguritului.

Äpa³. Äta-ta³. Äba-ba³ luate adesea de anturaj ca adev rate cuvinte Dup vârsta de 8 luni. preia i imit modelele oferite de anturaj i repetatele înt riri pe care cei din jur le fac. care ulterior vor fi dublate începutul perioadei de lalalizare apar primele bisilabe: Äpa-pa³.Spre luna a 6-a. stadiul Äcuvântului propozi ie³ aceste cuvinte unice pot exprima pe rând. constat ri sau emo ii diferite. . apar primele silabe Äma³. dup cum o cere momentul. Äta³. fie dorin e. Äba³. sugerând leg tura dintre respectivele grup ri de silabe i persoane sau obiecte existente în jurul s u. Äma-ma³. situa iile cele mai concrete.

în acela i timp. comunicarea verbal este rezultat i. sintactic semantic. Dezvoltarea limbajului se realizeaz concomitent pe mai multe planuri: fonetic. factor activ de stimulare a tuturor proceselor psihice. .Perioada antepre colar transform limbajul dintr-o leg tur afectiv într-un instrument de comunicare constituie unul dintre aspectele esen iale i caracteristice ale dezvolt rii copilului între 1 i 3 ani. vocabular (bagaj de cuvinte). morfologic.

. silabelor i cuvintelor dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente. Este perioada dislaliei Äfiziologice³ no iune ce define te complexul de particularit i ale însu irii articul rii la aceast vârst legat de imaturitatea normal a aparatului fonoarticulator. fonemelor.Perioada antepre colar între 1 i 3 ani Din punct de vedere fonetic are loc dificilul proces de însu ire a capacit ii de articulare a proces care se realizeaz treptat.

se desprind: eliziunea.Ca modalit i i mecanisme. Cuvintele mai lungi i dificile îl oblig pe copil s se rezume doar la o parte a lor. a) Eliziunea (omiterea din cuvânt a unor sunete sau silabe greu sau înc imposibil de realizat). siflantele Äs³ i Äz³ sau uier toarele Ä ³ i Äj³. în scopul înlocuirii celor dificil de pronun at): Ävevetul³ în loc de Ä ervetul³ . africatele Äc³. Ä ³. preferând. prima sau ultima silab . de regul . Äg³. Ämolocotiv ³ în loc de Älocomotiv ³. apar mai târziu fiind mai dificil de articulat. b) Înlocuirea sunetelor. d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe. silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai simple: Äflumos³ în loc de Äfrumos³. metateza. c) Metateza (mutarea sunetelor i silabelor în cuvânt): Äm lâie³ în loc de Äl mâie³. perseverarea. înlocuirea sunetelor. Sunetele cum sunt Är³.

interjec ii i onomatopee. marcheaz procesul de delimitare i na terea identit ii. ulterior apare modul indicativ i spre 3 ani modul interogativ. copilul utilizeaz numai modul imperativ. . iar folosirea pronumelui personal la persoana I sg.Din punct de vedere al vocabularului (bagajul de cuvinte) distinc ia care trebuie f cut între num rul cuvintelor pe care copilul este capabil s le în eleag (vocabularul pasiv evident mai mare) i cel al cuvintelor pe care le utilizeaz în mod curent (vocabularul activ mult mai redus). copilul folose te substantive. între 2 i 2 ani i jum tate apar verbele i pronumele personale. fapt legat de dezvoltarea sferei cognitive în ansamblul ei. Din punct de vedere morfologic. La începutul intervalului. folosirea adjectivelor i adverbelor arat începutul însu irii reprezent rilor privind raportul dintre calit i i forme. între 1 i 2 ani.

între 1 an i jum tate i 2 ani copilul asociaz 2 substantive (unul cu rol apelativ) înlocuindu-le cu un gest. între 2 ani i 2 ani i jum tate apar primele propozi ii care sunt telegrafice. Din punct de vedere semantic ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult în eles de c tre adult. ca substitut al predicatului. 1906). Stern. cuvinte cheie. de transformare a lor în cuvinte abstracte ale gândirii. indispensabile comunic rii. dup 2 ani i jum tate apar atributele i complementele care întregesc propozi ia (ÄMama papa³ ± ÄMam d -mi papa³). copilul este silit la un continuu efort de adecvare i rea ezare a con inuturilor instrumente pre ioase cuvintelor. .Din punct de vedere sintactic la începutul stadiului propozi ia se rezum la un singur cuvânt (stadiul cuvântului propozi ie.

Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la 3 la 6 ani Experien a în continu îmbog ire. s relateze destul de fidel cele v zute i auzite s în eleag sensul întreb rilor are loc o dezvoltare sim itoare a vocabularului ± cre te num rul substantivelor. adjectivelor i adverbelor. construie te propozi ii complexe. nevoia imens de comunicare.i exprime limpede dorin ele i gândurile. dar mai ales a solicit rii i stimul rii din partea anturajului. determin progrese deosebite ale limbii. . dezvoltarea gândirii. la 5-6 ani copilul poate s .

mâine. . dedesubt. no iunile gramaticale comparative: Ämai mare ca³ etc. Äpentru cine?³.Din punct de vedere comprehensiv În elege: substantivele abstracte i adjectivele de dimensiune. termenii relativi lega i de timp: ieri. în seara asta. în mijlocul. discrimineaz sunetele apropiate. întreb rile Äunde?³. are no iunea de lips i diferen . întreb rile: când?. nuan ând întreb rile. deasupra. înainte.. încearc s citeasc . înapoi. în jurul. imediat. termenii relativi lega i de spa iu: înainte. cum? i termenii între. se intereseaz de sensul cuvintelor. cunoa te toate p r ile corpului .

poveste te ce a f cut. tu. la 4 ani.Din punct de vedere expresiv asimilare rapid a lexicului la 3 ani. discursul . în elege mesajul limbajului verbal. începe s . întreab f r încetare. la 5 ani. se variaz timpurile verbului. are capacitatea de percepere a timpului: utilizeaz trecutul i viitorul poveste te despre lucruri imaginare. coordoneaz frazele cu Ä i³. Än scocind³ din diferitele variante combinatorii.i adapteze dup interlocutor. se joac cu segmentele cuvintelor. între 2000-3000 la 6 ani. ea. cuvinte noi. între 800-1000 cuvinte. f r a face apel la obiectele prezente acord substantivul i adjectivul. peste 3500 de cuvinte utilizeaz pronumele el. între 1500-2000.

no iunile de durat (pân când. bar . . banc ). Diferen iaz semantic în câmpurile apropiate (taburet. unul lâng altul. vertical. dup ) i de or . la dreapta. la stânga.Dup 6 ani formuleaz întreb ri cu folosirea nega iei i inversiunea subiect/verb folose te pronumele personal în raport de subiect asimileaz no iunile de: anotimpuri i lunile anului. oblic. orizontal. asimileaz no iunile de: împrejur. unul în fa a altuia. unul în spatele altuia. data.

Normal i patologic în evolu ia limbajului. ± Tratat de logopedie. .Polirom. 2001 Burlea. A. G. Burlea. 2003 ‡ ‡ ‡ . Esen ialul în logopedie. Verza E. G... 2006.. V.. Editura Polirom.Dic ionar explicativ de logopedie. Bâlbâie. Bucure ti. Ed.BIBLIOGRAFIE ‡ Burlea. 2011 Muntean. Editura Funda iei Humanitas. Ia i. . Psihologia dezvolt rii umane. M. Editura ³Spiru Haret´ Ia i i Editura TehnicaInfo Chi inãu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful