Dezvoltarea psihomotorie a copilului. Dezvoltarea limbajului în ontogenez .

EF LUCR RI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ÄGR.T. POPA´ IA I
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa Iasi ©Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Componentele de baz ale psihomotricit ii reprezint cheia pentru analiza comportamentului motor, deoarece în activit ile corporale, dominanta o reprezint latura motric . Conduitele motrice structurate pe trei trepte: conduite motrice de baz , conduitele neuromotrice conduitele perceptiv-motrice fundamentale în dobândirea unor scheme motorii cu un grad ridicat de complexitate. Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntar a ac iunilor privite prin prisma inten iei i a orient rii c tre un scop i prin mecanismele de coordonare i control.

Expresia motric pune în valoare eficien a conduitelor prin adaptarea comportamentului la obiectivele propuse.

Comunicarea motric ofer copilului condi ii optime pentru a reu i s poarte un dialog cu sine i cu ambian a.

Realizarea motric concretizeaz achizi ii pe plan motric, exprimate prin praxii.

Func ia motric grupeaz :

tonusul, dezvoltarea muscular i psihomotricitatea.

labirintice. (2) praxiile sau leg tura ideo-motric în care execu ia depinde de experien ele motrice anterioare care vor produce leg turi neuroreprezentarea mental va elibera i va pune în mi care motorii unele praxii vor deveni stereotipe. . tactile. kinestezice. actul motor voluntar substratul anatomic divizeaz actul motor în cinci etape: (1) reprezentarea mental sau psihomotric se ob ine cu ajutorul memoriei vizuale.Distingem trei tipuri de mi c ri: A. situat în zona prefrontal .

(5) execu ia motric rezultatul final al acestui proces de reglare. . declan eaz (4) reglarea motric prin adaptarea automat a tonusului muscular. sistemul neuromotor este în leg tur cu sistemul simpatic i parasimpatic. Ea se realizeaz la nivel muscular datorit excita iilor i inhibi iilor sistemului nervos. cu sistemul hormonal. Ea se face la nivel medular. cortical i mai ales la nivelul centrilor automatici. Aceast schem nu ine cont de reglarea neuromotric .(3) impulsul motric voluntar sau neuromotricitatea mi c rile elaborate de reprezentarea mental . Aceast reglare este indispensabil asigur rii gesturilor armonice i eficace. iar prin intermediul hipofizei.

B. Mi c rile automate sunt mi c ri voluntare din care s-au eliminat primii doi timpi i parcurg trei etape: impulsul motric cerebral. nervii spinali controleaz mièc rile voluntare . care poate interveni în momentul în care automatismele sunt perturbate pentru a asigura armonia acestora. reglarea automatic . mi c rile automate se realizeaz f r interven ia con tiin ei. execu ia motric neuro-muscular .

execu ia motric neuro-muscular . . mi carea reflex implic trei timpi: excita ia motric senzitiv periferic . Cei trei timpi trec unul în altul prin sc derea progresiv a controlului cortical. reglarea motric automat .C: mi c rile reflexe lipse te atât interven ia con tiin ei. cât i impulsul motric cerebral corespunde elementelor motrice de baz .

La nivel cortical. . schema sa i proiectul mi c rii. comanda mi c rii este diferit . în func ie de scopul acesteia. Zonele corticale i subcorticale legate de motiva ie creeaz impulsul ac iunii. cortexul limbic. Cortexul senzorial. cel asociativ frontal i parietal sunt responsabili cu decizia i planificarea mi c rii.

în execu ia i corec ia mi c rilor. . integrarea i finalizarea activit ii motrice.Nucleul gri central. Trunchiul cerebral i m duva spin rii au un rol important în men inerea posturii. Ansamblul nucleului gri central i cerebel este r spunz tor de programarea motric . cerebelul sunt sediile strategiei mi c rii. La acest nivel este coordonat imita ia. Cortexul motor intervine i converte te comanda în indica ii foarte detaliate privitor la for a i natura mi c rilor dorite. talamusul.

i sistemul efector de unitatea func ional mu chi ± articula ii.La producerea mi c rii voluntare. cât i în timpul mi c rii. The coordination of motor control . trei sisteme mari: sistemul informa ional aferen ele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei i planului de mi care. substan a reticulat cortex. sistemul reglator un nerv spinal i unul supraspinal cerebel.

Copiii au tendin a de a repeta la infinit ac iunile lor i au o excitabilitate motorie crescut . (2) psihicul copilului care incit la ac iunea de asimilare. Caracteristicile sunt legate de iradierea ampl în analizatorul motor care ocup o suprafa mare din scoar a cerebral . acomodarea la mediu. copilul are o activitate psiho-fiziologic care-i marcheaz evolu ia pe plan fizic i psihic.Piaget exist doi factori care organizeaz mi carea: (1) necesitatea satisfacerii unor cerin e interne i externe. . În etapele dezvolt rii sale.

Äreac ia circular ³ leg tura dintre sensibilitate i mi care foarte slab . ase stadii: Stadiul I dureaz de la 7 zile pân la 14 s pt mâni etapa exerci iilor reflexe.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PRIMA COPIL RIE Cel mai pertinent i coerent sistem de periodizare a dezvolt rii cognitive în mica copil rie a fost realizat de J. Piaget. nou-n scutul cap t informa ii despre lume. Prin repetarea exerci iilor reflexe. informa ii care stau la baza evolu iei stadiului urm tor de înv are. comportamentul cognitiv se bazeaz pe sisteme de reflexe.

. sursa r spunsului este la nivelul propriului corp. primele reac ii de adaptare la mediu a reac iilor reflexe.Stadiul II între 1 i 4 luni de formare a primelor deprinderi. d din picioare sau î i prive te mâinile foarte des ob inând pl cerea. Copilul î i suge degetul mare. Reac ia Äcircular primar ³ caracteristic stadiului doi.

repet schemele anterioare nu este capabil de adaptare. . Copilul repet gestul pentru a ob ine acela i efect.9 luni copilul devine mai preocupat de obiecte i persoane începe s recunoasc caracteristicile obiectelor din mediul înconjur tor.Stadiul III de la 4 luni la 8 . etapa reac iei Äcirculare secundare³. În aceast etap .

10 luni c utarea activ a unui obiect disp rut prin îndep rtarea unui corp sub care se ascunde obiectul dorit sunt studiate deplas rile corpurilor i sunt coordonate .Stadiul IV de la 8 luni la 1 an momentul aplic rii i coordon rii schemelor secundare schemele secundare sunt aplicate este vorba tot de o reac ie dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la circular secundar situa ii noi schemele sunt încercate dup dorin Spre 9 .

Stadiul V de la 12 luni la 18 luni stadiul schemelor ter iare în elege rela iile spa iale se constituie definitiv no iunea de obiect. interferen e i implic ri reciproce apare constan a propriei ac iuni i posibilitatea de a le extinde i aplica sistematic. adic . prin combin ri. prin încerc ri i relu ri ale ac iunilor. . la conduitele dobândite pân acum o nou reac ie fundamental reprezentat de Äc utarea de noi mijloace prin diferen ierea schemelor cunoscute³. Schemele motorii determin apari ia deduc iilor. sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi.

.Stadiul VI de la 18 la 24 luni etapa inven iei i inova iei apar noi metode i combina ii mintale încearc rezolvarea problemelor prin inventarea unor solu ii spontane. Se trece de la acte globale de manipulare. pentru care încercarea i eroarea se realizeaz la nivel de reprezentare Actele i ac iunile complexe impun modific ri din partea organelor de sim . Se realizeaz astfel forme elementare de simbolizare. a sistemului muscular. sistemului nervos central i vegetativ. la construirea prin joc sau imita ie a unor ac iuni utile. în care actul motor este doar un suport.

Evolu ia psihomotricit ii se poate observa u or prin desen. se stabile te dominan a lateral . se orienteaz în raport cu sine i se adapteaz la mediul exterior.i cunoasc propriul corp. Desenul copilului pre colar evolueaz de la stadiul de om cu Ächip de p ianjen³ la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 7 ani Desenul mod de expresie i de comunicare relev nu numai aptitudini intelectuale i practice.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA PRE COLAR noi teritorii nervoase sunt mielinizate copilul începe s . ci i unele tr s turi de personalitate .

maturizare în care antrenamentul joac un rol important. Dezvoltarea scrisului este bazat pe maturizarea sistemului nervos. Înv area i perfec ionarea scrisului solicit o dezvoltare normal a psihomotricit ii pe dou nivele: al dezvolt rii motorii generale care include ansamblul regl rilor tonico-posturale i al coordon rii cinetice. .LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA COLAR înv area i perfec ionarea scrisului scrisul codificarea fonemelor (literelor) prin semne grafice i în elegerea leg turilor dintre semnele grafice i vorbire. în care coordonarea oculo-motorie este fundamental . al dezvolt rii activit ii digitale fine.

Ajuriaguerra apreciaz cinci elemente care intervin în motricitatea grafic : pozi ia corpului i atitudinile segmentare. ritmul legat de varia iile fine în viteza de mi care care conduce la no iunea de gest. mi carea grafic în marile sale elemente. viteza mi c rilor. ap sarea antebra ului.J. . a mâinii i a peni ei pe coala de hârtie i a degetelor pe obiectul cu care se scrie. trasarea semnelor i înaintarea cursiv .

± linia frânt . global . progresiv. lateralitate Cunoa terea Din punct de corpului din vedere punct de perceptivovedere motor: motor: exerci ii de percep ia triere p r ilor realizate corpului. ± cercul. no iuni. .Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 2 ani i 6 luni la 4 ani Elaborarea Primele Cunoa terea eu-lui: abord ri ale spa iului motricitatea lateralit ii imediat. ± linia. cunoa terea lor. sub form de jonglarea cu motricitatea joc de diferite fin . ± spirala.

Structurare spa ial Jonglarea cu no iuni într-un spa iu plan. urm rirea consemnelor ritmice. Exerci i de reproducere a formelor.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal cunoa terea diferitelor p r i ale corpului. Äprea târziu³. m rimilor. no iunea de ciclicitate . Semicercuri. no iunea Äprea devreme³. b t i în tob . Orientare temporal Ordinea i succesiunea . mi c rilor. inventarea unor ritmuri. Ritmuri: mers în ritmul b t ilor tobei. verticale. Grafisme linii orizontale. Orientare spa iocorporal : cunoa terea direc iilor. lung. p trate. redobândirea unei orient ri dup schimbarea reperelor. reproducerea prin desen a unui personaj. durata intervalelor: perceperea unui timp scurt. cercuri De la 4 la 5 ani . Lateralitate Efectuarea unei game foarte mari de exerci ii de lateralitate privitoare la: membrele inferioare i superioare. înv area diverselor pozi ii i capacitatea de a le reproduce. apoi într-un spa iu tridimensional. urm rirea unui traseu.

Grafisme ine creionul corect. Reproduce o structur ritmic de 4 . Îi place s deseneze i scrie. gesturi de fine e. asocierea obiectelor cu diferitele p r i ale corpului. Reproduce o structur ritmic cu mai mult de 6 lovituri (6 ani). reproducerea diferitelor propozi ii pe hârtie.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal recunoa terea i redarea diverselor pozi ii. Orientare temporal St pâne te reperele temporale i începe s cunoasc ora (6 ani). dar cu un grad mai mare de dificultate.5 fraze (5 ani). Copiaz buclele duble (6 ani). Scrie numele (5 ani). Structurare spa ial Din punct de vedere perceptivomotor: acela i tip de exerci ii ca la 4-5 ani. discriminarea vizual a pozi iilor. postur adaptat . jocul perechilor Äfamilia³. în func ie de propria lateralitate. Lateralitate Organizarea în spa iu. De la 5 la 6 ani .

Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 7 la 8 ani Cunoa terea complet a corpului i structurii (7 ani). Apari ia în desen a profilului personajelor (7 ani).Org Control alt anizarea vizual precis. cu structur Gesturi gestual . stânga la unit i (8 ani) adaptat . . ine creionul corporal i spa ial Reproduce o corect. u oar a scrierii. Reac ii adaptative la contactul corporal. Abilitate Orientare Cite te ora. Echilibru de dreapta i cel pu in 8 Postur stabil. denumirea ritmic de suple. artistice. armonie corect . persoan cu corespunz t Aptitudini siguran i oare a pentru sport automat spa iului unei sau activit i foi. Înv area (7 ani).

Motricitate: tonus muscular echilibrat. Orientare temporal corect Perfec iona rea scrisului . St pâne te reperele fine care in de orientarea în spa iu i î i organizeaz bine activitatea colar . hipertonie/hi potoniem. ambidextru sau dislateralitat e. hiperlaxitate/ hipolaxitate. Adaptare temporal .Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 9 la 12 ani Coordonare dinamic bun . Aptitudini i abilit i pentru geometrie. stânga. Lateralitatea dominant : dreapta.

Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la na tere la 3 ani perioada preverbal În primul an de via acumul ri importante care preg tesc func ional i morfologic aparatul logo-fonator. . La 3 luni începe s fie atent la sunetele pe care le produce i pe care le repet . registrul s u se diferen iaz primele semne guturale care în foarte scurt semnific buna dispozi ie i senza ia general de timp cap t o anumit tonalitate confort. dovedind pl cerea de a ac iona asupra aparatului fonoarticulator i de a-l exersa. perioada gânguritului. Primele sunete emise de copil sunt ipetele comunic disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuin e. anturajului o stare de La 2 luni.

Äma-ma³. preia i imit modelele oferite de anturaj i repetatele înt riri pe care cei din jur le fac.Spre luna a 6-a. fie dorin e. situa iile cele mai concrete. . constat ri sau emo ii diferite. apar primele silabe Äma³. care ulterior vor fi dublate începutul perioadei de lalalizare apar primele bisilabe: Äpa-pa³. Äba-ba³ luate adesea de anturaj ca adev rate cuvinte Dup vârsta de 8 luni. Äpa³. Äta³. Äta-ta³. sugerând leg tura dintre respectivele grup ri de silabe i persoane sau obiecte existente în jurul s u. Äba³. stadiul Äcuvântului propozi ie³ aceste cuvinte unice pot exprima pe rând. dup cum o cere momentul.

factor activ de stimulare a tuturor proceselor psihice. . Dezvoltarea limbajului se realizeaz concomitent pe mai multe planuri: fonetic.Perioada antepre colar transform limbajul dintr-o leg tur afectiv într-un instrument de comunicare constituie unul dintre aspectele esen iale i caracteristice ale dezvolt rii copilului între 1 i 3 ani. morfologic. comunicarea verbal este rezultat i. în acela i timp. vocabular (bagaj de cuvinte). sintactic semantic.

Perioada antepre colar între 1 i 3 ani Din punct de vedere fonetic are loc dificilul proces de însu ire a capacit ii de articulare a proces care se realizeaz treptat. Este perioada dislaliei Äfiziologice³ no iune ce define te complexul de particularit i ale însu irii articul rii la aceast vârst legat de imaturitatea normal a aparatului fonoarticulator. silabelor i cuvintelor dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente. fonemelor. .

înlocuirea sunetelor. preferând. metateza. Äg³. africatele Äc³.Ca modalit i i mecanisme. a) Eliziunea (omiterea din cuvânt a unor sunete sau silabe greu sau înc imposibil de realizat). d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe. b) Înlocuirea sunetelor. c) Metateza (mutarea sunetelor i silabelor în cuvânt): Äm lâie³ în loc de Äl mâie³. siflantele Äs³ i Äz³ sau uier toarele Ä ³ i Äj³. Cuvintele mai lungi i dificile îl oblig pe copil s se rezume doar la o parte a lor. se desprind: eliziunea. de regul . prima sau ultima silab . apar mai târziu fiind mai dificil de articulat. Ä ³. Ämolocotiv ³ în loc de Älocomotiv ³. Sunetele cum sunt Är³. perseverarea. în scopul înlocuirii celor dificil de pronun at): Ävevetul³ în loc de Ä ervetul³ . silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai simple: Äflumos³ în loc de Äfrumos³.

interjec ii i onomatopee. La începutul intervalului. . Din punct de vedere morfologic. copilul utilizeaz numai modul imperativ. fapt legat de dezvoltarea sferei cognitive în ansamblul ei. între 2 i 2 ani i jum tate apar verbele i pronumele personale. între 1 i 2 ani. folosirea adjectivelor i adverbelor arat începutul însu irii reprezent rilor privind raportul dintre calit i i forme. marcheaz procesul de delimitare i na terea identit ii. ulterior apare modul indicativ i spre 3 ani modul interogativ. iar folosirea pronumelui personal la persoana I sg. copilul folose te substantive.Din punct de vedere al vocabularului (bagajul de cuvinte) distinc ia care trebuie f cut între num rul cuvintelor pe care copilul este capabil s le în eleag (vocabularul pasiv evident mai mare) i cel al cuvintelor pe care le utilizeaz în mod curent (vocabularul activ mult mai redus).

Din punct de vedere semantic ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult în eles de c tre adult. de transformare a lor în cuvinte abstracte ale gândirii. copilul este silit la un continuu efort de adecvare i rea ezare a con inuturilor instrumente pre ioase cuvintelor. cuvinte cheie. ca substitut al predicatului. . 1906). între 1 an i jum tate i 2 ani copilul asociaz 2 substantive (unul cu rol apelativ) înlocuindu-le cu un gest. între 2 ani i 2 ani i jum tate apar primele propozi ii care sunt telegrafice.Din punct de vedere sintactic la începutul stadiului propozi ia se rezum la un singur cuvânt (stadiul cuvântului propozi ie. dup 2 ani i jum tate apar atributele i complementele care întregesc propozi ia (ÄMama papa³ ± ÄMam d -mi papa³). Stern. indispensabile comunic rii.

adjectivelor i adverbelor. nevoia imens de comunicare. la 5-6 ani copilul poate s . dar mai ales a solicit rii i stimul rii din partea anturajului. construie te propozi ii complexe. s relateze destul de fidel cele v zute i auzite s în eleag sensul întreb rilor are loc o dezvoltare sim itoare a vocabularului ± cre te num rul substantivelor.Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la 3 la 6 ani Experien a în continu îmbog ire. determin progrese deosebite ale limbii. . dezvoltarea gândirii.i exprime limpede dorin ele i gândurile.

se intereseaz de sensul cuvintelor. nuan ând întreb rile. înapoi.Din punct de vedere comprehensiv În elege: substantivele abstracte i adjectivele de dimensiune. discrimineaz sunetele apropiate. termenii relativi lega i de timp: ieri. întreb rile Äunde?³. . în seara asta. mâine. în jurul. în mijlocul. întreb rile: când?. imediat. cunoa te toate p r ile corpului . termenii relativi lega i de spa iu: înainte. Äpentru cine?³.. înainte. dedesubt. cum? i termenii între. deasupra. no iunile gramaticale comparative: Ämai mare ca³ etc. încearc s citeasc . are no iunea de lips i diferen .

coordoneaz frazele cu Ä i³. peste 3500 de cuvinte utilizeaz pronumele el. întreab f r încetare. se joac cu segmentele cuvintelor. la 5 ani.Din punct de vedere expresiv asimilare rapid a lexicului la 3 ani. f r a face apel la obiectele prezente acord substantivul i adjectivul. poveste te ce a f cut. la 4 ani. are capacitatea de percepere a timpului: utilizeaz trecutul i viitorul poveste te despre lucruri imaginare. tu. cuvinte noi. Än scocind³ din diferitele variante combinatorii. între 800-1000 cuvinte. se variaz timpurile verbului. discursul . între 1500-2000. în elege mesajul limbajului verbal. între 2000-3000 la 6 ani. începe s . ea.i adapteze dup interlocutor.

unul în spatele altuia. dup ) i de or . no iunile de durat (pân când. la dreapta.Dup 6 ani formuleaz întreb ri cu folosirea nega iei i inversiunea subiect/verb folose te pronumele personal în raport de subiect asimileaz no iunile de: anotimpuri i lunile anului. Diferen iaz semantic în câmpurile apropiate (taburet. la stânga. orizontal. banc ). vertical. . data. asimileaz no iunile de: împrejur. unul în fa a altuia. bar . unul lâng altul. oblic.

G. 2001 Burlea.Dic ionar explicativ de logopedie. . A. .Polirom. Editura Polirom. Editura ³Spiru Haret´ Ia i i Editura TehnicaInfo Chi inãu. G. M. Editura Funda iei Humanitas. 2003 ‡ ‡ ‡ ... 2011 Muntean.BIBLIOGRAFIE ‡ Burlea. Bucure ti. V. Verza E.. Psihologia dezvolt rii umane. Burlea. Ia i. ± Tratat de logopedie. Bâlbâie.Normal i patologic în evolu ia limbajului. Esen ialul în logopedie. Ed.. 2006.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful