Dezvoltarea psihomotorie a copilului. Dezvoltarea limbajului în ontogenez .

EF LUCR RI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ÄGR.T. POPA´ IA I
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa Iasi ©Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Componentele de baz ale psihomotricit ii reprezint cheia pentru analiza comportamentului motor, deoarece în activit ile corporale, dominanta o reprezint latura motric . Conduitele motrice structurate pe trei trepte: conduite motrice de baz , conduitele neuromotrice conduitele perceptiv-motrice fundamentale în dobândirea unor scheme motorii cu un grad ridicat de complexitate. Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntar a ac iunilor privite prin prisma inten iei i a orient rii c tre un scop i prin mecanismele de coordonare i control.

Expresia motric pune în valoare eficien a conduitelor prin adaptarea comportamentului la obiectivele propuse.

Comunicarea motric ofer copilului condi ii optime pentru a reu i s poarte un dialog cu sine i cu ambian a.

Realizarea motric concretizeaz achizi ii pe plan motric, exprimate prin praxii.

Func ia motric grupeaz :

tonusul, dezvoltarea muscular i psihomotricitatea.

. actul motor voluntar substratul anatomic divizeaz actul motor în cinci etape: (1) reprezentarea mental sau psihomotric se ob ine cu ajutorul memoriei vizuale. situat în zona prefrontal . (2) praxiile sau leg tura ideo-motric în care execu ia depinde de experien ele motrice anterioare care vor produce leg turi neuroreprezentarea mental va elibera i va pune în mi care motorii unele praxii vor deveni stereotipe.Distingem trei tipuri de mi c ri: A. kinestezice. tactile. labirintice.

(5) execu ia motric rezultatul final al acestui proces de reglare. cu sistemul hormonal. Aceast reglare este indispensabil asigur rii gesturilor armonice i eficace. cortical i mai ales la nivelul centrilor automatici. Ea se face la nivel medular. Ea se realizeaz la nivel muscular datorit excita iilor i inhibi iilor sistemului nervos. sistemul neuromotor este în leg tur cu sistemul simpatic i parasimpatic. . Aceast schem nu ine cont de reglarea neuromotric .(3) impulsul motric voluntar sau neuromotricitatea mi c rile elaborate de reprezentarea mental . declan eaz (4) reglarea motric prin adaptarea automat a tonusului muscular. iar prin intermediul hipofizei.

execu ia motric neuro-muscular . care poate interveni în momentul în care automatismele sunt perturbate pentru a asigura armonia acestora. nervii spinali controleaz mièc rile voluntare . reglarea automatic . Mi c rile automate sunt mi c ri voluntare din care s-au eliminat primii doi timpi i parcurg trei etape: impulsul motric cerebral. mi c rile automate se realizeaz f r interven ia con tiin ei.B.

execu ia motric neuro-muscular . mi carea reflex implic trei timpi: excita ia motric senzitiv periferic .C: mi c rile reflexe lipse te atât interven ia con tiin ei. Cei trei timpi trec unul în altul prin sc derea progresiv a controlului cortical. reglarea motric automat . . cât i impulsul motric cerebral corespunde elementelor motrice de baz .

La nivel cortical. cel asociativ frontal i parietal sunt responsabili cu decizia i planificarea mi c rii. . schema sa i proiectul mi c rii. Cortexul senzorial. cortexul limbic. în func ie de scopul acesteia. comanda mi c rii este diferit . Zonele corticale i subcorticale legate de motiva ie creeaz impulsul ac iunii.

integrarea i finalizarea activit ii motrice. Trunchiul cerebral i m duva spin rii au un rol important în men inerea posturii. cerebelul sunt sediile strategiei mi c rii. . talamusul. în execu ia i corec ia mi c rilor. Ansamblul nucleului gri central i cerebel este r spunz tor de programarea motric . La acest nivel este coordonat imita ia. Cortexul motor intervine i converte te comanda în indica ii foarte detaliate privitor la for a i natura mi c rilor dorite.Nucleul gri central.

The coordination of motor control . sistemul reglator un nerv spinal i unul supraspinal cerebel. i sistemul efector de unitatea func ional mu chi ± articula ii.La producerea mi c rii voluntare. trei sisteme mari: sistemul informa ional aferen ele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei i planului de mi care. cât i în timpul mi c rii. substan a reticulat cortex.

(2) psihicul copilului care incit la ac iunea de asimilare. acomodarea la mediu. Copiii au tendin a de a repeta la infinit ac iunile lor i au o excitabilitate motorie crescut . În etapele dezvolt rii sale.Piaget exist doi factori care organizeaz mi carea: (1) necesitatea satisfacerii unor cerin e interne i externe. . Caracteristicile sunt legate de iradierea ampl în analizatorul motor care ocup o suprafa mare din scoar a cerebral . copilul are o activitate psiho-fiziologic care-i marcheaz evolu ia pe plan fizic i psihic.

Prin repetarea exerci iilor reflexe. ase stadii: Stadiul I dureaz de la 7 zile pân la 14 s pt mâni etapa exerci iilor reflexe. nou-n scutul cap t informa ii despre lume. comportamentul cognitiv se bazeaz pe sisteme de reflexe.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PRIMA COPIL RIE Cel mai pertinent i coerent sistem de periodizare a dezvolt rii cognitive în mica copil rie a fost realizat de J. Äreac ia circular ³ leg tura dintre sensibilitate i mi care foarte slab . Piaget. informa ii care stau la baza evolu iei stadiului urm tor de înv are.

Stadiul II între 1 i 4 luni de formare a primelor deprinderi. sursa r spunsului este la nivelul propriului corp. Reac ia Äcircular primar ³ caracteristic stadiului doi. . primele reac ii de adaptare la mediu a reac iilor reflexe. Copilul î i suge degetul mare. d din picioare sau î i prive te mâinile foarte des ob inând pl cerea.

. În aceast etap . etapa reac iei Äcirculare secundare³.Stadiul III de la 4 luni la 8 .9 luni copilul devine mai preocupat de obiecte i persoane începe s recunoasc caracteristicile obiectelor din mediul înconjur tor. repet schemele anterioare nu este capabil de adaptare. Copilul repet gestul pentru a ob ine acela i efect.

10 luni c utarea activ a unui obiect disp rut prin îndep rtarea unui corp sub care se ascunde obiectul dorit sunt studiate deplas rile corpurilor i sunt coordonate .Stadiul IV de la 8 luni la 1 an momentul aplic rii i coordon rii schemelor secundare schemele secundare sunt aplicate este vorba tot de o reac ie dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la circular secundar situa ii noi schemele sunt încercate dup dorin Spre 9 .

sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi.Stadiul V de la 12 luni la 18 luni stadiul schemelor ter iare în elege rela iile spa iale se constituie definitiv no iunea de obiect. interferen e i implic ri reciproce apare constan a propriei ac iuni i posibilitatea de a le extinde i aplica sistematic. prin încerc ri i relu ri ale ac iunilor. adic . . la conduitele dobândite pân acum o nou reac ie fundamental reprezentat de Äc utarea de noi mijloace prin diferen ierea schemelor cunoscute³. prin combin ri. Schemele motorii determin apari ia deduc iilor.

la construirea prin joc sau imita ie a unor ac iuni utile.Stadiul VI de la 18 la 24 luni etapa inven iei i inova iei apar noi metode i combina ii mintale încearc rezolvarea problemelor prin inventarea unor solu ii spontane. Se realizeaz astfel forme elementare de simbolizare. a sistemului muscular. sistemului nervos central i vegetativ. . Se trece de la acte globale de manipulare. pentru care încercarea i eroarea se realizeaz la nivel de reprezentare Actele i ac iunile complexe impun modific ri din partea organelor de sim . în care actul motor este doar un suport.

ci i unele tr s turi de personalitate .i cunoasc propriul corp. Desenul copilului pre colar evolueaz de la stadiul de om cu Ächip de p ianjen³ la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 7 ani Desenul mod de expresie i de comunicare relev nu numai aptitudini intelectuale i practice. se stabile te dominan a lateral .LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA PRE COLAR noi teritorii nervoase sunt mielinizate copilul începe s . se orienteaz în raport cu sine i se adapteaz la mediul exterior. Evolu ia psihomotricit ii se poate observa u or prin desen.

Dezvoltarea scrisului este bazat pe maturizarea sistemului nervos. . în care coordonarea oculo-motorie este fundamental . Înv area i perfec ionarea scrisului solicit o dezvoltare normal a psihomotricit ii pe dou nivele: al dezvolt rii motorii generale care include ansamblul regl rilor tonico-posturale i al coordon rii cinetice.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA COLAR înv area i perfec ionarea scrisului scrisul codificarea fonemelor (literelor) prin semne grafice i în elegerea leg turilor dintre semnele grafice i vorbire. maturizare în care antrenamentul joac un rol important. al dezvolt rii activit ii digitale fine.

Ajuriaguerra apreciaz cinci elemente care intervin în motricitatea grafic : pozi ia corpului i atitudinile segmentare. mi carea grafic în marile sale elemente. a mâinii i a peni ei pe coala de hârtie i a degetelor pe obiectul cu care se scrie.J. ap sarea antebra ului. ritmul legat de varia iile fine în viteza de mi care care conduce la no iunea de gest. trasarea semnelor i înaintarea cursiv . . viteza mi c rilor.

cunoa terea lor. ± linia. ± linia frânt . ± cercul. progresiv. sub form de jonglarea cu motricitatea joc de diferite fin . ± spirala.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 2 ani i 6 luni la 4 ani Elaborarea Primele Cunoa terea eu-lui: abord ri ale spa iului motricitatea lateralit ii imediat. no iuni. lateralitate Cunoa terea Din punct de corpului din vedere punct de perceptivovedere motor: motor: exerci ii de percep ia triere p r ilor realizate corpului. global . .

Lateralitate Efectuarea unei game foarte mari de exerci ii de lateralitate privitoare la: membrele inferioare i superioare. verticale. urm rirea consemnelor ritmice. Ritmuri: mers în ritmul b t ilor tobei. Structurare spa ial Jonglarea cu no iuni într-un spa iu plan. Exerci i de reproducere a formelor. Äprea târziu³. Grafisme linii orizontale. lung. urm rirea unui traseu. m rimilor. b t i în tob . mi c rilor. Orientare spa iocorporal : cunoa terea direc iilor. redobândirea unei orient ri dup schimbarea reperelor. cercuri De la 4 la 5 ani . durata intervalelor: perceperea unui timp scurt. no iunea de ciclicitate . p trate. apoi într-un spa iu tridimensional. Semicercuri. no iunea Äprea devreme³. reproducerea prin desen a unui personaj. Orientare temporal Ordinea i succesiunea . înv area diverselor pozi ii i capacitatea de a le reproduce. inventarea unor ritmuri.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal cunoa terea diferitelor p r i ale corpului.

Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal recunoa terea i redarea diverselor pozi ii. Lateralitate Organizarea în spa iu. Reproduce o structur ritmic de 4 . Copiaz buclele duble (6 ani). Structurare spa ial Din punct de vedere perceptivomotor: acela i tip de exerci ii ca la 4-5 ani. asocierea obiectelor cu diferitele p r i ale corpului. dar cu un grad mai mare de dificultate. Reproduce o structur ritmic cu mai mult de 6 lovituri (6 ani). De la 5 la 6 ani . Îi place s deseneze i scrie. Grafisme ine creionul corect. gesturi de fine e. jocul perechilor Äfamilia³. în func ie de propria lateralitate. reproducerea diferitelor propozi ii pe hârtie. Scrie numele (5 ani). discriminarea vizual a pozi iilor. Orientare temporal St pâne te reperele temporale i începe s cunoasc ora (6 ani). postur adaptat .5 fraze (5 ani).

armonie corect . ine creionul corporal i spa ial Reproduce o corect. Apari ia în desen a profilului personajelor (7 ani). Înv area (7 ani).Org Control alt anizarea vizual precis. . Reac ii adaptative la contactul corporal. denumirea ritmic de suple. persoan cu corespunz t Aptitudini siguran i oare a pentru sport automat spa iului unei sau activit i foi. Echilibru de dreapta i cel pu in 8 Postur stabil. artistice. u oar a scrierii. Abilitate Orientare Cite te ora. cu structur Gesturi gestual .Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 7 la 8 ani Cunoa terea complet a corpului i structurii (7 ani). stânga la unit i (8 ani) adaptat .

Orientare temporal corect Perfec iona rea scrisului . stânga. ambidextru sau dislateralitat e. Lateralitatea dominant : dreapta. Motricitate: tonus muscular echilibrat. Adaptare temporal .Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 9 la 12 ani Coordonare dinamic bun . hiperlaxitate/ hipolaxitate. Aptitudini i abilit i pentru geometrie. hipertonie/hi potoniem. St pâne te reperele fine care in de orientarea în spa iu i î i organizeaz bine activitatea colar .

Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la na tere la 3 ani perioada preverbal În primul an de via acumul ri importante care preg tesc func ional i morfologic aparatul logo-fonator. Primele sunete emise de copil sunt ipetele comunic disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuin e. anturajului o stare de La 2 luni. dovedind pl cerea de a ac iona asupra aparatului fonoarticulator i de a-l exersa. La 3 luni începe s fie atent la sunetele pe care le produce i pe care le repet . . registrul s u se diferen iaz primele semne guturale care în foarte scurt semnific buna dispozi ie i senza ia general de timp cap t o anumit tonalitate confort. perioada gânguritului.

Äma-ma³. Äta³. constat ri sau emo ii diferite. Äta-ta³. fie dorin e. sugerând leg tura dintre respectivele grup ri de silabe i persoane sau obiecte existente în jurul s u. Äpa³. dup cum o cere momentul.Spre luna a 6-a. preia i imit modelele oferite de anturaj i repetatele înt riri pe care cei din jur le fac. . care ulterior vor fi dublate începutul perioadei de lalalizare apar primele bisilabe: Äpa-pa³. Äba³. apar primele silabe Äma³. stadiul Äcuvântului propozi ie³ aceste cuvinte unice pot exprima pe rând. Äba-ba³ luate adesea de anturaj ca adev rate cuvinte Dup vârsta de 8 luni. situa iile cele mai concrete.

factor activ de stimulare a tuturor proceselor psihice. . vocabular (bagaj de cuvinte). comunicarea verbal este rezultat i. Dezvoltarea limbajului se realizeaz concomitent pe mai multe planuri: fonetic. în acela i timp. sintactic semantic.Perioada antepre colar transform limbajul dintr-o leg tur afectiv într-un instrument de comunicare constituie unul dintre aspectele esen iale i caracteristice ale dezvolt rii copilului între 1 i 3 ani. morfologic.

silabelor i cuvintelor dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente. . fonemelor. Este perioada dislaliei Äfiziologice³ no iune ce define te complexul de particularit i ale însu irii articul rii la aceast vârst legat de imaturitatea normal a aparatului fonoarticulator.Perioada antepre colar între 1 i 3 ani Din punct de vedere fonetic are loc dificilul proces de însu ire a capacit ii de articulare a proces care se realizeaz treptat.

a) Eliziunea (omiterea din cuvânt a unor sunete sau silabe greu sau înc imposibil de realizat). metateza. prima sau ultima silab . în scopul înlocuirii celor dificil de pronun at): Ävevetul³ în loc de Ä ervetul³ .Ca modalit i i mecanisme. Sunetele cum sunt Är³. Cuvintele mai lungi i dificile îl oblig pe copil s se rezume doar la o parte a lor. preferând. apar mai târziu fiind mai dificil de articulat. Ämolocotiv ³ în loc de Älocomotiv ³. b) Înlocuirea sunetelor. Ä ³. se desprind: eliziunea. africatele Äc³. c) Metateza (mutarea sunetelor i silabelor în cuvânt): Äm lâie³ în loc de Äl mâie³. silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai simple: Äflumos³ în loc de Äfrumos³. siflantele Äs³ i Äz³ sau uier toarele Ä ³ i Äj³. d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe. Äg³. de regul . înlocuirea sunetelor. perseverarea.

iar folosirea pronumelui personal la persoana I sg. între 2 i 2 ani i jum tate apar verbele i pronumele personale. . marcheaz procesul de delimitare i na terea identit ii.Din punct de vedere al vocabularului (bagajul de cuvinte) distinc ia care trebuie f cut între num rul cuvintelor pe care copilul este capabil s le în eleag (vocabularul pasiv evident mai mare) i cel al cuvintelor pe care le utilizeaz în mod curent (vocabularul activ mult mai redus). La începutul intervalului. ulterior apare modul indicativ i spre 3 ani modul interogativ. copilul utilizeaz numai modul imperativ. Din punct de vedere morfologic. fapt legat de dezvoltarea sferei cognitive în ansamblul ei. interjec ii i onomatopee. copilul folose te substantive. între 1 i 2 ani. folosirea adjectivelor i adverbelor arat începutul însu irii reprezent rilor privind raportul dintre calit i i forme.

copilul este silit la un continuu efort de adecvare i rea ezare a con inuturilor instrumente pre ioase cuvintelor. între 1 an i jum tate i 2 ani copilul asociaz 2 substantive (unul cu rol apelativ) înlocuindu-le cu un gest. indispensabile comunic rii. Stern. Din punct de vedere semantic ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult în eles de c tre adult. cuvinte cheie. ca substitut al predicatului.Din punct de vedere sintactic la începutul stadiului propozi ia se rezum la un singur cuvânt (stadiul cuvântului propozi ie. între 2 ani i 2 ani i jum tate apar primele propozi ii care sunt telegrafice. dup 2 ani i jum tate apar atributele i complementele care întregesc propozi ia (ÄMama papa³ ± ÄMam d -mi papa³). 1906). de transformare a lor în cuvinte abstracte ale gândirii. .

s relateze destul de fidel cele v zute i auzite s în eleag sensul întreb rilor are loc o dezvoltare sim itoare a vocabularului ± cre te num rul substantivelor. determin progrese deosebite ale limbii. adjectivelor i adverbelor. nevoia imens de comunicare.Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la 3 la 6 ani Experien a în continu îmbog ire.i exprime limpede dorin ele i gândurile. dezvoltarea gândirii. construie te propozi ii complexe. dar mai ales a solicit rii i stimul rii din partea anturajului. la 5-6 ani copilul poate s . .

termenii relativi lega i de timp: ieri. mâine. no iunile gramaticale comparative: Ämai mare ca³ etc. înapoi. Äpentru cine?³. are no iunea de lips i diferen . se intereseaz de sensul cuvintelor. întreb rile: când?. încearc s citeasc . imediat. .. dedesubt. cunoa te toate p r ile corpului . nuan ând întreb rile. cum? i termenii între. deasupra. înainte. în seara asta. discrimineaz sunetele apropiate.Din punct de vedere comprehensiv În elege: substantivele abstracte i adjectivele de dimensiune. în jurul. întreb rile Äunde?³. termenii relativi lega i de spa iu: înainte. în mijlocul.

f r a face apel la obiectele prezente acord substantivul i adjectivul. cuvinte noi. ea. Än scocind³ din diferitele variante combinatorii. discursul . coordoneaz frazele cu Ä i³. între 2000-3000 la 6 ani. în elege mesajul limbajului verbal. se joac cu segmentele cuvintelor.Din punct de vedere expresiv asimilare rapid a lexicului la 3 ani. tu. între 1500-2000. între 800-1000 cuvinte. se variaz timpurile verbului.i adapteze dup interlocutor. peste 3500 de cuvinte utilizeaz pronumele el. la 4 ani. întreab f r încetare. poveste te ce a f cut. la 5 ani. are capacitatea de percepere a timpului: utilizeaz trecutul i viitorul poveste te despre lucruri imaginare. începe s .

. bar .Dup 6 ani formuleaz întreb ri cu folosirea nega iei i inversiunea subiect/verb folose te pronumele personal în raport de subiect asimileaz no iunile de: anotimpuri i lunile anului. asimileaz no iunile de: împrejur. no iunile de durat (pân când. unul lâng altul. oblic. la stânga. vertical. orizontal. data. la dreapta. banc ). Diferen iaz semantic în câmpurile apropiate (taburet. unul în spatele altuia. unul în fa a altuia. dup ) i de or .

Editura Funda iei Humanitas. . M.Dic ionar explicativ de logopedie. Ia i. Bucure ti... A. Ed. ± Tratat de logopedie. 2006.. 2003 ‡ ‡ ‡ .BIBLIOGRAFIE ‡ Burlea. 2001 Burlea. Verza E.Normal i patologic în evolu ia limbajului. Esen ialul în logopedie. G. 2011 Muntean. Bâlbâie. Editura ³Spiru Haret´ Ia i i Editura TehnicaInfo Chi inãu. Burlea.. G. . Editura Polirom. Psihologia dezvolt rii umane.Polirom. V.