Dezvoltarea psihomotorie a copilului. Dezvoltarea limbajului în ontogenez .

EF LUCR RI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ÄGR.T. POPA´ IA I
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa Iasi ©Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Componentele de baz ale psihomotricit ii reprezint cheia pentru analiza comportamentului motor, deoarece în activit ile corporale, dominanta o reprezint latura motric . Conduitele motrice structurate pe trei trepte: conduite motrice de baz , conduitele neuromotrice conduitele perceptiv-motrice fundamentale în dobândirea unor scheme motorii cu un grad ridicat de complexitate. Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntar a ac iunilor privite prin prisma inten iei i a orient rii c tre un scop i prin mecanismele de coordonare i control.

Expresia motric pune în valoare eficien a conduitelor prin adaptarea comportamentului la obiectivele propuse.

Comunicarea motric ofer copilului condi ii optime pentru a reu i s poarte un dialog cu sine i cu ambian a.

Realizarea motric concretizeaz achizi ii pe plan motric, exprimate prin praxii.

Func ia motric grupeaz :

tonusul, dezvoltarea muscular i psihomotricitatea.

tactile. (2) praxiile sau leg tura ideo-motric în care execu ia depinde de experien ele motrice anterioare care vor produce leg turi neuroreprezentarea mental va elibera i va pune în mi care motorii unele praxii vor deveni stereotipe. . kinestezice.Distingem trei tipuri de mi c ri: A. situat în zona prefrontal . actul motor voluntar substratul anatomic divizeaz actul motor în cinci etape: (1) reprezentarea mental sau psihomotric se ob ine cu ajutorul memoriei vizuale. labirintice.

. Ea se realizeaz la nivel muscular datorit excita iilor i inhibi iilor sistemului nervos. iar prin intermediul hipofizei. cu sistemul hormonal. Ea se face la nivel medular. declan eaz (4) reglarea motric prin adaptarea automat a tonusului muscular.(3) impulsul motric voluntar sau neuromotricitatea mi c rile elaborate de reprezentarea mental . (5) execu ia motric rezultatul final al acestui proces de reglare. cortical i mai ales la nivelul centrilor automatici. sistemul neuromotor este în leg tur cu sistemul simpatic i parasimpatic. Aceast reglare este indispensabil asigur rii gesturilor armonice i eficace. Aceast schem nu ine cont de reglarea neuromotric .

Mi c rile automate sunt mi c ri voluntare din care s-au eliminat primii doi timpi i parcurg trei etape: impulsul motric cerebral. nervii spinali controleaz mièc rile voluntare . mi c rile automate se realizeaz f r interven ia con tiin ei. care poate interveni în momentul în care automatismele sunt perturbate pentru a asigura armonia acestora. reglarea automatic .B. execu ia motric neuro-muscular .

Cei trei timpi trec unul în altul prin sc derea progresiv a controlului cortical. mi carea reflex implic trei timpi: excita ia motric senzitiv periferic . execu ia motric neuro-muscular .C: mi c rile reflexe lipse te atât interven ia con tiin ei. reglarea motric automat . cât i impulsul motric cerebral corespunde elementelor motrice de baz . .

în func ie de scopul acesteia. cortexul limbic. . Cortexul senzorial. comanda mi c rii este diferit .La nivel cortical. Zonele corticale i subcorticale legate de motiva ie creeaz impulsul ac iunii. cel asociativ frontal i parietal sunt responsabili cu decizia i planificarea mi c rii. schema sa i proiectul mi c rii.

Trunchiul cerebral i m duva spin rii au un rol important în men inerea posturii.Nucleul gri central. Cortexul motor intervine i converte te comanda în indica ii foarte detaliate privitor la for a i natura mi c rilor dorite. cerebelul sunt sediile strategiei mi c rii. La acest nivel este coordonat imita ia. în execu ia i corec ia mi c rilor. talamusul. . Ansamblul nucleului gri central i cerebel este r spunz tor de programarea motric . integrarea i finalizarea activit ii motrice.

The coordination of motor control . i sistemul efector de unitatea func ional mu chi ± articula ii.La producerea mi c rii voluntare. sistemul reglator un nerv spinal i unul supraspinal cerebel. trei sisteme mari: sistemul informa ional aferen ele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei i planului de mi care. cât i în timpul mi c rii. substan a reticulat cortex.

Copiii au tendin a de a repeta la infinit ac iunile lor i au o excitabilitate motorie crescut . Caracteristicile sunt legate de iradierea ampl în analizatorul motor care ocup o suprafa mare din scoar a cerebral . . În etapele dezvolt rii sale. acomodarea la mediu.Piaget exist doi factori care organizeaz mi carea: (1) necesitatea satisfacerii unor cerin e interne i externe. (2) psihicul copilului care incit la ac iunea de asimilare. copilul are o activitate psiho-fiziologic care-i marcheaz evolu ia pe plan fizic i psihic.

comportamentul cognitiv se bazeaz pe sisteme de reflexe. Prin repetarea exerci iilor reflexe. informa ii care stau la baza evolu iei stadiului urm tor de înv are. nou-n scutul cap t informa ii despre lume. ase stadii: Stadiul I dureaz de la 7 zile pân la 14 s pt mâni etapa exerci iilor reflexe.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PRIMA COPIL RIE Cel mai pertinent i coerent sistem de periodizare a dezvolt rii cognitive în mica copil rie a fost realizat de J. Piaget. Äreac ia circular ³ leg tura dintre sensibilitate i mi care foarte slab .

sursa r spunsului este la nivelul propriului corp.Stadiul II între 1 i 4 luni de formare a primelor deprinderi. Reac ia Äcircular primar ³ caracteristic stadiului doi. d din picioare sau î i prive te mâinile foarte des ob inând pl cerea. . primele reac ii de adaptare la mediu a reac iilor reflexe. Copilul î i suge degetul mare.

Copilul repet gestul pentru a ob ine acela i efect. În aceast etap . .Stadiul III de la 4 luni la 8 . repet schemele anterioare nu este capabil de adaptare. etapa reac iei Äcirculare secundare³.9 luni copilul devine mai preocupat de obiecte i persoane începe s recunoasc caracteristicile obiectelor din mediul înconjur tor.

10 luni c utarea activ a unui obiect disp rut prin îndep rtarea unui corp sub care se ascunde obiectul dorit sunt studiate deplas rile corpurilor i sunt coordonate .Stadiul IV de la 8 luni la 1 an momentul aplic rii i coordon rii schemelor secundare schemele secundare sunt aplicate este vorba tot de o reac ie dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la circular secundar situa ii noi schemele sunt încercate dup dorin Spre 9 .

la conduitele dobândite pân acum o nou reac ie fundamental reprezentat de Äc utarea de noi mijloace prin diferen ierea schemelor cunoscute³.Stadiul V de la 12 luni la 18 luni stadiul schemelor ter iare în elege rela iile spa iale se constituie definitiv no iunea de obiect. prin combin ri. prin încerc ri i relu ri ale ac iunilor. sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi. . adic . interferen e i implic ri reciproce apare constan a propriei ac iuni i posibilitatea de a le extinde i aplica sistematic. Schemele motorii determin apari ia deduc iilor.

în care actul motor este doar un suport.Stadiul VI de la 18 la 24 luni etapa inven iei i inova iei apar noi metode i combina ii mintale încearc rezolvarea problemelor prin inventarea unor solu ii spontane. . pentru care încercarea i eroarea se realizeaz la nivel de reprezentare Actele i ac iunile complexe impun modific ri din partea organelor de sim . a sistemului muscular. la construirea prin joc sau imita ie a unor ac iuni utile. sistemului nervos central i vegetativ. Se trece de la acte globale de manipulare. Se realizeaz astfel forme elementare de simbolizare.

ci i unele tr s turi de personalitate . se orienteaz în raport cu sine i se adapteaz la mediul exterior. se stabile te dominan a lateral .i cunoasc propriul corp.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA PRE COLAR noi teritorii nervoase sunt mielinizate copilul începe s . Desenul copilului pre colar evolueaz de la stadiul de om cu Ächip de p ianjen³ la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 7 ani Desenul mod de expresie i de comunicare relev nu numai aptitudini intelectuale i practice. Evolu ia psihomotricit ii se poate observa u or prin desen.

al dezvolt rii activit ii digitale fine.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA COLAR înv area i perfec ionarea scrisului scrisul codificarea fonemelor (literelor) prin semne grafice i în elegerea leg turilor dintre semnele grafice i vorbire. . în care coordonarea oculo-motorie este fundamental . Dezvoltarea scrisului este bazat pe maturizarea sistemului nervos. maturizare în care antrenamentul joac un rol important. Înv area i perfec ionarea scrisului solicit o dezvoltare normal a psihomotricit ii pe dou nivele: al dezvolt rii motorii generale care include ansamblul regl rilor tonico-posturale i al coordon rii cinetice.

Ajuriaguerra apreciaz cinci elemente care intervin în motricitatea grafic : pozi ia corpului i atitudinile segmentare. trasarea semnelor i înaintarea cursiv .J. mi carea grafic în marile sale elemente. ap sarea antebra ului. ritmul legat de varia iile fine în viteza de mi care care conduce la no iunea de gest. a mâinii i a peni ei pe coala de hârtie i a degetelor pe obiectul cu care se scrie. . viteza mi c rilor.

lateralitate Cunoa terea Din punct de corpului din vedere punct de perceptivovedere motor: motor: exerci ii de percep ia triere p r ilor realizate corpului. ± linia. ± cercul.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 2 ani i 6 luni la 4 ani Elaborarea Primele Cunoa terea eu-lui: abord ri ale spa iului motricitatea lateralit ii imediat. cunoa terea lor. ± linia frânt . . no iuni. sub form de jonglarea cu motricitatea joc de diferite fin . progresiv. ± spirala. global .

inventarea unor ritmuri. urm rirea unui traseu. m rimilor. Structurare spa ial Jonglarea cu no iuni într-un spa iu plan. p trate. no iunea de ciclicitate . reproducerea prin desen a unui personaj. Exerci i de reproducere a formelor. urm rirea consemnelor ritmice. lung. apoi într-un spa iu tridimensional. Lateralitate Efectuarea unei game foarte mari de exerci ii de lateralitate privitoare la: membrele inferioare i superioare. mi c rilor. cercuri De la 4 la 5 ani . no iunea Äprea devreme³. Orientare temporal Ordinea i succesiunea . înv area diverselor pozi ii i capacitatea de a le reproduce. Grafisme linii orizontale. Orientare spa iocorporal : cunoa terea direc iilor. Ritmuri: mers în ritmul b t ilor tobei. b t i în tob . redobândirea unei orient ri dup schimbarea reperelor. Semicercuri. Äprea târziu³.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal cunoa terea diferitelor p r i ale corpului. durata intervalelor: perceperea unui timp scurt. verticale.

asocierea obiectelor cu diferitele p r i ale corpului. dar cu un grad mai mare de dificultate.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal recunoa terea i redarea diverselor pozi ii. Structurare spa ial Din punct de vedere perceptivomotor: acela i tip de exerci ii ca la 4-5 ani. Reproduce o structur ritmic cu mai mult de 6 lovituri (6 ani). discriminarea vizual a pozi iilor. Orientare temporal St pâne te reperele temporale i începe s cunoasc ora (6 ani).5 fraze (5 ani). Îi place s deseneze i scrie. jocul perechilor Äfamilia³. gesturi de fine e. Grafisme ine creionul corect. reproducerea diferitelor propozi ii pe hârtie. Copiaz buclele duble (6 ani). De la 5 la 6 ani . Scrie numele (5 ani). Lateralitate Organizarea în spa iu. Reproduce o structur ritmic de 4 . postur adaptat . în func ie de propria lateralitate.

Abilitate Orientare Cite te ora. armonie corect . cu structur Gesturi gestual . artistice. persoan cu corespunz t Aptitudini siguran i oare a pentru sport automat spa iului unei sau activit i foi. denumirea ritmic de suple. Echilibru de dreapta i cel pu in 8 Postur stabil.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 7 la 8 ani Cunoa terea complet a corpului i structurii (7 ani).Org Control alt anizarea vizual precis. Apari ia în desen a profilului personajelor (7 ani). ine creionul corporal i spa ial Reproduce o corect. u oar a scrierii. stânga la unit i (8 ani) adaptat . Reac ii adaptative la contactul corporal. . Înv area (7 ani).

Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 9 la 12 ani Coordonare dinamic bun . St pâne te reperele fine care in de orientarea în spa iu i î i organizeaz bine activitatea colar . Orientare temporal corect Perfec iona rea scrisului . Motricitate: tonus muscular echilibrat. stânga. Adaptare temporal . hipertonie/hi potoniem. Lateralitatea dominant : dreapta. Aptitudini i abilit i pentru geometrie. hiperlaxitate/ hipolaxitate. ambidextru sau dislateralitat e.

perioada gânguritului. La 3 luni începe s fie atent la sunetele pe care le produce i pe care le repet . .Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la na tere la 3 ani perioada preverbal În primul an de via acumul ri importante care preg tesc func ional i morfologic aparatul logo-fonator. registrul s u se diferen iaz primele semne guturale care în foarte scurt semnific buna dispozi ie i senza ia general de timp cap t o anumit tonalitate confort. anturajului o stare de La 2 luni. dovedind pl cerea de a ac iona asupra aparatului fonoarticulator i de a-l exersa. Primele sunete emise de copil sunt ipetele comunic disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuin e.

care ulterior vor fi dublate începutul perioadei de lalalizare apar primele bisilabe: Äpa-pa³. sugerând leg tura dintre respectivele grup ri de silabe i persoane sau obiecte existente în jurul s u. Äpa³. constat ri sau emo ii diferite. fie dorin e. Äma-ma³. . Äta³. stadiul Äcuvântului propozi ie³ aceste cuvinte unice pot exprima pe rând. dup cum o cere momentul. situa iile cele mai concrete. preia i imit modelele oferite de anturaj i repetatele înt riri pe care cei din jur le fac. Äba-ba³ luate adesea de anturaj ca adev rate cuvinte Dup vârsta de 8 luni. Äta-ta³.Spre luna a 6-a. apar primele silabe Äma³. Äba³.

morfologic. în acela i timp.Perioada antepre colar transform limbajul dintr-o leg tur afectiv într-un instrument de comunicare constituie unul dintre aspectele esen iale i caracteristice ale dezvolt rii copilului între 1 i 3 ani. vocabular (bagaj de cuvinte). Dezvoltarea limbajului se realizeaz concomitent pe mai multe planuri: fonetic. comunicarea verbal este rezultat i. sintactic semantic. . factor activ de stimulare a tuturor proceselor psihice.

silabelor i cuvintelor dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente.Perioada antepre colar între 1 i 3 ani Din punct de vedere fonetic are loc dificilul proces de însu ire a capacit ii de articulare a proces care se realizeaz treptat. . Este perioada dislaliei Äfiziologice³ no iune ce define te complexul de particularit i ale însu irii articul rii la aceast vârst legat de imaturitatea normal a aparatului fonoarticulator. fonemelor.

Ämolocotiv ³ în loc de Älocomotiv ³. Äg³. metateza. Ä ³. a) Eliziunea (omiterea din cuvânt a unor sunete sau silabe greu sau înc imposibil de realizat). prima sau ultima silab . b) Înlocuirea sunetelor. Sunetele cum sunt Är³. siflantele Äs³ i Äz³ sau uier toarele Ä ³ i Äj³. înlocuirea sunetelor. c) Metateza (mutarea sunetelor i silabelor în cuvânt): Äm lâie³ în loc de Äl mâie³. preferând. apar mai târziu fiind mai dificil de articulat. Cuvintele mai lungi i dificile îl oblig pe copil s se rezume doar la o parte a lor. africatele Äc³. d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe.Ca modalit i i mecanisme. se desprind: eliziunea. în scopul înlocuirii celor dificil de pronun at): Ävevetul³ în loc de Ä ervetul³ . perseverarea. silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai simple: Äflumos³ în loc de Äfrumos³. de regul .

marcheaz procesul de delimitare i na terea identit ii. copilul folose te substantive. La începutul intervalului. . Din punct de vedere morfologic.Din punct de vedere al vocabularului (bagajul de cuvinte) distinc ia care trebuie f cut între num rul cuvintelor pe care copilul este capabil s le în eleag (vocabularul pasiv evident mai mare) i cel al cuvintelor pe care le utilizeaz în mod curent (vocabularul activ mult mai redus). folosirea adjectivelor i adverbelor arat începutul însu irii reprezent rilor privind raportul dintre calit i i forme. fapt legat de dezvoltarea sferei cognitive în ansamblul ei. interjec ii i onomatopee. între 1 i 2 ani. ulterior apare modul indicativ i spre 3 ani modul interogativ. între 2 i 2 ani i jum tate apar verbele i pronumele personale. iar folosirea pronumelui personal la persoana I sg. copilul utilizeaz numai modul imperativ.

între 1 an i jum tate i 2 ani copilul asociaz 2 substantive (unul cu rol apelativ) înlocuindu-le cu un gest.Din punct de vedere sintactic la începutul stadiului propozi ia se rezum la un singur cuvânt (stadiul cuvântului propozi ie. dup 2 ani i jum tate apar atributele i complementele care întregesc propozi ia (ÄMama papa³ ± ÄMam d -mi papa³). 1906). Stern. de transformare a lor în cuvinte abstracte ale gândirii. indispensabile comunic rii. . cuvinte cheie. între 2 ani i 2 ani i jum tate apar primele propozi ii care sunt telegrafice. copilul este silit la un continuu efort de adecvare i rea ezare a con inuturilor instrumente pre ioase cuvintelor. Din punct de vedere semantic ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult în eles de c tre adult. ca substitut al predicatului.

dezvoltarea gândirii. adjectivelor i adverbelor. dar mai ales a solicit rii i stimul rii din partea anturajului. la 5-6 ani copilul poate s . determin progrese deosebite ale limbii.i exprime limpede dorin ele i gândurile. s relateze destul de fidel cele v zute i auzite s în eleag sensul întreb rilor are loc o dezvoltare sim itoare a vocabularului ± cre te num rul substantivelor. .Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la 3 la 6 ani Experien a în continu îmbog ire. construie te propozi ii complexe. nevoia imens de comunicare.

încearc s citeasc . dedesubt. Äpentru cine?³. are no iunea de lips i diferen .Din punct de vedere comprehensiv În elege: substantivele abstracte i adjectivele de dimensiune. imediat. termenii relativi lega i de spa iu: înainte. în jurul. întreb rile: când?. în mijlocul. cum? i termenii între. discrimineaz sunetele apropiate. termenii relativi lega i de timp: ieri. în seara asta. înapoi. no iunile gramaticale comparative: Ämai mare ca³ etc. întreb rile Äunde?³. nuan ând întreb rile. cunoa te toate p r ile corpului . . mâine. înainte. se intereseaz de sensul cuvintelor.. deasupra.

discursul . poveste te ce a f cut. tu. cuvinte noi. în elege mesajul limbajului verbal. între 2000-3000 la 6 ani.i adapteze dup interlocutor. se variaz timpurile verbului. la 4 ani. la 5 ani. între 1500-2000. Än scocind³ din diferitele variante combinatorii. are capacitatea de percepere a timpului: utilizeaz trecutul i viitorul poveste te despre lucruri imaginare. întreab f r încetare. peste 3500 de cuvinte utilizeaz pronumele el. între 800-1000 cuvinte. coordoneaz frazele cu Ä i³. începe s . ea. f r a face apel la obiectele prezente acord substantivul i adjectivul.Din punct de vedere expresiv asimilare rapid a lexicului la 3 ani. se joac cu segmentele cuvintelor.

data. vertical. no iunile de durat (pân când. orizontal. unul lâng altul. unul în spatele altuia. asimileaz no iunile de: împrejur. banc ). bar . oblic. la stânga. .Dup 6 ani formuleaz întreb ri cu folosirea nega iei i inversiunea subiect/verb folose te pronumele personal în raport de subiect asimileaz no iunile de: anotimpuri i lunile anului. unul în fa a altuia. dup ) i de or . Diferen iaz semantic în câmpurile apropiate (taburet. la dreapta.

. Bucure ti. G. G. Burlea.Dic ionar explicativ de logopedie..Polirom. 2003 ‡ ‡ ‡ . Psihologia dezvolt rii umane. Editura Funda iei Humanitas. Esen ialul în logopedie. 2011 Muntean. V. 2001 Burlea. 2006. . A.BIBLIOGRAFIE ‡ Burlea. Bâlbâie.Normal i patologic în evolu ia limbajului. Ed. ± Tratat de logopedie.. . Verza E.. Editura Polirom. M. Ia i. Editura ³Spiru Haret´ Ia i i Editura TehnicaInfo Chi inãu.