Dezvoltarea psihomotorie a copilului. Dezvoltarea limbajului în ontogenez .

EF LUCR RI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ÄGR.T. POPA´ IA I
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa Iasi ©Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Componentele de baz ale psihomotricit ii reprezint cheia pentru analiza comportamentului motor, deoarece în activit ile corporale, dominanta o reprezint latura motric . Conduitele motrice structurate pe trei trepte: conduite motrice de baz , conduitele neuromotrice conduitele perceptiv-motrice fundamentale în dobândirea unor scheme motorii cu un grad ridicat de complexitate. Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntar a ac iunilor privite prin prisma inten iei i a orient rii c tre un scop i prin mecanismele de coordonare i control.

Expresia motric pune în valoare eficien a conduitelor prin adaptarea comportamentului la obiectivele propuse.

Comunicarea motric ofer copilului condi ii optime pentru a reu i s poarte un dialog cu sine i cu ambian a.

Realizarea motric concretizeaz achizi ii pe plan motric, exprimate prin praxii.

Func ia motric grupeaz :

tonusul, dezvoltarea muscular i psihomotricitatea.

actul motor voluntar substratul anatomic divizeaz actul motor în cinci etape: (1) reprezentarea mental sau psihomotric se ob ine cu ajutorul memoriei vizuale. kinestezice. situat în zona prefrontal . . tactile. (2) praxiile sau leg tura ideo-motric în care execu ia depinde de experien ele motrice anterioare care vor produce leg turi neuroreprezentarea mental va elibera i va pune în mi care motorii unele praxii vor deveni stereotipe. labirintice.Distingem trei tipuri de mi c ri: A.

. Ea se realizeaz la nivel muscular datorit excita iilor i inhibi iilor sistemului nervos. iar prin intermediul hipofizei. Aceast schem nu ine cont de reglarea neuromotric . sistemul neuromotor este în leg tur cu sistemul simpatic i parasimpatic. Ea se face la nivel medular.(3) impulsul motric voluntar sau neuromotricitatea mi c rile elaborate de reprezentarea mental . cu sistemul hormonal. cortical i mai ales la nivelul centrilor automatici. (5) execu ia motric rezultatul final al acestui proces de reglare. declan eaz (4) reglarea motric prin adaptarea automat a tonusului muscular. Aceast reglare este indispensabil asigur rii gesturilor armonice i eficace.

nervii spinali controleaz mièc rile voluntare . execu ia motric neuro-muscular .B. care poate interveni în momentul în care automatismele sunt perturbate pentru a asigura armonia acestora. Mi c rile automate sunt mi c ri voluntare din care s-au eliminat primii doi timpi i parcurg trei etape: impulsul motric cerebral. reglarea automatic . mi c rile automate se realizeaz f r interven ia con tiin ei.

Cei trei timpi trec unul în altul prin sc derea progresiv a controlului cortical.C: mi c rile reflexe lipse te atât interven ia con tiin ei. execu ia motric neuro-muscular . mi carea reflex implic trei timpi: excita ia motric senzitiv periferic . reglarea motric automat . . cât i impulsul motric cerebral corespunde elementelor motrice de baz .

. cortexul limbic. schema sa i proiectul mi c rii. Cortexul senzorial. cel asociativ frontal i parietal sunt responsabili cu decizia i planificarea mi c rii. în func ie de scopul acesteia. Zonele corticale i subcorticale legate de motiva ie creeaz impulsul ac iunii. comanda mi c rii este diferit .La nivel cortical.

Trunchiul cerebral i m duva spin rii au un rol important în men inerea posturii. La acest nivel este coordonat imita ia. cerebelul sunt sediile strategiei mi c rii. . în execu ia i corec ia mi c rilor. talamusul. integrarea i finalizarea activit ii motrice. Ansamblul nucleului gri central i cerebel este r spunz tor de programarea motric .Nucleul gri central. Cortexul motor intervine i converte te comanda în indica ii foarte detaliate privitor la for a i natura mi c rilor dorite.

trei sisteme mari: sistemul informa ional aferen ele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei i planului de mi care. The coordination of motor control .La producerea mi c rii voluntare. substan a reticulat cortex. cât i în timpul mi c rii. sistemul reglator un nerv spinal i unul supraspinal cerebel. i sistemul efector de unitatea func ional mu chi ± articula ii.

. (2) psihicul copilului care incit la ac iunea de asimilare. În etapele dezvolt rii sale. Copiii au tendin a de a repeta la infinit ac iunile lor i au o excitabilitate motorie crescut . acomodarea la mediu. copilul are o activitate psiho-fiziologic care-i marcheaz evolu ia pe plan fizic i psihic. Caracteristicile sunt legate de iradierea ampl în analizatorul motor care ocup o suprafa mare din scoar a cerebral .Piaget exist doi factori care organizeaz mi carea: (1) necesitatea satisfacerii unor cerin e interne i externe.

ase stadii: Stadiul I dureaz de la 7 zile pân la 14 s pt mâni etapa exerci iilor reflexe. informa ii care stau la baza evolu iei stadiului urm tor de înv are.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PRIMA COPIL RIE Cel mai pertinent i coerent sistem de periodizare a dezvolt rii cognitive în mica copil rie a fost realizat de J. Piaget. Äreac ia circular ³ leg tura dintre sensibilitate i mi care foarte slab . Prin repetarea exerci iilor reflexe. nou-n scutul cap t informa ii despre lume. comportamentul cognitiv se bazeaz pe sisteme de reflexe.

. sursa r spunsului este la nivelul propriului corp. d din picioare sau î i prive te mâinile foarte des ob inând pl cerea. Reac ia Äcircular primar ³ caracteristic stadiului doi.Stadiul II între 1 i 4 luni de formare a primelor deprinderi. primele reac ii de adaptare la mediu a reac iilor reflexe. Copilul î i suge degetul mare.

Copilul repet gestul pentru a ob ine acela i efect.Stadiul III de la 4 luni la 8 . repet schemele anterioare nu este capabil de adaptare.9 luni copilul devine mai preocupat de obiecte i persoane începe s recunoasc caracteristicile obiectelor din mediul înconjur tor. . etapa reac iei Äcirculare secundare³. În aceast etap .

10 luni c utarea activ a unui obiect disp rut prin îndep rtarea unui corp sub care se ascunde obiectul dorit sunt studiate deplas rile corpurilor i sunt coordonate .Stadiul IV de la 8 luni la 1 an momentul aplic rii i coordon rii schemelor secundare schemele secundare sunt aplicate este vorba tot de o reac ie dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la circular secundar situa ii noi schemele sunt încercate dup dorin Spre 9 .

Stadiul V de la 12 luni la 18 luni stadiul schemelor ter iare în elege rela iile spa iale se constituie definitiv no iunea de obiect. prin combin ri. Schemele motorii determin apari ia deduc iilor. adic . interferen e i implic ri reciproce apare constan a propriei ac iuni i posibilitatea de a le extinde i aplica sistematic. . prin încerc ri i relu ri ale ac iunilor. sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi. la conduitele dobândite pân acum o nou reac ie fundamental reprezentat de Äc utarea de noi mijloace prin diferen ierea schemelor cunoscute³.

Stadiul VI de la 18 la 24 luni etapa inven iei i inova iei apar noi metode i combina ii mintale încearc rezolvarea problemelor prin inventarea unor solu ii spontane. Se realizeaz astfel forme elementare de simbolizare. la construirea prin joc sau imita ie a unor ac iuni utile. Se trece de la acte globale de manipulare. pentru care încercarea i eroarea se realizeaz la nivel de reprezentare Actele i ac iunile complexe impun modific ri din partea organelor de sim . în care actul motor este doar un suport. a sistemului muscular. sistemului nervos central i vegetativ. .

LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA PRE COLAR noi teritorii nervoase sunt mielinizate copilul începe s . se orienteaz în raport cu sine i se adapteaz la mediul exterior. Evolu ia psihomotricit ii se poate observa u or prin desen. se stabile te dominan a lateral . Desenul copilului pre colar evolueaz de la stadiul de om cu Ächip de p ianjen³ la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 7 ani Desenul mod de expresie i de comunicare relev nu numai aptitudini intelectuale i practice.i cunoasc propriul corp. ci i unele tr s turi de personalitate .

. Înv area i perfec ionarea scrisului solicit o dezvoltare normal a psihomotricit ii pe dou nivele: al dezvolt rii motorii generale care include ansamblul regl rilor tonico-posturale i al coordon rii cinetice.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA COLAR înv area i perfec ionarea scrisului scrisul codificarea fonemelor (literelor) prin semne grafice i în elegerea leg turilor dintre semnele grafice i vorbire. maturizare în care antrenamentul joac un rol important. Dezvoltarea scrisului este bazat pe maturizarea sistemului nervos. al dezvolt rii activit ii digitale fine. în care coordonarea oculo-motorie este fundamental .

. trasarea semnelor i înaintarea cursiv . Ajuriaguerra apreciaz cinci elemente care intervin în motricitatea grafic : pozi ia corpului i atitudinile segmentare. viteza mi c rilor. mi carea grafic în marile sale elemente. a mâinii i a peni ei pe coala de hârtie i a degetelor pe obiectul cu care se scrie. ap sarea antebra ului. ritmul legat de varia iile fine în viteza de mi care care conduce la no iunea de gest.J.

lateralitate Cunoa terea Din punct de corpului din vedere punct de perceptivovedere motor: motor: exerci ii de percep ia triere p r ilor realizate corpului. ± spirala.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 2 ani i 6 luni la 4 ani Elaborarea Primele Cunoa terea eu-lui: abord ri ale spa iului motricitatea lateralit ii imediat. ± linia frânt . global . progresiv. ± cercul. cunoa terea lor. no iuni. sub form de jonglarea cu motricitatea joc de diferite fin . ± linia. .

urm rirea consemnelor ritmice. durata intervalelor: perceperea unui timp scurt. verticale. Ritmuri: mers în ritmul b t ilor tobei. Grafisme linii orizontale. cercuri De la 4 la 5 ani . apoi într-un spa iu tridimensional. Semicercuri. înv area diverselor pozi ii i capacitatea de a le reproduce. Äprea târziu³. m rimilor. p trate. redobândirea unei orient ri dup schimbarea reperelor. no iunea de ciclicitate . mi c rilor. inventarea unor ritmuri. Exerci i de reproducere a formelor. reproducerea prin desen a unui personaj. Lateralitate Efectuarea unei game foarte mari de exerci ii de lateralitate privitoare la: membrele inferioare i superioare. lung. urm rirea unui traseu. Orientare temporal Ordinea i succesiunea .Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal cunoa terea diferitelor p r i ale corpului. Orientare spa iocorporal : cunoa terea direc iilor. no iunea Äprea devreme³. Structurare spa ial Jonglarea cu no iuni într-un spa iu plan. b t i în tob .

Reproduce o structur ritmic de 4 . postur adaptat . asocierea obiectelor cu diferitele p r i ale corpului.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal recunoa terea i redarea diverselor pozi ii. Orientare temporal St pâne te reperele temporale i începe s cunoasc ora (6 ani). dar cu un grad mai mare de dificultate. reproducerea diferitelor propozi ii pe hârtie. în func ie de propria lateralitate. Reproduce o structur ritmic cu mai mult de 6 lovituri (6 ani). De la 5 la 6 ani . Îi place s deseneze i scrie. jocul perechilor Äfamilia³. Structurare spa ial Din punct de vedere perceptivomotor: acela i tip de exerci ii ca la 4-5 ani. gesturi de fine e. Scrie numele (5 ani). Lateralitate Organizarea în spa iu. Copiaz buclele duble (6 ani). Grafisme ine creionul corect.5 fraze (5 ani). discriminarea vizual a pozi iilor.

Apari ia în desen a profilului personajelor (7 ani). cu structur Gesturi gestual . Reac ii adaptative la contactul corporal. u oar a scrierii. Echilibru de dreapta i cel pu in 8 Postur stabil. denumirea ritmic de suple. ine creionul corporal i spa ial Reproduce o corect. . persoan cu corespunz t Aptitudini siguran i oare a pentru sport automat spa iului unei sau activit i foi.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 7 la 8 ani Cunoa terea complet a corpului i structurii (7 ani). artistice. stânga la unit i (8 ani) adaptat . Înv area (7 ani). Abilitate Orientare Cite te ora.Org Control alt anizarea vizual precis. armonie corect .

stânga. hiperlaxitate/ hipolaxitate. ambidextru sau dislateralitat e. Orientare temporal corect Perfec iona rea scrisului . hipertonie/hi potoniem. Motricitate: tonus muscular echilibrat. St pâne te reperele fine care in de orientarea în spa iu i î i organizeaz bine activitatea colar . Lateralitatea dominant : dreapta. Adaptare temporal .Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 9 la 12 ani Coordonare dinamic bun . Aptitudini i abilit i pentru geometrie.

anturajului o stare de La 2 luni. registrul s u se diferen iaz primele semne guturale care în foarte scurt semnific buna dispozi ie i senza ia general de timp cap t o anumit tonalitate confort.Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la na tere la 3 ani perioada preverbal În primul an de via acumul ri importante care preg tesc func ional i morfologic aparatul logo-fonator. perioada gânguritului. dovedind pl cerea de a ac iona asupra aparatului fonoarticulator i de a-l exersa. La 3 luni începe s fie atent la sunetele pe care le produce i pe care le repet . . Primele sunete emise de copil sunt ipetele comunic disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuin e.

dup cum o cere momentul. situa iile cele mai concrete. preia i imit modelele oferite de anturaj i repetatele înt riri pe care cei din jur le fac. . Äba-ba³ luate adesea de anturaj ca adev rate cuvinte Dup vârsta de 8 luni. Äta-ta³. apar primele silabe Äma³. Äma-ma³. Äba³. constat ri sau emo ii diferite. stadiul Äcuvântului propozi ie³ aceste cuvinte unice pot exprima pe rând.Spre luna a 6-a. Äpa³. fie dorin e. sugerând leg tura dintre respectivele grup ri de silabe i persoane sau obiecte existente în jurul s u. care ulterior vor fi dublate începutul perioadei de lalalizare apar primele bisilabe: Äpa-pa³. Äta³.

. Dezvoltarea limbajului se realizeaz concomitent pe mai multe planuri: fonetic. vocabular (bagaj de cuvinte). sintactic semantic. factor activ de stimulare a tuturor proceselor psihice. comunicarea verbal este rezultat i. morfologic. în acela i timp.Perioada antepre colar transform limbajul dintr-o leg tur afectiv într-un instrument de comunicare constituie unul dintre aspectele esen iale i caracteristice ale dezvolt rii copilului între 1 i 3 ani.

Perioada antepre colar între 1 i 3 ani Din punct de vedere fonetic are loc dificilul proces de însu ire a capacit ii de articulare a proces care se realizeaz treptat. silabelor i cuvintelor dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente. Este perioada dislaliei Äfiziologice³ no iune ce define te complexul de particularit i ale însu irii articul rii la aceast vârst legat de imaturitatea normal a aparatului fonoarticulator. fonemelor. .

apar mai târziu fiind mai dificil de articulat. metateza. preferând. Ä ³.Ca modalit i i mecanisme. silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai simple: Äflumos³ în loc de Äfrumos³. prima sau ultima silab . d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe. c) Metateza (mutarea sunetelor i silabelor în cuvânt): Äm lâie³ în loc de Äl mâie³. Sunetele cum sunt Är³. în scopul înlocuirii celor dificil de pronun at): Ävevetul³ în loc de Ä ervetul³ . siflantele Äs³ i Äz³ sau uier toarele Ä ³ i Äj³. înlocuirea sunetelor. Ämolocotiv ³ în loc de Älocomotiv ³. se desprind: eliziunea. b) Înlocuirea sunetelor. africatele Äc³. a) Eliziunea (omiterea din cuvânt a unor sunete sau silabe greu sau înc imposibil de realizat). perseverarea. de regul . Cuvintele mai lungi i dificile îl oblig pe copil s se rezume doar la o parte a lor. Äg³.

Din punct de vedere morfologic.Din punct de vedere al vocabularului (bagajul de cuvinte) distinc ia care trebuie f cut între num rul cuvintelor pe care copilul este capabil s le în eleag (vocabularul pasiv evident mai mare) i cel al cuvintelor pe care le utilizeaz în mod curent (vocabularul activ mult mai redus). . între 2 i 2 ani i jum tate apar verbele i pronumele personale. marcheaz procesul de delimitare i na terea identit ii. ulterior apare modul indicativ i spre 3 ani modul interogativ. interjec ii i onomatopee. fapt legat de dezvoltarea sferei cognitive în ansamblul ei. copilul utilizeaz numai modul imperativ. La începutul intervalului. copilul folose te substantive. folosirea adjectivelor i adverbelor arat începutul însu irii reprezent rilor privind raportul dintre calit i i forme. iar folosirea pronumelui personal la persoana I sg. între 1 i 2 ani.

ca substitut al predicatului. Din punct de vedere semantic ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult în eles de c tre adult. Stern. copilul este silit la un continuu efort de adecvare i rea ezare a con inuturilor instrumente pre ioase cuvintelor. . de transformare a lor în cuvinte abstracte ale gândirii. între 2 ani i 2 ani i jum tate apar primele propozi ii care sunt telegrafice. cuvinte cheie. dup 2 ani i jum tate apar atributele i complementele care întregesc propozi ia (ÄMama papa³ ± ÄMam d -mi papa³). între 1 an i jum tate i 2 ani copilul asociaz 2 substantive (unul cu rol apelativ) înlocuindu-le cu un gest.Din punct de vedere sintactic la începutul stadiului propozi ia se rezum la un singur cuvânt (stadiul cuvântului propozi ie. 1906). indispensabile comunic rii.

dezvoltarea gândirii. nevoia imens de comunicare. .Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la 3 la 6 ani Experien a în continu îmbog ire. adjectivelor i adverbelor. s relateze destul de fidel cele v zute i auzite s în eleag sensul întreb rilor are loc o dezvoltare sim itoare a vocabularului ± cre te num rul substantivelor. determin progrese deosebite ale limbii.i exprime limpede dorin ele i gândurile. la 5-6 ani copilul poate s . dar mai ales a solicit rii i stimul rii din partea anturajului. construie te propozi ii complexe.

în mijlocul. în seara asta. nuan ând întreb rile. încearc s citeasc . deasupra. Äpentru cine?³. înapoi. discrimineaz sunetele apropiate. în jurul. . imediat. se intereseaz de sensul cuvintelor. înainte. mâine.. termenii relativi lega i de spa iu: înainte. întreb rile: când?. cunoa te toate p r ile corpului . dedesubt. are no iunea de lips i diferen . cum? i termenii între.Din punct de vedere comprehensiv În elege: substantivele abstracte i adjectivele de dimensiune. termenii relativi lega i de timp: ieri. întreb rile Äunde?³. no iunile gramaticale comparative: Ämai mare ca³ etc.

între 800-1000 cuvinte. începe s .Din punct de vedere expresiv asimilare rapid a lexicului la 3 ani. ea. coordoneaz frazele cu Ä i³. la 4 ani. se joac cu segmentele cuvintelor. se variaz timpurile verbului. f r a face apel la obiectele prezente acord substantivul i adjectivul. are capacitatea de percepere a timpului: utilizeaz trecutul i viitorul poveste te despre lucruri imaginare. în elege mesajul limbajului verbal. cuvinte noi. tu. întreab f r încetare. între 2000-3000 la 6 ani. Än scocind³ din diferitele variante combinatorii. la 5 ani.i adapteze dup interlocutor. discursul . poveste te ce a f cut. peste 3500 de cuvinte utilizeaz pronumele el. între 1500-2000.

la dreapta. vertical. no iunile de durat (pân când. bar . dup ) i de or . oblic. data. la stânga. asimileaz no iunile de: împrejur.Dup 6 ani formuleaz întreb ri cu folosirea nega iei i inversiunea subiect/verb folose te pronumele personal în raport de subiect asimileaz no iunile de: anotimpuri i lunile anului. unul lâng altul. banc ). orizontal. Diferen iaz semantic în câmpurile apropiate (taburet. . unul în fa a altuia. unul în spatele altuia.

BIBLIOGRAFIE ‡ Burlea. ± Tratat de logopedie. 2006. Psihologia dezvolt rii umane. Verza E. G. Burlea. V. 2011 Muntean. 2003 ‡ ‡ ‡ . .. 2001 Burlea. A. Editura Polirom. G. Ed. Editura Funda iei Humanitas. Bucure ti. Ia i.Polirom.Dic ionar explicativ de logopedie. Esen ialul în logopedie..Normal i patologic în evolu ia limbajului. Bâlbâie... Editura ³Spiru Haret´ Ia i i Editura TehnicaInfo Chi inãu. . M.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful