Dezvoltarea psihomotorie a copilului. Dezvoltarea limbajului în ontogenez .

EF LUCR RI DR. GEORGETA BURLEA UNIVERSITATEA DE MEDICIN I FARMACIE ÄGR.T. POPA´ IA I
Suport de curs pentru studentii de la UMF Gr.T. Popa Iasi ©Copyright. Toate drepturile de autor rezervate

Dezvoltarea psihomotorie a copilului.
Componentele de baz ale psihomotricit ii reprezint cheia pentru analiza comportamentului motor, deoarece în activit ile corporale, dominanta o reprezint latura motric . Conduitele motrice structurate pe trei trepte: conduite motrice de baz , conduitele neuromotrice conduitele perceptiv-motrice fundamentale în dobândirea unor scheme motorii cu un grad ridicat de complexitate. Comportamentul motric poate fi obiectivat prin reglarea voluntar a ac iunilor privite prin prisma inten iei i a orient rii c tre un scop i prin mecanismele de coordonare i control.

Expresia motric pune în valoare eficien a conduitelor prin adaptarea comportamentului la obiectivele propuse.

Comunicarea motric ofer copilului condi ii optime pentru a reu i s poarte un dialog cu sine i cu ambian a.

Realizarea motric concretizeaz achizi ii pe plan motric, exprimate prin praxii.

Func ia motric grupeaz :

tonusul, dezvoltarea muscular i psihomotricitatea.

.Distingem trei tipuri de mi c ri: A. tactile. situat în zona prefrontal . (2) praxiile sau leg tura ideo-motric în care execu ia depinde de experien ele motrice anterioare care vor produce leg turi neuroreprezentarea mental va elibera i va pune în mi care motorii unele praxii vor deveni stereotipe. actul motor voluntar substratul anatomic divizeaz actul motor în cinci etape: (1) reprezentarea mental sau psihomotric se ob ine cu ajutorul memoriei vizuale. labirintice. kinestezice.

(3) impulsul motric voluntar sau neuromotricitatea mi c rile elaborate de reprezentarea mental . cu sistemul hormonal. cortical i mai ales la nivelul centrilor automatici. iar prin intermediul hipofizei. Ea se realizeaz la nivel muscular datorit excita iilor i inhibi iilor sistemului nervos. Aceast schem nu ine cont de reglarea neuromotric . sistemul neuromotor este în leg tur cu sistemul simpatic i parasimpatic. Ea se face la nivel medular. declan eaz (4) reglarea motric prin adaptarea automat a tonusului muscular. Aceast reglare este indispensabil asigur rii gesturilor armonice i eficace. . (5) execu ia motric rezultatul final al acestui proces de reglare.

mi c rile automate se realizeaz f r interven ia con tiin ei. Mi c rile automate sunt mi c ri voluntare din care s-au eliminat primii doi timpi i parcurg trei etape: impulsul motric cerebral.B. reglarea automatic . execu ia motric neuro-muscular . care poate interveni în momentul în care automatismele sunt perturbate pentru a asigura armonia acestora. nervii spinali controleaz mièc rile voluntare .

cât i impulsul motric cerebral corespunde elementelor motrice de baz . . execu ia motric neuro-muscular . Cei trei timpi trec unul în altul prin sc derea progresiv a controlului cortical. reglarea motric automat . mi carea reflex implic trei timpi: excita ia motric senzitiv periferic .C: mi c rile reflexe lipse te atât interven ia con tiin ei.

Zonele corticale i subcorticale legate de motiva ie creeaz impulsul ac iunii. Cortexul senzorial. cel asociativ frontal i parietal sunt responsabili cu decizia i planificarea mi c rii.La nivel cortical. schema sa i proiectul mi c rii. . comanda mi c rii este diferit . în func ie de scopul acesteia. cortexul limbic.

. integrarea i finalizarea activit ii motrice. La acest nivel este coordonat imita ia. cerebelul sunt sediile strategiei mi c rii. talamusul. Ansamblul nucleului gri central i cerebel este r spunz tor de programarea motric . Cortexul motor intervine i converte te comanda în indica ii foarte detaliate privitor la for a i natura mi c rilor dorite.Nucleul gri central. în execu ia i corec ia mi c rilor. Trunchiul cerebral i m duva spin rii au un rol important în men inerea posturii.

cât i în timpul mi c rii.La producerea mi c rii voluntare. The coordination of motor control . trei sisteme mari: sistemul informa ional aferen ele senzitivo-senzoriale ce intervin în elaborarea deciziei i planului de mi care. i sistemul efector de unitatea func ional mu chi ± articula ii. sistemul reglator un nerv spinal i unul supraspinal cerebel. substan a reticulat cortex.

Caracteristicile sunt legate de iradierea ampl în analizatorul motor care ocup o suprafa mare din scoar a cerebral . (2) psihicul copilului care incit la ac iunea de asimilare.Piaget exist doi factori care organizeaz mi carea: (1) necesitatea satisfacerii unor cerin e interne i externe. . copilul are o activitate psiho-fiziologic care-i marcheaz evolu ia pe plan fizic i psihic. acomodarea la mediu. În etapele dezvolt rii sale. Copiii au tendin a de a repeta la infinit ac iunile lor i au o excitabilitate motorie crescut .

informa ii care stau la baza evolu iei stadiului urm tor de înv are. nou-n scutul cap t informa ii despre lume. Piaget. Äreac ia circular ³ leg tura dintre sensibilitate i mi care foarte slab . Prin repetarea exerci iilor reflexe. ase stadii: Stadiul I dureaz de la 7 zile pân la 14 s pt mâni etapa exerci iilor reflexe.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PRIMA COPIL RIE Cel mai pertinent i coerent sistem de periodizare a dezvolt rii cognitive în mica copil rie a fost realizat de J. comportamentul cognitiv se bazeaz pe sisteme de reflexe.

Stadiul II între 1 i 4 luni de formare a primelor deprinderi. . sursa r spunsului este la nivelul propriului corp. Copilul î i suge degetul mare. primele reac ii de adaptare la mediu a reac iilor reflexe. Reac ia Äcircular primar ³ caracteristic stadiului doi. d din picioare sau î i prive te mâinile foarte des ob inând pl cerea.

Copilul repet gestul pentru a ob ine acela i efect. .9 luni copilul devine mai preocupat de obiecte i persoane începe s recunoasc caracteristicile obiectelor din mediul înconjur tor. etapa reac iei Äcirculare secundare³.Stadiul III de la 4 luni la 8 . În aceast etap . repet schemele anterioare nu este capabil de adaptare.

Stadiul IV de la 8 luni la 1 an momentul aplic rii i coordon rii schemelor secundare schemele secundare sunt aplicate este vorba tot de o reac ie dar mijloacele cunoscute sunt aplicate la circular secundar situa ii noi schemele sunt încercate dup dorin Spre 9 .10 luni c utarea activ a unui obiect disp rut prin îndep rtarea unui corp sub care se ascunde obiectul dorit sunt studiate deplas rile corpurilor i sunt coordonate .

prin încerc ri i relu ri ale ac iunilor. Schemele motorii determin apari ia deduc iilor. adic . . sunt experimentate conduite cognitive pentru a afla efecte noi. la conduitele dobândite pân acum o nou reac ie fundamental reprezentat de Äc utarea de noi mijloace prin diferen ierea schemelor cunoscute³.Stadiul V de la 12 luni la 18 luni stadiul schemelor ter iare în elege rela iile spa iale se constituie definitiv no iunea de obiect. prin combin ri. interferen e i implic ri reciproce apare constan a propriei ac iuni i posibilitatea de a le extinde i aplica sistematic.

a sistemului muscular. Se realizeaz astfel forme elementare de simbolizare. .Stadiul VI de la 18 la 24 luni etapa inven iei i inova iei apar noi metode i combina ii mintale încearc rezolvarea problemelor prin inventarea unor solu ii spontane. la construirea prin joc sau imita ie a unor ac iuni utile. pentru care încercarea i eroarea se realizeaz la nivel de reprezentare Actele i ac iunile complexe impun modific ri din partea organelor de sim . în care actul motor este doar un suport. Se trece de la acte globale de manipulare. sistemului nervos central i vegetativ.

LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA PRE COLAR noi teritorii nervoase sunt mielinizate copilul începe s .i cunoasc propriul corp. se orienteaz în raport cu sine i se adapteaz la mediul exterior. ci i unele tr s turi de personalitate . se stabile te dominan a lateral . Desenul copilului pre colar evolueaz de la stadiul de om cu Ächip de p ianjen³ la 3 ani la aspectul normal al figurii umane la copilul de 6 7 ani Desenul mod de expresie i de comunicare relev nu numai aptitudini intelectuale i practice. Evolu ia psihomotricit ii se poate observa u or prin desen.

Dezvoltarea scrisului este bazat pe maturizarea sistemului nervos. în care coordonarea oculo-motorie este fundamental . Înv area i perfec ionarea scrisului solicit o dezvoltare normal a psihomotricit ii pe dou nivele: al dezvolt rii motorii generale care include ansamblul regl rilor tonico-posturale i al coordon rii cinetice. maturizare în care antrenamentul joac un rol important.LEG TURA MOTRICITATE ± PSIHIC ÎN PERIOADA COLAR înv area i perfec ionarea scrisului scrisul codificarea fonemelor (literelor) prin semne grafice i în elegerea leg turilor dintre semnele grafice i vorbire. al dezvolt rii activit ii digitale fine. .

a mâinii i a peni ei pe coala de hârtie i a degetelor pe obiectul cu care se scrie. . ap sarea antebra ului.J. mi carea grafic în marile sale elemente. ritmul legat de varia iile fine în viteza de mi care care conduce la no iunea de gest. Ajuriaguerra apreciaz cinci elemente care intervin în motricitatea grafic : pozi ia corpului i atitudinile segmentare. viteza mi c rilor. trasarea semnelor i înaintarea cursiv .

sub form de jonglarea cu motricitatea joc de diferite fin . . progresiv.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 2 ani i 6 luni la 4 ani Elaborarea Primele Cunoa terea eu-lui: abord ri ale spa iului motricitatea lateralit ii imediat. ± linia frânt . lateralitate Cunoa terea Din punct de corpului din vedere punct de perceptivovedere motor: motor: exerci ii de percep ia triere p r ilor realizate corpului. ± linia. global . no iuni. ± spirala. ± cercul. cunoa terea lor.

reproducerea prin desen a unui personaj. Äprea târziu³. Semicercuri. Orientare temporal Ordinea i succesiunea . Lateralitate Efectuarea unei game foarte mari de exerci ii de lateralitate privitoare la: membrele inferioare i superioare.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal cunoa terea diferitelor p r i ale corpului. cercuri De la 4 la 5 ani . apoi într-un spa iu tridimensional. înv area diverselor pozi ii i capacitatea de a le reproduce. no iunea Äprea devreme³. lung. urm rirea consemnelor ritmice. inventarea unor ritmuri. durata intervalelor: perceperea unui timp scurt. p trate. b t i în tob . mi c rilor. verticale. Grafisme linii orizontale. Ritmuri: mers în ritmul b t ilor tobei. redobândirea unei orient ri dup schimbarea reperelor. Structurare spa ial Jonglarea cu no iuni într-un spa iu plan. m rimilor. Orientare spa iocorporal : cunoa terea direc iilor. no iunea de ciclicitate . Exerci i de reproducere a formelor. urm rirea unui traseu.

asocierea obiectelor cu diferitele p r i ale corpului. reproducerea diferitelor propozi ii pe hârtie. în func ie de propria lateralitate. Lateralitate Organizarea în spa iu.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal recunoa terea i redarea diverselor pozi ii. Reproduce o structur ritmic cu mai mult de 6 lovituri (6 ani). Copiaz buclele duble (6 ani). dar cu un grad mai mare de dificultate. De la 5 la 6 ani . discriminarea vizual a pozi iilor. gesturi de fine e. Reproduce o structur ritmic de 4 . Scrie numele (5 ani). postur adaptat . Grafisme ine creionul corect.5 fraze (5 ani). jocul perechilor Äfamilia³. Structurare spa ial Din punct de vedere perceptivomotor: acela i tip de exerci ii ca la 4-5 ani. Orientare temporal St pâne te reperele temporale i începe s cunoasc ora (6 ani). Îi place s deseneze i scrie.

Înv area (7 ani). Abilitate Orientare Cite te ora. denumirea ritmic de suple. Reac ii adaptative la contactul corporal. . artistice. u oar a scrierii. cu structur Gesturi gestual . ine creionul corporal i spa ial Reproduce o corect. Apari ia în desen a profilului personajelor (7 ani). stânga la unit i (8 ani) adaptat .Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 7 la 8 ani Cunoa terea complet a corpului i structurii (7 ani). Echilibru de dreapta i cel pu in 8 Postur stabil.Org Control alt anizarea vizual precis. armonie corect . persoan cu corespunz t Aptitudini siguran i oare a pentru sport automat spa iului unei sau activit i foi.

Aptitudini i abilit i pentru geometrie. St pâne te reperele fine care in de orientarea în spa iu i î i organizeaz bine activitatea colar . Adaptare temporal . Motricitate: tonus muscular echilibrat. hiperlaxitate/ hipolaxitate. ambidextru sau dislateralitat e. stânga. Orientare temporal corect Perfec iona rea scrisului . hipertonie/hi potoniem.Elemente care marcheaz rela ia dintre psihomotricitate i formarea abilit ilor de scris-citit Vârsta Schema corporal Lateralitate Structurare spa ial Orientare temporal Grafisme De la 9 la 12 ani Coordonare dinamic bun . Lateralitatea dominant : dreapta.

Primele sunete emise de copil sunt ipetele comunic disconfort sau necesitatea satisfacerii unor trebuin e. registrul s u se diferen iaz primele semne guturale care în foarte scurt semnific buna dispozi ie i senza ia general de timp cap t o anumit tonalitate confort. La 3 luni începe s fie atent la sunetele pe care le produce i pe care le repet . perioada gânguritului. dovedind pl cerea de a ac iona asupra aparatului fonoarticulator i de a-l exersa. .Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la na tere la 3 ani perioada preverbal În primul an de via acumul ri importante care preg tesc func ional i morfologic aparatul logo-fonator. anturajului o stare de La 2 luni.

constat ri sau emo ii diferite. Äta³. Äta-ta³. Äba³. Äma-ma³. Äba-ba³ luate adesea de anturaj ca adev rate cuvinte Dup vârsta de 8 luni. care ulterior vor fi dublate începutul perioadei de lalalizare apar primele bisilabe: Äpa-pa³. dup cum o cere momentul. Äpa³. stadiul Äcuvântului propozi ie³ aceste cuvinte unice pot exprima pe rând. . preia i imit modelele oferite de anturaj i repetatele înt riri pe care cei din jur le fac. apar primele silabe Äma³. sugerând leg tura dintre respectivele grup ri de silabe i persoane sau obiecte existente în jurul s u. situa iile cele mai concrete. fie dorin e.Spre luna a 6-a.

vocabular (bagaj de cuvinte).Perioada antepre colar transform limbajul dintr-o leg tur afectiv într-un instrument de comunicare constituie unul dintre aspectele esen iale i caracteristice ale dezvolt rii copilului între 1 i 3 ani. comunicarea verbal este rezultat i. morfologic. în acela i timp. factor activ de stimulare a tuturor proceselor psihice. Dezvoltarea limbajului se realizeaz concomitent pe mai multe planuri: fonetic. . sintactic semantic.

Este perioada dislaliei Äfiziologice³ no iune ce define te complexul de particularit i ale însu irii articul rii la aceast vârst legat de imaturitatea normal a aparatului fonoarticulator. .Perioada antepre colar între 1 i 3 ani Din punct de vedere fonetic are loc dificilul proces de însu ire a capacit ii de articulare a proces care se realizeaz treptat. fonemelor. silabelor i cuvintelor dat fiind gradul diferit de dificultate al elementelor componente.

se desprind: eliziunea. africatele Äc³. apar mai târziu fiind mai dificil de articulat. prima sau ultima silab . Cuvintele mai lungi i dificile îl oblig pe copil s se rezume doar la o parte a lor. de regul . silabelor sau cuvintelor dificile cu altele mai simple: Äflumos³ în loc de Äfrumos³. Äg³. metateza. c) Metateza (mutarea sunetelor i silabelor în cuvânt): Äm lâie³ în loc de Äl mâie³. siflantele Äs³ i Äz³ sau uier toarele Ä ³ i Äj³. în scopul înlocuirii celor dificil de pronun at): Ävevetul³ în loc de Ä ervetul³ . Ä ³. înlocuirea sunetelor. perseverarea. d) Perseverarea (repetarea unor sunete sau silabe.Ca modalit i i mecanisme. Sunetele cum sunt Är³. preferând. b) Înlocuirea sunetelor. Ämolocotiv ³ în loc de Älocomotiv ³. a) Eliziunea (omiterea din cuvânt a unor sunete sau silabe greu sau înc imposibil de realizat).

copilul utilizeaz numai modul imperativ. între 2 i 2 ani i jum tate apar verbele i pronumele personale. copilul folose te substantive. La începutul intervalului. între 1 i 2 ani. . fapt legat de dezvoltarea sferei cognitive în ansamblul ei. folosirea adjectivelor i adverbelor arat începutul însu irii reprezent rilor privind raportul dintre calit i i forme. Din punct de vedere morfologic. marcheaz procesul de delimitare i na terea identit ii. iar folosirea pronumelui personal la persoana I sg. interjec ii i onomatopee. ulterior apare modul indicativ i spre 3 ani modul interogativ.Din punct de vedere al vocabularului (bagajul de cuvinte) distinc ia care trebuie f cut între num rul cuvintelor pe care copilul este capabil s le în eleag (vocabularul pasiv evident mai mare) i cel al cuvintelor pe care le utilizeaz în mod curent (vocabularul activ mult mai redus).

ca substitut al predicatului. indispensabile comunic rii. Din punct de vedere semantic ca urmare a nevoii de a se face tot mai mult în eles de c tre adult. cuvinte cheie. de transformare a lor în cuvinte abstracte ale gândirii. între 2 ani i 2 ani i jum tate apar primele propozi ii care sunt telegrafice. Stern.Din punct de vedere sintactic la începutul stadiului propozi ia se rezum la un singur cuvânt (stadiul cuvântului propozi ie. copilul este silit la un continuu efort de adecvare i rea ezare a con inuturilor instrumente pre ioase cuvintelor. între 1 an i jum tate i 2 ani copilul asociaz 2 substantive (unul cu rol apelativ) înlocuindu-le cu un gest. 1906). . dup 2 ani i jum tate apar atributele i complementele care întregesc propozi ia (ÄMama papa³ ± ÄMam d -mi papa³).

adjectivelor i adverbelor. construie te propozi ii complexe. dezvoltarea gândirii.Dezvoltarea limbajului comprehensiv i expresiv de la 3 la 6 ani Experien a în continu îmbog ire. dar mai ales a solicit rii i stimul rii din partea anturajului. la 5-6 ani copilul poate s . determin progrese deosebite ale limbii. nevoia imens de comunicare. s relateze destul de fidel cele v zute i auzite s în eleag sensul întreb rilor are loc o dezvoltare sim itoare a vocabularului ± cre te num rul substantivelor.i exprime limpede dorin ele i gândurile. .

cunoa te toate p r ile corpului . se intereseaz de sensul cuvintelor. dedesubt. mâine. în jurul. Äpentru cine?³. încearc s citeasc . cum? i termenii între. în mijlocul. no iunile gramaticale comparative: Ämai mare ca³ etc. imediat. nuan ând întreb rile. termenii relativi lega i de timp: ieri.. în seara asta. . înainte. întreb rile: când?. deasupra. termenii relativi lega i de spa iu: înainte. înapoi. discrimineaz sunetele apropiate. are no iunea de lips i diferen .Din punct de vedere comprehensiv În elege: substantivele abstracte i adjectivele de dimensiune. întreb rile Äunde?³.

coordoneaz frazele cu Ä i³. între 2000-3000 la 6 ani. între 800-1000 cuvinte. poveste te ce a f cut. se variaz timpurile verbului. se joac cu segmentele cuvintelor. ea. întreab f r încetare. începe s . peste 3500 de cuvinte utilizeaz pronumele el. în elege mesajul limbajului verbal. tu. Än scocind³ din diferitele variante combinatorii.Din punct de vedere expresiv asimilare rapid a lexicului la 3 ani. cuvinte noi.i adapteze dup interlocutor. la 5 ani. are capacitatea de percepere a timpului: utilizeaz trecutul i viitorul poveste te despre lucruri imaginare. la 4 ani. discursul . între 1500-2000. f r a face apel la obiectele prezente acord substantivul i adjectivul.

data. Diferen iaz semantic în câmpurile apropiate (taburet. la stânga. . la dreapta. orizontal. no iunile de durat (pân când. banc ). vertical. asimileaz no iunile de: împrejur. dup ) i de or . oblic. bar . unul în fa a altuia. unul în spatele altuia. unul lâng altul.Dup 6 ani formuleaz întreb ri cu folosirea nega iei i inversiunea subiect/verb folose te pronumele personal în raport de subiect asimileaz no iunile de: anotimpuri i lunile anului.

Psihologia dezvolt rii umane. Bucure ti.Dic ionar explicativ de logopedie.Normal i patologic în evolu ia limbajului.. Esen ialul în logopedie. Editura ³Spiru Haret´ Ia i i Editura TehnicaInfo Chi inãu. Verza E. M. 2003 ‡ ‡ ‡ . Ia i..Polirom. . Editura Polirom. A. V. Bâlbâie.BIBLIOGRAFIE ‡ Burlea. ± Tratat de logopedie... G. 2001 Burlea. Burlea. G. Editura Funda iei Humanitas. . 2011 Muntean. Ed. 2006.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful