Anatomie, curs 8

Oasele bazinului
Osul coxal (Forma patrulatera), seaman cu o elice care este orieantata astfel: Posterior:margineea care prezinta o scobitura mai adanca; Lateral: fata care prezinta acetabulul. Inferior: incizura de la nivelul acestiua. Este format prin sudura a 3 oase: Superior: ileon format dintr-un corp care superior se prelungeste cu aripa osul coxal Infero-posterior: ischion si este format dintr-un corp si ramura acestuia) Anterior inferior : pubis format dintr-un corp si 2 ramuri : superioara si inferioara. 1.Se descriu 2 fete: lateral so medicala si 4 margini: superioara , inferioara, mediala , lateral. Fata lateral: prezinta dinspre superior spre inferior : Partea externa a aripei osului iliac pe care se insera muschii ferieri Partea acetabului reprezinta cavitatea care se serveste pentru articularea cu capul femur , in articulatia soldului Gaura opturatoare care se afla la partea inferioara a fetei laterale Are forma ovalara si este acoperita de catre membrana obturatorie. Pe marginea superioara se afla canalul obturator prin care trece manunchiul vasulo nervos obturator. Catre meniscul inferior Fata medial(infero-superioara) a)partea interna aaripii osului iliac: la nivelul ei se gaseste fasa iliaca unde se insera muschiul iliac. Aceasta fasa este delimitate inferior de linia arcuata care porneste posterior de promontoriu, traverseaza fata interna a osului coxal si se termina anterioar la nivelul crestei pechiniale. b) sub linia arcuata se gaseste o suprafata arcuata care corespunde acetabului. Marginea superioara -foarma literei S culcat -prezinta baza interna si baza externa. Sunt separate printr-un interstibiu. Marginea anterioara preazinta (de la superior spre inferior): spina iliaca antero superioara spina iliaca anteroinferioara eminent iliopubica creasta pubica Marginea posterioara (de la superior spre inferior) spina iliaca postero-superioara; spina iliaca postero-inferioara; marea incizura ischiatica; spina ischiatica; mica incizura ischiatica; tuberozitatea ischiatica.

Anatomie, curs 8 Marginea inferioara : ramurile inferioare ale ischianului pubisului. Bazinul este realizat prin articularea in partea anterioara a oaselor coxalei la nivelul simfizei pubiene iar posterior prin articularea cu sacrul. Cele 2 oase coxale delimitand pelvixul oso sau bazinul. Acesta are forma unui trunchi de con, cu baza mare situate spre superior . limita dintre bazinul mare si bazinul mic este delimitate de catre linia terminal. Aceasta linie terminal este formata din : Linia arcuata Creasta pectineala Tuberculul, creasta pubica de pe marginea anterioara. Cele 2 lini terminale (stanga si dreapta) reprezinta stramtoarea superioara a bazinului. Marele bazin continua inferioar cavitatea abdominal. Micul bazin care este mai stramt (bazinul ostetromedical) Bazinul mic se termina la nivelul stramtarii inferioare care posterior-inferioar este format de catre osul coccis ; lateral de catre ligamentul sacratuberase. Pentru aprecierea evolutiei sarcinei , medical obstetrician trebuie sa cunoasca diametrul stramtorii superioare. Diametrele antero-posterioare sunt in numar de 3 1.promonto-suprapubian = 11.5 cm; 2.promonto- retropubian =10,5 cm; 3.promonto-subpubian = 12 cm. Diametrele transverse Diametrul transvers maxim = 13,5 cm Diametreu mediu = 13 cm Diameter oblice Diametrul drept= 12 cm Diametrul stang = 12,5cm Stramtoarea inferioara Diametrul antero-posterior =9cm Diametrul transvers = 12 cm Diametrul oblic =11 cm

Oasele membrului inferior

Femurul este un os lung care formeaza sungur scheletul coapsei care se orienteaza: -extremitatea cu cap articular superior. -suprafata articulara etmisferica spre medial Epifiza Extremitatea provimala prezinta capul femoral care este 2 treimi dintr-o sfera, in central sferei rezulta foseta capului femural. Capul femural patrunde in cetabulul osului coxal cu care se articuleaza. Capul femural se continua cu colul femural care face cu diafiza femurala un unghi de 1200-1300. La locul de unire dintre colul femural si diafiza se gaseste o proeminenta prismatica care poarta denumirea de trohanterul mare, care pe fata superioara prezinta o depresiune (fosa trohanterica).

Anatomie, curs 8 Inferomedial de marginea inferioara a trohanterului se gaseste o alta proeminenta care poarta denumirea de trohanterul mic. Trohanterele mare si mic sunt unite anterior de linia trohanterica la posterior: creasta intertrohanterica. Diafiza Are forma triunghiurala-prismatica, trei fete, trei margini. Fetele sunt urmatoarele: anterioara, posterioara si laterala. Ele sunt netede. Epifiza distala Este formata din doua proeminente (condili femurali), unul este femural si altul lateral. Este mai voluminoasa decat cealalta epifiza. In partea anterioara a acesteia se gaseste fata anterioara cu patela. Cei doi condili sunt despartiti posterioar de o depresiune care se numeste fata intercondiliana in care se prind ligamentele incrucisate ale genunchiului. Pe fetele externe ale celor doi condili se afla cate o proeminenta care se numeste epicondila. Condilul medial este mai voluminos si mai coborat decat cel lateral. Datorita acestiu fapt femurul formeaza cu tibia un unghi de 1700-1750. Cand unghiul scade pana la 1450 apare o malformatie genu valgum (picioare in X). Cand contilul medial este mai mic sau egal decat cel lateral apare o deformatie: genu varum (picioare in forma de 0) Scheletul gambei Este format din tibie si fibula. Tibia Se orienteaza anterior, este marginea cea mai ascutita a diafizei, inferior este extremitatea cea mai putin voluminoasaiar medial apofiza acestei extremitati. Este un os lung, asezat in partea mediala a gembei. Fibula Este asezata lateral de tibie. Epifiza provimala Este cea mai voluminoasa. Are forma patrulatera cu axul mare situat transversal. Este formata din doi condili (lateral si medial), fiecare prezentand o fata articulara superioara. Intre cei doi condili, la nivelul fetei articulare se gaseste o proeminenta osoasa eminenta intercondiliana Anterior si posterior de eminenta intercondiliana intre suprafetele interarticulare se afla o depresiune aria intercondiliana anterioara, aria intercondiliana posterioara in care se insera ligamentele incrucisate ale genunchiului. Pe fata laterala a epifizea provimale la nivelul epicondilului lateral se gaseste fata articulara cu fibula. Fata anterioara a extremitatii superioare a tibiei prezinta o proeminenta tuberozitatea tibiei. Diafiza (corpul tibiei) Este de forma prismatica si prezinta trei margini si trei fete. Sub piele se poate palpa numai fata mediala, celelalte sunt situate profund servind la dezinsertie pentru muschi. Epifiza distala este ami putin voluminoasa decat cea superioarasi este de forma prismatica. Fata anterioara este neteda si pe ea aluneca tendoanele muschilor extensori ai degetelor. Fata posterioara prezinta un sant pentru muschiul flexor lungal halucelui. 3

Anatomie, curs 8 Fata laterala prezinta incizura laterala unde se gaseste fata articulara cu fibula. Pe fata inferioara se gaseste fata articulara cu talusul. Fata mediala prezinta o apofiza (maleolamediala) care se articuleaza cu talusul. Fibula Prezinta al doilea os al gambei care este asezat lateral de tibie. Orientarea se face: Inferioar extremitatea turtita a osului Medial fata articulara a acestei extremitati turtite a osului Posterior cu marginea care prezinta un sant al acestei extremitati Extremitatea provimala prezinta capul fibulei si mai trezinta fata articulara cu condilul lateral al tibiei. Diafiza are trei fete si trei margini si epifiza distala are mai multe repere. Pe fata mediala a epifizei distale se gaseste fata articulara cu talosul. Scheletul piciorului 26 de oase pe trei grupe: - tarsul - metatarsul - falangele 1. Tarsul Talos Calcaneu Navicular Cuboid Oasele cuneiforme: medial, intermedial si lateral 2. Metatarsul Are cinci oase metatarsiene si face articulatia dintre tars si falange 3. Falangele Formeaza scheletul degetului. Cu exceptia halucelului care are doua oase, celelalte degete au trei oase.

Articulatii
Stiinta medicala care se ocupa cu studiul articulatiilor artrologie Segmentele osoase sunt legate intre ele, la extremitati, printr-o serie de parti moi care participa la formarea articulatiei. Dupa gradul de mobilitate al articulatiei, acestea se impart in trei categorii: 1. articulatii mobile (diartroze) 2. articulatii semimobile (amiartroze) 3. articulatii fixe (sinartroze) Sinartrozele - articulatii fixe sau cu mobilitate foarte redusa La nivelul craniului In functie de procesul de osificare prin care s-au format oasele se clasifica astfel: 4

Anatomie, curs 8 a) sincondroze b) sindezmoze a) sincondrozele sunt rezultatul unor osificari cartilaginoase. Suprafetele articulare sunt plane. Contin intre ele o lamela diferita cartilaginos care adera la suprafetele articulare. Lama cartilaginoasa fixeaza cele doua oase iar periostol trece de pe un os pe altul intarind articulatia. Exemplu articulatia sfenooccipitala. b) sindezmozele sunt articulatii care contin la nivelul suprafetelor tesut conjunctiv fibros. Periastul trece de pe un os pe altul si intareste articulatia. Majoritatea sindezmozelor se gasesc la nivelul craniului si se mai numesc suturi. 1. Sutura dintata sau serata Pentru ca marginile articulare au aspectul dintilor de fierastrau si se intrepatrund. Exemplu articulatia ferontoparietala 2. Sutura solzoasa sau scuamoasa Este o sutura in care o suprafata articulara este taiata oblic intr-un sens iar cealalta este oblica in sens invers. Exemplu articulatia temporo-occiputala. 3. Sutura plana sau armionica Suprafetele articulare sunt liniare. Exemplu sutura oaselor internazale. 4. Sutura gomfoza Unul dintre oase este scobit iar celalalt intra in el ca un cui. Intre cele doua oase exista unul sau mai multe ligamente de sutura . Exemplu articulatia dintilor. 5. Sutura schindileza este o simvibroza realizata de catre o creasta osoasa care patrunde int-un jgheab osos. Exemplu articulatia dintre osul sfenoid si osul vomer. 6. Suturile craniului Aceste suturi cunfera craniului un oarecare grad de elasticitate si existenta acestor tipuri de structuri explica de ce in traumatismul craniului nu se produce desfacerea oaselor si mai de graba se fractureaza craniul. 7. Sutura cronalis (fronto-parietala) Care uneste scuama frontalului cu marginile anterioare ale oaselor parientale. 8. Sutura occipito-parietala (lomdoides) Uneste scuama occipitalului cu marginea posterioara a oaselor parietale. 9. Sutura sagitala (inter-parietala) Uneste marginile superioare ale celor doua fete parietale. Amfiartrozele sau articulatiile semimobile Prezinta suprafete articulare si mijloace de unire. Suprafetele articulare sunt plane sau usor escavate si tapetate de cartilaj articular. Ele nu au au cavitate articulara. Miloacele de unire sunt reprezentate de: 1. ligamentul inter-osos este un fibrocartilaj care ocupa spatiul dintre suprafetele articulare 2. ligamentele extrene sunt reprezentate de benzi cojunctive, puternice, rezistente care iau aspectul unei suprafete articulare care are portiuni mai ingrosate - sincardrozele sunt articulatii tranzitorii la care suprafetele articulare sunt unite printr-un acrtilaj hialin 5

Anatomie, curs 8

Diartrozele sau articulatiile mobile Sunt articulatii complexe. Au trei caractere principale: 1. suprafete articulare 2. mijloace de unire 3. mijloace de alunecare 1. suprafata articulara reprezinta acea portiune a osului care intra in contact mediat cu un alt os sau suprafete ale articulatiei. Suprafetele articulare sunt netede si sunt delimitate de santuri, margini proeminente. Sunt tapetate de un cartilaj articular hialin care se muleaza pe capetele osoase, le apara de erodare in timpul miscarii si atenueara socurile. Cartilajul articular nu este vascularizat. Portiunea lui marginala primeste vase de sange de la structurile inconjuratoare. Nu se cicatrizeaza si nu se regenereaza. Cartilajul hialin in situatii de imibilitate sufera un fenomen de fobrosare datorat lipsei miscarii. Cand capetele osoase nu concorda perfect atunci stabilirea concordantei se realizeaza prin punerea unui fibrocartilaj articular care poate fi: - un fibrocartilaj de marire (forma triunghiulara, prizmatic triunghiular cu trei fete) - fibrocartilaj cu rol in stabilirea concordantei suprafetei ososase. 1. discul inter-articular 2. discul intra-articular 1. lama fibrocartilaginoasa care se intrepatrunde intre doua suprafete pe care le separa complet 2. este o lama fibrocartilaginoasa incompleta care se gaseste intre doua suprafete articulare. Prezinta la mijloc un orificiu iar la nivelul orificiului cele doua suprafete tapetate cu cartilaj articular intra in contact, exemplul genunchiul. Meniscurile sunt particule mobile vascularizate inervate.