Sunteți pe pagina 1din 12

ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4
OVIDIU VEGHE S
Noiembrie 2011
CUPRINS
1. Obiectivele unit atii de nv atare 4 1
2. Spatii euclidiene si unitare 2
2.1. Produs scalar real si produs scalar complex 2
2.2. Ortogonalitate si complement ortogonal 3
2.3. Reprezentarea matriceal a a produsului scalar 4
2.4. Elemente de teoria aproxim arii. 5
3. Operatori liniari n spatii euclidiene si unitare 6
3.1. Adjunctul unui operator liniar 6
3.2. Clase de endomorsme 6
4. Exercitii rezolvate 7
5. Test de autoevaluare 9
6. R aspunsuri si comentarii la testul de autoevaluare 9
7. Setul de exercitii nr.4 10
7.1. Tema nr.9 10
7.2. Tema nr.10 11
Bibliograe 12
1. Oiiic1i\iii :i1

A 1ii i i:\

A 1.ni 4
Acest material este destinat studentilor din nv at amntul economic din anul I, ID, de
la Facultatea de Cibernetic a, Statistic a si Informatic a Economic a din Academia de Studii
Economice Bucuresti.
Unitate de nv atare 4 contine, o prezentare ntr-o form a accesibil a, dar riguroas a a
principalelor rezultate privind spatiile euclidiene si a spatiilor unitare.
Sarcinile impuse n parcurgerea materialului sunt:
- memorarea notiunilor descrise n material, descrierea lor n limbaj matematic ca si
exprimarea alternativ a a lor,
- memorarea principalelor rezultate matematice si urm arirea aplic arii lor n exercitiile
propuse,
- parcurgerea unora din titlurile privind teoria (T) recomandate n bibliograe, pentru
a recupera demonstratiile principalelor propozitii si teoreme,
- parcurgerea altor probleme rezolvate cuprinse ntr-unul din titlurile privind aplicatiile
(A) recomandate n bibliograe, pentru a identica diferite tipuri de probleme,
- reconstituirea unor rationamente matematice implicnd notiuni si rezultate din unit atile
de nv atare 13,
1
2 OVIDIU VEGHE S
- autotestarea cunostintelor si deprinderilor dobndite folosind testul de autoevaluare,
urmat a de reluarea pasilor anteriori n caz de esec.
- efectuarea temei cuprins a n setul de exercitii nr.4,
- utilizarea acestor notiuni cu nc arcatura semantic a aferent a n combinatie cu limbajul
cotidian atunci cnd contextul face posibil acest lucru.
Obiectivele avute n vedere sunt:
-nsusirea limbajului specic model arii realit atii economico-sociale prin modele liniare,
-dezvoltarea capacit atii de a construi un rationament,
-dezvoltarea atentiei pentru a face conexiuni,
-dobndirea unor noi competente privind analiza unor procese sau fenomene economice
dintre cele mai diverse.
Dup a studiul acestei unit ati de nv atare, studentul va avea cunostinte despre: princi-
palele particularit ati ale calcului vectorial atunci cnd spatiul vectorial posed a un produs
scalar, leg atura ntre cel mai bun aproximant si proiectia ortogonal a, ca si despre trans-
form arile simetrice si transform arile ortogonale.
Desi materialul prezent nu evidentiaz a acest aspect studentul dobndeste cunostintele de
fundamentale necesare la alte discipline ce se ocup a cu modelarea matematic a a realit atii.
2. Si. 1ii iciiii:i Si :i1.ni
2.1. Produs scalar real si produs scalar complex. 2.1.1 Denitie Fie V un spatiu
vectorial real. O aplicatie , : VV R se numeste produs scalar real dac a
ps1: [aditivitate] x, y, z V, x +y, z = x, z +y, z ;
ps2: [omogenitate] x, y V, R, x, y = x, y ;
ps3: [simetrie] x, y V, x, y = y, x ;
ps4: [denire pozitiv a si nedegenarare] x V, x, x 0 si x, x = 0 x = 0.
Dac a pe spatiul vectorial V s-a denit un produs scalar real atunci spunem c a V este
un spatiu euclidian. n acest context se numeste lungimea unui vector (sau norma
euclidian a) x V num arul real |x| =
_
x, x, se numeste masura unghiului a doi
vectori x, y V num arul real (x, y) [0, ] ce veric a relatia cos (x, y) =
x,y
xy
. Doi
vectori x, y V se numesc ortogonali dac a x, y = 0 si not am acest fapt prin x y.
2.1.2 Observatie Un produs scalar real pe spatiu vectorial real V este orice functional a
biliniar a simetric a a c arei functional a p atratic a atasat a este pozitiv denit a. ntr-un spatiu
vectorial real xat se poate alege n mai multe moduri o functional a biliniar a simetric a a
c arei functional a p atratic a atasat a este pozitiv denit a. M asur arile geometrice rezultate
vor dependente de aceast a alegere, asa c a lungimea unui vector, unghiul dintre doi
vectori, distanta dintre doi vectori nu vor denite univoc.
2.1.3 Denitie Fie V un spatiu vectorial complex. O aplicatie , : V V C se
numeste produs scalar complex dac a
ps1: [aditivitate] x, y, z V, x +y, z = x, z +y, z ;
ps2: [omogenitate] x, y V, C, x, y = x, y ;
ps3: [hermiticsimetrie] x, y V, x, y = y, x ( desemneaz a conjugarea complex a);
ps4: [denire pozitiv a si nedegenarare] x V, x, x 0 si x, x = 0 x = 0.
Dac a pe spatiul vectorial V s-a denit un produs scalar complex atunci spunem c a V este
un spatiu unitar. n acest context se numeste lungimea unui vector x V num arul
real |x| =
_
x, x. Doi vectori x, y V se numesc ortogonali dac a x, y = 0 si not am
acest fapt prin x y.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 3
2.1.4 Observatie i) Din denitia produsului scalar complex rezult a conjugat-liniarita-
tea n al doilea argument:
x, y, z V, x, y +z = x, y +x, z si x, y V, C, x, y = x, y .
Referindu-ne la aceast a proprietate, spunem c a produsul scalar este o functional a sesqui-
liniar a.
ii) Se poate renunta la axioma ps3 dac a cerem conjugat-liniaritatea n al doilea argu-
ment, dup a cum rezult a din rationamentul: x +y, x +y real cere ca x, y +y, x s a e
real, iar x +iy, x +iy cere ca i (x, y +y, x) s a e real. Rezult a x, y = y, x.
2.1.5 Observatie Un produs scalar complex pe spatiu vectorial complex V este orice
functional a sesquiliniar a hermiticsimetric a a c arei functional a p atratic a atasat a este strict
pozitiv denit a. O functional a sesquiliniar a hermiticsimetric a a c arei functional a hermitic
p atratic a atasat a este pozitiv denit a se poate alege n mai multe moduri ntr-un spatiu
vectorial real xat. M asur arile geometrice rezultate vor dependente de aceast a alegere,
asa c a lungimea unui vector, distanta dintre doi vectori nu vor denite univoc.
2.1.6 Denitie Fie V un spatiu vectorial real sau complex. O aplicatie || : V [0, )
se numeste norm a dac a
n1: |x| = 0 x = 0
V
;
n2: x, y V, K (R respectiv C) , |x| = [[ |x| ;
n3: x, y V, |x +y| |x| +|y| .
2.1.7 Observatie ntr-un spatiu normat putem deni distanta
1
dintre vectori prin:
d (x, y) = |x y| .
2.1.8 Propozitie Dac a V este un spatiu euclidian sau un spatiu unitar atunci au loc:
i) || : V [0, ) este o norm a pe V;
ii) x, y V, [x, y[ |x| |y| (inegalitatea CauchyBuniakovskiSchwarz), iar
[x, y[ = |x| |y| vectorii x si y sunt liniar dependenti (i.e. sunt coliniari);
iii) |x y|
2
= |x|
2
+|y|
2
2 Re x, y, iar pentru x y avem |x +y|
2
= |x|
2
+|y|
2
(teorema lui Pitagora).
2.1.9 Observatie i) ntr-un spatiu euclidian din inegalitatea CauchyBuniakovski
Schwarz urmeaz a c a
<x,y>
xy
[1, 1] .
ii) Dac a x y atunci |x +y|
2
= |x|
2
+|y|
2
. Reciproca este adevarat a dac a K = R si
fals a dac a K = C.
iii) Dac a vectorii (x
i
)
i=1,k
sunt ortogonali doi cte doi, atunci are loc teorema lui
Pitagora generalizat a:
_
_
_

k
i=1
x
i
_
_
_
2
=

k
i=1
|x
i
|
2
.
2.2. Ortogonalitate si complement ortogonal. Fie V este un spatiu euclidian sau un
spatiu unitar, nenul, nit dimensional (K R, C).
2.2.10 Denitie Dou a submultimi A, B ale lui V se numesc ortogonale si se noteaz a
cu A B dac a x A, y B, x y.
2.2.11 Propozitie Sunt adev arate armatiile: i) A B B A; ii) A B
A B = 0; iii) span
K
(g
i
[ i I) B i I, g
i
B .
1
Distanta dintre doi vectori are propriet atile:
i) d (x, y) 0, x, y V si d (x, y) = 0 x = y;
ii) d (x, y) = d (y, x) , x, y V;
iii) d (x, y) d (x, z) +d (z, y) , x, y, z V.
4 OVIDIU VEGHE S
2.2.12 Observatie x A si x A x, x = 0 x = 0.
2.2.13 Denitie Se numeste complement ortogonal al unei multimi de vectori A si
se noteaz a A

= span
K
(
BA
B) .
2.2.14 Propozitie Sunt adev arate armatiile: i) A

= v V[ v A; ii) A

=
(span
K
(A))

; iii) A A

; iv) A

este subspatiu vectorial; v) dac a A este subspatiu


vectorial a lui V atunci dim
K
A

= dim
K
Vdim
K
Asi
_
A

= A; vi) A B B

;
vii) dac a A si B sunt subspatii vectoriale a lui V pentru care A B si dim
K
A+dim
K
B =
dim
K
V atunci V = AB, B = A

si A = B

.
2.2.15 Denitie O multime de vectori v
i

iI
se numeste ortogonala dac a v
i
, v
j
= 0,
i ,= j, i, j I. Dac a, n plus, |v
i
| = 1, i I multimea se numeste ortonormata. O
baz a se numeste ortonormal a dac a vectorii ei formeaz a o multime de vectori ortonormat a.
2.2.16 Observatie 1. Dou a subspatii vectoriale sunt ortogonale dac a si numai dac a
ecare vector al unei baze din primul subspatiu este ortogonal pe ecare vector al unei
baze din cel de-al doilea subspatiu.
2. Suma a dou a subspatii vectoriale ortogonale este direct a. Suma unei familii oarecare
de subspatii vectoriale ortogonale dou a cte dou a este direct a.
3. O multime ortogonal a de vectori, ce nu contine vectorul nul, este format cu vectori
liniar independenti.
2.2.17 Teorem a[de ortogonalizare GramSchmidt] Fie E = (e
i
)
i=1,n
un sistem de
vectori liniar independenti din spatiul V, unde n N

. Not am X
k
= span
K
(e
1
, , e
k
),
pentru k = 1, n.
i) Dac a f
1
= e
1
si f
k+1
= e
k+1


k
j=1
e
k+1
,f
j

f
j
,f
j

f
j
pentru orice k = 1, n 1, atunci
F = (f
i
)
i=1,n
este un sistem de vectori ortogonali, nenuli din V cu propriet atile:
a) X
k
= span
K
(f
1
, , f
k
) , k = 1, n;
b) f
k+1
X
k
, k 1, . . . , n 1 .
ii) 0 |f
k
| |e
k
|, k 1, . . . , n.
iii) Dac a un sir de vectori (v
i
)
i=1,n
are urm atoarele propriet ati:
a) X
k
= span
K
(v
1
, , v
k
) , k = 1, n;
b) v
k+1
X
k
, k 1, . . . , n 1 ,
atunci v
n
este coliniar cu f
n
, n 1, . . . , n.
2.2.18 Observatie Am demonstrat c a orice spatiu euclidian admite o baz a ortogonal a,
baz a ce poate ortonormat a. n plus dim
K
V este num arul maxim de vectori nenuli,
ortogonali (ortonormati).
2.3. Reprezentarea matriceala a produsului scalar. Fie V este un spatiu euclidian,
nenul, cu n = dim
R
V N

.
2.3.19 Denitie Dac a E = (e
1
, e
2
, ..., e
n
) este un reper al spatiului vectorial V atunci
numim matrice Gram matricea G= [g
ij
= e
i
, e
j
]
i,j=1,n
.
2.3.20 Propozitie Fie E = (e
1
, e
2
, ..., e
n
) este un reper al spatiului vectorial V.
i) x, y V, x, y = [x]
T
E
G[y]
E
;
ii) matricea Gram G este nesingular a si simetric a;
iii) 0 det G e
1
, e
1
e
2
, e
2
. . . e
n
, e
n
;
iv) det G este p atratul volumului paralelipipedului n-dimensional construit pe vectorii
e
1
, e
2
, . . . , e
n
.
2.3.21 Observatie Dac a ne x am asupra unei baze E a spatiului euclidian V atunci
pentru a construi un produs scalar este sucient s a preciz am o matrice G nesingular a si
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 5
simetric a si s a denim x, y = [x]
T
E
G[y]
E
, x, y V. Matricea G devine matrice Gram,
n baza E a produsului scalar astfel denit.
2.4. Elemente de teoria aproxim arii. Fie V este un spatiu euclidian, nenul, cu n =
dim
R
V N

.
2.4.22 Denitie Pentru un vector x V si o multime A V se numeste distanta de
la x la A
d (x, A) = inf
yA
|x y| .
2.4.23 Denitie Fie V un spatiu euclidian real si W un subspatiu vectorial al s au. Se
numeste:
(1) cel mai bun aproximant a lui x V n W elementul x

W
W pentru care
|x x

W
| = min
yW
|x y|
(2) proiectia ortogonal a a lui x V pe W elementul Pr
W
(x) W pentru care
x Pr
W
(x) W, sau echivalent
x Pr
W
(x) , y = 0, y W.
2.4.24 Teorem a[de caracterizare a celui mai bun aproximant prin proiectie ortogonal a]
Exist a un singur vector din Wce satisface ambele conditii ale denitiei precedente (de unde
Pr
W
(x) = x

W
).
2.4.25 Propozitie Sunt adev arate propriet atile:
(1) |Pr
W
(x)|
2
= x, Pr
W
(x), (x, Pr
W
(x))
_
0,

2

, |Pr
W
(x)| |x|, x V;
(2) Pr
W
(x
1
+x
2
) = Pr
W
(x
1
) + Pr
W
(x
2
), x
1
, x
2
V si Pr
W
(x) = Pr
W
(x), x
V, R;
(3) Pr
W
(v) = v, v Wsi Pr
W
(x
1
) , x
2
= x
1
, Pr
W
(x
2
), x
1
, x
2
V.
2.4.26 Corolar Pr
W
(Pr
W
(x)) = Pr
W
(x), x V.
2.4.27 Propozitie Fie V
1
V
2
dou a subspatii vectoriale a spatiului V. Atunci:
(1) Pr
V
2
(Pr
V
1
(x)) = Pr
V
1
(x), x V;
(2) Pr
V
1
(Pr
V
2
(x)) = Pr
V
1
(x), x V (teorema celor 3 perpendiculare).
2.4.28 Corolar[ecuatiile normale ale celui mai bun aproximant] Dac a (e
1
, e
2
, ..., e
p
)
este un reper al subspatiului vectorial W atunci Pr
W
(x) =

p
i=1

i
e
i
are are coecientii

1
, . . . ,
p
dati de unica solutie a sistemului:
_

_
e
1
, e
1
e
2
, e
1
... e
p
, e
1

e
1
, e
2
e
2
, e
2
... e
p
, e
2

... ... ... ...


e
1
, e
p
e
2
, e
p
... e
p
, e
p

_
. .
matrice Gram
_

2
....

p
_

_
. .
coecientilor Fourier
=
_

_
x, e
1

x, e
2

.............
x, e
p

_
.
Pentru repere ortonormate matricea Gram este matricea unitate si
i
= x, e
i
, i =
1, . . . , p.
2.4.29 Propozitie Fie subspatiul vectorial W. Atunci:
(1) |x Pr
V
(x)|
2
= |x|
2
|Pr
W
(x)|
2
= |x|
2
sin(x, Pr
W
(x)), x V;
(2) Dac a (e
1
, e
2
, ..., e
p
) este un reper al lui W, atunci
|x Pr
W
(x)|
2
= |x|
2

i=1

i
e
i
, x
6 OVIDIU VEGHE S
(3) Dac a (e
1
, e
2
, ..., e
p
) este un reper ortonormat a al lui W, atunci
|x Pr
W
(x)|
2
= |x|
2

i=1
(
i
)
2
.
2.4.30 Observatie Teorema lui Pitagora cere ca
|x|
2
= |x Pr
W
(x)|
2
+|Pr
W
(x)|
2
pentru c a vectorii Pr
W
(x) si x Pr
W
(x) sunt perpendiculari. Lungimea unei perpendic-
ulare este mai mic a sau egal a dect lungimea oric arei oblice.
2.4.31 Propozitie Dac a w V, w ,= 0 si W = span
R
w atunci Pr
W
(x) =
x,w
w,w
w,
|x Pr
W
(x)|
2
= |x|
2

x,w
2
w,w
si Pr
W
(x) , y =
x,wy,w
w,w
= x, Pr
W
(y), x, y V.
3. Oiin.1oni ii:i.ni i: i. 1ii iciiii:i Si :i1.ni
3.1. Adjunctul unui operator liniar. Fie V
1
, V
2
dou a K-spatii euclidiane sau unitare,
cu dimensiune nit a (K R, C). Not am cu ., .
V
1
si ., .
V
2
produsele scalare din cele
dou a spatii.
3.1.1 Teorem a Fie o functional a f : V
1
V
2
K biliniar a pentru K = R, respectiv
sesquiliniar a pentru K = C.
i) Exist a un singur operator liniar T
1
/
K
(V
1
, V
2
) astfel nct f (x, y) = T
1
(x) , y
V
2
;
ii) Exist a un singur operator liniar T
2
/
K
(V
2
, V
1
) astfel nct f (x, y) = x, T
2
(y)
V
1
.
3.1.2 Denitie Se numeste adjunctul operatorului liniar T /
K
(V
1
, V
2
) un op-
erator liniar T

/
K
(V
2
, V
1
) care veric a
(3.1) x, y V, T (x) , y
V
2
= x, T

(y)
V
1
.
3.1.3 Propozitie i) Pentru orice T /
K
(V
1
, V
2
) exist a un unic operator liniar T


/
K
(V
2
, V
1
) care veric a relatia 3.1.
ii) (T

= T, T /
K
(V
1
, V
2
).
iii) (T
1
+T
2
)

= T

1
+T

2
, T
1
, T
2
/
K
(V
1
, V
2
).
iv) (T)

= T

, T /
K
(V
1
, V
2
), K.
v) (U T)

= T

, T /
K
(V
1
, V
2
), U /
K
(V
2
, V
3
), dac a (V
3
, K) este un spatiu
euclidian sau unitar, cu dimensiune nit a.
vi)
_
T
1
_

= (T

)
1
, T /
K
(V
1
, V
2
) cu T este bijectiv.
3.1.4 Observatie Demonstarea existentei adjunctului unui operator liniar se face
folosind reprezentarea matriceal a a operatorilor. Dac a A M
m,n
(C), atunci A

= A
T
=
A
T
M
n,m
(C). Dac a A M
m,n
(R), atunci A

= A
T
M
n,m
(R).
3.2. Clase de endomorsme. Fie V este un spatiu euclidian sau un spatiu unitar, nenul,
cu n = dim
K
V N

si T /
K
(V, V).
3.2.5 Denitie Un endomorsm T /
K
(V, V) care veric a relatia T

= T se numeste
autoadjunct (sau simetric dac a K = R, respectiv hermitic dac a K = C).
3.2.6 Teorem a Fie H un reper ortonormat a lui V. Sunt echivalente armatiile:
i) T este autoadjunct;
ii) x, y V, T (x) , y = x, T (y);
iii)
2
_
[T]
H
H
_

= [T]
H
H
.
2
Dac a K = R, atunci conditia se poate scrie
_
[T]
H
H
_
T
= [T]
H
H
.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 7
3.2.7 Propozitie Sunt echivalente armatiile:
i) T este hermitic; ii) x V, x, T (x) R.
3.2.8 Teorem a Fie T /
K
(V, V) autoadjunct. Atunci: i) T este endomorsm dia-
gonalizabil; ii) toate valorile proprii sunt reale; iii) la valori proprii distincte corespund
vectori proprii ortogonali.
3.2.9 Observatie n situatia n care K = R, un operator de proiectie este ortogonal
dac a si numai dac a este autoadjunct.
3.2.10 Denitie Un endomorsm T /
K
(V, V) care veric a relatia T T

= T

T =
id
V
se numeste ortogonal, pentru K = R, respectiv unitar pentru K = C.
3.2.11 Teorem a Fie H un reper ortonormat a lui V. Sunt echivalente armatiile:
i) T este unitar
3
;
ii) x, y V, T (x) , T (y) = x, y;
iii)
4
_
[T]
H
H
_

[T]
H
H
= [T]
H
H
_
[T]
H
H
_

= I
n
.
3.2.12 Propozitie Sunt echivalente armatiile:
i) T este unitar sau ortogonal; ii) x V, |T (x)| = |x|.
3.2.13 Observatie Dac a T este ortogonal sau unitar, atunci T conserv a norma, dis-
tanta si unghiul dintre vectori.
3.2.14 Teorem a Fie T /
K
(V, V) autoadjunct. Atunci: i) T este endomorsm dia-
gonalizabil; ii) toate valorile proprii au modulul 1; iii) la valori proprii distincte corespund
vectori proprii ortogonali.
3.2.15 Observatie Mai exist a si alte clase de endomorsme:
i) T /
K
(V, V) care veric a relatia T T

= T

T se numeste normal;
ii) T /
K
(V, V) care veric a relatia T

= T se numeste antiautoadjunct.
4. Lxinci 1ii nizoi\.1i
4.0.1 Exercitiu n spatiul vectorial real R
3
se consider a vectorii
v
1
= (1, 0, 1) , v
2
= (1, 1, 0) , v
3
= (0, 1, 1) , v
4
= (1, 0, 1)
si subspatiul vectorial X = span
R
(v
2
, v
3
, v
4
). S a se determine: i) o baz a pentru X
format a doar din vectorii initiali; ii) o baz a ortonornat a a lui X; iii) proiectia ortogonal a
a vectorului v
1
pe X; iv) complementul ortogonal X

a lui X.
Solutie. Fie E = (e1 = (1, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R
3
. i) Folosim tehnica din lema schimbului. Obtinem
R
3
e1 e2 e3 v2 v3 v4
e
1
1 0 0 1

0 1
e
2
0 1 0 1 1 0
e3 0 0 1 0 1 1
v2 1 0 0 1 0 1
e
2
1 1 0 0 1

1
e3 0 0 1 0 1 1
v
2
1 0 0 1 0 1
v3 1 1 0 0 1 1
e3 1 1 1 0 0 0
Observ am c a v4 = v2 v3. Fie v X arbitrar. Exist a 2, 3, 4 R astfel nct v = 2v2 +3v3 +4v4.
Atunci
v = (
2
+
4
) v
2
+ (
3

4
) v
3
span
R
(|v
2
, v
3
) .
3
Dac a K = R, atunci T este ortogonal.
4
Dac a K = R, atunci conditia se poate scrie
_
[T]
H
H
_
T
[T]
H
H
= [T]
H
H
_
[T]
H
H
_
T
= In.
8 OVIDIU VEGHE S
Rezult a dup a un scurt rationament c a X = span
R
(|v2, v3). Am ar atat c a |v2, v3 este o multime de gener-
atori pentru X. Pe de alt a parte |v
2
, v
3
este o multime liniar independent a, deoarece este o submultime a
altei multimi liniar independente (|v2, v3, e3 este o baz a n R
3
). Rationamentul precedent justic a faptul
c a |v2, v3 este o baz a n X si
dim
R
X = 2.
ii) Pentru nceput trebuie pus n evident a produsul scalar
x, y) = [x]
T
E
I
3
[y]
E
= x
1
y
1
+x
2
y
2
+x
3
y
3
, x = (x
1
, x
2
, x
3
) , y = (y
1
, y
2
, y
3
) R
3
.
Folosim procedeul Gram-Schimidt pentru a obtine o multime ortogonal a de vectori |w1, w2 plecnd
de la |v
2
, v
3
.
w1 = v2 = (1, 1, 0) ,
w2 = v3
v
3
,w
1

w
1
,w
1

w1 = v3
1
2
w1 =
_
1
2
,
1
2
, 1
_
.
Multimea ortonormat a cautat a este |u
1
, u
2
, unde
u1 =
1
w
1

w1 =
1

2
w1 =
_
1

2
,
1

2
, 0
_
,
u
2
=
1
w
2

w
2
=
1

3/2
w
2
=
_

6
6
,

6
6
,

6
3
_
.
|u1, u2 este o multime de generatori pentru X conform teoremei 2.2.17, deoarece
X =span
R
(|v2, v3) =span
R
(|w1, w2) =span
R
(|u1, u2) .
|u1, u2 este o multime liniar independent a deoarece este o multime ortogonal a. n concluzie |u1, u2 este
o baz a ortonornat a a lui X.
iii) Fie Pr
X
(v
1
) X proiectia ortogonal a a vectorului v
1
pe X. Atunci Pr
X
(v
1
) = v
2
+v
3
, cu , R,
se determin a din conditia v1 PrX (v1) X. Sistemul
_
v2, v2) + v3, v2) = v1, v2)
v
2
, v
3
) + v
3
, v
3
) = v
1
, v
3
)
sau echivalent
_
2 + = 1
+ 2 = 1
are solutia =
1
3
, =
1
3
. Obtinem Pr
X
(v1) =
1
3
v2 +
1
3
v3 =
_
1
3
,
2
3
,
1
3
_
.
iv) X

= |v V[ v X = |v V[ v, v2) = 0, v, v3) = 0.
4.0.2 Exercitiu Fie T /
_
R
2
, R
3
_
, T (x
1
, x
2
) = (x
1
, x
1
+x
2
, 4x
2
x
1
). S a se deter-
mine adjunctul operatorului T dac a n R
2
se foloseste produsul scalar uzual, iar n R
3
produsul scalar
(x
1
, x
2
, x
3
) , (y
1
, y
2
, y
3
)
R
3 = 10x
1
y
1
+ 3x
1
y
2
+ 3x
2
y
1
+ 2x
2
y
2
+x
2
y
3
+x
3
y
2
+x
3
y
3
.
Solutie. Fie E3 = (e3,1 = (1, 0, 0) , e3,2 = (0, 1, 0) , e3,3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial
real R
3
si E
2
= (e
2,1
= (1, 0) , e
2,2
= (0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real R
2
.
G
2
=
_
1 0
0 1
_
, G
3
=
_
_
10 3 0
3 2 1
0 1 1
_
_
sunt matricele Gram de reprezentare a produselor scalare din R
2
si R
3
. Din datele problemei avem
[T]
E
2
E
3
=
_
[T (e
2,1
)]
E
3
, [T (e
2,2
)]
E
3
_
=
_
_
1 0
1 1
1 4
_
_
.
Avem relatiile
x, y)
R
2 = [x]
T
E
2
G2 [y]
E
2
, x = (x1, x2) , y = (y1, y2) R
2
,
x, y)
R
3 = [x]
T
E
3
G3 [y]
E
3
, x = (x1, x2, x3) , y = (y1, y2, y3) R
3
,
[T (x)]
E
3
= [T]
E
2
E
3
[x]
E
2
, x = (x1, x2) R
2
si
[T

(y)]
E
2
= [T

]
E
3
E
2
[y]
E
3
, y = (y
1
, y
2
, y
3
) R
3
.
Conditia
x = (x1, x2) R
2
, y = (y1, y2, y3) R
3
, T (x) , y)
R
3 = x, T

(y))
R
2 .
este echivalent a cu
_
[T]
E
2
E
3
_
T
G3 = G2 [T

]
E
3
E
2
.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 9
Rezult a
[T

]
E
3
E
2
=
_
[T]
E
2
E
3
_
T
G3G
1
2
=
_
13 4 0
3 6 5
_
.
Relatiile
_
z1 = 13y1 + 4y2
z
2
= 3y
1
+ 6y
2
+ 5y
3
permit denirea adjunctului T

/
_
R
3
, R
2
_
operatorului T /
_
R
2
, R
3
_
prin T

(y
1
, y
2
, y
3
) = (z
1
, z
2
).
5. 1i1 i .1oi\.i.ni
5.0.1 Exercitiu Deniti notiunile: i) multime ortonormat a de vectori; ii) complement
ortogonal al unui subspatiu vectorial; iii) adjunctul unui operator liniar.
5.0.2 Exercitiu Enuntati rezultatul matematic privind: i) procedeul de ortogonalizare
Gram-Schmidt; ii) ecuatiile normale ale celui mai bun aproximant; iii) operatorii liniari
ortogonali.
5.0.3 Exercitiu Demonstrati teorema de caracterizare a celui mai bun aproximant prin
proiectie ortogonal a.
5.0.4 Exercitiu S a se demonstreze c a ntr-un spatiu euclidian sau unitar are loc regula
paralelogramului
|x +y|
2
+|x y|
2
= 2
_
|x|
2
+|y|
2
_
, x, y V.
5.0.5 Exercitiu n spatiul vectorial real R
3
se consider a vectorii
w
1
= (1, 1, 0) , w
2
= (0, 1, 1)
si subspatiul vectorial W = span
R
(w
1
, w
2
). S a se determine operatorul de proiectie
ortogonal a Pr
W
.
6. I

Ai:ni Si co:i:1.nii i. 1i1i i .1oi\.i.ni


n rezolvarea testului trebuie s a tinem cont c a solutiile propuse trebuie s a e clare,
corecte si complete.
Exercitiul 5.0.1.
Solutie. Este vorba de denitiile i) 2.2.15; ii) 2.2.13 si echivalent 2.2.14-(i); iii) 3.1.
Exercitiul 5.0.2.
Solutie. i) Este vorba de urm atoarele rezultate 2.2.17 si 2.2.18; ii) 2.4.28; iii) 3.2.10, 3.2.11, 3.2.12,
3.2.13 si 3.2.14.
Exercitiul 5.0.3.
Solutie. Presupunem c a y W, y ,= 0, = x x

W
, y) > 0. Not am cu w = x

W
+

y,y
y
un element a lui W ce are proprietatea |x w| < |x x

W
|. (ntr-adev ar |x w|
2
= |x x

W
|
2

2
y,y
x x

W
, y) +

2
y,y
2
y, y) = |x x

W
|
2


2
y,y
.) Am obtinut un aproximant w mai bun dect cel mai
bun aprovimant x

W
. n concluzie x x

W
, y) = 0, y W.
Fie y W arbitrar. Atunci |x y|
2
= |x Pr
W
(x) (y Pr
W
(x))|
2
= |x Pr
W
(x)|
2

2 x PrW (x) , y PrW (x)) +|y PrW (x)|


2
= |x PrW (x)|
2
+|y PrW (x)|
2
|x PrW (x)|
2
. Deci
min
yW
|x y| = |x Pr
W
(x)|.
Unicitate Fie v
1
, v
2
W astfel nct x v
1
, y) = 0 si x v
2
, y) = 0, y W. Atunci din relatiile
v1 v2 Wsi v1 v2, y) = 0, y W rezult a v1 = v2.
Existent a Aplic am teorema lui Weierstrass functiei continue y |x y| (unde x V xat).
Exercitiul 5.0.4.
Solutie. |x +y|
2
+ |x y|
2
= x +y, x +y) + x y, x y) = 2 |x|
2
+ 2 |y|
2
+ 2 Re x, y)
2 Re x, y) = 2 |x|
2
+ 2 |y|
2
.
Exercitiul 5.0.5.
10 OVIDIU VEGHE S
Solutie. Fie E = (e1 = (1, 0, 0) , e2 = (0, 1, 0) , e3 = (0, 0, 1)) reperul canonic din spatiul vectorial real
R
3
. Un vector x = (x
1
, x
2
, x
3
) R
3
arbitrar se scrie x = x
1
e
1
+ x
2
e
2
+ x
3
e
3
sau echivalent [x]
E
=

x1 x2 x3
_
T
.
G =
_
_
1 0 0
0 1 0
0 0 1
_
_
este matricea Gram de reprezentare a produsului scalar din R
3
si avem
x, y) = [x]
T
E
G[y]
E
= [x]
T
E
[y]
E
, x = (x1, x2, x3) , y = (y1, y2, y3) R
3
.
Fie M =

[w
1
]
E
, [w
2
]
E
_
=
_
_
1 0
1 1
0 1
_
_
. W = (w
1
, w
2
) este un reper n W conform consecintelor teoremei
rangului, pentru c a rang M = 2 =
_
num ar de vectori
dim
R
R
3
. Fie Pr
W
(x) Wproiectia ortogonal a a vectorului
x = (x1, x2, x3) R
3
pe W. Atunci PrW (x) = w1 + w2, cu , R, se determin a din conditia
x Pr
W
(x) W. Sistemul ecuatiilor normale 2.4.28 se scrie matriceal
M
T
M [Pr
W
(x)]
W
= M
T
[x]
E
, unde [Pr
W
(x)]
W
=
_

_
.
Dar [Pr
W
(x)]
E
= M [Pr
W
(x)]
W
, conform propozitiei 3.4.23, din unitatea de nv atare 2, de caracterizare
a matricei unui operator liniar. Obtinem pentru orice x R
3
[Pr
W
(x)]
E
= M
_
M
T
M
_
1
M
T
[x]
E
=
_
_
1 0
1 1
0 1
_
_
_
2 1
1 2
_
1
_
1 1 0
0 1 1
_
=
_
_
2
3
1
3

1
3
1
3
2
3
1
3

1
3
1
3
2
3
_
_
[x]
E
.
Operatorul de proiectie ortogonal a PrW /
_
R
3
, R
3
_
, PrW (x1, x2, x3) = (y1, y2, y3) este dat de
_
_
_
y1 =
2
3
x1 +
1
3
x2
1
3
x3
y
2
=
1
3
x
1
+
2
3
x
2
+
1
3
x
3
y3 =
1
3
x2
1
3
x1 +
2
3
x3
.
7. Si1i i ixinci 1ii :n.4
7.1. Tema nr.9. 7.1.1 Exercitiu S a se arate c a ., . : R
3
R
3
R,
(x
1
, x
2
, x
3
) , (y
1
, y
2
, y
3
) = 10x
1
y
1
+ 3x
1
y
2
+ 3x
2
y
1
+ 2x
2
y
2
+x
2
y
3
+x
3
y
2
+x
3
y
3
deneste un produs scalar real n
_
R
3
, R
_
. Determinati n acest produs scalar lungimea
vectorilor x = (1, 2, 1) si y = (1, 1, 1), precum si cosinusul unghiului celor doi vec-
tori. S a se dea exemplu de vector nenul perpendicular pe x si y. S a se construiasc a,
prin procedeul Gram-Schmidt, o baz a ortonormat a plecnd de la baza canonic a E =
e
1
= (1, 0, 0) , e
2
= (0, 1, 0) , e
3
= (0, 0, 1).
7.1.2 Exercitiu S a se arate c a ., . : R
3
[X] R
3
[X] R,
P (X) , Q(X) =
_
1
0
__
1
0
P (t) Q(s) dt
_
ds
deneste un produs scalar real n (R
3
[X], R). Determinati n acest produs scalar lungimea
vectorilor P (X) = (1 +X)
2
si Q(X) = 1 +X +X
2
, precum si cosinusul unghiului celor
doi vectori. S a se dea exemplu de vector nenul perpendicular pe P (X) si Q(X). S a se
construiasc a, prin procedeul Gram-Schmidt, un reper ortonormat plecnd de la reperul
canonic E =
_
e
1
= 1, e
2
= X, e
3
= X
2
, e
4
= X
3
_
.
ALGEBR

A LINIAR

A - UNITATEA DE NV

A TARE 4 11
7.1.3 Exercitiu i) n spatiul vectorial real al functiilor continue C
R
([0, 2]) se deneste
produsul scalar
f, g =
_
2
0
f (t) g (t) dt, f, g C
R
([0, 2]) .
S a se arate c a 1, cos (x) , sin(x) , cos (2x) , sin(2x) , . . . este o familie format a cu vectori
ortogonali 2 cte 2.
ii) n spatiul vectorial real al functiilor continue C
R
(R) se consider a A =
_
e

1
x
, . . . , e

n
x
_
si X = span
R
(A), unde
1
, . . .
n
sunt n numere reale distincte. S a se construiasc a un pro-
dus scalar ., . : X X R astfel nct A s a e o familie de vectori ortogonali 2 cte
2.
7.1.4 Exercitiu (Inegalitatea Hadmand) Pentru orice matrice A = [a
i,j
]
i,j=1,n
cu ele-
mente din corpul real se veric a inegalitatea
0 (det A)
2

n
k=1
_
n
i=1
a
2
k,i
_
.
7.1.5 Exercitiu Fie V un spatiu vectorial real sau complex.
i) Dac a |.| este o norm a pe X ce veric a regula paralelogramului
|x +y|
2
+|x y|
2
= 2
_
|x|
2
+|y|
2
_
, x, y V,
atunci
x, y
def.
=
1
4
_
|x +y|
2
|x y|
2
+i |x +iy|
2
i |x iy|
2
_
pentru K = C,
x, y
def.
=
1
2
_
|x +y|
2
|x|
2
|y|
2
_
pentru K = R
deneste un produs scalar pe V compatibil cu norma (i.e. |x|
2
= x, x).
ii) Dac a E = (e
1
, . . . , e
n
) este un reper n V, atunci s a se arate c a V devine spatiu
normat prin alegerea
(1) |x|
1
=

n
k=1
[x
k
[ ; (2) |x|

= max
k=1,n
[x
k
[ ; (3) |x|
p
= (

n
k=1
[x
k
[
p
)
1
p
, cu p > 1,
unde [x]
E
= (x
1
, . . . , x
n
)
T
arbitrar. Care din aceste norme veric a punctul (i) ?
7.2. Tema nr.10. 7.2.6 Exercitiu Fie V un spatiu unitar si T /
C
(V, V). S a se arate
c a sunt echivalente armatiile:
i) (1) T (x) , y = x, T (y), x, y V; (2) x, T (x) R, x V.
ii) (1) T (x) , T (y) = x, y, x, y V; (2) |T (x)| = |x|, x V.
7.2.7 Exercitiu (i) S a se arate c a orice transformare unitar a este injectiv a. (ii) Dati
exemplu, dac a exist a, de transformare hermitian a neinjectiv a.
7.2.8 Exercitiu (i) S a se arate c a functia f : R
2
R
2
R,
f ((x
1
, x
2
) , (y
1
, y
2
)) = 2x
1
y
1
+x
1
y
2
+x
2
y
1
+x
2
y
2
deneste pe R
2
un produs scalar.
(ii) S a se arate c a operatorul U : R
2
R
2
, U (x
1
, x
2
) =
_
x
1

1
2
x
2
, 2x
2
_
este autoadjunct
si s a se determine o baz a n care operatorul are forma diagonal a.
(iii) S a se arate c a operatorul T : R
2
R
2
, T (x
1
, x
2
) = (x
1
+x
2
, x
2
) este ortogonal
si s a se determine o baz a n care operatorul are forma diagonal a.
7.2.9 Exercitiu n spatiu euclidian R
4
se consider a vectorul x = (5, 2, 2, 2) si sub-
spatiul vectorial X = span
R
((2, 1, 1, 1) , (1, 1, 3, 0) , (1, 2, 8, 1)). S a se determine: i)
proiectia ortogonal a a vectorului x pe subspatiul X; ii) distanta de la x la X; iii) comple-
mentul ortogonal X

al spatiului X; iv) expresia operatorului de proiectie ortogonal a pe X;


12 OVIDIU VEGHE S
v) expresia operatorului de proiectie ortogonal a pe X

; vi) cte o baz a ortonormat a pen-


tru ecare dintre subspatiile X si X

, folosind procedeul de ortogonalizare Gram-Schmidt;


vii) dac a prin reuniunea vectorilor de la punctul precedent se poate obtine tot o baza
ortonormat a, dar pentru R
4
.
7.2.10 Exercitiu Se consider a n spatiu euclidian R
5
subspatiul
X =
_
(x
1
, x
2
, x
3
, x
4
, x
5
) R
5
[
_
x
1
+x
2
+x
3
+x
4
+x
5
= 0
x
1
x
2
x
3
x
4
+x
5
= 0
_
.
i) S a se determine subspatiul X

. ii) S a se verice c a X X

= R
5
. iii) S a se determine
pr
X

X
, pr
X
X

: R
5
R
5
. iv) S a se verice Pr
X
= pr
X

X
, Pr
X
= pr
X
X

.
Bibliograe
[1] G. Cenus a si colectiv catedr a. Matematici pentru economi sti. Ed.CISION, Bucuresti, 2000. T
[2] G. Cenus a si colectiv catedr a. Matematici pentru economi sti. Culegere de probleme. Ed.CISION, Bu-
curesti, 2001. A
[3] Colectiv catedr a. Matematici aplicate n economie. Ed.ASE, 1990. T
[4] S.H. Friedberg, A.J. Insel. Linear Algebra. Printice Hall, 2003. T
[5] R. Serban (coord.) si colectiv catedr a. Culegere de probleme de algebra liniara. Ed.ASE, 1986. A
[6] C. Necul aescu, O. Veghes. Introducere n algebra liniara. Ed.ASE, 2005. T
[7] A. Toma. Algebra liniara. Culegere de probleme. Ed.Economica, 2002. A
[8] G. Cenus a, I.S acuiu, V.Burlacu. Matematici. Curs pentru studen tii din anul I de la specializarea: Pla-
nicare si Cibernetica Economica. Ed.ASE, 1986. T
[9] C. Necul aescu, O. Veghes. Introducere n algebra liniara. Curs n format digital. Capitolul 5.
http://www.biblioteca-digitala.ase.ro/biblioteca/carte2.asp?id=362&idb=11 . T

S-ar putea să vă placă și