Daniel Danielopolu

Daniel Danielopolu(1884-1955) a fost medic, fiziolog si farmacolog roman, profesor universitar la Facultatea de Medicina din Bucuresti.A studiat interdependenta dintre sistemul nervos somatic si cel vegetativ, de asemenea acesta a creat metoda viscerografica in medicina experimentala si in clinica a adus contributii la patogenia si tratamentul anginei pectorale. Daniel Danielopolu urmeaz liceul "Sf. Sava" din Capitala, devenind n1900 student n medicina la Facultatea de Medicina,se remarc prin interesul pentru cercetrile tiinifice pe care le ntreprinde nainte de a deveni doctor n medicin i chirurgie. n 1912 public prima sa monografie stiintifica,"Tulburarile ritmului cordului". n timpul primului razboi mondial conduce un spital destinat tratamentului bolnavilor cu tifos exantematic, maladie despre care public, o monografie ce este de mai multe ori reditata. n 1918 este numit profesor la Facultatea de Medicin din Bucureti, post n care va funciona pn la sfritul vieii. Savant de mare productivitate tiinific, este autorul a numeroase monografii de specialitate. Danielopolu abordeaz, printre primii n lume, o concepie nou n descrierea funciilor biologice, concepie denumit astzi , legat de prezent biocibernetica melor i a funciilor organelor ca sisteme. Prin studiile sale releva circuite cu reactie pozitiva si/sau negativa cu ilustrari in dinamica sistemului nervos, preferent vegetativ, in sistemul neuroendocrin si in sistemul imunologic. In 1932 plublica teoria cercului reflex, prin care explica angina abdominala, tahicardia paroxistica. Acesta in 1928 construieste schema de reglare fiziologica sistemica, astfel anticipand cu 20 de ani teoria sistemelor si cibernetica lui Norbert Wiener(1894-1964). A fost o autoritate la nivel mondial n studiul sistemului neurovegetativ, introducand noi metode pentru investigarea acestuia, ca de pilda, proba atropinei si ortostatismului. Este autorul

unor studii clasice privind:gusa endemica,reumatismul, angina de pieptsi a introdus noi metode de tratament, printre care terapia cu strofantina n doze fractionate in insuficienta cardiaca Alturi de intensa sa activitate stiitifica, Danielopolu a avut i o important activitate sociala. Astfel, n1935propune crearea Academiei de Medicina si devine secretarul perpetuu al acestei institutii. A fost membru de onoare al Academiei Romane(1938). n primvara anului1944, mpreun cu alti profesori universitari, semneaz un memoriu prin care se cere ieirea Romniei din alianta militara fascista. Daniel Danielopolu a fost Ministrul sanatatii si asistentei sociale (6 decembrie 1944 - 28 februarie 1945) n guvernul Radescu. Daniel Danielopolu a avut un rol esenial n crearea Institutului de Fiziologie Normal i Patologic (1948), care astazi ii poart numele. Daniel Danielopolu a fost membru al mai multor foruri stiintifice internationale al academiilor de Medicin din Paris,Madrid si Buenos Aires, precum si al societatilor de medicina din Paris si Viena. n a sa farmacodinamie nespecifica, Daniel Danielopolu a descris experimental efectele bradicardizante, adica colinergice, ale atropinei n doze mici. El postula existena unui intermediar comun, esenial, legat de funciile fundamentale ale organismului identificat cu acetilcolina. Acesta a publicat urmatoarele lucrari: Tulburrile ritmului cordului (1912) Aciunea digitalei asupra tensiunii arteriale n hipertensiune (1916) Le Typhus exanthmatique (1919, ed. a II-a, 1943) L'angine de poitrine - pathognie - traitement mdical et chirurgical (1924) Die viscerographische Methode (1930) Le systme nerveux de la vie vgtative (1932) - 2 vol. Le tonus cardio-vasculaire et l'epreuve amphotrope sinocarotidienne (1935) L'endmie tyroidienne en Roumanie (1940) Phylaxie-paraphylaxie (immunit-anaphylaxie) et maladie spcifique (1946) La digitale et les strophantines (1946) Probleme de farmacologie nespecific (1952-1954) - 2 vol.