P. 1
literatura interbelica

literatura interbelica

|Views: 177|Likes:
Published by Marmalic Ana

More info:

Published by: Marmalic Ana on Feb 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/13/2013

pdf

text

original

Literatura romana in perioada interbelica

Marmalic Ana-Maria, Istorie, An III

El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului caracterului. Istoria literaturii române. Stendhal sau Zolac3.Teodoreanu). Rebreanu deschide calea romanului romanesc modern dand o capodopera in maniera realismului dur afirmat in literatura universala prin romanele lui Balzac. 3 Academia Romana. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari: lirica (I. In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu si Rebreanu. roman de analiza. Liviu Rebreanu este considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului „Ion” . marcheaza deplina izbanda a acestei specii (“Ciocoii vechi si noi” a lui Nicolae Filimon. Ca reprezentant de seama a prozei interbelice.Caragiale). estetizata si simbolica (M. 1 2 George Călinescu. In studiul "Creatie si analiza" G. In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. Aparitia in 1920 a romanului « Ion ». fantastica (Mircea Eliade).Ibraileanu constata existenta a doua tipuri de aceste specii literare : unul care prezinta personaje prin comportamentul lor. dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice.Literatura in perioada interbelica Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. « Ion » este insa primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu. 1983. “Romanul comanestilor” a lui Duliu Zamfirescu. Ibidem. București. Compendiu. memorialistica (C. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern2. vol.data publicarii fiind considerata o data istorica „in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice”(Eugen Lovinecsu). de Liviu Rebreanu. roman de creatie si unul interesat de viata interioara. VIII. Calinescu. Editura Minerva. Prin „Ion”. 427. p. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu. Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu il foloseste in “Enigma Otiliei”. “Mara“ de Ion Slavici si “Neamul soimarestilor” de Mihail Sadoveanu). el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe1. . Romanul romanesc isi largeste tematica. Romancierii in perioada interbelica experimenteaza tehnici multiple ale romantismului. Hontensia Papadat Bengescu.Stere).

Traditionalismul altor poeti este insa contaminat de modernism. Vasile Voiculescu prezinta tablouri etnografice infatisand munci agricole intr-un al teluricului masiv. promotor in dramaturgie al conflictelor de idei. capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul “Fratii Jderi”. analitc si intorspectiv. Rebreanu.Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand Mihail Sadoveanu desavarseste povestirea romaneasca. Enescu. 4 George Călinescu. Ion Pilat. simbolist si parnasian inainte de razboi. G. cei doi poeti transfigureaza natura si lumea satului din perspectiva taraneasca.Inscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii. niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor. la inceput fiind una traditionalista. Brancusi trec de hotarele tarii). a carui inspiratie catre autenticitate confera ”momente autentice de simtire” in roman. 5 . dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare. Primul autor remarcabil de proza subiectiva. “Stefan cel Mare al literaturii romane”4 cum i-a spus G. p. Autenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorului. Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza zbuciumata istorie a Moldovei. Poezia cunoaste si ea o evolutie dinamica. vol. VIII. multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga. are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala.723. „Enigma Otiliei” (1938) constituie o revenire la formula obiectiva de roman. Editura Minerva. eseist percutant. poezia lui Vasile Voiculescu si Nechifor Crainic. la metoda balzaciana. Balga. o mare varietate si complexitate. care evoca epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea. Sadoveanu. adesea spiritualizand peisajul. Compendiu. Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic. replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei procustiene. Academia Romana. Istoria literaturii române. dar si de degradari dezolante in anii fascismului. Arghezi. Fiind formati sub influenta lui Alexandru Vlahuta si a lui George Cosbuc. Perioada interbelica pentru romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala nemaiantalnita in cultura noastra. umplandu-l de ingeri5. ganditor modern este Camil Petrescu.Calinescu. Niciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia reprezentanti ilustri (Sadoveanu. 1983.Viata culturala cunoaste infaptuiri stralucite. ale carui noi directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana Camil Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid.Tabloul activitatii scriitoricesti prezinta. PapadatBengescu. prin urmare.Calinescu. dupa razboi nu face altceva decat sa comunice o sensibilitate moderna rafinata intr-o figuratie rurala romaneasca. București. inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice. H. Camil Petrescu…).

comparabil ca anvergura si ca arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel.1919 e închis un an. Cenzura transcendenta. vol. pentru care e cercetat de poliție. Scriitori români. este cuprins intr-o suita de trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic. Arghezi a scris articole împotriva taberei politice conduse de partidul național liberal și de grupul de susținători ai lui Take Ionescu. Ziarul e imediat confiscat. apare ziarul "Bilete de papagal". O a patra trilogie. deoarece colaborase cu autoritățile germane de ocupație. Sistemul sau filosofic. apare pamfletul "Baroane". p. nenumărate articole. cofondator si colaborator al revistei “Gandirea” adopta o formul poetica specifica. 1933. "cosmologica". cu poemele știute de școlari: "Cântec de adormit Mitzura". În 1929 publică prima sa carte de proza. VIII. analog cu cel din aculptura lui Brancusi7. pentru copii. scriitorul e închis la București și în lagărul de la Tg. București. În 1943. "Icoane de lemn". "Zdreanță" s. După această dată. "Prisaca". în care îl atacă pe ambasadorul german von Kilinger.După izbucnirea primului război mondial. de fapt un lung poem în proză. In Experimentul si spiritul matematic (editare postuma. Manualele școlare cuprind multe creații ale sale destinate copiilor din toată lumea. Vol. 1939. Despre gandirea magica. La 30 septembrie. Ed. Trilogia valorilor (Arta si valoare. Pe de alta parte il avem pe Lucian Blaga. Tot acum. Cunoasterea luciferica. 1971 Academia Romana. Continuă să scrie poeme și în 1935 publică volumul "Versuri de seară". ce va continua. publică volumul în proza "Cartea cu jucării". roman. În timpul realizării României Mari mai exact în perioada 1918 . În 1934 publică romanul "Ochii Maicii Domnului" . 1969). Stiinta si creatie 1942).1935 Geneza metaforei si sensul culturii). iar un an mai târziu tot sub direcția sa. Va impune în literatura română ca specie literară tableta. la penitenciarul Văcăresti. mai apoi. Jiu. iar ca expresie literara cu opera lui Nietzsche sau Bergson. Va fi eliberat un an mai târziu. Trilogia culturii (Orizont si stil . Religie si spirit. 724. III. "Mărțișoare". “traditionalism metafizic”. Aspecte antropologice (1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum. sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informația zilei") publică îndeosebi pamflete usturătoare. . a fost un susținător al unirii Basarabiei Vechiul Regat și detesta alianța implicită cu Rusia Imperială. care doreau ca România să intre în război alături de puterile Antantei (ca o încercare de a cuceri Transilvania de la Austro-Ungaria). ca și "Poarta neagră". romane. ar fi urmat sa grupeze Diferentialele divine (1940). dar care poartă subtitlul "poem"6. Minerva. tema principală fiind dragostea materna și devotamentul filial. acuzat de trădare. În 1936 apare "Cimitirul Buna-Vestire". În 1931 va publica placheta de versuri "Flori de mucigai" legată. împreună cu 11 ziariști și scriitori (între care și Ioan Slavici). In 1927 apare cu mare întârziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite". de anii de detenție. 1931. În 1942 vede lumina tiparului romanul "Lina". Tudor Arghezi va publica mai multe volume de versuri. 1977).a. inaugurând o direcție secundară în creația scriitorului. "Buruieni". 1937). Blaga analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei mari etape: 6 7 Tudor Vianu.

În poezia româna din secolul al XX-lea. iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere. modernismul a cunoscut mai multe înfatisari. dar inconfundabil prin identitate si unitate tematica si de expresie. Garabet Ibraileanu. Astfel. p. Iași. care a creat poezie parnasiana. exemplar pentru anumite estetici literare. teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului. Din 1948 va aparea seria care continua pana astazi. conceptii metafizice. 721.Oricum. Ion Barbu se detaseaza prin inovatie conceptuala si de expresie artistica din grupul autorilor aflati în jurul revistei moderniste Sburatorul sau al celei avangardiste Contimporanul. În acest evantai de înfatisari moderne ale liricii române interbelice. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere si Paul Bujor. Geneza lumilor posibile.aristotelica. In timpul primului razboi mondial revista isi inceteaza aparitia pana in 1920. reliefand implicatiile metafizice ale acestora8. Asa avem “Viata romaneasca”. 1998. Ibidem. neomodernismul si postmodernismul. modul de existenta in lume data si pentru autoconservare constituie baza vietii umane. VIII. configurandu-se ca un univers distinct apartinând unui eu liric personal. Ion Cantacuzino. Insa. unde din "preom" devine "om deplin" prin incercari perpetue de a-si releva siesi misterul. Director stiintific devine profesorul dr. dar omul isi cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului. trezindu-i mandria si satisfactia singularitatii. Din 1930 se muta la Bucuresti. Ion Botez. din 1915 directorul unic ramane Garabet Ibraileanu10. in fata asa-zisului Mare Anonim. care in conceptia filosofului este un "produs mitic-filosofic" al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime. baladesca si ermetica Reviste si curente: Dupa primul razboi mondial ziarele si revistele literare sporesc la numar. Creatia lor poetica are meritul de a se fi situat deasupra ideologiei estetice pe care au ilustrat-o la un moment dat. filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei omului in univers. caruia i se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. viziunile religioase.galileo-newtoniana si einsteiniana. gândirismul în variantele lui expresioniste si existentialiste. dintre care: avangardismul cu diversitatea lui de directii teoretice. . In conceptia Blaga. devenind primul matematician poet. cei mai importanti poeti s-au detasat din grupurile si redactiile care le consacrasera valoarea faurindu-si un destin individual. Institutul European. vol. 8 9 Corin Braga. 10 Academia Romana. miturile. in pofida "cenzurii transcendente" impuse de Marele Anonim9. In esenta sa. conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. cand reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Lucian Blaga.

Dintre scriitori de la “Viata romaneasca” amintim pe Spiridan Popescu. imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane.In “Viata romaneasca” accentul se pune pe autenticitate si specificul national inteles ca dimensiune sociala. Ilarie Vorunca. Pompiliu Constantinescu. opunandu-se traditionalismului si proclamand noi principii creatiei. europenizarea ca asimilare a spiritului national. important fiind poporul si rasa. In perioada interbelica disputele literare se duc in jurul modernismului si al traditionalismului. Obiectivele gruparii erau: promovarea tinerilor scriitori. avandu-l ca si conducator pe Eugen Lovinescu. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual. Modernismul denumeste tendinta inovatoare intr-o anumita etapa a unei literaturi. Camil Petrescu. cultivarea prozei obiective. Tendinta modernista sustine: europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei. Calistrat Hogas. teoria imitatiei. Tristan Tara. Aceasta publicatie apare la Bucuresti intre anii 1919-1922 si apoi intre 1926-1927. care imprima un proces de modernizare a civilizatiilor de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica. eliminarea decalajului in cultura. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai indelungat de constituire. Eugen Lovinescu isi dezvolta conceptiile sale moderniste in lucrarile « Istoria civilizatiei romane moderne » si « Istoria literaturii romane contemporane ». George Calinescu. Cenaclul “Sburatorul” are o existenta mai indelungata intre 1919 si 1947. Patascanu. teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti. repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu. trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana. Dintre colaboratorii la revista “Sburatorul” amintim pe Ion Barbu. credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a 11 Ibidem. In literatura romana Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului in revista “Sburatorul”11 si in cenaclul cu acelasi titlu. In jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele de poporanism. evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic. In aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca exista: un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali. Prin traditionalism se intelege continuarea vechilor curente traditionale preluandu-se ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. Mironescu. promovarea scriitorilor tineri. Topirceanu. principiul sincronismului care in literatura inseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar. . Ionel Teodoreanu . Jean Bart. Acest curent apare in literatura secolului al XX-lea. Ilarie Voronca. Mihail Sadoveanu.

In 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. In aceasta perioada apar publicatii de avangarda. dar si pictori si sculptori. pe plan European. Sunt si alte reviste constructiviste ca “Integral” si “Punct”. printre care si Constantin Brancusi. dintre pictori Picasso. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit dadaism. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente intre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi. Va continua sa apara pana in 1944. iar dintre prozatori Cezar Petrescu. Suprarealismul urmarea. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romaneasca trebuia sa includa in substanta ei ideea de religiozitate. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol. Ion Barbu. Apoi intra “Revista fundatiilor regale” care apare lunar la Bucuresti in doua serii. conturand natura. Constructivismul romanesc s-a grupat in jurul revistei “Contemporanul” condusa de Ion Vinea. pe: Louis Aragon. ce apare la Cluj in 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratori ai revistei pe scriitorii Arghezi. Dadaistii isi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga. Prima intre 1934-1945 si a doua intre 1945-1947. O revista traditionalista este “Gandirea” . al delirului in care spatiile umane scapa controlul constientei. antipictura. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda in operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Rosetti. iar dintre scriitorii romanii Aurel Baranga si chiar Tudor Arghezi. Hontensia Papadat Bengescu. Acesta a fost initiat la Zürich de Tristan Tara. Ei cultivau antiliteratura. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul. Bibliografie : . Gala Galaction. patrunderea artei in planul inconstientului. Camil Petrescu. antimuzica. Ion Barbu. prin programul sau.sufletului taranesc. Ion Pillat. al visului. Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. ajungand in domeniul absurdului. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele “Alge” si “Urmuz”. Vasile Voiculescu. care orienteaza revista pe directia maioresciana. Printre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Revista isi propune sa fie o publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii nationale.

. . VIII. Geneza lumilor posibile.R. Bucuresti. Editura Minerva. 1973. București. Istoria literaturii romane. Institutul European. Vol. 2003.Academia Romana. George Călinescu. Minerva. vol. Corin Braga. Bucuresti. Iași. Academia de Stiinte Sociale si Politice a R. Istoria literaturii române.Istoria romanilor. Tudor Vianu. 1983. 1998. Editura Enciclopedica. București.S. Lucian Blaga. Compendiu. 1971. III. Ed. Scriitori români.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->