Literatura romana in perioada interbelica

Marmalic Ana-Maria, Istorie, An III

Literatura in perioada interbelica

Anii interbelici se caracterizeaza in literatura romana printr-o remarcabila dezvoltare a romanului care in scurt timp atinge nivelul valoric european. Romanul romanesc isi largeste tematica, el cuprinzand medii sociale diferite si problematici mai bogate si mai complexe1. Aparitia in 1920 a romanului Ion , de Liviu Rebreanu, marcheaza deplina izbanda a acestei specii (Ciocoii vechi si noi a lui Nicolae Filimon, Romanul comanestilor a lui Duliu Zamfirescu, Mara de Ion Slavici si Neamul soimarestilor de Mihail Sadoveanu). Ion este insa primul roman romanesc comparabil cu capodoperele universale prin impresia coplesitoare de viata pe care o degaja. In romanul interbelic se continua inspiratia rurala prin operele lui Sadoveanu si Rebreanu, dar pe trepte valorice superioare si cu modalitati specifice. Acum apar romanele citadine in care cadrul de desfasurare al actiunii este orasul modern2. Asa avem creatiile lui Camil Petrescu, Calinescu, Hontensia Papadat Bengescu. Legat de mediul citadin se dezvolta si problema intelectualului stralucit ilustrata de romanele lui Camil Petrescu. In perioada interbelica se intensifica dezbaterile cu caracter teoretic in legatura cu romanul. In studiul "Creatie si analiza" G.Ibraileanu constata existenta a doua tipuri de aceste specii literare : unul care prezinta personaje prin comportamentul lor, roman de creatie si unul interesat de viata interioara, roman de analiza. Romancierii in perioada interbelica experimenteaza tehnici multiple ale romantismului. Romanul interbelic cunoaste si alte orientari: lirica (I.Teodoreanu), estetizata si simbolica (M.Caragiale), memorialistica (C.Stere), fantastica (Mircea Eliade). Astfel avem tendinta de revenire la modelele traditionale precum cel balzacian pe care George Calinescu il foloseste in Enigma Otiliei. El considera absolut necesar dezvoltarea romanului romanesc pe linia studiului caracterului. Ca reprezentant de seama a prozei interbelice, Liviu Rebreanu este considerat intemeietor al romanului romanesc obiectiv prin publicarea romanului Ion ,data publicarii fiind considerata o data istorica in procesul de obiectivare a literaturii noastre epice(Eugen Lovinecsu). Prin Ion, Rebreanu deschide calea romanului romanesc modern dand o capodopera in maniera realismului dur afirmat in literatura universala prin romanele lui Balzac, Stendhal sau Zolac3.

1 2

George Clinescu, Istoria literaturii romne. Compendiu, Editura Minerva, Bucureti, 1983; Ibidem; 3 Academia Romana, vol. VIII, p. 427;

Liviu Rebreanu creeaza romanul romanesc modern pe cand Mihail Sadoveanu desavarseste povestirea romaneasca. Sadoveanu, Stefan cel Mare al literaturii romane4 cum i-a spus G.Calinescu, are o opera monumentala a carei maretie consta in densitatea epica si grandoarea compozitionala. Cele trei secole ilustrate de proza istorica sadoveniana marcheaza zbuciumata istorie a Moldovei, capodopera acestui gen creator constituindu-l romanul Fratii Jderi, care evoca epoca de glorie a Moldovei in secolul al XV-lea. Primul autor remarcabil de proza subiectiva, promotor in dramaturgie al conflictelor de idei, eseist percutant, ganditor modern este Camil Petrescu. Autenticitatea este esenta noului in creatia literara a autorului, a carui inspiratie catre autenticitate confera momente autentice de simtire in roman.Inscriindu-se in modernismul lovinescian al epocii, ale carui noi directii isi propuneau sincronizarea literaturii romane cu literatura europeana Camil Petrescu se va inspira din mediul citadin si va crea eroul intelectual lucid, analitc si intorspectiv. Enigma Otiliei (1938) constituie o revenire la formula obiectiva de roman, la metoda balzaciana. Romanul lui Calinescu devine astfel unul polemic, replica literara la cultivarea asidua in epoca a formulei procustiene, dar si o ilustrare a conceptiei sale despre curente literare. Perioada interbelica pentru romanului romanesc e o perioada de efervescenta spirituala nemaiantalnita in cultura noastra.Viata culturala cunoaste infaptuiri stralucite, multe din ele cu ecou mondial (nume ca Iorga, Enescu, Brancusi trec de hotarele tarii), dar si de degradari dezolante in anii fascismului. Niciodata literatura romana n-a avut intr-o singura perioada atatia reprezentanti ilustri (Sadoveanu, Arghezi, Rebreanu, Balga, H. PapadatBengescu, G.Calinescu, Camil Petrescu), niciodata n-a trait si o mai aprinsa dispozitie la contestarea valorilor.Tabloul activitatii scriitoricesti prezinta, prin urmare, o mare varietate si complexitate, inregistrandu-se dintr-o tesatura deasa de lumini si umbre puternice. Poezia cunoaste si ea o evolutie dinamica, la inceput fiind una traditionalista, poezia lui Vasile Voiculescu si Nechifor Crainic. Fiind formati sub influenta lui Alexandru Vlahuta si a lui George Cosbuc, cei doi poeti transfigureaza natura si lumea satului din perspectiva taraneasca. Vasile Voiculescu prezinta tablouri etnografice infatisand munci agricole intr-un al teluricului masiv, adesea spiritualizand peisajul, umplandu-l de ingeri5. Traditionalismul altor poeti este insa contaminat de modernism, Ion Pilat, simbolist si parnasian inainte de razboi, dupa razboi nu face altceva decat sa comunice o sensibilitate moderna rafinata intr-o figuratie rurala romaneasca.

George Clinescu, Istoria literaturii romne. Compendiu, Editura Minerva, Bucureti, 1983; Academia Romana, vol. VIII, p.723;

Dup izbucnirea primului rzboi mondial, Arghezi a scris articole mpotriva taberei politice conduse de partidul naional liberal i de grupul de susintori ai lui Take Ionescu, care doreau ca Romnia s intre n rzboi alturi de puterile Antantei (ca o ncercare de a cuceri Transilvania de la Austro-Ungaria); a fost un susintor al unirii Basarabiei Vechiul Regat i detesta aliana implicit cu Rusia Imperial. n timpul realizrii Romniei Mari mai exact n perioada 1918 - 1919 e nchis un an, mpreun cu 11 ziariti i scriitori (ntre care i Ioan Slavici), la penitenciarul Vcresti, acuzat de trdare, deoarece colaborase cu autoritile germane de ocupaie. In 1927 apare cu mare ntrziere prima sa carte de poezii "Cuvinte potrivite", iar un an mai trziu tot sub direcia sa, apare ziarul "Bilete de papagal". Dup aceast dat, Tudor Arghezi va publica mai multe volume de versuri, romane, nenumrate articole. Va impune n literatura romn ca specie literar tableta. n 1929 public prima sa carte de proza, "Icoane de lemn". n 1931 va publica placheta de versuri "Flori de mucigai" legat, ca i "Poarta neagr", de anii de detenie. Tot acum, pentru copii, public volumul n proza "Cartea cu jucrii", inaugurnd o direcie secundar n creaia scriitorului, ce va continua, mai apoi, cu poemele tiute de colari: "Cntec de adormit Mitzura", "Buruieni", "Mrioare", "Prisaca", "Zdrean" s.a. Manualele colare cuprind multe creaii ale sale destinate copiilor din toat lumea. n 1934 public romanul "Ochii Maicii Domnului" , tema principal fiind dragostea materna i devotamentul filial. Continu s scrie poeme i n 1935 public volumul "Versuri de sear". n 1936 apare "Cimitirul Buna-Vestire", roman, dar care poart subtitlul "poem"6. n 1942 vede lumina tiparului romanul "Lina", de fapt un lung poem n proz. n 1943, sub genericul "Bilete de papagal" (ziarul "Informaia zilei") public ndeosebi pamflete usturtoare, pentru care e cercetat de poliie. La 30 septembrie, apare pamfletul "Baroane", n care l atac pe ambasadorul german von Kilinger. Ziarul e imediat confiscat, scriitorul e nchis la Bucureti i n lagrul de la Tg. Jiu. Va fi eliberat un an mai trziu. Pe de alta parte il avem pe Lucian Blaga, cofondator si colaborator al revistei Gandirea adopta o formul poetica specifica, traditionalism metafizic, analog cu cel din aculptura lui Brancusi7. Sistemul sau filosofic, comparabil ca anvergura si ca arhitectura a ideilor cu acela lui Hegel, iar ca expresie literara cu opera lui Nietzsche sau Bergson, este cuprins intr-o suita de trilogii:Trilogia cunoasterii (Eonul dogmatic, 1931; Cunoasterea luciferica, 1933; Cenzura transcendenta, 1937), Trilogia culturii (Orizont si stil ,1935 Geneza metaforei si sensul culturii), Trilogia valorilor (Arta si valoare, 1939; Despre gandirea magica; Religie si spirit, Stiinta si creatie 1942). O a patra trilogie, "cosmologica", ar fi urmat sa grupeze Diferentialele divine (1940), Aspecte antropologice (1948) si Fiinta istorica (lucrare editata postum, 1977). In Experimentul si spiritul matematic (editare postuma, 1969), Blaga analizeaza evolutia stiintelor exacte de-a lungul a trei mari etape:
6 7

Tudor Vianu, Scriitori romni, Vol. III, Ed. Minerva, Bucureti, 1971 Academia Romana, vol. VIII, p. 724;

aristotelica,galileo-newtoniana si einsteiniana, reliefand implicatiile metafizice ale acestora8. In esenta sa, filosofia lui Blaga este o reflectie inspirata asupra conditiei omului in univers, in fata asa-zisului Mare Anonim, care in conceptia filosofului este un "produs mitic-filosofic" al imaginatiei cautatoare de sensuri ultime, caruia i se atribuie atat calitati divine cat si calitati demonice. In conceptia Blaga, modul de existenta in lume data si pentru autoconservare constituie baza vietii umane, dar omul isi cucereste plenititudinea si demnitatea printr-un al doilea mod de existenta in orizontul misterului, unde din "preom" devine "om deplin" prin incercari perpetue de a-si releva siesi misterul, in pofida "cenzurii transcendente" impuse de Marele Anonim9.Oricum, miturile, viziunile religioase, conceptii metafizice, teoriile stiintifice operele de arta si de civilizatie sunt rezultatul aspiratiei omului de a se ridica la un mod de fiintare mult superior celui al animalului, trezindu-i mandria si satisfactia singularitatii. n poezia romna din secolul al XX-lea, modernismul a cunoscut mai multe nfatisari, dintre care: avangardismul cu diversitatea lui de directii teoretice, gndirismul n variantele lui expresioniste si existentialiste, neomodernismul si postmodernismul. n acest evantai de nfatisari moderne ale liricii romne interbelice, cei mai importanti poeti s-au detasat din grupurile si redactiile care le consacrasera valoarea faurindu-si un destin individual, exemplar pentru anumite estetici literare, dar inconfundabil prin identitate si unitate tematica si de expresie. Creatia lor poetica are meritul de a se fi situat deasupra ideologiei estetice pe care au ilustrat-o la un moment dat, configurandu-se ca un univers distinct apartinnd unui eu liric personal. Astfel, Ion Barbu se detaseaza prin inovatie conceptuala si de expresie artistica din grupul autorilor aflati n jurul revistei moderniste Sburatorul sau al celei avangardiste Contimporanul, devenind primul matematician poet, care a creat poezie parnasiana, baladesca si ermetica Reviste si curente: Dupa primul razboi mondial ziarele si revistele literare sporesc la numar. Asa avem Viata romaneasca. Apare la 6 martie 1906 la Iasi sub conducerea lui Constantin Stere si Paul Bujor. Director stiintific devine profesorul dr. Ion Cantacuzino, iar proprietarii revistei sunt Constantin Stere, Ion Botez, Garabet Ibraileanu. Insa, din 1915 directorul unic ramane Garabet Ibraileanu10. In timpul primului razboi mondial revista isi inceteaza aparitia pana in 1920, cand reapare sub conducerea lui Ibraileanu. Din 1930 se muta la Bucuresti, conducerea fiind preluata de Mihail Relea si George Calinescu. Din 1948 va aparea seria care continua pana astazi.
8 9

Corin Braga, Lucian Blaga. Geneza lumilor posibile, Iai, Institutul European, 1998; Ibidem; 10 Academia Romana, vol. VIII, p. 721;

In Viata romaneasca accentul se pune pe autenticitate si specificul national inteles ca dimensiune sociala, important fiind poporul si rasa, europenizarea ca asimilare a spiritului national, repudierea decadentismului si simpatia pentru taranime. In jurul acestei reviste se dezvolta curentul literal cunoscut sub numele de poporanism. Dintre scriitori de la Viata romaneasca amintim pe Spiridan Popescu, Calistrat Hogas, Jean Bart, Patascanu, Mironescu, Mihail Sadoveanu, Topirceanu, Ionel Teodoreanu . In perioada interbelica disputele literare se duc in jurul modernismului si al traditionalismului. Modernismul denumeste tendinta inovatoare intr-o anumita etapa a unei literaturi. Acest curent apare in literatura secolului al XX-lea, opunandu-se traditionalismului si proclamand noi principii creatiei. Tendinta modernista sustine: europenizarea (sincronizarea) literaturii nationale cu literatura Europei, promovarea scriitorilor tineri, teoria imitatiei, eliminarea decalajului in cultura, trecerea de la o literatura cu tematica rurala la una de inspiratie urbana, cultivarea prozei obiective, evolutia poeziei de la epic la liric si a prozei de la liric la epic. In literatura romana Eugen Lovinescu teoretizeaza asupra modernismului in revista Sburatorul11 si in cenaclul cu acelasi titlu. Aceasta publicatie apare la Bucuresti intre anii 1919-1922 si apoi intre 1926-1927, avandu-l ca si conducator pe Eugen Lovinescu. Cenaclul Sburatorul are o existenta mai indelungata intre 1919 si 1947. Obiectivele gruparii erau: promovarea tinerilor scriitori, imprimarea unei tendinte moderniste in evolutia literaturii romane. Primul obiectiv s-a realizat prin lansarea unor nume ca Ion Barbu, Camil Petrescu, Ilarie Voronca, George Calinescu, Pompiliu Constantinescu. Al doilea obiectiv a cunoscut un proces mai indelungat de constituire. Eugen Lovinescu isi dezvolta conceptiile sale moderniste in lucrarile Istoria civilizatiei romane moderne si Istoria literaturii romane contemporane . In aceste lucrari modernismul lovinescian porneste de la ideea ca exista: un spirit al veacului explicat prin factori materiali si morali, care imprima un proces de modernizare a civilizatiilor de integrare intr-un ritm de dezvoltare sincronica, teoria imitatiei care explica viata sociala prin interactiunea reactiilor sufletesti, principiul sincronismului care in literatura inseamna acceptarea schimbului de valori a elementelor care confera noutate si modernitate fenomenului literar. Dintre colaboratorii la revista Sburatorul amintim pe Ion Barbu, Ilarie Vorunca, Tristan Tara. Prin traditionalism se intelege continuarea vechilor curente traditionale preluandu-se ideea ca istoria si folclorul sunt domeniile relevante ale specificului unui popor. La aceste conceptii se adauga de catre Nechifor Crainic factorul spiritual, credinta religioasa ortodoxa care ar fi elementul esential de structura a
11

Ibidem;

sufletului taranesc. Consecinta acestei teze era ca opera de cultura cu adevarat romaneasca trebuia sa includa in substanta ei ideea de religiozitate. O revista traditionalista este Gandirea , ce apare la Cluj in 1921 sub conducerea lui Cezar Petrescu si Cucu. In 1922 revista se muta la Bucuresti si trece sub conducerea lui Nechifor Crainic. Va continua sa apara pana in 1944. Scriitorii traditionalisti au cautat sa surprinda in operele lor particularitatile sufletului national prin valorificarea miturilor autohtone a situatiilor si credintelor stravechi. Dintre scriitorii traditionalisti amintim Lucian Blaga, Ion Pillat, Vasile Voiculescu, iar dintre prozatori Cezar Petrescu, Mateiu Caragiale si dintre dramaturgi Adrian Maniu si Lucian Blaga. Apoi intra Revista fundatiilor regale care apare lunar la Bucuresti in doua serii. Prima intre 1934-1945 si a doua intre 1945-1947. Revista isi propune sa fie o publicatie cu radacini in toate terenurile activitatii nationale. Primul redactor sef al revistei este Paul Zaripol, care orienteaza revista pe directia maioresciana. Dupa 1934 conducerea revistei o ia Camil Petrescu si apoi Dumitru Caracostea. Seria noua apare sub conducerea lui Al. Rosetti. Printre colaboratori ai revistei amintim pe Tudor Arghezi, Gala Galaction, Ion Barbu, Hontensia Papadat Bengescu. In aceasta perioada apar publicatii de avangarda. Avangardismul european are ca punct de plecare curentul non-conformist numit dadaism. Acesta a fost initiat la Zrich de Tristan Tara. Dadaistii isi exprimau dispretul fata de o lume incapabila sa opreasca barbaria si crima. Ei cultivau antiliteratura, antimuzica, antipictura, ajungand in domeniul absurdului. Din acest curent decurg curentele de avangarda: constructivismul si suprarealismul. Constructivismul romanesc s-a grupat in jurul revistei Contemporanul condusa de Ion Vinea. Constructivistii subliniau necesitatea unei corespondente intre arta si spiritul contemporan al tehnicii moderne care inventeaza forme noi, conturand natura. Ion Vinea a solicitat ca si colaboratori ai revistei pe scriitorii Arghezi, Ion Barbu, Camil Petrescu, dar si pictori si sculptori, printre care si Constantin Brancusi. Sunt si alte reviste constructiviste ca Integral si Punct. Suprarealismul a fost teoretizat si practicat de revistele Alge si Urmuz. Suprarealismul urmarea, prin programul sau, patrunderea artei in planul inconstientului, al visului, al delirului in care spatiile umane scapa controlul constientei. Dintre reprezentatii suprarealismului amintim, pe plan European, pe: Louis Aragon, dintre pictori Picasso, iar dintre scriitorii romanii Aurel Baranga si chiar Tudor Arghezi.

Bibliografie :

Academia Romana,Istoria romanilor, vol. VIII, Editura Enciclopedica, Bucuresti, 2003; Corin Braga, Lucian Blaga. Geneza lumilor posibile, Iai, Institutul European, 1998; George Clinescu, Istoria literaturii romne. Compendiu, Editura Minerva, Bucureti, 1983; Istoria literaturii romane, Academia de Stiinte Sociale si Politice a R.S.R., Bucuresti, 1973; Tudor Vianu, Scriitori romni, Vol. III, Ed. Minerva, Bucureti, 1971.