Principatele Unite in anii Domniei lui Alexandru Ioan Cuza(1859-1866)

Obiective noii domnii si ale societatii Romanesti Prin dubla intelegere a lui Alexandru Ioan Cuza ,la 5/24 ianuarie 1859,in Moldova si Tara Romaneasca ,existent Principatelor Unite era o realitate ,iar abolirea vechiului regim era si un fapt implinit.Societatea romaneasca intra prin aceasta intr-o perioada de tranzitie,caracterizata printr-o innoire totala si modernizarea rapida,in primul rand prin formarea si organizarea statului modern roman. Erau si unele inertia interne si mai ales o serioasa opozitie externa fata de intarirea tanarului stat roman,prin modernizarea sa. O asemenea perspective ingrijora in mod explicabil Imperiul Otoman,care isi vedea suzeranitatea direct amenintata,dar si Imperiul Habsburgic ,preocupat de efectul existentei unui puternic stat romanesc asupra romanilor de dincolo de Carpati. In aceste context,misiunea imediata care statea in fata noului domn era de a desavarsi unirea,inceputa prin dubla alegere;parallel si in continuare trebuia urmarit procesul infaptuirii reformelor schitate anterior ,la 1848, si prin glasul Adunarilor adhoc. Din acest punct de vedere,era de vazut daca unitatea fortelor politice si sociale care se realizeaza in jurul problemei unirii in anii 1857-1858 se putea acum mentine in procesul reformarii Recunoasterea internationala a dublei alegere Dubla alegere a lui Al. I. Cuza incalcase,evident,intentiile marilor puteri care elaborase Conventia de la Paris din 1858 si acest fapt implint a creeat o noua si grava complicatie international,cum apreciau diplomatii vremii. Pn i Anglia se declara mpotriv, fiind ngrijorat de scderea influenei otomane n zon i creterea puterii ruseti. Singurul aliat al principatelor a fost Frana. n 1857, Frana i Anglia au ajuns la un compromis: unirea strict administrativ a Moldovei i a rii Romneti, fr un domnitor comun. Marile Puteri europene au stabilit, n cadrul Conveniei de la Paris din 1858, c unirea Moldovei i a rii Romneti se va face ntr-un stat cu denumirea de Principatele Unite, aflat sub suzeranitate otoman i beneficiar al garaniei colective a Marilor Puteri. Alegerea unui domn comun n cele dou principate a fost, probabil, prima dovad a specificului naional romnesc aparte. Practic, prin alegerea lui Cuza la Iai i la Bucureti, marile puteri europene au fost puse n faa faptului mplinit. Au urmat civa ani de lupt pentru unificarea administrativ i

recunoatere internaional, dar fuseser fcui deja primii pai pe calea construirii statului romn modern.