P. 1
Despre Anorexie Si Bulimie

Despre Anorexie Si Bulimie

|Views: 97|Likes:
Published by Daniel Stanea

More info:

Published by: Daniel Stanea on Feb 10, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

05/25/2013

pdf

text

original

Despre anorexie si bulimie

Anorexia si bulimia sunt doua boli ce-si fac simtita prezenta in primul rand in randul adolescentilor si al femeilor triste si singure. Tulburari de alimentatie din punctul de vedere al medicinei generale, tulburari dismorfice din punctul de vedere al unui psiholog, aceste boli necesita o mare vointa din partea bolnavului dornic sa se vindece. Anorexia si bulimia intra in categoria tulburarilor de alimetatie. Uneori aceste tulburari sunt insotite de tulburare dismorfica, in sensul ca persoanele nu au capacitatea de a-si percepe corpul in dimensiuni reale, vazandu-se de obicei mult mai grase decat sunt. Ce inseamna perceptie dismorfica? Dismorfic inseamna ca te vezi altfel decat esti. Morfos e forma si dis - este in neregula, complicat, dificil, altfel decat e normal. in general, tulburarile dismorfice presupun o preocupare excesiva pentru propriile aparente, consumarea unui timp excesiv pentru acest lucru, un continuu distress psihologic si o inrautatire a relatiilor sociale, ocupationale sau alte arii de functionare. Acea persoana se vede altfel decat o vad ceilalti si sufera un stress uneori insuportabil, dat de faptul ca nu se poate accepta asa cum se percepe. Anorexicele, de exemplu, isi percep foarte diferit propriul corp, ca fiind mai gras, mai deformat decat in realitate. In cazul in care o anorexica este pusa sa se deseneze pe o coala de hartie, de obicei imaginea schitata arata cu totul altfel fata de cum arata respectiva persoana in realitate. De obicei, in psihoterapie, trebuie sa se accentueze, sa se mearga pe acceptare de sine, pe o constientizare a propriului corp. De ce se ajunge la aceste tulburari dismorfice? Aici se poate incepe foarte bine cu dimensiunea culturala care este foarte importanta. Exista anumite rigori date de cultura, care duc la anumite valori. Oamenii iau masuri in functie de aceste valori care sunt normale, dar exista o anumita limita peste care unele persoane trec si nu constientizeaza faptul ca depasesc masura. Acest lucru se intampla mai ales la varsta adolescentei sau a preadolescentei cand fetele incep sa-si constientizeze propria feminitate si vor sa fie placute. In astfel de momente critice, ele nu mai vad limita si atunci linia de baza este "cu cat mai mult, cu atat mai bine", mult in sensul de cu cat mai exagerat (mai slaba), cu atat ma simt mai frumoasa. Poate o persoana anorexica/bulimica sa-si rezolve problema cu ajutorul psihologului? Daca anorexicul constientizeaza ca este anorexic si vrea sa se vindece de aceasta problema, poate sa o fac, dar cu mult efort, numai prin psihoterapie. Dar foarte putine persoane sunt in stare sa recunoasca faptul ca au o problema. Mai degraba bulimicii vin la psihoterapie si intr-adevar dau rezultate foarte bune. Bulimicul oricum realizeaza ca are

problema, pentru ca nu se poate stapani sa nu manance. Bulimicul mananca mult, dicolo de senzatia de satietate si apare sentimentul de vinovatie, se autoculpabilizeaza si face ceva ca sa-si rezolve sentimentul de vinovatie. Ce anume face? Vomita, face exercitii fizice "in nestire" si alte lucruri, intr-o maniera la fel de compulsiva. Bulimicul mai degraba constientizeaza ca are o problema, pe cand anorexicul se poate simti bine la 30 de kg la 1.70. Problema poate sa apara in momentele in care nu se mai poate ridica din pat sau este fortat de catre familie sa vina la medic. Ce sfaturi le puteti oferi celor care se confrunta cu aceasta problema? Este foarte importanta cultura familiala si atat atitudinea parintilor, cat si a copilului. Unei adolescente slabe, sub limita normala, i se poate spune "vai ce draguta, ce finuta esti" si astfel i se poate intari simptomul. Copilul se obisnuieste sa fie in centrul atentiei atat timp cat i se spun aceste lucruri, insistandu-se pe ideea de fragilitate. Acest tip de probleme pornesc de la cultura familiala si apoi de la anturaj - cercul de la scoala. Cultura de grup este un factor pe care nu-l poti controla. Bulimia si anorexia sunt de multe ori asociate cu probleme psihologice ce tin de control. Dorinta de a-ti controla corpul dincolo de limite, mai ales in contextul in care exista o presiune exterioara puternica sau un mediu familiar foarte sever, din care bolnavul simte ca nu poate sa evadeze. Foarte important este ca orice persoana sa-si stabileasca o identitate proprie si sa nu se lase influentata excesiv de mult de cei din jur. Daca nu stii cum esti, daca te ghidezi numai in functie de ceilalti este normal sa ajungi la astfel de dezechilibre alimentare. De obicei cazurile acestea se rezolva cu psihoterapie. E ca un cerc vicios. Conteaza foarte mult daca persoana cu probleme - anorexicul/bulimicul - are pe cineva aproape care o iubeste. Iubirea este extrordinara si da un echilibru problemelor. Foarte important pentru bulimic este sa-si constientizeze simptomele: sa vada care sunt orele la care mananca, care sunt cantitatile pe care le mananca, sa constientizeze ce mananca si de cate ori vomita; sa vada unde si cum poate interveni singur; sa o ia treptat si, cel mai semnificativ lucru este sa nu mai vomite. Cat de departe se poate ajunge in cazul anorexiei si in cazul bulimiei? Anorexicul, este clar, poate sa moara. In primul rand corpul este distrus. Un anorexic care nu constientizeaza la timpul potrivit cu ce se confrunta, poate avea probleme foarte mari poate sa faca infarct, tot ce inseamna grav, de la organele interne pana la sistemul osos este compromis si se reface foarte greu. In cazul bulimiei, cam 70% isi revin, iar aproximativ 10% raman mereu cu intreaga gama de simptome.

convinse ca sunt grase si disgratioase. Sau nu isi mai revine niciodata. de fapt. Exista si bulimii create pentru ca asa e la moda. in realitate lucrurile sunt cu totul altele. bulimia tin de factorii culturali. Acum. Odata externate din spital. Anorexicele adevarate. inclusiv la masa. dar anorexicii cred realmente ca sunt grasi. Aceasta diferenta dintre un anorexic si o persoana care vrea sa slabeasca depinde foarte mult de perceptia fiecaruia: sunt oameni slabi care se rasfata si cred ca ar trebui sa slabeasca. sa ai locul tau in familie. Faptul ca taie mancarea in foarte multe bucatele. au un program activ de exercitii fizice. Ideea de baza este sa fi vazut. care este si la bulimici poate sa fie efortul excesiv depus pentru a elimina kilogramele nedorite. mancarea este pentru ei o preocupare continua. Anorexia. Am intalnit o persoana care era bulimica pentru ca prietena ei era bulimica si ei i se parea foarte chic sa fie astfel. Anorexicele. .In general. Daca mancam intr-un colt 15 minute nu castigam mai mult decat daca ne-am aseza la masa si am manca impreuna cu restul familiei. Este posibil sa fie nevoie de minim 20-40 de sedinte pentru a-si da seama ca se poate ajuta de unul singur sau pot fi niste probleme ascunse. sentimentul ca pierd foarte mult timp cu mesele dar. Este de lucru foarte mult. Ce ar trebui sa stie parintii? Cum pot sa fie evitate aceste probleme? In orice familie ar trebui sa fie important ritualul mesei la care sa se adune si sa vorbeasca. ce-i place si ce nu-i place. au mult de lucrat pe partea de psihoterapie. Un alt simptom. Un alt simptom este ritualul mancarii la anorexici. din dorinta de a mai consuma calorii ies si alearga.Psihologic insa. intens. Care este diferenta intre o persoana care vrea sa slabeasca si un anorexic adevarat? Anorexicul in primul rand trebuie sa aiba indicele corporal foarte scazut. pentru ca se lucreaza pe scopurile lor si pe modul lor de a exista in lume. daca vor cu adevarat sa-si depaseasca problema trebuie sa ajunga in mod obligatoriu pe la un cabinet de consiliere psihologica. La bulimie la fel. care sa le acopere corpul si chiar daca abia se tin pe picioare. si au sentimentul ca mananca mult sau foarte mult la masa. Este o responsanbilitate a familiei in plan alimentar: cererea parerii copilului in privinta hranei. desi ei sunt piele si os. tot mai multi adolescenti mananca pe o tavita in fata calculatorului. de obicei. La unele adolescente acesta problema reprezinta modul lor de a exista in familie. Carente majore de substante vitale duc la un ritm accentuat de dezechilibru si la aparitia unor alte boli. disgratiosi si celorlalti li se face sila cand se uita la grasimile lor. organismul se dezechilibreaza puternic si foarte greu isi revine. se imbraca cu haine largi.

Apo. Asculatati-l si acceptati ca este o persoana care exista si are dreptul la o parere personala. evitarea conflictelor familiale si a impunerii unui control total asupra copilului. Veti fi uimiti sa vedeti cat de multe aveti de invatat de la copiii vostri. .

tehnologia ofera femeilor multe cai de a obtine "corpul perfect". inadecvati si vinovati in fata tulburarii de comportament alimentar a copilului lor. inlocuiesc bucuria de a bea si a manca. în diferite forme. procesul terapeutic. cianotice). Aceste tulburãri au rate ale morbiditãtii dintre cele mai mari – peste 19% la cei care au necesitat spitalizare initial.emotionale. sociale) mai este considerata inca "tabu" – o problema secreta si ascunsa care daca s-ar afla ar prejudicia probabil prestigiul familiei. psihologice si sociale. Sunt indusi in eroare de multiplele mituri si prejudecati privind tulburarile de comportament alimentar. nevoile adolescentilor. de-a lungul a mii de ani. dieta si nutritie. Intre tulburãrile de comportament alimentar de naturã psihologicã. tulburari de ritm cardiac. de care acestea se cramponeaza. anorexia mentalã ocupã un loc din ce in ce mai important. Aceastã tulburare este determinatã de strategii de adaptare disfunctionale . Se considerã ca ea derivã in principal din supraaprecierea dorintei de pierdere în greutate. Subtirimea este echivalenta cu frumusetea si feminitatea in conceptia acestor fete. tulburari circulatorii la nivelul extremitatilor (maini si picioare reci. conflicte interpersonale si intrapsihice. endocrinologice. sau chiar si escare (leziuni de necroza). hipotensiune.un corp fara acele forme rubensiene atat de apreciate cu un timp in urma. Le este teama ca vor pierde dragostea .Anorexie Frica obsesiva de ingrasare Anorexia nervoasa este o tulburare de alimentatie tot mai frecvent intalnita la tinerele fete dornice sa se afirme si sa se impuna prin imagine. A fi slab a devenit o dictatura a modei din cauza careia sufera din ce in ce mai multe fete tinere – numararea permanenta a caloriilor si retinerea de a manca . tulburari de memorare si concentrare. ducând la afectarea functiilor somatice. Tulburãrile de comportament alimentar au fost prezente. cognitive si comportamentale. dar prevalenta lor a crescut considerabil din 1950. În zilele noastre au devenit niste sindroame clinice obisnuite. tulburari trofice ale pielii cu descuamari. medicale. cu lipotimii (lesinuri). intr-o societate ce promoveaza ca ideal al frumusetii feminine silueta . Mai mult. la 20 de ani de la debut. Anorexia mentala este in momentul de fata o problema ce preocupa nu numai lumea medicala . fãrã îndoialã. Cum se poate ajunge intr-o astfel de situatie? In Romania o tulburare ce apartine domeniului psihiatric (anorexia nervoasa este o afectiune psihiatrica cu implicatii psihologice. sau parintii se simt confuzi. Nu putine sunt cazurile in care adolescentele cu anorexie nervoasa ajung intr-un serviciu medical intr-o stare aproape casectica (slabire extrema). ci intreaga societate civila. recunoscandu-i-se deznodamantul fatal in cazul netratarii ei. dezvoltând perturbãri ale dispozitiei.

In functie de cat de repede se intervine medicamentos si psihoterapeutic se poate obtine o evolutie clinica buna cu revenire la normal. Factorii identificati de cercetatori in domeniu sunt urmatorii: Anorexia este o manevra adaptativa la fetele ce au o frica intensa de schimbari biologice asociate maturizarii. ducand in final la anorexia nervoasa. In general ele se simt inferioare celorlalti. In Romania.copilului sau ca ar putea inrautati lucrurile daca pun in discutie probleme incomode (Natenshon. reducerea cantitativa a alimentelor si selectarea celor cu indice caloric scazut) parintii se prezinta cu adolescenta la ginecolog sau/si endocrinolog. Anorexia va fi atunci afisata ca un mod de purificare si o tentativa de a evita alte contacte sexuale nedorite. Acestia au competenta de a recunoaste afectiunea si datoria de a-l orienta catre un neuropsihiatru. dar serviciul de Psihiatrie a Copilului si Adolescentului – Spital Prof. R. Diferiti factori psihologici se asociaza in egala masura in aparitia conduitei anorexice si creeaza o imagine destul de precisa in pofida diversitatii cazurilor. Mai mult. insignifiante si sunt excesiv de sensibile la influenta celorlalti. 2003). endocrinologi . Frica de ingrasare se traduce prin frica de a infrunta cerintele legate de adolescenta si schimbarile biologice. anorexicele se percep ca incompetente in performantele personale si sociale. Lacharite. Absenta independentei este atribuita lipsei de incredere in propriile lor experinte. din pacate nu avem servicii specializate strict pe domeniul tulburarilor de alimentatie.Dr. Intrucat amenoreea secundara (lipsa menstruatiei) face parte din tabloul clinic al bolii (alaturi de slabirea marcata in greutate . incapabile. anorexicele au dificultati in stabilirea relatiilor sociale. Se poate intampla ca familia sa tolereze si chiar sa incurajeze uneori dietele de slabire ale adolescentilor. nutritionisti. Frica pe care o au de a nu face fata evenimentelor nonpredictibile le conduce spre un control rigid asupra mediului lor inconjurator si de a avea o gandire obsesionala si superstitioasa. ele adesea se izoleaza in cursul anului ce precede debutul maladiei. scolare si sociale. Traind cu slaba stima de sine. Au astfel dificultati de a se intergra intr-un grup de perechi si se simt incapabile sa se detaseze de influenta parintilor pentru a infrunta noile realitati ale perioadei de adolescenta. dupa cum arata Helen Bruch. .15% din greutatea corporala. prin buna colaborare cu psihologi. distorsiunea imaginii corporale . Al. unei dependente foarte puternice de familie si a unei frici de schimbarile bilogice. repetate si afectarea integrarii familiale. nesupravegheate de un nutritionist. pedo-psihiatru. In caz contrar se ajunge la stari de emaciere cu afectare multiorganica. frica de ingrasare. Caracteristicile de personalitate a adolescentelor anorexice Dupa cum sublineaza Garner. care pe fondul unor vulnerabilitati psihice sa scape de sub control. reprezinta un posibil atu din punct de vedere al insertiei sociale. prin interesul pe care il suscita. acorda asistenta medicala necesara tratarii anorexiei si bulimiei nervoase. Pauze si D. Agresiunile sexuale trecute sau prezente sau un incest pot uneori fi puse in evidenta. cu spitalizari prelungite.Obregia.se vede foarte grasa si atunci cand este foarte slaba. In acest context slabirea. Pierderea in greutate are rolul de a elimina aceste indoieli.

Rigiditatea modelelor relationare ale cuplului va merge cu o rezistenta extrema la schimbari. Se manifesta o hiperprotectie reciproca si fiecare dintre membri familiei este foarte concentrat de a fi bine unuia sau altuia. Hiperprotectori. anorexica este convinsa ca slabitul o face superioara. Mai târziu. frumusete. parintii intarzie dezvoltarea autonomiei copiiilor lor. Pentru Minuchin confuzia face referire la o forma extrema de apropiere si de intensitate in interactiunile familiare.sunt prost definite. acesta ramanand latent si inchis. Putem considera pierderea greutatii ca un semn al victoriei asupra corpului si asupra anturajului. Caracteristicile familiilor adolescentelor anorexice Un studiu facut de Salvador Minuchin si colaboratorii sai a permis intentificarea a patru caracteristici ale famililor adolescentelor anorexice: confuzia. El considerã ca înaintea debutului maladiei. în sensul incapacitãtii de a influenta modificãrile fiziologice specifice pubertãtii. dimensiunile psihologice si sociale ale maturizãrii. incapacitatii si impunerii. niciodata exploziv. intergenerational . pe care anorectica o prezintã mult timp dupã scãderea ponderalã masivã si. pierderea controlului cuprinde arii mai subtile. anorectica nu .Ca aspect general anorexicele prezinta un deficit de achizitie a bazei necesare dezvoltare a unei sentiment de competenta si autonomie. Fericirea si placerea de putere realizeaza o anume reusita si atentia ce li se poarta sunt doua elemente care faciliteaza urmarirea regimului de slabit. hiperprotectia. fraternal. obstinatia fascinantã si comportamentul manipulativ specific. pe de altã parte. Faptul se datoreazã unei fenomenologii unice: pe de o parte. Cautarea de a slabi constitue o modalitate de satisfacere a nevoilor de securitate si de putere si o aparare impotriva insecuritatii. inteligenta si moralitate.parental. Frontierele dintre subsistemele . Toti sunt hipersensibili la semnele de suferinta si la indicatori de tensiune si conflict. Mai mult. autonomia si diferentierea individuala a membrilor familiei sunt reduse. Usor de traversat ele lasa sa se creeze o confuzie a functiilor si rolurilor familiei. In aceasta ordine de idei Mara Selvini considera ca rejectarea alimentelor este o cheie magica catre un plus de putere si o cautare de libertate. Primejdia conflictelor este contracarata prin mecanisme de evitare ce vizeaza ascunderea dezacordului dintre membri. Crisp (1980) oferã o analizã interesantã a psihopatologiei anorexiei nervosa. extraordinara si demna de interes. Si astfel maladia progreseaza. În contextul maturizãrii. efectele somatice secundare înfometãrii asociate unei energii paradoxale. anorectica face experienta unor perioade marcate de sentimentul pierderii controlului. Psihopatologia anorexiei mentale Literatura de specialitate a descris cu pasiune statusul mental în anorexia nervosa. rigiditatea modelelor relationare evitarea conflictelor. Aceste familii au o mare dificultate de a se confrunta cu stresul provenit din interior sau exterior.

descrierea riscurilor somatice are impact asupra unui numãr foarte mic de paciente. Aceastã negare a bolii. Psihologic. este un fenomen specific anorexiei nervosa si are . În abordarea terapeuticã. destructiv pentru pacientã ca si pentru relatia terapeuticã. deoarece ea este negatã fatã de sine. În mod natural. La cel mai mic câstig ponderal. anorectica pierde coordonatele realitãtii. Prin izolare. pare sã se simtã bine cu ea însãsi. ca si fatã de altii. pacienta îsi va respecta cu grijã restrictiile sociale. de obicei la aproximativ 40 de kg. plãcerea de a mânca va mentine nevoia de alimentare si. anorectiva evitã situatiile de risc.a. Anxietatea legatã de greutate poate fi greu de evidentiat. panica va creste si pacienta va avea grijã sã "dea jos" ceea ce a depus. Intensificarea dietei. Pentru a evita anxietatea. În anorexia nervosa existã o anxietate specificã. prin aceasta. Urmãrirea obsesivã a pierderii ponderale constituie unul dintre aspectele cele mai critice. alãturi de starvare. Ea priveste posibilul câstig ponderal. locurile de tentatie precum întrunirile familiale. controlat. Impulsul de a mânca este la fel de puternic ca si la începutul pubertãtii. Anorectica se comportã ca si cum nu i-ar fi foame. În timp. anorectica se simte salvatã din punct de vedere al experientei psihice. este întãritã în mod circular pânã la punctul în care regresia biologicã este completã. În timp. dar el este ignorat si. apar episoadele bulimice. de tip fobic. prevaleazã sentimentele de ineficientã si un imens gol sufletesc. episoadele bulimice sunt la început ocazionale. De obicei. Ea trãieste într-o lume a ei. Senzatia de saturatie este atinsã rareori. dar. Anorexia nervosa este deci o tulburare ego-sintonicã si de aceea una dintre cele mai dificile în abordarea terapeuticã.gãseste solutii personale si sociale pentru problemele ei. De aceea. La prima vedere pare a fi o tulburare de adaptare. În timp. Consecintele starvãrii vor întãri controlul alimentar: reducerea dimensiunilor stomacului va duce la o scãdere a apetitului si starvarea însãsi va conditiona izolarea socialã. în acelasi timp. aceastã plãcere va întãri panica privind posibila crestere ponderalã. cu efectul ei rapid asupra capacitãtii reproductive (amenoreea). este instabilã din punct de vedere biologic. inducând tensiune psihicã la orice amenintare de a pierde controlul asupra comportamentului alimentar. dar corpul anorecticei apare starvat si sufocat. Primul aspect clinic este imensa capacitate de disimulare a sentimentelor si contradictiilor pe care le trãieste anorectica. constituie simptomul cu cel mai înalt risc somatic: prin hipokalemie pacienta riscã un stop cardiac. în mãsura în care întreaga problematicã este negatã. în care ea neagã cã ar fi afectatã de ceea ce i se întâmplã. illness denial. Anorectica nu poate renunta atât de usor la ceea ce apartine de acum identitãtii ei: greutatea corporalã redusã si controlul asupra comportamentului alimentar. anorectica a gãsit o cale de rezolvare a problemelor. este deci multumitã. În acest moment. chiar dacã ea nu este întotdeauna evidentã. Aici vor interveni masiv manipulãrile asupra terapeutului. În cadrul anorexiei nervosa. în planul identitãtii corporale. În acest context apar vomismentele autoinduse care. atunci când foamea devine de nesuportat. primele semne ale pierderii controlului. ea încearcã refuzul de a deveni adultã. în care foamea capãtã alte valente decât cele curente. majoritatea pacientelor remise mãrturisesc însã foamea din timpul perioadei acute. apar consecintele somatice ale emacierii. restaurantele s. Din acest motiv. corpul are nevoie sã creascã si sã se reproducã. pe de altã parte. Sfidarea adusã trupului este profundã.

Ele sunt trãite dramatic. prezentând mereu aceleasi dimensiuni emotionale: ostilitate si furie fatã de cei care încearcã sã intervinã în comportamentul alimentar. Ritualul poate include numãrarea caloriilor. De fapt. manevrã care reuseste exceptional prin concentrarea pe activitatea intelectualã.darul de a deruta numerosi clinicieni. precum exercitiile fizice. În viata cotidianã pot exista orele de meditatii. Întreaga viatã se roteste ametitor în jurul ideatiei cu privire la alimente. Anorexia nervosa este o manierã de a evita maturizarea. Comportamentul social este marcat de problematica subiacentã. când. nu existã alte preocupãri. de manipulare si atitudini tiranice. deoarece ea are ambitia de a demonstra cã este cea mai bunã la scoalã. pacienta o face extrem de încet. activitãti extra-curriculare. abuzul de laxative si/sau diuretice si de retractie socialã si eventual somn. odatã cu revenirea controlului alimentar ("îmi este foame. 1983). dedicate activitãtii scolare si dramatizând la extremã orice notã sub 10. Toate anorecticele sunt eleve foarte bune. atunci când mecanismele nu mai functioneazã în mod adecvat si anorectica începe sã dezvolte în mod repetat episoade bulimice. Toatã energia este concentratã pe tentativa de a-si controla comportamentul alimentar. În cealaltã extremã comportamentalã apare ignorarea alimentelor. deci relatiile interpersonale vor fi simple. De obicei. stilul de a mânca si pattern-urile de activitãti. Astfel. atunci când se alimenteazã. Starea de disconfort psihic se va atenua odatã cu trecerea orelor. tot acel cortegiu care interfereazã cu activitãtile sociale curente în cadrul unei familii. îmbuibatã. ceva mai reduse în frecventã. asociate acelei candori specifice anorecticului a atras dupã sine eticheta de "isterie". pãrinti. asemenea episoade sunt urmate de vomismente. Simptomele anorexiei Daca ai majoritatea sau toate aceste simptome. Una dintre cele mai fascinante este actiunea diversionistã de a-i hrãni pe cei din jur. probabil ai anorexie mentala: Scadere semnificativa in greutate . pacienta este incapabilã de a mai construi si altceva decât apãrarea fatã de alimente. Aceastã preocupare este constantã si existã maniere diferite de a se confrunta cu ea. dar nu mãnânc"). harnice. comportament histrionic. controlarea portiilor. Depresia si dezgustul fatã de ea însãsi apar odatã cu cresterea ponderalã. fundamentale pentru dezvoltarea personalitãtii. anorectica îsi câstigã încrederea de sine. ea simtindu-se dupã aceea grasã. Pacienta îsi va dedica ore pentru a pregãti mâncarea si a organiza mese frumoase. Una din trãsãturile fascinante este plinul de energie. Ea constituie substratul existentei anorecticului. ingestia alimentarã este controlatã printr-un ritual al alimentãrii. dar ceea ce are ea în comun cu istericul este faptul cã nu are unde sã se retragã (Crisp. mamele le vor lãuda pentru cât sunt de bune gospodine. dar mai ales surori mai mici sau bunici. De aici si nevoia disperatã de a controla mediul pentru ca cei din jur sã nu intervinã în mentinerea comportamentului alimentar. (Crisp. iritatã. Ostilitatea disperatã si manipularea celorlalti. În schimb. hiperactivitatea la pacientele emaciate. Paradoxal. nervoasã. 1983). dupã cum era si de asteptat. constiincioase. care încearcã sã-si demonstreze si sã ne demonstreze cã este perfect sãnãtos. hiperactivitatea constituie un refugiu din fata alimentelor: "sunt prea ocupatã pentru a avea timp sã mânânc" si. Pe de altã parte.

ritm cardiac neregulat Greutati in memorare Constipatie. desi e slaba Manifesta o repulsie marcata fata de orice fel de grasimi.Obsesia asupra formei corpului si greutatii Caderea parului. astfel incat mancarea sa para mai multa. persoana pretinde cã este grasã chiar dacã este slabã. Aceste boli prezinta un risc de deces dintre cele mai mari in cadrul bolilor psihice: aproximativ 19 bolnavi din 100 mor ca urmare a complicatiilor bolii sau ca urmare a suicidului.maini si picioare Ameteala. in cazurile netratate. dar cu continut caloric scazut (supe. dureri de stomac Disparitia ciclului menstrual la femei Incetarea dezvoltarii fizice la copii si adolescenti . chiar si lesin Palpitatii . Tulburarea imaginii corporale se referã la tulburarea modului în care este perceputã dimensiunea sau forma corporalã. piele uscata. scopul este obtinerea aparentei de mancare multa. etc. citeste carti de bucate. la moarte. ducand. dar nu gusta niciodata si refuza sa manance cu ceilalti Unul dintre criteriile de diagnostic pentru anorexia nervosa este tulburarea imaginii corporale. de aceea observatiile familiei si celor apropiati pot fi de mare ajutor. pufuleti. de exemplu taie mancarea in bucatele mici. Cum se manifesta in viata de zi cu zi o persoana cu anorexie mentala: Numara caloriile Se cantareste zilnic Nu se considera niciodata indeajuns de slaba Face sport excesiv de mult. eventual gateste cu placere pentru ceilalti. foloseste farfurii mici. de exemplu. fata de alimentele cu un continut de calorii mai mare decat cel "acceptat" Ia masa dupa un ritual anume. cu familia sau prietenii Are un interes foarte mare fata de mancare: vorbeste despre mancare. mananca numai la ore fixe. lichide sau expandate. iaurt). dar "sigura" (care nu ingrasa) Se retrage in sine si nu mai comunica bine cu cei din jur.cresterea in inaltime este stopata Tensiune mica Anemie. pline de aer. onsecinte fizice ale anorexiei si bulimiei Consecintele fizice ale bolilor de alimentatie pot fi severe si extrem de periculoase. Efectele fizice ale anorexiei . Mananca cu preponderenta alimente voluminoase. cu prietenii si familia Nu mananca la mesele comune. crede cã o parte a corpului este "prea grasã" chiar dacã este evident emaciatã. dislipidemie Simptomele anorexiei mentale sunt cel mai adesea ignorate de catre cel in cauza. unghii casante Furnicaturi in extremitati .

Anorexia este. iar acest lucru se manifesta in primul rand prin dereglarea sau disparitia ciclului si intarzierea dezvoltarii fizice in intregul ei scaderea densitatii osoase . se instaleaza insomnia In plan biologic: metabolismul lipidelor si glucidelor este dereglat nivelele de sodiu. .) in cantitati mari. diuretice. si mai departe la deteriorare mentala oboseala cronica. etc. Practic. dulciuri. corpul acesteia intra intr-o stare de stres extrem si ajunge sa caute resursele de care are nevoie in propriile tesuturi. se autoconsuma.imposibilitatea de a avea copii . aceste excese determina o mare rusine si disperare si sunt urmate de eliminarea mesei prin metodele de mai sus. magneziu si potasiu sunt scazute scaderea nivelului glucidelor poate duce la afectarea ficatului si rinichilor. malnutritie voluntara. greutatea este tinuta sub control prin recurgerea la diverse metode: exercitii fizice intense. corpul se acopera de un puf fin apar ameteala si chiar lesinul somnul devine neodihnitor. practic. In urma infometarii la care se supune adolescenta anorexica. imposibilitatea de a duce o sarcina la termen sau nasterea unui copil cu malformatii datorita devitaminizarii si malnutritiei Bulimie Bulimia nervoasa (bulimia nervosa) Bulimia nervoasã apare când: ai o fricã intensã de ingrasare sau a deveni gras(ã). uneori chiar uriase. iar consecintele in plan fizic deriva din acest lucru.osteoporoza infertilitatea . este palida si deshidratata apar constipatia. balonarea (care este luata drept ingrasare) si durerile abdominale in incercarea de a-si conserva caldura. apar lipsa de energie si slabiciunea dispare ciclul (se instaleaza amenoreea) dezvoltarea fizica este oprita apare senzatia continua de frig parul cade mai mult decat de obicei si se rareste pielea se decoloreaza. eliminare a mesei recent luate prin vomismente.datorita pierderii ciclului si disfunctiilor metabolice. din cand in cand au loc episoade de foame intensa si "imbuibare" cu mancare "interzisa" (fast food. laxative. scaderea tensiunii. in cazuri grave putand degenera in infarct miocardic sistemul endocrin este grav afectat. datorata scaderii imunitatii palpitatii. retinerea de la mancare.

asa ca recurge la masuri care sa restabileasca controlul: provocarea vomei. ci de a prezenta o imagine fara cusur. vomismente dupa mese. Persoana cu bulimie mentala poate sa manance noaptea sau dupa ce familia s-a ridicat de la masa. luarea de laxative.psihopatologia si comportamentul acestor tulburãri sunt prezente de cel putin 3 luni. ea constituind la randul sau o sursa de tensiune importanta. iar pe de alta parte mancarea pana la ghiftuire poate determina o eliberare. probabil ai bulimie nervoasa: ai o teama puternica si secreta de ingrasare. necontrolat. uneori combinatii din acestea. iti "rezolvi" excesele alimentare prin diverse metode: sport in exces.. mancand la fel si de asemenea cât doreste fara a castiga un surplus de greutate. Persoanele cu bulimie nervoasa tind prin toate metodele sa restranga consumul alimentar pentru a se conforma exigentelor ponderale ce caracterizeaza societatea noastra. Persoana cu bulimie mentala isi asigura “in liniste“ stabilitatea aparentelor fizice. Episoade bulimice urmate de vomismente: frica de a nu dezamagi. mentinerea unei imagini corporale pe care adolescenta doreste s-o afiseze. Ea poate de asemenea ceda nevoilor urgente de hranire. dar tensiunea si foamea aparute prin aceasta restrictie alimentara stricta devin putin câte putin o sursa importanta de tensiune în viata sa. Adolescenta cu bulimie este astfel confruntata cu o dilema : pe de-o parte restrangerea consumului alimentar poate fi linistitoare. Totul se petrece cu extrema discretie. dupa care isi provoaca voma sau ia laxative pentru a-si tine sub control greutatea. Nu este vorba aici de o problema de a deveni slab. ci de asemenea un mod de a elibera anumite tensiuni. Vine un moment cand tensiunea este suficient de puternica cand controlul cedeaza si adolescenta “ se indoapa “. din cand in cand ai episoade in care cazi prada acestei foame extreme si mananci foarte mult odata. obez sau puternic. Poti face singura/singur testul urmator: Daca treci prin aceste situatii. Dar aceasta nu este decat o corectie la o parte a . Se creeaza un ciclu distructiv in care persoana suferinda de bulimie nervoasa mananca foarte mult. uneori ti-e teama ca ai sa incepi sa mananci si n-ai sa te mai opresti. simti ca relatia cu mancarea iti domina viata. Bulimia nervoasa (sau mentala) este o lupta continua intre nevoia compulsiva de a manca excesiv si dorinta de a ramane slab. prin laxative sau diuretice.. la adapost de privirea celorlalti. in afara casei. Dupa aceea insa este coplesita de rusine si de teroarea ca va lua in greutate. dar poate genera inevitabil noi tensiuni. Un anumit comportament se instaureaza foarte progresiv. pilule de slabit. la adapost de privirea celorlalti. Supra-alimentarea devine nu numai o reactie de foame devoranta. Ce ii va ramane de facut? Vomismentele ce urmeaza episoadelor bulimice o impaca cu aceste contradictii. dar aceasta poate deveni pe un termen mai lung sau mai scurt o sursa importanta de tensiune.

Caracteristicile de personalitate ale adolescentelor bulimice Aceste conduite alimentare sunt practicate aproape exclusiv de tinerele femei si fete care nu au la prima vedere probleme de greutate evidente. acest surmenaj va ramane secret. Aprobarea si recunoasterea de ceilalti pare sa fie un "aliment" de prima necesitate.comportamentului sau pe plan alimentar. Ele reusesc de obicei foarte bine in diferitele domenii ale vietii lor si aparent cu o anumita eficienta. in tot ce intreprind au tendita de a se surmena pentru a atinge aceste obiective. preocupata de perfectiune care nu este mereu rezervata domeniului esteticii fizice. Ele pun in scena imposibilitatea de a-si indeplini exigentele impuse de familia lor. Preocuparea de perfectiune pare a fi conditionata de nevoia de a placea si de a fi recunoscuta. ci o teribila contradictie din care ea nu reuseste sa se elibereze decat printr-o conduita care va deveni ea insasi pe cat de vitala. frica de a nu se sãtura pentru satisfacere sau frica de a nu gasi un loc pentru vomitat pot provoca o anumita tensiune. Imaginea trebuie sa ramana intacta. Acest aliment nu este obtinut decat daca ele erau sigure de compentele si de valoarea lor. Ca si vosmismentele. Principala lor preocupare este de a mentine o aparenta fizica impecabila. Si daca dintr-o ratiune sau alta vomismentul trebuie sa fie diferit. Bulimicele semnaleaza ca au o recunoastere a limitelor lor si ca nu pot tot timpul sa se controloze. Aceste fete sunt peste tot performante. pe atat de alienantã. astfel ca toate celelalte activitati se vor anula pentru mai tarziu pana ce va fi indeplinit ritualul. În faza acuta. Controlul de sine cedeaza astfel locul controlului de catre vomismente. Cu timpul vomismentele nu vor fi singurele functii de corijarea abaterilor alimentare. dar sufera de o frica bolnavicioasa de lua in greutate si de a deveni obeze. Din pacate familia nu va raspunde acestui supliciu. practic incontrolabil. Familia are tot timpul tendinta sa creasca atitudinea sa de supraveghere. Aceasta trecerea de la controlul de sine la controlul prin vomismente devine inevitabil. ireprosabila. Treptat si pe masura ce timpul trece. mandria de a dejuca natura cedeaza locul sentimentului de a fi victima a unei puteri diabolice care controleaza viata (Bruch 1978). Ele vor deveni unicul mod de control în raport cu alimentele. Este vorba de a intelege de ce fetele se supraalimenteaza pana ce sunt obligate sa vomite atunci cand ele fac un efort atat de mare pentru a se controla. astfel ca varsaturile vor deveni putin cate putin un fenomen infernal. o persoana cu bulimie cronica va desavarsi actul ritual incercand sa vomite mai tarziu cu cateva ore. Se insista asupra cuvantului " aparent " caci efectiv aceste fete traind obligatia de a reusi in toate. In acest context putem intelege vomismentele: ele vor prefera sa vomite mai degraba decat sa se ingrase si sa piarda stima celorlalti.multumita si micilor sale placeri alimentare contrare atitudinii generale. specific axata pe controlul de sine. contolul sau si aceste exigente fata de aceasta fiica ce pierde controlul asupra ei insasi. Indoparea cu alimente nu este o modalitate mai buna de a calma foamea si tensiunea. Aceasta atitudine va fi ca un efect stimulativ de aplicare . chiar daca o mare parte a alimentelor a parasit stomacul (Bruch 1978). ele nu trebuie sa isi arate slabiciunile. cerand sa se redefineasca aceste cerinte. Neincrederea de a putea controla comportamentul fatã de alimente determinã adolescentele sã se simtã deposedate de controlul pe care il aveau .

Simptomele bulimiei Daca ai majoritatea sau toate aceste simptome. de orice fel. iti provoci voma . reguli care adesea se doresc a fi schimbate. Uneori mananci pana ti se face rau. Faci orice iti sta in putere ca sa iti controlezi greutatea: flamanzesti. probabil ai bulimie nervoasa: Te obsedeaza forma corpului si greutatea. mari cantitati de mancare. Nici unul nu are drept de recunoastere si de apreciere de catre ceilalti decat daca reuseste sa pastreze un control perfect asupra sa. Randamentul va fi ridicarea deasupra placerii. Aceste familii provin in general din medii socio-economice sau favorizate. Greutatea corporala fluctueaza. deprimat sau rusinat dupa ce mananci. faci gimnastica excesiv. exigentele fiind foarte ridicate. de aceea observatiile familiei si celor apropiati pot fi de mare ajutor. celui a adevarului asupra celui emotional. Te simti vinovat. Asta se explica in parte deoarece in general in acesti copii parintii isi pun aspiratiile. "trebuie sa faci multe" inainte de a fi recunoscut. Ai sentimentul ca nu te poti controla in fata mancarii. Caracteristicile familiilor bolnavului de bulimie nervoasa In aceste familii. Va fi dificil de obtinut in aceste familii suportul de care este nevoie pentru indeplinirea obiectivelor fixate. Aceste fete sunt adesea purtatoarele misiunilor parientale dificil de realizat. chiar si dulciuri sau mancare grasa. Limbajul ratiunii primeaza asupra limbajului inimii. decat unul de disparitie a lui. Episoadele bulimice urmate de vomismente sunt in general practicate de primul nascut sau de fiicele unice. Sustinerea reciproca este in acest fel conditionata de rentabilitatea si rapiditatea rezultatelor asteptate. Comunicarea lor este marcata de idealul unei bune aliante si cordialitate. pastile de slabit. Functionarea lor este mai rigida si preocuparile lor sunt adesea centrate pe conformismul social si reusite. sau noaptea Uneori poate fi surprinsa mancand cantitati neobisnuit de mari de mancare . Se vorbeste calm si se reflecteaza.a simptomului. Prin comportamentele sale simptomatice adolescenta bulimica contribuie la mentinerea regulilor de functionare a familiei. asteptarile si proiectele lor. nu ia masa cu familia sau prietenii Se duce in bucatarie dupa ce toata lumea a plecat. diuretice. Cum se manifesta in viata de zi cu zi o persoana cu bulimie nervoasa: Mesele sunt in general secrete. iei laxative. Acesta este aspectul normal de raspuns cand unul dintre membrii face o anumita abatere. ca urmare a episoadelor alternante de mancat excesiv eliminare Simptomele bulimiei pot fi ignorate de catre cel in cauza. Raspunsul anumitor familii nu este extraordinar. etc. In discutii ei nu se infurie decat rareori. Ti-e teama uneori ca ai putea sa mananci si sa nu te mai opresti.

care nu este întotdeauna atins în timpul spitalizãrii initiale. greutatea nu este relevanta. cand mai mare. Din dorinta de a fi slab. alteori mai mare Mancarea din frigider poate frecvent sa "dispara" misterios Dupa mese se duce la baie intotdeauna si se poate reintoarce mirosind a voma sau a substante puternic mirositoare (pasta de dinti. Unii pacienti nu vor avea functii biologice normale decât la o greutate mai mare decât si-ar dori.Greutatea corporala poate sa fluctueze destul de mult. bulimicul poate sa slabeasca o perioada. în întregime si cu grijã la greutatea normalã. bulimicul poate sa fie chiar si usor supraponderal! In cazul lui.) Se retrage in sine si nu mai comunica bine cu cei din jur. ci numai comportamentul. individualizate si stabile. guma de mestecat. cu prietenii si familia E preocupata sa faca sport in special dupa mese Atentie: o persoana cu bulimie nervoasa nu este neaparat slaba! Greutatea acesteia poate sa fluctueze. înãltimea si sexul pacientului în populatia din care face parte. este restabilirea sãnãtãtii biologice – pentru femei. prevenirea recãderilor pentru aproximativ 5 ani de la îmbunãtãtirea stãrii de sãnãtate. schimbarea atitudinii si demontarea schemelor cognitive distorsionate si înlocuirea lor cu unele sãnãtoase si echilibrate (fãrã sã fie neapãrat legate de greutate sau forma corporalã) si cu capacitate de echilibrare emotionalã si comportamentalã. uneori mai mica. cand mai mica. in care greutatea creste si tot asa. specificã pentru grupa de vârstã. greutatea la care aparatul genital redevine normal fiziologic. greutatea la care au menstruatie si ovulatie fãrã stimulare endocrinã. tratarea tulburãrilor somatice si psihice. sãnãtoase. Celãlalt scop. greutate la care existã 50% sanse sã reaparã menstrele la adolescente. dupa care poate sa aiba episoade de mancat excesiv. Scopul initial al tratamentului este revenirea în mod prompt. renuntarea la obiceiuri alimentare dãunãtoare: diete restrictive. etc. evacuare fortatã prin vãrsãturi sau abuz de laxative etc. apa de gura. Ca urmare. Componentele tratamentului pentru anorexie si bulimie .. Scopurile tratamentului in anorexie si bulimie sunt simple: • • • • • obtinerea si mentinerea unei greutãti corporale normale. iar pentru bãrbati.

5kg pe sãptãmânã. Tipic. sau la fiecare sãptãmânã în ambulatoriu. cãrora le lipsesc programele speciale. se va hotãrî nivelul de tratament al pacientului. Tratamentul se completeazã prin programe de preventie în comunitate si în scoli. la unitãti speciale pentru cazurile grave de tulburãri de comportament alimentar si programe de spitalizare partialã (de zi) sau îndelungatã pentru cazurile mai putin severe. Esecul în a restabili în totalitate greutatea afecteazã negativ evolutia ulterioarã. În programul cu spitalizare se câstigã pânã la 1kg pe sãptãmânã. femeile necesitã un maxim de 3500 calorii pe zi. unele programe pentru adolescenti si copii utilizeazã sondarea gastricã în timpul noptii pentru suplimentare. în general. rezultatele sunt mai bune pentru cazurile de anorexie mentalã. mai bune pentru pacientii tratati în unitãtile specializate în tratamentul tulburãrilor de comportament alimentar decât cei tratati în unitãti psihiatrice obisnuite. Foamea. uneori cu reveniri la o etapã inferioarã dacã rãspunsul terapeutic nu a fost cel asteptat. dar dovezile disponibile sugereazã cã realimentarea supervizatã în cantitate si compozitie stabilite de nutritionist duce la recapatarea greutãtii prompt si sigur. precum si preventia recãderilor. Studiile aratã cã rezultatele sunt. Dupã evaluarea initialã. în timp ce la bãrbati sunt necesare 4000 calorii sau mai mult pe zi.Tratamentul pentru anorexie si bulimie include componente medicale. cu crestere de 500 calorii pe zi la fiecare patru zile în timpul spitalizãrii sau programelor cu spitalizare partialã. psihoterapice. La tratamentul ambulatoriu un minim de câstig de 0. declanseazã episoade de mâncat compulsiv. Tratamentul tulburãrilor severe de comportament alimentar impune tranzitia prin mai multe etape ale spectrului terapeutic. Planul de terapie necesitã adecvarea tipului de tratament la severitatea bolii. În general. Desi alimentatia cu sondã nazogastricã nu e recomandatã în mod obisnuit. De asemenea. La femeile spitalizate se câstigã în greutate 1. Acest nivel de aport de energie variazã în functie de rãspunsul individului si . chiar si la pacientii subponderali.5kg pe sãptãmânã este atins de cãtre pacientii cu motivatie puternicã. mergând de la unitãti speciale de îngrijire intensivã medicalã/pediatricã pentru cei nestabilizati. pacientii care au peste 70% din greutatea normalã pot începe cu 1500 calorii pe zi. dar nu pentru a înlocui alimentarea oralã în efortul de a atinge greutatea doritã mai rapid. nutritioniste. Hiperalimentatia pe linie venoasã centralã este de obicei contraindicatã si frecvent asociatã cu complicatii medicale severe. comportamentale si farmacologice. iar la bãrbati pânã la 2kg pe sãptãmânã. Metodele de restabilire a greutatii normale Metodele de restabilire a greutãtii variazã.

managementul si limitarea anormalitãtilor comportamentale adânc înrãdãcinate. datoritã statusului medical al pacientului înfometat si neacceptãrii de ordin etic al abordãrii psihologice neselective. reprezintã elemente cheie ale tratamentului. Pacientii cu anorexie mentalã pot trece de la terapie intraspitaliceascã la cea ambulatorie când greutatea corporalã ajunge la 85% din cea normalã. cum ar fi înfometarea. si de obicei apreciazã interventia rapidã. care au ca scop modificarea convingerilor exagerate patologice si a altor factori psihopatologici.complicatiile medicale. mai ales dacã tulburarea este recurentã sau asociatã cu comorbiditãti medicale sau psihiatrice importante. cu exceptia unor anumite circumstante. Existã controverse cu privire la tratarea pacientilor refractari la tratament folosind mijloace legale de constrângere. cu diabet zaharat comorbid sau alte comorbiditãti au. Programele partiale sau cele de tratament ambulatoriu nu asigurã o limitare suficientã a comportamentelor alimentare neadecvate. dar ele sunt folosite din ce în ce mai mult. la programele de zi. majoritatea pacientilor necesitã tratament intraspitalicesc. similar cu cele demonstrate ca eficienta în bulimie. dar mai pot exista exceptii. În cazurile în care viata pacientului este pusã în pericol. nu în intensitatea tratamentului sau necesitatea echipei multidisciplinare. meteorismul gastric si invariabil constipatia. Psihoterapiile. Psihoterapiile În plus fatã de restabilirea greutãtii si întreruperea comportamentelor alimentare anormale. Aproximativ 10-15% din cazuri necesitã tratament nonvoluntar. dintre care cele mai frecvente sunt edemul de realimentare. dar si pentru a asigura un tratament continuu. metodele de purgare care nu rãspund. Diferenta esentialã între internare si spitalizarea partialã constã în durata tratamentului pe parcursul celor 24 de ore pe zi. Dovezile disponibile sunt argumente puternice în favoarea tratamentului bazat pe psihoterapie cognitiv – comportamentalã. efectuarea exercitiilor fizice compulsive. Cei cu recãderi. nevoie de o greutate corporalã mai mare si un timp de spitalizare mai lung. Succesul tratamentului pe termen scurt este direct proportional cu numãrul de ore pe zi si cu numãrul de zile 120 pe sãptãmânã de tratament. vãrsãturile autoprovocate. dar mai putin bine dovedite în anorexie. doar de putine ori sunt furiosi sau revendicativi. Mergând de la 5 la 4 zile pe sãptãmânã. Tratamentul pentru anorexie si bulimie SEVERE . La o greutate de mai mult de 20% sub greutatea la care se mentine starea de sãnãtate. . tratamentul trebuie sã se adreseze psihopatologiei centrale din tulburãrile de comportament alimentar. acest gen de tratament este adecvat dacã încercãrile de convingere a pacientului nu reusesc sã-l facã pe acesta sã accepte tratamentul. studiile aratã cã acesti pacienti au aceleasi rezultate ca si cei care acceptã de la început tratamentul în timpul spitalizãrii.spitalizarea Internarea pacientilor este indicatã nu numai pentru corectarea afectãrilor fiziologice. 24 de ore din 24. de obicei. de obicei. tratamentul se dovedeste a fi cu 25% mai putin eficient.

in final. cu elemente variate de educare. este ca un dusman exterior care ameninta copilul/adolescentul. de obicei. Psihoterapia individualã. parintii nu sunt parte din problema. preocupati. de grup si familialã sunt eficiente. pregãtiti si supervizati pot supraveghea hrãnirea corectã a adolescentilor – modelul Maudsley. Schimbarea comportamentelor anormale prin folosirea recompenselor si a pedepselor a fost demonstratã ca nefiind eficientã decât pe termen scurt. precum si cresterea abilitãtilor de autoreglare. ci parte din solutie. Metoda Maudsley poate fi aplicata numai in cazul in care bolnavul nu are motive ascunse de a se impotrivi parintilor. iar combinarea acestora este decisã în functie de vârstã si necesitate. iar acestia pot fi "cooptati" in tratament in mod activ si urmeaza urmatoarele premise pentru tratamentul anorexiei: • • • nu mai sunt importante cauzele declansatoare ale afectiunii . terapie de familie sau terapie psihodinamicã informatã – în special cele care folosesc analiza centratã pe persoanã – pot fi de ajutor. Datele acestor studii pot influenta practica terapeuticã în viitor. Tratamentul are trei etape: • • • parintii iau controlul (cu ajutorul unui plan de alimentatie supervizat de medici) asupra a cat. consiliere si terapie. sãnãtoase. controlul asupra alimentatiei este redat treptat adolescentului.Interventii psihoterapeutice alternative bazate pe terapii interpersonale. cresterea motivatiei pentru schimbare. boala este vazuta ca facand parte separata.boala nu este vina nimanui. nu este "parte din copil". convingerea si ajutarea lor sã recunoascã si sã înlocuiascã convingerile exagerate despre dezirabilitatea scãderii în greutate si teama fobicã de îngrãsare. implicarea familiei este esentialã pentru evolutia bunã. cu acceptarea greutãtii corporale normale. TERAPIA IMAGINII COPORALE . Studiile au arãtat cã la pacientii cu anorexie nervoasã. ce si cand mananca copilul/adolescentul. în care pãrintii înalt motivati. dupa ce greutatea normala este obtinuta. deoarece nu schimbã nimic din convingerile exagerate si imaginea distorsionatã. folosit cu succes. terapeutul si familia lucreaza impreuna pentru a aduce adolescentul la un stil de viata sanatos si la relatii normale pentru varsta lui. Metoda Maudsley În ceea ce priveste cazurile care nu sunt spitalizate. se cerceteazã în prezent eficacitatea unor terapii supervizate care implicã familia. Esential în tratamentul psihoterapeutic este angajarea si relationarea cu pacientul.

capul este detaliat. Semnele clinice ce pot aparea in urma experientierii cu propriul corp sunt: • • • • conflicte intre imaginea ideala si cea reala.interpretare normala a ceea ce gandesc altii despre ei : • opinii nerealiste despre forma propriului corp: . se incearca sa se atinga scopuri complet formulate.Michel Probst spune ca aceasta terapie (denumita si terapia de a arata pe corp) este o metoda de tratare a anorexiei care abordeaza constientizarea corpului si a miscarii pentru hranire si prin care. dupa o examinare a corpului si purtand dialogul cu pacientul. nemultumirea de propriul corp.centrul de tratament specializat al bolilor de alimentatie din Pavilionul 5. • • fenomene de depersonalizare convingeri exagerate . neincrederea in sine bazata pe imaginea corporala discrepanta dintre gandire si trairi ( pe desen discrepanta dintre cap si corp . corpul este reprezentat numai schematic): Fotografiile de mai jos au fost facute dupa desene ale copiilor bolnavi de anorexie sau bulimie internati la spitalul Obregia .

de a se maturiza • teama de sexualitate .• evitarea de situatii de expunere a corpului pe care il vede diform: • teama de a creste.tinde catre un corp de copil asexuat: .

Initial reconstruirea interesului social nedezvoltat se face prin realizarea unei relatii empatice si prietenoase intre client si terapeut. inca o data. Terapia Adleriana Adler a sustinut ca sanatatea mentala a unei persoane este determinata de gradul sau de interes social (Manaster & Corsini 1982). acesta fiind vazut ca identificarea individului cu umanitatea. . Imaginea pe care individul o are despre propriul corp influenteaza experientierile corpului. care implica si imaginea corporala. Cresterea voluntara a activitatii fizice nu se face din placere sau din motive de sanatate. Factorii individuali. perceptia asupra infatisarii fizice. In final clientul ocupa o pozitie din care e capabil sa-si exploreze sentimentele atat in cazul relatiei terapeutice. clientul are oportunitatea de a-si explora limitele interesului social. ci pentru o scadere in greutate si imbunatatirea imaginii corporale. interpersonali si socioculturali determina respectul de sine. mai tarziu explorand si corectand greselile cognitive. hiperactivitate.• nevoia imperativa de miscare. experientele cognitive si experientele perceptuale . acestea la randul lor avand un lor important in experientele subiective. sentimentul de a apartine unei comunitati si de a apartine vietii. uneori chiar extenuarea. Considera ca aceasta este eficienta numai cand ajung sa simta oboseala.determinand in final comportamentul social. stimuland interesul social. cat si prin evaluarea stilului de viata. fiind incurajat sa-si puna in practica ceea ce a invatat cu persoane semnificative din viata sa. In ultima parte a terapiei. Scopul filozofic al tratamentului adlerian este schimbarea individului in sensul aducerii sale inapoi catre oameni.

deoarece se adreseaza unor persoane extrem de descurajate. terapia se aplica numai dupa terapia somatica. Recompensa va veni din sentimentul de multumire. stiind ca ea contribuie la propria stare de bine. Aceasta asigura anorecticei un sentiment de incurajare si control. lume. Terapia adleriana nu rezolva problemele prin modificari comportamentale bazate pe recompensa si pedeapsa. Terapia se focalizeaza pe explorarea antecedentelor bolii. asigurarea si prevenirea recaderilor. Abordarea adleriana se focalizeaza pe patru arii: • • • • construirea unei relatii terapeutice explorarea dinamicii individuale (inventarul stilului vietii) incurajarea insight-ului reorientare si reeducare Tehnica privitului in oglinda . Adlerienii cred ca exista o alegere individuala constienta a acestor simptome ca un proces creativ mai degraba decat unul reactiv (Mosak 1977). deoarece este cel mai bine pentru pacienta. adlerienii stimuleaza producerea unor sentimente de autorecompensa si autopedepsire la anorectica. Terapia pe termen scurt pare benefica la pacientele care prezinta putine simptome. Carlson 1996). stiind ca ea ar putea sa manipuleze rezultatele. Stimularea sentimentului de independenta si incredere la anorectica este ceea ce ne dorim. Pur si simplu se spune la inceputul terapiei ca esecul de a obtine un nivel minim de crestere in greutate va duce la spitalizare. Scopul principal este cresterea in greutate. Scopul principal al terapiei este castigul in greutate si controlul simptomelor. Se recomanda atat terapia de scurta durata. In loc sa promitem recompense si sa amenintam cu pedepse. In general se aplica terapie pe termen lung pacientelor sever subnutrite si extrem de slabe. altii si stilul interactional. Incearca sa stimuleze sentimentul de independenta la pacienti. cat si cea pe termen lung. Se spera facilitarea unei motivatii intrinseci in scopul de a castiga in greutate. in timp ce altele necesita un timp mai indelungat. bazata pe respect mutual si colaborare. comunicandule ca pot decide pentru ei insisi ce sa faca si ca pot sa-si asume consecintele pentru actiunile lor. Este democratica si egalitara. Terapia farmacologica este utilizata pentru a restabili neurochimia tulburata in anorexie. dezvoltarea interesului social in tulburarile de alimentatie este o provocare. Terapia adleriana se poate aplica singura sau in asociere cu terapie farmacologica. antrenarea in rezolvarea problemelor. fiind demonstrat ca unele anorectice raspund rapid la terapie.Pentru noi. iar combinarea celor doua tipuri de interventie da rezultate superioare (Herzog 1992. Se exploreaza conceptiile despre sine. prevenirea varsaturilor. Daca starea cognitiva este proasta datorita subnutritiei severe. pentru a evita un deznodamant fatal.

descrie acum si aici – fara critica si comparatii dar cu familiaritate 2 . standardelor nerealiste si a gandirii dihotomice Activarea sistemului autonomic si endocrin din hipotalamus Este mai eficienta in asociere cu restructurarea cognitiva Pasii exercitiilor • • • • • • 1 . clinicienii încearcã sã ghideze pacientii în dezvoltarea comportamentelor potrivite vârstei si mecanismelor de coping specifice vârstei adulte: . incertitudine. cât si cresterii dezvoltãrii biopsihosociale si adaptabilitãtii pacientilor. sa evite sentimentele negative 3 .Prin inchiderea ochilor pacienta poate compara imaginea din oglinda cu reprezentarea mentala.Pacienta este felicitata pentru curaj si efort 6 .In timpul privitului in oglinda pacienta raspunde la intrebari de tipul: cine sunt eu? Ce gandesc despre mine? Ce fac in timpul exercitiului? Dorintele mele pentru viitor? Cine vreau sa fiu? 5 . sentimetelor de frica. constientizarea controlului asupra sa. observa.Instructiuni date pacientei : priveste. În plus fatã de monitorizarea semnelor sau simptomelor de recãdere. cu posibila schimbare a reprezentarii 4 . Tratamentul anorexiei / bulimiei pe termen lung trebuie sã acorde atentie atât preventiei recãderilor.Pacienta in fata oglinzii invata sa se indentifice.Sedinta de 30 minute – individual si/sau in grup Prevenirea recãderilor Riscul de recãdere apare cel mai frecvent în primii câtiva ani de la recuperare. Varsta si IMC nu au influenta semnificativa asupra frecventei de observare a pacinetei in oglinda Avantajele tehnicii: • • • • Reducerea supraestimarii (greutatii si formei corporale) – Naomi 1988 Reducerea cognitiei negative.• • • Este explorat comporatamentul de evitare sau de verificare ce corespunde unei perceptii corporale negative Persoanele cu AN se analizeaza mai putin decat persoanele cu bulimie.

la pacientii care primesc fluoxetinã (în general. relatiile sociale complexe. munca si relatiile sociale pentru autosatisfacere. în familie. astfel încât factorii stresanti sã nu declanseze automat reactii maladaptive de regresie la tulburarea de comportament alimentar. Obstacolele majore sunt întâlnite de cãtre indivizii a cãror identitate s-a centrat pe tulburarea de comportament alimentar si care nu-si pot imagina viata fãrã anorexie sau bulimie nervoasã. sexul terapeutului poate fi important în cazuri individuale. Desi. în mod obiectiv. Clinicienii care au cele mai bune rezultate în tratarea tulburãrilor de comportament alimentar sunt aceia care sunt empatici. schimbarea domiciliului si dezamãgirile neasteptate. Aceste metode includ: • • • continuarea psihoterapiei cu elemente de bazã din terapia cognitiv – comportamentalã psihoterapia interpersonalã alte tipuri de psihoterapii. cum ar fi întoarcerea la scoalã. nu are relevantã. concentrarea pe factorii ce privesc sãnãtatea mai mult decât pe tulburarea comportamentului alimentar. mesele festive. Preventia necesitã dezvoltarea unor mecanisme de coping alternative si metode de reducere a stresului.• • implicarea în scoalã. Elementul tintã rãmâne mentinerea greutãtii normale si a comportamentelor alimentare si exercitiilor fizice corecte. care au abilitãti psihoterapeutice. nondirectivi. Pregãtirea specializatã în . În preventia recãderilor pot fi anticipate momente de crizã. 40mg pe zi) s-a constatat cã prezintã o mai micã scãdere în greutate si mai rare episoade de depresie si respitalizare în anul urmãtor întreruperii medicatiei. Dintre pacientii cu anorexie nervoasã la care s-a restabilit greutatea. înteleg neurobiologia reglãrii greutãtii corporale si simptomatologia medicalã a tulburãrii si au capacitãti de lucru în echipã si abilitãti de lider.

tulburãri de comportament alimentar oferã avantaje clinice certe. .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->