Sunteți pe pagina 1din 8

Receptarea unui mesaj literar

n citirea textelor literare simpla exersare a actului cititului nu poate asigura nsuirea capacitii elevilor de a se orienta ntr-un text, dac nu se are n vedere, n acelai timp, nelegerea mesajului unei creaii literare, tiinifice sau de alt natur, nelegere realizat pe baza analizei multiple a textului. Destul de frecvent, coninutul esenial al unui text este asimilat de elevi fie prin reproducerea lui de ctre nvtor, fie prin memorarea mecanic a acestuia. n asemenea cazuri, elevii rmn deseori doar la ,,litera textului i nu sunt stimulai s analizeze, s interpreteze, s exprime opinii, impresii personale cu privire la mesajul lucrrii citite. Accesibilitatea unui text pe care l citesc scolarii mici este data nu numai de nivelul artistic, de numarul figurilor de stil, ci si de masura n care problematica lui se nscrie n sfera de interese ale vrstei lor, de felul n care elevii sunt condusi, prin intermediul lecturii explicative, sa-i nteleaga sensurile. Astfel, accesibilitatea unui text este att o chestiune de continut, ct si de metoda. Lectura explicativ, modalitate de lucru folosit n studierea literaturii i la colarii mici, reprezint un mijloc de a-i pune n contact direct cu cartea, de a-i nva s descopere i chiar s aprecieze valenele multiple ale expresiei tiprite. Ea a devenit o metod specific utilizat la leciile de citire la clasele I-IV i prin nsi denumirea ei, atrage atenia asupra faptului c reprezint lectura nsoit de explicaiile de rigoare, care permit dezvluirea mesajului transmis de text. Nu este vorba doar de simple explicaii date de nvtor, ci de angajarea efortului intelectual al elevilor n acest proces. Lectura explicativ nu e doar un scop n sine; ea constituie, n primul rnd o modalitate de lucru utilizat de nvtor pentru a-i ajuta pe elevi s recepteze mesajul unui text. Din acest punct de vedere, lectura explicativ reprezint un instrument de lucru la ndemna nvtorului, folosit la leciile de citire. Lectura explicativ trebuie s devin ns i un instrument de lucru pentru elevi, un mijloc de familiarizare a acestora cu valorile informative, formativ-educative, artistice ale unui text, precum i instrumente ale muncii cu cartea1. Lectura explicativa este o mbinare a lecturii-citirii cu explicatiile necesare pentru aflarea tainelor cuprinse n creatia literara sau nonliterara. Ea este o analiza literara a textelor pe care le citesc elevii din ciclul primar, adaptata capacitatilor intelectuale specifice si urmareste n egala masura analiza fondului si a formei unui text. Prin studierea mijloacelor de expresie, deci a formei, elevul ntelege semnificatia textului literar mai bine. n abordarea unui text de citire este necesara cunoasterea raportului dintre autor si realitatea pe care o exprima, a modalitatilor specifice de a nfatisa aceasta realitate. Investigarea unui text literar n ciclul primar necesita raspuns la doua ntrebari: Ce exprima, ce nfatiseaza autorul n opera respectiva? Cum, prin ce mijloace exprima acest continut?. Componenta principala a lecturii explicative este analiza textului pe unitati. Ea presupune cunoasterea creatiei literare n intimitatea ei, descompunerea ei n elementele constitutive si studiul rolului si locului fiecaruia n structura operei. Textul epic poate fi n proza (poveste, legenda, basm, snoava, schita, nuvela, roman) sau n versuri (poezie populara de ritual, fabula, legenda, balada, basm versificat, poem epic,

ghicitoare). Dupa o prima lectura2, repetata pna la nsusirea sumara a continutului, se stabileste ca n textul respectiv se povesteste ceva (o ntmplare, o actiune). Se adreseaza elevilor ntrebari de genul: Cine povesteste? (autorul, personajul), Cine savrseste faptele, ntmplarile povestite de autor? (se numesc personajele individuale sau colective). n scoala primara se studiaza mai ales textele unde se ntmpla ceva, cu personaje care participa la actiune si care sunt redate de catre autorul care poate sau nu sa participe efectiv la evenimente. Aceste texte ar trebui sa aiba o compozitie canonica, cu o expozitiune realizata clasic, preciznd locul, timpul, personajele principale. n cazul basmului, timpul nedefinit este plasat ntr-o epoca ndepartata a umanitatii, cnd fantasticul era solidar cu realul. Acest fapt ne obliga sa atentionam elevii asupra acestor aspecte miraculoase si supranaturale ce domina tarmul confruntarii dintre Bine si Rau. Elevii stiu ca intriga reprezinta un moment scurt al subiectului cu rol decisiv n desfasurarea actiunii si uneori asupra deznodamntului. Intriga este plasata de obicei imediat dupa expozitiune si orienteaza atentia cititorului n lectura. Desfasurarea subiectului are doua sau trei secvente (la textele pentru scolarii mici) si cuprinde digresiuni alcatuite din consideratii morale, descrieri de peisaj sau de personaje, pe care scolarul din clasele primare, interesat doar de actiune, de obicei le omite. De aceea nvatatorul trebuie sa atentioneze asupra aspectelor particulare ale acestor secvente din desfasurarea actiunii, obligndu-i pe elevi sa le descopere frumusetea. Receptarea si ntelegerea punctului culminat este momentul cel mai captivant pentru orice cititor, deoarece Binele si Raul se confrunta direct, Binele iesind nvingator. Deznodamntul este un prilej de reflectie, emotie, satisfactie pentru triumful Binelui. El poate fi rezumat la un proverb, o pilda sau o nvatatura. O alta cale de analiza a unui text literar are la baza planul simplu si dezvoltat de idei. Dupa lectura integrala si ntelegerea continutului unui text dat spre studiu elevii sunt ntrebati: Care este ideea centrala (principala) a textului? Ce alte idei se mai desprind din actiune? Ei descopera cadrul actiunii (timp, loc, personaje), momentele principale, succesiunea de evenimente, momentul culminant si sfrsitul actiunii. Pentru analiza unui text epic n versuri precum fabula spre exemplu se are n vedere definitia acestei specii: o creatie n care sunt nfatisate aspecte morale negative din societate sau ale unor indivizi cu ajutorul unor personaje animaliere (procedeul specific este alegoria). Se stie ca o fabula este alcatuita din doua secvente de obicei obligatorii: o ntmplare sau un personaj adus n prim-plan pentru a sugera o teza morala sugerata de sfrsitul ntmplarii sau de actiunile personajului. Copiii sunt atrasi de coincidentele fizice si de comportament dintre personjul animal si reflectarea lui n galeria de tipuri umane: fricosul, curajosul, lasul, tradatorul, plngaciosul, etc. Naratiunile cu continut istoric Elevii iau cunostinta prin intermediul unor texte literare cu unele dintre cele mai semnificative momente din istoria milenara a poporului. Cu ajutorul acestora ei nteleg reprezentari si notiuni istorice, descopera cronologii (epoci, perioade, secole sau milenii), aspecte de viata sociala, de organizare sociala si politica, interdependentele dintre fenomenele ce au avut si au loc n societate. n ciclul primar functia educativa a cunostintelor de istorie are prioritate n fata celei informative, iar formarea unor reprezentari si notiuni istorice este determinata de existenta unui fond afectiv corespunzator. Textele de istorie cultiva sentimentul patriotic, atasamentul fata de valorile perene ale neamului, nteles ca familie cu aceeasi limba materna, constituita ntr-o comunitate locala,

solidara n interese si aspiratii etc. n clasele mici, aproape ntotdeauna creatiile pe teme istorice apartin genului epic sau dramatic: n Scrisoarea III poetul Mihai Eminescu imagineaza confruntarea dintre domnitorul arii Romnesti, Mircea cel Batrn, si sultanul Bazaid att sub forma dialogului imaginar dintre doi conducatori de popoare si de armate, ct si sub forma confruntarii militare dintre armatele lor pe cmpul de lupta. Elevii descopera ca pentru un popor mic, lupta directa si jertfa de sine i permite sa ceara conditii mai putin umilitoare ocupantului puternic Spre exemplu, legendele istorice3 propun interpretari miraculoase asupra genezei unui popor (legenda ntemeierii statului moldonenesc n urma vnatorii lui Dragos pe valea Moldovei, unde s-a confruntat cu un bour), a unei familii ai carei membri s-au remarcat n istorie (Basarabestii, Movilestii, Cantacuzinii), a unei ctitorii de referinta pentru spiritualitatea unei comunitati (legenda Manastirii Argesului). Ele mpletesc informatiile istorice cu imagini literare specifice miraculosului crestin. nvatatorul are obligatia sa-i ajute pe scolarii clasei a II-a sa se bucure de ineditul subiectului evocat si sa-i aprecieze ingeniozitatea artistica: o legenda consacra un subiect ce ilustreaza caracteristici morale ale unui popor sau aspecte geografice ale unui peisaj. Asadar o legenda istorica exprima o experienta seculara a unui popor, distincta de experientele de viata ale altor popoare. Lectura ei presupune ntelegerea corecta a sensului cuvintelor si al expresiilor ei particulare, o povestire ce pregateste mintile si sufletele copiilor pentru o traire emotionanta. Povestirea nvatatorului, ce anticipa lectura propriu-zisa a legendei, cuprinde cuvinte si expresii aflate n cuprinsul ei. De asemenea, lectura unei legende trebuie efectuata n mai multe rnduri, integral si pe fragmente. Unul dintre parintii legendelor istorice, culte, din literatura romna este Dimitrie Bolintineanu. Poemele sale au o structura epica specifica, cu unul sau mai multe tablouri ce se dezvolta n jurul unui discurs amplu, retoric, si cu o ncheiere senina. Cea de pe urma noapte a lui Mihai Viteazul, poemul ce inaugureaza ciclul de Legende istorice publicat n anul 1865 este alcatuit din doua tablouri, autorul impunnd o structura compozitionala, mprumutata din balada romantica europeana. Poetul imagineaza un cadru nocturn, de calm si frumusete. Sub razele dulci si argintoase ale lunii stralucitoare ca un glob de aur, Mihai se afla mpreuna cu capitanii sai, pe un vrf de munte. Peisajul ndeamna pe domnitorul, aflat ntr-un moment de cumpana a vietii, la reverie, la meditatie melancolica asupra vietii traita ca suava roua. Al doilea tablou al legendei contrasteaza cu linistea de la nceputul poemului: el este un toast al lui Mihai nchinat capitanilor lui. Alcatuit din sentinte lapidare, mesajul domnitorului catre colaboratorii militari corespunde unui cod patriotic, medieval, imaginat de poet. Onoarea militara medievala este axata pe libertatea individuala, ce include si pe cea colectiva, nationala: Ce e viata noastra n sclavie oare? Noapte fara stele, ziua fara soare. Domnitorul ilustreaza astfel un principiu moral ce defineste si diferentieaza pe membrii unei colectivitati: Cei ce rabda jugul si-a trai mai vor/ Merita sa-l poarte spre rusinea lor. Concluzia mesajului este ca orice om este marcat moral de etnia sa: Astfel e romnul si romn sunt eu/ si sub jugul barbar nu plec capul meu. Istoria este o disciplina distincta abia n clasa a IV-a, iar trecerea de la textul istoric artistic, la cel documentar-stiintific se face gradual, astfel nct elevii mici sa parcurga n mod treptat drumul de la poveste si miraculos legendar la document si ntelegere rationala a faptelor. Ei decoprea ca istoria este cartea de capati a unei natiunii, ca ea reflecta trecutul pentru a ntelege si proiecta prezentul si viitorul. Este bine ca textele cu continut istoric sa fie nsotite si de materiale ilustrative diverse: de la fotografii sau desene la diapozitive sau filme.

Textele lirice inspirate din istorie exprima n mod direct sentimentele si gndurile autorului prin intermediul imaginilor artistice, spre exemplu Limba noastra de Alexe Mateevici. Analiza unui astfel de text presupune o serie de momente: Cine este cel care si exprima direct mesajul liric (poetul, eroul)?, Ce sentimente ilustreaza (dragoste, admiratie, dispret)?, Cui se adreseaza (cititorului,viitorimii)?. Pentru analiza detaliata a fiecarei strofe se identifica procedee si imagini artistice, se desprind mesaje secundare, se recompun n mai multe enunturi continutul de idei si de sentimente al poeziei. Se cere elevilor sa numeasca alte texte lirice nvatate sau citite n cadrul lecturilor particulare. ntre poemele lirice cu mesaj emotional, patriotic, se numara si pastelurile, numeroase de altfel n literatura noastra, ele fiind cultivate de poeti: romantici (Vasile Alecsandri si Eminescu), simbolisti, semanatoristi si modernisti (Al Macedonski, Dimitrie Anghel, Ion Pillat), expresionisti si neomodernisti (Lucian Blaga, Ioan Alexandru, Ana Blandiana, Nichita Stanescu). Exemplific versurile aparent neutre ale unui pastel intitulat Biografia verii de Ana Blandiana, alcatuit din 21 de distihuri de cte 5-6 silabe. Pastelul prezinta cele patru anotimpuri sub forma unei ingenioase laude adresate verii, ascunsa n toate roadele ei, rezistnd chiar si iarna n clipocitul mustului pus la pastrare. Enumerarea legumelor si fuctelor traditionale, specifice, ilustreaza sentimentele de dragoste ale poetei fata de meleagurile natale. Primavara, cepele rasar primele, urmate de salate si patrunjel. (Vara ncepe/ Din stratul de cepe/ si se arata/ Printre salata/ Creste usurel/ Printre patrunjel/ Apare n lume/ Dintre legume, /Sta apoi nchisa/ ntr-o caisa,). Dintre fructe, caisele, ciresele, piersicile, prunele, gutuile si merele cresc si se coc, rnd pe rnd. Toamna se aduna nucile si pepenii. Strugurii pastreaza toata bogatia verii n butoaiele cu vin din camara sau n borcanele cu dulceata. Titlul prozaic, inventarul metodic al roadelor verii si toamnei romnesti, apartin unui stilul colocvial, specific volumului ntmplari din gradina mea, din care face parte si pastelul prezentat mai sus. Texte literare cu valoare morala Este mai simplu sa comunici si sa receptezi anumite informatii dect sa formezi atitudini morale. Pentru ca informatia morala sa devina comportament ea trebuie traita emotional. Cultivarea sentimentelor morale nu este doar o problema de continut, ci si de ordin metodologic (prin utilizarea ilustratiilor, a lecturii explicative, a exemplului moral), deoarece procesul formarii sentimentelor este diferit de cel al formarii notiunilor stiintifice. Sentimentele au un caracter selectiv. Ele sunt orientate spre persoane, fapte, evenimente, obiecte etc. Ele nu se schimba de la o zi la alta si nu pot fi stapnite asa de usor. Daca nvatatorul poate formula anumite cerinte n scopul realizarii unor sarcini didactice, sentimentele nu pot fi declansate la comanda, nu se poate cere sau impune elevilor sa-si iubeasca tara ntr-un anumit moment stabilit, sa admire persoane, fapte, evenimente, locuri etc. Programele pentru formarea capacitatii de lectura-citre prevad ntre altele, ca tematica textelor sa reflecte universul copilariei si valorile ei proprii. Studierea textului trebuie sa aiba n vedere citirea corecta, fluenta si expresiva, explicarea cuvintelor si rezolvarea problemelor de vocabular. n afara ilustratiilor din manuale, lectura explicativa ofera ambianta afectiva pentru cultivarea sentimentelor morale. Frumusetile patriei ilustrate n pasteluri sau descrieri cu caracter geografic, portretul unui erou legendar al istoriei sau al culturii pot modela atitudini morale pozitive.

Exemplul moral este o metoda ce ajuta la cultivarea n sufletul copiilor de atitudini pozitive. Se pot evoca: eroii crestinatatii si martirii credintei stramosesti (Constantin Brncoveanu si fiii lui), eroii istoriei (Mircea cel Batrn, stefan cel Mare, Mihai Viteazul, Avram Iancu, Tudor Vladimirescu etc), viata unor mari creatori (Mihai Eminescu, George Enescu, Ciprian Porumbescu, Traian Vuia) sau a unor personalitati politice din epoca moderna a statului romn (Bratienii, C A Rosetti, Nicolae Iorga etc). n caracterizarea personajului literar4, din perspectiva morala, se disting mai multe etape: 1. remarcarea faptelor lui, comportarea lui n diverse situatii, 2. cuvintele povestitorului despre personaj (caracterizarea directa) insistndu-se asupra sensului figurat al imaginilor literare originale, 3. opiniile altor personaje, 4. cuvintele eroului analizat, ca mijloc de autocaracterizare, 5. opiniile elevului cititor cu privire la eroul respectiv. Cunoasterea si aplicarea acestor etape n caracterizarea unui personaj literar conduce la formularea unei opinii personale cu privire la profilul lui fizic si moral. Alturi de lectura explicativ este necesar a fi utilizat i lectura interpretativ care nu vine s i ia locul ci doar s o completeze, s ajute la o mai bun nelegere a textului citit. Lectura interpretativ urmrete n egal msur analiza fondului unui text (idei, sentimente) i a formei acestuia. Aceste dou laturi ale ei sunt inseparabile. Analiza formei nu poate fi un scop n sine, ci este subordonat nelegerii mesajului textului. Prin studierea mijloacelor de expresie, deci a formei, se asigur o mai bun nelegere a semnificaiei coninutului. La aceasta mai trebuie adugat faptul c interpretarea unui text mai este determinat i de particularitile individuale ale celui care l analizeaz, de capacitatea acestuia de a se orienta n textul citit. Lectura explicativ i lectura interpretativ sunt dou metode viabile, prima specific mai ales orelor de citire, a doua orelor de lectur, metode care pot fi utilizate separat dar i amndou, completndu-se reciproc. Manualul de limba romn de clasa a II-a conine texte de o mare varietate i cu un grad ridicat de dificultate, nvtorul urmnd s recurg la diferite mijloace pentru a-i ajuta pe elevi n nelegerea i apoi interpretarea leciilor de citire. Programa prevede pentru aceste lecii 1-2 ore n care elevii trebuie s se familiarizeze cu textul respectiv i apoi, prin diferite exerciii s ptrund n esena lui. ns, pentru textele lirice, cele tip descriere sau naraiuni mai lungi sunt insuficiente dou ore pentru ca elevii s poat ajunge la interpretarea corect a mesajului artistic. Pentru aceste texte este bine s recurgem la amndou metodele: lectura explicativ i cea interpretativ. Se pot folosi noiuni de teorie literar accesibile copiilor avnd n vedere c la aceast vrst procesul de memorare permite nmagazinarea unui volum imens de cunotine. Elevii pot opera cu noiuni ca ,,vers,, ,,rim, ,,tablou din natur nc din clasele I-II.

Modalitatea n care este tratat textul literar la clas constituie punctul de plecare n procesul de educare a lecturii. Dac elevii simt, neleg, recepioneaz n mod corect textul literar, ei se vor orienta spre o lectur de toate genurile, pe care o vor asimila corect, cu toate consecinele ce decurg din acestea: completarea informaiei, perfecionarea exprimrii, dezvoltarea capacitii intelectuale, educarea simului, emoiei i sentimentelor estetice. Lectura explicativ i lectura interpretativ5 urmresc, n egal msur, att explicarea textului ct i analiza fondului acestuia. ,, Nu este suficient s tii s citeti textul ci s i nelegi ceea ce citeti- aceasta ar trebui s fie premisa pentru care lectura explicativ i cea interpretativ au o importan covritoare. Etapele de folosire a celor dou metode n orele de citire ar putea fi urmtoarele: CONINUTURI DE NVARE LECTURA EXPLICATIV 1. Citire leciei - citire model (n gnd) - citire n lan - citire selectiv - citire pe roluri - citire integral 2. Identificarea cuvintelor noi 3. Explicarea cuvintelor noi 4. Integrarea cuvintelor noi n enunuri proprii 5. Selectarea expresiilor artistice 6. Comentarea expresiilor artistice 7. Alctuirea de enunuri originale cu aceste expresii artistice 8. Delimitarea lecturii n fragmente (sau tablouri) 9. Analizarea fragmentelor sau comentarea tablourilor 10. Elaborarea ideilor principale 11. Alctuirea planului de idei 12. Povestirea lecturii dup plan 13. Desprinderea mesajului lecturii LECTURA INTERPRETATIV 1. Reproducerea unor date din viaa unui scriitor 2. Enumerarea unor lecturi din tematica operei scriitorului 3. Integrarea lecturii genului literar i speciei corespunztoare 4. Deducerea structurii compoziionale 5. Identificarea momentelor naraiunii i a tablourilor descrierii 6. Caracterizarea unor personaje 7. Povestirea lecturii 8. Comentarea limbajului artistic i a stilului 9. Analizarea elementelor prozodice 10. Desprinderea mesajului lecturii literare

Nu este nevoie s fie folosite toate componentele unei metode ci, mult mai eficient ar fi dac nvtorul ar recurge doar la acelea care ar conduce la nelegerea deplin a mesajului. Prin ntreptrunderea unor componente ale lecturii explicative cu cele ale lecturii

interpretative acesta va asigura nsuirea de ctre elevi a valorilor multiple ale mesajului unui text, precum i capacitatea acestora de a se orienta cu uurin n textul citit. Numai astfel o lecie de citire se va nscrie pe traiectoria unui nvmnt modern, solicitnd efortul intelectual al elevilor, prin cutri i interpretri.

Bibliografie:
1. ***Curriculum national clasele I- IV, 2003 2. Cuco, C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si gradele didactice, Ed.

Polirom,Iai, 1998;
3. Cerghit, I., Metode de nvtmnt, Ed. Didactic pedagogic, Bucureti, 1997; 4. Ilie, E., Didactica literaturii romne, Ed. Polirom, Bucuresti, 2008; 5. Nu, S., Metodica predrii limbii romne n clasele primare- vol I i II, Ed. Aramis,

Bucureti, 2000;
6. erdean I., Didactica limbii romne n coala primar, Ed. Teora, Bucureti, 1998; 7. ***Revista nvmntul primar nr 4/ 2000, Ed. Discipol,Bucureti, 2000.
i

i1

Ilie, E., Didactica literaturii romne, Ed. Polirom, Bucuresti, 2008, p. 95;

erdean I., Didactica limbii romne n coala primar, Ed. Teora, Bucureti, 1998, p. 153;
3

Ibidem, p. 153