MOTTO: nvatam pentru viata, nu pentru scoala .

= SENECA= INTRODUCERE Starea de sanatate reprezintaechilibrul, trairea fireasca a vietii din perspectiva biologica, psihologica sisociala si depinde de tot ceea ce nenconjoara de toate relatiile siconjuncturile n care ne gasim la unmoment dat si care pot fi normale,firesti sau nu. De aceea, n spitale,ngrijirea medicala nu trebuie sa serezume la actul internarii si aladministrarii medicatiei, ci este de preferat sa devina mediul educativ, loculn care putem ntelege posibilitateaexistentei si adevaratul sens al vietii,unde deosebim mijloacele de mentineresi revalorizare a sanatatii.Lund n considerare premiselementionate mai sus, putem spune ca profesia de nursa implica multe cerinte,calitati fara de care ceea ce facem noica nurse, nu poate fi numit nursing.n aceasta lucrare, voi prezentaEclampsia, deoarece am considerat caeste un diagnostic foarte important pentru femeia gravida si pentru evolutia sarcinii. Exista om mai nevinovat dect copilul nenascut ? Pentru geneticieniicrestini, viata ncepe n momentulfecundatiei. Nimic nu deosebeste calitativun ou de copil.Robert Debre spune: aportul recental biologiei ne-a nvatat ca adevaratanastere corespunde fecundatiei. Noiconsideram ca fiinta umana pe cale dedezvoltare, sufera un proces continuu sica nu exista nici un moment n care sase poata spune ca nu este un om ndevenire. Orice fiinta ncepe cu o celulamica. Viata umana ncepe cu celulafecundata. Nu exista nici o etapa n caresa ai dreptul sa o opresti.Dintre

manifestarile patologice alesarcinii n trimestrul al III-lea, seremarca eclampsia ca o complicatiematerna a disgravidiei tardive, foarte periculoasa.Caracterizata de specialisti ca unfulger pe cerul senin, eclampsia are un prognostic matern foarte grav, avnd omortalitate de 15 %, iar prognosticulfetal este si mai grav - moarteafatului n uter, n timpul crizei fiind de50 %. Am mentionat toate aceste aspecten introducere pentru a subliniaimportanta interventiilor si rapiditatea cu care acestea trebuie aplicate, pentru anu periclita viata mamei sau a fatului.Lucrarea pe care o voi realiza vaavea structura: un prim capitol destinat gestatiei , un al II-lea capitol de fiziopatologie este o denumire clinica aeclampsiei, un al III-lea capitol destinat planurilor de ngrijire, n care voi prezenta trei cazuri de eclampsie cuaspecte diferite si un ultim capitoldestinat tehnicilor de ngrijire aplicategravidelor eclamptice.Concluziile referitoare la aceastalucrare vor ncheia ncercarea mea dea prezenta acest caz de urgenta, daca putem spune asa; de rapiditatea sieficienta masurilor aplicate depindeviata mamei si viitorului nou nascut. Deaceea, noi ca viitoare nurse trebuie sane nsusim tehnicile de nursing si toateinformatiile referitoare la boala, pentru a putea ajuta la venirea pe lume a uneivieti noi si nu pentru a distrugesperantele unei viitoare mame.Cine omoara un om care nu asavrsit nici o crima, nici un alt pacatgreu, este ca si cum ar fi omortomenirea ntreaga si cine salveaza viataunui nevinovat este ca si cum ar salvantreaga omenire. NEVOILE FUNDAMENTALEALEVIRGINIEI HENDERSON 1. Nevoia de a respira si a avea o bunacirculatie.2. Nevoia de a bea si de a mnca.3. Nevoia de a elimina.4. Nevoia de a se misca si de avea o buna postura.5. Nevoia de a dormi si a se odihni.6. Nevoiade a se mbraca si a sedezbraca.7. Nevoia de a-si mentine temperaturacorpului n limite normale.8. Nevoia de a mentine tegumentelecurate si integre.9. Nevoia de a evita pericolele.10. Nevoia de a comunica.11. Nevoia de a actiona conform propriilor credinte si valori.12. Nevoia de a fi ocupat si a serealiza.13. Nevoia de a se recrea.14. Nevoia de a nvata sa-ti pastrezisanatatea. PROCESUL DE NGRIJIRE I

IIIIIIIV

V CAPITOLUL I NOIUNI DE ANATOMIE n aceasta parte se va prezentaanatomia uterului, organ musculo-cavitar care primeste oul n cavitatea sa, , lretine, l protejeaza si l nutreste,dezvoltndu-l de-a lungul celor 280 zile,dupa care uterul devine agentul principaln expulzia fatului la termen. Alaturi de

aceasta vor fi prezentate si ctevaaspecte ale dezvoltarii intrauterine a produsului de conceptie. Uterul Este un organ musculos, cavitar ncare se dezvolta oul. El este situatmedian, nepereche, iar dimensiunile salevariaza n functie de vrsta si femeie,diferite stari functionale, graviditate.La nivelul uterului au locmodificari importante - periodice, carerealizeaza menstruatia. Situat n pelvis,deasupra vaginului, ntre vezica, anterior si rect posterior, lateral avnd regiunileanexiale, uterul are forma de trunchi decon sau para usor turtita ventro-dorsal,cu partea caudala inclodata deextremitatea craniala a vaginului. ntrefata dorsala a uterului si peretele ventralal rectului se delimiteaza excavatiarecto-colpouterina, reces peritoneal descrisde Douglas si cunoscut sub numele de fundul de sac al lui Douglas . Este punctul cel mai decliv al cavitatii peritoneale. Aici, normal se gasescansele intestinale, iar patologic se adunacolectiile purulente sau revarsatulsanguin, sesizate la tractul vaginal saurectal si evacuate prin colpotomie. Dimensiunile uterului la femeianulipara sunt de 6 cm lungime, 4 cmlatime si 2 cm grosime; la multipare 7cm lungime, 5 cm latime si 3 cmgrosime.Raportul dintre corp si col este lafetite: colul mai mare dect corpul;nulipare: colul si corpul aproximativegale, iar la multipare: corpul reprezintaaproximativ 2/3 din lungimea totala auterului.Consistenta uterului este fermelastica, iar n sarcina devine moale, pastos. Greutatea uterului este de 50 70g. Directia sa variaza n raport cu pozitia femeii si starea de plenitudine aorganelor din jur. Astfel, axullongitudinal al corpului si cel al colului,fac un unghi cu vrful la nivelulistmului, care n mod normal este de140 170 unghiul de flexie. n functiede acest unghi, uterul se afla n modnormal ntr-o pozitie de antiflexie. Axullongitudinal al colului formeaza cu celal vaginului un unghi de 90 - 110 -unghiul de versiune - fata de care uterulse afla anteversie. n excavatia pelvinauterul este nclinat de sus n jos sidinainte napoi, axul sau corespunzndcu axul excavatiei, care este curb, cu cavitatea orientata anterior. Fata deaceasta directie normala, n conditii patologice, uterul se poate deplasanapoi: retroflexie, retroversie sau lateral:lateroflexie, lateroversie. Normal la nulipare, fundul uterin,scheletotopic, corespunde peretilor ososiai micului bazin, nefiind posibila perceperea sa prin palpare abdominala.n timpul gestatiei, uterul creste nvolum, superior, deoarece caudal esteoprit n expanxiunea sa de planseul pelvin. Dar uterul poate deveni organabdominal nu numai n cursul sarcinii,ci si datorita unor

tumori uterine(fibrom, cancer) cnd poate creste nvolum n sens cranio-caudal, transversal, putnd determina tumori princompresiunea organelor vecine (vezicaurinara, uretera, rect).Clasic uterul negravid areurmatoarele portiuni de sus n jos: Fundul uterin - partea cranialaa uterului, mai nalta, ce prezintadinainte napoi insertia celor doua tubeuterine, ligamentele utero-ovariene siligamentele rotunde. Corpul uterin - usor turtitantero-posterior, cu o fata ventrala plana (fata vezicala) si o fata dorsala (fataintestinala). Istmul uterin - este partea caren sarcina desparte corpul de coluluterin. Deschis n a II-a jumatate asarcinii sub denumirea de segmentreprezinta un reper important nefectuarea inciziei operatiei cezariene. Colul uterin - este lung de 3cm; el se submparte n doua portiuni:una superioara, supravaginala si altacaudala, proeminnd n vagin,reprezentnd partea vaginala a colului.Cavitatea uterina, destul de redusala uterul negravid, este mai larga n partea superioara, reducnduse spre colunde da nastere canalului cervical, cecomunica cu vaginul. La cele douaunghiuri superioare si laterale alecavitatii corpului uterin se deschid tubeleuterine, iar inferior cavitatea estedepasita de canalul vaginal prin orificiuluterin intern. Canalul cervical comunica cuvaginul prin orificiul uterin extern, punctiform la nulipare si transversal, cumargini neregulate, cicatriciale lamultipare. Lungimea canalului cervicaleste de 2,8 cm la nulipare, micsorndu-se progresiv la multipare, dar fiind n raport invers proportional cu dimensiunilecavitatii uterine, care creste de lanulipare la multipare.Mucoasa uterina (endometrul) estesupusa unor modificari ciclice lunarecoordonate hormonal, ce se elimina prinmenstruatie.Ca structura uterul are trei tunici:seroasa, musculara si mucoasa.

 tunica seroasa este reprezentatade peritoneul visceral, adica peritoneulce acopera toate organele abdominale. tunica musculara = miometrul este un muschi specific format din fibremusculare netede dispuse n 3 straturi:- un strat subseros format dinfibre musculare longitudinale.- un strat muscular subendometrial format dinfibre musculare circulare.- un strat intermediar numitstrat plexiform format dinfibre musculare longitudinalece alterneaza cu cele circularecrend o retea cu rolimportant n hemostazafiziologica a uterului. tunica mucoasa = endometrul ,captuseste la interior cavitatea uterina sie format din doua straturi: - un strat bazal aderent demiometru, foarte binevascularizat.- un strat functional care ntimpul ciclului menstrual,sarcina si stari patologicesufera modificari importante.Fiziologic, uterul participa larealizarea celor 3 functii particulare aleaparatului genito-mamar:- menstruala;- sexuala;- de reproducere.Functia de reproducere este posibiladatorita structurii specifice a uterului(endo si miometru) cu rol n grefarea produsului de conceptie si dezvoltarea sievolutia ulterioara a acestuia. Acesteroluri sunt ndeplinite datorita a douafenomene importante ale miometrului:hiperplazia (nmultirea) si hipertrofiafibrelor musculare, ceea ce duce lacresterea de volum a uterului de ctevazeci de ori.Alaturi de prezentarea anatomieiuterului este necesara, n cazul acesteilucrari prezentarea ctorva aspecte legatede organogeneza, respectiv oul uman ladiferite vrste de sarcina: La sfrsitul primei luni desarcina (4 saptamni) embrionul are olungime de 1 cm si cntareste 1 gram,este curbat, membrele sunt schitate subforma de mugur, inima este proeminenta. Oul este nconjurat detrofoblast (celule asezate la periferiaoului din care se va forma corionul), prezentnd vilozitati n ntreagasuprafata, iar vezicula ombilicala este bine dezvoltata. La sfrsitul lunii a doua (saptamna 8 9) embrionul are olungime de 4 cm si cntareste 10 12 g, prezentnd extremitatea cefalica binedezvoltata; ncepe diferentierea organelor genitale interne, ficatul ocupa o mare parte din cavitatea abdominala, rinichiisunt n plina formare.

ncepediferentierea lamei cavitale, se dezvoltan special vilozitatile din regiunea pediculului de fixatie, cavitatea amnioticancepe sa creasca. La trei luni, sfrsitul lunii atreia (saptamna 11 - 13), oul are placenta formata, att anatomic, ct sifunctional. Vezicula alantoidiana si ceaombilicala sunt atrofiate, lichidulamniotic si membranele oului suntevidente. Fatul masoara 9 cm si are o greutate de 50 55 g, capul este bineformat, degetele sunt formate, sediferentiaza organele genitale externe pentru fiecare sex. La sfrsitul lunii a patra (saptamna 16 17), placenta estecomplet dezvoltata, fatul masoara 16 cmsi are o greutate de 270 g. Partilecorpului fetal sunt foarte binediferentiate, fatul ncepe sa schitezemiscari, fiind acoperit cu o piele subtire, pe suprafata caruia se gasesc firisoare delanugo. La sfrsitul lunii a cincia (saptamna 21 22), fatul are o lungimede 25 cm si cntareste 650 g. Glandelesebacee ncep sa secrete, pielea fiindacoperita cu vernix caseosa. Batailecordului fetal se percep, miscarilemembrelor devin active si mai puternice.Intestinul contine meconiu, rezultat alsecretiilor intestinale, rinichiul si ncepefunctiile, n vezica gasindu-se urina. La sfrsitul lunii a sasea (saptamna 26), fatul are o lungime de35 cm si greutate de 1000 g. Toateorganele sunt n stare sa functioneze, dar sunt imperfecte. Sistemul nervos esteinsuficient dezvoltat, circumvolutiilecerebrale sunt incomplete. Fatul este considerat viabil, dar cu un grad marede imaturitate, adaptarea la viataextrauterina fiind foarte dificila. La sfrsitul lunii a saptea (saptamna 30 31), fatul cntareste1400 g si masoara 40 cm, fiind viabildar imatur. El are aspect de batrn, cu pielea rosie, la baieti testiculele coboaraspre canalul inghinal, iar la fetiteclitorisul si labiile mici proiemina ntrelabiile mari.

 La sfrsitul lunii a opta (saptamna 36), fatul are o lungime de45 cm si o greutate de 2500 g. Aspectul pielii se apropie de acela a nounascutului, ncepe osificarea n epifize.Fatul se adapteaza mai bine la viataextrauterina, nu mai este socotit imatur ci supraponderal. La sfrsitul lunii a noua (saptamna 40), fatul prezinta toatecaracteristicile cunoscute la nastereaefectuata la termen, are o lungime de48-50 cm si cntareste 3000 3200 g, culanugo pe corp, testiculele coborte nscrot, labiile mari la fetite acoperalabiile mici, unghiile depasesc pulpadegetelor, iar insertia cordonului este la jumatatea distantei dintre apendicelexifoid si pubis. CAPITOLUL II FIZIOPATOLOGIE Disgravidia tardiva (de ultimtrimestru) cunoscuta si sub denumirea deSVR (sindrom vasculo-renal gravidic)are drept complicatii materne: preclamsiasi eclampsia.Preclamsia este un sindromvasculo-nervos de alarma cnd pe fondultriadei simptomatice: albuminurie (A),edeme (E) si hipertensiune arteriala(HTA) la o gravida de ultim trimestruapar urmatoarele tulburari nervoase:gravida este somnolenta, apare cefaleeaasociata cu tulburari senzoriale (acufene,displopie). La aceasta se asociazavarsaturi explozive si durere n epigastrusub forma de bara, stari de agitatie, polipnee, uneori.Cunoasterea acestor semne premergatoare este importanta pentru a putea aplica o terapie profilactica.Uneori manifestarile preclamptice suntatt de mici, nct nu le observam,accesul eclamptic survenind fara cauzaevidenta aparnd ca un fulger pe cerulsenin. n mecanismul fiziopatologicelementele de baza sunt vasoconstrictiageneralizata si edemul cerebral (convulsiile apar datorita edemuluicerebral, consecinta a disgravidieinetratate). Eclampsia poate surveni ncursul sarcinii, mai frecvent n travaliu,mai rar n primele zile dupa nastere.Eclampsia este definita ca omodificare de tip grand mal, fiindforma majora a sindromului preeclamptic si se traduce prin convulsiisi stare comatoasa. De fapt este unacces convulsiv generalizat, foarte analogcu criza de epilepsie. Criza de eclampsiesurvine la o femeie gravida prezentndo preclampsie, fiind determinata deaceasta.Diagnosticul este evocat n fataunei femei gravide hipertensive si cu proteinurie. Cifrele tensionale nu suntobligatoriu foarte mari, edemele pot fisau nu prezente, dar proteinuria estetotdeauna prezenta.Descrisa ca un acces convulsivgeneralizat, eclampsia cuprinde patrufaze: 1. Faza de invazie, care dureaza30 secunde 1 minut, este caracterizata prin:-

convulsii mici, localizate la fata(faza grimaselor), frunteanvinetita, pleoapele se nchid si se deschid n contractii miciinvoluntare ale membrelor superioare, care sunt nhiperpronatie (miscari de rasucirea minii spre interior);proiectarea limbii n afara, pringura ntredeschisa care prezintamiscari de propulsie si retragere;globii oculari privesc n sus sin afara;capul executa miscari delateralitate. 2. Faza de convulsii tonice, urmeaza rapid dupa prima si dureaza 30 50 secunde si se caracterizeaza prin:contractiile mici ale fetei suntnlocuite cu contractura ntreguluicorp, capul este n extensiefortata, coloana n extensieexterna, adica capul este rigid nopistotonus sau cocos de pusca;respiratia se opreste princontractia diafragmului si aintercostalilor, fata se cianozeaza;maseterii se contracta cu putere,maxilarul inferior este puternicapropiat de cel superior (trismus). Daca limba este cuprinsa ntre dinti, ea poate fisectionata (evitarea acestuiaccident putndu-se face prinintroducerea unei spatule delemn sau a unei pipete decauciuc ntre dinti);apare o sputa sanghinolenta lacomisura buzelor;TA se ridica foarte mult pna la250 270 mmHg, cea maxima. 3. Faza de convulsii clonice, dureaza 3 4 minute si se caracterizeaza prin: - ncepe cu o respiratie profunda si zgomotoasa, urmata de o expiratie lunga si se caracterizeaza prinmiscari involuntare si dezordonate;- musculatura se destinde dar apoi aproape toti muschii sunt animati de contractii clonice, localizatemai ales la cap si membre descriind o miscare caracteristica de tolosar (membrele superioare) iar celeinferioare o miscare de not; - capul executa miscari delateralitate;gravida executa salturi n sus silateral, putnd chiar sa cada din pat;globii oculari prezinta nistagmus,la nivelul fetei se constatgrimase;contractiile clonice devin din cen ce mai lente, pna dispar complet. 4. Faza comatoasa

poate sa durezede la cteva ore pna la 1 2 zile, secaracterizeaza prin:pierderea totala a sensibilitatii sia cunostintei;fata violacee, congestionata, cumidriaza si reflex cornean abolit;respiratie stertoroasa(zgomotoasa);musculatura este total relaxata,flasca;reflexele tendinoase abolite;Faza comatoasa poate fi superficiala(frecvent) sau profunda, cu respiratiestertoroasa, variind ca intensitate, de lao stare de obnubilare pna la comacompleta, cu insensibilitate totala sirezolutie musculara completa. n aceasta perioada accesele eclamptice se potrepeta la intervale variabile, de la ctevaminute pna la cteva ore.De obicei, sub tratament, crizele seraresc si devin din ce n ce mai slabe.Uneori coma se poate termina cu exitus,datorita unei hemoragii cerebrale. Modulde desfasurare al comei are valoare de prognostic.Daca este profunda si chiar dacacrizele convulsive reapar, prognosticul este favorabil. Daca nsa n timpulcomei bolnava este agitata, prognosticuleste grav. Daca coma dureaza peste 24ore, prognosticul este rezervat.Prognosticul matern al eclampsiei estefoarte grav avnd o mortalitate de 15%, iar cel fetal este cel mai grav.Moartea fatului n uter n timpul crizeieste de 50 %.Dintre examenele de laborator trebuie mentionate:examenul de urina, cualbuminurie si cilindrurie;acidoza, scaderea rezerveialcaline;hipoproteinurie;cresterea ureei si acidului uric;modificari de EKG si EEG.Exista nsa si o forma particularadeosebit de grava: eclampsia din postpartum, care poate surveni n perioada de delivrenta sau n primele 48ore din postpartum. Aceasta secaracterizeaza prin frecventa accidentelor vasculare si cerebrale, punnd n joc prognosticul vital, uneori si prinrezistenta acestor forme la tratamentulclasic. n aceste cazuri se va cercetasistematic, o eventuala afectiuneneurologica, fie vasculara, fie tumorala. n stabilirea diagnosticuluidiferential, crizele de eclampsie se vor diferentia de:epilepsii, n care se produce oemisiune involuntara de urina,iar semnele de disgravidie suntabsente;coma uremica, n care ureeaeste crescuta, iar respiratia areun miros de acetona;tumori cerebrale sau meningita,care prezinta semnele neurologicecorespunzatoare;come de alta origine (alcoolica,diabetica, prin hemoragiecerebrala) n care o anamnezaatenta, examenele de laborator siexamenul genital se pun pecalea diagnosticului.stiind ca eclampsia apare pe fondulunei disgravidii, evolutive cu

accentuareatriadei simptomatice (HTA, proteinurie,edeme) rolul asistentei medicale dinambulator este deosebit de important nurmarirea gravidei pentru prevenireatrecerii disgravidiei n eclampsie. Poateca nici o boala nu se preteaza maievident la profilaxie ca disgravidiatardiva. La consultatia prenatala vor fifacute:testul postural (roll-aver-test);urmarirea TA, competenta siatenta n trimestrul II de sarcina,semnalnd gravidele cu tensiunediastolica egala sau mai mare de90 mmHg;recoltarea sngelui pentrudozarea acidului uric (crestereaacestuia precede aparitiasindromului hipertensiv).La consultatia prenatala se poatedepista stadiul preclinic (cazurile derisc).Acesta se poate exterioriza sub: forma usoara (TA de 140/90mmHg), proteinuria peste 0,30 g n24 ore (se determina cantitativ cualbuminometrul). forma medie (TA peste 140/90mmHg, proteinuria 4 5 g n 24ore, modificari ale fundului de ochi,cresterea tensiunii arteriale retiniene;edem papilar retinian.Tratamentul eclampsiei are 3aspecte: profilactic, curativ si chirurgical. Conduita profilactica - stadiul preclinic dispensarizare ce consta ncontrolul la 2 saptamni al T.A.,cel al greutatii, examen sumar de urina, proteinemie, ureinemie(dozarea acidului uric n snge)si controlul evolutiei fatului;BCF, circumferinta abdominala,naltimea fundului uterin;se recomanda regim normo-sodat, normo-caloric si bogat nvitamine;se recomanda regim de viata simunca de protectie (evitareaoboselii fizice si psihice, afrigului, a umezelii).Cum am mai spus stadiul preclinicse poate exterioriza sub trei forme:

forme usoare ce se urmaresc sise asigura protectia n ambulator si seefectueaza:dispensarizare (controlsaptamnal, repaus la domiciliu);regim normo-caloric, normo-sodat, bogat n proteine sivitamine;sedative. formele medii necesita internare nspital cu repaus la pat si ngrijirileconstau n monitorizare materna:TA masurata de 4 ori pe zi(atentie la presiunea diastolica peste 100 mmHg; masurarea greutatii (cresterearapida este semn de agravare;evaluarea semnelor clinice deagravare (cefalee, tulburarivizuale, dureri epigastrice);diureza cel putin 30 ml /ora;proteinurie;explorari sanguine (uremie,creatinemie, uree, ionograma);monitorizare fetala: BCF,miscari;regim bogat n proteine,vitamine, normo-caloric, normo-sodat;sedative;diuretice (daca sunt edemeimportante, care nu cedeaza larepaus), n regim blnd:hidrocloratrizide (Nefrix) 25 mgx 2 /zi (1 la 12 h)hipotensoare cnd repausul nuscade TA: Hidralazin(Hipopresol) 25 100 mg/24 h.Tensiunea diastolica nu trebuiescazuta sub 90 mmHg. forme severe se interneaza nspital interesnd doua aspecte: n sarcinasi n travaliu.1. n sarcina se recomanda repausla pat n decubit lateral stng. Este necesara monitorizarea materna sifetala prezentata la formele usoare;regim hipo-

caloric, hipo-sodat (3 g NaCl / 24 h), bogat n proteine (subcontrolul functiei renale). n caz deinsuficienta ratia calorica va ficompletata cu glucide; grasimi usor asimilabile; sedative; diuretice n caz deedeme rezistente, cresterea brutala ngreutate, oligurie functionala sau cazuricritice (insuficienta cardiaca, EPA);MgSO4 administrat intramuscular 5 g/4h(sub controlul reflexelor osteotendinoaserotuliene, al respiratiei); hipotensoare(Hidralazin) 50 200 mg /24 h n functiede TA; ntreruperea sarcinii cnd nu seamelioreaza sau fenomenele seagraveaza, ori daca se deterioreaza stareafatului.2. n travaliu se administreaza:MgSO4 i.m.;Hidralazin 5 10 mg i.v. dacaTA trece de 160/110mmHg (repetata la 15 20minute la nevoie);Analgezice (Mialgin 50 100 mgrepetat la 3 ore);Scurtarea expulziei prin aplicareade forceps (anestezie locala) Trebuie avuta atentie la posibilulcolaps vasomotor postpartum: la felscaderea TA va fi corelata si cueventuala pierdere sanguina crescuta sinu considerata doar ca o revenire lanormal. Tratamentul curativ Trebuie subliniate trei directiiimportante ale terapeuticii moderne nHTA indusa de sarcina:1. Regimul normosodat , caretrebuie apreciat ca n disgravidiatardiva: aproape toti autorii suntde acord ca regimul desodattrebuie prescris, datoritahiponatremiei relative, a fugiisodiului n spatiul interstitial.2. Prohibitia diureticelor , studiirecente demonstrnd cahipovolemia, hiponatremiaeventuala, hipoperfuzia uteroplacentara sunt accentuate dediuretice. Totusi nu se poatetrece peste experienta clinica,administrarea diureticelor nu seface de rutina n preclampsie - eclampsie, nuexista contraindicatii absolute,fiind permisa si chiar indicatan: edemelegeneralizate sauedeme mari,care nu cedeazala repaus fiinddoar un mijlocde a controlaexceselevolemice;prevenirea sitratamentulinsuficienteicardiacecongestive sauedemului pulmonar;oligurie;-

hipertensiuneesentiala sisarcina.3. Administrarea de hipotensoare ,care se adreseaza vasospasmului,cel mai important factor nhipertensiunea indusa de sarcina.Trebuie avut n vedere a nu sescadea foarte mult sau foarterepede TA, deoarece aceasta poate determina scaderea fluxuluisanguin utero-placentar siconsecutiv suferinta fetala. Cel mai utilizat dar nu singurulantihipertensiv indicat(medicament de electie ntratamentul de scurta durata)este Hidralazina (Hipopresolul)50 100 200 mg/24 h n regimcronic (per os) sau intravenos, 5 10 mg, daca TA trece de160/110 mmHg, repetat la 20minute la nevoie. Amestecullitic, deconexiunea neuro-vegetativa prin cocktail litic(Plegomazin, Fenergan) sunt n prezent abandonate, deoarecesunt greu tolerate si lipsite deeficienta. Neuroleptnalgezia,varianta moderna a acestuicoktail litic prin Droperidol sifentanil, este de asemenea putineficace. Terapia anticonvulsivanta Dupa autorii anglo-saxoni, MgSO4este medicamentul de electie (datoritaeficacitatii sale si mortalitatii neonatalescazute) n profilaxia cazurilor eclamptice, att intravenos ct siintramuscular. Profilactic seadministreaza 5 g i.m., n fiecare fesa la4 ore, iar i.v. 1 2 g /ora.Efectele MgSO4 sunt: anticonvulsivant, probabil prinefect cortical sau blocajneuromuscular;hipotensiv, producndvasodilatatie periferica siscaderea debitului cardiac;diuretic.Hipermagnezinemia, depistat clinic prin disparitia reflexului rotulian, poate produce paralizia respiratorie saumiocardica, medicatia antagonista, naceste situatii, fiind Calciul gluconic i.v.lent 10 ml / 10%. Tratamentul eclampsiei Se va face n sectia ATI sau ncolaborare cu aceasta, n sali izolate, cuminimum de zgomot si lumina. Masurileterapeutice constau n:introducerea unui departator degura, limba mentinndu-se cu o pensa de limba (pericolulsectionarii limbii);dezobstruarea cailor aerienesuperioare prin aspiratie siadministrare de oxigen;prinderea unei vene pentrurecoltarea de snge siadministrarea de medicamente n perfuzie (solutie glucozata 5 %doar pentru a nlocui excretiaurinara); montarea unei sonde urinare permanente pentru monitorizareadiurezei.

Tratamentul medicamentos vizeaza:1. oprirea convulsiilor 2. scaderea TA.1. Pentru oprirea convulsiilor seadministreaza:MgSO4 4 g i.v. n ritm de 1 g /minut urmat imediat de 10 g i.m.(n fiecare fesa);MgSO4 5 g / 4 ore sub controlulROT, respiratiei si diurezei; la24 ore dupa nastere se ntrerupetratamentul.2. Pentru scaderea TA seadministreaza:Hidralazina i.v. 5 10 mg n primele 15 20 minute;Hidergin 1 2 mg /24 ore;MgSO4 (care are si efecthipotensiv);Diuretice n oligurie, insuficientarenala: Furosemid 20 mg i.v. sau pna la 5 6 fiole /24 ore. Conduita obstetricala Nasterea pe cai naturale daca este posibil sau operatia cezariana n caz detravaliu care nu se declanseaza sau nindicatii obstetricale, dar totdeauna nafara convulsiilor sau comei, este conduita acceptata n obstetrica moderna.Aceasta conduita este dictata de faptulca evacuarea uterului amelioreaza stareamaterna, iar pe de alta parte si de pericolul de moarte intrauterina.n practica, prezenta semnelor desuferinta fetala, chiar daca fatul estelipotrofic, constituie un argument pentruo atitudine interventionala, o atitudine denastere prematura, fie prin declansareatravaliului (rar posibil si de multe ori laun fat cu suferinta fetala) fie cel maifrecvent, prin operatie cezariana. CAPITOLUL III PROCES DE NGRIJIRE CAZUL NR. IDate generale: Nume si prenume : D.R. Vrsta : 20 ani Sex

: feminin Stare civila : casatorita Numar copii :0 Ocupatia : profesor de limbaengleza Domiciliu : Piatra Neamt Religie : ortodoxa Nationalitate : romna Limba vorbita : limba romna Nivel de instruire : studii superioare Datele spitalizarii : - data internarii:20.10.1999- data externarii:27.10.1999 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotulntr-un apartament cudoua camere- venitul lunar este de1500000 lei Obisnuinte de viata: - alcool - nu;- cafea - 1 ceasca / zi;- tutun - nu;- nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 34saptamni, Rh+, eclampsie faza deconvulsiiclonice Motivul internarii: -

dispneeHTA (180/140 mmHg), tahicardie100 bat/minutmembrele superioare si inferioarecontractate executnd miscaricaracteristiceedeme Anamneza: AHC - mama hipertensiva 180 /130mmHg, diabeticaAntecedente personale:a fost dispensarizata si ncadratan grupa gravidelor cu ROC (dinluna a VII-a), datorita edemelor si albuminuriei crescute.Dispensarizarea s-a facut dinluna a III-a, dar edemele audevenit mai accentuate din lunaa VII-a, cnd au aparut si HTAsi albuminuria (peste 0,3 g /24ore. A fost diagnosticata cu disgravidie tardivatrisimptomatica .Greutatea = 50 Kgnaltimea = 1,70Menstra la 13 aniNasteri = 0, avorturi = 0Nu a suferit boli infecto-contagioaseTA = 180/140 mmHg, puls = 100 bat /minut, T = 38C Istoricul bolii: Bolnava a fost adusa de urgenta laS.J.N. cu stare generala alterata, cumusculatura destinsa, care apoi s-acontractat brusc cu miscari convulsivesacadate, frecvente, cu o respiratiestertoroasa. Gravida a fost diagnosticata n luna a VII-a cu disgravidietardiva trisimptomatica , fiind inclusa ngrupa gravidelor cu ROC. A fostinternata de urgenta pe sectia Obstetrica efectundu-se tratament curativ. Analize recoltate: ValoriobtinuteValorinormaleSumar urina:glucoza absent,albumina prezentSumar urina:glucoza absent,albumina absent.Sediment: rareleucocite, 1 2hematii, celuleepiteliale, corpicetonici absentiSediment: rareleucocite, 1 2hematii, celuleepiteliale, corpicetonici absentiProteinurie = 6 g /24 hProteinurie = pna la5 g

/24 hHb = 11 g % Hb = 12 - 14 g %L = 4400 / mmL = 4000 - 8000 / mmHt = 38 %Ht = 39 - 51 %Acid uric = 6 mg % Acid uric = 2,4 5,7 mg % Tratament efectuat s-a imobilizat gravida (i s-a pusun departator de gura si o pipaorofaringiana;s-au aspirat secretiile dincavitatea bucala;oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pesonda;

s-a prins linie venoasa, s-amontat sonda urinara;s-au administrat:MgSO4 4g i.v. n ritmde 1 g /minut si 10g i.m.Diazepam 10 mg i.v.Hidralazin 5 10 mg la15 20 minute i.v.Furosemid 1 fiola lainternare si 3 f/24 hHHC 200 mg/24 hAdrenostazin 2f,Etamsilat 2f, Calciugluconic 1f, Furosemid 1f - ntr-o glucoza de 5 %500 mlSer fiziologic 1000ml Analiznd datele prezentateanterior am considerat ca pacientanecesita ngrijiri la nivelulurmatoarelor nevoi fundamentale: 1. Nevoia de a evita pericolele2. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie3. Nevoia de a comunica4. Nevoia de a se misca si avea o buna postura5. Nevoia de a elimina6. Nevoia de a-si mentinetegumentele curate si integre 7. Nevoia de a se alimenta sihidrata8. Nevoia de a-si mentinetemperatura corpului constanta9. Nevoia de a dormi si a seodihni10. Nevoia de a se recrea11. Nevoia de a nvata1. NEVOIA DE A EVITAPERICOLELEProblema1 durereEtiologia stare

convulsiva, sarcina patologicaSimptome convulsii clonice cedeclanseaza contracturimusculare dureroaseProblema2 risc de complicatii siinfectii nosocomialeEtiologia mediu spitalicesc,sarcina, eclampsiaSimptome edeme, pruritObiective: Pacienta sa prezinte odiminuare a dureriiPacienta sa nu devinasursa de infectii nosocomiale. Interventii cu rol propriu am supravegheat atent pacienta,urmarindu-i la intervale regulateTA, pulsul, temperatura sidurerea; am ncercat sa linistesc pacientancercnd sa-i obtin ncrederea nmine si n restul echipeimedicale;am creat un mediu care sa-icreeze pacientei un sentiment desiguranta;am luat masuri de prevenire ainfectiilor nosocomiale;am efectuat masaje ale spatelui,minilor, picioarelor;am educat pacienta sa-siexteriorizeze gndurile,sentimentele, temerile pentru a leconstientiza si a le face fata;am ncercat sa-i explicnecesitatea de a avea ncrederen fortele proprii pentru a puteadepasi momentul;am asigurat lenjerie curata de pat si de corp;am sfatuit pacienta sa evitescarpinatul;pentru prevenirea infectiilor nosocomiale am supravegheatdaca sunt respectate normele deigiena, dezinfectie, dezinsectie,deratizare. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat: 1f Mialgin n dilutie cu10 ml ser fiziologic i.v.Algocalmin 2 f Furosemid 20 mg i.v. EVALUAREn ciuda medicamentelor administrate durerea persista, se observao diminuare temporara a durerii laintervale de 30 minute, dar datoritaconvulsiilor ea persista. n momentulncetarii convulsiilor durerea a diminuatdin

intensitate. Pacienta nu reprezintasursa de infectii nosocomiale.2. NEVOIA DE A RESPIRA sI AAVEAO BUN CIRCULAIEProblema1 circulatie inadecvataEtiologia disgravidie tardivaSimptome HTA, edeme,albuminurieProblema2 dispneeEtiologia stare convulsivaSimptome respiratie stertoroasa,cianozaProblema3 obstructia cailor respiratoriiEtiologia situatia de crizaSimptome respiratie dificila penas, cornaj Obiective: Pacienta sa prezinte ocirculatie adecvata, sa respire liber penas.Pacienta sa nu devinasursa de infectii nosocomiale. Interventii cu rol propriu am nvatat pacienta:sa ntrerupa consumulde cafea;sa aiba o alimentatie bogata n proteine sivitamine (fructe sizarzavaturi proaspete);sa reduca grasimile si NaCl din alimentatie;am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;i-am recomandat pacientei repausla pat n decubit lateral;am sustinut necesitatearespectarii tratamentului prescrisde medic si importantacolaborarii cu echipa medicala;am ndepartat secretiile nazalecu un tampon steril si prinaspirarea acestora; am facut bilantul ingesta-excreta pentru a putea asigura un aporthidric necesar pe 24 ore;am asigurat toaleta riguroasa acavitatii bucale si a caii nazaleaspirnd secretiile si umezindmucoasele;am educat pacienta sa numprastie secretiile nazale. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Hydergine 1 2 mg /24hHidralazin i.v. 5 10mg / 15 20MgSO4 4 g i.v.-

Furosemid 1f HHC 200 mgAerosoli:1 f acetat dehidrocortizon4 6 picaturi de brofimen1 f Miofilin, apadistilataoxigen pe sonda n ritm de2 3 l / minutEVALUAREStarea pacientei se mentine gravan primele 20 minute de la internare. Dupa administrarea tratamentuluimedicamentos si n urma interventiilor cu rol propriu starea pacientei s-ambunatatit. Odata cu ncetareaconvulsiilor dispneea diminua dinintensitate, ajungnd ca dupa crizarespiratia sa se reia normal. Pacienta nua devenit sursa de infectie si nici nu acontactat vreuna.3. NEVOIA DE A COMUNICAProblema1 comunicare ineficace lanivel senzorial si motor Etiologia starea de crizaSimptome anxietate, nelinisteProblema2 comunicare ineficace lanivel afectivEtiologia boalaSimptome percepere inadecvata desineObiective: Pacienta sa fieechilibrata psihic si sa foloseascamijloacele de comunicare adecvate stariisale.Pacienta sa se poataafirma, sa aiba perceptie pozitiva desine. Interventii cu rol propriu am creat un mediu de sigurantacare sa linisteasca pacienta;am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul n care se afla, explicndu-i scopul sinatura interventiilor si ncercndsa-i cstig ncrederea;am familiarizat pacienta cumediul sau ambiant si cucelelalte colege ale sale desalon;am cercetat posibilitatile decomunicare ale pacientei, prezentndu-i toate modalitatilede comunicare;am nvatat-o sa utilizeze acestemoduri de comunicare conform posibilitatilor sale;am pus n valoare capacitatile,talentele si realizarile anterioareale pacientei;i-am dat posibilitatea de a-siexprima nevoile, sentimentele,ideile si dorintele sale;i-am dat posibilitatea de a luasingura decizii;am nvatat pacienta:tehnici de afirmare desine;-

tehnici de comunicare;tehnici de relaxare;am antrenat pacienta n diferiteactivitati, care sa-i deasentimentul de utilitate; am supravegheat permanent pacienta.EVALUAREncepnd cu a III-a zi pacienta sesimte mai bine, au aparut dificultati decomunicare la nivel afectiv, care din pacate s-au mentinut pna n momentulexternarii si dupa.4. NEVOIA DE A SE MIsCAProblema1 postura inadecvataEtiologia stare convulsivaSimptome pozitie patognomonica,opistotonus, torticolisProblema necoordonarea miscarilor Etiologia afectarea SNCSimptome convulsii cloniceObiective: Pacienta sa aiba o pozitie adecvata care sa-i favorizezerespiratia, circulatia sngelui.Pacienta sa fieechilibrata psihic si sa aiba tonusulmuscular adecvat. Interventii cu rol propriu am instalat pacienta n pat,respectndu-i pozitiile anatomiceale diferitelor segmente alecorpului;am ncercat sa-i asigur unconfort ct mai ridicat; datorita dispneei, am ncercat sa-i ridic capul pentru a nufavoriza aspirarea secretiilor;i-am explicat necesitatea de ancerca sa-si corecteze pozitia;am stabilit o comunicareadecvata a pacientei cu echipamedicala pentru a asigura reusitatehnicilor medicale ce vor fiefectuate;am sustinut n fata gravideiimportanta efectuarii exercitiilor fizice;am sfatuit-o sa faca dusuri caldecare sa-i favorizeze circulatia;am efectuat masaj alemembrelor superioare siinferioare. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Diazepam 10 20 mgi.v., apoi n perfuzie100 mg /zi + MgSO4 10g i.m.EVALUAREDupa ncetarea convulsiilor, gravidarevine la o pozitie normala. Tonusulmuscular este afectat dar datorita programului de masaje si exercitii, el revine aproape de normal n momentulexternarii.5. NEVOIA DE A ELIMINAProblema

 eliminare urinarainadecvata calitativ si cantitativEtiologia consum de NaCl ridicatSimptome oligurie, edemeObiective: Pacienta sa fieechilibrata hidro-electrolitic si acido- bazic, sa prezinte un tranzit intestinalfiziologic. Interventii cu rol propriu am facut bilantul ingesta-excreta, pentru a calcula aportul hidricnecesar gravidei pe 24 ore;am cntarit zilnic pacienta;am corectat dezechilibrul hidric, prin cresterea sau scadereaaportului de electroliti n functieionograma serica si uremie;am asigurat o riguroasa igienacorporala a gravidei efectundu-itoaleta pe regiuni;i recomand ca dupa fiecareeliminare trebuie sa fie efectuatatoaleta vulvo-perineala pastrnd oigiena riguroasa a organelor genitale externe;am schimbat lenjeria de pat side corp ori de cte ori a fostnevoie; pentru a stimula eliminarea deurina am pus bazinetul cald sub pacienta sau am lasat apa de larobinet sa curga;am colectat urina emisadestinata diverselor exameneclinice si bacteriologice;am nvatat pacienta sa consumeo alimentatie cu un aport redusde NaCl pentru ca acesta produce retentie de apa. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Furosemid 2 f s-a montat sondavezicalaSer fiziologic 1500 mlGlucoza 5 % 1500 mlEVALUAREDatorita disgravidiei tardiveedemele se mentin. n urma administrariia 2 fiole de Furosemid cantitatea deurina emisa pe 24 ore a crescut de la500 ml la 900 ml, cantitate care acrescut din ziua a II-a de internaredatorita aportului crescut de lichideadministrate.6. NEVOIA DE A-sI MENINETEGUMENTELE sI MUCOASELECURATE sI INTEGRE Problema dificultate de a-si acordangrijiri de igienaEtiologia sarcina, dificultate de

ase deplasaSimptome edeme, aspect nengrijitObiective: Pacienta sa aiba o igienacorespunzatoare. Interventii cu rol propriu am efectuat o riguroasa toaletacorporala a pacientei pe regiunirespectnd pudoarea gravidei prininstalarea unui paravan;am schimbat lenjeria de pat side corp ori de cte ori a fostnevoie;am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;am nvatat-o sa-si schimbe nmod regulat pozitia;am avut grija sa nu se formezecute ale lenjeriei de pat si decorp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor;constientizez pacienta n legaturacu importanta mentinerii curate ategumentelor pentru prevenireambolnavirilor; am educat pacienta privind unregim alimentar adecvat desodat pentru reducerea edemelor.EVALUAREDatorita graviditatii, pacienta sedeplaseaza dificil, acest lucrungreunndu-i posibilitatea de a-siefectua igiena. Pe parcursul sederii nspital am sustinut-o n efectuareatoaletei.n momentul externarii, tegumentelesi mucoasele se prezinta integre, dar edemele se mentin datorita sarcinii.7. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sIHIDRATAProblema alimentatie inadecvatacalitativ si cantitativEtiologia - greataSimptome inapetenta, ingestie dealimente ce nu satisfacnevoile organismuluiObiective: Asigurarea echilibruluinutritional respectnd regimul alimentar. Interventii cu rol propriu am explorat preferintele pacienteiasupra alimentelor permise siinterzise, lasnd-o sa aleagaalimentele preferate conform prescriptiilor medicului;am constientizat pacienta asupraimportantei regimului alimentar; am servit pacienta cu alimentela o temperatura moderata, laore regulate, prezentate atragator;mesele le-am administratfractional n cantitati mici,asigurnd necesarul minim decalorii;-

am sfatuit pacienta sa evitealimentele ce produc gaze sauntrzie tranzitul intestinal;am informat pacienta privindvaloarea nutritiva a alimentelor,a continutului lor n proteine,glucide si lipide;am ncurajat pacienta samannce;am urmarit apetitul, cantitatea sicalitatea alimentelor si lichidelor ingerate. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Vitamina B1, B6, C -1f/ziTorecan 1f/ziSer glucozat 5 % -1500 mlEVALUAREn urma interventiilor efectuate, asupravegherii atente raportul dintre alimentele ingerate si nevoileorganismului s-a echilibrat treptat.Ingerarea alimentelor s-a facut faradificultate.8. NEVOIA DE A-sI MENINETEMPERATURACORPULUI CONSTANTProblema - hipertermieEtiologia sistemul de termoreglareSimptome frison, febra moderata(38C)Obiective: Pacienta sa-si mentinatemperatura corpului n limite normale.Pacienta sa fieechilibrata hidro-electrolitic. Interventii cu rol propriu am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;am nvelit pacienta cu paturi siI-am pus sticle cu apa calda n jur pentru a o ncalzi (frisoane);i-am aplicat comprese cu aparece pe frunte;i-am facut frectie;i-am asigurat pacientei hainelejere care sa-i confere o starede bine; am facut bilantul ingesta-excreta,asigurnd corectarea tulburarilor hidro-electrolitice si a pierderilor de lichide;i-am explicat cu rabdare toatemasurile, interventiile medicale pe care i le-am efectuat si rolullor pentru a obtine si consolidancrederea pacientei n persoanamea.

Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Paracetamol 2 tb /ziPenicilina 2 x1000000 /ziEVALUAREFebra moderata (38C) prezentatala internare si care s-a mentinut n primele 2 zile a nregistrat o ascensiune pna la 38,9C dar a III-a zi a scazut la37,2C, temperatura pe care a avut-o pna la externare.9. NEVOIA DE A DORMI sI A SEODIHNIProblema1 dificultate de a dormisi a se odihniEtiologia sarcina, mediu spitalicescSimptome insomnie, oboseala,iritabilitateProblema2 disconfort Etiologia - sarcinaSimptome indispozitie, iritabilitateObiective: Pacienta sa aiba unsomn corespunzator calitativ si cantitativ.Pacienta sa beneficieze deconfort fizic si psihic. Interventii cu rol propriu am nvatat pacienta sa efectuezetehnici de relaxare, inspiratiiadnci nainte de culcare n fatageamului deschis;i-am aerisit salonul n fiecare zi(dimineata si seara) crend oatmosfera placuta;am oferit pacientei un pahar culapte cald seara nainte deculcare;am discutat cu pacienta pentru adetermina cauzele disconfortului(teama);am ncercat sa nlatur surselecare genereaza starea dedisconfort si iritabilitate a pacientei;am observat si notat atitudinea pacientei;am facilitat contactul cu alte paciente cu afectiuni diferite. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat: Diazepam 1 f searaEVALUAREDin a III-a zi cnd starea pacienteia nceput sa se amelioreze, numarulorelor de somn a crescut, pacientasimtindu-se dimineata odihnita.10. NEVOIA DE A SE RECREAProblema neplacerea de a efectuaactivitati recreativeEtiologia sarcina, anxietateSimptome - tristeteObiective: Pacienta sa prezinte starede buna dispozitie.

Interventii cu rol propriu am explorat gusturile si preferintele pacientei n ceea ce priveste activitatile recreative;am analizat si stabilit dacaacestea sunt n concordanta custarea de spirit si cea fizica a pacientei;am planificat activitati recreativecu pacienta pentru a-i strniinteresul;am asigurat un mediu desiguranta si liniste;am avut grija ca activitatilerecreative sa nu solicite pacienta,sa nu o oboseasca;am urmarit si notat reactiile simanifestarile pacientei cu privire la: starea de tristete sicolaborarea cu celelalte paciente.EVALUAREn ciuda ncercarilor mele de aajuta pacienta sa se recreeze si sancerce sa se desprinda de sentimentulde tristete ce o domina, starea psihica a pacientei se mentine nesatisfacatoaredatorita n mare parte apropieriimomentului nasterii frica denecunoscut.11. NEVOIA DE A NVAProblema cunostinte insuficienteEtiologia lipsa de informare a pacienteiSimptome nesiguranta, frica denecunoscutObiective: Pacienta sa acumulezecunostinte noi. Interventii cu rol propriu am explorat nivelul decunoastere al pacientei privind boala, modul de manifestare,masurile preventive si curative;am identificat manifestarile dedependenta, sursele de dificultate,interactiunile lor cu alte nevoi;am stimulat dorinta decunoastere a pacientei,stimulndu-i interesul; am motivat importantaacumularii de noi cunostinte;am organizat activitati educativefolosind urmatoarele metode:expunerea, conversatia,demonstratiaam verificat daca pacienta anteles corect mesajul pe care l-am transmis si daca l-a nsusitcorect.EVALUAREPacienta se dovedeste a fi foarteinteresata de informatiile prezentate sireceptiva. Evaluare finala Pacienta D.R., internata n sectiaObstetrica pentru starea generala alteratan care se afla: disgravidie tardivatrisimptomatica. Dupa 6 zile de internare,diagnosticata cu

eclampsie - faza deconvulsii clonice, gratie tratamentuluicorect si rapid a fost externata ntr-ostare ameliorata.La externare, starea pacientei estesatisfacatoare dar mentinndu-se sub ostricta supraveghere.Se mentine disgravidia tardivatrisimptomatica: HTA, edeme,albuminurie. Nevoi fundamentale nesatisfacute: 1. Nevoia de a avea o bunacirculatie si respirati2. Nevoia de a evita pericolele3. Nevoia de a avea tegumente simucoase integre4. Nevoia de a se dormi si odihni5. Nevoia de a se misca PROCES DE NGRIJIRE CAZUL NR. IIDate generale: Nume si prenume : P.V. Vrsta : 30 ani Sex : feminin Stare civila : casatorita Numar copii :1 Ocupatia : casnica Domiciliu : Roznov Religie : ortodoxa Nationalitate

: romna Limba vorbita : limba romna Nivel de instruire : studii medii Datele spitalizarii : - data internarii:2.04.2000- data externarii:8.04.2000 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotulsi copilul ntr-o casacu trei camere- sotul este sofer auto Obisnuinte de viata: - alcool - nu;- cafea - 1 ceasca / zi;- tutun - 4 tigari /zi;- nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 32saptamni, Rh+, preeclampsie anemiesecundara Motivul internarii: cefalee intensadureri epigastricevarsaturiametelitulburari senzoriale: acufene,diplopie Anamneza: AHC - nesemnificativeAntecedente personale:a suferit apendicectomie la 12aniNasteri = 1, avorturi = 2,Menstra la 14 aniTA = 160/110 mmHg, puls = 120 bat /minutGreutatea = 50 Kg-

naltimea = 1,75A fost diagnosticata cu anemie secundara din luna a VII-a de sarcina, gravida a fostdispensarizata din luna a III-a, desarcina, iar din luna a VII-a, cudiagnosticul disgravidie tardivatrisimptomatica - SVR fiindncadrata n grupa gravidelor cuROC. Istoricul bolii: Bolnava a fost adusa de urgenta laS.J.N. persistnd o stare generalaalterata, cu semne ce indica intrarea ncriza preeclamptica. Datorita posibilitatiimari de aparitie a eclampsiei, gravida afost internata de urgenta pe sectiaObstetrica efectundu-se tratamentcurativ. Analize recoltate: ValoriobtinuteValorinormaleSumar urina:glucoza absent,albumina prezentSumar urina:glucoza absent,albumina absent.Proteinurie = 6 g /24 hProteinurie = pna la5 g /24 hHb = 11 g % Hb = 12 - 14 g %L = 3000 / mmL = 4000 - 8000 /mmHt = 39 %Ht = 39 - 51 % Tratament efectuat oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pesonda;

s-a prins linie venoasa, s-amontat sonda urinara;s-au administrat:Adrenostazin 2f,Etamsilat 2f, Calciugluconic 1f,Diazepam 10 mg i.v.Hidralazin 5 10 mg la15 20 minute i.v.-

Furosemid 1 fiola lainternare si 3 f/24 hFurosemid 1f - ntr-oglucoza de 5 % 500 mlSer fiziologic 1000ml Analiznd datele prezentateanterior am considerat ca pacientanecesita ngrijiri la nivelulurmatoarelor nevoi fundamentale: 1. Nevoia de a evita pericolele2. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie3. Nevoia de a elimina4. Nevoia de a-si mentinetegumentele curate si integre5. Nevoia de a comunica6. Nevoia de a se misca si avea o buna postura7. Nevoia de a dormi si a seodihni 8. Nevoia de a se alimenta sihidrata9. Nevoia de a se recrea10. Nevoia de a nvata1. NEVOIA DE A EVITAPERICOLELEProblema1 durereEtiologia stare de crizaSimptome cefalee intensa, dureriepigastriceProblema2 risc de complicatii siinfectii nosocomialeEtiologia afectiunea de baza,mediu spitalicescSimptome edeme, tegumente simucoase pigmentate desarcina pruritObiective: Pacienta sa prezinte odiminuare a durerii si sa fie echilibratafizic si psihic.Pacienta sa nu devinasursa de infectii nosocomiale. Interventii cu rol propriu am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;am ncercat sa linistesc pacientancercnd sa-i obtin ncrederea n mine si n restul echipeimedicale;am aplicat comprese reci pefrunte si punga cu gheata peregiunea epigastrica;am sfatuit pacienta sa adopte o pozitie confortabila, care sa-inlature durerea;i-am explicat tehnicile care vor fi aplicate;am instalat pacienta ntr-orezerva datorita pericoluluitransmiterii infectiilor - areimunitate scazuta;am supravegheat atent pacienta,urmarindu-i la intervale regulateTA, pulsul, temperatura sidurerea;am asigurat lenjerie curata de pat si de corp;am sfatuit pacienta sa evitescarpinatul;pentru prevenirea infectiilor nosocomiale am supravegheatdaca sunt respectate normele deigiena, dezinfectie, dezinsectie,deratizare;-

am nvatat pacienta safoloseasca mijloace deautoaparare, sa pastreze tegumentele si mucoasele nstare perfecta de curatenie, saevite scarpinatul. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Ser fiziologic 1500 mlGlucoza 5 % 1500 mlAlgocalmin 2 f Adrenostazin 1 f EVALUAREn urma medicatiei administratedurerea a diminuat din intensitate.Tegumentele si mucoasele sunt datoritagraviditatii patologice pigmentate desarcina, dar nu reprezinta sursa deinfectii nosocomiale.Pacienta este echilibrata psihic.2. NEVOIA DE A RESPIRA sI AAVEAO BUN CIRCULAIEProblema1 circulatie inadecvataEtiologia disgravidie tardivaSimptome HTA, tahicardieProblema2 dificultate n a respiraEtiologia proces inflamator Simptome dispneeObiective: Pacienta sa prezinte ocirculatie adecvata.Pacienta sa prezinte o buna respiratie. Combaterea edemelor. Interventii cu rol propriu am masat pacienta pe membrelesuperioare si inferioare;am ridicat temperatura n salon,am ncalzit pacienta nvelind-ocu paturi;am sfatuit pacienta asupraregimului de viata, insistndasupra importantei repausuluifizic, a dozarii efortului, arespectarii unei alimentatiiadecvate starii sale;am supravegheat permanent TA, puls, temperatura, durere,caracterele lor;am monitorizat functiile vitale;i-am recomandat pacientei repausla pat;am umezit aerul din ncapere cuapa alcoolizata;am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;am nvatat pacienta sa efectuezeexercitii respiratorii seara sau decte ori a fost nevoie; -

am redus la maximum efortulfizic prin deservirea la pat a pacientei, pentru a-i conservaenergia. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Hidralazin i.v. 100 mg /ziFurosemid 1f Aerosoli:1 f acetat dehidrocortizon4 6 picaturi de brofimen1 f Miofilin, apadistilataoxigen pe sonda n ritm de2 3 l / minutHHC 200 mg.EVALUAREn urma repausului prelungit la pat,a interventiilor acordate, edemele au maidiminuat. Respiratia s-a mai mbunatatitdar TA se mentine ridicata peste valorinormale.3. NEVOIA DE A ELIMINAProblema1 varsaturiEtiologia sarcina patologicaSimptome varsaturi aproape ncantitate moderata Problema2 constipatieEtiologia alimentatie inadecvataSimptome scaune rare la 2 4 zile,tenesme, ileusObiective: Pacienta sa nu mai prezinte varsaturi si sa aiba o stare de bine fizic si psihic.Pacienta sa prezinte untranzit intestinal fiziologic. Interventii cu rol propriu am ajutat pacienta sa-si mentinategumentele si mucoasele curate;am schimbat lenjeria de pat side corp pentru a nlatura mirosulneplacut;n timpul varsaturii am asezat pacienta n decubit dorsal cucapul ntr-o parte sau semiseznd;i-am oferit un pahar cu apa pentru a-si clati gura dupaeliminarea varsaturii; am efectuat toaleta cavitatii bucale;am facut bilantul ingesta-excreta, pentru a calcula aportul hidricnecesar gravidei pe 24 ore;am monitorizat functiile vitale;am cntarit zilnic pacienta;-

pentru combaterea constipatieiam sfatuit pacienta sa bea dimineata ceai caldut, saconsume alimente bogate nreziduuri;am stabilit cu pacienta un program de eliminare;am respectat pudoarea pacientei protejnd-o cu un paravan;i recomand ca dupa fiecareeliminare trebuie sa fie efectuatatoaleta vulvo-perineala pastrnd oigiena riguroasa a organelor genitale externe;am urmarit si notat n FOconsistenta si frecventa scaunelor. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:supozitoare cu glicerina2 /ziPlegomazin 1 f s-a efectuat clismaevacuatoareEVALUAREVarsaturile s-au mentinut n primele2 zile, fiind apoase si n cantitateneadecvata, dar n urma tratamentuluiefectuat au ncetat.Materiile fecale au lipsit n primele3 4 zile, dar n urma clismei pacienta aavut scaun la 1 2 zile de consistentanormala. 4. NEVOIA DE A-sI MENINETEGUMENTELE sI MUCOASELECURATE sI INTEGREProblema1 alterarea tegumentelor si mucoaselor Etiologia dificultate de a sedeplasaSimptome edemeProblema2 carente de igienaEtiologia lipsa de cunostinteSimptome unghii netaiate, halenafetidaObiective: Pacienta sa nu devinasursa de infectii nosocomialePacienta sa aiba o igienacorespunzatoare. Interventii cu rol propriu am explicat pacientei necesitatea pastrarii unei bune stari generale a unei stari de sanatate;am nvatat-o sa-si efectuezetoaleta pe regiuni;am schimbat lenjeria de pat side corp ori de cte ori a fostnevoie;am educat pacienta privind unregim alimentar adecvat desodat pentru reducerea edemelor.am ajutat pacienta sa-si taieunghiile, sa le curete; -

constientizez pacienta n legaturacu importanta mentinerii curate ategumentelor pentru prevenireambolnavirilor.EVALUAREn ciuda ngrijirilor acordateedemele datorate SUR se mentin, dar carentele de igiena au fost nlaturate, pacienta nsusindu-si corect tehnicile deefectuare a igienei corporale.5. NEVOIA DE A COMUNICAProblema1 comunicare ineficace lanivel senzorial si motor Etiologia starea de crizaSimptome acufene, diplopieProblema2 comunicare ineficace lanivel afectivEtiologia insuficienta cunoastere desine si a boliiSimptome percepere inadecvata desineObiective: Pacienta sa fieechilibrata psihic si sa foloseascamijloacele de comunicare adecvate stariisale.Pacienta sa se poataafirma, sa aiba perceptie pozitiva desine. Interventii cu rol propriu am linistit pacienta cu privire la boala sa si la stadiul n care se afla, explicndu-i scopul sinatura interventiilor si ncercndsa-i cstig ncrederea;am familiarizat pacienta cumediul sau ambiant si cucelelalte colege ale sale desalon;am cercetat posibilitatile decomunicare ale pacientei, prezentndu-i toate modalitatilede comunicare;am nvatat-o sa utilizeze acestemoduri de comunicare conform posibilitatilor sale;am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C;am pus n valoare capacitatile,talentele si realizarile anterioareale pacientei;i-am dat posibilitatea de a luasingura decizii;am nvatat pacienta:tehnici de afirmare desine;tehnici de comunicare;tehnici de relaxare;am ajutat pacienta sa-siidentifice posibilitatile de a asculta, de a schimba idei cualtii, de a avea legaturisemnificative.EVALUAREAm suplinit zilnic pacienta nsatisfacerea nevoilor afectate, iar dupaiesirea din criza aceste simptome dispar, pacienta prezentnd o comunicareadecvata senzoro-motor.6. NEVOIA DE A SE MIsCAProblema1 imobilitateEtiologia sarcina, durereSimptome oboseala, nelinisteProblema2 dificultate de a semisca si a-si mentine o buna posturaEtiologia circulatie inadecvata,slabiciune, obosealaSimptome restrictia mobilitatiiObiective: Pacienta sa aiba tonusulmuscular si forta musculara pastrata.Pacienta sa-si mentinaintegritatea tegumentelor si a activitatiiarticulare.

Interventii cu rol propriu am stabilit un program deexercitii n functie de starea pacientei, nvatnd-o sa executegimnastica; am redat ncrederea pacientei caimobilitatea sa e o staretrecatoare si ca si va revenidupa nastere;am suplinit pacienta nsatisfacerea nevoilor sale,servind-o la pat cu celenecesare;am schimbat pozitia pacientei lafiecare 2 ore;am efectuat masaj alemembrelor superioare siinferioare;am nvatat pacienta sa efectuezeexercitii pasive la fiecare 2 ore;datorita dispneei, am ncercat sa-i ridic capul pentru a nufavoriza aspirarea secretiilor;am asigurat lenjerie curata de pat si de corp;am nlaturat resturile alimentareramase n pat, prevenind astfelescarele.EVALUAREAmplitudinea miscarilor: initial aufost reduse, treptat s-au n modfiziologic. Datorita sarcinii avansate si aedemelor prezente deplasarea seefectueaza cu dificultate. Echilibrul nstarea de criza a predominat o usoara stare de oboseala, slabiciune dar care adisparut odata cu instalarea programuluide repaus la pat.7. NEVOIA DE A DORMI sI A SEODIHNIProblema dificultate de a dormi sia se odihniEtiologia anxietate, durereSimptome lipsa partiala asomnului noapteaObiective: Pacienta sa aiba unsomn corespunzator calitativ si cantitativ. Interventii cu rol propriu am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;nu am permis vizitele de lungadurata;am solicitat familia, prietenii pentru a o sustine pe planmoral;am nvatat pacienta sa efectuezetehnici de relaxare, inspiratiiadnci nainte de culcare n fatageamului deschis;am oferit pacientei un pahar culapte cald seara nainte deculcare; -

am evitat zgomotul n timpulinterventiilor facute celorlalte bolnave;am urmarit somnul pacientei sistarea ei la trezirea din somnaducndu-i la cunostintamedicului rezultatele obtinute. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Diazepam 1 f searaFenobarbital 1 f searaEVALUARE Durata somnului pacienta prezintao stare de veghe prelungita pna lainstalarea somnului astfel nct durata luieste de 4 6 ore. Calitatea somnului somn linistit,odihnitor. n urma interventiilor, problemele de la aceasta nevoie au fostmbunatatite, avnd un rezultat pozitivasupra pacientei.8. NEVOIA DE A SE ALIMENTA sIHIDRATAProblema alimentatie inadecvatacalitativ si cantitativEtiologia inapetenta, greataSimptome ingestie de alimentecare nu satisfac nevoileorganismului Obiective: Pacienta sa se alimentezecorespunzator calitativ si cantitativ si sarespectnd regimul alimentar. Interventii cu rol propriu am explorat preferintele pacienteiasupra alimentelor permise siinterzise, lasnd-o sa aleagaalimentele preferate conform prescriptiilor medicului;i-am adus la cunostinta regimulalimentar permis;am constientizat pacienta asupraimportantei regimului alimentar;am servit pacienta cu alimentela o temperatura moderata, laore regulate, prezentate atragator;mesele le-am administratfractional n cantitati mici,asigurnd necesarul minim decalorii;am sfatuit pacienta sa evitealimentele ce produc gaze sauntrzie tranzitul intestinal;am informat pacienta privindvaloarea nutritiva a alimentelor,a continutului lor n proteine,glucide si lipide;-

am urmarit apetitul, cantitatea sicalitatea alimentelor si lichidelor ingerate. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Torecan 1f/ziVitamina B1, B6, C -1f/ziSer glucozat 5 % -1500 mlSer fiziologic 1500 mlEVALUAREn urma interventiilor efectuate, asupravegherii atente raportul dintrealimentele ingerate si nevoileorganismului s-a echilibrat treptat.9. NEVOIA DE A SE RECREAProblema dezinteres de a efectuaactivitati recreativeEtiologia anxietate, stare depresivaSimptome neparticipare la activitatirecreativeObiective: Pacienta sa desfasoareactivitati recreative adaptate posibilitatilor sale. Interventii cu rol propriu am explorat gusturile si preferintele pacientei n ceea ce priveste activitatile recreative;am planificat activitati recreativecu pacienta;am analizat si stabilit dacaacestea sunt n concordanta cu starea de spirit si cea fizica a pacientei;am avut grija ca activitatilerecreative sa nu solicite pacienta,sa nu o oboseasca;i-am recomandat plimbari n aer liber pentru a se bine dispune;am observat si notat oriceschimbare n comportamentul pacientei (depresie, satisfactie).EVALUARELa externare pacienta utilizeaza lamaxim capacitatile proprii de a sedestinde chiar daca n primele 4 zile deinternare, ea nu a prezentat nici uninteres pentru a se recrea.10. NEVOIA DE A NVAProblema dezinteres de a nvata sidescoperiEtiologia lipsa de motivatieSimptome insuficienta cunoastere a bolii, a masurilor de prevenire, atratamentului medical, aregimului dietetic, asatisfacerii nevoilor saleObiective: Pacienta sa acumulezecunostinte noi. Interventii cu rol propriu i-am dat explicatii privind boalasi tratamentul medical, ngrijirile necesare, masurile preventive,regimul dietetic;-

am explorat nivelul decunoastere al pacientei privind boala, modul de manifestare,masurile preventive si curative;am stimulat dorinta decunoastere a pacientei;am constientizat pacienta asupra propriei responsabilitati privindsanatatea;am verificat daca pacienta anteles corect mesajul pe care l-am transmis si daca l-a nsusitcorect;am identificat obiceiurile sideprinderile gresite ale pacienteisi le-am corectat pe celedaunatoare sanatatii;i-am explicat importantaregimului dietetic.EVALUAREPacienta cunoaste notiunileelementare despre boala sa si cauta sase informeze n continuare. Evaluare finala Pacienta P.O., internata de urgentan sectia Obstetrica cu diagnosticul preeclampsie , a fost externata dupa 7 zilede tratament si supraveghere atenta. TA a revenit la valori mai scazute: 145/95mmHg, pulsul 82 bat/minut, temperatura36,8C si 17 resp/minut. Respiratia estegreoaie datorita sarcinii, efortului pecare-l face.La externare, gravida prezintaurmatoarele nevoi nesatisfacute:1. Nevoia de a avea o bunacirculatie si respirati2. Nevoia de a se misca3. Nevoia de a evita pericolele4. Nevoia de a avea tegumente simucoase integre PROCES DE NGRIJIRE CAZUL NR. IIIDate generale: Nume si prenume : G.M. Vrsta : 36 ani Sex : feminin Stare civila : casatorita Numar copii

:2 Ocupatia : economista Domiciliu : Piatra Neamt Religie : ortodoxa Nationalitate : romna Limba vorbita : limba romna Nivel de instruire : studii superioare Datele spitalizarii : - data internarii:10.04.2000 - data externarii:17.04.2000 Resursele bolnavei: - locuieste cu sotulsi copii ntr-unapartament cu patrucamere- venitul lunar este de3000000 lei Obisnuinte de viata: - alimentatia - bogata n sare;- alcool - nu;- cafea - nu;- somn - 3 4 ore;- tutun - nu;- nu consuma droguri. Diagnostic la internare: sarcina 33saptamni, Rh+, eclampsie fazacomatoasa Motivul internarii: gravida inconstientalipsa totala a sensibilitatii-

fata cianozata, congestionatapupile midriatice, reflex corneanabolitreflexe tendinoase aboliterespiratie stertoroasamusculatura relaxata, flasca Anamneza: AHC - nesemnificativeAntecedente personale:gravida dispensarizata din luna aIV-a, a prezenta edeme si HTA pe tot parcursul sarcinii, pnaacum fiind ncadrata n grupagravidelor cu ROC si supusaunui riguros control sisupravegheata atent. A mai fostdiagnosticata cu anemiesecundara, pentru care a facuttratament.Greutatea = 70 Kgnaltimea = 1,60Menstra la 14 aniNasteri = 2, avorturi = 1Nu a suferit boli infecto-contagioaseTA = 160/110 mmHg, puls = 110 bat /minut, T = 36,8C Istoricul bolii: Bolnava a fost adusa de urgenta laS.J.N. n stare de coma cu pupilemidriatice, fara reflex cornean, farareflexe tendinoase, cu musculatura flasca,relaxata. Datorita starii grave a pacienteis-a decis internarea pe sectia ATI, undei s-au acordat urmatoarele ngrijiri:a fost monitorizata urmarindu-seTA, puls, respiratie; s-a montat sonda vezicala pentruurmarirea diurezei;s-a montat linie venoasa cu: Ser glucozat 500 ml, Etamsilat 2f,Adrenostazin 2f, Vitamina C 5 ml1f, Vitamina B1 100 mg 1f,Vitamina B6 250 mg 1f Analize recoltate: ValoriobtinuteValorinormaleSumar urina:glucoza absent,albumina prezentSumar urina:glucoza absent,albumina absent.Proteinurie = 4 g /24 hProteinurie = pna la5 g /24 hHb = 7,5 g % Hb = 12 - 14 g %L = 3500 / mmL = 4000 - 8000 /mmHt = 35 %Ht = 39 - 51 %Tr = 160000 /mm desngeTr = 150000 - 400000/mm de snge

Tratament efectuat oxigenoterapie 2 - 3 l / minut pesonda;s-au administrat:MgSO4 4g i.v. n ritmde 1 g /minut si 10g i.m.Diazepam 10 mg i.v.Hidralazin 5 10 mg la15 20 minute i.v.

Furosemid 1 fiola lainternare si 3 f/24 hSer glucozat 1500 ml,Calciu gluconic 1f Analiznd datele prezentateanterior am considerat ca pacientanecesita ngrijiri la nivelulurmatoarelor nevoi fundamentale: 1. Nevoia de a comunica2. Nevoia de a se misca si avea o buna postura3. Nevoia de a respira si avea o buna circulatie4. Nevoia de a elimina5. Nevoia de a-si mentinetegumentele curate si integre6. Nevoia de a evita pericolele7. Nevoia de a nvata1. NEVOIA DE A COMUNICAProblema1 comunicare ineficace lanivel senzorial si motor Etiologia comaSimptome gravida inconstientareflex cornean abolitlipsa totala asensibilitatiiProblema2 comunicare ineficace lanivel intelectualEtiologia comaSimptome pacienta inconstienta Obiective: Pacienta sa devinaconstienta si sa poata comunica eficacela nivel senzoromotor n functie de posibilitati.Pacienta sa comuniceadecvat la nivel intelectual, fiindorientata temporo-spatial. Interventii cu rol propriu am creat un mediu de sigurantacare sa linisteasca pacienta;-

am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;am monitorizat pacienta,supraveghind la intervale regulatede timp TA, puls, respiratia;am ncercat sa suplinesc nevoiledeficitare ale pacienteiasigurndu-i o toaleta riguroasa acorpului, lenjerie curata de pat side corp;am efectuat masaje ale spatelui,minilor, picioarelor;desi nu era constienta am purtatdiscutii cu ea pentru a-mi auziglasul si a se simti n siguranta;am mentinut si continuatmasurile aplicate mai sus. EVALUAREn ciuda ngrijirilor primite datfiind starea grava, pacienta inconstienta,fara reflexe: tendinoase, cornean, nu amai putut reveni la starea de constientasi implicit nu a mai putut comunicaadecvat la nivel senzoro-motor siintelectual.2. NEVOIA DE A SE MIsCAProblema dificultate n a se miscaEtiologia comaSimptome musculatura flasca,relaxata- reflexe tendinoaseaboliteObiective: Pacienta sa se poatamisca n mod adecvat, pastrndu-si fortamusculara si tonusul muscular. Interventii cu rol propriu am asigurat o pozitie adecvata pacientei, conform cu starea sa:decubit dorsal care sa permitamonitorizarea functiilor salevegetative;am avut grija sa nu se formezecute ale lenjeriei de pat si decorp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor;am nvatat-o sa-si schimbe nmod regulat pozitia; am asigurat lenjerie curata de pat si de corp;am efectuat masaj alemembrelor superioare siinferioare;am urmarit permanent reflexeletendinoase, precum si stareamusculaturii;am efectuat toaleta tegumentelor si mucoaselor de cte ori a fostnevoie, mentinndu-le ntr-o stareacceptabila. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Diazepam 10 20 mgi.v., apoi n perfuzie100 mg /zi + MgSO4 10g

i.m.EVALUAREStarea alterata a tegumentelor musculatura flasca, precum si lipsareflexelor tendinoase s-a mentinut, pacienta decednd.3. NEVOIA DE A RESPIRA sI AAVEAO BUN CIRCULAIEProblema1 dificultate de a respiraliber pe nasEtiologia stare de coma Simptome respiratie stertoroasa,dispneeProblema2 circulatie inadecvataEtiologia disgravidieSimptome HTA, tahicardieObiective: Pacienta sa respire liber pe nas.Pacienta sa prezinte ocirculatie adecvata. Interventii cu rol propriu am ndepartat secretiile nazalecu un tampon steril si prinaspirarea acestora, asigurnd permeabilitatea cailor respiratorii;am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;am facut bilantul ingesta-excreta;am asigurat o pozitiesemiseznd, pentru a favorizarespiratia;am efectuat exercitii pasive,masaje ale membrelor inferioaresi superioare pentru a favorizacirculatia;am interzis vizitatorilor prezentan salon; am crescut concentratia noxigen a aerului inspirat, pentrua influenta frecventa pulsului;am crescut putin temperatura nsalon pentru a determinavasodilatatia si aceasta sa ducala o scadere a TA. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Hidralazin i.v. 5 10mg / 15 20Furosemid 1f HHC 200 mgAerosoli:1 f acetat dehidrocortizon4 6 picaturi de brofimen-

1 f Miofilin, apadistilataoxigen pe sonda n ritm de2 3 l / minutEVALUARERespiratia a continuat sa seefectueze dificil pe nas, dispnee, iar HTA si tahicardia s-a mentinut fara sanregistreze scaderi importante: TA =155/100, puls = 110 bat/minut, frecventarespiratorie = 23 resp/minut. 4. NEVOIA DE A ELIMINAProblema1 constipatieEtiologia diminuarea peristaltismului intestinalSimptome scaune rare la 2 4 zile,tenesme, fecalomProblema2 diaforezaEtiologia pierderea de calduraSimptome transpiratii abundente600 ml /24 h, tegumenteumedeObiective: Pacienta sa prezinte untranzit intestinal fiziologic.Pacienta sa aiba o stare de bine,de confort fizic. Interventii cu rol propriu am facut zilnic bilantul ingesta-excreta, calculnd pierderilehidrice ale gravidei;am asigurat aportul hidricnecesar pe 24 h;am efectuat exercitii pasive,masaje ale membrelor inferioaresi superioare pentru a favorizacirculatia;am asigurat o riguroasa igienacorporala a gravidei efectundu-itoaleta pe regiuni;am schimbat lenjeria de pat side corp ori de cte ori a fostnevoie; atunci cnd am facut toaletaanusului, l-am dezinfectat cuacid boric 2 3 %;am monitorizat functiile vitale sivegetative si le-am notat n FO;am mentinut zilnic tegumentele pacientei curate si uscate;am spalat tegumentele de cteori a fost nevoie;am ajutat pacienta sa se speledat fiind starea sa comatoasa,am efectuat toaleta corpului peregiuni. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:supozitoare cu glicerina2 /zis-a efectuat clismaevacuatoareEVALUAREScaunele pacientei se mentin rare:unul la 2 3 zile de consistenta normala.Transpiratia abundenta de 600 ml/zi anceput sa scada la 300 ml/zimentinndu-se constanta datorita pierderilor de caldura.5. NEVOIA DE A-sI

MENINETEGUMENTELE sI MUCOASELECURATE sI INTEGRE Problema atingerea integritatiitegumentelor Etiologia incapacitate de a semiscaSimptome musculatura relaxata,flasca, tegumente umedeObiective: Pacienta sa prezintetegumente si mucoase integre. Interventii cu rol propriu am facut zilnic bilantul ingesta-excreta, calculnd pierderilehidrice ale gravidei;am asigurat aportul hidricnecesar pe 24 h;am cerat un mediu ambiant,linistitor: salon aerisit, faracurenti de aer, temperaturaoptima de 18 - 20C, umiditatede 60X, care sa o linisteasca sisa o ncurajeze;am efectuat o riguroasa toaletacorporala a pacientei pe regiunirespectnd pudoarea gravidei prininstalarea unui paravan;am schimbat lenjeria de pat side corp ori de cte ori a fostnevoie;am avut grija sa nu se formezecute ale lenjeriei de pat si decorp sub pacienta, cute care ar favoriza aparitia escarelor; am schimbat pozitia pacientei lafiecare 2 ore;am masat regiunile cu proeminente osoase;am asezat pacienta ntr-o pozitieadecvata care sa-i favorizezerespiratia si circulatia semiseznd.EVALUAREMusculatura se mentine relaxata siflaxa fiind n continuare inconstienta nstare de coma. ngrijirile acordate ducnsa la prevenirea escarelor si lanrautatirea starii tegumentelor.6. NEVOIA DE A EVITAPERICOLELEProblema probabilitatea atingeriiintegritatii psihiceEtiologia stare de comaSimptome HTA, tahicardie,transpiratii, lipsa deraspunsObiective: Pacienta sa fieechilibrata psihic. Interventii cu rol propriu am creat un mediu care sa-icreeze pacientei un sentiment desiguranta;am asigurat un mediu de protectie psihica, adecvat starii de boala a pacientei, prinnlaturarea excitantilor psihici;am ajutat si suplinit pacienta nsatisfacerea nevoilor organismului;am folosit metode de relaxare pasiva: meloterapie, masaj;-

am aplicat masuri de prevenirea complicatiilor septice. Interventii cu rol delegat la indicatia medicului amadministrat:Oxacilina 3 g /24 oreGentamicina 2f EVALUAREPentru ca se afla n continuare ncoma pacienta nu poate fi examinata pentru a stabili gradul integritatii psihice.7. NEVOIA DE A NVAProblema lipsa de cunostinteEtiologia dezinteresSimptome cunostinte putine despre boalaObiective: Pacienta sa acumulezecunostinte noi. Interventii cu rol propriu am explorat nivelul decunoastere al pacientei privind boala, modul de manifestare,masurile preventive si curative; am discutat cu familia ei despredorintele, sentimentele si ideileei;am identificat manifestarile dedependenta, sursele lor dedificultate, interactiunile lor cualte nevoi;am organizat activitati educative,folosind metode de nvatamntcunoscute: expunerea, conversatia,demonstratia. Evaluare finala Pacienta G.M., n vrsta de 36 ani,adusa cu o zi n urma la SJN deurgenta n coma, diagnosticata pe sectiaATI cu eclampsie - faza comatoasa , adecedat la ora 10, dupa o evolutiedefavorabila. Pe tot timpul sederii salen spital sectia ATI starea generala a pacientei a fost grava: tahicardie, HTA,dispnee, lipsa reflexelor (tendinoase,cornean), pacienta inconstienta,musculatura relaxata, flasca.Toate masurile de ngrijire luate de personalul medical al sectiei au fost nzadar, pacienta decednd. CAPITOLUL IV TEHNICI UTILIZATE NPROCESUL DE NURSING 1. INJECIA INTRAMUSCULAR

Locul injectiei l constituiemuschii voluminosi, lipsiti detrunchiuri importante de vase si nervi,a caror lezare ar putea provocaaccidente. n muschi se evita lezareanervului sciatic:cadranul superoextern fesier -rezulta din ntretaierea unei liniiorizontale, care trece prinmarginea superioara a mareluitrohanter, pna deasupra santuluiinterfesier, cu alta verticala perpendiculara pe mijlocul celeiorizontale;- cnd pacientul e culcat, se cautaca repere punctele Smirnov siBarthelmy ( punctul Smirnov la unlat de deget deasupra si napoiamarelui trohanter; punctul Bartelmyeste situat la unirea treimiiexterne cu cele doua treimiinterne a unei linii care unestesplina iliaca anterosuperioara cuextremitatea santului interfesier );- cnd pacientul este n pozitieseznd, injectia se poate face petoata regiunea fesiera, deasupraliniei de sprijin. Materiale necesare: - ace si siringi sterile; - tampoane sterile de vata si tifon;- solutie dezinfectanta si alcool;- pile pentru deschiderea fiolelor;- medicamentul de administrat;- tavita renala. Pregatirea psihica a bolnavului - se informeaza privind scopul silocul injectiei si eventualelereactii pe care le va prezenta ntimpul injectiei. Pregatirea fizica - se aseaza n pozitie confortabila -decubit ventral;- se dezbraca regiunea. Tehnica - asistenta si spala minile,ncarca siringa, dezinfecteaza loculinjectiei;- se ntinde pielea ntre indexulsi policele minii stngi si senteapa perpendicular pielea curapiditate si siguranta, cu aculmontat la seringa;- se verifica pozitia acului prinaspiratie, se injecteaza lent solutia;se retrage brusc acul cu seringa sise dezinfecteaza locul; - se maseaza usor locul injectiei pentru a activa circulatia,favoriznd resorbtia;- bolnavul se aseaza n pozitiecomoda, ramnnd n repaus fizic5-10 minute;- reorganizarea locului de munca. Accidente si incidente: - durere vie, prin atingereanervului sciatic; - paralizia prin lezareanervului sciatic;hematom prin lezarea unuivas;- ruperea acului;- supuratie aseptica;- embolie, prin injectareaaccidentala ntr-un vas asolutiilor uleioase.

2. INJECIA INTRAVENOASMateriale necesare: - ace si seringi sterile;- tampoane de vata;- garou;- musama, aleza;- tavita renala;- solutie de injectat. Pregatirea psihica a pacientului: - i se explica n ce consta tehnicasi eventualele reactii adverse ce le poate prezenta n timpulinjectiei. Pregatirea fizica: - se aseaza bolnavul n pozitieconfortabila;- se dezbraca regiunea. Tehnica: - spalare pe mini cu apa si sapun;- asistenta ncarca seringa apoimonteaza garoul cu 10 cmdeasupra plicii cotului;- se dezinfecteaza zona prin miscarilongitudinale cu tamponul;se fixeaza vena astfel: policelese plaseaza sub locul punctiei la4-5 cm efectund o compresiune petesuturi si tractionarea lor n jos;- se introduce acul pe directiafluxului sanguin;- se perforeaza tegumentele oblicapoi se introduce acul usor de-alungul peretelui venos ctivamm, apoi se patrunde n lumenulvenos naintnd longitudinal 1-3 cmcu grija pentru a nu perfora peretele posterior al venei;- punctia se face cu acul la seringa; - dupa ce se intra n vena sedesface garoul si se injecteaza nvena medicamentul;tamponul mbibat n alcool se plaseaza pe vena punctionatachiar n locul punctiei, apasnd cuo miscare brusca se scoate acul;- se mentine tamponul comprimat1-3 minute. Accidente si incidente: - injectarea paravenoasa;- perforarea venei, formarea dehematom;- durerea pe traiectul venei sedatoreaza unei substante iritantecare se administreaza sauinjectarii cu prea mare viteza. 3. PERFUZIA INTRAVENOAS Introducerea lenta si continua, picatura cu picatura a uneisubstante medicamentoase n vena. Materiale necesare - trusa de perfuzat sterila;- ace sterile pentru punctia venoasa;- tampon de vata;- alcool;garou;- comprese sterile; - benzi de leucoplast;- tavita renala;- musama;- aleza;- lichidul de perfuzat ncalzit latemperatura corpului;- o perna tare. Pregatirea psihica a pacientului - informarea bolnavului n ceconsta tehnica si care este rolullui n timpul tehnicii.

Pregatirea fizica - asigura pozitia corespunzatoare -decubit dorsal Tehnica - spalare pe mini cu apa si sapun;- asistenta mbraca manusi decauciuc sterile;- se examineaza calitatea si stareavenelor;- se aseaza bratul pe pernuta simusama n abductie si extensiemaxima;- se adapteaza trusa de perfuzat laflaconul cu solutie de perfuzat, lacare s-a ndepartat garnitura si s-adezinfectat dopul;- se evacueaza aerul de pe tubulatura perfuzorului, apoi se ntrerupecurgerea lichidului cu ajutorul prestubului, se adapteaza acul la perfuzor;- se monteaza garoul;- se dezinfecteaza tegumentele si seefectueaza punctia venoasa;- se ndeparteaza garoul apoi sedeschide prestubul pentru a putea permite scurgerea lichidului;- se verifica daca perfuzia se facen vena, se aplica o compresasterila peste zona de insertiea acului care va fi fixat cu o bandade leucoplast;- tubul perfuzorului se fixeazan zona subadiacenta acului petegumente cu benzi deleucoplast;- ritmul de administrare a perfuzieise regleaza cu ajutorul prestubului n functie de prescriptiamedicului. Accidente si incidente: - modificarea pozitiei acului siadministrarea paravenoasa;- administrarea rapida a uneicantitati mari de lichidedetermina suprancarcarea inimii;- frisoane si stari febrile prinnerespectarea regulilor de asepsie prin administrarea unor lichide reci; - embolie gazoasa. 4. TRANSFUZIA DE SNGE Administrarea sngelui de ladonator la primitor, att direct ct sidupa o faza intermediara de conservarentr-o punga de plastic. Materiale necesare - trusa de perfuzat snge;- snge izogrup, izoRh- materiale necesare controluluigrupei sanguine;- aparat de oxigen;- ace pentru punctia venoasa;- tampon de vata;- alcool;garou;- comprese sterile;- benzi de leucoplast;- tavita renala;- musama si aleza;- o perna tare. Pregatirea psihica a pacientului - i se explica necesitatea si riscultransfuziei;- se explica bolnavului n ce constatehnica; Pregatirea fizica - pacientul nu va mnca; - se aseaza n decubit dorsal, cu bratul n extensie;- i se administreaza Romergan(daca este alergic);

Tehnica - spalarea pe mini cu apa sisapun;- se examineaza calitatea si stareavenelor;- se aseaza bratul pe pernita simusamaua n abductie si extensiemaxima;- se adapteaza trusa de perfuzat laflaconul cu snge la care s-andepartat garnitura si s-adezinfectat dopul;- se evacueaza aerul de petubulatura perfuzorului, apoi sentrerupe curgerea sngelui cuajutorul prestubului, se adapteazaacul la perfuzor;- se monteaza garoul, sedezinfecteaza tegumentele si seefectueaza punctia venoasa, sendeparteaza garoul apoi sedeschide prestubul pentru a putea permite scurgerea sngelui, severifica daca perfuzia se face nvena, se aplica o compresa sterila peste zona de insertie a aculuicare va fifixat cu o banda de romplast. Tubul perfuzorului se fixeaza n zonasubadiacenta acului pe tegumentecu benzi de leucoplast. Ritmul deadministrare a perfuziei se regleazacu ajutorul prestubului n functie de prescriptia medicului.- se supravegheaza pacientul pe toatadurata transfuziei; Accidente si incidente: - modificarea pozitiei aculuisi administrarea paravenoasa;- administrarea rapida a uneicantitati mari de snge determinasuprancarcarea inimii;- frisoane si stari febrile prinnerespectarea regulilor de asepsie prin administrarea unor lichide reci;- embolie pulmonara;- nfundarea acului cu un cheag desnge. 5. CLISMA EVACUATOAREMateriale necesare: - paravan, musama, aleza,nvelitoare;- canula rectala, irigator si tub decauciuc;- casoleta cu comprese; - stativ pentru irigator;- manusi sterile;- tavita renala, bazinet;- apa calda 35 -37C, 1 litru;- sapun ( 1 lingurita rasa la 1 litru );- substanta lubrefianta. Pregatirea psihica a bolnavului: - i se explica n ce consta tehnica. Pregatirea fizica: - se izoleaza patul cu paravanul sise protejeaza cu musamaua sialeza;- se aseaza bolnavul n pozitiedecubit dorsal, cu membreleinferioare usor flectate. Tehnica: - se fixeaza canula la tubulirigatorului si se nchide robinetul;- se verifica temperatura apei;- se umple irigatorul;- se evacueaza aerul si primacoloana de apa;- se lubrefiaza canula cu ocompresa de tifon;- se fixeaza irigatorul pe stativ;- asistenta se spala pe mini si sedezinfecteaza;- ndeparteaza fesele pacientului cumna stnga; - introduce canula prin anus nrect, perpendicular pe suprafatasubadiacenta, cu vrful ndreptatnainte n directia vezicii urinare;- dupa ce vrful canulei atrecut prin sfincter se ridicaextremitatea externa si se ndreaptavrful n axa ampulei rectale;- se introduce

canula 10 - 12 cm;- se deschide robinetul sau pensa si se regleaza viteza descurgere a apei prin ridicareairigatorului la aproximativ 50 cmdeasupra patului pacientului;- pacientul este rugat sa respireadnc, sa-si relaxeze musculaturaabdominala, retine solutia 10 15minute;- se nchide robinetul nainte canivelul apei sa se apropie denivelul tubului de scurgere;- se ndeparteaza canula si seaseaza n tavita renala;- pacientul este adus n pozitie dedecubit lateral drept, apoi ndecubit dorsal pentru a usura patrunderea apei la o adncimemai mare;- se capteaza scaunul la pat sau latoaleta; - reorganizarea locului de munca. 6. TEHNICA SONDAJULUI VEZICAL Sondajul vezical se executa la pat,separat de restul salonului prin paravan.Se pregateste tava cu materialelenecesare si se transporta lnga patul bolnavei, care a fost anuntata n prealabil de necesitatea tehnicii. Materiale necesare Sonda vezicala sau cateter, paravan,musama, traversa, comprese, apa, sapunsau solutie antiseptica, tavita renala,manusi. Tehnica Se ndeparteaza perna de sub capul bolnavei si n regiunea fesiera se aseazao musama sau traversa. Pozitia va fidecubit dorsal cu genunchii ridicati sicoapsele departate. Se acopera bolnava,ramnnd descoperita numai regiuneavulvara, iar tavita se aseaza ntrecoapse. Se face toaleta regiunii vulvarecu solutie dezinfectanta, apoi selubrefiaza sonda cu ulei steril pentru a patrunde cu usurinta n uretra.Asistenta mbraca manusile decauciuc si tine sonda n mna dreaptaca pe un creion, cu ciocul n sus.Cu mna stnga ndeparteazalabiile pentru a face cale libera sondei. Prezenta ei n vezica se verifica prin prezenta urinii la capatul liber al sondeicare se afla n eprubeta pregatita pentrurecoltat. 7. OXIGENOTERAPIA Reprezinta administrarea de oxigen pe cale respiratorie. Oxigenul senmagazineaza n rezervoare tubulare deotel cu peretii grosi, rezistenti, n careeste comprimat la o presiune de 120 atm.Cnd presiunea indicata de manometruscade de la 120 la 10 - 20 atm trebuieluate masuri pentru schimbarearezervorului, pentru ca la aceasta presiune este aproape golit. Oxigenul areo actiune iritanta asupra mucoaselor respiratorii, de aceea pentru a scadeaaceasta actiune se obisnuieste sa fieumidificat trecndu-l prin apa. CONCLUZII A junsi la sfrsitul acestei lucrariintitulata ECLAMPSIA, tin sa sublinieznca o data importanta rolului asistenteimedicale, a nursei n ngrijirea bolnavei. Numai o pregatire desavrsita, care sa poata asigura o sesizare precoce asimptomelor si semnelor prezentate

degravida, o tehnica riguroasa care saasigure o buna evolutie a bolii poateajuta pacienta sa evolueze spre o star mai buna. Pe lnga aceste masuri deurgenta aplicate n spital, un rol foarteimportant l joaca si profilaxia dintimpul sarcinii, depistarea semnelor nstadiul preclinic, deoarece prin masurichiar obisnuite, instituite precoce, bazate pe regim igieno-dietetic, repaus, sedativesi spasmolitice pot fi obtinute ameliorari,nlaturndu-se complicatiile. Daca nursanu recunoaste manifestarile preeclamptice, se ntrzie aplicareamasurilor corespunzatoare, diminundu-sen acest fel sansele unei evolutiifavorabile.nchei aceasta lucrare aducnd,daca pot spune asa, un elogiu profesieide asistenta medicala, de nursa, elogiudedicat tuturor acelora care prin muncasi profesionalism ajuta la salvarea devieti omenesti: nursingul, o activitatedeosebita, o profesie deosebita, care tiofera posibilitatea sa faci bine, sa faciceva pentru semenii n suferinta.Acordarea de grija si afectiune celor suferinzi, nu reprezinta doar o atitudineumana, ci o obligatie iar aceasta acordarede grija si daruire nu trebuie sa neepuizeze deoarece acest efort ne estecompensat de satisfactia care ti-odaruieste multumirea de a face bine. A ajuta pe cineva, a face binecuiva sau a fi lnga cineva n anumitemomente dificile pe care trebuie sa ledepaseasca, nseamna a-ti face tie nsutiun bine, caci binefacerea este obligatianoastra de a face bine si de a evitaorice prejudiciu adus celuilalt. Aceasta presupune obligatia noastra de a-i ajuta pe cei suferinzi sa obtina ceea ce este benefic pentru ei, si nu ceea ceconsideram noi ca ar fi bine. & BIBLIOGRAFIE Gheorghe Mogos - "Compediu deanatomie si fiziologie" Alex. Ianculescu V. Nitescu - Obstetrica siginecologie George Popa - Vademecum deurgente medicale Petrache Vrtej

- "Obstetricafiziologica si patologica" Lucretia Titirca - "Urgente Medico-chirurgicale" Lucretia Titirca "Tehnici deevaluare singrijire acordate

de asistentiimedicali" Lucretia Titirca - "Ghid denursing" Virginia Henderson - "Principiifundamentaleale ngrijirii bolnavului" CUPRINS Capitolul I Notiuni deanatomie..............pag 7 Capitolul II Fiziopatologie........................................pag13 Capitolul III Proces dengrijire................................pag 23 Capitolul IV Tehnici dengrijire................................pag 68

Concluzii ...............................................................pag 78 Bibliografie ...............................................................pag 79 Cuprins ...............................................................pag 80 PLANURI DE NGRIJIRE ALE PACIENILOR ITEHNICI DE LUCRUCAZUL I (T = 1,52 cm; G = 72 kg: OBEZITATE gr.II)Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIANALIZA DATELOR Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientei am constatat c aceasta are perturbateurmtoarele nevoi: Nr.crt. Nevoi perturbate Probleme rezultate din nevoile perturbate Manifestri1.A respira i a avea o bun circulaie - circulaie i respiraie inadecvat Valori crescuteale tensiunii arteriale2.A se mica i a avea o bun postur - poziie antalgic Dificultate n a se deplasa i nmodificri de postur3. Nevoia de a dormi i a se odihni - dificultatea de a se odihni - ore insuficiente de somn4 5ore /noapte4. Nevoia de a nva - cunotine insuficiente - cunotine insuficiente asupra bolii.Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIISurse de dificultate:- de ordin biofizic: vrsta, sexul, organismul predispus, alimentaie;- de ordin psihologic: stres, nelinite fa de diagnostic;- de ordin sociologic: schimbarea modului de via, imposibilitatea de a urma dieta;- lipsa cunoaterii: cunotine insuficiente despre boal i complicaiile n cazulnerespectrii regimului igieno-dietetic.Diagnostic de nursing:1. HTA manifestat prin dureri precordiale, dispnee, cefalee, palpitaii. Pericol de AVCdac nu se intervine pentru scderea tensiunii arteriale;2. Pacienta prezint circulaie i respiraie deficitar cauzat de vrst, moteniregenetic;3. Dificultatea de a se odihni, cauzat de dureri precordiale, manifestat prin ore insuficiente de somn 4-5 ore /noapte.Diagnostic posibil:Dac pacienta nu respect regimul i tratamentul medicamentos boala poate aveacomplicaii grave (AVC).Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIFUNCII VITALE I VEGETATIVEData Tempera-turad. s. Pulsd. s. Respira-iad. s. TensiuneaArteriald. s. Diurez Scaun Greutatea23.01 36,5 36,7C 72 74 p/min. 16 18resp/min 23/13 22/12mmHg 2100 ml 0 72 kg24.01 36,2 36,6C 76 72 p/min. 16 16resp/min 18/11 18/11mmHg 2000 ml 1 | 71 kg25.0136,7 37C 70 74 p/min. 17 16resp/min 17/10 16/11mmHg 1900 ml 0 71 kg26.0136,5 37C 76 74 p/min. 16 15resp/min 17/9 17/9 mmHg 1800 ml 1 / 70 kg27.0136,5 36,6C 96 76 p/min. 15 18resp/min 16/9 16/8mmHg 1700 ml1 | 70 kgPacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIGRAFICZiua 23.01 24.01 25.01 26.01 27.01Zile de boal12345Resp. T.A. Puls Temp.DSDSDSDSDS353016041 302514040252012039201510038151080371056036Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIEXAMENE PARACLINICE I DE LABORATOR

Data Analize solicitate Valorile analizelor pacientei Valori normaleale analizelor 24.01 TGPGlicemieUreeCreatininColesterolHDL colLDL colcalcemieHematocritVSHTrombociteHemocultur: ReacieAlbuminSedimentE.K.G.EX. F.O.EX. radiologic cardiopulmonar Ecografie cardiac i renal.11 UI1,02 g 590 mg %1,4 mg/100mL204 mg/100mL44 mg %138,2 mg %4.650.000/mm341%22 mm / 1 h210.000acidabsentSub 10.000 0-40 UI70 120 mg/100mL20 140 mg/100mL0,6 1,1 mg/100mL120 200 mg/100mL8,5 10,5 mg/100mL4.200.000-5.000.000./mm341+5%2 12/h150.000 300.000/mm3absent25.01 UreeCreatinina Na 490 mg %1,35 mg %4,48 m moli / lPacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul III TRATAMENT MEDICAMENTOSData Medicaia Doza /24 hi / priz Calea deadministrare Aciuneamedicamentului23.01.1.ASPACARDIN2. NIFEDIPINII cp. 1+1+1III cp. 1+1+1 -per os cu un pahar de ap-per os cu ap 1.scade excitabilitatea crescut a inimii2. betablocant, antihipertensiv24.01. 1, 2,3. Diazepam1 tb ora 20- per os3. sedativ25.01. 27.01.1,2,34.Piafen1 fiolinj. i.m.4.analgezic Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIALIMENTAIAData Regimul alimentar Alimentaia pacientului Aportul de calorii/zi Modul de servire23.01Regim hiposodat P: O felie pine prjit100gr. Carne de vit slab150gr. Morcov fiert la abur 1 ou fiert moaleora 16: 100gr. iaurt2 biscuiiC: 250 ciorb de zarzavato felie de pine graham50 gr. budinc1920Pacienta servete masa activ la sala de mese.24.01Regim hiposodat D: 200 ml lapteo felie de pine integral50 gr. untora10:budinc de vanilie100gP:200ml sup de carne,felie de pine100 gr. orez fiert 1432Pacienta servete masa activ la sala de mese.25.01-26.01Regim hiposodat Ora 10: 4 biscuii100ml iaurtP: 250 ml sup de perioareo felie de pine neagr,un ou fiert.Ora 16: felie de pine prjit50 gr unt, 100 ml ceaiC:100 gr. brnz de vacio felie pine prjitun mr fr coaj.Pentru noapte i se pregtesc pe noptier 2 felii de pine prjit.1978Pacienta servete masa activ la sala de mese, iar seara n salon.Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIData Nevoia perturbat Probleme i manifestri ObiectiveIntervenii autonome i delegate Evaluare parial23.01 - 24.01 Nevoia de a avea o bun circulaie i respiraie Nevoia de a se odihni Pacienta nu respir corespunztor, prezint dispnee, polipnee,circulie sangvin perturbat, dureri precordiale, palpitaii, sufocri, cefalee, tulburri devedere i de echilibru. Pacienta prezint durere in regiunea retrosternal, cefalee, disconfort, este anxioas.Pacienta s respire normal, s nu mai prezinte sete de aer, s nu mai aib dureri precordiale, palpitaii, cefalee, ameeli, s prezinte TA in limite normale. Asigur repaos in poziie semieznd, nregistrez funciile vitale, administrez tratament medicamentos(Aspacardin,Nifedipin), asigur confortul fizic i psihic, o pregtesc pt EKG.Fac toaleta cavitii bucale, tratez rnile de la nivelul gingiilor, ajut pacienta s sealimenteze, nregistrez funciile vitale, administrez tratamentul medicamentos, faceducaie sanitar cu pacienta. n urma administrrii tratamentului, TA a mai sczut. Numai prezint dureri i palpitaii.25.01-26.01 Nevoia de a se alimenta i hidrata Nevoia de a comunicaPacienta prezint inapeten, are anumite leziuni la nivelul gingiilor. E irascibil,anxioas, nu dorete s se alimenteze.Pacienta s fie echilibrat

hidroelectrolitic, s nu mai prezinte rni la nivelul cavitii bucale. Pacienta a neles importana informaiilor n ceea ce privete alimentaia iurmeaz cu strictee regimul alimentar.Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIEVALUARE FINALPacienta H.S. n vrsta de 56 de ani cu domiciliul n Oneti, s-a prezentat pe data de23.01.2006 la Serviciul de Urgen din cadrul Spitalului Oneti, unde, n urmaconsultului, s-a decis internarea n Secia Cardiologie cu diagnosticul clinic: HTAESENIAL stadiul III, prezentnd urmtoarele manifestri de dependen: valoritensionale = 230 / 130 mm Hg, cefalee (predominant occipital), vertij, dureri precordiale.Dup investigaiile efectuate i s-a administrat tratamentul medicamentos constnd n:antihipertensive, analgezice, sedative precum i regim de hiposodat; starea pacientei s-ambuntit, tensiunea arterial a revenit la normal, respect regimul alimentar neconsumnd alimentele interzise; anxietatea pacientei s-a diminuat.Pacienta rmne n continuare internat urmnd tratamentul prescris.APORTUL PERSONAL am recoltat snge pentru examenele de laborator,urin, am nregistrat funciile vitale i vegetative;- am comunicat cu pacienta ajutnd-o s se acomodeze la mediul spitalicesc;am pregtit pacienta fizic i psihic n vederea efectuarii examenului endoscopic;- am administrat delegat medicaia prescris de medic; - am ajutat pacienta s-i nving teama, s nu mai fie anxioas i nelinitit, s respecteregimul alimentar de cruare gastric.- am creat un microclimat favorabil prin aerisirea salonului i schimbarea lenjeriei de pat.Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIITehnic de lucru: NREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALEDefiniie: Tensiunea arterial reprezint presiunea exercitat de sngele circulantasupra pereilor arteriali.Valori normale: 20 50 ani: 115 140/ 75 90 mmHg; peste 50 ani: 150/90 mmHg.Scop: evaluarea funciei cardiovasculare, sistolice (maxima) i diastolice (minima)Pregtirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tamponde vat, alcool, pix albastru, foaia de temperatur a pacientei.Pregtirea psihic a pacientei: - anun pacienta i i explic tehnica, i cer acordul.Pregtirea fizic a pacientei: - repaus de 15 minute nainte de msurare, o rog s se aezen decubit dorsal, cu braul stng n extensie, verific integritatea tegumentului.Tehnic:- m spl pe mini cu ap i spun;- dezinfectez olivele i membrana stetoscopului cu un tampon de vat mbibat n alcoolsanitar, aplic maneta tensiometrului pe braul pacientei, fixez membrana stetoscopului peartera humeral sub marginea inferioar a manetei, introduc olivele stetoscopului nurechi, pompez aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc, pn la dispariiazgomotelor pulsatile;decomprim progresiv aerul din manet, prin deschiderea supapei, pn cnd percepzgomotul arterial (TA maxim), rein valoarea indicat de acul manometrului, nmomentul cnd zgomotele dispar, acestea reprezint TA minim;- m ocup de pacient i o nvelesc.Reorganizarea locului de munc:- notez pe foaia de temperatur valoarea obinut 115/70mmHg;- dezinfectez olivele i membrana stetoscopului dup care m spl pe mini.Accidente i incidente: - ntreruperea circulaiei prin strngerea prea tare a manetei;- dac pacienta este agitat i nu st n repaus duce la modificarea real a valorii.Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIITehnic de lucru: RECOLTAREA SNGELUI PENTRU VSH Definiie: sedimentarea reprezint aezarea progresiv a elementelor figurate din sngelenecoagulabil lsat in repaos (fenomen fizic).Scop: explorator.Materiale

necesare:sterile: - sering de 2 ml;- ace pentru puncia venoas;- soluie de citrat de Na 3,8%;- mnui i tampoane de vat;- alcool sanitar.nesterile: - garou;- scaun cu sptar i pernu;- recipient de colectare a sangelui (sticlu).Pregtirea psihic a pacientului: aduc la cunotin pacientului de aceast tehnic, iexplic necesitatea ei i i cer acceptul.Pregtirea fizic a pacientului: poziionez pacientul n ezut pe scaunul cu spatar,ndeprtez pijamaua de pe braul stng i l aez n extensie pe sptarul scaunului.Urmresc integritatea tegumentelor.Tehnic: m spl pe mini i mbrac mnuile sterile. Pregtesc seringa de 2 ml i un acsteril. Fac staz venoas cu garoul i dezinfectez locul de elecie. Rog pacientul s strng pumnul i puncionez vena. Desfac garoul, rog pacientul s desfac pumnul aspir 1,6 mlsnge (fr staz venoas), aplic tamponul cu soluie dezinfectant i scot acul. Introducsngele n flaconul cu 0,4 ml citrat de Na i agit uor.Reorganzarea locului de munc: etichetez sticlua i o trimit la laborator.Accidente i incidente:1. Agitarea excesiv a recipientului duce la distrugerea hematiilor;2. Nerespectarea raportului dintre snge i substana coagulant duce la obinerea derezultate eronate.Pacienta: HS, 56 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIITehnic de lucru: PREGTIREA PACIENTEI HS PENTRU EKGScop: explorator. Ajut bolnava n vederea efecturii electrocardiogramei. i cer permisiunea i i explic necesitatea efecturii acestei nregistrri. Conduc bolnava cucruciorul rulant n camera unde se fac explorarile funcionale cu 15 minute nainte pentru a se acomoda cu sala de nregistrare.Pregtesc bolnava din punct de vedere psihic pentru a-i nltura factorii emoionali.Pacienta a mai fcut EKG i cunoate etapele tehnicii. Ajut bolnava s se dezbrace, s seaeze n decubit dorsal pe pat i o rog s stea relaxat.Dup terminarea examenului electrocardiografic, ajut pacienta s se mbrace i o conducnapoi la salon pe cruciorul rulant. Accidente i incidente:- eventuala stare de nelinite sau anxietate a pacientei poate avea ca rezultat vicierearezultatelor CAZUL IIPLAN DE NGRIJIRECULEGEREA DATELOR DATE GENERALEIniiale: U.E. ;Vrsta: 72 ani;Sex: M;Stare civil: cstorit; Nr. copii: 1;Religie: ortodox; Naionalitate: romn;Lb. vorbit: romn;Ocupaia: pensionar;Domiciliul: localitatea Oneti; locuiete cu soia.Gr. Sangvin AII, RH (+). Alergic la penicilin.Data internrii: 7.04.2006 (prin Urgen)Diagnostic: HTA stadiul IIIMotivele internrii: dureri precordiale, vertij, cefalee, dispnee.Stabilirea legturii cu pacientul: n prima zi de stagiu i a doua zi de la internarea pacientului.Mod de comunicare: comunicare verbal eficient. Poate da toate relaiile necesare.Semne subiective: dureri precordiale, sufocare, ameeli, cefalee.Semne obiective: TA=180/100 mmHg, stare general alterat, tegumente palide, edemegambiere. Antecedente personale:HTA din 1977Angor instalat din 1995Bypass coronarian 1996Diabet zaharat tip II 1995 (tratament cu insulin din 2002)Fibrilaie atrial 2000AVC embolic 2000Antecedente heredocolateraleMama decedat la 55 ani de cancer gastric.Tatl decedat la 42 de ani.Condiii de via: locuiete la bloc ntr-un apartament cu 2 camere cu soia n condiii bune.Comportament: nu a fumat niciodat. Consum cafea i a renunat acum 8 ani la alcool.Obinuine alimentare: regim hipoglucidic i hiposodat.Aspect fizic: T=1,67m, G=80kgISTORICUL BOLII:Pacientul sufer de HTA din 1997, este anginos, diabetic i cu obstrucie obliterant din1995 cu bypass aortocoronarian, n fibrilaie atrial cronic din 2000 cu un AVC emolicdin 2002 cu severe decompensri cardiace n ultimii 2 ani, cu crize anginoase prelungite.Se interneaz n

7.04.2006 prezentnd dispnee de decubit, durere precordial, ameeli,cefalee. Are i o viroz respiratorie.Pacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIANALIZA DATELOR Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientului am constatat c acesta are perturbateurmtoarele nevoi: Nr.crt. Nevoi perturbate Probleme rezultate din nevoile perturbate Manifestri1.De a evita pericolele Circulaie i respiraie inadecvat Valori crescute ale TA, glicemiei2.De a avea o bun respiraie i circulaie Circulaie deficitar, HTA Vertij, cefalee,oboseal, dispnee3. De a elimina Eliminare deficitar Edeme ale gambelor 4. De a se deplasa i a avea o bun postur Circulaie inadecvat Dureri la nivelulmembrelor inferioare, deplasare ngreunat5. De a se alimenta Regim hiposdat InapetenSurse de dificultate: - de ordin biofizic: vrsta, sexul, organism predispus, efort fizic, alimentaie, boli preexistente, retenie de ap n organism;- de ordin socio-cultural: lipsa cunoaterii;- de ordin psihologic: stress, situaie de criz.Pacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul III= Diagnostic de nursing =1. a.ActualHTA cauzat de efortul fizic manifestat prin dureri precordiale, dispnee, cefalee, palpitaii. b.PotenialPericol de oc respirator, AVC dac nu se intervine pentru scderea TA.2. a.ActualDificultatea de a-i pstra sntatea cauzat de cresterea glicemiei peste valorile normalei HTA manifestate prin vertij, cefalee, oboseal, hiperglicemie. b.PotenialPericol de com diabetic dac nu se intervine pentru scderea glicemiei.Pacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIFUNCII VITALE I VEGETATIVEData Tempera-turad. s. Pulsd. s. Respira-iad. s. Tensiuneaarterial Diurez Scaun Greutatea 8.04 36,8 36,3C 75 72 p/min. 17 18resp/min 18/10 17/10mmHg 2100 ml 1 | 72 kg9.04 36,5 36,8C 77 77 p/min. 16 17resp/min 15/8 14/8mmHg 2000 ml 1 | 71 kg10.0436,7 37C 74 70 p/min. 19 17resp/min 13/7 13/8mmHg 1900 ml 0 71 kg11.0436,8 37C 73 74 p/min. 19 16resp/min 13/8 13/7mmHg 1800 ml 1 / 70 kgPacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIGRAFICZiua8.04 9.04 10.04 11.04Zile de boal1234Resp. T.A. Puls Temp.DS Pacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIData Nevoia perturbat Probleme i manifestri ObiectiveIntervenii autonome i delegate Evaluare parial8.04 9.04 Nevoia de a avea o bun circulaie i respiraie Nevoia de a evita pericolele Nevoia de a elimina Circulaie deficitar, HTA manifestat prin cefalee, vertij, dureri precordiale, palpitaii.Dificultatea de a-i pstra sntatea manifestat prin valori crescute ale TA i glicemiei.Eliminare deficitar manifestat prin edeme, dureri la nivelul membrelor inferioare.Pacientul s prezinte TA n limite normale. Pacientul s aiba o respiraie normal.Pacientul s prezinte glicemia in limite normalePacientul s nu mai prezinte edeme i dureri Asigur repaos in poziie semieznd,nregistrez funciile vitale, administrez tratament medicamentos, asigur confortul fizic i psihic, o pregtesc pt examenele fiziologiceTratez rnile de la nivelul gambelor, ajut pacientul s se alimenteze, ajut la crearea unuiregim corespunztor, nregistrez funciile vitale, administrez tratamentul medicamentos,fac educaie sanitar cu pacientul. n urma administrrii tratamentului, TA a mai sczut. Nu mai prezint dureri i palpitaii, pacientul st n poziie semieznd. Persistedemele.10.04-11.04 Nevoia de a se alimenta i hidrata Nevoia de a avea o bun postur Dificultate n a se alimenta manifestat prin inapeten.Circulaie inadecvat manifestat prin edeme i dureri ale

membrelor inferioare.Pacientul s fie echilibrat hidroelectrolitic, s nu mai prezinte rni la nivelul gambelor.Pacientul a neles importana informaiilor n ceea ce privete alimentaia i urmeaz custrictee regimul alimentar. Prezint FV n limite normale. TA=13/8, P=66, R=17Pacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIIEVALUARE FINAL Pacientul UE n vrst de 72 de ani a fost internat in 8.04.2006 prin serviciul Urgen prezentnd cefalee, ameeli, TA=180/100.Este cunoscut cu afeciuni cardiace, cu operaie de bypass aortocoronarian, HTAesenial stadiul III, AVC embolic, diabet zaharat tip I.Se interneaz pentru diagnostic i conduit terapeutic.Pe parcursul stagiului practic am urmrit evoluia pacientului ncepnd din data de8.04.2006 pn pe 11.04.2006. n urma tratamentului medicamentos i a interveniilor specifice pacientul prezint stare ameliorat stabil. Edemele s-au diminuat, durerile s-auestompat.Pacientul ramne internat pentru tratament i supraveghere medical.Aport personal:- nregistrarea funciilor vitale;- administrarea tratamentului medicamentos;- nsoirea pacientului la examene paraclinice;- recoltarea sngelui pentru examene de laborator;- educaia sanitar a pacientului;- alimentaia pacientului;- supravegherea pacientului.Pacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIITehnic de lucru: INSTRUIREA PACIENTULUI PRIVINDREGIMUL HIPOSODATDefiniie: Reprezint modul de tratare al pacientului prin alimente corespunztoare, carefavorizeaz procesul de vindecare i cu rol n prevenirea complicaiilor.Scop: - alimentarea pacientului activ la sala de mese, cu regim corespunztor bolii.Pregtirea materialelor: - halat de protecie, bonet;- fa de mas, erveele, tav, tacmuri, farfurie, alimentele: pacheel de 50 gr margarinvegetal, 2 felii de pine prjit 100gr; can cu ceai 250ml.Pregtirea psihic a pacientului: - anun pacientul s vin la sala de mase dup ce l-amntrebat de preferinele alimentare i explicndu-i totodat alimentele permise.Pregtirea fizic a pacientului: invit pacientul s se spele pe mini.Tehnic:- m spl pe mini cu ap i spun, pregtesc masa la sala de mese, pe care aez faa demas, la mijlocul mesei o vaz n care am pus o floare; aez farfuria cu 2 felii de pine,cuita, linguri, can cu ceai, pacheelul cu margarin, dulcea aezndu-le ct maiestetic i plcut;- dup ce pacientul a terminat de servit i recomand s se spele pe mini i s fac puinmicare, plimbndu-se pe hol.Reorganizarea locului de munc:- observ alimentele pe care pacientul le-a consumat i notez n foaia de alimentaiecantitatea ingerat; transport vesela la oficiu, aerisesc i cur sala de mese.Accidente i incidente - servirea alimentelor prea reci sau prea fierbini creeaz refuzul pacienteului;nerespectarea condiiilor de igien prin servirea mesei de ctre pacient cu minilemurdare poate duce la hepatit sau alte boli digestive.Pacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIITehnic de lucru: NREGISTRAREA TENSIUNII ARTERIALEDefiniie: Tensiunea arterial reprezint presiunea exercitat de sngele circulantasupra pereilor arteriali.Valori normale: 20 50 ani: 115 140/ 75 90 mmHg; peste 50 ani: 150/90 mmHg.Scop: evaluarea funciei cardiovasculare, sistolice (maxima) i diastolice (minima).Pregtirea materialului: - tensiometru cu manometru, stetoscop biauricular, tamponde vat, alcool, pix albastru, foaia de temperatur a pacientului.Pregtirea psihic a pacientului: - anun pacientul i i explic tehnica, i cer acordul.Pregtirea fizic a pacientuli: - repaus de 15 minute nainte de msurare, l rog s se aezen decubit dorsal, cu braul stng n extensie, verific integritatea

tegumentului.Tehnic:- m spl pe mini cu ap i spun;- dezinfectez olivele i membrana stetoscopului cu un tampon de vat mbibat n alcoolsanitar, aplic maneta tensiometrului pe braul pacientului, fixez membrana stetoscopului pe artera humeral sub marginea inferioar a manetei, introduc olivele stetoscopului nurechi, pompez aer n maneta pneumatic cu ajutorul perei de cauciuc, pn la dispariiazgomotelor pulsatile;- decomprim progresiv aerul din manet, prin deschiderea supapei, pn cnd percepzgomotul arterial (TA maxim), rein valoarea indicat de acul manometrului, nmomentul cnd zgomotele dispar, acestea reprezint TA minim;- m ocup de pacient i o nvelesc.Reorganizarea locului de munc:- notez pe foaia de temperatur valoarea obinut 115/70mmHg;- dezinfectez olivele i membrana stetoscopului dup care m spl pe mini.Accidente i incidente: - ntreruperea circulaiei prin strngerea prea tare a manetei;- dac pacienta este agitat i nu st n repaus duce la modificarea real a valorii.Pacientul: UE, 72 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIITehnic de lucru: INJECIA INTRAVENOAS Definiie: Injecia intravenoas const n introducerea soluiilor cristaline, izotonice sauhipertonice n circulaia venoas.Materiale necesare: manui sterile, tavi renal, seringi sterile, ace sterile, tampon devat cu alcool.Pregatesc pacientul psihic, explicndu-i tehnica i scopul acesteia i fizic rugndu-l s seaeze pe un scaun.Tehnica: pentru alegerea locului n efectuarea punciei venoase examinez atent ambele brae ale pacientului pentru a observa calitatea i starea anatomic a venelor; evitregiunile care prezint procese recuperative, dermite, eczeme, nevralgii. Aspir medicamentul din fiol dup care schimbm acul cu unul de lumen mai mic i aplicmgaroul; aleg locul punciei i il dezinfectez; menin braul pacientului nclinat in jos; patrund cu acul montat la sering in lumenul vasului; dup ce am patruns cu acul inlumenul vasului, schiez o uoar micare de aspirare pentru a verifica poziia acului;desfac garoul cu mna stang.menin seringa cu mna dreapt fixnd indexul imedianul pe aripioarele seringii, iar cu policele aps pistonul, introducnd soluia lent.Complicatii posibile- durere = la neparea pielii, am grij ca pacientul s nu mite braul;- embolie gazoas = introducerea de aer n cantitate mare duce la decesul pacientului;- hematom i revrsri sanguine = prin strpungerea venei sau retragerea aculuimeninnd staza venoas datorit garoului nedesfcut;- interzis a se punciona vena din nou dup formarea hematomului;tumefierea brusc a tesutului perivenos i paravenos= revrsarea substanei in afaravenei; pot rezulta necroze n regiunea injectrii;- flebalgia=injectarea rapid sau efectul iritativ al soluiei injectate asupra endovenei; semanifest prin durere vie;CAZUL IIIPLAN DE NGRIJIRECULEGEREA DATELOR DATE GENERALEIniiale: N.C.; Vrsta: 79 ani; Sex: F;Stare civil: cstorit; Nr. copii: 2;Religie: ortodox; Naionalitate: romn;Lb. vorbit: romn; Ocupaia: pensionar; Domiciliul: localitatea Oneti; locuiete cusoulDIAGNOSTICUL: HTA ESENIAL stadiul IIOBINUINE DE VIA I MUNC: - alcool: neag consumul de alcool;- cafea: nu consum;- tutun: nefumtoare.greutate: 85 kg; nlime: 1,51 cm; TA = 160 / 120; puls = 74 bti / min.;resp. = 18 r / min.; t = 36,6 CMOTIVELE INTERNRII:- dispnee la eforturi mici;- ortopnee;- tuse seac;- durere la nivelul membrelor inferioare;- ameeal.Antecedente heredo-colaterale:mama = decedat la 90 ani nu tie cauza;tata = decedat la 62 ani afeciuni cardiace ;o sor: 66 ani afeciuni cardiace ;2 copii aparent sntoi.Antecedente personale:- PM = 14 ani, UM =

46 ani, S = 3, A = 1, N = 2- 1938 (16 ani): apendicectomie- 1962 (40 ani): HTA- 1985 (63 ani): varice membrele inferioare- 1990 (68 ani): HTA ESENIAL, angin pectoral- 2000 (79 ani): HTA ESENIAL hipercolesterolemie, obezitate gr.IIIISTORICUL BOLII:Pacienta n vrst de 79 ani cu antecedente heredo-colaterale cardiovasculare patologicei diagnosticat cu HTA de aproximativ 40 ani; n ultima vreme prezint dispnee laeforturi mici, ortopnee, tuse seac, durere la nivelul membrelor inferioare i ameeli pnla pierderea cunotinei, motiv pentru care a solicitat consultaia medical.Pacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIANALIZA DATELOR Din studiul obiectiv efectuat asupra pacientei am constatat c aceasta are perturbateurmtoarele nevoi: Nr.crt. Nevoi perturbate Probleme rezultate din nevoile perturbate Manifestri1.A respira i a avea o bun circulaie - circulaie i respiraie deficitar, HTA Valoricrescute ale tensiunii arteriale2.De a evita pericolele - dificultatea de a-i pstra sntatea Posibilitatea apariieicomplicaiilor 3. Nevoia de a dormi i a se odihni - insomnie, agitaie, nelinite Odihna insuficientcalitativ i cantitativ4. Nevoia de a nva - cunotine insuficiente Cunotine insuficiente asupra bolii.Surse de dificultate:- de ordin biofizic: vrsta, sexul, organismul predispus, alimentaie;- de ordin psihologic: stres, nelinite situaia material, familia;- de ordin sociologic: schimbarea modului de via, imposibilitatea de a urma dieta;- lipsa cunoaterii: cunotine insuficiente despre boal i complicaiile ei.Pacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIFUNCII VITALE I VEGETATIVEData Tempera-turad. s. Pulsd. s. Respiraiad. s. Tensiuneaarterial Diurez Scaun Greutatea8.05 36,8 36,5C 60 61 p/min. 18 18resp/min 18/10 17/10mmHg 1500 ml 1 /1 | 85 kg9.05 36,9 36,3C 60 65 p/min. 19 17resp/min 17/9 15/8mmHg 1600 ml 0 84 kg10.0536,4 37C 65 62 K TGPUreeCreatininColesterolHDL colcalcemieHematocritVSHTrombociteE.K.G.EX. F.O. 110 g 115,45,4228 UI180 mg %0,8 mg/100mL210 mg/100mL42 mg %5,010.000/mm339%20 mm / 1 h1850.00070 120 mg/100mL137-152 mg/100ml3,85,44 mg/100mL0-40 UI20 140 mg/100mL0,6 1,1 mg/100mL120 200 mg/100mL8,5 10,5 mg/100mL4.200.000-5.000.000./mm341+5%2 12/h150.000 300.000/mm3 Pacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IITRATAMENT MEDICAMENTOSData Medicaia Doza /24 hi / priz Calea deadministrare Aciuneamedicamentului8 11.05 1.FAMOTIDIN2. TERTENSIF3. CRADIL4. ATENOLOL 1 cp0+0+01tb1+0+03tb1+1+12tb1+0+1 oraloraloraloral1. inhiba secretia acida gastrica2. antihipertensiv3. antianginos4. antihipertensiv betablocant Pacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIALIMENTAIAData Regimul alimentar Alimentaia pacientului Aportul de calorii/zi Modul de servire8.05Regim hiposodat, hipoglucidic,hipolipidic 730: O can cu ceai, dou felii de pine cu margarin13: ciorb de legume16: iaurt dietetico felie de pine graham1450Pacienta servete masa activ la sala de mese9.05Regim hiposodat, hipoglucidic,hipolipidic 730: O can cu ceai, dou felii de pine cu margarin12: sup de zarzavat , pete slab1500Pacienta servete masa activ la sala de mese10.05 Regim hiposodat, hipoglucidic, hipolipidic 730: O can cu lapte, o felie de pine cu margarin1130 Sup cu glute.

Fructe (un mr) 1200Pacienta servete masa activ la sala de mese11.05 Regim hiposodat, hipoglucidic,hipolipidic 730: O can cu ceai, o felie de pine cu margarin13: carne fiart cu cartofi natur 1600Pacienta servete masa activ la sala de mesePacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIData Nevoia perturbat Probleme i manifestri ObiectiveIntervenii autonome i delegate Evaluare parial8.05 9.05 Nevoia de a avea o bun circulaie i respiraie Nevoia de a evita pericoleleCirculaie deficitar, HTA manifestat prin ameeli, dureri precordiale.Dificultatea de a-i pstra sntatea manifestat prin valori crescute ale TA i obezitate.Pacienta s prezinte TA n limite normale. Pacienta s aib o respiraie normal. Pacientas prezinte glicemia in limite normale.Pacienta s nu mai prezinte edeme i dureri. nregistrez funciile vitale. Administrezmedicaia prescris famotidin, tertensif, cradil, atenolol). Pregtesc pacienta pentruefectuarea EKG-ului. nsoesc pacienta la plimbari, la sala de mese, urmresc modul dealimentare i respectarea regimului.Sftuiesc pacienta s se acomodeze cu mediul spitalicesc, ajut la crearea unui mediu desiguran.Alctuiesc un regim adecvat afeciunii. n urma tratamentului medicamentos tensiuneaarterial a pacientei a revenit n limite normale.10.05-11.05 Nevoia de a se deplasa i a avea o bun postur Nevoia de a fi curat i ngrijit Deplasare greoaie i postur inadecvat manifestat prindureri la nivelul gambelor.Pacienta s ncerce s mai slbeasc i s-i respecte regimul pentru a avea o deplasaremai bun Pacientul a neles informaiile cu privire la alimentaie i prezint interes pentru sfaturile primite.Pacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IIEVALUARE FINALPacienta NC n vrst de 79 de ani a fost internat in 7.05.2006 prin serviciul Urgen prezentnd dispnee, ortopnee, tuse seac, durere la nivelul membrelor inferioare iameeli.Este cunoscut cu cu antecedente heredo-colaterale cardiovasculare patologice idiagnosticat cu HTA de aproximativ 40 ani.Se interneaz pentru diagnostic i conduit terapeutic.Pe parcursul stagiului practic am urmrit evoluia pacientei ncepnd din data de8.05.2006 pn pe 10.05.2006. n urma tratamentului medicamentos i a interveniilor specifice starea pacientei s-a mbuntit. Pacienta se externeaz urmnd s se prezinte lacontrol dup 21 de zile timp n care ea va urma tratament i regim igieno-dietetic.Aport personal:nregistrarea funciilor vitale;- adminstrarea tratamentului medicamentos;- nsoirea pacientei la examenele paraclinice;- recoltarea sngelui pentru examene de laborator;educaia sanitar a pacientei;- alimentaia pacientei;- supravegherea pacientei;,Pacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IITehnic de lucru: NREGISTRAREA NR DE RESPIRAII PE MINUT Scop: evaluarea funciei respiratorii a pacientei.Materiale necesare: ceas cu secundar, pix de culoare verde, foaia de temperatur.Pregtirea psihic a pacientei: nu o ntiinez de aceast tehnic deoarece respiraia esteun proces controlat contient.Pregtirea fizic a pacientei: poziionez pacienta ct mai confortabil n pat, o las n repaosfizic i psihic i i sugerez s ncerce s adoarm.Tehnic: Cnd pacienta este foarte linistit, m aez pe un scaun n apropierea patului.Pregtesc ceasul cu secundar i numr respiraiile timp de 1 minut (numr inspiraiile,micrile de ridicare a peretelui toracic). Notez valoarea obinut n foaia de temperatur cu pix verde, fiecare csu reprezentnddoua respiraii.Reorganizarea locului de munc: aez foia de temperatur n foia de observaie.M spl pe mini.Supraveghez n continuare pacienta.Accidente i incidente:Dac informez pacienta despre tehnic aceasta i-ar putea modifica numrul de

respiraii.Dac pacienta nu este linitit sau dac nregistrez numrul de respiraii dup ce pacientaa fcut un efort numrul de respiraii pe minut va fi mai mare dect valoarea real.Dac nu cronometrez exact un minut, valoarea obinut va fi eronat.Pacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul IITehnic de lucru: NREGISTRAREA TEMPERATURII CORPORALEScop: aflarea temperaturii corporale a pacientului comprataiv cu valoarea normal atemperaturii.Materiale necesare: termometru maximal, casolet cu tampon de vat i comprese sterile,alcool sanitar, tvi renal, foaie de temperatur i pix albastru.Pregtirea pacientului: psihic: i explic scopul i necesitatea tehnicii i i cer acceptul.fizic: poziionez pacienta n decubit dorsal, urmresc integritatea tegumentelor.Tehnic: m spl pe mini, iau termometrul din borcanul cu cloramin, l sterg cu ocompres steril, l scutur i verific nivelul mercurului. terg axila pacientei cu prosopul personal i aez termometrul cu rezervorul de mercur in centrul axilei, paralel cu toracele.Rog pacienta s menin termometrul 5 minute apoi citesc gradaia la care a ajunsmercurul pe care o notez n foaia de temperatur.Reorganizarea locului de munc: spl termometrul cu ap i spun, l cltesc la jet de ap,l terg cu o compres i l aez n borcanul cu soluie de cloramin 5%.Accidente i incidente:Prezena unui proces inflamator local (flegmon) poate da o hipertermie local.Spargerea termometrului dac pacientul se ridic sau adoarme.Dac nu se verific nivelul mercurului nainte de tehnic, poate da valori eronate.Pacienta: NC, 79 de aniDiagnostic clinic: HTA ESENIAL stadiul II Tehnic de lucru: MASURAREA I NOTAREA DIUREZEIDefinite: Diureza este cantitatea de urin eliminat n 24 de ore, cu valori cuprinse ntre1200-1800 ml. Peste 1800 ml se numeste poliurie.Se va urmri: aspectul, culoarea, cantitatea, densitatea, pH, numrul de miciuni.Scopul: -determinarea cantitii de urin din 24 ore pentru a vedea dac pacienta esteechilibrat hidroelectrolitic.Materiale necasare: -materiale pentru toaleta organelor genitale: ap i spun, vasecilindrice gradate, cu gt larg, foaie de temperatura, pix cu culoare albastr. Pregatirea pacientei: -psihic: o informez despre scopul recoltrii, manevrele de execuie i ii cer acceptul.-fizic: toaleta organelor genitale nainte i dup micionare.Tehnica propriu-zis: - m spl pe maini !-ncep colectarea urinei dup un program fix-ora 8 dimineata. Dup ce pacienta iefectueaz toaleta organelor genitale o invit sa urineze, msor cantitatea obinut dupcare arunc produsul acestei emisii.-ncepand cu a II-a miciune o colectez n vasul cilindric gradat incluznd i prima emisiedin ziua urmatoare.-citesc gradaia cilindrului=950 ml, culoarea inchis, numrul de mictiuni-8 Notarea diurezei: -notarea grafica: pentru fiecare linie orizontal a foii de temperatur; sesocotesc 100 ml urin.-se noteaz grafic cu pixul cu albastru sub form de coloan ce are haurat numai parteasuperioar ce corespunde cantitii de urin a zilei respective.Reorganizarea locului de munc: -vasele n care se recolteaza urin se depoziteaz nncperi rcoroase pentru a preveni descompunerea urinei.-la urin recoltata se adaug cateva picturi de Tymol pentru a mpiedica procesele defermentaie, dar nu modific reacia chimic.Accidente i incidente: -citirea greit a gradaiei care indic urin din 24 de ore.-colectarea urinei folosind o tehnic greit d valori eronate ale cantitii.-spargerea vasului colector prin lovire.BIBLIOGRAFIE