La tiganci

Mircea Eliade recunostea nca din adolescenta mi-a placut sa scriu nuvele, povestiri si chiar nuvele fantastice".Aceasta nclinare spre fabulos se va accentua n urma vastelor sale lecturi sia numeroaselor calatorii. El va fi atras mereu de spatiul romnesc si de orasulBucuresti: pentru mine Bucurestiul este centrul unei mitologii inepuizabile". Si nnuvela La tiganci" actiunea se petrece n Bucuresti avndu-l ca protagonist pe profesorul de muzica Gavrilescu. Nuvela ilustreaza o alegorie a mortii sau adrumului spre moarte. Intinerariul spiritual al eroului se desfasoara n opt secventecare alcatuiesc nuvela construita cu echilibru si armonie clasica. Alterneaza planulreal cu cel ireal.Secventa I (expozitiunea) prezita eroul n tramvai, este vorba de Gavirescucare se ntorcea acasa de la lectiile de pian date domnisoarei Otilia. n tramvai sediscuta despre bordeiul tigancilor, de existenta caruia se prefac ca se scandalizeaza barbatii. Pentru profesor acesta este un palat cu gradini si nuci pe care el l vede detrei ori pe saptamna. si aduce aminte ca a uitat servieta la meditatie si coboararepede ca sa ia tramvaiul n sens invers. n aceasta prima secventa autorulintroduce cteva leitmotive: caldura mare, biletul, confesiunea, colonelul Lavrence, bordeiul (spatiul misterios), Elsa. Asteptnd tramvaiul este atras hipnotic demirosul amarui al frunzelor de nuc si de nefireasca racoare nc fara sa-si deaseama s-a aflat n fata portii. Secventele II, III si IV ale naratiunii dezvolta intrigamarcata de patrunderea lui Gavrilescu la tiganci. Desfasurarea actiunii se face prinnararea ntmplarilor eroului n acest spatiu, visul lui.Intrnd la tiganci este ntmpinat de baba care-i cere trei sute" ca sa l lasela bordei, sa-si aleaga o fata. Se ntlneste cu trei fete, trebuind sa identifice pe ceade a treia dar nu reuseste. Pica ntr-un vis si apoi se trezeste cu gndul ca trebuiesa-si recupereze servieta si se duce la tramvai.Acest nucleu contine mai multe mituri mereu aprofundate n lucrarile lui Eliade. Bordeiul trebuie privit ca un mit al labirintului, un simbol al treceriidinspre viata spre moarte. Este un spatiu al initierii n ritualurile mortii. Trecerea prin bordei este o trecere dincolo". Cele trei fete amintesc de ursitori, ele l supun pa Gavrilescu unor ncercari pe care el nu le poate trece, danseaza n jurul lui, icer sa o ghiceasca pe tiganca dar el le scapa mereu.Personajul aluneca mereu spre trecut vorbindu-le despre episoadele cuHildegard si Elsa. El nu reuseste sa ghiceasca tiganca nici dupa ultima ncercare.Trebuie sa interpretam acest lucru n sensul ca profanul rateaza intrarea lui ndomeniul sacrului. Apare o noua tentativa de intrare n real prin muzica.Secventa IV descrie visul lui Gavrilescu. Eroul viseaza ca ncearca saghiceasca fetele, se pierde n camere ciudate cu tavane scunde si neregulate, cu peretii usor ondulati, cu paravane tot mai misterioase, cu coridoare pe carerataceste mereu n sens invers, cu obiecte ce-l terorizeaza.Visul se termina cu o scena a luptei lui cu o draperie simbolica. Visul are mai multe semnificatii.La nceput el apare ca o aspiratie a eroului sprea o alta realitate alaturi deHildegard. Apoi n secventa IV visul devine simbolul cosmarului traversariimateriei de catre spirit a vietii spre moarte nsotita de spaime si sufocari. Draperiai aparea ca un giurgiu si-l ngrozea ca jocul straniu al fetelor. Jocul ielelor propunelui Gavrilescu drept proba ghicitul, simbol al riturilor de initiere n taina mortii, ovama luata sufletului ca o ultima sansa de despartire a conditiei umane.Cifra trei si multiplu de trei este un alt mit al nuvelei care puncteazamomente semnificative.Secventa V ne apropie de punctul culminant al nuvelei prezentndu-nil peGavrilescu n ncerecarea de a-si recupera servieta cu partituri. n strada preoteselor nr. 18 nu mai cunoaste pe nimeni, n locul doamnei Voitinovici gaseste pe doamna Georgescu, iar despre Otilia alfa ca plecase acum 8 ani dupa ce secasatorise cu inventatorul Frncu. Se ntoarce spre casa si n tramvai revin aceleasiobsesii (portofelul, caldura, etc.).Secventa VI (punctul culminant) se petrece acasa unde surprizele continua.Elsa, sotia lui, plecase n Germania la familia ei n urma cu 12 ani, cam de cndaflase ca el a murit. Murise si madam Trandafir si foarte dezamagit se hotareste sase ntoarca la tiganci.Secventa VII descrie drumul de acasa la tiganci. Calatoria lui se realizeazantr-o atmosfera fantastica, noaptea cu un personaj misterios pe care Gavrilescu lsimte un visator, o fire de artist. Acesta ca un mesager al mortii l ajuta pe profesor sa ajunga dincolo" trecnd prin locuri impuse de traditie cum este biserica.Secventa VIII ncepnd cu intrarea definitiva a

eroului la tiganci unde nimicnu se schimbase. Baba l asteapa, l recunoaste, i ia vama, i arata din prag casacea mare rostind niste cuvinte oraculare: vezi sa nu te ratacesti", sa te tii drept pecoridor si sa numeri sapte usi si cnd ajungi la a saptea sa bati de trei ori si sa spui:eu sunt, m-a trimis baba". Sleit de puteri trece prin coridor si se ncurca iar, ogaseste pe Hildegard care l asteptese ca sa-l conduca pe ultimul drum si i spunevino cu mine". Pornesc spre padure alunecnd dinspre veghe spre vis, spre moartedu-si de birjarul enigmatic si de porunca lui Hildegard: Ia-o spre padure, pedrumul ala mai lung si mna ncet. Nu ne grabim.".Deznodamntul nuvelei nu aduce iesirea din ambiguitate. Eroul se explicaechivoc se ntmpla ceva cu mine si nu stiu ce, daca nu te-as fi auzit vorbind cu birjarul as crede ca visez.". Fata l consoleaza la fel de echivoc toti visam, asancepe, ca ntr-un vis.". Nuvela ntr-o alta interpretare poate sugera aventuraartistului case aspira sa-si depaseasca conditia sa profesionala si sociala a omuluicare poate atinge absolutul, eternul. Si atunci bordeiul poate fi privit ca Olimpul, ocetate a cunoasterii.Conditia materiala precara l mpiedica sa-si depaseasca conditia, n lupta saar trebui sa fie tnar dar el este batrn, ar trebui sa fie curajos dar lui i e fricamereu, i-ar trebui o dragoste protectoare dar toti care l-au iubit au disparut. Dinaceasta perspectiva nuvela prezinta drama artistului ratat