UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA BUCURESTI INGINERIE ECONOMICA IN AGRICULTURA SI DEZVOLTARE RURALA

MUNICIPIUL BUCURESTI

Autor: Ionescu Alina Ioana Anul III, Management, Grupa 8303

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI Bucuresti 2007

Cuprins

A. B. C.

Asezarea geografica a municipiului Bucuresti Istoricul municipiului Bucuresti Aspect sociale, economice ale municipiului Bucuresti

D.
E.

Populatia municipiului Bucuresti Perspective de dezvoltare in contextul integrarii europene

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

A. Asezarea geografica a muincipiului Bucuresti Bucuresti este unul dintre cele mai mari orase din Romania, in acelasi timp fiind si capitala tarii. Este cel mai important centru politic, administrativ, financiar, economic, educational, bancar, stiintific si cultural. Municipiul Bucuresti este situat in partea de S-SE a Romaniei, avand coordonatele geografice intre 25 49 50" si 26 27 15" longitudine estica si 44 44 30" si 44 14 05" latitudine Nordica. Municipiul Bucuresti se aflain centrul Campiei Romane (Campia Vlasiei) la o altitudine de 60-100 m. Orasul este situat la aproximativ 65 de kilometrii de fluviul Dunarea pe malurile Dambovitei, un afluent al Dunarii. El este situatintr-o zona de campie si incluzand zonele suburbane acopera o suprafata de 300 kilometrii patrati. B. Istoricul municipiului Bucuresti Legenda spune ca Bucuresti a fost fondat de un oier pe nume Bucur. Conform altei variante mai probabile, Bucuresti a fostintemeiat de catre Mircea cel Batran la sfarsit de secol XIV. Pe malurile Dambovitei si ale Colentinei este atestata cultura paleolitica si neolitica. Panain 1800i. Hr. apar anumite dovezi ale unor comunitatiin zonele Dudesti, Lacul Tei si Bucurestii-Noi de astazi. Sapaturile arheologice arata trecerea acestei zone printr-un proces de dezvoltare din epoca bronzului si panain anul 100i. Hr.,in timpul caruia zonele Herastrau, Radu Voda, Lacul Tei, Pantelimon, dealul Mihai Voda, Popesti-Leordeni si Popesti-Novaci sunt populate de indo-europeni (mai precis getodaci). Primele locuinte dupa retragerea aureliana din 273 d. Hr. sunt atestatein secolele III - XIII, panain Evul Mediu.
3

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

Istoria medievala a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei Marturiile arheologice, diferitele unelte descoperite in zona in care este amplasat Bucurestiul astazi, atesta o vechime de 150.000 ani a asezarilor omenesti in aceasta zona. Incepind din a II-a jumatate a secolului al XIII-lea, teritoriul orasului de astazi, ca de altfel intreaga zona rasariteana a Campiei Romane, trece printr-o noua faza in procesul de dezvoltare, perioada in care se pun bazele trecerii la stadiul urban al asezarii. Documentele emise de Cancelaria Tarii Romanesti intre 1459-1625 consemneaza existenta pe teritoriul de azi al Bucurestiului, a unui numar de 41 de asezari. Prima atestare documentara a Bucurestiului dateaza din secolul al XV-lea (20 septembrie 1459) si este un act prin care domnitorul Vlad Tepes confirma o donatie facuta unor boieri. Stabilirea resedintei domnesti la Bucuresti in perioada domnitorului Vlad Tepes, a avut un rol determinant in evolutia ulterioara a asezarii. Astfel, din secolul al XV-lea se inregistreaza o dublare a suprafetei orasului. Apar cartiere noi ocupate de mestesugari. In zona numita azi Sf. Gheorghe erau cuptoarele mesterilor fierari, la Piata Unirii - Zona Coltea erau cuptoarele mesterilor olari, iar pe malurile Dambovitei se stabilesc tabacarii. In partea de nord a Curtii Domnesti se stabilesc negustorii, cojocarii, croitorii. Principalul vad comercial si mestesugaresc devine Ulita Mare, strada Lipscani de azi, atestata documentar din 5 iunie 1589. Din secolul al XV-lea si pana la sfarsitul epocii feudale, in pofida marilor calamitati naturale si a razboaielor, orasul Bucuresti a cunoscut o continua dezvoltare economica si sociala, devenind unul din principalele centre urbane din sud-estul Europei. Incepand cu secolul al XVIII-lea apar primele manufacturi. In 1764 este atestata documentar o manufactura de ceara. In 1766 apare fabrica de postav de la Afumati, apoi in 1767 fabrica de hartie de la Fundeni. Recensamantul din 1811 consemneaza in Bucuresti 2981 de persoane care se ocupau cu mestesugurile si comertul.

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

Istoria contemporana a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei Instaurarea dupa al doilea Razboi Mondial a puterii populare creeaza conditiile aparitiei dictaturii comuniste care s-a mentinut pana in decembrie 1989. Pentru o perioada de aproape 50 de ani, democratia si economia de piata au disparut in Romania. Multe din metodele aplicate atat in domeniul economic, cat si social au fost imprumutate de la fosta Uniune Sovietica, netinandu-se cont de specificul tarii si al Capitalei. Prin nationalizarea principalelor ramuri industriale, regimul comunist si-a oferit mijloacele pentru a reconstrui si dezvolta orasul. In acesti 50 de ani au fost construite, multe unitati industriale noi, blocuri de apartamente si multe edificii cu caracter socio-cultural. Au aparut gigantii industriali si miile de apartamente tip cutie de chibrituri. Un rol deosebit in aceasta perioada in economia orasului, l-a avut industria de constructii-montaj, numarul de salariati crescand de la 39.700 in 1950 la peste 97.000 in 1983. Avand in vedere ca pana in 1950, principalele ramuri industriale dezvoltate in Bucuresti, erau industria usoara si alimentara (57.9%), industria chimica (24.1%),in 1982, chimia reprezenta 55 % din totalul structurii industriale. Ritmul mediu anual de crestere al sectorului industrial a fost enorm si a implicat costuri uriase, asigurand astfel suprematia capitalei din punct de vedere al productiei. Pe langa intreprinderile nationalizate in 1948 (Lemaitre devenit Timpuri Noi, Malaxa a devenit 23 August) , au fost infiintate noi intreprinderi (Policolor, Autobuzul, Danubiana, CIL Pipera). Un rol foarte important in dezvoltarea economica a orasului lau jucat constructiile. Evenimentele din decembrie 1989 aduc modificari profunde in economia Capitalei, atat din punct de vedere structural (descentralizarea si forma proprietatii) cat si al dinamicii sale. In 1993, trei ani dupa caderea regimului comunist (1989), in Bucuresti se concentrau 12.7% din populatia activa a tarii cuprinzand 385 societati mijlocii cu o medie de 1000 angajati. Societatile cu mai mult de 5000 de salariati reprezentau la acel moment numai 1.8% din total.
5

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

Pe langa crearea marilor platforme industriale inainte de 1989, numarul blocurilor de locuinte a crescut astfel incat, daca intre 1945 - 1964 au fost construite 80641 apartamente, numarul acestora a crescut la 446100 apartamente intre anii 1965 si 1984. S-au format noi cartiere ca: Titan - Balta Alba cu 90000 apartamente, Drumul Taberei cu 63000 apartamente, Berceni cu 70000 apartamente, Militari cu 40000 apartamente. Blocurile erau din beton, prost finisate ,oferind spatiu minim de locuit si fara sa asigure cele mai simple standarde de confort. Recensamantul din 1992 (trei ani de la caderea comunismului) inregistra in Bucuresti un numar de 109194 blocuri cu 760751 apartamente si un total de 1803635 camere, ceea ce inseamna o suprafata de peste 46.1 milioane metri patrati de locuinta (34.3 metri patrati pe apartament). Bucuresti este principalul centru politico administrativ al tarii, aici aflandu-se presedentia, parlamentul, guvernul, sediile centrale ale celor mai multe partide politice, institutii culturale si de invatamant, institutii financiare, comerciale, banci. Istoria moderna a orasului Bucuresti - Capitala Romaniei Revolutia din 1821 marcheaza inceputul istoriei moderne a Bucurestiului. La inceputul secolului al XIX-lea, se poate distinge o structura socio-profesionala: mestesugari, negustori, slujbasi in aparatul administrativ, clerici, boieri si slujitori. Dupa un recensamant din anul 1807, in Bucuresti erau 3523 de pravalii, iar mai tarziu, in anul 1820, sunt consemnate peste 200 de cladiri publice, mai multe piete si gradini publice. In anul 1830 se infiinteaza Sfatul Orasenesc (Administratia Publica Locala de azi) si orasul este impartit in cinci zone (sectoare), iar in 1846 este elaborat de primarie, primul Plan de Cadastru al Bucurestiului. Prin proclamarea independentei de stat in 1877, Bucurestiul devine capitala Romaniei si, incepand cu aceasta data, cunoaste o puternica dezvoltare economicosociala. Astfel, recensamantul de la 1878 consemneaza existenta in oras a doua turnatorii de fonta, doua intreprinderi de obiecte mecanice, 30 de tabacarii si 100 de mori, din care 12 erau antrenate de energia aburului. In anul 1869 este inaugurata prima linie de cale ferata Bucuresti Giurgiu, iar in 1870 este pusa in functiune linia ferata Bucuresti Ploiesti Galati Roman. Prima
6

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

gara construita a fost Bucuresti Filaret (1869), iar apoi s-a construit gara Targoviste (1870), care ulterior a fost denumita Gara de Nord. Bucurestiul a constituit in aceasta perioada si principalul centru comercial al tarii, primele institutii aparand in Capitala: Camera de Comert si Industrie (1858), Bursa de Valori Bucuresti (1881), Banca Nationala a Romaniei (1858). Sfarsitul secolului al XIX-lea marcheaza dezvoltarea relatiilor capitaliste si realizarea unui sistem bancar prin aparitia unor banci noi: Marmorosch Bank, Banca Generala a Romaniei, Banca de Scont, Banca Romaneasca. Tot in aceasta perioada au fost realizate lucrari de rectificare si adancire a albiei raului Dambovita, lucrari pentru alimentarea cu apa potabila a Capitalei prin filtrarea apei Dambovitei. In 1882 a fost inaugurat iluminatul public electric, iar in 1892 a fost construita uzina electrica Grozavesti. Punerea in functiune a uzinei electrice Filaret (1908) a facut posibila in 1894 inaugurarea primei linii de tramvai electric in oras. Cea mai prospera perioada a Bucurestiului, ca si a intregii tari, a fost perioada interbelica. Devenind capitala statului national unitar roman, Bucurestiul continua sa fie in perioada interbelica principalul centru industrial, comercial si financiar al Romaniei. Procesul de industrializare in aceasta perioada se intensifica, Bucurestiul concentrand in 1938 aproximativ 17% din numarul total de intreprinderi cu pondere importanta in economia tarii, acoperind intreaga gama a industriilor din acea perioada. Sectorul de stat era reprezentat in aceasta perioada de intreprinderile: Grivita, Pirotehnica Armatei, Societatea Comunala de alimentare cu lapte a Bucurestiului, Abatorul, Atelierul S.T.B. si fabricile de gheata. In anul 1921 s-a dat in folosinta aeroportul Baneasa, iar in 1931 se infiinteaza Societatea de Transport Aerian SARTA, care in 1933 se transforma in Liniile Aeriene Romane (LARS) si apartineau statului. In 1933 se inaugureaza actualul Palat al Telefoanelor, prima centrala telefonica automata functionand inca din 1927. Apar banci noi: Banca Chrissoveloni (1920), Banca Comerciala Italiana si Banca franco-romana (1921).Dupa planul de sistematizare din februarie 1926, Bucurestiul a fost impartit din punct de vedere administrativ, intr-o zona centrala si o zona periferica . Zona centrala avea patru sectoare , fiecare dintre ele avand un consiliu local. Zona periferica a fost constituita din restul teritoriului pana la limita forturilor. Comunele
7

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

cuprinse in aceasta zona au primit statutul de comunitati suburbane. Interesele generale ale orasului si ale comunelor suburbane erau administrate de Consiliul General, format din 36 consilieri alesi, 24 consilieri numiti si pana la 7 consilieri cooptati. Conducerea administratiei era asigurata de Primarul General, ales de consiliu. Intre anii 1918-1940, Bucurestiul a avut zece primari, unii dintre ei jucand un rol important: Emil Costinescu, Anibal Teodorescu, Dem I. Dobrescu, Alex. Donescu. Intrarea Romaniei in razboi, in anul 1941, aduce Bucurestiului o perioada grea, bombardamentele trupelor aliate provocand distrugeri multor cladiri, unele de importanta istorica, altele obiective industriale. Bucuresti date cronologice si evenimente

1459: Prima menionare a Bucuretiului, ntr-un document din cancelaria lui Vlad epe 1465: Domnitorul Radu cel Frumos alege cetatea ca reedin domneasc a Valahiei. 1659: Gheorghe Ghica stabilete capitala rii Romneti la Bucureti. 1661: Apar primele drumuri pavate cu piatr de ru. 1808: Se deschide Hanul lui Manuc, loc n care n 1812 se semneaz Tratatul de la Bucureti, ntre Rusia i Turcia. Dupa ce a ars, a fost reconstruit ulterior (in 1968) in locul Halelor Centrale (Hala Unirii) . 1827:Librarul Iosif Romanov deschide prima Librrie romneasc intr-o bolt, in Hanul Sfntul Gheorghe Nou ,ulia Braovenilor ,nr.419,vopseaua roie,din Bucureti. 1852: Este inaugurat Teatrul Naional "I. L. Caragiale". 1852: Cafeneaua Capa a fost nfiinat de Grigore Capa sub numele La doi frai, Anton si Vasile Capa. Locaia iniial este n fostul Han Damari, peste drum de biserica Zltari dar se va muta curnd in casa Sltineanu, unde a ramas pn azi. 1872: Este dat n funciune prima linie de tramvaie (fr numr). Aceasta circula pe ruta Bariera Mogooaiei (astzi - Piaa Victoriei) - Bariera Obor.
8

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

1875: Se nfiineaz Societatea Studenilor n Medicin din Bucureti, prima societate studeneasc din Romnia 1894: Este dat n funciune prima linie electric de tramvaie (14). Aceasta circula pe ruta Obor - Cotroceni. 1910: A fost montat Podul Grant. Anii 1920: se d n folosin o central telefonic automat cu 3.000 de abonai. 1922: Este construit din lemn Arcul de Triumf. 1925: Este dat in funciune prima linie de autobuze. Aceasta circula pe ruta Piaa Sf.Gheorghe - Bariera Clrailor (la intersecia strzilor Clrai i Orzari). 1928: Radiodifuziunea ncepe emisiuni n mod regulat. 1929: Este desfiinat ultima linie de tramvaie cu cai. 1933: Este construit Palatul Telefoanelor pe Calea Victoriei. 1935 - 1936: Se reconstruiete Arcul de Triumf din beton armat i granit. 1936: Sociologul Dimitrie Gusti nfiineaz Muzeul Satului, unul dintre primele muzee etnografice din lume. 1936: Se amenajeaz Parcul Herstru pe o suprafa de 187 ha. 1937: Este finalizat construcia Palatului Regal (nceput n 1930). 1938, 8 iunie: Se deschide Pavilionul Televiziunii n Parcul Naional Carol II (astzi Parcul Herstru). 1939: Se inaugureaz Academia Militar. 1940: Un puternic cutremur de pmnt distruge/avariaz o parte din zona central istoric a Bucuretiului. 1944, 4 aprilie: Aliaii bombardeaz oraul. 1948: Aeroportul Bneasa i ncepe activitatea. 1949: Este dat n funciune prima linie de troleibuze (81). Aceasta circula pe ruta Piaa Victoriei - Hipodromul Bneasa (pe locul actual al Casei Presei Libere). 1950: Ia natere primul studiou cinematografic la Buftea 1951: Se inaugureaz Stadionul Dinamo (capacitate 15.000 de locuri).
9

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

1953: Se finalizeaz Complexul Sportiv "23 August", astzi Stadionul Naional Lia Manoliu. 1954: Se deschide Opera Romn. 1955: Se construiete primul autobuz romnesc la uzinele Vulcan. 1956, 31 decembrie: De revelion se difuzeaz prima emisiune de televiziune din ar. 1957: Dup cinci ani se termin lucrrile de construcie la Casa Scnteii (astzi Casa Presei Libere). 1957: Se deschide Muzeul Literaturii Romne. 1960: Se inaugureaz Sala Palatului (capacitate 3.000 de locuri). 1961: Este deschis Circul Globus, cel mai mare circ din ar (capacitate 2.500 de locuri). 1961: Se fabric primele televizoare romneti, marca "Electronica". 1964: Se nfiineaz Studioul cinematografic "Animafilm". 1965: O sal de cinematograf de pe Calea Victoriei este transformat n Teatrul ndric. 1970: Se deschide Aeroportul Internaional Otopeni la 17 km de Bucureti. 1970: Se ridic Hotelul "Intercontinental". A fost cea mai nalt construcie a capitalei (cu 25 nivele) pn n anul 2004. 1973: Teatrul Naional "I. L. Caragiale" funcioneaz ntr-un nou local, n centrul capitalei. 1947: Se inaugureaz Stadionul Ghencea. 1974: Se d n funciune Sala Polivalent, care devine cea mai mare baz sportiv acoperit din capital. 1976: Se deschide magazinul Unirea. 1977, 4 martie: Un cutremur de pmnt de intensitate 7.2 pe scara Richter, cu centrul seismic in munii Vrancea, distruge/avariaz o mare parte din zona central istoric a Bucuretiului. 1979: Se inaugureaz prima linie de metrou, ntre Semntoarea i Timpuri Noi.

10

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

1981 - 1988: Are loc construcia celei mai ntinse cldiri din Romnia, Casa Poporului (actualul Palat al Parlamentului), a doua construcie administrativ din lume ca suprafa construit i acoperit, cldire ce s-a construit prin demolarea cldirilor de pe o suprafa egal cu cea a ntinderii Veneiei. 1990: Se nfiineaz Muzeul ranului Romn, continuatorul Muzeului de etnografie, art naional, art decorativ i industrial nfiinat la 1 octombrie 1906. 1991: Se deschide Muzeul Naional Cotroceni, care dispune de un patrimoniu arhitectural deosebit, caracteristic secolului XIX. 1994: Este aleas o nou stem pentru Municipiul Bucureti. 2000: Este ales primar Traian Bsescu (PD). 2002: S-a dat n folosin prima linie de metrou uor din ar (linia de tramvaie 41). 2004: Traian Bsescu este reales ca primar n iunie, dar demisioneaz n decembrie, ca urmare a ctigrii alegerilor prezideniale. 2005: Adriean Videanu este ales primar general al capitalei

C. Aspect sociale, economice ale municipiului Bucuresti Economia municipiului Bucuresti este dominata in cea mai mare parte de functiile sale de capital. Bucurestiul reprezinta cea mai mare aglomerare industriala a Romaniei, in care sunt prezente toate ramurile industriale. Declinul industrial treptat de dupa 1990 a dus la pierderea a numeroase locuri de munca, iar inchiderea accelerata a multor intreprinderi ineficiente a accentuat diminuarea fortei de munca din industrie si migrarea ei catre sectorul tertiar. Ponderea populatiei ocupate in servicii a crescut de la 53.1% in 1995 la 75,4% in anul 2005. Comertul, activitatile de depozitare, distributie, administratie gospodarie comunala, constructii au avut o evolutie rapida, astfel incat oraul se distanteaza ca nivel de dezvoltare de celelalte orase, in ciuda pozitiei geografice nefavorabile. Una dintre cele mai izbitoare trasaturi ale cresterii economice din Romania in ultimii ani a fost
11

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

cresterea importantei dezvoltarii Regiunii Bucuresti-Ilfov si in special a Municipiului Bucuresti. Aceasta se aliniaza tendintei care afecteaza toate economiile de tranzitie, dar in Romania este mult mai evidenta datorita dimensiunilor mari ale tarii atat ca populatie cat si ca teritoriu. Prezenta capitalei confera Regiunii de dezvoltare Bucuresti - Ilfov o forta si o dinamica economica superioare celorlalte regiuni, un nivel superior al PIB-ului si o structura sociala si profesionala de un standard mai ridicat. Cu o crestere sustinuta in ultimii sapte ani (1998-2004), PIB-ul pentru Regiunea Bucuresti- Ilfov (5.616,7 euro/locuitor in anul 2004) a fost de aproximativ doua ori mai mare decat media la nivel national (2.932,9 euro/locuitor). In consecinta si productivitatea muncii, calculata ca raport intre valoarea adaugata bruta regionala (VABR) si populatia ocupata, evidentiaza faptul ca Regiunea Bucuresti-Ilfov prezinta cel mai inalt nivel intre celelalte regiuni ale tarii (11.451euro/persoana ocupata fata de media nationala de 6.194,8 euro/persoana angajata).. Mediul economic al municipiului Bucuresti este deosebit de atractiv datorita structurii institutionale existente, a fortei de munca calificate si a sistemului de comunicatii mai dezvoltat decat in alte orase ale tarii. Cu 13.264 milioane de euro Investitii Straine Directe atrase pana in anul 2005, ceea ce reprezinta 60,6% din totalul investitiilor straine directe la nivel national, orasul Bucuresti se detaseaza clar fata de celelalte orase ale tarii. De asemenea, densitatea IMM-urilor (numarul de IMM-uri/1000 de locuitori) inregistreaza in Bucuresti cea mai mare valoare din tara, in anul 2005 existand 23,3% din totalul IMM-urilor la nivel national, cu 31,9% mai mult decat in anul 1998. In Bucuresti sunt 43 intreprinderi mici si mijlocii la 1000 locuitori (2003, fata de 52 intreprinderi la 1000 locuitori in UE15), reprezentand 20,72% din numarul total de intreprinderi inregistrate in Romania. In 2003 existau 388 intreprinderi mari (20% din intreprinderile mari din Romania), din care 167 in industrie, 37 in constructii, 33 in comert, 39 in transport si telecomunicatii. Intreprinderile mari sunt o sursa de oportunitati de afaceri pentru IMM- uri. La nivelul anului 2004 economia capitalei este caracterizata de dezvoltarea sectoarelor de servicii (79,3%) si industrie (19,6%). Sectorul serviciilor este bine dezvoltat, cu precadere in ceea ce priveste telecomunicatiile, intermedierile financiare,
12

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

educatia si cercetarea, transportul si depozitarea, turismul si serviciile culturale, serviciile catre intreprinderi (inclusiv software) si comertul. Avand in vedere functia de capitala pe care o indeplineste Bucurestiul, administratia publica concentreaza, de asemenea, un numar important de angajati. In anul 2005 in Bucuresti erau active 2 parcuri industriale din totalul celor inregistrate la nivel national. Dupa forma de proprietate ambele parcuri industriale sunt private, acoperind o suprafata de 33,07 ha. Accesul intreprinderilor la societatea informationala este inca scazut. Doar 12,2% din intreprinderile din Bucuresti sunt conectate la internet, existand 13,6 computere la 100 de angajati. 60,1% din computerele intreprinderilor sunt conectate la internet. Accesul dificil la finantare, lipsa dotarilor infrastructurale (utilitati, constructii, TIC) sunt probleme majore cu care se confrunta marea majoritate a infrastructurilor de sprijinire a afacerilor. In Regiunea Bucuresti-Ilfov, rata de ocupare a fortei de munca a fost in anul 2005 de 59,4% (media nationala a fost 57,7%). Pe sexe, rata de ocupare a fortei de munca feminine a fost de 53,4% (media nationala 51,5%). Pentru perioada 1999-2005 evolutia ratei de ocupare in Regiunea Bucuresti-Ilfov a suferit o scadere, de la 62,0% in 1999 pana la 56,5 in 2003, marcand apoi o usoara crestere pana la valoarea de 59,40% in 2005. Cererea de forta de munca calificata a fost mai mare pentru regiunea BucurestiIlfov, astfel incat, corelat cu oportunitatile oferite de capitala nivelul de viata citadin, cat si prestigiul populatia ocupata (in care predomina populatia capitalei) are un nivel mai ridicat de instruire si calificare. Rata somajului in anul 2005 este scazuta (2,4%, media nationala fiind de 5,9%) si posibilitatea de a gasi un loc de munca este reala. Somajul de lunga durata este foarte intens, iar cel al tinerilor (sub 25 de ani) are o pondere ridicata 21,2%, valoare apropiata de media nationala de 21,0%, iar munca la negru (in special in sectorul tertiar) este raspandita (date din 2004). Majoritatea somerilor inregistrati se caracterizeaza prin nivele scazute de educatie, ceea ceinseamna ca Regiunea Bucuresti-Ilfov se confrunta cu o cerere de forta de munca calificata.Pe cele doua unitati administrative componente rata somajului

13

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

are valori de 2,0% in judetulIlfov si 2,4% in Municipiul Bucuresti.In ceea ce priveste migratia interna, incepand cu 2001 balanta sporului migratoriu a devenit pozitiva pentru Municipiul Bucuresti reprezinta cel mai important centru educational din Romania. In 2005 dispunea de 252 gradinite, 370 unitati scolare din invatamantul pre universitar si 34 institutii de invatamant superior. In municipiul Bucuresti se afla cea mai dezvoltata infrastructura universitara din Romania si care concentreaza cel mai mare numar de studenti: 190.550 dintr-un total de 620.785, reprezentand 30,7% din numarul total de studenti. Sunt 43 intreprinderi mici si mijlocii la 1000 locuitori (2003, fata de 52 intreprinderi la 1000 locuitori in UE15), reprezentand 20,72% din numarul total de intreprinderi inregistrate in Romania. In 2003 existau 388 intreprinderi mari (20% din intreprinderile mari din Romania), din care 167 in industrie, 37 in constructii, 33 in comert, 39 in transport si telecomunicatii. Intreprinderile mari sunt o sursa de oportunitati de afaceri pentru IMM uri. Accesul redus al populatiei rurale si a grupurilor dezavantajate la educatie, in general si la studii superioare, in particular, dotarea insuficienta a institutiilor de invatamant superior si scoli TVET constituie inca puncte slabe ale sistemului de educatie din Bucuresti. In ceea ce priveste sanatatea, in ultimii ani scaderea activitatilor sanitare a fost evidenta, inregistrand regrese atat din punct de vedere al cheltuielilor alocate cat si al calitatii serviciilor furnizate. Infrastructura sanitara a Bucuresti se afla in mare parte intr-o stare de degradare avansata si cu o lipsa acuta de echipamente moderne generate de resursele financiare insuficiente alocate sistemului de sanatate. Speranta de viata este cea mai ridicata din tara 73,84 ani, principala cauza a mortalitatii fiind tumorile 217,5 decedati/100.000 locuitori (2003). In anul 2005 erau 52 spitale in Bucuresti (2,7 spitale la 100.000 locuitori pe o suprafata de 238 ha).Numarul si gradul de satisfacere a populatiei cu personal sanitar a fost in scadere in ultimii ani. In anul 2005, asistenta medicala era asigurata de 11.522 medici (1 medic la 192 persoane), 2.267 stomatologi (1 stomatolog la 974 persoane) si

14

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

19.030 personal mediu sanitar. In acelasi timp, in 2004, media consultarilor medicale a fost de 4,4 consultari/locuitor. Una dintre cele mai importante probleme este cea privind facilitatile de ingrijire ale copiilor atunci cand parintii sunt la serviciu. Numarul nou-nascutilor este mare, dar numarul centrelor de ingrijire zilnica sau al creselor este limitat, iar cele private sunt foarte costisitoare. 5.583 de copii sunt ocrotiti in institutii de tip familial (49,61%) sau rezidential (50,39%). La sfarsitul anului 2004, erau 5.650 de copii cu disabilitati, dintre care 846 beneficiau de servicii de asistenta sociala. D. Populatia municipiului Bucuresti Primul recensamant care a consemnat numarul locuitorilor Capitalei a avut loc n 1831 cand s-au nregistrat 58 794 suflete. Dupa un secol, populatia Bucurestiului ajunsese la 639 040 locuitori (recensamantul din 29 decembrie 1930) pentru ca la recensamantul din 25 ianuarie 1948 sa depaseasca pentru prima data cifra de un milion (1 041 807 locuitori). . n anii 1950, ca urmare a industrializrii i a politicii de urbanizare numrul populaiei s-a dublat, i a continuat s creasc constant. n 1997 populaia trecuse de pragul de 2 milioane mai exact atinsese cifra de 2037000. Municipiul Bucureti este cea mai mare aglomerare urban din Romnia, populaia sa, determinate in urma recensamantului din anul 2004, fiind de 1.929.959 locuitori reprezentnd circa 87% populaia regiunii, peste 16% din populaia urban a rii, respectiv circa 9% din populaia total a Romniei i avnd o densitate de aproximativ 8.100 locuitori/km2.

15

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

Structura populatiei pe nationalitati a municipiului Bucuresti era urmatoarea: 97,44% romani, 1,21% tigani, 0,40% maghiari, 0,20% germani, 0,15% evrei, 0,11 aromani, 0,05% macedoneni si 0,44% alte minoritati (greci, turci, armeni, rusi, ucraineni, bulgari, polonezi, sarbi, tatari, cehi, slovaci s.a.). Creterea populaiei a dus la scderea numarului de locuine, aceast problem persistnd pn n ziua de astzi. Lipsa surselor financiare a Romniei a mpiedicat construcia de noi apartamente, multe cldiri ncepute nainte de anul 1990 sunt nc neterminate. E. Perspective de dezvoltare in contextul integrarii europene Puterea de polarizare a capitalei iradiaza mult dincolo de granitele administrative ale sale. Densitatea mare a populatiei si concentrarea serviciilor si activitatilor economice fac din Municipiul Bucuresti cea mai mare piata din Romania, precum si una dintre cele mai mari dinSud-Est-ul Europei. Structura economica a orasului reflecta, de asemenea, functiile de servicii ale capitalei tarii, in timp ce constructiile, transportul, educatia, cercetarea si sectorul TIC
16

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

sunt cele mai importante sectoare ale orasului contribuind la cresterea competitivitatii si potentialului de dezvoltare. Oportunitatile cheie sunt oferite de posibilitatea integrarii educatiei, cercetarii, inovarii si afacerilor pentru imbunatatirea inovarii in activitatile economice, folosind resursele umane calificate si bine pregatite. Dezvoltarea economica si sociala din ultimii ani a capitalei a condus la o nevoie acuta de spatii pentru amplasarea de noi cartiere rezidentiale, activitati comerciale, etc, astfel incat granitele geografice si administrative ale orasului au devenit necorespunzatoare . Constituirea prin lege a zonei metropolitane - zona care exista de facto, raspunde unor necesitati sau oportunitati determinate de evolutiile istorice, economice, sociale si teritoriale, care au condus la dezvoltarea legaturilor economice si demografice intre Bucuresti si localitatilor din jur aflate in zona sa de influenta. Identificarea unor proiecte comune de dezvoltare si cooperare a asezarilor din cadrul zonei, ca si crearea de noi forme de organizare institutionala si de administratie va intari capacitatea acestora de a face fata concurentei. Dezvoltarea zonei metropolitane va facilita amenajarea integrata a teritoriului la nivel regional astfel incat prin aceasta sa se diminueze dezechilibrele dintre capitala Bucuresti si aria limitrofa (rurala, in cea mai mare parte) in planul structurii demografice, sociale si economice, in ceea ce priveste transportul in comun, dotarea infrastructurala, etc. Inlaturarea sau diminuarea unor astfel de dezechilibre va conduce la o imbunatatire a calitatii vietii populatiei. Cele mai importante actiuni ar putea fi cele legate de transportul in comun, alimentarea cu apa, prelucrarea deseurilor si implementarea unor proiecte investitionale. Oportunitati: Cresterea alocarilor financiare ale UE pentru sprijinul infrastructurii de transport si de mediu si a investitiilor private. Dezvoltarea intreprinderilor locale in special in sectoarele cu valoarea mare adaugata si nise de piata. IMM-urile, o sursa potentiala de durabilitate, dezvoltare si creare de locuri de munca.

17

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

Noi calificari, produse si procese in urma legaturilor dintre industrie, mediu si educatie. Potential pentru dezvoltarea turismului, datorita gamei largi a ofertei turistice (turism cultural, de afaceri, recreativ, sportiv). Servicii mai bune pentru cetateni si utilizatori. Nivelul de calitate a vietii in Regiunea de Dezvoltare Bucuresti-Ilfov este la nivelul celorlalte regiuni capitale europene, in contextul cresterii sustinute si durabile si a asigurarii locurilor de munca de calitate pentru toti. Bucuresti-Ilfov este regiunea capitalei Romaniei. Este formata din orasul-capitala Bucuresti si din judetul Ilfov, limitrof. Fara a tine seama de o performanta economica mai buna vis-a-vis de alte regiuni ale Romaniei, Regiunea Bucuresti-Ilfov inregistreaza un nivel mai de graba scazut fata de alte regiuni ale UE care includ o capitala sau un oras mare, luand chiar in considerare orasele-capitala ale noilor state membre ale Uniunii Europene. Regiunea este foarte urbanizata, peste 90% din populatie locuind in zone urbane. Atat in Bucuresti, cat si in localitatile judetului Ilfov, exista zone de saracie si marginalizare sociala. Integrarea progresiva a orasului-capitala si a teritoriilor inconjuratoare este un fenomen spontan in plina desfasurare. Mai multe studii au identificat schimburi comerciale in crestere intre Bucuresti si zonele inconjuratoare, in partea de nord (Bucuresti-Voluntari-Otopeni-Ploiesti), precum si la sud (Bucuresti cu localitati din judetele Ilfov, Giurgiu, Ialomita si Calarasi). Administratia locala intentioneaza sa sprijine acest fenomen organizand activitati teritoriale in jurul conceptului de Zona Metropolitana. Acest lucru se va baza pe un management condus de modelul calitatii la toate nivelurile, avand ca principala referinta obiectivul convergentei cu alte regiuni cu capitale europene. Asadar, o prima optiune de dezvoltare este intarirea zonei metropolitan urmarind o integrare policentrica de dezvoltare prin vectorii de atractie ai orasuluicapitala. Provocarea acestei metode este dubla: pe de o parte, integrarea spatiala necesita inlaturarea bariereloradministrative pe baza unei logici prin care toti sunt castigatori5; pe de alta parte, dimensiunile coeziunii spatiale si competitivitatii spatiale trebuie sa ajunga la un numitor comun referitor la viziunea de dezvoltare larg impartasite. Pe langa optiunea spatial-teritoriala mai sus mentionata, o a doua optiune este
18

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

legata de structura activitatilor economice. Conform datelor publicate de Eurostat, in anul 2002, sectorul serviciilor a detinut 62.4% din forta de munca totala ocupata din regiunea Bucuresti-Ilfov. Acest lucru confirma participarea din ce in ce mai mare a regiunii la economia bazata pe cunoastere, ceea ce este in principal legat de servicii. Regiunea Bucuresti-Ilfov este, fara indoiala, principalul centru administrativ, financiar, cultural, educational si de cercetare din Romania, precum si un important centru de transport. Specializarea functionala prin inovare constituie o optiune obligatorie pentru consolidarea unui parteneriat intern intr-un numar de sectoare bazate pe servicii si productie. Cea de a treia optiune este sprijinirea cresterii economice durabile, bazata pe cresterea standardului de viata, bunastarea sociala si protectia mediului inconjurator si ocuparea deplina a fortei de munca pentru combaterea saraciei si a excluderii sociale. Prioritatile de dezvoltare sunt stabilite pe baza unei analize a nevoilor care a identificat si evaluat principalele disparitati in termeni de convergenta cu regiunile capitale europene. Imbunatatirea accesibilitatii si mobilitatii este cea mai importanta prioritate regionala. Regiunea Bucuresti, periferica in momentul actual fata de Pentagonul European8 trebuie sa asigure legaturi eficiente ale infrastructurii de transport cu Coridoarele Pan Europene de Transport. In acest sens, marginalizarea eventuala de la Coridorul European 4 ar putea fi subiectul unei probleme in termenii accesibilitatii la reteaua europeana drumurilor. Avand in vedere faptul ca unul dintre Coridoarele Pan Europene de Transport este fluviul Dunarea, cu portul Giurgiu, localizat la 50 km distanta fata de Bucuresti; si Bucurestiul este un centru feroviar important; imbunatatirea accesibilitatii poate conduce la reducerea dependentei de transportul rutier si la cresterea multi-modalitatii si a interoperabilitatii atat pentru transportul de pasageri, cat si pentru cel de marfa. Pentru reducerea timpului de calatorie, a aglomerarii, a zgomotului asociat si a numarului de accidente rutiere este nevoie sa se imbunatateasca mobilitatea in regiune si cu regiunile limitrofe. Aceasta necesita o crestere a eficacitatii si a eficientei transportului public, in vederea reducerii numarului de vehicule care circula in timpul zilei in regiune. Investitiile in aceasta prioritate sunt coerente atat cu strategia de la
19

UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRONOMICE SI MEDICINA VETERINARA - BUCURESTI

Lisabona, cat si cu politicile sectoriale ale UE si nationale. Impactul va consta in costuri reduse, nivel inalt de calitate si o crestere globala a atractivitatii regionale. Aceasta prioritate este consistenta cu celelalte prioritati regionale. Calitatea mediului ar putea fi imbunatatita prin reducerea dependentei de transportul rutier, deci reducand traficul si emisiile de gaze. Scaderea timpului de calatorie poate produce noi oportunitati de locuri de munca pentru rezidentii din regiunile limitrofe. In cele din urma, un nivel inalt de atractivitate este o pre-conditie pentru investitii durabile in activitatile economice si, de asemenea, este esentiala pentru imbunatatirea imaginii regiunii. Durabilitatea este principiul calauzitor pentru aceasta prioritate, care va urmari calitatea urbana, rurala si de ecomediu a teritoriului si a locuintelor umane in cadrul regiunii prin: O dezvoltare coerenta a teritoriului, a zonelor urbane si rurale si a sistemelor locale productive; Compatibilitatea procesului de transformare a solului si de protejare a integritatii fizice, precum si a identitatii culturale a teritoriului; Imbunatatirea calitatii vietii si a conditiilor de locuit; Reducerea presiunii locuintelor rezidentiale si productive asupra sistemelor naturale si de mediu, inclusiv printr-o interventie corespunzatoare pentru reducerea impacturilor; Imbunatatirea calitatii mediului natural, mediului construit si social al teritoriului urban prin regenerare; Consumarea de noi teritorii libere de constructii numai cand nu exista alternative de folosire si refacere a spatiului construit existent.

20