P. 1
Mirajul Civilizatiilor Si Fascinatia Muzeelor Dan Zamfirache

Mirajul Civilizatiilor Si Fascinatia Muzeelor Dan Zamfirache

|Views: 313|Likes:
Published by Dan Zamfirache

More info:

Categories:Topics, Art & Design
Published by: Dan Zamfirache on Feb 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/06/2015

pdf

text

original

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Motivatie
)

Norocul de a m` na]te chiar [n centrul Rom@niei, la poalele F`g`ra]ilor, [n peisajul mirific al Brezoiului, acolo unde se [nt@lne]te Ardealul cu Oltenia ]i Muntenia ]i a copil`ri [n minunata vale a Oltului, la C`lim`ne]ti, l@ng` Cozia lui Mircea cel B`tr@n ]i apele miraculos vindec`toare, mi-au dat puterea ]i seva ce mi-au c`l`uzit pa]ii din Europa p@n` [n [ndep`rtata Indie ]i America, din Orientul Mijlociu p@n` pe coastele Africii de nord, la Cairo [n Egipt. C@nd spun norocul, nu exagerez cu nimic, pentru c` [n periplul [ntreprins [n Asia ]i Africa am [nt@ lnit o mul\ime de locuri departe de civiliza\ia mileniului trei, ]i asta la doi pa]i de minunile lumii, Taj Mahal, Khajuraho, Sfinxul ]i piramidele, [n trei din cele mari mari metropole ale lumii: New Delhi, Bombay ]i Cairo! Cuno]tiin\ele acumulate m-au ajutat s` trec u]or prin fascinantul domeniu al informaticii petrecut pe b`ncile amfiteatrelor Universit`\ii din Bucure]ti iar anul lucrat la oficiul de calcul al Patrimoniului culturii ]i artei rom@ne]ti de pe l@ng` Muzeul de Istorie al Rom@niei printre cartotecile arhivei, avea s`-mi releve bogate informa\ii despre spectaculoasele comori descoperite [n muzeele din Bucure]ti, [n special Muzeul de Art`, Muzeul de Istorie, Muzeul Colec\iilor, Stork, Zambaccian, Pele], Brukenthal din Sibiu ori |`rii Cri]urilor din Oradea, devenind o fixa\ie [n c`l`toriile mele europene, asiatice, la New York sau [n Orientul Mijlociu, adev`rat` hran` spiritual` f`r` de care nu a] fi putut rezista timp de peste 14 ani, departe de cas`, [n fascinanta misiune diplomatic`. Ele au fost completate de o interesant` activitate [n domeniul numismaticii ]i cartofiliei la Societatea Numismatic` ]i Federa\ia Filatelic` Rom@n`, ]i, [mpreun` cu experien\a [n IT c`p`tat` la Proiect Bucure]ti, au u]urat apari\ia c`r\ii ’’Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor’’ departe de \ar`, la Cairo [n Egipt, [n anul celebr`rii centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt. Finalul edi\iei a doua al c`r\ii a fost conceput [n frumoasa capital` a Elve\iei, Berna, odat` cu s`rb`torirea [n 2011 a centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i \ara cantoanelor. Rareori [n via\` po\i fi martorul unor asemenea evenimente ! Cartea se dore]te a fi numai un ghid [n sprijinul viitorilor noroco]i vizitatori ai acestor minunate locuri [n ideea c` un turist rom@n poate ”alerga” mai pu\in prin complicatele labirinturi [n atingerea scopului unor c`l`torii de neuitat cu destina\ii de vacan\` ce nu cunosc limite: de la exoticele Goa, Colombo, Malacca, Kuveit,
1

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Damasc ]i Aman la Dubai, Singapore ]i New York, ispititoare prin cuceririle noii ere a calculatoarelor, Paris, Londra, Geneva, Monaco, Roma, Milano, Vene\ia, Viena, Berlin, Praga, Bratislava, Budapesta, Atena, Istambul, War]ovia, Moscova, Leningrad, locuri fascinante ]i misterioase, p@n` la leag`nele primelor civiliza\ii: Grecia, Italia, India ]i Egipt. Sper ca viitorii turi]ti rom@ni s` descopere [n acest volum date interesante din peste 90 de muzee din 45 de \`ri r`sp@ndite pe 4 continente care s`-i fac` s` porneasc` imediat la drum. Dac` am reu]it e o dovad` c` efortul a meritat iar pronia mi-a fost din nou al`turi! India – minune, arogan\`, splendoare, discrepan\`, enigmatic`! Pu\ine ora]e pot egala Agra [n cultur` ]i farmec, dar ora]ul devine cunoscut prin eternul s`u Taj Mahal, considerat una din mununile lumii moderne, visul dragostei devenit realitate [n marmur`, menit s` aminteasc` [n timp dragostea nemuritoare a sultanului Shah Jahan pentru [mp`r`teasa sa so\ie, frumoasa Muntaz Mahal. Khajuraho – cunoscut prin templele sale s`p`te [n piatr` cu o legend` asemeni Luceaf`rului eminescian, Varanasi – mituri si legende ale unei istorii de cinci ori milenare r`mase [nc` [n via\` ]i azi, Egipt – o alt` civiliza\ie la fel de veche, cu [nc@nt`toarele ]i misterioasele piramide, Sfinxul ]i o vale a regilor amintind de o cultur` disp`rut` pentru care o lume [ntreag` vine s` se minuneze, Grecia ]i Roma - cople]itoare prin civiliza\ii ale c`ror urme [nc` vii d`inuiesc ]i azi [n Forumul roman, Acropole, la Petra, Jerash ]i Efes, marile muzee - Luvru, British, Musei Vaticani, Borghese, Zwinger, Albertino, Pergamon, Ermitaj, Metropolitan, Brooklyn, muzeul de egiptologie din Cairo - catedrale spirituale unde po\i admira toate aceste splendori la un loc. Cum po\i s` rezi]ti tenta\iei unor vechi civiliza\ii aflate la marginea lumii, [n India, Grecia, Italia sau [n Egipt, totdeauna impresionante prin grandoarea ]i bog`\ia cultural` ]i artistic` g`zduite [n marile muzee ale lumii? Ele sunt [n beneficiul prezentei ]i viitoarelor genera\ii, av@nd misiunea de a atrage c@\i mai mul\i vizitatori din [ntreaga lume, [n ideea descoperirii civiliza\iilor dar ]i al educa\iei, [n\elegerii, bucuriei ]i apropierii [ntre oameni. E imposibil s` nu fi atins profund de m`re\ia ritualurilor [nc` vii sau de vestigiile antice r`mase [nc` pe locul lor, de milenii, pentru a ne bucura pe noi azi! Mul\umit` lor putem, m`car doar prin simpla noastr` prezen\` acolo, s` l`s`m visul s` se deruleze pentru a ne imagina pentru o clip` c` am face parte din ”via\a cotidian`” a g@ndirii, sentimentelor ]i m`iestriei unor civiliza\ii [n fa\a c`rora trebuie s` ne aplec`m, vener@ndu-le! Dan Zamfirache Cairo 2007
2

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

E tot filozofie! O noapte ca at@tea altele. Rareori visez. De mult [mi propusesem s`-mi transcriu visele care, de]i rare, m` fr`m@nt` nop\i [ntregi. }i totu]i, adev`rul m` orbe]te, nu m` pot dest`inui dec@t scriind, de]i sunt sigur c` nu voi [ncredin\a nim`nui aceste r@nduri. E de neconceput … }i poate c-am dreptate. Dac` oamenii ar fi pu\in mai buni…totul ar fi altfel! … autocarul str`bate [ntr-o lumin` viorie un sat de pe malul unei ape. Pe o prisp` un mo]neag cu barb` ciople]te [n piatr`. Poate e un Topolini! M` g@ndesc, dar sunt con]tient de realitate. M` aflu [n Rom@nia, nu [n Italia lui Michelangelo! Case noi de cur@nd construite ]i parc` toate respir` aceea]i tinere\e. R`sar tot mai multe pietre funerare, dar de o form` neobi]nuit`, paralelipipedice, de o [n`l\ime grandioas`, nu prea, 5-6 metri ]i, sus, deasupra, bustul sculptat al celui mort. Poate pentru c` mi s-a spus c` oamenii se ocup` cu ”t`iatul” pietrei nu v`d dec@t pietre funerare! Dar dintre toate tu, Sopdit, [mi z@mbe]ti ]i m` urm`re]ti pretutindeni. R`sari parc` multiplicat` [n mii de busturi. Nu ]tiu prea multe despre tine ]i mi-e ru]ine, ah!... Am uitat pentru o clip` visul de diminea\`, dar acela]i bust frumos m` urm`re]te; [n aleea plin` de castani – fiecare por\iune, fr@ntur` din tine d` un farmec de poezie – pentru c` tu [nsu\i [nsemni poezie! Ora de economie. }tiu lec\ia ]i colegii m` plictisec cu frazele lor aidoma manualului sau ale profesorului… E]ti poet` sau prozatoare? N-am surse de informa\ie. {ntreb un coleg, dar r`spunsul [nt@rzie sau nu va veni niciodat`. Poate m@ine [mi vei arunca c@teva vorbe despre tine – Sopdit! Crud!! Ora e aproape pe sf@r]ite. Se vorbe]te despre marele Gherea; ascult cu respira\ia [ntret`iat`. Se va vorbi poate ]i despre tine? … Nu! Oh! Doamne. Dac` oamenii ar fi pu\in mai buni… totul ar fi altfel. Totu]i este trist [n lume! Un moment de euforie nesuferit`. Starea ]i lucrul [n sine sunt inefabile. M-am re[ntors [n carapacea de alt`dat`. De ce? De ce m` cobor? Nu se pot [n\elege st`rile acestea de team` de inedit amestecate cu fric` dec@t de oameni inteligen\i. Intelligenti pauca! }i [ntrebarea: Phares ]i tu? este la fel de r`u venit`. Fiecare se-n\elege pe el [nsu]i! }i dac` n-ai fi fost eu tot te-a]i fi inventat…
3

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Primele excursii
{nceputul a fost [n 1980 cu un revelion la Var]ovia – prima ie]ire din \ar`, dar cu ghinioane! Excursia, execrabil organizat` prin BTT, avea s`-mi dezv`luie chinurile la care erai supus ieftinului bilet de clasa a II-a: la vama din Moldova sovietic`, din Vadul Siretului ”fra\ii” rom@ni au trecut andrelele prin ou`le fierte, mandarine si portocale, iar [n timp ce eram ”coco\a\i” pe macaraua care schimba boghiurile, solda\ii ru]i treceau [n tropot ]i controlau p@n` ]i tavanele compartimentelor. A urmat apoi un adev`rat r`zboi cu [nso\itorii vagoanelor poloneze de clasa a I-a pentru c` cele rom@ne]ti au fost returnate [n \ar`, negocierea bac]i]ului drept diferen\` de clas` pentru continuarea excursiei, gara din Lwow cu imagini din evul mediu, cu lume [ndoielnic`, prost [mbr`cat` ]i r`u mirositoare, cu oameni dormind pe jos, iar la Var]ovia nimic de m@ncare, [n schimb coad` la votca Zitnia, galantare goale [n ora] dar de toate [n bazar la pre\uri imense: coniac rom@nesc ]i salam de Sibiu la pre\uri de vest iar leul, de]i era cotat la 250 de zlo\i, se aprecia [n pia\` de 4 ori! {n prima zi am refuzat lintea, da linte! ]i ceaiul oferit la hotelul din centrul Var]oviei aflat vis a vis de palatul Culturii construit [n stil Casa Sc@nteii, un dar din partea Uniunii Sovietice de la Iosif Stalin, iar a doua zi am luat micul dejun la subsol, ascun]i de v`zul polonezilor, cu toate bun`t`\ile rom@ne]ti: br@nz`, ca]caval, ]unc`… Era perioada ”Solidarnost”, mi]carea lui Leh Valensa de emancipare a primelor sindicate libere din Europa de est care-]i va ar`ta roadele abia [n 1989 odat` cu pr`bu]irea comunismului ]i ascultam cu emo\ie comentariile celor de la radio Europa Liber` [n camera hotelului. Era greu de tr`it [n Polonia acelor zile dar situa\ia era cu totul alta peste c@\iva ani, [n 1984, c@nd la noi [ncepea dezastrul. {n rest Var]ovia e un ora] nou, ref`cut [n [ntregime dup` dezastrosul r`zboi mondial. Bisericile reconstruite au al`turi poza de dinainte, singur, palatul Wilanovie ridicat de regele Sobie\ki [n secolul XVII, azi re]edin\a pre]edintelui, este cel mai vizitat, oferind turi]tilor o elegant` arhitectur` baroc`, o colec\ie de picturi ]i mobil` veche. Impresii bune p`strez [ns` din a doua excursie efectuat` [n 1983 de la Gdinia, Gdansk ]i frumoasa Cracovia cu atmosfera special` ]i misterioas` a str`zilor ce duc spre pia\a central`, punct de referin\` al [nt@lnirilor, concertelor, locul bisericii Sf@nta Maria al c`rui monumental altar atrage miile de turi]ti. {n atmosfera plin` de mister a cl`dirilor vechi ce o [nconjur` au loc aici concertele de jazz ]i neuitatele
4

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

serb`ri ale noului an. Al doilea revelion [n afara \`rii, 1 ianuarie 1983, l-am petrecut la Moscova [n compound-ul satului olimpic [ntr-o atmosfer` neie]it` din tiparele socialiste prietene]ti. C@nd am v`zut cum arat` Lomonosov m-am dus imediat cu g@ndul la austerul Casei Sc@nteii. Am r`mas [ns` cu un gust pl`cut [n urma vizit`rii muzeelor Pu]kin, Borodino ]i Tretiakov. Dar ]i dup` apreciatul “Bal]oi teatr[“ (nu-mi vine s` spun Marele teatru!) asociat cu [nceputurile baletului prin celebra trup` cunoscut` pe toate meridianele care-\i \ine respira\ia [nc@t o sim\i doar pe a balerinilor, de]i teatrul e impun`tor, construit din 1776. {ntr-adev`r am asistat la un regal aproape imposibil azi dat fiind c` Moscova a devenit unul din cele mai scumpe ora]e din lume. B`t`lia dintre Napoleon ]i Kutuzov din 1812 este magistral redat` [n muzeul special dedicat ei [n 1962, Panorama Borodino, la [mplinirea a 150 de ani de la marea b`t`lie redat` extraordinar [ntr-un moment important al desf`]ur`rii ei de artistul rus Franz Roubaud pe o p@nz` circular` de 115m. Momentele dramatice ]i efectele sonore fac din vizitatori participan\i pe de-a [ntregul absorbi\i de atmosfera imaginat` de continuarea imensei p@nze cu autentice tunuri ]i ]an\uri de ap`rare. Eram prima dat` [n fa\a unei at@t de grandioase reprezent`ri. Aveam s` v`d una identic` peste ani, [n 2003, la Cairo [n Heliopolis, comemor@nd de data asta victoria lui Nasser din r`zboiul din octombrie 1973 [mpotriva Israelului. Impresionante! Cochetul muzeu Pu]kin este cel mai reprezentativ [n materie de colec\ ii str`ine dat@nd din vremurile vechi ]i p@n` azi. Camerele de la parter prezint` lucr`ri de art` veche egiptean`, antichit`\i, picturi ale arti]tilor europeni din secolele VII-XVIII. Uimitoare statuile faraonului Amenemhat, a marelui s`u preot ]i a prin\esei Rannai din dinastia XII a regatului de mijloc! Un frumos nud de fat` din filde] pictat imagineaz` o cutie de cosmetice [n forma unei flori de lotus \ inut` [n m@ini. Portretul unui b`rbat se [nscrie [n seria uluitoarelor m`]ti funerare descoperite [n oaza Fayoum realizate acum 2000 de ani [n tehnici encaustice prin amestecarea pigmen\ilor cu cear` cald`, precursoare celor de mult mai t@rziu ale pictorilor renascentini. Colec\ia de antichit`\i cuprinde peste o mie de vase ]i sculpturi, sarcofagul din marmur` sculptat cu figura t@n`rului Bachus, Ariadna ]i Hercule deta]andu-se prin fine\ea execu\iei. Dar cel mai important departament este cel al picturilor incluz@nd opere ale marilor mae]tri europeni: o interesant` “Maria Magdalena” de Simone Martini din ]coala de la Siena o reprezint` st@nd cu o cup` [n m@n` ce seam`n` cu Sf@ntul Graal;
5

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

dou` picturi de Botticelli descriu pe Maria ]i arhanghelul Gabriel [n “Vestirea” na]terii lui Isus; Cranah e prezent ]i el cu o oper` matur` “Fecioara cu pruncul”; Agnolo Bronzino semneaz` “Sf@nta Familie cu Sf@ntul Ioan Botez`torul”; cu un subiect luat din Vechiul Testament, ”Artaxerxes, Haman ]i Esther” Rembrandt descrie scena dramatic` a propunerii viclene de distrugere a comunit`\ii evreie]ti de c`tre curteanul Hanan; Nicolas Poussin [n ”Rinaldo ]i Armina” descrie scena [ndr`gostitei Armina de frumosul cavaler Rinaldo; Francois Boucher [n ”Hercule ]i Omphale” dezvolt` mitul despre Hercule condamnat s-o serveasc` pe regina Lydiei; Canaletto prezint` festivalul de pe Grand Canal din Vene\ia [n ziua vestirii na]terii Domnului; John Constable are un peisaj din Highgate; Corot un car cu boi; impresionistul Claude Monet ne dezv`luie aglomeratul ”Bulevard al capucinilor” din Paris; Renoir are un ”Nud” de t@n`r` tandr` ]i voluptoas`; Degas o excep\ional` ”Dansatoare [n albastru” redat` prin distinse ritmuri ale corpului. Sunt aici Paul Cezanne cu ”Pierrot ]i arlechinul”; Van Gogh cu ”Portretul doctorului Rey”; Gaugain cu ”So\ia regelui” din perioada Tahiti; Matisse cu ”Pe]ti ro]ii”; Picasso ”Fata la bal”; Kandisky cu o abstract` ”Improviza\ie”… Muzeul mai g`zduie]te ]i dou` holuri [n stil italian ]i grecesc dar se m@ndre]te ]i cu o colec\ie de aproape 600 de sculpturi semnate Rodin, Mailot, Bourdelle, Zadkine, Emilio Greco, Francesco Messina ]i al\ii. Camerele etajului I prezint` obiecte din vechea Grecie, Roma, evul mediu ]i Rena]tere. Colec\ia de numismatic` este cea mai frumoas` din Rusia ]i con\ine 200 de mii de monezi originale dar ]i copii, ceea ce e pu\in [n compara\ie cu Ermitajul din Leningrad(azi Sankt Petersburg) sau muzeul de istorie din Moscova. Camere cu art` din secolele XIX ]i XX completeaz` muzeul considerat a de\ine cea mai mare colec\ie de reproduceri dup` cele mai celebre sculpturi antice, medievale ]i renascentine! Am admirat aici pentru prima dat` pe David, Moise, Laocoon, Zeus ]i nu puteai realiza c` sunt copii! Galeria Tretiakov, una din cele mai mari din Rusia ]i chiar din lume, a fost greu s-o descoperim [n imensa Moscov` de]i eram la un pas de ea! {ntrebam trec`torii [n pu\ina rus` r`mas` din ]coal` ]i to\i ridicau din umeri p@n` ne-am trezit deodat` chiar … [n fa\a por\ii! Halal cultur`. Colec\ia Galeriei e alc`tuit` din peste 130 de mii de opere ale pictorilor ]i sculptorilor ru]i din secolul XI p@n` azi ]i a fost fondat` [n 1856 de t@n`rul pe atunci Tretiakov care a achizi\ionat prima oper` a unui artist [n clipa c@nd se g@ndea s`-]i [ntemeieze o colec\ie. Excep\ionale portrete
6

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i peisaje de o coloristic` aproape real` [nt@lne]ti aici: [mp`r`teasa Ana, Petru I, Petru al II-lea, Ecaterina a II-a, dar greu de re\inut numele pictorilor! Re\in totu]i c@teva: Alexandru Ivanov, Ivan }iskin, Victor Vasne\ov, Nicolai Petrovici, Victor Ivanovici Vasne\ov, Mihail Vrubeli, Ivan Nicolaevici Kramskoi cu un excep\ional ”Isus [n pustiu”, Vasilii Ivanovici Surikov cu ”boieroaica Morozova” redat` pe sanie, cu figura sigur`, trec@nd [n fa\a unui popor supus, un ”Ecce Homo” Pilat c`tre evrei referindu-se la Isus de Nicolai Nicolaevici ]i ”[nt@lnirea Mariei cu Lazarus”, Constantin Andreevici Samov ]i mul\i al\ii greu de re\inut. }coala de la Novgorod e prezent` [n celebra colec\ie de icoane vechi a muzeului Tretiakov cu temele universale: schimbarea la fa\`, Isus, adormirea Maicii Domnului, na]terea, Sf@ntul Gheorghe. Ne oprim s` admir`m icoanele din secolul XIV ale lui Andrei Rubliov: apostolul Paul, arhanghelul Mihail, Ioan Botez`torul, [n`l\area la cer, Sf@nta Treime ]i Isus, apoi pe cele ale lui Simon U]akov ”Fecioara cu pruncul” ]i ”Isus” la fel de reu]ite. {n pia\a Ro]ie, la marginea st@ng` a zidului Kremlinlui, se ridic` frumoasa biseric` Vasilii Blajenii construit` [n timpul lui Ivan cel Graoznic [ntre 1555-1561 cu turle specifice [n stilul rus inconfundabil ]i binen\eles obligatoriu [nscris [n program – mausoleul lui Lenin – vizitat dup` un stat la o coad` kilometric`. Singurul lucru obligatoriu care nu merit` efortul. Zidul Kremlinului [nconjur` o serie de obiective ce trebuiesc neap`rat vizitate: palatul patriarhal construit [ntre 1653-1655, catedrala Bunei Vestiri, locul preferat al familiei \arului cu fresce pe pere\i ]i o catapeteasm` [mpodobit` cu cele mai frumoase icoane din miraculoasa art` rus` medieval`, complexul cu turnul lui Ivan cel Groaznic [nalt de 81 de metri cu marele clopot ridicat [ntre 1505-1508 de arhitectul italian Bon Friazin, catedrala Prezum\iei - locul [ncoron`rii \arilor - a c`rei prim` piatr` a fost pus` [n 1326 cu un grandios iconostas din 1653 [n fa\a c`ruia sunt picta\i \arul ]i \arina rug@ndu-se, catedrala arhanghelilor ridicat` [n 1358 cu hramul Sf@ntului Mihail - locul mormintelor \arilor. Nu am reu]it s` vedem celebra sal` a armelor din muzeul Kremlin cu o colec\ie de peste 60000 de obiecte, dintre care numai 3500 fac obiectul expozi\iei permanente dar am z`rit printre u]i sala Palatului sovietelor. Nu am avut noroc s` vedem interesantele [nsemne imperiale: tronurile, sceptrele, coroanele Ecaterinei a II-a ]i Anei Ivanovna al`turi de nu mai pu\in celebrul diamant Orlov de pe sceptrul imperial a c`rui istorie se leag` de aceea a Marelui Mogul din India din care provine ]i diamantul Koh-iNoor(Muntele Luminii) ajuns ]i el pe cea mai important` coroan` britanic`(folosit` o singur` dat`–la [ncoronare!) pe care nu am ratat-o vizit@nd Turnul Londrei [n
7

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

1990. Diamantul Orlov este una din bijuteriile de coroan` ale Romanovilor. Are forma unei jum`t`\i de ou ]i aproape 200 de carate. Potrivit legendei, de mult, el a fost folosit ca ochi al unui idol [ntr-un templu brahman din Mysore ]i a fost furat din Pondichery de un dezertor francez care a fugit cu el la Madras. A f`cut parte din diamantul Marele Mogul furat de Nadir Shah, regele persan. Dup` asasinarea acestuia, e furat ]i v@ndut unui milionar armean pe nume Shaffrass, dup` care dispare o perioad` de timp pentru ca [n 1775 s` fie cump`rat de contele Orlov la Amsterdam pentru suma imens` de 450000$. Pentru a-i rec@]tiga favorul Ecaterinei a II-a cea Mare [l va d`rui [mp`r`tesei ]i va fi montat [n sceptrul imperial. A treia excursie cu adev`rat, dar pe cont propriu, s-a [nt@mplat [n 1983 prin ACR, binen\eles [n \`rile prietene: Ungaria, Cehoslovacia ]i RDG care se va repeta ]i [n 1985, incluz@nd de data asta ]i Polonia. Vizit@ndu-le [n repeti\ie, pentru c` [n vest practic nu se putea ajunge, le ]tiam pe de rost pentru c` de fiecare dat` vizitam ceva nou pe itinerarii neacelea]i. Duminic` 7 august 1983 trecem [n Ungaria prin Beretyoujfalo [n drum spre Budapesta unde ne oprim la un chemping din Monor la numai 40km de capital`. Frumos, elegant, curat, dar ne-am ascuns num`rul de Romania! Eram speria\i din \ar`, dar aveam s` ne convingem c` ungurii la ei acas` sunt primitori ca de altfel ]i prietenii no]tri din \ar`. Luni 8 august vizit`m [n Budapesta str`zile comerciale Pu]kin, Racotzi, Lenin, magazinul Corvinul, podul ]i insula Margareta cu f@nt@na, cazinoul ]i izvorul termal. Mar\i 9 august descoperim impresionanta gar` Keleti, Nepstadion, hotelul de mod` veche Gelert, biserica parohial` de l@ng` podul Elisabeta, ]i Watzi–u\a, strada comercial` cu magazine frumoase, dar scumpe! Podul Erjebeth(Elisabeta - cu lei ]i lan\uri) este impresionant: dintr-o legend` afl`m c` autorul s-ar fi sinucis pentru c` cineva a observat c` leii nu au limb`, el consider@ndu-i perfec\i. }i a]a este! Vizit`m apoi Academia Ungariei ]i Parlamentul, copie dup` Westminster, vis a vis de strada Petru Groza de peste Dun`re, portul de la Dun`re, restaurantul rom@nesc Bukarest ]i Casa de cultur`. Budapesta noaptea e occidental` pentru noi, cei care veneam de la restric\ii de lumin` ]i Tv. Dun`rea are podurile luminate, str`zile comerciale au hoteluri de 5 stele de tipul Duna International, totul pare prea luminat, cu firme ]i vitrine frumos arajate. Hotel Atrium e construit pentru americani, cu lifturi exterioare, geamuri fumurii ]i [n`untru are vegeta\ie luxuriant` pe etaje, d@nd impresia unui mic ora] [n interior. Aveam s` v`d abia [n 1998 unul asem`n`tor, Le Meridien, la New Delhi. Hotelul
8

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Forum este frumos ]i elegant iar Ghelert are parfum de epoc`. Miercuri 10 august ]i joi trecem [n Pesta unde vizit`m Bastionul Pescarilor, un soi de cetate cu ziduri impresionante aflat` l@ng` noul hotel Hilton construit pe ruinele unei m`n`stiri. Pe geamurile fumurii se reflect` bastionul ]i biserica [ncoron`rii a lui Mateia], aflate [n apropiere. Tot aici se afl` ]i statuia lui }tefan devenit sf@nt pentru c` i-a cre]tinat pe unguri [n anul 1000! Muzeul artelor frumoase, Palatul Regal cu Galeria Na\ional`, re]edin\a regilor [n timpul lui Mateia], regele rena]terii ungare ]i a reginei Elisabeta, monumentul ciumei, statuia lui Eugen de Savoia din fa\a palatului le l`s`m pentru a doua zi [n schimbul unei plimb`ri cu vapora]ul pe Dun`re [n insula Margareta, apoi vizit`m biserica c`lug`rilor franciscani iar [n centru, pasajul parizian jum`tate vechi, jum`tate nou cu magazine moderne ]i singura biseric` ortodox` din Budapesta! Galeria milenarilor con\ine toate figurile proeminente: regi, principi, c`rturari. {n fa\` este regele Arpad [mpreun` cu ]ase generali. C@nd a venit aici i-au pl`cut at@t de mult terenurile [nc@t s-a stabilit definitiv. Ei erau huni venind de pe malurile Volg`i ]i se ocupau cu cre]terea animalelor. Nu se ]tie exact p`m@ntul de ba]tin`! {nsemnul dinastiei Arpad e un semn egal t`iat. Deasupra lui Arpad ]i a celor ]ase generali troneaz` statuia Libert`\ii! Galeria con\ine figurile lui San Stefano, cel ce i-a cre]tinat, Iancu de Hunedoara, Mateia] Corvin, Kossuth, regi francezi, iar dedesubt au c@te un bazorelief reprezentativ din via\a personalit`\ilor respective. Exemplu: sub San Stefano e reprezentat` omor@rea preotului Gelert trimis de pap` s` cre]tineze poporul maghiar. Altul, [l arat` pe Bella cu cele dou` fete Margherit ]i Erjebeth, un credincios care a f`cut drumul pe jos la Ierusalim av@nd o soart` asem`n`toare lui Isus r`stignit pe cruce. El a reconstruit Budapesta. Dar figura cea mai important` e a lui Mateia], el reprezent@nd rena]terea culturii maghiare. A construit biserica [ncoron`rii care-i poart` numele de l@ng` bastionul pescarilor. Afemeiat, a avut patru neveste ]i o mul\ime de amante, neav@nd niciun copil oficial. A fost un mare r`zboinic ]i a murit [n lupt`. Kossuth, diplomat, a murit [n Turcia la 90 de ani fiind iertat de toate guvernele dar a preferat clima Turciei unde s-a ]i stabilit. Iancu de Hunedoara a fost principe dar nu a fost [ncoronat. {n fa\a Milenarilor se afl` monumentul eroului necunoscut iar deasupra galeriei sunt care romane care nu au nici o leg`tur` cu galeria, ele fiind donate de austrieci la aniversarea a 1000 de ani! Castelul Huniazilor – o copie fidel` a celui rom@nesc de la Hunedoara, dar mult mai mic, se afl` [ntr-un parc frumos unde iarna pe lac e patinuar iar la bufet
9

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

se bea vin fiert. Interiorul castelului nu e muzeu dar are ateliere pentru sculptori iar [n curte e prezent` o statuie Anonymus. Vechiul restaurant austriac de aici, Gunda, se p`streaz` ]i e condus de austrieci din aceia]i dinastie, fiind cel mai scump din Budapesta. Gr`dina zoologic` cu palmieri este una din cele mai mari din lume. De remarcat c` maghiarii [n`l\au la rang de sfin\i anumi\i regi buni. Exemplu: Catedrala Sf@ntul Stefan – frumoas`, de excep\ie, e dedicat` lui. {n biseric` exist` o sculptur` celebr` cu figura Erjebeth-ei cu poala plin` de flori. Legenda spune c` cele dou` surori Margherit ]i Erjebeth erau deosebit de frumoase. Pe Margherit a vrut s-o ia de so\ie un principe str`in, dar ea ]i tat`l nu doreau a]a c`, pentru a evita un scandal diplomatic, a fost nevoit` s` se fac` c`lug`ri\` ]i a construit m`n`stirea din insula care-i poart` numele. Erjebet [ns` s-a c`s`torit cu un principe calic ]i gelos. {n fiecare diminea\` Erjebet obi]nuia s` mearg` [n gr`din` pentru a da m@ncare la p`s`ri ]i copii p@n` [ntr-o zi c@nd so\ul, urm`rind-o, i-a cerut s`-i arate ce are [n poal`. Ei i-a fost fric` dar printr-o minune, c@nd a dat drumul rochiei, din ea au c`zut numai flori. Aceasta e reprezentarea sculpturii din catedral` care face obiectul unor pelerinaje [n str`in`tate. Tot aici exist` ]i moa]tele(m@na) sf@ntului }tefan. Metroul nou e interesant prin trecerea pe sub Dun`re! Gara din Budapesta este subteran`, abia dup` ce se trece de podul Margareta trenurile electrice ajung la suprafa\`. Costul unui billet de metro ]i tramvai era un forint iar autobuzul 1,5 forin\i. Locuin\ele [n Budapesta constituie o problem`: pre\ul unui apartament modest de dou` camere este 600000 forin\i iar unul foarte frumos dep`]e]te 1000000 forin\i. P`r`sim cu pl`cere Budapesta [ndrept@ndu-ne spre Gyor unde vizit`m cetatea ]i biserica din ora]ul de grani\` mic, cochet ]i [ngrijit. Vineri 12 august trecem grani\a [n Cehoslovacia cu emo\iile ]i grijile, alteori spaimele la vederea figurilor vame]ilor(de n-ar fi vame]e! controleaz` tot, p@n` ]i lenjeria intim`) ungari ]i cehi la Bratislava unde vizit`m cetatea(hradul) de unde se v`d luminile Bratislavei ]i ale imperialei Viena aflat` la numai 60 km. R`m@nem cu ea [n g@nd ]i doar cu speran\a. Vizit`m Muzeul na\ional slovac – arheologie ]i numismatic`, portul, vechea prim`rie [n curtea c`reia are loc prim`vara muzical`, palatul primatului cu stilul s`u baroc inconfundabil, sala oglinzilor, tapiseriile ]i f@nt@na din curte cu statuia ecvestr` a sf@ntului Gheorghe, [n stil renascentin, palatele nobililor [n stil rococo,
10

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

biserica franciscanilor, catedrala Sf@ntul Jan, gotic`, poarta Michalska cu turn [n stilul baroc al secolului XV, un muzeu farmaceutic, primul [n Europa, catedrala gotic` Sf@ntul Martin din secolul XIV, palatul Esterhazy, baroc, la exterior sus\inut de cariatide din secolul XVIII, monumentul Slavin ]i palatul Grassalkovich din 1762, acum casa pionierilor ]i tineretului. Duminic` 14 august ajungem la Brno. Ceea ce e caracteristic Cehoslovaciei e c` fiecare ora] are dou` p`r\i: una veche, stare mesto, dezvoltat` [n jurul unei cet`\i numit` hrad care se p`streaz` azi chiar ]i [n sate ]i o alta nou`, novo mesto, construit` [n jurul celei vechi, optic` diferit` de a noastr` [n aceea]i perioad` comunist` unde tot ceea ce [nsemna vechi era considerat perimat, d`r@mat ]i [nlocuit cu blocuri [n stilul socialist moscovit, contrar ideii c` ”old is gold”! }i [ntr-adev`r, dac` te ui\i pe o hart`, Cehoslovacia e plin` de castele, acele hrad-uri din centru - simboluri [n jurul c`rora s-au dezvoltat ora]ele de azi [n timp ce la noi castelele se num`r` pe degete iar medievalul e at@t de rar [n Transilvania la Humedoara, Sighi]oara, Sibiu, Bran ]i Bra]ov. Cetatea din Brno este un exemplu de construc\ie [n jurul castelului Spilberk. Un alt obiectiv e biserica Sf@ntul Petru ]i Pavel, reconstruit` dup` ce a ars. Exteriorul e gotic iar interiorul baroc. Biserica Sf@ntul Jacob are un turn [nalt de 92m, [n interior un amvon din piatr`, o cruce gotic` ]i orga nelipsit`. G`zduie]te sarcofagul lui Raduit de Souche, conduc`torul ap`r`rii ora]ului Brno [mpotriva suedezilor. {n centrul ora]ului te [nt@mpin` vechea prim`rie cu 173 de trepte, biserica Sf@ntul Jan cu o org` dintre cele mai frumoase ]i biserica dominican` Sf@ntul Mihail. Noua prim`rie are cur\i interioare iar m`n`stirea Capucinilor e sobr`. Galeria Moraviei adun` laolalt` arheologie ]i numismatic`, o expozi\ie de grafic` contemporan` la parter, s`li cu mobilier bidermayer, empire ]i clasic, por\elanuri, vase din cristal, argint`rie, podoabe, ceasuri … Teatrul de oper` a fost proiectat de arhitec\ii vienezi Fellner ]i Hellmer [n a doua jum`tate a secolului XIX ]i afi]eaz` distinc\ie ]i elegan\`. Pe c@mpul de lupt` de la Austerlitz – azi Slavkov, e ridicat un monument al p`cii ]i un muzeu [n amintirea luptei din 2 decembrie 1805 [n care Napoleon a repurtat victoria asupra coali\iei ruso-austriece. Muzeul con\ine arme ]i armuri, dispunerea armatei pe c@mpul de b`taie [n momentul luptei ]i proclama\ia lui Napoleon dup` b`t`lie. Tot aici vizit`m palatul familiei nobiliare Kounic: tablouri, mobil` rococo, oglinzi, picturi chiar ]i pe tavan, cu umbre ce dau impresia de sculpturi. Sala din ziduri [nalte ]i coloane are o acustic` deosebit` ]i multe candelabre.
11

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Luni 15 august ajungem la Castrul Morav ]i Pe]tera Mococha (Ma\oca) de 138 m ad@ncime ]i 2 km lungime, a doua din Europa. Facem o plimbare [n pe]tera bogat luminat` ce pune [n valoare spendidele forma\iuni carstice, stalactitele ]i stalagmitele. St`batem o por\ine cu barca pe apa ad@nc` de 1,4 m continu@nd s` admir`m formele din ad@nc ale naturii. Mar\i 16 august ajungem la Praga – ora]ul [n care te po\i pierde frumos prin Prazsky Hrad, Hradcany, Mala Strana, Stare Mesto, Nove Mesto, Podul Carol, m`n`stirea Loreta… Prazsky Hrad - intrarea principal` a celui mai mare complex medieval din Europa, scaunul regilor cehi din secolul IX, se afl` la Palatul regal. Deasupra por\ii lui Mateia], cu ”Gigan\ii” din mitologie, troneaz` monograma MTI – Maria Tereza Imperatrix. {n centrul vechii cet`\i [nconjurat` de un ]ir de cl`diri se [nal\` impresionanta catedral` gotic` Sf@ntul Vit, cea mai mare ]i important` din Praga, loc deopotriv` de [ncoronare pentru regi ]i regine dar ]i de odihn` a r`m`]i\elor suveranilor, sfin\ilor ]i nobililor. Au trebuit s` treac` ]ase secole din 1344 p@n` la des`v@r]irea ei [n 1929. A fost construit` sub [ndrumarea lui Parler, cel care a ridicat ]i capela Sf@ntului Wenceslav, decorat` cu fresce ]i pietre semipre\ioase. Mormintele sunt la subsol: Adalbert, Ludmila, Prokopius, Chiril ]i Metodiu, Vit – un martir cre]tin italian care a murit [n 304. ”Poarta de aur” de la intrarea [n catedral` are un mozaic unic, bogat colorat, reprezent@nd ”Ultima Judecat`”. Galeria de art` descoperit` [nt@mpl`tor l@ng` hrad are la etaj impresionante lucr`ri de Rubens, Cranach, picturi din secolele XIV – XVIII, iar la parter o impresionant` colec\ie: Picasso, Gaugain, Delacroix, Toulouse Lautrec ]i sculpturi de Rodin din secolul XIX. M`n`stirea Loreta din apropiere g`zduie]te un pre\ios tezaur ascuns [n vitrinele din pere\i. Mala Strana este principala strad` cu case ]i palate frumoase unde se afl` ]i ambasada Rom@niei, l@ng` aceea a Italiei. Pe atunci nici vorb` s` po\i intra, chiar dac` \i-ai fi dorit! Cobor@nd pe Mala Strana se ajunge la monumentalul pod al lui Carol – construit din piatr` [n 1342 ]i proiectat de Parler, bordat cu 30 de statui, acum pietonal ]i asaltat zilnic de arti]ti ce-]i v@nd lucr`rile, studen\i, c@nt`re\i ]i dansatori. Recunosc statuiele lui Carol IV, Elisabeta ]i Margareta, Ion din Nepomuk. Stare Mesto este practic un muzeu [n aer liber iar prim`ria ]i turnul cu ceas
12

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

astronomic adun` fix la ora 12 mul\imea oferind un adev`rat spectacol, cea mai mare atrac\ie a turi]tilor. Teatrul e [mpodobit ]i el cu sculpturi ]i picturi exterioare. Nove Mesto – ora]ul nou, te [nt@mpin` cu monumentul lui Vaclav din fa\a muzeului na\ional. {n 18 august – suntem la Plzen, ora]ul berii, cu celebrele pivni\e de la 1842. Biserica Sf@ntul Bartolomeu, prim`ria ]i gara au fost obiectivele vizitate. Se spune c` [n Cehoslovacia nu ai voie s` bei dec@t bere, a]a c` numai p@n` la prima [nt@lnit` conduceam ma]ina ]i asta se [nt@mpla s` fie diminea\a la ora 10, [ntr-una din pivni\ele celebre. Marienbad – Marianske Lazne, sta\iunea Fecioarei Maria, veche de numai 150 de ani, are vile frumoase cu splendide terenuri de golf al c`ror gazon e perfect. Am vizitat hotelul Esplanada ]i Casa Pionierilor aflat` acum [ntr-un vechi castel cu parcuri imense. Sta\iunea are 40 de izvoare dintre care se deta]eaz` Rudolf ]i Ferdinand. {n apropiere vizit`m vechea m`n`stire Tepla din 1193 cu o bibliotec` cu multe c`r\i rare. {n 19 august vizit`m celebra sta\iune Karlovy Vary - [nfiin\at` de Carol IV [n 1348, devenit` ora] din 1373, cu 12 izvoare fierbin\i de 40 p@n` la 72 de grade. Izvorul principal, ale c`rui coloane vechi m` duce cu g@ndul la construc\ia asem`n`toare a celui miraculos din C`ciulata, favoritul lui Napoleon al III-lea, care se afl` [ntr-un cadru p`str@nd [nc` parfumul epocii. Dou` zile, 19 ]i 20 august, au fost o [nc@ntare vizit@nd Dresda, ora]ul din sudul Germaniei Democrate cu cel mai mare impact turistic, unde arta ]i cultura se [nt@lnesc [n palate regale r`mase [nc` pe locul lor, [nfrunt@nd vicisitudinile unor vremuri greu de uitat. Galeriile de art` din palatul Zwinger(nu [nt@mpl`tor ales, numele [nsemn@nd a cuceri) impresioneaz` prin numele celebre adunate aici: Rafael Santi - ”Madonna Sixtin`”, cuceritoare, de invidiat pentru orice muzeu; Boticelli ”Ultimul miracol ]i moartea Sf@ntului Zenobius”, rafinament; Tizian ”Tributul banilor”, inconfundabil, Giorgione are un ”Venus” majestos; Correggio ”Fecioara cu Sf@ntul Gheorghe”, ”Fecioara cu Sf@ntul Francisc” ]i ”Noaptea Sf@nt`” - teme biblice cu [nalt` [nc`rc`tur`; Veronese ”Nunta din Cana” ]i ”Na]terea” sau ”Sf@nta Noapte”; Rubens ”Bethseba la f@nt@n`”, ”Diana [ntorc@ndu-se de la v@n`toare”, ”Erou ]i creditor”, ”Mercur ]i Argus”, ”B`tr@n` cu un co] de c`rbuni”; Rembrandt Harmenszoon van Rijn ”R`pirea Ganimedei”, ”Saskia” ]i ”Rembrandt ]i Saskia [ntr-o scen` cu
13

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

fiul Prodigal [n tavern`”; Tintoretto ”Salvarea lui Arsinoe”, ”Femeie c@nt@nd”; Canaletto cu imaginea Dresdei vechi ]i a marelui canal din Vene\ia; Francesco Albani “Diana ]i Actaeon” ]i “Eva”; Andrea del Sarto “Sacrificiul lui Abraham”; Annibale Carracci ”{nsc`unarea Fecioarei cu Sf@ntul Matei”; Cranach ”Adam ]i Eva” ]i ”Martiriul Sfintei Ecaterina”; Albrecht Dürer ”Cele zece sup`r`ri ale Fecioarei”; El Greco ”Vindecarea orbului”; Guercino ”Sf@ntul Francisc cu [ngerul c@nt@nd la vioar`”; Bartolomé Esteban Murillo ”Fecioara cu pruncul”; Pinturicchio “T@n`rul”; Guido Reni ”Bachus” ]i ”Venus ]i Cupid [ntin]i la umbra unui copac”; Ruisdael ”V@n`toarea” ]i ”Cimitirul evreiesc”; Jean-Antoine Watteau ”Maria [n gr`din`”. Nu po\i s` te desprinzi u]or de rarul generos al galeriei cu o a]a [nc`rc`tur` spiritual` realizat` parc` [ntr-un concert al marilor mae]tri pentru c` urmeaz` colec\ia de obiecte din por\elan prezent` [n sala a III-a, por\elan alb chinezesc ]i japonez, figurine Ludovic al XIV-lea, vase din por\elan de Maissen, crucifixe, statui ecvestre, vase din por\elan cu flori de liliac, garoafe, flori de c@mp, crini ]i trandafiri [n timp ce sala I ]i II g`zduiesc por\elanuri aurite, albe ]i negre din China, animale din por\elan alb de Maissen: fazani, p`uni, elefan\i, pelicani. Muzeul Albertinum – dup` numele regelui saxon Albert ad`poste]te comorile regale, Green Vault, remarc@ndu-se prin arta fin`. Un muzeu tezaur cu obiecte de art`, bijuterii din aur cu safire, smaralde, rubine, sidef, argint, obiecte din jad, chihlimbar, filde], mobil` stil Bernstein, casete secreter din 1742, oglinzi din 1592 cu figuri din aur ]i pietre pre\ioase, pictur` contemporan` din secolele XIX – XX. O tav` - plachet` realizat` de Dinglinger [ntre 1701 –1708 din argint cu figuri, ”{nchinare la curtea din Delhi”, imagineaz` ceremoniile zilei de na]tere a sultanului. {n mijlocul Durbarului(curtea) se afl` tronul mogul din argint aurit [mpodobit cu pietre pre\ioase pe care st` sultanul primindu-]i pre\ioasele daruri de la supu]i. Scena [\i taie respira\ia – sunt prezen\i p@n` ]i elefan\i din argint [mpodobi\i cu tronuri deasupra, slujitori aduc@nd daruri scumpe - totul e [n mi]care de parc` se desf`]oar` acum [n fa\` noastr`, chiar sultanul are coroan` din aur ]i sceptru cu pietre pre\ioase iar [n jur e numai aur! Realul, fastul de la curtea mogul` [l [nt@lne]ti aici! {\i trece prin minte scena imaginat` de legenda care spune c` unul dintre sultanii moguli []i celebra ziua de na]tere pun@ndu-se pe un taler iar pe cel`lalt cadourile primite. Orologii vechi, statuete din aur ]i argint, obiecte din sidef ]i
14

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

coral montate [n aur ]i argint [ntr-o tehnic` delicat`, fructiere sofisticate, s`bii, ordine ]i medalii din metal pre\ios cu pietre scumpe, statuete, simboluri heraldice, capodopere din secolele XIX ]i XX cu lucr`ri de Degas, Manet, Monnet ]i Van Gogh te [nc@nt` p@n` la farmec. Diana – zei\a v@n`torii – o p@nz` a lui de Dinglinger din 1704, servicii de cafea (1697 – 1701), chiar un obelisc al lui Augustus, garnituri de bijuterii din diamante, smaralde, rubine, safire, onix, perle, pietre pre\ioase, semipre\ioase, grafic` ]i pictur` cu reproduceri dup` celebrele p@nze ale lui Rafael [ntregesc cele dou` ore de uimire petrecute aici. Cea mai veche din Dresda, biserica Sfintei Cruci este pe locul bisericii Sf@ntul Nicolae din secolul XIII, evanghelic`, [n stil baroc cu org` ]i loji. Al`turi se pot observa ruine amintind de ravagiile r`zboiului mondial. Pe 21 august vizit`m sudul RDG-ului, o Elve\ie saxon`, de la Pirna, cetatea Konigstein din 1379 niciodat` cucerit` – sus pe munte prin Bad Schandau din 1437 – centru turistic important cu o biseric` reformat` ]i p@n` la Heidenau pe malul Elbei bogat [mp`durite. Continu`m cu salba de ora]e din sud Weimar, Yena, Ghera, Erfurt, Gotha ]i Eisenach. La Weimar intr`m [n casa memorial` a lui Goethe(1794-1844), apoi vizit`m biserica evanghelic`, castelul - Schlos, prim`ria, politehnica, casa memorial` a lui Schiller, pia\a teatrului, monumentul cu statuia lui Goethe ]i Schiller, biserica ortodox` rus`. Erfurt este un or`]el frumos, curat, pe sistemul Pite]ti cu o catedral`, biserica sf@nta Severi, pia\a pesc`reasc`, prim`ria, statuia lui Roland. Yena, renumit` pentru calitatea lentilelor, are o biseric` din secolul XIII, o cetate cu dou` turnuri, prim`ria ]i un Planetarium. Leiptzig - ora]ul expozi\iilor - te [nt@mpin` cu o prim`rie veche, frumoas` ]i biserica sf@ntul Nicolae. Karl Marx Stadt, ora]ul lui Marx, este construit [n stilul de neconfundat al socialismului victorios cu statuia lui Marx [n centru, casa de cultur` ]i o prim`rie nou`. Doar prim`ria veche cu turn ]i ceas contrasteaz`! Noul ora] are un parc cu f@nt@ni arteziene ]i mult` verdea\`. 23 august [l serb`m cu un regal la Pozdam! F`r` prejudec`\i ne [ndrept`m direct spre complexul Sanssouci aflat [n mijlocul unei frumoase gr`dini, locul favorit al lui Friedrich cel Mare construit [n 1744. Este alc`tuit din Palatul vechi,
15

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

frumos decorat, [n stil rococo, a]ezat deasupra terasei de l@ng` marea f@nt@n`. F`r` etaj, are o impresionant` galerie cu picturi de format mare ce [mpodobesc pere\ii laterali. {n contrast, Palatul nou are peste 200 de s`li frumos decorate. Prin parcul cu alei ]i gr`dini italiene pline cu statui se ajunge la Ceain`rie ]i Oranjerie. L@ng` Berlin, castelul Cecilienhof construit de prin\ul Wilhelm de Hohenzollern [n cinstea so\iei sale Cecilie este locul unde Stalin ]i Winston Churchill au semnat pacea dup` r`zboiul care a [mp`r\it Europa [n dou` sisteme, capitalist ]i cel comunist impus f`r` de voie ]i nou`. Kleinmanow – este cea mai mare comun` de la grani\a cu Berlinul de vest de unde se vede ”zidul ru]inii”, construit de ru]i, ce desparte dou` \`ri acelea]i. Cu team` de ru]i sunt condus p@n` [n apropierea gardului unde se aud glasurile petrec`re\ilor americani din marea de lumin` de dincolo, occidental`, liber`! Prietenii no]tri o duc bine [n ora]ul imens plin de case gen vile, [nchiriate. Se vede de departe c` democra\ii au standardul cel mai ridicat din \`rile prietene ]i asta pentru c` sunt aproape de fratele vestic cu un nivel superior, dar foarte departe de Moscova ]i totu]i aproape, pentru c` [n Germania Democrat` [nt@lne]ti la tot pasul trei sovietici la 4 localnici! Altfel nem\ii tot nem\i, cinsti\i ]i muncitori. }i o constatare relevant`: nu sunt at@t de reci pe c@t se spune! Familia de aici, pe care am cunoscut-o [n Rom@nia, ajut@nd-o s`-]i repare ma]ina, un Wartburg limuzin` 1100, ne-a primit cu mult` c`ldur` [n Kleinmanow. {n a treia c`l`torie din 1990 aveam s` constat acela]i lucru c@nd o familie de tineri din Berlinul de est ne-a oferit pentru weekend casa de vacan\`, modest`, gen vagon, din lemn. Aveam s` constat surprinz`toarea diferen\`(ospitalitatea - apanajul celor s`raci!) ”dincolo” – [n occident, abia [n turul liber, dup` ’90. Mult mai t@rziu, dup` 2000, realizam ”vremurile” ce vor veni ]i [n Rom@nia. Vernigerode - or`]el de basm la grani\a cu RFG are case parc` luate din pove]ti, micu\e, curate, [n stil german. {n centru se celebra o c`s`torie cu tineri [ntr-o tr`sur` ce p`rea aproape de strea]ina caselor! Pe 22 august intram [n Berlinul de est pe Unter den Linden, strada principal` care se termin` la Por\ile Brandenburg, un arc de triumf construit de Karl Gotthard Langhans [ntre 1788 – 1791, simbol deopotriv` al diviz`rii dar ]i al reunific`rii. De-o parte ]i alta sunt c@te 6 coloane dorice iar deasupra por\ii este Quadriga - zei\a p`cii, conduc@nd victorios carul tras de 4 cai, dup` modelul mausoleului din Halicarnas([n 1806 e luat` de Napoleon ca prad` de r`zboi ]i dus` la Paris). Muzeul Pergamon, nume [mprumutat de la localitatea Pergamon(azi
16

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Bergama din Turcia), este cel mai vizitat din Berlin ]i a fost construit [ntre anii 1910 ]i 1930 dup` planurile lui Alfred Messel ]i Ludwig Hoffmann. Este divizat [n trei p`r\i: colec\ia de antichit`\i, Orientul Mijlociu ]i art` islamic`, fiind vizitat de peste 850000 de turi]ti pe an. Obiectele expuse aici provin din excava\iile echipelor de arheologi germani efectuate [n Babilon, Uruk, Assur, Priene ]i Egipt. Pergamon, o mic` a]ezare din Anatolia sub generalul Lisimah, urma]ul lui Alexandru cel Mare, va deveni dup` 301 [.e.n un important centru al culturii elenistice pentru o perioad` de 150 de ani. Printre piesele de excep\ie expuse aici [n muzeu amintim doar impresionantul Altar din Pergamon reconstruit [n m`rime natural`, Poarta pie\ei din Milet, Poarta Ishtar din Babilon ]i fa\ada Mshatta. Cum intri [n holul central al departamentului grec ]i roman te [nt@mpin` o colosal` construc\ie [nalt` de 113m. 27 de trepte te conduc p@n` la Altarul lui Zeus. E Altarul din Pergamon adus aici [n 1871 de inginerul german Carl Humann ]i reconstruit exact ca originalul. Friza de la baz` descrie lupta dintre zeii olimpieni ]i titani, realiza\i de parc` ar fi [n via\`! Impresionantul Altar e numai o parte a vechiului Pergamon din secolul II [.e.n. situat la sud de teatrul cu o capacitate de 10000 de locuri, pia\a ]i faimoasa bibliotec` ce con\inea peste 200000 de c`r\i d`ruite de Antoniu, Cleopatrei. Se mai afl` [n ora]ul vechi ]i un templu dedicat zeului roman Serapis, construit pentru zeii egipteni, ce va fi convertit [n biserica Sf@ntul Ion, una dintre cele 7 biserici ale cre]tin`t`\ii. Interesant c` ru]ii s-au inspirat de aici c@nd au realizat mausoleul lui Lenin din Pia\a Ro]ie! }i [nc` o constatare aveam s-o fac peste ani, [n 2004, c@nd am fost la Metropolitanul din New York unde am vizitat Templul din Dendur, reconstruit aici [ntr-o sal` special amenajat`, piatr` cu piatr` transportat` din Egipt: [ntotdeauna marile puteri au ]tiut cu ce s` se aleag` [n urma cuceririlor! Faptul c` primul muzeu de egiptologie avea s` fie deschis [n afara Egiptului – la Viena – las` loc multor interpret`ri! Tot aici, la muzeul Pergamon e]ti de-a dreptul impresionat de o alt` atrac\ie, Calea regilor(sau calea procesional`), un hol ce reproduce exact aleea pe ai c`rei pere\ii laterali sunt faimoasele mozaicuri colorate cu 120 de lei, tauri ]i dragoni, reprezent@nd zeit`\i babiloniene … Calci pe istorie sim\ind trecerea convoiului regal celebr@nd sosirea noului an. Aleea te conduce c`tre poarta zei\ei Ishtar(575 [.e.n.), a opta poart` a Babilonului ]i fa\ada tronului regelui Nabucodonosor al II17

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

lea. Observ aici un model al Turnului Babel dedicat zeului Marduk al ora]ului ]i o copie a faimoasei palete cu legile lui Hamurapi. Reconstruc\ia s-a f`cut cu ajutorul materialelor excavate de Robert Koldeway ]i a fost terminat` [n 1930. P`r\i din poart` ]i leii din alee, al`turi de alte animale mitice, le-am v`zut ]i [n muzeul Luvru ]i la Metropolitan din New York. O copie a ei a fost construit` ]i [n Irak la intrarea [n muzeu dar nu a fost niciodat` terminat`! Explor`m mai departe poarta de tip roman descoperit` [n Milet, foarte bine restaurat`, cu picturile originale [nc` vizibile. La etaj, arta islamic` atrage aten\ia prin miniaturi, carpete ]i sculpturi [n lemn. Ce mai r`m@ne de vizitat [n Berlin: monumentul soldatului necunoscut cu flac`ra continu`, moderna Alexander Platz cu Turnul televiziunii, biserica NotreDame, Domul superb de l@ng` Palatul congreselor, hotelul Palast cu buticuri de lux ]i Gara. {n est, la grani\a cu Polonia, dup` ce treci prin Cottbus te [nt@mpin` Lubbenau, un ora] asemeni Vene\iei, construit pe cele 200 de canale Spreewald. Se ajunge [n centru unde se parcheaz` ma]ina, apoi se merge pe canale, numai cu barc` f`r` motor la Speewald, unde locuitorii se ocup` cu gr`din`ritul legumelor ]i fructelor. Exist` numai patru poduri pietonale ]i o catedral` luteran` [n pia\a unde se parcheaz` ma]ina. Rostock - port la Marea Baltic`. Am stat [ntr-o insul` la un chemping care avea bac pentru traversare [n Scandinavia. C@t pe ce s` gre]im drumul dac` nu ne [ntorceau vigilen\ii gr`niceri la fel ca ]i la grani\a cu Berlinul de vest! Abia dup` ce am v`zut agita\ia solda\ilor cu pu]tile [ndreptate c`tre noi am intrat [ntr-o panic` sor` cu moartea ]i nu ne-am revenit dec@t dup` ce i-am l`sat [n urm`, gonind [n vitez`! La re[ntoarcerea [n \ar`, 29 - 30 august, aveam s` trecem mun\ii Tatra din Cehoslovacia prin Decin, Liberec, Opava, Ostrava, Zilina, Poprad, Ple]ov, Kosice iar la Sena am trecut grani\a [n Ungaria, vizit@nd Miscolc ]i Debretin, ora]e mari, frumoase, luminate ]i curate. Prin Beretyoujfalo ie]eam din Ungaria ]i pe 31 august 1983 intram prin Bor] [n Rom@nia c`tre Bucure]ti via Oradea, Cluj, Sibiu, C`lim`ne]ti ]i Pite]ti, unde ne-am sim\it acas` la o mas` cald` ]i f`r` de conserve! Realizam c` acumulasem destul, dar bucuria revenirii era mai mare dec@t aceea de la plecare. R`m@neam acum cu pl`cerea de a [mp`rt`]i prietenilor minunile vizitate. Anul 1987 avea s` ne g`seasc` [n URSS-ul grav al lui Brejnev, la Moscova
18

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i Leningrad dup` ce trecusem prin Estonia, Letonia ]i Lituania unde era pu\in mai bine! Pentru c` aveai ce s` faci cu banii schimba\i: dac` nu-i cheltuiam la Riga ]i Vilnius ne-am fi [ntoars cu ei acas` pentru c` la Moscova rafturile erau aproape goale, spre deosebire de anii de dinainte c@nd \i se ofereau bl`nuri veritabile chiar pe strad`! Cu ce ne-a mai r`mas am petrecut seri frumoase la Leningrad servind icre negre la pre\ accesibil [n restaurante unde, ciudat, tinerii citeau c`r\i la mas` ca ]i cum ar fi fost [ntr-o bibliotec`! A fost un regal vizita aici [n splendidul palat de iarn` transformat [n unul dintre cele mai frumoase muzee ale lumii. De]i vechi de numai 300 de ani - Sank Petersburg, numit Leningrad pe timpul bol]evicilor ca ]i cum Lenin s-ar fi putut compara cu Petru cel Mare, fondatorul din 1703 al capitalei unui mare imperiu. G@ndit ca ”o fereastr` c`tre vest”, ora] ul celor 42 de insule, numit ]i ”Vene\ia nordului”, revine dup` 1990 la denumirea care l-a consacrat de-a lungul unei istorii unice prin [nc@nt`toarele nop\i albe din palatele reziden\iale imperiale construite [n timpul lui Petru ]i Caterinei cea Mare: Peterhof numit de comuni]ti Petrodvore\, palatul de iarn` devenit muzeul Ermitaj, palatul Ecaterinei, Pavlovsk, al`turi de obiectivele turistice: catedrala Isaac, palatul Amiralit`\ii, coloana lui Alexandru I, Opera, bulevardul Nevski, podurile… Palatul Pavlovsk construit [n 1770 devine muzeu dup` 1917 ]i g`zduie]te rare colec\ii de sculpturi antice ]i picturi de Rubens ]i Jose Ribera. Palatul Mariinski, alt`dat` re]edin\` imperial` este azi locul prim`riei ora] ului. Coloana lui Alexandru, construit` de acela]i creator al catedralei Isaac, Auguste Montferrand, comemoreaz` victoria solda\ilor ru]i asupra celor ai lui Napoleon av@nd [n v@rf un [nger(se pare cu [nf`\i]area lui Alexandru) care \ine [n m@n` o cruce. Catedrala Isaac, una dintre cele mai mari din lume, a fost construit` timp de 40 de ani(1818-1858). Opt coloane monolitice din granit ro]u de 80 de tone fiecare [ncununeaz` intrarea. Pere\ii interiori sunt acoperi\i cu icoane din mozaic, domul magnific are o cupol` aurit` ce ad`poste]te pendulul lui Foucault iar altarul e [nconjurat de coloane din malahit. P@n` s` ajungem la Versailles ne-a fost dat s` vedem aici copia realizat` de marele \ar la Peterhof, semn c` vacan\a petrecut` [n Fran\a i-a fost de folos! Peterhof a fost conceput drept re]edin\` de var`, ca o frumoas` ]i imens` deschidere la Marea Baltic` cu palate, parcuri ]i magnifice statui animate cu jocuri de ap` ]i f@nt@ni.
19

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Centrul aten\iei [l constituie marele palat din imensul parc a]ezat cu fa\a la mare. {n fa\a lui se desf`]oar` [n terase o grandioas` cascad` cu 64 de f@nt@ni remodelat` de arhitectul Bartolomeo Rastrelli. Interioarele sunt at@t de bine restaurate [nc@t gloria acelor vremuri [\i taie respira\ia: sala audien\elor destinat` solemnit`\ilor ]i recep\iilor, sala tronului, sala Alb` – sufrageria cu lustre de cristal ]i o imens` mas` cu servicii comandate [n Anglia con\in@nd 196 de piese, mobilier de epoc` din Germania, sala cu 368 de portrete – [n majoritate femei executate de Pietro Rotari ]i tavanul pictat de Bartolomeo Tarsia, dormitorul cu pat sculptat ]i aurit din secolul XVII, o pendul` veche, por\elanuri chineze]ti. Cascada, una din cele mai mari din lume, se alimenteaz` printr-un sistem care func\ioneaz` ]i azi. Un impresionant Samson se lupt` cu un leu [n mijlocul unor f@nt@ni care la un semn, fix la ora 9 diminea\a, pornesc dansul apei [n ritmurile orchestrei simfonice. }i pentru ca spectacolul s` des`v@r]easc` bucuria apei [n drumul c`tre golf, parcul regal, cu cele 176 de f@nt@ni, cascade, statui de zei ]i eroi, se termin` la malul m`rii cu admirabilul palat Monplaisir proiectat de Le Blond, Michetti ]i Braunstein cu picturi din secolele XVII ]i XVIII, nel`s@ndu-te o clip` s` te g@nde]ti cumva c` nu este egalul celui francez. {ncoronarea celor v`zute la Leningrad o sim\i la Ermitaj, acolo unde nucleul [l constituie picturile vest europene din evul mediu ]i p@n` azi din Italia, Spania, Olanda, Fran\a, Anglia ]i Germania – una din cele mai frumoase colec- \ii din lume ocup@nd 120 de camere din cele 4 cl`diri ale muzeului incluz@nd capodoperele marilor pictori Leonardo da Vinci, Rafael, Giorgione, Titian, Veronese, Caravaggio, Tiepolo, El Greco, Jose Ribera, Francisco Zurbaran, Diego Velazquez, Bartolome Esteban Murillo, Francisco Goya, Pieter Brueghel cel T@n@r, Peter Paul Rubens, Anthony Van Dyck, Jacob Jordaens, Frans Snyders, Frans Hals, Rembrandt, Hans Holbein cel T@n`r, Lucas Cranach cel B`tr@n, Joshua Reynolds, Thomas Gainsborough, Nicolas Poussin, Claude Lorraine, Antoine Watteau, Eugene Delacroix, Jean-Baptiste-Simeon Chardin, Camille Corot, Claude Monet, Auguste Renoir, Paul Cezanne, Camille Pissarro, Edgar Degas, Vincent Van Gogh, Paul Gauguin, Henri Matisse, Pablo Picasso, Andre Derain, Maurice Vlaminck, Pierre Bonnard, Albert Marquet, Fernand Leger dar ]i celebre sculpturi semnate de Michelangelo, Antonio Canova, Auguste Rodin, Etienne-Maurice Falconet, Jean-Antoine Houdon, arme ]i armuri europene din secolele XV - XVII, tapiserii, emailuri de Limoges ]i por\élan de Sevres. Re]edin\` a \arilor, Palatul de iarn`, azi muzeul Ermiraj este unul din
20

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cele mai mari din lume expun@nd aproape 3 milioane de obiecte. Primele 225 de picturi au fost achizi\ioante de Caterina a II-a din Berlin ]i achizi\ion`rile au continuat p@n` [n 1917 c@nd au fost incluse ]i colec\iile particulare na\ionalizate ale familiilor Yusupov, Seremetev, Shuvalov, Stroganov ]i binen\eles cele aduse de pe urma ”cercet`rilor ]tiin\ifice” de dup` Victoria celui de-al doilea r`zboi mondial sau a neonor`rii de c`tre bol]evici a angajamentelor \ariste - cum s-a [nt@mplat cu tezaurul Rom@niei! Se spune c` pentru a vedea toat` colec\ia Ermitajului ar trebui s` parcurgi 22 Km ]i dac` ai sta numai un minut la fiecare exponat \i-ar trebui 15 ani pentru a explora [ntregul muzeu ce con\ine art` din vechiul Egipt, Mesopotamia, Grecia, imperiul roman, Sci\ia, Sarma\ia, Tanagra … toate expuse [n monumentale s`li decorate de marii arti]ti Rastrelli, Carlo Rossi, Auguste Montferrand, Vasili Stasov ]i Alexander Briullov cum ar fi sala mic` a tronului, marea sal` a tronului, holul de malahit, teatrul ]i sc`rile iordaniene. Colec\ia picturilor italiene ocup` 30 de camere cu nume sonore: Leonardo da Vinci, Rafael, Giorgione, Titian, Michelangelo, Caravaggio, Annibale Carracci, Luca Giordano, Salvatore Rosa, Gianmaria Crespi, Tiepolo, Tizian, Francesco Guardi … Sunt aici dou` dintre cele 12 picturi originale ale lui da Vinci: ”Fecioara cu flori” imagin@nd o atmosfer` spontan` plin` de bucurie a Fecioarei care-i ofer` pruncului o floare cu petale de forma a dou` cruciuli\e ]i ”Madonna Litta” sublim` ]i lini]tit` privind c`tre fiu, ambele [ntr-o compozi\ie de o mare bog`\ie coloristic` ce exprim` prospe\imea ]i spontaneitatea prin intensitatea culorilor ]i a transparen\ei, folosind efecte de lumini ]i umbre. Titian dezvolt` mitul ”Danae” potrivit c`ruia tat`lui s`u, regele Acrisius din Argos, i se prezice c` va fi omor@t de fiul acesteia ]i o [nchide [n turn unde Zeus, uimit de frumuse\ea ei, p`trunde sub forma unui nor ]i o seduce. Autorul descrie aici prin magia combina\iei culorilor ]i a contrastelor frumuse\ea corpului [ntr-o atmosfer` intim`, de bucurie ]i [mplinire. Rafael Sanzio, [n ”Maria cu Iosif”, pare departe de tradi\ie prin descrierea lui Iosif f`r` barb` al`turi de familie [ntr-o scen` simpl` dar [nc`rcat` de armonie ]i splendoare. ”Mecena prezent@nd lui Augustus artele liberale” de Tiepolo este o alegorie [ntr-o atmosfer` roman`, tipic imperial`, cu Homer personific@nd poezia al`turi de trei femei reprezent@nd artele liberale - pictura, sculptura ]i arhitectura. ”Judita” lui Giorgione este una din cele mai frumoase prezen\e aici din ]coala vene\ian`. Subiectul e luat dintr-o legend` biblic`. Pentru a-]i salva ora]ul ]i poporul asediat de asirieni, Judith p`trunde [n tab`ra lor ]i-l farmec` cu inteligen\a ]i
21

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

frumuse\ea sa pe Holofern, iar c@nd r`m@n singuri [i taie capul acestuia cu propria-i sabie. Autorul prezint` finalul cu o Judith calm`, senin` ]i lini]tit` de parc` n-ar fi trecut prin dramatica scen`! }i lista continu` cu scene din via\a lui Isus de Francesco Albani – ”Vestirea”, ”Botezul lui Isus”, ”Sf@nta Maria la morm@ntul lui Isus”; Antonio da Firenze – ”Crucificarea cu Maria ]i Sf@ntul Ioan Evanghelistul”; Francesco Bassano – ”Vara”; Pompeo Batoni – ”Sf@nta Familie” ]i ”Senzualitate”; Bernardino Luini – ”Sf@nta Ecaterina”; Guido Cagnacci – ”Susanna ]i b`tr@nii”; Canaletto – o lucrare de referin\` ”Sosirea ambasadorul francez [n Vene\ia”; Caravaggio – excelentul, celebrul ”C@nt`re\ la l`ut`”, o lucrare din tinere\e; Annibale Carracci – ”Odihn` [n timpul fugii [n Egipt”; Giovanni Benedetto Castiglione – ”{nt@lnirea lui Isaac ]i Rebeca”; Claude Lorrain – ”Peisaj din timpul c`l`toriei [n Egipt”; Correggio – ”Portretul unei tinere”; Dosso Dossi – ”Sibil`”; Guercino – ”Martiriul Sfintei Ecaterina”; Carlo Maratti ”Adora\ia magilor”; Giovanni Paolo Pannini – un impresionant ”Interior din biserica Santa Maria Maggiore” din Roma; Pietro Perugino – ”Bustul Sf@ntului Sebastian”; Pietro da Cortona – ”Omor@rea Sf@ntului }tefan cu pietre”; Sanzio Raffaello – ”Maria cu cartea”; Guido Reni – ”Sf@ntul Iosif cu pruncul”; Tintoretto – ”Na]terea Sf@ntului Ioan Botez`torul”; Vecellio Tiziano – ”Maria Magdalena isp`]ind p`catele”, ”Sf@ntul Sebastian” ]i ”Portret de femeie t@n`r`”; Paolo Veronese – ”Pieta”. Pictura spaniol` este reprezentat` prin cele 150 de lucr`ri dintre care se deta]eaz` Ribera, Zurbaran, Velazquez ]i El Greco. El Greco prezint` [nt@ia dat` [n Spania doi apostoli [mpreun`, devotatul ]i pasionatul Sf@nt Paul [n contrast cu bl@ndul ]i r`bd`torul Petru, folosind tehnica culorilor ]i a gesturilor, Diego Rodriguez de Silva y Velázquez – ”Micul dejun”; Jusepe de Ribera – ”Sf@ntul Onufri ]i Sf@ntul Petru”; El Greco – ”Apostolii Petru ]i Paul”, ”Poetul Ercilla ]i Zuniga” ]i ”Baterea in cuie a lui Isus”; Zurbaran – ”Sf@ntul Lauren\iu”, ”Regele Fernando III”, ”Copil`ria Fecioarei”, Francisco Goya – ”Portretul Antoniei Zarate” ]i 13 picturi de Bartolomé Esteban Murillo – dintre care se deta]eaz` remarcabilele ”Prezum\ia Fecioarei”, ”B`iatul cu c@ine”, ”Odihn` [n c`l`toria din Egipt”. Velazquez, pictorul de curte cu multe portrete ale familiei regale, de data asta []i alege un ministru, insist@nd pe complexitatea personalit`\ii sale prin alegerea inteligent` a culorilor costumului ]i a fundalului. Realizarea e deosebit`, nel`s@ndu-te o clip` s` te dezlipe]ti de ea. Re\in aten\ia ]i picturile lui Luis de Morales – ”Fecioara cu pruncul”, Bartolomé
22

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Carducho, un spaniol n`scut [n Italia – ”Fuga [n Egipt” ]i Vicente Carducho cu ”Viziunea Sf@ntului Anton de Padua”. Colec\ia flamand` con\ine peste 500 de p@nze a peste 140 de arti]ti. Peter Paul Rubens cu 22 de lucr`ri ]i Anthony van Dyck se deta]eaz`. {n ”Doamna de onoare a infantei Isabella” Rubens creeaz` prin linii ]i culori aproape neuzuale o imagine [nc@nt`toare a fiicei sale Clara Serena, moart` la 12 ani, pentru ca apoi [n ”Bacchus” s` dezvolte stilul virtuos [n redarea zeului vinului ca un ins obez [nconjurat de o atmosfer` bahic`. Tema celor patru elemente apare [n ”Unirea p`m@ntului cu apa” prin alian\a dintre zei\a Cybele ]i Neptun. Mitul ”Perseu ]i Andromeda” impresioneaz` prin stilul inconfundabil abordat [n pictura cu acela]i titlu. Virtuozitate ]i armonie se simt [n lucr`rile mae]trilor Anthony van Dyck ”Portret de famile” ]i ”autoportret”, Jacob Jordaens – ”Autoportret” ]i ”Fra\i ]i surori”, Pieter Aertsen – ”Apostolii Petru ]i Ioan”, Brueghel cel B`tr@n – ”Odihn` [n fuga [n Egipt”. Colec\ia de picturi olandeze cuprinde peste 1000 lucr`ri ale renumi\ilor mae]tri Rembrandt, Ruisdael, Steen, Hooch, Hals. Re\in [n mod deosebit camera dedicat` lui Rembrandt: ”{ntoarcerea fiului risipitor” – un subiect din Biblie pictat nu cu mult timp [nainte de moarte, unde artistul [mbrac` marea suferin\` a b`tr@nului [n fa\a fiului [ngenunchiat, prin imagini psihologice pline de dragoste ]i regret, ”Flora” reprezent@nd admira\ia pentru Saskia, so\ia sa, descris` ca zei\a prim`verii ]i a florilor [n anul c`s`toriei, ”Sacrificiul lui Abraham” – [nc` un subiect biblic tragic la fel ca ]i ”Cobor@rea de pe cruce”, o ”Danae” plin` de senzualism, ”Sf@nta Familie cu [ngeri” - o scen` cu [nc`rc`tur` biblic` plin` de tandre\e ]i rafinament. Mai remarc un Frans Hals – ”Portret de b`rbat”, Jan Steen – ”Lene]ii”, Dirck Hals – ”Muzicieni”, ”Petrecere [n tavern`”, Gerrit van Honthorst – ”Copil`ria lui Isus”, Maerten van Heemskerck – ”Crucificarea”, Pieter Pietersz Lastman – ”C`l`toria lui Abraham [n Cana”, Lucas van Leyden – ”Cristos vindec@nd orbul”. Peste 450 de lucr`ri rare sunt semnate de pictori englezi. Printre ele sunt portrete de oameni de stat, nobili, unele comisionate chiar de [mp`r`teasa Ecaterina a II-a lui Sir Joshua Reynolds, primul pre]edinte al Academiei Regale: ”Hercule ]trangul@nd ]erpii”, ”Re\inerea lui Scipio”, altele de c`tre contele Potemkin: ”Cupidon ]i Venus” sau contele Mihail Voron\ov: portrete ale regelui George al III-lea ]i prin\ilor George ]i Frederick.
23

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Unul din cei mai reprezentativi arti]ti din secolul XVII, William Dobson e prezent cu lucrarea ”Portretul lui Abraham van der Doort” iar din secolul XVIII sunt prezen\i pictori cu tendin\e romantice ca Joseph Wright ”Forjarea fierului” ]i ”Artificii la castelul Sant’Angelo” cu lumini ]i umbre, magnifice sensuri ale artificiilor nop\ii [n contrast cu scenele istorice ]i peisajele lui Richard Bonington din ”Vapoare pe \`rmul Normandiei” ori portretele semnate de Thomas Lawrence sau George Dawe, peste 300 comandate pentru Galeria generalilor ru]i din r`zboiul de la 1812. Mul\i dintre ei au lucrat [n Rusia iar sco\ianca Christina Robertson a fost chiar favorita cur\ii [n executarea portretelor membrilor familiei \ariste. Singura lucrare a lui Thomas Gaisborough ”Portretul doamnei [n albastru” prezent` aici, este ]i cea mai bun` [n portretistic` datorit` combina\iilor de tonuri rafinat realizate [n straturi transparente ce redau elegan\a ]i nobiliara imagine a tinerei femei. ”Hercule ]trangul@nd ]erpii” a fost comandat` de Ecaterina cea Mare [n 1785 lui Reynolds care alege tema antic` cu Hercule omor@nd ]erpii trimi]i de geloasa Hera - o analogie fin` a puternicei Rusii. Pictura francez` este bogat ]i variat reprezentat` pe perioade: Nicolas Poussin fondatorul clasicismului francez, Claude Lorrain renumit pentru peisajele sale, Antoine Watteau, Francois Boucher, Jean Honore Fragonard, Hubert Robert, Jean-Baptiste Greuze, Jean-Baptiste Chardin, Ingres, romanticul Delacroix, impresioni]tii Claude Monet, Cezanne, Gauguin, van Gogh, Matisse ]i Picasso. ”Savoyard cu marmot`” descrie un muzician din Savoy ca ]i cum ar fi acum [n fa\a noastr`, Antoine Watteau uz@nd de toate mijloacele pentru a reda singur`tatea uman` [ntr-o lume care cere mimarea gesturilor teatrale. ”Propunere st@njenitoare” ]i ”Capricioasa doamn`” completeaz` elegan\a ]i intimitatea artei franceze de sf@r]it de secol XVIII. Clasicul Nicolas Poussin []i ia subiectul [n ”Portret cu Polyphemus” din Metamorfozele lui Ovidiu cre@nd un peisaj eroic [n mijlocul c`ruia ciclopul [ndr`gostit Polyphemus prive]te cu triste\e dispari\ia [n mare a Galateei ]i a iubitului ei Alkid. Ermitajul con\ine ]i aproximativ 850 de picturi din secolele XIX-XX, o privire de ansamblu a ]colii de la Barbizon, dar cea mai valoroas` parte con\ine 7 lucr`ri ale fondatorului impresionismului Claude Monet, 6 Renoir, Pissaro, Sisley, Ingres, Cezanne, Gaugain, Van Gogh, simboli]tii Derain ]i Bonnard. Cele mai impresionante dintre cele 37 lucr`ri ale lui Matisse sunt ”Camera ro]ie”, ”Portret de familie” ]i ”Dans ]i muzic`”. Din cele 31 de lucr`ri semnate Picasso remarc ”Vizita”,
24

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

”Dans cu dispozi\ie”, “Trei femei”, ”Femeie cu evantai”. Dar ]i ”Fum`torul” lui Paul Cezanne. Cu linii precise, Jean-August-Dominique Ingres realizeaz` portretul contelui Guriev, unul din cele mai reu]ite ale secolului XIX. Cubismul e redat de p@nza lui Picasso ”Trei femei”, tem` luat` din tradi\ionalul ”Cele trei gra\ii” iar iluminismul prin Jean Honore Fragonard printr-un sentimental “S`rut furat”. ”Dansul” ]i ”Muzica” i-au fost comisionate lui Matisse de Serghei }uskin pentru decorarea sc`rilor casei din Moscova. Dinamica figurilor este redat` cu ajutorul spa\iilor, luminii ]i liniilor expresive [n ro]u, albastru ]i verde. Dou` lucr`ri de Delacroix sunt prezente aici dar ”V@n`toare de lei [n Maroc” reflect` impresia artistului l`sat` de exoticul p`m@nt. Simbolul Evei [n paradisul tahitian e redat cu m`iestrie de Paul Gauguin [n ”Femeie cu fruct” prin culori create ca o impresie a luminii soarelui. Pierre Bonnard descrie [n ”Prim`vara timpurie” un peisaj al locului favorit, Vernouillet, cu figuri mitologice iar Pablo Picasso red` [n ”Benet Soler” un portret al prietenului s`rac, pentru care-]i va vinde mai t@rziu din p@nze pentru a-l [ntre\ine. Din perioada de la Arles petrecut` al`turi de Gauguin, Vincent van Gogh creaz` [n ”Memorii din gr`dina de la Etten” amintiri ale fr`\iei [ntr-ale picturii invoc@nd ora]ul natal din Olanda. ”Podul de la Montgeron” al lui Claude Monet este un ulei creat s` [nfrumuse\eze casa patronului ]i prietenului impresioni]tilor, Ernest Hoschede. Pictura german` din Ermitaj g`zduie]te cinci lucr`ri de Lucas Cranach cel B`tr@n, printre ele capodoperele ”Venus ]i Cupidon”, ”Portretul unei doamne” ]i ”Fecioara cu pruncul sub copacul de mere”, o raritate ”Portretul unui t@n`r” al lui Ambrosius, fratele lui Hans Holbein, cel care a murit foarte t@n`r, lucr`ri de Georg Pencz, un elev al lui Durer, Hans von Aachen - pictorul de curte al [mp`ratului Rudolf al II-lea, Anton Raphael Mengs - maestru al clasicismului, Antoine Pesne pictor de curte al regilor prusaci ]i portrete semnate de Johann Friederich Tischbein. Simbolurile cre]tine, m`rul reprezent@nd pe Eva, coaja p@inii din m@na pruncului simboliz@nd corpul lui Cristos sunt redate [n maniera tipic` lui Cranach, [ngust` ]i alungit`, cu combina\ii de ro]u ]i galben auriu cu smarald ]i albastru rece ce apar [ntr-o mitologie clasic`, ”Venus ]i cupidon”, a doua femeie descris` goal` dup` Eva ce poart` amprenta rena]terii italiene c`reia i se adaug` figura alungit` ]i capul mic, specifice autorului. Oric@nd un tablou demn de invidiat pentru orice muzeu! Variate genuri ]i tehnici ale picturii germane din secolul XIX sunt prezente
25

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

prin ]colile din Berlin(Franz Kruger, Magnus), ]coala din Munchen(Wagenbauer, Burkel) ]i aceea din Dusseldorf(Lessing, Rethel). Sculptura e ]i ea foarte bine reprezentat`. Te [nc@nt` aici cele 15 lucr`ri pline de gra\ie ]i tinere\e ale lui Canova, Rodin ]i Michelangelo – prezent doar cu ”B`iat ghemuit”. ”Cupidon ]i Psyche” a lui Antonio Canova e [ntr-adev`r cea mai bun` a artistului. Cu linii ritmice, ]lefuite, Canova creaz` atmosfera legendei prin gra\ia ]i armonia gesturilor grupului parc` juc@ndu-se cu recele marmurei. Aceia]i gra\ie des`v@r]it` dezvolt` [n ”Paris”, ”Dansatoare” ]i ”Cele trei gra\ii”! Este! Dac`-l ai pe Canova ai certitudinea c` te po\i situa pe lista marilor muzee. Dar Ermitajul impresioneaz` ]i prin cele 15000 de arme ]i armuri adunate [n colec\ia arsenalului din evul mediu ]i p@n` [n secolul XX din Germania, Italia, Fran\a, Spania, Turcia, Iran ]i India dar ]i prin impresionantul num`r(180000 de obiecte expuse [n 50 de camere) de picturi, sculpturi, bijuterii ]i obiecte de cult din Egipt, Mesopotamia ]i Bizan\. Binen\eles c` Egiptul e foarte bine reprezentat cu obiecte ]i statui din toate perioadele(antic`, greco-roman`, copt`) [ns` capodopera colec\iei e statuia lui Amenemhat III ]i un papirus cu un text vechi din secolul XIX [.e.n. Nu lipsesc nici rarele obiecte(1000!) sasaniene de cult lucrate din argint frumos decorate cu scene mitologice ]i simboluri ale vechii religii unice, zooroatrian`, dar ]i chineze, indiene ]i budiste. Departamentul culturii ruse e alc`tuit din peste 300000 de obiecte ce reflect` impresionanta istorie mai ales din timpurile lui Petru cel Mare, Elisabetei Petrovna sau Ecaterinei cea Mare. Unic` prin grandoarea interioarelor ]i a picturilor, Galeria r`zboiului celebreaz` victoria din 1812 iar s`lile de aur ]i cele de diamant [ncoroneaz` cu cele peste 1500 de obiecte din secolul VII [.e.n. p@n` [n secolul XIX m`iestria arti]tilor popoarelor nomade. Lor li se adaug` una dintre cele mai mari colec\ii de numismatic`: 120000 de monezi vechi, 220000 din \`ri estice, 300000 ruse]ti, 360000 vestice, 75000 de medalii ]i 50000 de ordine! Leningradul era un altfel de ora] [nc` de pe vremea comuni]tilor! Mi-aduc aminte ]i azi de plimb`rile pe podurile fermec`toarei Neva [n timpul nop\ilor albe ]i [mi imaginam cum ar fi cele de pe Tamisa, Sena ori East River din New York. Dar niciodat` n-am s` uit cum tinerii din Leningrad citeau c`r\i la mesele din restaurante! Semn c` lectura nu re\ine pe nimeni cu sila. {n 1989 s-a ivit o excursie de ocazie [n Moldova de peste Prut la Chi]in`u ]i Tiraspol cuplat` cu Kiev, [n Ucraina.
26

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Impresia general`, de s`r`cie ]i stat sub domina\ia celor 50 de ani de sovietizare, a fost cople]itoare. Persist` ]i acum [n minte imaginea din tren a rom@nilor [ncovoia\i de vremi dar cu obrazi ro]ii ce-]i ascundeau vorba de teama vecinilor din compartiment.

Revolutia libertatii de a vizita
Sf@r]itul lui 1989 avea s` aduc` libertatea ]i [n Rom@nia, iar dac` p@n` [n 1990 n-am avut posibilitatea s` v`d dec@t \`rile socialiste ”prietene”, [n sf@r]it, Revolu\ia ne-a deschis por\ile spre vest, c`tre Europa, leag`nul civiliza\iei!! Miaduc aminte cu nostolgie de prima ie]ire [n vest la Istambul [n Turcia, ]i asta pentru c` [ntr-adev`r Turcia ne-a fost prieten` dat fiindc` c` nu aveam nevoie de viz` pe c@ nd la celelalte \`ri din apus trebuia s` stai la o coad` cu program`ri de zile - o no\iune socialist` - c@nd, la grani\`, la C`pitan Andreevo, vame]ului turc nu-i venea s` cread` c` nu avem ”bagaje” ]i a r@s c@nd i-am spus c` am venit s` vizit`m Top Kapi, Moscheea Albastr`, Sf@nta Sofia ]i s` facem o baie [n m`rile Marmara ]i Egee! Am plecat mai departe prin Edicule ]i am ajuns cu bine la Istambul unde aveam s` iau contact cu inimaginabila circula\ie de tip asiatic care m` va urm`ri peste tot [n India, Sri Lanka ]i Egipt! Cea mai mare problem` a fost cu parcarea la hotel: [n Istambul se ridic` ma]inile ]i dup` ce am reu]it s` g`sim o parcare cu plat` ne-am trezit c` [n ziua plec`rii, trebuia s` fie pe la zece diminea\a, n-am putut pleca dat fiindc` eram bloca\i de celelalte ma]ini ale lucr`torilor ce soseau abia dup` ora cinci dup` amiaza ! Noroc c` nu a trebuit s` folosim ma]ina [n timpul vizitei noastre la obiective turistice. Moscheea Albastr`, construit` de al 14-lea sultan otoman, Ahmet I (1603-1617) este cea mai mare ]i cea mai impresionant` moschee din Istambul. Constructia moscheii a [nceput [n anul 1609 de c`tre arhitectul Mehmet Agha, un discipol al arhitectului Sinan ]i a fost terminat` 7 ani mai t@rziu [n 1616; Sfânta Sofia – biserica Sfintei În\elepciuni nu este doar principala cl`dire bizantin` din Istambul ci ]i cea mai spectaculoas` atrac\ie, una dintre cele mai frumoase crea\ii arhitectonice bizantine, probabil cea mai important`. Fondat` de Constantin ]i reconstruit` de Iustinian în secolul VI, biserica are un dom [nalt de 55 de metri cu un diametru de 31 de metri. Iustinian a îmbog`\it-o cu mozaicuri decorative iar [mp`ra\ii de mai târziu au ad`ugat altele figurative,
27

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

distruse între 729 ]i 843. Mozaicurile existente azi sunt toate dup` aceast` perioad` ]i s-au p`strat dup` cucerirea musulman` a ora]ului când a fost transformat` [n moschee printr-un simplu strat de var, fiind redescoperite în timpul renov`rilor din anii 1930, când Ataturk a transformat-o în muzeu na\ional. Tradi\ia spune c` zona din jurul tronului împ`ratului era centrul oficial al lumii. Sfânta Sofia, ast`zi Muzeul Ayasofia, este f`r` îndoial` una dintre cele mai splendide monumente din toate timpurile. Hipodromul a fost construit de împ`ratul roman Septimiu Sever, îns` cel care a f`cut din arena de o capacitate de 100000 de locuri centrul public al ora]ului a fost Constantin. Se spune c` aici a ap`rut pentru prima dat` partenera lui Iustinian, Teodora – dansatoare într-o trup` de circ. Trei monumente au mai r`mas în hipodrom: obeliscul faraonului Thutmosis III1 adus de Theodosius dup` ce a fost transportat la Alexandria de [mp`ratul Constan\ius II din templul lui Amun ridicat la Karnak(Egipt) [n secolul IV(ini\ial avea 30m ]i 400 tone, dar dup` ce s-a spart a fost [mp`r\it [n dou`, are acum doar 19,6m ]i inscrip\ii ce glorific` extinderea grani\elor egiptene dincolo de Eufrat [n campania militar` din 1500 [.e.n), Coloana ]erpuit` alc`tuit` din trei ]erpi ce se afla ini\ial în templul lui Apollo la Delphi ]i Coloana lui Constantin al VII-lea Porfirogenetul ridicat` aici în 940. Pl`cile de bronz ce o acopereau la început au fost duse la Vene\ia dup` ce crucia\ii au pr`dat ora]ul în 1204. Pe vremea cruciadei, a 4-a statuie cu 4 cai din bronz a fost dus` [n secolul XIII la Vene\ia ]i [nfrumuse\eaz` azi biserica San Marco. {n secolul XV, [n anul 1453 imperiul Bizantin cade, iar Constantinopole ia numele Istambul. La muzeul Topkapi, cu bog`\ii ]i comori orientale, intrarea este 5$. La loc de cinste sunt expuse medaliile din perioada Ferdinand, Carol ]i sabia lui }tefan cel Mare. A fost pentru prima dat` [n str`in`tate c@nd m-am sim\it m@ndru c` sunt rom@n: le-am explicat tinerilor belgieni vizitatori c` ]i noi am fost monarhie ]i le-am ar`tat ordinele ]i medaliile din timpul regilor no]tri! Starea asta de bine am sim\it-o mai t@rziu ]i la muzeul Abdin din Cairo [n fa\a acelora]i ordine ]i medalii regaliste dar de data asta eram [n compania unor turi]ti americani r`ma]i pl`cut surprin]i.

1 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului – din cele 30 r`mase [n ”via\`”, 23 sunt [n afara Egiptului ]i doar 7 au mai r`mas [n \ara faraonilor.
28

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Primul tur al Europei
Anul 1990 a fost ca o explozie pentru rom@nii \inu\i [nchi]i [n teritoriile ”prietenilor” Pactului de la Var]ovia. A fost ]i primul tur al Europei cu Dacia [n \`rile de neatins alt`dat`! Mi-aduc aminte c` Viena, Paris, Geneva ]i Roma erau ”cucerite” de figurile [ndoielnice de pe la noi ]i mare era surprinderea lor c@nd [nt@lneau rom@ni adev`ra\i veni\i s` viziteze muzee, nu s` cer]easc`! Era inimaginabil: \igani cu afi]e legate de g@t ]i scrise [n limbi necunoscute lor cer]ind chiar ]i adev`ra\ilor turi]ti rom@ni. Democra\ia prost [n\eleas`! Toate acestea p`reau c` se pierd prin eleganta dar ]i scumpa Vien`, cu San Stefano, Opera ori Schonbrun, Olanda cu triunghiul de basm Amsterdam, Harlem ]i Rotterdam, Utrecht ]i Dordrecht, Belgia cu medievalul Brugges, Londra cu British Muzeum, Tate Gallery, Covent Garden, Victoria & Albert Museum, Tower of London cu bijuterile coroanei, Westminster, Saint Paul, Sotheby’s, Walace Muzeum, Buckingham Palace, Hyde Park, Parisul cu Luvru, Tuilleries, Notre Dame, biserica Madeleine [n stilul inconfundabil greco-roman, Opera, Domul Invalizilor – acolo unde trebuie s` te [nclini pentru a vedea morm@ntul celui ce a fost Napoleon, Sacre Coeur, Montparnasse, Champs Elisee, Versailles, Fontainbleu, Routte de Napoleon, Grace, Castelane, Cannes, Nisa, Monaco, Elve\ia cu splendida Geneva ]i nordul Italiei cu Genoa, Brescia, Padova, Milan, neasemuita Vene\ie ! }i Roma cu adev`rat! Al`turi de ele, Ungaria cu Mi]col\, Debre\in, Gyor ]i frumoasa Budapesta cu Bastionul Pescarilor, statuia Sf@ntului }tefan, Galeria Milenarilor, podul Elisabeta ]i insula Margareta, fosta Cehoslovacie – o hart` plin` de castele ca acelea de la Bratislava, Brno, Plzen, Karlovy Vary, Marianske Lazne ]i Praga cu minunatele Prazky Hrad, Santa Vit, Hradcany, Mala Strana, Stare Mesto, Nove Mesto, vechiul pod de piatr` al lui Carol de pe Vltava, Loreta, Polonia cu Var]ovia, Gdinia, Gdansk ]i Cracovia, Germania cu picturile de la Albertinum Museum ]i por\elanurile din Dresda, apoi Jena, Gera, Erfurt, Waimarul lui Goethe ]i Schiller, Berlinul cu Unter den Linden, muzeul Pergamon, Sanssouci-ul din Postdam, Por\ile Brandemburgului, zidul rece [nconjur`tor al Berlinului separ@nd cele dou` popoare acelea]i acum demolat, dar ]i Lubbenau, un fel de mic` Vene\ie situat pe canale, Rostock sau or`]elul de basm Wernigerode, Koln cu b`tr@nul dom, toate aceste frumuse\i fac parte din b`tr@na Europ`. Era primul an al libert`\ii ]i l-am cinstit cum
29

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

se cuvine: un tur al Europei cu vechea Dacia! }i, ciudat, abia dup` 1990 am vizitat pentru prima dat` Bulgaria: Silistra, Veliko T@rnovo, Sofia cu frumoasa catedral` Alexandru Nevsky construit` [n cinstea \arului Rusiei, Sipka cu impresionantul monument al eroilor ]i m`n`stirea, simbol al eliber`rii de sub otomani, nisipurile de aur de la Varna, Burgas, Balcik ]i Bazarcic! De la Mangalia am trecut grani\a [n Bulgaria pe la Vama Veche. La Balcik am vizitat castelul Reginei Maria a Rom@niei - stil oriental, gr`dini suspendate ]i cascade [n trepte, cu vegeta\ie deosebit`, cactu]i, f@nt@na [n care se oglindea diminea\a, baia oriental`, coloanele din Sicilia. Castelul e construit [n form` de geamie cu turn conform dorin\ei turcului care a sc`pat-o de la [nnec pe principesa Iuliana. Cum intri [n bisericu\` pe st@nga e pictat` Regina Maria(”Ultima romantic`” a]a cum e numit` Regina de Hannah Pakula, [n biografia cu acela]i nume, pe care am cump`rat-o la New Delhi). {n acela]i col\ a fost [ngropat` inima ei ]i \inut` p@n` [n 1941 c@nd a fost mutat` la Curtea de Arge]. Pe peretele din dreapta se afl` portretul principesei Iuliana. {n fa\a sc`rilor casei s-a [nt@mplat incidentul dintre principele Nicolae ]i Carol al II-a, c@nd din gre]eal`, din cearta celor doi pe tema Elenei Lupescu, Nicolae o [mpu]c` pe Regin` la 6mm deasupra inimii. Printr-un mare noroc, glon\ul nu a fost mortal – sunt cuvintele administratorului de atunci al castelului care ne-a fost ghid, spun@ndu-ne parc` cu triste\e istoria unei familii care a f`cut din Romania o putere [n zon`! Apoi vizit`m Varna ]i Burgasul, nisipurile transformate de nem\i [n aur! La noi autohtonii au reu]it din salba sta\iunilor cu nume planetare o mai pu\in` faim`. }i, c@nd te g@nde]ti c` pe vremuri, rom@nii nu aveau trecere prin faimoasele hoteluri ce umpleau salba de sta\iuni abia construite prin anii ’70! Revolu\ia din decembrie 1989 avea s` aduc` prea mult` libertate ]i o total` deschidere c`tre vest dar ]i o slab` gestionare a problemelor interne: o industrie lasat` prad` discordiei ]i un turism c`zut [n desuetitudine. Un singur exemplu ]i e de ajuns: [n vara lui 2006 am vizitat fabrica de h@rtie din Bu]teni(cu ursul emblematic), reprezentativ` [n ideea scrierii monografiei illustrate a ora]ului. Ar`ta ca dup` r`zboi iar afirma\ia unui maistru, unul din pu\inii r`ma]i s` distribuie la fier vechi ma]inile rezistente de secole, ”ce fac nem\ii nu poate desface nimeni, nici strica!” a fost ca un pumnal ad@nc [nfipt peste o nedreapt` istorie. Peste dou` luni, la Cairo, priveam la televizor cu triste\e, ]tirile despre izbucnirea unui “ciudat incendiu” care a pus la p`m@nt ce a mai r`mas din fala ora]ului. Revolu\ia a deschis rom@nilor drumul spre Occident! Urma un tur adev`rat al Europei: Austria, Belgia, Olanda, RFG, Fran\a, Anglia,
30

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Elve\ia, Monaco ]i Italia. Dar cu ce spectacol(era s` zic cozi) la ambasadele \`rilor respective, cu tabele ]i nop\i pierdute la cer]it de vize, al`turi de figuri mai pu\in dornice de cunoa]tere a aspectelor unor civiliza\ii pe care s` le folosim [n dorin\a de a reface leg`turile pierdute prin pauza impus` de 50 de ani! Duminic` 20 mai 1990, Duminica orbului, eram la Budapesta pe superba Vatzi-u\a cu pasaje ]i firme luminoase, dar de data asta nu mai eram constr@n] i, tri]ti, sup`ra\i. Ne bucuram [ntr-adev`r de libertate! Chiar de a alege. }i n-am ales [n ’90 de]i puteam s-o facem la Ambasada Rom@niei din Budapesta. Teama ]i spaima apropierii de ea avea s` dispar` mult mai t@rziu, la Ambasada din New Delhi, c@nd am r`spuns de alegerile din 2000, fiind ales pre]edinte al comisiei de c`tre d-l ambasador Petru Petra. De data asta visul nostru era s` ajungem c@t mai repede la Viena ale c`rei str`lucitoare lumini le admirasem [n urm` cu ani de pe [n`l\imile hradului din Bratislava, a]a c`, ne-am [ndreptat spre ora]ul de grani\` Gyor unde am [nnoptat [ntr-un chemping foarte curat. Nu-mi imaginam pe atunci c` va veni vremea c@nd ne vom vizita propria \ar` la chemping! Luni 21 mai Viena - primul impact cu societ`\ile civilizate! }i ce impact! Lux, cur`\enie, perfec\iune [n toate dar scump, foarte scump! Semn c` civiliza\ia se pl`te]te! Dintre toate capitalele vizitate, Viena mi s-a p`rut cea mai scump`. 25 de silingi biletul de intrare la Schonbrun! Frumoas`, gra\ioas`, elegant`, dar foarte scump`! Aveam s` constat asta chiar de la englezi: [n grani\`, la Dover, c@nd le-am spus vame]ilor c` vizitasem Viena cea frumoas`, am primit r`spunsul: How beautiful? Expensive Viena! Luminile Vienei [\i dezv`luie frumoasele catedrale Sf@ntul }tefan, Sf@ntul Petru ]i Capucinilor, gra\ioasa Oper` ]i Teatrul de stat, Academia militar` ]i Praterul - o lume a distrac\iilor ]i a [ntoarcerii [n copil`rie. Opera din Viena a fost construit` de August von Sicardsburg ]i Eduard van der Null [ntre 1861 ]i 1869 fiind cunoscut` [n [ntreaga lume prin performan\ele orchestrei filarmonice. Nu trebuie ratat` o sear` [n mijlocul stilului inconfundabil al rena]terii italiene pres`rat cu numeroase statui ]i figuri ce subliniaz` caracterul festiv! Catedrala San Stefano de al`turi define]te centrul Vienei din 1147, de c@nd a fost construit`. {nalt` de 137 m ascunde [n`untru comori precum altarul, morm@ntul prin\ului Eugene de Savoia, morm@ntul lui Frederik III sau marele clopot ”Pummerin” al c`rui sunet celebreaz` noul an [n Austria. Praterul are [n centru marea roat` de distrac\ie ridicat` din 1897 pentru
31

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

a celebra a 50-a aniversare a [mp`ratului Franz Joseph [nconjurat de un parc de relaxare ]i amuzament. Dar cea mai impresionant` r`m@ne vizita la castelul Schonbrun construit [n timpul Mariei Tereza ]i Franz Josef. Un tur al romanticelor apartamente imperiale te [ntoarce cu secole [n urm` urc@nd sc`rile albastre c`tre masiva u]` ce te introduce [n apartamentele [mp`ratului Franz Joseph ]i ale so\iei sale Elisabeta, apartamentele oaspe\ilor, p`rin\ilor [mp`ratului ori arhiducesei Sofia. La parter se afl` apartamentele Gisela ]i ale prin\ului mo]tenitor cu minunate fresce de Johann Bergl. Dar nu numai familia imperial` locuia aici ci ]i arti]ti faimo]i care au decorat interioarele cu gra\ie ]i elegan\`, fiecare sal` av@nd istoria ei redat` [n atmosfera imperial`. Intrarea se face prin imensul parc al palatului deschis publicului din 1779. Turul imperial include sala de biliard, holurile cu tablouri pe perete cu scene de mas` ]i bal, sobe rococo ]i candelabre din cristal, sala de audien\e a lui Franz Josef, biroul [mp`ratului cu portretele p`rin\ilor ]i un tablou reprezent@nd biroul care este acela]i ca cel de azi, camera matrimonial` (Franz Joseph ]i frumoasa sa so\ie Cici) cu mobil` neobaroc, sala de audien\e a Elisabetei, sala Maria Antoaneta unde te prive]te de oriunde ai fi [n camer` Francesco I aflat [n tabloul din perete, salonul verde unde se retr`geau fiii Mariei Tereza, sala de audien\e unde a c@ntat Mozart la v@rsta de 6 ani ]i sala roz` cu un tablou cu panorama Vienei. Galeria – cea mai mare sal` dedicat` concertelor ]i congreselor are oglinzi ]i picturi pe tavan, sculpturi, apoi dou` s`li rotunde pe st@nga ]i pe dreapta. {n sala de primire a Mariei Tereza sunt dou` tablouri reprezent@nd primirile la [mp`r`teas`, iar [n sala de ceremonii [ntr-unul din tablouri se vede copilul Mozart. Urmeaz` salonul multicolor chinezesc. Napoleon I a cucerit palatul ]i a [ncheiat aici pacea de la Schonbrun. Camera [n lac antic cu pere\i picta\i a fost cartierul general al lui Napoleon. Parchetul de aici are acela]i model cu cel al covorului [n culori ro]u, negru, bej ]i maron. Camera de oaspe\i a lui Napoleon are tapiserii imense pe pere\i cu scene de r`zboi ]i un orologiu al [mp`ratului Napoleon cu fazele lunii. Camere g`zduind por\elanuri au medalioane frumos colorate, modele de por\elan pe pere\i, tavane ]i chiar lustre. Sala de audien\` privat` este cea mai scump` a palatului av@nd un medalion indo-mongolic, mobilier din mahon, decora\ii [n medalioane, [n stil rococo ]i o colec\ie de por\elanuri a Mariei Tereza.
32

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Sala goblenurilor era folosit` pentru audien\ele Mariei Tereza, iar camera comemorativ` servea drept bibliotec` ]i e prezent aici bustul primului copil al lui Napoleon, mort la Schonbrun. {n dormitorul Mariei Tereza pere\ii sunt [mbr`ca\i la fel, patul are baldachin iar tapiseriile sunt ro]ii cu fir de aur. Salonul lui Francesco Calo ]i al Izabelei de Parma are cel mai frumos candelabru de cristal din palat. {n cabinetul militar troneaz` o pictur` cu Franz Josef pe patul de moarte [n 1916. Gr`dinile din fa\`, de la intrarea [n palat, con\in o mic` gr`din` zoo, cea mai veche din Europa, realizat` de Francesco de Lorena, so\ul Mariei Tereza. F@nt@na din fa\` [l reprezint` pe Neptun. {n toate camerele func\ioneaz` aerul condi\ionat pentru protejarea tablourilor. }i, pentru delectare, vizita se poate [ncheia cu importanta colec\ie de tr`suri a familiei imperiale ce o include ]i pe aceea folosit` la [ncoronarea lui Franz Joseph II av@nd decora\ii bogate, picturi ]i ornamente. Cu siguran\` Schonbrun s-a vrut a fi un al doilea Versailles! P`r`sim cu greu frumoasa Vien` cu g@ndul la Germania, Olanda, Belgia, Fran\a ]i Anglia. Dorin\a de occident ne face s` ne gr`bim prin locurile dragi alt`dat` Brno, Praga cu Hradcani, Santa Vit, podul Carol ]i Loreta, trecem rapid prin fosta RDG cu magazine acum golite de febra ultimelor cump`r`turi pe m`rci estice. Mi-aduc aminte cu pl`cere de weekend-ul petrecut la casa de vacan\` aflat` [ntr-un vagon, la \ar`, l@ng` Berlin, cu o familie de tineri altern@nd palinca cu berea german`. Schimburile de cadouri aveau s` marcheze o desp`r\ire cople]itoare, plin` de amabilit`\i. Peste un timp ajungeam [n RFG unde aerul de occident se simte de cum treci grani\a. Dar ]i via\a! Totul e frumos, civilizat dar scump. Semn c` civiliza\ia se pl`te]te! Nem\ii sunt reci ]i rapid am [nv`\at c` ospitalitatea e apanajul celor s`raci! {n rest, impresionant domul ]i gara din Munchen, catedrala din Dusseldorf iar o sear` pl`cut` la hotel Rigoletto avea s` ne remonteze pentru drumul lung care urma: Olanda cu triunghiul de basm Amsterdam, Rotterdam, Haga, Utrecht ]i Dordrecht. Impact total pl`cut ca ]i [n Belgia unde am vizitat Bruxelles - o capital` european` - ]i Brugges, un ora] cu o pia\` medieval` pe gustul meu. Scump dar face, spune negustorul! O magnific` selec\ie a marilor pictori olandezi ai epocii de aur, Rijksmuseum din Amsterdam este cel mai mare muzeu din Olanda cu cele aproape un million de obiecte incluz@nd Rembrandt(”Samson ]i Dalila”, ”Venus ]i Adonis”, autoportrete,
33

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

”T`iarea capului Sf@ntului Ioan Botez`torul”, ”Alegorie muzical`”), Vermeer, Frans Hals ]i Jan Steen. Celebrul ”Rond de noapte” surprinde un grup al unei divizii a g`rzii civile chiar [n timpul unei ac\iuni, Rembrandt uz@nd de lumini ]i umbre concentrate spre cele mai importante figuri: c`pitanul ]i locotenentul. Ajun]i [n Fran\a ne-am sim\it ca acas` ]i ne-am [mbarcat la Calais pe Sealink pl`tind 250$ numai pentru ma]in`. Direc\ia Londra. Imediat ajun]i la Dover am fost invita\i spre linia ro]ie ]i chestiona\i mai bine de o or` de scopul vizitei noastre [n regat. Era prea mult pentru o a]teptare de 50 de ani! Dar mai t@rziu aveam s` ne d`m seama c` pe teritoriul celui mai puternic stat trebuia s` respec\i legea la milimetru. Iar vame]ii ]i poli\i]tii []i fac treaba f`r` s` clipeasc`. Aveam s` constat`m asta de la prima parcare nelegal`, de]i prietenul nostru din Londra ne-a asigurat c` totul e OK! Numai c` [n 15 minute ne-am trezit f`r` ma]in` ]i cu o amintire lipit` pe parbriz pe care o mai p`strez ]i azi [n garaj: ”E o impolite\e adresat` majest`\ii sale faptul c` a\i parcat [ntr-o zon` reziden\ial`”. Drept urmare buzunarul rom@nului nostru s-a u]urat cu 75 de lire sterline, iar noi nu i-am mai urmat niciodat` sfatul. Dac` Ermitajul [l vizitasem, Fran\a o ]tiam din cele citite, despre marea insul` auzisem c` e bine s` o vizitezi dup` ce ai v`zut America pentru a face corect compara\ia! Cum America era prea departe ]i nici [n vis nu ap`rea, ne-am desp`r\it repede de Calais ]i am intrat [n ocean cu Sealink-ul … p@n` la Dover unde nu ne-a fost u]or, dat fiind c`, spre surprinderea vame]ilor, Dacia noastr` p`rea ceva nemaiv`zut! Aveam s` ne aducem aminte cu haz peste timp de gluma vame]ei din Dover care, curioas`, nu [nceta cu [ntreb`rile de tipul ”]i pe unde a\i mai fost?”. I-am r`spuns c` am vizitat frumoasa Vien`, Germania, Olanda, Belgia iar ea ne-a spus: What? Beautiful? … Maybe Expensive Viena! {n fine, sim\eam un aer de superioritate [n fa\a perfizilor din Albion. Dup` traversarea M`rii M@necii [ntr-o or` ]i 50 de minute am ajuns la Dover ]i de acolo pe autostrad` la Londra. De cum am intrat pe autostrad` cei din ma]in` s-au transformat la semnul meu [n tranzistor cu aceea]i melodie: mergi pe st@nga, mergi pe st@nga … ]i mergeam a]a de [ncet [nc@t prima ma]in` dep`]it` a fost una de epoc`! Dar odat` intrat [n Londra am ajuns din prima la adresa c`utat`, binen\eles cu ajutorul poli\i]tilor care [mi eliberau calea [n intersec\ii, eu fiind primul care trecea, de team` poate s` nu dau peste ai lor cu volanul meu pe invers! Ca mai toate marile ora]e ale lumii Londra e a]ezat` pe malurile unui r@u,
34

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Tamisa, ce-i permite deschiderea la mare. O plimbare pe podurile de pe Tamisa r`m@ne de neuitat: Waterloo - un pod din granit dat [n folosin\` [n 1817 ]i numit a]a dup` victoria de la Waterloo, Westminster, Lambeth, Vauxhall sau Tower Bridge cel mai frumos pod peste Tamisa deseori numit London bridge din gre]eal`, un pod basculant aflat l@ng` Turnul Londrei, de unde ]i denumirea. 1 iunie, ziua mea, am celebrat-o la Sheraton Park Tower cu o friptur` ”T” american` ]i fructe exotice avogado. A urmat apoi Hyde Park, o plimbare prin Londra cu oprire [n celebrul Harold’s, casa de licita\ii Christie’s unde mai [nt@i iei contact cu obiectele ]i cataloagele ]i abia apoi mergi la licita\ie, coloana lui Nelson din centrul pie\ei Trafalgar, comemor@nd victoria dar ]i suprema\ia [n fa\a Fran\ei lui Napoleon, biserica Sf@ntul Martin, muzeul imperial de r`zboi ]i Horse Guards, Westminster ]i Big Ben, Westminster Abbey unde se [ncoroneaz` regii ]i reginele Angliei, Westminster Cathedral, Admiralty Arch, catedrala Saint Paul([n stil baroc, aici s-a oficiat c`s`toria dintre Lady Di ]i prin\ul Charles [n 1981), una din cele mai [nalte care figureaz` ]i pe pardoseala de la San Pietro, biserica ortodox` rom@n`, casa lui Dickens, Green Park ]i Buckingham Palace cu steagul afi]at numai dac` regina se afl` [n palat, monumentul reginei Victoria [n fa\`, garda regal` cu spectacolul schimb`rii g`rzii, Hyde Park ]i pia\a de antichit`\i. Patrulaterul de aur al Londrei este format din palatul Buckingham, British Museum, catedrala Saint Paul ]i Westminster Abbey cu Trafalgar Square ]i obeliscul Cleopatrei2 de la Victoria Embankment ]i toate sunt de aceea]i parte a Tamisei. Cleopatra Needle de la Victoria Embankment e perechea obeliscului din New York construit [n timpul lui Tutmonsis III de 187 tone din granit ro]u ]i [nalt de 20,87m. {n anul 12 e.n. romanii mut` dou` obeliscuri din Heliopolis [n Alexandria. Ele au fost ridicate [n fa\a templului Cezarilor din Alexandria. Unul dintre ele cade la cutremurul din 1301 e.n. se pare [n mare ]i e transportat [n secolul XIX la Londra iar mai t@rziu cel`lalt e dus la New York. Aducerea lui la Londra are o istorie de aproape 80 de ani. Englezii [ncep tratativele dup` [nfr@ngerea francezilor din 1801 de la Alexandria. {n septembrie 1877 e [mbarcat la Alexandria ]i dup` multe peripe\ii ajunge la Londra [n 1878. Dar spre deosebire de celelate obeliscuri care [nfrumuse\eaz` pie\e importante ale capitalelor lumii locul ales la Londra e obscur, la marginea Tamisei! Ceea ce [l plaseaz` printre cele 10 locuri mai pu\in vizitate din Londra - [n loc de a fi pus [n eviden\` [n Trafalgar Square sau Piccadilly Circus! Seam`n` exact cu gustul cairez – obeliscul Ghezira, unul din pu\inele r`mase [n 2) 1, 2, …. 17(din 23) – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
35

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Egipt, este tot pe malul Nilului, greu de observat ]i st` [n umbra turnului lui Nasser! Vizit@nd celebra oper` Covent Garden - casa Operei ]i a baletului regal [mi imaginam ropotele de aplauze culese de celebrele rom@nce Angela Gheorghiu, fiic` de conductor de locomotiv` ]i Alina Cojocaru. Peste ani m` aflam la New York la Carnegie Hall ]i Metropolitan. Sincer, la Covent Garden, te sim\i [n`l\`tor. Palatul ce g`zduie]te azi muzeul colec\iei Wallace a fost l`sat statului de o englezoic` ce locuia la Londra doar o lun` pe an ]i are o frumoas` colec\ie de obiecte de art`: peste 775 de tablouri, arme, armuri, sculpturi, por\elanuri, bijuterii… Muzeul e cunoscut prin picturile franceze(8 Watteau, 19 Boucher, 8 Fragonard dar ]i Poussin, Rembrandt, Rubens, Van Dyck, Teniers, Bonington, Canaletto, Murillo, Velasquez), miniaturi, ginga]e figurine ]i cutii din por\elan de Sevres. Re\in din amintiri: ”F@nt@na dragostei” ]i ”Spune te rog” de Fragonard, ”Lec\ia de muzic`” ]i ”Splendorile vie\ii” de Watteau, splendidele p@nze semnate Boucher ”Venus”, ”Venus ]i Cupidon”, ”Captivul Cupidon”, ”Judecata lui Paris”, ”R`s`rit de soare”, apoi Rembrandt cu ”Titus, fiul artistului”, aproape toat` Vene\ia datorit` lui Canaletto, ”Vestirea”, ”Fecioara cu pruncul” ]i ”Nunta Fecioarei” ale lui Murillo. La Londra muzeele sunt vii, animate fie de grupuri de turi]ti ori de studen\i pe care îi vezi desenând în fa\a unui exponat, fie de grupuri organizate de elevi [nso\i\i de profesori. Sunt interactive, bine organizate dar mai ales curate. Am vizitat multe muzee dar o s` fac o descriere mai am`nun\it` doar la trei dintre ele: British Museum – muzeul turi]tilor, Victoria & Albert Museum - muzeul ]coal` ]i Tate Art Gallery – muzeul în mi]care. Duminic` 3 iunie am vizitat celebrul British Museum [nc@nta\i de antichit`\i, sculpturi, por\elanuri ]i picturi [ntr-un num`r impresionant de camere ]i a fost pentru prima dat` c@nd n-am putut s` merg de dureri [n picioare dec@t dup` pauze [n toaletele de pe paliere. Unul dintre cele mai mari ]i importante muzee din lume, cu peste 7 milioane de obiecte, British Museum a fost [nfiin\at [n 1753 de Sir Hans Sloane ]i este ca un sanctuar al comorilor multor civiliza\ii, toate apar\inând, la un anumit moment istoric, marelui imperiu britanic. G`se]ti aici o p`rticic` din Egiptul antic cu faimoasele mumii, din India câteva statuete de-a dreptul impresionante, din China veche superbele por\elanuri, din Europa bijuterii ]i mobilier din secolele trecute ]i c@t cuprinzi cu ochii sigilii din civiliza\ia v`ii Indului, fragmente din st@lpul lui Ashoka cu celebrul edict, statui cu Buda ]i Indra, obiecte scitice, din Crimea,
36

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

un bust funerar al unei femei din Palmira, r`m`]i\e din palatele asiriene din primul mileniu [.e.n. din timpul regelui Ashurnasirpal II ]i din vechiul ora] sumerian Ur. Considerat cel mai mare muzeu de egiptologie dup` Cairo, British Museum expune obiecte din perioada preistoric` p@n` la epoca copt` reflect@nd via\a egiptenilor, mumificarea, faraoni, zei ]i zei\e, piramide, temple, papirusuri, monumentale sculpturi ]i o faimoas` colec\ie de mumii ]i sarcofage. Se afl` aici, confiscat` de englezi ca prad` de r`zboi, faimoasa piatr` de la Rosetta a c`rei enigm` a fost descifrat` de Champollion [n 1822, o piatr` din granit cu un text [n trei limbi, hieroglif`, demotic` egiptean` ]i greac` - aceea care a dat cheia decript`rii hieroglifelor. Peste ani, [n 2005 vizitam Rosetta la ea acas` [n Egipt unde acum st` doar o copie chiar pe locul unde generalul francez Bouchard a descoperit-o [n 1799! Marx nu putea s` pl`nuiasc` c`derea capitalismului dec@t [n biblioteca din mijlocul muzeului, locul unde, mai târziu ]i Hitler a venit s` citeasc`. Cele mai frumoase p@nze apar\in [ns` Galeriei na\ionale care al`turi de Luvru, Ermitaj, Prado ]i Uffizi constituie regalul muzeelor ]i poart` semn`tura unor nume celebre: Antonello da Messina ”Crucificarea”, Bassano ”Purificarea din templu”, Giovanni Bellini ”Madonna del Prato”, Gian Lorenzo Bernini ”Sf@ntul Andrei” ]i ”Sf@ntul Toma”, Sandro Botticelli ”Adorarea magilor” ]i ”Venus ]i Marte”, Pieter Bruegel cel B`tr@n ”Adorarea magilor”, Canaletto ”Pia\a San Marco”, Caravaggio ”Salomea cu capul Sf@ntului Ioan Botez`torul” ]i ”Cin` la Emmaus”, Claude Lorrain ”Peisaj cu dansatori”, Correggio ”Ecce Homo”, Lucas Cranach cel B`tr@n ”Cupidon pl@ng@ndu-se lui Venus”, Dürer ”Portretul tat`lui”, Thomas Gainsborough ”Sarah Siddons”, Giorgione ”Adorarea magilor”, El Greco ”Purificarea din templu”, Leonardo da Vinci cu celebra ”Virgin of the Rocks” a c`rei pereche o voi vedea la Luvru, Michelangelo ”{nmorm@ntarea”, Perugino ”Sf@ntul Mihai”, Pinturicchio ”Fecioara cu pruncul”, Rembrandt ”Autoportret”, Rafael Sanzio ”Aldobrandini Madonna”, ”Crucificarea”, ”Fecioara cu pruncul” ]i ”Sf@nta Ecaterina de Alexandria”, Rubens ”Samson ]i Dalila”, ”Judecarea lui Paris”, ”R`pirea femeii sabine”, Sassoferrato ”Fecioara rug@ndu-se”, Tiepolo ”Calul troian [n Troia”, Tiziano ”Bahus ]i Ariadna”, ”Moartea lui Acteon”, ”Noli me tangere”, Velázquez ”Cristos [n casa Martei”, Veronese ”Alegoria dragostei”. Exist` c@teva deosebiri [ntre cele dou` ”Fecioare [ntre st@nci”(Luvru, British Museum) ale lui Leonardo, una vizibil` este aceea c` [n versiunea londonez` apare crucea [n m@inile copilului Ion. Victoria ]i Albert Museum fondat [n 1850 cu obiecte din por\elan, mobil`,
37

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

bijuterii aduse din toat` lumea: Indonezia, India, China, Italia…, []i propune s` prezinte o istorie a artei ]i design-ului interior [ncep@nd din antichitate ]i p@n` [n zilele noatre. V & A este un muzeu interactiv. La sfâr]itul fiec`rei galerii exist` o camer` cu aplica\ii, unde po\i purta un costum din secolul XIX, po\i îmbr`ca o rochie de femeie în stil victorian, po\i s` desenezi pe calculator propria monogram` sau s` construie]ti, din buc`\i de cristal, un turn. {ntr-un cuv@nt, mai viu ]i autentic dec@t British. În Londra, s` fii la curent cu arta modern`, înseamn` s` fii la curent cu ce se întâmpl` la Tate Art Gallery. Al`turi de Dali, Bacon ]i Manet, Tate-ul [ncearc` s` ]ocheze prin folosirea unor materiale neobi]nuite, chiar a computerului pentru a reda sentimente puternice. Au urmat multe alte muzee: muzeul istoriei naturale(cu dinozauri) amplasat într-o cl`dire imens`, dar superb`, micul muzeu privat al evantaielor, muzeul maritim de la Greenwich, Academia imperial` de ]tiin\e tehnice ]i medicin`, Memorialul Albert, Royal Albert Hall - cl`direa [n form` oval` de 82 m [n`l\ime ]i o capacitate de 8000 de locuri dedicat` prin\ului consort Albert, so\ul reginei Victoria, locul celor mai faimoase concerte. Tower of London a fost din secolul XIV fort`rea\`, arsenal, palat medieval al regilor, loc de execu\ie al tr`d`torilor, martirilor ]i chiar al unor monarhi, [nchisoare, trezorerie, observator, depozit al bijuteriilor regale ]i orice vizit` aici trebuie s`-l includ` deoarece con\ine cele mai valoroase bijuterii ale coroanei Marii Britanii, arme ]i [mbr`c`minte de r`zboi pe manechine din secolele XI-XIX. De cum intri e]ti impresionat de kilogramele de obiecte din aur masiv: t`vi, arme, dar mai ales de cele 5 coroane regale de [ncoronare, de stat ori imperiale, diadema de stat ]i sceptrul imperial pe care se afl` cel mai mare diamant din lume, av@nd 3106 carate c@nd a fost descoperit [n 1905 [n minele din Transvaal din Africa de Sud ]i poart` numele descoperitorului, Sir Thomas Cullinan. {n 1907 e prezentat regelui Eduard al VII-lea. Apoi a fost t`iat [n 9 pietre mari ]i 100 mai mici de I. J. Asscher ]i Compania din Amsterdam, faimoas` [n t`ierea diamantului Excelsior(995 carate), care p@n` la descoperirea lui Cullinan fusese cel mai mare diamant cunoscut. Azi pietrele t`iate din Culinnan fac parte din bijuteriile coroanei britanice. Cele mai mari dou`, sunt ]i cele mai mari diamante cunoscute, iar cel mai mare dintre ele se nume]te Marea Stea a Africii sau Cullinan I av@nd 530,2 carate ]i se afl` [n sceptrul imperial. Celelalte diamante [mpodobesc coroana englez` de stat imperial` f`cut` special pentru regina Victoria, cel care are 317 carate fiind denumit
38

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i Cullinan II sau a doua Stea a Africii ]i e montat [n centru al`turi de alte 2783 de diamante, 277 perle, 17 safire, 11 smaralde ]i 5 rubine. Coroana St. Edward din anul 1662 este din aur [mpodobit` cu diamante, safire ]i smaralde, [n timp ce coroana imperial` a Indiei, special f`cut` pentru vizita regelui George V [n India din 1912, c@nd s-a proclamat [mp`rat, este bogat ornamentat` cu 6170 de diamante, 4 safire, rubine ]i smaralde! Coroana reginei Mary folosit` la ceremonia [ncoron`rii poart` celebrul diamant Koh-i-Noor(cea mai mare bijuterie din lume p@n` la descoperirea lui Cullinan) ]i dou` t`iate din Cullinan. Este cea mai important` dintre cele 5 coroane care se poart` numai la [ncoronare! {n jurul misteriosului diamant indian descoperit [n minele de la Golconda, cel mai mare din lume p@n` la descoperirile din Africa de Sud, se afl` o fascinant` istorie [nceput` odat` cu descoperirea lui, [n 1304, la Hyderabad. Marele Mogul de 787 carate apar\inea familiei princiare din Gwalior ]i a fost d`ruit drept recompens` lui Babur c@nd acesta cucerea nordul Indiei. Acest magnific diamant numit mai t@rziu ”Koh-i-Noor” a fost evaluat de Babur ca fiind pre\ul a ”dou` zile ]i jum`tate de hran` pentru [ntreaga lume”. Ulterior Marele Mogul a fost t`iat de vene\ianul Hortentio Borgis. {n prezent nu se ]tie exact drumul parcurs, mul\i crez@nd c` oricare din diamantele Orlov sau Koh-i-Noor probabil au fost t`iate din acesta dup` pierderea lui [n urma asasin`rii proprietarului, Nadir Shah [n 1747, ]ahul Persiei, cel care dup` jefuirea ora]ului Delhi [l ia ca prad` de r`zboi ]i-l duce [n Iran [mpreun` cu nu mai pu\in faimosul tron de aur ”P`un” al mogulului Shah Jahan, artizanul Taj Mahal-ului. Dup` asasinarea ]ahului dispare o perioad` de timp pentru ca [n 1810 s` fie [n posesia lui Ranjit Singh, maharaja din Punjab, iar dup` anexarea provinciei de c`tre englezi ajunge [n 1850 [n posesia reginei Victoria prin ”bun`voin\a” lordului Dalhousie, drept cadou oferit cu prilejul s`rb`toririi jubileului de 50 de ani! O mul\ime de mituri ]i legende se leag` de ceea ce avea s` fie numit ”Muntele Luminii”, ”Koh-i-Noor”, diamantul ce [mpodobe]te coroana de stat a ultimului mare imperiu, am numit aici pe cel britanic. Koh-i-Noor este diamantul cu cea mai spectaculoas` istorie din existen\a unei pietre pre\ioase, dar ]i cea mai lung` ]i foarte controversat` [n timp. Fascinanta lui istorie e descris` [n capitolul Misterioasa Indie din cartea ”Impresii de c`l`torie” editat` la Cairo [n 2005. Dac` la [nceput fusese purtat ca bro]` sau br`\ar`, acum el st` montat [n coroana regal` britanic` ]i e expus [mpreun` cu bijuteriile coroanei [n Turnul Londrei. De]i istoria Koh-i-Noor-ului e plin` de mistere – ca ]i aceea fr`m@ntat` a Indiei – cert este c`
39

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

el [mpodobe]te azi cea mai prestigioas` coroan` regal` a lumii care e folosit` doar o singur` dat`: la [ncoronare! Cu g@ndul la misterioasa Indie pe care o vizitam [n visurile copil`riei p`r`sim insula cu feribotul de la Dover la Calais ]i [nainte de a intra [n Paris [nnopt`m la un chemping. Visul tinere\ii, Parisul transform` imaginarul din selectul joc Monopoly [n realitate! C`lcam acum aievea pe urmele arti]tilor [n Montparnasse, la Sacre Coeur, Moulin Rouge, [n Place Pigale, Place de la Concorde – cea mai mare pia\` separ@nd gr`dinile Touilleries de Champs Elysee, fost` pia\` a Revolu\iei unde au fost ghilotina\i Ludovic al XVI-lea, Marie Antoinette, Danton, Robespierre ]i al\i 2800 francezi [ntre 1793 ]i 1795, azi [n`l\`toare prin [mpodobirea cu faimosul obelisc din Luxor3, adus din Egipt pentru a [mpodobi una din cele mai frumoase pie\e din lume, Place de la Concorde, [nalt de 22,8m ]i greu de 230 tone, mult prea cunoscutul Tour Eiffel, Domul Invalizilor – singurul loc unde trebuie s` te apleci ca s`-l vezi pe Napoleon, onor@ndu-l cu salutul t`u! (aveam s` v`d la New York c` la fel au construit ]i americanii morm@ntul lui Grant). Ne urm`resc tot timpul Luvrul cu fascina\ia lui, mirajul catedralei Notre Dame, cartierul Latin, Micul ]i Marele Trianon, celebra Café de la Paix l@ng` Oper`, biserica Madeleine, Champs Elysee, mica statuie a Libert`\ii de pe malul Senei de l@ng` podul Grenelle, podurile de pe Sena – cel mai frumos fiind Alexandru al III-lea - locul pl`cutelor amintiri, arcul de Triumf de Carussel ]i Etoile, Micul ]i Marele Palat de pe splendidul Champs Elysee [n drumul spre Brunois, la finii Rodica ]i Victor, de unde am plecat spre [nc@nt`torul Versailles, frumos, elegant, bogat ]i sclipitor. De fapt cel mai frumos palat din lume cu cel mai mare aflux de turi]ti. Versailles, cu cei 70m lungime ai s`lii oglinzilor, apartamentele luxoase ale regilor ]i reginelor ]i un parc [n stil clasic ]i-a c`p`tat o reputa\ie universal`. E at@ta istorie [n jur [nc@t ai senza\ia c` faci parte din suita diploma\ilor ]i generalilor care p`]eau [n holurile, apartamentele ]i parcul de acum 300 de ani. Palatul a fost copiat de mul\i monarhi ai secolului XVIII pentru re]edin\ele lor din Sank Petersburg, Viena… De vis, f@nt@na cu apele muzicale din [nc@nt`torul parc! {n Paris am stat [n Montreuil, l@ng` sta\ia de metrou Robespierre, la m`tu]a lui Victor, d-na Sanda, [ntr-o cas` splendid` cu o curte impresionant`. De aici ne era u]or s` ajungem la obiectivele pe care ni le propusesem spre vizitare: Notre Dame, centru Pompidou, Montmartre, Sacre Coeur, arcul de triumf, Opera, Champs Elisee, 3)1, 2,….17(DIN CELE 23) – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
40

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Luvru… A Paris, a Paris toute le monde … remember Joe Dassin! So\ul doamnei Sanda spunea c` [n 30 de ani a vizitat Luvrul pe por\iuni [n fiecare duminic` ]i n-a reu]it s`-l parcurg` [n [ntregime. C@nd spui Paris - spui Luvru ]i e imposibil s` spui c` ai v`zut Parisul dar nu ai fost la Luvru sau Notre Dame ori turnul Eiffel! Iar dac` nume]ti Parisul magic doar pentru c` ai trecut prin Montparnasse ]i te-ai plimbat prin Place Pigale, Place de la Concorde ori Champs Elysee e imposibil s` nu fi b`ut o cafea la celebra Café de la Paix de l@ng` biserica Madeleine f`r` s` fi sim\it parc` [n apropiere pe Cioran ori Eliade! Dar Luvrul e mai mult de at@t: irezistibil! Deschis publicului din 1793 cu o istorie [nc` de pe vremea lui Philippe Auguste, c@nd acesta decide s` protejeze ora]ul luminii prin ridicarea unei fort`re\e [n 1190, modernul muzeu Luvru de azi prime]te peste 6 milioane de vizitatori pe an expun@nd peste 35000 de opere numai [n sectorul de art`, structurate [n 8 departamente pe o suprafa\` de 60000 m2 constituind al`turi de British Museum, Ermitaj, Metropolitan, Prado ]i Vatican o adev`rat` institu\ie universal`. Dintre toate muzeele mari ale lumii, Luvru are [ns` cea mai fastuoas` intrare: piramida din sticl` de tip faraonic [nconjurat` de f@nt@ni - oper` a arhitectului american Ieoh Ming Pei. }i pentru c` veni vorba de Egipt s` descoperim c@te ceva din mirajul vechii civiliza\ii. Egiptul e prezent aici cu obiecte din toate perioadele, din antichitate ]i p@n` [n perioada copt` cu sarcofage, mumii, m`]ti, bijuterii de tip pandantiv ale lui Ramses II [n tehnica cloisonné(turnarea emailului [n desp`r\ituri din aur realiz@nd obiecte decorative), un altul cu Horus reprezentat ca Isis cu aripi deschise, un inel superb cu c`lu\ deasupra din aur, c@teva portrete de femei ]i b`rba\i din seria celebr` de tip Fayoum, unelte cosmetice, m`rgele din timpul lui Pinudjem, o frumoas` statuet` de femeie goal`, un scrib st@nd [n pozi\ia tipic` de scris, o statuie a lui Amenhotep III, un Amon protej@nd pe Tutankhamon, Akhenaton ]i Nefertiti, Tuy so\ia lui Amenhotep III, Isis al`pt@nd pe Horus, Horus, zeul Osiris, zei\a Sekhmet, marele sfinx din Tanis ]i zeul crocodil Sobek. E normal s` vezi at@tea frumuse\i valoroase la un loc [n capitala \`rii lui Napoleon a c`rui expedi\ie din 1798 nu numai c` a fost un respiro pentru pu\inii cop\i, urma]i ai marii civiliza\ii egiptene, dar ]i o deschidere c`tre cercetarea ei prin publica\iile ulterioare ale savan\ilor participan\i. Pentru prima dat`, Vivant Denon ]i colaboratorii s`i dezv`luie publicului [n
41

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

”Descrierea Egiptului” miracolele [nc` nedescrifate de secole ce vor fi decriptate de Jean Francois Champollion cu ajutorul pietrei descoperit` la Rosetta. Ca mul\umire a contribu\iei sale, Champollion a fost ales ]ef al noului departament [nfiin\at la Luvru. Mai mult, arheologul Auguste Mariette e trimis de Luvru [n Egipt, de unde trimite 5964 de lucr`ri descoperite la Sakkara ]i va fi ales primul director al departamentului antichit`\ilor egiptene! ca semn de respect pentru protejarea ]i organizarea muzeului din Cairo. }i cu toate acestea, Fran\a nu dep`]e]te [n obiecte egiptene muzeele din state precum Anglia, SUA, Italia, Austria, Germania sau Rusia! Departamentul de antichit`\i grece]ti ]i romane expune obiecte din tot bazinul mediteranean din timpuri neolitice – mileniul 4 [.e.n. ]i p@n` [n secolul 6 e.n., chiar fragmente din templul de la Olimpia ]i fresce din templul Artemisei din Efes, iar departamentul nou al artei islamice, ofer` vizitatorului mii de obiecte de 13 secole vechime din trei continente dar ]i din arii geografice ]i culturale din estul apropiat: Mesopotamia, Iran ]i Levant, vechi de 5000 de ani din timpuri akkadiene, babiloniene, asiriene, hitite, feniciene, aramaice ]i evreie]ti. Impresionantele reliefuri ]i statui de tauri cu cap uman din perioada asirian` de la curtea din Khorsabad a regelui Sargon II din Luvru ca ]i cele din Nimrud vizitate mai t@rziu la muzeul Metropolitan din New York sunt prezente aici ca la ele acas`! Luvru este cel mai interesant muzeu din cele v`zute nu numai pentru c` are cea mai impresionant` colec\ie de art` din lume dar ]i pentru c` g`zduie]te rare antichit`\i ]i mari mae]tri ai Rena]terii. Misteriosul sur@s al Mona Lisei, Gioconda lui Leonardo da Vinci, este piesa cea mai cunoscut` dar ]i tabloul cel mai faimos, pus la loc de cinste [ntr-o vitrin` de sticl`, de team` s` nu se mai atenteze la furt ori la distrugerea ei. Pictur`, por\elanuri, bijuterii, tapiserii, candelabre, arheologie c@t cuprinde. Timp s` ai ]i putere pentru parcurgerea celor trei aripi Denon, Sully ]i Richelieu. La capitolul sculptur` se deta]eaz` comorile din marmur` ”Venus din Milo”, perla Luvrului, fascinanta zei\` Afrodita a frumuse\ii la greci ]i ”Victoria de la Samatroce”. Pl`cerea pe care o d`ruie]te statuia femeii goale cu o istorie interesant` g`sit` din ]ans` pe insula Melos de c`tre un \`ran grec [n 1820 atinge perfec\iunea ]i frumuse\ea lumii al`turi de capul lui Nefertiti ]i al reginei faraon Hatchepsut! ”Victoria de la Samatroce” descoperit` [n 1863 de consulul francez Champoiseau e imaginea [n marmur` a zei\ei Nike (victoria la greci) ]i a fost descoperit` [n insula cu acela]i nume! De]i [i lipse]te capul a supravi\uit de peste
42

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

2200 de ani fiind considerat` o capodoper` a sculpturii grece]ti. Luvru se mai m@ndre]te ]i cu ”Sclavul” lui Michelangelo, ”Amor ]i Psyche” al lui Canova, ”Bustul [mp`r`tesei Iosefina” de Chinard, ”Diana ]i cerbul” ori ”Nimfa” lui Goujon ]i ”Ora] ul Strasbourg” al lui Pradier care ini\ial era [n Place de la Concorde. {n 1807 peste 500 de lucr`ri [n marmur` au fost cump`rate din colec\ia Borghese. Nu po\i s` treci prin Luvru f`r` s` fii impresionat de p@nzele lui Annibale Carracci ”Fecioara ap`r@nd Sf@ntului Luca ]i Ecaterinei”, de un ro]u admirabil ce domin` lucrarea, Chassériau ”Ester f@c@ndu-]i toaleta”, expresiv`, diafan`, “Gra\iile” lui Botticelli, perfec\iunea ]i elegan\a ”Dianei odihnindu-se dup` baie” a lui François Boucher, Correggio cu enigmatica ”C`s`torie mistic` a Sfintei Ecaterina”, ”Venus ]i Cupidon cu satir”, Cranach cel B`tr@n ”Venus odihnindu-se” ]i ”Portetul unei tinere fete”, de s`lile speciale Delacroix cu ”Femeie goal`”, ”Omor@t` din spate”, ”Libertatea conduc@nd poporul”, ”Ridicarea Rebec`i”, ”Intrarea crucia\ilor [n Constantinopole” sau ”Femeie din Alger” ]i Fragonard cu ”Adora\ia p`storilor”, ”Madeleine Guimard”, ”Dansatoare”, ”Lec\ia de muzic`” sau ”Furtuna”, Domenichino ”Sf@nta Cecilia”, Dürer ”Autoportret”, Gainsborough ”Conversa\ie [n parc”, Gentileschi ”Odihn` [n Egipt”, Ghirlandaio ”Vizita”, Giorgione ”Concert”, Giotto ”Stigmatizarea Sf@ntului Francis”, Goya ”Portretul doamnei cu evantai”, ”Marchiza Solana”, Greco ”Cristos pe cruce”, Guercino ”{n`l\area lui Lazarus”, Hals ”|iganc`”, Ingres ”Apoteoza lui Homer”, ”Marea odalisc`”, ”Baia turceasc`”, Jordaens ”Cristos alung@nd din templu pe negustori”, ”Cei patru evangheli]ti”, Le Brun ”Pieta”, Mantegna ”Parnassus”, ”Sf@ntul Sebastian”, Memling ”Triptic al [nvierii”, Murillo ”Na]terea Fecioarei”, Perugino ”Sf@ntul Sebastian”, Pietro da Cortona ”Cobor@rea de pe cruce”, ”Romulus ]i Remus g`si\i de Faustulus”, Poussin ”Et in Arcadia Ego”, ”Judecarea lui Solomon”, ”R`pirea sabinei”, Rembrandt ”Bathsheba la baie”, ”Filozof medit@nd”, Guido Reni ”David cu capul lui Goliat”, Rubens ”Adorarea magilor”, ”Portretul Anei de Austria”, ”S`rb`toare la sat” ]i multe altele cu Maria de Medici, Tiepolo ”Apolo ]i Dafne”, Tintoretto ”Autoportret”, Tiziano ”Maria cu pruncul ]i sfin\ii”, ”Jupiter ]i Anthiope”, Veronese ”Nunta din Cana”, Watteau ”Gilles”, ”Judecarea lui Paris”, Zurbarán ”Sf@nta Apolonia”. Un regal rar [nt@lnit! Niciunde [n lume nu po\i admira at@\ia da Vinci la un loc ca la Luvru: se afl` aici originalul ”Fecioarei [ntre st@nci”, e adev`rat o variant` pe lemn o g`sim ]i la Galeria na\ional` din Londra cunoscut` ]i din nu mai pu\in celebrul Cod al lui Da Vinci de Dan Brown, ”Vestirea”, ”Frumoasa Ferronière”, misterioasa ”Mona
43

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Lisa”(anagrama zeilor fertilit`\ii la egipteni, Amon ]i Isis) [n tehnica sfumato, cu sur@su-i enigmatic, nici azi descifrat, ”Sf@ntul Ioan [n pustietate”, ”Sf@ntul Ioan Botez`torul”, ”Fecioara cu pruncul ]i Sf@nta Ana”, ”{ngerul”, ”Portret dublu”, ”Fecioara cu diadem` albastr`”, ”Portretul Ioanei de Aragon”, ”Sf@ntul Gheorghe lupt@ndu-se cu dragonul”, ”Sf@ntul Mihai ]i Satana”, ”Sf@nta Familie”, ”Fecioara cu pruncul ]i Sf@ntul Ioan Botez`torul”, ”Madonna del Roseto”. }i numai cu acestea te po\i considera un norocos c` ai p`]it [ntr-o catedral` a artelor! Pe deasupra, Luvru [\i ofer` rara ocazie de a te [nt@lni cu unele din cele mai faimoase picturi din toate timpurile: Bosch ”Corabia nebunilor”, Caravaggio ”Moartea Fecioarei”, Degas ”Lec\ia de dans”, Delacroix ”Moartea lui Sardanapal”, Géricault ”Meduza”, Ghirlandaio ”B`tr@nul ]i nepotul”, Holbein ”Georg Gisze” ]i ”Nikolaus Kratzer”, Leonardo da Vinci ”Gioconda / Mona Lisa”, ”Fecioara cu pruncul ]i Sf@nta Ana”, ”Fecioara [ntre st@nci”, Mantegna ”Crucificarea ]i Parnassus”, Millet ”Les Glaneuses”, Rafael ”Fecioara cu pruncul ]i Sf@ntul Ioan Botez`torul”, Rembrandt ”Cin` la Emmaus” ]i ”Filozof medit@nd”, Rubens ”Sosirea Mariei de Medicis la Marsilia”, Tintoretto ”Paradisul”, Tiziano ”Cristos [ncoronat cu spini”, Van Eyck ”Fecioara cancelarului Rollin”, Vermeer ”Astronomul”, Veronese ”Nunta din Cana”, o imensitate de 66 m2, greu ]i numai de manevrat. Ce mai, la Luvru e prezent` grandoarea picturii europene cu cei mai mari arti]ti. }i nu numai at@t, secole de pictur`, istorie, opere neexpuse sunt [nc` \inute pe kilometri [ntr-un alt muzeu, cel subteran, [n vederea restaur`rii. Visez ]i acum minutele petrecute pe banca din fa\a Giocondei parc` special a]ezat` aici pentru a o fixa [n memorie ]i nu e de ajuns. Misterul ]i ochii ei te urm`resc de oriunde ai fi [n [nc`pere, de la intrare ]i p@n` la ie]ire. Greu s` te dezlipe]ti de ea! Numai z@mbetul ei enigmatic te [ndeamn`, pentru c` urmeaz` diafana Venus ]i Victoria de la Samatroce! Galeriile Apollon [\i taie respira\ia cu pietrele pre\ioase ale [mp`r`teselor Eugenie ]i Josephine(diamantul de 140 carate ”Regentul”, diademe cu diamante, safire ]i smaralde) \inute [ntr-o vitrin` blindat` iar apartamentele lui Napoleon al III-lea impresioneaz` prin abunden\a decora\iilor ]i [n particular, cu impresionantul candelabru din cristal. S`li frumoase, selecte, ce eman` o noble\e rar` [ntr-o atmosfer` magic`, de-a dreptul imperial`! Sentimente at@t de cople]itoare, de-a dreptul [n`l\`toare, nu le-am mai [nt@lnit dec@t la Roma – pretutindeni – fie c` m` aflam pe via Sacra [n Foro Italico, [n pia\a Vene\ia la Altare della Patria, [n via della Conciliazione ori la Santa Maria Maggiore, Panteon sau [n pia\a San Pietro, la Musei Vaticani ori la Galeria Borghese.
44

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Pe 12 iunie am trecut Alpii pe la Voltaire, un drum foarte [nalt ]i am ajuns la Geneva l@ng` gar` unde ne-am [nt@lnit cu un descendent al prin\ului Ghica, Mihai, care ne-a invitat acas`, chiar [n centru. Dup` amiaz` am fost invita\ii mamei sale pe malul lacului Leman l@ng` celebra f@nt@n` Eaux Vives. Am vizitat apoi centrul, podul Mont Blanc, lacul Leman, insula J.J. Rousseau, Rue du Rhone – cea mai bogat` strad` comercial`, Centre de la Confederation, Rue Marche, Cologny - un cartier privat cu vile somptuoase ale Vip–urilor(Charles Aznavour, Isabelle Adjani, Petula Clark, boga\i, dar ]i arti]ti, de aceea e numit chiar ”Beverly Hills”ul Genevei), Eaux Vives – f@nt@na din centru lacului cu jet de 50m [n`l\ime, locul preferat al prin\esei Cici, tot aici fiind [njunghiat` de un s@rb ]i Versoix, cantonul unde locuie]te Regele Mihai I de Rom@nia. La Versoix ne-au impresionat cele dou` sculpturi [n piatr` ale lui Ilie Berindei. Una reprezenta aversiunea [mpotriva zgomotului avionului, iar a doua doi punki]ti pe motociclet`(fata era o copie a Alidei, so\ia lui Mihai Ghica). Expozi\ia organizat` [naintea licita\iei din Geneva, Vieux Ville, catedrala, muzeul armelor ]i tunurile care l-au b`tut pe Napoleon au completat zilele norocoase din Geneva. Din nou [n Fran\a pe17 iunie la Annecy – un ora] vechi, de 5-6 sute de ani a]ezat pe canalele unui lac, cu taverne ]i restaurante pe o parte ]i alta, verdea\`, parcuri ]i mult` influen\` elve\ian`. A]ezat la poalele Mont Blancului, [n Annecy se trece f`r` vize din Fran\a [n Elve\ia, elve\ienii venind mai mult pentru cump`r`turi: vin, carne, \ig`ri mult mai ieftine aici. Pe 18 iunie 1990 – urm`m drumul c`tre Coasta de Azur prin Grenoble ]i Castellane unde [nnopt`m la un chemping sus pe munte, de unde [ncepe ”drumul lui Napoleon” c`tre Grasse – faimoasa regiune a esen\elor de parfum, un drum de 1000 de kilometri. La Grasse parfumul se \ine [n damigene de 1 p@n` la 50 de litri! Drumul e frumos, pe v@rful muntelui, la [n`l\ime, [ngust ]i cu pr`p`stii. Mult aer curat aici! Cel mai frumos ora] de pe Coasta de Azur, Cannes, e plin de vegeta\ie luxuriant` ]i hoteluri pe m`sur`: Majestic, Grand Hotel, Carlton. Am vizitat Palatul unde se \ine festivalul interna\ional din fa\a plajei la Mediteran`. A urmat Nisa - o sta\iune [ntins` cu case pe coline ]i o priveli]te deosebit` a Mediteranei [n toat` splendoarea ei de la chempingul situat la 1000 de metri, sus pe [n`l\imi. Interesant c` doamnele [n v@rst`, proprietare ale chempingului, nu te l`sau s` stai la Tv f`r` s` consumi ceva! Noroc c` Rom@nia a [nvins [n meciurile din campionatul mondial!
45

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Mar\i 19.06.1990 trecem f`r` niciun control [n principatul Monaco, regatul bog`\iei ]i plenitudinii, cu renumitele cazinouri ]i hoteluri selecte din Monte Carlo. Am vizitat gr`dina Palatului, exotic`, cu ie]ire la Mediterana. Se vizita cazinoul, dar eu ]i un american nu am reu]it, pentru c` nu eram adecvat [mbr`ca\i(pantaloni scur\i!), dar am r`mas cuminte afar` unde am admirat ma]inile ]i barca ce se acordau la Chemin de fer ]i Cadillac-ul prin\ului Rainier III de 9 locuri – interiorul avea s` mi-l povesteasc` so\ia. Americanul [ns`, cert`re\! A insistat cu tertipuri de mare putere dar n-a reu]it s` [nving` regulile civilizate ale unei \`ri europene monarhice de secole! Al`turi este Palatul princiar din Monte Carlo. {n ora] Academia de dans poart` numele Grace Kelly, fosta mare actri\` ]i so\ie a prin\ului, suspect disp`rut` [n urma unui tragic accident. {n dreapta cazinoului se afl` Hotel de Paris, locul celor mai boga\i sosi\i la Monte Carlo, iar de pe terasa de vis a vis a restaurantului mi-am scris impresiile sorbind un capucino. Principatul e mic ]i din acest motiv cl`dirile se [nal\` acolo unde se mai g`se]te spa\iu, chiar pe coline greu accesibile. Pe tot parcursul litoralului francez apa m`rii este extrem de curat`. De]i aveam viz` de Menton, trecem [n Italia pe la Ventimiglia f`r` s` fim deranja\i de carabinieri. Vizit`m San Remo – ora]ul celebru al festivalului cu acela]i nume. Privind apa m`rii constat`m c` e mai pu\in [ngrijit` dec@t pe Coasta de Azur. Peste ani, [n 2009 reveneam aici cu Cristina, prim colaborator al ambasadoarei [n Cipru ]i descopeream casa celebrului fotograf Angerer, transformat` acum [n muzeu, cel care a f`cut primele fotografii ale Bucure]tiului la 1856. Bucuria era mare pentru c` tocmai descoperisem originalele la familia Pop de la Oradea pe care le-am folosit cu aprobarea lor [n realizarea edi\iei a doua a Monografiei Bucure]tiului. Trecem prin Genova, port la Mediterana ]i ne oprim la Milano chiar [n pia\` unde vizit`m domul, pasajele cu vitrine ]i binen\eles neasemuita oper` Scala. A urmat Verona – ora]ul lui Romeo ]i Julieta. Vizit`m castelul muzeu, pia\a Bra cu f@nt@na ]i arena, vechi din secolele III-IV. {n aren` se derula festivalul Shakespeare. Str`zile sunt mici, curate iar oamenii [ngriji\i. Printr-un labirint de str`zi se ajunge la casa Julietei cu celebrul balcon. Toate casele sunt [n stil vechi, dar la parter au vitrine moderne. Noaptea urm`toare am poposit la un chemping [nainte de Padova dup` o ploaie necontenit`. Padova este un ora] vechi cu o biseric` somptuoas`, sf@ntul Anton. Ajungem [n sf@r]it la Vene\ia, \inta noastr`, pe un pod unde alt`dat` era parcarea. Acum, [n apropiere se afl` un parching modern pe etaje. Vizit`m biserica
46

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

San Marco cu ceasul care bate fix la ora 12, pia\a San Marco ]i palatul Ducal, toate trei bijuterii ale marelui Canal, cel mai frumos din lume pe care-l ]tiam din picturile lui Canaletto admirate [n cele mai mari muzee ale lumii. La Vene\ia e ca [n ”Sosirea ambasadorului francez” a celebrului pictor: fastuos! Biserica San Marco, nume luat dup` cel al evanghelistului care a cre]tinat Egiptul [n anul 40, se pare c` mai are [nc` r`m`]i\e din moa]tele furate din Alexandria [n anul 888 de ni]te comercian\i. Este locul patriarhului Vene\iei din 1807. Fa\ada a fost construit` din marmur` ]i coloane aduse de la Constantinopole [n urma cuceririi crucia\ilor din 1024. Deasupra stau cei patru cai, copii ai celor din interiorul bisericii, adu]i tot de la Constantinopole ca un simbol ce marcheaz` m`re\ia splendidei pie\e. Palazzo Ducale este o construc\ie impresionant`, o adevarat` demonstra\ie de putere, autoritate ]i glorie. Apartamentele Palatului Ducal sunt [mpodobite cu tablouri ]i fresce apar\in@nd unor nume celebre: Tizian, Tintoretto, Veronese. Cu un vapora] str`batem celebrul Canal Grande ]i nu ne vine s` credem c` e chiar at@t de frumos ca [n picturile lui Canaletto, de la biserica Santa Maria di Salute p@n` spre insula Murano aflat` la 14 sta\ii. Turi]tii vin aici atra]i de fascina\ia [ncreng`turilor canalelor bordate din abunden\` cu minuni arhitectonice somptuoase, palate ]i biserici care [\i taie respira\ia. O vacan\` aici e de ne[nlocuit iar dac` se [nt@mpl` ]i o aniversare e ca ]i cum ai oferi o bujuterie iubitei [ntr-o atmosfer` magic`. Dac` ai fost la Vene\ia nu po\i uita trecerea pe sub Puntea Suspinelor ce leag` Palatul Ducal de [nchisoare(predestinat!), cl`dirile [n`l\ate din ap` ]i bisericile, [nc@t nimic nu e mai simplu dec@t senza\ia c` te-ai pierdut frumos [n labirintul de canale. Ceea ce mi s-a [nt@mplat cu adev`rat! Vene\ia e un ora] al bucuriei ]i pl`cerii a]a cum l-a sim\it ]i Peggy Guggenheim. Trieste – mare ora] industrial a]ezat [ntr-o vale cu o panoram` frumoas`. Tito l-a anexat c@ndva. De atunci un c@ntec superb aduce aminte de tristul eveniment. }i [n final un gust amar: nu ajunsesem p@n` la Roma! Peste ani mul\i visul devenea realitate. La [ntoarcere acas`, dulce cas`, trecem rapid Iugoslavia cea mare ]i frumoas` [nainte de r`zboi prin Liubliana, Zagreb, Belgrad, Vrsac, Moravi\a. Mergem pe autostr`zi perfecte, trecem prin sate bogate cu case [n curtea c`rora sunt dou`-trei ma]ini, un tractor, gospod`rii adev`rate, ca [n vest. Schimbul era de 11 dinari la un 1$ . Ajun]i [n \ar` constat`m c` [ntotdeauna acas` e cel mai bine, oriunde [n alt`
47

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

parte te sim\i ca [ntr-o excursie din care r`m@n doar amintirile. {n 1991 vizitam din nou Turcia ]i dup` dou` ore de a]teptare [n vam` ne oprim la un chemping la Marea Marmara(7$/noapte). Frumoas` Turcia ]i primitoare cu \`rmuri sc`ldate de apele albastre a patru m`ri: Neagr`, Marmara, Egee ]i Mediteran`. Istambul (fostul Constantinopole): dezordine c@t cuprinde [ntr-un ora] mare, bogat ]i interesant. Am revizitat moscheea Albastr` ]i Sf@nta Sofia transformat` din biseric` [n moschee prin ad`ugarea a 4 minarete dup` cucerirea de c`tre sultanul Suleiman. }i, binen\eles, muzeul Top Kapi. O plimbare cu vaporul [n Asia adev`rat` cu priveli]tea Istambului ]i a celor dou` poduri Golden Horn ]i Bosphorus ne aduce [n fa\` Asia Mic` cu altfel de a]ez`ri ]i al\i oameni, mai calmi ]i lini]ti\i. Am v`zut statuia lui Ataturk, [ntemeietorul Turciei moderne, apoi ne-am [ntors [n bazarul cu m`rfuri pestri\e, de tot felul, cu Universitatea al`turi ]i pia\a ocupat` de comercian\i. O excursie reconfortant` ]i ieftin` dup` care alergau mai to\i rom@nii la [nceput! {n 1992 ne-am propus s` vedem Grecia. Trecem rapid prin Bulgaria poposind aproape de Sofia la o familie de tineri foarte dr`gu\i. Seara ne-au dus la discoteca bar din or`]el. A doua zi am vizitat centrul Sofiei cu pia\a plin` de comercian\i ambulan\i cu tot felul de decora\ii, bani, medalii, tablouri vechi… apoi catedrala Nevski, imens`, frumoas`. Intr`m [n Grecia ]i ne oprim l@ng` Salonic la chempingul de la Methoni 16 $/zi. Joi 7.07 am vizitat Larissa ]i am plecat spre Atena, pe autostrad`, unde se pl`te]te. Urm`m drumul pe l@ng` \`rmul plin cu plaje ]i sta\iuni, [n una din ele, Platamonas, vom reveni [n alt an. Acum mergem spre sud, c`tre Peloponez, prin Atena ]i Corint. Atena se [ntinde [ntr-o vale imens` [nconjurat` de dealuri. Foarte cald ]i de nerespirat vara din cauza polu`rii. }i o constatare: la sf@r]it de s`pt`m@n` to\i pleac` din capital` asftel [nc@t te sim\i singur pe str`zi! Doar la obiectivele turistice e aglomera\ie. Acropole treze]te admira\ia tuturor. {n anul 447 [.e.n., Fidias a fost [nsarcinat de Pericle s` coordoneze [n calitate de arhitect-]ef un mare num`r de arhitec\i, sculptori ]i me]teri care [ntr-o perioad` de 40 de ani au construit Parthenonul, Propileele, Erehteionul ]i templul lui Nike. Parthenonul, dedicat zei\ei Atena, este capodopera arhitecturii clasice. {n timpul lui Alexandru Macedon formele arhitecturale evolueaz` ]i Alexandria devine centrul cultural cel mai important al lumii elenistice, Atena p`str@nd un rol primordial [n filozofie. Pergamul, capitala Ioniei, a fost unul dintre cele mai importante regate elene, [n timp ce Rodos - a fost un important centru
48

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

artistic. Arti]tii de aici au realizat ”Colosul din Rodos”, una din cele 7 minuni ale lumii antice. Tot [n insulele Greciei s-au z`mislit neegalatele ”Venus din Milo” ]i ”Victoria de la Samatroce” iar pictura din perioada elenistic`, p`strat` foarte bine la Fayoum [n Egipt afi]eaz` individualit`\i umane, tehnici, tipologii ]i caracteristici psihologice ce vor influen\a vizibil pe viitorii mae]tri de mai t@rziu ai Rena]terii. De neuitat panorama Atenei de pe Acropole, Parthenon-ul ]i gr`dinile din vechiul cartier Plaka. Ajun]i [n Corint, port la dou` m`ri, Egee ]i Ionic`, am trecut istmul, canalul de fapt, pe un pod foarte [nalt care leag` cele dou` m`ri ]i am ajuns la Tolo, [n Peloponez, unde am fost caza\i [n dou` apartamente ale vilei Lambro la etajul I, de unde admiram zilnic Marea Egee, Napflio, Argos, insulele, … Marea este de vis, nead@nc` ]i foarte curat`. }i, de]i sta\iunea e mic`, aproape c` n-o g`se]ti pe hart`, e plin` de turi]ti str`ini, curat`, [ngrijit`, cu multe flori al c`ror parfum numai [n Grecia [l sim\i seara sau [ntr-un pahar cu vin la sticl` de 2 litri. Am vizitat Napflio ]i Argos cu magazine pline ]i impresionante pie\e cu pe]te proasp`t. La Epidavros – am vizitat teatrul antic ]i o cetate veche iar la [ntoarcere dou` fabrici de ceramic` ]i por\elan, toate obiectele de aici fiind lucrate de m@n` cu desene [n fir de aur de 24 carate. La [ntoarcerea spre Rom@nia mai vizit`m o dat` Napflio, Argos ]i Micene cu morm@ntul lui Agamemnon omor@t de Clitemnestra. Ne oprim din nou la Atena unde vizit`m vechiul stadion olimpic din marmur`. {n centru st`m de vorb` cu rom@ni afla\i aici la munc`. Vizit`m impresionantul Acropole, Universitatea, Parlamentul cu garda alc`tuit` din solda\i ce fac parad` din schimbarea g`rzii, centrul, metroul care se construie]te, cartierul Plaka ]i Monastiraki de unde facem cump`r`turi. {n drum spre Turcia trecem prin Kavala, un ora] superb, de unde cu vaporul [ntr-o or` ]i 30 de minute se ajunge [n insula Thasos, care se vede [n dep`rtare, celebr` prin monezile antice. Trecem grani\a c`tre Turcia pe la Alexandropolis. Vizit`m din nou Istambulul ]i apoi din nou acas`! Cas`, dulce cas`. {n 1994 reveneam [n Grecia, de data asta doar p@n` la Platamonas, o a]ezare aproape de muntele Olimp. Am descins la hotelul Smolikas. Superb! Servicii irepro]abile. De aici am pornit spre a]ezarea aflat` pe v@rful mun\ilor, Meteora, nu departe de mun\ii Pindului, unde pe st@nci golo]e se [nal\` m`n`stiri de o rar` frumuse\e: Sf@ntul Nicolae, }tefan, Sf@nta Treime, Varlaam.

49

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Periplu diplomatic in India la Bombay si New Delhi
Au urmat apoi misiunile diplomatice de la Bombay, New Delhi, Cairo ]i New York - de fapt, rara [nt@lnire cu exoticele, excentricele ]i plinele de mistere Asia, Africa ]i America, total diferite ! N-am v`zut niciun ora] european de sus din avion. Dar Arabia m-a impresionat. {n special Dubaiul. Drumul de la aeroport este modern, cu piste ordonate, curate ]i uniform marcate iar avioanele MEA (Middle East Airline) elve\iene, franceze, germane, americane sunt noi ]i frumoase, aranjate [ntr-o ordine des`v@r]it`, majoritatea Airbus ]i Boeing, cele mai noi aduse din Europa ]i America cu tehnologie pe care mul\i nu ]i-o pot permite. Autostr`zile sunt imense, curate, marcate perfect, netede ]i impun`toare. Niciun poli\ist pe str`zi! P@n` la Consulat, de]i era miezul nop\ii, p`rea c` ar fi ziu`. Cl`dirile - impresionante - [nalte, dar ]i cu o arhitectur` modern`, demn` de mileniul trei. Deosebite sediile Camerei de Comer\ ]i Industrie, ale b`ncilor, hotelurilor, unul dintre ele, Burj Al Arab – atunci [n construc\ie, cu o [nf`\i]are de nav` ce parc` []i ia zborul [n Univers va deveni cel mai luxos hotel din lume. Aveam s` fiu invitat acolo peste 3 ani! {ntr-adev`r hotelul de 7 stele Burj Al Arab pare un monument – chiar e considerat ca un r`spuns din partea Emiratelor Arabe Unite la faimosul turn Eiffel. Alte hoteluri de super lux gen Shangri-La, sau proiectele de viitor Hydropolis, primul hotel sub ap` din lume ori The Palm, magnifica destina\ie cu case de vacan\` extravagante pentru celebrit`\i gen Davis Beckham ori Michael Owen, de forma unui palmier alc`tuit din mici insule artificiale situate departe, [n largul m`rii, o adev`rat` mecca pentru oamenii de afaceri din [ntreaga lume - demonstreaz` c` aici orice e posibil! }i nu e de mirare dac` [\i imaginezi c` fiii emirului au studii [n occident iar c@nd vin acas` transform` nisipurile [n paradisuri nemai[nt@lnite altundeva [n lume. {mi aduc aminte o nostim` poveste care a stat la baza construirii celui mai scump hotel din lume, Burj Al Arab, g@ndit la [nceput ca un cazinou! Numai imagina\ia tinerilor studen\i de a-l construi pe mare l-au [nduplecat pe b`tr@nul emir, care la auzul cuv@ntului proscris a exclamat: c@t tr`iesc eu nu se va [nt@npla a]a ceva pe p`m@nt arab! }i a fost construit departe, pe mare, ca un r`spuns la celebrul Tour Eiffel la fel ca ]i ansamblul de insule artificiale Palm Tree. Am trecut prin pasaje prea peste luminate, frumos finisate - chiar pe sub un
50

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Creek (canal de ap`) ]i trebuie s` spun c` am filmat cu o bucurie egal` cu aceea pe care am sim\it-o parcurg@nd s`lile Luvrului, British Museum-ului, Tate Gallery, Tower Bridge ori Dresda... Deci, nu pot s` ascund faptul c` abia a]tept s` m` re[ntorc [n Dubai, acest paradis al electronicelor, cel mai la mod` loc din lume [n domeniul construc\iilor, de]i m` a]teapt` o nedescoperit` Indie, de fapt un alt continent! Ai v`zut Dubaiul - po\i s` mori de ciud` c` tu nu ai a]a ceva la tine acas` unde civiliza\ia are tradi\ie ]i influen\e de marc`! Mi-au trebuit apoi patru zile p@n` s` m` dezmeticesc! E clar! India e poarta Asiei, sau mai bine zis, alt continent. Bombay ! - tunete, fulgere ]i cele mai grozave sunete ]i imagini asiatice! Un altfel de t`r@m! Parc` o insul` imens` pierdut` undeva [n dep`rtarea LUMII f`r` coordonate, f`r` preten\ii. O lume pentru care trebuie s` ai timp ]i r`bdare s` o cuno]ti dar mai ales s` o [n\elegi. Imaginile sunt amestecate - de la minus la plus, de la negru la alb, de jos [n sus, de la s`r`cie la superbog`\ie, de la fric` ]i spaim` la [n\elegere ]i siguran\`. Totul e un amalgam. Nu-\i place - dac` nu-l gu]ti! {ncet, [ncet mi-am [nvins ”teama” de a p`trunde [n misterele indiene. Totul e s` mergi cu capul sus [n ma]in` ]i dac` se poate la Oberoi, Taj Mahal, Arcade, World Trade Center, Colaba, Gate of India, Gr`dinile Suspendate (da! exist` aici un alt fel de Hanging Gardens), Universitate, Hotel President, Muzeul Prin\ului de Walles, Flora Fountain, Victoria Terminus (Gara), temple... Bombay - o aglomerare de nedescris, un puls comercial ce asigur` 40% din comer\ul \`rii (prin port) ]i 70% din tranzac\iile pie\ei de capital care se fac la burs`, exist@nd aici cele mai mari institu\ii bancare din India: British, Deutche, Hong Kong... Bombay - de]i e un city pe o insul` - cu multe suburbii [n jur de talia New Jersey-ului din New York, [ncepe s` se dezvolte pe vertical` [n zona central` de l@ng` port, unde cl`dirile [nainteaz` spre ocean. De peste 20 de etaje! Dar str`zile sunt [nguste ]i practic nu au trotuare, circula\ia fiind [ngreunat` de pietoni ce se mi]c` printre ma]ini nep`s`tori ca de altfel ]i bicicli]tii. S@mb`t` 20 septembrie1997 am vizitat un templu jain care se afl` departe, spre aeroport. {n drum spre el, pe Marine Drive, ]osea ce se [ntinde pe malul oceanului, am vizitat ]i moscheea Hagi Ali construit` pe mare la 250 de metri de \`rm. Hadji Ali este o moschee situat` pe o c`r`ruie ce [nainteaz` [n Marea Arabiei, de culoare alb` ]i ad`poste]te morm@ntul sf@nt al lui Hadji Ali, care se crede c` ar fi fost om de afaceri ce a renun\at la lumea material` ]i a mers [n pelerinaj la Mecca.
51

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Adep\ii au construit-o [n secolul al XIX-lea. Musulman`. Frumoas`! La Bombay e imposibil s` vrei s`-\i programezi o zi [ncep@nd dis de diminea\a! Te treze]ti singur pe strad` la ora 8, p@n` la ora 11 dac` nu ai m@ncat, serve]ti micul dejun de la pachet iar dac` nu ai ap` po\i s` mai a]tep\i p@n` la 12 c@nd abia se deschid primele tarabe. E de ne[nchipuit cum poate s` se [mbine at@ta bog`\ie cu o a]a s`racie. }i totu]i asta e realitatea. Aveam s-o v`d mai bine peste un an c@nd am ajuns la New Delhi ]i am plecat cu mare elan s` v`d la Agra, faimosul Taj Mahal, una din minunile lumii. Pe tot parcursul drumului de 250 km am avut [n fa\` adev`rata Indie cu mizeria satelor, mai bine zis a c`tunelor cu case din stuf ori pur ]i simplu numai cu un pat ]i o prelat` din plastic drept acoperi], dar ]i un minunat palat cu o fermec`toare poveste de dragoste care e [n contrast zguduitor cu ceea vezi [n afara zidurilor lui. Probabil c` de atunci s-a mo]tenit p`strarea castelor, lege ce guverneaz` ]i azi ]i care face din India o adev`rat` poart` a Asiei. }i tocmai de aceea e interesant de v`zut India, niciunde [n lume nu cred s` mai existe [n acela]i loc deopotriv` prea boga\i cu prea s`raci, prea frumosul cu ur@tul, susul cu josul, nordul cu sudul f`r` se se [nt@mple nici cea mai mic` respingere. P@n` la urm` se poate vorbi de India [n dou` feluri: partea frumoas`, turistic` ]i aceea v`zut` cu ochiul liber [n contrast total cu realitatea. Dar despre toate acestea afla\i din cartea ”Impresii de c`l`torie”. Poarta Indiei e un arc de triumf comemor@nd vizita regelui George al V-lea [n 1911 la Bombay. Stilul deriv` din cel musulman al secolului XVI din Gujarat. Este situat` [n v@rful lui Apollo Bunder ]i a fost oficial deschis` [n 1924. Poarta Indiei e mai mult dec@t at@t, ea poate fi considerat` ca o adev`rat` poart` de intrare in Asia! Hotelul Taj Mahal de l@ng` ea a fost construit [n 1903 de J.N. Tata, unul din cei mai mari binef`c`tori parsi, [n urma presupusei sale interziceri [ntr-un hotel al unui ora] european unde a fost considerat ”b`]tina]”. Aici au loc cele mai fastuoase recep\ii ale zilelor na\ionale c@nd indieni [mbr`ca\i la patru ace cu m`nu]i albe [n m@ini servesc cu tac@muri din argint ]i vase din cristal. Al`turi, [ntr-un parc, se afl` statuile lui Swami Vivekananda ]i a liderului Shivaji al Marathei pe cal. Muzeul prin\ului de Wales a fost construit s` comemoreze vizita lui George al V–lea [n 1905 [n timp ce era [nc` prin\ de Wales. Planurile sunt f`cute de George Wittet [n stilul indo-saracenic: are o gr`din` ornamental` cu palmieri [nal\i iar galeria central` are [n v@rf un dom [nalt. Colec\iile includ obiecte artistice
52

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

din insula Elephanta ]i pe]tera Jogesshwari, figuri din teracot` din Valea Indului, filde] sculptat, statui ]i miniaturi. Sus la etaj o zei\` Maytrei(cuv@ntul [nsemn@nd prietenie) m` duce cu g@ndul la frumoasa, neasemuita dragoste a lui Mircea Eliade. Universitatea ]i Curtea de Justi\ie sunt edificii din epoca victorian` aflate l@ng` Oval Maidan - unul din principalele parcuri [n care duminica se joac` cricket. Construit` [ntre anii 1860-1870 ]i proiectat` de Gilbert Scott, Universitatea seam`n` cu o capodoper` florentin` din secolul al XV-lea. E dominat` de un turn de 80 de metri al c`rui ceas c@nta odat` ”Dumnezeu s` ajute regina” sau ”Cas`, dulce cas`”, dar azi nu se mai aude! {n apropiere se afl` Curtea de Justi\ie construit` de colonelul J.A.Fuller [n stil englezesc. Flora Fountain este f@nt@na din centrul de afaceri. Numele vine de la zei\a roman` a abunden\ei, statuie ridicat` [n 1869 [n onoarea lui Sir Bartle Frere, guvernator al Bombayului care a d`r@mat fortul ]i a construit modernul city de azi. Victoria Terminus este cea mai exuberant` cl`dire gotic` ar`t@nd mai mult a catedral` dec@t a gar`! A fost proiectat` de William Stevens ]i terminat` [n 1887, cu sculpturi de p`uni, maimu\e, elefan\i ]i lei britanici, mixat` cu domuri, turele ]i spirale. Deasupra se afl` statuia [nf`\i]@nd progresul de 4m [n`l\ime. Magnific`! Marine Drive se afl` de-alungul \`rmului ]i a fost construit` [n 1920, [ntinz@nduse de la Nariman Point, trec@nd prin Chowpathi Beach p@n` la Malabar Hill. Te [nt@mpin` aici elegantul hotel Oberoi care l-a g`zduit [n 1997 ]i pe pre]edintele Constantinescu. Este cea mai popular` promenad`. Plaja Chowpathi e cea mai renumit`, dar nu e folosit`, c`ci apa e murdar` ]i nu se poate face plaj` de at@ta c`ldur`. {ns`, noaptea, c@nd se aprind luminile de pe bogatul Malabar Hill care se reflect` [n apele golfului Back arat` ca ]i cum ar fi un pom de cr`ciun. Aici e]ti privit ca ciudat dac` faci baie c`ci localnicii vin numai s` priveasc`, s` citeasc`, s` se relaxeze sau pentru un masaj ]i, c@nd sunt curajo]i fac baie, intr@nd [mbr`ca\i, doar p@n` la genunchi. Abia la Goa, Marea Arabiei seam`n` a mare curat` ]i bun` pentru [not ]i plaj`. Malabar Hill este o zon` reziden\ial` scump`, favorit`, dat fiind briza mai ”rece” ]i priveli]tea spre golful Back. Locuin\ele coloniale mai vechi au fost [nlocuite cu cele moderne ale noilor boga\i. Aici este un templul jain construit [n 1904, dedicat primului jain tirthankar - Adinath ]i Hanging Gardens, gr`dinile suspendate, cu animale acoperite cu verdea\`. L@ng`, se afl` turnul Lini]tii. Unul dintre cei trei bodigarzi repartiza\i de statul indian care ne [nso\esc pretutindeni ne explic` de ce este un loc de evitat: parsi au un ritual specific, de-a dreptul macabru,
53

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

expun@nd mor\ii goi pentru a fi cur`\a\i de vulturi ]i ciori, cadavrele fiind considerate de religia lor impure. Zeul protector al Bombay-ului e Ganesh ]i se serbeaz` [n lunile augustseptembrie, cu mare pomp` prin imersii a zeci de statui pe plaja de la Chowpati. Diwali, cea mai mare s`rb`toare din India, se celebreaz` [n Bombay cu mult fast ]i focuri de artificii pe Marine Drive. Bolliwood - a]a e numit` industria filmului care produce 800 pe an! Acestea sunt ca masala, cel mai c`utat condiment indian: au ac\iune, violen\`, muzic`, dans, roman\`, moral`. Multe filme sunt comerciale, de duzin`, finan\ate cu bani negri. {n ciuda slabei calit`\i au mare succes la public, actorii fiind considera\i zei. Iar de c@nd s-au introdus sateli\ii concuren\a e mare, regizorii fiind influen\a\i de moda vestic`. Departe [n mare, la 3 km de Bombay, vapora]e simpatice te duc [n insula Elephanta unde [nt@lne]ti temple [n roc` t`iat`, create [ntre anii 450-750 c@nd insula era cunoscut` ca Gharapuri, constituind o adev`rat` fort`rea\` a ora]ului. Portughezii au redenumit-o Elephanta datorit` unei mari pietre sem`n@nd cu un elefant, statuie ce a fost luat` de englezi [n 1814 ]i pus` [n gr`dinile Victoria unde se afl` ]i azi. Cum portughezii erau tradi\ionali [n religie au f`cut mari stric`ciuni sculpturilor, dar ele au r`mas [nc` frumoase ]i grandioase. Este o singur` pe]ter` principal` cu un num`r de sculpturi ale lui Shiva de m`rimi gigantice. Impresionant e desenul cu Trimurti sau capul triplu al lui Shiva, c@nd zeul ia forma lui Brahma de creator, p`str`tor ]i distrug`tor. Mai e un bust central al lui Shiva cu ochii [nchi] i, contempl@nd etern, poate cel mai expresiv din toat` India. Sunt aici figuri reprezent@ndul pe Shiva dans@nd, alta la nunt` cu Parvati, una [n care-l omoar` pe demonul Andhaka, alta cu apari\ia lui Shiva ca Ardhanari, unind ambele sexe [n unul singur. Al`turi Ravana [l ”scutur`” pe Kailasa. {n curte se afl` un fel de sanctuar circular de unde se crede c` te po\i [nc`rca energetic dac` stai [n centrul lui ]i meditezi. Dup` o plimbare pl`cut` r`m@n cu imaginea impresionant` a Bombay-ului de pe mare cu fort`re\e av@nd turele ]i tunuri de ap`rare [n fa\a deschiderii de la mal oferit` de arcul de triumf ”Poarta Indiei”, adev`rat` intrare nu numai [n India ci ]i [n Asia, dar ]i a hotelului Taj Mahal cu stilul s`u inconfundabil. Perioada petrecut` la Bombay a fost cea mai frumoas` sub aspect diplomatic, indienii p`str@nd ]i azi eticheta colonial`. Venind [n India ai posibilitate de a o cunoa]te pe dou` c`i sau mai bine zis din dou` unghiuri diferite: cel turistic ]i cel al
54

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

omului obi]nuit, cobor@t [n mijlocul cotidian. Dac` [n primul caz, ochiul gr`bit al vizitatorului ”scap`” aspectele mai pu\in obi]nuite unei civiliza\ii ce p`]e]te [n al ]aselea mileniu de existen\` - ]i asta pentru c` e impresionat de ceea ce vede ”organizat”, [n cel de-al doilea caz e]ti izbit de contrastul ]i discrepan\ele [nt@lnite la tot pasul (c`ci despre mersul la pas prin India e vorba!) - ]i c@nd spun asta m` refer la mersul pe jos prin lumea obi]nuit` unde al`turi de minunea de la AGRA ori luxul din hotelurile apar\in@nd lan\urilor ”Taj”, “Oberoi”, ”Jaypee”, ”Le Meridien”, ”Grand Hyatt”,…, la doi pa]i chiar de ele se afl` India – cea adev`rat` – cu contrastele ei izbitoare dintre lux ]i mizerie, curat ]i murdar, boga\i ]i s`raci, neasemuit de frumos ]i infect, cultur` ]i incultur`, [ntr-un cuv@nt coexisten\a dualismului modernism – primitivism. Aceasta este India – peste tot auzi acest leitmotiv chiar din gura indienilor, ]i o spun cu m@ndrie ! – iat` de ce am numit-o cea misterioas`. Pentru c` totu]i, p@n` la urm`, ajungi s` te [ndr`goste]ti aduc@ndu-\i aminte de ea cu pl`cere mai ales dup` ce ai p`r`sit-o! Cine iube]te India e atras mai puternic c@nd e departe de ea. India seam`n` cu o amant` de care te plictise]ti ”pu\in” c@nd e]ti cu ea, dar care te atrage c@nd e]ti departe, f`c@ndu-te s` revii, de fiecare dat` d@ndu-\i impresia c` nu o cuno]ti [ndeajuns! Spre desosebire de Bombay, New Delhi este [ns` un ora] care nu se las` u]or descoperit. De-a lungul timpului Delhi a avut mul\i invadatori: Tamerlan l-a pr`duit [n secolul al XIV-lea, afganul Babur l-a ocupat [n secolul al XVI-lea iar [n 1739 [mp`ratul Nadir Shah [l jefuie]te lu@nd cu el [n Iran vestitul diamant Koh-i-Noor ]i faimosul tron de aur ”P`un”, pentru ca apoi [n 1803 s` fie capturat de britanici. Cele mai importante dintre cele peste 400 de cl`diri istorice ]i multele locuri de interes din New Delhi sunt [mp`r\ite pe trei perioade istorice: 1. Perioada islamic` timpurie. (sf@r]itul secolului XI c`tre [nceputul secolului XVI). Qutub Minar. E un complex ce dateaz` de la atacul conduc`torilor musulmani [n India. El constituie un fin ]i str`lucit exemplu de arhitectur` veche, mo]tenire a celei islamice. Construc\ia a [nceput [n 1193 imediat dup` [nfr@ngerea ultimului rege hindu din Delhi. Are o [n`l\ime de 72,5 m, un diametru la baz` de 14,32 m, iar la v@rf 2,75 m, fiind considerat cel mai [nalt turn din lume f`r` funda\ii. Turnul are cinci nivele distincte, toate marcate printr-un balcon. {n interior sunt 379 de trepte. Planurile diferite ale celor trei etaje de jos, cu balcoane ]i construc\ii sub form` de stalactite, precum ]i inscrip\iile sale din Coran, [n limba
55

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

arab`, de pe fa\ad`, [mbog`\esc efectul decorativ al turnului. Primele trei nivele sunt din piatr` ro]ie, al 4-lea ]i al 5-lea din marmur` ]i piatr`. Construc\ia primului nivel o [ncepe Qutab-ud-din, urma]ii continu@nd-o iar Feroz Shah Tughlaq reconstruie]te ultimul nivel ]i adaug` o cupol`. Un cutremur o rupe [n 1803 ]i un englez o [nlocuie]te [n 1829. Remarcabil` ornarea [n piatr` a balcoanelor. La piciorul lui se afl` cea mai veche moschee construit` [n India, Quwwat-ul-islam Masjid, [nceput` [n 1193 pe funda\iile unui templu hindu. O inscrip\ie arat` c` ea a fost construit` din materialele a 27 temple hindu demolate. Interesant de v`zut aici st@lpul din fier r`mas neruginit de 1500 de ani cu o [n`l\ime de 7m dat@nd mult [naintea moscheei. Are o inscrip\ie [n sanscrit` care spune c` ini\ial a fost ridicat [ntr-un templu dedicat lui Vishnu, probabil [n Bihar, [n cinstea regelui Gupta Chandragupta Vikramaditya care a condus [ntre 375 – 413. Dar inscrip\ia nu spune din ce materiale a fost f`cut, de e un fier at@t de pur c` nu a ruginit de secole, nici oamenii de ]tiin\` neput@nd-]i explica. Se spune c`, dac`-l cuprinzi cu m[inile la spate \i se [ndeplinesc dorin\ele. Purana Qila. Este vechiul fort presupus a fi fost ora]ul Indraprastha, primul ora] [n Delhi. Conduc`torul afgan Sher Shah cel care a [ntrerupt pentru o perioad` scurt` suprema\ia mogul`, b`t@ndu-l pe Humayun, l-a completat [n timpul s`u (1538-1545). Are masive ziduri din piatr` ]i trei por\i mari. Intr@nd pe la sud se vede un turn octogonal din piatr` ro]ie, alt`dat` biblioteca de unde Humayum [n 1556 a c`zut fatal cauz@ndu-i moartea. Aici se afl` o moschee a lui Sher Shah care e [n stare bun` ]i un muzeu arheologic. De aici se poate privi o frumoas` panoram` a capitalei New Delhi, iar spectacolele cu lumini noaptea sunt de-a dreptul fascinante. Gr`dinile Lodhi. Aici se afl` morm@ntul lui Sayyid ]i ale conduc`torilor dinastiei Lodhi: Mohammed Shah –1540, Mubarak Shah – 1433, Ibrahim Lodi – 1526 ]i Sikander Lodi – 1517. Ca peste tot [n New Delhi gr`dinile sunt bine [ngrijite, au mult` verdea\` ]i arbori. Te [nt@mpin` aici alei de palmieri [nal\i(numi\i chiar imperiali) de peste 20 m. Nizamuddin este un sat fondat cu 600 de ani [n urm` fiind dominat de musulmani. Aici se afl` morm@ntul lui Humayun, precursor al minunii de mai t@rziu, Taj Mahal.

56

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Cu o mie de ani [n urm`, [ntre 950 – 1050, un imens ]i masiv efort a fost pus pentru construc\ia unei serii de temple cu minunate sculpturi [n inima Indiei, regiune cunoscut` acum sub numele Madhya Pradesh. Aceste glorioase temple, num`r@nd 22 existente [nc` din totalul de 85 apar\in@nd dinastiei Chandellas, au fost aparent pierdute pentru posteritate p@n` la mijlocul seculului al XIX-lea, c@nd [n 1838 inginerul T. S. Burt, c`pitan [n armata britanic`, redescoper` extraordinarul complex de temple, m`rturie a creativit`\ii, a fuziunii omului cu Creatorul. Micul ]i obscurul sat Khajuraho aflat [n inima Indiei – c`ci despre el este vorba - e cunoscut prin templele sale din piatr`, fiind cu secole [n urm` un ora] mare, capital` a regilor din dinastia Chandellas, regi medievali din clanul rajput care au condus India central`. Azi Khajuraho e sinonim cu pasiunea [n piatr` ]i nimic mai mult, niciunde [n lume frumuse\ea, intensitatea ]i sensurile acestor sculpturi nu se potrivesc mai bine. Poate de aici ]i denumirea de temple ale dragostei. Legenda miraculoaselor temple seam`n` cu un Luceaf`r indian ]i [mprumut` credibilitatea acestei atrac\ii. O balad` folcloric` din secolul XVII poveste]te frumoasa legend` a originii dinastiei Chandellas, legat` de Hemvati, fiica unui Hemraj, familie de preo\i a conduc`torului din Gaharwar, Iderjit. Orbit` de dragoste ]i cuprins` de o bun` dispozi\ie aceast` fat` a avut [ntrun fel ce a meritat - blestemul Indrei - r`m@n@nd v`duv` [n floarea v@rstei, la 16 ani, c@nd ar`ta ca o splendid` nimf` sau ca o regin` din pove]ti! }i legenda [ncepe … … [ntr-o sear` de var` c@nd frumoasa Hemvati, privind [nc@ntat` la apa cristalin` pe a c`rei suprafa\` se odihneau lotu]i, se g@ndea la o baie r`coritoare ]i refri]ant`. {n timp ce se sc`lda goal` [n apa cristalin` a izvorului, cerul s-a deschis ]i a ap`rut zeul Lun` care, v`z@nd aceast` unic` ]i [nc@nt`toare fat`, s-a [ndr`gostit fulger`tor ]i a cobor@t pe p`m@nt (asemeni Luceaf`rului lui Eminescu) lu@nd form` uman`. Se a]eaz` l@ng` frumoasa fata ]i, vr`jind-o cu ajutorul s`ge\ii zeului Kam, cad [mpreun` [ntr-o dulce [mbr`\i]are. Total sedus` ]i distrat`, Hemvati intr` [n cursa actoriceasc` a zeului, ruin@ndu-]i via\a, drept pentru care zeul Lun` o asigur` c`-i va d`rui un fiu viteaz care va deveni un mare rege ]i va construi numeroase temple. }i [ntr-adev`r, la Khajuraho sim\i cum adev`rata piatr` ia forma vie\ii, respir@nd prin fiecare sculptur`. Dac` se poate spune c` templele de la Khajuraho au o anume tem` aceasta [ntr-adev`r este femeia!
57

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

}i de aici… [ntrebarea tuturor sosi\ilor la Khajuraho este: de ce at@ta sex? Una din teorii este c` ele ar fi o reprezentare [n piatr` a celebrei Kamasutra (arta dragostei), un fel de manual despre ”cum se face” adresat tinerilor brahmani. Alte teorii afirm` c` aceste figuri au fost f`cute s` protejeze templele [mpotriva luminii ]i pentru a lini]ti ploile zeului Indra. Mai t@rziu s-a zis c` sunt imagini tantrice: conform acestui cult, satisfacerea instinctelor primare e singura cale de a ]terge diavolul din lume ]i, prin urmare, realizarea eliber`rii finale. Bhoga - pl`cerea fizic` ]i yoga - exerci\iile spirituale sunt valabile [n aceast` c`utare a Nirvanei. Probabil c` cea mai plauzibil` teorie este aceea c` sculpturile de la Khajuraho reprezint` via\a a]a cum era tr`it` de societatea de atunci, nest@njenit` de moralitatea Vechiului Testament. {n ciuda celor exprimate ”de fapt” mul\i vizitatori moderni le consider` pornografie [n locul unei aprecieri culturale. Sculpturile trebuie [ns` privite ca o celebrare a bucuriei aspectelor vie\ii! Altfel, ce rost ar mai avea arti]tii?! Versiunea integral` ”Khajuraho - mit, legend`, [nt@mplare sau creativitate?” e descris` [n cartea dedicat` ”Indiei” editat` la Cairo [n anul 2004. 2. Perioada mogul` (1529-1857). Morm@ntul lui Humayun a fost construit de v`duva lui Humayun, regina Haji Begum [n secolul XVI. Arhitectural, e premerg`tor Taj Mahal-ului, supor\ii din Nizamuddin fiind cea mai frumoas` arhitectur` mogul`. Tot aici se afl` morm@ntul so\iei sale din piatr` ro]ie ]i alb` cu marmur` alb` ]i neagr`. Printre morminte se mai afl` ]i cele ale b`rbierului [mp`ratului ]i al lui Isa Khan, cel ce a influen\at arhitectura Lodi. Old Delhi, vechea vale a ora]ului Shahjahanabad este la vest de Red Ford ]i a fost odat` [nconjurat de ziduri defensive ale c`ror fragmente se mai v`d ]i azi. La sf@r]itul v`ii se afl` Poarta Kashmirului, scen` a disperatelor b`t`lii cu englezii. Aproape, este st@lpul lui Ashoka. Impresionanta coloan` [nalt` de 8m ]i av@nd 27 tone [n greutate a fost adus` de la Topra, de lang` Ambala, [nvelit` [n stuf ]i piei de animale pe un car cu 42 ro\i, de fiecare roat` tr`g@nd c@te 200 de oameni cu fr@nghii. Chandni Chowk, este nervul central din Old Delhi, azi [nc` un centru comercial important vechi, cu str`zi [nguste ce mai p`streaz` tradi\ionalul artizanat care-l face faimos. Situat la est de Red Fort te [nt@mpin` cu templul jain Digambara, urmeaz` vechea poli\ie Sunehri Masjid, unde [n 1739 persanul invadator Nadir Shah, cel ce ]i-a [nsu]it celebrul tron ”P`un”, a stat aici privind cum solda\ii s`i masacreaz` popula\ia. La vest se afl` Fatehpuri Mosque ridicat` pe timpul lui Shah Jahan [n 1650. Electronice, video, televizoare, argint, bronz, ceasuri, casete audio58

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

video la tot pasul! Shahjahanabad este cel mai splendid dintre ora]ele vechi ale capitalei. Construit de [mp`ratul Shah Jahan, este acum o parte a vechiului Delhi. A fost [nconjurat de un zid de 8,8 km [n circumferin\` av@nd 14 por\i masive, 5 dintre ele exist@nd ]i azi: Delhi Gate, Kashmere Gate, Turkman Gate, Ajmeri Gate ]i Lahore Gate. A fost special construit pentru Jahanara, fiica favorit` a [mp`ratului. Red Ford - cel mai impresionant monument al capitalei New Delhi - a fost construit de [mp`ratul Shah Jahan, autorul celebrului Taj Mahal, [n 1648. Numit de localnici Lal Qila este construit din piatr` ro]ie ]i se [ntinde pe 2 km cu [n`l\imi [ntre 18 ]i 33m. Shah Jahan a [nceput construc\ia [n 1638 ]i o termin` [n 1648. Nu ]i-a mutat [ns` niciodat` complet capitala aici, de la Agra, [n ora]ul nou construit, numit Shahjahanabad, din cauza detron`rii ]i [nchiderii sale [n fortul Agra de c`tre fiul s`u Aurangzeb. Fortul dateaz` din epoca m`rea\` a imperiului mogul, iar c@nd [mp`ratul a ie]it cu un elefant pe str`zile lui Old Delhi a fost o imagine de mare pomp` ]i putere magnific`. Dar regatul mogul a fost de scurt` durat` pentru Delhi c`ci ultimul important [mp`rat a fost primul dar ]i ultimul mare conduc`tor mogul aici. Dup` Aurangzeb imperiul se va destr`ma. Lahore e numele por\ii principale, fiind una din simbolurile emo\ionale de azi ale indienilor, deasupra flutur@nd steagul Indiei – un deziderat al declara\iei de Independen\` – ]i tot aici [n fiecare an de ziua Independen\ei(la 15 August) primul ministru se adreseaz` cu mult fast mul\imii. La intrare te [nt@mpin` o arcad` mare ]i valoroas`, Chatta Chowk. Alte arcade se leag` de Naubat Khana sau Drum House unde muzicienii c@ntau pentru [mp`rat. }i, la fel ca cel din Agra, fortul con\ine: Diwan-i-Am – sala audien\elor publice; Diwan-i-Khas – sala audien\elor particulare din marmur` alb`. Aici a fost locul capodoperei mogule, tronul P`un, realizat din aur, cu pietre pre\ioase [ncrustate, [n spate av@nd p`uni din smarald. Ini\ial piesa con\inea la acea vreme multe metale pre\ioase, safire, rubine, smaralde ]i perle care au fost distruse, [nc@t ceea ce se afl` acum la Teheran e departe de original. La fel ca ]i faimosul diamant Koh-i-Noor, tronul P`un a fost luat [n Iran de [mp`ratul persan Nadir Shah [n 1739 [n urma jefuirii ora]ului. Numai piedestalul de marmur` pe care tronul era a]ezat mai este pe locul s`u. {n 1760 Marathas a luat originalul din hol a]a c` ]i cel de azi e numai o umbr` a gloriei de odinioar`. Pe unul din zidurile Diwan-i-Khas-ului mai st` scris faimosul citat:
59

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

”Dac` aici e paradisul pe p`m@nt A]a este, a]a este! ” }i azi Red Ford impresioneaz` prin construc\ia masiv` a zidurilor, cl`dirile interioare fiind numai o urm` a durbarului, faimoasa curte mogul`. Mult mai bine arat` [ns` fortul din Agra de]i e mai vechi! B`ile regale sunt ad`postite [n 3 mari s`li cu domuri ]i o f@nt@n` [n centru. Una din b`i era folosit` drept saun`. Pardoseala era [ncrustat` prin tehnica ”pietrei dura”, un procedeu r`mas celebru. Shahi Burj era zona privat`, unde lucra Shah Jahan. Moti Masjid, mica Perl` a Moscheei a fost construit` de Aurangzeb pentru uzul personal, din marmur`. Ea este imediat dup` b`i ]i, ca o curiozitate, are aceea]i orientare ca aceea a Mecc`i. Khas Mahal, plasat la sud de Diwan-i-Khas era palatul [mp`ratului, divizat [n camere de lucru, odihn` ]i sufragerie. Rang Mahal sau sala culorilor, numit` a]a dup` picturile interioare care azi nu mai sunt, era locul favorit al so\iilor [mp`ratului. {n centru se afl` acum un lotus din marmur`, ini\ial fiind o f@nt@n` din filde]. Gr`dini cu f@nt@ni, piscine ]i mici pavilioane te [mpresoar` peste tot de parc` ai fi [n paradisul de alt`dat` al imperialilor [mp`ra\i moguli ! Altarul Nizamuddin. Aflat peste drum de morm@ntul lui Humayun, ad`poste]te mormintele: Nizamud-ud-din Chishti mort [n 1325 [n v@rst` de 92 ani, cel al Jahanarei, fiica lui Shah Jahan, Amir Khusru, poetul urdu, Atgah Khan, favoritul lui Akbar ]i al lui Humayun, ucis la Agra. Morm@ntul lui Safdarjung. Aflat l@ng` un mic aeroport cu acela]i nume a fost construit [ntre anii 1753-1754 de fiul celui de-al doilea Nawab al Oudh. Este un tribut al fiului Wazir c`tre tat`, [mp`ratul mogul Muhammad Shah. Aceast` marmur` ce domin` mausoleul a fost ultimul monument mogul construit [n Delhi, la c`derea imperiului. Jama Masjid este cea mai mare moschee din India cu o pozi\ie vizavi de Red Ford, la c@\iva pa]i. Construit` [n 1658 este o amintire elocvent` a fervorii religioase mogule. Are o curte spa\ioas` care poate g`zdui mii de credincio]i. Situat` [n Old Delhi, nerv musulman, a fost construit` de Shah Jahan [ntre 16441658. Are 3 por\i mari, 4 turnuri unghiulare ]i 2 minarete de 40m [n`l\ime. E din piatr` ro]ie ]i marmur` alb`. Jantar Mantar este un observator astronomic cu instrumente de m`sur` construit [n 1724 de Jai Singh, matematician ]i astronom. E situat aproape de
60

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Connought Place. Instrumentul suprem Samrat sau Yantra era cea mai mare structur` de forma unui triunghi dreptunghic fiind [n acest moment un imens disc solar; celelalte 5 instrumente sunt construite cu inten\ia de a ar`ta mi]carea lunii ]i a soarelui. Se spune pe drept cuv@nt c`, dac` vii [n India, trebuie neap`rat s` vezi Taj-ul. }i, [ntr-adev`r, cum po\i s` spui c` ai fost [n India f`r` s` treci prin Agra ]i s` vizitezi aceast` minune numit` Taj Mahal! E ca ]i cum ai vizita Ierusalimul ]i nu ai trece pe la Morm@ntul Sf@nt. De altfel, tot un morm@nt sf@nt e ]i Taj-ul, menit s` amintesc` [n timp dragostea nemuritoare a sultanului Shah Jahan pentru [mp`r`teasa sa so\ie, Mumtaz Mahal. Legenda spune c` acest mogul a iubit-o at@t de mult [nc@t dup` o timpurie trecere [n nefiin\` i-a [n`l\at acest morm@nt-palat, a]ezat c@teva sute de metri departe de Agra Fort, am@ndou` aflate pe malul drept al r@ului Yamuna, cel care trece ]i prin New Delhi, pe l@ng` Red Fort. Dup` moartea so\iei, fiii lui Shah Jahan [l [ntemni\eaz` pe acesta [n fortul Agra, pun@ndu-i [n spate cheltuielile costisitoare folosite la construc\ia Taj Mahal-ului. E de mirare cum a putut fi salvat acest minunat morm@nt de m@nia ]i invidia urma]ilor! Dar probabil c` frumuse\ea ]i m`iestria artistic` le-a [mpietrit orice pornire r`uvoitoare, [nc@t, chiar ]i azi, Tajul se [nal\` majestos, nestricat de vicisitudinile vremii. Taj Mahal sau ”Perla” coroanei mogule a fost construit [n ora]ul Agra de [mp`ratul mogul Shah Jahan, ca un tribut pl`tit [n memoria frumoasei sale so\ii Mumtaz Mahal, trecut` [n nefiin\` [n anul 1631 ]i este f`r` [ndoial` cea mai [nalt` des`v@r]ire artistic` a uneia dintre cele mai perfecte construc\ii, afirm@ndu-se ca una din minunile lumii moderne. Samuel Smith, cel care a fost membru al celui de-al zecelea parlament britanic descrie Taj-ul [n cartea sa ”My Life Work” [n cuvintele: ”Am r`mas impresionat, f`r` cuvinte, [n fa\a acestei apari\ii miraculoase. Aproape nu po\i s` crezi c` e realizat` pe p`m@nt. Este mai mult dec@t un vis de frumuse\e stelar`. Nu exist` cuvinte care s-o descrie, am sim\it c` tot ce am v`zut [nainte sunt diminuate de efectul produs la prima vedere a Sf@ntului Petru din Milano sau Catedrala Cologne; sunt toate majestoase, dar acesta e [nc@ntarea [nsu]i”. Admira\ia e at@t de cople]itoare, [nc@t cuvintele sunt s`race s` o poat` descrie! Ai putea s` scrii o mul\ime de pagini pentru ca [n final s`-\i dai seama c` de fapt n-o po\i cuprinde pe de-a [ntregul! Excelenta ”jali work”, inser\iile [n marmur` a pietrelor realiz@nd desenele de flori sau [ncrustarea mozaicului pardoselii, toate
61

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

seam`n` mai mult cu munca unui bijutier dec@t cu aceea a unui inginer sau arhitect. Dar la Taj, de]i arat` ca o moschee, nimeni nu vine s` se roage, ci numai s` se minuneze! Mausoleul e [nconjurat de gr`dini frumoase, f@nt@ni ]i piscine. {ntreaga scen` [\i taie respira\ia. De aceea e supranumit Roman\a [n marmur`. Direct sub dom, [n centrul holului octagonal se afl` cele dou` morminte, dar r`m`]i\ele trupe]ti se afl` la subsol exact sub ele, specific stilului mogul. Delicatele lucr`ri [n piatr` de pe morminte sunt at@t de reu]ite ]i frumoase [nc@t ]i sub lup` nu po\i detecta sp`rtura dintre pietre. O singur` floare e realizat` [n 60 de [ncrust`ri diferite. Inscrip\iile sunt prezente numai pe morm@ntul lui Mumtaz ]i ambele sunt lucrate [n stil ”jali” cu modele de plante ]i flori. {n fa\a acestei minuni arhitecturale r`m@n cuvinte ca acelea ale so\iei colonelului Sleeman: ”Nu pot s` descriu, dar pot s` v` spun ceea ce simt: a] muri ]i m@ine pentru un asemenea morm@nt ”. Mai multe impresii despre minunea numit` Taj Mahal g`si\i [n cartea”Indiei” publicat` la Cairo, 2004. Din aceea]i perioad` cu Taj-ul este ]i imperialul Fatehpur Sikri – acest magnific fortificat ora] al fantomelor – considerat cel mai extraordinar ora] medieval din India, fost` capital` a imperiului mogul [ntre 1571-1585 [n timpul [mp`ratului Akbar. Cu c@\iva ani [nainte de aceasta nu era dec@t un c@mp de pietre p`r`sit. Legenda spune c` Akbar, insultat de ”armata de neveste” ce nu-i ofereau un b`iat a f`cut un pelerinaj la sf@ntul musulman Shaikh Salim Chisthi aflat [ntr-o pe]ter` l@ng` Sikri. Acesta i-a prezis na]terea a trei fii ]i, c@nd aceasta s-a adeverit, a fost at@t de impresionat c` a construit un ora] la Sikri, care, numai dup` 14 ani, a fost abandonat la fel de dramatic precum a fost construit – posibil datorit` dificult`\ilor [n g`sirea apei. O inscrip\ie [n ceramic` spune c` Isus a zis: ”lumea e ca un pod, treci peste el dar nu po\i construi o cas`; cei care sper` pentru o or` - pot spera o eternitate!”, ceea ce e foarte aproape de soarta pe care a avut-o ora]ul. 3. Perioada modern`(dup` 1857). Imperiul britanic ]i India independent`. Palatul Parlamentului: este o construc\ie cu coloane av@nd dou` camere: LOK SABHA ]i RAIJA SABHA. Dominant` este Sala Central` de 90 picioare [n diametru. Sansat Bhavan, Parlamentul indian, este o cl`dire circular` de 171m [n diametru cu coloane, pu\in mascat`, ascuns` de celelalte, cl`dire ce afirm` [nc` o dat` c` puterea venea de la vicerege, din Rashtrapati Bhavan. Altfel, un loc m@ndru
62

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i o construc\ie impun`toare. Rashtrapati Bhavan se afl` [n mijlocul unui domeniu imens cu peste 40 de intr`ri ce [nchide bulevardul Rajpath ]i leag` Palatul preziden\ial de India Gate. Din v@rful dealului domin` [ntreg centru politico-administrativ, semn c` de aici venea puterea! A fost terminat [n 1929 ]i seam`n` cu o cl`dire de tip mogul cu elemente vestice av@nd o cupol` mare, Domul, din cupru. {n timpul ultimului vicerege, lordul Montbatten, num`rul servitorilor care [ntre\ineau cele 340 de camere era destul de mare pentru c` mai existau pe deasupra [nc` 418 gr`dini. Acum este re]edin\a oficial` a pre]edintelui Indiei. Ea ofer` o superb` priveli]te a bulevardului Rajpath, calea regelui ! Proiectat` de Sir Edwin Lutyens [n stilul britanic inconfundabil, ea se [ntinde pe o suprafa\` de 330 de acri. Imperiala [nf`\i]are, are camere de primire spa\ioase ]i o elegant` gr`din` mogul` deschis` publicului o dat` pe an [n februarie ]i martie. De o parte ]i alta a Rajpath-ului se [nl`n\uie, binen\eles dup` importan\`, cl`dirile principalelor ambasade : SUA, Anglia, Germania, Fran\a, Canada… {n imediata apropiere a Palatului Preziden\ial se afl` complexul de cl`diri ale secretariatului guvernului, care pornesc de la Rashtrapati Bhavan ]i se termin` [n apropierea arcului de Triumf alc`tuind un adev`rat centru politico-administrativ av@nd cl`diri impozante. Sedii ale puterii, ele ad`postesc principalele ministere construite [n stil mogulo-imperial av@nd coloane ]i mici domuri (chhatris) [n v@rfuri. Rajpath, sau drumul Regelui, proiectat tot de Lutyens, este un imens bulevard m`rginit de gr`dini cu lacuri ]i f@nt@ni. Lung de 3 km el leag` re]edin\a preziden\ial` Rashtrapati Bhavan de Poarta Indiei. Este o deschidere impresionant`, av@nd de o parte ]i alta, un parc imens unde []i petrec locuitorii din New Delhi timpul liber. {n jurul Por\ii Indiei, se afl` un parc ]i un lac artificial. Pe Bulevardul Rajpath se de]f`]oar` parada militar` ]i prezent`rile folclorice ale statelor Indiei la 26 ianuarie al fiec`rui an, c@nd se s`rb`tore]te Ziua Na\ional` a Indiei (data ob\inerii independen\ei fa\` de Marea Britanie). India Gate(Poarta Indiei) este un [nalt arc grandios din piatr` [nalt de 42m construit ca un memorial pentru solda\ii indieni c`zu\i [n primul r`zboi mondial ]i a celor din primul r`zboi afgan din 1919. De la baza arcului se poate vedea o frumoas` priveli]te a palatului preziden\ial Rashtrapati Bhavan, iar sub cupol` arde o flac`r` etern` al`turi de un monument simbolic reprezent@nd o pu]c` cu v@rful [nfipt [n p`m@nt ]i o casc` de soldat at@rnat` de patul ei. Templul Bahai: situat [n v@rful dealurilor Kalkaji este asemeni unei flori
63

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

de lotus din marmur` aflat` [ntr-o superb` gr`din`. Se afl` [n estul lui Siri, al 2-lea vechi ora] al capitalei New Delhi ]i a fost terminat [n 1986, toate religiile fiind acceptate. Construc\ia, asem`n`toare operei din Sydney, e denumit` Taj Mahal-ul secolului XXI. Templul Lakshmi Narayan, popular cunoscut drept Birla Mandir este un mare templu hindu construit [n 1938. Oameni de toate credin\ele pot veni ]i se pot ruga dar trebuie s` intre c@te unul, descul\i, din curte ]i s`-]i continue drumul tot descul\i. A fost construit de bogata ]i faimoasa familie Birla. Aici se afl` ]i originala zvastic` cu sensul ]i [nf`\i]area mai pu\in cunoscute de noi europenii. Connaught Place: este cel mai important centru comercial din New Delhi. Construit [n form` de copit` de cal format dintr-un cerc interior, altul [n mijloc ]i celelate exterioare. A fost terminat [n 1931 odat` cu mutarea oficial` a capitalei de la Calcutta la New Delhi. Situat la nordul capitalei e un centru de afaceri cu un vast loc circular de contruc\ii cu o arhitectur` uniform` ]i case cu coloane pe margini. Constructor Lutyens. Cercul interior con\ine magazine, b`nci, restaurante ]i oficii ale liniilor aeriene. Aici te [nt@mpin` cu [nd@rjire indieni ce-\i furnizeaz` orice. De neimaginat! Chattarpur – aflat la numai 15 minute de sediul Ambasadei Rom@niei, spre hotelul Vasant Continental ]i apoi urm`nd drumul pe Mehrauli Road. Se afl` aici un splendid complex de temple specifice hindu construite [n ultimii 25 de ani. Te [nt@mpin` o strad` principal` cu o mul\ime de temple de o parte ]i alta. Sigur impresionant! Locul [ncoron`rii - Durbarul (curtea). La 8 Km dep`rtare de Kashmere Gate [ntr-un c@mp devenit acum parc unde se practic` cricket se afl` monumentalul loc al [ncoron`rii. Este un parc imens, alt`dat` ad`postind o impresionant` galerie de statui pe postamente din granit, azi domin@nd o superb` statuie a lui George al V-lea aflat` [nc` pe locul ei, splendid` realizare [n marmur`. Un obelisc aflat pe [n`l\imea unor trepte aminte]te c` aici [n decembrie 1911 regele George al V-lea s-a adresat durbarului, vechea denumire mogul` a cur\ii, spun@nd c` [n iunie 1911 a fost ales rege, ”drept pentru care aceast` veste e anun\at` acum [ntregului imperiu”. C@mpul e [nconjurat azi numai de [nalte postamente care alt`dat` sus\ineau statui cu figuri reprezentative ale vremii. Al`turi, [n st@nga se afl` un alt parc [ncercuit cu un gard semicircular cu postamente ce aveau odat` statui impresionante, acum mai exist` doar patru, av@nd statuia regelui George al V-lea [n centru, un colos din marmur` alc`tuit din mai multe buc`\i mari puse una peste alta. Impresionant`,
64

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

majestoas`, din toate p`r\ile, av@nd [n spate mantia regal` [ntins` p@n` la baz` ] i executat` cu o delicat` aten\ie. P`cat [ns` c` parcul nu a fost men\inut [n starea ini\ial`! Biserica Saint James este cea mai veche biseric` catolic` din New Delhi aflat` l@ng` Kashmere Gate. Dep`]ind Red Fort pe drumul Regelui la numai c@\iva pa]i pe dreapta se afl` frumoasa, [nc`, biseric` r`mas` de la britanici din 1836. Spun [nc`, pentru c`, la fel ca ]i locul [ncoron`rii de la 1911 sunt l`sate [n paragin`, de]i amintesc de vremurile gloriei imperiului britanic! Cu o construc\ie aparte, biserica r`m@ne ]i azi un loc unde arhitectura colonial` poate fi admirat`. Av@nd un dom central imens pe un fundament triunghilar semicircular, p`streaz` [n interior trei vitralii de o frumuse\e rar` reprezent@nd {n`l\area, Crucificarea ]i o alt` scen` cu Isus. Culorile sunt vii, cu multe dreptunghiuri din sticl` asamblate. Pere\ii [nc` mai au [nscrise [n marmur` numele celor c`zu\i [n luptele imperiale. Ea a fost construit` de James Skinner, fiul unui sco\ian c`s`torit cu o femeie rajput. El a fondat regimentul de cavalerie Skinner’s Horse ce a absorbit mul\i indieni. Biserica e construit` dup` planul crucii grece]ti. Vitralliile au fost ad`ugate [n 1860. Tot aici se afl` morm@ntul lui James [n fa\a altarului. {n curte exist` un cimitir de familie ]i un monument de forma unei cruci ridicat [n memoria solda\ilor c`zu\i [n lupte. Muzeul Na\ional ad`poste]te o colec\ie de bronzuri indiene, teracot` ]i sculpturi [n lemn, merg@nd p@n` la perioada maurian` (secolele 3-2 [.e.n.). De v`zut picturile miniaturale, costumele tribale etc. E prezent` aici perioada veche din epoca Mohenjo Daro ]i Harrapa cu obiecte din lut vechi, din anii 2800-2700 [.e.n.: celebra femeie dans@nd, tors, b`rbat dans@nd ]i o curioas` inven\ie cu un animal av@nd capul legat cu o sfoar` care-l face mobil, amintind de celebri c@ini buldog din zilele noastre afi]a\i la luneta ma]inilor. Este deschis de mar\i p@n` duminic` [ntre 10-17. Galeria Na\ional` ]i de art` modern` e aproape de India Gate ]i a fost re]edin\a [n Delhi a fostului Maharaja al Jaipurului. De fapt zona se constituia ca Princess Aria, cunoscut` apoi ca Jaipuria cu vile impozante ale prin\ilor. Trei dintre ele sunt deosebite : Jaipur, Hyderabad, unde azi sunt g`zduite [nalte personalit`\i ]i Baroda. Muzeul are o serie de lucr`ri indiene ]i din perioada colonial`. Impresionant` sala cu tronul din filde]. Locul inciner`rii eroilor na\ionali: se afl` pe malul r@ului Yamuna aproape de Red Fort ]i g`zduie]te altarele na\ionale: Raj Ghat (Mahatma Gandhi), Shanti Vana (Jawaharlal Nehru), Vijay Ghat (Lal Bahadur Shastri), Shakti Sthal
65

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

(Indira Gandhi) ]i Vir Bhumi (Rajiv Gandhi). Raj Ghat, o simpl` platform` de marmur` neagr` marcheaz` locul unde Mahatma Gandhi a fost incinerat [n 1948 dup` asasinare. Se celebreaz` [n fiecare vineri, ziua asasin`rii. {n 1984 Jawaharlal Nehru [nt@iul prim ministru al Indiei, a fost incinerat la nord de P`durea P`cii (Shanti Vana), unde printre arborii planta\i de regi ]i pre]edin\i este ]i cel s`dit de N. Ceau]escu aflat l@ng` cel al reginei Elisabeta a II-a a Angliei ]i vis a vis de cel al lui Tito. Fata lui Nehru, Indira Gandhi, omor@t` [n 1984, incinerat` aici are acum drept morm@nt o st@nc` mare neagr`(Shakti Sthal). Aici se afl` ]i altarele fiilor ei Sanjai(1980) ]i Rajiv Gandhi(1991), un loc special numit Vir Bhumi unde se p`]e]te descul\. Sigur, un parc frumos ]i un loc unde trebuie s` te opre]ti f`r` [ndoial`. Merit` de v`zut aici aleea pomilor planta\i de personalit`\ile politice ce au vizitat India. Eroilor na\ionali Mahatma Gandhi, Jawaharlal Nehru ]i Indira Gandhi le sunt dedicate Memorialele: muzeul Gandhi, l@ng` Raj Ghat (Mahatma Gandhi), memorialul Teen Murti House similar cu memorialul Jawaharlal Nehru ]i Memorialul Indira Gandhi de la nr.1 pe strada Safdarjung unde a fost asasinat`. Teen Murti Bhavan se afl` pe Teen Murti Road ]i a fost re]edin\a primului prim ministru indian. {n fa\` se afl` un sens giratoriu, unul din multele neacelea]i [nt@lnite [n New Delhi, de fapt un frumos parc cu un monument [n onoarea armatei str`juit de 3 alei cu palmieri. Muzeul, aflat [ntr-o splendid` gr`din` a unui domeniu imens, posed` fotografii ]i ziare relev@nd mi]carea de independen\`. Tot aici se afl` ]i camera unde a murit Nehru. Complexul are ]i un Planetariu interesant pentru copii unde se poate viziona un film despre formarea planetelor. Admisie liber` [ntre 10-17. Muzeul Indira Gandhi se afl` [n fosta re]edin\` a Indirei Gadhi din Safdarjaug Road. Sunt aici obiecte personale inclusiv sari-ul cu s@nge purtat c@nd a fost asasinat` de cei doi sikhs din garda personal` [n decembrie 1984. {n curte, p`zit` de doi solda\i, este o plac` de cristal pe care a r`mas s@ngele ei. Situat [n fa\a ambasadei Nepalului, muzeul de istorie natural` are o colec\ie de dinozauri, fosile, animale ]i p`s`ri. De]i altfel, o vizit` [n marile hoteluri te lanseaz` [ntr-o lume fascinant`, de-a dreptul impresionant`, indienii ]tiind s` atrag` turi]tii prin orice mijloace la Claridge ]i Imperial printr-o impresionant` colec\ie original` de fotografii dar mai ales litografii expuse pe holuri – un adev`rat muzeu al Indiei britanice. C@nd vizitezi
66

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

hotelurile Ashoka, Hyatt Regency, Grand Hyatt, Le Meridien, Maurya Sheraton, Taj Mahal ori Taj Palace te sim\i de parc` ai fi [n muzee. New Delhi e singurul loc din lume care te las` s` le descoperi singur [n timp ce Bombay are statura unui ora] cosmopolit unde munca chiar dac` nu se apreciaz` la adev`rata valoare e socotit` la loc de cinste; spre deosebire de New Delhi, Bombay e un ora] [n ”priz`” 24 din 24 de ore, iar la ora 19,30 c@nd Delhi se retrage [n noaptea somnului dulce al locuitorilor, [n Bombay abia atunci [ncepe o a doua via\` trepidant`, plin` de farmec, cu plimb`ri pe un Marine Drive plin de lumin`, cu restaurante aglomerate unde se servesc cele mai sofisticate feluri de m@nc`ruri ]i b`uturi de la cele indiene, p@n` la cele europene sau americane ]i discoteci la tot pasul, unde tinerii se simt [n alt` lume, una occidental`. }i, mai presus de toate, lumea ]tie s` se poarte, e cultivat`, de-a dreptul rasat`, cunosc@nd ]i alte limbi dec@t engleza, pe care o vorbesc ]i picii de la orice tarab` ce se chinuie zi lumin` s`-]i c@]tige existen\a, c`ci banul se pierde mai repede dec@t se c@]tig`, pre\urile fiind pe m`sur`, parc` sus\in@nd bursa. Bombay-ul r`m@ne un ora] cu fa\a la occident, cu via\` trepidant`: atunci c@nd cei din New Delhi s-au trezit, de mult [n Bombay fream`tul portului e [n toi cu toate c` sunt pe acela]i meridian! New Delhi [ns` ofer` c`l`torului lini]tit dorin\a de a vedea lucrurile [n [ntregime, chiar la pas, urm`rind aleile pline de verdea\` ]i mai ales parcurile pe care le [nt@lne]ti peste tot. De aceea nu te vei s`tura niciodat` chiar dac` mergi de mai multe ori [n acela]i loc, pentru c` de fiecare dat` mai ai de descoperit ceva! Din nou la drum spre India [n 1998, binen\eles tot prin Dubai via Istambul, cu escal` desigur. Vechea poveste, mai ales c` simt mereu o team` c@nd m` urc [n avion, fie el ]i al companiei Tarom despre care se ]tie c` are cei mai buni pilo\i. De data asta \in s`-mi duc la [ndeplinire o promisiune f`cut` mie [nsumi de a-i oferi feti\ei mele, Dana Cristina, un cadou pentru rezultatele bune ob\inute la liceul Ion Neculce, ]ef` de promo\ie, un loc demn de invidiat pentru orice elev! Ei bine, mi-am [ndeplinit visul. Dup` ce-am survolat teritoriul Rom@niei, am ajuns deasupra Istambulului, trec@nd peste frumoasele moschei Albastr`, Sf@nta Sofia ]i Top Kapi. Seara, t@rziu ne-am [mbarcat pe Emirates, una din companiile aviatice al c`ror personal, [n stil englezesc, te face s` ui\i c` e]ti deasupra m`rilor, oceanelor ]i mun\ilor. Totul e la superlativ, de la avionul de tip Airbus, nou, cu un confort de prima clas`, spa\ios, cu minimonitoare la fiecare scaun, cu un personal elegant, tinere englezoaice ce nu-\i dau voie s` te plictise]ti din momentul decol`rii p@n` la aterizare. Nici nu-\i dai seama c@nd trece timpul, mereu foiesc pe culoare,
67

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

te servesc irepro]abil, au o grij` nemaipomenit` s` te fac` s` nu sim\i c` e]ti [n cer la 10000m altitudine. Dar, cum seara s-a l`sat ]i [ntunericul e st`p@n [n jur po\i s` a\ipe]ti, pu\in numai, de teama de a nu pierde spectacolul de lumini al ora]elor arabe Abu Dhabi, Sarjah, Dubai …. Imense stadioane luminate à giorno pe o [ntindere mare, cu mii de becuri ]i reclame pe conturul str`zilor ]i al cl`dirilor, totul e ca ziua, uneori mai frumos. Mi-aduc aminte acum cu haz c` ]i [n India spectacolul de lumini e m`re\, doar noaptea, c@nd ]i bordeiele de pe o parte ]i alta a drumului spre minunatul palat al coroanei mogule, Taj Mahal-ul din Agra, sunt luminate cu tot felul de becuri colorate de te miri cum sunt prinse la re\eaua electric` (f`r` abonament desigur!) ]i-\i dau impresia c` cine ]tie ce a]ez`ri superbe sunt – dac` nu ai trecut pe acolo [nainte – ziua! Nu a]a ni s-a [nt@mplat [n Dubai c@nd am cobor@t din avion. Aveam s` vedem ce [nseamn` puterea banilor ]i iscusin\a unor conduc`tori care studiind [n Europa ]i pl`c@nd-o au reu]it s` o aduc` acas` [n numai 20 de ani! Ei bine, totdeauna mi-a pl`cut Dubaiul. Are ceva care atrage. De fiecare dat` [mi face o pl`cere deosebit` s` m` g@ndesc la el, poate pentru c` [ntr-adev`r este un superparadis al ordinei ]i disciplinei, arhitecturii, cur`\eniei – prea mult` de te enerveaz` uneori, al bijuteriilor, al calculatoarelor, al spa\iilor verzi, al schimb`rilor spectaculoase [n intervale de timp scurte. Dar pentru mine r`m@ne paradisul electronicelor! Nic`ieri [n lume nu g`se]ti originalul ca aici ]i la un pre\ foarte bun! Ca ]i India de altfel, poate fi comparat cu o amant` de care te plictise]ti ”pu\in” c@nd e]ti cu ea, dar care te atrage c@nd e]ti departe, f`c@ndu-te s` revii, de fiecare dat` d@ndu-\i impresia c` nu o cuno]ti [ndeajuns! }i asta pentru c` ai [n fa\` o destina\ie de vacan\` care nu cunoa]te limite! De fiecare dat` Dubaiul se mai las` descoperit, nu at@t [nc@t s`-l ui\i ]i niciodat` acela]i chiar ]i numai dup` 6 luni!

68

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Singapore
La pragul dintre milenii am descoperit Singapore - ora] descris de economi]ti ca un miracol modern pentru c` ]i-a construit succesele numai pe o singur` resurs`: oamenii. N-a] putea dormi lini]tit f`r` s` [mp`rt`]esc ]i altora c@t de frumos a fost! Cuvintele nu pot [ns` [nlocui imaginile ]i sunetul! Aproape nu realizezi c` [n Asia exist` locuri civilizate ca [n Europa. Dup` ce am v`zut mare parte din Europa, apoi dup` extazul din Dubai, greu mi-a venit s` cred c` exist` ceva mai ”sus”! }i totu]i, exist` ]i va exista at@t timp c@t ai grade de compara\ie. Singapore, de]i o insul` mic` de 44/23 km cu o popula\ie c@t a Bucure]tiului impresioneaz` prin disciplin`, cur`\enie ]i fast gospod`resc, toate puse pe seama unui singur fapt: oamenii s`i. }i nu exagerez cu nimic! }i aici sunt indieni, chinezi ]i malaiezieni dar sunt integra\i perfect. Suntem [n 1999 ]i se spune c` deja Singapore a p`truns de mult [n mileniul III. Acum caut` modalit`\i de dep`]ire! Aici e unul dintre cele mai mari aeroporturi din lume cu dou` terminale imense de nu po\i merge pe jos, ci numai pe banda rulant`, iar [n interior e o atmosfer` de parc` ai fi [ntr-un mare ora] plin cu magazine ]i restaurante, mini parcuri cu f@nt@ni arteziene, fiecare altfel construite. Aici se afl` cea mai mare f@nt@n` din lume (supranumit` a ”vie\ii ]i s`n`t`\ii”) ap`rut` ]i [n cartea recordurilor, cea mai mare cascad` construit` de m@na omului, cel mai ”c`utat” ]i ocupat port din lume, la marginea c`ruia se construie]te [n perspectiva anilor 2000 cea mai mare scen` [n aer liber pentru concerte rock ]i alte manifest`ri artistice… }i [n]iruirile pot continua. Binen\eles c` am str@ns material c@t pentru 15 ore pe banda video, dar desigur c` nici asta nu e de ajuns s` po\i descrie cu u]urin\` un ora] insul` ajuns unul din centrele lumii asiatice! Construc\iile se [n]iruie ame\itor, dar [n [n`l\ime, de parc` s` nu striveasc` covorul de verdea\` al parcurilor ]i f@nt@nilor aflate la tot pasul. De altfel nu am v`zut Disneyland, ci numai Praterul din Viena – ora]ul etalon al Europei – dar insula Sentosa de aici e o [ntoarcere la copil`rie chiar ]i pentru cei [n v@rst`! Nu exist` ceva mai frumos creat de m@na omului [n stilul de neconfundat, asio-european, ca aceast` insul`, menit` de zei ascun]i ]i buni s` fie un dar c`tre magicul simbol - ap`r`tor al Singaporelui - Merlionul, acest Prometeu [n carne zeiasc` venit s` apere ora]ul insul` de musoni ]i furtuni amenin\`toare. Jum`tate
69

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

leu, jum`tate pe]te, Merlionul s-a n`scut din mare ca un Luceaf`r venit [n sprijinul oamenilor. Iar oamenii i-au d`ruit cel mai frumos loc – o insul` a lui, Sentosa – care te [nt@mpin` cu o statuie de aproape 40m, majestos a]ezat` [n fa\a m`rii, de parc` ar fi stavil` tuturor vicisitudinilor. A]ezat spre ora] [n fa\a unei mari f@nt@ni muzicale, cea mai frumoas` v`zut` vreodat`(dup` aceea de la Versailles ori din Petrodvore\), unde [n fiecare zi apele t@]nesc din sute de \evi dans@nd la comanda calculatorului sus\inute de lumini colorate ]i de lasere cu figuri ce se transform` [ntr-o lume aproape de visele cele mai frumoase, mul\umind, ]i parc` nu-i de ajuns, binef`c`torului ap`r`tor al insulei, Merlion! }i asta nu-i pu\in, pentru c` pe Sentosa se afl` mai multe puncte de atrac\ie realizate dup` 1990 ce nu au egal [n lume: satul asiatic cu arta, arhitectura ]i m@ncarea tradi\ional`, chiar un triunghi al Bermudelor de unde se [nchiriaz` b`rci pentru amuzament ]i se ascult` muzic` live, un fascinant parc al fluturilor din [ntreaga lume, o plaj` central` cu un hotel Rasa de peste 5 stele, Cinemania - locul preferat de cei tari [n tridimensional cu sunet, lumini ]i art` cinematografic` comparabil` cu aceea a fra\ilor Lumiere(e deajuns 10 minute c@t \ine filmul - care te introduce [ntr-o lume ireal` - s` nu-\i dai seama c` de fapt te afli [ntr-o sal` normal` de cinema, [ntr-o cu]et` care seam`n` mai degrab` cu ceva spa\ial, mi]c`rile ei ]i realizarea deosebit` a filmului purt@ndu-te [ntr-un ”dulce” co]mar de mers pe ]ine ]i prin tunele cu p`s`ri ]i st@nci pr`v`lindu-se, c`z@nd la un moment dat [ntr-un abis de 100 de metri, astfel [nc@t, film@nd, mi-a fost team` s` nu-mi pierd camera!), Fantasy Island - cu numeroase cascade de ap`, o gr`din` numai cu orhidee, Volcano Land unde \i se [nf`\i]eaz` istoria form`rii p`m@ntului ]i a vie\ii, Underwater World - o lume a pe]tilor v`zut` din cel mai mare acvariu de forma unui tunel de 80 de metri prin care e]ti condus de o band` rulant`, Fortul Siloso - un adev`rat avanpost construit pentru a st`vili invazia japonezilor cu scene din r`zboi de parc` s-ar [nt@mpla aievea, un muzeu al Sigaporelui - cu imagini de la [nceputuri ]i p@n` azi unde fantezia e la mare [ncercare. Tot cu fantezie sunt improvizate scene cu oameni care chiar [\i vorbesc, invit@ndu-te la nunt` sau la botez! }i pentru c` insula e at@t de cunoscut` ]i vizitat`, nu se putea s` nu intervin` imagina\ia [n a p`trunde pe ea, at@t pe mare cu vapora]ul, pe uscat cu bus-ul c@t ]i prin… aer cu cabine speciale care noaptea sunt luminate spre a nu fi atinse de avioane! Dintre cele [nc` 57 de insule componente se deta]eaz` Kusu - sanctuarul musulmanilor ]i al taoi]tilor, Palau Ubin - cu pesc`rit tradi\ional, Sisters - cu
70

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

minunate plaje pentru practicarea sporturilor ]i Saint John - pentru petrecerea week-endurilor. Dar cea mai paradisiac` dintre toate e SENTOSA, nu numai pentru unicitatea ]i frumuse\ea ei, c@t mai ales motivului c` e g@ndit` pentru toate v@rstele. Cu un acces pe trei dimensiuni, pe causeway cu bus-ul, pe ap` cu vapora]e ]i, pentru ca visul frumos s` nu se destrame singaporezii au inventat o a treia cale, prin aer, cu cabine pe cablu care te poart` la mare distan\` de ap` - [ntre cer ]i p`m@nt – plutind pe deasupra, p`trunzi [n misterele insulei. }i nu este de ajuns, c`ci odat` p`]ind pe p`m@nt e]ti urcat din nou [n autobuze, ori [n trenule\e trase de tractora] e ]i cale]ti sau purtat din nou pe deasupra pe ]ina Monorail-ului ]i dus spre destina\iile surprinz`toarelor locuri de vizitat: Asian Village – cu art`, arhitectur` ]i m@ncare etnic` tradi\ional`; Bermuda Triangle Beach Club – un club de b`rci pentru amuzament ]i muzic` live; Parcul fluturilor - muzeul regal cu peste 2500 de fluturi ]i 4000 de insecte [n colec\ii sau zbur@nd liber sub o plas` imens`; Cable Car Plaza – centrul de unde se iau cabinele ce leag` insula de Mount Faber de l@ng` Word Trade Center; Plaja central` - locul unde se poate [nota, practica surful, schiul pe ap`, canoe; CINEMANIA - locul preferat mai ales de cei ”tari” [n tridimensional, distrac\ii cu sunet, muzic` ]i art` cinematografic` computerizat`. O sal` nu prea mare cu aproximativ 50 de cu]ete de 4 locuri fiecare, ca [ntr-o ma]in`, de trebuie s`-\i pui centur` de siguran\`. }i [ntr-adev`r f`r` ea n-ai putea reu]i s` ie]i din labirintul de c`i ferate care \i se preg`te]te! Sub cu]et` se afl` un mecanism, o adev`rat` ma]in`rie care te balanseaz` [n timpul vizion`rii [n toate direc\iile, la st@nga ]i la dreapta, de sus [n jos ]i [n laterale a]a de puternic [nc@t dac` nu ai avea centur`, pentru o clip` c@t 10 minute c@t dureaz` impresionanta realizare gen itinerar de ”co]mar”, nu realizezi c` de fapt te afli [ntr-o sal` de cinema normal`, cu oameni normali pe un scaun real. {n fa\` se afl` ecranul unde ruleaz` acest film de co]mar care te introduce [ntr-o lume ireal` av@nd impresia c` mergi pe ]ine prin cele mai teribile tunele, unde la un moment dat, ele se rup ]i cazi ca de la 100 de metri [ntr-un h`u misterios plin cu p`s`ri caudate, ca-n Hitchcock, peste care se mai rostogolesc ]i st@nci rupte din pere\ii abrup\i ai tunelului, iar c@nd crezi c` nu mai ai sc`pare ]i frica ]i teama te cuprind p@n` la paroxism, te salvezi rul@nd pe alte ]ine deosebit de [nclinate ]i e]ti purtat pe ele cu o vitez` nebun` de-a dreptul ]i, ca frica
71

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

s` nu te p`r`seasc`, e]ti lovit de tot felul de por\i ]i chiar vagoane care vin din sens contrar, la un moment dat, rezisten\a lor fiind mai mare, te treze]ti c` mergi [napoi urm`rit cu o vitez` infernal` de zici c` acum se izbesc de tine. }i, c@nd mai ai pu\in p@n` la impactul imparabil e]ti ”salvat”, dac` se poate spune a]a, de o alt` c`z`tur` [n neant, vagonetul urm@ndu-]i calea sa normal`, iar c@nd crezi c` nu mai ai nici o speran\` e]ti plasat pe o alt` linie cu aceea]i nebun` vitez` pentru ca la cap`tul ei s` fii [nt@mpinat de un simpatic mo]ulic`, ]eful circuitului, care, bucuros c` te-ai speriat ”pu\in” te [ndeamn` s-o mai iei odat` de la c`p`t! Asta ar mai lipsi!!!; Fantasy Island – un loc unde aventura prin cascade cu ap` te introduce de-a dreptul [ntr-o lume a bucuriilor copil`riei; Fortul Siloso – un complex de bunc`re ]i pasaje [n p`m@nt – construit pentru a fi un avanpost de ap`rare al ora]ului [mpotriva invaziei japoneze pe mare din primul r`zboi mondial, cu un centru de comand`, altul de observare ]i posturi de tragere peste tot. Interesant e c` ai impresia c` participi direct la evenimente: la postul de observare auzi comenzi specifice urm`ririi inamicului, a navelor ]i avioanelor, iar la posturile de tragere se execut` comenzi urmate de foc asupra du]manului cu sunete care dau senza\ia real` de bubuituri [nso\ite de fumul ce iese din tunuri adev`rate; Imagini din Singapore – o istorie [ntr-un muzeu frumos aranjat cu s`li ce surprind via\a modest` a singaporezilor de la [nceput ]i p@n` la descoperirea de c`tre fondatorul modern, Sir Thomas Stanford Raffles, c`ruia [i e atribuit` o camer` special`. Surprinde de asemeni istoria luptei [mpotriva japonezilor, cucerirea insulei c@t ]i eliberarea ei. S`li cu statui [n m`rime natural` reprezent@nd comandan\ii timpului, japonezi ]i britanici, imagineaz` momentul semn`rii capitularii. Se aud chiar vocile respectivilor militari cu discu\iile din timpul evenimentelor. Alte imagini relev` via\a grea de la [nceput a b`stina]ilor, uneltele rudimentare, casele de condi\ie modest`, munca grea pentru existen\`, de parc` nici nu ai crede c` ar fi existat vreodat` dac` nu ai vizita muzeul. Toate acestea sunt a]ezate mig`los la loc de cinste, poate pentru a nu uita niciodat` c@t de greu a fost [nceputul! Iar pentru turi]ti poate s` trezeasc` mai mult interesul [n a descoperi cum se poate ca un asemenea popor, pe o insul` a]a mic`, s` ajung` centrul aten\iei lumii [ntregi! E un mister! Suntem invita\i apoi [n via\a de familie, cu greut`\ile de [nceput dar ]i cu bucuriile, nunta, botezul… Remarcabile realiz`rile statuilor care-\i vorbesc invit@ndu-te s` iei parte la momentele de fericire ale familiei, chiar s` cuno]ti mireasa, mirele, casa, obiceiurile… toate acestea [ntr-un dialog de-a dreptul real!;
72

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Underwater world – un imens acvariu, o mic` Atlantida [n care e]ti condus pe muzic` clasic` printr-un tunel de 80 de metri. {ntr-o atmosfer` pl`cut`, [nso\it de o muzic` simfonic` adecvat` - o band` rulant` te poart` prin acest tunel unde nu ai nimic altceva de f`cut dec@t s` prive]ti extaziat minunata lume subacvatic` alc`tuit` din peste 2500 de creaturi marine din 250 de specii. La un moment dat tunelul te duce cu g@ndul la Atlantida scufundat`, singaporezii reu]ind s` imagineze o a] ezare identic`, cu resturi de straturi vechi, coloane de cl`diri ]i statui scufundate, printre care circul` acum pe]tii. Impresinant num`rul ]i frumuse\ea pe]tilor care te [nconjur` ]i [noat` pe deasupra capului: de la pe]tii r`pitori Piranya la pe]tele electric, mon]trii ce parc` amintesc de o lume de co]mar, p@n` la cei delica\i ]i divers colora\i, te [ncercuiesc d@ndu-\i senza\ia unui scafandru [n imensitatea ad@ncurilor. }i nu ai nevoie de prea mult curaj ca s`-\i imaginezi c` pentru o clip` chiar cercetezi marea! Pentru c` imagina\ia singaporezilor te face s` visezi frumos ]i ziua! Musical Fountain – o extravagan\` de sunete, lumini ]i balet al apei. Impresionant, unic, baletul apei [n acord cu muzica. Se vede cel mai bine aici c` Singapore e ora] ul PC-urilor ]i laserelor computerizate. Seara se las` cu un spectacol remarcabil, luminile, muzica, laserele ]i baletul apei introduc@ndu-te [ntr-o lume fascinant`, de neuitat vreodat`. Totul [ncepe la un semn parc` al Merlionului ai c`rui ochi p`trunz`tori dau semnale luminoase, apoi []i schimb` culoarea din verde [n mov, roz ]i albastru, f`c@ndu-te s` crezi pentru un moment legenda apari\iei lui din mare. Urmeaz` adev`ratul spectacol f`cut parc` s` mul\umeasc` simbolului ap`r`tor al ora]ului – Merlionul. Spectacolul e pe toat` durata zilei, dar cel mai extravagant se desf`]oar` la l`sarea nop\ii ca ]i cum ar fi o mul\umire pentru o zi pl`cut obositoare. Aici se str@ng to\i vizitatorii pentru c` la ora 19.30 se [nchid toate obiectivele vizitate. Suntem cu to\ii str@n]i aici, nu [nt@mpl`tor, ci ca pentru o mul\umire c` am ales locul pentru petrecerea unei [ntregi zile minunate. Spectacolul e de-a dreptul ireal pe genul celor lui Jean Michel Jarre cu lumini ]i lasere, cu figuri misterioase [nso\ite de dansul computerizat al f@nt@nii alc`tuit` din mii de \evi din care apa se las` dirijat` [n ritmul melodiilor ]i al luminilor colorate. F@nt@nile parc` vorbesc cu Merlionul, dans@nd a mul\umire ]i pre\uire. Zi de zi spectacolul se repet` ]i poate ]i de asta Singapore e protejat. Legenda spune c` [n timpuri imemoriale, insula era b@ntuit` de furtuni ]i uragane cumplite care nu se mai opreau. }i, [ntr-o sear`, doi copii malaiezieni au v`zut cum din mare a ie]it o ar`tare cu chip de leu ]i trup de pe]te ]i de atunci furtuna s-a oprit;
73

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Merlionul – ofer` o priveli]te panoramic` a insulei Sentosa. Simbol al ora] ului, e [nt@lnit la tot pasul p@n` ]i pe z`voarele de la Palatul de Justi\ie. Mai exist` o replic` [ntre Suntec City ]i zona bancar` legate printr-un pod la intrarea c`ruia te [nt@mpin` pe o mic` insul` statuia alb` a micului de data asta Merlion de 8 m, simbol asem`n`tor Ledei din Copenhaga ori statuii Libert`\ii din New York. Fiind cu adev`rat protector al ora]ului, oamenii i-au d`ruit cel mai frumos loc pe insula Sentosa unde o construc\ie m`iastr` [l reprezint` ca pe un ve]nic ap`r`tor al ora] ului. }i asta nu e de ajuns, pentru ca mul\umirea s` fie deplin` a fost a]ezat cu fa\a spre ora] l@ng` superba f@nt@n` muzical` al c`rei spectacol de lumini ]i dans al apei [i e dedicat [n fiecare zi, at@t lui c`t ]i \ie – norocosului vizitator! Construc\ia sa impresioneaz`: [nalt de 37 de metri e gol pe din`untru, dar are o mul\ime de pl`cute surprize ca de pild` o istorie a unui faimos pirat din zon` a c`rui comoar` a fost ascuns` pe insul`, un film cu hologram`, imagine ce apare ]i se plimb` [n fa\a ta de parc` ar fi aievea, povestind [ntreaga legend`. Al`turi este ad`postit` o comoar` ]i mici acvarii ce te introduc [n atmosfera vremii, pentru ca apoi, urc@nd pe scar` s` afli legenda descoperirii Merlionului de c`tre cei doi copii malaiezieni, iar apoi e]ti condus de un lift p@n` sus, drept [n … gura legendarului de unde \i se [nf`\iseaz` printre din\i imaginea Singaporelui cu zg@rie norii bancari ]i marea [n dep`rtare cu \`rmurile Indoneziei ]i Malaieziei. Se poate urca ]i mai sus pe capul Merlionului de unde [n`l\imea de 37 metri \i se pare acum aproape de 100! De aici e ]i mai interesant: ai [n fa\` o imagine de 380 de grade [nc@t po\i privi cu nesa\ la tot ceea ce te [nconjur`, marea, insulele, at@t c@t se pot vedea, obiectivele din insul`, rafin`riile ]i, bine[n\eles ora]ul [n toat` splendoarea lui; Gr`dina de orhidee – modest` fa\` de aceea din gradina Botanic`. Surprinde aici un ceas ale c`ror limbi sunt 2 p`s`ri; Lacul cu pink flamingo, elegan\i, st@nd [ntr-un picior; Volcano land – unde afli, dac` n-o ]tii, istoria [nceputului lumii situ@ndu-te [n centrul p`m@ntului de unde ai posibilitatea s` urm`re]ti [nceputurile evolu\iei ]i vie\ii. Merg@nd [n jos pe Singapore Road e ca ]i cum ai vorbi de o c`l`torie prin India. Te [nt@mpin` aici mici magazine de-a lungul str`zii Buffalo, specializate [n sari-uri ]i echipamente de sunet. Privind mai atent c`tre u]i vei vedea frunze de mango, semnul indian al binecuv@nt`rii ]i bog`\iei. Impresionante templele dedicate lui Shiva ori so\iei, Parvati, de parc` ai fi [n India. {ntr-adev`r te afli [n cartierul Little India - un mini ora] indian cu imigran\i
74

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

din Madras, Calcutta ]i Malaiezia. E un spa\iu emo\ional ]i un centru comercial al comunit`\ii indiene unde te po\i bucura de aromele picante, culorile tradi\ionale ]i muzica specific`. Dar ]i de casele vechi care se mai p`streaz` ]i acum arunc@nd ora]ul [ntrun misterios trecut. Sherangoon Road – sau Little India nu e un loc, c@t mai ales o experien\`, sau aproape totul, locul [nt@lnirilor unde se m`n@nc` ]i se tr`ie]te bine dar ]i preferat cump`r`turilor rezonabile din magazinul Mustafa Center. {ntr-un cuv@nt aici [nt@lne]ti prietenescul z@mbet indian al`turi de nelipsitul Namaste!, adic` ”Bine a\i venit”!. China town – este cartierul situat la sud-vest de Singapore River, unde domin` chinezii cu tot felul de magazine ]i butici; Kampang Glam – este a]ezarea istoric` a malaiezienilor regali [n Singapore; Geyland Serai – aflat [n Malay Village, este comunitatea malaiezienilor instalat` aici la 1840, se pare, [naintea chinezilor ]i indienilor; Singapore River este locul de unde s-a dezvoltat Singapore, de la un obscur sat de pescari descoperit de Sir Stanford p@n` la marele port de azi cu lumini sclipitoare ale sediilor b`ncilor, zg`rie norii de pe Singapore River, Boat ]i Clarke Quay cu minunatul bar de noapte Coco Carib. Biserica Armeneasc` situat` pe Hill Street este construit` [n 1835 (hramul Sf@ntul Gheorghe). Este cea mai veche, fiind monument na\ional ]i este construit` prin dona\ia a 12 familii de armeni (arhitect George Coleman). Curtea Suprem` de Justi\ie ]i Prim`ria, construit` din coloane corintiene ]i pere\i realiza\i de italianul Cavaliere Nolli, pare din alt` lume pe l@ng` colo]ii sediilor de b`nci. Parcul Merlion, aflat pe Singapore River te [nt@mpin` cu Merlionul, simbolul Singaporelui, o statuie alb` [nalt` de 8 metri, jum`tate leu, jum`tate pe]te, emblema oficial` a turismului. Muzeul Na\ional cu Galeriile de art`, deschis [n 1887 ca Raffles Museum ]i construit [n stil victorian. Parlamentul, o cl`dire mic`, modest`, av@nd [n fa\` statuia unui elefant, iar [n lateral`, c`tre r@u, una din statuile lui Sir Thomas Stanford Raffles, alb`, ce se profileaz` pe imaginea zg@rie norilor bancari, ca ]i cum visul i s-a [mplinit. Biserica Sf@ntul Andrei – cea mai mare, domin` prin m`iestrie artistic` ]i este construit` prin str`dania fondatorului ora]ului cu muncitori din India. Clubul de cricket cu monumentul soldatului necunoscut. Aici e kilometrul
75

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

0 [n jurul lui afl@ndu-se: palatul Justi\iei, Parlamentul, Victoria Hall ]i Victoria Theatre cu statuia lui Sir Stanford Raffles, a]ezat` [n fa\`, de culoare neagr`, sobr`, ca semn de recunoa]tre a meritelor lui. Catedrala Bunului P`stor (Good Shepherd), catolic`, de la 1846, este construit` prin colect` public` de preotul francez Burel. Gr`dina botanic`, l@ng` strada Cluny, aproape de consulat, ocup` pe 47 de hectare o gr`din` de orhidee cu peste 2500 de plante cu 250 de hibrizi ]i specii diferite. Aici se afl` cele mai frumoase ]i diverse specii de orhidee [ntr-un parc splendid, plin de f@nt@ni luminate seara. Farrer Road, de lang` consulat este unul din drumurile ce duc spre centru. Pe Farrer Road [n Crown Center este un restaurant cu specific italian condus de rom@nul Petric` din Tulcea, un suflet inimos care ]i-a ”scos” p`rin\ii pentru [nt@ia dat` din sat pentru a-i aduce s` viziteze primul lor ora] din afara Rom@niei. Aici, cu tradi\ionale m@nc`ruri, rom@nii din Singapore s`rb`toreau [n fiecare lun`, ca ]i cum ar fi ziua na\ional`! Minunat. Contrar statutului s`u de insul`, [\i trebuie zile sau chiar s`pt`m@ni pentru a aprecia total ceea ce Singapore ofer` – odat` ajuns aici – abia a]tept@nd s` fie descoperit! Jurong bird park. Una din atrac\iile de seam`, [ntins` pe o suprafa\` de 20 de hectare, e cel mai mare parc de p`s`ri din sud-estul Asiei. Peste 8000 de p`s`ri din 600 de specii. Aici se afl` ]i cea mai mare cascad` artificial` creat` de m@na omului(cu o [n`l\ime de 30 metri ]i un debit de 8,3 litri pe minut, apa recircul@ndu-se, cre@nd prin aceasta un ambient deosebit at@t pentru p`s`ri c@t ]i pentru vizitatori). E paradisul culorilor papagalilor! Trebuie cu siguran\` v`zut show–ul p`s`rilor, un spectacol reu]it unde diferen\ele apropie oamenii de lumea ne[nchipuit de misterioas` a p`s`rilor ]i unde papagalii [\i vorbesc [n c@teva limbi(englez`, chinez`, japonez` chiar...). Parcul poate fi vizitat pe jos sau cu Monorail-ul (trenule\ul electric nelipsit) pe ]in` de la [n`l\ime. Nu po\i s` nu fii [nc@ntat de priveli]te: multe lacuri cu pelicani, dar ]i flamingo roz, lebede negre, ra\e. Al`turi de p`s`ri c@nt`toare se afl` stru\i, emu, vulturi, bufni\e, coco]i, [ntr-o atmosfer` de vis p`s`rile sim\indu-se nu ca [ntr-o colivie! Paradisul e [ntregit printr-un complex special amenajat pinguinilor. Jurong reptile park. Nu po\i vorbi de Singapore dec@t la superlativ! Cel mai mare parc de reptile din Sud-estul Asiei, cu peste 100 de specii. Se pare c` sunt aici aproape 2500 de crocodili tr`ind [ntr-un mediu specific. Tot aici [nt@lne]ti iguane
76

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

de un colorit fascinant, broa]te \estoase mari ]i mici al`turi de o sumedenie de ]erpi. Binen\eles c` nu lipsesc vestitul Cobra, Pitonul ori Anaconda. }i pentru ca toate s`-\i r`m@n` [n minte ca o amintire pl`cut` nu trebuie s` pierzi show-ul dresurii de crocodili ]i cobre, mai ales s`rutul aplicat de curajo]i antrenori chinezi ]i indieni. Apoi totul se termin` cu un spectacol al hr`nirii crocodililor. The night safari. Este considerat cel mai grozav safari de noapte din lume, unde se pot vedea peste 1200 de animale din peste 110 specii din sud estul Asiei, savana African`, Nepal ]i Burma, pampasul sud american… Zoo gardens. Considerat` cea mai frumoas` din lume se [ntinde pe 100 de hectare cu peste 2000 de animale din 240 de specii, incluz@nd 40 din cele periculoase. Al`turi de ursul polar sunt elefan\i, lei, tigrii… Singapore botanic gardens. Cea mai frumoas` gr`din` cu mii de flori din rare specii te [nt@mpin` pe o suprafa\` de 52 de hectare [ntr-un decor cu zeci de f@nt@ni unde apa curge cu o vitez` de ai impresia c` sunt naturale ]i unde te po\i sim\i [ntr-adev`r ca [ntr-un paradis! Dup` ce ai p`]it prin minun`\iile aflate la tot pasul ajungi la Gr`dina Na\ional` de Orhidee, una din cele mai mari din lume oferind peste 60000 de plante ]i orhidee de toate culorile(albe, roz, galbene, mov, ro]ii, portocalii, violet…). A] putea spune c` dac` ai trecut prin Singapore ]i nu ai v`zut ”VIP Orchids”, a]a se nume]te gr`dina de orhidee dup` ce a fost vizitat` de demnitarii statelor, nu te po\i l`uda c` ai fost pe acolo! E ca ]i cum ai veni [n India ]i nu ai vizita Agra cu Taj Mahalul, una din minunile lumii. Nu po\i s` nu remarci ]i aici imagina\ia, grija pentru frumos, cur`\enia de care nu am avut prilejul s` vorbesc p@n` acum pentru c` ea te [nt@mpin` peste tot, de ai impresia c` tr`ie]ti un vis. Al`turi de fascina\ia culorilor orhideelor te [nt@mpin` un parc cu alei pline de flori. Exist` p@n` ]i alei speciale pentru vizitatorii handicapa\i, alei pietruite pentru masajul picioarelor, sunt f@nt@ni la tot pasul de forme diferite ]i un adev`rat spectacol al curgerii apei neasemuite. Pe deasupra parcul e un bun prilej de relaxare prin plimb`ri lungi ori practicare a sporturilor de [ntre\inere. {ntr-adev`r aici [\i po\i mul\umi sufletul cu pl`ceri deosebite! Orchard Road este strada comercial` principal` unde se [nl`n\uie magazine (Isetan, Robinson, Far East Plaza, Funan, …), hoteluri (Le Meridien, Carlton, Penisula, Hilton, RendezVous, Mandarin, Westin, Marriott … ), restaurante (Planet Hollywood…), gr`dini ]i parcuri la tot pasul, dar ce e mai important e c`, sosit aici, chiar dac` nu ai reu]it s` te documentezi [nainte de a ajunge la Singapore nu-i nici o problem`! Singaporezii s-au g@ndit ]i la a]a ceva rezolv@nd-o (nu!?)
77

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cu ajutorul computerului, c` doar e \ara lor! Pe Orchard Road, cea mai important` strad` comercial`, pe unde este aproape imposibil s` nu treci, [nt@lne]ti pe trotuare ”i(one)” de forma unor cabine telefonice [nzestrate cu adev`rate computere dotate cu softuri speciale pe baza unor meniuri cu touch-uri. Ap`s@nd pe ceea ce te intereseaz` e]ti introdus prin intermediul unui film [n toate col\urile Singaporelui, de la informa\ii bancare p@n` la hoteluri, locuri de interes turistic ]i tot ceea ce-ti trece prin minte! {nc` o dat`, se dovede]te c` suntem deja [n mileniul urm`tor, cel al super informatiz`rii! {ntr-adev`r deviza ”abia a]tept s` m` cuno]ti” e la ea acas`! Po\i survola de la magazine p@n` la rela\ii bancare, insula Sentosa, restaurante, hoteluri, muzee, aeroport… orice [\i trece prin minte po\i afla de aici! Dar partea cea mai frumoas` o constituie hotelurile, arhitectura modern`, construc\ii ale viitorului neasemuite ]i nu sunt pu\ine, vreo 87 am num`rat pe hart`! Cu arhitectura spa\ial` generoas` a mileniului III ne vom [nt@lni ]i [n Suntec City ori Millenia Walk sau Cecil Road cu zg@rie norii bancari ]i sediile liniilor aeriene. Singaporezii chiar nu mai a]teapt` mileniul III : ei ]i-au construit cea mai mare f@nt@n` din lume pe care au numit-o F@nt@na Vie\ii dar ]i o cale a mileniul, Millenia Walk ! Suntec city ]i f@nt@na bun`st`rii. Este considerat cel mai important loc al [nt@lnirilor de afaceri, locul conferin\elor mondiale importante, al expozi\iilor de marc`(tocmai era [n desf`]urare Lasale Design), toate acestea g`zduite [n 5 turnuri asem`n`toare de [n`l\imi ame\itoare, numerotate chiar de la ONE p@n` la FIVE (probabil ca s` nu te pierzi!), toate alc`tuind un focus majestos [n centrul c`ruia se afl` miracolul secolului, F@nt@na bun`st`rii, o construc\ie metalic` gigantic` din bronz, ceva ce aduce cu simbolismul br@ncu]ian – privit` de la nivelul str`zii, c`ci ea se ridic` din p`m@nt pe 4 piloni mari de bronz ce sus\in un cerc imens din care \@]ne]te grandios apa parc` venit` din inima p`m@ntului [nso\it` de un zgomot puternic ce se rev`rs` cu putere benefic` din nou c`tre str`funduri realiz@nd repeti\ia, imagin@nd ciclul. Ea pare privit` de sus ca o mas` dar nu a t`cerii, d@nd noi simboluri [ntr-o lume cu totul nou`, a ritmurilor ame\itoare, amintind de mileniul care va s` vin`. Al`turi se afl` chiar Millenia Walk. Dac` ai norocul s` ajungi aici po\i s`\i imaginezi o clip` mai devreme intrarea [n noul mileniu: construc\ii de diferite arhitecturi ]i structuri nemai[nt@lnite ce [nving parc` legile normalului secolului nostru. }i pentru c` asem`nam f@nt@na cu stilul lui Br@ncu]i nu cred c` am gre]
78

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

it deloc c`ci aici, pe Calea mileniului [nt@lnim chiar … o coloan` a infinitului! }i al`turi, [ncercuind-o!, scaune de forma unor sfere f`r` a fi a]ezate cu vreun sens, ca pozi\ie ori ca num`r. Asta [mi aduce aminte de copil`rie c@nd am primit [n dar de la mama o mas` a t`cerii ]i o coloan` a infinitului ]i, bucuros c` era ceva nemai[nt@lnit am a]ezat coloana chiar pe mas` ]i nu mi-a pl`cut cum ar`ta, apoi am schimbat locul [ntre scaune ]i mas` dar tot nu mergea! Am realizat atunci c` sunt dou` piese distincte, separate, care-\i spun fiecare altceva. A]a se [nt@mpl` ]i aici cu simbolurile br@ncu]iene aflate departe de cas`! Dar ele exist` pe calea mileniului ca semn de apreciere. Spre bucuria mea, simbolismul din Suntec City ]i Millenia Walk se apropie de sensurile br@ncu]iene! El exist`! Semn c` Br@ncu]i e actual ]i atunci m-am bucurat din nou c` tocmai la o a]a distan\` de timp ]i spa\iu e recunoscut ca un real maestru. Bine[n\eles c` privind lucrurile ]i a]ez@ndu-le pe toate acolo unde le este locul am uitat repede de acea coloan` infinit` ]i m-am minunat din nou pentru a doua oar` de [ntr-adev`r m`iastra f@nt@n` ! Se spune c` a fost special ales locul, denumirea de f@nt@n` a bun`st`rii ]i s`n`t`\ii venind de la focusul pivotal [n jurul c`ruia se [nal\` cl`dirile din Suntec City. Ea este un simbol inspirat din Mandala - veche filozofie - reprezent@nd Universul cu horoscopul chinezesc aflat [n jurul ei. Caracteristicile sunt astfel dispuse [nc@t s` atrag` bun`stare ]i armonie. Se spune c` [nv@rtindu-te [n jurul ei de trei ori [n sensul acelor ceasornicului sim\i energia ”qi” prin atingerea apei de fiecare dat`. Figureaz` [n Cartea recordurilor ca cea mai mare din lume av@nd la baz` o arie de 1683m2 ]i o [n`l\ime de 18m. Impresionant` construc\ie, unic` ]i chiar metafizic`. {nconjur@ndu-o de trei ori mi-am pus [n g@nd s` o mai rev`d! Oare? Odat` ajuns la Singapore nu ai cum s` nu treci prin China town, Little India, River Valley, Crown Center, Spanish Village, Holland Village, Asian Village, Merlion park, Parlamentul, Ministerul de Justi\ie, Victoria Hall & Theatre, Suntec City, F@nt@na Vie\ii, biserica armeneasc`, biserica Sf@ntul Andrei, catedrala Bunului P`stor, muzeul de art`, muzeul Numismatic, Mustafa Center, Slim Lim tower & Sim Lim square, bazarul din Little India, River Valley, Clarke Quay ]i Coco Carib. Singapore poate p`rea unora chiar foarte modern! El e de asemeneni o curiozitate geografic` ]i politic` [n acela]i timp. Aici telefoanele, chiar ]i cele publice func\ioneaz` toate, cele mai multe str`zi sunt at@t de curate c` te [ntrebi c@nd e str@ns gunoiul, po]ta opereaz` [n fiecare zi a anului [ntreg, nu se fumeaz` pe
79

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

strad`, nici vorb` de introdus chewing gum iar plimbarea pe strad` e sigur`, f`r` team`, chiar ]i noaptea. E uluitor cum aproape 90 % din popula\ie au case proprietate personal`. Curiozitatea politic` este durabilitatea ]i longevitatea. Primul ministru Lee Kuan Yew a condus din 1959 p@n` [n 1990, iar acum e senior ministru [n cabinet! Hotelul Raffles, de]i e l@ng` impun`torul Westin Plaza ]i Stanford, totu]i e unic prin splendorile oferite ]i prin g`zduirea unui impresionant num`r de ]efi de stat ]i celebrit`\i din lumea filmului ]i a politicii. Au trecut pe aici ]i figureaz` [n cartea de onoare: [mp`ratul Etiopiei Haile Salasie, primul ministru canadian Piere Trudeau, cel australian Malcom Fraser, cancelarul german Bruno Kreiski, pre]edintele Fran\ei Valery Giscard d’Esteing, premierul chinez Chou En-Lai, prin\ul cambodgian Norodom Sianouk, premierul indian Jawaharlal Nehru, Indira Gandhi pe c@nd nu era prim ministru. Au mai trecut pe aici regele Arabiei Saudite, Adlai Stevenson, consilierul preziden\ial american, Henry Ford II, lordul Louis Mountbatten, James Callahan, Harold Wilson, Antony Eden, arti]ti ca: Charlie Chaplin, Douglas Fairbanks, Jean Harlow, Grace Kelly, Tyrone Power, Elisabeth Taylor, Orson Wells, Richard Burton, Marlon Brando, Maurice Chevalier, Claudia Cardinale, Ingrid Bergman, Ava Gardner ]i Robert Kennedy care au dormit [n apartamentul 222, dar [n diferite ocazii. Una din surprizele pl`cute din Singapore a fost mica comunitate rom@neasc` alc`tuit` din tineri informaticieni, profesori, doctori, chiar un rom@n, Armando Popa(din mam` cilian` ]i tat` de la Ia]i) [n mijlocul c`rora te sim\i m@ndru c` mai g`se]ti a]a patrio\i departe de \ar`! E ]i meritul domnului consilier Marian State care a ]tiut s` ]i-i apropie, chiar s` instaureze un 1 Decembrie lunar! Micul, dar neasemuitul Singapore, e visul transformat [n realitate al fondatorului vizionar, Sir Thomas Stanford Raffles, c`ruia cet`\enii i-au p`strat [nc` cele dou` statui ca semn de ad@nc` recuno]tin\`! Ele sunt a]ezate [n locuri speciale, una [n fa\a Parlamentului, alta [n fa\a teatrului Victoria. De]i Raffles a stat numai 9 luni [n Singapore a reu]it s` stabileasc` principiile pentru dezvoltarea viitoare a ora]ului ca port liber ]i ca pia\` interna\ional` pentru Asia de sud-est. El a murit [n 1827, sultanul de Johore ced@nd atunci [ntreaga suveranitate britanicilor ]i astfel [ncepe al doilea secol considerat de aur. Erau leg`turi cu China pentru ceai ]i pietre pre\ioase, din Indonezia sosea abanos, camforul ]i filde]ul din Jawa, Borneo ]i Sumatra. Veneau cargouri cu piper, coriandru ]i textile de peste tot ]i erau re[nc`rcate [n vapoare care voiajau apoi c`tre Londra. Pentru 110 ani regulile
80

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

britanice au adus [nflorire ]i splendoare. S-a dezvoltat cultivarea arborelui de cauciuc, s-a creat gr`dina botanic`, timp [n care America abia [ncepea era de expansiune! {n 1942 for\ele japoneze au cucerit Singapore ]i o dat` cu sf@r]itul r`zboiului o nou` genera\ie de singaporezi au cerut independen\a. Pe 3 iunie 1959 Singapore a devenit autonom cu guvern propriu condus de un prim ministru, t@n`rul avocat cu studiile la Cambridge, Lee Kuan Yew. Din septembrie 1963 Singapore a fost parte a Federa\iei Malaieziene p@n` la 9 august 1965 c@nd a devenit independent. Acesta a fost Singa Pura 4(*, ora]ul leului Merlion sau insula ora] Singapore, supranumit ]i ora]ul gr`din`. Surprinz`tor c@t de multe lucruri la un loc ve\i descoperi [ntr-un ora] \ar` at@t de mic!

Malacca
Ajuns la Singapore nu trebuie s` scapi o vizit` [n Malaiezia fie c` folose]ti calea ferat`, bus-ul ori avionul. Malacca e un ora] plin de istorie fondat [n 1440 de prin\ul de Sumatra, Parameswara, care a fost exilat aici. Str@mtoarea e renumit` pentru comer\ul dintre chinezi, indieni, arabi ]i sud americani. Cade [n m@na portughezilor [n 1511, apoi a olandezilor [n 1641 pentru ca [n 1795 s` fie dat` imperiului britanic, apoi revine francezilor! Multe m@ini ]i-au dorit-o! E redat` [n 1818 olandezilor, dar mai t@rziu e schimbat` cu Bencoleen Sumatra. Din 1826 a fost condus` de Companiile britanice de Est din Calcutta [mpreun` cu Singapore ]i Penang. Abia dup` al II-lea r`zboi mondial []i proclam` independen\a la 20 februarie 1956. Ceea ce e spectaculos [n Malaiezia este c` [n multe regiuni, nu toate!, domnesc regi sau regine, \ara fiind condus` prin rota\ie de c`tre un rege ales din aceste regiuni. Malacca se afl` la 300 km de Singapore. Sunt legate printr-o 4(* {n sanscrit`, Singa Pura [nseamn` ora]ul leului.
81

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

autostrad` surprinz`tor de modern`, frumoas` ]i curat`, cu taxe la intrare. Aveam s` descop`r mai t@rziu c` \ara e plin` de autostr`zi cu plat`, bine [ntre\inute, curate ]i moderne. Majoritatea popula\iei de aici o constituie musulmanii, dar principalii ”beneficiari” sunt tot chinezii care de\in posturi importante [n domeniul comer\ului ]i finan\elor. Din Singapore se trece [n Malaiezia printr-un causeway, lung de 1km, cu bus-ul sau cu trenul. Te [nt@mpin` un frumos ora] Johore Bahru cu construc\ii [nalte ]i magazine frumoase cu supermarket-uri de un bun gust ]i o calitate deosebit`, cu pre\uri nu at@t de piperate ca [n Singapore. Toate sunt f`cute la aproape acela]i nivel cu Ora]ul insul` vecin, probabil ca s` nu ai impresia c` ai trecut [ntr-o alt` \ar` unde nivelul popula\iei e modest. Practic se simte la tot pasul c` malaiezianul e un tip ce nu vrea s`-]i dep`]easc` condi\ia. Dar, la fel ca ]i rom@nul, are un dar minunat: oric@t ar fi de s`rac ]tie mai bine ca nimeni altul s`-]i primeasc` oaspe\ii [n camera din ”fa\`” cu a]ternuturi noi ]i m@ncare aleas` pe care el n-o gust` tot timpul! E o caracteristic` pe care am descoperit-o pe tot parcursul vizitei [nt`rindu-mi impresia c` pe chinezii afla\i [n pozi\ii comerciale e bine s`-i \ii departe! Johore Bahru este un ora] [n toat` regula, civilizat, foarte [ntins, cu zg@rie nori ]i hoteluri deosebite, construit astfel [nc@t, odat` intrat [n Malaiezia s` nu sim\i brusc c` te afli departe de civiliza\ia Singaporelui ]i nu cumva s` crezi chiar c` acesta ar fi singur prin zon`! }i m@ndria malaiezienilor nu se opre]te aici – au [n capital`, Kuala Lumpur, cele mai [nalte construc\ii din lume!(turnurile Petronas – sediul companiei na\ionale de energie, petrol ]i gaz). |ara e frumoas` ]i bogat` [n petrol(mai ieftin aici de 3 ori! 1,28 Ringhet litrul de benzin`, 3,7 R = 1$ = 1,7 S$), gaze naturale, planta\ii [ntinse de palmieri ]i arbori de cauciuc cum nu am mai v`zut(uleiul lor se folose]te la ma]ini ]i [n industria cosmeticelor). Impresionante sunt [ntinderile de palmieri [nal\i ca brazii no]tri, de fapt tot timpul aveam senza\ia c` sunt pe l@ng` o p`dure de brazi falnici. Dep`]ind Johore Bahru care avea s` fie \int` la [ntoarcere, mergem spre Melaca – a]a pronun\` locuitorii – pe o autostrad`, ce-i drept cu taxe, aproape perfect`! O or` de mers, dar dup` 3 arat` la fel, m` uime]te, ba mai mult mi se pare mai bun` dec@t cele din Singapore! Pe lateral` spa\iile verzi sunt tunse regulat ]i nu oricum, cu coase mecanice, iar pe timpul zilei motocicli]ti drumari cur`\` tot timpul autostrada de resturi aruncate de tipi certa\i cu civiliza\ia. De]i apa din Singapore
82

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

vine de aici, trebuie s` ai curaj s` o [ncerci! Se bea ap` plat` sau mineral`. R`m@n la p`rerea c` drumurile sunt impecabile ]i spun asta dat fiind sumedenia de noduri dinspre Malacca cu autostr`zi la fel de bune. Impresia de [nceput e bun`. La Malacca istoria [ncepe pentru Malaiezia! Mi se pare normal dat fiind importan\a strategic` a str@mtorii. Ce nu am realizat e cum de a r`mas [n urm`! E adev`rat c` istoria [ncepe de aici ]i se simte la tot pasul, ora]ul e [nc` vechi ]i p`streaz` urmele trecutului. Un muzeu [n centru p`streaz` urmele trecerii olandezilor prin prezen\a unei mori specifice, iar muzeul maritim are la loc de cinste o corabie portughez` construit` dup` modelul ”Flor De La Mar”, prima care a atins coasta, toate ilustr@nd trecerea de la un imperiu la altul. Muzeul de istorie din centru se m@ndre]te cu at@t c@t a mai r`mas de pe urma cuceririlor succesive, adic` tablouri ce descriu principalele lupte cu du]manii, ]i nu au fost pu\ine, dat fiind num`rul picturilor. Dup` felul cum ar`tau tablourile mai c` nu-\i venea s` crezi [n autenticitatea lor, erau ori prea bine reconstituite, ori prea noi ca s` fie adev`rate. Ca s` le fi luat prea ilu]trii cuceritori ar p`rea c` ]tiau prea pu\in despre arta picturii mai ales c` veneau din \ara lui Brueghel ]i Rembrandt. Cred totu]i c` sentimentul na\ional e mai puternic a]a c` tablourile erau zestrea lor cea mai de pre\, doar realizarea era modest`. Existau [ns`! L@ng` muzeu se afl` biserica catolic` Christ Church din 1753. De]i musulmanii sunt majoritari aveam s` vedem pe tot parcursul vizitei multe biserici catolice ceea ce eviden\ieaz` succesul cuceririi. Sus, pe deal, se afl` ceea ce a mai r`mas dintr-un fort ]i o biseric`, mai mult ruine. Singur` [n picioare st` doar statuia Sf@ntului Francis Xavier, semn c` a trecut ]i pe aici. Printre relicve, ”Cheng Hoon temple”, cel mai vechi templu chinezesc – din 1646. Centrul comercial se afl` [ntr-un frumos parc cu f@nt@ni. Magazinul e [ntins pe 3 etaje, e curat, cu m`rfuri din abunden\` dar pre\uri destul de mari pentru popula\ie. Dup` ce am terminat cu obiectivele din centrul vechi ]i am vizitat ora]ul care nu e prea mare [n compara\ie cu Johore Bahru, seara t@rziu am poposit la o tavern` unde am servit masa dup` modelul malaiezian, bun`, gustoas`! Cum se serveau numai sucuri am reu]it o zi f`r` alcool! Apoi odihna binemeritat` [ntr-un sat aproape de Malacca [ntr-o locuin\` tipic malaiezian` de genul lacustrei lui Bacovia, sus\inut` cu piloni ]i din sc@ndur` u]oar` astfel c` [n momentul mersului se leg`na sub ap`sarea t`lpii! C@nd mergi, totul se mi]c` [n cas`. {nainte de culcare se aprinde un fir sub form` de spiral` care produce un fum toat` noaptea de \ine departe \@n\arii ]i orice fel de insecte ale nop\ii. Diminea\a, mas` vegetal` [n stil malaiezian. Impresia general`
83

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

- bun`. Ospitalitatea des`v@r]it`. Malaiezienii, suflet cald, te primesc la fel ca ]i rom@nii, oferindu-\i camera pricipal`, sufrageria! Mul\umim Malacca! {ntoarcerea la Johore mi-a [nt`rit imaginea unei \`ri frumoase, deosebite, cu un alt fel de oameni, dar ce e trist e c` peste tot chinezii ar`tau st`p@ni, cu un tonus bun, de afaceri]ti, c`rora le merge bine ]i pe care-i [nt@lne]ti la tot pasul [n posturi bine remunerate. Muncile grele erau ocupate de malaiezieni, popula\ie majoritar`! Oricum, o \ar` [n plus vizitat` [nseamn` o experien\` nou` c@]tigat`!

Sri Lanka
De fapt, mai [nt@i a fost Singapore prin Sri Lanka care s-a n`scut [n loc de concediu [n \ar`! }i dac` ar fi fost altfel, Singapore era un vis mai vechi care acum a devenit realitate. Cum bugetari suntem, am ales cea mai ieftin` curs` ]i nu cel mai scurt drum, dat fiind ”pl`cerea” mea de a c`l`tori cu avionul! }i cum sezonul [n Sri Lanka trecuse(era [n mai) ]i cum atragerea clien\ilor se face aici prin orice mijloace(pentru o lun`, [n extra sezon, biletele cost` p@n` la jum`tate plus cazare gratis la hotel de 4 stele [n Colombo), am ales ruta New Delhi - Colombo (o zi escal`) – Singapore, ambele aproximativ 2400 km, adic` 4 ore de zbor fiecare, ceea ce-mi ]i doream. Dup` un zbor cu multe turbulen\e care-mi produceau un inconfort mai pu\in pl`cut am ajuns [n zona Katunayke ]i am descins pe micul dar cochetul aeroport Bandaranayke. Sri Lanka e altceva dec@t India! {n primul r@nd clima este mai bun` de]i e umezeal` mult`. Dar ce e mai important e c` \ara este mult mai deschis` c`tre comer\ ]i turism. V`zut` de sus insula e [mp@nzit` de plaje ]i hoteluri. Din punct de vedere politic \ara e \inut` pe loc de tamili(tigrii ro]ii) care de 20 de ani o poart` [ntr-un r`zboi continuu, cu bombe ]i atentate la tot pasul. {n Colombo de pild` lucreaz` un grup de rom@ni de la un trust de construc\ii pentru a reface corpul din mijloc al b`ncii centrale grav avariat [n urma unui atentat cu bombe. |ara e militarizat`, cu
84

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

multe zone interzise publicului ]i nu prea ai voie s` iei imagini. Portughezii sunt cei care ating coastele Ceylonului la [nceputul secolului XVI, a]ez@ndu-se pe coasta de vest ]i, bine[n\eles [ncep convertirea locuitorilor la cre]tinism. O sut` de ani mai t@rziu ei sunt [nlocui\i de olandezi care ocup` marea parte a coastei. Numai regatul Kandy aflat [n centrul \`rii r`m@ne independent. Interesanta istorie a Regatului e descris` [n cartea ”Indiei” publicat` la Cairo [n 2004. Am descins la hotel Blue Ocean, [n apropiere de Colombo, la \`rmul m`rii, [n sta\iunea Negombo, cu plaj`, piscin` ]i mas` [n sistem suedez. A fost pentru prima dat` dup` un an plecat din \ar` c@nd am v`zut [n farfurie parizer cu gust bun ca de Angst! Confort deosebit, ambian\` tipic` unei sta\iuni la mare care ]tie s` se respecte. Personalul este primitor, amabil, dr`gu\ mai ales cu albii pentru care au o deosebit` stim`. Am vizitat apoi centrul comercial al ora]ului care se [ntinde pe trei str`zi principale paralele, gemenii – cei trei zg@rie nori ce ad`postesc firme, pia\a, magazine, anticariate cu pre\uri destul de mari(vederi nu [n starea cea mai bun` dar vechi, monezi, obiecte antice). Surprinz`tor, argintul, pietrele ]i diamantele sunt scumpe! [n compara\ie cu India. Dar spuneau c` ar fi aduse din Africa de Sud. Magazinele sunt moderne ]i, ciudat, pentru cine vine din India, au supermarket-uri ca [n Europa, dar ]i pre\uri pe m`sur`(1$ = 70 Rupii SL). G`se]ti tot ce-\i dore]ti dar v@ndute la suta de grame. A]a aveam s` vedem ]i la Singapore ]i Malacca cu mici diferen\e, semn c` civiliza\ia se pl`te]te! La Singapore era cel mai scump, [mi aduc aminte ]i acum de v@nzarea cartofilor(5 buc`\i la 1,35 S$(dolari singaporezi), p@inea 1,6 S$, berea 6-8 S$, tutunul foarte scump, carnea de asemeni, iar fructele peste 15 S$ kg de licii, un fruct asemeni c`p]unei, dar cu s@mbure). {n apropierea unui lac am vizitat un templu budist pe ap` [nconjurat de multe statui reprezent@ndu-l pe Budha [n diverse pozi\ii de rug`ciune. {n fa\` era o plac` cu urma mesianic`, problema era [ns` cui apar\ine? Lui Isus, Budha sau lui Mahomed?, fiecare religie atribuindu-]i paternitatea. Al`turi un templu impun`tor, tot budist, [n curtea c`ruia se afla un elefant gigantic cu col\i din filde] de peste 1 m fiecare. Ceea ce e de remarcat e faptul c` toate templele de aici p`streaz` [n interior la loc de cinste un fel de tezaur cu lucruri deosebite din aur ]i argint, b`tute cu pietre. }i binen\eles nelipsitele statui cu Budha, imense de data asta, cu scene tradi\ionale. Aici am urm`rit un ritual budist, la sf`r]it fiind cadorisi\i cu un fel de br`\ar` din fire de bumbac albe ]i ro]ii care se leag` la m@na dreapt`. }i ne-a purtat
85

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

noroc! La 4 diminea\a plecam spre aeroport. Zona din apropiere e liber` dar trecerea se face anevoios din cauza militarilor care trebuie s`-]i fac` datoria cercet@nd fiecare ma]in` cu detectoare speciale [mpotriva bombelor. Mult trafic aici, semn c` se munce]te mult dar probabil ]i retribu\ia este pe m`sur`, spre deosebire de alte p`r\i. Aeroportul Bandaranayke e mic, modest, cu pu\ine avioane ]i acestea mai vechi, dar din seria Airbus 320, 340. Interiorul aeroportului este curat ]i are multe Duty Free mult mai atractive dec@t la New Delhi ori Bombay. Multe dintre ele au aparatur` electronic` ]i casnic` de utilitate imediat` dar cu pre\uri pe m`sur`. Singurele ieftine, b`uturile ]i \ig`rile! }i acesta e un semn c` pe aici sunt mul\i … vegetarieni! Peste ani, la Cairo, impresionam prin cuno]tin\ele despre vechiul regat Kandy din insula \ar` aflat` la marginea de sud a continentului asiatic chiar pe excelen\a sa ambasadorul Sri Lanka la Cairo. Aceasta a fost mica aventur` [n Asia de sud est de dou` s`pt`m@ni ]i jum`tate! O c`l`torie plin` de mister ]i autentic.

Misterioasa India
Spre deosebire de alte civiliza\ii vechi, India ofer` ]i azi la tot pasul temple ]i tradi\ii r`mase [nc` vii ]i p`strate astfel [nc@t nic`ieri [n lume nu vezi desf`]ur@ndu-se aievea, chiar ]i azi, acelea]i ritualuri de 6000 de ani! Din timpuri imemoriale o anume religiozitate [n`scut` a format o component` inseparabil` a psihicului indian, ambian\a de ritual fiind [ntruchipat` de esen\a unei r`d`cini ad@nci a divinit`\ii indiene [nflorite pe fondul unui mozaic cultural hindu, sikhs, musulman, jain, parsi ori cre]tin. Conform crea\iei mitologice hindu, zeii ]i demonii s-au luptat [ntr-o mare b`t`lie pentru o cup` con\in@nd nectarul nemuririi. Vishnu a prins-o [n m@ini dar
86

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

[n timpul luptei patru pic`turi au c`zut pe p`m@nt [n dreptul ora]elor: Allahabad, Haridwar, Nasik ]i Ujjain. Lupta a durat 12 zile ]i zeii au triumfat ]i au [nghi\it nectarul nemuririi, scena fiind ilustrat` [n mitologia hindu. Allahabad se afl` la confluen\a a dou` r@uri Gange ]i Yamuna. Dat fiind povestea de mai sus, se spune c` a face baie aici o dat` [n via\` e ceva sf@nt ]i pios. O dat` la 12 ani milioane de hindu vin aici pentru o baie sf@nt`. Spre deosebire de legend` ]apte dintre ora]ele din India sunt considerate sfinte: Varanasi, Haridwar, Ayodhya, Mathura, Dwarka, Kauchipuram ]i Ujjain. Ele sunt considerate tirthas – forturi care ajut` pelerinii s` traverseze lumea pentru o divin` vindecare. Dar, de asemenea sunt ]i locuri unde pelerinii []i doresc s` moar`. Varanasi ]i Haridwar sunt locuri importante pe fluviul vie\ii, Gangele. Alte ora]e, locuri de na]tere ale zeilor, constituie adev`ra\i pa]i [n tradi\ia ]i mo]tenirea mitic`: Badrinath, Puri, Rameswaram ]i Dwarka sunt considerate tradi\ionalele col\uri ale mamei India(nord, est, sud ]i vest) ]i numai c@\iva dintre pelerini ajung s` le viziteze pe toate [ntr-o via\`. Rama s-a n`scut la Ayodhya, Krishna [n Mathura. Dar [n afar` de acestea mai sunt o mul\ime de centre de pelerinaj r`sp@ndite pe tot cuprinsul Indiei. Unele dintre ele sunt [n regiunile [nalte ale Himalaiei, aproape de celestele [nceputuri ale existen\ei: Gongotri – situat la 3200 m altitudine, e considerat hindu. El se afl` – spune legenda – [n locul unde Ganga a cobor@t prima dat` pe p`m@nt iar Pandavas din Mahabharata a venit aici pentru a executa marea ”Deva Yajna”; Yamonotri se afl` la locul de unde izvor`]te Yamuna, la 6315 m altitudine, atrac\ia constituind-o templul dedicat zei\ei Yamuna iar Badrinath este la 3133 m. Legenda spune c` atunci c@nd Ganga a fost rugat s` coboare pe p`m@nt pentru a alina suferin\ele oamenilor, pam@ntul nu a putut suporta for\a sa, astfel c` a fost desp`r\it [n 12 canale sfinte, unul dintre ele fiind r@ul Alaknanda, unde marele Vishnu a hot`r@t s`-]i [nal\e un s`la]. Sunt temple aici care dateaz` din vremea Vedelor: Kedarnath la 3581m, una din cele 12 ”Jyotirlinguas” ale lui Shiva. Aici – spune Mahabharata – fratele mai mare al lui Pandavas, Yudhishthir, a plecat c`tre Rai, iar Pandavas a \inut severe peniten\e [n urma crimelor s`v@r]ite; Varanasi, unul din cele 7 ora]e sacre hindu, a dominat via\a indienilor de cinci milenii, fiind considerat ultimul pelerinaj: aici se petrec via\a, moartea ]i re[ncarnarea; Ayodhya, situat pe malul drept al Gangelui e ora] ul lui Rama, cea de-a 7-a re[ncarnare a lui Vishnu. Este ]i el unul din cele 7 ora]e sacre cu 35 de temple dedicate lui Vishnu. {n legende e descris asemeni unui ora] construit de zei ca un paradis; Chitrakoot e celebrat [n balade ]i povestiri ca ”deal
87

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

al multor frumuse\i”. Se crede c` ar fi fost locul de exil al lui Rama ]i Sita timp de 14 ani; Haridwar e cunoscut [n mitologie drept Kapilsthan. Aici se \in festivalurile Kumbh Mela la 12 ani ]i Ardh Mela la 6 ani; Rishikesh e cel mai renumit centru religios cu o mul\ime de ashramuri ]i centre de yoga pentru [nv`\area medita\iei ]i a s`n`t`\ii psihice; Allahabad numit ]i Payag, cunoscut din mitologie ca ”cel de-al treilea Raj”, sau regele centrelor de pelerinaj, binecuv@ntat de Brahma, creatorul Trinit`\ii hindu, care a executat ”Prakrista Yagma” se afl` la confluen\a celor trei r@uri sacre: Gange, Yamuna ]i misticul Saraswati. Prezentul ora] a fost fondat de Akbar [n 1575. Pe l@ng` cele dou` festivaluri \inute la 6 ]i 12 ani se mai \ine ]i unul anual Magh Mela. Morm@ntul lui Shaikh Salim Chisti de la Fatehpur Sikri – e alt loc unde vin s` se roage femeile ce nu pot avea copii. Mathura ]i Vrindavan sunt ]i ele locuri sfinte unde s-a n`scut ]i a copil`rit Krishna. Legenda spune c` el a venit [n sprijinul popula\iei [mpotriva ploilor ]i tr`znetelor zeului Indra. Acestea sunt numai o parte din ora]ele ]i centrele de pelerinaj, cele mai importante, dar India ofer` la tot pasul temple ]i monumente [nc`rcate de istorie ]i [nv`luite [n legende. Este partea care atrage cel mai mult pe vestici. Varanasi este ora]ul lui Shiva de pe malul Gangelui sf@nt, unul dintre cele mai sfinte locuri din India. Pelerinii hindu vin aici s` se [mb`ieze pentru a-]i sp`la toate p`catele printr-un anume ritual. De asemeni e locul special pentru a muri, pentru a rena]te ]i a c`p`ta un rapid pa]aport c`tre rai. E un ora] magic unde cele mai intime ritualuri ale vie\ii ]i mor\ii sunt f`cute [n public [n faimoasele Ghaturi (trepte ce conduc [n jos c`tre r@u). E aceptat` practicarea oric`rei religii vechi tradi\ionale, toate captiv@nd vizitatorii. {n trecut era cunoscut ca Benares sau Kashi, revenindu-se la numele de Varanasi [n 1956, numele [nsemn@nd ora]ul dintre cele dou` r@uri Varuna ]i Asi. A fost centru de studii al civiliza\iilor timp de peste 2000 de ani. Se pretinde a fi unul din cele mai vechi a]ez`ri din lume. Mark Twain spune c` ”Benares e mai vechi dec@t istoria, mai vechi dec@t tradi\iile, chiar mai vechi dec@t legendele, ]i pare a fi de dou` ori mai vechi dec@t toate dintre ele puse laolalt`”. Ora]ul pare a avea un puls vechi dar pu\ine cl`diri au peste c@teva sute de ani vechime ”mul\umit`” invadatorilor musulmani c@t ]i tendin\elor distructive ale lui Aurangzeb. Numeroase ghaturi, multe temple ]i splendide r`s`rituri ]i apusuri atrag turi]ti ]i pelerini din toat` lumea. Varanasi e un ora] complet diferit de celelalte ale Indiei. Nic`ieri [n lume nu [nt@lne]ti at@ta lini]te, frumuse\e ]i [ntinerire. Soarele
88

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

apare la orizont ca o minge de aur, ro]ie ca focul. De-a lungul fluviului se [ntind templele, altarele, ashramurile(un fel de schituri), pavilioane ]i ghaturi, locuri libere pentru baie, iar c@nd soarele r`sare atmosfera se schimb`, tineri ]i b`tr@ni, femei ]i copii pot fi v`zu\i medit@nd sau practic@nd exerci\ii yoga pentru controlul respira\iei. Undeva [n spate se aud c@ntece religioase interpretate de credincio]i. Cea mai frumoas` imagine e [ns` din barc`, merg@nd pe firul apei. Nu se ]tie c@nd a fost construit primul ghat ]i de c`tre cine, dar mare parte din ele au fost ridicate [n secolul al XVIII-lea de Marathas ]i de localnici. Toate cele 52 de ghaturi se [ntind pe o lungime de 4 km ]i fac parte din via\a oamenilor din Varanasi. Via\a de zi cu zi [ncepe cu o scufundare [n Gange diminea\a ]i se sf@r]e]te cu o plimbare pe ghat seara. Fiind sacru, indienii cred c` o scufundare [n Gange e suficient` s`-i spele de toate p`catele. Tot aici pot fi v`zu\i oameni practic@nd ”achamau” – prin care se ofer` ap` din Gange str`mo]ilor. {n contrast cu toate acestea, exact pe malul r@ului, dar pu\in mai departe se pot vedea ridic@ndu-se la cer fumuri din rugurile mor\ii. Ei [ntr-adev`r cred c` ora]ul ar fi fost re]edin\a lui Shiva – Distrug`torul, unul din trinitatea hindu, cele 3 superputeri ce controleaz` [ntregul ciclu al Crea\iei, ceilal\i doi fiind Brahma – Creatorul ]i Vishnu – P`str`torul. Iat` de ce scenariul acestui ora] con\ine cele dou` extreme, via\a ]i moartea. F`r` [ndoial`, cu trecerea timpului, ora] ul a devenit locul de izb`vire pentru pelerini. A]a cum pe bun` dreptate [l descria Mark Twain e un ora] mai vechi dec@t istoria, mai vechi dec@t tradi\iile ]i mult mai vechi dec@t legendele. Legendele [ncep c@nd… …]apte sfin\i hindu au mers c`ut@nd [n zadar locul izb`virii. Obosi\i ]i extenua\i, s-au rugat lui Vishnu, care, prin sunete misterioase mixate cu lumini uluitoare le-a ar`tat locul, ce nu a fost altul dec@t Koshi(ora]ul luminii), ieri Banaras, azi Varanasi, ]i, cur@nd, locul a devenit re]edin\a zeilor ]i zei\elor. Apoi orice semnificativ s-a [nt@mplat aici. Zei\a Durga l-a b`tut pe demonul Mahishi; Rama, Sita ]i Lakshman din Ramayana au venit aici, Pandavas din Mahabharata a vizitat ora]ul… {n scurt timp tot ceea ce era [n leg`tur` cu cultura ]i [nv`\`tura hindu s-a conectat cu [ntreaga lume. {n timp ce Babilonul se [ntrecea cu Ninive ]i [nainte ca Roma ]i Grecia s` fie cunoscute, Banares deja era m`re\. Pe l@ng` toate aceste legende, scrierile hindu au punctat de asemeni existen\a lui Kashi – ora] ul luminii(moksha) ca pe un ora] dezvoltat cu 3000 de ani [n urm`. Se presupune
89

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

c` numele vine de la cel de-al ]aptelea rege al dinastiei Man, Kastaya. Puranas, scrierile sacre despre mitologia hindu se refer` de asemeni la Varanasi ca fiind situat [ntre cele dou` fluvii Varuna ]i Asi. Dar Varanasi a fost cunoscut mai mult prin numele s`u mogul, Banaras. Deasupra miturilor ]i legendelor, eviden\ele arheologice au pus [n eviden\` prin excava\iile de la Rajghat c` el dateaz` din secolul VIII ]i VII [.e.n. Ora]ul a fost capital` a imperiului dinastiei Maurya ]i Gupta. Literatura budist` [l men\ioneaz` constant prin b`t`liile dintre Kosalas ]i Mallas [n c@]tigarea controlului statului. Imperiul Koshi a r`mas sub conduc`torii hindu p@n` c`tre sf@r]itul secolului XII. Bog`\ia ora]ului ]i importan\a sa religioas` fac ca [nainte de secolul XIII ora]ul s` treac` [n m@inile regilor Pathan, urma\i de conduc`torii moguli. Cele mai multe temple sunt construite [n timpul lui Akbar. Raja Man Singh din Amber construie]te templul Adi Vishweshwar. Alt templu Vishweshwar a fost construit de Raja Todarmal, unul dintre cei mai de seam` curteni ai lui Akbar, la sugestia renumitului scriitor Narayan Bhatt din Banaras. Autorul scrierilor epice hindu, poetul ]i scriitorul Goswami Tulsidas (1532-1623) a tr`it ]i murit aici. Sub Jehangir(1605-1627), fiul ]i succesorul lui Akbar, [nfloresc aici textilele ]i handicrafturile. Prin\ul Dara Shikoh, fiul lui Shah Jahan, vine la fel ca ]i bunicul s`u Akbar la Banaras s` studieze sanscrita, traduc@nd Upani]adele [n persan` sub titlul ”Sirr-i-Akbar”. Apoi ele au fost traduse [n arab`, turc` ]i alte limbi europene constituind baza studiului filozofiei ]i culturii indiene. Dara Shikoh e asasinat aici de fratele s`u Aurangzeb care demoleaz` multe temple ridic@nd peste ele moschei. Chiar ]i vechiul templu al lui Shiva Vishwanath ]i Beni Madhav au fost [nlocuite cu moschei. Dar, [mpotriva acestor fapte, [nvigorat de apele Gangelui, Varanasi a refuzat s` moar`! Ghats - constituie principala atrac\ie, multe din ele folosite pentru b`i dar sunt ]i altele numite ”arz`toare” unde se incinereaz` corpurile. Aici vin pelerinii pentru a executa puja c@nd soarele r`sare. Sunt peste 100 de ghat-uri, dar Dasaswamedh e cel mai convenabil punct de plecare. Se poate merge de la un ghat la altul cu barca, pentru c` apa e mic`, chiar se poate trece de la unul la altul. Aici e locul nu numai pentru ritualuri, ci ]i pentru baie [n r@ul sf@nt, b`ut ap`, sp`lat, ras, [not, practicat yoga, binecuv@tare, cump`rare de paan, v@nz`ri de flori, masaje, cricket ]i pentru a dob@ndi o karma bun` prin oferirea de bani cer]etorilor. Sunt 5 ghat-uri principale: Asi, Dasaswamedh, Adi Keshava, Panchganga, Manikarnika. Pe Asi pelerinii au ritualul Panchatirh Yatra. Unele ghat-uri sunt jaine(Bachraj), altele sunt particulare ca acela foarte frumos al maharajahului din Varanasi(Shivala) ori ale
90

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

altor conduc`tori prin\i, Dandi apar\ine asce\ilor cunoscu\i ca Dandi Panths, cel mai popular e Hanuman, [n timp ce Harishchandra e al doilea ca m`rime dintre cele folosite la incinerare, dar unul din cele mai vechi. Numele lor sunt interesante: Mansarowar construit de Man Singh din Amber e numit a]a dup` numele lacului tibetan de la piciorul muntelui Kailash, casa himalaian` a lui Shiva. Someswar vine de la zeul lunii, Munshi, ]i este foarte pitoresc, [n timp ce Ahalya Bai’s vine de la numele conduc`torului Marathas din Indore; Dasaswameth indic` faptul c` Brahma a sacrificat(medh) 10(das) cai(aswa) aici. Este unul din cele mai importante ]i [n acela]i timp centrale dintre ghat-uri. De notat statuile ]i moa]tele(racla) lui Sitala, zei\a variolei. Mir Ghat se leag` de templul nepalez care are sculpturi erotice. Manikarnika e unul din cele mai vechi ]i sacre din Varanasi, fiind principalul crematoriu, unul din cele mai frumoase, de influen\` hindu. {n leg`tur` cu el exist` un mit ata]at: se crede c` Shiva, dup` moartea consoartei sale Sati(Parvati [n alt` re[ncarnare), i-a c`rat corpul pe umeri din loc [n loc. C@nd a trecut prin Banaras, cercelul lui Sati a c`zut jos. Brahmanii au g`sit ”Mani-Karnika” - pre\ioasa piatr` din cercel dar nu au mai returnat-o lui Shiva. C@nd acesta a aflat i-a blestemat s` fie ”Chandals” – o comunitate social` ostracizat`. Totu]i brahmanii s-au rugat pentru clemen\` ]i atunci lui Shiva i-a fost mil` de ei ]i a construit templul. Mai mult, se crede c` incinerarea aici asigur` un loc sigur [n rai. Ritualul inciner`rii const` din bandajarea corpurilor [n p@nz`, apoi ele sunt purtate la vedere pe chandal (targ` din bambus) ]i sunt c`rate p@n` la r@ul sf@nt Gange pentru o ultim` oprire unde mortului i se d` ap` sf@nt` [nainte de incinerare. Se pot vedea fl`c`ri ale lemnelor de incinerat dup` a c`ror [n`l\ime se poate calcula pre\ul inciner`rii dar ]i al importan\ei persoanei! Nu sunt permise pozele ]i filmarea. La Charandpaduka, unde e imprimat` urma piciorului l`sat` de Vishnu, sunt incinerate numai VIP-urile. Sunt de asemeni ghat-uri dedicate lui Ganesh. Ghat-ul Dattatreya poart` urma piciorului unui sf@nt brahman numit Scindia. A fost construit [n 1830 dar a c`zut [n r@u. Gai ghat are figura unei vaci din piatr`, [n timp ce la Trilachan e o ap` special`, sf@nt`. {ntr-adev`r Varanasi e ora]ul templelor. Ele se [nal\` deasupra locurilor vechi ]i sunt aproape 2000!, multe din ele av@nd propria frumuse\e, fiind [nconjurate de mituri ale originii. Credincio]ii cred [n partea sacr` a fiec`ruia dintre ele. }i, odat` merg@nd pe str`zile ]i locurile din Banaras, construc\iile [\i amintesc c` el a fost ora]ul lui Shiva. Cel mai renumit templu e cel al lui Vishwanath, dedicat lui Shiva. Originalul
91

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

se pare c` a fost construit [n 1490 ]i ]i-a schimbat locul de mai multe ori. Prezentul templu are [n`l\imea de 15,5m ]i a fost construit [n 1777 de Maharani Ahilya Bai Holkar din Indore. Din punct de vedere arhitectonic [mbin` stilul hindu cu cel islamic. {n interior e p`strat` Shivalinga(phallus-emblema lui Shiva [n yoni, organul sexual feminin, reprezent@nd principiul ”procrea\iei”). Cultul Shiva-Linga se practic` de 5 ori pe zi de diminea\a p@n` seara t@rziu. Cel mai elaborat cult e Ratri Shringar c@nd Shiva-Linga e [mb`iat` [n 20 litrii de lapte donat de Nattukottai Chatran, un religios credincios din Tamil Nadu. Intrarea [n templu se face din partea st@ng` a marelui ”Peepal”, un copac aflat [ntr-un spa\iu deschis, unde e situat` ”Buna {n\elepciune” sau pavilionul ”Gyan Vapi”, construit [n 1828 de Rani Baiza Bai din Gwalior. Principala atrac\ie o reprezint` v@rful templului aurit de Maharaja Ranjit Singh din Panjab [n anul 1839 cu aproape 820 kg de aur. De aici ]i denumirea de ”Templul de Aur”. Faima lui Gyan Vapi e dat` de presupunerea c` ar fi fost construit special de Shiva [nsu]i pentru a putea p`stra [n lini]te linga lui [n ap`. Legenda [ncepe… … de mult, pe c@nd nu era ap` pe p`m@nt, Shiva a v`zut c` ”linga” lui a explodat luminos [n evocarea argumentului dintre Vishnu ]i Brahma ]i s-a speriat. {n efortul de a o lini]ti i-a dat un ghiont cu tridentul ]i din aceasta a ap`rut primul izvor de ap` pe p`m@nt. Astfel, apa acestui izvor se presupune a fi forma lichid` a [n\elepciunii. Se spune c` oricine soarbe aceast` ap` simte c` linga lui prinde o for\` teribil`. Cu astfel de mituri ata]ate nu surprinde pe nimeni c` mul\i turi]ti fac prima vizit` aici! Se mai crede [nc` [n puterea apei sacre pentru c` [n fiecare zi vin mii de pelerini. De aceea azi ea e bine p`zit` cu un gard. Pu\in mai [ncolo se afl` moscheea lui Aurangzeb, denumit` ]i Gyan Vapi, construit` [n 1585 pe ruinele templului Vishwanath. Nic`ieri [n lume nu pot fi v`zute la un loc dou` tipuri de structuri religioase diferite ca aici. Adi Vishweshwar ]i Kashi Kedara sunt temple unde se crede c` Shiva, [n timp ce se [ndep`rta de Brahma, a ap`sat p`m@ntul ]i a ap`rut o linga ce a eliberat tot ce depindea de el. Shivalinga e acum [nchis` [ntr-o camer` special` din pivni\a templului. Noul templu Vishwanath pl`nuit de Pandit Malavija ]i construit cu ajutorul familiei de industria]i jaini Birla s-a dorit a fi o revigorare a hinduismului f`r` caste ]i prejudec`\i. Spre deosebire de celelalte temple din Varanasi aici e permis` intrarea
92

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

tuturor, indiferent de cast` ]i religie, dar aten\ie la \inut` ]i, nu oricum, descul\! Barath Mata – templu dedicat ”mamei India” are harta Indiei desenat` [n marmur` ]i imagini ale zeilor ]i zei\elor. A fost deschis de Mahatma Gandhi. Golden Temple(Vishwanath) e cel mai sacru din Varanasi ]i e dedicat lui Shiva ca zeu al Universului. Prezentul templu a fost construit [n 1776 de Ahalya Bai din Indore, iar cele 820 de kg de aur ce platineaz` turnurile – ceea ce-i d` ]i numele – au fost furnizate de Maharaja Ranjit Singh din Lahore acum 50 de ani(1946!). Numai hindu]ii au permisiunea de a intra. E compus dintr-o succesiune de temple dedicate lui Shiva, at@tea c@te au mai r`mas [n urma distrugerii musulmane ]i a lui Aurangzeb. Durga Temple e cunoscut ca templul Maimu\`, din cauza num`rului mare de maimu\e care se joac` pe v@rful lui. Durga e o ”teribil`” form` a consoartei lui Shiva, Parvati. E permis` intrarea numai a celor hindu. Universitatea Banaras – fondat` [n 1917 de marele na\ionalist Pandit Malavija ca centru indian de educa\ie [n art`, muzic`, cultur`, filozofie ]i cercetare [n sanscrit` este cea mai mare de tip hindu ]i a fost mult` vreme centru de studii. Are o fin` colec\ie de picturi miniaturale, sculpturi din perioada secolelor I – V ]i vechi fotografii [nf`\i]@nd Varanasi. Templu Ma Anapurna este [nchinat zei\ei hranei ]i se spune c` nimeni nu poate muri [n Kashi de dorin\a m@nc`rii. Alte temple: Sankata Devi, Shitala Devi, Lalita Devi, Kashi Devi, Ma Durga, templul soarelui ]i templul nepalez construit [n 1841 de regele Nepalului Surendra Veervikaram Shah cu materiale aduse din Nepal. Sarnath, aflat l@ng` Varanasi, este centrul spiritual al budismului. Una din calit`\ile lui Varanasi este deschiderea sa. Aici a sosit Gautama Budha dup` ce a atins ”iluminarea”. Tot aici ]i-a [nt@lnit [n 532 [.e.n. fo]tii prieteni [ntr-un parc unde le-a \inut prima predic`, explic@ndu-le ”cele 4 adev`ruri nobile” ]i ”cele 8 c`i nobile”. De atunci Sarnath a devenit principalul centru budist. {n secolul III [.e.n. [mp`ratul Ashoka l-a vizitat dup` ce s-a convertit la budism. Dup` faimosul r`zboi [mpotriva lui Kalinga, Ashoka se schimb` ]i devine un devotat budist, religie pe care o [mpr`]tie [n toat` India ]i chiar peste hotarele ei prin trimiterea de misionari. {n`l\` roci cu edicte, construie]te dou` temple stupa: Dharma Chakra ]i Dhamajajika. Tot la Sarnath s-a g`sit ]i faimosul st@lp Ashoka cu imaginea celor 4 lei ce au devenit emblema Indiei ]i se afl` azi [n muzeul de aici. {n 1931 s-a construit aici un templu foarte mare dedicat lui Budha de c`tre societatea Maha
93

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Bodhi pe ruinele unei m`n`stiri, cunoscut sub numele de Mulagandhakuti Vihara. Templul are o imagine mare a lui Budha iar [ntr-o cutie p`streaz` relicvele sacre ale marelui propov`duitor g`site la Taxila. {n afar` de asta pere\ii con\in imagini cu na]terea lui, visul mamei sale cu imaginea copilului Budha [n forma unui elefant alb precum ]i alte evenimente din via\a ]i moartea sa. Toate acestea au fost pictate de renumitul artist japonez Kosetusu Noru [n 1935. {mprejmuit de dealuri din trei p`r\i, Rishikesh e un loc lini]tit pentru studiu, medita\ie, yoga ]i cercetare a hinduismului. Aici Gangele e mult mai curat ]i sunt multe ashramuri unde vin pelerini ]i asce\i. {n unul din ele a locuit ]i Mircea Eliade [n 1923, ultima parte din romanul Maytrei con\ine chiar o descriere a ashramului din Rishikesh. {n anii ’60 Beatles au venit aici cu gurul lor Maharishi Mahesh Yogi. Situat [n Punjab, Amritsar a fost fondat [n 1577 de cel de-al 4-lea guru sikh, Ram Das. Amritsar este centrul religiei sikh dar ]i capitala Punjab-ului. Numele [nseamn` piscina nectarului, referindu-se la locul unde e construit Templul de Aur, aflat [n ora]ul vechi. {nconjurat de ap` templul ofer` o imagine greu de uitat. Altfel Amritsar e un ora] la fel de indian ca celelalte, Templul de Aur fiind un loc excep\ional de frumos ]i lini]tit. Locul pentru constru\ia ora]ului a fost aprobat de [mp`ratul mogul Akbar. Dar [n anul 1761 Ahmad Shah Durani jefuie]te ora]ul ]i distruge templul care e reconstruit [n 1764, iar [n 1802 e acoperit cu cupru poleit de c`tre Rajit Singh ]i astfel ia denumirea de ”Templul de Aur”. {n anii ’80 a fost ocupat de Sikhs-i extremi]ti sco]i de armat` printr-o baie de s@nge [n 1984, acest lucru fiind o consecin\` a asasin`rii primului mistru al Indiei, Indira Gandhi. {n 1986 e din nou ocupat de extremi]ti, stric`ciunile f`cute de tunurile armatei fiind ref`cute mai t@rziu. {n Amritsar mai exist` ]i frumoasele gr`dini Ram Bagh. Popular, Mathura este cunoscut ca Brij Bahhmi, fiind unul din principalele centre spirituale ale indienilor. Krishna, cunoscuta [ncarnare a lui Vishnu, s-a n`scut aici la Mathura, vechi centru cultural ]i religios, unul din locurile asociate mitologiei hindu. M`n`stirile budiste construite aici au avut girul [mp`ratului Ashoka. Mathura a fost men\ionat de Ptolemeu ]i de vizitatorii chinezi Fa Hian(401-410 [.e.n.) ]i Hinen Tsang(634 [.e.n.). {n timpul vizitei lui Hinen popula\ia celor 20 de m`n`stiri de aici a sc`zut de la 3000 la 2000 de budi]ti, fiind [nlocui\i cu hindu. {n 1017 Mahmud din Ghazi sose]te aici [n fuga sa devastatoare c`tre Afganistan ]i arde tot provoc@nd pagube popula\iei hindu. Sikander Lodi continu` incursiunile [n 1500 iar fanaticul Aurangzeb neteze]te templul Kesava Deo care era pe locul celei mai
94

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

importante m`n`stiri budiste, ridic@nd peste ele binen\eles, o moschee. Afganul Ahmad Abdali sf@r]e]te ceea ce ceilal\i [ncepuser` arz@nd Mathura [n 1757. Printre funda\iile templului Kesava Deo este o mic` camer` ce seam`n` cu o celul` de [nchisoare. Aici pelerinii des`v@r]esc prin atingere ritual` vechea dal` de piatr` unde se spune c` s-a n`scut Krishna [n urm` cu 3500 de ani. Legenda spune c` ei sunt obliga\i s` fac` aceast` ”intrare” [n lume [n nedemna ocolire datorit` p`rin\ilor lui Krishna care au fost [nchi]i de tiranicul rege Kansa. Vrindavan e cartierul general, locul unde Krishna s-a l`sat prad` r`sf`\ului excapadelor, flirt@nd cu gopis(l`pt`resele) prin p`duri ]i fur@nd hainele [n timp ce fetele f`ceau baie [n r@u. Govin Dev(Divina Vac`) e cel mai important templu. Arhitectural e unul din cele mai avansate temple hindu din nordul Indiei ]i a fost construit [n 1590 de Raja Man Singh din Jaipur. Se spune c` ar fi fost 4000 de temple [n Vrindavan. Aici consoarta lui Krishna era Radha din Barsana, localitate aflat` la 50 km nord vest de Mathura. Se mai spune c` zeul Krishna a fost protectorul oamenilor din Goverdhan(25 km vest de Mathura) ajut@ndu-i [mpotriva ploilor prin balansarea degetului deasupra ora]ului timp de 7 zile ]i nop\i pentru a le opri. Gwalior este ora]ul palatelor, templelor ]i monumentelor, unde istoria marilor imperii ]i regate a l`sat unul din cele mai vibrante ]i colorate ora]e imens [mbog`\ite de tradi\ia ]i frumuse\ea arhitecturii. {n fiecare diminea\` ora]ul []i retr`ie]te trecutul prin impun`torul Fort ce atrage o mul\ime de turi]ti. {n noiembrie ]i decembrie al fiec`rui an e gazda celor mai renumi\i muzicieni la festivalul de muzic` Tansen. Finul ora] al cioplirii [n piatr` are o misterioas` ]i intrigant` istorie. Rocile g`site aici plaseaz` originea sa [n perioada mezolitic`, ]ase secole [.e.n. {n suportul acestei eviden\e istorice exist` o interesant` legend` potrivit c`reia, c`petenia rajputs, Suraj Sen, [n timp ce v@na pe dealuri ]i [n p`duri, urm`rind un animal, s-a r`t`cit de anturaj ]i o zi [ntreag` a c`utat drumul de [ntoarcere. {n final g`se]te un mic deal iar aici pe [n\eleptul Gwalipa, singur, [n fa\a unei pe]teri aflat` l@ng` un izvor. Fiind obosit [l roag` pe Gwalipa s`-i dea ap` ]i ceva incredibil se [nt@mpl`: Suraj Sen, care suferea de o boal` incurabil`, se vindec` complet. Drept mul\umire acesta [ntemeiaz` pe locul [nt@mpl`rii un ora], construind un ele]teu care ]i azi e considerat sacru, numit Suraj Kund, iar ora]ul va lua numele de Gwalior dup` cel al [n\eleptului Gwalipa. Marele Fort este o [nc@nt`toare perl` architectural`. Ca una din intr`rile [n ora], Fortul se [nf`\iseaz` m`re\ cu o structur` care l-a
95

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

f`cut pe [mp`ratul Babur s` spun`: ”o perl`”. Fortul domin` ora]ul pe o lungime de 2 mile cu pere\i de 35 de picioare [n`l\ime. El are trei intr`ri: Hathi Por, Dhonda ]i Urwahi. Mai sunt ]i altele, iar multe dintre ele au disp`rut. Stilul hindu al intr`rilor ]i sculpturile divinit`\ilor m`rturisesc c` fortul a fost condus de regi hindu. Odat` intra\i pe por\ile fortului se pot vedea palate, temple ]i multe ele]tee. Unul dintre ele este Teli Ka Mandir, splendid` arhitectur` hindu, apoi Sas Bahu ]i, cel mai frumos palat e Man Mandir. Dup` treceri succesive [n st`p@niri str`ine cunoa]te o str`lucire [n timpul lui Man Sing Toamar. {n 1526 dup` b`t`lia de la Panipat, Babur [l trimite pe fiul s`u Humayum s` captureze fortul. {n schimbul protec\iei familiei, Ajit Singh, fratele conduc`torului fortului, [i ofer` celebrul diamant Koh-i-Noor, care va trece mai t@rziu din m@inile mogulilor [n cele ale britanicilor. Azi el [mpodobe]te cu fal` cea mai important` coroan` a lumii, una din cele cinci ale reginei Anglei, folosit` doar la [ncoronare! Apoi se odihne]te, al`turi de celelalte patru coroane, [n Turnul Londrei. Jammu ]i Kashmir, formeaz` partea unui stat ce include ]i Ladakh. Capitala de var` e Srinagar, iar Jammu e cea de iarn`. Frumoasa vale din Kashmir e o zon` fertil`, cu mult` verdea\`, [nconjurat` de [n`l\imile cu z`pad` ale Himalaiei ]i Pir Panjal-ului. A fost tot timpul centrul conflictelor pentru independen\a Indiei, fiind subiectul at@tor controverse privind anexarea ei de c`tre fiecare din cele dou` state India ]i Pakistan. Popula\ia a fost predominant musulman`, dar nu a f`cut parte din ”India englez`”. A fost un principat condus de un maharaja hindu [n m@inile c`ruia a fost l`sat` decizia unirii cu Pakistanul musulman ori cu India hindus`. Dar indecisul maharaha ia decizia abia c@nd un grup de pakistanezi trec grani\a [n urma c`reia se declan]eaz` primul conflict indo-pakistanez. Din 1948 Kashmir-ul a r`mas punctul sensibil dintre cele dou` state. O substan\ial` parte a regiunii e acum indian`, restul, Azad Kashmir e revendicat de Pakistan. De fapt ambele state ]i-l revendic`. Cea mai frumoas` regiune din India e valea Kashmir-ului. Aici se retr`geau conduc`torii moguli din calea c`ldurilor verii, prefer@nd r`ceala [n`l\imilor. }i, [ntr-adev`r, ultimele cuvinte ale [mp`ratului Jehangir [nainte de a muri [n drum spre ”valea fericirii” au fost: numai Kashmir! Una din marile atrac\ii e f`r` [ndoial` lacul Dal Lake cu micile dar superbele case pe b`rci. {n perioada c@nd Kashmir-ul a fost condus de Rajahi, ace]tia nu au permis englezilor s`-]i construiasc` case aici. De aceea englezii au adoptat solu\ia construirii caselor pe ap`. Se spune c` o vizit` [n Kashmir nu e complet` f`r` a locui [ntr-o cas` pe barc` [n ambian\a fin decorat`
96

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cu mobilier sculptat [n diferite tipuri de lemn. Interesant de amimtit c` [n Jammu & Khasmir exist` un templu, Ragunath, cu 8.400.000 de zei indieni sculpta\i! India ofer` ]i demonstra\ii de democra\ie, fiind singurul loc din lume care-l g`zduie]te ]i-l sprijin` [n continuare pe Dalai Lama ]i azi! {n Himachal Pradesh se afl` o frumoas` vale ce g`zduie]te casa lui Dalai Lama ]i cartierul general al guvernului tibetan [n exil, unde sunt localit`\ile Dharamsala ]i Mc. Leod Ganj. Dalai Lama este cel de-al 14-lea Lama, pe numele lui adev`rat Tenzin Gyatso. Numele Mc Leod Ganj al localit`\ii indiene vine de la locotenentul guvernator al Panjab-ului care [n 1850 ]i-a stabilit garnizoana aici. Dalai Lama [nseamn` g@nduri diferite pentru oameni diferi\i, dar dup` cum el [nsu]i spune, pentru anumi\i oameni [nseamn` c` e ca un Budha, iar pentru al\ii e considerat ca un bun rege. {ntr-o autobiografie el spune: ”sunt doar o fiin\` uman`, [nt@mpl`tor un tibetan care a ales s` fie un preot budist”. Dup` invazia chinez` din 1949-1950 p`r`se]te Tibetul la 31 martie 1959 pentru un lung exil [n India dup` ce a [ncercat zadarnic s` schimbe g@ndurile celor din Pekin. Chiar a fost ales [ntr-unul din forurile chineze ]i va face un drum la Pekin lu@nd contact cu Mao ]i Ciu en Lai, dar [n urma atrocit`cilor alege exilul la g@ndul c` din afar` poate ajuta mai mult poporul s`u. India dovede]te [nc` o dat` c` e cea mai mare democra\ie fiind singura \ar` care-l g`zduie]te ]i-l sprijin` [n continuare pe Dalai Lama ]i azi! Dalai e un cuv@nt mongol care [nseamn` ocean, Lama e de origine tibetan` fiind similar cu guru(indian) semnific@nd profesor. Viitorul copil ales Dalai Lama se na]te la 6 iulie 1935 sub numele Lhamo Tondup, [nsemn@nd dorin\`, realizarea zeit`\ii. {n 1940 e dus la Potala unde e oficiat` instalarea ca lider spiritual al Tibetului pe tronul Leului, o sculptur` deosebit` [n lemn cu bijuterii. Avea doar 5 ani iar peste al\i 9 chinezii aveau s`-i invadeze \ara pentru totdeauna. {n 1989 prime]te Premiul Nobel pentru pace. Odat` cu el [n India sosesc sute de mii de tibetani fiind primi\i cu ospitalitate de Nehru ]i guvernul indian. Budi]tii cred [n re[ncarnare, Dalai Lama fiind cea de a 14-a. Pentru ei carnea nu e interzis`, doar omor@rea animalelor. Interesant e modul cum a fost ales Dalai Lama: [n momentul na]terii un semn ceresc s-a ar`tat deasupra casei sale. Seam`n` cu na]terea lui Isus! Filmul ”7 zile [n Tibet” pove]te]te [nt@mpl`rile austriacului Henrich Harer [n Tibet, prietenia cu Dalai Lama, invazia chinez` [n urma c`reia au fost uci]i un million de tibetani ]i au fost d`r@mate 600 de m`n`stiri dar ]i fr@ngerea tragic` a destinului t@n`rului conduc`tor nevoit s` emigreze. Istoria e identic` cu aceea a regelui Mihai
97

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

numai c` numele agresorului nostru, URSS, se schimb` cu China, astfel [n\eleg@ng comuni]tii s` ajute popoarele. Ultima toamn` dinaintea sf@r]itului misiunii de la Ambasada Rom@niei din New Delhi, cea mai frumoas` perioad` din periplul diplomatic, o [mplinire [n plan profesional ]i spiritual, a fost ca un vis frumos pe un t`r@m misterios, Goa.

Goa – pamant neinlantuit
P`m@nt al soarelui ]i nisipurilor de aur, c`ptu]it cu p`duri luxuriante de palmieri [nal\i, mo]tenind vechi temple dar mai ales magnifice biserici ]i catedrale, construc\ii coloniale ]i monumente, Goa ofer` o cultur` unic`, sintez` a estului ]i a vestului. Dar mai presus de toate Goa te [nt@mpin` cu plaje, distrac\ie, senza\ie ]i [n`l\are! Goa – cel de-al 25–lea stat al Indiei intrat [n Uniune la 30 martie 1987 – este cel mai mic stat, [n suprafa\` de 3702 km2 ]i 102 km linie de coast`. Fost` colonie portughez`, are un caracter distinct f`\` de restul Indiei. Popula\ia, [n num`r de aproximativ 1300000 vorbe]te curent limbile: konkani, marathi, hindu, englez` ]i portughez`. A f`cut parte din Uniunea teritoriilor Goa, Daman ]i Diu apar\in@nd portughezilor, toate constituind o singur` unitate administrativ` condus` de un guvernator general ]i o singur` provincie ecleziastic` de]i celelalte dou` sunt situate la mare distan\`! Istoria statului Goa se [nscrie [n legend`, fiind men\ionat` [n Mahabharata ca Gomantak f`c@ndu-se referin\` la Puranas ca Govapuri, Gove ori Govhapuri. Geografii medievali arabi au numit-o Sindabur sau Sandabur, iar portughezii Velha Goa. A fost condus` de o succesiune de dinastii hindu p@n` la 1472 c@nd a c`zut sub musulmani. Istoria ei merge mult [n urm`, [n secolul III [.e.n. f`c@nd parte din imperiul Maurian. Apoi e condus` de Satavahanas din Kolhanpur p@n` la [nceputul erei cre]98

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

tine, dup` care trece la Chalukyans din Bodami care o controleaz` [ntre 580-750 e.n. Urm`toarele secole a fost condus` de Shilharas, Kadambas ]i Chalukyans din Kalyani. Dup` ce Goa e cucerit` de for\ele portugheze, misionari franciscani ]i iezui\i, incluz@ndu-l ]i pe Francis Xavier, au sosit cur@nd dup` aceea ]i au convertit mul\i locuitori la cre]tinism. Ei sunt aceia care interzic ritul suttee (la indieni, [nsemna arderea de vii a so\iilor v`duve odat` cu funerariile so\ilor). {n 1534 este cucerit teritoriul Diu pentru ca [n 1559 s` li se adauge ]i Daman. Goa devine capital` a [ntregului imperiu portughez [n est, av@nd acelea]i privilegii civice ca ]i Lisabona, ating@nd prosperitatea [ntre 1575 ]i 1600. {ntre 1603 ]i 1639 ora]ul e blocat de apari\ia [n apele oceanului Indian a danezilor, nefiind niciodat` capturat. {n 1635 ora]ul a fost atins de o epidemie, iar [n 1683 o armat` mogul` [l salveaz` din m@inile lui Marathas, care atac` din nou [n 1739, fiind salvat de data aceasta de sosirea noului vicerege. Scaunul guvernului a fost mutat la Marmugao ]i [n 1759 la Panaji. Dat fiind apari\ia holerei se produce o migra\ie a popula\iei din Old Goa c`tre New Goa. {ntre 1695 ]i 1775 popula\ia scade de la 20000 la 1600, pentru ca [n 1835 Old Goa s` fie locuit numai de c@\iva preo\i, c`lug`ri ]i c`lug`ri\e. {n secolul XIX e temporar ocupat` de britanici [n urma invaziei lui Napoleon [n Portugalia. Principalele ora]e sunt Panaji (fost Panjim), Old Goa (fost` Velha Goa), Margao (fost Mormugao) ]i Vasco da Gama. Panaji (New Goa) devine capital` din 1843. Old Goa, vechea capital`, se afl` la 9 kilometrii de noua capital`, Panaji. Alt`dat`, bisericile ]i catedralele de aici rivalizau cu cele din Lisabona. Administrativ, Goa e [mp`r\it` in Goa de Nord cu capitala la Panaji ]i Goa de Sud cu o capital` comercial` la Margao. Impresionant` la Margao este biserica Sf@ntului Spirit. De altfel, Goa e un paradis al bisericilor catolice l`sate de cuceritorii portughezi. Plajele renumite de la Calangute, Bogmalo, Vagador, Miramar, Dona Paula, Singuerim, Candolim, Anjuna, Colva, Mabor, Palolem, Bambolim, Cavelossim ori Caranzalem te [nveselesc [n Goa, de aceea cu adev`rat Goa este considerat` drept Mediterana Asiei! }i, nu degeaba i se mai spune Goa de Aur, merit@nd cu prisosin\` ]i denumirea de ”Perl` a Estului”. Se spune c` numele de Goa deriv` din cuv@ntul de origine konkani ”Goyan” care [nseamn` urm` de pas pe iarba [nalt`. Caracterizarea e bine venit` c`ci Goa
99

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

e un paradis verde. Mitologic, originile ei i se atribuie lui Parshuram, un zeu din panteonul hindu. Acest p`m@nt mitic a fost cunoscut ca ”Aparanto” – ceea ce [n sanscrit` [nseamn` un ”loc dincolo de exotic ]i frumuse\e”. Poate ]i de aceea, cu toat` istoria ei fr`m@ntat`, Goa constituie un loc de ”ne[nl`n\uit” [n timp. Principala ocupa\ie a locuitorilor o constituie turismul. Goa este un loc binecuv@ntat de plaje sc`ldate de apele albastre ale M`rii Arabiei ce te [nt@mpin` cu hoteluri de 5 stele de lux ca Aguada Hermitage, Taj Holiday, Goa Renaissance, Goa Marriott, Leela Palace. Acestora li se adaug` cele de 5 stele Golden Tulip, Holiday Inn, Majorda Resort, Sarovar Park Plaza precum ]i multe altele de 3 ]i respectiv 2 stele. Sosit [n Goa nu trebuie s` ratezi vizita [n Old Goa. Considerat` Roma Orientului, a fost fondat` de dinastia Bahmani [n 1440, dar cucerit` de Alfonso de Albuquerque [n 1510. Situat` la 35 Km de hotelul Park Plaza unde am descins [n toamna lui 2001, la Old Goa st` [nc` [n picioare un complex de biserici, m`n`stiri de maici ]i biserici unice [n tot estul. Aici te [nt@mpin` biserica Bom Jesus, faimoas` nu numai prin arhitectura ]i comorile artistice, dar mai ales prin g`zduirea trupului Sf@ntului Francis Xavier. Venerat de popula\ie drept patron spiritual, trupul Sf@ntului Xavier se odihne]te [ntr-un sicriu din argint [n interiorul unui mausoleu [n stil florentin din marmur`. Biserica e construit` din piatr` ro]ie, azi c`p`t@nd o tent` spre negru datorit` vremii(arat` precum Biserica Neagr`). Privit` de departe biserica seam`n` cu o imens` cruce a]ezat` culcat – simbol ce venereaz` pe copilul Isus reprezentat pe catapeteazm` [n mijlocul unei m`iastre sculpturi [n lemn. Pere\ii holurilor sunt [mpodobi\i cu tablouri reprezent@nd valoroase picturi cu subiect religios. Oricine o viziteaz` []i poate u]or da seama c` biserica a fost ridicat` pentru a-l cinsti pe Isus - copilul. Biserica Bom Jesus e faimoas` [n lumea romano-catolic` datorit` g`zduirii morm@ntului Sf@ntului Francis Xavier care [n 1541 a avut sprijinul portughezilor [n [mpr`]tierea cre]tinismul din coloniile din est. Fost ucenic al Sf@ntului Igna\ius Loyola, fondatorul ordinului iezuit, Xavier a fost un misionar legendar. Spaniol, n`scut l@ng` Sanguesa [n Navarra, a fost cel mai mare misionar romano-catolic al timpurilor moderne duc@nd cre]tinismul p@n` [n India, Malaiezia ]i Japonia. Dup` studiile de la Universitatea din Paris, centru teologic al Europei, [ncepute [n 1525, devine preot [n 24 iunie 1527 ]i-]i propune s` propage cre]tinismul [n lumea nou`. {mpreun` cu ceilal\i adep\i se pune la dispozi\ia Papei devenind foarte cunoscut. Ignatius [l desemneaz` s` conduc` delega\ia regelui John al III-lea al Portugaliei [n vederea evengheliz`rii popoarelor
100

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

din noile dominioane asiatice. P`r`se]te Roma c`l`torind c`tre Indii, dup` ce papa Paul al III-lea recunoa]te grupul ce-l urmau pe Ignatius drept ordin religios, Societatea lui Isus. Debarc` [n Goa [n 6 mai 1542, urm`torii 3 ani petrec@ndu-i pe coastele sudului Indiei printre s`racii pescari de perle Paravas. Dup` 7 ani aproape 20000 dintre locuitori sunt cre]tina\i. Xavier c`l`tore]te din sat [n sat urm`rind s` conving` pe c@t mai mul\i s` trec` la cre]tinism. {n ultimele luni ale anului 1544 cre]tineaz` [nc` 10000 de locuitori de pe coasta de sud. La sf@r]itul lui 1545 i se ofer` o nou` oportunitate plec@nd spre arhipeleagul Malay. Dup` luni de evenghelizare [n r@ndul popula\iei mixte din Mallaca se re[ntoarce [n India [n 1548 unde mul\i iezui\i [l vor urma, dezvolt@nd aici un centru de educa\ie pentru preo\ii diocezei din Goa. Dar ambi\iile sale erau acum fixate spre Japonia, p`m@nt atins de europeni numai de 5 ani. {n urma discu\iei [n Mallaca cu japonezul Anjiro, afl@nd de interesul pentru cre]tinism (poporul japonez fiind cultivat ]i foarte sofisticat) intr` [n portul Kagoshima [n 15 august 1549. Entuziasmul este a]a de mare [nc@t exclam`… ”cel mai bun popor vreodat` descoperit”. {n 1551 neprimind niciun mesaj de la sosirea [n Japonia decide s` se re[ntoarc` temporar [n India unde tr`ie]te [n comunit`\ile cre]tine. {ntors aici administra\ia [l ridic` la rang superior al noilor provincii iezuite din India. {n acela]i timp se g@ndea la faptul c` drumul c`tre Japonia trecea pe l@ng` China, o speran\` pe care nu ]i-a [ndeplinit-o niciodat` pentru c` va muri de febr` [n insula Sancian, [n afara coastei chineze, la 3 decembrie 1552. Mult timp dup` moartea sa au ap`rut multe legende [n leg`tur` cu via\a sa. S-au f`cut ]i exager`ri de genul c` ar fi cre]tinat 1000000 de oameni, dar efortul s`u a constat tocmai [n a ini\ia ]i pe al\ii [n a-i urma misiunea de cre]tinare. De altfel regiunea evanghelizat` [n India a r`mas catolic` p@n` [n zilele noastre! Persecu\iile din secolul XVII au distrus misiunile din Moluccas ]i Japonia dar numai dup` ce mii de martiri ]i-au dat via\a. Chiar [nainte de a muri, Francis Xavier a fost considerat sf@nt ]i a fost venerat de biserica catolic` [nc` din 1622. {n 1927 a fost numit patron al tuturor misiunilor. Este cu adev`rat unul dintre cei mai mari misionari, urmele sale fiind pe oriunde treci [n Asia. {ns` locul cel mai [nsemnat se afl` [n Goa acolo unde se odihnesc r`m`]i\ele sale. Cei din Goa sunt m@ndrii de asta ]i p`streaz` cu grij` urmele sale. Biserica din Old Goa este un monument de [nalt` sfin\enie prin g`zduirea trupului celebrului misionar. De remarcat simplicitatea interiorului bisericii construit [n 1594 ]i terminat [n 1605. Centrul interesului e morm@ntul semnat de Duke of Tuscany ]i executat de sculptorul florentin Giovani
101

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Batista Foggini, timp de 10 ani p@n` [n 1698, c@nd Placido Francesco Ramponi [l instaleaz`. Decorul apar\ine lui Ramponi ]i a fost executat tot [n 1698. R`m`]i\ele sf@ntului Xavier sunt puse [ntr-o racl` din argint ce alt`dat` era acoperit` cu bijuterii. Pe pere\i sunt scene din via\a sf@ntului, cu c`l`toriile sale, iar una din ele reprezint` moartea din insula Sancian (China). Legenda spune c` … Sf@ntul Francis Xavier, patron al \inutului Goa, ]i-a petrecut 10 ani prin c`l`torii misionare [n sud-estul Asiei, murind la 2 decembrie 1552 pe coastele Chinei, [n insula Sancian. Dup` 2 luni corpul s`u a fost transportat la Mallaca ]i s-a observat c` era [n stare perfect` (servantul s`u acoperind trupul cu clei rapid din 4 saci pentru a putea \ine p@n` [n Goa), trupul refuz@nd s` putrezeasc`. {n urm`torul an a fost adus la Goa unde poporul a declarat c` este un miracol. Biserica a cerut o examinare [n 1556 [n prezen\a doctorului viceregelui care a declarat c` toate organele interne sunt intacte ]i nu s-au folosit agen\i speciali pentru aceasta. Mai mult, s-a cerut ca 2 iezui\i s` fac` o gaur` [n cuf`r ]i s` introduc` degetele. Ele au fost acoperite de s@nge care nu mirosea ]i era nestricat! Canonizarea s-a f`cut [n 1622, urm@nd ceea ce am putea numi ”lucrarea” asupra trupului neatins. Astfel [n 1614 bra\ul drept al Sf@ntului e luat ]i divizat [ntre iezui\ii din Japonia ]i de la Roma, iar din 1636 p`r\i ale unui um`r ]i toate organele interne fiind risipite [n sudestul Asiei. C`tre sf@r]itul secolului XVII corpul era [n avansat` stare de uscare ]i miracolul a ap`rut din nou. Iezui\ii au hot`r@t atunci s` [nchid` corpul [ntr-un co]ciug de sticl`, la vedere, urm@nd s` fie expus la intervale de 10 ani. Peste un milion de oameni l-au v`zut p@n` [n 1954 la a cincea expunere. Ultima a fost [n anul 2004 [n noiembrie. Biserica Bom Jesus a fost construit` de societatea lui Isus [ntre 1595 – 1605 prin dona\iile lui Dom Jeronimo Mascareuhas. Pe principalul altar se afl` statuia lui Ignatius Loyola, fondatorul societ`\ii. Formele clasice exterioare ale bisericii contrasteaz` cu interiorul grandios. Nu departe de Bom Jesus se [nal\` majestos See Cathedral ad`postind 15 capele cu frumoase altare sculptate [n lemn aurit, fiind considerat` cea mai mare catedral` din sud-estul Asiei. Construc\ia a [nceput [n 1562 ]i e terminat` [n 1619, iar altarul principal [n 1652. A fost construit` de dominicani dar pl`tit`
102

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

din trezoreria regal`. Stilul e gotic-portughez [mbinat cu cel toscan la exterior ] i corintian [n interior. Ini\ial, avea 2 turnuri, dar unul a c`zut [n 1776, cel r`mas av@nd un clopot renumit, ”Golden Bell”, cu un sunet deosebit. Impozante u]i inchid un interior magnific av@nd [n centru un altar principal dedicat sfintei Ecaterina a Alexandriei, pictat cu 4 scene din via\a ei. A fost primul monument religios ridicat s` comemoreze victoria lui Alfonso de Albuquerque asupra lui Adil Shah. Construc\ia ei a durat aproape 90 de ani, cei ce au lucrat la [n`l\area ei fiind chiar [nmorm@nta\i [n pere\ii, drept cinstire a jertfei lor. Impresionant` imensa catapeteazm` cu cele 4 tablouri sculptate reprezent@nd-o pe Ecaterina de Alexandria, c`reia don Alfonso [i purta o ad@nc` venera\ie. {n catedral` mai exist` [nc` piatra funerar` sub care a fost ad`postit o vreme trupul Sf@ntului Xavier, mutat mai t@rziu acolo unde se afl` ]i azi la loc de cinste, [n biserica Bom Jesus. Acestea dou` sunt singurele biserici ”vii” – [n care sunt celebrate slujbe religioase tradi\ionale, pentru c` celelalte sunt [nchise pentru conservarea lor ca muzee. {n apropierea catedralei se afl` Arcul viceregilor, simbol al triumfului portughez, construit [n 1599 de Dom Francisco de Gama [n memoria bunicului s`u Vasco da Gama, descoperitor al drumului pe mare spre India. Goa e [ns` plin` de biserici! L@ng` Bom Jusus se afl` Muntele Sf@nt la care se ajunge pe un singur drum. Imediat este biserica sf@ntul Ioan al lui Dumnezeu de unde drumul se desparte [n dou`, la dreapta se merge spre biserica Fecioara cu m`t`nii ]i m`n`stirea sf@nta Monica. Cel din st@nga trece pe l@ng` vechiul complex de biserici, colegii ]i seminarii, sf@ntul Augustin, construit [ntre 1572-1605. Tot aici se afl` biserica Miraculoasei Cruci, Capela Sf@nta Ecaterina, biserica Sf@ntei Fecioare a divinei providen\e construit` de c`lug`rii zetini ce au modelat paternul bisericii sf@ntul Petru din Roma. Capela Sf@nta Ecaterina a fost construit` de Alfonso de Albuquerque [n cinstea victoriei [mpotriva musulmanilor din 15 noiembrie 1510. La doar 7 Km de Panji, cu fa\a la port, este priveli]tea cea mai frumoas` ]i pitoreasc` – Dona Paula – [n dreptul c`reia se [nt@lnesc r@urile Mandovi ]i Zuari, [n apropierea portului Mormugao. Legenda spune c` Dona Paula, o bogat` ]i frumoas` doamn`, s-a [ndr`gostit de un pescar ]i, nepermi\@ndu-li-se c`s`toria s-au aruncat [n valurile m`rii aproape de locul unde dou` statui au fost [n`l\ate [n amintirea lor. Este locul de unde po\i privi marea [n toat` splendoarea ei pe un arc de peste 270 de grade. Un mic golf e amenajat pentru sporturile pe ap` gen windsurfing, waterskiing, parasailing…
103

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Vis a vis se afl` plaja Vainguinium ce ad`poste]te hotelul de 5 stele de lux Cidade de Goa, a]ezare de vis care, din Dona Paula, se vede ca un paradis. La 9 Km de Bogmalo se afl` ora]ul Vasco da Gama amintind de aventurosul cutez`tor pe mare care a descoperit drumul spre India. De]i zona e predominant agrar` - orezul constituind recolta principal`, urm@nd apoi nuca de cocos, mango ]i alunele - popula\ia are cel mai mare procent de educa\ie din India. Mul\i poart` nume portugheze ]i fac parte din descenden\i portughezi ca rezultat al c`s`toriilor mixte. Sunt de factur` cald`, primitori, pa]nici, apropia\i ]i cinsti\i. Majoritatea sunt cre]tini ]i asta datorit` influen\ei europene, mai ales portugheze care le-au l`sat un bogat patrimoniu cultural, arhitectural ]i spiritual, de tip catolic. Practic nu exist` loc f`r` biserici catolice iar casele au la loc de cinste icoane cre]tine. P@n` ]i [n automobile poart` iconi\e cu Isus Cristos, Fecioara Maria, Sf@nta Tereza… Ne[ndoielnic, Goa reprezint` o atrac\ie special` fie ]i numai datorit` simbiozei dintre nou ]i vechi, lux ]i primitivism! {n amintirea pl`cerii de a savura o bere rece San Miguel am scris aceste r@nduri de pe terasa hotelului Sarovar Park Plaza cu g@ndul la valurile albastre ale M`rii Arabiei ce m@ng@ie la Bogmalo p`m@ntul de ne[nl`n\uit – Goa (5*. La [ntoarcerea spre New Delhi zborul a fost o [nc@ntare, [ntre ocean ]i noi [ntinz@ndu-se o perdea de nori albi printre care se z`reau valurile, vapoarele, \`rmul ]i plajele sc`ldate de soare de la Calangute, Bogmalo, Vagador, Miramar, Dona Paula, Singuerim, Candolim, Anjuna, Colva, Mabor, Palolem, Bambolim, Cavelossim ]i Caranzalem. De neuitat!

5(* Mai multe am`nunte despre Goa sunt [n cartea ”Indiei” publicat` la Cairo [n 2004.
104

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Roma cu adevarat !
Anul 2000 era dedicat s`rb`toririi Jubileului Cre]tin`t`\ii. Deci, trebuia s` fie Roma! {ntr-adev`r, Roma trebuie v`zut` m`car o dat` [n via\`! Se spune c` dac` ai v`zut Neapole po\i muri fericit, dar Italia nu [nseamn` numai Neapole, Floren\a, Genoa, Milano, Brescia, Padova, Vene\ia, Tivoli, Capri, Pompei, Calabria, Palermo ori Roma! Italia constituie unul din din cele mai mari ]i interesante muzee [n aer liber. Roma e unul dintre ele mult [ncercat de istorie ]i, ca un f`cut, dat fiind blestemul luptei [mpotriva cre]tinilor, e at@t de cre]tinat` [nc@t urmele lui Cristos se afl` peste tot! C@nd m-am g@ndit la Roma eram la foarte mare dep`rtare, [n India, la New Delhi, [n o cu totul altfel de civiliza\ie, veche de peste 5000 de ani . }i, a]a cum musulmanii au ca \el [n via\` s` ajung` la Mecca, cum de altfel ]i indienii nu pot muri ferici\i dec@t la Varanasi, Haridwar, Ayodhya, Mathura, Dwarka, Kauchipuram ]i Ujjain, ora]e considerate sfinte, la fel ]i pentru noi rom@nii – Roma trebuie vizitat`! O dat` - pentru c` toate drumurile duc la Roma – dar ]i pentru motivul c` originea noastr` vine ]i din seva roman`. Limba noastr`, numele \`rii - Rom@nia - , rom@nii, sunt Trinitatea noastr` latin`! La Roma calci pe urmele lui Isus chiar dac` nu ai ajuns la Ierusalim, fiindc` Sfin\ii Mari {mp`ra\i Constantin ]i mama sa Elena au adus aici buc`\i din patul lui Isus, trei fragmente mici de p`m@nt, c@t unghia, luate de la locul na]terii, cel al flagel`rii ]i de la morm@ntul sf@nt, Scala Santa, o scar` din lemn de trandafir din Palatul lui Pilat, pe care a urcat de trei ori Isus c@nd a fost judecat de acesta, fragmente din crucea pe care a fost r`stignit, coroana de spini pe care i-au pus-o pe cap, chiar degetul lui Toma! Dar mai ales Roma trebuie v`zut` pentru [nc`rc`tura cultural` pe care \i-o d` cu prisosin\` ca semn al trecerii cu folos prin via\`. Scriind aceste g@nduri de la cap`tul unei lumi cu o civiliza\ie de 5 ori milenar` - dup` ce am v`zut cu adev`rat Roma – realizez c@t de cople]itoare e civiliza\ia european` - singura ce s-a [n`l\at ca un Cristos ]i a ren`scut, de fiecare dat` superioar`, modern` - semn al trecerii omenirii de la inferior la superior, de la conven\ional la neconven\ional, de la particular la global, de la na\iune la superna\iune, aceea a Uniunii Europene spre un al III-lea Mileniu. {nainte de Roma a fost [ns` Kuveit, prima escal` [n drum spre Bucure]ti.
105

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Kuwait
Cu un program alc`tuit dinainte, pe zile, aveam s` ne [mbarc`m de pe Indira International Airport [n unul din avioanele companiei Kuwait Airline cu zbor spre Rom@nia, pentru o vacan\` dup` mai bine de 2 ani, fire]te cu escal` [n Kuwait City ]i Roma dat fiind mai pu\ina mea pl`cere de a c`l`tori cu avionul! Cu toate acestea, remarc condi\iile foarte bune de zbor, serviciul, c@t ]i profesionalismul echipajului: decol`ri frumoase, zbor echilibrat, lin ]i deconectant, cu ateriz`ri din acelea ca la carte ce [mi dau curajul de a mai porni la drum cu … avionul! Keefak Kuwait? Ce mai faci Kuveit? par a spune familiarului ora] \ar`, c`ci nu e mai [ntins de 17 mii de kilometri p`tra\i. Dup` un zbor pl`cut, suportabil ca durat`, de aproximativ 4 ore, limita mea de suportabilitate ”printre nori”, ateriz`m pe micul dar cochetul aeroport numai [n aplauzele mele, semn al bunului contact cu p`m@ntul. Suntem a]tepta\i ]i prelua\i de acela]i prieten, domnul P`p`roiu, consilierul biroului comercial al Ambasadei, cel care ne-a primit [n urm` cu doi ani la Dubai. Din ma]in` lu`m primul contact cu statul ce fusese invadat [n 1990 de Saddam Hussein. Interesant c` p@n` la [nceputul secolului al XVIII-lea Kuveit nu a fost o entitate, teritoriul s`u fiind unit cu Arabia, poporul fiind mult mai aproape de triburile de aici. Kuveit nu a f`cut parte niciodat` din regiunea Basra chiar ]i [n timpul califatului de la Bagdad. Numele Kuveit apare [n h`r\ile europene [n secolul XVII drept ”Grane”, un diminutiv de la Qarn ceea ce [n arab` [nseamn` mica [n`l\ime. Primul c`l`tor care a folosit numele de Kuveit a fost danezul K. Neibuhr [n urma c`l`toriei [n Arabia [ntre 1763-1765. Se spune c` originea numelui vine de la Kut care [nseamn` castelul sau fortul construit aici. Al Sabahs sunt primii care au construit acest kut pe p`m@ntul c`p`tat de la tribul Bani Khalid. C@nd au sosit Al Sabahs, Kuveitul era un p`m@nt s`rac, locuit de pu\ini beduini. Prima piatr` a caselor a fost pus` de Al Sabahs. Imediat sosesc triburile utub care migreaz` din Arabia central` (1716 dup` documentele din Bombay). {mpreun` cu alte triburi incluz@nd ]i Al Sabahs au f`cut o alian\` numit` Utub contribuind la stabilirea a dou` unit`\i politice: Al Sabahs [n Kuveit [n 1752 ]i Al Khalifa [n Bahrain (1783). Este sigur c` atunci c@nd Al Sabahs ]i utubs au venit [n Kuveit au g`sit un gol politic umplut numai de Bani Khalid. Nu se ]tie sigur dac` utubs au
106

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

controlat Kuveitul prin for\` sau el a fost d`ruit de Bani Khalid tribului Al Sabahs pentru a se stabili aici ori primit ca dar [n urma conflictului cu otomanii. Cert este c` sub protec\ia utubs, Kuveitul a avut autonomie ]i a prosperat, unul din liderii s`i, Sheikh Sabah bin Jaber devenind conduc`tor [n 1752 ]i r`m@n@nd la putere p@n` la moartea sa [n 1762. Rela\iile Kuveitului cu imperiul otoman sf@r]esc odat` cu terminarea primul r`zboi mondial. Importan\a descoperirii [n 1938 a c@mpului de petrol de la Burgan, unul din cele mai mari din Kuveit, re[nvie aten\ia Irakului asupra poten\ialului petrolifer al acestei \`ri. S-a ajuns p@n` acolo [nc@t Irakul aducea ap` [n Kuveit pentru a-i inspecta terenurile. Dickson, un agent britanic, spune c` ”ultimele metode ale irakienilor sunt de a aduce ap` ]i a transforma [mprejurimile Kuveitului [n gr`dini cultivate de \`rani irakieni asfel [nc@t dac` se va [nt@mpla ceva vreodat` vor cere protec\ia acestora”. {ntre 1940-50 rela\iile dintre Kuveit ]i Irak au fost relativ lini]tite p@n` la crearea uniunii Ha]emite [n februarie 1958 dintre Irak ]i Iordania, Irakul lupt@nd pentru alipirea la uniune ]i a Kuveitului, dar tot [n acela]i an, dup` moartea primului ministru irakian, uniunea se destram` la 14 iulie 1958. {n mai 1963 Kuveit devine membru al ONU cu num`rul 111, dup` 2 ani de [nt@rziere din cauza Irakului, timp [n care multe state l-au recunoscut ]i au [nfiin\at reprezentan\e diplomatice. {n 1963 Kuveitul e recunoscut de primul ministru irakian Ahmad Hasan al-Bakr. Urmeaz` r`zboiul din 1990 ]i odat` cu invazia, Kuveitul e anexat de c`tre Irak la 2 august 1990, dar cur@nd va fi eliberat de interven\ia for\elor ONU, [n spe\` SUA. Majoritatea popula\iei e islamic`, islamul fiind una din cele 3 mari religii ale lumii care, de]i propov`duie]te supunerea ]i ”st`p@nirea de sine”, are adep\i ce dau dovad` de nesupunere ]i rebeliune. Dup` vizitarea ora]ului suntem primi\i de excelen\a sa domnul Popescu, ambasadorul Rom@niei [n Kuveit, un bun cunosc`tor al limbii ]i civiliza\iei arabe av@nd [n comun nostalgia pentru minunatele locuri ale V@lcii. Ora]ul e mai pu\in impresionant dec@t Dubai ori Abu Dabi unde chiar dup` 6 luni e greu s` le mai recuno]ti! {n schimb dolarul kuveitian e de peste 3 ori mai mare dec@t cel american [ncurc@ndu-ne de multe ori la paritate (1 $ = 0,30 KD !). {ncepem cu vizitarea ora]ului vechi [ngr`dit de un zid cu multe por\i. Str`zile sunt curate, asfaltul e neted, multe dintre cl`diri sunt [nc` [n construc\ie. Trecem pe l@ng` patinuarul artificial, de necrezut aici [n de]ert. {n dep`rtare se [n`l\` turnul televiziunii ]i al comunica\iilor, construc\ii moderne care se al`tur` celor ale hotelului Sheraton, Bursei, b`ncii na\ionale, camerei de comer\ cu pist` de elicopter
107

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

deasupra, ministerului Planific`rii – amintind c` nimic nu poate fi la [nt@mplare chiar [ntr-o monarhie constitu\ional`, muzeului Na\ional ]i muzeului subacvatic. De]i islamici, trecem pe l@ng` un impresionant complex al unei biserici catolice, continu@nd pe Arabian Golf Road cu proiectul zonei libere, apoi cl`direa Adun`rii Na\ionale, a ministerului de externe, o cl`dire cu un turn av@nd [n v@rf un ceas, palatul emirului cu multe cl`diri [n spatele unui zid [nalt unde se afl` portul ]i pe dou` nivele sub ap` bunchere, costul cl`dirii ridic@ndu-se la peste 600 milioane de dinari. Pe dreapta, [n fa\`, este cea mai mare moschee care adun` de Ramadan 55000 de musulmani. Spre cartierul de r`s`rit sunt alei bordate cu palmieri. Ne oprim la un complex cu magazine la parter, f@nt@ni ]i palmieri [n interior. Cur`\enie, ordine ]i disciplin` peste tot. Impresioneaz` construc\ia unui ceas amintind de legile chimiei, un lichid colorat fiind deplasat ritmic prin tuburi din sticl` [n st@nga ]i dreapta ar`t@nd scurgerea orelor ]i a minutelor. {n fa\` se afl` un golf unde sunt acostate multe iahturi, chiria pe an fiind de 5000 de dinari. Urm`m digul ]i ajungem [ntr-un complex de pie\e cu multe fructe ]i legume aranjate de parc` ar fi desenate ]i acum culese. Al`turi este o hal` imens` cu toate tipurile de pe]te proasp`t ]i cu miros pl`cut. Ne [ndrept`m c`tre Plaza Center, un alt complex de magazine cu mezeluri excep\ionale la parter, trecem pe l@ng` cl`dirile de oaspe\i unde sunt primi\i oficialii, apoi cl`direa ro]ie a ambasadei Indiei, zidul [nalt [n spatele c`ruia se afl` palatul prin\ului mo]tenitor [ntins pe c@teva hectare, parcul de distrac\ii pentru copii, muzeul subacvatic. Ie]ind din mare se profileaz` noul complex Al Muhamad, o construc\ie ce seam`n` cu un vapor. Se observ` u]or c` popula\ia nu investe]te mult de teama vecinului invadator! Seara aveam s` vedem cartierul comercial cu electronic` ]i obiecte din aur marcate, multe dintre ele lucrate [n Italia. Interesante dar, nesitu@ndu-se la nivelul celor din Dubai, considerat paradis al electronicii ]i bujuteriilor cu gust. P`r`sim Kuveitul cu g@ndul acas` ]i la ceea ce avea s` urmeze …

108

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Roma!
Roma cu adev`rat! Cinci zile de neuitat! Zbur@nd din India pe deasupra Pakistanului, Iranului, Kuveitului, Arabiei Saudite, Iordanului ]i Libanului p@n` la coastele de est ale Mediteranei, printre nori aveam s` filmez relieful dur, cu de]erturi pres`rate cu guri de petrol, prea s`rac [n vegeta\ie, pu\in neospitalier, pentru ca, odat` p`]ind spre Grecia pe deasupra Cretei s` p`trundem [n spa\iul european. Cu totul altfel arat` relieful Greciei, Iugoslaviei ]i Italiei, parcelat simetric, lucrat, [mpodobit cu vegeta\ie din bel]ug. Iar Mediterana, a]a cum o ]tiam, curat`, limpede ]i nem`rginit`. Survol`m Italia pe la tocul cizmei, trecem peste Brindisi pentru ca, dup` o jum`tate de or`, s` ne rotim cu 180 de grade pentru a reveni pe continent ]i a ateriza la Fiumicino, pe aeroportul interna\ional Leonardo da Vinci, aflat la 50 km dep`rtare de Roma ]i numai la 10 de vechea Ostia ]i g@ndul [mi zboar` pentru o clip`, [napoi [n timp, la Aeneas. Oare nu pe aici a sosit dup` p`r`sirea Troiei? Legendele [ncep s`-mi umple mintea… … de]i istoricii greci nu au scris despre Roma p@n` la r`zboiul piric, ei erau con]tien\i de existen\a ei cu mult timp [nainte de asta. {n ceea ce prive]te originea altor popoare ei o legau totdeauna de c`l`toriile eroilor lor mitici precun Iason, Heracle, Odiseu …, astfel c` [nc` din secolul V [.e.n. au inventat peste 25 de mituri ale form`rii Romei. {n unul dintre ele, eroul troian Aeneas [mpreun` cu cei sc`pa\i de la distrugerea Troiei din 1184 [.e.n., dup` o lung` c`l`torie prin Mediterana, s-au a]ezat [n centrul Italiei unde din c`s`toriile cu autohtonii au devenit latini. Cu toate c` istoricii vehiculeaz` mai multe date ale form`rii Romei, 814 [.e.n., 728 [.e.n., s-a acceptat totu]i anul 753 [.e.n., iar din 509 [.e.n. [nceputul Republicii. Roma, capital` a provinciei cu acela]i nume din regiunea Lazio se afl` pe Tibru, [n centrul Italiei, fiind construit` pe faimoasele 7 coline Aventine, Caelian, Capitoliu, Esquiline, Palatin, Quirinal ]i Viminal. Ora] al palatelor m`re\e, bisericilor, templelor, f@nt@nilor, b`ilor publice, stadioanelor ]i cl`dirilor, Roma atinge gloria [n secolele I ]i II e.n. {ns` anul 1420 a fost marcat de absolutismul conducerii papale, abia [n 1871 devenind capital` a Italiei unite. Dup` primirea f`cut` la aeroportul Fiumicino suntem condu]i c`tre ambasad` pe autostrada ce merge pe l@ng` Expozi\ia din timpul lui Mussolini cu ciudatul Colosseum [n form` de p`trat, trecem prin una din por\ile zidului ridicat de Marc Aureliu pentru ap`rarea Romei ]i ne [ndrept`m c`tre
109

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

centrul istoric [n ritmul pl`cut al explica\iilor d-lui ministru Bivol. Trecem printre ruine istorice: termele lui Caracalla(188-217), Aventine, Caelian, Palatin, dar ]i comerciale: Esquiline, Viminal, pe l@ng` pre]edin\ie cu palatul Quirinale, pentru ca [n final s` ajungem pe via Nicolo Tartaglia la nr.36, sediul ambasadei. De]i era trecut de 12, nu pierdem dec@t un moment pentru dezmeticire, dup` care pornim la pas prin Roma. Aveam la dispozi\ie doar 5 zile! Bucuria pe care o ai afl@ndu-te la Roma nu te las` o clip` s` spui c` ai obosit, pentru c` pe Roma o cuno]ti cu adev`rat, doar la pas. Descindem pentru prima dat` [n pia\a Barberini cu cele dou` f@nt@ni, Fontana delle Appi ]i Tritonului. Aveam s` descoperim c` Roma e paradisul f@nt@nilor cu ap` potabil` unde [\i po\i domoli c`ldura verii, acea ap` pur` care te potole]te [n alerg`tura pe str`zile pline de [nc`rc`tura istoric` a palatelor, templelor, bisericilor, pie\elor, coloanelor ]i obeliscurilor. Bem ap` din Fontana delle Appi care are ca semn distinctiv cele trei albine din blazonul celebrei familii Barberini, ce a dat un pap` Romei, pe Urban al VIII-lea, cardinalul Maffeo Barberini. Vechea familie roman` din Barberio se a]eaz` [n Floren\a ]i apoi la Roma, unde devine foarte bogat`. Primul care so]e]te la Roma e Antonio [n 1530, iar [n 1555 [l urmeaz` nepotul s`u Francesco – adev`ratul fondator al familiei care, [mpreun` cu fratele s`u Raffaelo, acumuleaz` bog`\ii ce devin baza viitoarei puternice familii. Francesco va fi nominalizat cardinal de unchiul s`u, papa Urban al VIII-lea. Un al doilea frate, Antonio cel B`tr@n(1569-1646), e numit cardinal. Al treilea nepot al papei, Antonio cel T@n`r(1607-1671), devine cel de-al treilea cardinal al familiei. Iubitor al artelor, papa [l sus\ine pe celebrul Gian Lorenzo Bernini. Barberini devin foarte influen\i ]i [n conflict cu alte familii bogate, [n special cu familia Farnese, formeaz` o lig` ]i-i [nving la Lagoscuro. {n timpul papei Inocen\iu al X-lea se retrag la Paris fiind proteja\i de cardinalul Mazarin, iar [n 1653 se [mpac` cu papa ]i se re[ntorc la Roma unde tr`iesc [n palatul Barberini, construit sub [ndrumarea lui Bernini. Este ]i unul din motivele trecerii noastre pe aici. {n drum spre Fontana di Trevi trecem pe l@ng` Palatul Barberini ce g`zduie]te un muzeu unde se afl` dou` tablouri ale celebrului Caravaggio (”Narcis” ]i ”Juditha t`ind capul lui Holofern”). Urc`m pe colina Quirinale ajung@nd la palatul Pre]edin\iei, o construc\ie m`rea\`, cu o gr`din` de 5 ori mai mare, construit` de papa Gregorius al XIII-lea [n 1574. {ntre 1550 ]i 1870 a fost re]edin\a de vara a papilor, [n 1870 devine palat regal iar din 1948 palat preziden\ial. Bine[n\eles, [n
110

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

fa\` are o f@nt@n` cu un obelisc [n jurul c`ruia sunt doi cai al`turi de Castor ]i Polux, cunoscu\i ]i ca dioscuri pe vechile monezi. Este cunoscut drept obeliscul din Piazza del Quirinale6. Obeliscul este pereche cu cel din Piazza dell’Esquilino. Istoricii spun c` [n secolul I ele au fost transportate din Egipt pentru a decora Roma. Din cauze necunoscute vor fi pierdute, dar [n 1519 ]i 1781 sunt redescoperite la intrarea [n morm@ntul lui Augustus. Cel de aici a fost g`sit [n trei piese ]i ridicat de papa Pius al VI-lea [n 1786. Nu sunt inscrip\ii pe obelisc, nici pe cel de la Vatican, de aceea se presupune c` ele ar fi replici romane. Dar Italia r`m@ne cea mai ”bogat`” [n obeliscuri, din cele 16 aduse din Egipt [nt@lnim aici la Roma nu mai pu\in de 13! Num`r norocos! Perechea lui, obeliscul din Piazza dell’Esquilino7, probabil o replic` roman` de 14,75 m, are aceea]i istorie. {n dep`rtare se vede domul basilicii San Pietro cu zidul [nconjur`tor al Vaticanului. Pe str`du\e laterale medievale ajungem la Fontana di Trevi unde aveam s` suferim pu\in din cauza nefunc\ion`rii, l`s@nd-o pe alt` dat`, cel mai bine seara, oferind pl`cerea de a fi la spectacolul celei mai faimoase dintre f@nt@nile Romei. Cur@nd aveam s` intr`m pe celebrul Fori Imperiali ce se [ntinde de la Colosseum, trece pe l@ng` Forumul Roman, continu` spre Altare della Patria din pia\a Vene\ia ]i ajunge l@ng` Columna lui Traian. Aflat` acum [n repara\ie, ea a fost ridicat` [n 106 – 113 e.n. de Traian, din marmur`, [n stil doric ]i are 38 m [n`l\ime. Aici e camera morm@ntului lui Traian. Pe Column` sunt reprezentate aspecte ale celor dou` campanii din Dacia. Peste tot aveam s` ne [nt@lnim cu str`mo]ii no]tri pu]i la loc de cinste. Patru dintre ei, daci cu cu]me, se aflau pe Arcul lui Constantin de l@ng` marele amfiteatru construit sub [mp`ratul Flavius - Colosseum construc\ie [nceput` [ntre 70-72 pe timpul lui Vespasian (69-79). A fost oficial deschis de c`tre Titus (78-81) [n anul 80 pentru ceremonia celor 100 de zile ale jocurilor. E o structur` masiv` care st` liber, f`r` supor\i, m`soar` [ntre 155-190m ]i poate ad`posti peste 50000 de spectatori. A v`zut mii de lupte [ntre gladiatori, [ntre oameni ]i animale s`lbatice, aici fiind sacrifica\i ]i primii cre]tini. Splendoarea lui se mai vede ]i azi de]i e numai ruine, alt`dat` fiind [mbr`cat [n marmur`. De altfel se ]i v`d diblurile de prindere ale pl`cilor. Se spune c` arhitectul care a g@ndit uria]ul edificiu ar fi fost aruncat fiarelor pentru a se p`stra secretul construc\iei! {n zilele noastre s-a [ncercat s` i se dea o [ntrebuin\are prin c@teva spectacole de teatru 6) 7) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului. 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
111

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

antic, dar aceasta a durat o clip` doar c@t s` bucure pe beneficiarii noroco]i ai unor bilete ob\inute cu greu. Imens, cu ziduri ce amintesc de m`re\ia imperial` el r`m@ne [n continuare un simbol al vechii Rome. {n sudul Coloseului se afl` obeliscul Celimontana8 din timpul lui Ramses II (1304-1237 [.e.n.). El se afla [n fa\a templului soarelui din Heliopolis, Egipt. Cele dou` perechi de obeliscuri au fost aduse la templul lui Isis din vechea Rom`. {n secolul XIV acest obelisc era [nc` [n partea de est a Santei Maria in Aracoeli din dealul Capitoliului, unde a stat 100 de ani apoi a disp`rut, fiind mutat [n alt` parte. Ducele Ciriaco Mattei ob\ine obeliscul de la senatorii Romei ]i din secolul XVI e ridicat [n Villa din Celimontana, unde se afl` ]i [n prezent. E mai mic dec@t perechea lui din Piazza Rotonda, dat fiind multele [ncerc`ri asupra lui! Azi mai exist` [n Heliopolis (Cairo) doar un singur obelisc! Capitoliul e locul Pie\ei Campidoglio proiectat` de Michelangelo av@nd copia statuii lui Marc Aureliu [n centru, originala afl@ndu-se [n muzeul care e de o parte ]i alta a pie\ei, cele dou` sedii fiind legate printr-un tunel subteran alc`tuind [mpreun` Musei Capitolini ce ad`poste]te lucr`rile a peste 200 de pictori de excep\ie printre care figureaz` la loc de cinste: Tiziano, Pietro da Cortona, Caravagio, Guercino, Rubens ]i mul\i al\ii. De aici [naint`m pe o str`du\` lateral` ce ne conduce direct spre Forumul Roman, splendoare a clasicului imperiu. De la [n`l\ime [ncerc`m s` distingem pe fiecare dintre cele 36 de obiective ce alt`dat` constituiau scena [nt@lnirilor publice, centrul de legi, precum ]i locul luptelor de gladiatori din vremurile republicii: Curia (Senatul), Colosseum, templele lui Romulus, Venus, Vesta, Castor ]i Polux, Saturn, Iulius Caesar, Vespasian, arcul lui Septimius Severus, Titus, Via Sacra, biserica Giulia Emilia, Maxen\ius, Sf@nta Maria veche, toate supravie\uiesc aici! Intr`m [n Forum p`]ind pe istorie chiar pe Via Sacra. Alt` dat` aici erau adu]i [n lan\uri cei [nvin]i, mai pu\in acei viteji ]i d@rzi ca Decebal, prefer@nd o moarte eroic` dec@t ru]inea [nl`n\uit`. Privind [n spate z`rim Curia – Senatul Roman, ale c`rui por\i au fost duse la biserica San Giovanni in Laterano. L@ng` Senat se afl` Templul lui Romulus. {n dreapta se [nal\` templul lui Titus aflat [n cap`tul opus al templului lui Septimius Severus. Toate sunt relicve ”[n via\`” amintind de m`re\ia ultimului mare imperiu. La cap`tul cel`lalt al forumului, [n pia\a Venezia, se [nal\` Altare della Patria construit de italieni pentru a cinsti memoria primului rege al Italiei unite, Vittorio 8) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
112

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Emanuele Secondo. E impresionant prin dimensiuni, plasament ]i arhitectur`. Pe l@ng` Coloana Milenarilor de la Budapesta mi se pare un Goliat. {n centru se afl` statuia ecvestr` a regelui care poate fi z`rit` din aproape toate locurile Romei. O vezi de la Colosseum, se [nal\` de la Capitoliu, imaginea ei str`bate Corso p@n` [n dep`rtare spre Piazza del Popolo, o z`re]ti din Citta del Vaticano, de la statuia lui Garibaldi de pe colina Gianicolo. Aici te afli [n pia\a Vene\ia, unde te [nt@mpin` Palazzo e Palazzeto Venezia. Drept [n fa\` prive]ti spre Piazza del Popolo urm@nd Via del Corso. Dac` mergi spre Corso Vittorio Emanuele apoi pe Corso Rinascimento, [n st@nga se afl` Panteonul, iar [n dreapta, Piazza Navona - construit` pe ruinele Circului lui Domi\ian – av@nd celebrele trei f@nt@ni cu statui ale lui Bernini(tat` ]i fiu), una dintre ele, cea mai frumoas`, este un omagiu adus apei, unul din cele 4 elemente fundamentale ale Universului din teoria filozofului grec Empedocles. De aici, doar o str`du\`, ]i ajungi la Tevere (Tibru). Merg@nd pe Lungotevere ajungi la Mausoleul lui Augustus aflat foarte aproape de Piazza del Popolo ]i gr`dinile Borghese. De fapt, l@ng` mausoleu e construit unul nou din sticl`, cel`lalt fiind [nchis pentru restaur`ri. Pe malul de vis a vis e cartierul Trastevere, aflat la poalele colinei Gianicolo, unde se afl` Pia\a Garibaldi. Ne continu`m drumul cu o plimbare pe malul Tibrului apoi pe Corso p@n` [n Piazza del Popolo. Corso e principala strad` comercial` care [ncepe [n pia\a Vene\ia cu monumentul regelui Victor Emanuel al II-lea, de la Altare della Patria ]i ajunge p@n` [n Piazza del Popolo. De o parte ]i alta a celebrului Corso se [n]ir` splendide magazine cu reclame ademenitoare. Piazza del Popolo e o deschidere circular` av@nd [n centru cel de-al doilea mare obelisc egiptean din Roma adus de la Circo Maximo, [nconjurat de patru lei din a c`ror gur` \@]ne]te apa. Obeliscul Flaminian9 – din Piazza del Popolo e din timpul lui Seti I (dinastia XIX 1318-1304 [.e.n.) ]i a fiului s`u Ramses II (13041237 [.e.n.). Are 24 m ]i 235 tone de granit ro]u. A fost ridicat [n Templul soarelui din Heliopolis, capitala Egiptului antic. Dat fiind c` mai [nainte Piazza del Popolo se chema Flaminio, obeliscul a luat denumirea de aici. Pe una din inscrip\ii Seti I se descrie ca cel care a umplut cu obeliscuri Heliopolisul pentru a lumina templul soarelui, iar Ramses II, unul dintre marii regi, a f`cut monumente numeroase ca ]i ”stelele de pe cer”! Dup` cucerirea Egiptului din 31 [.e.n. Octavian aduce dou` obeliscuri din templul soarelui din Heliopolis printre care ]i pe cel Flaminian. Sunt primele obeliscuri transportate la 9) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
113

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Roma. Cel`lalt e plasat [n Piazza di Montecitorio. {n timpul papei Sixtus al V-lea obeliscului Flaminian [i sunt ad`uga\i 4 lei ]i f@nt@na. {n gr`dinile Pincio, de l@ng` Piazza del Popolo, se afl` obeliscul Monte Pincio10. Se pare c` ar fi fost f`cut de [mp`ratul Hadrianus [n secolul II. Are 9,75 m [n`l\ime. Nu se ]tie c@nd a fost adus la Roma, se pare c` [n secolul III, fiind a]ezat [n Circus Varianus, dar peste timp a c`zut ]i dup` multe mut`ri, Papa Pius VII [l pune [n gr`dinile din Monte Pincio [n 1822. Via del Corso leag` Piazza del Popolo de Piazza Venezia. De aici se vede [n dep`rtare statuia regelui Vittorio Emanuelle II din Altare della Patria. Imediat cum ai ie]it din Piazza del Popolo, [n dreapta se afl` biserica Santa Maria del Popolo (1227) unde contempl`m tablourile lui Caravaggio: ”Crucificarea Sf@ntului Petru” ]i ”Convertirea Sf@ntului Paul”. Sunt g`zduite aici morm@ntul lui Andrea Sansovino, o fresc` a lui Pinturichio, o capel` funerar` proiectat` de Rafael pentru bancherul Agostino Chigi [n 1513 ]i dou` grupuri statuare ale lui Gian Lorenzo Bernini: ”Daniel [n vizuina leilor” ]i ”Habakkuk ]i [ngerul” (165561). Capela, un omagiu adus ]tiin\elor, e dedicat` ocrotitorului artelor ]i e de form` eliptic` cu un obelisc [n centru(considerat piramida [n`l\at` la cer!). Bernini reface decora\iile interioare din marmur` castanie cu blazonul familiei Chigi cu o ciudat` piramid` aflat` sub o stea. Pentru azi ne propusesem [ns` numai centrul istoric de pe Fori Imperiali urmat de vizitarea a dou` din cele 7 mari biserici din Roma: San Pietro in Vincoli (Sf@ntul Petru [n lan\uri) ]i Santa Maria Maggiore (Sf@nta Maria Mare), aflate la poalele colinei Esquiline. Pa]ii ne [ndreptau spre celebra statuie a lui Moise f`cut` de Michelangelo ]i g`zduit` de biserica San Pietro in Vincoli. Biserica poart` acest nume pentru c` aici se afl` lan\urile folosite pentru [ncarcerarea Sf@ntului Petru. Ele sunt \inute la subsol [ntr-o construc\ie special` a capelei ce are deasupra un imens baldachin. Pictura de pe tavan avea s` ne dezv`luie o legend` legat` de prezen\a lan\urilor. Scena reprezint` pe pap` c`ruia i se aduc lan\urile de c`tre Eudosiu. Acestea, [mpreun` cu cele de la Roma, ca un miracol, se vor uni [n m@inile papei. Alt miracol, numit Moise, se afl` [n dreapta altarului. Ca peste tot [n bisericile italiene func\ioneaz` un sistem automat cu tax` pentru a vedea mai bine ceea ce e interesant. Dar ]i a]a, din [ntuneric, Moise se impune prin perfec\iunea marmurei ca ]i prin acea a daltei geniului. E at@t de real [nc@t nu po\i s`-i refuzi maestrului momentul de furie c@nd la final arunc` cu dalta 10) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
114

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]tirbindu-i genunchiul [n urma ” refuzului ” de a vorbi (” De ce nu vorbe]ti?”). Prospero Brescianino, autorul celuilalt Moise, aflat la f@nt@na din pia\a San Bernardo, la vederea celui gra\ios sculptat de Michelangelo va fi r`nit at@t de mult, din cauza batjocurii publice, [nc@t va muri [n urma unui atac de inim`, de ciud` c` acesta ar`ta mai bine dec@t al lui! F@nt@na lui Brescianino a fost construit` [nainte ca Michelangelo s`-l fac` pe Moise. Una din multele biserici dedicate Sfintei Maria, cea mai mare ]i mai important` este Santa Maria Maggiore aflat` pe colina Esquiline ]i este construit` [n anul 452. Dintre cele peste 360 de biserici, e singura care are dou` obeliscuri, unul [n fa\` ]i altul [n spate, neegiptene. Tavanul e [n stil Rena]tere, marea comoar` a bisericii fiind g`zduirea celor 4 fragmente din patul lui Cristos a]ezate [ntr-o construc\ie special` [n capela aflat` sub un frumos baldachin [n fa\a c`ruia se roag` un pap` din marmur`, o lucrare deosebit de pre\ioas`. S` fie Bernini autorul care de altfel e prezent aici prin grupul statuar reprezent@nd pe ”Fecioara cu pruncul”? }i pentru c` a venit vorba de Bernini, aceasta e biserica ce g`zduie]te, e adev`rat, modestul morm@nt a celui ce a fost realizatorul transform`rii g@ndurilor papilor [n realitate, a celor mai multe dintre statuile aflate la Roma ]i ele nu sunt pu\ine! Morm@ntul se afl` [n dreapta, [n fa\a capelei Sacramentului sub o plac` simpl` ce trece neobservat` cu numele scris [n latin`. R`sf`\at al papilor, dar ]i duplicitar, cochet@nd cu oamenii de ]tiin\`, Bernini realizeaz` o cale a ilumin`rii cu sanctuare amplasate codat indic@nd cu ajutorul operelor sale - se pare - calea spre biserica ilumin`rii aflat` la castel Sant’ Angelo, pornind de la cele 4 elemente fundamentale ale Universului: p`m@ntul – morm@ntul lui Rafael Sanzio din Panteon, aerul – Vento Ponente un bloc din marmur` eliptic aflat l@ng` obeliscul din pia\a San Pietro, focul – extazul Sfintei Tereza din biserica Santa Maria della Vittoria, apa – f@nt@na celor 4 r@uri din pia\a Navona. C@nd se vorbe]te de Bernini ar trebui [nceput cu cel mai, cea mai… Cel mai mare sculptor al secolului al XVII-lea, ca de altfel ]i arhitect, creator al stilului baroc [n sculptur`, [ncepe s` lucreze sub [ndrumarea tat`lui, servind cu lucr`rile sale nu mai pu\in de opt papi. Cel mai mare patron al s`u va fi cardinalul Maffeo Barberini, viitorul pap` Urban al VIII-lea. Lucr`rile sale atrag aten\ia cardinalului Scipione Borghese care le aduce [n celebra galerie. Dup` moartea lui Carlo Maderno [n 1629, devine arhitect ]ef al bisericii San Pietro ]i al palatului Barberini. Lucr`rile lui vor exprima acordul cu tezele formulate de consiliul de la Trent (1545-1563) astfel [nc@t arta cu tematic` religioas` trebuie s`
115

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

fie real` ]i [n\eleas` pentru a determina ]i stimula emo\ii credincio]ilor, dar mai ales s` imprime credin\a ca pe o propagand` a bisericii catolice romane. {n timpul papei Urban al VIII-lea i se [ncredin\eaz` construc\ia unei structuri simbolice peste morm@ntul Sf@ntului Petru din biserica San Pietro, celebrul baldachin (1624-33) din bronz ale c`rui coloane [nalte [n form` de ’s’ sunt inspirate din cele vechi de pe timpul lui Constantin. Originalitatea const` [n construc\ia de deasupra a voltelor [ncoronate, flancate de patru [ngeri. Culoarea neagr` a bronzului e luminat` discret de contururile de un auriu fumuriu. El se constituie ca primul monument baroc. Statuia sf@ntului Longinus din San Pietro e proiectat` tot de Bernini, la fel ca ]i morm@ntul papei Urban al VIII-lea. {n 1637 [ncepe ridicarea controversatei campanile de la fa\ada bisericii San Pietro, dup` care se produce ruptura cu nu mai pu\in celebrul s`u partener [n construirea bisericii, Boromini, devenit acum cel mai temut adversar. Una din marile realiz`ri arhitecturale o constituie cele patru r@nduri de coloane ce [nchid pia\a San Pietro, func\ia principal` a spa\iului larg fiind aceea de a apropia credincio]ii [n ocaziile speciale c@nd papa [i binecuv@nteaz`. }i [nc` o constatare: dac` te afli exact [n centru, nici nu realizezi c` de fapt sunt 4 r@nduri de coloane! Cea mai spectacular` decorare a tronului sf@ntului Petru din biserica San Pietro, un bronz sus\in@nd un tron papal din lemn e tot opera lui Bernini. Tronul ]i pia\a au fost construite din [ns`rcinarea papei Chigi, Alexandru al VII-lea. Pia\a San Pietro, baldachinul, tronul sf@ntului Petru, scara Regia din Musei Vaticani ]i redecorarea podului Sant’Angelo sunt cele mai [nalte expresii ale puterii papale, toate venind [n sprijinul vizit`rii Romei de c`tre pelerini. {n 1688 zece statui de [ngeri proiectate de Bernini sunt montate pe parape\ii podului de la Castel Sant’Angelo. Tot atunci papa Clement al VII-lea plaseaz` statuile lui Petru ]i Pavel la unul din capetele podului. Sunt cele mai importante lucr`ri dar cu Bernini ne vom mai [nt@lni pe parcursul impresiilor de la Roma, unde e prezent pretutindeni. Bernini moare la v@rsta de 81 de ani, fiind considerat nu numai un mare artist dar ]i un om pe m`sur`. Odat` cu dispari\ia lui sf@r]e]te ]i hegemonia artistic` italian` [n Europa. Revenind la Santa Maria Maggiore, ea este important` ]i pentru c` ascunde [n ea ]ase capele extraordinar de frumoase: Sixtina, la care a lucrat Carlo Fontana, Pauline Borghese ]i Sforza dist@ng@ndu-se separat. Se spune c` Sixtina, numit` ]i a Sacramentului, ar fi cea mai frumoas` din lume. }i este [ntr-adev`r! Trebuie s` ai respira\ie ca s` rezi]ti frumuse\ii ei. Frescele din capela Pauline apar\in lui Cavaliere d’Arpino.
116

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Privit` de afar`, biserica are [n partea dreapt` o campanil` de ]ase nivele, ultima de tip roman construit` la Roma care ad`poste]te clopotni\a. Obeliscul din fa\` e o coloan` [nalt` [n v@rful c`reia se afl` statuia Sfintei Marii cu pruncul. E singura biseric` din Roma cu dou` obeliscuri, cel de-al doilea fiind plasat [n spate. Binen\eles c` nu lipse]te f@nt@na cu ap` potabil` din fa\a bisericii. Istoria construirii bisericii e foarte interesant`. Ea e legat` de o legend` care spune c` papa Liberius dorea s` construiasc` o biseric` mare [n memoria Fecioarei, ]i nu ]tia unde. Dar [n vis aceasta i s-a ar`tat spun@ndu-i s` o construiasc` acolo unde va c`dea prima ninsoare. Iar pe 5 august, o minune!, [n vara anului 452 a nins pe colina Esquilino! }i astfel biserica a fost construit` aici. Fontana di Trevi. Sunt nu mai pu\in de 300 de f@nt@ni la Roma. Evident, nu le po\i vizita pe toate, dar dintre ele se deta]eaz` Fontana di Trevi ]i cele din Pia\a Navona, Pauline, Naiadelor din pia\a Republicii, Tritonului, Fontana delle appi din pia\a Barberini … Una din mo]tenirile de seam` l`sate de celebrul Bernini, Romei, sunt f@nt@nile. Prima este ”Barcaccia” din Piazza di Spania construit` [ntre 1627-1629, cealalt` ”Tritonul” cu cei patru delfini ce se [nal\` [n Piazza Barberini (1642-1643) sus\in@nd pe zeul m`rii ce arunc` apa [mprejur. {n pia\a Navona se [nal\` f@nt@na celor patru r@uri: Nilul, Dun`rea, Rio della Plata ]i Gangele, personificate prin gigan\i ce sus\in un vechi obelisc egiptean(construit` [ntre1648-1651). Impresionant`, ca de altfel toate lucr`rile semnate Bernini. Obeliscul din Piazza Navona11 are 16,54 m ]i a fost creat [n Egipt la Asuan din ordinul [mp`ratului roman Domi\ian [n secolul I. Pe el e [nscris numele lui Domi\ian ]i e desenat` o scen` [n care o zei\` [i ofer` coroana dubl` la [n`l\area pe tron din anul 81. Ini\ial, dup` ce e adus la Roma, e a]ezat l@ng` templul lui Isis unde r`m@ne p@n` [n secolul IV c@nd [mp`ratul Maxentius [l mut` [n Via Appia la 2,8 km sud de poarta San Sebastiano. Apoi se sparge [n buc`\i ]i Papa Innocentius al X-lea [l ridic` [n Piazza Navona odat` cu alegerea sa. Dar [l pune pe Giovanni Lorenzo Bernini s` proiecteze F@nt@na celor patru r@uri [n 1647. Acesta realizeaz` aici un regal, Fontana dei Fiumi, cea mai celebr` lucrare a lui Bernini, un omagiu adus apei: un obelisc egiptean \inut [n spate de zei reprezent@nd patru fluvii ale lumii antice imagin@nd continentele: Europa – Dun`rea, Asia – Gangele, Africa 11) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
117

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

– Nilul ]i America – Rio della Plata. Vraja se [nt@mpl` seara c@nd partea central` [nalt` de 6m, din marmur` cu grote ]i caverne prin care curge zgomotos apa, e luminat` cu reflectoare subacvatice. Lucrarea a fost terminat` [n 1651. Al`turi de ea, la capetele pie\ei, se afl` [nc` dou` f@nt@ni, di Nettuno ]i del Moro, realizate de Bernini [mpreun` cu tat`l. {n spatele f@nt@nii principale se afl` biserica sf@nta Agnese [n agonie, dedicat` tinerei fecioare, martirizat` pentru c` nu ]i-a negat credin\a [n Isus(din aceast` cauz` a fost expus` [ntr-un bordel) ]i al`turi ambasada Braziliei care e ref`cut` dup` vechile planuri. Este unul dintre cele mai spectaculoase proiecte incluz@nd un obelisc care face din pia\a Navona cea mai splendid` pia\` prin simboluri ]i m`re\ie! Fontana di Trevi este [ns` o bijuterie baroc` construit` [n timpul papei Clement al XII-lea av@nd [n centru dominanta statuie a zeului Neptun privind seme\ marea aflat` la picioarele sale, de fapt, adev`rata f@nt@n`. Aveam s` trecem pe aici de cel pu\in trei ori [n drumurile noastre, dar spectacolul cel mai reu]it are loc seara c@nd f@nt@na se desf`]oar` [n toat` splendoarea ei [n fa\a unei mul\imi diverse alc`tuite din spanioli, englezi, nem\i, francezi, rom@ni, japonezi, chiar ]i indieni. Apa se revars` [n lumina reflectoarelor, iar spectatorii, a]eza\i cu spatele la ea, []i pun dorin\e arunc@nd monezi peste um`rul st@ng. De data asta nefunc\ion@nd, am l`sat pentru alt` dat` bucuria unui spectacol de neuitat. Nu trebuie ratat! Roma, de]i e denumit` ora] al palatelor are peste 360 de biserici a]a c` [\i las` posibilitatea de a reveni pentru a le vedea pe cele nevizitate [nc`. }apte dintre ele sunt cele mai mari: San Pietro, San Pauolo Fuori le Mura, San Giovanni in Laterano construite de Constantin, San Lorenzo Fuori le Mura, Santa Croce in Gerusalemme, San Pietro in Vincoli ]i Santa Maria Maggiore. }i numai cu acestea te po\i l`uda c` ai trecut prin Roma. Aveam s` vizit`m vineri, zi parc` predestinat`, cele mai frumoase biserici legate de via\a ]i munca de cre]tinare a Sfintei Elena, mama [mp`ratului Constantin, cel care a permis pentru prima dat` cre]tinilor s`]i practice liber religia. Sfin\ii Mari {mp`ra\i Constantin ]i mama sa Elena aveau s` lase Romei cele mai de pre\ urme ale lui Cristos. Plec@nd de pe via Nicolo Tartaglia ajungem cur@nd la Villa Borghese trec@nd prin Porta Pinciana a zidului aurelian construit ca pav`z` pentru p`strarea comorilor cet`\ii. Urm`m traseul pe via Veneto dup` care sosim [ntr-o pia\` devenit` celebr` [n urma filmului ”La dolce vita” de Federico Fellini, care de altfel [i ]i poart` acum numele. L`s`m pe dreapta Cafe della dolce vita unde s-au filmat scene din film ]i ajungem la hotelul cel mai luxos din Roma, Excelsior, de 5 stele, unde a locuit ]i
118

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Petre Roman, pe atunci ministru de externe al Rom@niei. Imediat urmeaz` cl`direa ambasadei SUA, ocupat` definitiv dup` victoria alia\ilor asupra Italiei din 4 iunie 1944, [n spe\` de americani. Trec@nd pe l@ng` ea, nu pot s` nu-mi aduc aminte de imensa re]edin\` a ambasadorului american [n Italia, o cl`dire ascuns` vederii, cu mult mai mult spa\iu dec@t cel al ambasadei. Aveam s` afl`m c` ambasadorul fusese unul din cei 10 sponsori ai campaniei electorale a pre]edintelui Clinton. Nimic de mirare c` dup` victorie avea s` fie numit ambasador ]i s` locuiasc` aici! Nu e singura minune, c`ci la Roma, ora]ul palatelor, aveam s` ne minun`m ]i mai mult [n Pia\a Navona, c@nd am trecut pe l@ng` ambasada Fran\ei, aflat` ghici\i unde? tocmai [n Palatul Farnese, apar\in@nd uneia din marile familii din Roma, cu dou` f@nt@ni mari [n fa\` aduse tocmai de la Termele lui Caracalla. Mai mult, [n fa\a celebrelor f@nt@ni ale lui Bernini din pia\a Navona, [n palatul Pamphili se afl` ambasada Braziliei, pe Gianicolo este un superb palat ce apar\ine ambasadei Suediei, ce s` mai vorbim de Villa Medici, acum sediul Academiei Fran\ei… Etajul doi al palatului Farnese este lucrat de renumitul Michelangelo. Palatul a fost proiectat de Antonio da Sangallo ]i construit [ntre 1517-1589. Dup` moartea lui Sangallo din 1546 lucr`rile sunt continuate de Michelangelo care termin` fa\ada ]i balconul. Interiorul e decorat de Annibale Carraci. Acum palatul apar\ine ambasadei Fran\ei. Ne continu`m drumul pe via Veneto ]i p`trundem [n pia\a Barberini cu cele dou` f@nt@ni celebre ale lui Bernini, Tritonul ]i f@nt@na celor 3 albine (fontana delle tre appi). {n continuare urc`m pe Vialle delle Quattro Fontane (delle appi, Triton, Trevi, Naiade) l`s@nd pe st@nga palatul Barberini ce a servit drept decor filmului ”Vacan\` la Roma”. Palatul e f`cut dup` planurile lui Carlo Maderno care a realizat ]i fa\ada bisericii San Pietro, iar dup` moartea acestuia e terminat de Bernini, asistat chiar de Boromini, adversarul s`u. {n dreapta se afl` biserica San Carlo alle Quattro Fontane construit` de Boromini, apoi aceea a lui Bernini, San Andrea al Quirinale, iar [n fa\` se [nal\` Santa Maria Maggiore de pe colina Esquiline. E momentul s` vorbim de Boromini, Francesco Castelli(1599-1667), fondatorul stilului arhitectural baroc. Cunoscut pentru construc\ia bisericii San Carlo alle Quattro Fontane, vine la Roma unde lucreaz` cu Maderno. Cele dou` turnuri ale Santei Agnese in Agone [i apar\in. {n urma mor\ii lui Maderno, dup` ale c`rui planuri se construie]te palatul Barberini, Bernini preia conducerea lucr`rilor colabor@nd cu succes cu Boromini. {ns` dup` abandonarea planurilor lui Maderno de c`tre Pietro da Cortona, Boromini p`r`se]te echipa ]i [mpreun` cu Bernini realizeaz` celebrul baldachin din biserica
119

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

San Pietro. {n 1638 [ncepe construirea bisericii San Carlo alle Quattro Fontane. Nu mai larg` [n`untru dec@t dimensiunile unui singur st@lp al bisericii San Pietro, mica biseric` impresioneaz` [ntreaga Europ`. Din cauza irascibilit`\ii ]i intransigen\ei, Boromini pierde [ns` contactele cu sponsorii ]i, mai mult, c@nd descoper` o stric`ciune a unui lucr`tor [l bate at@t de violent [nc@t acesta moare. Dup` ce abandoneaz` ]i lucr`rile de la San Pietro conflictul latent dintre cei doi ”B” ia amploare. Cei doi au p`reri divergente ]i conflictul, pornind de la eliminarea celor dou` turnuri ale lui Maderno de la fa\ada bisericii San Pietro, devine public [n 1645 c@nd Boromini devine acum cel mai mare critic la adresa lui Bernini. {n carier`, Boromini urmeaz` exemplul lui Michelangelo: ”cine copiaz` pe al\ii, nu ajunge niciodat` [n v@rf”. Dup` 1660 – odat` cu cre]terea succeselor rivalului s`u Bernini, [ncepe declinul. Suferind de melancolie ]i halucina\ii ipohondrice []i arde planurile declin@ndu-]i [ntreaga activitate, ajung@nd chiar p@n` la sinucidere. Dintre lucr`rile lui se disting Sant Andreea della Valle [mpreun` cu Maderno, palatul Barberini (1629-31), baldachinul din San Pietro ]i desenele pentru fa\ada bisericii San Pietro realizate [mpreun` cu Bernini, San Carlo alle Quattro Fontane (1638-41), tavanul palatului Pamphili, actualul sediu al ambasadei Braziliei din pia\a Navona, capela Re Magi, reconstruc\ia bisericii San Giovanni in Laterano precum ]i a bisericii Sant’Agnese in Agone. Dincolo de st`rile suflete]ti ap`s`toare, Boromini r`m@ne o marc` [n peisajul cultural al Romei. Trecem acum pe l@ng` casa unde a locuit Bernini ]i ne [ndrept`m spre Nerulana, apropiindu-ne de biserica San Giovanni in Laterano(cu impresionanta poarta din bronz luat` de la Curia din Forul roman), una din cele trei mari biserici, de fapt a doua ca importan\` religioas` dat fiind c` aici au locuit o vreme papii, dar mai ales c`, lipit de ea, se afl` Palazzo Lateranese, celebru prin pactul semnat la 11 februarie 1929 [ntre statul papal ]i cel italian condus de Benito Mussolini. Pactul a [nsemnat concilierea, urmat` de construc\ia unei str`zi Via della Conciliazione ce porne]te de la Castel Sant’Angelo p@n` la San Pietro cu obeliscuri f`cute [n timpul lui Mussolini. Revenind la Palazzo Lateranese, exist` aici sala unde s-a semnat celebrul pact, cu scene religioase deosebit de valoroase ce acoper` tavanele ]i pere\ii, o colec\ie impresionant` de arme… Palatul e de culoare roz, [n fa\` av@nd unul din cele mai mari obeliscuri din Roma adus de la Circo Maximo, al doilea ca m`rime, cel Flaminian, fiind a]ezat [n Piazza del Popolo. Interesant` inscrip\ia de pe el referitoare la victoria lui Constantin [mpotriva lui Maxentius sub semnul crucii,
120

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

[n urma c`reia se boteaz` devenind cre]tin [ntru propagarea cre]tinismului. Este vorba de obeliscul Lateranese12 – din pia\a San Giovani in Laterano, din timpul lui Tutmonsis III din a XVIII-a dinastie (1504-1450 [.e.n.). Are 32,18 m ]i 230 tone din granit ro]u. E cel mai mare obelisc din lume ]i ini\ial a fost plasat [n templul din Karnak. Inscrip\iile spun c` s-a lucrat la el 35 de ani ]i a fost ridicat de nepotul s`u, Tutmonsis IV (1392-1382 [.e.n.). A fost singurul obelisc ridicat la Karnak, nepereche! (de obicei faraonii ridicau perechi). 1300 de ani mai t@rziu, Octavian (27 [.en.-14 e.n.) dore]te s`-l aduc` la Roma dar e prea greu ]i [n locul lui se [ntoarce cu cele dou` obeliscuri din templul soarelui de la Heliopolis. Acesta a fost primul transport de obeliscuri la Roma ]i ele vor fi ridicate [n Piazza del Popolo ]i [n Piazza Montecitorio. Sub Constantin (306-337) acest magnific monument e adus la Alexandria, [mp`ratul dorind s`-l duc` la Constantinopole, noua sa capital`, dar moare [nainte ca obeliscul s` p`r`seasc` Egiptul. Constantius II, fiul s`u (337-361), [l aduce la Roma ]i-l pune [n Circo Maximo l@ng` un altul, cel care azi se afl` [n Piazza del Popolo. Se pare c` se va pierde, dar [n timpul papei Sixtus al V-lea e g`sit [n 1587 [n trei piese la Circo Maximo, iar [n 3 august 1588 e ridicat [n Piazza di San Giovanni in Laterano ]i ulterior i se ad`ug` o cruce [n v@rf. Complexul de biserici de aici e format din Santa Croce in Gerusalemme, Scala Santa ]i San Giovanni in Laterano. Ajungem la poarta San Giovanni a zidului aurelian ]i, drept [n fa\` este biserica Santa Croce in Gerusalemme. Intrarea se face ca la aeroport prin verific`ri cu aparate speciale pe care le-am v`zut ]i la coloanele de la San Pietro folosite numai atunci c@nd papa se adreseaz` direct [n fa\a cre]tinilor. Verificarea este am`nun\it` dat fiind c` anul 2000 a fost anul Jubileului Cre]tin`t`\ii, c@nd la Roma sunt prezen\i foarte mul\i turi]ti. La intrare, [n st@nga, pe perete se afl` o bucat` din crucea pe care a fost r`stignit unul din t@lhari c`ruia Isus i-a spus : ”vei fi al`turi de mine [n Paradis”. {naint`m pe culoarul ce reprezint` drumul pe care a fost purtat` crucea [nf`\i]@nd cele 14 sta\ion`ri ]i, drept [n fa\`, se afl` o capel` [n care sunt p`strate relicvele sfinte aduse de [mp`r`teasa Elena de la Ierusalim. Sub un baldachin sunt trei fragmente din crucea pe care a fost r`stignit Isus Cristos puse [n interiorul unei cruci pe latura st@ng`, dreapta ]i jos; [n st@nga crucii se afl` cele trei fragmente mici de p`m@nt, c@t unghia, luate de la locul na]terii, cel al flagel`rii ]i de la morm@ntul sf@nt apoi degetul [nvelit [n argint al lui Toma ]i un piron folosit la crucificarea lui Isus; [n dreapta crucii e o coroan` din care au mai r`mas doi spini din cea 12) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
121

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

original` iar al`turi, un fragment din crucea pe care st` scris [n ebraic` textul: ”Isus Cristos nazariteanul - regele iudeilor”. Tot timpul c`lc`m pe un mosaic, denumit cosmatesc, de la numele celebrului me]ter, Cosmati. Te sim\i ca ]i cum ai merge pe urmele lui Isus. Tot ceea ce te [nconjur` e cople]itor. Seam`n` pio]enie, cinstire, ceea ce se cheam` m`rturie a istoriei. Ne plec`m [n fa\a relicvelor m`rturisitoare a existen\ei lui Isus ]i ne [ndrept`m pa]ii umbl@nd cu evlavie, [n genunuchi, pe Scara Santa, aflat` pe ipotenuza triunghiului format din cele trei biserici: Santa Croce in Gerusalemme, San Giovanni in Laterano ]i Scara Santa. Scara Santa a fost reconstruit` [ntr-un palat [n care Sf@nta Elena a locuit [ntre 317-322. Fa\ada este rococo de la 1743, iar interiorul baroc din secolul XII. Aici [mp`r`teasa Elena a adus de la Ierusalim o scar` din lemn de trandafir din Palatul lui Pilat, pe care a urcat de trei ori Isus c@nd a fost judecat de acesta. {nc` se mai v`d pic`turile de s@nge l`sate de M@ntuitor pe trepte. C@nd ajungi sus, dup` ce ai mers [n genunchi, se afl` o capel` cu o icoan` av@nd chipul lui Isus, despre care se spune c` nu ar fi f`cut` de m@na omului - at@t de reu]it` este! De altfel tot aici afl`m dintr-un [nscris c` niciunde pe p`m@nt nu exist` loc mai sf@nt! Emo\ionant, de neuitat! Urm`m cateta triunghiului care ne conduce la imensa biseric` San Giovanni in Laterano, pe care st` scris deasupra ”Cristo Salvatori”, cu statuia M@ntuitorului al`turi de aceea a lui Ioan Botez`torul. Intr`m pe poarta impozant` adus` de la Curia, Senatul roman. Un hol imens perpendicular pe cel de intrarea in biseric` ne conduce spre Poarta Sf@nt` pe sub care p`]im [n biserica propriu zis` ce are alte trei holuri, unul central ]i dou` laterale ce g`zduiesc capelele. Biserica a suferit invazia vandal` din secolul V, cutremurul din secolul IX, dou` devastatoare incendii ]i patru reconstruiri. Con\ine minunatele decora\ii [ncrustate de tip Cosmati. Holul central e m`rginit de o parte ]i alta de 12 statui impresionante ca m`rime dar str`lucitoare ca realizare. Sunt aici sfin\ii: Paul cu sabia, Petru cu cheile, Andrei cu crucea, Ioan cu cartea ]i pana, Simion, Bartolomeu cu cu\itul, Tadeus cu lancea… O capel` [n partea dreapt` a unui impresionant altar cu baldachin are o fresc` reprezent@nd {nvierea. {n afara celor descrise se mai afl` aici statuia Papei Leon al XIII-lea, fresce religioase ]i o statuie a lui Moise. Pe unul din cele dou` holuri ce bordeaz` pe cel principal se afl` un tablou mai pu\in obi]nuit alc`tuit din unul mic, care reprezint` Adormirea Maicii Domnului, peste care \@]ne]te un altul cu [ngeri deasupra, p`r@nd o continuare a primului. {n holul din dreapta ne [nt@mpin` un grup statuar reprezent@nd Pieta. Tavanul, pe l@ng` [n`l\ime, impresioneaz` prin [nsemnele de pe blazoanele papale.
122

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Totul e f`cut s`-\i \in` respira\ia. Lipit de biseric` se afl` Palazzo Lateranese cu obeliscul lui Constantin [n fa\` pe care st` scris: ”Constantinus per crucem victor as silvestro hic baptizatus crucis gloriam propagavit”. Ceea ce, parafrazat, [nseamn` c` f`r` cruce ]i botez nu te po\i [n`l\a! }i numai cu cele v`zute p@n` aici te po\i m@ndri c` ai trecut prin Roma! Dar Roma are peste 360 de biserici [n`l\`toare. Aveam pe agend` mai multe dintre ele ]i dac` timpul ]i picioarele vor [ng`dui, ”foamea” noastr` poate c` ar fi domolit`: Santa Maria Sopra Minerva, biserica Sf@ntul Apostol Andrei, Santa Agnes, biserica San Sebastian, biserica Quo Vadis, San Pietro in Montorio unde se afl` Tempietto, opera de c`p`t@i a lui Bramante marc@nd Rena]terea, biserica de la Trinita del Monti, biserica Sfin\ii Apostoli, San Paolo dentro le Mura, San Paolo Fuori le Mura construit` peste morm@ntul Apostolului [n 386, Santa Maria degli Angeli e dei Martiri, Santa Maria della Vittoria, San Agostino cu dou` tablouri ale lui Caravaggio, San Luigi dei Francesi cu trei picturi de Caravaggio…., dar despre toate acestea mai [ncolo dup` o odihn` binemeritat`. {n Piazza della Minerva se afl` biserica Santa Maria Sopra Minerva, care are [n fa\` obeliscul Minerva13. A fost construit [n timpul faraonului Apries, al 4-lea din dinastia a 26-a (589-570[.e.n.). Are 5,47 m ]i este din granit ro]u. Ini\ial a fost ridicat [n Sais [mpreun` cu cel de la Urbino. Nu se ]tie c@nd a fost adus la Roma, probabil [n secolul I. {n 1665 e descoperit de c`lug`rii dominicani, iar papa Alexandru al VII-lea [l ridic` aici [mpreun` cu o sculptur` a unui elefant din marmur` realizat` de Bernini. Suntem acum la Panteon, odat` locul zeilor, transformat [n biseric` de Vatican prin [ndep`rtarea statuilor, aflat [ntre Altare della Patria ]i Castel Sant’Angelo de pe malul Tibrului. Construc\ia a [nceput [n anul 27 [.e.n. sub Marcus Vespasianus Agrippa, dar e distrus [n anul 80 ]i ref`cut de Adrian [ntre 118-128 e.n. E o cl`dire circular` cu un dom impresionant de 43 m [n diametru - se pare cel mai mare din lume - de 22 m [n`l\ime. Aici se afl` morm@ntul lui Rafael Sanzio ]i cel al lui Victor Emanuel al II-lea, reprezent@nd casa de Savoia cu emblema unei cruci ro]ii pe fond alb. De]i veche, cl`direa e impun`toare iar interiorul plin de sobrietate. Neam [nclinat [n fa\a morm@ntului lui Rafael ]i am ie]it s` lu`m o gur` de ap` bun` de la f@nt@na din fa\a pie\ei Rotonda, binen\eles cu un obelisc egiptean, obeliscul Rotonda14 – aflat [n fa\a Panteonului, din timpul lui Ramses II, [nalt de 6,34 m din 13) 14) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului. 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
123

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

granit ro]u. Este pereche cu cel din vila Celimontana de l@ng` Colosseum. Ini\ial au fost ridicate [n templul soarelui din Heliopolis. A fost adus [n dealul Capitoliului la est de biserica Santa Maria in Aracoeli. Dar [n 1711 e mutat de papa Clemens al XI-lea [n fa\a Panteonului ]i pus [ntr-o f@nt@n` cu [nger iar deasupra [n v@rf are o cruce. F@nt@na a fost proiectat` de Giacomo della Porta. Obeliscul a fost subiect [n filmul ”Roman Holiday” cu Audrey Hepburn ]i Gregory Peck. Ne [ntoarcem vizit@nd ce ne ie]ea [n cale, sau rev`z@nd pe cele deja ]tiute; drumul duce c`tre Villa Borghese. Trecem prin fa\a Muzeului Na\ional de Art` Modern` ]i Contemporan` unde, vis a vis, se afl` cl`direa ce ad`poste]te Academia di Romania av@nd [n lateral` statuia ecvestr` a lui Jose de San Martin - eliberator al Argentinei - al`turi de statuia unui roman ce pare a fi Traian \in@nd [n m@ini leoaica din capul c`reia \@]ne]te stindardul dac(din p`c`te, ]i e un regret, n-am [nt@lnit-o pe Doamna directoare Zoe Dumitrescu Bu]ulenga); continu`m drumul pe corso di Francia, Via Andromandi, zidul re]edin\ei ambasadorului american ]i ajungem pe via Nicolo Tartaglia. O mas` la repezeal` cu o bere spaniol` ]i o cafea de India avea s` ne energizeze pentru urm`toarele ore relaxante petrecute seara la Roma! Roma seara! {mi doream at@t de mult s-o v`d seara. Roma e mit dar ]i realitate. {n toate, ziua sau noaptea te farmec` diferit. Fiind vineri, [nainte de [nt@lnirea cu Galeria Borghese unde se intr` at@t de greu, cu programare, n-ai cum s` vii [n centru, din nord, f`r` s` treci prin parcul cu gr`dini ale celebrei vilemuzeu. Pornim de ast` dat` pe Via di Romania aflat` paralel cu Nicolo Tartaglia ]i ajungem pe Vialle delle Tre Madonne spre gr`dinile Borghese. Dup` numai o sut` de pa]i, [n st@nga, este Gr`dina Zoologic`, iar la dreapta drumul te duce spre Muzeul Borghese, o cl`dire [n stilul celor romane, impresionant` prin demnitatea liniei arhitecturale, cu o deschidere [ntr-un parc cu f@nt@ni a c`ror ap` e potabil`, [nconjurat` de gr`dinile secrete pe lateral`, pentru ca [n spate, s` te [nt@mpine un alt parc cu f@nt@na lui Venus ]i statui pe margini. Parcul e at@t de mare [nc@t se circul` ]i cu ma]ini pe unele alei. Aici se practic` joggingul, mersul pe rotile ]i plimb`rile [n aer liber. Dup` ce ai ie]it din parc se vede zidul aurelian, iar de aici drumul se continu` printr-un tunel pietonal cu benzi ce ne conduc c`tre Piazza di Spania, probabil cea mai cunoscut` de turi]ti dat fiind sc`rile numite Scalinata della Trinita dei Monti sau sc`rile spaniole, care duc c`tre biserica francez` d`ruit` de regele Carol al XIIIlea [n 1495. Se ajunge [n celebra pia\` unde se afl` simpatica f@nt@n` a lui Bernini, Barcaccia, de forma unei gondole de unde trepte infinite te conduc spre platoul
124

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

[nalt, unde se afl` biserica Trinita dei Monti. {n fa\a ei se [nal\` majestos obeliscul Sallustian15, sus [n v@rful Scalinatei della Trinita dei Monti. Probabil obeliscul e f`cut de un [mp`rat roman [n secolul I sau II. Are 12,92 m, ]i a fost g`sit sub p`m@nt [n gr`dinile Sallustian, de unde-i vine ]i numele. {n 1734, [n timpul papei Clemens al XII-lea, a fost transportat [n Piazza San Giovanni in Laterano la nordul bisericii, unde r`m@ne pentru 55 de ani. {n 1789 Papa Pius al VI-lea [l mut` la Trinita dei Monti ca o [ncoronare a splendidei Piazza di Spania cu celebrele sc`ri spaniole ce duc spre biserica aflat` sus, [n v@rful Scalinatei. De jos, de l@ng` f@nt@n`, privind [n dreapta, observi cum se [n`l\` solemn coloana Imaculatei pe care o vom vizita ziua, [n spendoarei ei. Urc`m treptele de la Trinita dei Monti spre st@nga, c`tre Villa di Medici, cump`rat` de Napoleon [n 1801 pentru a g`zdui Academia Francez`. Nefiind vizitabil`, ne mul\umim cu intrarea [ntr-un restaurant cu muzic`, intim, aflat pe marginea platoului. De aici, de la [n`l\ime, se deschide o panoram` splendid` a Romei p@n` c`tre Citta del Vaticano, cu domul [nalt al lui San Pietro, Altare della Patria, colina Gianicolo cu statuia lui Garibaldi, aproape de care se afl` cl`direa Ambasadei Suediei. Cobor@nd de la Trinita dei Monti [nt@lnim un t@n`r rom@n care la auzul limbii ne ajut` s` ajungem spre Trevi. Trecem pe l@ng` hotel Hassler de 5 stele cu o statuie a lupoaicei [n hol. Ajungem [n sf@r]it la Fontana di Trevi noaptea, dorin\` indeplinit`! Nimic mai spectaculos dec@t [nt@lnirea cu bucuria celor mai diver]i turi]ti, rom@ni, spanioli, francezi, japonezi, chinezi, portughezi, argentinieni, chiar ]i indieni (cei mai mul\i dintre indieni v@nz@nd flori). F@nt@na, construit` [n timpul papei Clement al XIIlea, reprezint` o alegorie a zeului oceanelor domin@nd apa care curge la piciorele sale. Doi mari titani []i dau m@na pentru a realiza proiectul, Pietro da Cortona ]i Bernini. Lucr`rile sunt [ns` [ntrerupte dup` moartea papei Urban al VIII-lea dar vor fi terminate o sut` de ani mai t@rziu [n timpul papei Clement al XII-lea de c`tre Nicola Salvi(1732-1751). Scena e impresionant`: un arc de triumf, simboliz@nd palatul lui Neptun, domin` din [n`l\ime [mpreun` cu cele patru coloane corintiene, [n mijlocul c`rora se afl` zeul ce conduce carul tras de caii ie]i\i parc` din mare, al c`ror galop agitat este dirijat de splendizi tritoni, sculpta\i de P. Bracci [n 1772, ie]i\i ]i ei din valurile [nvolburate. Totul se [nt@mpl` deasupra valurilor ]i st@ncilor [n fa\a unei mul\imi care arunc`, st@nd cu spatele la ap`, monezi peste um`rul st@ng, 15) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
125

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

legenda spun@nd c` orice dorin\` se [ndepline]te prin acest ritual. Imit`m gestul cu speran\a [n g@nd: fie ca peste ani s` revenim! In final ne re[ntoarcem [n Piazza della Republica unde se afl` frumoasa f@nt@n` a Naiadelor, oper` a sculptorului Mario Rutelli, cu cele patru nimfe de bronz despre care puritanii au strigat c` [mbr`\i]eaz` prea senzual mon]trii marini! {n sudul pie\ei Republica [nt@lnim obeliscul Terme16. Este din timpul lui Ramses II ]i este mic, de numai 6,34 m, din granit ro]u. Ramses II l-a ridicat [n Heliopolis. Are o istorie fascinant`. Ini\ial a fost ridicat [n fa\a sta\iei Termini [n cinstea solda\ilor italieni mor\i [n r`zboiul etiopian de la Dogali (1885-1896), c@nd numele solda\ilor a fost [nscris pe piedestal (500 ]i de aici a fost numit` ”pia\a celor 500” [n 1887). Dar [n 1924 pia\a a fost remodelat` ]i obeliscul a fost mutat [n sudul Pie\ei della Republica. El e acum acoperit de copaci [nc@t este greu de remarcat, fiind singurul obelisc ascuns privirii, datorit` mut`rii din pia\a Barberini. {n pia\a Montecitorio se afl` palatul cu acela]i nume, proiectat de Bernini, cu un obelisc17 [n fa\` din timpul faraonului Psammetikos II (595-589 [.e.n.). Are o [n`l\ime de 21,79 m cu 230 tone din granit ro]u. A fost ridicat [n Heliopolis ]i adus de Octavian, care a cucerit Egiptul [n 31 [.e.n., odat` cu cel Flaminian aflat [n Piazza del Popolo. Sunt primele obeliscuri aduse la Roma din cele 13. Se mai nume]te ]i obeliscul lui August dup` numele [mp`ratului care l-a adus. Pe el se mai pot citi inscrip\iile: Horus cel de aur, fericind cele dou` p`m@nturi, Egiptul de Sus ]i de Jos. {n toate zilele c@t am stat la Roma nu a fost una [n care s` nu intr`m [n drumurile noastre prin vestitele gr`dini Borghese. Aproape c` ]i numele te face s` te sim\i la fel! Galeria Borghese con\ine minunatele colec\ii de picturi ]i sculpturi vechi. Se afl` [n gr`dinile Borghese [n palatul cu acela]i nume ]i e construit` de arhitectul olandez Jan van Souten la 1613-1616. Aici se afl` picturile colec\ionate de papa Paul al V-lea (Camilo Borghese) ]i de nepotul s`u, cardinalul Scipione Borghese. Borghese este numele unei celebre familii italiene din Siena. Unul dintre ei, Camilo Fillipo Ludovico era c`s`torit cu sora lui Napoleon, Marie Pauline ]i a ajuns guvernator al Piemontului. Intr@nd pe Porta Pinciana te [nt@mpin` un frumos palat, Villa Borghese, aflat [ntr-una din cele mai mari ]i frumoase gr`dini ce poart` numele vestitei familii care, prin Paul al V-lea a dat un pap` Romei timp de 15 ani, de la 1605 la 1621, comparabil 16) 17) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului. 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
126

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cu cel mai cunoscut dintre papi, Sixtus al IV-lea. Nepotul s`u, cardinalul Scipione Borghese avea s` continue politica cultural` la curtea papal`. Fiu al Ortensiei, sora Papei, c`s`torit` cu Francisco Caffarelli, Scipione era posesorul unui infailibil instinct al reorganiz`rii calit`\ii artistice ]i un bun cunosc`tor al regulilor pasiunii str@ngerii ]i achizi\ion`rii celor mai valoroase lucr`ri de art`. Colec\ionar, dar ]i client al marilor arti]ti, precum Gian Lorenzo Bernini, Nicolas Cordier, Caravaggio, Domenichino, Guido Reni, Rubens… construie]te extraordinara Villa Borghese unde sculptura, pictura ]i arhitectura sunt vii ca ]i natura, poate ]i dat fiind c` am vizitat-o dup` ultima restaurare din 1997. Vila impresioneaz` prin calitatea colec\iei vechi ]i moderne a lucr`rilor ce par a fi mai mult noi dec@t antice, mi]c`toare ]i armonioase, aproape de sufletul vizitatorului. De altfel sculptorii, pictorii ]i arhitec\ii care au lucrat aici au lansat stilul baroc roman, r`sp@ndit apoi [n toat` Europa. Familia Borghese a jucat un rol important [n Toscania, [n special la Sienna, pentru trei secole, [mp`ratul Sigismund conferind lui Agostino Borghese privilegiul de a include vulturul [n blazonul familiei. {n 1547 Marcantonio Borghese se mut` la Roma, urmat [n 1554 de celelalte rude, [n urma intr`rii Siennei [n domina\ia familiei Medici. {n 1609 Scipione Caffarelli cump`r` un palat l@ng` San Pietro, pe Via della Conciliazione care va deveni prima cas` p`str`toare a considerabilei colec\ii p@n` la transferarea ei [n Villa Borghese. {ntre 1770 ]i 1800 Marcantonio IV Borghese devine responsabil cu modernizarea ei ]i introduce proiectele arhitecturale ale rarii frumuse\i neoclasice ce se vor armoniza cu cele de mai t@rziu ale stilului baroc ale arhitectului Antonio Asprucci. Pere\ii tavanelor sunt decora\i cu picturi ]i stucaturi ale lui Domenico de Angelis, Giuseppe Cades, Felice Giani, Giovanni Battista Marchetti, Wenzel Peters ]i mul\i al\ii. Familia Borghese va juca un rol important ]i [n jocul politic prin c`s`toria lui Camillo, fiul lui Marcantonio IV, cu sora [mp`ratului Napoleon, Paulina Bonaparte. {n 1830 e cump`rat p`m@ntul p@n` la Piazza del Popolo, urmeaz` extinderea parcului ]i a]ezarea statuilor. Timp de secole, prin munca ]i ambi\ia familiei Borghese, colec\ia se va p`stra p@n` [n 1901 c@nd, prin\ul Paul e for\at s` v@nd` vila statului italian datorit` specula\iilor lui Ludovisi [n domeniul cl`dirilor, [n timp ce parcul trece [n grija consiliului ora]ului. Ast`zi, ea constituie [nc` m@ndria Romei, a o vizita [nseamn` a te programa din timp, durata vizitei fiind restr@ns` la numai 2 ore. Vila a fost conceput` de la [nceput ca muzeu, cu o arhitectur` amintind de aceea a vechilor vile romane, ad`postind lucr`ri fine de art` veche ]i modern`, fiind
127

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

un loc de contemplare dar ]i de influen\are a gustului, rafinamentului ]i a unei altfel de recreeri! Aflat` [ntr-un mare parc, plin cu gr`dini ]i statui(la una din intr`ri – aceea dinspre Trinita dei Monti – se afl` o pia\` care poart` numele Bucure]ti, cu un obelisc [n centru), vila cu cele dou` turnuri, un ”portico” ]i un hol de intrare impun`tor aminte]te de stilul vilelor din secolul XVI, gen Villa Farnesina, Villa Medici, Ruffina ]i Mondragone. De asemeni, ad`ugarea sculpturilor vechi se [ncadreaz` tot [n tradi\iile romane ce obi]nuiau s` fac` mai [nt@i fa\ada ]i apoi interioarele: Palazzo della Valle, Palazzo Spada, Villa Medici, Gr`dinile Vaticanului. Construc\ia, dup` planurile arhitectului olandez Jan van Souten, dezv`luie inteligen\` ]i propor\ie. Proiectul urm`re]te, [n principal, s` atrag` aten\ia prin noble\e ]i curaj, fa\ade din piatr` cu aspect de eroism ]i un aranjament deosebit al camerelor, cu ferestre ]i u]i [n perfect` armonie, ce ofer` vizitatorului prospe\ime prin aerul ventilat natural. O scar` [n spiral` din marmur` ornamental` apar\in@nd lui Bernini te [ndrum` spre [nc@nt`toarele picturi fine, multele sculpturi antice, pere\i ]i tavane acoperite de picturi cum numai la Roma po\i s` vezi, chiar ]i pe strad`, [n holul interior al blocurilor. O parte important` a colec\iei se afl` la Luvru, [n ceea ce constituie ”Colec\ia Borghese”, Camillo fiind nevoit s`-i v@nd` lui Napoleon nu mai pu\in de 154 de statui, 160 de busturi, 170 bazoreliefuri, 30 de coloane … Intr@nd [n gr`dina superb` din spate, [n mijlocul c`reia troneaz` un Venus [ntr-o f@nt@n`, realizezi frumosul aspect princiar al vilei. Sculpturile ]i tablourile originale ale Galeriei apar\in colec\iei cardinalului Scipione a c`rui amprent` va mai d`inui [nc` trei secole prin achizi\iile ulterioare. Interesat de vechile lucr`ri, de arta Rena]terii, c@t ]i de aceea contemporan`, Scipione reu]e]te s` pun` la un loc, [n acest paradis cultural, valori inestimabile prin achizi\ionarea de vechi sculpturi, chiar fragmente, unele fiind restaurate de str`luci\ii Pietro ]i Gian Lorenzo Bernini sau Nicolas Cordier. De-a lungul anilor multe lucr`ri au fost achizi\ionate de cardinal [n ideea de a lumina impresionantele Galerii: busturile celor 12 [mp`ra\i, ”Somnul” lui Alessandro Algardi, statuia Paulinei Borghese de Canova, ”Adev`rul” lui Bernini, cele 107 picturi confiscate de pap` de la pictorul Giuseppe Cesari, cunoscut mai ales drept Cavaliere d’Arpino. Al\i pictori ca Domenichino au petrecut zile [n [nchisoare pentru c` au refuzat s`-]i dea lucr`rile cardinalului Scipione(e vorba de Diana). {nc` de la primul pas, [n holul intr`rii, te uimesc frescele de pe tavan ]i picturile [n clarobscur de pe pere\i.
128

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

O [ntreag` alegorie cuprinde tot tavanul av@nd parc` predestinat, [n centru, ”Faima ]i Istoria”, apoi ”Justi\ia”, ”Fidelitatea ]i Onoarea” al`turi de ”Falsitate”, pentru ca [n partea opus` s` fie reprezentate spiritul dragostei fa\` de patrie, Roma triumfal`, spiritul roman al victoriei, Romulus ]i Remus, Jupiter, toate [ncadrate [n cele patru col\uri de sibile – acele femei cu dar de prevestire. Frescele din holul impozant te [nt@mpin` parc` special cu celebrarea gloriei civiliza\iei romane. }i, evident, nu poate lipsi primirea triumfal` a lui Romulus [n Olimp de c`tre Jupiter, executat` at@t de str`lucitor de sicilianul Mariano Rossi cu tent` de baroc t@rziu. Ultima restaurare a fost [n martie 1997, astfel c`, ceea ce vedem e aproape de delicatul original. O mul\ime de sculptori ]i pictori ]i-au l`sat amprenta aici. Dar r`m@i impresionat de statuia lui Pietro Bernini, tat`l celebrului Gian Lorenzo, pe care-l vom [nt@lni pretutindeni [n Roma fie la f@nt@ni, fie [n interiorul bazilicilor ori la San Pietro, el fiind cel care va transpune [n realitate g@ndurile papilor, [n special ale lui Barberini, papa Urban al VIII-lea. Statuia [n marmur` [l reprezint` pe Marcus Curtius alerg@nd pe cal, ambii desprin]i parc` din [n`l\imea peretelui. Aveam s` [nt@lnim stilul peste tot [n Roma, fie cu amora]i str`juind tablouri imense, fie cu sfin\i ori Sibile ie]ind parc` din pere\i sau fixa\i de tavan; sunt aici dou` sculpturi vechi reprezent@nd pe Bacchus ]i un satir lupt@nd – restaurate de Pietro ]i Gian Lorenzo Bernini, ultimul inspir@ndu-l chiar pe Lorenzo [n realizarea lui David. Tavanul primei camere reprezint` ”Judecata lui Paris”. Dar privirea \i-e fixat` asupra centrului camerei unde triumf` ca un Venus – Pauline Bonaparte – executat` cu o [nalt` m`iestrie de Antonio Canova [ntr-o manier` splendid` ce d` marmurei, prin chipul Paulinei, o fine\e rar`. Alt`dat`, sculptura a]ezat` pe un soclu din lemn, avea un mecanism rotativ, oferind vizitatorului posibilitatea de a o admira din toate unghiurile. E at@ta divinitate [nc@t ai impresia c` visezi, [nchiz@nd ]i redeschiz@nd ochii crezi c` e vie acolo, a]ezat` victorios pe salteaua din marmur` de un alb aproape f`r` cusur! Stilul e sublim, superb, nemaiv`zut, delicat! Cea de a doua camer` g`zduie]te pe ”David” de Bernini, statuie comandat` chiar de cardinalul Scipione. Bernini avea doar 25 de ani c@nd a executat aceast` teribil` confruntare a lui David cu uria]ul Goliat, doar cu pra]tia. David, a]ezat pe o st@nc`, urm`rind un adversar invizibil, e descris [n marmur` cu senzualitate, [n suprafa\a pielii ]i a p`rului, cu elemente at@t de delicate cum numai [n bronz se pot ob\ine. Interesant de v`zut din toate unghiurile, din dreapta David e [nf`\i]at [n mi]care [ntinz@nd pra]tia la maximum, din fa\` el pare [nghe\at o secund` [nainte de
129

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

lovitura fatal` pentru ca, din diagonal`, Bernini s` realizeze un balans ritmic [ntre mi]carea cu pra]tia ]i [nd@rjirea din timpul luptei. {n camera a treia Bernini a creat o capodoper` rar` pentru cardinal – ”Apollo ]i Daphne”. La numai 24 de ani, artistul a executat-o [ntre anii 1622-1625. Cum intri [n camer` te surprinde mai [nt@i Apollo, abia mai t@rziu nimfa ce se metamorfozeaz` [n laurul unui copac pentru a sc`pa de divinul agresor. Prezen\a acestui mit i-a prilejuit viitorului pap` Urban al VIII-lea, cardinalul Maffeo Barberini, realizarea unui text moral aflat [nscris pe soclu: ”Cei care iubesc pl`cerile fulger`toare [n final g`sesc numai frunze ]i fructe amare [n m@inile lor”. {ntr-o ni]` a camerei a patra st` o valoroas` sculptur` antic` greceasc`, original`, din secolul al IV-lea [.e.n. }i, din nou, Bernini! De data asta un grup statuar din marmur` reprezent@nd pe ”Pluto ]i Proserpina”. Pluto, zeul iadului, seduc@nd-o pe Proserpina, fiica Geei, zei\a P`m@ntului. Legenda spune c`… … Geea ob\ine de la Jupiter permisiunea pentru fata ei de a se re[ntoarce pe p`m@nt dup` ce va sta o jum`tate de an la Hades. V`zut din st@nga, grupul ni-l dezv`luie pe Pluto puternic ]i f`los, pentru ca din fa\` el s` apar` triumfal, \in@nd [n m@ini at@t de pre\iosul trofeu ce se zbate p@n` la lacrimi. Realizarea e at@t de fin` ]i transmite at@ta sensibilitate [nc@t ai seza\ia c` marmura s-a l`sat moale sub [ncle] tarea m@inilor lui Pluto [n coapsele Proserpinei ]i nu me]te]ugul sculptorului ar fi f`cut-o cu adev`rat! Din dreapta se v`d bine lacrimile Proserpinei c`z@nd pe obraz c@t ]i zbaterea ei, v@ntul despletindu-i p`rul. Extraordinar` realizare! Rubinstein! {n camera a cincea exista pe vremuri o veche statuie reprezent@nd o hermafrodit`, dar ea a fost v@ndut` [n 1807 muzeului Luvru [n timp ce aceasta de acum e una restaurat` de Pacetti [n 1781. Se pare c` o copie dup` un original din Atena. Scenele de pe tavan vin s` completeze mitul hermafroditei. Camera a ]asea poart` din nou amprenta lui Bernini, prezent aici prin grupul statuar ”Aeneas ]i Anchises”, reprezent@nd p`r`sirea Troiei [n fl`c`ri, Aeneas purt@ nd pe umeri pe b`tr@nul s`u tat` Anchises, al`turi de fiul s`u Ascanius, av@nd [n m@ini focul sacru al inimii, [n timp ce bunicul \ine cu grij` zeii familiari. Un alt grup reprezint` ”Adev`rul”, considerat` cea mai personal` statuie a lui Bernini c`reia trebuia s` i se al`ture figura ”Timpului”, niciodat` executat`. Dintre picturi se remarc` ”Minerva” lui Fontana aduc@nd aminte de figurile rubensiene.
130

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

A]a cum era de a]teptat, tavanul camerei a ]aptea – numit` egiptean` – descrie Sfinxul de la Giza ]i piramidele realizate majestos de Giovanni Battista Marchetti. Re\inem aici statuile din marmur` executate [n dou` culori, alb ]i negru separ@nd trupul de ve]minte: Isis din marmur` neagr` av@nd capul ]i m@inile albe, statuia fiind foarte veche, din anul 150. Se mai afl` aici, [n acela]i context, statuia reprezent@nd Satirul pe un delfin. Odat` intrat [n camera a opta te [nt@mpin` un alt Satir dans@nd, copie din secolul al II-lea dup` originalul din secolul IV [.e.n. a lui Lysippus. Trebuie s` fii din nou [nc@ntat la g@ndul c` po\i s` te delectezi aici cu nu mai pu\in de 6 din cele 12 p@nze semnate Caravaggio ale colec\iei cardinalului Scipione, semn al pre\uirii speciale acordate pictorului. Caravaggio – magnificul, preferatul – revolu\ioneaz` pictura prin tehnica clarobscurului, a tenebrului, a dramaticului, select@nd lumina formelor [n afara unor umbre ad@nci, devenind prin aceast` tehnic` o figur` marcant` a barocului. Trec@nd peste tradi\ional, Caravaggio []i ia modele din strad`, pict@ndu-le realistic, ceea ce [i va atrage multe critici. Pe numele s`u adev`rat – Michelangelo Merisi – avea ca tat` pe arhitectul marchizului de Caravaggio la curtea c`ruia lucra. La 11 ani r`m@ne orfan, fiind luat ucenic de pictorul Simone Peterzano din Milano. Vine la Roma [ntre 1588-1592, stabilindu-se [n cosmopolita societate din ”C@mpul lui Marte”; urmeaz` o period` de instabilitate ]i umilin\e, trec@nd de la un atelier la altul p@n` c@nd intr` [n gra\iile cardinalului Francesco del Monte prin intermediul unui negustor Valentino. Picteaz` peste 40 de lucr`ri, cele mai multe fiind adolescen\i ca ”B`iat cu co]ul de fructe” – 1593 – Galeria Borghese, ”T@n`rul Bachus” – 1593 – galeria Uffizi din Floren\a, ”Muzican\ii” – muzeul de art` din New York. Dar abia dup` aceea [ncep marile lucr`ri [n adev`ratul stil Caravaggio. Unele dintre ele de o [nalt` m`iestrie artistic` vor provoca o reac\ie violent`! ”Fecioara cu pelerini” (Madonna with Pilgrims sau Madonna di Loreto) realizat` pentru biserica San Augostino, a fost un scandal, dat fiind piciorul murdar al Fecioarei ]i boneta unuia din cei doi oameni [ngenunchia\i [n fundal. Se afl` ]i azi pe locul ei [n biseric`, biruind virulentele atacuri. O alt` lucrare de excep\ie, ”Moartea fecioarei”, a fost refuzat` de Carmelite din cauza preferin\ei pentru o imagine cu p@ntec umflat ]i picioare murdare dar la sfatul lui Rubens pictura a fost cump`rat` de ducele de Mantua. Azi se afl` la Luvru. Abia [n 1607 este ar`tat` doar o s`pt`m@n` comunit`\ii pictorilor. {mpotriva reac\iei negative din partea oficialilor bisericii, reputa\ia lui Caravagio cre]te ]i chiar [ncepe s` fie invidiat. Dup` proiectul capelei Contarelli din biserica San Luigi dei
131

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Francesi, Caravaggio are multe probleme cu legea fiind acuzat c` a administrat c@\iva pumni unui pictor, apoi e r`nit de un soldat, [n 1603 e [nchis din cauza pl@ngerii unui alt pictor ]i va fi din nou arestat, iar [n urma unui meci de tenis [l omoar` pe un anume Ranuccio Tomassoni, astfel c` e nevoit s` p`r`seasc` Roma pentru Neapole unde picteaz` ”Madonna of the Rosary” ]i ”The Seven Works of Mercy” expus` la capela Monte della Misericordia. Se poate face acum conexiunea dintre tablourile sale ]i propria-i via\`! Din cauza pre\ului pus pe capul s`u se refugiaz` mai int@i [n Malta, apoi [n Sicilia de unde sose]te la Port’Ercole, o posesiune spaniol` [n cadrul statului papal unde moare de pneumonie. Abia peste trei zile sose]te de la Roma un document ce-i acorda iertarea! Oricum, las` [n urm` mul\i continuatori at@t [n Italia, prin Orazio ]i Artemisia Gentileschi c@t ]i [n afar`, prin spaniolul José de Ribera, olandezii Hendrick Terbrugghen, Gerrit van Honthorst ]i Dirck van Baburen care fac din ora]ul Utrecht cel mai renumit centru al stilului Caravaggio. Dar cel mai important succesor r`m@ne francezul Georges de La Tour. Ecourile sale pot fi [nt@lnite ]i [n lucr`rile unor gigan\i ca Rembrandt ]i Velázquez. Revenind la picturile camerei a 8-a, una dintre ele o reprezint` pe ”Madonna della Palafrenieri” (1605) adus` de la San Pietro unde a stat numai o lun` consider@ndu-se ”netradi\ional`” acolo. Tabloul surprinde figura disperat` a Sfintei Ana ce o contempl` pe Maria [n timp ce-l [nva\` pe Isus cum s` omoare ]arpele, simbol al p`c`tului ]i ereziei. {ntunericul [nconjur` figurile aflate [ntr-un loc nedefinit, doar o lumin` nenatural` apare pe trupul copilului speriat. Dup` realizarea tabloului, Caravaggio va fi acuzat de crim`, fiind nevoit s` plece departe pentru a sc`pa de pre\ul pus pe capul lui ]i va trimite Papei, drept iertare, un tablou [nf`\i]@ndu-l pe ”David cu capul lui Goliat” (1609-1610). Iertarea sose]te prea t@rziu, c`ci pictorul moare la Porto Ercole. Un alt tablou de aici [l [nf`\i]eaz` pe ”Sf@ntul Jerome” (1605-1606) scriind, av@nd pe mas` un cap de mort – ideea care-l macin` aici fiind aceea a existen\ ei dintre via\` ]i moarte. Se mai afl` aici dou` tablouri din perioada de influen\` de la Cavaliere d’Arpino, dup` care [l p`r`se]te pe acesta, trec@nd la teme reprezent@nd ]i altceva dec@t fructe ]i flori! E vorba de b`iatul \in@nd [n m@ini un co] cu fructe (1594) ]i un autoportret satiric reprezent@ndu-l pe ”Il bacchino malato” (1593). Al ]aselea tablou [l reprezint` pe ”Sf@ntul Ioan Botez`torul” (16091610). {n toate se vede stilul inconfundabil prin folosirea clarobscurului ]i a luminii doar pentru a scoate [n relief chipurile, acestea fiind luminate astfel [nc@t s` ai impresia desprinderii lor din [ntuneric.
132

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Aranjamentul picturilor de aici apar\ine cardinalului Scipione, trei dintre ele, cu subiect violent, fiind plasate [mpreun`: ”David cu capul lui Goliat”, ”Judita cu capul lui Holofern” de Baglione ]i ”Iosef ]i so\ia lui Potifar” de Cigoli. Remarc`m aici p@nza lui Cavaliere d’Arpino ”Capturarea lui Cristos” (1596-1597), considerat` pe drept de unii ca fiind cea mai bun` lucrare a pictorului. Probabil de la ea vine ]i inspira\ia lui Caravaggio atunci c@nd realizeaz` ”Martiriul Sf@ntului Matei”, aflat [n biserica San Luigi dei Francesi. P`r`sind parterul, o scar` lateral` te conduce la etaj, de unde se intr` [n alte camere cu picturi. {n prima, apare tehnica mozaicului folosit` de Provenzale la executarea portretului lui Scipione Borghese drept Orfeu (1608), dar ]i aceea a pietrei dura pe care o ]tiam at@t de bine de la m`rturiile mogule din India, mai ales de la Taj Mahal! Alte surprize [\i sunt rezervate [n camera a noua, c@ndva numit` a celor trei gra\ii. Una dintre ele apar\ine lui Fra Bartolomeo ]i reprezint` ”Adorarea pruncului”, un tablou rotund ce reu]e]te s` creeze o atmosfer` poetic`, dat@nd probabil din 1499. Chipurile adoratorilor parc` sunt [n mi]care, clarobscurul fe\elor fiind [ntr-o combina\ie reu]it` cu imaginea din spate. Aceea]i tem` generoas` avea s`-l inspire ]i pe Pietro di Cosimo (1505), numai c` la el, Cristos apare cu o cruce [n m@ini [n timp ce [ngerii sunt plasa\i mai [n spate. Un mic tablou realizeaz` scena ”Crucific`rii, cu Sf@ntul Jerom ]i Sf@ntul Cristofor”, pictat` de Pinturicchio ]i reflect` experien\a sa ca miniaturist. Mai sunt prezente aici ”Fecioara ]i pruncul” a lui Perugino ]i ”Portretul unui b`rbat”(1502) al`turi de ”Doamna cu unicorn”(1506) de Rafael. Dar cea mai important` r`m@ne ”The Deposition” – Cobor@rea de pe cruce pictat` de Rafael pentru Atalanta Baglioni [n memoria fiului ei omor@t [n lupta pentru domina\ia Perugiei. Tabloul e interesant pentru c` prinde dou` momente realizate prin descrierea a dou` grupuri: primul, cobor@rea, realizat sub forma unui triunghi, separat de cel de-al doilea grup al femeilor care se lamenteaz` de b`rbatul din mijloc care-l poart` pe Isus. Tabloul are ]i o istorie palpitant` el fiind g`zduit la Perugia de biserica San Francesco timp de 101 ani p@n` c@nd, [ntr-o noapte, cu complicitatea unui preot acesta e trimis Papei Paul al V-lea care la r@ndul s`u [l d`ruie]te nepotului, cine altul dec@t [nr`itul pasionat colec\ionar, cardinalul Scipione! Astfel devine proprietate a celebrei colec\ii Borghese. Dup` o incursiune la Paris, tabloul se [ntoarce [n colec\ie numai cu partea central`, celelalte trei reprezent@nd ”Credin\a”, ”Speran\a” ]i ”Caritatea” r`m@n@nd [n muzeele Vaticanului.
133

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

P`trunz@nd [n cea de a zecea camer` denumit` a lui Hercule sau a somnului e]ti pl`cut impresionat de un ”Venus” al lui Cranach dar ]i de cel al lui Brescianino, aici cu doi cupidoni, pentru ca [n centru s` prime]ti z@mbetul ”|ig`ncii” lui Nicolas Cordier, o statuie din marmur` dintr-o combina\ie de mai multe culori. Mai exist` aici un tablou al lui Andreea del Sarto, ”Fecioara cu copilul” ]i ”Sf@ntul Ioan Botez`torul”, dar pictura central`, e opera de c`p`t@i a lui Coreggio, ”Danae” (1531), reprezent@nd una din cele patru pove]ti ale metamorfozelor lui Ovidiu – ”Iubirile lui Jupiter”. Celelalte trei se afl` [n muzeul de istorie Kunst, altul la Viena iar cel`lalt la Galeria na\ional` de la Londra. Legenda spune c` tat`l Danaei, dat fiind frumuse\ea ei ispititoare, o [nchide [ntr-o camer` sper@nd c` va fi [n siguran\`. Dar Jupiter, transform@ndu-se [ntr-un nor galben, e primit de Danae ]i cupidon, [n timp ce jos, [n dreapta, doi [ngeri testeaz` bijuteriile din aur ]i pietrele aduse cadou. Se vede clar stilul manierist folosit aici prin subtile umbre ]i imperceptibile schimb`ri ale tonurilor folosite. Senzualitatea rafinat` a picturii a fascinat multe cur\i europene, tabloul circul@nd de la Madrid [n 1532, la Milano [n 1584, Praga [n 1654, Paris 1721 ]i Bruxelles 1792, [n Anglia ajunge [n 1798, pentru ca apoi s` revin` din nou la Paris ]i Roma [n 1827. {n camera a unsprezecea e prezent` ]coala de la Ferrara prin Mazzolino cu ”Suspiciunea lui Toma”, c@nd acesta [ncearc` s`-l ating` pe Isus ]i Ortolano cu dramatica scen` ”Jelirea mor\ii lui Cristos”. Camera a dou`sprezecea con\ine lucr`ri din Lombardia, Veneto ]i Sienna, cu sigure influen\e de la Leonardo da Vinci. De altfel [nt@lnim aici o copie dup` celebra ”Leda ]i leb`da” a lui Leonardo. Interesant`! Se afl` [ns` ]i o ”Pieta” a lui Sodoma (1540) cu influen\e din Leonardo prin folosirea atmosferei de clarobscur ]i a armoniei ritmurilor. Tabloul e realizat cu [nalt` m`iestrie, culorile folosite d@nd temei o atmosfer` cople]itoare. Din nou suntem purta\i de gustul ]i priceperea cardinalului [n alegerea temelor. Lucr`rile mae]trilor din Floren\a ]i Bologna sunt grupate [n camera treisprezece. Ele surprind prin armonia propor\iilor figurilor umane, a interesului tehnic asupra desenelor c@t ]i prin studiul asupra ra\ionalului [nc@t nu ai timp s` [nt@rzii de team` s` nu epuizezi cele numai dou` ore de vizitare! Sunt aici ”Cristos binecuv@nt@nd” de Fra Bartolomeo ]i ”Fecioara cu pruncul [n gr`dina cu trandafiri” de Francesco Francia. Tavanul camerei paisprezece realizat de Giovanni Lanfranco reprezint` ”Consiliul zeilor” av@ndu-l [n centru pe Jupiter. Cu pu\in efort te treze]ti [n legend`!
134

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

M`rea\` ]i ”Pieta” lui Bernini de aici. Dealtfel, ”m`iastrul” sculptor ne surprinde aici ]i [n tehnica picturii prin prezen\a a trei tablouri: ”Portretul unui b`iat” (1638), ”Autoportret” reprezent@nd un t@n`r (1623) ]i un altul cu un b`rbat matur (16301635). E prezent aici ]i cu o teracot` reprezent@ndu-l pe Ludovic al XIV-lea. Remarcabile aici tablourile rotunde ale lui Francesco Albani, cele patru anotimpuri, scene ce-l surprind pe Cupidon juc@ndu-se - ”Prim`vara”, ”Vara” - [n cuptorul arz`tor, ”Toamna” - cu Venus ]i Adonis lu[ndu-]i r`mas bun ]i ”Iarna” - asociat` cu somnul. Impresionant ]i ”Moise” \in@nd [n m@n` tablele cu legi de Guido Reni. Camera cinsprezece sau a Aurorei cu tavanul realizat de Domenico Corvi con\ine picturi din ]coala Lombard` ]i Veneto cu influen\e din Caravaggio ]i din ]coala Ferrara reprezentat` prin Dosso Dossi cu dou` picturi marcante: ”Fecioara ]i pruncul” demonstr@nd perfecta rela\ie dintre figuri ]i natur`, cu galbenul aureolelor ce are ecou [n frunzele copacilor, iar verdele mantalei Fecioarei e reg`sit [n diferitele elemente ale tabloului; al doilea, ”Diana ]i Calistro”, o nimf` care-]i d`duse jur`m@nt de castitate dar care e abandonat` de Diana c@nd aceasta descoper` c`-i r`spunsese dragostei lui Jupiter. Se vede cu ochiul liber aici influen\a lui Rafael. Jacopo Bassano impresioneaz` prin culorile originale ]i momentul ales [n ”Cina cea de Tain`” c@nd Isus [ntreab`: cine m` va tr`da primul? Camera ]aisprezece g`zduie]te lucr`ri [n maniera lui Michelangelo. Sim\i o prezen\` elegant` aici [n ”Alegoria descoperirii lumii noi” (1585) ]i ”Alegoria Crea\iei” (1585) de Jacopo Zucchi, [n ”Adora\ia copilului Crist” (1548) a lui Pellegrino Tibaldi, dar ]i [n ”Na]terea” (1546) lui Giorgio Vasari, biograful lui Michelangelo. Trec@nd prin camera ]aptesprezece vei fi pl`cut surprins de dou` ”Fecioare”, una a lui Sassoferrato ]i cealalt` apar\in@nd lui Batoni. Impresionante! Delicat realizate. Frumoas` ]i ”Galeria de antichit`\i a unui v@nz`tor” de Frans Francken cel T@n`r, de unde se vede c` aceast` tradi\ie vine din vechime (pictat [n 1615). Camera optsprezece este numit` a lui Jupiter ]i Calliope dup` tavanul ce-l reprezint` pe Jupiter drept un satir apropiindu-se de nimfa Calliope. Sunt aici dou` capodopere: ”Cobor@rea de pe cruce” (1602) a lui Peter Paul Rubens, pictat` [n timpul primei vizite la Roma ]i ”{nmorm@ntarea lui Cristos” (1610) de Sisto Badalocchio. Nici nu ]tii c`tre cine s` te [ndrep\i mai [nt@i! Culorile folosite, spectrul luminii, chipurile, interpretarea pe care o d` Rubens temei divine a naturii umane a lui Cristos, suspendat [ntre moarte ]i o posibil` via\` viitoare, provoac` un impact deosebit vizitatorului neobi]nuit cu maniera baroc` a accentu`rii privirii [ntr-o direc\ie opus`. Contrastul dintre culoarea m@inii vii a Mariei ]i cea mortuar` a lui
135

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Crist, opalescen\a tonurilor folosite [n descrierea luminii creaz` o textur` magic`, chiar ]i prin folosirea altarului vechi de influen\` roman`! {n cealalt`, Badalocchio insist` asupra particip`rii umane, a emo\iilor ce atrag [n mod deosebit aten\ia asupra picturii. Camera lui Paris ]i Elena, a nou`sprezecea, are pe tavan moartea lui Paris de G. Hamilton. O pl`cut` impresie las` ”Sibila” lui Domenichino (1616-1617) prin modula\iile cromatice dar ]i Diana, ce re[nvie o tem` antic` luat` din Virgiliu unde r`zboinicii sunt descri]i la o competi\ie cu arcul: prima s`geat` oche]te un copac, a doua o panglic` pentru ca abia a treia s` loveasc` o pas`re [n zbor. Tabloul e complex, [n spate se v`d scene ale unei v@n`tori iar [n fa\` stau nimfele, l@ng` Diana. Extrem de interesant`, compozi\ia este dominat` mai ales de folosirea culorilor: o palet` [ntreag` de la verde la galben, albastru la alb ]i variate umbre de purpur` cu calculate schimb`ri de tonuri graduale dau personajelor din tablou impresia unor subtile mi]c`ri. Dou` tablouri de aici ale lui Federico Barrochi [l reprezint` pe ”Sf@ntul Jerome” ]i ”Fuga lui Aeneas” din Troia. Camera a dou`zecea poart` numele lui Psyche, c`ci pe tavan, Pietro Novelli descrie primirea ei [n Olimp pentru a se m`rita cu ginga]ul Cupidon. Sunt inclu]i aici to\i zeii: Jupiter, Pluto, Minerva, Venus, Apolo, Neptun, Bahus, … Suntem din nou impresiona\i de greutatea numelor pictorilor aduna\i aici de cardinalul Scipione: Titian, Veronese, Bellini, Giorgione… Bellini, considerat tat`l picturii vene\iene, avea 84 de ani c@nd a pictat la 1510 ”Feciora ]i pruncul”. E prezent aici cu [nc` dou` picturi: ”Sf@ntul Ioan Botez`torul”(1562) ]i ”Sf@ntul Anton”(1580). Giovanni Bellini face din Vene\ia centrul Rena]terii, comparabil cu Floren\a ]i Roma. Este un pictor al luminii naturale la fel ca Masaccio ]i Piero della Francesca, [l influen\eaz` pe Giorgione ]i Titian, Albrecht Durer afirm@nd c` ”de]i b`tr@n este [nc` cel mai bun dintre to\i pictorii”. ”Buna Vestire”, ”{n`l\area” (Vene\ia), ”Cristos binecuv@nt@nd” (Luvru), ”Fecioara ]i Pruncul” (Philadelphia), ”Agonie [n gr`din`” (Londra) ]i multe madone sunt tezaurul de pre\ al lui Bellini. Titian se afl` aici cu 4 p@nze excelente: ”Venus leg@ndu-l la ochi pe Cupidon”(1565), ”Sf@ntul Dominic”(1565), ”Flagelarea lui Isus”(1560) ]i magnifica ”Iubire sacr` ]i profan`”(1514). V`z@ndu-le numai pe acestea ]i [\i dai seama cum [n secolul XVII stilul lui i-a influen\at pe nu mai pu\in celebrii Velasquez, Rubens, van Dyck ]i Caravaggio. ”Iubire sacr` ]i profan`” a fost pictat` la 25 de ani, pentru a celebra c`s`toria
136

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

vene\ianului Nicolo Aurelio cu Laura Bagarotto [n 1514. Subiectul e plasat [ntr-un peisaj de o frumuse\e extraordinar`, dar pentru alegoria prezentat` trebuie f`cut un efort pentru a o [n\elege. {n general e acceptat` ideea c` cele dou` femei ar fi gemenele Venus, p`m@nteanca din st@nga ar`t@nd o for\` generativ` a naturii, [n timp ce nuda Venus din dreapta reprezint` eterna ]i divina dragoste. Am@ndou` eman` for\` fizic` ]i intelectual`. Mireasa e [mbr`cat` [n alb simboliz@nd puritatea, o m@nec` a rochiei fiind ro]ie, simbol al iubirii. M@na st@ng` se afl` pe vasul cu bijuterii simboliz@nd c` fericirea e trec`toare pe p`m@nt. Cealalt` femeie e nud` ]i \ine [n m@n` o flac`r` zeiasc` - simbolul eternei fericiri [n rai. Mireasa se afl` l@ng` un Cupidon v@ntur@nd cu m@na apa din cavou ce se scurge afar` d@nd via\` unei flori de la baz`. Tabloul e plin de simboluri – [n dreapta e un peisaj cu un castel, pentru ca la cap`tul opus s` fie o imagine a unei biserici. Totu]i ideea e c` artistul exalt` deopotriv` at@t iubirea p`m@ntean` c@t ]i cea paradisiac`. Figurile celor dou` sunt de o perfec\iune divin`, tabloul fiind deschis oric`rei interpret`ri, dar ceea ce r`m@ne e c` Titian trece prin acest tablou de delicate\ea liricii poetice a lui Giovanni Bellini sau Giorgione atribuind figurilor o grandoare sublim`, delicat`. {n 1899 bancherul Rothschilds se ofer` s` cumpere tabloul cu un pre\ mai mare dec@t cel estimat de cei de la Villa Borghese ]i dec@t toate lucr`rile de art` (4 milioane de lire!). Cu toate acestea, lucrarea lui Titian a r`mas aici ]i a devenit un simbol al Galeriei Borghese! Toate aceste minuni poart` un nume de referin\` la Roma: Galeria Borghese din vila cu acela]i nume pe l@ng` care nu po\i trece f`r` a o vizita! Mul\umim excelentului ghid al muzeului care a f`cut s` nu uit`m aproape nimic incit@nd, sper`m, poten\ialii viitori vizitatori. }i pentru c` este duminic`, cel mai mult timp [l vom dedica Vaticanului ]i bisericii San Pietro. Roma [nconjur` Vaticanul devenit stat suveran la 11 februarie 1929 prin pactul semnat [ntre statul papal ]i cel italian condus de Mussolini. Vaticanul se afl` la vest de Tibru ]i nord vest de cele 7 coline, deschiz@ndu-se [n cea mai frumoas` pia\` a]ezat` [n fa\a celei mai [nc@nt`toare biserici, San Pietro, loc popular al vie\ii publice ]i religioase din Roma. Locul Bisericii Catolice Romane, VATICANUL – Citta di Dio, este o enclav` a Romei av@nd ziduri medievale [nconjur`toare, except@nd sud estul, unde se deschide c`tre cea mai frumoas` pia\`, San Pietro. Proiectat` de Bernini pia\a are ]ase intr`ri, numai trei dintre ele fiind deschise publicului: pia\a, Arcul Clopotului [n fa\a Sf@ntului Petru ]i muzeul Vaticanului. Cea mai important` cl`dire este
137

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

desigur biserica San Pietro. De]i este cel mai mic stat, Vaticanul are propriul sistem de telefon, po]t`, radio ]i o armat` format` din 100 de elve\ieni, sistem de banc`, bani proprii, pres` proprie ]i este condus de pap`. P`trunz@nd [n pia\a San Pietro, [n partea dreapt` se afl` u]ile mari de bronz ale intr`rii oficiale ale statului papal p`zite de solda\ii elve\ieni. Dar pentru a vizita muzeele Vaticanului trebuie s` intri printr-o alt` poart` modernizat` acum cu tot felul de aparate electronice, ca la aeroport, dat fiind aglomera\ia acestui an jubiliar. Pentru a ajunge [ns` aici trebuie s` urmezi o coad` lung` [n unghi drept pe l@ng` zidul cet`\ii. Aleg@nd un tur [ntreg po\i vizita: Muzeul Pius-Clement, galeria candelabrelor, cea a tapiseriilor, a h`r\ilor, galeria picturilor ]i camera lui Rafael, apoi cobori [n muzeul egiptean urmat de galeria Chiaramonti, muzeul etrusc, apartamentele Borgia pentru ca, [n final, s` ajungi la Capela Sixtin`. Capela Sixtin` [mpreun` cu biroul papei, Apartamentele Borgia, camera lui Rafael, galeria h`r\ilor, capelele lui Nicolae al V-lea ]i Urban al VIII-lea, biblioteca, galeriile Alexandrina ]i Clementina fac parte din palatul apostolic al Vaticanului, [ntr-un cuv@nt, toate laolalt` fac parte din ceea ce se cheam` Musei Vaticani, cu peste 60000 de exponate [n 1407 s`li. Muzeul Pius-Clemente a fost fondat de papa Clement al XVI-lea (17691774) ]i l`rgit de Pius al VI-lea (1775-1799). El include ]i curtea Belvedere realizat` de Bramante, de form` octogonal`, cu statuile celebre ale lui Apolo, o copie [n marmur` a originalului grecesc din bronz al lui Praxiteles - una din m@ndriile Vaticanului, apoi Venus, grupul Laocoon, Perseu t`ind capul meduzei de Canova, copii romane ale celor grece]ti f`cute de Lysippus, Aproxyomenos ]i Meleanger. Ne oprim la grupul statuar ce-l reprezint` pe Laocoon, fiu al lui Priam, care s-a [mpotrivit introducerii calului troian [n cetate, fiind apoi omor@t de ]erpi. O lucrare remarcabil`. O statuie din marmur` a Artemisei, rar`, din secolul I e.n. ne [nt@mpin` cu o e]arf` pe cap, un inel cilindric ]i o coroan` cu 3 nivele decorate. Fa\a e expresiv`, special`, cu ochi austeri, buzele [nchise, g@tul gros cu m`rgele [n jur. Pieptul e acoperit cu simboluri ale fertilit`\ii sub form` de ou` pe mai multe r@nduri. Fusta e [mp`r\it` [n sec\iuni cu reliefuri de animale sacre. Este ceea ce a mai r`mas dintr-una din minunile lumii: templul Artemisei din Efes. Galeria Chiaramonti are grupul statuar reprezent@nd Nilul. Admir`m apoi sala rotund` cu podeaua din mozaic ]i porfiriu adus` tocmai de la termele lui Caracalla. {n centru se afl` statuia lui Hercule din bronz iar [n lateralele holului Sfintei Cruci sunt dou` mari sarcofage din porfiriu ale Sfintei Elena ]i Constantina, fiica
138

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

lui Constantin. {nainte de sala rotund` sunt statuile muzelor reprezent@nt muzica, poezia ]i teatrul, urmate de un hol imens cu busturi de o parte ]i alta reprezent@nd [mp`ra\i ]i zei, printre ei chiar ]i un dac impresionant prin dimensiune. Muzeul egiptean fondat de Gregorius al XVI-lea [n 1839 con\ine obiecte antice ]i statui aduse la Roma [n timpul erei imperiale, dar ]i copii originale egiptene sculptate la Roma [n secolul I ]i II, aduse din vechile c@mpuri ale lui Marte ]i de la vila lui Adrian. Te [nconjur` statui, mumii, sarcofage din lemn pictate ]i din piatr`. Se afl` aici ]i alt grup statuar reprezent@nd Nilul, de data asta [n manier` egiptean`. Dep`]ind camerele muzeului egiptean ]i cele ale galeriei Chiaramonti, intr`m [n cele ale muzeului etrusc fondat [n 1837 de papa Gregorius al XVI-lea cu obiecte g`site [n urma excava\iilor din regiunea Lazio. Intr@nd [n galeria candelabrelor te [nt@mpin` un hol imens [nc`rcat cu picturi. Neobi]nuit parc` cu asemnea imensit`\i e]ti uluit [n continuare de tapiseriile galeriei cu acela]i nume [ntinse pe pere\ii laterali, de dimensiuni impresionante, rezultat al schi\elor lui Rafael. Toate re\in aten\ia prin echilibru ]i culoare dar mai ales prin tematica aleas`: scene religioase, istorice ]i evenimente din timpul papilor. Re\in pe acelea reprezent@nd ”Uciderea lui Caesar” (1549), ”T`ierea copiilor”, ”{nvierea”, scene din timpul papilor. Suntem [n galeria h`r\ilor din holul palatului Vaticanului unde pere\ii adun` o colec\ie veche de h`r\i geografice rare ale Italiei secolului al XVI-lea. Pinacoteca [ncepe din holurile cu icoane vechi. Cele 460 de picturi g`zduite aici sunt reprezentative pentru istoria artei cre]tine, ele respect@nd ordinea cronologic` a momentelor: anun\area na]terii lui Isus de c`tre arhanghelul Gabriel, Mariei, prin realizarea lui Giovanni di Parto, adorarea magilor ]i a p`storilor, prezentarea lui Isus [n templu. E]ti sedus apoi de camera lui Rafael, sala cu nr. 7, cea mai valoroas`, av@nd cele 3 picturi reprezentative: ”Madonna di Foligno” (1511), ”Schimbarea la fa\`” (1516) ]i ”{ncoronarea Fecioarei” (1520). Picturile sunt impresionante prin bog`\ia culorilor ]i minu\iozitate, Rafael fiind considerat cel mai important portretist al momentului. Rafaello Sanzio (1483-1520) e chemat la Roma [n 1508 de papa Julius al II-lea la sugestia lui Bramante ]i-]i dedic` ultimii 12 ani realiz`rii celor mai [nalte des`v@r]iri artistice v`zute vreodat`. ”{ncoronarea Fecioarei” [i are pe apostolii Petru cu cheile, Pavel cu sabia ]i pe Toma al`turi. {n dreapta p@nzei printre personaje se afl` chiar chipul lui Rafael, autentific@nd-o dup` moda vremii. ”Madonna di Foligno” impresioneaz` prin ging`]ie ]i elegan\`, [ndr`zneal` ]i bog`\ie [n alegerea culorilor descrierii Fecioarei
139

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cu pruncul a]eza\i pe nori de [ngeri, [ncadra\i de un disc oranj deasupra grupului de sfin\i. {n centru, o p@nz` imens` realizeaz` ”Schimbarea la fa\`” - ea [ns`]i divin`, [n`l\`toare - de nici nu po\i s-o prive]ti c@t e de frumoas`! Trebuie s`-\i \ii din nou respira\ia admir@nd un Rafael de neimitat. Este ultima realizare a lui, r`mas` neterminat`, dar completat` de unul din asisten\ii s`i, Giulio Romano, care a stat la c`p`t@iul catafalcului marelui artist expus la Vatican. Pictura e dominat` de figura lui Cristos [n jurul c`ruia graviteaz` personaje exprim@nd teama dar [n acela]i timp ]i speran\a unei noi lumi ce va s` vin`. Se v`d interven\iile [n terminarea ei prin completarea piciorului lui Isus, un peisaj cu roci [n st@nga ]i dou` personaje [n dreapta. Oper` complex`, ”Schimbarea la fa\`”, dezvolt` o sensibilitate nou` ca ]i cum ar fi previziunea unei noi lumi, turbulent` ]i [n acela]i timp dinamic`. Talentul artistului e [nlocuit cu divinul, spiritul cu [n`l\area, geniul de numai 37 de ani r`m@n@nd nemuritor! Opus` ei, o imens` tapiserie realizeaz` ”Cina cea de Tain`”. {n fa\a celor trei tablouri impresionante sunt o serie de tablouri mai mici surprinz@nd momentele anun\`rii, ador`rii ]i prezent`rii [n templu, apar\in@nd tot lui Rafael. Practic e]ti [n Pinacotec`, acolo unde po\i vedea pe ”Sf@ntul Girolamo” ]i ”Cobor@rea de pe cruce” a lui Caravaggio - un clarobscur din care \@]nesc parc` figurile luminate ale lui Ioan, Maria ]i Magdalena peste trupul ne[nsufle\it al M@ntuitorului, ”Madonna di San Nicolo dei Frari” de Tizian, un Veronese cu un subiect alegoric, ”Stigmatul” lui Federico Fiori, Guido Reni cu ”Sf@ntul Matei”, ”Sf@nta Magdalena” lui Barbieri, Giotto, Fra Angelico cu ”Sf@ntul Nicolae” ]i Fecioara cu Pruncul”, Giovanni Bellini cu ”Pieta”, Leonardo da Vinci cu ”Pedepsirea Sf@ntului Girolamo” ]i o serie de Cavaliere d’Arpino cu o [nc`rc`tur` aleas` a tematicilor. E]ti [n labirintul [ntors [napoi [ntr-o istorie departe, dar at@t de aproape, de sufletul doritor de gra\ie ]i solemnitate nemai[nt@lnite. Giovanni Bellini - alt sacru al picturii - e prezent aici cu ”Lamentarea” asupra celui mort pe cruce [ntru salvarea omenirii, cu Iosif \in@nd pe bra\e trupul lui Isus [naintea [nmorm@nt`rii, iar Vorcino ilustreaz` momentul de dinainte al adev`rului cu ”Toma necredinciosul”, scepticismul acestuia c@nd, prin atingerea trupului sf@nt parc` ar spune apostolilor din jur: dac` nu-l ating cu m@na mea, nu cred! Nu e de ajuns cople]itorul raliu al picturilor renascentine! Urmeaz` regalul apartamentelor Borgia unde se disting celebrele ”stanze” ale lui Rafael, supranumit Prin\ul pictorilor. Nu ]tiu dac` are relevan\` cu vestitele stanze dar
140

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

despre proeminenta familie spaniol` din Valencia stabilit` [n Italia putem aminti c` a dat doi papi ]i mai mul\i lideri politici ]i religio]i: Alfonso devine papa Calixtus al III-lea [n 1455, Rodrigo, cardinal ]i apoi papa Alexandru al VI-lea, Lucre\ia, fiica acestuia, iubitoare de art` dar faimoas` mai ales pe t`r@mul intrigilor politice ]i Francisc un str`nepot al lui Rodrigo care este canonizat sf@nt. Ne delect`m aici cu ”stanza de la Signatura” (1508-1511) realizat` de Rafael pe c@nd avea 24 de ani. Ea con\ine ”Disputa”, ”}coala atenian`”, ”Parnasus”, ”Virtu\ile cardinalului”, apoi ”stanza d’Eliodoro” (1512-1514) ]i ”stanza dell’Incendio” (1514-1517). Nepot al lui Bramante, Rafael avea s` continue tradi\ia fiind la fel ca ]i unchiul - un r`sf`\at al papilor - devenind cel mai bun portretist din Roma. Tot lui [i vor fi comandate ]i lucr`rile de decorare a apartamentelor papale. Disputa din ”stanza della Signatura” reprezint` prin templul filozofilor, viziunea celest` a profe\ilor ]i apostolilor asupra triumfului bisericii ]i al adev`rului. ”}coala din Atena” e o alegorie complex` reprezent@ndu-i pe Platon ]i Aristotel [nconjura\i de filozofii Epicur ]i Pitagora. Ea a fost pictat` [n acela]i timp [n care Michelangelo lucra la Capela Sixtin`. {n timp ce Michelangelo reprezenta turbulen\a, Rafael []i plaseaz` grupurile calme ale filozofilor [ntr-o vast` curte. Unele chipuri iau [nf`\i]area lui Michelangelo (Aristotel) sau Bramante prin Euclid. Se pare c` Bramante (dup` biograful Vassari) a schi\at fundalul iar Rafael, ca r`spuns, l-a reprezentat [n fresc` drept Euclid. {n spate, [n dreapta e chipul lui Rafael al`turi de colegul s`u Sodoma. Stanza se deta]eaz` prin calm, claritate ]i echilibru al`turi de fresca reprezent@nd delicate\ea poeziei cu muze [n jurul unui Apolo ce c@nt` la vioar` al`turi de chipurile lui Virgiliu, Dante, Sappho. Dac` [n portretizarea nudului uman, Michelangelo ini\iaz` standarde de [nalt` de complexitate, Rafael le atinge pe cele ale frumuse\ii idealizate. {n ”stanza d’Eliodoro” sunt 4 subiecte principale: expulzarea lui Heliodor din templu, miracolul de la Bolsena, eliberarea Sf@ntului Petru ]i papa Leo I oprindu-l pe Atila. Frescele de aici se disting prin bog`\ia ]i ad@ncimea culorilor folosite. Primeaz` aici subiectul politic, papa Julius al II-lea fiind [nconjurat de anturajul s`u. Al`turi se afl` tema eliber`rii lui Petru din temni\`. ”Stanza dell’Incendio” e realizat` de asisten\ii s`i, excep\ie f`c@nd dramaticul ”Incediu din Borgo”. Era timpul c@nd lui Rafael i se va [ncredin\a continuarea biserii San Pietro. Poart` numele de la incendiul izbucnit [n Borgo ]i reprezint` pe Aeneas c`r@ndu-l [n spate cu o m@n` pe tat`l s`u ]i cu cealalt` \in@ndu-]i protector fiul(licen\` artistic`, aluzie la distrugerea Troiei). Leon al X-lea [i va comanda
141

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i desenele pentru cele 10 tapiserii ale pere\ilor Vaticanului. Rafael moare la 37 de ani, [n 1520, funeraliile av@nd loc la Vatican l@ng` ”Schimbarea la fa\`” (ultima capodoper` - 1517, terminat` de asistentul s`u Giulio Romano). E [nmorm@ntat la Panteon, acolo unde [i e locul pentru eternitate! Tot aici, un tablou al lui Pinturichio reprezint` ”Misterul credin\ei”. El este ]i autorul decor`rii a ]ase camere din apartamente. Mai departe p`trunzi [n holul denumit al lui Constantin dat fiind c` picturile de aici, ”B`t`lia de pe podul Milvian” ]i ”Botezarea lui Constantin” - [l reprezint`. Sala Regia sau cea Ducal`, acolo unde se ceremoniau primirile ]efilor de stat, a fost realizat` de Sangallo cu ferestre largi, av@nd deasupra grandioase stucaturi de Perin del Vaga, Danielle da Voltera ]i Georgio Vassari. Sunt celebrate aici momente din istoria cre]tinismului ]i a bisericii. Sala Regia te introduce [n Capela Paulinei, ultima lucrare comisionat` de papa Paul al II-lea, proiectat` de Antonio da Sangallo cel T@n`r. }i, ca un corolar, [naintea intr`rii [n Capela Sixtin`, admir`m o crucificare a lui Petru cu capul [n jos. Interesant` explica\ia la crucificarea lui Petru: se spune c` el a dorit-o a]a pentru a-l vedea tot timpul pe Isus. Aduce cu o scuz` pentru eternitate, dup` [nt@lnirea celor doi pe Via Appia c@nd Petru, p`r`sind Roma [l [nt@lne]te pe Isus ]i-l [ntreab`: quo vadis domine? Isus r`spunz@ndu-i c` merge la Roma s` se r`stigneasc` [n locul s`u! Tezaurul Vaticanului cuprinde baldachinul din bronz al lui Bernini, Pieta lui Michelangelo, morm@ntul lui Clement al XIII-lea, mozaicul lui Giotto ]i multe altele astfel [nc@t numai pentru acestea o vizit` nu poate fi am@nat`. {ns` intrarea [n Capela Sixtin` e ca o [ncoronare a tot ceea ce ai v`zut la Vatican! Sixtina este capela papal` din palatul Vaticanului ridicat` [ntre 1373-1381 de Giovanni dei Dolci pentru Papa Sixtus al IV-lea, de unde ]i numele. Aici se \in ceremoniile papale ]i colegiul sacru al cardinalilor pentru alegerea papei. Templu al cre]tin`t`\ii, dominat de corpuri umane, Sixtina e ca o istorie universal` inspirat` de divina revela\ie. I-au trebuit lui Michelangelo multe agonii p@n` a ajunge la extazul [n fa\a divinului. Poate ]i de aceea [n ”Judecata de Apoi”, care acoper` peretele [ntreg din spatele altarului, exist` o special` reprezentare a apostolului Bartolomeu, \in@nd [n m@na dreapt` un cu\it, iar [n cealalt` o piele uman`, cu chipul maestrului, semn al unei alte judec`\i, ori [ndoieli, asupra inefabilei reprezent`ri!? Totul e cople]itor, nemaiv`zut! R`m@ne numai plec`ciunea! Tavanul capelei con\ine faimoasele fresce ale lui Michelangelo. Pere\ii laterali au ]ase ferestre de arce pe fiecare parte, cu c@te ]ase mari fresce, decorate de mari mae]142

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

tri ai Rena]terii. La nord sunt frescele din via\a lui Isus de Perugino, Pinturicchio, Botticelli, iar la sud, fresce din via\a lui Moise. Mai sunt ”Apostolii” de Rafael, dar cea mai important` e bolta, unde Michelangelo str`luce]te printr-o incredibil` compozi\ie filozofic` construit` cu personaje luate din ”Vechiul testament”, alc`tuind nou` scene complexe, divizate [n grupuri de c@te trei: geneza prin crearea luminii, a stelelor ]i P`m@ntului, Dumnezeu separ@nd P`m@ntul de ap`, umanitatea prin crearea lui Adam ]i a Evei, originea p`catului dar ]i conexiunea dintre gre]eal` ]i pedeaps` prin c`derea ]i expulzarea din Paradis, sacrificiul lui Noe ]i universalul potop. Sibile prezic`toare urm`resc atent din col\uri uimitoarele scene cu personaje luate din biblie: David [nvinge pe uria]ul Goliat ]i devine rege al Israelului, Judita, figura cea mai tragic` din capel`, poart` capul lui Holofern, simboliz@nd eliberarea. I-au trebuit lui Michelangelo 4 ani(1508-1512) s` termine decorarea tavanului, fiind silit chiar de papa Julius al II-lea, [mpotriva voin\ei sale. Poate ]i de aici autoreprezentarea din Judecata! (capul din m@na lui Bartolomeu). Nimic [ns` nu e mai m`re\ ca ”Judecata de Apoi”, ce se [nal\` grandios pe peretele din fa\a noastr`, c`tre altar, [ncoron@nd capela. Respira\ia, de]i [\i este t`iat`, tot mai murmuri [n fa\a minun`\iei fiind readus la tain` ]i reculegere doar de glasul din microfon care-\i mai aminte]te [nc` o dat` - a c@ta oar`? - c` te afli [ntrun loc at@t de sf@nt. Prive]ti ]i nici nu-\i vine s` realizezi c` e]ti [n locul despre care s-au scris at@tea! Realizat` mai t@rziu - dup` 20 de ani, [n 1534 - prin rechemarea lui Michelangelo de c`tre papa Paul al III-lea (din familia Farnese) fresca impresioneaz` prin imensitate ]i o irezistibilitate a mi]c`rii corpurilor care, prin goliciunea lor, au scandalizat nu pe pu\ini. Imensa fresc` arat` puternice tendin\e manieriste [ntr-o compozi\ie agitat` a unui spa\iu nedeterminat. {ngerii cu trompete anun\` chemarea la judecat`. Sunt prezen\i apostolii Petru cu cheile, Andrei cu crucea, Sebastian cu s`ge\ile. Isus, av@nd [n dreapta sa pe Maria, st` sus [n centru, deasupra demonilor, domin@nd prin bun`tatea chipului s`u cele dou` lumi opuse, separ@ndu-le prin mi]carea corpului ]i cu gestica degetelor m@inii drepte [mparte dreptatea prin [ndep`rtarea p`c`to]ilor iar cu m@na st@nga [i aduce la binecuv@ntare dumnezeiasc` pe cei credincio]i. Crucea domin` [ntreaga scen`. {n st@nga jos sunt descrise scene din lumea f`r` [ntoarcere, a mor\ii, luate din infernul lui Dante. Scena e impresionant`, ame\itoare, te [ncremene]te. O realizare divin`! La 1 noiembrie 1541 capela Sixtin` este terminat`, fiind inaugurat` chiar de
143

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

papa Paul al III-lea. Frescele laterale dateaz` din 1481-1483 ]i apar\in lui Pinturichio, Perugino, Signoreli ]i florentinilor Botticelli, Ghirlandaio ]i Cosimo Rosselli. Pere\ii laterali, [ncep@nd de la altar spre st@nga ]i dreapta, con\in de o parte ]i alta, dou`sprezece opere ale mae]trilor: Pinturichio ]i Perugino – circumcizia lui Moise ]i c`l`toria [n Egipt; Botticelli – fapte din via\a lui Moise: conduc@ndu-l pe Medianites, omor@rea egipteanului ]i a surorilor lui Jetro; Cosimo Rosselli – pasajul din Marea Ro]ie; Cosimo Rosselli – Moise primind tablele cu legi pe muntele Sinai; Botticelli – pedepsirea lui Korah, Datham, Abiram; Luca Signorelli – testamentul lui Moise. Peretele opus [i are pe: Pinturichio ]i Perugino – botezarea lui Isus; Botticelli – ispitirea lui Isus, vindecarea leprei; Ghirlandaio – chemarea sf@ntului Petru ]i Andrei; Cosimo Rosselli – predica de pe munte ]i Cina cea de tain`. Perugino – predarea cheilor c`tre sf@ntul Petru; Toate [mpreun` realizeaz` corola de minuni a artei renascentine nema[nt@lnite vreodat`. Aceasta este Sixtina! O istorie a salv`rii, cel mai semnificativ moment artistic al credin\ei cre]tine! Din cele peste 360 de biserici de la Roma, 7 dintre ele sunt cele mai mari: San Pietro, San Paolo Fuori le Mura, San Giovanni in Laterano, construite de Constantin, San Lorenzo Fuori le Mura, Santa Croce in Gerusalemme, San Pietro in Vincoli ]i Santa Maria Maggiore. San Pietro este cea mai mare dintre cele 7 ]i una dintre cele mai valoroase de pe p`m@nt! {n 1989 e [ntrecut` – doar ca m`rime, 158m – de biserica ”Our Lady of Peace” din Yamoussoukro, Coasta de Filde]. Doar ca m`rime! Pia\a Sf@ntul Petru, simbolul cre]tin`t`\ii, acoper` 220000 de metri p`tra\i. Construc\ia bisericii vechi, San Pietro, a [nceput [n 326-333 sub [mp`ratul Constantin, dar e terminat` peste 30 de ani. Se intra [ntr-un atrium numit Paradis [mprejmuit de gr`dini cu f@nt@ni. De aici 5 u]i deschideau biserica.
144

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Ideea construirii noii biserici apar\ine [ns` papei Nicolae al V-lea care-i comand` lui Bernardo Rosselini s` [nceap` lucr`rile [n 1452 pe locul descoperirii urmelor celei vechi. Moartea lui Nicolae stopeaz` lucr`rile p@n` c@nd, papa Paul al II-lea pune prima piatr` a noii biserici [n 18 aprilie 1506, d@nd proiectul lui Giuliano da Sangallo [nc` din 1470. Ea e ridicat` sub forma unei cruci grece]ti dup` planurile celui mai str`lucit arhitect al vremii, Donato Bramante, devenit interpretul ]i realizatorul visurilor papei Julius al II-lea [n arhitectur` ]i [n proiectarea ora] ului. Prin el, se [ncep planurile gigantice ale visurilor papale de recreare a vechiului imperiu al cezarilor: Santa Maria della Pace, Tempietto, curtea octogonal` Belvedere, Vatican, Santa Maria del Popolo, Palazzo dei Tribunali, casa lui Rafael - mai t@rziu Palatul Caprini din Borgo (background-ul }colii ateniene) sunt numai c@teva din realiz`rile lui Bramante. }i ca o [ncununare, el e [nmorm@ntat aici, [n biserica San Pietro. Creator al marii Rena]teri, Bramante vine la Roma [n 1499 la v@rsta de 55 de ani. Prima oper`, Tempietto din 1502, [n San Pietro in Montorio – se pare pe locul unde a fost crucificat sf@ntul Petru – e o structur` cu un dom central ce aminte]te clasicul [n arhitectura templelor. Nepotul s`u, Rafael avea s`-i continue g@ndurile. Dup` moartea lui Bramante [n 1514, papa Leon al X-lea comisioneaz` lucr`rile bisericii San Pietro lui Rafael, Fra Giocondo ]i Giuliano da Sangallo care modific` planurile originale din forma crucii grece]ti [n cea latin`. Dup` moartea lui Rafael [n 1520, arhitec\ii continuatori au fost Antonio da Sangallo cel Mare, Baldassarre Peruzzi, ]i Andrea Sansovino. Din 1527 planurile sunt continuate de Antonio da Sangallo cel T@n`r care revine la planurile lui Bramante de a construi biserica sub forma crucii grece]ti. Din 1546 ]ef arhitect devine Michelangelo, aflat la v@rsta de 71 de ani, care refuz` plata pentru lucr`rile din biseric`. Istoria celor ce au participat la construc\ie e lung`, ea continu@nd ]i dup` moartea lui Michelangelo, [n 1564, cu Pierro Ligorio ]i Giacomo da Vignola, apoi Giacomo della Porta. {n timpul lui Paul al V-lea sunt adoptate planurile lui Carlo Maderno d@nd bisericii din nou forma de cruce latin`. Maderno realizeaz` ]i fa\ada bisericii [n stil baroc(1626), renun\@nd la cele trei campanile ini\iale, [n`l\@nd doar una, aceea executat` de Bernini [n 1637. De altfel Bernini avea s` realizeze ]i magnifica pia\a eliptic`, m`rginit` de cele 4 r@nduri de coloane, ce dau senza\ia apropierii de biseric`. Sunt construite matematic, riguros, pe raze, astfel [nc@t din focarele elipsei nu se vede dec@t un singur r@nd, abia dup` ce te deplasezi pu\in observi c` de fapt sunt 4 ]iruri de coloane, asemeni unor bra\e
145

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

care te apropie. Geniala inven\ie a bra\elor care te str@ng, apropiindu-te de biseric` e unic`, simbolic`, d@nd tr`inicie imagina\iei. Odat` cu na]terea lui Isus Cristos, [n urm` cu aproape 2000 de ani, fiu al lui Dumnezeu - salvator al lumii - se na]te cre]tinismul, religie ce cucere]te repede [ntreaga lume prin apostolii s`i, de]i M@ntuitorul n-a dep`]it niciodat` prea departe grani\ele Palestinei. Numele lui Petru (Pietro) [nseamn` piatr`, peste care se [n`l\` superba basilic` San Pietro ce, prin m`re\ia ei, dovede]te puterea noii religii [ncredin\ate lui, de Isus. Prin r`spunsul la [ntrebarea: cine crezi c` sunt eu? - Tu e] ti Mesia, fiul lui Dumnezeu!, Petru dovede]te [ncrederea cea mai mare ]i prime]te cheile [n templu. Venirea lui Petru [n ora]ul [mp`ra\ilor transform` Roma [n centrul cre]tinismului. Continuatori ai lui Petru, papii ridic` la Vatican un sanctuar al cre]tinismului [mprejmuit de ziduri ce se deschid [n vasta pia\`. Pia\a San Pietro ]i sfin\ii de deasupra coloanelor, ]i nu sunt pu\ini, 184!, nu ]tiu dac` cineva a avut curiozitatea s`-i numere!, apar\in lui Bernini, multe statui fiind executate chiar [n atelierele sale. M`sur@nd 240m [n diametru, Pia\a e [nconjurat` de cele 284 de coloane a]ezate pe 4 r@nduri, [n mijloc fiind un obelisc18 (obeliscul de la Vatican) de 25,37 m ]i 320 tone, al doilea ca m`rime din Roma. Sursele spun c` a fost adus din Asuan(construit [n timpul lui Nebkaure Amenemhet II, secolul XIX [.e.n. ]i ridicat [n templul soarelui din Heliopolis din Egipt). De aici e adus la Roma [n anul 40 de Caligula. Ini\ial a fost a]ezat [n Circul lui Nero. Obeliscul a fost mutat aici de papa Sixtus al V-lea [n 1586. Bernini aduce o veche f@nt@n` a lui Maderno ]i construie]te o alta la fel [n partea opus`. Obeliscul, m@ndria pie\ei, e [nconjurat la baz` de 4 lei ]i are [n v@rf Sf@nta Cruce! {n partea dreapt`, dup` ce dep`]e]ti ]irurile de coloane din pia\` se afl` turnul de fug`(il Passetto) al papilor, lung de 700 de metri, care ajunge la castelul Sant’Angelo, refugiu al papilor dar ]i [nchisoare [n vremuri tulburi. }i el, restaurat de Bernini, e o citadel` circular` de 30m [n v@rful c`ruia se afl` un [nger mare din bronz, oper` a marelui sculptor. {n centru, sus pe fa\ada bisericii, se afl` statuia Sf@ntului Ioan Botez`torul [nconjurat de apostoli. Alte dou` statui mari, ale lui Petru cu cheile [n m@n` ]i Pavel cu sabia, troneaz` [n fa\a bisericii, ca va]nici ap`r`tori. Interiorul con\ine multe capodopere ale Rena]terii ]i Barocului, cele mai cunoscute fiind Pieta lui Michelangelo, baldachinul lui Bernini peste altarul principal sub care se afl` morm@ntul sf@ntului Petru, Cathedra Petri - tronul sf@ntului 18) 1, 2, …. 17 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
146

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Petru, statuia sf@ntului Longinus, statuia ecvestr` a lui Constantin, morm@ntul lui Urban al VIII-lea, statuia lui Petru… Cea mai spectaculoas` decorare [ns`, este aceea a tronului sf@ntului Petru sau Cathedra Petri (1657-1666), un bronz ce sus\ine un tron papal medieval (cathedra) din lemn. Tronul e sus\inut de patru statui din bronz reprezent@nd p`rin\ii bisericii: sf@ntul Ambrozie, Atanasie, Ioan Crisostomul ]i Augustin. Deasupra, [ngeri auri\i [nv`lui\i [n nori lumina\i natural, vin ca un spirit sf@nt din vitraliul oval pictat [n fereastr`. Tronul ]i pia\a au fost construite sub patronajul papei Chigi. De fapt, [nsemnele papale se afl` peste tot, iar morm@ntul lui a fost executat de elevii lui Bernini. Intrarea [n biseric` se face trec@nd printr-un hol mare, ce are [n capete statuile ecvestre ale lui Constantin ]i Carol cel Mare executate de Bernini. Se intr` prin poarta sf@nt`, Porta Sancta, aflat` [n dreapta, care are deasupra, pe interior, un mozaic reprezent@nd pe sf@ntul Petru, toate fiind realizate odat` cu s`rb`torirea, [n 1983, a 1950 de ani de la moartea lui Isus de c`tre papa Ioan Paul al II-lea. Papa e \inut [n via\` de dorin\a de a duce la cap`t anul 2000, declarat Jubileul Cre]tin`t`\ii. }i a reu]it! Imediat [n dreapta se afl` Pieta lui Michelangelo, o marmur` ce reprezint` pe Sf@nta Maria purt@nd pe bra\e trupul f`r` de via\` al lui Isus. Tema neav@nd o surs` literar` e [mprumutat` de foarte mul\i autori, at@t [n sculptur`, c@t ]i pictur`. Unele [l reprezint` pe Sf@ntul Ioan ori pe Maria Magdalena, alteori apar ]i alte figuri pe l@ng` Fecioar`, dar majoritatea o au doar pe Maria ]i pe fiul ei. De]i tema a ap`rut pentru prima dat` [n Germania la [nceputul secolului al XIV lea, r`sp@ndindu-se apoi [n Fran\a, totu]i suprema reprezentare a ei r`m@ne aceea dat` de Michelangelo din biserica San Pietro. Sculptura, de forma unei piramide, cu trupul lui Isus sprijinit de-alungul genunchilor Mariei surprinde solemnitatea, agonia ]i [n acela]i timp, eroica resemnare. N`scut [n 6 martie 1475 la Floren\a, Michelangelo este pe drept considerat cel mai mare artist al tuturor vremurilor, genial [n pictur`, la fel ca [n sculptur` ]i arhitectur`. Picteaz` frescele de pe tavanul Capelei Sixtine, [n 1499 realizeaz` ”Pieta” din San Pietro, [n 1501 pe ”David” pentru catedrala din Floren\a, apoi ”Fecioara cu pruncul”. Pentru tavanul Capelei Sixtine a lucrat 4 ani [ntre 15081512. Particip` la realizarea morm@ntului papei Julius, sculpteaz` pe Moise, picteaz` Sf@nta Familie ]i lucreaz` pentru Capela familiei de Medici. Prin Pieta ]i David, Michelangelo atinge apogeul [n tehnica abilit`\ii [n ceea ce prive]te regulile
147

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

anatomice ]i propor\ia [n realizarea unei mari puteri expresive. {n centru, la intrarea [n San Pietro se afl` locul sub form` de disc din porfiriu unde a fost [ncoronat Carol cel Mare la 24 februarie 800. Pe centrul podelei sunt trecute [n ordine, c`tre altar, cele mai mari biserici din lume: Saint Paul din Londra – 158,10 m, catedrala din Floren\a 149,28 m, biserica din Bruxelles, cea din Washington, Reims… Inaint@nd, surprinzi minunatul baldachin al lui Bernini, aflat deasupra morm@ntului Sf@ntului Petru ce este [nconjurat de o scar` cu 99 de felinare. E aici ]i statuia sf@ntului Andrei purt@nd crucea, cel ce a adus cre]tinismul [n zona noastr`. {n biseric` sunt [nmorm@ntate trei femei: regina Cristina a Suediei, cu un grup statuar f`cut de Carlo Fontana, Matilda, realizat de Bernini ]i cel al so\ iei lui James Stuard al III-lea, executat de Canova. E prezent ]i Sf@ntul Sebastian, realizat de Pietro Canonica, cel ce a pictat ]i familia regal` din Rom@nia. Capela Sacramentului e f`cut` de Boromini, iar altarul de Bernini ]i e inspirat dup` Tempietto a lui Bramante(1673-1674). Aflat` l@ng` baldachin, ”Ultima [mp`rt`]anie a sf@ntului Vasile” – comuniunea – e un mozaic impresionant. Drept [n fa\a altarului, deasupra sc`rii care duce spre morm@ntul sf@ntului Petru se ridic` impun`tor baldachinul realizat de Bernini din bronzul luat de la Panteon ] i a fost comandat de papa Urban al VIII-lea. Scara monumental` care duce la morm@nt e bordat` cu 99 de l`mpi. Coloanele baldachinului [n form` de ”S” sunt inspirate dup` cele ale vechii biserici construite de Constantin. {n st@nga altarului se afl` morm@ntul lui Alexandru al VII-lea realizat de Bernini. {naltul dom acoperit cu mozaic se afl` [n fa\a altarului, deasupra baldachinului. Cavaliere d’Arpino este cel care a creat desenele pentru mozaicurile cupolei. {n dreapta, aproape de baldachin e statuia lui Petru, neagr`, numai piciorul fiind alb, de at@ta atingere de credincio]i ce cred [n [mplinirea dorin\elor. Toate picturile de pe pere\i sunt reu]ite mozaicuri dup` picturi celebre, [nc@t nu po\i s`-\i dai seama dec@t, apropiindu-te! Pentru a ajunge la morm@ntul sf@ntului, Sepulcrum Sancti Petri Apostoli, e]ti condus pe o scar` lateral`, alta dec@t cea principal`, la subsol, pe un coridor unde sunt ]i mormintele celorlal\i papi. Urc`m din nou [n biseric` trec@nd pe l@ng` de statuile lui Canova ]i morm@ntul papei Clement al XIII-lea cu doi lei [n jur, realiz`ri de excep\ie ale autorului statuii Paulinei, din Galeriile Borghese. {n jurul baldachinului sunt patru balcoane realizate tot de Bernini, deasupra fiec`ruia fiind c@te un apostol realizat [n mosaic, iar mai jos statuile Sfintei Elena, Sfintei Veronica, Sf@ntului Andrei cu crucea
148

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i Matei. {n st@nga altarului o capel` g`zduie]te celebra sculptur` a lui Alessandro Algardi - Oprirea lui Atila la por\ile Romei de c`tre papa Leo I. Al`turi, un mozaic reprezint` crucificarea sf@ntului Petru cu capul [n jos dup` celebra pictur` din Vatican. Alte mozaicuri reprezint` [n`l\area dup` Rafael, intrarea Sfintei Marii [n templu, Toma Necredinciosul … str`juite de statui ale papilor Inocen\ius, Pius al X-lea, ]i mormintele lui Pius al VII-lea, Pius al VIII-lea ]i singurul str`in aici, Otto. {n spate, c`tre ie]irea din biseric` - [n st@nga - se afl` blazonul Papei Ioan Paul al II-lea, cu cele 3 coroane, un scut cu o cruce purt@nd semnul M de la Sf@nta Maria, protectoarea sa ]i [nscrisul ”Totus tuus”. {n 1998 c@nd turcul Ali Acha l-a [ntrebat la audien\` pe papa cum de n-a murit pentru c` el ]tie bine cum ]i unde a ochit, acesta i-a r`spuns: ”o m@n` a tras glon\ul ]i o alta l-a ghidat!”. Imediat la ie]irea din biseric` - [n st@nga - dup` coloane, se afl` intrarea la Vatican p`zit` de o gard` de solda\i elve\ieni [n costume desenate chiar de Michelangelo. De l@ng` Turnul de fug` se v`d apartamentele papale. De la ultimul etaj, fereastra a doua, se adreseaz` papa cu discursul Angelus [n fiecare duminic`. Al`turi este o f@nt@n` papal` cu nitre ]i chei din care curge o ap` cristalin`. P`r`sim cu greu una din cele mai str`lucite realiz`ri arhitectonice ale lumii - pia\a ]i biserica San Pietro ]i ne [ndrept`m c`tre colina Gianicolo, pe Via della Concilliazione, trec@nd pe l@ng` castelul Sant’Angelo al c`rui pod de intrare are de o parte ]i alta statui ale lui Bernini (1667-1671). P@n` la colin`, trecem prin cartierul Trastevere ]i pe l@ng` ambasada Suediei aflat` [ntr-un superb palat. {n v@rful colinei, pe o platform`, se afl` pia\a Garibaldi cu statuia ecvestr` a eroului. De la [n`l\imea ei se deschide panorama Romei, seara, sub luminile [n culorile Italiei, rosu, alb ]i verde lansate de farul vechi din apropiere. De aici z`rim Altare della Patria, Palazzo Quirinale ]i Colosseum. {l remarc`m pe domnul Octavian Paler ]i cobor@m [mpreun` de pe colin` ajung@nd din nou [n Trastevere, urm`m cursul Tibrului, trecem podul Garibaldi, l`s`m [n urm` insula Tiberid` ]i casa unde a locuit Dante Aligheri. Ne apropiem de palatul Farnese, trec@nd pe l@ng` cel al lui Spada. Mai t@rziu o s` trecem prin fa\a palatului Madama, sediul Parlamentului italian. Palatul Farnese, apar\in@nd familiei cu acela]i nume care a dat un pap` Romei Paul al III-lea - este acum locul ambasadei Fran\ei. Etajul al II-lea e construit de Michelangelo, iar f@nt@nile din fa\` sunt aduse de la termele lui Caracalla. Ceea ce e curios e, c` la Roma, simbolurile p`g@ne - rotondele Panteonului, Colosseum-ului ]i castelului Sant’Angelo – exist` [nc`, l@ng` at@ta cre]tin`tate. Ne mai poate mira
149

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

c`, pe bancnota de 1 $, exist` marele sigiliu av@nd piramida cu ochiul lui Horus ]i latinescul ”Novus ordo seclorum”(noua ordine mondial`)? {n ambian\a binevoitoare a pie\ei Rotonda din fa\a Panteonului, g`zduind mormintele lui Rafael ]i familei regale de Savoia, cu f@nt@na de la obelisc lumin@nd discret mesele din jur pline cu turi]ti petrec`re\i de-o s`pt`m@n` [n ora]ul imperial, sf@r]im o alt` zi minunat`, greu de uitat, pentru o alta, ultima zi, nemail`s@nd prea multe de vizitat. }i totu]i… aveam s` vedem mai multe dec@t ne [nchipuiam, mai ales c` ghidul nostru era o t@n`r` avid` de cultura italian`. Pornim deci dis de diminea\` de pe Vialle delle tre Madonne, trecem pe l@ng` Villa Borghese, pe Via Pianciana ]i ajungem pe Via Veneto [n drum c`tre Pia\a Barberini. Urc`m spre Pia\a San Bernardo p@n` la F@nt@na lui Moise a lui Domenico Fontana cu un Moise [n centru, nu egal cu cel al lui Michelangelo. O splendoare de biseric` se afl` [n st@nga, Santa Maria della Vittoria construit` [n 1605 de Carlo Maderno, o excesiv` ilustrare a barocului cu pere\i ]i altare poleite [n aur. La intrare, pe dreapta, se afl` o superb` statuie av@nd jos o plac` din bronz reprezent@nd ”Cina cea de tain`”. Se cheam` ”Extazul sfintei Tereza”(1645-1652) ]i se afl` [n capela Cornaro, lucrare [ncredin\at` lui Bernini de cardinalul Federico Cornaro. {n viziunea sa, Tereza e str`puns` de un [nger drept [n inim` cu o s`geat` de foc divin` a dragostei. De fapt, sculptura pare a fi o pictur` [n tridimensional, acesta fiind ]i motivul de interes asupra execu\iei. Pere\ii interiori ai bisericii au picturi cu scene religioase, una dintre ele apar\in@nd lui Pinturichio. Pictural ]i architectural, interiorul arat` ca o bijuterie, la altar e o icoan` bizantin` a Sfintei Maria cu pruncul pe st@nga. Bolta e toat` pictat`, iar din col\uri ne z@mbesc sibilele lui Veronese. Dar ceea ce ]ocheaz` e pozi\ia mai pu\in ortodox` a sf@ntei [ntins` pe spate, cu gura deschis`, extaziat` parc` de lancea de foc a [ngerului aflat deasupra capului, ceea ce a dus la mutarea ei de la Vatican, aici. Este omagiul lui Bernini adus focului. Este unul din minunatele locuri alese parc` special de Dan Brown [n romanul ”{ngeri ]i demoni”. Cu siguran\` ]i-a c@]tigat adep\ii ]i datorit` desf`]ur`rii subiectului [n locurile cele mai vizitate din Roma: pia\a Navona, Panteon, castelul Sant’Angelo, Vatican… Cobor@m [n Piazza della Republica trec@nd iar`]i pe l@ng` f@nt@na Naiadelor aflat` [n centru. Din nou z`rim Altare della Patria [n dep`rtare! {n una din lateralele pie\ei se afl` noua gar` Termini, iar l@ng` ea este muzeul numismatic ”Maximo”.
150

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Ne oprim la biserica Santa Maria degli Angeli e dei Martiri aflat` [n cealalt` lateral` a f@nt@nii Naiadelor. E construit` [n 1561 de Michelangelo prin transformarea epidariumului de la termele lui Diocle\ian, aflate la doi pa]i. {n biseric` te [nt@mpin` [n centru o cruce mare, singura nou`, din cristal Swarovsky [n fa\a c`reia se afl` cartea de onoare [n care mi-am l`sat cu drag impresiile despre Roma. Aici se afl` meridianul de la Santa Maria degli Angeli construit de Francesco Mancini [n 1702 ]i inaugurat de papa Clement al XI-lea pentru a regla ceasurile Romei. Ceasul are un calendar zodiacal pe diagonala bisericii, unde o raz` a soarelui p`trunde printrun mic orificiu exact la ora 12! Biserica i-a fost comandat` lui Michelangelo de c`tre papa Pius al IV-lea. Altarul are icoana bizantin` a Sfintei Maria cu pruncul pe st@nga, [nconjura\i de [ngeri. Dou` statui reprezent@nd ”Medita\ia” ]i ”Rug`ciunea” m`rginesc o pictur` cu martiri. Trecem din nou pe la Santa Maria Maggiore, oprindu-ne pentru o clip` la f@nt@na de l@ng` obeliscul Fecioarei cu pruncul, apoi vizit`m din nou minunatele capele, cele 4 relicve ale patului lui Cristos aduse de la Ierusalim de [mp`r`teasa Elena ]i morm@ntul lui Bernini aflat sub o plac` [n dreapta pe care st` scris simplu numele lui [n latin`: Gian Lorenzo Bernini. }i pentru c` e la doi pa]i, trecem ]i pe la San Pietro in Vincoli pentru a admira, pentru ultima dat`, celebrul Moise al lui Michelangelo ]i lan\urile folosite la [ncarcerarea lui Petru. Pe via Nazionale intr`m [n biserica San Paulo dentro le Mura ridicat` de Constantin [n 324 ce g`zduie]te morm@ntul sf@ntului martir. Ajungem din nou pe Fori Imperiali la Colosseum, unde mul\imi de turi]ti a]teapt` intrarea, iar al\ii se pozeaz` cu tipi costuma\i [n ”autentici” romani pentru ca apoi s` ia o tr`sur` pentru o inimitabil` c`l`torie romantic`; trecem pe l@ng` zidul cu h`r\i vechi desenate ]i ne oprim la aceea reprezent@nd Dacia. Cu ea [n g@nd p`]im [n Foro Romano. Continu`m spre Columna lui Traian ]i Altare della Patria [n spatele c`reia se afl` grota Mamertinum unde au fost [nchi]i Sf@ntul Petru ]i Pavel. P`r`sind Piazza Venezia pe via Corso, z`rim din dep`rtare obeliscul din Piazza del Popolo. Pe str`zi laterale ajungem la Fontana di Trevi dup` ce vizit`m biserica Sfin\ii Apostoli cu statuile celor 12, deasupra zidurilor. Arivederci Fontana di Trevi! Sau poate o s` ne mai vedem dac` mitul arunc`rii banilor [n ap` e valabil! Trecem pe l@ng` casa unde a locuit Bernini, travers`m Via del Tritone care duce [n Piazza Barberini, apoi pe via Sixtina ajungem [n Piazza di Spania. Ne oprim s` admir`m Coloana Imaculatei cu statuia Fecioarei [n v@rf ridicat` [n
151

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

1854 de papa Pius al IX-lea. Coloana a fost g`sit` [n C@mpul lui Marte, este din marmur` de Corintia, desenat` de Polleti, sculptat` de Opicci ]i turnat` de Rossi av@nd [n jurul ei pe cei 4 profe\i: Moise, David, Isaia ]i Ezechil. Impresionant`! P`trundem [n pia\a Spaniei, pe la”Barcaccia”, f@nt@na lui Bernini, reprezent@nd o superb` arc` ]i urc`m treptele Scalinatei dei Monti p@n` sus, la biserica deschis` de data asta, fiind [nainte de ora 12. Orarul de vizitare al bisericilor e foarte important de ]tiut la Roma, altfel po\i doar s` le vezi pe dinafar` cum de altfel avea s` ni se [nt@mple ]i nou` [n primele zile. {n Trinita dei Monti aceea]i atmosfer` pioas` la admirarea tablourilor ]i statuilor. La intrare, din nou un grup statuar al unei Piete neobi]nuite, cu personaje mai multe. De la [n`l\imea platoului pe care se [nal\` biserica se vede splendida panoram` a Romei cu impozantul Altare della Patria. Pe trepte urc` acum o pereche asiatic`, mire ]i mireas`, cu siguran\` catolici. Sigur peste ani, cu nepo\ii al`turi, vor deschide albumul cu poze amintind de nostalgia zilelor petrecute la Roma. Ne continu`m drumul pe Vialle Trinita dei Monti ]i intr`m [n parcul vilei Borghese prin dreptul vilei Medici. Trecem pe o alee plin` cu busturi ajung@nd [n Piazza Bucure]ti, [n centru cu un obelisc, apoi prin pia\a martirilor, pe l@ng` Gr`dina Zoologic`, urm`m zidul ciudat de [nalt al re]edin\ei ambasadorului american de pe via Aldrovandi ]i tre Madonne, ajungem [n pia\a Pitagora, urm`m pe Bertoloni, spre dreapta, apoi pe via Secchi, p@n` la Nicolo Tartaglia. Odihn` ]i o mas` bun` - ca [n excursie - cu bere italian` de un litru, schimbarea filmelor ]i punerea [n ordine a casetelor, dup` care din nou la drum prin Piazza Navona, biserica San Agostino, San Luigi dei Francesi, Castel Sant’Angelo, apoi Palatul Farnese, f@nt@na Paolina, San Pietro in Montorio, Panteon, serat` muzical` pe strad`…cu dou` tinere de la conservator … Ajungem [n Piazza Navona la f@nt@nile lui Bernini tat`l ]i fiul. Cele mici din lateral` apar\in lui Pietro Bernini, tat`l lui Gian Lorenzo, care e invitat de papa Paul al V-lea la Roma pentru a decora capela Pauline din biserica Santa Maria Maggiore. Alte lucr`ri ale tat`lui: [ncoronarea papei Clement al VIII-lea ]i Sf@ntul Ioan Botez`torul din capela familiei Barberini, a bisericii Sant Andreea della Valle. Revedem f@nt@na lui Gian Lorenzo Bernini din centrul pie\ei, cu cele 4 mari fluvii, Dun`rea, Nilul, Gangele ]i Rio del Plata pe umerii c`rora se [nal\` majestos obeliscul despre care legenda spune c` Fecioara, singura statuie aflat` pe biserica Santa Agnes in Agone din apropiere, la [ntrebarea gigan\ilor ”Dac` o s`
152

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cad` coloana peste noi?” le-ar fi r`spuns …. ”C@t timp sunt eu aici n-o s` se [nt@mple!”. Aici suntem pl`cut impresiona\i de modelul de restaurare a palatului Doria Pamphilli ce g`zduie]te acum ambasada Braziliei, av@nd o p@nz` acoperitoare peste care e desenat planul de restaurare, [nc@t nici nu-\i dai seama c` [n spate e un [ntreg ]antier! Seara se las` peste pia\a sc`ldat` [n luminile f@nt@nilor cu turi]ti spectatori la pantomime ]i fachiri, ori, simplu, odihnindu-se la mese frumos a]ezate cu delicioase maccheroni nelipsite de vinul ro]u! L@ng` Pia\a Navona se afl` biserica San Luigi dei Francesi cu trei Caravaggio de mare greutate: ”Sf@ntul Matei ]i [ngerul”, ”Chemarea Sf@ntului Matei” ]i ”Martiriul Sf@ntului Matei”. La intrare, [n dreapta, e o capel` cu o pictur` ce reprezint` na]terea, iar [n fa\a ei, pe o biblie, e a]ezat Isus copilul. Cealalt` lateral` are o capel` reprezent@ndu-l pe regele Ludovic al Fran\ei. De la altar ne privesc Sf@ nta Maria, de deasupra din vitraliul cupolei, Isus, iar pe laterale aceia]i [ngeri pe care i-am [nt@lnit ]i la San Pietro \in@nd vasul cu ap` sfin\it`! Atrac\ia o constituie [ns` capela lui Contarelli concesionat` lui Caravaggio [n 1597 pentru lucr`rile de decorare. Cele trei picturi de aici [l vor face celebru, dar [n acela]i timp [i vor atrage ]i oprobiul prin substituirea formulelor tradi\ionale ale reprezent`rii sfin\ilor, cu cele ale unui realism dramatic, contemporan. Probabil Caravaggio dorea acest test c`ci el introducea o tehnic` nou`, aceea a sensului luminii ]i a timpului! {n prima versiune a Sf@ntului Matei, [ngerul nu era gra\ios, iar sf@ntul era reprezentat ca ]i cum ar fi un plugar sau muncitor cu m@ini ]i picioare mari care aproape c` ie]eau din tablou, ceea ce era necanonic, drept pentru care a trebuit s` fie ref`cut`. Se simte aici o ofensiv` [mpotriva canoanelor bisericii, dar se uita c` [nsu]i Isus l-a ridicat pe Matei de pe strad`! ”Chemarea lui Matei” descrie momentul c@nd doi oameni ]i dou` lumi se confrunt` una cu alta. Cristos, [ntr-o explozie de lumin` intr` [n camer`, [n timp ce Matei num`r` monezile [n mijlocul unui grup vesel cu s`bii ]i [mbr`ca\i nepotrivit… {n privirea dintre cei doi, lumea lui Matei parc` se dizolv`! Momentul din ”Martiriul Sf@ntului Matei” e ales c@nd executorul []i for\eaz` victima. Scena e una public` luat` direct de pe strad`. Oricum toate trei au provocat o mare uimire public`. Noutatea [ns` venea din sensul dat luminii ]i timpului. Ceea ce re\ine aten\ia e c` personajele sale vin dintr-un [ntuneric gros, de unde o lumin` brusc` ni le arat` ]i fixeaz` [n memorie ca pe o clip` a imensei lor drame. Prin aceasta, Caravaggio d` o nou` interpretare [ntregii picturi tradi\ionale prin alegerea personajelor violente, [ndreptate c`tre dram`, parc` special alese direct de pe strad`. }i toate descrise [n clarobscur! Mul\i spun c` pentru a reu]i,
153

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

folosea o lantern` [n loc de lumin` [n timp ce picta, [n studioul [ntunecat. Rezultatul era o lumin` re[nviat`, peste [ntreaga compozi\ie ap`r@nd doar p`r\i luminate, restul r`m@n@nd [ntr-o umbr` ad@nc`, dramatica lumin` provoc@nd o tensiune emo\ional` cu focusuri pe detalii ce izoleaz` figurile plasate [n fa\`. Decorarea capelei Contarelli din biserica San Luigi dei Francesi a fost terminat` [n 1602, probabil ob\inut` cu ajutorul cardinalului Francesco del Monte. Caravaggio avea 30 de ani ]i va deveni celebru cu protectori ]i clien\i mul\i. }i cu un roi de comenzi. Cele mai reu]ite picturi private ]i ecleziastice din aceast` perioad` sunt: ”Crucificarea Sf@ntului Petru” ]i ”Convertirea Sf@ntului Paul”, ambele [n Santa Maria del Popolo, ”Cobor@rea lui Crist” din muzeele Vaticanului ]i ”Moartea Fecioarei” de la Luvru. {n apropiere vizit`m biserica San Agostino cu ”Madonna dei Pelegrini” cunoscut` ]i ca ”Madonna di Loreto”, tot de Caravaggio, aflat` [ntr-o capel` lateral`, ]i tot neconven\ional`, de o [nalt` m`iestrie artistic` cu un clarobscur ce va provoca o reac\ie violent` din partea oficialilor bisericii, dat fiind piciorul murdar al Fecioarei ]i boneta unuia din cei doi pelerini din fa\` ale]i direct de pe strad` veni\i s` o venereze, [n contrast cu privirea plin` de [n\elegere a madonnei. Realismul lui Caravaggio e deasupra celor ce au recunoscut [n chipul bl@nd pe una din prostituatele apropiate autorului. Picturile lui Caravaggio n-au fost numai senza\ie ci ]i o preocupare a artistului pentru introducerea unei noi iconografii ]i interpret`ri a subiectelor cu teme religioase. De aici ]i alegerea subiectelor ce duc c`tre dramatic, violen\` ]i macabru, cu modele luate direct din strad`. P@n` la urm`, Caravaggio s-a dovedit o revela\ie inc@nt`toare!

Calci pe colinele Romei ]i amu\e]ti [n fa\a dimensiunilor! Greu s`-\i imaginezi cum un a]a imperiu de o asemenea grandoare s-a putut pr`bu]i. Nu ne pune\i la [ncercare, domnule Bivol! Sunt cuvintele so\iei la [ntrebarea dac` vrem s` ajungem s` ne punem pa]ii pe antica Via Appia. Am f`cut zeci de kilometri [n Roma de aceea mi-o aduc aminte cu pl`cere, dar la auzul c` putem ajunge prin bun`voin\a domnului ministru la vestita Appia unde ]i-a l`sat urmele Isus Cristos ]i unde au fost sp@nzura\i mul\imi de sclavi dup` prinderea lui Spartacus, picioarele parc` s`ltau de bucurie. }i a fost! Mai [nt@i biserica Quo Vadis Domine aflat` la c@teva sute de pa]i cum intri [n via Appia, pe dreapta. La intrare, [n st@nga, e bustul lui Henrik Senkiewicz (1846154

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

1916), care a primit Premiul Nobel pentru literatur`, autorul romanului Quo Vadis. Pe perete este scris pe o bucat` din marmur`, istoria acestei biserici [n care se spune c` Petru, fiind trimis de Isus s`-i cre]tineze pe romani, c@nd a v`zut ce se [nt@mpl` la Roma a plecat ]i s-a [nt@lnit cu Isus pe locul acesta [ntreb@ndu-l: Quo Vadis Domine? De aici vine ]i numele bisericii. Iar Isus i-ar fi r`spuns: m` duc la Roma s` m` r`stignesc a doua oar` pentru c` tu ai plecat! Disp`r@nd, Isus a l`sat urmele sale pe pavajul din Via Appia. {n\eleg@nd misterul, ru]inat, Petru se [ntoarce, e arestat ]i crucificat iar pe locul unde a fost [nmorm@ntat s-a ridicat San Pietro a] a cum spusese Isus. Pe centru, la intrarea [n biseric`, [n pardoseal` se afl` copia [n marmur` a urmelor lui Isus dup` [nt@lnirea cu Petru. Originalul se p`streaz` [n biserica San Sebastian. Sunt impresionante, mai ales c` po\i atinge fiecare detaliu. Mai departe ajungem la biserica San Sebastian ce ad`poste]te urmele reale ale t`lpilor lui Isus de pe Via Appia. Acestea sunt \inute [ntr-o capel` pe dreapta fiind protejate cu gratii. E [n`l\`tor, divin ]i cutremur`tor! Tavanul e decorat, la intrare av@nd martiriul lui San Sebastian pe care-l vom vedea ]i [n st@nga, de data aceasta reprezentat printr-o statuie dup` desenele lui Bernini. {n biseric` mai exist` un tablou cu acela]i subiect ]i un altul descriind na]terea lui Isus. {naint`m pe drumul l`sat vechi cu dale antice, mari de granit, greu de mers cu piciorul. De altfel nici o ma]in` nu se [ncumet`, doar pietonii ]i bicicli]tii, iar ace]tia numai pe por\iunea lateral` de forma unei poteci at@t de mici [nc@t s` poat` intra doar o roat`. Prin laterale observi intr`ri cu por\i [nchise ce ascund vile, chiar palate particulare cu gr`dini ]i alei [nc@nt`toare. Unele poart` nume vechi, Gallo! Alteori e]ti informat de [nceputul unei str`zi private, semn c` nu prea ai voie pe acolo! {n spatele por\ilor ]i al zidurilor vechi din piatr` se z`resc vile splendide unde dac` ai noroc cum am avut noi po\i vedea recep\ii simandicoase [n cadru restr@ns la lumina candelabrelor parcurilor din spatele zidurilor. La pas pe Via Appia! Pa]i pe mileniul I c`tre [nceput de mileniu III. De fapt c`lc`m pe trei milenii! Se v`d [n dep`rtare ruinele Circului lui Maxentius ]i casa Ceciliei Metella, so\ia lui Marcus Crassus. Drumul e [ngust iar mersul [ngreunat de pietrele vechi neregulate ie]ite din pavaj. Dup` sute de metri str`b`tu\i, se las` seara ce ne [ndeamn` s` p`r`sim Via Appia cu sufletul [nc`rcat. Travers`m ora]ul [napoi ]i ajungem [n Pia\a Santa Maria in Cosmelitti, pe locul Forumului Boariu, construit [n secolul X. Vizit`m, desigur pe afar` la ora aceasta, o biseric` cu o campanil` ce are lipit de ea un arc numit al negustorilor. L@ng` biserica Santei Maria z`rim celebra ”bocca de la verita”
155

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

reprezent@nd chipul amenin\`tor al unui zeu al r`ului. N-avem timp s` verific`m! E noapte, e t@rziu ]i e [nchis. Ne lu`m r`mas bun de la palatul Farnese ]i Panteonul [nv`luit [n noapte cu lumini ]i mese a]ezate afar` unde turi]tii se odihnesc la un pahar de bere [n strunele viorilor unor studente. }i, de]i suntem [n Italia, casa pi\ei, r`m@nem cu un gust meraviglioso de la [nghe\atele la fel de delicioase aflate dup` col\ [n cea mai renumit` caffetteria din piazza della Rotonda. Nimic nu se compar` cu o vizit` la Roma! Cel mai impresionant loc de pe p`m@nt r`m@ne, cu adev`rat, Roma. Dac` [n vechime Roma a dominat timp de un mileniu Europa de la un cap la altul, Africa de Nord ]i Orientul Mijlociu, azi ea d`inuie prin monumentele sale l`sate mo]tenire pretutindeni pe unde au trecut pa]ii romanilor. Le vezi [n Rom@nia, Turcia, Egipt, … te uimesc tocmai [n Siria!

Siria
Adesea Siria e descris`, desigur folosind metafora, drept ”cea mai mare mic` \ar` din lume”, [n ciuda suprafe\ei de numai 185180 Km2 ]i a num`rului locuitorilor de doar 12 milioane! Acest paradox vine de la faptul c` pe teritoriul ei au v`zut lumina primele civiliza\ii ale istoriei. Tot aici a debutat agricultura acum 10000 de ani [n ora]ele Mouraibet, Yabroud ]i Jeiroud. Atunci [ncep s` se constituie regatele vechi de la Mari, Ugarit ]i Ebla – arabe prin spirit ]i limb`. Arabii au sosit aici din sud (peninsula Arabiei) sub numele de amori\i ]i fenicieni, c@t ]i ca arameeni, nabateeni sau ghasanizi. De-a lungul secolelor, Siria ]i-a c@]tigat o importan\` strategic` prin pozi\ia sa unic` [ntre trei continente (Europa, Asia ]i Africa), c@t ]i a comer\ului [ntre Mediterana, oceanul Indian ]i Marea Caspic`, Marea Neagr` ]i Nil. Ea e traversat` de drumul m`t`sii de la Doura Europos, Palmira ]i Homs p@n` la Mediteran`. De aceea, Siria a fost locul [nt@lnirii civiliza\iilor, ideilor ]i
156

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

fuziunii culturale. Aici s-a n`scut primul alfabet, apoi agricultura ]i prima inven\ie a amestecului metalelor. Dup` cucerirea arabo-islamic` din 636 Siria va avea o pozi\ie particular` prin transformarea Damascului, centrul t@n`rului stat omaiad, [n capital` a unui imperiu ale c`rei frontiere se vor [ntinde de la China p@n` [n sudul Fran\ei. De aceea Siria e numit` ”cea mai mare mic` \ar` din lume”! Atest`rile [ncep din mileniul al III-lea [.e.n., unul din regatele importante fiind cel de la Ebla din a doua parte a mileniului III [.e.n. Un alt loc – de pe Eufrat, Mari – atest` importante m`rturii ale rela\iei dintre Siria ]i Mesopotamia. {n 2250 [.e.n. Siria trece [n m@inile regatului akadian prin cucerirea Eblei. {ncep@nd din secolul al II-lea [.e.n., Egiptul [ncepe s`-]i impun` controlul asupra [ntregii Sirii. Aceasta a fost era semitic`. {n anul 333 [.e.n. cade [n m@na lui Alexandru Macedon devenind provincie a imperiului. Dup` moartea lui Alexandru, Seleucos I [ncearc` s` controleze o mare parte a Siriei dar conflictele se prelungesc [ntre seleucizi ]i ptolemei. {n anul 64 [.e.n. romanii fac din Siria o provincie roman` dup` subjugarea permanent` a seleucizilor. Va r`m@ne a]a p@n` la mutarea capitalei imperiului la Constantinopole [n 330 [.e.n. Siria a r`mas apoi sub influen\a imperiului bizantin p@n` la cucerirea arabo-islamic`, aceast` perioad` fiind considerat` epoca greco-roman`. Cucerirea Siriei de c`tre arabii islamici [ncepe odat` cu regatul califat al lui Abu Bakr Al Siddiq [n anul 13 Hegira, echivalent anului 634 e.n. (dup` emigrarea profetului de la Mecca, anul 622). Siria e eliberat` de controlul bizantin fiind ajutat` de Irak, sub conducerea lui Khaled Bin Al Walid prin b`t`lia de la Yarmuk [n anul 15 Hegira(636 e.n.). Ia na]tere califatul Omaiad care va fi [nlocuit [n 749 de califatul Abbasid. La sf@r]itul secolului XI \ara e supus` crucia\ilor care doreau eliberarea p`m@ntului sf@nt de sub influen\a musulmanilor. Aiubidul Salah-ud-din lupt` [mpotriva crucia\ilor ]i [n 1187 elibereaz` Damascul ]i o mare parte a coastei siriene prin lupta de la Hittin. {n 1250 guvernarea trece de la aiubizi la mameluci care [mpart Siria [n 6 p`r\i conduse de la Cairo. Era otoman` [ncepe din 1516 c@nd Siria devine provincie otoman`, iar \ara e [mp`r\it` [n 4 regiuni: Aleppo, Damasc, Tripoli, Sidon. St`p@nirea \ine p@n` la revolu\ia din 1916. {n 1918, Damascul e eliberat de sub otomani, dar din 1920 Siria e ocupat` de Fran\a(Siria, Liban) ]i Anglia(Palestina ]i Iordanul de est). {n anul 1946 Siria devine independent`. Damascul este considerat unul dintre cele mai vechi ora]e din lume. Printre cele mai vechi referin\e despre via\a de aici sunt tablele
157

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

de la Ebla ce atest` existen\a lui din mileniul III [.e.n. sub numele de Damaski sau Damas. {nc` de atunci Damascul era centrul regatului Aramean. De asemeni, era centrul form`rii credin\ei cre]tine precum ]i cel al azilului sf@ntului Paul. Aici s-au [n`l\at numeroase biserici ]i a]ez`minte care mai exist` ]i azi. Gloria o atinge [n anul 661 c@nd devine capital` a statului Omaiad pentru un secol. Apoi cunoa]te urcu]urile ]i cobor@]urile [n timpul epocilor fatimide, seleucide, aiubide, mameluce ]i franceze. Dup` cucerirea independe\ei din 1946 a devenit centrul civiliza\iei ]i a na\ionalismului arab, de unde ]i denumirea de ”inima sensibil` a arabismului”. Zidurile Damascului au fost construite [n epoca roman` ]i aveau 7 por\i: Bab Sharqi, Bab el-Jabie, Bab Kissan, Bab el-Saghir, Bab Tuma, Bab el-Janiq, Bab el-Faradis. Forma lor ini\ial` se mai conserv` ]i azi [ntre Bab Kissan ]i Bab Tuma. Moscheea Omaiad este una din cele mai cunoscute moschei - unic` prin arhitectur` ]i ornamente - fiind considerat` ca o ]coal` pentru [nv`\area construirii moscheilor din [ntreaga lume ]i este situat` [n centrul ora]ului vechi, la [nceputul pie\ei(souk) Al-Hamidiyeh. Dimensiunile ei sunt de 157 x 97 m fiindu-i ad`ugate recent [nc` 7000 m2 [n timpul pre]edintelui Hafez Al Assad sub forma unei gr`dini ce cuprinde ]i monumentul lui Saladin Al-Ayoubi, ce domin` [n fa\a zidurilor cet`\ii printr-o statuie ecvestr` [nconjurat` de solda\i. Ea a fost construit` timp de 10 ani de califul omaiad Alailid Ben Abbdulmalek [n anul 86 Hegira corespunz@nd anului 709. Avea patru por\i: AlBarid, Al-Noufara, Al-Sagha ]i Al-Amara, 3 minarete: cel de est, vest ]i Al-Arous, 4 holuri mari: Abi Baker, Omar, Othman, Al-Hussein care con\ine mausoleul unde se afl` capul lui Al-Hussein. {n curte se afl` trei capele: Al-Mal(a banilor), AlSa’at(a ceasului) ]i o cupol` peste f@nt@na din mijlocul cur\ii. {n sala de rug`ciuni se afl` altarul profetului Yahya, iar [n mijloc o alt` capel` [nalt` de 45 m numit` Al Nssr (vulturul). Panourile de mozaic poleit de aici sunt considerate cele mai frumoase din lume dat fiind imaginile cu palate, arabi ]i fructe. Se poate admira aici ceasul solar pe una din coloanele din nordul moscheii ]i ceasul astronomic de pe minaretul Al-Arous. Ceea ce nu se spune [ns` [n ghiduri e c` aici e locul unde se afl` capul Sf@ntului Ioan Botez`torul. Locul e unul sf@nt de milenii, mai [nt@i g`zduind amplasamentul unui templu arameean dedicat zeului Hadad, un zeu vechi sirian de peste 3000 de ani. Transformat apoi [ntr-un templu p`g@n, dedicat lui Jupiter,
158

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

a g`zduit pentru o vreme biserica Sf@ntul Ioan Botez`torul din secolul IV, odat` cu expansiunea cre]tin`, p@n` [n zilele c@nd s-a [n`l\at pe locul ei marea moschee Omaiad. Legenda spune c` o coloan`, aflat` chiar pe locul unde i-a s@ngerat capul sf@ntului, [n timpul c@nd templul lui Jupiter a fost transformat [n moschee, nu a putut fi construit` p@n` la cap`t. Ea a r`mas suspendat` p@n` azi, musulmanii nereu]ind construirea ei pe locul unde se afl` capul Sf@ntului Ioan. Interesant c` la intrarea [n moschee se mai afl` fr@nturi din coloanele vechiului templu al lui Jupiter. Al Azem Palace este fostul palat al guvernatorului din Damasc. Situat la sudul marii moschei a fost construit [n secolul XVIII drept re]edin\` a guvernatorului Damascului. {nt@lnim aici comori ingenioase ale arhitecturii ]i decor`rii [n stilul artei din Damasc. Citadela – a fost construit` de seleucizi [n anul 1078 devenind [n timp un ora] [n plin ora]. Ea a fost reconstruit` [n 1202 de regele Al-Adel. De aici se admir` splendida panoram` a ora]ului at@t ziua dar mai ales noaptea. Biserica Sf@ntul Anania – este dedicat` celui care i-a redat vederea Sf@ntului Pavel. Anania a fost primul episcop al Damascului fiind venerat ca o figur` proeminent`, de lider al erei apostolice. Cartea ”Faptele apostolilor” (9, 1-26, ]i 22, 4-16) [l prezint` pe Anania ca fiind cet`\ean al Damascului dintr-o familie de evrei. Anania predica pe vremea Sf@ntului Paul(Saul, Pavel) c@nd Dumnezeu i-a ap`rut ]i i-a dat ordin s`-l [nt@lneasc` pe acesta [n casa lui Iuda pe strada numit` Dreapt`(a [ncrederii). A]a cum scrie [n Fapte(9, 17), Anania l-a vindecat de orbire pe Saul prin binecuv@ntarea cu m@inile, l-a botezat ]i a anun\at apostolatul s`u tuturor oamenilor (Act 22, 41). Sf@ntul Paul a fost un soldat evreu trimis de romani [n Siria s`-i prigoneasc` pe cre]tini. Aici s-a [nt@lnit cu Isus care l-a [ntrebat de ce-i trateaz` at@t de r`u. Dup` aceea, i-a luat vederea pentru a nu-i mai omor[. L-a trimis apoi la Damasc la Sf@ntul Anania care i-a redat vederea, iar [n urma minunii s-a cre]tinat ]i a [nceput s` r`sp@ndeasc` credin\a [n lume. Sf@ntul Anania a fost ]i instrumentul providen\ial al lui Dumnezeu [n [ntoarcerea lui Petru ]i l-a primit [n biseric`, anun\@nd prin aceasta misiunea lui viitoare. Tradi\ia oriental` – dup` Menologia greac`, confirmat` de Bollandits – ne spune c` Anania a fost unul din cei 72 de discipoli ale]i de Isus (Luca10,1). Dup` ce a stat la piatra de morm@nt a diaconului }tefan, Anania se [ntoarce [n ora]ul s`u, Damasc, unde mai t@rziu ajunge primul episcop al ora]ului. Tot tradi\ia spune c` [n timpul misiunii din Siria a fost arestat din ordinul guvernatorului Licinus ]i apoi condamnat la moarte pentru c`
159

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

era liderul local al credincio]ilor. Bollandits afirm` c` a fost [nmorm@ntat [n afara zidurilor Damascului, la 1 octombrie, zi de s`rb`toare [n calendar. Casa lui Anania este situat` [n partea de est a vechiului ora] Damasc, aproape de mijlocul drumului dintre cele 2 por\i ale ora]ului, Bab-Tuma ]i Babesh-Sharqi. Din vremuri de demult casa a fost transformat` [n biseric` ]i este cunoscut` de-a lungul secolelor ca ”Sf@nta biseric` a crucii”. Se pare c` aceasta s-a petrecut [naintea cuceririi musulmane din anul 636. {n 1921 contele francez Eustace de Lorey, membru al misiunii arheologice [n Siria, [ncepe cert`rile pe acest loc. El descoper` r`m`]i\ele romano-bizantine ale bisericii ”Sfintei Cruci” numit` de localnici Musallabah. Era una dintre bisericile pe care Walid I, al ]aselea calif omaiad, o ofer` cre]tinilor [n schimbul marii moschei Omaiad care pe vremea aceea a fost biserica Sf@ntul Ion. {n urma s`p`turilor contelui de Lorey reiese c` biserica ”Sfintei Cruci” a fost [n`l\at` pe r`m`]i\ele unui templu roman. Altarul descoperit dateaz` din secolul II sau III e.n. Scriitorul arab Ibn Asaker(1105-1176) ne spune c` aici a fost o biseric` numit` Musallabah care [nseamn` biserica Crucii ]i o situeaz` la mijlocul drumului dintre cele dou` por\i. El mai spune c` biserica a fost distrus` [nainte de anul 700. Un alt scriitor arab, Ibn Shaket, [n jurul anului 1363, referindu-se la faptele califului Walid I (705-712) spune c` acesta d` [napoi credincio]ilor ruinele bisericii ElMusallabah. Mai mult, franciscanul Poggibonsi scrie la 1347 c` aceast` biseric` a fost transformat` [n moschee. {n secolul XVI, franciscanul Boniface din Ragusa confirm` acelea]i informa\ii, vorbind despre biserica de la subsol a sf@ntului Anania unde se intr` prin sc`ri de piatr` ]i unde se roag` [mpreun` cre]tini ]i musulmani. Interesant c` biserica prime]te lumin` din dou` deschiz`turi ale tavanului. La 1630 Antonio del Castillo scrie c` biserica era respectat` at@t de cre]tini c@t ]i de turci care, de]i erau st`p@ni, \ineau aici ”multe l`mpi cu ulei arz@nd toat` noaptea ]i ziua”. {n 1820 franciscanii reconstruiesc casa lui Anania ca pe o capel`. Dup` valul de distrugeri din 1860 franciscanii refac din nou casa [n 1867, o reconstruiesc [n 1893 iar din 1973 dau locuin\ei din subsol aspectul de azi cu dou` camere, una dintre ele fiind capela la care se ajunge printr-o scar` cu 23 de trepte din piatr` de bazalt. Eviden\ele l`sate [n urma s`p`turilor, materialele ]i scrierile c@t ]i tradi\ia oral`, vin s` dovedeasc` c` a]a numita cas` a lui Anania este pe locul vechii biserici cre]tine a Sfintei Cruci din secolul V sau VI. De asemeni, se pare c` a fost chiar locul unde a locuit Sf@ntul Anania, primul episcop al Damascului.
160

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Maaloula e un ora] sirian [n nordul Damascului [mprejmuit de mun\ii Kalamoun. Casele sunt unice c`ci sunt construite pe st@nci una l@ng` alta. Numele provine din cuv@ntul aramaic care [nseamn` ”intrare”, probabil venind de la situarea locului drept la intrarea [n defileu. Aflat` [n mun\ii Kalamoun la 56 km nord-est de Damasc, cu case pitore]ti suspendate [n piatra muntelui, cu pere\ii apropia\i, cobor@ nd din v@rf ]i p@n` [n vale, acoperind-o [n [ntregime, coco\at` ca un vultur la o altitudine de 1650m, Maalula are un climat uscat, rece vara ]i foarte rece iarna c@ nd uneori ninge. E considerat cel mai bun loc al Siriei pentru recreere pe timpul verii. Popula\ia nu dep`]e]te 5000 de locuitori. Ea a transmis genera\iilor un interes aparte datorit` caracteristicilor sale unice: locuitorii capitalei g`sesc aici aerul proasp`t al muntelui ]i atmosfera calm` ]i de odihn` de care au nevoie; turi] tii str`ini sunt fascina\i de uimitoarea panoram` din v@rful mun\ilor; lingvi]tii specializa\i [n limbile clasice semite vin aici din toate col\urile lumii pentru a-]i perfec\iona cuno]tin\ele despre dialectul aramaic care se mai p`streaz` ]i azi; sunt aici cele mai multe biserici ]i a]ez`minte cre]tine, [n tot ora]ul exist@nd doar o singur` mic` moschee. Zona abund` [n pe]teri ]i grote, unele lucrate de natur`, altele servind cu mult timp [n urm` drept ad`post pentru oameni. Cea mai cunoscut` dintre ele este aceea denumit` Youssef sau pe]tera p`rintelui Yuossef, decorat` cu ornamente [n piatr`: doi vulturi, doi sori ]i o inscrip\ie greceasc` de la anul 175 [.e.n. spun@nd: ”aceast` pe]ter` a fost s`pat` [n timpul lui Filip pentru a servi drept altar”. A fost transformat` [n capel` cre]tin` din timpuri imemoriale. Se vede ]i azi, pe un zid, imaginea Fecioarei cu pruncul [n bra\e. Oamenii din Maaloula folosesc [nc` ]i azi aramaica, un vechi dialect semitic care s-a r`sp@ndit peste tot [n estul apropiat [n timpul lui Cristos. El mai e prezent ]i [n satele apropiate Bakhaa ]i Joubadeen. Cu totul, aproximativ 18000 de oameni [l vorbesc ]i acum dar nu-l scriu niciodat`. Acest dialect era folosit de Cristos [n predicile sale, chiar Evanghelia p`streaz` c@teva cuvinte pe care Isus le-a pronun\at [n aramaic` cu diferite ocazii, iar c@teva c`r\i precum Biblia, Evanghelia dup` Matei, Profe\ia lui Daniel ]i c@teva manuscrise de la Marea Moart` descoperite la Qoumran [n 1947 au fost la origine scrise [n aramaic`. A]ez`m@ntul Sf@nta Takla de aici e considerat ca av@nd acela]i statut ca ]i acela al misionarilor din Goa. Mediator al ora]ului Maaloula, Sf@nta Takla, n`scut` din p`rin\i p`g@ni, descinde din localitatea Iconia, ora] ce lega coastele Asiei Minor de grani\ele Greciei. Se spune c` la 18 ani era de o frumuse\e rar`. {n anul 45 Sf@ntul Paul (Pavel, Saul) []i [ncepe primul tur al mesajelor propov`duind
161

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

lumea lui Dumnezeu ]i sf@nta Biblie pentru care fusese ales. Adorarea idolilor [n acele vremuri cuprinsese ]i Grecia. {n drumul s`u c`tre Grecia a trecut prin Iconia ]i intr@nd [ntr-un templu a v`zut numero]i idoli av@nd numele scrise [n dreptul lor: Dumnezeul cunoa]terii, cel al Frumuse\ii, Filozofiei, etc., iar [ntr-un col\ gol, dup` o perdea a g`sit unul f`r` nume. Atunci a scris [n dreptul lui: ”Dumnezeul cel necunoscut”, ]i a spus mul\imii: ”acest Dumnezeu e creatorul cerului, p`m@ntului, oceanelor ]i oamenilor. {ntreba\i-L, ]i v` va r`spunde, chema\i-L, ]i v` va g`si, iar ace]ti idoli sunt crea\i de m@na omului, ]i-i pute\i sparge, dar cel real care ne-a creat [n imaginea sa nu e f`cut de m@na omului”. Interesanta via\` a Sfintei Takla, propov`duitoare a cre]tinismul chiar [mpotriva guvernatorului, tat`l ei ]i a mamei, prima femeie cre]tin` martir`, e descris` [n ”Impresii de c`l`torie” editat` la Cairo [n 2005. Din pe]tera de aici, de la Maaloula, de unde a sc`pat printr-o minune de urm`ritori, a predicat locuitorilor despre Dumnezeu ]i credin\a [n El. Le-a spus oamenilor s` abandoneze idolii ]i s` vin` s` se boteze. Bolnavii g`seau ad`post aici ]i reputa\ia ei cre]tea, astfel [nc@t a fost numit` ”Mama s`racilor” – iar regiunea s-a numit Ma’aloula. {n aramaic` [nseamn` intrarea ([n aceast` pr`pastie). Sf@nta Takla a r`mas mult timp aici av@nd grij` de bolnavi, rug@ndu-se ]i a botez@nd cre]tini p@n` c@nd a murit la sf@r]itul secolului I, fiind [nmorm@ntat` [n pe]tera care mai exist` ]i azi. Av@nd o arhitectur` simpl` din secolul I, sub forma unei biserici, ea a devenit loc de pelerinaj pentru to\i cre]tinii din [ntreaga lume. Credincio]ii care vin aici se roag` [n m`n`stirea sa, la morm@ntul ei ]i beau ap` sf@nt` din roc` pun@ndu-]i dorin\e, medit@nd ]i spun@nd rug`ciuni. Sf@nta Takla a fost prima martir` dintre femeile cre]tine expus` torturii ]i persecu\iei datorit` credin\ei [n numele Domnului. I s-a dat titlul egal cu cel al mesagerilor sau apostolilor. Mar Takla [n aramaic` [nseamn` Sf@nta Takla iar acest titlu se atribuia numai b`rba\ilor. {n urma activit`\ii sale prin botezarea cre]tinilor a fost canonizat`. Azi m`n`stirea de maici Sf@nta Takla din Maaloula e destina\ia tuturor religiilor ]i sectelor. E un loc sacru unde cre]tinii ]i musulmanii vin s`-l viziteze [nainte de a pleca [n pelerinaj la morm@ntul sf@nt ori la moscheea sf@ntului AlAksa. M`n`stirea e ortodox` fiind ata]at` pe l@ng` Patriarhia din Damasc. Se afl` aici un altar construit de cre]tini pentru rug`ciuni ]i un muzeu cu obiecte vechi din secolul XII. L@ng` m`n`stire se afl` cl`diri pentru vizitatori ridicate [n secolul XIX. M`n`stirea e considerat` una din cele mai sfinte locuri ale cre]tin`t`\ii dup` Ierusalim. {n a]ez`m@ntul Takla e acum o ]coal` de educare ]i cultivare a fetelor
162

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

orfane pentru a deveni c`lug`ri\e. Tot aici, [n st@nc`, [ntr-un peisaj arhaic se afl` ]i morm@ntul sfintei la care vin s` se [nchine credincio]i din toate col\urile lumii. Numele arabic ”Sarkis” e o deformare a celui grecesc Sergios. A]ez`m@ntul Sf@ntul Sergiu a fost construit la Maaloula [n secolul IV [n onoarea a doi martiri, Sergiu ]i Bacchus, de origine sirian`. Ei au fost cet`\eni ai ora]ului Roussafa din nordul Siriei, unde au fost ofi\eri [n armata roman`. Pentru c` au refuzat s` renun\e la cre]tinism ]i a se dedica idolilor, [mp`ratul Maximilian i-a executat [n anul 297. Sub bizantini Roussafa se numea Sergiopolis(ora]ul lui Sergiu) pentru c` aici [n catedral`, erau r`m`]i\ele lor. A]ez`m@ntul ]i biserica au fost construite [ntre 313 ]i 32519(*. C@ndva, [n aceast` perioad`, cre]tinii care probabil locuiau [n pe]terile de aici, au demolat vechiul templu p`g@n dedicat lui Apolo ]i au construit pe locul s`u a]ez`m@ntul ]i biserica Sf@ntul Sergiu. De la 1732 cele dou` devin proprietate a ordinului Bisericii Salv`rii a comunit`\ii grece]ti. Fondat` [n 1682 [n Liban de episcopul Tyrului ]i Sidonului, Euthimios Saifi, originar din Damasc, acest ordin a servit leg`turii dintre diferitele biserici ortodoxe ale Orientului ]i biserica romanocatolic`. Acum ordinul num`r` aproape 100 de preo\i ]i 7 episcopi, are un seminar superior la Roma, unul secundar [n Liban ]i Palestina, dou` centre sociale cu orfelinat ]i dou` ]coli tehnice, una l@ng` Sidon ]i alta la Beqaa. Biserica Sf@ntul Sergiu este construit` pe cel mai spectaculos loc, chiar [n v@rful muntelui. {n fiecare an un num`r mare de pelerini ]i turi]ti vin s` viziteze a]ez`m@ntul ]i s` admire biserica veche. Buc`\i de lemn din grinzile vechi ale m`n`stirii au fost trimise [n Germania unde, supuse razelor cu cobalt, s-a constatat c` sunt vechi de cel pu\in 2000 de ani. Altarul e cel mai vechi din lume ]i e a]ezat pe o coloan` a vechiului templu pe care s-a construit biserica. {nc` mai exist` [n interior coloane ale vechiului templu Apolo, unde se sacrificau animale. Pere\ii erau orna\i cu fresce. {n vremea aceea, Maaloula era un centru religios important av@nd scaun ]i re]edin\` episcopal`. Astfel, episcopul Eutiches a luat parte la dezbaterile primului consiliu de la Niceea din 325 semn@nd cu al\i preo\i ai consiliului cunoscutul Crez : ”Cred [n unul Dumnezeu …”. Maaloula ]i-a \inut scaunul episcopal p@n` la [nceputul secolului XIX, fiind apoi ata]at` scaunului de la Yabroud ]i recent, de cel al Patriarhiei Damascului. Altarele bisericii Sf@ntul Sergiu sunt unice [n lume. Cel din centru e de form` semicircular` cu margini verticale de 7 cm, iar altarul dedicat Fecioarei are margini verticale de 4 cm ]i e de aceea]i form`. Sunt de fapt altare 19(* data edictului de la Milan care garanta libertatea religioas` a tuturor locuitorilor din imperiul roman ]i data primului consiliu ecumenic de la Niceea.
163

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

p`g@ne cu diferen\e notabile: nu au prev`zute g`uri pe unde s` se scurg` s@ngele de la sacrificarea animalelor ]i nu au gravate [n jur animalele ce se ofereau ofrand` pentru zei, deoarece cre]tinii respingeau sacrificiile. Interiorul ad`poste]te icoane bizantine din Evanghelie, cele mai renumite fiind: icoana lui Theotokos reprezent@ nd ”Fecioara cu pruncul [n bra\e”(se presupune c` ar fi o copie dup` originalul pictat de evanghelistul Luca); dubla icoan` a crucific`rii ]i ”Cina cea de tain`”. Partea superioar` [l reprezint` pe Isus crucificat cu Sf@nta Fecioar` pe o parte ]i pe cealalt` cu apostolul Ion. Dedesubt e reprezentat` Cina cu un remarcabil detaliu: masa e semicircular` ca aceea a altarului, iar Isus e [n partea st@ng`, nu [n centru! Al`turi, icoana sf@ntului Ioan Botez`torul, [ntr-o postur` unic` st@nd cu picioarele [ncruci]ate, z@mbind, av@nd satisfac\ia c` ]i-a [ndeplinit misiunea. Men\ion`m, de asemeni, colec\ia de icoane executate de cunoscutul Mihai din Creta [n 1813. Biserica mai are dou` icoane rare, probabil din arta polonez` a secolului XVII, ele fiind d`ruite de generalul Anders. Forma arhaic` a altarelor ]i icoanele vechi dovedesc c` biserica Sf@ntul Sergiu e una din cele mai vechi din Siria ]i din lume. Dintre s`rb`torile religioase cele mai importante de la Maaloula amintim: s`rb`toarea Sfintei Cruci de la 14 septembrie, s`rb`toarea Sfintei Takla de la 24 septembrie ]i s`rb`toarea Sf@ntului Sergiu de la 7 octombrie. Alte biserici de vizitat: [n st@nga m`n`stirii Takla se afl` biserica Sf@nta Barbara, [n dreapta Sf@ntul Sergiu construit` pe fostul templu al lui Apolo, apoi Sf@ntul Leontius, Sf@ntul Gheorghe … Seydnaya, a doua localitate vizitat` este o zon` muntoas`, la 30 km de Damasc, cu o m`n`stire celebr` construit` [n anul 547 ]i dedicat` Sfintei Fecioare. Se spune c` aici a ap`rut Sf@nta Maria ]i a r`mas pe o piatr` a treptei chipul sfintei Fecioare peste care se scurge ]i azi ulei sfin\it. Etimologia cuv@ntului sirian Seydnaya [nseamn` Notre Dame – Sf@nta noastr`. {n biseric` se afl` o icoan` veche reprezent@nd-o pe Fecioara pictat` dup` tradi\ia popular` de Sf@ntul Luca. La intrare se afl` [nscris textul ”scoate-\i pantofii c`ci p`m@ntul pe care calc` picioarele tale e sf@nt”. M`n`stirea e construit` [n v@rful muntelui ]i se ajunge la ea urc@nd multe trepte ]i trec@nd prin por\i mici. E toat` [mprejmuit` de ziduri groase masive constituind un adev`rat bastion de ap`rare [n vremuri grele. Urc@nd treptele prin dreapta descoperim locul sf@nt [ngr`dit, unde se distinge capul Fecioarei pe al c`rei chip curge continuu miraculosul ulei divin sfin\it. Tot aici, sus, exist` o grot` cu o biseric` veche ale c`rei camere sunt extrem de mici iar pere\ii poart` icoane vechi. Sus, pe munte, se z`re]te un penitenciar cu ziduri masive, iar mai sus se
164

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

ajunge la punctul terminus, o cetate de ap`rare. Qunaytra este principalul loc al [n`l\imilor Golan ocupat [n 1967 de Israel ]i eliberat [n 1973 de Siria. Este un ora] cu foarte multe biserici cre]tine ]i case a]ezate [n munte. Aleppo (Halab), situat la 350 km de Damasc, [n nordul Siriei, e o localitate veche de peste 3 milenii, care a cunoscut apogeul [n epoca amori\ilor (epoc` cunoscut` sub numele de Marele Regat al Yamhadh). Aceasta e atestat` de documentele hitite din scrierea cuneiform`. A fost succesiv invadat de hiti\i, egipteni, asirieni, per]i, greci ]i romani juc@nd un rol important [n epoca cre]tin`. Exist` ]i azi o catedral` din acele vremuri. Aleppo va fi cucerit de arabii musulmani ]i cunoa]te prosperitatea [n timpul regatului omaiad. A fost capitala statului Hamdanite fondat de ]eicul adDaoula [n 944. Acesta a construit citadela de pe colina [nalt`. A avut parte de dou` distrugeri mari [n timpul asaltului mongol din 1260 ]i al invaziei lui Tamerlan din 1400. Dup` epocile mameluc` ]i otoman` Aleppo ]i-a dezvoltat rela\iile comerciale cu Italia, Fran\a, Anglia ]i Olanda. Ca urmare, aici se [nt@lnesc stilurile arhitecturii europene ]i decorurile baroce care coexist` cu cele ale epocii elenice ]i islamice, citadela cu zidurile ]i por\ile, ca ]i pie\ele, fiecare dintre ele specializate [ntr-un anumit tip de comer\ (parfum, bijuterii, s`punuri…), marea moschee Omaiad, dar ]i biserici cre]tine. Localitatea Palmira(Tadmor) se afl` [n mijlocul de]ertului sirian aproape de o surs` de ape sulfuroase, Afqa. E men\ionat` [n textele de la Mari ]i [n cele asiriene din secolul XVIII – XIX [.e.n. A fost locuit` de arameeni, amori\i ]i nabateeni. Excelenta pozi\ie geografic` – [n mijlocul de]ertului – face s` devin` principat arab [n secolul II [.e.n. A coexistat [ntre dou` mari imperii: persan ]i roman. Situat la 150 km de Homs – era locul cel mai c`utat [n traversarea de]ertului fiind denumit Tadmor – ora]ul [nt@lnirilor, popas necesar al caravanelor [n drumul lung ]i aspru al m`t`sii de la Golf la Mediteran`. Pentru 400 de ani a fost centru comercial [ntre est ]i vest. Dup` c`derea roman` []i pierde din importan\` trec@nd [n urma Damascului ]i Aleppo. Ia numele de Palmira – ora]ul palmierilor, de]i e renumit datorit` urmelor l`sate de miile de coloane [n stil corintic. Printre cele mai importante locuri de aici semnal`m Templul lui Bel, o zeitate veche asociat` cu Zeus, o curte imens` cu un mare sanctuar [n fa\` unde aveau loc sacrificiile. Urmeaz` arcul de Triumf, teatrul, Agora, termele din perioada Diocle\ian, senatul ]i sursa de ape sulfuroase de la Afqa. De mult, era cultivat` credin\a [n zeul babilonian Bel ]i [n cei doi zei Yarhibol(zeul soarelui) ]i Aglibol
165

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

(zeul lunii). Din secolul II, [nainte de anul 300, apar cre]tinii iar episcopul de aici va juca un rol important [n consiliul de la Niceea. {ncep@nd cu secolul III Palmira cade sub influen\a romanilor ]i per]ilor iar sub Odenathus cel T@n`r devine regat. Acesta [nvinge armata persan` de dou` ori, dar [n 267 [mpreun` cu fiul s`u sunt asasina\i [n condi\ii misterioase, de care se pare c` nu era str`in` so\ia sa Zenobia, care []i va lua titlul de regin`, intitul@ndu-se chiar Augusta ]i b`t@nd monezi. {n anul 270 un descendent al Cleopatrei ia [n posesie [ntreaga Sirie. Dar pentru 6 ani, Zenobia va deveni stindardul eliber`rii Siriei, invad@nd chiar Egiptul, p@n` c@nd Aurelian trimite o armat` care-i pedepse]te pe palmirezi [nving@ndu-i la Homs. Zenobia e luat` prizonier` ]i dus` la Roma unde moare [n condi\ii dramatice. Ugarit e numele localit`\ii de care se leag` descoperirea primului alfabet dat umanit`\ii. Dac` scrierea cuneiform` utiliza mai mult de dou` mii de semne ]i 300 ideograme, alfabetul descoperit aici le condensa [n numai 28 de semne! Tot aici, [n anii ’50 a fost descoperit` prima bucat` muzical` cu sunete ]i note. Interesant c` acest imn muzical ugarit era transcris pe o t`bli\` din argil` [n 2 moduri: textul ]i melodia. El e conservat la muzeul din Damasc. Alte ora]e siriene mai importante sunt Amrit, Tartus, Atamia, Hama, Bosra, Mari care a fost redescoperit de arheologul francez Andre Parrot [n 1935, Doura Europos - fondat de Seleucos Nikador [n secolul IV [.e.n., Ebla la 70 km sud de Aleppo, men\ionat ca regat [n textele acadiene [nc` din mileniul III [.e.n., site-ul fiind redescoperit [n 1964 de c`tre italianul Paulo Matthiae. T`bli\ele descoperite aici sunt considerate printre primele documente ale mileniul III [.e.n. Mul\umim Siria pentru at@ta cre]tinism p`strat! 2002 a fost anul [ncheierii misiunii la Ambasada din New Delhi, a celei mai frumoase perioade diplomatice. Diploma\ia impune mult` pruden\`, precau\ii ]i un tact special [n comunicarea cu ceilal\i. Dar ea mi-a dat onoarea, ]ansa p@n` la urm`, de a reprezenta Rom@nia al`turi de so\ia mea Carmen, pe meleagurile uneia dintre cele mai vechi civiliza\ii de pe p`m@nt, India! India [\i ofer` ]i clipe uimitoare: [nt@lnirea cu Anita Pratap, reporter CNN pentru India, de Ziua Na\ional` a Rom@niei, cu studen\ii rom@ni afla\i aici la sudii ]i profesorii lor, cu delega\ii ministeriale ]i oameni de afaceri; la 9 ianuarie 2000 [nt@lnirea cu Lea Rabin, prima doamn` a Israelului [ntre 1992-1995, invitat` la summitul din New Delhi ”Globalizarea conducerii [n mileniu III”, c@nd, sosind [n sal` se opre]te l@ng` mine ]i privindu-m` ca pe un cunoscut mi se adreseaz` familiar: ”Ce mai faci?”, cu miliardari ca Bajaj, Tata, Oberoi, Godrej. Dar ]i momente rare: filarmonica din Viena concert@nd la
166

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

New Delhi [n Siri Fort Auditorium. }i un altul mai pu\in dorit, dispari\ia doamnei Stoicescu. Unul chiar o dat` la 22 de ani: vizita lui Clinton [ntr-unul din locurile ”cele mai frumoase din lume”(afirma\ia pre]edintelui american), Taj Mahal. Fire]te, nu pot [ncheia f`r` c@teva cuvinte despre acest p`m@nt al misterelor, India! Despre India se spune deseori c` nu e o \ar`, ci un continent, iar compara\ ia nu e departe de adev`r c`ci de la nord la sud ]i de la est la vest, oamenii sunt diferi\i, limbile sunt diferite, \ara e diferit`! Nici o alt` \ar` nu-\i arat` at@t de multe variet`\i la un loc pe c@t India ofer`! De aceea [ntotdeauna te re[ntorci la aceast` uimitoare varietate care se cheam` India, c`ci este un loc [n care dac` o dat` ai fost [\i intr` [n s@nge! India e o total` experien\`, e ca un asalt continuu asupra c`ut`rilor de sensuri, un loc at@t de simplu [nc@t e]ti tentat la fiecare pas s` spui tot timpul ”uite!” ]i un t`r@m pe care nu-l vei uita niciodat`. De aceea vei reveni cu siguran\`! }i, de oric@te ori vei reveni nu vei ajunge s` spui vreodat` c` o cuno]ti destul. Misterul se [mplete]te cu misticul pe un t`r@m [nc`rcat de legende ]i mituri ale unor vremuri [ndep`rtate ce par s` se deruleze aievea [n fa\a noastr` de]i, ciupindu-te, realizezi c` totu]i e]ti [n mileniul trei ! Nu, nu este vis, ci o realitate greu de descris, p@n` la urm` un mister pe care India ]i-l poart` cu m@ndrie la ea acas`, pe care o nume]te c`min. E mai ales un impact psihic pentru vizitatorii s`i, prin contrastele at@t de evidente. Indienii au o varietate mare de rase, probabil neg`site [n niciun alt loc din lume. Sunt aici 17 limbi oficiale ]i acestea nu reprezint` [ns` [ntreaga popula\ie! Mul\i indieni tr`iesc [n case superbe, dar ]i mai mul\i tr`iesc pe str`zi. Istoria Indiei, care merge [n urm` cu 5000 de ani, duce cu ea aproape cu o m@ndrie de invidiat, contrastele dintre diversele religii ce coexist` [n timp cu splendidele minarete mogule ]i impresionantele structuri hindu, al`turi de cele coloniale portugheze ]i britanice. Dar despre toate acestea, pute\i afla din capitolul ”Misterioasa Indie” al c`r\ii ”Impresii de c`l`torie” publicat` [n 2005 la Cairo [n Egipt. Mul\umim India pentru minunatele clipe petrecute [n casa Ta! {ntoarcerea acas` a fost prin Moscova dar o alta dec@t [n epoca comunist`: tot frumoas`, dar de data aceasta considerat` a fi printre cele mai scumpe capitale ale lumii. Catedrala neamului, dinamitat` [n 1931 de sovietici, a fost reconstruit` dup` 1990 cu hramul Isus salvatorul ]i este cea mai mare din ortodoxia estic`. Muzeul lui Lenin a r`mas [ns` pe locul lui! {n schimb, noua [nf`\isare a Moscovei capitaliste te uime]te: firme occidentale, pasaje moderne, artere pe care circul` acum luxoase
167

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

ma]ini occidentale, [nc@t Volga preziden\ial` ]i Moskvici-ul par uitate de mult! Mult` poluare [ns`! Asfel, [ncheiam primul post de aproape 5 ani [n fascinanta Indie despre care se spune cu adev`rat c` nu e o \ar`, ci un continent, iar compara\ia nu e departe de adev`r c`ci de la nord la sud ]i de la est la vest, oamenii sunt diferi\i, limbile sunt diferite, p`m@ntul e diferit! Nici o alt` \ar` nu-\i arat` at@t de multe variet`\i la un loc pe c@t India ofer`! De aceea [ntotdeauna m-am [ntors cu o imens` bucurie [n aceast` uimitoare varietate care se cheam` India, c`ci este un loc, [n care dac` o dat` ai fost, [\i intr` [n s@nge! Dup` sosirea [n Rom@nia, o vacan\` din nou [n primitoarea Turcie avea s` ne aduc` pa]ii la Efes – alt`dat` locul celebrului templu al Artemisei, una din cele ]apte minuni ale lumii.

Efes
Efes este considerat unul din cele mai mari muzee [n aer liber din Turcia. Aflat [n sudul Izmirului, l@ng` Selciuk, este locul unde se retrag tracii [n urma c`derii Troiei, acest lucru fiind consfin\it de surse egiptene ]i chiar de istoricul ]i geograful grec Strabon. Din descoperirile arheologice reiese c` dateaz` din secolul X [.e.n. Ora] ul se numea Apasa – dup` documentele hitite. Toate construc\iile r`mase apar\in erei romane. Pe aici au trecut Alexandru cel Mare, Cleopatra, Antoniu, Fecioara Maria… Dup` Herodot, Efes a fost fondat [n anul 1000 [.e.n. de Androkios, fiu al lui Kodros, rege al Atenei. Legenda spune c` Androkios va construi un ora] acolo unde i se va ar`ta un pe]te ]i un bou s`lbatic. {n 133 e ocupat de romani ]i devine capital` a provinciei Asia, ating@nd prosperitatea [n timpul lui Augustus, c@nd popula\ia atingea 900000! Chiar Cleopatra petrece aici iarna cu Antoniu. Tot aici Sf@ntul Ioan ]i Fecioara Maria ridic` biserica din Efes.
168

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

La [nceput, Efes era a]ezat [n vecin`tatea golfului, [n locul unde r@ul Cayster (Kucuk Menderes) se vars` [n mare la poalele muntelui Pion. {ns` odat` cu aluviunile c`rate de r@u [n golf s-a mutat la sud-est de mun\i. {n antichitate, Efes a fost [nceputul principalului drum comercial c`tre Asia. Cele mai vechi informa\ii despre Efes vin din mijlocul secolului VII [.e.n. Dup` Strabon efesienii s-au mutat [n josul v`ii tr`ind sub regele Cyros II. {n timpul primilor ani ai r`zboiului ionian (499-493 [.e.n.) Efes a fost folosit ca baz` [mpotriva atacurilor per]ilor de c`tre sarzi. Pacea cu per]ii a durat 50 de ani si Xerxex d`r@m` [n acest timp toate templele p@n` c@nd e [nvins de greci [n 478 [.e.n. Totu]i, el nu s-a atins de templul Artemisei considerat una din minunile lumii. Efes, aflat sub influen\a Atenei odat` cu [nceputul anului 454 [.e.n., va ajuta Sparta [n r`zboiul peloponezian (431-404 [.e.n) ]i particip` la revolta [mpotriva Atenei din 412 [.e.n. Regele spartan d` ora]ul per]ilor [n schimbul ajutorului militar. {n 394 [.e.n. Efes particip` la revolta [mpotriva Spartei, dar [n 387 [.e.n. e capturat din nou de spartani ]i este condus apoi de cei din familia Syrphak. {n anul 334 [.e.n. Syrphak e omor@t de Alexandru cel Mare, care captureaz` ora] ul, urm@nd o perioad` [nfloritoare de 50 de ani. Dup` moartea lui Alexandru cel Mare, Lisimah, generalul s`u, devine conduc`torul ora]ului pe care [l mut` [n valea muntelui Pion(286-181 [.e.n.). Lisimah aduce oameni din Lesbos ]i Kolophon, d` numele ora]ului dup` cel al so\iei sale Arsinae, dar numai dup` pu\in timp e uitat. C@nd romanii [i bat pe sirienii condu]i de regele Antioh [n 189 [.e.n., ei las` ora]ul Efes regatului Pergamese. Dup` moartea regelui pergam Attolos (133 [.e.n.) Efes va fi condus de romani, aceasta fiind o dorin\` a regelui. Ora]ele din Anatolia de vest se vor revolta [mpotriva romanilor sub provocarea regelui Pontului, Mitridate II. Efesienii [i atac` pe romani omor@ndu-i chiar ]i pe cei ce se ascund [n templul Artemisei. {mp`ratul Sulla pune cap`t revoltei ]i-i pedepse]te pe efesieni prin taxe grele iar sub domnia regelui Augustus, Efes devine cea mai important` provincie asiatic` a Romei. Construc\ia cl`dirilor [ncepe [n Efes cu cele de stat, arcul de triumf din secolul III [.e.n. ]i apeductul din anii 4 -14 e.n. {n acela]i timp cre]tinii se revolt` [n ora]. Romanii care erau [mpotriva doctrinei Sf@ntului Paul protesteaz` [n teatrul ora]ului. La Efes se afl` ]i casa Fecioarei Maria care ]i-a petrecut ultimele zile aici ]i a adormit de-a pururi [n fa\a Sf@ntului Ioan apostolul, unul din autorii Bibliei. Efes a fost una din cele 7 biserici din Asia iar Sf@ntul Ioan a avut aici divina inspira\ie. Mai t@rziu go\ii au ars ]i distrus Efesul, dar ]i templul Artemisei [n anul
169

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

262. De atunci ora]ul nu a mai atins gloria de alt`dat`! {mp`ratul roman Constantin a construit aici o baie, iar Arcadius un drum de la port la marele teatru. {n anul 431 e.n. s-a \inut aici cel de-al III-lea consiliu ecumenial [n biserica Fecioarei Maria, prima construit` [n numele ei. Consiliul l-a excomunicat pe patriarhul Nestorie al Constantinopolelui ]i a acceptat c` Fecioara Maria e mama lui Isus, fiul lui Dumnezeu. Odat` cu evul mediu, Efes devine mai mic ]i-]i pierde importan\a de centru comercial ]i port. C@nd a fost capturat de Seljuks [n 1090, Efes ar`ta ca un mic sat, fiind apoi complet p`r`sit dup` o mic` perioad` de glorie [n secolul XIV. Iat` ce a mai r`mas din minunatul Complex de la Efes, odat` unul din cele mai mari ora]e cu palate ]i cl`diri [ntinse pe 3 km, locul unuia din minunile arhitecturii lumii antice, templul Artemisei: 1. B`ile – foarte mari cu closete speciale pe sub care trecea apa pentru a [ndep`rta mirosurile, camere de dezbr`care, saune, toate dup` tipicul roman. De remarcat c` b`ile erau prev`zute cu aer cald. 2. Biserica – aflat` l@ng` Odeon era angajat` [n comer\ c`ci aici se schimbau bani. Construit` [n timpul lui Augustus (secolul I e.n.), avea 165 m lungime, dou` r@nduri de coloane ]i o statuie a lui Augustus ]i a so\iei sale Livia. 3. Agora avea 160m / 73m; aici se \ineau mitingurile de stat ]i cele religioase. 4. Odeon – unde se [nt@lneau membri de vaz` ai consiliului discut@nd viitorul ora]ului ]i se \ineau concerte cu 1500 de spectatori. 5. Palatul de ap` – era depozitul de ap`, construit [n 80 [.e.n. Aici erau statuile lui Venus, Triton ]i Muzele. 6. Templul lui Domi\ian – era construit din coloane, fiind primul dedicat unui [mp`r`t. 7. F@nt@na Pollio – construit` de bogatul efesian Pollio [n 97 e.n. Are un arc mare restaurat ]i o piscin` mare [n fa\`. Aici se aflau odat` statui reprezent@nd aventurile lui Odiseu ]i Poliferm. 8. Palatul municipal – se \inea aici focul sacru [ntre coloane dorice, fiind protejat de virginele curetes apar\in@nd distinselor familii. Pe vremuri, aici se aflau dou` statui ale zei\ei Artemis. Una dintre ele am v`zut-o la Muzei Vaticani. 9. Monumentul Memmius – se afla pe strada Curetes unde e un basorelief al zei\ei Nike considerat` mesager al zeilor, trimisul lor pentru a ob\ine
170

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

10. 11.

12. 13. 14. 15. 16. 17.

18.

19.

20.

victoria oriunde. Aproape de el se afl` monumentul ridicat [n cinstea lui Memmius, nepotul lui Sulla (secolul I e.n.). Poarta Heracles – decorat` cu figura lui. Strada Curetes – [n timpul romanilor, preo\ii se ocupau ]i de religie ]i de afaceri statale, fiind numi\i curetes. La baza coloanelor erau scrise numele lor, de aici ]i numele str`zii. F@nt@na lui Traian – avea coloane pe dou` etaje, cu statui [nalte de 2m. A r`mas numai piciorul statuii lui Traian de unde iese acum apa. B`ile Scholastikia – sunt denumite a]a dup` numele celui care le-a restaurat. Ele puteau ad`posti 1000 de oameni. Templul lui Hadrian – din secolul II e.n. are o fresc` a zei\ei Fortuna ]i un relief cu Meduza, celelalte subiecte fiind luate din istoria Efesului. WC-urile publice – erau din marmur` prev`zute cu g`uri iar pe sub ele trecea ap`; serveau la 50 de oameni, fiind situate unul l@ng` altul, f`r` desp`r\ituri! Casele celor boga\i din Efes (secolul I e.n.) – majoritatea aveau dou` etaje, piscine ]i fresce decorative, iar tavanul era decorat [n mozaic. Bordelul – r`mas din secolul IV e.n. se afl` la nord de drumul de marmur`. Are camere [n jurul unui atrium, o piscin`, dou` etaje, jos pentru oaspe\i, sus pentru fete. Interesant c` [n WC–urile publice erau inscrip\ii ce indicau locul bordelului. Sunt prezente aici figuri erotice ]i zeul Bes, prezent ]i la egipteni, reprezentat cu un phallus explicit. Iar pe drumul de marmur` exist` o fraz` ce indic` drumul spre bordel: ”akolofi” adic`, … …urmeaz`-m` ! Biblioteca Celsus – dup` numele guvernatorului provinciei Asia, Tiberius Julius, mort la 70 de ani [n 114 ]i pus [n sarcofag la intrarea [n agora. Fiul s`u, Apuila [ncepe construc\ia pe morm@ntul tat`lui. Biblioteca avea 12000 c`r\i rulate care au fost arse odat` cu invazia go\ilor [n anul 265. Sunt [nc` aici statuile Sofiei, Eunoia ]i Episteme reprezent@nd credin\a, cunoa]terea ]i virtutea lui Celsus. Mazaeus ]i poarta Mitridate - au fost construite [n cinstea lui Augustus, so\ iei sale Livia, fiicei ]i ginerului s`u, de c`tre doi sclavi care au fost elibera\i de [mp`rat. (secolul IV e.n.). Agora – pia\a, cu colonade pentru promenad`. Aici soseau caravanele cu
171

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

21.

22. 23. 24.

25.

26.

27. 28.

bunurile din Anatolia. Marele teatru – [nceput de Claudiu [n 41-54 e.n. ]i terminat de Traian [n 98 -117 e.n. Are 3 etaje ]i 24500 de locuri cu un perete mare [n fa\a orchestrei pentru a proteja audien\a la luptele gladiatorilor cu animalele s`lbatice. Se organizau aici ]i concursuri artistice. Drumul din marmur` – cu dou` margini pentru mersul pe jos. Teatrul gimnazial – destinat educa\iei juc`torilor, avea 70x30 m ]i era [mprejmuit de coloane. Stadionul – se \ineau aici competi\ii atletice, lupte de gladiatori, [ntreceri de care. El va fi extins [n timpul lui Nero (54-68 e.n.). Strada portului – avea 11 m l`rgime ]i 530 lungime. Pe aici erau primi\i regii ]i [mp`ra\ii. I se mai spunea Arcadiana, dup` numele [mp`ratului Arcadius (395-408), cel care a reparat-o. Pe margine avea coloane. Se presupune c` erau aici 4 statui ale apostolilor care au scris Biblia: Ioan, Marcu, Luca ]i Matei. Biserica Fecioara Maria – a fost prima biseric` construit` [n numele Sfintei Maria. Aici s-a \inut al 3-lea consiliu ecumenic [n 431 c@nd patriarhul Istambulului, Nestoriu a fost pedepsit pentru afirma\ia c` Isus nu ar fi fiul lui Dumnezeu. Consiliul a decis c` Isus are o singur` personalitate ]i dou` identit`\i, iar Fecioara Maria a fost [ntr-adev`r mama sa. De atunci biserica s-a constituit ca centru de educare pentru preo\i. B`ile din port – au fost contruite [n timpul lui Constantin (317-361). Templul Artemisei – considerat una din cele 7 minuni ale lumii, al`turi de gr`dinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, piramida lui Keops din Ghiza-Egipt, statuia lui Zeus din Olimp f`cut` de Phidias din Atena, mauzoleul din Halicarnas, colosul din Rhodos ]i farul din Alexandria. Templul era construit pe o [n`l\ime la care se ajungea urc@nd 13 trepte. Cele dou` ]iruri de coloane din marmur` ce-l [nconjurau, 127 la num`r, [nalte de 20 m, se pare c` erau opera lui Scopas, iar altarul, realizarea lui Praxiteles. Azi au r`mas din el doar o coloan` ]i c@teva piese. Cultul Artemisei vine de la Cybele, mama zei\elor din Anatolia. Templul a fost construit dup` planurile arhitectului Chersiphone din Creta ]i a fiului s`u, Metagenes, [n prima jum`tate a secolului VI [.e.n. Avea dimensiunile 55 x 05m. Dup` 200 de ani i-a fost dat foc de un lunatic, Herostratus, care a dorit s` r`m@n`
172

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

29.

30. 31.

32. 33.

[n istorie, exact [n noaptea [n care se n`]tea Alexandru cel Mare(356[.e.n). Efesienii decid reconstruc\ia lui pe o platform` de 3m [n`l\ime dup` acelea] i planuri. Chiar Alexandru cel Mare dore]te s`-i ajute dar, m@ndri, efesienii refuz` spun@nd ”cum un zeu poate ajuta pe un altul?” {n 334 nu era [nc` gata, dar el va fi distrus de invazia go\ilor din 263e.n.. Odat` cu amploarea cre]tinismului templul []i pierde din importan\`, materialele din el fiind folosite pentru alte construc\ii timp de secole! {n secolul XIX sunt descoperite multe alte piese care acum sunt [n muzeele din Anglia ]i la Istambul. Biserica Sf@ntul Ioan - Sf@ntul Ioan vine aici [n anul 42e.n. [mpreun` cu Fecioara Maria, iar Sf@ntul Paul sose]te [n anul 53 ]i formeaz` o societate cre]tin` pentru trei ani. De aici Sf@ntul Ioan merge la Roma unde e torturat. Scrie Apocalipsa ]i se re[ntoarce [n Efes unde []i va g`si sf@r]itul. Biserica cu acoperi] din lemn va fi construit` de [mp`ratul Iustinian [n form` de cruce. Moscheea Isabey - este construit` de Aidinoglu Isu Bey, t@rziu, [n 1375, ca simbol al noului imperiu otoman ]i are poarta de la intrare din marmur`. Muzeul din Efes - sunt aici obiecte descoperite din 1863 ]i p@n` azi: capul lui Bes, statui ale lui Traian, Hermes, Eros, Socrate, Pholio, Cybele, 3 statui ale zei\ei Artemis chiar de la templu. Cea mai frumoas` dintre ele este statuia zei\ei Artemis, din marmur`, din secolul I e.n.: cu o e]arf` pe cap, cu un inel cilindric ]i o coroan` cu trei nivele decorate. Fa\a e expresiv`, special`, cu ochi austeri, buzele [nchise, g@tul gros cu m`rgele [n jur. Pieptul e acoperit cu simboluri ale fertilit`\ii, sub form` de ou`, pe mai multe r@nduri. Fusta e [mp`r\it` [n sec\iuni cu reliefuri de animale sacre. Tot aici sunt p`strate statui ale lui Domi\ian, Augustus ]i Livia luate din pu\inul r`mas la Efes. Grota celor 7 adormi\i – reprezent@nd povestea celor 7 cre]tini opresa\i [n timpul lui Decius (249-251). Casa Fecioarei Maria – Sf@ntul Ioan o aduce pe Maria la Efes dup` 4-5 ani de la moartea lui Isus. Casa se afl` pe muntele Keressos la 420 m de nivelul m`rii. Calug`ri\a Anna Katherina Emmerich (1774-1824) a tr`it aici dup` ce a paralizat ]i a stabilit o comunicare spiritual` cu Fecioara Maria. Fiind [n trans` a scris o carte ”Via\a Sfintei Maria”. {n 1891 preo\ii Lazariani au g`sit locul casei Fecioarei, dup` informa\iile din carte. Se presupune c` ]i morm@ntul e undeva aproape. Casa, de forma unei cruci cu dom, a fost restaurat` ]i are acum o statuie a Fecioarei. Se presupune c` apa din
173

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

f@nt@nile de aici vindec` bolile. Sunt 3 f@nt@ni: din dou` se bea, din a 3-a se ”spal`” p`catele. {n fiecare an, la 15 august al fiec`rui an, e mare s`rb`toare aci. Istoria na]terii Efesului este legat` de legenda lui Androkios, reprezentat aici de un c`l`re\ v@n@nd un bou s`lbatic. Dup` mit, se spune c` prezic`torul din Delphi i-a spus c` va [ntemeia un ora] [n Anatolia dup` migra\ia din vest, atunci c@nd va vedea un pe]te s`rind ]i un bou s`lbatic alerg@nd. Androkios viziteaz` multe locuri [n Anatolia p@n` s` ajung` aici, unde prezicerea se adevere]te ]i construie]te ora]ul Efes. Po\i admira aici frumoase reliefuri ale lui Apolo, Heracles, Dionisos, Atenei, curetes… Dar ce p`cat c` templul Artemisei a disp`rut!

Egipt – tara miracolelor!
Dup` India trebuia s` fie Atena, Praga sau Washington. Primele dou` mari citadele le mai v`zusem de dou` ori iar America era doar un vis greu de atins! Dar a fost s` fie Egipt – tot pronia! Sau [nt@lnirea cu cea de-a doua civiliza\ie tot at@t de veche ]i interesant` ca aceea indian`. }i la fel ca Isus aveam s` constat, dup` numai un an, c` Egiptul va fi un p`m@nt binecuv@ntat ]i pentru mine. De 7 ori binecuv@ntat: o dat` pentru c` mi-a salvat coloana prin opera\ie, [nt@lnirea cu civiliza\ia egiptean`, oportunitatea de a vedea New York ]i Iordania, explorarea drumului Sfintei Familii, turismul [nfloritor, oameni deosebi\i: doctorul salvator El Meleghi, [nt@lnirea cu John Negroponte ]i Aboul Gheit la Na\iunile
174

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Unite [n New York, David Walch ]i Sir Derek Plumby, ambasadorii SUA ]i Angliei la Cairo, monseniorul Danis Kurupasseray - indian din Kerala acreditat la nun\iul apostolic din Cairo, prin\ul prieten Sousourk Nisha20(*, un croat din tat` libanez, amabasadorul Klaus Ebermann ]i Oliver Nette – de la Delega\ia Comisiei Europene, Tasos Papadopulous pre]edintele Ciprului, regina Sonja a Norvegiei ]i prima doamn` a Egiptului Suzanne Mubarak cu prilejul s`rb`toririi centenarului mor\ii lui Ibsen sau legendarul Keneth David Kaunda ]i un soare binecuv@ntat r`s`rind peste 340 de zile [n fiecare an al perioadei de la Cairo, cea mai frumoas`, pe timpul c@t so\ia mea Carmen a fost prim colaborator ]i [ns`rcinat cu afaceri adinterim al excelen\elor lor, domnii ambasadori Marcel Dinu ]i Gheorghe Dumitru. Tot aici visul de a vizita America a devenit realitate!

New York
{nt[i a fost Europa, apoi Asia, Africa ]i acum America. De fapt New York – sau mai bine zis Manhattan! Dumnezeu s` binecuv@nteze America! Din mun\i ]i p@n` [n c@mpii Casa mea, dulcea mea cas`. a]a sun` versurile unui c@ntec drag americanilor! Ca oricare dintre rom@ni visam America! }i a fost New York. G@ndul a devenit realitate odat` cu schimbul de experien\` al so\iei la Misiunea Permanent` a Rom@niei la ONU. Atingerea celui de-al patrulea continent trebuia preg`tit` istoric, cultural, social ]i am [nceput mai [nt@i prin c`utarea pe internet a h`r\ilor ]i apoi a atrac\iilor. Am reu]it s`-mi fac un plan, dar p@n` la urm` am reu]it s`-l dep`]esc, chiar dac` 20(* Unul din descenden\ii familiei regale n`scut [n palatul construit de Ismail pe insula Zamalek, azi hotelul Merriott, a c`rei mam` din Croa\ia s-a c`s`torit cu prin\ul Sousourk.
175

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

ultima s`pt`m@n` am dedicat-o special muzeului Metropolitan. Locul cunoscut azi sub numele New York se pare c` a fost locuit de bastina] ii americani cu 11000 de ani [nainte ca florentinul Giovanni da Verrazano, trimis de francezi s` exploreze coastele de nord, s` ating` golful [n 1524, mult dup` descoperirea Lumii Noi de c`tre Columb din 1492. Zona r`m@ne [ns` necunoscut` p@n` [n 1609 c@nd exploratorul Henry Hudson scrie ”este un p`m@nt at@t de frumos ca ]i speran\a unei [ns`n`to]iri” ]i revendic` locul pentru compania olandez` Indiile de Vest. Din 1625 olandezii []i instaleaz` aici mai [nt[i un post de unde fac comer\ cu b`stina]ii, apoi numesc locul New Amsterdam. Aceasta este ]i prima denumire a viitoarei capitale comerciale a lumii, New York! O inscrip\ie se p`streaz` ]i azi pe cl`direa cu coloane din laterala prim`riei. Istoricii sunt de acord c` Peter Minuit, director al companiei olandeze Indiile de Vest, cump`r` insula de la triburile locale – aten\ie – [n schimbul produselor [n valoare [nregistrat` de 20 $, de]i [n urma negocierii se ajunsese la 600 $! {n 1670 New Amsterdam devine colonie britanic` p@n` [n 1783. George Washington depune jur`m@ntul [n 1789 din balconul cl`dirii federale din Wall Street ca [nt@iul pre]edinte al noii republici [n fa\a a 33000 de oameni. New York va fi prima capital` a Americii, dar Philadelphia va fi aceea cultural`. {n urm`torul an capitala se mut` [n districtul Columbia. Thomas Jefferson numea New York-ul drept un loc al deprava\ilor! New York [ncepe s` str`luceasc` abia la [nceputul secolului al XIX-lea, mul\umit` emigran\ilor europeni, a oamenilor de afaceri din epoca numit` de aur. Se construiesc acum case ]i blocuri [nalte [n care-]i au sediul firme de renume pe 5th Avenue ]i de-a lungul Broadway-ului, de la City Hall p@n` [n Union Square. {n 1898 sunt alipite cartierele Queens, Staten Island, Bronx ]i Brooklyn. Popula\ia cre]te [n urma exodului imigran\ilor sosi\i [n insula Ellis [ntre 1900 ]i 1930. Se construiesc metroul, cl`dirile Woolworth ]i Empire State. {n timpul primarului Fiorello La Guardia, un fost interpret al imigran\ilor din insula Ellis, se construiesc autostr`zi, are loc Expozi\ia interna\ional` din 1939, apoi alta [n 1969 care-i sporesc imaginea [n [ntreaga lume. Nu este atins de al IIlea r`zboi mondial ]i se dezvolt` apoi ca un adev`rat centru comercial mondial. {n timpul celor dou` mandate ale primarului moderat republican Rudolph Giuliani cunoa]te prosperitatea, devine mai sigur prin [nl`turarea drogurilor, a crimelor ]i decaden\ei, se construiesc tunele pe sub r@ul Huston care fac leg`tura cu New Jersey ]i Times Square – centrul de afaceri ]i informa\ii, devenind un ora] sigur.
176

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Dar via\a lui se fr@nge abrupt [n urma atacurilor teroriste din 11 septembrie 2001, c@nd dou` avioane rad Gemenii din World Trade Center, faima New Yorkului. Ora]ul []i revine [ns` repede. {n mai 2004 c@nd l-am vizitat, normalitatea revenea ]i deja [ncepuser` lucr`rile la cea mai mare construc\ie din Ground Zero, a c`rei machet` era expus` pe Broadway [n cartierul Soho. Greu de spus ce sim\i la [nt@lnirea cu America dat fiind permanentele compara\ii cu Europa, cu marile muzee din Sankt Petersburg, Praga, Berlin, Roma, Vene\ia, Paris, Londra, cu zg@rie norii din Singapore, Malaiezia, Dubai ori cel mai recent, Cairo. Tot timpul m` vor urm`ri compara\iile, poate ]i de aceea primele impresii nu au fost dintre cele mai bune [n urma zborului obositor de 11 ore. Imaginile insulelor p`r`site de l@ng` coasta american` au fost sub impulsul greu suportabilelor ”plutiri” [n aer! Abia atins p`m@ntul pe JFK aveam s` mul\umesc pilo\ilor pentru aterizarea perfect` al`turi de to\i pasagerii cursei Egypt Air. A urmat drumul c`tre misiune trec@nd din Queens [n Manhattan pe podul Queensboro, vechi, ce trece peste insula Roosvelt. Manhattan-ul e insula principal`, inima New York-lui. Primele zile - [nt@ile impresii! Doar [n prima zi am folosit harta, New York fiind cel mai u]or ora] de str`b`tut, dat fiind organizarea pe alei (avenue-uri) longitudinale intersectate de str`zi paralele, toate numerotate [n]iruit, aleile de la est la vest, iar str`zile de la sud spre nord. Practic trebuie s` re\ii intersec\iile. Mai [nt@i au fost vizitele scurte pe jos [n Midtown: hotel Hilton, gara ]i cl`direa Chrysler aflate pe strada 42 [ntre Madison ]i 1st Avenue. Desigur primul vizitat a fost Empire State Building, aflat la intersec\ia lui 5th Avenue cu strada 34, cea mai [nalt` cl`dire r`mas` [n picioare din 1931! Gara e un complex de cl`diri pe care le [ncununeaz` MetLife, o companie de asigur`ri ]i Helmsley. De afar` arat` superb, cu o statuie a zeului grec protector deasupra, impun`toare, dar odat` p`]ind [n`untru, parc` te afli [n cl`direa unei opere. Te [nt@mpin` holuri cu candelabre imense, marmur` pe jos ]i sus, mult` cur`\enie ]i oameni civiliza\i, chiar dac` sunt gr`bi\i! Empire State Building! Cu o [n`l\ime de 381 de metri domin` ]i azi Manhattan-ul. Ideea construc\iei vine [n anul 1929 ]i s-a materializat [ntr-un an ]i 45 de zile. Deschiderea oficial` are loc [n 1931. Planurile sunt realizate de arhitectul William Lamb iar costurile au fost de 41 milioane de dolari. La etajul 86 e amenajat` o teras` cu geam din plastic de unde se poate vedea p@n` la 55 de mile pe timp de vreme bun`. P@n` aici se urc` cu un lift [n numai un minut, ]i ne afl`m
177

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

la 320 de metri deasupa solului! Mai exist` o teras` la etajul 102 care ofer` imagini splendide. Noaptea e luminat [n culorile s`rb`torilor na\ionale: Sf@ntul Valentin – ro]u, Sf@ntul Patrick – verde, ONU – albastru ]i alb, Thanksgiving – ro]u ]i galben, Christmas – ro]u ]i verde. Din oricare teras` te-ai afla \i se [nf`\i]eaz` imagini spectaculare, spre vest se pot vedea Penn Plaza, Madison Square Garden, portavionul Enterprid din al II-lea r`zboi mondial care acum e muzeu al aerului ]i spa\iului, New Jersey, aeroportul Newark; spre sud se v`d cl`dirile din Wall Street, cl`direa triunghiular` Flatiron, elegantul Woolworth cu 60 de etaje, c@ndva ]i el cel mai mare din New York, [n dep`rtare statuia Libert`\ii ]i insula Ellis, podurile Manhattan, Brooklyn ]i Verrazano, cartierele Brooklyn ]i Staten Island; spre nord vezi magnificele cl`diri Chrysler, MetLife, Helmsley, Rockefeller Center, catedrala sf@ntul Patrick, hotelul Plaza de unde [ncepe Central Park, iar mai [n spate podul George Washington care face leg`tura cu New Jersey pe la nord (pe zi clar` se vede p@n` [n statele Connecticut ]i Massachusetts); la est se v`d cartierele Queens, Brooklyn, cl`direa administrativ` ONU, podurile Triborough, Whitestone, ]i Throgs Neck cu acces la aeroporturile La Guardia ]i JFK, Long Island ]i podul Williamsburg cu acces spre Brooklyn. Am str`b`tut apoi Lexington Avenue, Park ]i Madison p@n` am ajuns pe celebra 5th Avenue. Tot acum am descoperit ]i cl`direa sediului ONU de la intersec\ia 1st Avenue cu strada 42, unde se comemora genocidul din Uganda. Auzeam, de afar`, gongul de jale al clopotului din mica pagod` aflat` [n interiorul parcului din fa\a blocului adminstrativ. Dac` impresiile comerciale de [nceput – primire, servire, n-au fost dintre cele mai bune, m-am [ndreptat spre partea cultural`, care avea s`-mi ofere multe satisfac\ii! Primele vizite vor fi [n apropierea misiunii: parcul Briant pe 6th Avenue sau Americas la intersec\ia cu strada 38, Times Square unde Nadia Com`neci va deschide festivit`\ile depunerii candidaturii New York - ului ca loc de desf`]urare al jocurilor olimpice prin spectaculoasa aducere a fl`c`rii pe cablu [n fa\a primarului Bloomberg, Radio City, Music Hall, Christie’s - celebra cas` de licita\ii, Rockefeller Center(un complex de 19 cl`diri printre care Radio City, Music Hall ]i NBC), statuia lui Prometeu aflat` pe terasa cu patinuar artificial chiar vara, [n mai, apoi General Electric, catedrala Sf@ntul Patrick cu statuia lui Atlas [n fa\` \in@nd p`m@ntul pe umeri, biserica Sf@ntul Thomas cu altarul sculptat [n piatr`
178

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i biserica presbiterian`, toate aflate pe 5th Avenue. A doua zi aveam s` trec prin Central Park, dar cum era [nc` nesigur` intrarea [n prim`var` ]i aspectul era sumbru, [nc` nu ap`ruse vegeta\ia, nu am [naintat mai mult de zoo ]i podurile celebre v`zute [n filmele poli\iste, l`ns@nd pentru alt` dat` pl`cerea unei vizite [ntregi. Primele dou` s`pt`m@ni au fost obositoare, cu mers numai pe jos, la pas, de-alungul ]i de-a latul Manhattan-ului. Dar trebuiau v`zute toate cele [nscrise [n programul alc`tuit la Cairo. A]a c` am luat \`rmul East River-ului ]i am ajuns la South Ferry, de unde ne-am [mbarcat pe vasul ce leag` Manhattan-ul de Staten Island – singurul lucru gratuit la New York! }i aveam ce vedea: am trecut la 50 de metri de statuia Libert`\ii ]i Insula Ellis, unde erau primi\i emigran\ii [n secolul trecut. Nu ne-am mai oprit aici deoarece muzeul era [nchis pentru renovare ]i deci nu am putut gusta minunea francez` pe din`untru. Statuia Libert`\ii - simbol al libert`\ii americane impresioneaz` ]i azi prin istoria ei, al`turi de aceea a insulei Ellis. {nalt` de 151 picioare (46m) ]i a]ezat` pe un piedestal de 89 picioare (27m), cu o greutate de 225 tone a fost proiectat` de Frederic Auguste Bartholdi, n`scut [n Fran\a, [n 1834. {n interior are un schelet din fier proiectat de Alexander Gustave Eiffel. Un lift duce vizitatorii p@n` la piciorul statuii, de unde, se urc` 354 de trepte, adic` 22 de etaje p@n` [n coroan`. Se spune c` nic`ieri [n lume nu exist` un astfel de simbol care s` exprime at@t de dramatic conceptul ideii de libertate! America probabil nu ]i-ar fi c@]tigat libertatea de la englezi f`r` ajutorul francezilor care le-au furnizat arme, vase, bani ]i solda\i. {nsu]i marchizul de Lafayette, vechi prieten al lui George Washington, a fost ofi\er de rang [nalt [n armata american`. Alian\a dintre cele dou` \`ri nu va fi uitat` de Fran\a ]i intelectualii francezi se str@ng [n jurul minunatei idei de a face cadou Americii un mare monument simboliz@nd independen\a, monument care s` arate c` ]i Fran\a s-a dedicat ideii de libertate. De]i pictor la [nceput, personalitatea sa [n sculptur` e influen\at` de c`l`toria [n Egipt c@nd, impresionat de m`re\ia piramidelor ]i de Sfinx, Bartholdi []i schimb` perspectiva artistic` de la m`re\ul simplu la colosal! Bartholdi viziteaz` New Yorkul [n 1871 ]i r`m@ne impresionat, afirm@nd c` [ntr-adev`r e o lume nou`, iar portul – poart` c`tre America – este loca\ia special`, ceea ce [i d` imbold [n realizarea visurilor sale, o statuie care s` reprezinte libertatea, ilumin@nd lumea. {ntors [n Fran\a, se apuc` de lucru ]i [n 1876, la expozi\ia de la Philadelphia, prezint`
179

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

bra\ul statuii de 30 de picioare – devenind un nume cunoscut [n America. Era prima statuie prin care se urca pe trepte, dar c@nd vizitatorii au v`zut capul din bronz a fost o senza\ie total`. {n iunie 1884 statuia prime]te tu]ele finale ]i p@n` [n 1885 va fi dezmembrat` pentru a fi transportat`. Ea va ajunge, dup` multe peripe\ii, la New York, [n 15 iunie 1885. Richard Marris Hunt e ales pentru realizarea piedestalului statuii. {n mai 1886 [ncepe ridicarea statuii pe piedestal, a c`rei montare dureaz` 6 luni. A fost o s`rb`toare de nedescris la inaugurarea statuii [n 28 octombrie 1886 c@nd Bartholdi, descoperindu-i capul, spune: ”visul vie\ii mele s-a [mplinit!”. P@n` [n 1899, a fost cea mai mare din ora] cu 305 picioare, fiind dep`]it` doar de cl`direa catedralei Sf@ntul Paul, care are 310 picioare. Chipul statuii reprezent@nd o femeie din Columbia devine simbol al Americii ]i apare peste tot ca echivalent al unchiului Sam. {n octombrie 1924 e declarat` monument na\ional. La 4 iulie 1986 are parte de o petrecere deosebit` cu artificii ]i lasere, Ronald Regan declar@nd atunci: ”suntem p`str`torii fl`c`rii libert`\ii! |inem lumina ei pentru a fi v`zut` [n [ntreaga lume”! {n str@ns` leg`tur` cu statuia Libert`\ii se afl` ]i istoria insulei Ellis, o poveste de team`, dar [n acela]i timp de credin\` ]i curaj. Ascuns` [n spatele statuii, ca ]i cum s-ar ruga pentru putere, puritate ]i libertate, insula []i deschide por\ile la 1 ianuarie 1892. Ea e povestea a peste 12 milioane de imigran\i care i-au trecut por\ile p@n` [n 22 noiembrie 1954, c@nd a fost [nchis`. Ace]ti trei acrii de p`m@nt ai insulei ce constituiau la [nceput locul de [nt@lnire al p`s`rilor ajung [n timpul revolu\iei americane [n m@na lui Samuel Ellis. {ncerc@nd s-o v@nd` [n via\`, nu reu]e]te, dar prin testament o las` copilului nen`scut al fiicei sale cu dou` condi\ii: s` fie b`iat ]i s`-i poarte numele! Copilul [ns` va muri iar titlul insulei e disputat [ntre ceilal\i membri. {n timp, locul fiind considerat strategic [n ap`rarea [mpotriva englezilor, va fi transferat statului [n februarie 1808. {n 8 iunie 1808 insula e cump`rat` de statul New York, la pre\ul de 10000 $, iar [n 1890 se construie]te cl`direa imigran\ilor, care e deschis` oficial la 1 ianuarie 1892. Imigran\i din toate col\urile lumii au trecut pe aici, cei mai mul\i din Italia, circa 2,5 milioane, apoi Rusia ]i Ungaria. {ntre 1894 ]i 1931 num`rul imigran\ilor din Rom@nia se ridic` la 79092, [naintea Olandei, Spaniei, Belgiei, Cehoslovaciei, Bulgariei, |`rii Galilor, Iugoslaviei, Finlandei ]i Elve\iei. Ilu]tri oameni de cultur` i-au trecut por\ile: Frank Capra – italian (film), Max Factor – rus(cosmetice), Bob Hope – englez(afaceri [n lumea spectacolelor), Elia Kazan – turc(film, teatru), Bela
180

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Lugosi – ungur(film, teatru), Edward G. Robinson – celebrul actor rom@n([n 1903 - film), mama lui Lauren Bacall – rom@nc`, Rudolph Valentino – italian(film), familia von Trapp – din Austria(1938 muzic`). Dup` vizitarea insulei Staten Island ne [ntoarcem pe strada Whitehall p@n` la biserica Trinity, mergem pe celebra Wall Street ]i ajungem la vestita cl`dire a Bursei, Stock Exchange. Vis a vis se afl` cl`direa federal` unde este acum statuia lui George Washington. Aici el a jurat pentru [nt@ia dat` ca primul pre]edinte al Americii. {n st@nga bisericii Trinity se afl` Ground Zero, locul gemenilor d`r@ma\i, acum o groap` unde se va ridica cea mai [nalt` cl`dire din lume, de 541m, Freedom Tower, de form` piramidal`, cu o anten` mare [n v@rf. {l [nconjur` World Financial Center cu doi gemeni r`ma]i [n picioare. Drumul de [ntors c`tre misiune trece pe l@ng` City Hall – prim`ria, o cl`dire, poate cea mai modest` din ora], dar atr`g`toare, Civic Center, Curtea de justi\ie, China town pe Canal street, cartierele Little Italy, Soho, al c`rui nume vine de la South Houdson, Washington Square cu arcul de triumf al lui Washington [mpodobit cu dou` statui ale pre]edintelui, [n st@nga civil, [n dreapta militar, Greenwich Village ]i Union Square, un parc dedicat steagului. Binen\eles toate [n stilul american inconfundabil. Prima vizit` serioas`: muzeul Metropolitan. Am b`tut New York-ul [ntr-o s`pt`m@n` ]i jum`tate la pas reu]ind s` localizez multe dintre atrac\iile sale, dar odat` plecat cu bicicleta mi-a fost de ajuns s` fac un tur din Midtown [n Upper Manhattan – era cu totul altceva! Z`ream obiective din goana bicicletei ]i c@nd mi se p`rea ceva interesant opream f`r` s` am probleme cu parcarea([n New York, cea mai mare problem`, 8 p@n` la 20 $, 15 minute! Depinde de c@t de aproape e]ti de 5th Avenue.). C@]tigul se vedea pe zi ce trece! Pe l@ng` obiectivele [nsemnate pe hart` ap`reau altele noi, devenind acum o problem` p`r`sirea bicicletei pentru a intra ]i vizita obiectivele. {n New York se merge cu lan\ul de br@u ]i cu ]aua \inut` [n m@n`! Imagina\i-v` cum e s` te plimbi [n parc cu iubita av@nd ]aua al`turi ]i lan\ul de g@t! Cum mi-ar fi stat a]a ”blindat” [ntr-un muzeu? Aveam s` aflu despre amplasarea Metropolitanului [n prima plimbare din Central Park. {nt@mplarea face s` [ntreb pe un american. Mi se spune c` se afl` pe Millennium Mile, continuarea lui 5th Avenue, strada ce m`rgine]te latura estic` a parcului, ]i mai mult, c` este cel mai grozav din lume prin g`zduirea a milioane de obiecte. Ve]nica evaluare cantitativ`! Dar [mi vine [ntrebarea: c@te muzee a\i v`zut din Europa? Ca acelea din Sankt Petersburg - Ermitajul sau Luvrul din Paris,
181

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Albertinum din Dresda, Sans Souci din Postdam, Hradcani ori Loretta din Praga, British Museum ori Tower din Londra? T`cere. O \ine [ntr-una cu milioanele de obiecte! Altfel, c@nd p`]e]ti [n Metropolitan ui\i de orice: mai [nt@i cl`direa, veche, frumoas`, neobi]nuit` [ntr-un ora] al formelor pe vertical`. Mul\imea de trepte conduce c`tre intrarea [n holul principal cu informa\ii computerizate. Etajul 1, cum denumesc americanii parterul, cuprinde: [n dreapta, s`lile dedicate artei egiptene unde sunt aproximativ 36000 de obiecte [ncep@nd din mileniul 5 [.e.n. p@n` la anul 400. La intrare te [nt@mpin` morm@ntul administratorului Perneb din vechiul regat egiptean din dinastia V(2380-2350 [.e.n.), cadou din anul 1913 de la Edward S. Harkness. Cum l-o fi ob\inut? Morm@ntul, descoperit la Sakkara, 25 de km de Cairo, include o camer` mortuar` cu un relief mare ce [l prezint` pe Perneb st@nd ]i primind ofrade de la apropia\i. {n st@nga se afl` un sarcofag bine [ntre\inut, urmeaz` un hol cu mii de obiecte din perioada de mijloc ]i nou` a regatului, sarcofage, mumii, statui, una reprezent@nd pe regina Hatshepsut, apoi c@teva camere cu statui ]i sfinc]i. Deodat`, la cap`tul unui culoar apare o deschidere imens` [ntr-o sal` de o construc\ie modern`, cu siguran\` ad`ugat` cl`dirii vechi a muzeului: e templul din Dendur din perioada roman` (anul 15 [.e.n.) reconstruit [n m`rime natural`, piatr` cu piatr`, [ntr-o sal` gigantic` dedicat` special lui, situat` [nspre Central Park. Templul e construit [n onoarea lui Isis, so\ia lui Osiris. {n centru, pe un platou, domin` intrarea [n templu care e [nconjurat` de ap`. {n fa\a apei este o alee de sfinc]i cu fa\a de lei [n m`rime natural`. {ntreaga scen` [\i taie respira\ia ]i m` duce cu g@ndul la templul grecesc mutat la fel piatr` cu piatr` [n muzeul Pergamon din Berlin ori la calea procesional` a regilor adus` tocmai din Babilon. }i ca o coinciden\`, la 300 de metri [n parc, [n spatele celebrului muzeu, pe un deal, se afl` obeliscul Cleopatrei (Cleopatra Needle) vechi de 3600 de ani, pereche a celui din Londra, ambele aduse din Egipt. Cu siguran\` templul din Dendur ]i obeliscul Cleopatrei sunt cele mai valoroase din New York! S`lile egiptene con\in [ntr-adev`r mii de obiecte, unele at@t de rare, [nc@t nici la Cairo nu le po\i vedea! Remarc unele dintre ele care mi-au atras aten\ia: o barc` g`sit` [n morm@ntul lui Meketre, un oficial din timpul faraonului Mentuhotep din dinastia XI, ni-l arat` pe faraon [ntr-o cabin` mirosind o floare de lotus - asociat` cu rena]terea - [n timp ce muzican\i [i fac plimbarea pl`cut`. Barca e executat` dintr-un lemn u]or ]i e pictat` atent cu detalii expresive de parc` ar fi chiar barca real` folosit` de faraon. Este una
182

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

din minunatele modele g`site de Herbert Winlock [n 1920 [n morm@ntul faraonului, multe dintre ele put@nd fi admirate [n muzeul egiptean din Cairo. Ele reconstituie [n miniatur` via\a din timpul faraonilor ]i, din acest motiv, se constituie drept capodopere atunci c@nd [nfrumuse\eaz` muzeele. Pectoralul prin\esei Sat-Hator Iunet este un alt prilej de a admira uluitoarea tehnic`, de bijutieri profesioni]ti, a mae]trilor din acele vechi timpuri, gra\ia [ncrust`rii celor 372 de piese din pietre semipre\ioase [n cloisonné de aur cu desene heraldice de un simbolism remarcabil: linii [n zig zag ce reprezint` apele primordiale din care se ridic` [n`l\imile, vulturi simboliz@nd zeul soare, suprema putere a universului, cartu]e [nscrise pe tronul lui Senusret II, ankh-uri ce [nseamn` via\` al`turi de cobrele protectoare. Toate acestea reafirm@nd c` via\a ]i existen\a [n acele timpuri erau descrise ca f`c@nd parte din universul creat ]i sus\inut de supremul zeu. Bijuteriile erau purtate de so\iile faraonilor ]i ar`tau puterea suprauman` ca ]i suportul pentru suveran ]i garan\ia divinei ordini pe p`m@nt. Al`turi de cele prezente [n muzeul din Cairo, bijuteriile prin\esei demonstreaz` m`iestria arti]tilor vremii. Nici nu-\i vine s` crezi c` ele au fost executate cu at@ta migal` ]i rafinament cu 5000 de ani [n urm`! Sfic]ii reprezentau pentru egipteni pe cuceritori ]i erau pu]i [n fa\a locurilor sacre drept gardieni dar ]i pe aleile fastuase ale intr`rilor [n temple. Cei prezen\i aici sunt perfect sculpta\i [n granit [n carierele din Nubia, din sudul \`rii ]i redau cu efect trecerea de la corpul de animal la cel cu cap uman, uneori av@nd pe margini cartu] e cu nume. Unul din faian\` albastr` [l reprezint` pe Amenhotep III. O gra\ioas` statuie o reprezint` pe Hatshepsut, fiica lui Tutmonsis, singura regin` faraon care a reu]it printr-o domnie de 20 de ani s` ridice multe construc\ii ]i obeliscuri, dar mai ales superbul templu [n terase din Valea Regilor de la Deir el-Bahari. O alt` statuie din aur [l reprezint` pe zeul suprem Amun. Aur, foarte mult aur [n comorile faraonilor! }i asta se datoreaz` asocierii culorii lui cu aceea a soarelui, zeul suprem RA. Vizit@nd [ns` comorile din muzeul din Cairo realizezi c` aurul, chiar excesiv folosit, era transformat [n superbe capodopere: m`]ti ale fe\ei, sarcofage, coroane, colane, pectorale ]i bijuterii cum rar [nt@lne]ti [n muzeele lumii! Cum rar [nt@lne]ti ]i celebrele portrete de la Hawara, descoperite [n oaza Fayoum, din Egipt, din perioada roman`. Ca muzeu, nu te po\i situa [n primele zece din lume, dac` nu ai expus m`car un singur portret de tip Fayoum! Unul dintre ele, un cap de t@n`r e prezent aici [mbr`cat [n haine romane ]i era pus pe fa\a mumiei. Redarea elaborat` a chipurilor prin metoda encaustic` folosind pigmen\i amesteca\i cu cear` cald` fac din aceste portrete de 2000 de ani, adev`ra\i precursori ai artei renascentine. Tot
183

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

aici, dar [n st@nga holului principal [nt@lne]ti s`lile de art` modern`, art` greac` ]i roman`, sculptur` european` ]i arte decorative. La loc de cinste, Br@ncu]i, cu ”Pas`re [n zbor”, o marmur` alb`, impresionant` care te apropie cuceritor! Nu sunt de neglijat aici colec\iile Robert Lehman ]i s`lile de arme. Colec\ia Robert Lehman reune]te picturi, arte decorative, pictur` italian` din perioada 1300 –1500. Semneaz` Petrus Christus (Portretul unui carthusian), Francisco de Goya (Contesa de Altamira ]i fata sa, María Agustina), El Greco (Isus c`r@nd crucea, Miracolul lui Isus cu redob@ndirea vederii orbului), Ingres (principesa de Broglie), Hans Memling (Buna Vestire), Botticelli (Buna Vestire), Rembrandt (portretul lui Gerard de Laireisse), Renoir (dou` tinere la pian), Corot (Diana ]i Acteon), Bonnard ([nainte de cin`), Matisse, chiar Leonardo da Vinci, Rubens, van Gogh…dar nu cu piese forte ca acelea din muzeele europene! S`lile urm`toare prezint` arme ]i armuri europene, islamice din Iran ]i Anatolia, din imperiul turc, de la curtea mogul` indian` ]i o colec\ie de armuri japoneze. O parad` de armuri europene din epoca rena]terii [nchide seria. Arta roman` ]i greac` este prezent` prin excep\ionale sculpturi aflate [n holul dinspre Central Park. Remarc marmura lui Antonio Canova reprezent@nd pe ”David t`ind capul hidrei”, ”Nimf` ]i Satir s`rb`torind” de Clodion, ”Adam” de Tullio Lombardo ]i un grup statuar din bronz semnat Rodin, ”Burghezii din Calais”. Al`turi, sculpturi europene, art` decorativ` din lemn, mobil`, ceramic`, sticl`, metal, bijuterii, ceasuri vechi, tapiserii deosebite. American Wing se distinge prin pictur`, sculptur` ]i arte decorative: [nt@lnim lucr`ri de Cole, Copley, Sargent, sticl` Tiffany, obiecte din argint. Arta din Africa, Oceania ]i America con\ine sculpturi din lemn din Sahara, sculptur` mexican` [n piatr`, lucr`ri din Benin, comori precolumbiene, obiecte din aur, argint, cupru ]i filde] din mileniul II [.e.n. ]i p@n` [n prezent. Costume din secolul XVI din Europa, Asia, Africa ]i America fac deliciul c@torva camere al`turate. Arta medieval` expune obiecte ]i comori din secolele IV–XVI, incluz@nd sculpturi ]i tapiserii gotice. Etajele I, II ]i mezanin expun art` modern`: picturi, sculpturi, desene, arhitectur` din 1900 ]i p@n` azi. Sunt prezen\i Balthus, Boccioni, Bonard, Matisse, Picasso, colec\ia american` incluz@nd lucr`ri de Eight, Stieglitz, expresioni]ti abstrac\i… Etajul 2 expune art` corean`, chinez`, japonez`, instrumente muzicale,
184

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

pictur` european`, art` cipriot` din secolul XIX, art` islamic`, desene ]i fotografii, art` modern`. Intrarea se face printr-o galerie impresionant` semnat` Tiepolo, aflat` la finalul sc`rilor ce urc` la etaj: dou` tablouri mari cu ”Triumful lui Marius” ]i ”B`t`lia de la Vercelae”. Arta din Asia de sud ]i sud–est este prezent` prin lucr`ri din Pakistan, Nepal, Tibet, Cambodgia, Indonezia, Tailanda, India, cu sculpturi hindu din piatr` reprezent@nd zei indieni sau celebrele mithuna ]i cupluri de [ndr`gosti\i [n diverse pozi\ii erotice din statul Orissa din secolul XIII. Arta chinez` se dezv`luie prin sculpturi budiste din secolul V - XV din ceramic`, bronz, jad ]i obiecte din perioada Hang p@n` la Tang, apoi pictur` ]i mobil` din perioada Ming. Arta japonez` este prezent` prin lucr`ri din mileniul III [.e.n. p@n` [n prezent: pictur`, sculptur`, ceramic`, bronz ]i textile. Al`turi sunt instrumente muzicale din toate regiunile lumii, chiar cel mai vechi pian, viori rare… Arta corean` prezint` lucr`ri [ncep@nd din anul 557 [.e.n p@n` [n 668, cele mai multe din dinastia Choson 1392-1910, apoi pictur` ]i sculptur` din metal ]i ceramic`. Arta islamic` este prezent` prin ceramic`, textile, sticl`, metal ]i miniaturi. Interesul cel mare [l ofer` [ns` pictura european` prin celebrii El Greco, Holbein, Ingres, Jan van Eyck, Fra Angelico, Fra Bartolomeo, Andrea del Sarto, La Tour, Magtegna, Hans Memling, Poussin, Gauguin, Rafael, Rembrandt, Rogier van der Weyden, Rubens, Tiepolo, Titian, Guido Reni, Domenichino, Van Dyk, Velasquez, Vermeer, Veronese, Canaletto, Correggio, Ghirlandaio, Dosso Dossi, Pierre Paul Prud’hon, nume de rezonan\`, dar lucr`rile nu se ridic` la valoarea celor din muzeele europene. Re\in totu]i excelentele p@nze ale lui Caravaggio ”Muzicienii”, ”Judecarea Sf@ntului Petru” ]i ”Sf@nta familie cu Sf@ntul Ioan botez`torul copil”, un ”Venus” de Titian, Pieter Bruegel cel B`tr@n cu ”Secer`tori”, ”Crucificarea:ultima judecat`” de Jan van Eyck, un ”Venus ]i Adonis” de Rubens ]i ”Rubens, so\ia ]i fiul”, un Rembrandt, ”Aristotel cu bustul lui Homer”. Dar cele mai frumoase mi s-au p`rut ”Gr`dina din Sainte-Adresse” a lui Claude Monet, ”Natur` moart` cu mere” de Paul Cezanne, ”la Orana Maria” de Paul Gauguin, ”Ora de dans” a lui Degas, ”Plimbare cu barca” de Manet, ”Femeie cu papagal” de Courbet, ”R`pirea Rebec`i” de Delacroix, ”R`pirea unei sabine” de Nicolas Poussin, ”T@n`r` cu ulciorul de ap`” de Johannes Vermeer, ”Catedrala din Salisbury” de
185

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

John Constable, o ”Vene\ie” de William Turner, ”Fecioara cu pruncul ]i Sf@nta Ana” de Durer, ”Vedere din Toledo” de El Greco, ”Sf@nta familie cu Sf@nta Ana ]i Ecaterina a Alexandriei” a lui Jusepe de Ribera, ”Juan de Pareja” de Velasquez, ”Venus cu un lutier” de Titian, o pies` de altar ”Fecioara cu pruncul al`turi de sfin\i” semnat` Rafael Santi, ”Ultima [mp`rt`]anie a Sf@ntului Jerome” de Botticelli, ”Boboteaza” lui Giotto, ”G`sirea lui Moise” de Tintoretto, ”Sf@ntul Christofer cu pruncul” de Ghirlandaio, Perugino cu ”Fecioara ]i sfin\ii ador@nd pe Isus”, o ”Adormire” de Luca Signorelli, ”Adorarea pruncului” de Cosimo Rosselli, Pietro di Cosimo cu scene de v@n`toare, un splendid Botticelli cu ”Cele trei miracole ale Sf@ntului Zenobius”, un ”Marte ]i Venus uni\i prin dragoste” de Veronesse, trei Cranach ”Samson ]i Dalila”, ”Martiriul sf@ntului Bartolomeu” ]i ”Judecata lui Paris”, Rubens cu ”Portretul Susannei Lunden” ]i ”V@n`toare de vulpi ]i lupi”. Tot pe acela]i etaj sunt expuse fotografii din secolul XIX din Fran\a ]i Anglia: contemporane ]i avangard. Arta cipriot` prezint` sculpturi, vase din bronz, teracot`, sticl` din epoca preistoric` p@n` la romani. Arta veche se identific` prin impresionante reliefuri ]i statui din Nimrud, vechiul Kalhu, capitala din timpul marelui rege asirian Ashurnasirpal II(883-859 [.e.n.), sculpturi sumeriene, filde] din Anatolia ]i Asia central`, vase din argint de tipul celor aurachaemenide, partiene ]i sasaniene. Pe l@ng` toate acestea se remarc` [n mod deosebit expozi\iile de tip special, nepermanente gen: Bizan\. Pentru prima dat` [n 1977 Metropolitan a g`zduit [n seria expozi\iilor sale temporare bogata contribu\ie, influen\a ]i mo]tenirea culturii bizantine. La [nceput a fost ”Via\a spiritualit`\ii”, apoi ”Gloria Bizan\ului” (843-1261) iar acum era prezent` ”Credin\` ]i putere” (1261-1557). Se [ncepe cu celebrarea ]i restaurarea marelui imperiu la Constantinopole [n 1261, sf@r]ind cu 1557, c@nd imperiul roman l-a numit Bizan\. 350 de capodopere din 30 de \`ri europene, din Orientul Mijlociu ]i alte p`r\i din sfera bizantin` sunt reunite aici: din Grecia p@n` [n Rusia, din Balcani p@n` [n Asia, din nordul Africii… Printre ele sunt ]i 40 de piese impresionante aduse de la Sf@nta m`n`stire Ecaterina din peninsula Sinai. La vremea respectiv`, introducerea a fost f`cut` de arhiepiscopul Damianos, pe care l-am cunoscut [n Sinai, la m`n`stirea greco-ortodox` Sf@nta Ecaterina, una dintre cele mai vechi m`n`stiri datat` din secolul IV, situat` pe locul unde Moise
186

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

a v`zut rugul aprins ]i a primit tablele cu cele 10 porunci. {n secolul VI [mp`ratul Iustinian ordon` fortificarea m`n`stirii ]i [mprejmuirea ei cu un zid [nalt de ap`rare dar salvarea ei se datoreaz` cu siguran\` ]i rom@nilor afla\i printre cele 200 de familii trimise de Iustinian pentru ap`rarea ]i deservirea ei, valahi din satele de munte! Sunt prezente aici icoana cu arhanghelul Gabriel din secolul al XIIIlea, aceea a sf@ntului Procopie ]i fecioara Kykkotissa din secolul XIII, un mozaic reprezent@nd ”Fecioara cu pruncul” din anul 1200, o icoan` a sf@ntului Ioan Botez`torul din Iraklion. Un alt mozaic reprezint` pe sf@ntul Stralates din secolul XIV ]i apar\ine muzeului Ermitaj din Sankt Petersburg. Expozi\ia are meritul de a fi sponsorizat` de funda\ia Stavros S. Niarchos. Leg`turi periculoase - o alt` prezen\` temporar`. {ntr-o ambian\` tipic european`, aceea a secolului al XVIII-lea, sunt prezentate la loc de cinste manechine [n rochii fran\uze]ti ]i engleze]ti din m`tase cu motive exotice florale, unele din argint, amintind splendoarea unui secol de mult apus. E real [ntr-adev`r! Te plimbi aici printre ”oameni” dintr-o epoc` cu un parfum deosebit! }i [n sf@r]it, Mo]tenirea Leonardo ]i Caravaggio. Dac` pe Leonardo [l ]tie o lume [ntreag` - Michelangelo Merissi da Caravaggio este probabil cel mai revolu\ionar pictor al vremii sale(1573-1610) ce abandoneaz` regulile, idealiz@nd lumea ]i experin\a religioas` prin clarobscurul lucr`rilor sale. O [nt@lnire pl`cut`, mai ales c` [l cuno]team din bisericile ]i muzeele din Roma. Mai sunt aici aproximativ 110 picturi ]i desene din nordul Italiei secolelor XVI-XVIII. Gr`dina de pe teras`, aflat` sus pe acoperi], ofer` o imagine splendid` a Central Park-ului ]i a cl`dirilor din jur. Tot aici sunt sculpturile moderne ale lui Andy Goldsworhy din lemn ]i piatr` intitulate ”doi copaci”. Muzeul Brooklyn este un alt monstru cultural, al cincelea dup` Cairo, British, Ermitaj ]i Metropolitan [n materie de egiptologie, cu peste 700 de obiecte. Deschiderea de dup` renovare(tipic american` cu publicitate mare [n fiecare zi la televizor nu pentru ceea ce con\ine ci pentru c@t s-a cheltuit!) are o intrare [n stil modern din sticl` cu o imens` f@nt@n` [n st@nga. Impresionante s`lile dedicate Egiptului cu statuete nemaiv`zute, sarcofage, mumii, unice statuete [n pozi\ii de sex ]i dragoste din antichitate, obiecte de podoab`, picturi ]i fresce, bazoreliefuri, sala italian` cu icoane aflat` l@ng` aceea cu nu mai pu\in de 49 sculpturi semnate Rodin (niciodat` n-am v`zut at@tea la un loc!), multe dedicate lui Balzac reprezent@ndu-l [n diverse ipostaze. Pe pere\ii laterali ai holului principal sunt expuse picturi europene,
187

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

dar nesemnificative ca ”greutate”! {ns` mi s-a p`rut interesant` demonstra\ia de [ndem@nare lansat` copiilor sub 6 ani de c`tre instructori. Aveam s` v`d astfel de ini\iative meritoase peste tot [n New York, la Metropolitan sau la Cloister, unde elevii erau adu]i [n grup organizat de c`tre profesori, studiindu-se autorii ]i tablourile lor. S`lile cu mobilier vechi al emigran\ilor, adus din Europa, concertele membrilor filarmonicii din Brooklyn [ntregesc ceea ce se cheam` atragerea publicului. Peste tot lucr`rile sunt donate ]i li se p`streaz` numele donatorilor la loc de cinste! Aveam s` constat acest lucru [n tot New York-ul, pe b`nci [n Central Park, pl`cu\e mici din bronz cu dedica\ii de genul ” [n amintirea prietenei mele…” chiar la baza copacilor ]i nu numai [n parc ci ]i pe strad`: ai bani ]i nu ]tii ce s` faci cu ei, devii filantrop, plantezi unde vrei [n schimbul unei pl`cu\e cu numele t`u, chiar ]i statui! Aveam s-o descop`r pe aceea a lui Vladislav Iagelo din Central Park, regele Poloniei, pe l@ng` care trec`torii mergeau f`r` s` se aplece m`car s` vad` despre cine este vorba! Vizitele cu bicicleta aveau s`-mi aduc` mari satisfac\ii: [n nord, [nconjurul Central Park-ului, Columbus Circle, Time Warner Center, Lincoln Center cu Opera Metropolitan, Filarmonica ]i Baletul fondat de George Balanchine [n 1948, Universitatea Columbia, morm@ntul lui Grant, catedralele Riverside ]i John Divinul, Morning Side Park, Harlem, Carnegie Hall, Millennium Mile cu muzeul ora]ului New York, cel evreiesc, Guggenheim, colec\iile Frick, Hunter college, 5th Avenue cu celebrele magazine, 6th Avenue (Americas), Broadway cu teatrele, 8th Avenue, 3rd Avenue, 1st, 11th ]i 12th Avenue iar [n sud: City Hall, Woolwort, Ground Zero, Sf@ntul Petru ]i Pavel, Canal street cu China town, cartierele Soho, little Italy, Greenwich village ]i [n vest Enterprid cu muzeul, Queen Mary 2 cel mai mare pachebot…. {nc` din primele zile, am pornit de la misiune, de pe 3rd Avenue/38, am traversat Lexington, Park, Madison, 5th Avenue spre Broadway, p@n` la intersec\ia cu strada 59 [n Columbus Circle unde celebrul Broadway se une]te cu 8th Avenue. Central Park [ncepe din strada 59 ]i se termin` peste 51 de str`zi, la num`rul 110 [n nord, pentru ca la est s` [nceap` din 5th Avenue, cuprinz@nd toat` por\iunea p@n` la Central Park West. Am pornit ca [n Anglia pe st@nga, deci contrar sensului de mers. {n Columbus Circle e un sens giratoriu [n mijlocul c`ruia se [nal\` o coloan` cu monumentul dedicat descoperitorului Americii. Statuia lui Columb troneaz` pe un pilon [nalt oglindindu-se [n colo]ii noi ridica\i ai Time Warner Center-ului, un centru modern cu de toate, de la alimente p@n` la [mbr`c`minte! Se nume]te chiar
188

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

New York Coliseum! Al`turi se afl` un glob p`m@ntesc l@ng` Trumph International Building. Travers@nd, se intr` [n parc prin partea de vest unde te [nt@mpin` un monument cu o arc` reprezent@nd descoperirea Americii. Prima oprire, Lincoln Center, aflat [ntre Amsterdam ]i Columbus Avenue la intersec\ia cu 64, nu [nainte de a vedea la intersec\ia cu 60, universitatea Fordham. {n fa\a cl`dirii operei Metropolitan din Lincoln Center se afl` un parc cu statuia lui Verdi. Cl`direa Metropolitanului nu m` atrage a]a c`, continui ]i ajung la intersec\ia cu 66, unde se afl` Muzeul folcloric apoi trec de celebrele Majestic, Dakota ]i San Remo Apartments. Ajung la Muzeul de istorie natural`, care se afl` l@ng` Planetariul Hayden. Mai e mult de mers p@n` la catedrala Saint John The Divine unde-mi propusesem s` ajung! Intru din nou [n parc: vizitez Reservoir, un lac mare artificial cu numele Jaquelinei Kennedy Onassis. Dup` el, urmeaz` terenurile de tenis, unde [nt@lnesc un tip pe care-l [ntreb ce ]tie despre numele N`stase? Dup` un timp [mi spune c` a fost un mare tenisman rom@n! Ura! Era primul r`spuns bun de c@nd am sosit la New York! }i-l [ntreb cum de ]tie? Ce crede\i? {mi spune c` [l ]tie de pe vremea c@nd tr`ia la Budapesta! Dezam`gire! Nu era american sadea! Ies din parc. Sunt tot pe Amsterdam la intersec\ia cu strada 112. Pe partea dreapt` se [nal\` catedrala Saint John The Divine, una dintre cele mai mari, av@nd [n fa\` o f@nt@n` cu o alegorie reprezent@nd lupta dintre bine ]i r`u. }i ciudat, printre demoni ]i diavoli iese [n eviden\` un cap at@rnat, moment care m` duce cu g@ndul la ”Judecata de apoi” a lui Michelangelo din capela Sixtin`! O fi capul autorului? {nceput` [n 1882, mai mare dec@t Notre Dame, Saint John impresioneaz` prin m`rimea sa, put@nd u]or ad`posti statuia Libert`\ii sub domul central. E at@t de mare [nc@t merit` s` faci [nconjurul ei. {n parc se afl` F@nt@na P`cii – celebr@nd triumful lui Dumnezeu asupra diavolului, magnificele reprezent`ri din fa\a noastr` ilustr@nd opozi\ia for\elor lumii, la fel cum pot imagina violen\a ]i armonia, lumina ]i [ntunericul, via\a ]i moartea pe care Dumnezeu vrea s` le reconcilieze [n pace. Se pare c` sculptorul Geg Wyatt a dedicat-o copiilor din [ntreaga lume pentru a crea perspectiva unui viitor mai bun. Sunt prezente aici pe margine elemente din Ghandi, Andersen… cu citate reprezentative. Pe pere\ii laterali ai catedralei sunt vitralii imense cu scene din via\a lui Isus ce dau senza\ia de basm [n [ntunericul de aici. Col\ul poe\ilor din st@nga, extraordinar` inova\ie, aduce un pios omagiu celor
189

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

mai cunoscu\i autori americani. }apte capele extrem de interesante [ncoroneaz` altarul: Sf@ntul James dedicat` poporului spaniol, Sf@ntul Ambrosie - poporului italian, Sf@ntul Martin - poporului francez, Sf@ntul Columba - poporului englez, Sf@ntul Boniface - poporului german, Sf@ntul Ansgar - poporului scandinav, iar [n centru Sf. Savior dedicat` popoarelor cre]tine din est. Tapiserii imense din m`tase [nnobileaz` pere\ii laterali, de parc` te-ai afla [ntr-un muzeu! O org` impresionant`, vitralii impun`toare, capele laterale, totul [ntr-un stil gotic inconfundabil! E at@t de mare catedrala [nc@t ocup` dou` str`zi, intrarea pe Amsterdam, spatele pe Morning Side. La intersec\ia str`zii Amsterdam cu 122 se afl` biserica Riverside ]i morm@ntul lui Grant! Morm@ntul lui Grant este un mausoleu ce con\ine dou` sicrie cu corpurile celui de-al 18-lea pre]edinte Ulysses S. Grant ]i al so\iei sale Julia Dent Grant. Azi locul este cunoscut ca Memorialul na\ional al generalului Grant. Se afl` [n parcul Riverside la intersec\ia str`zii Riverside drive cu strada 122. Grant a fost una din marile personalit`\i ale istoriei americane. Morm@ntul a fost proiectat de arhitectul John Ducan, care se pare c` ar fi fost influen\at de modelul morm@ntului din Halicarnas, unul din cele 7 minuni ale lumii. Fiind aproape de celebrarea na]terii lui Grant, am prins oficierea ceremoniei cu costume din epoca respectiv`. Mausoleul seam`n` foarte mult cu cel al lui Napoleon din Domul Invalizilor: la intrare te [nt@mpin` o rotond` sub care se afl` cele dou` sicrie. }i, la fel ca ]i la Napoleon, trebuie s` te [nclini ca s`-l vezi ca ]i c@nd l-ai saluta! Intr`m [n biserica aflat` peste drum, Riverside! Impresionant`, ne [nt@mpin` cu un concert la sf@r]itul c`ruia trebuie s` ne d`m m@na cu cei afla\i l@ng` noi printr-un ceremonial incluz@nd ]i s`rutarea pe obraz. M` [ntorc pe Morning Side, pe l@ng` parcul cu acela]i nume, vizitez biserica cu numele Notre Dame! Ajung apoi [n Harlem, dar ziua! Cu greu m` strecor prin spatele Central Park-ului pe latura estic`, pentru a-mi continua drumul pe Millennium Mile. Intru din nou [n parc prin spatele Metropolitanului urm`rind s` descop`r obeliscul Cleopatrei, cel mai vechi monument aflat aici. A fost descoperit [n Heliopolis la Cairo, [n anul 12 [.e.n., c@nd e mutat de romani la Alexandria, iar din 1880 e adus prin bun`voin\a miliardarului Vanderbilt la New York. Cleopatra Needle, magnificul obelisc21 din Central Park, dat@nd din 461 21) 1, 2, …. 23 – Identificarea obeliscurilor egiptene vizitate [n afara Egiptului.
190

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

[.e.n. onor@ndu-l pe Tutmonsis III (1504-1450 [.e.n.), [nalt de 21,6 m cu o greutate de 193 tone plus 50 cele ale piedestalului de 2 m [n`l\ime din granit ro]u e desigur o minune [n New York! A fost unul din cele 9 obeliscuri (2 [n Heliopolis ]i 7 [n Karnak) ridicate de Totmonsis III cu aproape 3600 de ani [n urm`. {n anul 12 e.n. romanii mut` dou` obeliscuri din Heliopolis de la templul Soarelui [n Alexandria. Ele au fost ridicate aici [n fa\a Templului Cezarilor. Unul dintre ele cade [n cutremurul din 1301 e.n., se pare [n mare, apoi e transportat la Londra [n secolul XIX, cel`lalt mai t@rziu fiind adus la New York. Ambele obeliscuri sunt numite Cleopatra Needle. Istoria celui din New York [ncepe cu deschiderea canalului de Suez [n 1869. El va fi oferit americanilor de c`tre conduc`torul Egiptului, Khedive Ismail Pasha, ca semn de apreciere pentru ajutorul la construc\ia canalului. La [nceput, americanii nu au fost interesa\i de propunere dar c@nd au v`zut c` unul e transportat la Londra [n 1877 [ncep ]i ei tratativele de ob\inere a autoriza\iei de transport [n 1879. Obeliscul, prin bun`voin\a miliardarului Vanderbilt, ajunge la New York [n 20 iulie 1880. A fost transportat cu 32 de cai de-a lungul str`zilor [n 112 zile cu o vitez` de 97 picioare pe zi. Inaugurarea are loc [n 22 februarie 1881. Pe fiecare parte a sa, Tutmonsis III e prezentat ca un ”sfinx” oferind daruri zeilor din Heliopolis. Partea central` e cioplit` de Tutmonsis III, iar celelalte sunt ad`ugate de Ramses II. Dou` fe\e sunt greu de descrifrat din cauza deterior`rilor, dar pe prima coloan` scrie ”ele ilumineaz` ora]ul Heliopolis”. Numele de ”Cleopatra Needle” ale celor dou` obeliscuri din Londra ]i New York are leg`tur` cu Cleopatra doar prin faptul c` ea a consim\it transportarea lor la Alexandria. Abia dup` 20 de ani de la moartea ei, ele vor fi aduse aici! Azi coinciden\a face c` el se afl` [n Central Park, pe o colin`, la 300 m [n spatele Metropolitanului, unde se afl` un alt monument egiptean, templul din Dendur. M` bucur la g@ndul c` este cel de-al 17-lea obelisc vizitat [n afara Egiptului! 13 la Roma, 1 la Paris, 1 la Londra, 1 [n Istambul ]i altul aici la New York. Le v`zusem pe toate 7 existente [nc` [n Egipt, 4 [n Luxor ]i Karnak, ]i 3 [n Cairo, dar cele mai multe au disp`rut de aici. Din cele 30 de obeliscuri egiptene r`mase [nc` [n via\` am v`zut 24. Mai r`m@n de v`zut doar 6: Caesareea [n Israel, Urbino, Bodoli ]i Catania [n Italia, Arles [n Fran\a ]i Dorset [n Anglia! Toate acestea sunt subiectul proiectului IT realizat la Berna [n 2009 – “Istoria obeliscurilor egiptene r`mase [nc` [n via\`” –, pe care [mi doresc s`-l prezint [n Rom@nia la sf@r]itul misiunii din Elve\ia, [n ambian\a parizian` a Muzeului Na\ional George Enescu, acolo unde [n vara lui 2010 am prezentat pentru prima dat` “Comoara lui Tutankhamon”. M` despart cu greu de aceast` minune ]i numai The Lake din apropiere m`
191

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

aduce la realitatea american`. Un lac asemeni Ci]migiului cu b`rci ]i un restaurant la nord numit Boathouse, iar la sud o superb` teras` cu f@nt@na Bethesda, considerat` bijuteria parcului, av@nd deasupra [ngerilor o femeie [n stil neoclasic simboliz@nd ]i celebr@nd [n acela]i timp purificarea apelor. Pu\in mai la nord se afl` lacul Belvedere. Pe un promontoriu se [nal\` castelul cu acela]i nume, construit [n 1872, de unde po\i avea o imagine de ansamblu asupra [ntinderii covorului de verdea\` din Great Lawn unde se adun` newyorkezii la picnick ]i plaj`. Cu mult [nainte, castelul a servit drept centru de meteorologie. Interesant` istoria de 151 de ani a Central Park-ului. {n 21 iulie 1853 e aprobat` crearea Central Park-ului [n mijlocul Manhattan-ului, iar lucr`rile [ncep [n 1858 dup` proiectele lui Frederick Law Olsted ]i Calvert Vaux, fiind g@ndit ca loc unde oameni din toate categoriile sociale ]i etnice s` se simt` bine. A fost primul mare parc construit [n America. {n timpul revolu\iei americane ]i a r`zboiului din 1812 a fost scena unor fortifica\ii. Are 843 de acrii, 150 acrii de ap`, 250 acrii de parcuri, 136 acrii de p`dure, 26000 de copaci, 270 de specii de p`s`ri migratoare, 8968 de b`nci, 36 de poduri ]i arce, 21 terenuri speciale de sport ]i peste 25 milioane de vizitatori pe an. Impresionant! Citesc c` rocile din parc sunt vechi de 450 milioane de ani! Ie]ind din Central Park te afli [n fa\a vechiului ]i impun`torului hotel Plaza. Limuzine f`r` sf@r]it, Lincoln, Cadillac, Hammer stau prin apropiere gata s` [mbarce turi]ti gr`bi\i s` viziteze ora]ul, dar prefer o plimbare a la époque cu cale]ti [mpodobite cu trandafiri. Pe aceea]i latur` de sud se mai afl` hotelul Essex, Gaisborough studio, iar [n spatele lor, cl`direa Carnegie Hall. Aveam s` fim invita\i la concertul rom@ncei Rodica Weber. Vis a vis, atrage aten\ia o cl`dire cu fa\ade sculptate [n piatr` al c`rui parter e ocupat de restaurantul Petrosian. De re\inut! Pies` rar` la New York. Tot timpul vizitei la New York aveam s` pun americanilor aceea]i [ntrebare ”unde se afl`, v` rog”? Primeam invariabilul r`spuns ”I have no idea?” Tipic american. Semn c` trebuie s` m` descurc f`r` ajutorul lor. A]a am descoperit Carnegie Hall, de]i m` aflam la c@\iva pa]i. Concertul dintr-o biseric` din statul New Jersey dirijat de un rom@n, avea s`-mi a]eze [n minte c` bun`starea american` se bizuie pe faimoasele case din lemn aflate tot timpul [n jurul nostru. Ce-i drept, cu etaj! {n alt` zi am vizitat, tot cu bicicleta, malul r@ului Hudson pe Avenue 12, ultima, situat` [n vestul Manhattan-ului. La intersec\ia cu strada 42 aveam s` v`d
192

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

faimosul pachebot Queen Mary 2 sosit din Londra(au lucrat ]i rom@ni la construc\ia ei!). Din parcul Clinton se putea vedea c@t e de mare! Tot aici era pu\in mai jos Enterprid Sea, un vechi portavion transformat acum [n muzeu. Celebrarea zilei Europei prin intrarea celor 10 \`ri [n UE avea s`-mi ofere o vizit` la hotelul Waldorf Astoria. V`zusem [nainte Hyatt, Hilton, Sheraton, Peninsula, Palace, Plaza, Trumph, dar Waldorf Astoria se impune prin stil ]i rafinament. Dar ce p`cat c` Rom@nia trebuie s` mai a]tepte p@n` [n 2007! Sper s` celebrez la Cairo. Al`turi se [nal\` cl`dirile Helmsley ]i MetLife, l@ng` gar`. Tot aici se poate vizita biserica Sf@ntul Bartolomeu. Ziua [n care am vizitat sediul ONU a fost de departe cea mai interesant`. De la intrare am fost [nt@mpina\i cu vorbe rom@ne]ti: erau cei doi rom@ni de la security. Au urmat pe r@nd s`lile Adun`rii Generale, Consiliului de Securitate, ECOSOC, holul dona\iilor unor \`ri: re\in un imens filde] chinezesc, un samurai japonez din aur ]i, binen\eles un imens covor rom@nesc. Momentele unice au fost fotografiile din sala Adun`rii Generale, pe post de pre]edinte ]i aceea de l@ng` steagul Rom@niei, din holul [n care sunt arborate steagurile \`rilor afiliate. A doua zi, un al doilea moment emo\ionant! Am fost invita\i la concertul din sala Adun`rii Generale, prilejuit de l`rgirea UE, [mpreun` cu excelen\a sa domnul ambasador Mihnea Motoc ]i so\ia. New York-ul noaptea e senza\ional! Te [nt@mpin` teatrele cu revistele de pe Broadway, muzeul Madame Tussaud, Times Square-ul cu spectacolul de lumini ]i reclame, centrul Rockeffeller, Empire State, 5th Avenue, Madison Square Garden, cel mai mare sanctuar al baschetului, poduri ]i tunele, magazine: Duffy – stil Cocor, Macie’s – vechi, frumos, Manhattan Mall, Conway, Modell’s, Best Buy, Compusa, Datavision ]i cartiere gen China town, Soho, Queens, Bronx, Brooklyn… Aflat la New York, nu trebuie ratat Atlantic City, mai ales c` plecarea se face [n fiecare zi de la terminalul de autobuze de pe 8 Avenue/42, costul fiind numai 28 $, din care 15 \i se [napoiaz` la casino. Dup` o serie de peripe\ii cu emigran\i americani negrii, care nu m` l`sau s` filmez din Greyhound-ul ce alerga n`ucitor pe autostrada spre Newark, ajungem [n dou` ore ]i jum`tate [n ceea ce se cheam` fierbinte ]i excitant, cel mai ”cool” loc de pe p`m@nt, Atlantic City. Cazinouri, pline cu jocuri, distrac\ie de 5 stele, via\` continu` f`r` de noapte, atrac\ii din cele mai bizare, ocean, pescuit, scufund`ri, magazine de lux, ce mai, o lume [n care te duci s` cheltui! Inten\ia mea era doar s` m` minunez - ]i a]a este!
193

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Construc\ii extraordinare, lux c@t cuprinde, lume pestri\`, ca dovad` c` oricine []i poate permite intrarea [ntr-unul din cazinourile ce se [n]iruie pe falez`: Sands este primul, urmeaz` extraordinarul Trumph Taj Mahal, de departe cel mai mare ]i cel mai luxos, pe locul doi l-a] pune pe impun`torul Caesar’s, urmeaz` Borgata, Marina, Claridge, Bally’s, Tropicana, Atlantic Palace, Showboat, Trumph Plaza, Trumph Marina, Hilton. Nimic nu se compar` cu luxul ]i bog`\ia tipic mogul` afi]at` de Trumph Taj Mahal ori de selectul Caesar’s, unde [ntr-adev`r te sim\i ca un maharaja sau Caesar. Mi-a pl`cut! A fost o zi plin` de experien\e dar am r`mas impresionat la [ntoarcere de figurile tremur@nde acum ale b`tr@nilor din ma]in`, semn c` nu au avut noroc de data asta la joc! Poate data viitoare. Ultima zi cu bicicleta avea s` fie pe Broadway, [n c`utarea bisericilor Sf@ntul Paul ]i Sf@ntul Petru, cele mai vechi din New York. Se aflau l@ng` prim`rie, dar p@n` s` le g`sesc m-a impresionat parcul prim`riei unde erau a]eza\i pe b`nci o mul\ime de cet`\eni care-ar fi putut sta la r@nd, pe undeva la vreo coad`! Nici vorb` de a]a ceva, cl`direa prim`riei este cea mai modest` dar [n acela]i timp cochet`, [n stil greco-roman, cu trepte p@n` la intrarea bordat` cu coloane. Al`turi, [n st@nga prim`riei se [nal\` cl`direa Woolworth, cea mai mare odat`, cu o frumoas` fa\ad` gotic`. Biserica Sf@ntul Paul se afl` l@ng` Ground Zero. Exist` ]i azi o expozi\ie ce aminte]te de evenimentele din 11 septembrie 2001, clopotul d`ruit de municipalitatea din Londra, video prezent`ri cu primarul de atunci Giuliani, totul [mbr`cat [ntr-o aur` patriotard`. Biserica Sf@ntul Petru de al`turi e mult mai modest`. Aflat [n nordul Manhattan-ului, muzeul Cloister e o pies` rar` [n peisajul newyorkez. 140 de elemente arhitecturale ale m`n`stirii Saint Guilhem le Desert de l@ng` Montpellier, Fran\a, au fost folosite pentru reconstruc\ia bisericii de aici, achizi\ionate de Gerge Grey Barnard pe la 1900 ]i cump`rate de c`tre John D. Rockefeller junior pentru muzeul Metropolitan [n 1938. Gr`dina este din secolul XII, iar Cuxa Cloister este luat` din m`n`stirea Saint Michael de Cuxa, de l@ng` Prades, Fran\a. Remarc sala comorilor cu lucr`ri din filde], aur, argint ]i sidef [n miniatur`. La sf@r]it avea s` fie tot Metropolitan! M` [ntorc s` mai v`d odat` picturile europene: ”Ultima [mp`rt`]anie a Sf@ntului Jerom” de Botticelli, ”Adorarea p`storilor” de Andrea Mantegna, ”Scen` de v@n`toare” de Pietro di Cosimo, ”Alegoria planetelor ]i a continentelor” de Giovanni Battista Tiepolo, ”Fecioara
194

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cu pruncul” de Rafael, ”Vedere din Toledo” de El Greco, ”Sf@nta Familie cu Ana ]i Ecaterina de Alexandria” de Jusepe de Ribera, ”Fecioara ]i pruncul cu Sf@nta Ana” de Albrecht Dürer, ”Am`girea Rebec`i” de Eugène Delacroix, ”Catedrala din Salisbury” de John Constable. Apoi [mi iau cu emo\ie r`mas bun de la m`iastra ”Pas`re [n zbor” a lui Br@ncu]i. Pun m@na pe ea ]i g@ndu-mi zboar` [n anul 1926, c@nd dore]te s` ridice la New York o Coloan` infinit`, locuibil`, [nalt` de 508 m. ”C@nd m-am apropiat de New York cu vaporul am avut impresia c`-mi v`d atelierul la scar` mare”. Se pare c` inten\iona s` construiasc` [n Central Park un bloc [n forma Coloanei infinite, o cl`dire mai mare dec@t oricare alta, de trei ori mai mare dec@t obeliscul din Washington av@nd [n v@rf pas`rea([n 2005 la Christie’s una din p`s`ri s-a v@ndut cu 27 milioane $!). Mai [nt@rzii c@teva minute. De data asta paznicul m` recunoa]te mai ales c` de fiecare dat` l-am ”bombardat” cu explica\ii asupra simbolurilor br@ncu]iene, cele mai multe aflate [n America. Sunt convins c`-]i va etala cuno]tin\ele sale colegilor ]i mai ales vizitatorilor. Dac` am reu]it [nseamn` c` am mai ad`ugat un prieten corolei de minuni a lumii, eterna, fascinanta mereu - Rom@nia. Binen\eles c` am avut parte ]i de [nt@mpl`ri fabuloase [n aceast` experien\` newyorkez` de genul aceleia din magazinul Macie’s unde era o expozi\ie floral`: m` opresc la o umbrel` din flori, din care t@]nea ap`, la care un tip zice: amazing! }i [i r`spund: [ntr-adev`r ”extraordinary!” dar mi se pare foarte normal! N-a\i v`zut Singapore? Totul e o gr`din` plin` cu orhidee, nu doar cu garoafe! Cei mai mul\i dintre americani merg pe strad` cu hands free la mobil gesticul@ nd de ai impresia c` vorbesc singuri! Nu ai cum s`-i distingi de cei normali! Pe 5th Avenue o femeie [n v@st` striga ]i timp de 30 de minute nimeni nu o b`ga [n seam`. Cerea ajutor doar pentru traversarea str`zii! Alte ciud`\enii \in de amintiri din vremea brejnevian` de la Moscova, ]i z`u, m` aflam la New York: interzicerea pozelor ]i filmatul [n hoteluri, pe strad`, mul\imea de chinez`rii din magazine, dar ]i oameni am`r@\i [mbr`ca\i din cap p@ n` [n picioare cu obiecte ieftine v@ndute de chinezi, magazine de 1 $ unde cump`r` ]i cei din clasa mijlocie. Dar cel mai curios mi s-au p`rut steagurile afi]ate [n chiar interiorul bisericilor! E normal s` fii patriot afi]@nd sute, mii de steaguri pe strad`, pe imobile, pe vapoare, la hoteluri, restaurante, chiar pe antena ma]inilor sau motocicletelor, dar p@n` la New York nu am v`zut steaguri na\ionale [n biserici. }i am vizitat destule biserici ]i catedrale la via\a mea! Dar cea mai interesant` - tipic american`! - mi s-a p`rut [nt@mplarea din
195

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Metropolitan c@nd, vizit@nd American Wing, un vizitator american din grupul [nso\it totdeauna de un ghid expert, dup` explica\iile irepro]abile ale acestuia despre o pictur` [l [ntreab`: how much? Chiar a insistat c` ”nu vede nic`ieri pre\ ul!”. Am r`mas la fel de surprins(interzis!) ca ]i timidul expert, semn c`, civiliza\ia nu [nseamn` totdeauna ]i cultur`! Vorba domnlui Paler: ”unui american dac`-i spui c` e incult [\i r`spunde: ce [nseamn` asta?”. How much? El ]tie una ]i adev`rat`: c@t cost` marfa asta? Binen\eles, New York [nseamn` toate acestea la un loc! O metropol` fascinant`, cu o popula\ie c@t toat` Rom@nia, a patra vizitat` dup` Bombay, New Delhi ]i Cairo.

Iordania
A fost ]i America, prin New York. Ce urmeaz`? Ei bine, da, Orientul Mijlociu cu Iordania care-mi va oferi [mplinirea unui vechi vis: [nt@lnirea cu civiliza\ia nabateean` din complexul de la Petra, pe care am preg`tit-o timp de 3 ani! Dar p@n` la Petra a fost complexul de la Jerash considerat a fi al doilea sit roman bine p`strat dup` Foro Romano din Roma. }i Marea Moart` ]i r@ul Iordan, cu locul unde a fost botezat Isus de c`tre Ioan Botez`torul. P@n` azi, Cardo, strada colonadelor din Jerash(sau Gerasa, unul din cele zece ora]e ale vechii confedera\ii Decapolis al`turi de Damasc, Philadelphia (Amman), Hippos, Dion, Pella, Scythopolis (Beisan), Gadara (Umm Qais), Raphana ]i Canatha), b`ile, amfiteatrele, pie\ele, zidurile cet`\ii ]i arcele au r`mas [ntr-o condi\ie bun`, iar cu materialul [mpr`]tiat pe o suprafa\` at@t de mare se pot reface [nc` multe dintre obiectivele [nl`n\uite de la intrarea majestoas` prin monumentalul arc triumfal ridicat [n cinstea [mp`ratului Hadrian, din apropierea primului amfiteatru ]i p@n` la aleea coloanelor, de l@ng` amfiteatrul al doilea, aflat la cap`tul cel`lalt al ora]ului. Jerash e ca ]i cum ai face o c`l`torie [n timp asist@nd la [ntrecerile sportive
196

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

din hipodrom, pentru ca apoi s` treci prin splendida pia\`, Oval Plaza, un loc asemeni impresionantei pie\e San Pietro, bordat` cu coloane [n semicerc. De aici, o promenad` pe dalele vechi din marmur` ale str`zii coloanelor – numit` Cardo – ce mai p`streaz` [nc` urmele de milenii ale carelor ce au trecut printre coloanele ionice ]i dorice de o [n`l\ime impresionant`, te poart` c`tre vechile a]ez`ri de l@ng` agora, catedrale, temple, b`i, biserici ]i f@nt@ni ce acoper` o suprafa\` considerabil`. C`tre poarta de nord, drumul ajunge la cel de-al doilea teatru, de unde se poate admira locul cel mai [nalt, explanada, cu cele c@teva coloane r`mase din templele lui Zeus ]i Artemis, fiica acestuia ]i sora lui Apolo, aleas` drept patron al cet`\ii. De aici ne [ntoarcem la Amman, o capital` modern`, Philadelphia din timpul secolului al III-lea [.e.n., nume luat de la conduc`torul Ptolemeu Philadelphus, care mai p`streaz` ]i azi influen\a greco-roman` prin a]ezarea construc\iilor [n amfiteatru [ntre colinele [nalte: citadela, forumul, amfiteatrul ]i Odeon. Marea Moart` este o alt` minune a c`rei ap` are o concentra\ie de 350 de grame de sare ]i s`ruri minerale la litru cu propriet`\i curative cunoscute [nc` de pe vremea lui Irod cel Mare. Interesant c`, de aici se vede at@t de bine Jerihonul, aflat la numai 10 Km de grani\`, iar sus pe munte se z`resc v@rfurile blocurilor din Ierusalim. Eram at@t de aproape de locurile sfinte, Nazaret – locul copil`riei ]i al miracolului Bunei Vestiri adus de Arhanghelul Gabriel, Betlehem cu biserica construit` de Sf@nta Elena pe locul unde s-a n`scut Isus, Cana - locul primei minuni c@nd Isus a transformat apa [n vin, muntele Tabor unde s-a petrecut schimbarea la fa\`, Capernaum - ”Cetatea Domnului” ]i Marea Galileei. St`team la malul M`rii Moarte privind [n st@nga c`tre Jerihon ]i la cer spre v@rful mun\ilor c`tre Ierusalim vis@nd la gr`dina Ghetsemani, unde Isus a fost arestat [n urma tr`d`rii lui Iuda, c`lc@nd la pas via Dolorosa pe drumul str`b`tut de Isus spre locul crucific`rii, evlavios oprindu-m` la cele paisprezece locuri p@n` s` ajung la biserica Sf@ntului Morm@nt, sf@r]ind [n reculegere la Zidul Pl@ngerii cu senza\ia c` p`]eam pe urmele lui Isus. Dar, nu a fost s` fie a]a! M` aflam dincolo de toate acestea [n Betania acolo unde Isus a fost botezat de Ioan. Interesant c` ambele \`ri, Israelul ]i Iordania []i disput` [nt@ietatea asupra locului, astfel c` noi credem ce ne spun iordanienii. Pentru a ajunge aici trebuie s` urmezi drumul ce coboar` p@n` la 400 de metri sub nivelul m`rii, cel mai jos loc din lume! La pas, urm`m drumul trece pe l@ng` dou` ]iruri de garduri cu s@rm` ghimpat` ]i posturi de gr`niceri p@n` s` ajungem la locul botezului, pe ruinele
197

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

c`ruia se afl` r`m`]i\ele unei vechi biserici. Acum Iordanul se afl` retras, mult mai departe, astfel c` Israelul a pierdut o parte din p`m@nt fiindc` grani\a s-a stabilit pe mjlocul r@ului. Ajungem la r@u unde imit`m cu evlavie ritualul botezului. Cu privirea [ndreptat` spre Israel facem calea [ntoars` pe l@ng` muntele cunoscut [n biblie Nebo unde Moise ]i-a petrecut ultimele zile privind c`tre p`m@ntul sf@nt pe care n-a c`lcat niciodat`. Poate c` a]a a vrut Dumnezeu. S` nu pot intra nici eu! Poate alt`dat`. Teritoriul Iordaniei a fost ocupat de marile imperii egiptean, asirian, babilonian, persan, macedonian, roman, bizantin, arab, mameluc ]i turc. {n secolul XIII [nsu]i Gingis Han, nepotul lui Kublai Han [l anexeaz` imperiului mongol. Iordania intr` [ns` [n istorie dup` absorbirea de c`tre imperiul egiptean. {nainte de cucerirea lui Alexandru cel Mare, [n sudul Iordaniei, apare un trib nomad al nabateenilor venind din Arabia [n secolul VI [.e.n. Cur@nd ei abandoneaz` stilul nomad ]i se stabilesc [n mai multe locuri din sudul Iordaniei, Palestina ]i nordul Arabiei unde construiesc legendara Petra, locuit` de edomi\i. Mai t@rziu ridic` locuin\e, temple ]i morminte sculptate [n piatra pere\ilor multicolori. Construindu-]i un imperiu [n de]ert sunt for\a\i s` proiecteze sisteme de iriga\ie, canele ]i rezervoare. Buni comercian\i, facilitau schimbul de m`rfuri [ntre China, India, Estul [ndep`rtat, Egipt, Siria, Grecia ]i Roma. Astfel Petra, din fort`rea\` se transform` [ntr-un centru comercial ce lega Arabia de Asiria, Egipt de Grecia ]i Roma. }e ]tie pu\in despre nabateeni, doar c` vorbeau la [nceput un dialect arabic, apoi au adoptat aramaica. Cele mai multe [nsemn`ri vin de la Strabon, care scrie c` erau condu]i de o familie regal`. Zeul suprem era Dushara, al soarelui, al`turi de zei\a Atagartis. Devenind o putere [n regiune, atrag aten\ia seleucizilor condu]i de regele Antigonus care atac` Petra [n 312 [.e.n. Nabateea r`m@ne [ns` independent` ]i se extinde c`tre Siria [n 150 [.e.n. {n anul 63 [.e.n. Pompei cucere]te Iordania, Siria ]i Palestina inaugur@nd astfel controlul roman pentru patru secole. {n anul 65 [.e.n romanii sosesc [n Damasc ]i Pompei trimite o armat` spre Petra care e [nvins` de regele nabatean Aretas III [ns` vor p`stra pacea chiar cu riscul de a pl`ti tribut. Asasinarea lui Julius Caesar din 44 [.e.n. duce la o perioad` de anarhie a romanilor [n Iordania. Nabateenii se al`tur` gre]it p`r\ilor [mpotriva romanilor, vor fi [nvin]i ]i vor trebui s` pl`teasc` tribut Romei. Sunt invada\i de dou` ori de c`tre Irod cel Mare, regele n`scut edomit, de profesie evreu, din necesitate roman, prin cultur` grec, care [n anul 31 [.e.n preia controlul asupra unui vast teritoriu nabatean
198

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

incluz@nd ]i drumul comercial din nord c`tre Siria. Nabateenii continu` s` prospere pentru o vreme sub regele Aretas IV (9[.e.n. - 40e.n) care construie]te drumuri pentru caravanele comerciale. Realiz@nd puterea romanilor, nabateenii se vor alia cu ei ]i sub ultimul monarh Rabbel II fac o [n\elegere pe via\`, dar dup` moartea sa, [n 106, Traian cucere]te regatul ]i-l denume]te Petra arab`. De acum Petra va fi redesenat` conform arhitecturii romane cu palate, temple, amfiteatru ]i agora aflate [n fa\a aleei bordat` cu coloane ]i por\i cu arce. {n anul 111 se construie]te noul drum al lui Traian din sud de la portul Aqaba p@n` la ora]ul sirian Bosra precum ]i forturile din ora]ele Amman, Jerash, Umm Qais. Urmeaz` perioada bizantin` din anul 324 c@nd [mp`ratul Constantin fondeaz` Constantinopole(Istambul) drept capital` a Imperiului Roman de Est sau Bizantin. {n Iordania comunitatea cre]tin` era dezvoltat` de mai mult timp, Pella fiind centrul de refugiu al cre]tinilor persecuta\i [n Roma seculului I. Din secolul IV, cre]tinismul fiind ]i aici acceptat, sunt ridicate biserici ]i capele, multe din ele pe vechile temple p`g@ne. {n secolele VI ]i VII scade num`rul popula\iei din cauza flagelului din 542 ]i a invaziei sasaniene din 614, dar zona e recucerit` de [mp`ratul bizantin Heraclius [n 629([n 614 per]ii captureaz` Ierusalimul ]i ard biserica Morm@ntului Sf@nt, iau crucea din biseric`, dar Heraclius [i bate 13 ani mai t@rziu ]i-i pune pe persani s` care crucea de-a lungul Viei Dolorosa c`tre locul r`stignirii). {n acest timp triburile de beduini unite acum printr-o credin\` comun`, islamul, vor face raiduri reu]ite c`tre nord. Le-au trebuit arabilor doar 10 ani s` dezmembreze controlul bizantin asupra Iordaniei, Palestiniei ]i Siriei. B`t`lia decisiv` se d` pe malurile r@ului Yarmuk. {n 661 musulmanii cuceresc Damascul ] i-l proclam` capital` a imperiului Umayyad. Iordania prosper` sub ei(661-750) p@ n` la anul 750 c@nd sunt b`tu\i de abbasizi care stabilesc capitala la Bagdad. {n anul 969, controlul Iordaniei e luat de fatimizii din Egipt pentru aproape dou` secole, dup` care [ncep cruciadele: [n 1095 [mp`ratul Constantinopolelui, Alexius, []i cheam` fra\ii din apus pentru ap`rare ]i [n 1096 [ncepe r`zboiul sf@nt [n urma c`ruia e cucerit al - Quds ( Ierusalimul ). Regele Baldwin construie]te aici fort`re\ele de la Karak ]i Shobak. Dup` ce unesc Siria cu Egiptul, musulmanii condu]i de Saladin, [nving pe crucia\i la Hittin [n 1187 ceea ce deschide drumul eliber`rii Ierusalimului ]i al Iordaniei. Saladin e fondatorul dinastiei ayyubizilor ce vor conduce Siria, Egiptul ]i Iordania pentru 80 de ani. {n 1258 are loc invazia mongol`, iar mamelucii din
199

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Asia central` ]i Caucaz se [ntorc [n 1260 ]i pun st`p@nire pe Egipt, Iordania ]i Siria stabilind capitala la Cairo. {n 1516 mamelucii sunt [nvin]i de otomani ]i vor fi st`p@nii unei perioade de stagnare de 400 de ani(1516-1918)! Iordania de azi este [ns` o crea\ie a secolului XX. {n 1919 se numea Transiordania. Urmele familiei regale Abdullah care a creat-o, fiul lui Hussein, t@n`rul ]i instruitul rege actual merg [napoi cu 1400 de ani c`tre profetul Mahomed. Petra – cel mai impresionant loc din Iordania, ora]ul trandafiriu d`ltuit acum 2200 de ani [n rozul natural al mun\ilor ap`r`tori este considerat de mul\i ca fiind a opta minune a lumii, ora]ul cel mai d`ruit din lume. Petra se identific` cu Sela - capitala aflat` [n mijlocul vechiului regat biblic Edom, un ora] construit [n piatr` roz cu frumoase temple ]i morminte s`pate [n [mprejurimile [n`l\imilor. Pu\ine lucruri se cunosc despre Petra. {n secolul VI [.e.n. a fost capitala nabateenilor, un popor nomad care se stabile]te aici [ntr-o regiune cu dramatice forme ]i o ambian\` unic`, nemai[nt@lnit`. Dar tot at@t de pu\ine locuri sunt [n lume unde m@na lui Dumnezeu ]i mintea omului se [nt@lnesc d@nd for\` imagina\iei. Cea mai cunoscut` din Iordania, Petra este cel mai spectacular loc – o combina\ie antic` nabateean` cu senza\ionale scene naturale, dovad` a unei civiliza\ii str`lucitoare, deschis` celorlalte culturi cu care a interferat. Uitat` 1000 de ani, ea a fost abandonat` [n secolul VIII, dar e redescoperit` [n 1812 de t@n`rul explorator elve\ian Johann Ludwig Burkhardt, un [ndr`gostit de arab` ce investigheaz` pove]tile despre fantasticele ruine din mun\ii din Wadi Musa(Valea lui Moise). De atunci ]i p@n` azi s-au mai descoperit aici [nc` 800 de monumente. Pretinz@nd c` merge s` fac` un sacrificiu l@ng` morm@ntul profetului Aron, Burkhardt ajunge [n locul periculos Siq(aleea) care de fapt e intrarea [n Petra, localitate a]ezat` [ntr-un ad@nc canion unde nabateenii stabilesc aici un imperiu pe care-l vor extinde p@n` [n Siria. Petra a fost locul dinamic, dar ]i lini]tit, de [nt@lnire al oamenilor ]i ideilor din cele patru culturi ale lumii, o convergen\` a drumurilor, comunica\iilor ]i tradi\iilor culturale, leg@nd occidentul cu orientul, grecii ]i romanii cu egiptenii ]i arabii, determin@nd ceea ce azi numim arhitectura nabateean`. Locuitorii au rezistat aici datorit` abilit`\ilor [n crearea resurselor de ap` ]i a transportului ei prin canale s`pate [n st@nc`. Te [nt@mpin` aici fa\ade de temple grece]ti cu obeliscuri egiptene funerare, un cult asirian spiritual pe [n`l\imi, str`zi cu colonade, agore, amfiteatre ]i palate [n stil roman. Prin abilit`\i comerciale ]i diploma\ie, nabateenii reu]esc s` rezolve divergen\ele cu vecinii f`r` arme ]i s` integreze influen\ele str`ine. De aici
200

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i faptul c` Petra a fost o capital` cosmopolit` corintian` [n timpul romanilor, iar dup` cucerirea din 106, sub Traian, reu]e]te s` mai d`inuie c@teva sute de ani, abia dup` secolul IV urm@nd dec`derea. Cert este c` arhitectura ei a fost influen\at` de romani ]i dateaz` din secolul I e.n. Suprafa\a complexului este impresionant`: 100 km p`tra\i [ntre mun\i [nal\i accesibili doar prin aleea numit` Siq de unde exploratorul elve\ian Burckardt ajunge [n 22 august 1812 la faimoasele ruine Khazneh(Comoara) s`pate [n piatr` roz, b`nuind c` ”e posibil ca ruinele din Valea lui Moise s` fie vechea Petra”. N`scut la Basel [n 1784, Burckardt urmeaz` cursurile Universit`\ii din Germania apoi st` doi ani la Londra. Dup` o nereu]it` la cursul de arab` de la Cambridge vine [n Siria [n martie 1809 unde o [nva\`, poart` chiar haine arabe ]i sub numele de Ibrahim ibn Abdullah c`l`tore]te cu beduinii [n explorarea Siriei ]i Libanului. {n 1812 vine la Cairo ]i [n ideea ascuns` c` ar face un sacrificiu l@ng` morm@ntul profetului Aron merge ]i descoper` Petra. De atunci ]i p@n` azi milioane de turi]ti din [ntreaga lume sunt atra]i ]i fascina\i de m`re\ia unei civiliza\ii de dou` ori milenar`. De la centrul de vizitare, aleea cu morminte nabateene ]i morm@ntul din st@nga cu patru obeliscuri funerare de influen\` egiptean` a]ezate deasupra camerelor - loc de celebrare a sacrului - te conduce printr-un monumental arc c`tre Bab as-Siq, o alee de 1,2 km – de fapt o fisur` natural` [n munte – care duce c`tre intrarea [n capital`. Drumul continu` ca ]i cum ai str`bate un canion [nalt de 80 m cu canale s`pate pe marginile st@ncilor prin care era transportat` apa. Ici, colo, te [nt@mpin` forme geologice bizar erodate de timp, un imens elefant folosit acum drept cadru pentru amintiri digitale, roci colorate, canale de ap`, cascade ]i ni]e s`pate [n st@nci. }i curios, peretele unei st@nci con\ine un desen ce seam`n` perfect cu un extraterestru! La sf@r]itul aleii, c@nd crezi c` ai v`zut destul, r`m@i extaziat ca ]i Burkhardt [n fa\a dramaticei deschideri Al Khazneh: ne afl`m [n fa\a palatului Comorii – cel mai frumos monument, unic [n lumea antic` – o fa\ad` [nalt` de 40m pe o lungime de 30, bine conservat` probabil datorit` locului protejat de eroziune. Este m@ndria Petrei, pentru care o lume [ntreag` bate lungul drum obositor din canion. Numele vine de la o legend` [n care se spune c` aici erau ascunse comorile, dar se pare c` a fost doar un templu sau un morm@nt, posibil ambele situa\ii. Fa\ada e impresionant`, ca un templu cu elemente arhitectonice clasice ]i nabateene incluz@nd statui
201

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

de zei, animale ]i figuri mitologice. Apoi se p`trunde [ntr-un spa\iu larg cu pere\i [nal\i. Structura cu elemente greco-romane se sprijin` pe cele ]ase coloane de la baz` ce includ dou` bazoreliefuri reprezent@nd doi c`l`re\i romani [nc` vizibili. Deasupra, doi sfinc]i – de influen\` egiptean` – [ncadreaz` un ]ir de 30 de rozete reprezent@nd zilele lunilor ce suport` trei elemente arhitecturale cu rafinate forme greco-romane. {n margini sunt dou` amazoane [ntre coloanele ce sprijin` o coroan` ornat` cu cele 12 luni ale anului sus\inut` de alte coloane ce [ncadreaz` o zei\` egiptean`. Deasupra coroanei st` un vultur ap`r`tor ce ne duce cu g@ndul la Horus, zeul protector la egipteni. M`iastra ]i elaborata fa\ad` [\i taie respira\ia chiar ]i dup` 2200 de ani, pentru c` odat` ajuns aici, la Petra, tot timpul e]ti [n c`utarea ]i descoperirea excelen\ei. De apreciat frumuse\ea culorilor naturale, ro]u, galben, albastru, verde ]i cafeniu - un peisaj magnific cunoscut mai ales din filmele Indiana Jones ]i Ultima cruciad`. De jur [mprejurul canionului sunt morminte vizibile sub forma unor g`uri negre [n pere\ii [nal\i. Legenda spune c` [n urna din v@rf s-ar fi aflat comoara faraonului. Totu]i se pare c` ea a fost construit` [n secolul I [.e.n drept un morm@nt, posibil pentru regele nabateean Aretas III. Drumul [ngust pietruit din Khazneh duce spre centrul Petrei - singura deschidere larg` [ntre mun\ii [nal\i unde a fost ridicat un impresionant ora] de-a lungul str`zii principale pavat` cu piatr` ]i m`rginit` de coloane care te fac s` sim\i gloria acelor zile iar, dac` la]i liber` imagina\ia, sim\i pentru o clip` agita\ia din agora acelor timpuri cu cet`\eni romani al`turi de nabateeni discut@nd evenimente, negociind pre\urile m`rfurilor aduse din dep`rt`ri sau [ndrept@ndu-se c`tre temple unde asistau la ceremonii ori se distrau [n teatrul din apropiere. Aproape de teatru e o pia\` deschis` ]i o f@nt@n`. La cap`tul opus se afl` Poarta Temenos care marcheaz` intrarea [n curtea templului Dushara, considerat zeul principal al nabateenilor, cunoscut ]i sub numele de Qasr al–Bint sau palatul fiicei faraonului cu un altar [n aer liber pentru ceremonii religioase. Templul a fost distrus [n secolul II de armatele reginei Zenobia din Palmira [n drumul ei c`tre Egipt. {n vremurile romane, acest templu era folosit pentru venerarea lui Apolo ]i Artemis, apoi a fost preluat de cre]tini [n perioada bizantin`. Poarta arcuit` e o structur` greco-roman` cu por\iuni din lemn. La sud sunt b`ile Petrei. Se intr` apoi [ntr-un semicerc mare ]i abrupt unde este amfiteatrul construit de nabateeni [n secolul I [.e.n. cu elemente romane ce ad`postea 8000 de oameni. Plec@nd dintr-un punct apropiat amfiteatrului, pe trepte, c`tre [n`l\imi, se ajunge la Locul Sacrificiului, cel mai vechi, aflat [n v@rful muntelui Jabal al202

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Madhbah la 200 m [n`l\ime, locul unui vechi ritual asirian – se v`d aici [nc` ]an\urile s`pate [n piatr` pe unde se scurgea s@ngele animalelor sacrificate. Sunt [nc` vizibile ]i azi urmele vechilor case ale preo\ilor ]i un obelisc cioplit. De la amfiteatru, vis a vis, pe [n`l\imi, se observ` morm@ntul regal. Sc`ri nabateene urc` p@n` la locul con\in@nd r`m`]i\ele regilor nabateeni. Aici vizit`m morm@ntul lui Urn ]i o camer` ce a fost convertit` de bizantini [n biseric`(446-447). {n partea de sud a morm@ntului regal se afl` morm@ntul bine p`strat al lui Unayshu, ministru al unui rege nabatean. La nord de morm@ntul lui Urn se vede erodatul dar coloratul morm@nt Silk. {n fa\` se afl` la fel de erodatul morm@nt corintian. Imediat [n nordul lui se observ`, [nalt de 3 etaje, morm@ntul palatului. La nord de el este o cistern` mare de ap` care aproviziona piscina de l@ng` hotelul Forum. {n nordul piscinei e morm@ntul lui Sextius Florentinus construit [n anul 130 pentru guvernatorul provinciei Arabia cu o inscrip\ie latin` cu un vultur imperial. Din [n`l\imea platoului admir`m [ntregul ora], magnifica strad` a coloanelor construit` [n anul 106 [n fa\a agorei, casele nobililor ]i templele. De la teatru, pornim c`tre centrul ora]ului ]i [n 3 minute ajungem la Nymphaeum, o f@nt@n` public` [nchinat` nimfelor mitologice. Marele Templu e sub excav`ri din 1993 ]i se pare c` aici ar fi fost forumul sau Agora – inima ora]ului. S-a descoperit ]i un teatru mic, probabil pentru scopuri religioase. La nord e o biseric` bizantin` descoperit` tot [n 1993, cu mozaic pe jos, iar l@ng` ea se afl` templul Leilor construit [n anul 27 ]i dedicat consoartei zeului suprem Dushara, Atagartis. La nord est se urc` pe trepte spre El-Deir, m`n`stirea, o construc\ie masiv` similar` cu Khazneh, a doua ca importan\` din complexul de la Petra. {n nord, la Mughar an-Nasara, sunt grote cre]tine sau nazareene cu cruci pe morminte! iar la 1km de hotelul Forum este Wu’aqra, un castel de pe timpul crucia\ilor din secolul XII (ei au numit locul, valea lui Moise). Petra – [nsemn@nd piatr`, capital` a nabateenilor, un trib preromano-arab care a dominat regiunea [n secolul VI [.e.n., situat` la [ntret`ierea drumurilor comerciale – a supravie\uit datorit` taxelor ]i vamei m`rfurilor caravanelor, r`m@n@nd independent` p@n` la [nfr@ngerea lui Antoniu ]i Cleopatra ]i a reunific`rii imperiului roman sub Octavian [n anul 31 [.e.n. Anul 106 marcheaz` [ns` declinul ei, [n urma cuceririi de c`tre Traian. Singurul impediment la Petra r`m@ne drumul lung ]i obositor, dar acesta se poate transforma [n pl`cere, prin explorarea ei cu unul din mijloacele cu tent` local`: ric]a, c`mila sau calul. Alte locuri interesante de vizitat [n Iordania sunt Madaba, Pella ]i canionul din Wadi Rumm.
203

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Cu visul realizat ne-am [ntors la Cairo av@nd sufletul [mplinit de frumuse\ile v`zute [n regatul Ha]emit al Iordaniei.

Regatul faraonilor
Egiptul mi se pare extraordinar, e altceva, [ns` nu pot s` spun c` m-am desp`r\it total de India - acolo unde tradi\ia ]i istoria r`m@n [nc` la ele acas`, nefiind smulse de imperiile trec`toare! Cu toate acestea, Egiptul r`m@ne [nc` o \ar` a miracolelor. De ce \ara miracolelor? Din cel pu\in 6 considerente c`rora se datoreaz` apari\ia acestei c`r\i: exist` ]i se p`streaz` [nc` una din cele mai vechi civiliza\ii de pe p`m@nt [n ciuda faptului c` din secolul I [.e.n. regatul faraonilor a fost supus invaziilor multor popoare ce ]i-au l`sat ad@nc amprenta, dar mai mult dec@t at@t, ]i-au impus regulile. Cu toate acestea a fost gazda poporului evreu condus de Moise, locul miraculos unde s-a salvat Sf@nta Familie, leag`nul cre]tin`t`\ii, locul primelor biserici, al primilor monahi sihastri, al celor mai interesante muzee [n aer liber dar ]i al unui miracol modern, cel al stabilit`\ii [n fr`m@ntatul Orient, pe fondul reu]it al unui turism de invidiat. }i Egiptul are ce oferi! Din cele 7 minuni ale lumii, dou` au fost construite [n Egipt: piramida lui Keops, singura supravie\uitoare ]i farul din Alexandria pe al c`rui loc se afl` azi fortul Qatbay. Egiptul [ns` [nseamn` mai mult dec@t piramidele ce exprim` o existen\` viguroas` de-a lungul vremii ]i Sfinxul, simbol al eternit`\ii. Egiptul [nseamn` temple ]i enigme de milenii, unele redescoperite abia [n timpurile noastre, cele mai vechi biserici, o vale a Regilor cu taine bine p`strate, un turism de invidiat prin splendide sta\iuni la Marea Ro]ie, Egiptul [nseamn` Nilul – simbolul vie\ii care se [nnoie]te anual ]i [n jurul c`ruia radiaz` totul! Egiptul a fost tot timpul un creuzet al tuturor civiliza\iilor, locul celor mai spectaculoase realiz`ri ale artei antice care au d`inuit de milenii. {nt@lnirea cu ele e un regal de neuitat ]i invidiat!
204

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Cu 5000 de ani [n urm` Egiptul era [mp`r\it [n dou`, Egiptul de Sus cu capitala la Nekhen, regele av@nd coroan` conic` alb` ]i Egiptul de Jos(delta) cu capitala la Buto unde regele purta coroana ro]ie. Unificarea Egiptului a fost f`cut` de Narmer I (Menes) [n jurul anului 3100 [.e.n. cu capitala la Memphis – cele 2 coroane fiind puse una peste alta. Epoca faraonic` dureaz` 2700 de ani dup` aceast` unificare ]i toat` e [naintea erei noaste! }i, ca un f`cut, egiptenii, at@\ia c@t mai sunt, se tem de uitare! Nimic nu i-ar distruge mai mult ca dispari\ia din memoria umanit`\ii! Aceast` misterioas` ]i fascinant` civiliza\ie poate fi [mp`r\it`, dup` istoricul egiptean Manetho(anul 280 [.e.n.) [n 31 de dinastii [ncep@nd de la Menes p@n` la Alexandru cel Mare ]i are 3 perioade principale: Vechiul Regat – sau era piramidelor(dinastiile I–X) \ine aproximativ 1000 de ani p@n` [n 2040 [.e.n., c@nd cea mai mare putere era [n m@na faraonului care construie]te monumente gigantice ]i este v`zut ca un conduc`tor divin al poporului. Faraonii au fost regii anticului Egipt ]i cuv@ntul faraon din hieroglife [nseamn` marea cas` sau palatul. Vechii egipteni [i vedeau ca pe zei, [n special ca pe Horus, iar c@nd mureau, un nou Horus se n`]tea s` conduc` pe p`m@nt asigur@nd astfel via\a etern` [n care egiptenii credeau. {n acest timp capitala era la Memphis, 25 km sud de Cairo. Acum se construiesc marile piramide([n trepte a lui Zoser, [ncovoiat`, neagr`, ro]ie) care culmineaz` cu marea piramid` de la Giza a lui Keops. {ncep@nd cu dinastia a V-a(2465-2323 [.e.n.), puterea era [mp`r\it` [ntre faraon ]i anturajul s`u. Din dinastiile VI ]i VII [ncepe descentralizarea, c@nd puterea provinciilor se afl` [n m@na guvernatorilor locali. Odat` cu dinastia a XI-a (2040-1991) [ncepe [ns` r`zboiul civil ]i, sub Mentuhotep II, principatele din Egiptul de Jos se unesc sub presiunea armatelor din Egiptul de Sus, stabilind capitala la Heracleopolis. Regatul de mijloc(dinastiile XI–XVII) \ine 500 de ani p@n` [n 1550 [.e.n. Acum puterea monarhic` e din nou stabil`, se construiesc noi monumente ]i conducerea se extinde [n sud c`tre Nubia. Dup` o vreme, Egiptul intr` sub influen\a invadatorilor sosi\i din Palestina. Regatul nou(dinastiile XVIII–XXXI) – [ncep@nd din 1550 [.e.n. egiptenii [nl`tur` conduc`torii str`ini ]i instaureaz` noul regat(1550-945 [.e.n.). Aceasta a fost epoca de aur a faraonilor! Se v`d ]i azi construc\iile ]i templele ridicate atunci. Acum se produce marea expansiune, mai [nt[i [n Nubia de sus, apoi [n Siria, prin Tutmonsis I ]i sub Tutmonsis III [n vestul Asiei. Caracteristica acestei perioade este schimbarea locului mormintelor faraonilor, din mari piramide [n locuri bine
205

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

ascunse, greu de g`sit, [n Valea Regilor, [n [nfloritoarea Teba(azi Luxor). C` este a]a o dovede]te descoperirea abia [n 1922 a celebrului morm@nt regal al lui Tutankhamon. Dinastiei a XIX-a [i apar\in faraonii Ramses I, Seti I ]i Ramses II, mari generali ce [nt`resc grani\ele. Pe timpul lor se [nal\` multe temple iar r`zboaiele cu libienii ]i hiti\ii [nt`resc unitatea ]i stabilitatea statului. O invazie a asirienilor [n 671 [.e.n. este urmat` de aceea persan` din 525 [.e.n. care dureaz` 190 de ani, p@n` la venirea lui Alexandru Macedon, declarat faraon de preo\ii din Memphis. Sosirea lui este binevenit` pentru egipteni pentru c` scap` de opresiunea persan`. El construie]te un nou ora], Alexandria, pentru a lega Egiptul mai bine de Grecia. Dup` moartea sa, unul din generalii s`i, Ptolemeu, ia conducerea ]i instaureaz` o dinastie de 300 de ani. Ea se sf@r]e]te cu regina Cleopatra dup` care Egiptul cade sub romani. Cleopatra a VII-a, grecoaic`, cea mai frumoas` dintre Ptolemei, vine la tron la 18 ani, co-regent`, al`turi de fratele ei mai mic, Ptolemeu al XIIlea. Va fi exilat` de acesta [n Siria, dar [n anul 47 [.e.n este adus` de Caesar la Alexandria. A avut cu el un fiu, Cezarion. Dup` 5 ani, Cleopatra [l [nt@lne]te la Tarsus pe Marcus Antonius de care se [ndr`goste]te ]i vor avea trei fii. {nvins la Actium, Antoniu se sinucide, Cleopatra se otr`ve]te, Cesarion e ucis iar Octavian devine unic conduc`tor. |ara nu se dezvolt` prea mult [n timpul romanilor care construiesc doar accesul c`tre restul imperiului, prin porturi la Marea Ro]ie ]i fort`re\e de ap`rare [n Alexandria. Ei hot`resc s` scoat` [n afara legii anumite religii. {n acest timp mul\i egipteni au trecut la cre]tinism, introdus [n Egipt [n anul 40 e.n. Urmeaz` vremuri grele pentru cei ce vor deveni pu\inii cop\i de azi, minoritari [ntr-o \ar` musulman`, dar cu o civiliza\ie de invidiat, pentru care o lume [ntreag` vine s` se minuneze, dat fiindc` lini]tea ]i calmul locurilor mai ascund [nc` secrete ale istoriei vechi, prezente ]i viitoare, ie]ite la iveal` azi doar prin descoperirile [nd@rji\ilor arheologi. Din respect ]i admira\ie fa\` de una din cele mai vechi civiliza\ii de pe p`m@nt am considerat c` nu trebuie l`sat uit`rii acest vechi p`m@nt, gazd` a at@tor vizitatori, unii, [nm`rmuri\i [n fa\a at@tor vestigii care mai ascund ]i azi un noian de amintiri ]i secrete bine p`zite, al\ii, simpli cuceritori. Iat` de ce r@ndurile care urmeaz` se doresc a fi numai un ghid [n alegerea unor destina\ii care s` infirme teama egiptean`: uitarea! Se spune c` cine n-a v`zut Cairo n-a v`zut lumea! }i [ntr-adev`r te po\i pierde u]or [n megapolisurile [n care vechii egipteni au construit dou` din minunile
206

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

lumii, farul din Alexandria ]i piramida lui Keops din Giza, singura r`mas` [n via\` din cele 7 minuni. Fondat pe locul fort`re\ei romane a Babilonului, l@ng` ruinele vechiului Memphis – cel mai mare ora] din Africa, modernul Cairo de azi cuprinde multe ora]e, vechi ]i noi, cu monumente deosebite – piramide ale faraonilor, m`n`stiri ]i biserici cre]tine, citadela lui Saladin, moschei abaside, fatimide, seleucide, mameluce ]i ale sultanilor otomani. Memphis, cel mai important dintre str`mo]ii lui Cairo, se afl` la 30km sud de acesta ]i a fost [ntemeiat de regele Menes din dinastia I [n 3100 [.e.n. Este unul din cele mai vechi ora]e ale lumii, capital` a vechiului Egipt. Memphis vine de la abrevia\ia Men-Neter, iar Pepi I l-a numit ”autoritar ]i frumos”. Aici se g`sesc templul lui Apis, Sfinxul de alabastru ]i o colosal` statuie a lui Ramses II ce se afla [n fa\a marelui templu Ptah. Azi, e o ruin`! C`tre 3100 [.e.n. Heliopolis, azi un cartier din Cairo, era capitala, apoi Memphis-ul i-a luat locul, devenind capitala majestoas` a primului ]i efemerului regat unit al Egiptului de Sus ]i Jos. Mult mai t@rziu, [n timpul lui Traian(97-117 e.n.), a fost construit` fort`rea\a Babilon din Cairo. Babilon e o deformare de la numele Pi-Hapi-n-On, locuin\a zeului Nilului, Hapi. Au r`mas aici p@n` azi vechile biserici cre]tine unde s-au ascuns Isus, Maria ]i Iosif. Fostat a fost capitala din 639 a cuceritorului Amr Ibn al-’As22(*. El a fost progresiv abandonat ]i a servit la construc\ia ora]ului fatimid El Qahira (969) – Victoriosul. Noul Heliopolis, ora]ul soarelui de azi, poart` amprenta baronului Empain prin introducerea liniilor de tramvai ]i crearea de ansambluri arhitectonice urbane [n mijlocul unor parcuri pline de vegeta\ie. Aici []i ridic` baronul ”Vila hindu” - o cl`dire extravagant` inspirat` de templele indiene. {n mijlocul ora]ului o biseric` bizantin` g`zduie]te morm@ntul baronului. {n 1116, Salah el-Din ridic` pe [n`l\imile al-Muqattam o citadel` [n jurul c`reia se va dezvolta viitorul ora] medieval [nconjurat de ziduri ce va deveni centrul administrativ al guvernelor otomane cuceritoare. Abia sub Mohamed Ali ia contur ora]ul modern din care s-a n`scut marea metropol` de azi – Cairo – cu autostr`zi suspendate printre blocuri ce se [ntind p@n` aproape de piramide, parc` tulbur@nd lini]tea [nt@itorilor faraoni. Numit ]i ”mama lumii”, ”aceast` mic` lume, marele Cairo, un amestec de civiliza\ii, ”cel mai admirabil ]i m`re\ ora] v`zut pe p`m@nt, microcosmos al unei mari lumi” (William Lithgow, 1614), ofer` vizitatorului monumente de 5000 de ani de cultur` concentra\i aici ca o [nt@lnire a 22(*Amr Ibn al-’As cucere]te Egiptul dup` ce fusese invitat ]i v`zuse c@t de bogat` e \ara.
207

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

trei continente: Europa, Asia ]i Africa. {n Regatul vechi, l@ng` Cairo, faraonii au ridicat piramidele(El haram) de la Giza, Memphis, Sakkara ]i Dahshur. Dorin\a de a oferi mor\ilor o cas` a eternit`\ii duce la ridicarea complexelor funerare de la Sakkara unde [nt@lnim cele mai vechi piramide: piramida [n trepte a lui Zoser, din dinastia III(2668-2649[.e.n) conceput` de arhitectul s`u Imhotep din piatr` cioplit` - primul monument din lume de acest fel ]i aceea a lui Unas construit` de ultimul rege al dinastiei V(2375-2345 [.e.n). Vechii egipteni fabricau c`r`mizi dar [n arhitectura monumentelor funerare foloseau piatra extras` din cariere pe care o transportau [mpreun` cu obeliscurile atunci c@nd apele Nilului cre]teau. Greu de explicat tehnicile folosite la transportarea lor dar mi s-a p`rut interesant` ideea de ridicare a obeliscului prin folosirea nisipului introdus sub el p@n` la o [nclinare care s`-i permit` punerea pe loc [n pozi\ia vertical`. L@ng` piramida Unas se afl` nivelele m`n`stirii Sf@ntul Ieremia din secolul VI, distrus` [n secolul X. Mormintele(mastabas) marilor viziri din dinastia VI, Merenka ]i Kagemi se afl` l@ng` piramida lui Teti(2345-2333[.e.n.) la nord-est de complexul Zoser ]i au frumoase reliefuri funerare din vechiul regat: scene de v@n`toare, din muncile agricole, muzic`, dans, scene din via\a de dincolo… La 1 km se afl` mormintele lui Akhethotep ]i Ptah-hotep, fiul s`u, din dinastia V. Mai exist` aici un Serapeum – galeria sacr` a taurului Apis. La nord de Zoser e piramida [n trepte a lui Sekhemkhet, iar mai la sud complexul de piramide ale lui Pepi I ]i II. Printre cele 15 piramide desf`]urate pe cei 5 km de aici se pare c` s-ar afla ]i morm@ntul marelui arhitect Imhotep, autorul proiectelor din timpul lui Zoser. La Dahshur, piramida neagr` construit` de Amenhotep II(1842-1797 [.e.n.) avea [n v@rf o piramid` mic` numit` piramidion care acum se afl` [n muzeul din Cairo. Tot aici mai sunt dou` piramide din dinastia XII, una din dinastia XIII, dou` piramide din dinastia IV construite de Snefru(2613-2589 [.e.n, t`t`l lui Keops (2589-2566 [.e.n.)), chiar ]i o piramid` ro]ie, o alta romboidal`, [nclinat` (care []i schimb` unghiul pantei de 54 de grade la 27 de metri [n`l\ime [n 43 de grade la 49 de metri [n`l\ime) a treia ca m`rime din Egipt! De aici provin ]i extraordinarele bijuterii ale prin\esei Sat-Hathor, aflate la muzeul din Cairo, [n camera vechilor bijuterii egiptene. La 5 km de aici sunt templele Hawara de la marginea oazei Fayum, vizitate de Herodot, care a scris despre ele c` sunt mai mari ca acelea de la Giza! Pe platoul de la Giza, aflat la 18 km de Cairo, se [nal\` piramida construit` de Keops(sau Khufu - dinastia IV, tat`l lui Kefren sau Khafra), una din cele 7 minuni ale lumii, singura r`mas` pe locul ei. L@ng` ea sunt piramidele lui Kefren(tat`l lui
208

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Mikerinos) ]i a lui Mikerinos(Menkaure). Sfinxul – simbol sacru al unirii celor mai tari ]i [nalte puteri fizice ]i intelectuale pe p`m@nt se afl` aici ca un vajnic ap`r`tor. Marea piramid` Khufu, Keops [n greac` - fiul lui Snefru, este acum [nalt` de 137m (avea 147m) ]i con\ine 23 milioane de blocuri de piatr`, fiecare de 2 tone ]i jum`tate. Se spune c` pietrele din cele 3 piramide sunt de ajuns pentru a [nconjura Fran\a cu un zid de 3m [n`l\ime ]i gros de 30cm! Numai piramida lui Keops poate cuprinde [n ea catedrala Sf@ntul Petru din Roma, ori catedralele din Floren\a ]i Milano sau Westminster ori Sf@ntul Paul de la Londra. C@nd a invadat Egiptul [n 1798, Napoleon a exclamat [n fa\a piramidelor: ”Solda\i, din [n`l\imea acestor piramide privesc c`tre noi 40 de secole!” L@ng` ele sunt plasate micile piramide ale reginelor ]i morm@ntul mamei lui Keops, regina Hetep-Heres. De]i cea mai mare piramid` din lume e aceea din Mexic de la Cholula Quetzalcoatl cu o suprafa\` de 3,3 milioane metri p`tra\i dar doar de 66 de metri [n`l\ime, piramida lui Keops(2,5 milioane metri p`tra\i, 137 de metri [n`l\ime) r`m@ne una din minunile lumii! Laturile ei au o [nclina\ie fix de 52 de grade. Aici s-a descoperit barca sacr` g`zduit` acum de muzeul b`rcii solare de l@ng` Sfinx. Marea piramid` egiptean` este singura dintre cele 723(* minuni ale lumii antice care [nc` supravie\uie]te. Complexul de piramide de la Giza include ]i Sfinxul, conceput s` reprezinte un leu, dar apoi a primit chipul lui Kefren [ntr-o statuie colosal`, lung` de 73m ]i [nalt` de 20, aflat` [n pozi\ie majestoas` la picioarele Piramidei Mari ce se [n`l\` grandios [n spate, [nvelind scena [ntr-o umbr` gigantic`, sporind mistere bine ascunse ]i p`strate de mii de ani. Conturul suplu, expresia corpului gra\ioas`, fin`, de mare perfec\iune, eman` energie, putere, [ncredere, c`ldur` ]i umanitate. La Sfinx am sim\it acela]i sentiment pe care l-am avut la [nt@lnirea cu minunile lumii – Venus din Milo, Victoria de la Samatroce, Capela Sixtin`, San Pietro, Petra sau Taj Mahal. E imposibil s` nu sim\i un fior! Cuvintele nu pot reda Divinul parc` cobor@t din ceruri. Gardian ]i simbol regal, a]ezat exact cu fa\a spre r`s`rit, Sfinxul exprim` vigurozitate ]i [n acela]i timp mult` lini]te, atitudine pe care o impune ]i vizitatorilor. Chiar prin\i, viitori faraoni veneau aici pentru a primi legitimitatea. Se pare c` artileria mameluc` l-a desfigurat, nu solda\ii lui Napoleon! Sfinxul e asociat cu zeul soarelui ]i cu Horus al orizontului, a]a scrie [ntr-un c@ntec de pe un deget al 23(* Cele 7 minuni ale lumii antice: piramida lui Keops din Ghiza-Egipt, farul din Alexandria,
templul Artemisei, gr`dinile suspendate ale Semiramidei din Babilon, statuia lui Zeus din Olimp realizat` de Phidias din Atena, mauzoleul din Halicarnas ]i colosul din Rhodos. 209

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

lui scris [n perioada ptolemeic`. {n fa\` se afl` o plac` comemorativ` din timpul lui Tutmonsis IV(1423-1417[.e.n) care descrie o istorioar`, de fapt un vis al prin\ului [n care Sfinxul i-a vorbit promi\@ndu-i orice dac`-i ia nisipul dintre degete! Recente studii dovedesc c` sculptarea Sfinxului dintr-o singur` bucat` de piatr` a f`cut parte din planul construc\iei complexului de piramide al faraonului Kefren. {nt@lnirea cu Sfinxul, acest enigmatic cu aspect ]i dimensiuni incomprehensibile ale existen\ei, greu de sondat, este ca [n opera lui Ibsen c@nd personajul principal, Peer Gynt, cople]it de [nf`\i]area sa [l [ntreab`: cine e]ti tu? iar ecoul rico]eaz` [ntrebarea: CINE E}TI TU? sco\@nd parc` din mu\enie miile de ani aduna\i pe platoul de la Giza [n seara galei s`rb`toririi centenarului mor\ii lui Ibsen! Prezen\a Sfinxului [n mijlocul platoului nu e [nt@mpl`toare. Keops se considera regele soarelui RA, a urmat apoi Kefren autorul celei de a doua piramide care se considera fiul lui RA. Legenda spune c` Ra – zeul soarelui s-a n`scut din apele primordiale. Ochii lui au devenit luna ]i soarele, din propria umbr` l-a creat pe Shu, zeul aerului ]i pe Tefnut, zei\a negurei. C@nd Ra a pl@ns, lacrimile lui s-au transformat [n b`rba\i ]i femei. Shu ]i Tefnut au dat na]tere lui Geb, zeul p`m@ntului ]i lui Nut, zei\a cerului. Dup` unirea lui Geb ]i Nut au luat na]tere Isis, Osiris, Seth ]i sora lor, Nephtys. Sfinxul reprezint` pe Kefren [n maniera zeului Horus, oferind jertfe tat`lui s`u, Keops-Ra. Aceasta explic` de ce statuia Sfinxului nu a fost g`sit` ]i [n alt` parte a complexului. Spre sf@r]itul vechiului regat statuia Sfinxului era p`zitoarea complexului ]i servea la festivit`\ile religioase. Pe seama perceperii afinit`\ii [ntre sfinxul egiptean ]i cel din Bucegi s-au f`cut multe compara\ii ]i conexiuni. Legende vii ce stau ca p`zitori ai unor istorii milenare, Sfinxul rebel plecat din lume, o alt` magnific` [nf`\i]are cu aspect uman, de la [n`l\imea celor 2290 de metri poate s`-\i dea impresia c` poart` o discu\ie secret` cu fratele egiptean a]ezat la baza piramidelor. Cu labele [nfipte [n nisip acesta pare c` s-ar mi]ca [n timp, greoi, [ncerc@nd s` salveze cu [nf`\i]area lui sfintele morminte r`mase goale ale st`p@nilor din vremuri imemoriale afla\i departe acum, [n locuri str`ine, [mprumuta\i pentru o vreme. Poticnit [n nisip, [ncearc` un strig`t de ajutor c`tre [n`l\imi ]i, din [mp`r`\ia falnicilor mun\i, Sfinxul rebel din Bucegi trimite sunete [ntr-un limbaj cu greu de descifrat: ”Nu pot s` p`r`sesc nicicum p`m@ntul [ncredin\at! Voi fi [ngenunchiat ca tine [ntr-o clip`. Acuma stai - popoarele s-agit`! Va fi un timp ]i pentru tine.” Misteriosul din Carpa\i are o asem`nare tulbur`toare cu Sfinxul egiptean. De mii de ani ocrotitori la marginea imperiilor, a]eza\i [n locuri spirituale de parc` ar venera
210

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

zeii, r`m@n [nc` un mister! C` timpul a sosit o dovedesc cei 100 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt celebra\i [n 2006. Decretul semnat de Regele Carol I la 1 aprilie 1906 r`m@ne unul din documentele invidiate de orice diploma\ie! P`cat c` nu s-a realizat proiectul timbrului omagial cu cei doi Sfinc]i nemuritori, propus de mine la Cairo. A treia piramid` regal` a fost [nceput` de Mikerinos(Menkaure 25322504 [.e.n), urma]ul lui Kefren, dar a fost terminat` de fiul s`u Shepseskof. Locul platoului Giza nu a fost [nt@mpl`tor ales de Ham Iono, ]eful inginerilor din timpul lui Kufu, pentru c` el era aproape de [n`l\imile Mokattam de unde se puteau aduce rocile. Construc\iile au fost puse [n leg`tur` cu sofisticate cercet`ri astronomice ]i calcule matematice aleg@ndu-se forma piramidal` pentru c` ea ”era mai aproape” de zeul Ra. O vizit` la hotelul Mena House Oberoi [\i ofer` cea mai frumoas` vedere a marii piramide din gr`dina superbei piscine. S-au scris multe despre piramide dar exist` pu\ine informa\ii privind experimentul din anii ’60. Oare de ce s-au ”speriat” sovieticii ]i au plecat [n grab` de aici cu cele descoperite tocmai [n laboratoarele de la Moscova? Anul 332 [.e.n. marcheaz` sf@r]itul erei faraonice prin sosirea lui Alexandru cel Mare [n Egipt ]i [nceputul erei coptice antice, extensie a modului de via\` egiptean. Monasticismul s-a n`scut pentru prima dat` [n Egipt ]i s-a extins apoi [n [ntreaga lume. S` amintim c` prima [ncercare de trecere la o zeitate unic` are loc aici cu mult [nainte, [n timpul faraonului Amenhotep IV(1380-1362 [.e.n.), din dinastia XVIII – cel care a introdus erezia amarnian` prin credin\a [ntr-un singur zeu, Aton, pe care-l include [n numele s`u Akhenaton – abandon@nd Teba ]i construind la Tell El-Amarna o nou` capital`, Akhetaton. Experimentul Amarna a dus la construc\ia unor temple ]i palate neasemuite deschiz@nd o nou` er` [n art` ]i arhitectur`. Ajutat de so\ia sa Nefertiti, Akhenaton a dezvoltat noul cult al zeului unic care se va destr`ma cur@nd dup` moartea sa. Ur@ndu-i, egiptenii le-au ]ters numele din templele construite ]i au restaurat vechiul cult al lui Amon. Primul idealist din istorie, faraonul Amenhotep IV, numit eretic pentru c` a schimbat credin\a [ntr-un singur zeu, Aton (discul solar) de la care-]i ia numele, Akhenaton, este ]i primul care prezice cu peste 1300 de ani [nainte venirea lui Mesia, dar din p`cate nu pe p`m@ntul egiptean ci pe cel sf@nt al Palestinei. Akhenaton s-a luptat cu vechile tradi\ii fiind un precursor al monoteismului, un spirit intreprinz`tor [n c`utarea lini]tii ]i a speran\ei, dar dup` cum el [nsu]i afirma: ”Egiptul a respins pe Dumnezeul Unic ]i, în vremurile viitoare, o alt` \ar`
211

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

va fi locul na]terii Celui care va domni. Nu va fi Egiptul, ci P`mântul Sfânt, pe care l-a vizitat buna ]i marea noastr` Regin` Hatshepsut ]i de unde a adus un mesaj de Lumin`; un mesaj pe care noi l-am v`zut cu proprii no]tri ochi, s`pat în sala secret` a Templului pe care l-a construit ea”. {n secolul I al erei noastre, apostolul Marcu, care propov`duia [n Alexandria, aduce cre]tinismul [n Egipt [n anul 40, apoi [l r`sp@nde]te [n Nubia, Sudan ]i Etiopia. Egiptul devine teatrul persecu\iilor pentru c` [mp`ra\ii romani erau [mpotriva cre]tinilor. Ace]tia au fost nevoi\i s` se refugieze [n de]ert. Preo\ii s-au ascuns ]i ei ]i au salvat noua comunitate printr-un mare curaj ]i devotament. Sf@ntul Pavel Tebanul r`mas orfan de t@n`r ]i Sf@ntul Anton, proveni\i din familii de proprietari cu pozi\ie bun` [n societate, au fost lideri spirituali ai Egiptului. {n vremea lui Diocle\ian e o perioad` de [ntoarcere la cre]tinism ]i egiptenii se convertesc [n mas` [n timpul lui Constantin(324-337) ]i sub ”ap`sarea” bizantin` adopt` doctrina care afirm` unicitatea lui Isus. {n imperiul roman cre]tinii nu erau recunoscu\i. Diocle\ian, pentru a-l ap`ra mai bine de barbari, [l [mparte [n imperiul de Apus ]i de R`s`rit. Dar Constantin restabile]te unitatea imperiului mut@nd capitala la Bizan\ (Constantinopole) [n 330. {n 312 [mp`ratul Constantin are o revela\ie care duce la convertirea sa la cre]tinism, acord` cre]tinilor dreptul legal de a-]i practica credin\a iar prin edictul de la Milano din 313 cre]tinismul se impune ca religie favorit` [n imperiul roman. Însu]irea înv`\`turii cre]tine de c`tre Constantin cel Mare nu trebuie [ns` socotit` ca fiind total` dintru început. Odat` declarat pentru libertatea cre]tinismului, el a f`cut un progres continuu care merge de la luptele cu Maxen\iu (312) pân` la botezul lui (337), într-o perioad` de 25 de ani. În acest timp, Constantin s-a apropiat tot mai mult de cre]tinism ]i s-a l`sat p`truns ]i influen\at de el. Schimbarea lui Constantin, surprinz`toare ]i incontestabil`, a avut loc înaintea b`t`liei de la Podul Vulturului. Aceast` b`t`lie a fost precedat` de o întâmplare minunat`: pe cer s-a ar`tat semnul crucii, Constantin interpret@ndu-l ca semn al biruin\ei sale. Victoria asupra lui Maxen\iu a fost privit` de c`tre împ`rat ca o confirmare a alegerii divine, ca o garan\ie a apropierii sale de cre]tinism. Dup` câteva luni de la aceast` biruin\`, în ianuarie 313, împ`ratul Constantin cel Mare elaboreaz` vestitul edict de la Milan prin care accord` libertatea de cult general`, cu preferin\` ]i st`ruin\` pentru cre]tinism care era, de altfel, singura religie netolerat`. Acest act a fost nu numai un act de dreptate, ci ]i de favorizare ]i protejare a cre]tinilor. {n anul 325 Constantin convoac` la Niceea un consiliu care condamn`
212

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

doctrina preotului Arius din Alexandria ce distrugea divinitatea lui Cristos, adopt@nd un CREZ ce con\inea principalele adev`ruri ale credin\ei cre]tine: Cristos e cosubstan\ial cu Dumnezeu, El este adev`ratul Dumnezeu, n`scut din adev`rat Dumnezeu. Politica lui Constantin e continuat` de Teodosie care declar` cre]tinismul religie oficial` a imperiului, dar dup` moartea sa unitatea imperiului se destr`m`: [n r`s`rit imperiul de limb` ]i cultur` greac`, denumit BIZANTIN se men\ine p@n` la 1453 c@nd Constantinopole e cucerit de turci. {n apus imperiul de limb` ]i cultur` latin` e supus n`v`lirilor barbare ce produc c`derea lui [n 476, dar [n 800 Carol cel Mare restaureaz` Imperiul de Apus cu sprijinul papei Leon al III-lea. Acesta va deveni Sf@ntul imperiu roman germanic cu dinastii germane. Constantinopole (Bizan\ sau Istambul) devine sediul rival al Romei. Schisma din 1054 [mparte cre]tinismul [n dou`: apusul nu accept` icoanele, ci statuile, r`s`ritul se [nchin` la icoane ]i nu la ”chip cioplit”! {n anul 451 are loc Consiliul de la Calcedon din Asia mic` care a prezentat determinarea bizantin` de exercitare a autorit`\ii [n Egipt. O nou` dogm` declar` c` Isus reprezenta dou` fiin\e ”[ntrunite” [ntr-o singur` persoan`. C@nd egiptenii au refuzat-o patriarhul lor a fost excomunicat. Trupele imperiale au omor@t mul\i conduc`tori egipteni ]i Alexandria a fost pr`dat`. De atunci Egiptul a avut doi patriarhi, unul reprezent@nd ortodoxismul la Constantinopol, iar cel`lalt era sus\in`torul credin\ei majorit`\ii cre]tinilor egipteni [ntr-o ”persoan`”, nu dou` [n una, sus\inut` de biserica Copt`. Excep\ie f`cea doar Alexandria care r`m@ne ata]at` fundamentelor cosmopolite din perioada cre]tin` a \`rii. Copt este cuv@nt englezesc, [nseamn` cre]tin egiptean, deriv` de la arabul Qibt care la r@ndul lui vine de la cuv@ntul Kyptaios, forma copt` a cuv@ntului grecesc Aigyptios. Cop\ii, majoritari alt`dat`, reprezint` azi doar 9% din popula\ie! Sub Iustinian ei sunt feri\i de persecu\ie datorit` so\iei [mp`ratului, Teodora. La Dendarah a fost construit` una din primele cl`diri cre]tine aflat` [ntre ”Casa Na]terii” ]i ”Casa {ncoron`rii” a templului lui Hathor. Ostilitatea egiptenilor fa\` de Bizan\ explic` u]urin\a cuceririi de c`tre per]i [n 619 ]i apoi de armatele musulmane. Un secol mai t@rziu are loc o masiv` convertire la islam, [ns` Egiptul r`m@ne majoritar cre]tin p@n` la mijlocul secolului IX. Abia [ntre secolele XII-XIV se stabilizeaz` propor\ia de azi de 90 % musulmani. Cre]tinii din Egipt sunt concentra\i [ntre Minia ]i Assiout. Biserica Ortodox` Copt` este una din cele mai vechi. Cucerirea arab` din 640 produce [ns` o ruptur` profund` [n istoria Egiptului, iar dup` anul 706 numai limba arab` era oficial`, copta devenind o limb` doar liturgic`! Tradi\iile [ns`
213

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

se mai p`streaz` p@n` azi de]i dup` secolele XII ]i XIII Egiptul va fi majoritar musulman, cop\ii(cre]tinii), chiar ]i evreii fiind converti\i [n mas`! Expedi\ia lui Napoleon din 1798 elibereaz` Egiptul de otomani pentru un timp ]i tot de atunci spore]te curiozitatea asupra descoperirilor faraonice. S` amintim aici c` Napoleon a venit cu o armat` de oameni de ]tiin\`(175 printre care savan\ii Laplace, Monge, Lemercier…) condus` de Dominique Vivant Denon care va publica [n 1809 ”Descrierea Egiptului” [nso\it` de dou` volume de plan]e cu 3000 de desene! Abia dup` 20 de ani Champollion va descifra hieroglifele deschiz@nd un drum nou [n domeniul at@t de emigmatic al egiptologiei. A fost o ”pauz`” binevenit` pentru cop\i ]i b`nuiesc c` franceza se vorbea cu accent din nou pe str`zi ]i [n bisericile din Zamelek. Am [nt@lnit [n perioada de la Cairo multe familii copte [n casa c`rora franceza ]i engleza erau vorbite curent iar copiii studiau la British ori American School. Dar ]i destui musulmani educa\i. Babilon, este vechiul Cairo unde se g`sesc ]i azi urmele erei cre]tine. Cairo e numit Babilon de greci dar nu are nici o leg`tur` cu cel mesopotamian. {n perioada roman` Egiptul era numit Kemet de la culoarea negr` a p`m@ntului. Sami\ii l-au numit Misr, iar arabii [l cuceresc a]a [n 641. Denumirea occidental` de Cairo deriv` din Al-Qahirah, nume dat de fatimizi unuia din cartierele noi, iar italienii, dintr-o ne[n\elegere, l-au confundat cu [ntregul ora]! Aici [n Babilon s-a odihnit Sf@nta Familie. Tot aici se afl` biserica Fecioarei numit` ]i Suspendat`, din secolul IV, apoi biserica Sf@ntul Sergiu, Sf@ntul Gheorghe, Sf@ntul Bacchus, Sf@ntul Chiril, Sf@ntul Ioan ]i sinagoga Ben Erza. Odat` ajun]i [n Cairo trebuie s` ]tii c` ai de vizitat: 1. Hanging Church – biserica suspendat`, Al-Mu’allaqa, construit` [n secolul IV la poarta de sud a Babilonului, dedicat` Feciorei Maria. Are pe perete celebra pictur` a Na]terii ]i o colec\ie de 110 tablouri. 2. Biserica Sf@ntul Sergiu – Abu Serga, din secolul V, construit` pe locul unde a stat Sf@nta Familie [n fuga din Egipt. 3. Biserica Sf@ntul Mercurius, Abu Sefein, ce g`zduie]te 175 de icoane cu scene din Vechiul ]i Noul Testament. 4. Biserica Sf@nta Barbara din secolul IV cu relicvele sfin\ilor Cyrus ]i Jean. 5. Biserica ortodox` greac`, Mari Girgis, construit` ca unul din turnurile fort`re\ei Babilon, cu un dom impresionant. 6. Biserica Sf@nta Maria, unde s-a ascuns Sf@nta Familie. 7. Biserica din cimitiriul grec unde s-a ad`postit Sf@nta Familie.
214

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

8. Muzeul copt, construit [n 1910, cu o impresionant` colec\ie ]i relicve ale manuscriselor descoperite la Nag Hammadi. 9. Moscheea Amr, construit` [n 642 de califul Amr Ibn el-As – prima din Egipt ]i Africa. 10. Sinagoga Ben Erza, din anul 605, g`zduind Tora lui Moise ]i 200000 documente, dintre care 70000 sunt de mare valoare. Toate acestea sunt situate [n vechiul Cairo, numit ]i Babilon. 11. Biserica Sf@nta Maria aflat` la 7 km [n sudul ora]ului, pe Corni]`, unde s-a salvat Sf@nta Familie cu o barc` pe Nil ]i unde exist` o biblie g`sit` pe fluviu de cur@nd, deschis` chiar la pagina cu textul: ”binecuv@ntat fie p`m@ntul Egiptului ]i poporul s`u!” Bisericile de pe Gabal al-Muqattam, un munte aflat l@ng` Citadel`, azi un cartier select al capitalei dar la intrare, la polul opus, are un cartier al gunoierilor(zabbalin) cre]tini: Al-Muallaqa(suspendat`) cu icoana Sf@ntului Avraam ]i a Sf@ntului Samaan(Simion), biserica Sf@ntei Fecioare(al-Adra), biserica Sf@ntului Paul(el-Anba Bola) ]i biserica Sf@ntului Marcu. Ele au [n spate o interesant` legend` legat` de sc`parea cre]tinilor prin mutarea muntelui [n timpul opresiunii musulmane printr-un miracol al lui Dumnezeu pus [n m@na Sf@ntului Simion. E uimitor cum s-au p`strat aceste biserici aflate [n pe]teri din secolul X. E adev`rat, greu de suportat mirosul din cartierul gunoierilor care tr`iesc din gunoaiele str@nse ]i sortate [n propia cas`!, dar merit` din plin ajuns aici mai ales dac` te vei afla [n perioada de iarn`! Vara e imposibil din cauza mirosurilor. Complexul papal Coptic aflat pe drumul spre aeroport – cuprinde scaunul papal al lui Shenuda al III-lea ]i catedrala Sf@ntul Marc, [nchinat` celui ce a cre]tinat Egiptul, unde e morm@ntul sf@ntului a]ezat sub altar la fel ca cel al Sf@ntului Petru din biserica San Pietro.

12.

13.

Monumentele coptice sunt o mo]tenire de la vechii egipteni: bisericile cre]tine sunt formate din 3 p`r\i ca ]i vechile temple egiptene, nava [n mijloc cu altarul la sf@r]it - sanctuarul egiptean; [n drepta ]i st@nga stau culisele separate de nav` prin coloane. Arta copt` poart` f`r` dubii marca egiptean`: cheii vie\ii de la egipteni i se adaug` simbolul crucii. Crucea cre]tin` se pare c` e preluat` de
215

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

la egipteni – crucea vie\ii – partea de sus, bucla, reprezent@nd delta(via\a) fiind [nlocuit` cu o linie. {ns` crucea de pe biserica copt` e dubl`! ]i totdeauna luminat`, probabil pentru a fi observat` din toate unghiurile. Frescele au ]i ele r`d`cini egiptene. Imaginea Mariei \in@nd pe Isus [n bra\e e inspirat` din statuia lui Isis ]i a fiului s`u Horus. Arta se aseam`n` ca simplitate, frumuse\e, spiritualitate ]i coloristic`: portretele de la Fayoum puse pe fe\ele mor\ilor sunt asemeni m`]tilor funerare egiptene. Arhitectura copt` este precis` ]i uimitoare: exemplu sunt bisericile din secolul IV, Sf@ntul Anton, Sf@ntul Paul, Sf@ntul Mina(coloane din marmur` cu capiteluri) ]i bisericile din Wadi Natrun. Despre Cairo se spunea odat` c` este ora]ul cu peste 1000 de moschei! Azi se pare c` nimeni nu le mai num`r` dup` ce au dep`]it 5000. Fustat, prima capital` dup` cucerirea arab`, se situa imediat la est de vechiul Cairo ]i a fost fondat` de Amr ibn al’As [n 642, imediat dup` cucerirea Egiptului. Dintre miile de urme l`sate de islamici sigur trebuie vizitate: 1. Moscheea lui Amr ibn al’Aas, cea mai veche, construit` [n anul 642. 2. Moscheea Ibn Tulun, abasid` din 867 –879. 3. Moscheea Al Azhar, fatimid`, construit` [n anul 971 de generalul Gaouhar are 5 minarete, 6 por\i ]i o universitate celebr`. 4. Al-Nasir, Al-Mansour Qabwun, Barquq, complexe construite de sultanii mameluci. 5. Citadela lui Saladin construit` [ntre 1176-1182 pe dealurile din Muqattam. Include moscheea din alabastru a lui Mohamed Ali, Al Gawhara Palace ]i muzeul militar. Cea mai veche cl`dire, moscheea lui Muhamed Ali este construit` [ntre 1830-1857 pe amplasamentul palatului mameluc(imit` moscheiele din Istambul) de arhitectul grec Youssouf Bauchnaq. Are dou` minarete de 82m, o curte mare, o sal` de rug`ciuni, o cupol` central` [nalt` de 52m ]i 4 mai mici. Interiorul este rococo, de teatru! Orologiul din curte este un cadou de la Ludovic Filip al Fran\ei [n 1846 [n schimbul obeliscului Ramses II din Luxor care se afl` [n Place de la Concorde. Bingo! Ali e [nmorm@ntat aici. La nord e moscheea El-Nasser Mohamed din epoca mameluc`, 1335, palatul haremului, moscheea Suleiman pa]a din 1528 ]i un interesant muzeu al cale]tilor. 6. Moscheea ]i universitatea(madrasa) Sultan Hassan, capodoper` mameluc` cu por\i din bronz cu aur ]i argint din 1154. Ad`poste]te r`m`]i\ele
216

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

7.

8. 9.

10.

11.

12.

13.

14.

sultanului. Moscheea El-Rifai(1869) din fa\a Citadelei g`zduie]te morm@ntul ]eicului Rifai, pa]ei Iranului, Reza Pahlavli, a c`rui prim` so\ie a fost sora regelui Faoruk ]i ea [nmorm@ntat` aici, al`turi de regele Farouk(1868-1936) cu cele trei so\ii, una fran\uzoaic` ]i mama sa. {n st@nga ei, departe, e moscheea Ibn Tulun construit` [ntre 876-879, una din cele mai vechi, cu un minaret [n carouri, caz unic [n Egipt, cu o inscrip\ie care spune ”Nu exist` dec@t Alah ]i profetul s`u Mahomed”! F`r` comentarii. Por\ile ora]ului Cairo 968-1091: Bab El-nasr, Bab El-Futuh, Bab El Mitwalli, Bab Zawayla. De vizitat neap`rat centrul, Tahrir, dar mai ales malurile Nilului, Corniche pe dreapta ]i El Nil pe st@nga. Imposibil de uitat plimbarea prin zona din fa\a Operei, podul Kasr El Nil m`rginit de 4 lei ]i Nilul [n zona dintre hotel Marriott ]i Grand Hyatt cu vasul Nile Maxim Marriott, Faraon ori cu feluca sau gr`dinile anduluze ori parcurile private aflate de o parte ]i alta a malurilor bordate cu fanteziste restaurante pe vasele abandonate croazierei. Palatul Abdin, re]edin\a familiei regale Mohamed Ali. Acum muzeu unde se afl` o colec\ie superb`, rar`, de medalii rom@ne]ti inclusiv Colanul lui Carol I, cea mai [nalt` distinc\ie rom@neasc` interbelic`. Insula Gazirah ]i nordul ei Zamalek unde stau VIP-urile. La jum`tatea insulei se afl` turnul din Cairo [nalt de 152m construit de Nasser [n 1957, iar vis a vis, l@ng` gr`dinile Andaluz se [nal\` obeliscul Cleopatrei. Interesant c` ”fratele” lui [nnobileaz` Central Park-ul din New York. Clubul Gezira din mijlocul insulei [nfiin\at de englezi. Ajun]i aici merit` un popas de r`sf`\ la hotelul Marriott a c`rui cl`dire central` a fost palatul lui Ismail. La 5 minute este sediul Ambasadei Rom@niei. A doua insul`, Roda, mai veche dec@t Gezira, unde se afl` palatul Manial construit [ntre 1901-1929 de Mohamed Ali Toufiq, fratele khedivului Abbas II Helmi ]i v`r cu regele Farouk, surprinde prin trofeele de v@n`toare ale lui Farouk. {nainte era re]edin\a prin\ului, acum exist` mobilierul de atunci ]i un muzeu cu 14 camere cu amintiri de familie. Cu mult noroc se poate vizita impresionanta sal` a tronului de aici ]i Nilometrul, aflat [n cap`tul sudic al insulei Roda(ridicat [n 715 ]i este reconstruit [n 1893). Satul faraonic, din insula Iacob, aflat la 5 km sud de centrul capitalei pe El Nil, [n drumul spre Carrefour – este o istorie a faraonilor, ref`cut` modern,
217

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

15. 16.

17.

18.

19.

20.

21.

22.

incluz@nd ]i faimosul morm@nt al lui Tutankhamon. Gara - ridicat` [n 1856 [n stil arab cu statuia lui Ramses II [n fa\` ]i un muzeu creat [n 1933 cu trenuri vechi. Ezbekya, nod important construit [n 1837, unde era Opera veche inaugurat` [n 1869 prin Aida de Verdi. {n 1971 a ars, acum fiind un parc cu statuia ecvestr` a lui Ismail pa]a. Ataba, o pia\` mare plin` cu ”de toate”, aflat` la frontiera dintre ora]ul vechi ]i nou. L@ng` ea se afl` vestitul bazar Khan al-Khalili, pia\` [nfiin\at` de mameluci din 1382, lu@nd numele de la emirul Djaharks el Khalili, Khan traduc@ndu-se caravanserai – un han mare, popas al c`milelor. Aici se afl` celebra cafenea Fichaoui, loc de [nt@lnire al intelectualilor [nceputului de secol XX ]i poarta El-Gaoiri. Pia\a Tahrir, centrul, cl`direa Universit`\ii americane, sediul Ligii Statelor Arabe, muzeul de egiptologie, hotelurile Semiramis(unul din ac\ionari este actorul Omar Sharif) ]i Nil Hilton, palatul Abdin, str`zile Kasr El-Nil, Talaat Harb ]i Ramses cu magazine moderne, complexul Operei noi, un dar al Japoniei, inaugurat` [n 1993, aflat` [ntr-un parc imens, l@ng` gr`dinile Andaluz unde se afl` obeliscul Gezira descoperit la Tanis, vis a vis de turnul lui Nasser din insula Gezira, podurile: 26 Iulie, 15 mai dar mai ales Kasr El Nil - castelul de pe Nil - sau podul cu lei. Heliopolis – denumit de greci ora]ul soarelui. Dou` din obeliscurile de aici ”Cleopatra needle” sunt acum la Londra ]i New York! Aici a mai r`mas doar unul singur, [n ceea ce se numea pe vremuri templul soarelui, azi un cartier numit Matareyya, aflat [n drumul spre aeroport. Obeliscul de aici se afl` [n aproapierea locului izvorului ]i copacului Mariei, un sicomor unde se spune c` s-a odihnit Sf@nta Familie. Tot aici se pot vizita vila hindu unde a locuit baronul Empain ]i un muzeu impresionant ”Panorama octombrie”, dedicat victoriei armetelor egiptene [mpotriva israelienilor. Seam`n` cu Borodino. Cartierul Shoubra, un loc ales de mul\i cre]tini, o aglomere de str`zi plin` de blocuri vechi, tipografii ]i multe pie\e pestri\e – exist` aici un vechi palat din vremea lui Mohamed Ali. Merit` cu prisosin\`. Cartierul Boulaq – peste podul ”26 Iulie” de l@ng` luxosul hotel Marriott – merit` vizitat doar o dat` pentru a vedea contrastul enorm dintre cei boga\i ]i cei s`raci. Aici era odat` portul. La cap`tul opus, cartierul Maadi, al
218

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

23.

boga\ilor, cu str`zi numerotate cu numere ca [n Manhattan ]i vile frumoase cu gr`dini, verdea\` ]i mult aer curat. Ora]ul mor\ilor, mor\i ]i vii tr`ind laolalt` [n dou` necropole ]i patru cimitire. Sinistru! Sunt cei f`r` de cas`. Unic, nemai[nt@nit!

Palatul Abdin a fost re]edin\a regal` cea mai vast` ]i somptuoas`, de o frumuse\e de nedescris ]i o grandoare pe m`sur`. Cu multe obiecte(bibelouri, statui, tapiserii ]i mobil`) ]i saloane ce dau [n gr`dini cu f@nt@ni din marmur`. A fost construit pentru familia regal`, fiecare camer` poart` un nume preziden\ial acum ]i este cel mai luxos din Egipt. Numele s`u vine de la prin\ul Abdin Bey, un comandant de armat` din vremea lui Mohamed Ali Pa]a. Prin\ul Ismail a ridicat palatul dup` 100 de ani de la instalarea dinastiei otomane, la [nceput din lemn, cu ajutorul a doi francezi, de Curel ]i Rousseau, timp de 10 ani, apoi din piatr` [ntre 1909-1911 sub atenta observa\ie a lui Antoine Lasciac. {n 1872 Khedive Ismail se mut` aici din vechiul palat, Citadela lui Saladin, construit` [n 1176. Palatul Abdin a fost sediul guvernului din 1872 ]i p@n` [n 1952 c@nd regele Farouk abdic`. A suferit renov`ri [n 1930 sub [ndrumarea arhitectului Verrucci la sala tronului care este [n stil bizantin. Spre sf@r]itul anilor ’80, Mubarak [l restaureaz` ]i deschide o parte din el publicului: un muzeu militar, cel al cadourilor oferite lui ]i so\iei, muzeul de argint`rie. Muzeul militar. Prima parte a muzeului a fost construit` de regele Fuad, fiul lui Khedive Ismail, care a guvernat [ntre 1917 – 1936. Tat`l lui Khedive Ismail, Ibrahim Pasha, a condus [ntre 1863-1879, iar bunicul, Mohamed Ali [ntre 1805-1848. Se intr` prin holul mare preziden\ial care are [n centru un portret al lui Mubarak ]i o miniatur` reprezent@nd Citadela Al-Yahli din Emirate. Sunt aici succesorii familiei regale a lui Mohamed Ali Pa]a. Alt panou are to\i regii care au guvernat Egiptul dup` faraoni. Un hol con\ine arme albe ]i de foc rare, pistoale ]i pu]ti, unele ornate [n aur ca cele donate de Saddam Hussein. Un alt hol e dedicat colec\iei de medalii ]i decora\ii printre care se afl` la rang de cinste ]i de o calitate extraordinar`, cele rom@ne]ti din perioada lui Carol I. Exist` aici cea mai important` distinc\ie regal` rom@neasc` din perioada interbelic`, Colanul regelui Carol I, o pies` rar`, cu greutate! Apoi ordinul Carol I [n grad de comandor, ordinul Ferdinand I, steaua Rom@niei, coroana Rom@niei, ordine ] i medalii mai mici. Mai exist` o curiozitate legat` de Rom@nia: regele era un fin colec\ionar ]i nu i-a sc`pat primul exemplar al unui ziar rom@nesc considerat printre
219

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cele mai vechi [n lume(Vulturul Carpa\ilor) cump`rat la o licita\ie [n Elve\ia. Azi el valoreaz` o sum` de invidiat ( informa\ie preluat` de la pre]edintele Federa\iei Filelatelice Rom@ne, Leonard Pa]canu). Muzeul mai con\ine s`li cu: armuri, halebarde, pu]ti cu baionete, carabine, arme de percu\ie, revolvere, s`bii, multe dintre ele cump`rate la licita\ii: sabia lui Petru cel Mare cu rubine pre\ioase, o pu]c` mic` apar\in@nd lui Musolini, un pumnal al mare]alului Rommel, mini decora\ii, mini pistoale, pistoale cu b`taie [n direc\ii secrete, un secreter cu dou` deschideri una bun` ]i alta fals` ce deschide foc asupra ne]tiutorilor! Impresionant`! Multe, foarte multe pu]ti, unele cu mai multe \evi, altele vechi din timpul [nceputurilor Citadelei ]i o curioas` colec\ie de ceasuri ale regelui Farouk. De aici se intr` [ntr-o curte cu o f@nt@n` unde se afl` mausoleul lui Sidri Badran, un sf@nt musulman din secolul XIX, [n jurul c`ruia Ismail a construit palatul s`u. Muzeul cadourilor pre]edintelui. E mai nou, dup` restaurarea palatului. Con\ine o serie de daruri primite cu ocazia diferitelor s`rb`tori na\ionale sau din turnee. Interesante Coranele cu coper\i din aur ]i argint, cadourile primite de la diferitele organiza\ii de stat ]i de la Poli\ie ]i armat`, toate aurite sau argintate. Argint`ria palatului con\ine o parte din comoara familiei lui Mohamed Ali Pa]a, platouri, candelabre impozante din timpul lui Khedive Abbas, Ismail ]i prin\ului Youssef Kamal. Vaze cu semn`tura lui Emile Gallé, o impresionant` tav` de 165 Kg din argint cu 1,68m [n circumferin\`, o alta mai mic` de 56 Kg, alte piese impozante, masive, un serviciu cu 50 de pahare pentru servitul punchului, suporturi din argint pentru ciocolat`, alune, fructe – fructiere imense de zeci de kilograme din argint sus\inute pe statuete, tac@muri, servicii din por\elan fin din Fran\a ]i Anglia – toate apar\in@nd familiei regale. Muzeul Mohammed Mahmoud Khalil. Descoperit greu – se afl` pe El Nil nu departe de hotelul Sheraton, merit` vizitat dat fiind atmosfera european` a superbei colec\ii de art` din palatul de numai dou` nivele! O pies` rar` [n peisajul egiptean. }i asta datorit` proprietarului, Mohammed Mahmoud Khalil, un colec\ionar rasat cu studii la Paris, c`s`torit cu o fran\uzoaic`. Te [nc@nt` aici o galerie de tablouri cu o impresionant` list` de autori: la parter o ”Confiden\`” de Jean Aman, de fapt un omagiu adresat so\iei lui Mahmoud, un Gauguin [nf`\i]@nd 4 femei la marginea m`rii ]i un Utrillo – ”Strad` regal` din Paris, La Madeleine” al`turi de dou` busturi din bronz semnate Cordier ”}eic din Cairo” ]i ”Femeie din harem”, [n st@nga un Rubens – ”V@n`toare”, un Delacroix – ”Cavaler arab”, Winterhalter cu ”Portretul prin\esei Wagram”, o beduin` de Paolo
220

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Forcella, teme egiptene cu Prosper Marilhat [n ”Cairo”]i ”Noapte egiptean`” de Narcise Berchere. La etaj, din cele ]ase camere trei sunt speciale: una expune 9 tablouri de Corot! (st@nci pe malul apei, peisaj la Mesnil, cas` din Picardia, peisaj de sear`, strad` la sat, peisaje, portretul doamnei Lefilleiul, malurile Tibrului l@ng` Roma), alta un vas cu flori de Vincent Van Gogh, iar a treia un superb ”La vie et la mort” de Paul Gaugain – dou` femei, una vine\ie, str`vezie – moartea, cealalt` fin`, color, afi]@nd bucuria vie\ii. Excelent. {n hol [i admir`m pe: Alfred Sisley ”Maluri la Moret”, Saedeleer ”Ninsoare”, Renoir ”Prim`vara”, ”Vara” lui Sisley ]i un Pissarro cu ”Joc de cricket [n parcul Bedford”. Prima sal` [i are pe Theodore Rousseau cu ”P`durea”, Antoine Louis Barye ”Cerb” ]i Jean Francois Millet ”Casa artistului din Barbizon”. Sala din mijloc se deschide cu un ”Balzac” [n centru, o sculptur` de Rodin, [mprejmuit` de vitrine cu diferite colec\ii de sticle pentru parfumuri din onix, jad ]i coral, colec\ii de cutii japoneze, o colec\ie mai pu\in obi]nuit` de rarisime mini tablouri semnate Corot, Pissarro, Decamps, Monticelli, Latour, Rousseau, Boudin, Ciceri, vase ]i servicii de cafea japoneze. Alt` sal` [i g`zduie]te pe Theodule Ribot ”Copii travesti\i”, Johan Barthold Jongking ”Muza, soarele apun@nd” ]i un ”Clar de lun`”, Gustave Courbet ”Omul cu pip`” ]i ”Portretul artistului”, Jules Dupres ”Peisaj cu drum de \ar`” ]i ”Odihn`”, Eugene Louis Boudin ”Plaj` la Trouville” ]i ”Sp`l`torese”, Gabriel Decamps ”|`rani italieni” ]i [n centru un bust al unei divine dansatoare de Jean Baptiste Carpeaux. Ultima sal` a etajului I [i are pe Charles Francois Daubigny cu ”Primele umbre ale nop\ii”, ”Mori la Dordrecht” ]i ”Ra\e pe r@u”, Henri Harpignies ”La p`dure”, Constant Troyou ”Valea Touques”, ”Vaci la p`]unat” ]i Charles Jacque cu ”Turm` de oi sub arbori”. Practic etajul al II-lea te introduce [ntr-un labirint de opt s`li cu o impresionant` list` de celebrit`\i: Berthe Marie Morisot ”T@n`r` st@nd”, Claude Monet ”Pod peste ap`”, Auguste Renoir ”T@n`r` cu tul alb”, un bronz semnat Carpeaux ”Suzana surprins`”, Renoir ”Natur` moart` cu cea]c` ]i mandarine”, Edgar Degas ”Toaleta” ]i ”Cap de t@n`r`”, Gabriel Biessy ”Apus de soare”, Eugene Lami ”Recep\ie la castelul din Versailles”, Delacroix ”Moartea lui Lara”, Dechamps ”}coal` turceasc`”, Ingres cu un desen ”Regele Midas”, Gustave Moreau ”Salomeea [n gr`din`” cu capul Sf@ntului Ion pe tav`, Edouard Manet ”{ngerii la morm@ntul lui Isus”, o ”Marin`” de Eduardo Dalbono, Camile Pissarro ”Dup` amiaz` de toamn` la Eragny”, ”Sp`l`torese” ]i ”Pia\` de p`s`ri”, Claude Monet ”Malurile r@ului la
221

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Pontoise”,”Londra, Westminster Abbey ]i obeliscul Cleopatrei”, Sisley ”Peisaj la \ar`”, ”Peisaj la Billancourt”, Gaugin ”Peisaj din p`dure”, Monet ”Interior de p`dure”, Jean Jacques Henner ”Sf@ntul Sebastian”, Eugene Fromentin ”Nilul” cu cinci negrese g@nditoare cu salbe ]i cercei din aur privind trist pe mal, Eugene Carriere ”Cap de copil” ]i ”Maternitate”, Adolphe Monticelli ”Colombine” ]i ”Plimbare [n gr`din`”. Continu`m s` admir`m micul paradis unic [n Cairo din palatul a]ezat pe malul Nilului cu celebrii pictori europeni: Eugene Delacroix ”Cobor@rea de pe cruce”, o ”Pieta” doar cu Maica ]i Isus, ”Mazeppa” un b`rbat [n goana calului a] ezat invers, Jean Auguste Ingres ”Fatima” sau odalisc` - un ulei cu o femeie nud`, Diaz de la Pena dou` tinere plimb@ndu-se [n parc, un ”Tigru”, ”Vara cu Diana ]i Acteon” ]i ”Hercule ]i Antee” de Delacroix. {n sala ]apte admir`m un Gustave Courbet ”Ramur` cu flori”, ”Flori” de Diaz de la Pena, ”Vas cu flori de c@mp” de Monticelli, ”Natur` moart` cu mere ]i pere” de Renoir, ”Nimfe pe lac” de Monet ]i ”Bujori” de Renoir. Toate realizeaz` un ”parfum” deosebit de care te desprinzi cu greu. {n final, [n sala opt, [i admir`m pe Honore Daumier cu ”Femeie sub un arbore”, Diaz de la Pena ”Promenad` a castelanei”, Millet ”Toaleta nimfei”, Corot ”Peisaj din p`dure” ]i ”Malurile r@ului”, Rousseau ”Traversare cu barca” ]i din nou Daumier cu ”Don Quichotte” ]i ”P`dure la Fontainebleu”. }i, ca totul s` fie perfect, mai sunt expuse ]ase sculpturi semnate Rodin. Extraordinar! O surpriz` pl`cut`, rar` aici la Cairo pentru un european.

Muzeul de egiptologie sau splendoarea comorilor egiptene Muzeul din Cairo g`zduie]te cea mai celebr` colec\ie de antichit`\i egiptene din lume de la statuile lui Keops ]i Mikerinos p@n` la modelele lui Meket-re, de la bijuteriile prin\esei Khnumit ]i Sat-Hator p@n` la spectaculoasa comoar` a lui Tutankhamon ]i aceea din Tanis. A descrie un muzeu e tot at@t de greu ca ]i scrierea unei c`r\i – spunea Iorga.
222

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Finalizarea \ine [ns` de rara pl`cere de a te afla [n fa\a istoriei, dar mai ales de bucuria de a o [mp`rt`]i ]i altora! Mai [nt[i muzeul a fost instalat [n Boulac [n 1863, de francezul Auguste Mariette, pe care [n semn de respect ]i apreciere a muncii sale dedicate punerii [n valoare a descoperirilor, egiptenii l-au onorat cu titlul de pa]` ]i l-au desemnat ca prim director pentru 23 de ani p@n` la moartea sa, [n 21 ianuarie 1881. Mai mult, o statuie ]i morm@ntul lui se afl` la loc de cinste [n pavilionul din st@nga gr`dinii din fa\a actualui muzeu din Tahrir. Lui i se datoreaz` primul catalog ]i prima aranjare a obiectelor descoperite de el [n necropola de la Sakkara ]i [n c@teva temple principale din Egiptul de Sus. Muzeul a fost inaugurat de Khedive Ismail [n 16 octombrie, apoi a fost mutat la palatul din Giza [n 1889. Cl`direa actual` a fost ridicat` [n 1902 [n timpul lui Abbas II Helmi de arhitectul francez Marcel Dourgnon [n actualul plasament din pia\a Tahrir, [n urma unui concurs de 73 de proiecte. Dourgnon s-a inspirat din arhitectura greco-roman`. {n centrul fa\adei e un arc imens flancat de doi piloni, oper` a sculptorului francez Ferdinand Faivre. {n st@nga ]i dreapta se afl` Hator, zei\a bucuriei ]i a muzicii, parc` special aleas` pentru a-\i face intrarea pl`cut`. Deasupra, surprinz`tor, o fraz` [n latin` te introduce deja [n mister pentru ca apoi 8 pl`ci s` comemoreze o istorie de peste 5000 de ani, una dintre cele mai vechi pe p`m@nt, de la Osiris, Horus, Menes, Keops, Kefren ]i Micherinos trec@nd pe la Alexandru, Ptolemeu, Caesar, Cleopatra p@n` la Herodot, Eratostene, Manetto, Birch… Pentru ca impresiile s` dureze, am s` [ncep descrierea celui mai important muzeu de egiptologie din lume pornind de la intrarea [n holurile principale, urm@nd traseul prin impozantul Atrium de la parter [nconjurat de dou` culoare laterale legate printr-un altul din spatele lui ]i continu@nd cu cele ale etajului I, unde se afl` trei tezaure: vechile bijuterii egiptene, tezaurul din Tanis ]i, cel mai pre\ios din lume – cel al lui Tutankhamon – pentru care o lume [ntreag` vine s` se minuneze! {n primul hol de la intrarea [n muzeu se afl` dou` statui colosale aduse de la Karnak, [n st@nga, Ramses II, al c`rui nume [nglobeaz` pe cel al zeului suprem Ra, [n pozi\ia specific` statuilor faraonilor, cu piciorul st@ng [n fa\`, subliniind hot`r@rea, [n dreapta aceea a lui Imhotep, fiul lui Habon, ]eful tuturor lucr`rilor din timpul lui Zoser din dinastia III(2687-2668 [.e.n.). Imense, dar fin realizate, sunt parc` special a]ezate ca ap`r`tori ai superbului Atrium ce se desf`]oar` [n fa\a noastr`. Opuse lor,
223

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

[nc` doi colo]i Ramses II, de data aceasta cu toiaguri cu capete de femeie, [ntregesc holul intr`rii [n muzeu. Al`turi de Imhotep se afl` la loc de cinste piatra Rosetta, dar o copie, pentru c` originalul se afl` acum [n British Museum. Descoperit` de Bouchard, un ofi\er din armata lui Napoleon [n 1799 ea con\ine un text cu un decret al consiliului general al preo\ilor egipteni din Memphis care celebreaz` prima comemorare a [ncoron`rii lui Ptolemeu V, rege al Egiptului, [n anul 196 [.e.n. A fost piesa de baz` care-l va face celebru pe Jean Francois Champollion, [n urma unui studiu de 20 de ani, prin descifrarea hieroglifelor milenare de nep`truns, deschiz@nd o nou` er` [n aflarea misterelor faraonice. Champollion descoper` c`, de fapt, sunt trei versiuni ale aceluia]i text, una scris` cu ciudatele hieroglife folosite de vechii egipteni, alta [n demotic`, o form` egiptean` mai cunoscut` ]i ultima, [n greac`, care d` cheia prin folosirea numelui lui Ptolemeu ]i al Cleopatrei [n toate cele trei texte. Un chip al descoperitorului pus al`turi e dovada [naltului respect. L@ng` el se afl` expus un material funerar din p@nz` descoperit recent, cu Osiris [n centru, flancat de zei\ele surori Isis ]i Nepthis, [n culori deosebite. {n cel de-al doilea hol dinaintea Atriumului te [nt@mpin` colo]i ai lui Ramses III(dinastia XIX) din granit, adu]i de la Karnak, al`turi de dou` b`rci solare vechi din lemn, descoperite de J. de Morgan la Dahshur, aproape de Cairo. {n vitrine special amenajate po\i admira un impresionant joc cu piese atent lucrate din filde], din prima sau a doua dinastie ]i alte distinse piese miniaturale cu desene puse sub o lup` pentru a le putea distinge! Tot aici surprindem o palet` sub\ire din piatr` reprezent@ndu-l pe Narmer(Menes din dinastia I, circa 3100 [.e.n.), primul rege care a unit Egiptul, comemor@nd victoria asupra celor din Delt`. El venea din Abydos ]i a f`urit Memphisul, prima capital` a Egiptului, la sud de Cairo. Pe o parte e regele cu coroana ro]ie a Egiptului de Jos – Delta, inspect@nd c@mpul de b`taie cu suita, av@nd [n fa\` du]manii a]eza\i pe dou` r@nduri sub forma unor trupuri cu capetele t`iate. El se afl` sub protec\ia zei\ei Hator care e reprezentat` sus, cu coarne ]i urechi de vac`. {n mijloc e o scen` cu doi servan\i care \in de funie capetele unor animale aflate fa\` [n fa\`, semnific@nd reconcilierea Egiptului, iar dedesupt, regele e reprezentat sub forma unui taur ce distruge cu coarnele o fort`rea\`, [n timp ce un du]man se t@r`]te la picioare. Pe cealalt` parte regele apare cu coroana alb` a Egiptului de Sus(Luxor), b`t@nd un prizonier din \ara papirusului, Delta, sub protec\ia lui Horus - vulturul ]i a zei\ei Hator. Scenele sunt de un rafinament demn de invidiat pentru acele timpuri,
224

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

sculpturile sunt [n relief, iar piatra foarte sub\ire. {n apropiere, o vitrin` g`zduie]te o statuie a regelui Pepi I, din dinastia VI, g`sit` [n funda\ia unui templu din dinastia XVIII, descoperit l@ng` Edfu. Este din cupru, probabil b`tut` cu ciocanul pe o form` din lemn ]i apoi unit` prin nituri mici. Ochii sunt din marmur` alb` iar pupila din piatr` neagr`, de obsidian. Solemn, intr`m de aici [n impresionantul Atrium [nalt c@t dou` etaje cu imensele statui ale lui Amenhotep III ]i so\iei sale Tyi(dinastia XVIII), restaurate, dar cu capetele intacte. Sunt magnifice, asem`n`toare colo]ilor din Memnon din Valea Regilor. Le vezi de peste tot ajung@nd cu capetele lor p@n` la [n`l\imea etajului al doilea. Provin din templul de la Medinet-Habu ]i impresioneaz` prin frumuse\ea faronului ]i a so\iei acestuia, Tyi. {n`l\imea egal` cu aceea a faraonului demonstreaz` marea influen\` a reginei-mam` care a jucat un rol important [n educarea fiului, viitorul faraon, curajosul Akhenaton, ini\iatorul primei religii monoteiste a lumii. Cobor@m acum c@teva trepte [ntr-un spa\iu dreptunghiular imens, unde sunt expuse [n fa\` dou` piramide mici, negre, denumite piramidioane care se puneau [n v@rful piramidelor, g`site la Sakkara de J. de Morgan, l@ng` Cairo, apar\in@nd dinastiei XIII. {n centru, sub o protec\ie special` din geam se afl` r`m`]i\ele unui pavaj dintr-un palat al lui Amenhotep IV (Akhenaton – cel care a introdus erezia amarnian` prin [nlocuirea zeului Amon cu Aton) din Tell El-Amarna, dinastia XVIII. El a fost descoperit de ni]te s`teni [n 1910 ]i adus aici pentru restaurare. E impresionant. Cum de s-au p`strat culorile at@t de vii ale p`s`rilor, florilor, pe]tilor ]i zeit`\ilor de p`rc` ar fi f`cute azi! Totul e realizat ca s` redea mi]carea. De o parte ]i alta se afl` sarcofage negre din granit ale scribilor ]i comandan\ilor de trupe descoperite la Sakkara cu desene artistice sculptate [n interiorul pietrei, av@nd contururi extrem de precise. Prin doi pere\i laterali din calcar apar\in@nd regatului de mijloc, din vremea lui Senusert III, av@nd desene cu regele aduc@nd ofrande zeilor supremi, intr`m [n capela din calcar a regelui Mentuhotep, din dinastia XI, cu zeul Amon ]i zei\a Hator, str`juit` de o parte ]i alta de statui ale lui Smenkhkere din dinastia XII Tanis. Interesant c` pe margini e rescris numele lui Ramses II ]i al fiului s`u Merenptah dar f`r` a fi ]ters numele adev`ratului destinatar, Ramses fiind recunoscut [n a-]i atribui numele tuturor statuilor g`site!, {n dreapta, dou` statui din granit negru [l reprezint` pe regele Mermesha(dinastia XII), cu cap de leu. Sunt aici ]i alte statui pe care descoperim rescris numelele lui Ramses II, acelea ale lui Senusert I din granit ]i Tutmonsis II(dinastia XVIII) din calcar
225

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

descoperite la Karnak. Pe altele se vede clar interven\ia chiar [n modificarea fe\ei ]i a capului. {n sf@r]it am ajuns l@ng` cuplul celor doi colo]i Amenhotep III ]i so\ia sa, Tyi, din dinastia XVIII, av@nd [n jur trei dintre fiicele lor. Colosale, impun`toare, magnifice! [nc@t fiicele, de statura unui om, abia ajung la nivelul genunchilor p`rin\ilor! Revenind [n holul principal(ca ]i cum am intra din nou [n muzeu) pornim spre culoarul din st@nga intr`rii unde facem cuno]tin\` cu Djoser (Zoser), faraon din dinastia III, celebru prin construc\ia piramidei [n trepte de la Sakkara, a]ezat pe tron. Este una din cele mai vechi statui din calcar a antichit`\ii. El e [ncadrat de doi colo]i reprezent@ndu-l pe Senusert I [n chip de Osiris cu m@inile [ncruci]ate la piept. {n una \ine [n m@ini dou` cruci ale vie\ii, ambele statui au barba [ntoars`, semn c` faraonul era reprezentat mort. {n dreapta, o vitrin` con\ine 6 fragmente din lemn cu scene din via\a lui Hesire, ]eful regal al scribilor ]i dentistul ]ef, fine sculpturi g`site [n templul lui Zoser la Sakkara(cca. 2700 [.e.n). Tot aici s-a descoperit ]i statuia din granit roz a regelui Teti. E aici [ntr-o pozi\ie neuzual` o statuie a preotului Hotep-di-ef, rug@ndu-se [n genunchi. O vitrin` con\ine obiecte din calcar ale lui Ka-nakht cu so\ia, Ka-her-ist-ef, Ankh-tef, Mer-sy-ankh iar o alta, ofer` scene cu servan\i muncind. Despre un cap descoperit [n 1957 de o expedi\ie germano-elve\ian` se credea c` ar fi al zei\ei Neith dar urma unei musta\e tr`deaz` figura regelui Userkaf(dinastia V), subiect principal al unei alte vitrine. Vitrinele urm`toare au ca subiect pe Ra-wer, [nalt` figur` oficial` ]i Raneferef, din calcar ro]u, regele descoperit de o echip` ceh` la Abutir(dinastia V). {naint@nd, pe dreapta ]i st@nga culoarului se afl` trei grupuri de culoare neagr` av@ndu-l [n mijloc pe Mikerinos(Menkaure, dinastia IV), faraonul [n timpul c`ruia s-a ridicat piramida a treia din Giza, [nconjurat de Hator ]i o zei\` din sud, descoperite [n templul regelui. Tot aici sunt expuse dou` mese interesante din alabastru, atent executate, cu capete de lei, folosite la liba\ii, ritual antic ce consta [n gustarea ]i apoi v`rsarea unei cupe cu vin sau lapte, ca un omagiu adus divinit`\ii, semn c` mobilierul trebuia s` r`spund` cerin\elor. {ncheiem, vizit@nd pe st@nga unul din primele sarcofage din alabastru. Celelalte sarcofage dezv`luie [n interior desene de un colorit admirabil. Holul se termin` cu doi colo]i ai lui Ramses II, unul doar cu coroana alb` pe cap. Pe culoarul lateral din st@nga p`]im [n regatul vechi, unde ne [nt@mpin` statuia faraonului Mikerinos(Menkaure), din alabastru, st@nd pe tron. Descoperit` [n platoul de la Giza de c`tre George Reisner [n 1908, constituie una din
226

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

contribu\iile americane [n domeniul arheologiei. Aduce mai mult a marmur` ]i are [nscris la baz` textul ”Regele Egiptului de Sus ]i de Jos Menkaure”. De aici intr`m [n cele dou` camere aflate pe dreapta. {n prima, drept [n fa\` se afl` statuia lui Kefren, faraonul [n timpul c`ruia s-a construit piramida a doua, [ntr-o pozi\ie de o grandoare deosebit`, a]ezat pe tron din diorit negru – o piatr` foarte rezistent`. A fost g`sit` de directorul muzeului, Auguste Mariette, la Giza, [mpreun` cu alte trei, dou` f`r` cap. Tot aici mai sunt doi scribi, personalit`\i importante, cu ochi din cristal, ce dau impresia c` sunt vii. Dar piesa de rezisten\` o constituie statuia restaurat` din lemn de sicomor reprezent@ndu-l pe Ka-aper, primarul, persoan` important` - ]eful satului, cu ochii vii, din cristal, [nconjura\i cu margini din cupru. A fost descoperit` de Auguste Mariette, cel care a organizat prima dat` muzeul ]i a catologat obiectele. Se observ` c` primarul era nobil din [nf`\i]are(gras ]i ras [n cap). De re\inut c` e dintr-un singur bloc de sicomor, numai bra\ele sunt mobile! O reprezentare rafinat` a nobililor egipteni, capodoper` a vremii. {n centrul camerei a doua troneaz` Rahotep [mpreun` cu so\ia sa Nofret(ceea ce [n traducere [nseamn` frumoasa) – mare preot [n Heliopolis, general ]i fiu al regelui Snefru. Statuile sunt conservate perfect de parc` ar fi executate [n prezent. Surprindem meticulozitatea artistului [n redarea miraculoas` a vivacit`\ii ]i vitalit`\ii fe\elor, a corpului suplu, [mbr`cat [n rochie alb` a frumoasei Nofret. O alt` statuie [l prezint` pe ]eful piticilor, Seneb, [mpreun` cu familia. Din nou realism [n prezentarea deformat` a piticului, [n contrast cu perfec\iunea afectuoasei so\ii. Simetria compozi\iei e [ntrerupt` brusc de absen\a picioarelor piticului ]i restabilit` prin introducerea celor doi copii. C@t realism ]i emo\ie [n redarea afec\iunii femeii ce [l cuprinde tandru! Alt` statuie [l reprezint` pe scribul Mitri, din lemn colorat, [n pozi\ie st@nd ]i citind un papirus. Din aceast` camer` se p`trunde [n alta, prin dreapta, unde sunt prezente obiecte funerare ale reginei Hetep-Heres (dinastia IV, 2630-2585 [.e.n.), so\ia lui Snefru, mama lui Keops, descoperite [ntr-un morm@nt la est de piramida lui Keops [n anul 1925: paturi, scaune, vase din alabastru, ustensile cosmetice din aur, o cutie din aur cu bijuterii ]i un palanchin ce o purta pe regin`. Se presupune c` morm@ntul ar fi fost la Dahshur, l@ng` piramida lui Snefru, dar Keops l-ar fi mutat s`-i fie mai aproape. Ne af`m aici [n fa\a unui miracol: singura statuie extrem de mic`, de c@\iva centimetri, din filde](7,5cm), a faraonului Keops(Khufu)! Dar [n acela]i timp ]i paradox: [n timpul lui s-a construit marea piramid` din Giza, singura dintre minunile lumii existent` ]i azi! Pe c@t de mic`, este una din m@ndriile muzeului ]i a
227

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

fost g`sit` tocmai la Abydos [n 1903. O capodoper` [n miniatur`! Ie]im pe culoarul lateral ]i intr`m [n zona regatului de mijloc. {n st@nga se afl` un exemplu de ceea ce era un sarcofag cu desene [n interior, iar vis a vis, o interesant` statuie a lui Mentuhotep I, g`sit` [n ansamblul funerar de la Deir-elBahari. Frapeaz` prin coloristic` ]i simboluri. S` o descifr`m: faraonul e [ntr-o pozi\ie st@nd pe tron cu bra\ele [ncruci]ate la piept, fa\a ]i picioarele sunt negre iar barba e [ntoars`, toate sunt semne c`-l reprezint` mort! Picioarele sunt umflate ]i negre ceea ce ne duce cu g@ndul c` faraonul suferise de o boal`. Negrul semnific` aici culoarea mor\ii, a mumific`rii, semn c` statuia a fost f`cut` dup` moartea sa. Pozi\ia cu m@inile [ncru\i]ate la piept e specific` pozi\iei mortuare a lui Osiris. La fel barba [ntoars` la baz` semnific` moartea, de obicei egiptenii considerau p`rul impur ]i de aceea ]i-l r`dau, pun@ndu-]i peruci ]i b`rbi false care erau drepte [n timpul vie\ii! }i mai e o curiozitate: regele provenea din Egiptul de Jos, deci trebuia s` aib` coroan` alb`! Coroana ro]ie pus` pe cap reprezint` un simbol, parc` ar implora ”v` rog uni\i Egiptul!”, Mentuhotep II fiind cel care a reunificat Egiptul [n urm` cu 4000 de ani, stabilind capitala la Teba. Statuia a fost descoperit` de Howard Carter [n complexul funerar de la Deir-el Bahri din Valea Regilor ]i impresioneaz` at@t prin simbolismul redat c@t ]i prin imaginea de for\` ]i putere a faraonului care a domnit 51 de ani ]i a luptat pentru reunificarea Egiptului. Mai departe, re\inem dou` statui din diorit ale frumoasei Nofret, so\ia lui Senusert II, un colosal bust al lui Amenhotep III (dinastia XVIII), din granit negru, redat ca preot, cu un colier la g@t ]i o piele de jaguar cu ghearele ]i capul puse peste umeri. Din nou e]ti indus [n eroare c`ci pe eticheta explicativ`, care de cele mai multe ori lipse]te, scrie c` pielea de pe umeri e de panter`! Ca peste tot trebuie s` fii foarte atent la exponate ]i s` te deta]ezi mai ales de ghizii autohtoni ”specializa\i”! De multe ori am avut surpriza s` aud descrieri dintre cele mai diferite, confuzii ]i ciudate explica\ii departe de adev`r! Cu siguran\` a fost motivul care a stat la baza [nceperii acestui ghid pe cont propriu. Nilul este simbolizat aici prin dou` statui ale lui Hapi, zeul protector, una pentru Nilul de sud, cealalt` pentru cel din nord. Vis a vis stau [n]ira\i 4 sfinc]i din granit negru nefire]ti, cu barb`, urechi ]i chip de lei cu fa\` uman`. Au fost descoperi\i [n delt` la Tanis, capitala din perioada invaziei hykso]ilor. Intr`m [n camera a treia cu 10 statui din calcar ale lui Senusret I, plasate [n jurul morm@ntului, g`site [n templul s`u funerar din piramida de la Dahshur de c`tre Jaques de Morgan. Tot aici exist` o statuie a lui Amenemhat III(dinastia XII)
228

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

din granit negru g`sit` la Fayum ]i dou` din lemn, una a nobilului Nakhti ]i alta a lui Senusret I, fin realizate, din cedru. Revenim pe culoar, de data asta [n regatul nou, pe dreapta e o statuie a lui Senusret III, iar vis a vis re\inem reprezentarea unui sfinx cu chipul distinsei regine Hatshepsut(dinastia XVIII - descoperit de o echip` de arheologi americani la Deir el-Bahari din complexul funerar de la Teba) ]i a zei\ei Hator, drept vaca adorat` din ugerul c`reia se al`pteaz` un prin\. {ncepe zona dedicat` singurei femei faraon din istoria Egiptului, frumoasa, puternica Hatshepsut. La cap`tul culoarului troneaz` un chip imens al ei de culoare ro]ie. Barba fals` nu ascunde [ns` tr`s`turile gra\ioasei regine cu buze feminine, z@mbitoare ]i ochi expresivi. Este unul din cele mai frumoase realiz`ri ale arti]tilor vremii al`turi de chipul ”frumoasei care a venit”, Nefertiti. Chipul dezv`luie siguran\`, elegan\`, exuberan\`, putere! Te atrage din dep`rtare cu z@mbetul ]i gra\ia, iar c@nd te apropii sim\i c` nu po\i pleca de l@ng` ea! E o contribu\ie a ]colii de arheologie americane la descoperirile minunilor faraonice ]i constituie o adev`rat` capodoper` a celui mai vizitat muzeu din lume! Dar ]i cel mai fascinant ]i o spun cu siguran\a celui care a vizitat sec\iunile egiptene din marile muzee ale lumii aflate la Roma [n muzeele Vaticanului, la Paris [n Luvru, la Berlin [n Pergamon, la Saint Petersburg [n Ermitaj, la Londra [n British Museum ]i la New York [n cele dou` muzee, Metropolitan ]i Brooklyn. De aici, pe dreapta, se intr` [n ultima camer`, a patra, a holului din st@nga de la parter. Suntem l@ng` capela reginei Hatshepsut, decorat` cu desene pe bolt` iar [n spate distingem o scen` reu]it` cu Tutmonsis III oferind ap` ]i foc pentru AmonRa. {n fa\a capelei st` zei\a Hator reprezentat` prin adorata vac` care-l protejeaz` pe Tutmonsis III. Sub capul ei se afl` alt protejat, Amenhotep II, succesorul lui Tutmonsis III. Al`turi, [n dreapta, se afl` o statuie a lui Senmout, arhitectul favorit al reginei cuprinz@nd ginga] cu m@na dreapt` capul fiicei regale Neferure, semn al unei tainice iubiri! C` este a]a, ne-o dovedesc numele Senmout [nscris pe lateral` ]i magnificul complex [n trepte, dedicat reginei Hatshepsut, construit de el la Deir el-Bahari [n Valea Regilor. O alt` statuie [l [nf`\i]eaz` pe Tutmonsis II ca pe un t@n`r r`zboinic atletic ]i z@mbitor. Camera e completat` cu statuile lui Amenhotep II, un sfinx cu fa\a lui Tutmonsis III, un granit al zeului Khonsu, fiul lui Amon-Ra ]i Mut ]i un Amenhotep
229

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

III, fiul lui Hapu, b`tr@n, cu m@inile pe genunchi [n pozi\ie de rug`ciune. Inscrip\ia de la baz` afirm` c` a atins 80 de ani c@nd a fost sculptat`. {naint`m acum pe latura din spatele Atriumului trec@nd pe l@ng` un sfinx cu chipul lui Hatshepsut ]i o statuie a reginei st@nd [n genunchi, ambele salvate de la distrugere din templu de la Deir-el-Bahri, dup` moartea sa. L@ng`, este o pies` nou`, restaurat`, cu chipul prelung, de neconfundat, al faraonului eretic Amenhotep IV, care-]i schimb` numele [n Akhenaton – [nsemn@nd cel apreciat de Aton. Surprinde prin simplicitate, intimitate, capul alungit, urechi mari, anormalit`\i ale corpului, [ntr-un cuv@nt, realismul caracteristic noii arte amarniene. Re\in aici dou` vitrine cu statuete amintind de cultura Amarna cu figuri alungite aflate [n vecin`tatea unei statui reprezent@ndu-l pe Tutmonsis III. {ntr-una din vitrine impresioneaz` o statuie a lui Akhenaton, cu coroan` albastr`, purt@nd pe m@ini un platou cu ofrande, delicat lucrat`. Sunt aici studii cu diferite capete [n profil, semn c` arti]tii lucrau cu profesionalism! {n centrul vitrinei re\ in o stel` descriind o scen` de familie: Akhenaton [i ofer` fiicei ]i [n acela]i timp consoartei sale, Merytaton, un cercel [n fa\a so\iei Nefertiti ]i a celorlalte fiice Maketaton ]i Ankhesenamon, viitoarea so\ie a lui Tutankhamon([nsemn@nd ”Amon e cu des`v@r]ire viu”). Scena, completat` de discul solar cu razele care se prelungesc c`tre ei, e subiectul unor papirusuri apreciate de turi]ti. {n alt` vitrin`, Akhenaton e surprins chiar s`rut@nd-o pe Merytaton. Ne afl`m chiar [n spatele colo]ilor din Atrium unde suntem pl`cut impresiona\i de cele dou` statui ale zeilor Amon(zeul suprem teban) ]i Mut(mama zei\elor tebane) descoperite la Karnak [n 1873 de c`tre Auguste Mariette, ref`cute din 250 de buc`\i puse pe un schelet din s@rm`. A fost necesar s` fie fotografiate ]i recompuse pe calcular. Statuiele su fost ridicate [n timpul faraonului Horemheb(1320-1306 [.e.n.) ]i a]ezate la nord de obeliscul reginei Hatshepsut. }i a]a, expresia lor alc`tuit` mai mult din cioburi, are puterea de a transmite c` nu a fost [n zadar munca restauratorilor. La ora c@nd scriu aceste r@nduri m` g@ndesc unde s` plasez acum capul frumoasei Nefertiti (”frumoasa care a venit”, dinastia XVIII) adus de la palatul lui Merenptah din perioada Amarna, capital` construit` de Akhenaton. Se afla [n fa\a grupului statuar Amon ]i Mut, dar acum a disp`rut de aici! Aleile m-au p`r`sit… Iar timpul strig` [napoi
230

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Se-ntoarce cosmosul din noi Fiin\a m` recheam` La tain`, Ori … dispre\?! Totul, sau aproape totul, este dat de experien\a Amarna! Alegerea de a distinge un zeu unic e suficient`. Concentrarea pe un disc solar, crearea unui ora] nou, Akhetaton, pe p`m@ntul despre care textele afirm` c` nu apar\ine niciunei divinit`\i, [n fine, adoptarea canoanelor estetice [n realizarea unei opere, sunt componentele principale ale unui moment excep\ional [n istoria egiptean`: perioada Amarna! Redescop`r [n camera din fa\` capul mutat aici al frumoasei Nefertiti. A] a e tot muzeul vrai]te, f`r` informa\ii, tot timpul surprizele se \in lan\. Oricum e o capodoper`, realizare a epocii revolu\ionate prin ideile lui Akhenaton, cel mai frumos portret al reginei – apogeul artei amarniene. De]i pare neterminat, absen\a culorilor las` frumuse\ea natural` s` atrag` [nc`! Eman` delicate\e, gra\ie, inteligen\` ]i frumuse\e c@t nu le po\i descrie! Prin\esa din Mitani, Nefertiti, al c`rui nume [n traducere [nseamn` frumoasa care a venit r`m@ne p@n` azi capodopera artei amarniene, o enigmatic` frumuse\e cu buze tandre, ochi sentimentali ]i nas perfect. De oriunde o prive]ti [\i sur@de fermec`tor eleganta, distinsa, frumoasa Nefertiti, dintr-un cuar\it de culoarea soarelui, oper` a revolu\ionarei perioade Amarna. Tutmes - autorul - reu]e]te s` p`trund` [n psihologia reginei ]i s` interpreteze emo\iile ascunse prin mobilitatea vibrant` a expresiei fe\ei de parc` i-ar fi spus: ”frumuse\ea ta nu are nevoie de ”podoabe” dar admira\ia mea simte nevoia unei m`rturisiri: Pe-aleea [ncropit` de castani / Venit-ai oare doar s` m` vezi / {n mai?!.../ Iubirea ta e tare ]i ustur`toare, / Cu tot ce-mi apar\ine / M` distribui \ie. / Cu pasuagale / Pieptul tare / Cu rezonan\e muzicale / Ce-mi sonorizau orice dentrit` / Venivei oare / Mult iubit`?!”. Cum []i dau seama oamenii c` se iubesc? {nt@i pentru c` se simt bine [mpreun`, apoi pentru c` au acelea]i p`reri ]i pentru c`-]i cunosc reciproc st`rile de spirit! Nu trebuie sc`pat! }i o certitudine: e construit din piese diferite puse la un loc. O dovad` [n plus, tot din perioada Amarna, este ]i statuia din calcar reprezent@ndu-l pe Akhenaton s`rut@nd-o afectuos pe Merytaton, fiica sa. O alt` pies` de aici e subiectul unei scene de pe papirusurile moderne: a fost g`sit` tot la Amarna ]i-l reprezint` pe Akhenaton [mpreun` cu so\ia, Nefertiti, ]i fiicele, una dintre ele
231

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Merytaton, aduc@nd ofrande zeului nou Aton, reprezentat ca un disc cu raze. Din nou [nt@lnim aici dou` colosale busturi ]i dou` statui [ntregi ale lui Akhenaton descoperite la Karnak ]i executate [n stilul realist modern Amarna, lungi ]i ovale. Tot aici surprindem un sarcofag, jum`tatea de sus, repatriat din Germania, cu o istorie foarte interesant`: la [nceput, c@nd a fost descoperit, cercet`torii au sim\it o imens` bucurie c` ar fi Akhenaton, datorit` fe\ei ovale, dar cur@nd ]i-au dat seama c` era mumia unui urma] al lui, Smenkhare. Sarcofagul este plin de pietre semipre\ioase [n cloisonné din aur, [i lipse]te [ns` cartu]ul cu numele de pe piept(probabil de aici confuzia, c`ci dup` elimarea lui Akhenaton i s-au ]ters toate cartu]ele cu numele s`u!) ]i se termin` cu o masc` numai jum`tate acum, cu barb` fals` ]i ea. Al`turi de el este cealalt` jum`tate dar din plastic pe care s-a ref`cut foi\a din aur a p`r\ii de jos a sarcofagului original, ce nu a mai putut fi salvat. O palet` din piatr` aflat` [n apropiere descrie victoria lui Merenptah [mpotriva Libiei, dar aminte]te ]i de Israel, nu ca popor, ci ca trib. Iat` ]i un bust al lui Merenptah, al 13-lea fiu al lui Ramses II g`sit [n templul mortuar din Teba! Continu`m vizita pe culoarul din dreapta parterului trec@nd printre sarcofage ale faraonilor, cu minunate desene s`patate [n piatra dur` ]i o statuet` din lemn aurit apar\in@nd perioadei Amarna a zei\ei Selket, cu bra\ele gra\ios deschise. {ncerc`m s` nu pierdem prea mult timp pentru a nu diminua emo\ia [nt@lnirii cu Tutankhamon. Z`bovim numai o clip` [n fa\a unei statui ce-l prezint` pe Ramses II, surpriz`!, copil, st@nd gol, pe vine, cu zeul protector Horus, deasupra capului. O pictur` pe calcar g`sit` la Memphis [l prezint` pe Ramses II, de data asta b`t@nd energic trei du]mani, un nubian, un libian ]i un sirian. O alta, deteriorat`, [l reprezint` pe Tutankhamon. Re\inem ]i bustul de excep\ie din calcar al unei femei cu cercei [n urechi ]i peruc` pe cap \inut` de o band` dubl` cu cobre. Aceast` statuie, cunoscut` ca ”regina alb`”, o reprezint` pe Merytaton, fiica lui Akhenaton ]i este de o ging`]ie atr`g`toare. A fost g`sit` [n templul Merytaton din complexul mortuar al lui Ramses II. Capul ]i torsul pictate pe calcar f`ceau parte dintr-o statuie reprezent@nd-o ca pe o prin\es` regal`. Se spune despre ea nu numai c` era fiica favorit`, dar ]i consoarta, ceea ce era un lucru normal pe timpul faraonilor. Cu siguran\` Akhenaton n-o putea l`sa de-o parte, dat fiind gustul s`u pentru frumos. {n dreapta sus e un cap colosal al lui Ramses II iar jos, o statuie a lui Ramses III \in@nd [n st@nga un baston av@nd drept m@ner un cap de berbec, animal sacru zeului Amon-Ra.
232

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

{n prima camer` a culoarului lateral dreapta re\inem grupul ce particip` la [ncoronarea lui Ramses III, zeul Horus(cu cap de vultur) reprezent@nd aici ordinea ]i zeul Seth(cu cap de ]acal) reprezent@nd anarhia. To\i \in [n m@n` cheile vie\ii. Surprindem aici un bust cu Ramses II sp`]it, din tinere\e, mult diferit de ceea ce avea s` devin` mai t@rziu: faraonul puternic ]i hot`r@t. Camera a doua impresioneaz` prin statuia zei\ei Hator, vaca adorat`, protej@nd aici pe prin\ul Psammetik ]i statuia miticului zeu Osiris, st@nd pe tron, [nve]m@ntat, p`r@nd mumificat. Camera a treia g`zduie]te statui din perioada greco-roman`. La intrare se afl` o stel` mare a regelui Darius I, o statuet` a Afroditei, zeul Serapis… Pe culoar re\inem o statuie fin` din alabastru a frumoasei Amenirdis, fiica regelui nubian Kashta(din dinastia a XXV-a), care apare [n opera ”Aida” de Verdi - iubita generalului egiptean Radames - al c`rei scenariu a fost scris de Auguste Mariette pa]a, primul director al muzeului ]i a fost descoperit` la Karnak. Premiera ”Aidei” a avut loc la 24 decembrie 1871 c@nd s-a inaugurat Opera din Cairo. Frumoasa Amenirdis purta titlul de ”divina so\ie a lui Amon” ([nscris pe un cartu] de la baz`) ce-i oferea putere la fel ca ]i a regelui, dar asta numai [n perioada teban`. Este [ntr-adev`r frumoas`! Supl`, cu o coroan` din cobre protectoare pe cap, imaculatul alb din alabastru pare aproape marmur`. Surprinde apoi o lavi\` din lemn cu numai o latur` r`mas` incrustat` cu desene din filde] cu nuduri de b`rba\i ]i femei. Interesant`, dar nu g`sim nici o explica\ie! {ntr-una din vizite surprind pl`cut peste o perioad` de timp [n aceast` camer` a patra, o influen\` occidental` - organizarea unor expozi\ii nepermanente, de data asta din Chile, cu mumii din cultura Chinchorro, civiliza\ie format` din pescari care acum 10000 de ani s-au a]ezat pe \`rmul american. Ei nu foloseau tehnologii avansate ca ale egiptenilor dar prezint` aici mumii negre(din perioada 5000-3000[.e.n.) ]i mumii ro]ii(3000-2000[.e.n.). M` surprinde forma lor ciudat` dar ]i p`rul lung negru, conservat. Sunt total diferite de cele egiptene! Ele provin din muzeul San Miquel de Azapa, Universitatea Terepaca, Arica. Alt`dat` - stupoare! Sunt [n fa\a unui miracol: expunerea celebrelor portrete de la Fayoum. {n fa\a unei vitrine sunt dou` mumii de excep\ie, fat` ]i b`iat, av@nd pe fa\` extraordinare portrete descoperite la Hawara, din secolul II, apar\in@nd colec\iei Fayoum. Bandajele mumiei b`iatului alc`tuiesc un desen cu romburi perfecte. {n apropiere e mumia ”Fetei de aur” denumit` a]a nu numai pentru c` e aurit`, dar ]i datorit` prezen\ei frumoaselor bijuterii de la g@tul portretului a]ezat pe fa\`. Cutia mumiei e decorat`
233

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cu semnele tradi\ionale din mitologia egiptean`. Suntem [n fa\a unui adev`rat regal: expozi\ia temporar` av@nd ca subiect celebrele portrete descoperite la Fayoum de William Matthews Flinders Petrie [n cimitiriul roman din Hawara – Fayoum (1888-1891). Din cele 146 de portrete ce [nlocuiau m`]tile din aur din timpul faraonilor sunt aici 29, restul fiind r`sp@ndite [n marile muzee din [ntreaga lume, constituind o m@ndrie de invidiat. Precursori ai Rena]terii, sunt considerate cele mai reu]ite portrete pictate [n metoda encaustic`, procedeu de diluare a culorilor cu cear` sau cu tempera, folosind g`lbenu] de ou amestecat cu pigmen\i pe lemn de sicomor, cedru, pin ]i acacia de m`rimi 40x20 cm. Pu\ine sunt ]i pe p@nz`, dar atunci reprezentau persoane [n via\` ]i erau p`strate [n cas`, abia dup` moarte fiind puse pe mumie. Stilul folosit e realistic, exprim@nd triste\ea sau melancolia, chipul e pictat din fa\`, diferit de epoca faraonilor care-l reprezentau din profil. Din descoperirile recente se pare c` ele au disp`rut treptat, [n secolul I-IV, datorit` apari\iei cre]tinismului care nu [ncuraja mumificarea ]i [nchinarea la idoli. Cele dou` mumii pot fi admirate acum permanent [n hol. Restul de portrete constituie partea itinerant` a unor expozi\ii nepermanente, rare nou` iubitorilor de frumos. Unele sunt executate [n manier` modern`, [n creion, altele super realist [n culori neb`nuit de bine p`strate, expresive, bogat decorate prin folosirea culorilor vibrante, surprinz`toare, de parc` ar fi [n via\`, cu piept`n`turi moderne, gra\ioase, cu bijuterii ]i cercei, [ntr-un cuv@nt, parc` ai fi [n unul din muzeele celebre de azi ]i ai admira marii mae]tri ai picturii universale! }i asta se [nt@mpla acum 2000 de ani! O s` ne bucur`m de frumuse\ea lor la etaj, acolo unde vizitatorii neaviza\i pot trece pe l@ng` ele nestingheri\i! E ]i asta o mostr` de cum sunt puse [n valoare capodoperele aici [n muzeu. Holul se prelunge]te perpendicular cu un altul care [nchide parterul muzeului ajung@nd p@n` la intrare. Pe laterale sunt expuse sarcofagii din granit negru din perioada ptolemeic` apar\in@nd preo\ilor ]i ofi\erilor av@nd desene fine, unele s`pate [n piatr`, altele l`sate la exterior. Mai re\in aten\ia sarcofagul marelui preot Petosiris al lui Thoth dinainte de perioada greac`, un lemn sculptat av@nd pe piept numele ]i formula magic` din cartea mor\ilor menit` s`-l ajute s` treac` mai u]or [n lumea cealalt` ]i un pat din granit unde avea loc complicatul proces al mumific`rii. Capetele culoarului sunt ocupate de colo]i ai lui Teti ]i Ptah provenind din marele templu al lui Ramses II din Memphis, un egiptean ]i un rege grec, probabil Alexandru al II-lea, reprezentat [n postur` egiptean`, cu piciorul st@ng [nainte, numai capul fiind de grec.
234

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Urc`m la etajul I din holul de la intrare ]i din culoarul din dreapta intr`m pe t`r@mul obiectelor provenite din morm@ntul lui Tutankhamon (1361-1352 [.e.n.). {n 26 noiembrie 1922 Howard Carter deschide camera funerar` a celei mai mari descoperiri din domeniul arheologiei: numele lui Tutankhamon era scris pe obiecte; era clar c` era neatins de 3300 de ani – o dovedeau sigiliile intacte, camera fiind cea mai complet` descoperire regal` cu peste 3500 de obiecte, majoritatea din aur, c@nt`rind sute de kilograme. P@n` s` ajung` la camera mortuar` din Valea Regilor, Carter a trebuit [ns` s` coboare c@teva trepte ]i apoi s` treac` printr-un pasaj [nainte de a ajunge la anticamer`, de unde a p`truns printr-o anex` [n camera mortuar` ajung@nd [n final la camera ce con\inea comoara faraonului. Obiectele expuse [n muzeu [ncearc` s` ne redea parc` emo\ia sim\it` de Carter la descoperirea celebrului morm@nt, binen\eles cu mici excep\ii, dar care nu ]tirbesc cu nimic din fastul realizat. S` [ncerc`m ]i noi bucuria descoperii celei mai mai mari ]i frumoase comori v`zut` vreodat` [n lume! La intrare, de o parte ]i alta stau ca [ngeri p`zitori dou` statui de m`rime natural`, cu pielea neagr`, reprezent@nd sufletul(Ka) al lui Tutankhamon, din lemn par\ial aurit, descoperite [ns` [n anticamera de la intrarea [n morm@nt, special puse ca va]nici ap`r`tori, culoarea neagr` av@nd rol de a speria posibilii vizitatori nedori\i. Spr@ncenele ]i marginile ochilor sunt din aur, [n timp ce sandalele ]i cobra de pe cap sunt din bronz aurit. Mai departe, [n dou` vitrine, faraonul e prezent sub forma unor statuete din lemn aurit cu ambele coroane, ro]ie a Egiptului de Jos cu [nsemnele regale [n m@ini, alb` a Egiptului de Sus, aflat la v@n`toare cu picioarele pe o panter` sau c`rat pe capul zei\ei Menkaret [n pozi\ie ceremonial` ]i [n alta pescuind cu suli\a [n m@n` de pe o luntre. De o parte ]i alta pe pere\ii laterali sunt expuse [n vitrine separate ]ase scuturi ceremoniale, unele acoperite cu piele de jaguar, altele cu diferite scene de v@n`toare de lei sau din r`zboi, cu faraonul reprezentat ca un sfinx c`lc@nd du]manii africani, apoi l`zi, cufere, casete din abanos, vase, multe sigilate [n care se p`strau vinul ]i hrana, platouri, o statuet` simboliz@nd pe Amon sub forma g@]tei negre, trei cutii din lemn [ncrustate cu filde] apar\in@nd copilului Tutankhamon, o alt` lad` mare din lemn ro]u folosit` pentru lucrurile grele ]i celebrele 413 statui Shawabty-servan\i a]eza\i [n mai multe vitrine mari. Ne [ndrept`m acum c`tre principala pies` a culoarului: tronul din aur al lui Tutankhamon [mpodobit cu pietre semipre\ioase. Din lemn, [mbr`cat complet
235

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

[n aur, tronul are pe spate 6 cobre cu discuri pe cap dispuse ca ni]te solda\i, cu rol [n ap`rarea faraonului. Bra\ele laterale sunt aripi [ntinse ca acelea ale zei\ei Isis, dar capetele sunt cobre cu cele dou` coroane puse una peste alta. Are pe sp`tar o scen` de mare tandre\e a cuplului regal des [nt@lnit` pe papirusurile moderne: Tatankhamon st` pe tron cu m@na dreapt` pe sp`tar [n timp ce so\ia sa Ankhesenamon [l unge tandru cu un unguent \inut [n m@na st@nga. Deasupra lor st` protector Ra, zeul soare, ce-]i proiecteaz` razele asupra cuplului. Culorile folosite sunt deosebite, de la bleu la ro]u ]i albastru folosind tehnica cloisonné pentru redarea fe\ei ]i a membrelor. Totul e realizat profesionist. Fe\ele, corpul, m@inile ]i picioarele sunt din ceramic` sau email de culoare ro]ie, p`rul albastru iar colierele de la g@t sunt din email colorat combinat cu carnelite. Picioarele tronului sunt labe de lei, iar m@nerele au capete de lei cu ochi expresivi. Totul e din aur, argint ]i pietre semipre\ioase. {n fa\a tronului se afl` un suport cu desenele a 6 oameni reprezent@nd cei 600000 de du]mani pe care st`teau picioarele faraonului ca semn al puterii. Tronul are un cartu] cu numele lui Tutankhamon ]i se chema Nebkheperura, ceea ce [nsemna ”Ra apare [n multe forme”. }i [ntr-adev`r, multe tehnici au fost g@ndite pentru a reda splendoarea din fa\a ochilor no]tri. Elegan\` ]i precizie inegalabile! Rubinstein! Apreciabil, de invidiat! Au mai fost descoperite, [n camera comorii, 22 de statui cu Tutankhamon ]i alte 45 reprezent@nd zei din lemn aurit pe care le admir`m aici: zei\a Sened, cei 4 fii ai lui Horus, Tatenen, Horus, Ptah, Shu zeul v@ntului, Geb zeul p`m@ntului, Isis, Nephys, Sekhmet. Se afl` aici [ntr-o vitrin` un joc celebru acelor timpuri numit ”senet” cu piese din filde] pe suporturi din abanos av@nd cutii [n lateral` unde se \ineau piesele, de forma unor pioni ]i ture asem`n`toare ]ahului. Sunt trei cutii de m`rimi diferite, una mai mare avea 30 de piese dar multe au fost furate. De admirat aceea mic`, executat` din filde]! O alt` vitrin` dezv`luie o statuie din lemn aurit a ]arpelui Neterankh cu numele [nscris pe piedestalul negru. Zeul nemuritor are ochi din cristal pu]i [n loca\ii metalice. Al`turi, un altar aurit g`sit [n anticamer` con\ine un piedestal din lemn cu urme, presupuse a fi ale lui Tutankhamon, o parte dintr-un corset ]i m`rgele cu un pandantiv pe care scrie ”Fascinanta z@n`”. Se presupune c` ar fi g`zduit dou` statuete ale regelui ]i reginei dar acum e gol. Pe lateralele altarului sunt descrise scene tandre, intime, din via\a lui Tutankhamon ]i a so\iei, [n stilul amarnian. Al\i doi ]erpi din lemn aurit cu ochi de cristal reprezint` pe zei\a prospe\imii, fiica lui
236

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Anubis, care juca un rol important [n mitica ceremonialelor funerare. Stau al`turi [n vitrine toiaguri ]i bastoane din lemn obi]nuit, arcuri, palete ]i pigmen\i pentru desenat. Lope\i din lemn negru g`site [n morm@nt - erau considerate obiecte magice cu obscure semnifica\ii, [n timp ce cutii ovale vopsite [n alb p`strau hrana necesar` vie\ii de dincolo. Un interesant evantai al faraonului, din filde], cu pene de stru\ face subiectul altei vitrine. Are pe el inscrip\ionat [n dou` cartu]e numele lui Tutakhamon. Construc\ia [n form` de T a m@nerului a fost special aleas` pentru a u]ura mi]carea m@inii. Sunt aici ]i bastoanele din aur ]i argint ale faraonului av@nd func\ii ceremoniale, cu statuete ale du]manilor drept m@ner, simboliz@nd puterea, faptul c`-i \ine [n m@n`! Imagina\ia f`r` margini a arti]tilor vremii nu [nceteaz` s` ne uimeasc` din nou! Un baston din aur, purtat la [ncoronare, are [n cap`t o statuet` fin` din aur a faraonului, de numai 5cm. Excelent` realizare! {n st@nga ]i dreapta, dou` vitrine g`zduiesc capetele faraonului, unul din piatr` ]i un altul din lemn de culoare ro]ie, alungite, specifice perioadei Amarna. A]ezarea pe o floare de lotus e [n str@ns` rela\ie cu legenda care spune c` zeul soare se ridic` [n fiecare zi, ]i prin magie imitativ`, suveranul rena]te asigur@nd prin aceasta eternitatea. Ne [ndrept`m [nspre Tronul ceremonial, sobru, din lemn de abanos, diferit ca stil de tronul din aur, rafinat ]i elegant [n propor\ii ]i [n jocul de cromatic`, cu intarsii din filde] ]i aur av@nd cartu]e cu numele Tutankhamon, prin trecerea de la Tutankhaton([nsemn@nd ”Via\a [n Aton e frumoas`”) restabilind cultul zeului teban Amon. Numit de unii tron ecleziastic, el este prototipul scaunului episcopal din biserica cre]tin`! Partea pe care se st` e curbat`, din abanos, cu figuri din filde] [n mijlocul unui desen dreptunghiular ce seam`n` a piele de leopard cu rozete pe margini. Sp`tarul are margini din pietre semipre\ioase [n cloisonné de aur cu celebrele cobre protectoare a]ezate deasupra vulturului Horus, fiul lui Isis ]i al lui Osiris, reprezentat cu aripile deschise, din aur, cu intarsii de pietre pre\ioase. Discul solar, simboliz@nd zeul supreme, st` deasupra. {n centru sunt trei desene dreptunghiulare a]ezate vertical cu figuri hieroglife ]i cartu]e [ncrustate cu filde]. Suntem din nou surprin]i de minunate [ncrust`ri din filde], abanos ]i faian\`. Picioarele au ca extremit`\i capete de canari unite cu flori de papirus ]i lotu]i simboliz@nd unirea Egiptului de Sus cu cel de Jos. O fin` capodoper` de mobilier! La picioare, e a]ezat un suport din abanos cu desene pe dou` r@nduri, din filde], reprezent@nd 4 ]i 5 du]mani, supu]ii africani ]i asiatici. {ntr-o vitrin` al`turat` surprindem bumeranguri ]i arme aurite decorate cu
237

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

filde] ]i argint. Urmeaz` vase din alabastru cu numele lui Tutankhamon ]i al so\ iei sale, zeul Bes, cu limba din abanos ]i din\ii din filde], zeul Nilului, \in@nd un vas [n fa\`. Sunt prezente aici diferite vase din alabastru ]i marmur`, p`str`toare a parfumurilor ]i unguentelor regale, adev`rate opere de art` imagin@nd scene cu zei ]i zei\e. Al`turi, re\in aten\ia dou` cufere din lemn, frumos colorate, cu intarsii din mother of pearls(sidef) ]i filde]. Cel [n care se p`strau hainele are panourile laterale din filde] cu scene dintr-o v@n`toare cu Tutankhamon st@nd pe scaun, cu arcul [ntins ]i Ankhesenamon la picioarele sale a]tept@nd s`-i dea o s`geat`, iar mai [ncolo, un servant str@nge v@natul. Pe capac, o scen` tandr` [l [nf`\i]eaz` pe faraon oferind so\ iei buchete de lotu]i [ntr-un cadru plin de flori. Pe laterale sunt prezente scene cu animale care se atac` [ntre ele, totul este de un colorit aparte, demn de invidiat chiar ]i de un artist din ziua de azi. Al doilea cuf`r are pe capac o scen` de v@n`toare cu Tutankhamon [n carul de lupt` urmat de curteni: scena red` mi]carea, caii sunt [n mers iar regele are arcul [ntins c`tre prad`. Subiect al papirusurilor moderne. Lateralele au scene din timpul r`zboaielor cu un Tutankhamon [n fruntea armatei m`cel`rind du]manii. De data asta desenele sunt realizate pe sidef. Un alt cuf`r din lemn cu [ncrusta\ii de abanos ]i pl`cu\e din filde] cu desene hieroglife – n-o s` v` vin` s` crede\i! – g`zduia peruca a]ezat` pe un suport din lemn reprezent@nd un cap improvizat! {n alt` vitrin` se afl` o cutie din lemn cu compartimente de diferite forme ]i ]an\uri ce dau impresia unui joc, semn c` egiptenii nu f`ceau diferen\` [ntre via\a de dincolo ]i aceea real`. Al`turi, un cuf`r cu piese din filde] are drept [nchiz`tori dou` rozete din faian\` pe care e [nscris numele faraonului [n cartu]e. Urmeaz` impresionante vase din alabastru, cu desene fin decorate cu pigmen\i, [n culori negru ]i ro]u cu numele faraonului, ]i, imediat un pat din lemn cu a]ternut din papirus, aten\ie, pliant ! interesant pentru acele timpuri ! cu balamale din metal, apoi un alt pat din abanos, [nc` dou` aurite ]i sc`unele din abanos [ncrustate cu filde]. {n lateral st@nga sunt vitrine ce con\in: o mumie a lui Tutankhamon [n miniatur` flancat` de pas`rea Ba-sufletul ]i vulturul Horus, un scaun din lemn fin sculptat cu scene reprezent@nd simbolul ”milioanelor de ani” ]i pe faraon \in@nd pe bra\e cheia vie\ii ]i sceptrele cu discuri solare, [nconjurat de doi vulturi cu dubla coroan` pe cap. Dou` simboluri ale lui Anubis din lemn aurit reprezint` pielea unor animale decapitate, suspendate pe suli\i, din tulpini de floare de lotus. Sunt prezente aici b`rcile solare miniaturale din lemn pictate [n jocuri de p`trate ]i cercuri verzi
238

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i ro]ii care-l conduceau [n via\a cealalt`. Ele se g`seau ini\ial [n camera comorii. La sf@r]itul culoarului sunt vitrine ce p`streaz` [ntr-o cutie din geam p`rul bunicii sale, regina Tyi ]i o statuet` din aur a lui Tutankhamon de o jum`tate de metru, f`r` barb` - semn c` era f`cut` [n via\`. Alt` vitrin` p`streaz` trei mari buchete de flori aduse tocmai din Persia, bine conservate. Urm`m culoarul din spatele Atriumului unde sunt expuse paturile funerare cu motive zoomorfe(Hator drept vaca adorat` cu soarele [ntre coarne, lei ]i hipopotami cu din\i albi din filde] ]i limbi ro]ii) purt@nd texte ce confirm` c` erau luate [n morm@nt pentru a fi folosite [n cealalt` via\`, cu func\ii magice ca ]i b`rcile solore, vehicule imaginare [n lumea de dincolo! Un baldachin aurit pentru protec\ia faraonului se afl` ]i el [n imediata apropiere. De aici [ncolo totul corespunde cu descrierea lui Carter [n momentul descoperirii camerei comorii: un piedestal cu zeul mumific`rii Anubis, ]acalul negru p`zitor era a]ezat [n fa\a morm@ntului, urmeaz` capela din lemn aurit [n care se p`stra o cutie mare, de [n`l\imea unui metru, din alabastru, ce con\inea patru vase [n care se \ineau organele interne, inima ]i ochii, capacele vaselor fiind capete cu figura pictat` a faraonului. Capela din lemn acoperit` cu foi\` din aur cu incrip\ii hieroglife este una din cele mai frumoase piese. Pe laturi sunt zei\ele Isis, Nephthys, Selket ]i Neith care stau cu m@inile [ntinse [n jurul ei, protej@nd-o. Capela are deasupra, pe cele patru laturi, c@te dou` ]iruri de cobre [ncoronate cu discuri solare av@nd rolul de a proteja viscerele. Pe st@nga ]i dreapta se afl` vitrine cu obiecte de podoab` din faian\` colorat`: inele, m`rgele, amulete. {n altele sunt p`r\i din hainele lui Tutankhamon recondi\ionate: e]arfe, o c`ma]` cu un interesant model al cheii vie\ii [n jurul g@tului care se continu` cu crucea pe piept [n jos, sandale dup` care s-a copiat modelul ]lapilor de azi ]i chiar m`nu]i ]i ciorapi din l@n` cu degete! Urmeaz` cele patru capele mari din lemn aurit prev`zute cu z`voare care erau puse una [ntr-alta ]i ad`posteau cele trei sarcofage a]ezate unul [ntr-altul, ultimul din aur masiv con\in@nd mumia. Cele trei sarcofage [mpreun` cu cele patru capele funerare, kilograme ]i kilograme de aur, au reu]it s` protejeze mumia lui Tutankhamon timp de aproape 34 de secole! {n st@nga se afl` un hol cu patru care de lupt` din lemn aurit, bronz ]i intarsii din filde] [n m`rime natural` apar\in@nd lui Tutankhamon. Dou` dintre ele se afl` [n stare excelent` al`turi de arme folosite [n acea vreme g`site [n anticamer`. Toate aceste obiecte au fost descoperite [n celebra camer` a comorii din Valea Regilor. Ne apropiem de final. Trei camere expun tezaure con\in@nd vechi bijuterii egiptene, nemaipomenita colec\ie Tutankhamon
239

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i comoara din morm@ntul regal din Tanis. Pe care o alegem? Evident comorile din cel mai str`lucit morm@nt descoperit intact, Tutankhamon! Fiul lui Akhenaton, probabil cu prin\esa Kiya a regatului Mitanni din nord vestul Mesopotamiei, posibil frate cu Smenkhare, copilul devenit faraon la 9 ani, Tutankhamon, suscit` ]i azi interesul milioanelor de vizitatori. Egiptenii aveau idei bine definite asupra imortalit`\ii sufletului ]i [n dorin\a de a tr`i ve]nic ei conservau elementele sufletului, vie\ii, corpului ]i chiar numele pentru a-]i asigura eternitatea. De aici complicatele ]i elaboratele instrumente ]i tehnici de p`strare a corpului folosite [n procesul mumific`rii. }i toate acestea pentru c` ei credeau [n via\a de dup` moarte c@nd sufletul ”Ba”, componenta spiritual`, se deta]a de corp ]i se unea cu esen\a vie\ii ”Ka”, energia vital`, pentru a ajuta trupului s`-i mearg` bine [n via\a de apoi. Dar nu numai at@t, mumia trebuia [nso\it` de tot ceea ce era necesar individului, la fel ca ]i [n via\`! Binen\eles c` toate acestea depindeau de starea lui pe scara de ”valori” a societ`\ii ]i de aici interesul pentru conservarea ]i recunoa]terea numelui [n vederea asigur`rii nemuririi - ”Ankh”. Iat` de ce at@ta interes [n descoperirea mormintelor faraonilor. De la intrarea [n tezaur e]ti de-a dreptul ]ocat de uimitoarea masc` din aur a lui Tutankhamon, capodoper` des`v@r]it` a m`iestriei arti]tilor vremii, un soi de emblem` a Egiptului de azi care apare ca ]i Horus peste tot. Privite din toate col\urile, cele 11 kg de aur cu intarsii de pietre semipre\ioase, diferit colorate, iradiaz` parc` energie prin reflectarea luminii ca raze str`lucitoare [n toat` camera, dar ]i un mister nep`truns de milenii, prilej de controverse ]i neb`nuite taine. Poate ]i blesteme! Ea reproduce fidel tr`s`turile delicate ale chipului t@n`rului faron care prin scurta-i domnie ]i bogata comoar` impresioneaz` ]i azi o lume [ntreag`. Nu\i vine s` crezi c`, de la japonezi p@n` la americani, de la chinezi ]i indieni p@n` la englezi, francezi, italieni ]i spanioli, chiar rom@ni, mexicani ]i australieni, r`m@n [nm`rmuri\i clipe [ntregi [n fa\a ei! Pe unii i-am auzit chiar vorbind cu ea! Pe umeri ]i pe spatele m`]tii sunt scrise formulele magice pentru protec\ia faraonului. {nt@lnim chiar ]i o cruce perfect desenat` pe spate! Ochii sunt din cuar\ ]i din obsidian, o roc` vulcanic` des folosit` datorit` efectelor sale. Divina barb` fals` e din cloisonné [n aur. P`rul, alc`tuit din ”]uvi\e” de culoare albastru [nchis [ncrustate [n aurul m`]tii e str@ns la spate [ntr-o coad`. Aur ]i pietre semipre\ioase sunt puse laolalt` [n redarea cu mare elegan\` a tr`s`turilor frumosului chip purt@nd superbul nemes regal din aur, br`zdat cu linii albastre, reprezent@nd ]uvi\ele perucii, av@nd simbolurile regale pe frunte, vulturul ]i cobra, [ncrustate cu lapis lazuli, turcoaze
240

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i carnelite. Urechile sunt prev`zute cu g`uri pentru cercei. E singura masc` care prezint` g`uri ale urechilor. Un colier mare cu patru r@nduri din cuar\, amazonite, lapis lazuli ]i sticl` colorat` e prins de umeri prin capete de vulturi din aur iar peruca din aur prezint` - destul de ciudat - dou` g`uri pe partea dreapt` care au dat na]tere la diverse interpret`ri. C@t timp va mai trece p@n` la aflarea adev`rului asupra mor\ii premature a copilului faraon? Masca de aici era plasat` pe capul mumiei nu numai ca protec\ie [n lumea de dincolo, prin vulturul Horus ]i cobra de pe cap, zeii protectori ai Egitului, dar ]i pentru o recunoa]tere u]oar` [n viitoarea via\` de c`tre sufletul s`u ”BA”, acolo [n lumea tenebrelor, pentru c` ea, masca, e o fidel` copie a fe\ei faraonului cu ochii vii, nasul perfect, barba fals` ]i [ntoars` la baz` - semnul mor\ii. L@ng` ea se afl` un ]irag de m`rgele din 3 r@nduri de discuri solare din aur. Dup` ce [ntregul corp era supus secretelor [mb`ls`m`ri, prin care [i erau scoase organele interne, inima ]i ochii ce se p`strau [n vase speciale, trupul era acoperit cu mai multe r@nduri de bandaje ”[mb`iate” [n lichide preparate ]i ]tiute numai de anumi\i preo\i din ”t`r@mul mor\ii”. }i nu numai at@t, 143 de obiecte ]i amulete cu rol protector din aur ]i pietre pre\ioase erau r`sp@ndite pe tot trupul, printre straturile bandajelor. {n timpul bandaj`rii se intonau formule sacre care s` protejeze mumia. Deasupra bandajelor, m@inile erau acoperite cu o foi\` sub\ire din aur, picioarele erau protejate de sandale confec\ionate din aur, p@n` ]i degetele picioarelor erau [mbr`cate [n foi\` de aur, iar [n urechi i se prindeau cercei cu discuri din aur, demni de invidiat ]i azi de orice femeie! La g@t avea m`rgele mari ]i pectorale imense din aur ]i pietre. Pe m@ini avea imense br`\`ri din aur [ncrustate cu pietre. Foi\a din aur de pe corp avea decora\ii din aur cu figura lui ]i a p`s`rii cu cap uman ”Ba”, ce simboliza sufletul, av@nd [n gheare simbolurile eternit`\ii. Deasupra lor se a]eza un colan mare din aur, legat [n jurul g@tului, care se prelungea cu un corset ce acoperea pieptul ]i toracele, alc`tuit din dou` buc`\i flexibile [ncheiate la spate prin tehnici sofisticate. Colanu sus\ine un pandantiv decorat cu scene ce [l [nf`\i]eaz` pe Tutankhamon [n fa\a discului solar, implor@nd parc` ajutorul zeului, [n timp ce spatele are reprezent`ri miniaturale ale cobrei ]i scarabeului, ce asigurau o protec\ie magic`, totul fiind realizat cu intarsii din pietre pre\ioase ]i email, de o fine\e inimitabil`. De invidiat chiar ]i azi! Corsetul, alc`tuit din numeroase piese din pietre semipre\ioase [n cloisonné, din aur, eman` sensibilitate regal`. La br@u purta catarame mari cu desene din aur ce surprind scene de v@n`toare, primiri de ofrande ]i momente din via\` [mpreun`
241

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cu so\ia. Peste toate era pus nelipsitul lan\ din aur cu un scarabeu din r`]in`, simbol al rena]terii. Mult aur la un loc, dar nu oricum, lucrat din suflet, semn c` faraonul era pre\ uit! Urma punerea mumiei [n sarcofag. }i nu oricum! {n trei. Fiecare sarcofag are o masc` din aur pe locul capului. Sunt prezente aici dou` sarcofage: al treilea din aur masiv lung de1,85m [n care era pus` mumia ]i al doilea de 2m lungime care-l g`zduia. Primul sarcofag, lung de 2,20m, din lemn acoperit cu o foi\` de aur, g`zduia pe cele dou` ]i acum se afl` [n morm@ntul din Valea Regilor [mpreun` cu mumia. E ornat cu pietre semipre\ioase [n cloisonné ]i red` [nf`\i]area faraonului ca Osiris, iar masca e expresia stupefiant` a serenit`\ii ]i severit`\ii, [n total constrast cu celelalte trei ce redau frumuse\ea tr`s`turilor fe\ei. Al`turi s-au descoperit o coroni\` - poate ultimul omagiu al so\iei, Ankhesenamon - ]i buchete de flori ce dau ca dat` a [nmorm@nt`rii, prim`vara. Cel de-al doilea sarcofag e mai mic ]i este din lemn [mbr`cat [n foi\` de aur cu acelea]i [ncrust`ri multicolore de pietre colorate [n cloisonné. }i din nou aceea]i reprezentare a faraonului cu toate elememtele descrise mai [nainte. Impresionant` tehnica [n cloisonné a pietrelor de culoare albastr`, neagr` ]i ro]ie [n aur ce ocup` trei sferturi din sarcofag! Sarcofagul al treilea, lung de 1,85 m, ce con\inea mumia, e un bloc masiv de aproape 112 kg din aur pur de 22 carate, dar nu oricum, bogat ornamentat ]i viu colorat, av@nd chipul faraonului cu barba [ntoars`, semnul mor\ii, reprezentat ca Osiris, cu bra\ele [ncruci]ate pe piept, \in@nd [n m@ini sceptrul ]i biciul. Pe cap e insigna sacr` cu vulturul ]i ]arpele, la g@t poart` m`rgele cu dou` r@nduri de pietre ro]ii, galbene ]i albastre [ncrustate [n aur. De o parte ]i alta a corpului sunt prezente zei\ele protectoare ale Egiptului, Isis ]i Nephthys, ce par a da via\` faraonului mort prin intonarea formulelor sacre [nscrise [n cartu]ele din vecin`tate, [n timp ce Nekhbet ]i Quadjed, cu aripile larg desf`cute, protejeaz` mumia aflat` [n`untru. Pe t`lpile sarcofagelor sunt reprezent`ri cu Isis st@nd [n genunchi cu aripile deschise ]i cartu]e cu [nscrisuri. Se [nso\ea apoi mumia pe barca sacr` ce traversa Nilul, fluviul vie\ii, pe atunci trec@nd pe l@ng` piramide, p@n` la morm@nt, unde era a]ezat [n capela funerar`, ascuns` [n interiorul altor trei, [mpreun` cu obiectele uzuale ce-i confereau tot confortul [n via\a de dincolo. Nu lipsea din morm@nt culegerea de texte cu imnuri ]i formule magice, ”Cartea mor\ilor”, care s`-i asigure intrarea [n lumea de dincolo.
242

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Legendele spun c` mortul era condus de Anubis, ]acalul, la judecata de apoi, [n fa\a lui Osiris ]i a zeilor, unde era citit` confesiunea pe baza c`reia avea loc examenul ”p`catului inimii”. Inima trebuia s` fie u]oar`, nu ap`sat` de greut`\i! Dac` era prea grea era [nghi\it` de Ammit, devoratoarea, iar Thot [nregistra rezultatul examenului pe un papirus. Credin\a [n nemurire [i face pe egipteni s` se specializeze continuu, astfel [nc@t secretele mumific`rii n-au fost transcrise, tot ceea ce se ]tie e par\ial, niciodat` complet! De aceea, dup` mumificare, corpurile erau transportate [n ad@ncurile din de]ert pentru o mai bun` conservare. O mumificare sigur` se atinsese [n perioada noului imperiu (1500-1100 [.e.n.) c@nd se ajunsese s` se p`streze fa\a ]i expresia ei. Speciali]tii lucrau zi ]i noapte, f`c@nd incizii asupra corpului prin care extr`geau viscerele pe care apoi le mumificau separat ]i le p`strau [nvelite [n fe]e fine. Apoi erau depuse [n vase speciale a]ezate [ntr-o capel` [nconjurat` de statui ale zei\elor ce [nso\eau mumia [n morm@nt. Mumificarea era o munc` grea, dar mai ales trebuia f`cut` perfect. Existau ]i instrumente speciale. Tije din bronz penetrau fosa nazal` st@ng` prin care se extr`gea creierul, dup` care se injecta o r`]in` lichid` care se solidifica rapid [n interiorul craniului. Cu o lam` se deschidea corpul la nivelul abdomenului pentru a scoate m`runtaiele. Stomacul ]i intestinul gros se puneau [n vasul Amset, micul intestin [n Hapi, pl`m@nul [n Douamoutef ]i vezica biliar` [n Qebehsennouef. Sunt numele fiilor lui Horus, zeu primordial, fiul lui Osiris ]i Isis. Nu se l`sa dec@t inima care nu se separa de corp pentru c` se credea c` ea de\inea sentimentele, con]tiin\a, via\a. Stomacul se sp`la cu vin de palmier care devenea parfumat ]i se puneau apoi mir ]i substan\e aromatice. Corpul era cusut la loc ]i p`strat 70 de zile acoperit cu natron, o substan\` con\in@nd sare natural`, 17 % bicarbonat de sodiu, sulfat ]i clorur` de sodiu. Dup` trecerea celor 70 de zile corpul era din nou sp`lat ]i [mb`ls`mat. Ultima etap` era umplerea corpului cu p@nz` de bumbac, ierburi, pudr` de mir, cimaron ]i aloe. Cele mai bine p`strate mumii sunt cele ale faraonilor din dinastiile XVIII ]i XIX, Ramses II ]i Tutankhamon. Mai mult, arti]tii exceleaz` la Tutankhamon prin execu\ia m`]tilor sarcofagelor, prima, a celui exterior exprim` suveranitatea, a doua evoc` triste\ea, a treia, a sarcofagului din aur masiv, dezv`luie frumuse\ea, iar a patra – aceea expus` [n vitrina central`, ce acoperea fa\a – exprim` tinere\ea etern`, fiind cea mai frumoas`!
243

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Exist` trei diferen\e majore cu privire la realizarea sarcofagelor: dac` primul, ce con\inea mumia e din aur masiv, celelalte sunt din lemn placat cu foi\` din aur [ncrustat cu pietre semipre\ioase iar pe primul sunt prezente zei\ele Isis ]i Nephthys, cu rol de protec\ie magic`, [n timp ce pe al doilea s`l`]luie]te vulturul cu aripile [ntinse, simbol al Egiptului de Sus ]i de Jos. Treisprezece vitrine de aici alc`tuiesc, ceea ce se cheam`, cea mai vizitat` comoar` din lume: Tutankhamon. Sarcofagele ]i masca sunt g`zduite [n trei vitrine separate descrise mai sus. Celelalte zece con\in obiecte apar\in@nd tezaurului lui Tutankamon. Sunt tot at@t de interesante ]i e greu s` te dezlipe]ti de ele! Mi-au trebuit multe zile s` pot s` le descriu pe toate. De fiecare dat` e]ti uluit de ceea ce descoperi ]i parc` niciodat` n-ai s-o po\i face pe de-a [ntregul! A patra vitrin` are o pies` complex` alc`tuit` dintr-un pectoral ]i un corset dublu care se fixa [n jurul g@tului ]i se continua [n spate cu leg`turi [n laterala dreapt`, de genul balamalelor cu ac. {n fa\`, pectoralul se lega [n jurul g@tului ]i avea ]ase benzi [ncrustate cu lapis lazuli, [n aur. Mai jos era reprezentat` o scen` cu patru personaje [n cloisonné din aur: faraonul era urmat de Horus cu o coroan` alb` pe cap ]i o zei\` [n fa\a lui Osiris ce-i d`ruia regelui cheia vie\ii. Dublura din spatele g@tului are un scarabeu ]i dou` cobre sus\inute pe chei ale vie\ii, una purt@nd coroana alb` iar cealalt` pe cea ro]ie. Acestea se continuau cu un br@u lat de 15 cm alc`tuit dintr-o mul\ime de piese de culoare albastr` [nseilate pe o re\ea din fire din aur care se [ncheie [n lateral dreapta cu balamale speciale cu ax. A cincea vitrin` e alc`tuit` de fapt din cinci, una principal`, pus` deasupra celorlalte patru a]ezate la baza ei ]i prezint` un lan\ din aur de forma cobrei, semnul regalit`\ii ]i al puterii de care e prins` o statuet` din aur de 5cm cu Tutankhamon [n pozi\ie st@nd, cu picioarele str@nse la piept. O alt` stutuet` neagr` o acompaniaz`. {ntre ele troneaz` o pies` din aur alc`tuit` din dou` cartu]e cu Tutankhamon ]i Ankhesenamon st@nd fa\` [n fa\` [n aceea]i pozi\ie. Celelalte 4 vitrine de la baz` con\in: - br`\`ri din aur, flexibile, cu scarabei ]i lapis lazuli, 7 [n st@nga ]i 6 [n dreapta, care erau a]ezate printre bandaje ]i 15 inele din aur. Interesant, unul dintre ele are deasupra o barc` cu faraonul [mpreun` cu al\i doi [nso\itori, executa\i la scar` miniatural`. Celelalte inele au scarabei, unii incrusta\i [n aur, mobili, astfel [nc@t s` fie a]ezati totdeauna cu fa\a [n sus,
244

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

- alt` vitrin` prezint` un lan\ cu Isis, [n cloisonné, din aur, dou` cu\ ite cu teac` din aur cu tocul din plastic sau sticl` aplicat cu nituri, cinci lan\uri cu scarabei, un Horus ]i celebrul ochi al lui Horus, - amulete din carnelian cu scop de protec\ie [n via\a de dincolo, patru piese ce par a fi paftale, din aur, [n filigran, reprezent@ndu-l pe Tutankhamon [n carul de lupt` sau pe tron, protejat de Isis, [n scene de v@n`toare sau [mpreun` cu so\ia Ankhesenamon, care [l m@ng@ie cu m@na dreapt` [n timp ce [n st@nga are o floare de lotus, sigur d`ruit` de faraon, - vulturi din foi\` din aur ]i cobre g`site [ntre badajele mumiei. Vitrina ]ase con\ine trei m`rgele cu scene pectorale descriind un scarabeu [n barca divin` ori pe zeul Ra reprezentat ca disc solar [n barc`. Le completeaz` o br`\ar` din aur cu un scarabeu albastru cu [nchiz`tori cu ax ca cele din zilele de azi!, dou` pandantive cu Isis ]i unul reprezent@nd ]arpele cu cap uman sus\in@ndu-l pe Tutankhamon. Scenele de pe pandantivele pectorale sunt [ntr-adev`r minunate, dovedind mult` precizie ]i migal`. A ]aptea vitrin` expune 6 colane din foi\` din aur cu vulturi cu aripile larg deschise, ce se puneau printre bandajele mumiei. A opta con\ine 4 colane aurite cu vulturi, din intarsii de sticl` ]i faian\` colorat` [n ro]u, negru ]i bleu, a]ezate [n c@te 7 sau 8 r@nduri circulare. A noua expune sandalele din aur, chiar degetele de la m@ini ]i picioare, realizate din aur. Sunt expuse chiar ]i cuie din aur ]i argint, folosite probabil la [nchiderea sarcofagelor! {n a zecea vitrin` sunt 5 colane flexibile din aur care-i acopereau pieptul, cu reprezentarea lui Horus, cu aripile desf`cute, ce trebuiau s`-i ofere magica protec\ie. Aripile sunt alc`tuite din zeci de piese de culoare ro]ie ]i albastr` [n]iruite radial pe s@rme sub\iri, urm`rind un desen bine stabilit dinainte, pentru c` ele pornesc cu trei benzi ]i se termin` [n cinci! Cercei decora\i cu uraeus ]i discuri solare, dou` palete din filde] con\in@nd pensule ]i pigmen\i de culoare ro]ie ]i neagr`, o cutie de forma cheii vie\ii folosit`
245

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

drept oglind` ]i trei pandantive mari cu scene religioase cu Osiris, Isis ]i scarabeul, completeaz` vitrina a unsprezecea. Pectoralul cu embleme solare ]i lunare de aici, prezint` elemente complexe [nso\ite de semnifica\ii: [n centru e un scarabeu cu aripi deschise ce poart` deasupra o barc` [n care se afl` ochiul st@ng al lui Horus [ncadrat de dou` flori de lotus ]i un uraeus (cobra - simbolul puterii) ce \in o semilun` ]i o lun` din argint pe care stau Thot ]i Horus, protej@ndu-l pe Tutankhamon, transformat ]i el [n zeu. Jos, scarabeul \ine simbolurile Egiptului: liliacul ]i lotusul. La margine sunt flori, doi uraeu]i iar dedesupt o serie de pandantive [n form` de flori. Binen\eles, toate acestea [n cloisonné, din aur, cu pietre semipre\ioase. Din nou un pectoral [n form` de scarabeu, simplu, elegant executat [n cloisonné din aur ]i [ncrustat cu lapis lazuli din Afganistan, carnelian ]i turcoaze. Aripile deschise [n cerc sus\in discul solar. Autorul las` din nou liber drumul fanteziei, imagin@nd o aranjare perfect simetric` a pieselor. Cerceii de aici sunt din acelea]i materiale ca mai sus, [ns` compozi\ia difer`. Executa\i poate cu ocazia comemor`rii [ncoron`rii, sunt masivi, din aur, av@nd [n centru statueta lui Tutankhamon, [ncadrat` de dou` cobre regale ce sus\in pe cap discuri solare aflate [n interiorul unui cerc, bordat de un ]ir de pietre pre\ioase de care sunt prinse ]ase ]iruri de m`rgele terminate cu perle colorate. Surprinz`tor pentru acele vremuri, au un mecanism de prindere [n ureche dotat cu ax! Cu siguran\`, multe femei ]i-ar dori azi un astfel de exemplar! Patru miniaturi ale sarcofagelor din aur, cu intarsii de sticl` ]i pietre pre\ioase, identice cu cele mari, reprezent@ndu-l pe faraon mort, [n pozi\ia lui Osiris, cu m@inile la piept ] i barba [ntoars`, precum ]i [nsemnele regale fac obiectul vitrinei a dou`sprezecea. Mumia, astfel preg`tit`, se acoperea [n final cu benzi sub\iri din aur a]ezate [n cruce pe care sunt desenate cartu]e cu scarabei ]i [nscrisuri hieroglife, probabil formulele sacre care s`-i fac` mai u]oar` trecerea dincolo. Pe piept, deasupra benzilor, st`tea un pectoral cu pas`rea uraeus, al c`rui cap uman seam`n` cu cel al faraonului, [n cloisonné din aur, reprezent@nd sufletul Ba, iar la g@t purta m`rgele cu un scarabeu mare din r`]in`. Peste piept erau a]ezate m@inile din aur masiv care \ineau [nsemnele regale. Toate aceste obiecte se g`sesc [n ultima vitrin` a camerei comorii lui Tutankhamon, a treisprezecea. O mul\ime de alte bijuterii, amulete, 413 statuete Shawabty(figuri de servan\i), fin sculptate [n lemn aurit, din care 113 au inscrip\ii funerare din capitolul 6 al ”C`r\ii mor\ilor”, au fost primite [n dar de la generali ]i diver]i demnitari, gesturi ce afirm` [nc` o dat` c` faraonul era iubit! 365 dintre ele reprezentau zilele anului, 12-lunile ]i 36 pe supraveghetori. Sarcofagele erau depuse [n capela funerar` din
246

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

lemn aurit al`turi de celelalte obiecte ce trebuiau s`-i ”u]ureze” via\a de dincolo. }i lista poate continua: butoia]e din alabastru, din lemn cu [ncrusta\ii din filde], turcoaze, cutii cu unguente. O mul\ime de obiecte din via\a de zi cu zi transferate aici. Al`turi de camera mortuar` se afl` camera comorii unde s-au g`sit restul obiectelor expuse pe culoarele descrise mai sus. Abia dup` ce vizitezi comorile imense descoperite [n intactul morm@nt a lui Tutankhamon [\i pui o serie [ntreag` de [ntreb`ri cu privire la faraonul copil, mort suspect de t@n`r! Oare a murit de moarte bun`, cum de a fost at@t de apreciat d`ruindu-i-se un a]a morm@nt, de unde a]a multe obiecte din aur la un loc [ntr-o at@t de scurt` domnie, c@t de bogat era Egiptul [n acele vremuri, c@t de multe secrete mai ascunde [nc`? }i mai ales cum de a disp`rut at@t de misterios ca ]i na]terea sa? Cine va putea descifra toate aceste enigme? Cum a fost posibil s` se p`streze secretele egiptenilor? E sigur c` un singur om nu va reu]i s` le descifreze, tot a]a cum sigur e c` nu va exista o zi f`r` vizitatori aici la muzeul din Cairo. }i asta pentru c` [ntradev`r ai ce vedea, muzeul expun@nd circa 136000 de obiecte iar alte 70000 a] teapt` [n magaziile de la subsol, [n vederea studierii ]i cercet`rii. Dup` Travel Rough Guide \i-ar trebui 9 luni s` vizitezi toate exponatele din acest muzeu, cu o slab` luminozitate ]i neinspirat` punere [n eviden\` a celor mai frumoase obiecte faraonice care, [mpotriva haosului, fac din bog`\ia lui, unul din cele mai frumoase muzee din lume! Este ]i nu adev`rat, pentru c` mie mi-a luat mai pu\in de 200 de vizite – e adev`rat, [n decursul a 4 ani ! Totu]i, a fost cel mai vizitat muzeu din via\a mea dar ]i cel mai drag! Poate c` odat` cu mutarea lui [n noul l`ca], aflat departe, la piramidele din Giza, va deveni ]i cel mai frumos muzeu din lume! {nso\it de un ghid profesionist po\i s` faci turul muzeului [n numai 3-4 ore, apoi, dup` ce parcurgi paginile acestei c`r\i, sigur te vei sim\i ca ]i cum ai revedea filmul complet al minunilor vizitate aici la Cairo, [n muzeul egiptean. {n 2010, la Berna, am finalizat 4 proiecte IT dedicate celui mai mare muzeu de egiptologie din lume: muzeul din Cairo, istoria obeliscurilor egiptene r`mase [nc` [n via\`, celebrele portrete de la Fayoum ]i comoara lui Tutankhamon care a fost prezentat` pentru prima dat` [n Rom@nia la Bu]teni ]i la muzeul na\ional George Enescu din Bucure]ti [n vara aceluia]i an. De fiecare dat` ajuns aici, te la]i pl`cut impresionat de spectacolul oferit nu numai de rarele frumuse\i, dar ]i de ochii [nm`rmuri\i ai miilor de vizitatori veni\i din dep`rt`ri pentru a admira una din cele mai des`v@r]ite comori ale
247

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

antichit`\ii. Descoperirea lui Howard Carter, sub patronajul lordului Carnarvon, avea s` aduc` la suprafa\` splendorile unei civiliza\ii ce a l`sat umanit`\ii o art` inegalabil`, impresionant`, cu o imens` simetrie, cu desene elaborate ]i culori fascinante. C` este a]a, o dovedesc cli]eele faraonice reluate [n art nouveau, dar ]i [n arhitectur`. Cl`direa Chrysler din New York, ridicat` [ntre 1928-30, are peste tot modele faraonice, [n atrium, la exterior, vulturi cu aripi deschise iar v@rful este piramidal cu geamuri de forma florii de lotus – toate simboluri ale artei egiptene. Dar nu numai aici, ci ]i [n centrul comercial, cl`dirile au piramidioane ca acelea descoperite la Sakkara ce se puneau [n v@rful piramidelor. Cel mai mare monument din Washington e un obelisc! P@n` ]i bancnota de 1 $ are pe ea marele sigiliu al Statelor Unite ale Americii de forma unei piramide cu un ochi [n v@rf, poate al lui Horus!, care [n Egiptul antic simboliza for\a ]i puterea divin` ]i era perceput ca un protector [mpotriva puterii r`ului. Lenin, se pare, va fi [mb`ls`mat ]i el dup` o metod` faraonic` ]i exemplele pot continua. {n 2006 s-a anu\at descoperirea, dup` 83 de ani, a unui alt morm@nt intact – culmea! – exact l@ng` cel al lui Tutankhamon. Cine ]tie ce surprize sau confirm`ri vom avea! {n 1968 prima radiografiere a mumiei lui Tutankhamon a dat na]tere unor interesante ipoteze cu privire la moartea prematur` a faraonului copil, spulberate apoi de o nou` expunere [n 2005, de data aceasta folosind mijloace avansate, digitale. Indiferent care ar fi concluziile, meritoriu e c` savan\ii [ncearc` s` refac` o istorie plin` de mister ]i fascina\ie. Betsy Bryan, de la Universitatea Hopkins din SUA, descoper` ]i el la Karnak, [n templul lui Mut, statuia reginei Tiye, so\ia lui Amenhotep III. Pe de alt` parte m` [ncearc` un sentiment amar la g@ndul c` faraonii sunt trezi\i f`r` voia lor, dup` mai bine de 3000 de ani! Megem mai departe cu g@ndul c` blestemele nu-]i vor face apari\ia! Morm@ntul regal din Tanis(Delt`). Tanis a fost capitala Egiptului [n cursul dinastiilor XXI ]i XXII. Aici Pseusennes I(Pusenes) face o replic` a Karnakului, marele templu al lui Amon. Morm@ntul regal a fost descoperit de profesorul Pierre Montet [n anul 1939 ]i con\inea cinci morminte ale regilor Pseusennes I, Amenemope, Shashanq, prin\ului Hor-Nakht, fiul regelui Osorkon II ]i un general Undjebuendjed, ]eful arca]ilor. Este cea mai important` comoar` descoperit` dup` aceea a lui Tutankhamon. Pornind din st@nga c`tre dreapta, pe peretele din spate descoperim un
248

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

sarcofag din carton negru, decorat cu desene de zei din aur ]i inscrip\ii cu rol [n protejarea mumiei. El a fost g`sit [n cel de al`turi, din argint masiv, apar\in@nd regelui Shashanq II care are deasupra capul lui Horus ]i a fost primul descoperit [n Egipt. L@ng` el mai sunt 4 sarcofage din argint [n miniatur`. Surprindem apoi o acoperitoare din foi\` de aur g`sit` pe mumia regelui Pseusennes I, av@nd pe piept pas`rea Ba, reprezent@nd sufletul, cu aripile deschise protector, apoi sarcofagul din argint [n care s-au descoperit mumia deteriorat` ]i bijuteriile, toate fiind puse [n altul mai mare, din granit negru, aflat ]i el aici. Sarcofagul din argint are capul regelui cu o diadem` ]i o cobr` din aur. Continu`m s` vizit`m colec\ia de obiecte ]i bijuterii a urma]ului lui Pseusennes I, Amenemope(993-984 [.e.n.). Posibil fiul lui Pseusennes I, Amenemope []i preg`tise dinainte un morm@nt, dar se pare c` de teama jefuitorilor el a fost mutat [n camera a doua, a tat`lui, ce trebuia s` g`zduiasc` ini\ial pe cel al reginei Mutnojdmet. Colec\ia con\ine: dou` m`]ti imense din aur, departe de aceea realizat` pentru Tutankhamon, una pare de femeie, al`turi sunt br`\`ri, inele, m`rgele, coliere, accesorii ale mumiei, dar cele mai impresionante sunt amuletele ]i micile statui din aur ]i pietre pre\ioase(din coral, lapis lazuli, malahit ]i cristal) reprezent@nd zei\`\ile Ptah, Bastet, Amon-Ra, Horus ]i fiii s`i. Uita\i-v` atent la prima, Ptah, ]i la zei\a Bastet, simboliz@nd puterea soarelui ]i ve\i fi [nc@nta\i de formidabila realizare, de bijutier ajutat de calculator. Aproape c` nu vezi detaliile dec@t cu lupa! Fine\e [nalt`! Sunt al`turi obiecte descoperite [n morm@ntul generalului Undjebuendjed: colane mari cu p`s`ri simboliz@nd spiritul Ba ]i vulturul, simbol al Egiptului de Sus. Urmeaz` vase din argint ]i o cup` [n form` de floare, inscrip\ionate cu numele lui Pseusennes I ]i al so\iei sale Mutnojdmet, folosite la ritualuri. {n vremea aceea, argintul era considerat superior aurului! Ajungem la accesoriile mumiei lui Pseusennes I. Surprindem un colier din aur cu 7 ]iruri, alc`tuite din sute de discuri mici din aur ce sus\in un pandantiv cu dou` cartu]e, probabil cu numele regelui, de care sunt prinse 19 lan\uri din aur av@nd ca termina\ii flori de lotus din aur. Al`turi sunt patru pectorale av@nd ca motiv principal scarabeul. Un alt colier, de data aceasta mult mai mare, cu 5 ]iraguri din discuri mari din aur, era pus [n jurul g@tului. De el este prins un pandantiv cu dou` cartu]e de care sunt prinse 14 lan\uri din aur cu acelea]i flori de lotus. Dou` ]iraguri din m`rgele imense alc`tuite din 2 ]iruri de bile mari din lapis lazuli [ncadreaz` un colier masiv din aur. Inele, amulete puse printre bandajele
249

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

mumiei, dou` br`\`ri din aur [ncrustate cu lapis lazuli care erau puse pe genunchii mumiei regelui [ntregesc vitrinele urm`toare. Mumia lui Pseusennes I avea dou` coliere grele din aur, patru pectorale, 22 de br`\ari, patru inele pentru glezne, 10 degete de la m@ini ]i 10 degete de la picioare, mai mult de 30 de inele ]i o pereche de sandale, toate din aur! Vizit`m acum colec\ia de obiecte ]i bijuterii din aur cu pietre pre\ioase a regelui Shashanq II care a fost co-regent cu tat`l s`u, Osorkon I, cu o domnie doar de un an, [n 890 [.e.n. A fost descoperit` [n anticamera morm@ntului lui Pseusennes I [n 1939 ]i con\ine: o masc` incomplet`, o pereche de sandale, degete, amulete, un colier sub form` de vultur cu aripile [n jurul g@tului, un br@u purtat ca accesoriu ceremonial, amulete din morm@ntul intact al prin\ului Hor-Nakht(care a domnit [ntre 874-850 [.e.n.), fiul lui Osorkon II, una dintre ele sub forma b`rcii solare divine cu un scarabeu [n interiorul unui disc solar ]i zeul Aton, care dezvolt` ideea ciclului infinit al [nceputului, mijlocului ]i sf@r]itului zilei. Binen\eles, toate sunt din aur lucrat cu mult` migal` ]i pricepere. O br`\ar` din aur descoperit` [n morm@nt are [ncrustate numele regelui Osorkon II ]i al reginei Kavama. Cobre din carnelian, amulete, statuete Shawabty(figuri de servan\i) ]i 4 vase cu capetele fiilor lui Horus con\in@nd organele interne ale regelui Pseusennes I, completeaz` accesoriile mortuare. Vitrinele din centrul camerei expun masca funerar` a regelui Pseusennes I cu fa\a radiind a tinere\e etern`, vase din aur folosite la liba\ii ]i un cuptor cu g`uri av@nd rol de a regla aerul de ventila\ie. Intr`m acum [n cea de-a treia comoar`, aceea a bijuteriilor vechi egiptene. Nu trebuie ratat`! Bijuteriile prin\esei Khnumit ]i Sat-Hator sunt unice, impresionante, adev`rate capodopere! Descoperite de profesorul francez J. de Morgan [n 1894-95, [ntr-unul din peretele piramidei lui Amenemhat II, din dinastia XII, la Dahshur, l@ng` Cairo, bijuteriile prin\eselor Itawerer, Sat-Hator ]i Khnumit surprind nu doar prin bog`\ie, ci mai ales prin fine\ea execu\iilor, m`iestria desenelor ]i alegerea culorilor, preponderent verzi, simbol al perpetu`rii vie\ii. Vitrinele laterale aflate [n dreapta expun bijuteriile apar\in@nd prin\esei Itawerer: coliere mari, br`\`ri pentru glezne din carnelian ]i aur, p`s`ri cu ochi [ncrusta\i, m`rgele din carnelian, ]iraguri din aur, cercei, br`\`ri pentru m@ini, un cu\it cu lama din aur ]i teaca [ncrustat` cu pietre, un colier cu termina\ii din aur, alc`tuit din m`rgele din pietre semipre\ioase a]ezate pe 7 r@nduri. Urmeaz` bijuteriile prin\esei Sat Hator Meret: m`rgele ]i br`\`ri din carnelian cu termina\ii din aur, apoi bijuteriile prin\esei Nefruptah,
250

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

fiica lui Amenemhat III: ]iraguri cu 15 r@nduri de m`rgele g`site [n echipamentul funerar. Suntem [n fa\a vitrinei con\in@nd bijuteriile prin\esei Khumit cu varii figuri de hieroglife din aur [ncrustate cu pietre, un colier mare din aur cu 5 r@nduri de cruci ale vie\ii din pietre [n cloisonné av@nd drept termina\ii dou` capete de vultur din aur cu ochi de obsidian, ]iraguri de m`rgele din carnelian, lan\uri din aur cu flori de lotus, alteori cu stele de 5 sau 8 col\uri ]i dou` diademe pre\ioase de o generoas` execu\ie meticuloas` dus` p@n` la extrem: prima, o coroni\`, alc`tuit` din flori [ncrustate cu turcoaze, carnelian ]i lapis lazuli a]ezate pe o re\ea din fire din aur: florile sunt mici, cu petale verzi [n cloisonné, [n jurul unui bulb portacaliu. {n 6 puncte ale coroni\ei sunt dispuse la distan\e egale 6 flori mai mari [ns` cu petale de forma florilor de lotus. A doua coroan`, mai mare, are figuri perfecte din rozete extrem de mici legate [ntre ele cu frunze de liliac, [n cloisonné, de o perfec\iune rar`, [n culori portocalii, verzi ]i albastre, turnate [n aur. {n fa\` poart` un vultur din aur [n zbor iar [n spate o floare mare de liliac. Cele dou` diademe, extrem de pre\ioase, sunt splendorile purtate de suverane. }i nu numai at@t, colec\ia mai con\ine admirabile br`\`ri alc`tuite din dou` ]iruri de m`rgele mici de culoare albastr`, ro]ie, verde ]i galben` legate cu lei, [n miniatur`, din aur, [n pozi\ie st@nd ]i m`rgele cu 68 de bobi\e din aur ]i pietre semipre\ioase, bijuterii ale prin\esei Mereret, un br@u cu 8 scoici din aur legate [ntre ele cu c@te dou` ]iruri de m`rgele din pietre, un cap din aur al vulturului Horus cu ochi negri din obsidian pus pe un corp din lemn [n pozi\ie de mumificare g`sit [n funda\iile templului de la Hierakonpolis, la nord de Edfu, un pectoral din aur cu pietre pre\ioase purtat de Senusert II, m`rgele cu pandantive av@nd figuri reprezentative religioase, figurine din aur cu chipul lui Isis sau lei, pe]ti ]i inele cu scarabei, br`\`ri, lan\uri, ]iraguri din coral ]i turcoaze, o centur` din aur care are pe exterior modele cu romburi executate din m`rgele mici [n]irate cu o pafta av@nd [n centru scene religioase. {n st@nga, vitrinele con\in un ]ir de 16 statuete din aur extrem de mici, parc` lucrate sub lup`, ale zeilor Horus, Anubis, Bes, Bastet, Sermesha, ]i, curios, o statuet` cu Isis purt@nd pe Horus [n bra\e, pe st@nga, la fel ca Fecioara cu pruncul reprezentat` mai t@rziu [n epoca renascentin`. Mai sunt coroane din aur cu capul Meduzei, descoperite la Memphis, din perioada roman`, dar ]i trei coliere, immense, din aur masiv, cel mare are pe centru chipul zeului Serapis ]i pe Apis, boul sacru ]i c@nt`re]te 493 de grame, lan\uri, inele cu pietre, br`\`ri, amulete, cercei ]i un
251

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

lan\ din aur cu extraordinare forme, invidiate azi chiar de Cartier. Ele fac parte din comoara descoperit` de francezi la Tell Douch. De colierul mijlociu este prins` ]i o moned` roman` din aur cu chipul [mp`ratului Hadrian, asezat` l@ng` un chip al lui Serapis. Po\i admira aici cercei cu [nchiz`tori ca acelea din zilele noastre, cinci panouri cu figurine extrem de mici lucrate din aur, ca ]i cum ar fi m`r\i]oarele de azi, fine ]i elegante. Greu de imaginat tehnica inventiv` folosit` [n acele vremuri chiar ]i de bijutierii de azi! Continu`m s` admir`m o pereche de cercei imen]i din aur, probabil f`cu\i special pentru rege, alc`tui\i din cobre ]i dou` br`\`ri ale lui Ramses II din aur masiv ]i lapis lazuli lucrate [n filigran, din 1250 [.e.n! Sigur de atunci b`rba\ii au [nceput s` poarte cercei pentru c` m`]tile au urechi cu g`uri ! Al\i cercei imen]i, ai reginei Tawesert, cu un cartu] purt@nd numele lui Seti II au un mecanism de prindere tubular. Admir`m aici un splendid colier alc`tuit din 19 r@nduri din sfere din aur, turcoaze ]i carnelian, br`\`ri pentru bra\ cu doi sfinc]i cu un cartu] cu numele Ahmose. Dou` b`rci din argint ]i una din aur pus` pe un car cu ro\i din bronz, cu v@sla]i prezen\i la rame, o br`\ar` pentru bra\ cu sfinc]i din aur, o alta a reginei Ahhotep cu figuri din aur, [ncrustat` cu lapis lazuli, dezvolt@nd scene ale [ncoron`rii ]i altele din aur ]i pietre semipre\ioase, purt@nd numele regelui, [ntregesc colec\ia bijuteriilor vechi egiptene. S` arunc`m acum o ochead` asupra diademei reginei Sat Hathor Iunet, fiic` a regelui Senusret III, aflat` [n una din cele dou` vitrine din centrul camerei. Este o band` circular` fin`, din aur masiv, av@nd din loc [n loc 15 rozete perfect [ncrustate cu pietre semipre\ioase ]i faian\`, cu un uraeus [n frunte ]i ]arpele cobra - simbolul puterii faraonice, iar [n spate dou` lame din aur orientate [n sus. La a patra rozet` a benzii circulare se mai adaug` c@te o lam` sub form` de lotus, ag`\ate. Impresionant`, o pies` de o frumuse\e rar` diadema prin\ esei Sat Hathor Yunet! Al`turi de ea, obiecte descoperite [n morm@ntul: un uraeus din aur [ncrustat cu faian\` ro]ie, albastr` ]i verde, o oglind` cu disc din argint ]i cu m@ner din obsidian [ncrustat cu aur terminat cu un chip aurit, un pandantiv cu doi zei Horus ocrotind o fiin\`, probabil chiar prin\esa, un inel din aur cu un scarabeu din piatr` ]i tuburi din aur [n]iruite pe ]nururi folosite ca ornamente la peruc`. A doua vitrin` central` con\ine o coroan` roman` din aur masiv c@nt`rind 363 de grame av@nd [n centru pe zeul Serapis st@nd pe tron ]i \in@nd protector cu m@na st@ng` pe t@n`rul Harpocrates. Mai sunt expuse dou` br`\`ri cu agate, bine poli]ate, dou` pandative din argint cu imagini ale zeului ]arpe din perioada roman`, o moned` roman` cu chipul [mp`ratului Hadrian ]i o cup` mic` din argint. At@t
252

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

coroana, c@t ]i br`\`rile sunt din frunze de vi\` de vie din aur. A fost descoperit` recent, [n martie 1989, de o misiune a Institutului francez de arheologie oriental` [n oaza Kharga la Tell Douch [ntr-o ni]` a unui sanctuar al templului ridicat de Domi\ian. Comoara era ad`postit` [ntr-un vas cu dou` m@nere ]i capac con\in@nd 173 de pl`cu\e din aur ]i alte c@teva fragmente din care s-a reconstituit coroana ]i alte trei colane din aur prezente [n vitrinele de la intrare. Nici nu po\i s` realizezi c` o a]a tehnic` exista [n acele vremuri! Bijuteriile prin\esei Khnumit [\i iau ochii: br`\`rile, m`rgelele ]i agrafele sunt din aur cu turcoaze, carnelian ]i lapis lazuli executate cu o m`iestrie greu de imaginat chiar azi. Semnele bucuriei, na]terii ]i ale protec\iei sunt lucrate [n cloisonné. Toate sugereaz` putere, prosperitate, superioritate, stabilitate. Surprind turi]ti din lumea larg` r`ma]i extazia\i ]optind un singur cuv@nt: amazing! Aici trebuia de fapt s` urmeze descrierea tezaurului descoperit [n morm@ntul lui Tutankhamon ceea ce era firesc, cronologic, dar ]i pentru a face o compara\ie ]i a urm`ri tehnica minunilor egiptene dus` p@n` la complexitate. C` este a]a relua\i parcurgerea descrierii faimoasei comori ]i v` ve\i convinge! Cuprins de curiozitate am uitat de existen\a celor 7 camere aflate pe holul din dreapta al etajului ]i m` voi [ntoarce, descriindu-le [n sens invers. {n prima camer` o alt` surpriz`: m`]ti, mumii cu m`]ti pictate ]i portrete din Fayoum, din perioada roman`. Te [nt@mpin` o mumie de femeie av@nd pe fa\` portretul pictat. {n lateral` sunt m`]ti funerare iar [n fa\` dou` vitrine con\in 13, respective 16 portrete descoperite la Hawara. Sunt celebrele portrete de la Fayoum. Secretul acestora o constituie ruptura cu tradi\ia egiptean` a reprezent`rii figurii din profil, portretele fiind pictate din fa\`. Dar ]i folosirea unor convenc\ii artistice encaustice, de amestec al pigmen\ilor cu cear` ]i aplicarea lor prin [nc`lzire. Remarc primele dou` portrete de femei elegant [mbr`cate, purt@nd m`rgele la g@t ]i cercei cu pietre [n urechi. P`rul e [ngrijit, iar c@rlion\ii sunt perfect reda\i. Al`turi este un cap de t@n`r cu coroni\` din lauri, aurit`, cu spr@ncene pronun\ate, apoi un cap de copil, un altul de roman [mbr`cat [n haine albe cu p`rul ]i barba ondulate, un cap de femeie cu cercei din aur [n urechi de forma unui un cerc pe care sunt montate pietre, un alt cap de roman cu p`rul [nc`run\it, un altul r`mas doar jum`tate dar cu ochi expresivi, mim@nd via\`, spre deosebire de celelalte care arat` mult` triste\e, un excelent nud al lui Bahus, copil, cu un ciorchine de struguri [n m@na st@ng` ]i lauri din frunze pe cap. Portretele par a fi executate azi de]i ele sunt vechi de 2000 de ani! {n redarea lor sunt folosite procedee ]i tehnici care te duc cu g@ndul mai
253

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

degrab` la timpurile de mult mai t@rziu ale rena]terii. Tocmai de aceea cele 146 de portrete descoperite la Hawara, l@ng` oaza Fayoum, de W. M. Flinders Petrie [n 1888 sunt considerate precursori ale artei de aur. C` sunt at@t de valoroase o demonstreaz` r`sp@ndirea lor [n mai toate muzeele din marile capitale ale lumii: Atena, Paris, Moscova, Londra, Viena, Berlin, Budapesta, Copenhaga, New York, dar ]i la Dresda, Dijon, Cambridge, Oxfort, Toronto, Toledo, Stuttgart, Malibu, Munchen, Detroit, Kansas City, Cleveland, Baltimore, Floren\a ]i Torino. Sunt aici ]i m`]ti aurite din perioada ptolemeic`(330-30[.e.n.), din carton, cu frumoase scene mitologice pe bust. Camera a doua e dedicat` divinit`\ilor. }i nu sunt pu\ine! Zei\a Bastet este reprezentat` ca o femeie cu cap de leoaic`, Taowert ([nsemn@nd mare) sub forma femelei hipopotam, zei\a fecundit`\ii, zeul Amon are cap de berbec, urmeaz` Neith - zeul din Delt`, Nefertum - fiul lui Ptah ]i Sekhmet – triada din Memphis, Min - zeul fertilit`\ii animalelor, Khonsu - fiul lui Amon ]i Mout – triada teban`. O vitrin` con\ine o mul\ime de zei [n miniatur`: Ptah, Sekmet - so\ia lui Ptah cu cap de leu, Nefertum, taurul Apis cu rol [n agricultur`(exist` la Sakkara un sarcofag cu mumia lui!), Aegis - zei\a cu disc solar [ntre cornele de pe cap. Alte vitrine sunt ocupate cu figuri de zei pe c@nd erau copii: Thoth, Ptah, Anubis - zeul mor\ii, Hator al dragostei, Bes al amorului, o statuet` a lui Imhotep, celebrul inginer din perioada regelui Zoser, asociat ca zeu [n dinastia XXVI - fiu al lui Ptah, Isis - so\ia lui Osiris, Sobek - zeul crocodil dar ]i un vultur mare din aur ]i argint descoperit la Dendera. Un scarabeu din aur realizat [n tehnica cloisonné [ncununeaz` obiectele altei vitrine de aici. Obiectul camerei a treia [l constituie papirusurile restaurate de o echip` a universit`\ii din Lecce, Italia, condus` de Mario Capasso, iar al camerei a patra, munuscrisele ]i materialele folosite [n scrierea lor. Descoperim aici scene amintind de judecata din cartea mor\ilor, prin c@nt`rirea inimii de c`tre Sobek, crocodilul care abia a]teapt` s` devoreze mortul dac` are p`cate, dar ]i frumoasa scriere demotic` folosit` [n contractele de transfer ale unor ofi\eri la Assiut(din secolul VI [.e.n.). {n camera a cincea sunt expuse instrumente ]i arme din bronz care apar [n regatul de mijloc, cu mult mai t@rziu dec@t fierul. Ace, m`turi, ciocane, sape, piroane, d`l\i, cu\ite, chiar p`pu]i, instrumente muzicale, fluiere din filde], vase pentru ceremonii, casete, amulete din os ]i filde], oglinzi, jocuri cu piese, chiar mingi – unele cusute, de m`rimea celor de tenis, zaruri inscrip\ionate la fel ca cele de azi cu 6,5,4,3,2,1, unele p`trate, altele hexagonale, octagonale, juc`rii din lemn
254

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i piatr`, suli\e cu v@rfuri din metal, s`ge\i, obiecte de toalet`, bumeranguri, obiecte de m`surat (unit`\i pentru lungimi de 0,523m, [mp`r\ite [n 7 palme ]i 28 degete, iar pentru greutate, debenul, c@nt`rind 0,791 grame, divizat [n 10 qede\i). Toate acestea au fost g`site [n morminte [n ideea folosirii lor [n via\a de dincolo, pentru c` egiptenii credeau [n existen\a ei. Camera a ]asea con\ine obiecte din perioada greco-roman`: [n centru e o statuie de bronz a lui Apolo ]i una a Afroditei. Vase, obiecte, platouri, sticle cu forme demne de invidiat chiar ]i azi! Ultima camer` g`zduie]te obiecte din faian\`, teracot`, pl`ci cu desene, animale ]i buc`\i de pere\i decora\i. Ne [ndrept`m acum spre finalul vizitei noastre. Continu`m cel`lalt culoar al etajului, plin de sarcofage din lemn, pictate, a]ezate [n vitrine special amenajate, vase din alabastru, diorit, porfiriu ]i cuar\it, piese de joc din filde] ]i lemn, descoperite [n situl de la Sakkara. Re\in aten\ia ]i obiectele descoperite [n morm@ntul preotului Hemaka, din noul regat. {n laterala culoarului sunt 7 camere cu obiecte din perioada arhaic`, regatul de mijloc ]i noul regat. Prima camer` g`zduie]te mobilier funerar descoperit [n Valea Regilor [n mormintele regale ale lui Amenhotep II, Tutmonsis IV, Horemheb… Sunt prezente peruci, cruci ale vie\ii, statuete din alabastru, vase cu capace reprezent@nd animale sau zei [n care se p`strau viscerele, bandaje folosite la mumificare, plachete din aur reprezent@ndu-l pe Tutankhamon ]i regina Ankhesenamon, regele Ay [n carul de lupt`, obiecte din morm@ntul lui Amenhotep II descoperit [n 1898, care con\ineau mumiile lui Tutmonsis IV, Merenptah, Siptah, Seti II, Ramses V, Ramses VI, regina Nedjmet ]i altele neidentificate, semn c` au fost mutate [n grab`, la loc mai sigur, de teama descoperirii de c`tre ho\i. Vitrina notat` cu litera E prezint` o statuie interesant`, neagr`, din lemn, a unui rege care st` cu piciorul pe o panter`. Camera a doua g`zduie]te obiecte, c@te au mai r`mas, dup` v@nzarea [n SUA ]i RFG, din morm@ntul lui Sennutem din dinastia XX, descoperit [n 1886, din lemn pictat, care con\inea 15 mumii: a sa, a so\iei Iyi-Nefertiti, celor 7 fiice ]i mai multor copii. Interesant c`, [n morm@nt, a fost descoperit` o bucat` de calcar pe care era scris` povestea lui Sinouhe, personajul principal al c`r\ii ”Egipteanul”, o fic\iune scris` de un polonez [n zilele noastre. Urmeaz` apoi obiecte din morm@ntul lui Maherpa din dinastia XVIII, descoperit [n 1899, [n Valea Regilor. Cercet`torul Maspero spune c` Maherpa ar fi fost fiul lui Tutmonsis III ]i al unei negrese ]i de
255

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

aceea apare pe un papirus de pe peretele opus al C`r\ii mor\ilor cu fa\a de negroid. Se pare c` ar fi murit la 20 de ani. Dup` cele v`zute la Tutankhamon e imposibil de crezut c` mormintele unor faraoni de talia lui Ramses II, Hatshepsut, Tutmonsis III, Tutmonsis IV, Tyi ]i Horemheb ar fi con\inut at@t de pu\ine obiecte! Iar`]i mistere ce nu pot fi explicate! Statuete, m`]ti pentru mumii, scarabei ]i obiecte funerare apar\in@nd regatului nou, mult mai elaborate – unele montate [n aur – fac obiectul camerei a treia. Mobilier funerar ]i excelente modele din lemn, reprezent@nd scene din via\` din regatul de mijloc, descoperite de americanul Winlock [n 1921 fac deliciul vizitatorilor camerei a patra. O extraordinar` scen` [l prezint` pe Meket-re, guvernator din dinastia XI, a]ezat pe podea l@ng` fiul s`u asist@nd la recens`m@ntul animalelor, realizat de cei trei slujba]i din fa\a lor care transmit datele scribilor ce le [nregistreaz` pe papirusuri. Altele, descriu activitatea b`rba\ilor [ntr-un atelier de t@mpl`rie sau un grup de femei care prepar` firele pentru \es`turi. Admir`m apoi obiecte funerare, un frumos hipopotam albastru, macheta unei b`rci ce-l poart` [n cabin` pe Meket-re [mpreun` cu c`pitanul ]i echipajul aflat pe punte, vase de pescari, statuete ]i obiecte folosite pentru machete, obiecte de cadou din alabastru, lemn, animale din faian\` ori obiecte de toalet`, chiar un atelier cu me]teri [n timp ce lucreaz`, o curea pentru abdomen apar\in@nd lui Neferptah, o statuie cu o femeie purt@nd pe cap un cuf`r cu ofrande, frumos [mbr`cat` [ntr-o rochie alb` pictat` cu modele romboidale elegante, \in@nd [n m@na dreapt` un canar. Ce mai, putem descifra din machetele de aici via\a de zi cu zi din timpul faraonilor. Sunt expuse ]i dou` grupuri de solda\i din lemn, c@te 40 fiecare, unii albi, al\ii negrii, merg@nd [n forma\ie de 4, cu scuturi ]i l`nci sau arcuri cu s`ge\i [n m@ini. Surprindem p`pu]i reprezent@nd pitici din filde] care danseaz` [n pozi\ii corecte ale trupului, prev`zute cu sfori ce dau impresia unui dans real. Mai sunt aici vase, tot timpul patru, [n care se p`strau viscerele corpului. Capacele vaselor erau la [nceput capete umane, apoi au fost [nlocuite cu chipul celor patru fii ai lui Horus: Amset cu cap de om, Hapi – cap de babuin, Douamoutef – cap de c@ine ]i Qebehsenouef – cap de vultur. Vasele erau p`strate [ntr-un altar l@ng` sarcofag. Acelea]i statuete expresive [nt@lnim ]i [n camera a cincea, dar de data asta, prest@nd diverse activit`\i. Momentele sunt surprinse [n buc`t`rie, la preg`tirea t`ierii vacii, dar ]i la distrac\ie, unde doi harpi]ti c@nt` [n fa\a unui [nalt oficial. Alte machete reprezint` b`rci solare, cu oameni la rame, duc@nd mumia ce trebuia
256

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

s` mearg` zi ]i noapte [mpreun` cu Ra. O statuet` din lemn pictat a lui Pepi II [l [nf`\i]eaz` [ntr-o atitudine neobi]nuit` pentru un rege, cu un toiag simplu [n m@n`, o alta din abanos pe Nefer-Ka-Re, iar a treia pe cancelarul regelui, Ishehti, guvernatorul palatului, prieten al regelui din dinastia a VI-a. {n camera a ]asea descoperim o barc` funerar` din morm@ntul lui Masahti. Dou` vitrine afi]eaz` regimente din statuete din lemn pictat [n ro]u ]i negru(nubiene) g`site la Asyut, apar\in@nd perioadei regatului de mijloc. Tot aici sunt sarcofagele lui Senebu ]i Khu, ale so\iilor lor, al scribului regal, Khnum-hotep, al comandantului flotei, Nakht ]i a preferatei haremului regal, Noub-her-redi. Dar cel mai vechi prezent aici e cel al generalului Sepi. {n fine, [n camera a ]aptea g`sim obiecte, vase, platouri din diorit, marmur` ]i alabastru din perioada arhaic`, fragmente dintr-o statuie a lui Zoser cu delicate capete ale lui Hator desenate pe baz`, obiecte chiar din morm@ntul lui Menes, [ntregitorul, g`site la Nagadah: fragmente de vase din cristal, marmur`, obsidian, pe]ti din filde], m`rgele din faian\`, carnelian ]i alabastru. Tot aici suntem surprin]i de calitatea pieselor de joc din filde], a br`\`rilor, acelor de p`r apar\in@nd dinastiei I ]i a figurinelor de animale sacre. P`trundem [n rotonda de la etajul I, aflat` deasupra intr`rii. O alt` surpriz` descop`r aici, dup` 3 ani de cercet`ri [n cel mai mare muzeu de egiptologie din lume! }i asta tot din cauza precarei organiz`ri. M` enervez c` nu ]tiu despre ce este vorba ]i izbucnesc [n [ntreb`ri adresate zecile de ghizi afla\i prin prejm` pentru ca, [n final, s` aflu c` e vorba despre ”p`rin\ii colo]ilor de jos”! A]a erau numi\i Amenhotep III ]i so\ia sa Tyi. Aflu din c@teva etichete roase de vreme ]i pr`fuite c` este vorba de Yuya ]i Thuya ]i nimic mai mult. Repede [mi vin [n minte repere din zecile de articole citite despre istoria celei mai interesante civiliza\ii de pe p`m@nt. Sunt p`rin\ii reginei Tyi, so\ia lui Amenhotep III, prezen\i [n atriumul de jos ca doi colo]i ce ajung cu capetele lor p@n` la [n`l\imea etajului [nt@i, una din piesele expuse aici parc` s` impresioneze turi]tii prin grandoarea lor. De]i de origine simpl`, neregal`, fata de p`s`rari Tyi []i ridic` p`r`n\ii [n rang nobiliar ]i le construie]te un morm@nt pe m`sur`. Mai mult, prin conspira\ii, ajunge s` [ndep`rteze pe regina din Mitani ]i orice copil n`scut [n haremul faraonului va disp`rea [n apa Nilului. Singurul sc`pat, Sinuohe, copilul reginei din Mitani, personajul principal din ”Egipteanul” lui Mika Waltari, g`sit plutind [ntr-un co] [mpletit din stuf pe Nil, nu va putea [mpiedica ridicarea pe tronul Egiptului a lui Ay, tat`l lui Nefertiti ]i apoi a generalului Horemheb, oameni
257

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

f`r` preten\ii nobiliare, dar care vor conspira [mpreun` la dispari\ia lui Akhenaton ]i mai t@rziu, a faraonului copil Tutankhamon, distrug@nd [nfloritoarea capital` Akhetaton, azi Tell el Amarna ]i orice urm` amintind de ereticul faraon. Sf@r]itul lor va fi [ns` precum apusul soarelui [n Africa, dintr-o dat`! Descoperit [n Valea Regilor de James Quibell, sub [ndrumarea lui Theodore Davis [n 1905, morm@ntul lui Yuya ]i Thuya, unul neregal, e remarcabil prin buna conservare a obiectelor funerare: m`sti aurite, statuete Shawabti din diferite materiale ce erau considerate ca substitu\ii [n via\a de dincolo, carul de lupt` al lui Yuya din lemn acoperit cu piele, dou` paturi funerare, vase canopice con\in@nd viscerele celor doi, obiecte de uz cosmetic, sandale, o cutie cu numele lui Amenhotep III, pe st@nga trei sarcofage ]i capela ce le con\inea, [mpreun` cu mumia Thuyei, iar pe dreapta se repet` cele ale lui Yuya, dar, de data asta, mai mari. Primul sarcofag este din lemn aurit ]i argintat, iar al doilea este doar argintat, ambele av@nd masca aurit` ]i ochi [ncrusta\i, din sticl` neagr`. }i numai cu aceste obiecte g`site [n templul funerar al unui cuplu obi]nuit ne punem iar`]i [ntrebarea cum ar fi ar`tat - dac` ar fi fost intact - morm@ntul lui Seti sau al lui Ramses al II-lea magnificul! Le-ar fi [ntrecut, cu siguran\`, pe cele ale lui Tutankhamon. Aceasta dovede]te - a c@ta oar`? c@te mistere mai ascunde [nc` civiliza\ia egiptean`. R`m@nem cu regretul. Tot aici, [n holul de la etaj, surprind o statuie reprezent@nd o femeie [n pozi\ie de na]tere ajutat` de o parte ]i alta de Hator, de data asta cu chipul vacii, zei\a dragostei, frumuse\ii ]i protec\iei, semn c` na]terea reprezenta o importan\` deosebit` [n via\a vechilor egipteni. L@ng` ea sunt statuete reprezent@nd captivi cu m@inile legate la spate. La final mai avem de vizitat mumiile regale aflate [n dreapta, la etaj. Trebuie s` pl`te]ti o tax` suplimentar` pentru a vedea cele 11 mumii ale lui Taa (1550-1539[.e.n.), Amenhotep I (1525-1504[.e.n.), regina Merytamon (dinastia XVIII), Tutmonsis II(1492-1479 [.e.n.), Tutmonsis IV(1397-1388 [.e.n), Seti I(1290-1279[.e.n.), Ramses II(1279-1213[.e.n.), Merenptah (1213-1203 [.e.n.), RamsesV(1145-1142 [.e.n.), Nodjmet(dinastia XXI) ]i Henuttawi (dinastia XXI). Diferite de mumiile ciliene ca form` ]i conservare, ele stau m`rturie a unei vechi civiliza\ii care nu ]i-a dest`inuit [nc` toate secretele. De departe, mumia lui Ramses II este cea mai bine conservat`. Sunt impresionante, dar trebuie s` ai s@nge [n vene, s` po\i s` stai l@ng` ele. Azi, [n 2007, c@nd scriu aceste r@nduri sunt expuse 22 de mumii [n dou`
258

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

camere separate, aflate la extremit`\ile etajului. Merit` s` amintesc c` [n prima camer` sunt expuse acum principalii faraoni [ncep@nd cu Sequnenre Taa II din dinastia XVII(1550-1539), descoperit la Deir el Bahari, un b`rbat de 40 de ani cu semne din dramaticele lupte purtate pentru eliberarea Egiptului de sub invadatorii str`ini, Amenhotep I din dinastia XVIII(1525-1504), fiu ]i succesor al lui Ahmose I, prin\esa Meritamun din dinastia XVII(1545-1525), acoperit` complet, Tuthmonsis I din dinastia XVIII(1550-1292), cu ciud`\enia c` bra\ele nu sunt [ncruci]ate la piept ca [n cazul celor regale, Tuthmonsis II din dinastia XVIII(1492-1479), mort la 30 de ani, a c`rui so\ie a fost Hatchepsut, sora vitreg`, Tuthmonsis III din dinastia XVIII(1479-1425), [nalt de 1,70m cu o domnie de 55 de ani, Amenhotep II din dinastia XVIII(1428-1397), mort la 45 de ani, cel mai [nalt faraon, 1,80m, Tuthmonsis IV din dinastia XVIII(1397-1388), mort la 30 de ani, fiul lui Amenhotep II, descoperit [n Valea Regilor, Ramses II din dinastia XIX(1279-1213), cel mai longeviv dintre faraoni cu o domnie de 67 de ani, grandiosul, cu cea mai bine mumie p`str`t`: se v`d unghiile, capul cu p`r galben! [ntreg, Seti I, mort la 40 de ani, din dinastia XIX(1290-1279), fiul ]i succesorul lui Ramses I, descoperit la Deir el Bahari ]i Merenptah(1213-1203), al 13-lea fiu al lui Ramses II, mort la 60 de ani, cu fa\a alb` de la sarea folosit` la mumificare. Camera a doua g`zduie]te mumiile lui Ramses III, din dinastia XX(1183-1152), mort la 60 de ani datorit` conspira\iilor din harem, probabil otr`vit, Ramses IV din dinastia XX(1153-1147), mort la 50 de ani cu o domnie de 6 ani, Ramses V din dinastia XX(1146-1142), fiu al lui Ramses IV, mort la 30 de ani cu o domnie de 5 ani, Ramses IX din dinastia XX(1125-1107) cu o domnie de 19 ani, marele preot al lui Amon, Pinudjem II, din dinastia XXI(991-970), regina Isetemkheb D din dinastia XXI(1070-946), so\ia lui Pinudjem II, regina Nodjmet din dinastia XXI(1070-1044), so\ia marelui preot Herihor, posibil sora lui Ramses XI, cu fa\a excelent p`strat`, cu ochi artificiali din pietre negre ]i albe ]i p`r uman, regina Henettawy din dinastia XXI(1054-1031), so\ia lui Pinudjem I, [mpachetat` ]i [ngr`]at` pentru a p`rea c` ar fi [n via\`, prin\ ul Djedptahiufankh, fiu regal, mort t@n`r(1070-946), regina Maatkare din dinastia XXI(1054-1031), posibil fiica lui Pimudjem I, cu mumia maimu\ei preferate al`turi ]i regina Nesikhonsu din dinastia XXI(991-970), t@nara so\ie a lui Pimudjem II, excelent exemplar de mumificare – parc` ar fi [n via\`! Greu de crezut c` am fost aici abia dup` 3 ani de vizitare a muzeului, dar merit` toat` osteneala pentru c` ai [n fa\` rezolv`ri prin tehnici neantinse vreodat` [n toat` civiliza\ia omenerii, nici chiar azi, [n mileniul trei!
259

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Acesta a fost cel mai mare muzeu de egiptologie din lume, pentru care o lume [ntreag` vine s` se minuneze aici la Cairo! Croazier` pe Nil ! Visul cel mai de pre\, f`r` de care, o excursie [n Egipt e pur ]i simplu ratat`. De fapt, cu trei momente r`m@i din c`l`toria [n Egipt: vechiul drum cu bisericile unde s-a ascuns Sf@nta Familie [n fuga lor [n Egipt, Cairo cu piramidele ]i muzeul de egiptologie ]i croaziera pe Nil la Luxor, Karnak ]i Valea Regilor. Croaziera [ncepe din Asuan unde se ajunge cu trenul, ma]ina sau avionul. De preferin\`, ultimele dou`. Odat` ajun]i la Asuan, urc`m pe unul din minunatele vase de 5 stele, [n cazul nostru pe Montasser – Victoriosul, parc` predestinat. {nceput faraonic! Suntem [nt@mpina\i de c`pitanul vasului care ne conduce [n apartamentul VIP de la etajul I, semn al ospitalit`\ii egiptene pentru diploma\ii rom@ni. La 4 km de Asuan, se afl` marele baraj [nceput de englezi, apoi terminat de Nasser(1952-1972), [nalt de 92m, cu 12 turbine ce distribuie energie pentru [ntreg Egiptul! {n Asuan, copiii nubienilor, oameni cu fa\a neagr`, [noat` pe l@ng` feluca [n care ne afl`m. Vis a vis, pe deal, se v`d mormintele demnitarilor ]i prin\ilor din Elefantina, o insul` cu morminte [n st@nc`, hotelul Oberoi, aproape de insula Elefantina, iar sus, pe malul opus, z`rim hotelul Cataracte, gazd` a filmului Aghatei Christie ”Moarte pe Nil”, construit de Mohamed Ali. Tot aici, pe malul st@ng, ne [nt@mpin` o gr`din` botanic` superb` unde ne ascundem, pre\ de o or`, [n umbra palmierilor, evit@nd c`ldura de peste 42 de grade. {n ora], pe l@ng` moschei, descoperim ]i m`n`stirea copt` Sf@ntul Simion, din secolul VI ]i morm@ntul lui Aga Khan. La 8 km sud de Asuan se afl` Philae, insul` ce se identific` cu locul de [nmorm@ntare al lui Osiris. Legenda, mit fundamental al credin\ei [n via\a de apoi, spune c` Osiris era un conduc`tor corect ]i iubit, a c`rui so\ie Isis, era foarte devotat`. Fratele lui Osiris, Seth, comploteaz` [mpotriva lui ]i printr-un vicle]ug [l ademene]te ]i-l pune [ntr-o lad` pe care o arunc` pe Nil. Isis merge [n c`utarea lui Osiris ]i, reu]ind s`-l g`seasc`, [l ascunde, dar Seth [l prinde din nou ]i-i [mparte trupul [n 14 buc`\i, de data asta [mpr`]tiindu-l, pentru a i se pierde urma. Isis [mpreun` cu sora ei Nephthyis pornesc [n c`utarea lui, adun` buc`\ile, le leag` cu bandaje(este prima descriere a mumific`rii), apoi prin magie, ajutat` de Anubis, ia forma unei p`s`ri [naripate ]i se fertilizeaz` cu Osiris, n`sc@ndu-l pe Horus care-l va omor[ pe Seth. Horus preia tronul pe p`m@nt, Osiris, re[nviat, devine regele lumii de dincolo iar Anubis p`zitorul ei. Mai t@rziu, arta egiptean` [l asocieaz` pe faraon cu vulturul [nsu]i, divinitatea etern`: la moarte faraonul este Osiris – care va deveni
260

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Horus – fiul ]i succesorul s`u. Numele de faraon este de origine greac`, [nsemn@nd casa mare sau palatul ]i apare din secolul XVI [.e.n. {n templul lui Isis, unde se afl` ]i capul lui Horus se celebra mitul mor\ii ]i al re[nvierii lui Osiris. Dar ora]ul sf@nt al lui Osiris r`m@ne Abydos, unde se afl` morm@ntul fictiv al acestuia. La Philae se afl` ]i un templu dedicat zeului Horus. Din cauza apelor barajului, templele din insul` au fost salvate de la scufundare prin demontare piatr` cu piatr` ]i mutate pe insula vecin` Agilqiyyah, cu sprijin UNESCO. De]i se afl` la 280 km sud de Asuan, Abu Simbel merit` vizitat m`car pentru ansamblul gigant, templul lui Ramses II, de 33m [n`l\ime ]i 38m l`\ime, cu cei patru colo]i Ramses II pu]i [n fa\`. Ca un miracol, care desigur \ine de m`iestria constructorilor, pe 22 februarie ]i 22 octombrie, zilele de na]tere ]i [ncoronare ale faraonului, razele soarelui p`trund printr-o ni]` calculat` misterios ]i lumineaz` statuia! Semn c` enigmele faraonilor nu [nceteaz` s` fascineze [nc` lumea ]i asta pentru c` misterioasa civiliza\ie nu ]i-a dezv`luit [nc` toate secretele. Abu Simbel este cu siguran\` cel mai de seam` loc, capodoper` a timpurilor faraonice pentru c` Ramses al II-lea, pe bun` dreptate numit cel mai mare dintre faraoni, l-a construit pentru eternitate. Marele templu impresioneaz` prin cele 4 statui colosale de 20m ale faraonului [n pozi\ie st@nd, sculptate [n roca muntelui de forma unui trapez. {n mijloc e statuia lui Horus care p`ze]te intrarea, la picioare sunt membri familiei regale, la nivelul superior, [n st@nga ]i dreapta, sunt 12 statui ale so\iilor, fiilor ]i fiicelor mai importante. Faraonul e [nconjurat de familie, dar dintre to\i, Nefertari ocup` locul de onoare ]i e reprezentat` [n mers. E prezent` ]i regina mam` Tuy, fiicele Marytamon ]i Maketamon. La 150 de metri se afl` templul reginei Nefertari dedicat ei de Ramses II, la fel de grandios. Prima noapte pe vas. Mi-e greu s` stric lebedele “asamblate” din prosoapele albe a]ezate pe patul din dormitor, dar o voi face dup` ce le pozez. Trec [n sufragerie ]i privesc ]tirile la televizor, servind fructe exotice din vasul oferit de c`pitan, apoi ies pe teras` privind valurile Nilului care se sparg [n mii de pic`turi la izbirea de vas. Diminea\a plec`m din Asuan prin zona de sate nubiene de l@ng` Kom Ombo([nseamn` ora]ul de aur), mutate aici din cauza barajului din Asuan, case colorate, c@mpuri cultivate ]i oameni viguro]i cu pielea foarte neagr`. Vizit`m templul din perioada ptolemeic` cu ruine impozante, o parte dedicat` lui Horus, vulturul, cealalt` lui Sobek-zeul crocodil. Templul a fost descoperit t@rziu [n nisipiul care-l acoperea! Abunden\a crocodililor face ca fiecare ora] de aici
261

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

s` aibe un templu dedicat lui Sobek. Exist` aici la Kom Ombo chiar o mumie a unui crocodil. L@ng` piscina Cleopatrei, [n care nu s-a [mb`iat niciodat`, se afl` un nilometru bine p`strat. P`]im impresiona\i printre coloane ]i tavane care mai p`streaz` [n culori vii, de un verde crud ]i un ro]u greu de definit, scene memorabile ale unui fast nemai[nt@lnit ce-\i las` liber` imagina\ia c`tre o lume [n care \i-ai dorii s` fi, m`car pentru c@teva minute! Cea de a doua oprire este la templul din Edfu – din perioada ptolemeic` construit cu ajutorul Cleopatrei a VIII-a, dedicat zeului Horus, fiul lui Isis ]i al lui Osiris. Impresionant, bine [ntre\inut. La intrarea primului pilon sunt dou` p`s`ri mari, din bronz, reprezent@ndu-l pe Horus. Se trece apoi [n curtea bordat` de coloane. Urmeaz` sala hipostil` pe fa\ada c`reia sunt desena\i Horus ]i Hator. Legenda spune c` aici venea zei\a dragostei, a frumuse\ii, muzicii ]i dansului, Hator(de la re]edin\a sa din Dendera, unde se afl` un templu ridicat de Ptolemeu XII pe peretele c`ruia e reprezentat` ]i Cleopatra cu fiul ei, Cesarion), [n vizit` la so\ul ei, Horus. Urmeaz` a doua sal` hipostil`, sala ofrandelor, curtea, unde se serba anul nou ]i sanctuarul unde st`tea barca sacr` a lui Horus. {n fiecare an, s`rb`torile dedicate bunei reuniri ]i celebr`rii victoriei lui Horus asupra lui Seth \ineau 40 de zile. A doua noapte pe vas [ncepe cu un spectacol tipic egiptean, tradi\ionalul ”belly dance”, dansul din buric. Pu\in dezam`gitoare rubensiana ”cad@n`” [n compara\ie cu gra\ia argentiniencei de pe vasul Nile Maxim Marriott din Cairo. Trecem barajul vechi de la Esna, o construc\ie veche, sobr`, impun`toare ]i apoi un altul nou a c`rei ecluz` ”Made in Romania” e realizat` de Romenergo [n colaborare cu firmele italiene Ansaldo ]i Impregilo. Am [nt@lnit la Cairo pe t@n`rul inginer rom@n Dorel Morogan care mi-a povestit c` a reu]it s` pun` la vedere placa de bronz, iar [n 2006, a realizat un proiect [ndr`zne\ de oprire a vaselor [n interiorul ecluzei cu ajutorul unui cablu ridicat din ap` prin command` automat`! Aici am vizitat templul lui Khnum a c`rei sal` hipostil` are 24 de coloane [nalte de 13,5m. Peste tot [nt@lnim sate s`race, de]i sunt a]ezate pe mantia verde a Nilului. {n schimb, peisajul e [nc@nt`tor, dispare nisipul ]i piatra! Verde peste tot, gr`dini, palmieri, ap` ]i soare de o parte ]i alta a Nilului. O [nc@ntare! A doua zi urma splendoarea: Egiptul de Sus – Luxor, Karnak, Valea Regilor, Valea Reginelor, colo]ii lui Memnon. Marile temple de la Luxor, Karnak ]i complexele funerare de pe malul vestic formeaz` cea mai vast` aglomerare de construc\ii antice din lume. Monumentele de aici [\i taie respira\ia. {n viziunea egiptenilor, templul
262

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

era casa zeului, reprezentarea simbolic` a universului. Coloanele decorate vegetal simbolizau lumea terestr` suport@nd-o pe cea cosmic`, reprezentat` prin plafonul [nstelat, punctul cel mai [nalt unde-]i are loc divinitatea, zeul sf@nt, locul sacru al crea\iei, izolat de celelalte printr-o incint`. Existau dou` tipuri de temple: solare – deschise spre cer, tipice regatului vechi, multe dintre ele disp`rute ]i cele clasice – av@nd spa\iul sacru [nchis, specifice regatului nou. Luxor (Teba) – se men\ine mult mai bine dec@t Karnak ]i e construit de doi faraoni: Amenhotep III(din dinastia XVIII) care ridic` ]i colo]ii lui Memnon ]i Ramses II(din dinastia XIX). O alee de sfinc]i maiesto]i cu cap uman ne conduce spre intrarea [n templu. Este celebra alee a sfinc]ilor care alt`dat` unea Luxor de Karnak. Imaginea e splendid`! Mai ales noaptea, c@nd fa\ada e sc`ldat` de lumini. Aici a r`mas unul din frumoasele obeliscuri, cel al lui Ramses II24 – situat [n fa\a primului pilon, [n st@nga. Este din perioada lui Ramses II, are 25,03m [n`l\ime ]i 254 tone de granit ro]u. E cel mai spectaculos din Egipt. Perechea lui nu mai exist`, a fost transportat la Paris [n secolul XIX ]i se afl` azi [n Place de la Concorde! A fost construit de Ramses II, cel mai mare faraon din vechiul Egipt. Ramses a ridicat cele mai multe dintre obeliscuri, dar azi [n Egipt au mai r`mas ]apte dintre care, doar trei mai sunt [n Cairo! Ramses a fost un mare conduc`tor al unui vast imperiu, din Siria p@n` [n Sudan, a condus 67 de ani tr`ind 92 de ani! Se spune c` a avut 162 de fii ]i fiice! Multe dintre obeliscurile lui erau mici, dar cele ridicate la Luxor erau spectaculoase. Acesta de la Luxor e cel de-al doilea mare obelisc din Egipt, dup` cel al reginei Hatshepsut. Marele egiptologist Leslie Greener spune c`, v`z@nd ansamblul de aici ai impresia ”unui mare elefant c`ruia [i lipse]te un col\”! }i a]a este. Perechea lui de aici [ncoroneaz` azi la Paris, Place de la Concorde. Noroc c` francezii nu au reu]it s`-l mai ia ]i pe al doilea de aici, promis de Mohamed Ali. Luxor, la 675 km de Cairo, ”ora]ul cu 100 de por\i”, cum [l numea Homer, cel mai dramatic loc din Egipt, a fost capital` a Noului Regat(1570-1070 [.en.). Amon, un zeu local, preia calit`\ile lui Ra, zeul soarelui din Heliopolis c@nd Teba, azi Luxor, e aleas` capital`, devenind Amon-Ra, zeul suprem. So\ia sa era Mut, fiul lor, Khonsu, iar to\i trei formau triada teban`. {n cinstea lor s-au ridicat cele dou` complexe de la Luxor ]i Karnak. Incinta templelor reprezint` o mic` replic` a cosmosului [n momentul cre`rii. Ele au o ax` est-vest, astfel [nc@t soarele s` p`trund` la r`s`rit ]i la apus [n toate col\urile ascunse! Templul avea 230m ]i era legat de cel din Karnak de o alee a sfinc]ilor, de fapt un drum de procesiune lung 24) Identificarea celor 7 obeliscuri egiptene r`mase ]i vizitate [n Egipt.
263

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

de 3 km, dedicat zeilor tebani. Curtea alterneaz` cu coloane ale c`ror scene au fost preluate pe papirusurile moderne. Al`turi stau falnice statuile lui Ramses II [n mers ]i o Nefertari. Numai partea de sud a cur\ii era accesibil` popula\iei, tebanii nu vedeau dec@t por\ile [n timpul procesiunilor cu ritualuri complexe, misterioase, ce culminau [n Sala Na]terii unde, simbolic, mama regelui se c`s`torea cu AmonRa, ceremonia re[nnoind ]i reconfirm@nd recunoa]terea ]i puterea faraonului, apoi el ap`rea [n fa\a poporului ca ]i cum ar fi fost re[ntinerit ]i reinvestit cu for\e noi. Ciclul anual putea re[ncepe, faraonul fiind garantul ordinii ]i prosperit`\ii. Templul era re]edin\a lui Mut, so\ia lui Amon-Ra ]i a fiului lor, Khonsu. A fost construit de Amenhotep III (1386-1349[.e.n.), continuat apoi de Tutankhamon(13341325[.e.n), Horemheb (1321-1293 [.e.n.), Ramses II(1290-1224 [.e.n) ]i Alexandru cel Mare(332-323[.e.n.). Sanctuarul templului dateaz` din timpul lui Amenhotep II. {n camera ”Na]terii” e reprezentat pe o oal` un desen cu mama lui, Muntemwia, fertilizat` de Amon care d` na]tere copilului cu trup ]i spirit de faraon. Colo]ii lui Ramses II, st@nd pe tron, a]eza\i de o parte ]i alta a intr`rii principale a templului din Luxor, troneaz` al`turi de singurul obelisc r`mas aici ]i un cap al lui Ramses II a]ezat pe jos acum. Muzeul mumific`rii [ntrege]te peisajul. La intrare, curios, [n dreapta se ridic` minaretul moscheei lui Abou el-Haggac din secolul XII, descendent din profetul Mahomed prin Hassan, fiul Fatimei, fiica profetului. {n afara templului se afl` decent o capel` roman` construit` [n timpul lui Hadrian dedicat` zeului Serapis. Semn c` la Luxor se [nt@lnesc toate credin\ele! N-au parte de tihn` faraonii! Pios ne [ndrept`m spre … Karnak. La 3 km nord de Luxor se afl` Karnak, cel mai cunoscut centru religios [nchinat lui Amon-Ra, locul unde zeul Amon s-a creat el [nsu]i d@nd na]tere existen\ei tuturor lucrurilor ]i a vie\ii, cumul@nd puterea cu Ra, zeul solar al Heliopolisului. Amon-Ra era garantul existen\ei universului, al regatului condus de ”fiul s`u iubit”, faraonul, a c`rui deviz` era ”via\`, stabilitate, for\`”. Complexul e alc`tuit din precinctul sau [mprejurimile templelor lui Amon-Ra, Mout(un zeu precursor) ]i Mut, so\ia lui Amon-Ra. {n timpul lui Ramses II, 80000 de persoane erau [n serviciul templului. Fiecare faraon succesor ridica monumente ]i [n`l\a ofrande lui Amon-Ra, prezent atunci [n templu, sub forma unei statui mici din aur. Cel mai select dintre palatele din Karnak, a fost timp de 13 secole centrul religios ]i intelectual al antichit`\ii. A fost construit de Tutmonsis I ]i fiica sa Hatshepsut care a condus Egiptul din momentul mor\ii tat`lui, [n 1518 [.e.n. Seti I, [mpreun` cu fiul
264

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

s`u, Ramses II, au construit pilonul principal ]i prima curte. Amenhotep I a ad`ugat o capel` iar Tutmonsis I, fiul lui, a ridicat pilonii 4, 5 ]i dou` obeliscuri. Obeliscul Tutmonsis I25 se afl` [n Karnak la marele templu al lui Amon. E din timpul lui Tutmonsis I(dinastia a XVIII-a) care a domnit [ntre 1493-1481 [.e.n., are 19,5m [n`l\ime, un piedestal [nalt de 1,8m ]i 143 tone din granit ro]u. Tutmonsis I a fost unul din cei mai mari regi lupt`tori ai vechiului Egipt ce a extins domina\ia [n sud c`tre Nubia ]i [n nord spre Siria. Drept recuno]tin\` a construit multe monumente [n capitala Teba, acum Luxor. A [n`l\at dou` obeliscuri din care a r`mas numai unul. Inscrip\iile spun c` a construit obeliscurile [n cinstea lui AmonRa. Dup` 340 de ani Ramses IV adaug` ]i el pe obelisc o inscrip\ie cu numele s`u pe alt` parte, iar Ramses VI o ]terge ]i-]i adaug` numele! Despre obeliscul al doilea se vorbe]te [n secolul XVIII [n scrierile unui englez, Richard Pococke, dar mai t@rziu se pare c` a fost folosit la alte lucr`ri! Hatshepsut a construit sudul templului ]i a ridicat 4 obeliscuri, dou` dintre ele numite ”degetele lui Dumnezeu”. Unul dintre obeliscuri este ]i acum culcat la p`m@nt. {naltul obelisc al reginei Hatshepsut26 din marele templu al lui Amon din Karnak se afl` [ntre al 4-lea ]i al 5-lea pilon ]i a fost construit [n timpul reginei apar\in@nd dinastiei a XVIII-a(1473-1458 [.e.n.). Are 29,56m [n`l\ime ]i 323 tone din granit ro]u. Hatshepsut([n traducere suprema noble\e feminin`), fiica lui Tutmonsis I, s-a c`s`torit dup` moda timpului cu Tutmonsis II, fratele vitreg din rela\ia tat`lui cu o s`teanc`(Moutnofrit). Tutmonsis II va muri dup` o domnie de numai 5 ani. Celebra femeie faraon va conduce Egiptul timp de 20 ani dovedind abilit`\i politice, elegan\`, prestan\` ]i carism` [n fa\a b`rba\ilor p@n` la moartea sa din 1458 [.e.n. A purtat chiar o barb` artificial` ca a faraonilor ]i a ridicat obeliscuri ]i multe monumente pe timp pace, f`r` r`zboaie. Nepotul ei Tutmonsis III, fiind prea mic, va prelua conducerea abia dup` moartea reginei. El construie]te pilonii 7 ]i 8 ]i holul, iar Amenhotep III ridic` pilonul 3. Hatshepsut, nume cu rezonan\` muzical` nemai[nt@lnit`, ”zei\a regal`” devenit` faraon, avea o [nf`\i]are perfect`, cu ochii machia\i, gata orinc@nd parc` de [nceperea balului! Legenda spune c` zeul suprem Amon-Ra []i declar` inten\ia de a [ntrona pe p`m@nt pe viitorul monarh, dar mai [nt@i trebuie s-o seduc` pe so\ia faraonului Tutmonses I, regina Ahmes, descris` 25) 26) Identificarea celor 7 obeliscuri egiptene r`mase ]i vizitate [n Egipt. Identificarea celor 7 obeliscuri egiptene r`mase ]i vizitate [n Egipt.
265

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

de c`tre scribul divin Thot de o frumuse\e cu nimic comparabil`. Copilul z`mislit din dorin\a divin` va lua numele Hatshepsut ]i va domni peste Egipt prin protec\ia, autoritatea, gloria ]i coroana zeului suprem. Zeul Khnoum e [ns`rcinat s-o creeze pe viitoarea regin` din elementele cele mai perfecte ale corpului ]i spiritului, superioare chiar zeilor, [n timp ce rostea [n fa\a lui Isis, Nefphtis, Reddejet ]i Bes incanta\ii de genul: ”Te creez din elementele [mprumutate de la Amon, primul zeu din Karnak…”. Superioar` din toate punctele de vedere predecesorilor s`i prin inteligen\`, perspicacitate, voluntariat ]i de un dinamism comparabil cu cel al Elisabetei I a Britaniei ori Caterina cea Mare a Rusiei, Hatshepsut va guverna singur`, fiind [nconjurat` de oameni puternici ca Senmout, arhitectul ]ef care-i va transforma visele [n realitate. Lui [i va [ncredin\a marile proiecte arhitectonice ]i chiar educa\ia fiicei sale Neferure (se pare din rela\ia intim` cu acesta!). Hatshepsut a dus o politic` de pace ]i prosperitate din Nubia p@n` la Eufrat intreprinz@nd doar o singur` campanie militar` [n afara grani\elor p@n` [n Pout, la Marea Ro]ie, aproape de Etiopia, construind monumente [n tot Egiptul ]i ridic@nd splendoarea Luxorului la rangul de ”ora] al celor 100 de por\i”. Templul de la Deir el Bahari e o [ncununare a realiz`rilor ce surprinde ]i azi prin m`re\ie. Nu se ]tie dac` a murit pe tron sau [n urma unei lovituri de palat a propriului nepot, Tutmonses III, ner`bd`tor ca Alexandru cel Mare s`-]i pun` [n valoare o glorie care va fi umbrit` de [ncercarea de a ]terge memoria reginei faraon. Cu toate [ncerc`rile, nu va reu]i, pentru c` faraonii nu pot disp`rea niciodat`! A]a se va [nt@mpla ]i cu Akhenaton. Aleea monumental` de acces din fa\a Luxorului – acei splendizi sfinc]i cu cap de berbec simboliz@nd puterea ]i fecunditatea – te introduce spre primul pilon al intr`rii, cel mai [nalt din Egipt, de 32m. Obeliscul lui Seti II27 – se afl` [n templul lui Amon, la 100m de primul pilon, [naintea sfinc]ilor. Este ridicat [n timpul lui Seti II(a XIX-a dinastie,1200-1194 [.e.n.), av@nd [nscris pe el numele ”Seti II nepotul lui Ramses II” ]i are aproape 7m [n`l\ime f`r` piedestal. Unul din perechile sale a fost pierdut. {n curtea interioar` se [nal\` o colosal` statuie a faraonului Pinedjem I(din dinastia XX) [nalt` de 15 m cu fiica la picioare. Prima curte g`zduie]te soclul pe care st`tea barca sacr` a zeului AmonRa. Alte capele g`zduiau pe cele ale lui Khonsu ]i Mut. {n spatele cur\ii se afl` al doilea pilon construit de Horemheb, flancat de dou` statui ale lui Ramses II. De aici se intr` [n marea sal` hipostil` a coloanelor templului Khonsu, fiul lui Amon ]i Mut, construit` la sf@r]itul domniei lui Ramses III pe locul unui templu din 27) Identificarea celor 7 obeliscuri egiptene r`mase ]i vizitate [n Egipt.
266

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

timpul lui Amenhotep III. Urmeaz` sala rezervat` apari\iilor divine, curtea, partea public`, plin` de coloane, unde venea elita de s`rb`tori, apartamentul zeului cu barca procesional` ]i vestibulul, unde se p`stra statuia zeului. Impresionant`, unic` [n lume, adev`rat` ”p`dure” cu 134 de coloane uria]e [ntinse pe 6000 m2, sala hipostil` a fost [nceput` de Seti I din dinastia XIX ]i terminat` de fiul s`u Ramses II care plaseaz` la intrare colo]ii cu chipul s`u. Sala degaj` for\` ]i frumuse\e, purta chiar numele Akhmenou ceea ce [nseamn` str`lucirea monumentelor. Aici se [mplinea o ceremonie misterioas` chiar pe punctul asociat marii axe solare a templului. Pe un perete e reprezentat` traversarea subteran` a lunii unde intervenea zeul Sokar [n regenerarea nocturn` a soarelui. O alt` scen` reprezint` ciclul soarelui, care dup` ce a parcurs lumea subteran`, rena]te sub forma scarabeului Khepri, de aici asocierea lui cu rena]terea. Ie]im prin poarta celui de-al treilea pilon unde erau plasate mai multe obeliscuri, dar azi a r`mas doar unul singur – cel al lui Tutmonsis I. O serie de colo]i regali, unul cu efigia lui Tutmonsis III, cu bra\ele [ncruci]ate la piept \in@nd stindardele puterii, amintesc c` aici se petrecea una din etapele [ncoron`rii. Dup` urm`torul pilon se accede [n partea intim` a templului unde se odihnea barca sacr`, [n capela din palatul lui Maat, fiica lui Ra. Aici se afl` ]i sala unde ni se prezint` ritualul purific`rii reginei de c`tre Horus. Spre sud se [nal\` al ]aptelea pilon, construit de Tutmonsis III, cu dou` obeliscuri pe vremuri – unul luat de Constantin [n 330 se afl` azi la Istambul. Al optulea pilon a fost construit de Hatchepsut, iar al nou`lea de Horemheb. Al doisprecelea pilon e [nceput de Amenhotep III ]i terminat de Horemheb, marc@nd extremitatea sudic` cu trei statui mari ale lui Amenhotep III [n fa\`. Aici exista [nainte cel mai mare obelisc care acum se afl` [n pia\a Lateranense din Roma. Mai [n sud observ`m lacul sacru, apele primordiale, purificatoare, locul rena]terii lunii unde se preg`teau ofrandele ]i se derulau ”naviga\iile sacre”. {ntr-un unghi al s`u se afl` marele scarabeu din granit, Khepri, pe soclul c`ruia e gravat numele lui Amenhotep III. {n jurul lui se [nv@rt turi]tii de 3 ori pun@du-]i [n g@nd 3 dorin\e! La vest de templul lui Khonsu se afl` templul lui Opet, nume luat de la luna [n care aveau loc s`rb`torile ceremoniale ]i o statuie a lui Sekhmet. {n partea de nord a s`lii hipostile este templul lui Ptah, marele zeu al Memphis-ului cu statuia so\iei, apoi Sekhmet, puternica, cu cap de leu, care []i arat` for\ele [n ultimele 5 zile ale anului. {n sudul celui de-al doisprezecelea pilon e templul lui Mut, so\ia zeului teban.
267

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Amenhotep IV, [n anul al 6-lea al domniei sale, [ntoarce spatele zeului suprem teban Amon [nchin@ndu-se unui zeu nou – Aton ]i va fi considerat eretic prin introducerea credin\ei [ntr-un singur zeu. Va muta capitala de la Teba la Tell el Amarna de azi. Ora]ul se va numi Akhetaton – orizontul discului, iar el []i schimb` numele [n Akhenaton – adic`, benefic discului. Ridic` aici temple, palate ]i construc\ ii administrative ini\iind perioada Amarna, cea mai str`lucitoare epoc` [n realiz`ri artistice. Dup` moartea lui, fiul s`u, Tutankhamon, e obligat s` reinstaureze cultul zeului Amon, p`r`se]te Amarna ]i revine la Teba. R`m@ne ]i se vede [nc` ]i azi gravat` pe zidurile templului din Karnak povestea mitic` a crea\iei Egiptului. Conform legendei, la început a fost Nimicul. Apoi, Zeul Crea\iei ]i al Fertilit`\ii, Amon, a ap`rut din bezn`, al`turi de înso\itoarea sa divin` Mut. Amon a c`zut prad` farmecelor seduc`toare ale acesteia. Sursele str`vechi spun: ”Ea i-a aprins flac`ra în suflet ]i, în ardoarea-i patimii lui, a fost z`mislit Universul”. E formidabil cum au ]tiut s` ascund` egiptenii pentru at@tea milenii, minuni de arhitectur` ]i secrete greu de descifrat chiar azi, [n era informaticii! De]i piramidele, Sfinxul ]i farul din Alexandria sunt considerate minuni ale lumii, cred c` nimic nu e mai pre\ios ca Valea Regilor – acolo unde faraonii au construit celebrele morminte, departe de zgomotul ora]elor – adev`rate piramide [n mun\ii de calcar. Ultimul morm@nt descoperit, cel al lui Tutankhamon nici azi nu este sigur complet descrifat dup` ce au fost descoperite alte trei, false, iar la Tutmonsis s-a ajuns nu prin calea principal` construit` de faraon, ci, din ]ans`, prin una secundar`! Peisajul e fascinant! Mun\i deosebi\i de [nal\i pentru un relief ca cel din Egipt cu str@mtori ciudate ]i ramifica\ii neb`nuite te [nt@mpin` majestos, neb`nuind ce se ascunde [n str`fundurile lor! De]i acum par apropiate, mormintele se situau departe unele de altele tocmai pentru a nu putea fi descoperite u]or! }i [ntr-adev`r cine poate afirma cu siguran\` c` au fost toate descoperite din moment ce [n Egipt au domnit 31 de dinastii p@n` la n`v`lirea imperiilor ]i a arabilor! Suspect@nd o posibil` descoperire, faraonii au dispus mormintele nerespect@nd ordinea cronologic`, acum ele fiind numerotate [n ordinea descoperirii: nr. 6 Ramses IX, nr. 8 Merenptah, nr. 2 Ramses IV, nr. 11 Ramses III, nr. 1 Ramses I, nr. 35 Amenhotep II, nr. 15 Seti I, nr. 34 Tutmonsis III … ]i cel mai important dar ultimul pe list` nr. 62 Tutankhamon. De]i cel mai mic, este cel mai celebru ]i con\inea tot ceea ce era necesar vie\ii unui faraon. Spre deosebire de ceilal\i faraoni, Tutankhamon st` ]i azi la locul lui ]i nimeni nu ]tie [nc` cum a putut muri a]a de t@n`r! R`m@ne o enigm` chiar ]i [n 2005
268

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

c@nd a fost din nou supus unor scan`ri cu tehnic` de v@rf. Un lucru e sigur: particula divin` ”ankh”, semnific@nd via\a, con\inut` [n numele s`u i-a asigurat eternitatea! Valea Regilor sau valea sacr`, aflat` pe malul vestic al Nilului, pe partea opus` Luxorului, te [nt@mpin` cu cei doi colo]i din Memnon ca ni]te santinele pe l@ ng` care te sim\i furnic`. Direc\ia vest nu era aleas` [nt@mpl`tor, ea semnifica direc\ia mor\ii, unde defunctul putea fi admis de Osiris la ziua judec`\ii, fiind considerat` ca un drum regal, ceremonial, la fel cum soarele apune travers@nd lumea subteran`, regener@ndu-se progresiv ]i reap`r@nd [n fiecare diminea\` de la est. Iat` de ce mormintele erau construite la vest, la est palatele ]i templele, iar soarele era zeul suprem, ciclul s`u infinit inspir@nd credin\a [n via\a de dup`(]i marile piramide respectau regula a]ez`rii pe direc\ia vest!). Dintre p`m@nteni, egiptenii aveau cea mai mare preocupare pentru via\a de apoi. Poate de aceea, cele dou` aspecte ale rena]terii, osiriene ]i solare, sunt at@t de prezente [n toate edificiile funerare din valea sacr`. Egiptenii, mari cultivatori ai fertilei v`i a Nilului, considerau moartea ca pe un paradis terestru, familiar, [n s@nul c`ruia defunctul se putea bucura de condi\iile unei vie\i fericite. Ei nu-]i puteau reg`si integritatea pierdut` [n momentul mor\ii dec@t reasambl@nd elementele ce-i identificau: corpul, ”Ka”– energia vital`, componenta spiritual`– ”Ba” ]i principiul nemuririi, umbra ]i numele s`u – ”Ankh”. Corpul trebuia deci bine preg`tit, prin mumificare, [n func\ie de resursele familiare. Ritualul era asistat de preo\i specializa\i care scoteau mai [nt@i organele interne ]i ochii pe care le conservau [n vase plasate [n morm@nt. Nu lipsea de aici ”Cartea mor\ilor” – textele sacre. Faraonii din dinastia XVIII sunt cei care renun\` la tradi\ia piramidelor ]i [ncep s`-]i construiasc` morminte bine ascunse, [n interiorul mun\ilor, invent@nd complicate culoare care conduc la un adev`rat palat funerar, tocmai din teama de a nu fi descoperite u]or. Valea Regilor, numit` [n antichitate ”locul adev`rului”, [ncepe cu mormintele din valea reginelor. Construit ca un iatac al iubirii cu c`m`ru\e intime, av@nd fresce pe fiecare milimetru ]i descoperit abia [n 1904!, morm@ntul lui Nefertari(frumoasa care a venit), so\ia lui Ramses II, o bijuterie [n piatr` oferit` de faraon, este cea mai frumoas` dovad` de dragoste ]i admira\ie, integral pictat cu personaje mistice ]i animale sacre. Pu\ine femei din lume se pot l`uda cu o a]a ”declara\ie”! Se coboar` treptele [n camera sarcofagului, acolo unde se intr` [n lumea lui Osiris, pentru ca [n anticamer` sufletul s` sufere transform`ri iar [n anex` s` ”ias` la suprafa\`”
269

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

ren`sc@nd. Surprinz`tor, nu ]i pentru egipteni care credeau [n via\a de dincolo, una dintre picturi o [nf`\i]eaz` pe regin` bogat [nve]m@ntat` [n fa\a unei mese de joc ca ]i c@nd ar fi [n via\`! Mai sunt aici mormintele reginei Thiti, posibil so\ia lui Ramses IV, prin\ii Khamuast, Pra-her-Umenef ]i Amon-her-khapechef, fiii lui Ramses III. {n Valea Regilor exist` 62 de morminte principale, cele mai frumoase fiind ale lui Seti I, Ramses IV, Tutankhamon, Tutmonsis III ]i cel mai modest al lui Ramses II, cu o domnie glorioas`(1279-1213[.e.n.). Egiptologi]tii le noteaz` [ns` cu indicativul KV(de la King’s Valley) [n ordinea descoperirii. Cele mai multe sunt [n estul v`ii [ncep@nd cu Ramses VII – KV1, Ramses III – KV3, Ramses XI – KV4, Ramses II – KV7, Horemheb – KV57 p@n` la Tuthankamon – KV62. Din cauza fluxului mare de vizitatori mormintele sunt deschise prin rota\ie a] a c` trebuie s` fii norocos [n alegerea zilei! Foarte bine conservat morm@ntul lui Tutmonsis III(KV34), imens cel al lui Ramses IV(KV2). Mai sunt aici mormintele lui Seti II(KV15), Ramses I(KV16), III(KV3), V ]i VI(KV9), VII(KV1), IX(KV6) ]i X(KV18), Horemheb(KV57), Tutmonsis I(KV38), II(KV42), IV(KV43)… Dar cel mai c`utat este desigur cel al lui Tutankhamon. C@nd cobori cele 16 trepte ale anticamerei te g@nde]ti la emo\ia descoperitorului Howard Carter ]i a lordului Carnarvon, protectorul s`u, [n fa\a u]ii ce d` [ntr-un tunel unde se vedea un altul [nchis, semn al unei [ncerc`ri de furt, astupat c@ndva [n acele vremuri vechi, pentru ca [n final s` se afle chiar [n fa\a camerei mortuare ]i a comorii cu sigilii intacte! Doar c@teva obiecte din aur ]i pietre semipre\ioase au fost furate din prima camer`, iar din a doua unguente ]i ulei pre\ios \inut [n vase. A mai r`mas aici doar mumia ]i sarcofagul celebrului faraon copil. Restul se afl` [n muzeul din Cairo ]i au fost descrise mai sus. Morm@ntul singurei femei faraon, Hatshepsut, care a domnit 20 de ani, [mplinind ceea ce nici o femeie nu a mai f`cut [nainte, a fost devastat. Dup` moartea sa, Tutmonses III ordon` ]tergerea numelui s`u din templul din Deir-el-Bahri. Chiar dac` unii mai au resentimente, succesele reginei faraon stau [n picioare ]i azi, templul ei din Deir - el - Bahri impresion@nd prin construc\ia impozant` ce te [nt@mpin` cu trei magnifice terase m`rginite de coloane. Trebuie s` fi fost magnifice templul ]i gr`dina a]ezate la poalele muntelui dac` ]i azi constituie unul din locurile cele mai vizitate din frumoasa vale. }i, [ntr-adev`r, impresioneaz` prin grandoare! Cu pu\in efort po\i s`-\i imaginezi c` asi]ti la fastul desf`]urat la curtea faraonilor ]i nu-\i vine s` te mai despar\i de acolo. Mai sunt aici [n Valea regilor ]i mormintele nobililor, scribilor, demnitarilor,
270

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

aproximativ 400. Multe legende trebuie s` fie [n leg`tur` cu aceste morminte! Acolo, [n Valea Regilor, faraonii, departe de lume ]i-au ascuns de mai bine de 3000 de ani celebrele morminte [n pere\ii ad@nci ai st@ncilor. Greu de p`truns la ele, dar odat` ajuns e]ti cuprins de mistere ne[ncercate vreodat`! Un lucru e sigur, faraonii au fost genero]i [nc@t mai toate marile muzee ale lumii se f`lesc azi cu obiectele descoperite [n Egipt : le [nt@lne]ti peste tot, [n Italia la Floren\a ]i Torino, [n Germania la muzeul Pergamon, [n America la New York [n muzeele Metropolitan ]i Brooklyn, la Boston, Philadelphia, Baltimore, Chicago, Cleveland ]i Detroit, [n Anglia la British Museum, [n Fran\a la Luvru, [n Belgia, Austria ]i Olanda. }i asta pentru c` reprezentan\i diplomatici ai acestor \`ri ]i numeroasele lor echipe de cercet`tori trimise [n Egipt nu au stat departe de interesul privind antichit`\ile egiptene, mult mai dezvoltat dec@t al pa]ilor musulmani, deveni\i st`p@ni ulterior. C` este a]a o dovede]te donarea primelor obiecte de c`tre pa]a Abbas arhiducelui Maximilian al Austriei [n 1885. Ne mai surprinde c` primul muzeu de egiptologie se va na]te [n afara Egiptului, la Viena? Cert este c` mai toate muzeele lumii g`zduiesc obiecte apar\in@nd altor \`ri ]i din acest motiv ar fi imposibil de returnat! Greu de imaginat c` vom putea vedea odat` la un loc celebrul bust al lui Nefertiti din Berlin, incredibilele portretele de la Fayoum ori cele 23 de obeliscuri egiptene r`sp@ndite [n afara Egiptului! E t@rziu, s-a [nserat ]i, la fel ca pe platoul din Giza, cerul transparent e plin de stele ce str`lucesc intens deasupra v`ii de parc` am fi [ntr-un golf bordat de st@nci cu mistere p`strate [nc` [n ad@ncuri. Aici, [n Valea Regilor, sim\i [nt@nirea cu m`re\ia ]i reconcilierea cu soarta, meritul c` ai fost martorul acestor splendori! ”Ridic`-te ]i ia Copilul ]i pe mama Lui ]i fugi [n Egipt ]i stai acolo p@n` {\i voi trimite cuvintele mele” (28* - a]a [l previne Dumnezeu pe Iosif, prin [ngerul din vis, c` regele Irod al Israelului pl`nuie]te omor@rea lui Mesia. Isus a tr`it [n Palestina ]i a c`l`torit numai [n Egipt, \ara refugiului, a p`m@ntului ospitalier, al toleran\ei ]i dialogurilor culturale ]i religioase dintre oameni, fiind g`zduit [n multe locuri, devenite sfinte, p@n` la auzirea chem`rii [ngerului Domnului ”Out of Egipt have I called My Son”. Cu mult mai [nainte Moise elibereaz` poporul evreu de sub asuprirea faraonilor ]i-l va conduce prin Sinai spre P`m@ntul Sf@nt. Egiptul a fost locul predestinat unde s-a n`scut pentru [nt@ia dat` credin\a monoteist` ]i s-a prezis venirea lui Mesia [nc` din secolul XIV [nainte de Cristos 28(* Noul Testament
271

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

prin vocea lui Akhenaton. Se adeverea profe\ia faraonului dar pe p`m@ntul Sf@nt al Palestinei! }i, ”pentru c` Egiptul a respins pe Dumnezeul unic”29(** se ivea acum ocazia restituirii milostoniei unui popor c`tre Alesul, Unsul Domnului, care dup` aproape trei ani de bun`voin\`, g`zduire ]i [n\elegere avea s` mul\umeasc` la r@ndu-i prin cuvintele ”binecuv@ntat fie Egiptul ]i poporul s`u”30(***. Egiptul se poate m@ndri azi cu un amplu proiect al ”repav`rii” drumului Sfintei Familii. Este un dar de la Dumnezeu s` po\i vizita cele mai vechi biserici de pe p`m@nt aici [n Egipt. E ca ]i cum calci pe urmele Sfintei Familii. Dup` sursele bisericii ]i a celor descrise de papa Theophilus, al 23-lea Patriarh al Alexandriei(384 - 412 e.n.), Sf@nta Familie fuge din Bethlehem(Palestina), din cauza infanticidului furiosului Irod, [n Gaza, la Rafah ]i ajunge [n Egipt la Al-Arish prin nordul Sinaiului, [nfrunt@nd c`ldura [ngrozitoare a verii ]i frigul nop\ilor, dar ]i nesiguran\a, pentru a aduce oamenilor mesajul dragostei ]i al p`cii. De la Faram din Sinai ajung la Tel Basta, ora]ul zei\ei Bastet, cu [nf`\i]are de leu, azi l@ng` ora] ul Zagazig, la 100 km nord est de Cairo. Aici Isus intr` [n templu ]i idolii cad [n fa\a sa. Apoi c`l`toresc spre Mostorod, la 10 km nord de Cairo, unde au stat [ntr-o cript` care azi face parte din biseric`. Mostorod este locul unde Maria l-a [mb`iat pe Isus ]i i-a sp`lat hainele [ntr-un izvor care mai exist` ]i azi. De teama solda\ilor lui Irod merg spre nord est, spre Belbeis (55 km de Cairo), unde s-au odihnit l@ng` ”copacul Sfintei Maria”. Se [ndreapt` acum c`tre nord vest, traverseaz` Nilul ]i ajung la Meniet Samannoud([n Delt`) unde sunt [nt@mpina\i cu ospitalitate ]i apropiere. De aici ajung la Sakla, unde se afl` o piatr` cu urma piciorului lui Isus. Apoi, dup` traversarea bra\ului Nilului, Rosetta, ajung [n Wadi Al-Natrun – centrul monastic al Bisericii Ortodoxe Copte de azi, o vale plin` de biserici ]i m`n`stiri. De aici trec din nou Nilul spre est, la Matariya ]i Ain Shams, vechiul Heliopolis(10 km de Cairo) unde [nt@lnesc o comunitate de evrei. Exist` ]i azi aici, la Matariya, un izvor ]i copacul Mariei, un sicomor unde se spune c` s-a odihnit Sf@nta Familie. Apoi s-au [ndreptat spre Zeitun, unde pe locul unde s-a odihnit exist` azi o biseric` [nchinat` Sfintei Maria. Destina\ia urm`toare e vechiul Cairo, [n Babilon, unde s-au refugiat [ntr-o pe]ter` pe locul c`reia s-a ridicat mai t@rziu biserica Sf@ntul Gheorghe. C@nd guvernatorul a auzit c` idolii au c`zut [n fa\a lui Isus, [ncearc` s`-l omoare, dar 29(** Akhenaton 30(*** Isaia
272

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Familia scap` [n Maadi, azi cartier al modernului Cairo. Maadi [nseamn` punctul de traversare iar pe locul de l@ng` treptele malului Nilului unde s-au salvat prin traversarea cu barca s-a ridicat ”biserica bacului” [nchinat` Sfintei Maria. Un eveniment miraculous s-a [nt@mplat aici dup` aproape 2000 de ani c@nd, pe 12 martie 1976 a fost g`sit` o biblie necunoscut` plutind pe Nil, deschis` chiar la pagina cu paragraful din Isaia: ”binecuv@ntat fie Egiptul ]i poporul s`u”, care este expus` aici. Furia roman` le scurteaz` popasul [n Cairo de unde scap` cu barca ]i navigheaz` spre sud trec@nd de dou` ori Nilul, oprindu-se la Deir Al-Ganous ]i Abai Issous, apoi la Samalout, unde exist` azi o biseric` ”Sf@nta Maria”, apoi la Gabal El Kaf, unde a r`mas urma m@inii lui Isus pe o roc`, ajung p@n` la Al Ashmounein, Qussqam ]i Dairout Al-Sharif, unde statuia zeului local se sfarm` la vederea lui Isus iar ora]ul va fi devastat p@n` la ruine datorit` violen\ei s`tenilor [n fa\a genero]ilor oaspe\i. De aici Sf@nta Familie se [ndreapt` spre Meira, ora] binecuv@ntat dup` primirea bun` f`cut` oaspe\ilor ]i ajung la Assiut, unde stau mai mult de 6 luni, [ntr-o pe]ter` pe locul c`reia s-a construit m`n`stirea Al-Muharraq, cu altarul exact pe locul unde s-a odihnit Isus. Cop\ii numesc locul acesta cel de-al doilea Bethehem, pentru c` aici s-a ar`tat [n vis [ngerul care i-a spus lui Iosif s` ia copilul ]i pe mama lui ]i s` se [ntoarc` [n Israel, c`ci Irod a murit(Out of Egypt have I called my son). De aici urmeaz` c`l`toria de [ntoarcere prin muntele Dronka, 8 km de Assiut, unde pe locul pe]terii din v@rful muntelui acum exist` o m`n`stire. Ajung din nou [n vechiul Cairo, apoi la Matariya, Mostorod ]i pe la nordul Sinaiului trec [n Palestina [ndrept@ndu-se c`tre Nazareth, dup` o c`l`torie de supravie\uire de peste 3 ani ]i un drum de aproape 2000 km, cei mai mul\i parcur]i pe jos. Ca o pre\uire, cop\ii celebreaz` [n fiecare an, la 1 iunie, intrarea lui Isus pe p`m@ntul ospitalier al Egiptului. Mi-aduc aminte acum c` pronia a f`cut ca ]i eu s` p`]esc pe p`m@ntul miraculos tot [n preajma s`rb`toririi zilei mele de na]tere, la 1 iunie 2003, la aproape 2000 de ani de la na]terea lui Isus. Destin! ”Bucur`-te, o! Egipt, popor al Egiptului ]i to\i copiii, [n`l\a\i-v` inimile pentru cel ce a iubit lumea, pentru cel ce a fost [nceputul ]i a venit la voi”. Odat` cu r`sp@ndirea cre]tinismului de c`tre apostolii lui Isus, la [nceputul secolului III, [n urma persecu\iilor lui Diocle\ian, cre]tinii se retrag [n de]ert unde construiesc l`ca] uri sfinte. Unul dintre ele, Wadi Al-Natrun, se afl` la kilometrul 123 [n drumul de la Cairo spre Alexandria, pe partea st@ng`, trec@nd pe l@ng` Rest House ]i dateaz` din secolul IV, c@nd au existat aici 60 de m`n`stiri, azi doar 4 se mai men\in, dat fiind atacurile barbarilor ]i beduinilor. Pentru ca ele s` existe mul\i c`lug`ri ]i-au dat
273

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

via\a: [n m`n`stirea Macarie exist` o biseric` dedicat` celor 49 de c`lug`ri martiri uci]i [n timpul lui Diocle\ian. {n aceast` vale descoperim bisericile: M`n`stirea Sf@ntul Bishoi – un complex de biserici cu 160 de c`lug`ri. Sf@ntul Bishoi a fost un discipol al sf@ntului Macarie care fondeaz` m`n`stirea [n secolul IV. {n copt` Bishoi [nseamn` sublim, m`re\. Sf@ntul Bishoi s-a n`scut [n anul 320 la Menoufiya. Corpul s`u a r`mas intact dup` moarte, fiind perfect p`strat, al`turi de cel al Sf@ntului Paul din Tammah. M`n`stirea El Sourian sau a sirienilor se afl` la 500 de metri mai la nord. C`lug`ri sirieni au locuit aici de la sf@r]itul secolului IV. Biserica nou` este dedicat` Sfintei Maria ]i e ridicat` [ntre secolele VII-IX, [n form` de cruce. Cele dou` biserici Bishoi ]i El Sourian sunt legate printr-un tunel. Se p`streaz` aici moa]tele a 11 sfin\i diferi\i. Una dintre racle poart` p`rul Mariei Magdalena ]i alta moa]tele Mariei din Siria. Exist` ]i azi grota [n care se ruga aici Sf@ntul Bishoi. M`n`stirea romanilor, sau Baramus, care [nseamn` locul romanilor, referindu-se la cei doi fra\i romani Maximilian (Sf@ntul Maximian) ]i Sf@ntul Domitius (poate Demetrius ? Cel din ”Cama]a lui Cristos”?)31(*. Aici se afl` ]i moa]tele Sf@ntului Moise cel Negru, dat fiind pielea de etiopian ]i ale lui Isidor. E construit` [n secolul IV, iar fort`rea\a [n secolul VI. Mai jos, [n drumul spre Cairo, la 17 km de Rest House se afl` M`n`stirea Sf@ntul Macarie – prima construit` [n Wadi Al-Natrun. Se spune c` sf@ntul, care a tr`it 40 de ani [ntr-o pe]ter`, a avut revela\ia c` divinul i-a spus s` construiasc` aici o biseric`. Exist` dou` biserici [n interior: Sf@ntul Macarie, unde sunt moa]tele Sf@ntului Ioan Botez`torul ]i ale profetului Elisha, ale Sf@ntului Macarie cel Mare din Alexandria ]i ale episcopului Macarie ]i biserica Sf@ntul Skheirun, cu icoane negre (o Sf@nta Maria!) ]i o bibliotec`. {n dreapt m`n`stirii Sf@ntul Macarie se afl` zidul celor 49 de c`lug`ri martiri uci]i de barbari [n anul 444. M`n`stirea e [nconjurat` de o fort`rea\` construit` [n secolul V. Papa Shenouda III a condus m`n`stirea [nainte de a ajunge Patriarh al Bisericii Copte. Este cel mai mare a]ez`m@nt din Egipt ]i e greu de intrat aici f`r` programare! Dup` moartea Sf@ntului Macarie [n anul 390, discipolii au continuat construc\ia bisericii. M`n`stirea are un domeniu [ntins ]i case de oaspe\i devenite azi adev`rate hoteluri ]i planta\ii cu fructe ]i vegetale, cum rar vezi [n Egipt. Un paradis! {n sud-est, spre Hurgada, [n drumul c`tre sta\iunile din Ain Soukna de la Marea Ro]ie, la 33 km vest de Ras Zaafarana, [ntr-un peisaj uitat de lume, parc` 31(* Exist` la m`n`stirea Agapia o fresc` rar` cu acest subiect pe peretele din st@nga.
274

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

special ales de teama prigoanei, un pustnic local cre]tin, Anton, n`scut [n anul 251, aproape de Beni Souef, se retrage aici [n urma mor\ii p`rin\ilor s`i, unde din secolul IV a fost fondat` m`n`stirea Sf@ntul Anton(361-363), de c`tre discipolii s`i, dup` moartea acestuia [n 356. Este probabil printre cele mai vechi a]ez`minte copte, cu 7 biserici [n incint`. Totul e curat [n preajm` ]i miroase a t`m@ie. Are un turn de ap`rare cu un pod mobil necesar [n timpul invaziilor. Cei 60 de c`lug`rii au aici de toate: moar` de gr@u, pres` pentru ulei de m`sline, gr`din`, cimitir ]i un pre\ios izvor din care pelerinii beau apa sf@nt`. De aici, o c`rare urc` spre pe]tera din muntele Qalzum, unde a tr`it ca hermit Sf@ntul Anton p@n` la 105 ani. Pe locurile de aici au tr`it cei doi c`lug`ri sihastri, Anton ]i Paul, primii monahi. Cre]tini din toat` lumea vin s` se [nchine aici cu evlavie. Unul dintre c`lug`rii de azi [nt@lnit aici este un arab venit s` slujeasc` aici, tocmai din America! Peste alte zeci de kilometri din acela]i selenar de]ert, cu st@nci ]i pere\i abrup\i s`pa\i [n ele de te [ntrebi chiar cine le-a putut face, ajungem la oaza de la m`n`stirea Anba Bola sau Sf@ntul Paul, un loc ascuns, departe, [n de]ert, printre mun\i. Sf@ntul Paul s-a n`scut la Alexandria [n anul 228 [ntr-o familie bogat` dar se refugiaz` aici pentru 80 de ani. M`n`stirea se va ridica de c`tre discipoli [n secolul V. Totu]i, am g`sit nesperat de repede m`n`stirea, probabil c` aveam exerci\iu de la aceea a sf@ntului Anton, cel mai greu loc de g`sit din Egipt poate ]i datorit` faptului c` indicatoarele erau suspect deteriorate ]i la p`m@nt. Am avut noroc, pentru c` [n dreptul uneia dintre multele intersec\ii selenare, era ]i o benzin`rie de unde am luat informa\iile necesare, altfel am fi mers mai departe! {n interiorul m`n`stirii se afl` ]i pe]tera [n care sf@ntul se ruga la lumina slab` strecurat` printr-un orificiu firav al tavanului [ntunecat. }i aici vin s` se [nchine mul\i cre]tini din toate col\urile lumii. Sunt bineveni\i, deoarece c`lug`rii ofer` de toate din pu\inul pe care-l au. Dup` ce prindem puteri o lu`m de la cap`t prin de]ertul selenar plin de praf, pietre, nisip ]i asfalt. A]a e Egiptul! Cu chin se ajunge la locuri minunate, fie c` mergi [n Sinai, fie c` alegi un drum la Alexandria, Suez, Izmailia sau Marea Ro]ie, unde era \inta noastr` final`, o noapte ]i o zi la Palmera. Greu, dar odat` ajun]i, nu-\i mai vine s` pleci c@nd stai la Stela di Mare, Palmera, Palm Beach, Fantasia, Berenice, Riviera, La Hacienda, Moon Beach, Banana Beach, Hurgada, El Gouna, Safaga, Dahab, Nuweiba, Taba ori Sharm El Sheikh. La aproximativ 60 de kilometri de Alexandria ]i 10 km de Burg Al Arab, l@ng` zona industrial`, intrarea 2E te [ndrum` c`tre noua m`n`stirea Sf@ntul Mina,
275

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Marmina, ridicat` de papa Kyrillos [n 1959, l@ng` locul morm@ntului Sf@ntului. A]ez`m@ntul nou Abu Mina are trei biserici noi [nconjurate de ziduri, o catedral` mare [n centru, dedicat` sf@ntului, [n apropierea alteia, cu hramul Sfintei Maria, pentru c` mama sa, Euphomia, l-a n`scut pe Mina [n urma miracolului rug`ciunii la icoana Sfintei Fecioare. Catedrala nou` se [nal\` majestos din marmur` adus` din Italia, granit negru ]i roz din Asuan iar [n interior are vitralii imense ]i mozaicuri cu scene impresionante: potopul cu arca lui Noe, Isus predic@nd, fuga [n Egipt a Sfintei Familii ]i salvarea poporului evreu de c`tre Moise prin miraculosul pasaj creat [n Marea Ro]ie. Sf@ntul Mina s-a n`scut [n Egipt, la Niceous, l@ng` Memphis, din p`rin\i cre]tini. Tat`l s`u, Eudoxius, avea func\ie [nalt` [n cadrul imperiului roman. Neput@nd s` aibe copii, so\ia sa Euphomia, s-a rugat la icoana Fecioarei care i-a d`ruit un copil [n anul 286 e.n. Va fi crescut [n religia cre]tin` dar la 11 ani tat`l va muri iar peste 3 ani ]i mama. La 14 ani e luat [n armat`. {n acest timp Diocle\ian []i neag` credin\a cre]tin` ]i [n 303 d` un decret [n favoarea idolilor, [ncep@nd prigoana [mpotriva cre]tinilor. Mina renun\` la avere [n favoarea s`racilor ]i pleac` pentru 5 ani [n de]ert pentru rug`ciuni. Se [ntoarce [n ora] ]i se declar` cre]tin. {n 309 comandantul armatei ordon` torturi severe asupra lui dar nerenun\@nd la cre]tinism va fi decapitat. Pentru c` trupul lui va rezista focului e transportat de cre]tini la Mariout, la vest de Alexandria. Legenda afirm` c` morm@ntul este pe locul unde a murit c`mila ce-i purta trupul sf@nt. Locul, aflat l@ng` un pod peste care curge o ap`, a devenit sf@nt prin vindec`ri succesive, de-a dreptul miraculoase. Chiar fata regelui Zinon al Constantinopolelui se va vindeca de lepr` dup` baia din lacul indicat [n vis de sf@nt. Cur@nd dup` aceea regele, tat`l fetei, ridic` pe locul moa]telor sf@ntului o biseric` ce va deveni [n timp un important loc de pelerinaj pentru cre]tini. {n timpul papei Atanasiu ]i Thawfilus aici este ridicat` o mare catedral` [n jurul c`reia se va dezvolta un ora] ce va fi distrus [n secolul VII. Azi se v`d [nc` ruinele ]i se [ncearc` reconstruirea vechii biserici cu ajutor UNESCO. Se v`d [nc` pe locul lor ruinele s`lilor de botez ]i locul unde a fost [nmorm@ntat sf@ntul. Arheologul german Peter Grossman descoper` [n 1961, la 10m sub altarul vechii biserici construite [n anul 363 de Atanasiu cel Mare [n timpul [mp`ratului Constantin, cripta unde au stat relicvele Sf@ntului Mina. Ruinele ei se mai v`d ]i azi, la 2 km de noul a]ez`m@nt [n`l\at de papa Kirillos VI, [n 1959. Sunt vizibile ]i ruinele vechiului ora] distrus [n secolul VII. Ca peste tot [n Egipt e greu de ajuns la locurile sfinte cre]tinilor dar merit` cu prisosin\`!
276

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

{nainte de a ajunge la cel mai vizitat loc din Egipt, Sf@nta Ecaterina, cu 33 de kilometri [nainte, trebuie s` treci prin oaza Faran – considerat` odat` perla Sinaiului. Drumul de la Cairo p@n` [n Sinai se face pe autostrada ce duce c`tre al doilea mare port, Suez, trec@nd canalul de aici prin tunelul Ahmed Hamdi, nume dat [n amintirea unui ofi\er superior mort [n timpul r`zboiului din 1973. De re\inut c` p@n` la Ferdinand de Lesseps, primul proiect al canalului e atribuit lui Sesostris I, dar abia [n timpul lui Nekao(609-594 [.e.n) se realizeaz` prima [ncercare ce va fi continuat` de Darius I(522-486 [.e.n.), apoi de Traian (98-117) ]i apoi de Napoleon. Tunelul este situat la 17 km nord de Suez, trece pe sub mare ]i a fost inaugurat la 30 aprilie 1980. Este lung de 4,5 km din care 1,6 km subteran, la 37m sub nivelul p`m@ntului ]i este larg de 10,4m. O realizare deosebit`! De aici drumul coboar` spre sud c`tre Ras Sudr, El Tour ]i oaza Ayoun Mousa, unde este f@nt@na lui Moise cu ap` cald` de 40 de grade. Mai sunt 141 de kilometri de la Suez p@n` la Faran, unde e o biseric` cu o m`icu\` din Rom@nia. Drumul traverseaz` de]ertul Errance, denumirea biblic` a Sinaiul, urm@nd calea lui Moise ]i a poporului s`u p@n` la Mara ]i Elim. Oaza Faran este situat` [n nordul masivului Serbal(2070m) aflat la 50 de km de muntele Sinai. Sau la 60 km de Marea Ro]ie ]i 54 km de m`n`stirea Sf@nta Ecaterina. Oaza are o lungime de 4 kilometri, cu palmieri, tamarini, acacia ]i cidru, fiind cea mai frumoas` din Sinai, cu o istorie biblic` ]i o m`n`stire cre]tin` din anul 400, aflat` sub obl`duirea bisericii ortodoxe din Grecia. Cucerirea din secolul VII de c`tre trupele califului Omar cauzeaz` [ns` declinul ei [n favoarea bisericii Sf@nta Ecaterina. Azi are [n preajm` 650 de beduini Qararsha ]i Aoulad Said. {n urma exodului, poporul evreu condus de Moise sose]te la Raphidim, localizat la Faran. Era ultima etap` p@n` la Sinai. De aceste lucruri aminte]te o surs` aflat` la m`n`stirea Faran, unde am [nt@lnit-o pe maica Ecaterina, o inimoas` c`lug`ri\` rom@nc` din Moldova. M`n`stirea Sf@nta Ecaterina se afl` [n peninsula Sinai la poalele muntelui Gebel Musa, muntele lui Moise(2285 m) unde acesta a primit ”Tablele Legii”(cele 10 porunci). Ea a fost ridicat` din ordinul Sfintei Elena, mama sf@ntului mare [mp`rat Constantin, [n anul 330 pe locul unde Moise a v`zut rugul aprins(exod, cap 3). Locul exist` ]i azi l@ng` peretele m`n`stirii. M`n`stirea este proprietate a Bisericii Ortodoxe Grece]ti. De re\inut c` m`n`stirea este [nchis` vizitatorilor vinerea ]i de s`rb`tori, c@nd se oficieaz` slujbele religioase. In spate se afl` o c`rare ce duce spre v@rful Gebel Musa, cel mai [nalt din Egipt, unde Moise a primit ”Tablele Legii”. Prima
277

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

descriere a m`n`stirii Sf@nta Ecaterina e f`cut` de patriarhul din Alexandria, Eutychios, care a vizitat-o [n secolul IX. Exist` o leg`tur` [ntre Sinaia, Perla Carpa\ilor ]i muntele Sinai. Din Sinai, de la muntele Sf@nt, vine numele Sinaia, de fapt al m`n`stirii Sinaia, construit` de sp`tarul Mihai Cantacuzino [n 1695, [n urma impresiilor din c`l`toria efectuat` [mpreun` cu mama sa Elena ]i sora sa Stanca la locurile Sfinte din Israel ]i din Sinai, unde se roag` la m`n`stirea Sf@nta Ecaterina. Tot el ridic` ]i m`n`stirea spitalului Col\ea. Interesant c` mai exist` un loc, [n Etiopia, care poart` numele Sinaia. Se spune c` m`n`stirea Sinaia ad`poste]te pietre sfinte aduse din Sinai. Pe pere\ii de la intrare sunt pictate chiar scene din via\a Sfintei Ecaterina. Sp`tarul Cantacuzino d`ruie]te m`n`stirii Sf@nta Ecaterina o catapeteasm` pentru paraclisul sfin\ilor apostoli. Legenda construirii m`n`stirii Sinaia este str@ns legat` de c`l`toria sp`tarului [n Sinai ]i [ncepe la 15 august 1683 cu vedenia unui c`lug`r de la schitul ”Sf@ntul Nicolae” de pe muntele Molom`\ care aude glasuri [ngere]ti ce pream`reau pe Maica Domnului. Auzind aceste lucruri pustnicii [l [ndeamn` s` mearg` la schitul Lespezi pentru a-i povesti stare\ului. Sosind aici, stare\ul [l preg`te]te pe b`tr@nul preot ]i [l trimite la Bucure]ti, la mitropolit, care [l cheam` pe sp`tarul Mihai Cantacuzino, ce tocmai sosise de la locurile sfinte din Sinai. Nu e o [nt@mplare c` m`n`stirea s-a construit aici, pentru c` Sinaia constituia [n acel timp un avanpost [mpotriva n`v`lirilor la fel ca ]i locurile sfinte vizitate [n anul 327 de Sfin\ii Mari {mp`ra\i, Constantin ]i mama sa Elena, ctitorii m`n`stirii de aici, ridicat` ca loc de ap`rare al cre]tinilor. Mai t@rziu, Iustinian va [mprejmui m`n`stirea din Sinai cu ziduri [nalte ]i de atunci faima ei avea s` se r`sp@ndeasc` [n [ntreaga lume. La 1570 de metri, m`n`stirea Sf@nta Ecaterina se ridic` la poalele muntelui Horeb, un versant al muntelui Sinai, cu gr`dini de cipru [nconjura\i de ziduri [nalte. }i a]a cum biserica a fost construit` pe locul minunii rugului aprins(de unde Dumnezeu i-a vorbit lui Moise), tot astfel ]i Sinaia a fost zidit` de sp`tarul Cantacuzino pe locul revela\iei pustnicului – la poalele Bucegiului. Sunt aici la Sf@nta Ecaterina 100 de c`lug`ri, majoritatea greci. Locul este printre mun\i cu versan\i [nal\i, arizi. De aici se porne]te pe drumul lui Moise c`tre ora 2 noaptea pentru a vedea un r`s`rit de vis la 6 diminea\a. Capela ridicat` [n anul 330 din ordinul [mp`r`tesei Elena [n cinstea lui Isus salvatorul, cu hramul Fecioarei, pe locul unde Moise a v`zut rugul aprins, va fi reconstruit` [ntre anii 527-565 de [mp`ratul Iustinian ]i [mprejmuit` cu un zid ap`r`tor [nalt de 12 p@n` la 15 metri. Va include ]i capela ini\ial` dar cu hramul
278

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

”Schimbarea la fa\`”. Mai t@rziu, [n secolul IX, biserica ia numele frumoasei ]i inteligentei Ecaterina, fata unor nobili din Alexandria care, [n timpul persecu\iilor cre]tinilor de la [nceputul secolului IV, [ncearc` la 18 ani ai ei s`-l conving` pe [mp`ratul Maximian(Maxen\ius) de eroarea pe care o face prin persecutarea cre]tinilor. V`z@ nd c` reu]e]te s` converteasc` pe mul\i din anturajul s`u, Maximian hot`r`]te moartea ei prin ata]area corpului la 4 ro\i din lemn ce se vor [nv@rti [n direc\ii diferite. Miracolul se [nt@mpl`, ea supravie\uie]te, dar va fi apoi decapitat`. Exist` [n Alexandria o biseric` ridicat` chiar pe locul martiriului care-i poart` numele. Legenda spune c` peste 5 secole c`lug`rii au v`zut pe deasupra mun\ilor, [ngeri c`r@nd corpul sfintei. Azi pe acel loc se afl` mica bisericu\` a Revela\iei. Corpul mirosind a mir a fost g`sit [ntreg ]i de atunci muntele ]i biserica din ora] poart` numele Sf@nta Ecaterina. Biserica p`streaz` capul ]i m@na st@ng` a Sfintei. O alt` legend` spune c` dup` ce refuz` mai multe oferte de c`s`torie este transportat` [n ceruri ]i logodit` de Sf@nta Maria cu Isus, acest mariaj mistic devenind subiect [n pictura marilor mae]tri ai vremii32(*. Interesant c`, printre numeroasele triburi de beduini din Sinai, exist` unul cu o istorie particular`, cel numuit Gebelieh(al muntenilor) care nu e original din aceast` regiune. Solda\i ]i \`rani sunt adu]i aici de [mp`ratul Iustinian (525-565) [n secolul VI din Bosnia ]i Valahia(circa 200 de familii) pentru a ap`ra ]i deservi m`n`stirea. Ace]ti munteni veni\i din regiuni muntoase situate [n fosta Iugoslavie ]i [n Rom@nia de azi s-au adaptat repede la condi\iile vie\ii de aici. La origine, erau cre]tini dar, au fost obliga\i, [n timp, s` treac` la islam. Ultima femeie cre]tin` a acestui trib s-a stins din via\` [n 1750. {n 1918 tribul a fost decimat de o epidemie, iar [n mai 1928 mai erau doar 420 de persoane. E greu de aflat exact num`rul lor c`ci acum sunt diviza\i [n multe triburi. Descenden\i ai tribului Gebelieh se ocup` ]i azi de treburile materiale ale m`n`stirii iar familiile lor sunt integrate [n via\a modern` a ora]ului Sf@nta Ecaterina. Cu siguran\` c` ]i acestui trib i se datoreaz` existen\a de p@n` azi a a]ez`m@ntului! R`m@ne pe seama cercet`rilor viitoare dac` mai exist` azi vreun urma] al rom@nilor. Azi Sf@nta Ecaterina se ridic` majestos la 1570 de metri, fiind printre cele mai vechi biserici cre]tine din lume cu cel mai mic num`r de c`lug`ri. Este sub 32(* Correggio – Luvru, Paolo Veronese – Vene\ia, Fra Bartolommeo – Floren\a, Lorenzzo
Lotto – Roma, Franceso Mazzola – Londra, Pietro Paolini – Roma, Parmigianino – Londra… 279

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

patronajul bisericii greco-ortodoxe ]i posed`, dup` Vatican, una dintre cele mai vechi biblioteci ]i un muzeu cu icoane frumoase, deschis publicului. Sunt p`strate cu grij` aici mai mult de 6000 de manuscrise rare dintre care 3000, foarte vechi, sunt scrise [n limbile greac`, aramaic`, ebraic`, arab`, sirian`, armean`, copt`, polon` ]i slav`. M` consider un norocos printre ferici\ii vizitatori, biblioteca fiind accesibil` numai VIP-urilor ]i am r`mas pl`cut impresionat c`, pe unul din rafturi era tabloul domnitorului Br@ncoveanu! – chiar am schimbat impresii cu arhiepiscopul Damianos despre c`l`toria aici a sp`tarului Cantacuzino din secolul XVII ]i leg`tura dintre numele dat m`n`stirii Sinaia ]i locurile sfinte de aici. Aflat` la picioarele muntelui unde Moise a primit cele 10 porunci, izolat` ]i protejat` de mun\i [nal\i, m`n`stirea Sf@nta Ecaterina este construit` pe locul unde au fost omor@\i ]i 40 de c`lug`ri de c`tre beduini. {mprejmuit` cu ziduri [nalte ]i groase, m`n`stirea arat` a fort`rea\`. Partea de nord a fost reconstruit` [n 1312 ]i restaurat` [n 1800, din ordinul lui Napoleon, prin supravegherea generalului Jean Baptiste Kleber. {n Biblie se spune c` poporul evreu, dup` 50 de zile de mers prin de]ert [n Sinai, ajunge [n mun\i, unde Moise prime]te Tablele Legii, dup` care s-au format doctrinele evreie]ti ]i cre]tine. De atunci, muntele a fost numit Horeb sau muntele lui Moise ]i a devenit loc sf@nt de pelerinaj pentru cre]tini. Dup` edictul din 313 al [mp`ratului Constantin, prin care se asigura libertatea credin\elor, cre]tinii nu mai sunt persecuta\i iar dup` vizita Sfintei Elena aici s-au construit biserici ]i comunit`\i cre]tine care vor deveni locuri sfinte pentru pelerinaj. Se presupune c` trupul sfintei Ecaterina s-ar afla [n sarcofagul din marmur` din dreapta altarului. Biserica are un mozaic cu hramul ”Schimb`rea la fa\`” pentru c` la [nceput, biserica a fost construit` pentru Isus, salvatorul. Mozaicul [l are [n centru pe Isus, [n dreapta pe Moise, [n st@nga pe Elijah, la picioare pe apostolul Petru, James ]i Ioan. De]i Sinaiul ajunge s` fie cucerit [n anul 641 de arabi, m`n`stirea continu` s` fie sub protec\ia chiar a profetului Mahomed. Sub otomani, sultanul Selim I emite ]i el un decret de ocrotire [n 1517. {n 1871 a fost ridicat turnul, cu nou` clopote, donate de \arul Rusiei. Se intr` [n m`n`stire prin partea de nord printr-una din cele patru por\i din lemn din secolul VI ]i se viziteaz` f@nt@na lui Moise, unde acesta a salvat cele 7 fiice ale lui Jethro, un c`l`gur care-i d` ca so\ie pe una din fete(Exod 2, 16-22). Biserica are 3 nave bizantine separate de 12 coloane ce reprezint` lunile anului. Magnificul iconostas e din secolul XVII ]i e lucrat de c`l`g`rul cretan
280

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Jeremiah Sinaitul. Sunt aici icoanele lui Isus, Fecioarei Maria, Sf@ntei Ecaterina, Sf@ntului Nicolae, Mihai ]i Ioan Botez`torul. Exist` aici ]i o moschee, construit` [n 1106, prin transformarea capelei Sf@ntului Bazil. Biblioteca p`streaz` cea de-a doua colec\ie de manuscrise dup` Vatican, una dintre cele mai bogate colec\ii din lume. Codex Syriacus e o traducere din sirian` a Evangeliei din secolul V. {n 1844 cercet`torul Friedrich von Tischendorf descoper` celebrele Codex Sinaiticus, ce con\in o versiune a bibliei din secolul IV, scrise pe 129 de foi care au fost donate [n 1859 \arului Rusiei, Alexandru al II-lea, dar bol]evicii le-au v@ndut [n 1933 British Museum-ului, unde se afl` ]i azi. Codex Sinaiticus ]i Codex Vaticanus sunt primele copii ale bibliei grece]ti, dar originalul e mai complet. Galeria de icoane pictate pe lemn are peste 2000 de exponate ilustr@nd istoria cre]tinismului [ntre secolele X-XV. Scara la cer de aici este realizat` de Sf@ntul John Climaco, un c`lug`r din Sinai din secolul XVII. C`lug`rii de aici au o structur` independent` ]i autonom` fiind condu]i de un arhiepiscop. Ini\ial, \ineau de biserica de la Roma fiind recunoscu\i oficial de papa Inocen\iu al IV-lea [n 1260, dar dou` secole mai t@rziu, [n 1439, [n timpul consiliului de la Floren\a se al`tur` bisericii ortodoxe din Est. Ei urmeaz` regulile Sf@ntului Vasile: se trezesc la 2,30 pentru rug`ciuni ]i celebreaz` liturghia de la 4 la 7,30. Mul\i sunt greci, fiind asista\i zi de zi de beduini din tribul Gebelieh. Biserica se viziteaz` de la 9 la 12, f`r` bibliotec` ]i capela rugului aprins, este [nchis` turi]tilor vinerea, s@mb`ta ]i de s`rb`tori. Are ]i un osuar straniu cu o colec\ie sinistr` de 400 cranii de c`lug`ri. Printr-o c`rare din spatele bisericii se urc` pe munte, trei ore de mers, pe drumul urmat de Moise, cu 3700 de trepte, bordat de capele dedicate sfin\ilor, unde c`lug`rii predicau odat`. Sunt dou` drumuri, de la [nt@lnirea lor se mai urc` [nc` 700 de trepte p@n` [n v@rf, unde e construit` capela dedicat` Sfintei Treimi pe locul unde a ap`rut Dumnezeu [n forma unui nor ]i i-a vorbit lui Moise(Exod 24, 15/18). Capela de aici e reconstruit` [n 1933 pe ruinele celei vechi din 363, fiind decorat` cu imagini din via\a lui Moise. Al`turi e o pe]ter` unde a stat Moise 40 de zile ]i unde profetului Elijah i-a ap`rut Dumnezeu(24, 5/18). Al doilea drum nu e dificil ]i a fost construit [n timpul pa]ei Abbas I, de aceea se nume]te ]i ”drumul pa]ei”. Diminea\a surprindem de pe [n`l\imi inegalabilul r`s`rit, cu imagini spectaculare a mun\ilor din jur, sc`lda\i de un soare imens, [n culori deosebite ]i dac` este timp senin avem vizibilitate p@n` la golful Aqaba ]i coastele Arabiei Saudite. P@n` la cele dou` biserici se trece prin de]ertul ”albastru” nume luat [n 1980-81 [n urma pict`rii
281

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

st@ncilor canionului cu vopsea albastr` de c`tre un artist belgian, Jean Verame, cu permisiunea pre]edintelui Sadat, celebr@nd prin aceasta pacea de la Nuweiba [ncheiat` cu Israel. De aici se pot face excursii spre sta\iunile Dahab, Nuweiba, Sharm El Sheikh, Raz Mohamed [n sud ]i Taba [n nord. Alexandria, Iskanderia cum spun arabii, este cel de-al doilea mare ora] din Egipt, situat la 250 km de Cairo. La 25 de ani, Alexandru cel Mare intr` [n Egipt [n 332 [.e.n., navigheaz` pe Nil ]i [n satul pesc`resc Rhakotis [ncepe construc\ia noii capitale [n 331 [.e.n., pe care nu apuc` s-o vad` c`ci moare [n 323 [.e.n. Plutarh scrie c` locul viitorului ora] ar fi fost indicat de c`tre Homer [n urma unui vis. Alexandru alege un loc pe o insul` mic`, Pharos, pentru viitoarea construc\ie ce va lua numele de la ea. Arhitectul Dinocrates e desemnat pentru construc\ia ora] ului. Dup` moartea lui Alexandru, conducerea Egiptului e preluat` de generalul s`u Ptolemeu Soter care [ntemeiaz` o nou` dinastie ce va conduce Egiptul p@n` [n anul 30 [.e.n. Se ridic` acum biblioteca din Alexandria, lipit` de Mouseion, considerat un altar al muzeelor. Biblioteca e ars` din temelii [n timpul r`zboiului cu Caesar iar cl`dirile Mouseionului dispar. {n secolul III [.e.n. se construie]te farul dup` planurile arhitectului Sostrate de Cnide, [n insula Pharos. Azi pe locul lui este Citadela sau fortul Qaitbey. De re\inut c` Alexandria devenise [n timpul romanilor al doilea ora] al imperiului, centru intelectual ]i spiritual a unei p`r\i a lumii mediteraneene, capital` a Egiptului helenic unde limba oficial` era greaca. Insula Pharos e legat` de ora] printr-un dig. Farul de aici - unul din minunile lumii antice - avea 3 nivele iar oglinda magic` de la etajul superior reflecta lumina at@t ziua, prin reflexia razelor soarelui c@t ]i noaptea, prin foc aprins. Forma farului era piramidal` cu nivelele a]ezate peste o baz` p`trat`. Ultimul nivel era octagonal, totul m`sur@nd 135m. Vizibilitatea era de p@n` la 50 Km. Deasupra purta o statuie a zeului Amon care a fost [nlocuit` de romani cu Poseidon. Farul dispare [ns` [n urma unor cutremure din secolul IV, XII, XIV ]i XV. Dup` primul, este distrus` oglinda, dup` al doilea cade etajul al treilea octagonal iar celelalte seisme [l aduc la ruin`. {n 1477 sultanul mameluc Qaitbay ordon` construc\ia fortului de azi peste r`m`]i\ele farului. {n 2004 – o parte din faimosul far, o por\iune de 15 tone, a fost reg`sit` [n apele Mediteranei, aproape de fortul Qaitbay, ca de altfel ]i palatul Cleopatrei ]i se inten\ioneaz` construirea unui muzeu submarin. Dar ce p`cat c` nu se reface vechiul far! Datorit` dependen\ei de Roma, [n anul 51 [.e.n. Cleopatra a VII-a, grecoaic`
282

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

de numai 17 ani din familia Ptolemeilor, este [ncoronat` regin` la Alexandria. Abia dup` moartea ei, Alexandria devine ora] roman. {n acele vremuri, Alexandria era capitala religioas` a cre]tinismului. {n timpul lui Diocle\ian s-au demolat biserici ]i au fost omor@\i c@te 60 de cre]tini pe zi timp de 5 ani! Aceasta a dus la retragerea cre]tinilor [n de]ert unde au ridicat primele m`n`stiri amintite mai sus. {n 641 Alexandria cade [n m@inile generalului arab Amr Ibn al-’As care vine [n Egipt cu 3500 de beduini. Dou` mari biblioteci au fost arse, Alexandria decade, [n timp ce Cairo prosper`. Era pre\ul pl`tit pentru [ndep`rtarea de Bizan\. Alexandria modern` se datoreaz` [ns` lui Mohamed Ali prin introducerea industriei bumbacului ]i construirea canalului Mahmudia. Alt`dat` capital` spiritual` a lumii, Alexandria p`streaz` azi prea pu\ine vestigii antice. Ce trebuie [ns` neap`rat v`zut [n Alexandria? Portul, cel mai mare din Egipt, aflat la 225 km de Cairo. De aici descoperim faimoasele plaje de la Al-Ma’moura, Mandara, Al-Assafrah, Miami, San Stefano ]i Cleopatra. Dar, aten\ie la decen\a costuma\iei. Palatul Montazah construit de regele Fuad [n 1932 [n gr`dinile realizate de Khedive Abbas II [n 1892 a fost re]edin\a de var` a familiei regale. Cu mult noroc se poate vizita! Coloana lui Pompei dateaz` din secolul III, este din granit, de peste 25m [n`l\ime ]i a fost ridicat`, de fapt, [n anul 291 [n onoarea [mp`ratului Diocle\ian. {n jurul ei sunt 3 sfinc]i ptolemeici. Se cheam` a]a deoarece mul\i credeau c` Pompei ar fi fost [nmorm@ntat aici, dup` asasinarea lui [n anul 48 [.e.n. Muzeul Greco-roman ridicat [n 1892 este o colec\ie de aproape 40 de mii de piese din secolul III [.e.n. p@n` [n secolul 7 e.n. Civilizat ]i bine organizat, merit` din plin vizitat, fiind pe drept considerat cel mai important muzeu r`mas [n Alexandria. Amfiteatrul roman este aproape de muzeu ]i este compus din 12 r@nduri semicirculare din marmur`. Catacombele cre]tine Kom el-Choufaga descoperite din [nt@mplare [n 1900 dateaz` din secolul II e.n. Este cel mai mare loc funerar roman din Egipt cu morminte s`pate [n st@nc` pe 3 nivele cu o ad@ncime de 100m. Printr-o scar` circular` se ajunge [n camerele mortuare unde sunt depuse sarcofage cu desene tradi\ionale greco-romane c`rora li se adaug` ]i cele egiptene. Interesant c` unul din holuri poart` numele lui Caracalla, [mp`rat roman care a masacrat cre]tini! Citadela Qaitbay, fortul, a fost construit [n secolul XV pe locul farului din
283

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Alexandria ca un simbol al noii puteri din r`m`]i\ele unuia din minunile lumii: farul din Alexandria! Biblioteca Alexandrina este o construc\ie modern`, cu o arhitectur` deosebit`, ridicat` pe locul celei vechi, fondate [n timpul lui Ptolemeu I. A fost inaugurat` [n 2003, printre invita\i fiind ]i pre]edintele Rom@niei de atunci, Ion Iliescu, al`turi de ministru de externe, Mircea Geoan`, care au donat din partea Rom@niei, trei mii de volume reprezentative pentru cultura rom@neasc`. Proiectul norvegian imagineaz` o piatr` imens` t`iat` pe diagonal` a]ezat` la malul unui lac artificial ce pare c` e marea. Are un muzeu, un planetariu ]i s`li cu peste 5 milioane de c`r\i ]i calculatoare conectate la internet. }i azi se mai crede c` multe din c`r\ile de aici ce p`streaz` secretele vechilor egipteni au fost salvate [n urma incendiului din antichitate ]i ar fi ascunse undeva sub Sfinxul din Giza. Biserica Sf@nta Ecaterina se afl` l@ng` Patriarhia Alexandriei ]i a [ntregii Africi ]i g`zduie]te morm@ntul regelui Victorio Emanuele da Savoia III(1869-1947), ultimul rege al Italiei. Este locul martiriului Sfintei Ecaterina ]i al miraculoaselor moa]te ale Sfintei Sabina, o martir` cre]tin` din Roma secolului al III-lea adus` aici [n 1842 de so\ia consulului italian. Impresionant morm@nt! Nu-\i vine s` crezi c` e at@t de bine executat din cear`(paznicul, un b`tr@n francez care vorbe]te ]i italian` chiar crede c` e adev`ratul corp!). {ntrece cu siguran\` pe cele din Londra ]i New York de la Madame Tussaud. Sau, cine ]tie – e adev`rat! Muzeul familiei regale expune picturi, decora\ii, statui ]i o colec\ie rar` de bijuterii ale familiei Mohamed Ali. Tot cu mult noroc po\i vedea coroana reginei Farida cu 1506 de diamante. La 60 km vest de Alexandria, l@ng` Burg Al Arab, se afl` a]ez`m@ntul descris mai [nainte, Abu Mina, un ofi\er egiptean martirizat pentru c` nu l-a renegat pe Cristos [n campania din Asia Mic`. A fost adus [napoi [n Egipt ]i a fost [nmorm@ntat pe locul unde s-a sf@r]it c`mila. Peste relicvele Sf@ntului Mina, [n timpul [mp`ratului Constantin s-a construit aici o biseric` [n anul 363 ale c`rei ruine se v`d ]i azi la 2 Km dep`rtare de a]ez`m@ntul nou. Rosetta, aflat` la 65 kilometri est de Alexandria, este localitatea unde a fost descoperit` celebra piatr` de c`tre generalul francez Bouchard [n 1799, ce i-a permis lui Champollion s` descifreze limba faraonilor. {n cimitiriul din El-Alamein, 100 kilometri vest de Alexandria, se comemoreaz` [n fiecare an victoria britanicilor condu]i de generalul Montgomery [mpotriva Axei conduse de generalul Alexander, trimis de Romel.
284

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Vizit@nd locurile sfinte, m` consider printre noroco]ii care au p`]it pe drumurile de [nceput ale cre]tinismului, ref`c@nd dup` 2000 de ani, exilul din Egipt al Sfintei Familii. {ntors la Cairo nu se poate s` pleci din Egipt f`r` s` vizitezi cele trei obeliscuri, singurele r`mase aici! Din cele 30 de obeliscuri egiptene r`mase [n ”via\`”, 16 sunt [n Italia, 13 [n Roma, descrise [n ”Roma cu adev`rat”, unul la Floren\a, unul [n Urbino ]i unul [n Catania(Sicilia), dou` [n Anglia, unul la Londra la Victoria Embankment ]i unul la Dorset, unul [n SUA la New York [n Central Park – descris [n ”New York, New York, New York”, dou` [n Fran\a, unul la Paris [n Place de la Concorde(numit Cleopatra Needle ca ]i cel din New York) ]i altul la Arles, unul [n Turcia, la Istambul, l@ng` moscheea Albastr` ]i unul [n Israel, la Caesareea, adus de Irod. Doar 7 obeliscuri au mai r`mas [n Egipt, unul la Luxor, cel al lui Ramses II, trei la Karnak: Tutmonsis I, Hatshepsut ]i Seti I, descrise mai [nainte ]i trei [n Cairo: unul l@ng` Gezira Tower, altul [n Heliopolis, la templul lui Ra ]i al treilea, [n fa\a aeroportului interna\ional, primul care te [nt@mpin` la sosirea [n capital`. {n afara celor 30, expuse [n aer liber, dou` obeliscuri mai mici se afl` [n muzeul din Luxor ]i un altul la Universitatea din Durham, Anglia. Dar iat` descrierea celorlalte trei obeliscuri din Cairo: Obeliscul din insula Gezira33 – Gr`dina ce-l g`duie]te se afl` [n insula Gezira din Cairo, l@ng` gr`dinile Andaluz. Obeliscul este din timpul lui Ramses II ]i are 13,5m [n`l\ime. Ini\ial a fost ridicat [n Tanis, la 110 km nord est de Cairo. Azi ora]ul e numit San el–Hagar. A fost transportat la Cairo dup` 1958 pentru c` aici nu era niciun obelisc! Azi se afl` [n insula Gezira, vis a vis de faimosul turn de 187m, ridicat de Nasser la Cairo [n 1961 ]i are o pozi\ie la fel de neprivilegiat` ca ]i cel din Londra. Obeliscul din Heliopolis34, sau obeliscul lui Sesostris I(Senusret), faraon din dinastia XII care a domnit [ntre 1972-1928 [.e.n., are 20,4 m [n`l\ime, 121 de tone ]i e din granit ro]u. E cel mai vechi obelisc din cele 30, ridicat [n secolul XX [.e.n. [n Heliopolis, fost` capital` a Egiptului de Jos, important centru religios scaun de [nchinare pentru zeul soarelui, Ra. Templul soarelui de aici era al doilea ca m`rime dup` cel al lui Amon din Karnak. Obeliscul se afl` acum [n Midan ElMassala, l@ng` sta\ia de metrou El Matareyya. 33) 34) Identificarea celor 7 obeliscuri egiptene r`mase ]i vizitate [n Egipt. Identificarea celor 7 obeliscuri egiptene r`mase ]i vizitate [n Egipt.
285

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Se spune c` Sesostris a ridicat dou` obeliscuri [n fa\a Templului din Heliopolis [n 1942 [.e.n., prima men\iune despre ele venind din secolul IV e.n., din capitolul dedicat lui Isaia. {n secolul XII ]i fizicianul arab Abdel Rafty spune c` aici erau dou` obeliscuri, dar unul era spart [n dou`. Azi exist` numai unul [ntr-un parc luminat seara. Greu de ajuns la el! Obeliscul din fa\a aeroportului interna\ional Cairo35: dup` inscrip\ia de la baza sa a fost g`sit [n Tanis ]i transportat la Cairo [n 1984. Poart` numele lui Ramses II ]i versete comemor@nd victoriile sale. Se pare c` ar fi perechea celui din insula Gezira.

}i dac` tot a\i venit [n Egipt, nu se poate s` pleca\i f`r` s` petrece\i c@teva zile [n minunatele sta\iuni de la Marea Ro]ie. }i nu e greu. O pute\i face din Cairo pe o autostrad` foarte modern`. {n numai 45 de minute, dup` 130 de kilometrii, ajungi chiar pe \`rmul m`rii, la Stela di Mare. De aici se [ntind c`tre nord sta\iunile moderne de la Little Venice, Tulipe, Palm Beach, Palmera, iar spre sud Ain Soukhna ]i departe, la 350 km, frumoasa Hurgada cu spendidele hoteluri Oberoi, Merriott, Conrad, Sofitel, Hilton, Meridian, Grant Hotel(ceva de vis! cu palate mogule a]ezate [n jurul piscinei). Iar dac` vrei, po\i s` ajungi ]i [n Sinai, trec@nd marea prin tunelul de la Suez. Dup` numai 60 de kilometri se [n]iruie frumoasele complexe hoteliere de la Fantasia, Moon Beach, Banana Beach, Riviera, La Hacienta, apoi mai spre sud ora]ele sta\iuni Dahab, Nuweiba ]i plajele de aur ale hotelurilor din Sharm El Sheikh: Sonesta, Jolie Ville Movenpick, Jolie Ville Movenpick Golf Resort, Hilton Sharm Waterfalls, Hilton, Radisson, Hyatt Regency, Marriott, Ritz Carlton. Peste tot te sim\i ca [n paradis, [n camere luxoase sau pe plaje cu nisip fin ]i [n piscine neasemuit de frumoase, mul\umit c` \i-ai [nc`rcat bateriile pentru a putea s` o iei din nou la drum [n alte \`ri, diferite, cu altfel de muzee ]i frumuse\i, [nc@t po\i s` pl`nuie]ti minunate c`r\i, care, pe l@ng` cele existente de la Herodot [ncoace, ar fi imposibil de citit [ntr-o via\` de om! 35) Identificarea celor 7 obeliscuri egiptene r`mase ]i vizitate [n Egipt.
286

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Nu puteam pleca din Egipt, acest dar al Nilului 36(*, f`r` s` scriu aceste c@teva r@nduri [n ideea c` un turist rom@n poate ”alerga” mai pu\in prin complicatele labirinturi [n atingerea scopului unei c`l`torii de neuitat [n \ara miracolelor faraonilor! Dac` Dubaiul, Singapore ]i New York-ul te ispitesc prin cuceririle noii ere a calculatoarelor iar Parisul, Londra, Monaco, Roma, Milano, Vene\ia, Viena, Berlin, Praga, Bratislava, Moscova, Leningrad sunt locuri fascinante ]i misterioase, Grecia, Italia, India ]i Egiptul r`m@n leag`nele primelor civiliza\ii. Mi-a fost u]or s` scriu pentru c` noi, diploma\ii rom@ni, avem ]ansa reprezent`rii unei \`ri stabile cu o istorie ]i un patrimoniu cultural de invidiat, iar diplomatul trebuie s` [mplineasc` un rol patriotic [n care politica primeaz`, s` fie un ” patriot luminat ” 37(**, care serve]te interesul \`rii ]i se raporteaz` la rela\iile interna\ionale, fiind animat de o puternic` dorin\`, curaj, principii ]i idei flexibile, dublate de abilit`\i [n a g`si solu\ii pentru men\inerea dialogului. N-am putut rezista tenta\iei vechilor civiliza\ii aflate la marginea lumii, [n India, Grecia, Italia sau [n Egipt, totdeauna impresionante prin grandoarea ]i bog`\ia lor cultural` ]i artistic`, g`zduite [n marile muzee ale lumii ce atrag milioane de vizitatori din [ntreaga lume, [n ideea descoperirii civiliza\iilor dar ]i al educa\iei, [n\elegerii, bucuriei ]i apropierii [ntre oameni. Mul\umit` lor, putem m`car, doar prin simpla noastr` prezen\` acolo, s` l`s`m visul s` se deruleze pentru a ne imagina pentru o clip` c` am face parte din ”via\a cotidian`” a g@ndirii, sentimentelor ]i m`iestriei unor civiliza\ii [n fa\a c`rora trebuie s` ne aplec`m, vener@ndu-le! {n c`utarea excelen\ei, oamenii [ncearc` s` rup` barierele timpului, f`c@nd mai u]oar` apropierea civiliza\iilor prin vizitarea muzeelor - aceste catedrale spirituale, oriunde s-ar afla ele - pentru c` rareori po\i vedea at@tea splendori la un loc ]i e imposibil s` nu fi atins profund de m`re\ia ritualurilor vii sau a vestigiilor antice r`mase [nc` pe locul lor, de milenii, pentru a ne bucura pe noi azi! Sper ca viitorii turi]ti rom@ni s` descopere [n aceast` carte date interesante din peste 90 de muzee din 45 de \`ri r`sp@ndite pe 4 continente care s`-i fac` s` porneasc` imediat la drum. }i asta pentru c` au [n fa\` destina\ii de vacan\` ce nu cunosc limite: Roma, Paris, Londra, New York, Praga, Viena, Berlin, Dresda, Sank Petersburg, Efes, Polonia, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Moldova, Ungaria, Cehia, Slovacia, Germania, Belgia, Olanda, Austria, Anglia, Fran\a, Monaco, 36(* 37(** Herodot. Mircea Geoan` - ministru de externe al Rom@niei 2000 – 2004.
287

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Elve\ia, Italia, Vatican, Croa\ia, Serbia, Bulgaria, Turcia, Grecia, India, Sri Lanka, Singapore, Malaiezia, Emirate, Kuveit, Siria, Liban, Iordania, Egipt ori America! Cum spunea Mircea C`rt`rescu – de multe ori te [ndr`goste]ti de c@te un tablou de [\i vine s` dai spargere la muzeu ]i s` pleci cu el. Nimic nu e mai pl`cut dec@t [mp`rt`]irea mirajului ]i fascina\iei lor, la fel cum un colec\ionar nu ar putea tr`i singur [n mijlocul colec\iei sale! Insha’alla! El-hamdulilah!

Dan Zamfirache Cairo 2007

Elvetia – fortareata de necucerit
2008 a fost anul [nso\irii la post a so\iei la Berna, un post dificil de data asta, consulul Rom@niei [n Elve\ia ]i Liechtenstein. Trebuia s` vin` ca un premiu - a]a cum s-a exprimat la comisie excelen\a sa domnul Bogdan Aurescu dup` cele dou` posturi de la New Delhi ]i Cairo din dou` mari \`ri din continente diferite, Asia ]i Africa! }i, ca de fiecare dat`, n-a fost s` fie Lisabona, Praga sau Atena! Vizitasem Elve\ia la primul tur european din 1990 dar numai partea francez`, cu Geneva – un ora] fascinant, diferit de celelalte germanice din centru ori cele italiene din sud. Aveam s` descop`r cur@nd c` de fapt Elve\ia nu [nseamn` numai Geneva, Berna, Basel, Neuchatel, Montreux, Vevey, Zurich, St. Gallen, Lugano, St. Moritz, Davos,... ci o cu totul alt` \ar`, aparte. {\i dai seama de asta parcurg@nd-o prin satele a]ezate mai tot timpul pe v@rfurile [nalte ale mun\ilor, acolo unde ajungi numai pe asfalt ]i e]ti acompaniat de fascina\ia verdelui parc` modelat de o m@n` divin` mai
288

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

atent` dec@t cu alte popoare. Dup` [nt@lnirea cu cele mai mari civiliza\ii de pe p@m@nt, India ]i Egiptul, care s-a materializat prin apari\ia la Cairo a c`r\iilor “Indiei” ]i “Impresii de c`l`torie” - o carte ghid descriind peste 45 de \`ri din 4 continente din Asia p@n` [n America - era firesc s` m` re[nt@lnesc cu mirajul unei altfel de civiliza\ii, aceea modern` a occidentului pe care o vizitasem [n urm` cu 20 de ani [ntr-un tur al Europei, imediat dup` revolu\ie. Elve\ia – fort`rea\a de ne[nvins, este destina\ia preferat` a celor mai cosmopolite personaje din [ntreaga lume ]i locul celor mai importante sedii ale organiza\iilor mondiale. Dar mai ales, este locul reconfortant ]i departe de “ochii lumii” al oamenilor boga\i din Africa de Sud, America, Anglia, Fran\a ]i Germania, Asia, Australia ]i Noua Zeeland`, mul\i dintre ei cu propriet`\i [n scumpul, exclusivul dar rafinatul Coligny din Geneva ori cabane l@ng` celebrele p@rtii de schi din atractivul Gstaad ori Davos sau [n elegantele St.Moritz ]i Crans Montana, al celor mai sofisticate magazine din Rue du Rhone – Geneva, cu pre\uri de neimaginat, pline doar atunci c@nd vin ]eici de s`rb`tori, altfel muzee pentru turi]tii obi]nui\i. C` banul e foarte important o vezi pretutindeni, dar oamenii par a fi cei mai mode] ti de]i, aici se str@ng ]i se p`streaz` averile cele mai mari ]i mai secrete din lume! Elve\ia este \ara celebrului ca]caval, al miraculoasei ciocolate dar ]i p`m@ntul cel mai roditor udat de ape ]i lacuri cristaline, al celor mai multe tuneluri, imposibil de num`rat, dar sigur [ntinse pe 500 de kilometri ]i [n acela]i timp locul cel mai conservator [n materie de tradi\ii! E a]a cum cred c` ar fi ar`tat azi Rom@nia dac` nu i s-ar fi [ntrerupt brusc drumul democratic. Aici nimeni nu se sfie]te cu originea sa pentru c` Elve\ia duce cu ea tradi\ii seculare. Pentru asta [ns` trebuie s-o cuno]ti de la un cap`t la altul. Elve\ia nu [nseamn` numai Geneva, Zurich ori Berna! Miracolul se [nt@mpl` dincolo de marile ora]e, [n comune. Pe vremea c@nd la noi acestea se distrugeau de o putere impus` cu brutalitate, aici se consolidau. Ce mai, dincolo de ora]e, Elve\ia e toat` plin` de acelea]i sate-ora]e coco\ate p@n` [n creasta mun\ilor, cu ]osele asfaltate p@n` la fiecare cas` a ultimului c`tun. Zilnic sosesc aici de la japonezi ]i chinezi p@n` la tailandezi, americani, englezi, nem\i, ru]i... Este bine c` [ncep s` vin` ]i rom@ni pentru c` numai a]a pot aprecia c@te Elve\ii sunt [n Rom@nia! Mi-a]i dori ca Rom@nia s` redevin` ceea ce era pe vremea copil`riei ]i studen\iei, deschis`, cu oameni harnici ]i primitori care ]tiu s`-]i foloseasc` harul, inteligen\a ]i iscusin\a [n a deveni cu adev`rat o \ar` aleas` [n mirajul noianului de
289

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

civiliza\ii, fascin@nd prin tradi\iile seculare turi]ti invidio]i c` nu au a]a ceva la ei acas`! }i e adev`rat. Multe de aici din Elve\ia seam`n` cu minunatele locuri din Moldova, Ardeal, Muntenia ]i Oltenia. Dar Rom@nia mai are pe l@ng` toate acestea Banatul, Bucovina, Dobrogea ]i Marea Neagr`, Dun`rea ]i Delta, c@mpii ]i mun\i la un loc. Lipsesc [ns` disciplina ]i ordinea, educa\ia! Firesc s` fie a]a dup` o lung` perioad` de izolare ]i comunism for\at. Ad`uga\i acestora o re\ea de autostr`zi ]i drumuri comunale asfaltate p@n` [n v@rful mun\ilor ]i ve\i ob\ine cel mai invidiat loc din lume: Rom@nia – o Elve\ie a estului! Elve\ia este o confedera\ie alc`tuit` din 26 de cantoane, însă trei dintre ele sunt compuse din două semi-cantoane (Basel, Appenzell şi Unterwald), fie datorită faptului că cele două comunităţi au fost separate în istorie (Unterwald), fie datorită războaielor religioase ( Basel şi Appenzell ). Autorit`\ile federale elve\iene sunt compuse din Executiv ( Consiliul Federal ), Legislativ( Adunarea Federal`) ]i Justi\ie(Curtea Federal` Suprem`). Consiliul Federal num`r` 7 membri ale]i pe 4 ani, c@te unul fiind anual ales pre]edinte. Partea legislativ`, parlamentul, este alc`tuit din 2 camere cu statut egal, Consiliul Na\ional ]i Consiliul Statelor. Consiliul Na\ional num`r` 200 de membri, ale]i de cantoane, propor\ional cu popula\ia acestora, [n timp ce Consiliul Statelor e format din 46 de membri, reprezentan\i ai cantoanelor, doi pentru fiecare. Alegerile au loc la 4 ani iar camerele se [nt@lnesc separat de patru ori pe an [n sesiuni de trei s`pt`m@ni. De remarcat c` ale]ii []i men\in [ntre sesiuni profesiile lor uzuale de avoca\i, profesori, fermieri, iar fiecare elve\ian pl`te]te anual doar 13 franci pentru [ntre\inerea lor. Deschiderea noului an se face [n ianuarie, cu mare fast, prin sosirea parlamentarilor [n cale]ti cu [nso\itori [n costume de epoc` urma\i de ma]inile corpului diplomatic acreditat la Berna. Cele 26 de cantoane ]i re]edin\ele lor sunt:

290

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Modelul federal nu este sofisticat, ci flexibil, [ntr-o \ar` [n care practic [nt@lne]ti toate popula\iile statelor vecine! Consiliul Federal preg`te]te un proiect dup` consultarea cu Administra\ia Federal`, partidele, cantoanele ]i grupurile interesate, apoi este examinat de un comitet [n prima camer`, Consiliul Na\ional, unde au loc dezbaterile pe fiecare amendament, urmat de vot. Proiectul e examinat apoi de a doua camer`, Consiliul Statelor, unde sunt discutate din nou amendamentele ]i se supune la vot [ntregul pachet. Dac` apar diferen\e se reiau dezbaterile [n camere p@n` c@nd ele sunt eliminate. {n caz c` ele r`m@n ]i dup` trei dezbateri [n urma discu\iilor purtate [n cele dou` camere, se formeaz` un Consiliu de mediere care propune o solu\ie de compromis ambelor camere. Numai dup` aceea camerele voteaz` separat ]i adopt` proiectul cu simpla majoritate. Pachetul de legi aprobat prin votul popular printr-un referendum(cel pu\in 50000 de semn`turi str@nse [n 100 de zile), dac` acesta a fost solicitat de Parlament,
291

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

devine lege ce va fi publicat` ]i intr` [n vigoare la o dat` stabilit`. Cu toate acestea legisla\ia difer` de la un canton la altul. De]i abia [n 1959 femeile au avut drept de vot [ntr-unul din cantoane ]i din 1971 la nivel federal, mi]carea cre]te odat` cu alegerea [n sesiunea 1984-1989 a primei femei [n Consiliul Federal, Elisabeth Kopp, urmat` de prima femeie aleas` pre]edinte [n 1999, Ruth Dreifuss. {n 2011 e aleas` pre]edinte doamna Micheline Calmy-Rey reprezent@nd cantonul Geneva, al c`rei so\ este de origine rom@n`, iar copiii posed` ]i pa]aport rom@nesc. Toat` aceast` structurare []i trage seva dintr-un trecut de peste 700 de ani, Elve\ia fiind primul stat federal bazat pe unirea, la [nceput a trei cantoane, Uri, Schwiz ]i Unterwalden la 1 august 1291, pe paji]tea Rutli, aflat` [n inima Elve\iei, pe malul lacului Lucerna. Istoria, [ns`, [ncepe cu mii de ani [nainte c@nd [n aceast` parte a Europei tr`iau cel\ii. Dintre ei, helve\ii, de unde vine numele \`rii, unul din cele mai importante triburi, locuitori ai meleagurilor elve\iene, au fost [nfr@n\i [n anul 58 [.e.n. de romanii condu]i de Iulius Caesar care construiesc aici una din cele mai vechi a]ez`ri [n 44 [.e.n., Augusta Raurica, pe valea Rinului ]i fortifica\ii [mpotriva invadatorilor. {n timpul lui Tiberius I teritoriul e anexat de romani - partea de nord unde locuiau helve\ii trece [n Gallia Belgica, [n timp ce estul este [nglobat [n provincia roman` Rae\ia. Dup` anul 400 e.n. sosesc [n nord triburile germane care constuiesc mici sate, mai [nt@i [n afara grani\elor romane, introduc@nd limba german`, iar [n vest se stabilesc burgunzii ce asimileaz` cultura galo-roman`, pun@nd bazele limbii franceze, astfel [nc@t [n evul mediu platoul elve\ian era [mp`r\it [ntre regii burgunzi ]i con\ii germani. {n secolele VI, VII ]i VIII teritoriile se afl` sub domina\ia franc` a dinastiilor merovingiene ]i carolingiene. {n jurul anului 800 Carol cel Mare une]te triburile germane, dar dup` moartea sa imperiul e [mp`r\it [n trei p`r\i: Fran\a, Burgundia-Lorena ]i Germania-Italia. Dup` 1200, teritoriul elve\ian este sub domina\ia caselor de Savoia, Zahringen ]i Habsburg. Con\ii de habsburg, care mai t@rziu vor deveni faimo]i ca [mp`ra\i germani ]i austrieci, provin din nordul Elve\iei. Descoperirea noilor tehnologii de s`pare [n st@nc` din 1230 duce la realizarea trec`torii de la Saint Gotthard ce va deschide drumul dinspre Germania c`tre Basel, Lucerna ]i Milano [n Italia. Este perioada c@nd habsburgii []i extind drepturile asupra popula\iei elve\iene care se ridic` [n ap`rarea propriei autonomii. Acestea sunt faptele premerg`toare jur`m@ntului din 1291 c@nd ]efii celor trei cantoane Schwitz, Uri ]i Unterwalden, Werner
292

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Stauffacher, Walter Furst ]i Arnold Melchtal semneaz` Carta Federal` ce va sta la baza viitoarei confedera\ii. Ea se constituia ca un semnal de unire [mpotriva opresiunii habsburgice ce-]i consolida puterea dup` reunificarea teritoriilor elve\iene ]i [nglobarea lor [n Sf@ntul Imperiu Roman [n jurul anului 1000. Urmeaz` l`rgirea confedera\iei prin aderarea cantoanelor Lucerna [n 1332 ]i Zurich [n 1351. Alipirea celui mai mare ]i puternic canton - Berna [n 1353 - se va dovedi decisiv` prin preluarea conducerii luptei [mpotriva ocupan\ilor, aceasta reu]ind s` determine alipirea r@nd pe r@nd a celorlalte cantoane. {n acela]i timp habsburgii []i vor extinde expansiunea [n sud c`tre Ticino, [n nord la Argau ]i Thurgau - locul lor natal - ]i spre vest [n cantonul Vaud. {n 1499, dup` victoria elve\ian` din r`zboiul swab c@nd [mp`ratul Maximilian I este [nvins, Elve\ia devine independent` de facto. Urmeaz` perioada Reformei, [ntre 1523-1525 condus` de Zwingli [n Zurich ]i din 1536 de Calvin [n Geneva, care [mparte \ara [n dou`: nordul ]i vestul trec la noua credin\` [n timp ce p`r\ile rurale ]i centrale r`m@n catolice. Aceasta duce la izbucnirea celor patru r`zboaie civile religioase din 1529, 1531, 1656 ]i 1712. {n timpul r`zboiului de 30 de ani, Elve\ia r`m@ne neutr`, doar trupele de mercenari recrutate de aici vor juca un rol important. {n final, prin tratatul de la Westphalia din 1648, Elve\ia devine oficial independent` fa\` de Sf@ntul Imperiu Roman, iar dup` revolu\ia francez`, lupt`torii pentru libertate sus\inu\i de trupele revolu\ionare franceze [nving vechiul regim ]i proclam` Republica Helvetic` cu un guvern central care, din cauza problemelor organizatorice [n modernizarea administra\iei, duce la haos. {n 1803 Napoleon restaureaz` structurile federative iar dup` [nfr@ngerea de la Waterlo are loc o contrarevolu\ie prin care vechile regimuri revin la putere [n majoritatea cantoanelor ce devin membri liberi ai confedera\iei, [n timp ce Geneva, Neuchatel ]i Valais, anexate de Napoleon, se re[ntorc ]i ele ca membri cu drepturi depline. {n timpul r`zboaielor dintre Fran\a ]i Rusia/Austria, Elve\ia e aliat al Fran\ei iar dup` Conferin\a de la Viena din 1815, printr-o lege interna\ional` ce nu putea fi schimbat` dec@t prin consensul tuturor puterilor implicate, se declar` neutralitatea ei [ntre puterile europene, Elve\ia fiind ca un tampon [ntre Fran\a ]i Austria. Urmeaz` anii ’30 considera\i ai regener`rii c@nd cantoanele []i revizuiesc constitu\iile printr-un proces democratic ce [n final duce la adoptarea noii constitu\ii federale din 1848, dup` modelul S.U.A., cu ambele atribu\ii, federale ]i cantonale. Mai mult, se introduce francul elve\ian ca moned` unic`, apoi sistemul metric ]i al greut`\ilor, abolind astfel jungla sistemelor din
293

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

cantoane. Noua legisla\ie pune [n m@na autorit`\ilor federale serviciul po]tal, c`ile ferate, telecomunica\iile ]i afacerile externe. Acesta a fost lungul drum istoric al Confedera\iei Helvetice care a avut la baz` semnarea [n 1291 a primei Carte Federale ce a stat la baza statului democratic de azi. Azi, Elve\ia e un stat federativ modern care a aderat la Consiliul Europei [n 1963, din 2002 este membru deplin al Organiza\iei Na\iunilor Unite, dar [nc` nu este ]i membru al Uniunii Europene. Suntem [n inima Elve\iei, pe lacul Lucerna, m`rginit de 5 cantoane: Lucerna, Zug, Uri, Schwiz ]i Unterwalden, cea mai spectaculoas` zon`, o regiune civilizat` unde nu g`se]ti agita\ia rustic` din cantonul Valais, nici excentricitatea din Graubunden sau rafinamentul ]i farmecul sta\iunilor la mod` Gstaad, Crans Montana, Davos sau St. Moritz, eterogenitatea cosmopolit` din Geneva, Basel ]i Zurich ori extremele spectaculoase din Berner Oberland. Aici casele se [n]ir` ordonat [n jurul centrelor medivale, [n culori pastelate cu acoperi]uri [n pant`, cu bolte arcuite ca desprinse din ilustrate, cu flori la ferestre ]i balcoane. U]or de [n\eles cum Wagner, a compus aici “Idila lui Siegfried” [ntr-un peisaj despre care spunea: “nu ]tiu s` existe un loc mai frumos pe lumea asta”! Legendarul Wilhelm Tell, eroul na\ional care a reu]it s` redea elve\ienilor m@ndria [n fa\a opresiunii brutale ]i umilin\ei [ndurate [n timpul lui Gessler c@nd acesta [i obliga pe m@ndri munteni s` se plece [n fa\a p`l`riei sale ag`\ate [ntr-un st@lp [n pia\a satului Altdorf a jucat un rol important [n rebeliunea [mpotriva habsburgilor, locul legendei sale fiind plasat [n extremitatea sudic` a lacului Lucerna, o zon` romantic`, dar ]i cea mai s`lbatic` a lacului, acolo unde valurile, pe timp de furtun`, inspir` talgerele ]i armoniile exprimate de Gioacchino Rossini [n opera Wilhelm Tell. {n 1895, [n centrul capitalei cantonului Uri, Aldorf, municipalitatea a ridicat un monument [n`l\`tor ce comemoreaz` amintirea legendarului erou. Exist` chiar un traseu istoric de 35 km pe care fiecare elve\ian [l parcurge m`car o dat` [n via\` cu familia. Vizit@nd Elve\ia trebuie neap`rat s` treci pe aici pentru c`, la numai 15 kilometrii de Altdorf, se afl` Rutli, p`m@ntul sf@nt al Elve\iei, de fapt o paji]te cu trei jil\uri din lespezi de piatr` ]i un catarg cu drapelul elve\ian. Jur`m@ntul celor trei confedera\i Werner Stauffacher din Schwiz, Walter Fust din Uri ]i Arnold Melchtal din Unterwald - echivalentul elve\ian al Declara\iei de Independen\` de mult mai t@rziu al Statelor Unite – a fost primul act de na]tere al celei mai vechi confedera\ii din lume care consfin\ea o alian\` [ntre trei state autonome [n ideea de a-]i proteja tradi\iile ]i drepturile [mpotriva
294

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

puternicului imperiu habsburg. De la unul din aceste cantoane, Schwiz, avea s`-]i ia ]i numele t@n`ra confedera\ie, Elve\ia, Switzerland. Deviza “Unul pentru to\i, to\i pentru unul” se p`streaz` ]i azi al`turi de crucea alb` pe fond ro]u, preluat` tot de la cantonul Schwiz. Numele latin Confoederatio Helvetica avea s` fie introdus abia [n 1848 odat` cu noua constitu\ie federal` c@nd Berna va fi aleas` drept capital`. Peste ani, [n 1940 sub invazia german`, tot aici generalul Guisan, comandantul suprem al armatei elve\iene, convoac` [n secret 500 de ofi\eri pentru a jura pe acest loc sf@nt reafirmarea devotamentului fa\` de \ar`. Cu siguran\` nu po\i s` spui c` ai vizitat Elve\ia dac` nu ai trecut pe aici! E ca ]i cum ai fost la Roma ]i nu ai v`zut Vaticanul ori la Ierusalim f`r` a trece pe la Morm@ntul Sf@nt! Rutli e men\ionat pentru prima dat` din 1470 [n “Cartea alb`” de la Sarnen, unde se vorbe]te despre Werner Stauffacher ca lider al b`t`liei de la Morgarten ]i [n “Cronica elve\ian`” a lui Aegidius Tschudi din secolul XVI. Mult mai t@rziu, [n 1804, drama lui Wilhelm Tell care se [mplete]te cu aceste evenimente e descris` de Friedrich Schiller. Din cronica lui Tschudi afl`m c` jur`m@ntul din 1291 e re[nnoit tot la Rutli [n 8 noiembrie 1307. Cuvintele jur`m@ntului semnat de cei trei confedera\i [n 1291 sun` astfel:

Vom fi un singur popor al fr`\iei Niciodat` desp`r\i\i la pericol ]i necaz. Vom fi liberi a]a cum au fost ]i p`rin\ii no]tri }i mai bine murim dec@t s` tr`im [n sclavie. Vom avea [ncredere [n singurul mare Dumnezeu }i niciodat` nu ne vom teme de vreo putere uman`.

295

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Dintre toate capitalele lumii, Berna e poate una dintre cele mai modeste, dar cu siguran\` este ]i cel mai frumos ]i [nc@nt`tor dintre ora]ele Elve\iei. Este ]i motivul alc`tuirii ghidului scris [n premier` la Berna [n 2008, [n numai dou` luni de la sosirea [n capitala Elve\iei, ca un dar la aniversarea centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia din 2011. “Vizit@nd Berna” a fost lansat [n Rom@nia printr-o prezentare digital` [n anul urm`tor apari\iei lui [n Elve\ia, [n 2009 la C`lim`ne]ti ]i Bu]teni unde am s`rb`torit 13 ani de la prima lansare IT din Rom@nia. Sta\iunile C`lim`ne]ti ]i Bu]teni au fost alese special dat fiind realizarea monografiilor ilustrate pe baza studiului c`r\ilor po]tale vechi, urmare a pasiunii mele de cartofil. }i nu [nt@mpl`tor, ci dat fiind asem`n`rea vilelor ]i pavilioanelor din perioada interbelic` - care mai exist` ]i azi - cu acelea din celebrele sta\iuni din Elve\ia – Gstaad, Davos ]i St. Moritz. Cine poate uita inaugurarea Pavilionului Central de la C`lim`ne]ti construit [n stil elve\ian [n 1855, cu participarea personalit`\ilor din Bucure]ti [n frac ]i joben, a marior hoteluri Jantea nr.1 [n 1906, Jantea nr.2 [n 1913, Cozia, vilelor Cosma, Antonescu, Zoe, precum ]i vilele Mary, P`pu]ica, doctor Nicolescu, toate construite [n acela]i stil! Dac` apari\ia [n anul 1997 a primei c`r\i “C`lim`ne]ti’2000 - Monografie ilustrat`”, un studiu cartofilic al c`r\ilor po]tale vechi a [nsemnat un moment de referin\` [n ideea lans`rilor IT, fiind pentru prima dat` [n Rom@nia c@nd limbajul obi]nuit al lans`rilor de carte a fost [nlocuit cu acela al mileniului III, limbajul informatic, cel al calculatorului, ghidul scris [n Elve\ia, “Vizit@nd Berna” - [nso\it de o prezentare pe DVD ]i un CD audio – a fost ]i el o premier` [n Rom@nia, [n ideea de a-i ajuta pe viitorii turi]ti rom@ni s` se descurce mult mai u]or [n noianul de informa\ii de pe net. Iar dac` la Geneva se afl` sediile majorit`\ii organiza\iilor interna\ionale ONU, la Berna exist` sediul ]i monumentul ce comemoreaz` fondarea Uniunii Po]-tale Universale, primul aflat pe Muristrasse iar al doilea [n parcul Kleine Schanze de l@ng` parlamentul confedera\iei elve\iene care [n 2009 a [mplinit 100 de ani de la inaugurarea sa [n 4 octombrie 1909. Am fost martorul acestui eveniment unic s`rb`torit la Prim`ria din Berna ]i m@ndru c` fac parte din Federa\ ia Filatelic` Rom@n`, sec\ia Cartofilie. Oper` a sculptorului francez Rene de SaintMarceaux, statuia din granit ]i bronz reprezint` sugestiv un glob [nconjurat de 5 tineri mesageri, reprezent@nd continentele, ce-]i transmit scrisori din m@n` [n m@
296

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

n` [n jurul lui. Globul se afl` pe o roc` [n fa\a unei alte statui din bronz, reprezent@ nd de data asta Berna, pe care sculptorul o imagineaz` drept chipul unui femei nobile, st@nd majestos ]i \in@nd un scut cu ursul, emblema capitalei. Po]ta elve\ian` a s`rb`torit centenarul prin emiterea a 800 de timbre cu imaginea monumetului ] i a autorului.Istoria monumentului [ncepe [n 1900 [n urma congresului de la Berna al po]tei universale c@nd se lanseaz` un concurs interna\ional la care particip` 122 de arti]ti. Monumentul trebuia s` simbolizeze rolul serviciilor po]tale [n s@nul comunit`\ii interna\ionale. La concurs a participat ]i celebrul sculptor francez Bartholdi - autorul celebrei statui a Libert`\ii din New York - a c`rei cas` am vizitat-o la Colmar, [n Alsacia. Mai [nt@i, monumentul s-a numit “{n jurul lumii” datorit` celor 5 tineri ce graviteaz` [n jurul globului ]i []i trec scrisorile din m@n` [n m@n`, [n timp ce la baz` sunt imagina\i norii prin st@nci ce \in globul suspendat [n aer. Aflat l@ng` monumentul situat [n mijlocul parcului din imediata apropiere a Parlamentului elve\ian ai impresia c` aici dispar toate barierele dintre popoare ]i e ca un imn devenit statuie ce [nal\` c`tre cer aceast` fraternitate [ntre personaje ce planeaz` [n jurul globului. Imaginea lui a devenit emblema UPU pus` [ntre ramurile de m`slini ale ONU, subliniind apartenen\a la aceast` organiza\ie. Dac` dispune\i de c@teva zile trebuie neap`rat s` vizita\i emblematicele muzee din Berna aflate la cap`tul podului Kirchenfeld, [n Helvetiaplatz, sinonim` cu pia\a muzeele, locul unde se [nt@lnesc cele mai multe dintre ele, fiecare cu o anume specificitate. Nu mi-a fost u]or [n cei 12 ani petrecu\i departe de \ar`, [n India, la Bombay ]i New Delhi ori [n Egipt, la Cairo, dar nu am f`cut din asta o tragedie, ci dimpotriv` am reu]it s` [nteleg civiliza\iile vechi ]i noi respect@nd tradi\iile, [n\eleg@nd istoria, regulile ]i sim\`mintele indienilor ]i egiptenilor, mai ales c` un diplomat trebuie s` [mplineasc` un rol patriotic [n care politica primeaz`, dar care trebuie s` serveasc` mai [nt@i interesul \`rii ]i s` se raporteze la rela\iile interna\ionale. Studiile ]i impresiile asupra acestor cople]itoare civiliza\ii timp de peste 8 ani m-au ajutat s` [nfirip la Cairo c@teva dintre c`r\ile dedicate viitorilor turi]ti rom@ni, Indiei, ]i Impresii de c`l`torie c`rora li se al`tur` edi\ia a doua la Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor, scris la Berna ce ad`ug` celor peste 90 de muzee descrise, unele dintre cele mai mari din lume, am numit aici Ermitaj, Luvru, British Muzeum, Tower of London, Victoria & Albert, Tate Gallery, Versailles, Musei Vaticani, Borghese, Pergamon, Albertino, Metropolitan si Brooklyn din New York - pe acelea din frumosul ora] medival Berna, a]ezat pe malurile [nvolburatului r@u
297

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Aare, cu ape albastre ca marea. Primul muzeu de aici, muzeul de istorie, se afl` la cap`tul podului Kirchenfeld. {n fa\a muzeului, dup` ce am trecut pe podul [nalt Kirchenfeld care leag` centrul de muzeu, ne [nt@mpin` o f@nt@n` la baza monumentului “mamei Elve\ia”, un complex statuar impresionant cu o frumoas` femeie [n centru ]i scene din via\a cotidian`, ridicat [n urma deciziei din 1908 a Uniunii Telegrafice Interna\ionale de la Lisabona cu sprijinul statului francez. Uniunea Telegrafic` Interna\ional` a fost fondat` la Paris [n 1865. Muzeul g`zduie]te o colec\ie de tablouri ]i sculpturi obi]nuite aduse [n urma victoriei asupra Burgundiei. Surprind aici magnificele tapiserii flamande medievale, precum “tapiseria celor o mie de flori”, piesa de rezisten\` a colec\iei, ultima dintr-un set de opt tapiserii, realizate [n 1466 la Bruxelles ]i furate de armatele din Berna [n timpul r`zboielor din anii 14761477, c@nd locuitorii Bernei l-au alungat pe Carol Temerarul [napoi [n Fran\a, arme ]i armuri, blazoane ]i stindarde, comori ]i icoane biserice]ti, monezi ]i medalii precum ]i 47 dintre originalele sculpturilor Judecatei de Apoi de pe portalul marii catedrale. La mezanin, o inedit` expozi\ie islamic`, are printre exponate o bogat` colec\ie de arme, ceramic` ]i chiar un manechin purt@nd o uniform` de r`zboinic din Turkistan, iar la subsol este o interesant` colec\ie cu tema ”dansul mor\ii”, o adev`rat` obsesie a arti]tilor medievali, [nt@lnit` ]i [n Munster, [n dreapta, la intrare. Muzeul de\ine copii ale picturilor din 1516-1517 ce decorau zidul m`n`stirii dominicane din ora], ast`zi distruse. Este o [n]iruire de 24 de imagini pline de via\`, care v` vor [nfiora cu siguran\`, dar ]i [nc@nta prin fine\ea execu\iei, chiar dac` sunt realizate [n 1649. {n alt` parte a vastului subsol al muzeului sunt reproduse realist ]i detaliat interioare ale locuin\elor din secolele XVII ]i XVIII. Urc@nd spre nivelurile superioare admir`m portretele de epoc` [nf`\i]@nd 280 de \`rani ]i me]te]ugari elve\ieni, purt@nd ve]-tminte tradi\ionale realizate la sf@r]itul secolului al XVIII-lea. Un alt muzeu, potrivit pentru un ora] aflat chiar l@ng` mun\i, muzeul alpin elve\ian, prezint` toate aspectele vie\ii din mun\i, [ntr-o manier` inteligent` ]i nou`. De la turism la excursii ]i via\a celor care locuiesc [n Alpi, fauna ]i flora, impactul industriei asupra mun\ilor, nimic nu a fost uitat! Mun\ii sunt prezenta\i [n cadrul muzeului prin intermediul imaginilor ]i al machetelor detaliate. Muzeul de art` din Berna aflat [n Helvetiaplatz la num`rul 1, g`zduie]te numeroase expozi\ii de art` contemporan` iar muzeul de istorie natural` din Bernastrasse num`rul 15 are cea mai mare colec\ie de diorame din Europa, tablouri
298

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

de mari dimensiuni alc`tuite din mai multe planuri care sub efectul unui joc de lumini dau senza\ia realit`\ii. Mai sunt de admirat aici vasta colec\ie de minerale, dar ]i un exponat aparte: “Barry”, un St. Bernard [mp`iat, cu celebrul butoia] de rachiu la g@t. Pe Helvetiastrasse, la num`rul 16, muzeul comunica\iilor, prezint` evolu\ia media ]i a comunica\iilor de la timbrele po]tale la primele telefoane ]i p@n` la magia de azi a internetului. Pentru gurmanzi Berna mai ascunde o surpriz` pe Langgasstrasse, la num`rul 49a. Aici este cl`direa Unitobler, fabrica unde se producea celebra ]i delicioasa ciocolat` Toblerone. Ast`zi ciocolata este produs` [n alt` parte, l@ng` Berna, iar cl`direa este folosit` de Universitatea din ora]. Pe Hodlerstrasse la num`rul 8-12, la mic` distan\` de gar`, se afl` Kunstmuzeum – principalul muzeu de art` ce g`zduie]te pe l@ng` lucr`rile lui Paul Klee, uimitoare alegorii, peisaje ]i portrete semnate Ferdinand Hodler, lucr`ri de Stauffer, Anker ]i Kocking. Din p`cate, cea mai mare parte a celor peste 2000 de piese din colec\ia Paul Klee sunt [n depozitele muzeului, a]a c` nu ve\i avea prilejul s` le pute\i admira. Pe l@ng` operele lui Paul Klee ]i a altor pictori elve\ieni, putem admira aici numeroase opere semante de Fra Angelico, Cezanne, Matisse, Picasso, Roualt, Kandisky, Modigliani, Giacometti, Pollock, Rothko, Miro ]i mul\i al\ii, majoritatea prezentate [n expozi\ii permanente. Nici arti]tii contemporani nu au fost uita\i, fiind prefera\i cei elve\ieni. {n apropiere este ]i Frauen-Kunstforum, un mic muzeu dedicat pictori\elor elve\iene contemporane, o ini\iativ` l`udabil`, completat` de o cochet` cafenea ]i o mic` libr`rie. Pornind de la Consular`, din Brunadernstasse 20, pe Steinerstrasse sau Bockinstrasse se ajunge la un lac [nconjurat de alei bordate cu flori ce te conduc la Complexul expozi\ional, Zentrum Paul Klee. Parcul se nume]te Serpentine Egelsee ]i e un proiect comun al municipalit`\ii [mpreun` cu gr`dina botanic` din Berna ]i c@\iva arhitec\i de renume. {n parc este o copie dup` o pictur` a lui Paul Klee – Monument in Fruchthland ( \inutul fertil ). Drumul ]erpuie]te printre paji]ti cu oi p`sc@nd, o ferm` cu ponei ]i cai antrena\i de fetele proprietarului – p@n` la autostrad`, unde se v`d siluetele ondulate ale acoperi]urilor Complexului Paul Klee, proiectat de celebrul arhitect italian Renzo Piano(autor al Centrului Pompidou ]i faimosului aeroport pe mare Kansai), alc`tuit din trei cl`diri unde sunt expuse majoritatea dintre cele 4000 de opere ale celui mai prolific artist al Elve\iei. Aici se \in conferin\e, recep\ii... Paul Klee, fiul artist al ora]ului, [n mod ironic, nu a fost cet`\ean elve\ian [n timpul vie\ii, de]i s-a n`scut la Berna ]i a petrecut cea mai mare parte a vie\ii sale [n
299

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Elve\ia. Na\ionalitatea sa a fost impus` de aceea a tat`lui care era german. Mersul cu bicicleta sau pe jos nu e o ciud`\enie [n Elve\ia dup` cum nu constituie o curiozitate faptul c` cei 7 membri ai coali\iei guvernamentale dintre care unul este pe r@nd pre]edinte timp de un an trebuie s`-]i asigure singuri locuin\a. De fapt nici m`car nu exist` o re]edin\` oficial` ]i este foarte probabil ca pre]edintele Confedera\iei Elve\iene s` mearg` la serviciu cu tramvaiul! {n toate ora]ele exist` centre de [nchiriat biciclete ]i, un element specific, [n Elve\ia trenurile au vagoane speciale pentru transportul lor [n mai toate destina\iile, pentru c` aici ciclismul este mai mult dec@t un sport na\ional! El este o normalitate ]i [n toate localit`\ile sunt trasee speciale marcate cu linie galben`. Firesc, singurele drumuri interzise mersului pe biciclet` sunt autostr`zile. {n rest Elve\ia e paradisul bicicli]tilor dar ]i al pietonilor! Av@nd la dispozi\ie dou` s`pt`m@ni nu trebuie ratate muzeele din Geneva, Zurich, Basel, Lausanne ]i Lucerna. Geneva – un ora] cosmopolit este sediul celor mai importante organiza\ii interna\ionale, al doilea dup` New York. Aici se afl` Palatul Na\iunilor ]i un interesant muzeu interna\ional al Reformei cu o istorie de la origini ]i p@n` azi dar ]i opera ]i influen\a lui Jean Calvin, manuscrise ]i c`r\i rare, gravuri ]i tablouri. Zurich – inima comercial` a Elve\iei, cu numeroase centre de cercetare din toat` lumea datorit` impozitelor mici practicate este cotat ca ora] ul cu cea mai bun` calitate a vie\ii dar ]i cel mai bogat ora] european. Considerat` capitala cultural` a Elve\iei, Zurich g`zduie]te un num`r impresionant de muzee dintre care se deta]eaz` muzeul na\ional al Elve\iei ]i Kunsthaus. Basel – al doilea ca m`rime dup` Zurich, concentreaz` aproape 40 de muzee, teatre, diferite galerii de art` contemporan` ]i clasic` dintre care amintim muzeul de istorie natural`, muzeul de art` contemporan`, muzeul muzicii ]i muzeul arhitecturii elve\iene. Lausanne – un ora] universitar cu o mare diversitate cultural`, gazd` a muzeului Olimpic, cel mai vizitat obiectiv turistic ]i baletul Bejart, unul din cele mai renumite din lume. Lucerna – capitala unuia din cele mai vechi cantoane te [nt@mpin` cu poduri vechi din lemn ce traverseaz` r@ul Reuss care se vars` [n partea sudic` a lacului ]i rena]te din el exact [n centrul ora]ului, pentru ca apoi s`-]i urmeze drumul c`tre Brugg, acolo unde [n 1386 Leopold III, duce de Austria, cheam` armatele, printre care ]i valahi, ca s`-i pedepseasc` pe elve\ieni, acei munteni v@njo]i care m@nuiau la fel de bine invincibila halebard` ca ]i arbaleta. C` elve\ienii erau viteji, cruzi, o dovede]te [nfr@ngerea habsburgilor la Sempach l@ng` Lucerna unde Leopold moare [n lupt`. Leopold f`cea parte din a 10-a genera\ie a familiei. Primele men\iuni despre
300

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

habsburgi provin din anul 1020 c@nd episcopul de Strasbourg, Worner ]i fratele s`u Radbot au construit turnul alb – Habichtsburg pe malul r@ului Reuss. Descenden\ii lui Leopold, Werner ]i Radbot au [nceput s` foloseasc` numele leag`nului familiei lor. Prin urmare ei erau cei de la Habichtsburg de Habsberc, pentru ca [n cele din urm` s` se ajung` la Habsburg. La mijlocul secolului XII domeniile lor s-au extins spre nord c`tre Rin, dincolo de P`durea Neagr` dar ]i spre sud [n Elve\ia. Prima construc\ie ecleziastic` a fost ridicat` la Muri [n 1027 – aba\ia Muri. Apoi, un secol mai t@rziu, au st`p@nit p`m@nturi de la Basel p@n` la Lucerna. Locul Konigsfelden(c@mpia regelui) de la Brugg a devenit capela familiei Habsburg, aproape de locul asasin`rii lui Albert de c`tre un nepot al lui Rudolf, Ioan. O biseric` franciscan` din 1308 se afl` la Brugg, [n cantonul Aargau, aproape de Zurich. Konigsfelden este capela familiei de Habsburg, locul unde se reg`se]te identitatea lor dinastic`. Albert ]i Leopold s-au jertfit [n slujba Domnului ]i a familiei. Ferestrele ]i vitraliile de aici [ntruchipeaz` spiritul cavaleresc, virtu\ile familiei Habsburg care au triumfat prin spirit religios, prin credin\` [n tainele bisericii ]i prin refugiul [n tradi\iile protectoare ale familiei. Moartea lui Leopold ]i [nmorm@ntarea lui aici e comemorat` printr-o succesiune de picturi ce [mpodobesc pere\ii bisericii ]i ai camerei tezaurului. Ferestrele zvelte cu ogive constituie prima realizare documentar` ilustrat` [ntr-o form` dramatic` de maxim` intensitate a leg`turii simbolice pe care habsburgii doreau s` o perpetueze. Multe dintre picturile de pe ferestre dateaz` din perioada [nmorm@nt`rii lui Leopold. De construc\ia capelei s-a ocupat so\ia ]i familia. {n apropiere de Brugg satul Habsburg g`zduie]te castelul familiei, folosit [n acele vremuri ca re]edin\` [n Elve\ia. M`n`stirea de la Konigsfelden se afl` [n vicin`tatea castelului de origine al habsburgilor din satul Habsburg, [n mijlocul ruinelor romane de la Vindonisa, amintind de urmele esen\iale l`sate de habsburgi [n istorie ]i anume asasinatul din 1 mai 1308 al regelui Albert I de Habsburg de c`tre nepotul s`u Ioan de Swab. V`duva regin` Elisabeta fondeaz` aici o m`n`stire princiar` c`reia [i d` numele de Konigsfelden. {n 1311 se instaleaz` aici 6 c`lug`ri. Dup` moartea [n 1313 a reginei, de m`n`stire se ocup` fiica sa Agnes, regin` a Ungariei, care are grij` de realizarea vitraliilor. Dup` moartea sa [n 1364 m`n`stirea intr` [n declin, iar dup` cucerirea de c`tre Berna [n 1415 se rup leg`turile cu fondatorii. Prima piatr` a m`n`stirii e pus` [n 1310. Un morm@nt din marmur` neagr` se afl` [n centru p`str@nd un descendent p@n` [n 1807 c@nd a fost transferat la Sf. Paul [n Carintia. P`rin\ii regelui asasinat sunt donatorii celebrelor vitralii din 1325-1330: patimile lui Cristos, Crucificarea
301

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

]i {nvierea, precursorii lui Isus, Sf. Ioan Botez`torul ]i apostolul Paul, martiriul Sfintei Ecaterina, moartea ]i venerarea Sfintei Marii. O c`l`torie pe malul sudic al lacului Lucerna v` introduce [n inima Elve\iei, un splendid peisaj s`lbatic [ntins pe 35 de kilometrii, p`m@ntul cel mai sf@nt, acolo unde s-a semnat Carta Federal`. Dac` ave\i la dispozi\ie o s`pt`m@n` trebuie neap`rat s` vizita\i [mprejurimile Bernei. O excursie p@n` la Affoltern, [n zona Emmental, v` introduce [n paradisul montan cu drumuri [nguste, dar asfaltate p@n` [n v@rful dealurilor [nalte, ]erpuind printre case vechi cu etaje din lemn, cu acoperi]uri ondulate ]i ziduri c`ptu]ite ordonat cu lemne gata t`iate pentru la iarn`, cu vaci Siemental care pasc disciplinat ]i ele pe paji]ti dinainte preg`tite de fermieri ]i mai ales, n-o s` crede\i - dec@t dac` ajunge\i sus [n v@rf, acolo unde sunt plasate mai toate satele elve\iene - [n mirajul fabric`rii celebrului ca]caval, chiar [n fa\a dumneavoastr`! Al`turi de pl`cerea de a gusta din peste 20 de feluri de ca]caval - dulce, s`rat, cu nuci, cu alune ]i cu tot felul de fructe, mai moale, mai tare ori mai uscat, [n func\ie de timpul procesului de fabrica\ie ce se [ntinde p@n` la 2 ani pentru cel de [nalt` calitate - asi]ti aici la toate etapele transform`rii laptelui, de la preluarea lui prin colectare de la s`teni, singura [n care intervine omul, p@n` la ob\inerea produsului finit ob\inut prin asistarea cu mijloacele tehnicii moderne, calculatoarele! Pentru c`, de la subsolul fabricii ]i p@n` la etaj, nu exist` dec@t un singur operator ce urm`re]te pe ecrane timpii ]i temperatura opera\iunilor, restul procesului se desf`]oar` automat prin conductele speciale ce conduc laptele spre diferitele faze. Abia la sf@r]it se intervine manual pentru uscare prin [ntoarcerea ro\ilor mari de ca]caval de pe o parte pe alta ]i, [n final, c@nd li se aplic` eticheta cu un aparat special. Iar dac` ai curiozitatea s` vezi cum se preg`tea ca]cavalul pe vremuri, [ntr-un ceaun, la foc [ncins din lemne, exist` [n apropiere un muzeu aflat [ntr-una din casele vechi unde ]i azi un veteran [ncearc` s` atrag` turi]ti dornici s`-]i pun` pe el numele ca semn de amintire [n schimbul cump`r`rii lui. P@n` la Affoltern, o oprire la Burgdorf v` dest`inuie via\a medieval` men\inut` [ntre zidurile vechi ale castelului [n timp ce vizitele la Biel/Bienne ]i Neuchatel v` bine dispun cu atmosfera carnavalelor dac` [nt@mpl`tor sunte\i acolo toamna c@nd se culeg strugurii iar s`tenii scot mustul [n fa\a caselor ]i v` energizeaz` apoi pentru o c`l`torie spre Interlaken, ora]ul dintre cele dou` lacuri, Brienz ]i Thun, iar atmosfera mirific` a ora]elor Spiez ]i Brienz nu v` d` r`gazul s` respira\i pentru c`, [n drum spre Lausanne ]i Geneva, primul lucru pe care [l ve\i vedea este superbul ora] Montreux cu o priveli]te a lacului Leman [nc@nt`toare. Ora]ul
302

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

vechi p`streaz` ]i se m@ndre]te cu nume precum Rousseau, Rilke, Mendelssohn sau Stravinsky, dar ]i cu statuia starului muzicii pop Freddie Mercury, aflat` chiar pe malul lacului. {n drum spre castelul feudal Chillon aflat l@ng` Montreux, ve\i trece prin c@teva gr`dini de-a dreptul spectaculoase. Castelul a fost construit [n 1160 iar din secolul XIII a fost casa contelui de Savoia. Aici au poposit faimo]ii Victor Hugo ]i Lord Byron care a scris “Prizonierul din Chillon”. La Vouvry ve\i descoperi [n pia\a central` bustul lui Paniat Istrati donat [n 2010 de primarul Bucure]tiului, domnul doctor Sorin Oprescu. Matterhorn-ul a fost cel care a f`cut din Zermatt una dintre primele sta\iuni alpine din Eve\ia care ]i-a c@stigat de-a lungul anilor renumele mondial. Zermatt, situat la picioarele impun`torului Matterhorn, este o lume f`r` ma]ini. Ma]inile electrice, s`niile ]i c`ru\ele trase de cai sunt singurele mijloace de transport permise [n aceast` zon`. Pitorescul sat de munte este [n zilele noastre cea mai important` sta\iune turistic`. Odat` ajun]i [n Zermatt ve\i avea timp s` vizita\i sta\iunea ]i multele sale magazine. Alt lucru pe care trebuie s`-l face\i este s` lua\i trenul Gornergrat care urc` p@n` la peste 3000 de metri, acolo unde ve\i fi cople]i\i de priveli]tea asupra muntelui Matterhorn care v` taie respira\ia. Mai mult, dac` dore]ti o excursie complet` trebuie ad`ugate vizite [n fascinantul Grindelwald, extravagantele Gstaad, Crans Montana, Davos ]i St. Moritz, extremul Adelboden – renumit prin p@rtiile sale de dificultate mare alese ca etap` a cupei mondiale de schi, Zurich – ora]ul bancar ]i St. Gallen cu impresionanta bibliotec` aba\ial`, Geneva – sediul organiza\iilor interna\ionale, cu inegalabila f@nt@n` Eaux Vives aflat` pe lacul Leman, conservatorul, unde Dinu Lipatti a fost profesor [n ultimii ani ai vie\ii ]i Chene-Bourg unde e [nmorm@ntat, Lucerna - ora] ul celor mai multe case cu picturi pe fa\ade, unde po\i admira de pe podul Capelei construit din lemn [n 1333 r@ul Reuss ce se vars` [n lac, Solothurn - un ora] ren`scut pe ruinele unei fort`re\e romane - unde ai impresia c` te-ai r`t`cit undeva [n Italia c@nd intri [n catedrala Sf@ntului Urs construit` de Gaetano Matteo ]i Paolo Antonio Pisoni ]i prive]ti imensele fresce cu scene biblice realizate de Francesco Pozzi ]i Domenico Corvi, Rutli acolo unde s-a semnat primul act al Confedera\iei [n 1291, Bellinzona ]i Lugano unde ai ocazia s` treci prin lungul tunel de 17 kilometri de la Saint Gotthard aflat la o [n`l\ime de 2100 m ori cel de la St. Bernardino din apropiere aflat la 2065 m [n`l\ime sau cel mai [nalt tunel, Saint Bernard, situat la 2469 m care face trecerea [n Italia prin Aosta la Torino.
303

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Nu po\i l`sa nevizitat Neuchatel cu celebrele fabrici de ceasuri Cartier, Tag Heure, Breitling, Jaquet Droz ]i Patek Philip de la Chaux-le Fond ]i Mont Blanc, Montre, Tissot ]i Zenith de la Le Locle aflate spre grani\a cu Fran\a, apoi Murten, Gals, Erlach ]i Avenches, printre cele mai vechi localit`\i din Elve\ia. }i pentru c` \ara e mic` dar situat` [n centrul Europei e p`cat s` nu vizitezi \`rile din jur: Germania cu izvorul Dun`rii, Capela familiei Sturdza de la Baden Baden, castelul Sigmaringen al familiei Hohenzollern, Fran\a cu Chamonix, Grace, Castelanne, Nisa, Cannes ]i mai ales castelele de pe Loara de la Chambord, Blois, Chaumont, Amboise sau Chenonceaux, oprindu-te pu\in ]i pe la Sully-sur-Loire unde la c@\iva kilometri se afl` castelul Huardier al rom@ncei Angela Cr`ciun, Italia cu Torino, Milano, Verona ]i Vene\ia, Austria cu Salzburg, Linz, Graz, Viena ]i micul Principat de Liechtenstein. Ca rom@n trebuie neap`rat s` ajungi la Sigmaringen nu numai pentru c` de el se leag` istoria unei vechi dinastii, Hohenzollern, dar te vei sim\i m@ndru de Carol I, descendentul de al c`rui nume se leag` Casa Regal` a Rom@niei. Vizit@nd castelul Sigmaringen [nve\i nu numai istoria unei vechi familii – Hohenzollern – dar vei fi [n contact ]i vei retr`i trecutul istoric ]i autentic al zonei ce g`zduie]te una din cele mai mari re]edin\e private din Germania, admir@nd cei aproape 1000 de ani de art` ]i arhitectur` regal`. Liechtentein are cel mai mic teritoriu dup` Monaco, dar cel mai ridicat nivel de trai din lume ]i asta [ntr-o \ar` cu numai 30000 de locuitori, f`r` resurse petroliere ]i materii prime. Statul se [ntinde [ntre Elve\ia ]i Austria [ntr-o vale pierdut` [ntr-o scorbur` a Alpilor cu o ]osea ce o str`bate pe nu mai mult de 15 Km, bordat` de case [ngrijite, iar centrul este c@t un teren de fotbal! Curios este c` au ]i un stadion! Prin\ul Hans-Adam al II-lea este al ]aselea monarh bogat din lume ]i e prin\ul superlativelor: cel mai bogat, cel mai absolut, cel mai discret ]i este c`s`torit din 1967 cu Marie-Aglae Kinsky, diplomat` [n artele grafice la Munchen. Au trei fii, Alois care urmeaz` la domnie, Maximilian ]i Constantin ]i o fiic`, Tatiana. Prin\ul mo]tenitor Alois, pe care am avut onoarea s`-l cunosc [n 2010 cu prilejul zilei na\ionale pe 15 august, de Sf@nta Maria, la Vaduz, s-a n`scut la 11 iunie 1968 la Zurich ]i a f`cut studiile la Vaduz, [n Marea Britanie ]i [n Austria. Este c`s`torit cu prin\esa regal` Sophie de Bavaria. Castelul unde se s`rb`tore]te ziua na\ional` este [n proprietatea familiei din 1140. Veneam tocmai dup` vizitarea celebrelor castele de pe Valea Loarei aflate [ntre Blois ]i Tours, Chambord, Chaumont, Amboise, Chenonceaux, Sully-sur-Loire, a]a c` vechiul castel de aici nu ne-a mai impresionat
304

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

ca prima dat`, [ns` merit` subliniat` neinterven\ia [n modernizarea lui pe dinafar`. Iar dac` sunte\i la Berna iarna este p`cat s` nu vizita\i p@rtiile din apropiere de la Wiriehorn, Grimmialp sau Zweizimmen la care ajunge\i urm@nd autostrada spre Interlaken iar dup` numai 30 de minute, dup` primul tunel o lua\i la dreapta spre Wimmis ]i aproximativ [nc` un kilometru dup` ce a\i trecut de al doilea tunel v` [ndrepta\i spre st@nga. Dup` 7 kilometri sunte\i deja la p@rtia de la Wiriehorn [nconjurat` de cabane unde pute\i [nchiria un apartament cu numai 80 de franci. Al\i 7 kilometri ]i drumul se termin` la p@rtia de la Grimmialp unde exist` ]i o p@rtie pentru [ncep`tori. Pentru numai 14 franci, dac` ai echipament, po\i cobor[ f`r` prea mari griji c` n-ai s` reu]e]ti s-o str`ba\i. Pe acela]i drum, [ns` merg@nd drept [nainte 40 de kilometri, se ajunge la celebrele p@rtii de la Zweizimmen ]i Gstaad. Ce mai, Elve\ia e ca o [ntoarcere [n copil`rie c@nd [nc` mai exista Oltul cu valurile lui n`valnice ce izbeau zgomotos zidul vechi al m`n`stirii Cozia sau cu satele [nc` nedistruse duc@nd [n spate tradi\ia miilor de ani a caselor asemeni celor din Elve\ia, transmise din genera\ie [n genera\ie, cu paji]ti pe care [nc` mai p`]-teau vacile albe ]i negre de la noi. E bine c` mai exist` [nc` micile petice de carton, am numit aici vechile vederi, aduceri aminte de vilele de alt`dat` construite [n sta\iunile Rom@niei dup` modelul helvetic de acum 200 de ani! Dar ]i rare pavilioane ca acelea din C`lim`ne]ti, Govora sau Ol`ne]ti construite acum 150 de ani dup` acela]i model. Aici [n Elve\ia m-am sim\it tot timpul ca acas` chiar dac` uneori visul dep`]ea realitatea. Mai mult, viitoarea carte ]i proiect IT [ncearc` s` aduc` [n fa\a tinerilor o imagine a ceea ce ar fi trebuit s` fie Rom@nia - o Elve\ie a estului a]a cum era [nc` [n perioada interbelic` ]i chiar a copil`riei, o \ar` european`! Elve\ia - \ara cantoanelor, cu prima cart` federal` din lume semnat` [n 1291 - nu se [nghesuie s` fac` [nc` parte din Uniunea European`. Ea are azi [n fruntea parlamentului o femeie, socialista Micheline Calmy-Ray. 2011 este anul celebr`rii centenarului rela\iilor diplomatice Rom@nia-Elve\ia ]i este cel de-al doilea pe care-l s`rb`toresc la el acas`, la Berna, dup` cel din 2006 de la Cairo, dintre Rom@nia ]i Egipt. Ceremoniile au [nceput din toamna lui 2010 prin dezvelirea la Vouvry a bustului scriitorului Panait Istrati, o dona\ie a primarului Bucure]tiului, Sorin Oprescu ]i au continuat la Lausanne cu aniversarea a 60 de ani de la moartea lui Dinu Lipatti, profesor [n ultimii s`i ani de via\` la Conservatorul din Geneva. Anul 2011 a [nceput [ns` [n stil imperial prin primirea corpului diplomatic acreditat [n Elve\ia, cu costume ]i cale]ti de epoc`!
305

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Suntem la peste 200 de ani de la [mplinirea [n 1897 a jubileului celei mai mari regine din istoria Angliei, poate ]i din lume, care, pe vremea aceea de\inea 1/5 din suprafa\a p`m@ntului, iar Londra era capitala financiar` a lumii, cel mai frumos ora] de pe glob! Regina Victoria. Trebuia s` mai treac` mult timp p@n` c@nd America [i va lua locul, devenind noua republic` care avea s` fie noua putere mondial`, dup` cele dou` r`zboaie mondiale! Deschiderea parlamentului [n stil medieval de la Berna onor@nd corpul diplomatic te face s` te sim\i ca pe vremea reginei Victoria38* care str`b`tea cei 10 Km [n mijlocul ]irului de cale]ti ce purtau pe membri familiei regale ]i invita\ii str`ini, nun\iul apostolic, trimisul special al [mp`ratului Chinei ]i maharajii Indiei. Cei c@\iva ofi\eri cu peruci albe din cortegiul de la Berna [mbr`ca\i [n costume de epoc` de culoare ro]ie reamintesc de regimentele ce [ntruchipau puterea ]i gloria de odinioar` a imperiului britanic: solda\i din toate col\urile lumii din Canada p@n` [n Jmaica, Malta, Ceylon, Cipru, Australia, poli\i]ti din Hong Kong, c`l`re\i sikh din India urma\i de str`lucitorii ]i sclipitorii l`ncieri din Bengal cu turbane [mpodobite cu c@te o piatr` pre\ioas`. Trebuie s` fi str`lucit grozav pe coroana regal` celebrul diamant Khoh-iNoor - lumina lumii, t`iat din Marele Mugal descoperit [n minele de la Golconda, care, dup` un periplu de sute de ani prin m@ini str`ine ori furat de ]ahul Nadir, s` fie oferit reginei Victoria de lordul Dalhausie. Tot aici la Berna am aflat din “mo]tenirea lui Wagner” scris` de str`nepotul Gottfried c` este tat`l adoptiv al unui unui orfan din Rom@nia! Deci, printre urma]ii lui Richard Wagner se num`r` acum ]i un rom@n! Mi-am dorit ca edi\ia a doua a acestei c`r\i, cu un capitol final despre Elve\ia, s` apar` [n anul 2011 odat` cu s`rb`torirea centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Elve\ia, a treia dedicat` unui astfel de jubileu ]i, de ce nu, s` dep`]easc` succesul c`r\ilor scrise la Cairo “Mirajul civiliza\iilor ]i fascina\ia muzeelor”, ap`rut` [n 2006 cu prilejul centenarului rela\iilor diplomatice dintre Rom@nia ]i Egipt, “Indiei” ]i “Impresii de c`l`torie”, alese [n anul 2008 drept repere editoriale cu prilejul s`rb`toririi a 60 de ani de rela\ii diplomatice dintre Rom@nia ]i India c@nd am avut marea onoare s` prezint proiectul IT dedicat Indiei la Sala Gafencu [n fa\a diploma\ilor rom@ni din MAE ]i a Excelen\ei Sale, Domnul Ambasador al Indiei la Bucure]ti, Debashish Chakravarti.
38* bunica Europei care ]i-a guvernat familia mai bine dec@t \ara!, so\ii nepoatelor ei sunt sau vor fi rege al Norvegiei, rege al Greciei, rege al Suediei, rege al Rom@niei, rege al Spaniei, \ar al Rusiei ori se vor c`s`tori cu prin\i de s@nge.

306

Mirajul civiliza\iilor ]i

fascina\ia muzeelor

Efortul depus [n str@ngerea bazei de date timp de peste 4 ani [n India, al\i 4 ani la Cairo unde au ap`rut c`r\ile ]i [nc` un an la Berna unde am finalizat proiectul IT “Indiei” a fost [ncununat de satisfac\ia pe care am avut-o prin exprimarea mul\umirilor at@t din partea participan\ilor dar mai ales din partea Domnului Ambasador Chakravarti care mi-a mul\umit ]i [n numele poporului indian pentru afec\iunea mea special`. C` India a r`mas ]i va r`m@ne pentru mine [nt@ia iubire o demonstreaz` mirajul, misterul, fascina\ia ]i incredibilul pe care o lume [ntreag` [l [nt@lne]te acolo ]i azi. Pentru c` civiliza\ia indian` este ca ]i piramida lui Kufu din Cairo - singura de mii de ani existent` [nc` ]i azi! Am vizitat special Davos ]i St Moritz merg@nd pe urmele domnului Petcu din Bu]teni, participant aici la jocurile olimpice din 1948 c@nd delega\ia Rom@niei a fost vizitat` ]i de Maiestatea Sa, Regele Mihai I de Rom@nia. Chiar are o fotografie [mpreun` cu Regele pe celebra p@rtie Cordelia. {nt@lnirea cu Majestatea Sa Regele Mihai I de Rom@nia aici la Aubonne, l@ng` Lausanne [n 2009, dup` ce acum 20 de ani nu am reu]it dat fiinc` era bolnav, a fost cred momentul de v@rf al vie\ii, amintirea cea mai frumoas`. Primul monarh [nt@lnit [n via\` pe p`m@ntul unde pe nedrept a fost exilat! Au urmat familia princiar` de Liechtenstein ]i prin\ul mo]tenitor Alois [n fiecare an la 15 august de ziua na\ional` ]i excep\ionala excursie pe Valea Loarei la castelele vechilor monarhi. Dar [nt@lnirea cu Regele Rom@niei a fost un regal! Aceasta a fost Elve\ia, la fel ca ]i Austria, acelea]i ca [n “Sunetul muzicii”, neschimbate parc` de pe vremea familiei von Trapp! O perioad` activ` unde am reu]it s` finalizez proiectele IT despre civiliza\ia faraonic`: muzeul de egiptologie din Cairo, comoara lui Tutankhamon, istoria obeliscurilor egiptene r`mase [nc` [n via\`, celebrele portrete de la Fayoum, dou` edi\ii Vizit@nd Berna, Bucure]tiul de alt`dat` cu primele fotografii realizate de celebrul fotograf Angerer [n 1856, Rom@nia – o Elve\ie a estului ]i o a treia edi\ie a C`lim`ne]tiului interbelic. O istorie at@t de fascinant` pe c@t de interesant` este! Berna 2011

Dan ZAMFIRACHE
Matematician Membru al Societ`\ii Numismatice Rom@ne ]i al Federa\iei Filatelice-Sec\ia Cartofilie

307

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->