FINANTELE INTREPRINDERII Curs 1 Continutul finantelor intreprinderii sau gestiunea financiara a intreprinderii Finantele intreprinderii fac parte din

categoria finantelor private si studieaza pe de o parte modalitatile de obtinere a resurselor intreprinderii si pe de alta parte utilizarea acestora in scopul pentru care a fost creata intreprindere. Finantele intreprinderii sunt in stransa legatura cu gestiunea financiara a intreprinderii. Aceasta din urma isi desfasoara obiectul raportandu-se la oportunitatile si restrictiile mediului financiar in care isi desfasoara activitatea intreprinderea. Continutul gestiunii financiare a intreprinderii este dat de obiectul, sarcinile si responsabilitatile managementului financiar. Obiectul gestiunii financiare a intreprinderii se refera la functiile finantelor intreprinderii si la mecanisme, fluxuri si cicluri financaire ale intrepinderii. Sarcinile gestiunii financiare deriva din functiile primare ale finantelor : functia de repartitie si functia de control. Sarcinile gestiunii financiare urmaresc obiectivele majore ale intreprinderii (maximizarea valorii financiare a intreprinderii si asigurarea lichiditatii si echilibrului financiar) in conditiile stapanirii riscurilor financiare. Mediul financiar in care se desfasoara activitatea la nivelul finantelor intreprinderii se constituie din urmatoarele elemente : 1. instrumente financiare, de creditare, finantare acestea vor fi folosite in acoperirea nevoilor intreprinderii si vor corespunde activelor financiare. Ele sunt documente privind drepturi de proprietate sau de creanta ale intreprinderii ( de ex: actiuni obligatiuni, efecte de comert). 2. terti cu care intreprinderea interactioneaza ex : furnizori, clienti, soc financiare, soc de asigurari, soc de valori mobiliare dar si pietele specifice (materiilor prime, fortei de munca etc) 3. norme juridice si tehnice care definesc regulile generale ale practicii financiare cu scopul de a regla si organiza in mod unitar comportamentul participantilor la piata 4. variabile de reglare rata dobanzii, cursul de schumb, cotatiile bursiere.

Obiectul gestiunii financiare a intreprinderii Functiile finantelor intreprinderii Ca orice subsistem financiar finantele intreprinderii indeplinesc functia de repartitie si functia de control. Functia de repartitie reflecta colectarea capitalurilor si utilizarea acestora. Fondurile banesti proprii sau imprumutate se incorporeaza in active patrimoniale imobilizate sau circulante si trec ulterior prin fazele ciclului de exploatare creand rezerve sau fluxuri monetare. Astfel, ciclul de exploatare al intreprinderii sta la baza functiei de repartitie si este in stransa legatura cu gestiunea financiara a intreprinderii. Functia de control se manifesta atat prin constatarea disfunctiunilor economice si financiare ale intreprinderii dar si in corectarea acestora. Mai mult controlul in domeniul finantelor intreprinderii are caracter preventiv. In cadrul intreprinderii exista control financiar intern efectuat de catre managerul financiar sau de conducatorul departamentului financiar-contabil, revizorii de gestiune sau comisiile de cenzori numite de AGA. Controlul financiar extern poate fi efectuat de catre institutiile finantatoare (banci care acorda imprumuturi numai dupa ce studieaza bonitatea clientului) sau de catre administratiile financiare. Controlul fiscal urmareste obligatiile de plata a impozitelor si taxelor datorate, modul de stabilire si plata a acestora, precum si respectarea normelor de intocmire a situatiilor financiare si a situatiilor periodice de raportare financiarcontabile. Mecanisme, fluxuri si cicluri financiare Mecanismul financiar reprezinta totalitatea parghiilor, instrumentelor si procedurilor de formare, colectare si gestionare a capitalurilor si fondurilor intreprinderii. Mecanismele financiare au importanta deosebita atat in organizarea cat si in conducerea activitatii financiare. Prin intermediul acestora se pun in miscare urmatoarele categorii de fluxuri financiare : - fluxuri financiare in contrapartida - fluxuri financiare decalate sau intarziate - fluxuri financiare multiple - fluxuri financiare autonome. Fluxurile in contrapartida se caracterizeaza prin inlocuira imediata a unui activ real cu moneda si invers. Fluxurile decalate sunt generate de situatii in care fluxurile fizice nu corespund imediat unor fluxuri financiare. Acestea apar in activitatea intreprinderii
2

in faza de exploatare cand se cumpara materii prime iar plata se efectueaza ulterior sau daca se vand produse sau servicii in conditii de credit comercial. Fluxurile financiare multiple apar in situatia interventiei unor intermediari in relatiile a doua intreprinderii. - de exemplu : operatiuni de leasing, scontare, forfetare, factoring etc. Fluxurile financiare au legatura directa cu activitatea de baza a intreprinderii si formeaza ciclurile financiare ale intreprinderii : 1. ciclul de finantare si amortizare 2. ciclul de exploatare 3. ciclul de investitii.

FINANTELE INTREPRINDERII Curs 2 Sarcinile gestiunii financiare ale intreprinderii Acestea sunt: maximizarea valorii financiare ale intreprinderii asigurarea performantelor financiare si mentinerea acestora gestiunea riscurilor financiare mentinerea solvabilitatii financiare.

1.Mentinerea valorii financiare ale intreprinderii

Interesul actionarilor sau altor investitori pentru intreprindere este dat de valoarea financiara a intreprinderii. Valoarea intreprinderii nu poate fi apreciata numai in raport cu valoarea patrimoniului sau , adica valaorea acumularilor pana la un anumit moment. Valoarea intreprinderii trebuie analizata chiar mai departe decat activitatile sale curente ( de exploatare sau investitii) privind proiectele sale si activitatile viitoare in care va fi angajat patrimoniul intreprinderii. Patrimoniul acumulat nu constituie decat un punct de plecare in aprecierea valorii intreprinderii. Evaluarea va tine cont de rezultatele scontate , asteptarile in viitor ca urmare a exploatarii activelor si pasivelor patrimoniale accumulate. Valoarea intreprinderii este dinamica , anticipate , virtuala si extrapolata care corespunde activitatii intreprinderiii corelata cu proiectele sale viitoare. Una din metodele de evaluare a intreprinderii este metoda bazata pe venit ( metoda cashflow) conform careia valoarea financiara a intreprinderii este data de formula : ( o scrieti voi k nu stiu cum sa fac sa imi apara fractia)
3

n Pt Vrn Vf = ----------- + -----------t=1 t n (1+k) (1+k) Vf = valoarea financiara a intreprinderii n= nr de ani pe care se face previziunea ( mai mic sau egal decat durata economica de viata a intreprinderii) Pt= profitul estimat pt anul t K = rata de actualizare Vr n= valoarea reziduala a intreprinderii din anul n

Rata de actualizare K depinde de : rata inflatiei, costul capitalului( rata dobanzii), de riscurile pe care le implica incasarile viitoare si de situatia economica generala. Rata de baza care intra in componenta retie de actualizare se mai numeste si rata neutra deoarece are un caracter obiectiv fata de agentul economic. Rata neutra poate fi :
rata dobanzii la titlurile emise de stat rata medie a dobanzii practicata de bancile comerciale.

Deci valoarea intreprinderii nu poate fi rezumata la valoarea statica a patrimoniul din momentul evaluarii , ea fiind :
o marime dinamica , inseparabila procesului de valorificare a patrimoniului ; este o marime sensibila la toate riscurile.

In concluzie, determinantele valorii intreprinderii sunt :

valoarea patrimoniului pana in momentul evaluarii rezultatele preconizate ale activitatilor curente si viitoare riscurile induse de mediul financiar dar si cele specifice intreprinderii.

2. Asigurarea performantelor financiare si mentinerea acestora

Necesitatea acestei sarcini deriva din faptul ca firma foloseste resurse financiare care implica un anume cost , astfel intreprinderea trebuie sa plateasca partenerii care ii furnizeaza aceste resurse. Gestiunea financiara urmareste eficienta activitatii intreprinderii. Contrar unei idei foarte raspandite , o buna gestiune financiara nu urmareste obtinerea cu orice pret a unui profit maxim , pe termen scurt ci dimpotriva, trebuie directionata spre asigurarea performantelor financiare ridicate pe o periaoda lunga in timp. Astfel se aprecieaza favorabil situatia in care,printr-un echilibru satisfacator intre rentabilitate si risc se mentin indicatorii de performanta pe termen lung.
4

3. Gestiunea riscurilor financiare Riscurile financiare ale intreprinderii sunt : riscul de exploatare riscul de indatorare riscul de faliment riscul variabilelor de reglare(rata dobanzii, cursul de schimb , cotatiile bursiere) 4. Mentinerea solvabilitatii financiare Solvabilitatea reprezinta capacitatea intreprinderii de a face fata obligatiilor sale exigibile.

FINANTELE INTREPRINDERII Curs 3 Responsabilitatile operationale ale gestiunii financiare Responsabilitatile operationale ale gestiunii intreprinderii sunt in stransa legatura cu fazele acesteia :
1. faza de diagnosticare sau analiza financiara

financiare

ale

care are drept obiect aprecierea activitatii financiare a intreprinderii cu scopul de a pregati masurile care sa permita depasirea obstacolelor si valorificarea avantajelor intreprinderii 2. planificarea financiara a intreprinderii consta in activitatea de bugetare a tuturor activitatilor pe termen scurt, mediu sau lung si in formularea strategiei intreprinderii 3. faza de formulre si aplicare a deciziilor financiare in care se materializeaza actiunile de promovare a unor proiecte dar si de sistare a proiectelor riscante sau nerentabile 4. faza de urmarire a proiectelor, a bugetelor de venituri si cheltuieli ce au fost aprobate in cadrul intreprinderii. Parcurgerea acestei etape permite constatarea disfunctiunilor aparute in intreprindere sau a diferentelor dintre planul si realizarile obtinute. Reglarea activitatii se face prin adoptarea unor masuri de corectie sau de revizuire a proiectelor initiale. Prin activitatea de control se impulsioneaza si se modeleaza permanant activitatea se luare a deciziilor finale. Analiza financiara a intreprinderii surprinde urmatoarele aspecte : - aprecierea structurii financiare a intreprinderii prin analiza statistica si dinamica a acesteia
5

- performanta rezultatelor intreprinderii evaluata prin intermediul soldurilor intermediare de gestiune si a capacitatii de autofinantare - explicarea evolutiei intreprinderii cu ajutorul unor indicatori de eficienta. Faza de decizii este una din cele mai importante faze ale gestiunii financiare a intreprinderii. Decizia financiara poate fi definita ca un proces rational de alegere a unei linii de actiune pe baza mai multor solutii orientata in scopul atingerii obiectivelor date de sarcinile gestiunii financiare a intreprinderii. Deciziile financiare pot fi pe termen scurt, mediu sau lung. Deciziile financiare pe termen lung sunt decizii de investitii sau de finantare. Deciziile de investitii definesc politica financiara a intreprinderii si au influenta directa asupra activului si respectiv a lichiditatii intreprinderi. Obiectivul deciziilor de investitii il constituie selectia unor proiecte rentabile de investitii. Deciziile de finantare au influenta directa asupra structurii pasivului si modifica costul mediu al capitalului intreprinderii. Sursele interne de finantare sunt autofinantarea (profitul reinvestit) sau prin valorificarea unor active patrimoniale ce nu mai prezinta valoare de intrebuintare pentru intreprindere. Sursele externe de finantare sunt emisiunea de actiuni (prin majorarea capitalului social), creditele bancare, leasing, si chiar emisiunea de obligatiuni. Deciziile de finantare pe termen scurt se refera la decizii privind trezoreria dar si gestiunea ciclului de exploatare. Obiectivul principal il constituie asigurarea echilibrului financiar intre nevoile curente de capitaluri circulante si de trezorerie si sursele de finantare a acestor nevoi. Gestiunea financiara pe termen scurt urmareste optimizarea gestiunii stocurilor, creantelor, dar si a datoriilor pe termen scurt cu scopul cresterii rentabilitatii si echilibrului intreprinderii. Finantarea pe termen scurt se poate face prin contractarea unor credite bancare pe termen scurt (credite de trezorerie) sau prin scontare sau factoring. Compartimentele operationale de gestiune financiara a intreprinderii Activitatea financiara in intreprindere este organizata pe diferite compartimente corespunzatoare atributiilor si sarcinilor gestiunii financiare a intreprinderii. Principalele compartimente sunt :
1. compartimentul de previziune financiara si planificare intocmeste

bugetul de venituri si cheltuieli, asigura fondurile necesare desfasurarii programului de fabricatie, finantarea investitiilor, urmareste executia bugetului
6

2. compartimentul de decontari urmarirea facturilor, intocmirea si

3. 4. 5. 6. 7.

ordonarea platilor, controlul operatiunilor banesti in extrasele de cont bancare, evidenta personalului in deplasarile de serviciu compartimentul de salarizare intocmeste statele de plata si calculeaza drepturile de personal compartimentul casierie intocmeste registrul de casa, ridica si depune numerarul de la banca compartimentul preturi si tarife calculatia costurilor, intocmirea documentatiei pentru stabilirea preturilor compartimentul analiza economico-financiara analiza echilibrului financiar, urmarirea indicatorilor financiari si analiza acestora compartimentul de control financiar intern si preventiv (auditul intern) controlul gestionar de fond privind resursele, sistarea cheltuielilor neeconomice sau nelegale, adoptarea sanctiunilor si punerea in practica a deciziilor.

FINANTELE INTREPRINDERII Curs 4 Situatiile financiare ale intreprinderii, suport al informatiei financiare

Situatiile financiare anuale ale intreprinderii exprima pozitia financiara a acesteia si, de multe ori, eficienta gestiuntii financiare. Situatiile financiare sunt: bilantul contul de profit si pierdere situatia modificarii capitalurilor proprii situatia fluxurilor de trezorerie politic contabile note explicative (cuprind si informatii privind indicatorii economicofinanciari) Caracteristicile calitative ale situatiilor financiare Principalele caracteristici calitative sunt: inteligibilitatea
7

 relevanta credibilitatea comparabilitatea Inteligibilitatea se refera la cerinta ca informatiile furnizate de situatiile financiare sa fie usor de inteles pentru utilizatori, de aceea, se folosesc termeni consacrati. Relevanta este deosebit de importanta pentru luarea deciziilor de catre utilizatorii informatiilor financiare. Acesta ii ajuta pe utilizatori sa studieze evenimentele trecute si sa faca previziuni pentru viitor. Relevanta informatiilor financiare are legatura directa cu pragul de semnificatie. Sunt considerate semnificative acele informatii a caror omisiune sau declarare eronata ar putea influenta deciziile economice luate de utilizatori. Credibilitatea se refera la faptul ca informatia financiara nu trebuie sa contina erori sau sa fie partinitoare. Este important ca utilizatorii sa aiba incredere ca informatia prezinta corect fenomenul economic si financiar. Astfel, informatia trebuie sa prezinte cu fidelitate tranzactiile si operatiile patrimoniale. De asemeni, se pune problema prelevantei economicului asupra juridicului, adica evenimentele si tranzactiile intreprindetii sa fie contabilizate in concordanta cu fondul lor economic, nu doar cu forma juridica. Comparabilitatea este caracteristica situatiilor financiare care permite utilizatorilor sa compare in timp situatiile unei intreprinderi (de la un an la altul) sau sa compare situatiile a doua intreprinderi la acelasi moment de timp. Notele anexe ale situatiilor financiare se refera la: -date privind provizioanele constituite -date privind repartizarea profitului -date privind principii, politici si metode contabile -date privind actiunile si obligatiunile intreprinderii -date privind salariatii, administratorii si directorii executivi -date privind indicatorii economico-financiari Termeni specifici utilizati in informatiile financiare Activele circulante sunt elementele patrimoniale care se utilizeaza pe termen scurt in activitatea intreprinderii. De regula, participa la un singur circuit economic si isi modifica in permanenta forma (de exemplu: stocuri, creante). Activele imobilizate sunt destinate utilizarii pe o perioada mai mare ca un an (masini, utilaje). Activitatea curenta se refera la activitatea de exploatare si cea financiara a intreprinderii ce au legatura cu obiectul de activitate.
8

Activitatea extraordinara se refera la evenimente sau tranzactii diferite de activitatea curenta, care nu apar frecvent sau cu regularitate. Capitalurile proprii reprezinta aportul actionarilor sau patrimoniul intreprinderii dupa deducerea tuturor datoriilor. Capitalul permanent este egal cu suma dintre capitalul propriu si datoriile sau imprumuturile pe termen mediu si lung. Fondul comercial (good-will) reprezinta partea din fondul de comert care nu figureaza in cadrul celorlalte elemente de patrimoniu, dar care contribuie la mentinerea sau dezvoltarea potentialului intreprinderii (de exemplu: clientela, vad comercial, reputatie, pozitie georgrafica, calitatea managementului sau a personalului). Indicatori economico-financiari Indicatorii economico-financiari se impart in mai multe categorii: indicatori de lichiditate indicatori de risc indicatori de activitate/gestiune indicatori de profitabilitate indicatori privind rezultatul pe actiune

Indicatori de lichiditate Active curente Lichiditatea curenta (L.C. )= ----------------------------------------Datorii curente (termen scurt) Nivelul indicatorului recomandat este in jur de 2. Aceasta valoare permite acoperirea datoriilor curente pe seama activelor curente. Active curente - Stocuri Lichiditatea imediata (L.I.) = ------------------------------------Datorii curente Acest indicator se mai numeste si indicator test-acid. Indicatori de risc Capital imprumutat Gradul de indatorare 1 = ----------------------------- * 100
9

Capital propriu Capitalul imprumutat este reprezentat de credite acordate pe perioade mai mari ca 1 an. Capital imprumutat Gradul de indatorare 2 = ----------------------------- * 100 Capital angajat Capitalul angajat = Capitalul propriu + Capitalul imprumutat Acoperirea dobanzilor arata de cate ori societatea poate achita cheltuielile cu dobanda din profitul brut. Profit inainte de plata impozitului pe profit Acoperirea --------------------------------------------------------Cheltuieli cu dobanda Acest indicator (rezultatul indicatorului) arata de cate ori se acopera cheltuielile cu dobanda. Pozitia intreprinderii va fi mai riscanta cu cat nivelul indicatorului va fi mai mic. Indicatori de activitate/gestiune Costul vanzarilor a) Viteza de rotatie a stocurilor = ----------------------(rulajul stocurilor) Stocul mediu Acest indicator arata de cate ori a fost rulat stocul in timpul unui exercitiu financiar. Stoc mediu b) Numarul de zile de stocare = ----------------------- * 365 Costul vanzarilor Sold mediu clienti c) Viteza de rotatie a debitorilor clienti = --------------------------- * 365 Cifra de afaceri
10

dobanzilor

Acest indicator reprezinta o masura a eficientei intreprinderii in ceea ce priveste colectarea creantelor sale. Exprima numarul de zile in care debitorii isi achita datoriile catre intreprindere. Sold mediu furnizori d) Viteza de rotatie a creditelor furnizori = -------------------------------- * 365 Achizitie de bunuri Cifra de afaceri e) Viteza de rotatie a activelor imobilizate = -------------------------Active imobilizate Cifra de afaceri f) Viteza de rotatie a activelor = -----------------------Active totale Indicatori de profitabilitate (prin intermediul lor se masoara eficienta activitatii intreprinderii) Profitul inainte de plata impozitului pe profit Rentabilitatea capitalului --------------------------------------------------------angajat Capital angajat Capitalul angajat = Capital propriu + Capital imprumutat (termen mediu + lung) Profitul inainte de impozitare Marja bruta din vanzari = -------------------------------------------- * 100 Cifra de afaceri Indicatori privind rezultatul pe actiune Profit distribuit Rezultatul pe actiune= -----------------------Numar actiuni Pret de piata al actiunii
11

-------------------------------------- sau invers Rezultatul pe actiune FINANTELE INTREPRINDERII Curs 5 Analiza financiara a intreprinderii Analiza financiara este orientata in mai multe directii si are la baza sistemele financiare ale intreprinderii. Principalele obiective ale analizei financiare privesc : a) aprecierea solvabilitatii sau a echilibrului financiar b) aprecierea performantelor financiare ale intreprinderii c) autonomia financiara, flexibilitatea financiara Scopul principal al analizei financiare e acela de a obtine un diagnostic financiar. Solvabilitatea exprima capacitatea intreprinderii de a face fatza angajamentelor sale, adica de a achita datoriile ajunse la scadenta. Din punct de vedere istoric, solvabilitatea a constituit o preocupare a bancherilor care creditau intreprinderea si erau primii interesati de capacitatea acesteia de a returna creditul si dobanda aferenta. Ulterior solvabilitatea a devenit preocuparea permanenta a asociatilor, eventualilor investitori care erau direct interesati in aprecierea riscului de faliment. Analiza solvabilitatii se face pe doua directii: pe baza de bilant si prin studiul rezultatelor financiare ale intreprinderii. In cadrul structurilor bilantului se compara starea actuala a angajamentelor din pasiv cu lichiditatile previzibile din activul bilantier. Studiul evolutiei anterioare a acestora permite relevarea greutatilor susceptibile a se prelungi in viitor. Principiile de analiza a solvabilitatii sunt:
-evaluarea structurii activelor privind lichiditatile prezente si viitoare

-analiza structurii pasivului prin evaluarea exigibilitatilor (scadentele de plata viitoare)

Aceasta analiza statica efectuata la un momentul stabilirii diagnosticului financiar completata cu date privind situatia anterioara poate conduce la anticiparea situatiilor viitoare privind echilibrul financiar sau la un pronostic referitor la solvabilitatea viitoare a intreprinderii. Scopul analizei performantelor financiare este acela de a prognoza tendintele viitoare ale indicatorilor. Ca baza de comparative a performantelor intreprinderii se foloseste ori cifra de afaceri ori capitalurile intreprinderii (capital propriu/capital permanent).
12

Daca indicatorul utilizat e pf/k, rezultatul acestuia indica randamentul capitalului atras de intreprindere. Indicatorul calculat ca raport intre profit si cifra de afaceri ne arata randamentul activitatii intreprinderii. Autonomia financiara a intreprinderii e un obiectiv important la nivelul managementului financiar si poate fi apreciata prin prisma structurilor de capital ale intreprinderii. Autonomia financiara e influentata de structura actionariatului, care prin hotararile luate la AGA poate influenta sau controla strategia generala a intreprinderii. Pe de alta parte, autonomia financiara e privita prin prisma finantarii pe termen lung si termen scurt a intreprinderii. Dependenta intreprinderii de creditorii sai in special fata de banci constituie un element esential in aprecierea autonomiei financiare. Astfel, prin raportarea dintre capitalurile proprii si cele permanente vom gasi informatiile referitoare la autonomia financiara. Exista si alte mecanisme decat cele legate de capital care privesc autonomia intreprinderii. Astfel, integrarea intreprinderii in cadrul unor acorduri tehnice se refera la transferul de tehnologie, la utilizarea de licente, brevete. Cele comerciale se refera la distribuirea sub marca producatorului la contractele de exclusivitate sau de unic distribuitor. Flexibilitatea financiara e o caracteristica importanta care face obiectul diagnosticului financiar. Flexibilitatea e capacitatea intreprinderii de a se adapta la transformarile neasteptate care pot aparea in mediul comercial, financiar sau tehnologic al intreprinderii. Flexibilitatea financiara are legatura directa cu gestiunea resurselor si priveste urmatoarele aspecte : capacitatea intreprinderii de a mobiliza lichiditati rapid capacitatea intreprinderii de a se finanta din noi resurse capacitatea intreprinderii de a selecta si diviza nevoile de finantare intre proiectele de investitii si activitatea de exploatare

FINANTELE INTREPRINDERII Curs 6 Echilibrul bilantului si semnificatia sa in analiza financiara

13

Bilantul, in forma sa de prezentare, difera de la o tara la alta sau de la o perioada la alta. Totusi, oricare ar fi prezentarea, principiile generale de constructie raman aceleasi datorita celor trei abordari si anume : juridic financiar contabil D.p.d.v. juridic, bilantul reprezinta conceptul de patrimoniu al unui agent economic, exprimand totalitatea drepturilor si angajamentelor intreprinderii. Drepturile reprezinta elementele de activ si se impart in: drepturi de proprietate si drepturi de creante. Dreptul de proprietate confera titularului posibilitatea de a utiliza un element de activ in scopul pentru care a fost infiintata intreprinderea sau de a instraina (a vinde) acel activ. Drepturile de creante apar ca urmare a relatiilor cu tertii. In urma angajamentelor contractuale cu diversi parteneri debitori se vor genera aceste drepturi de creante. Angajamentele intreprinderii (pasiv) corespund obligatiilor pe care le are intreprinderea la o anumita data si ele sunt diferentiate in functie de originea lor in: capitaluri proprii si datorii. In timp ce capitalurile proprii masoara valoarea drepturilor pe care proprietarii le detin asupra intreprinderii si care nu exprima obligatie de plata imediata, datoriile implica plati obligatorii. Aceasta abordare este generata de principiul continuarii activitatii care presupune ca actionarii sa lase o perioada nedeterminata capitaluri proprii la dispozitia intreprinderii. In ceea ce priveste datoriile, acestea pot fi obligatii voluntare (ca urmare a contractarii de credite) sau impuse (impozite sau alte datorii fiscale). D.p.d.v financiar, activul reprezinta nevoile sau intrebuintarile fondurilor alocate, iar pasivul exprima resursele intreprinderii. Conventional, egalitatea intre activ si pasiv va arata ca totalitatea resurselor intreprinderii va fi egala cu suma utilizarilor acestor resurse. Tinand cont de lichiditatea ativelor si de exigibilitatea obligatiilor, vom face, conventional, urmatoarea impartire : pentru activ active imobilizate utilizate de intreprindere pe o perioada mai mare de 1 an ; active circulante utilizate de intreprindere pe o perioada mai mica de 1 an ; pasivul se claseaza astfel capital permanent care exprima obligatiile sau datoriile pe o perioada mai mare de 1 an si datoriile curente cu exigibilitate mai mica de 1 an.
14

A A.i. A.c. C.P. (permanent) C.p. (propriu) Dtml F.R.N. D.c.

D.p.d.v. al contabilitatii, separarea se face in activ si pasiv. Indicatori : fondul de rulment nevoia de fond de rulment trezoreria neta cash-flow 1.Fondul de rulment apare in urmatoarele forme : * fondul de rulment brut (F.R.B.) * fondul de rulment net (F.R.N) * fond de rulment propriu (F.R.P.) * fond de rulment strain (F.R.S.) F.R.B. are formula F.R.B. = Active circulante si reprezinta totalitatea utilizarilor disponibile pentru o perioada mai mica de 1 an F.R.N. = Active circulante Datorii Curente = Capital permanent Active imobilizate. F.R.N. este un indicator de solvabilitate a intreprinderii si arata partea din activele circulante care depasesc datoriile curente sau in ce masura capitalul permanent poate finanta activele circulante. F.R.P = Capitaluri proprii (C.p.) Active imobilizate (A.i.). Este un indicator al autonomiei financiare. F.R.S. = F.R.N. F.R.P.=Dtml ne arata indatorarea pe termen lung Interpretarea F.R.N. a)F.R.N.>0 (A.c.>D.c.) A A.i. A.c. P C.P. (permanent) C.p. (propriu) Dtml F.R.N.>0 D.c.
15

Daca F.R.N. este pozitiv, acest lucru ne arata un excedent de lichiditate fata de obligatiile de plata. Este un semn favorabil privind lichiditatea intreprinderii pe termen scurt si ne arata o buna sovabilitate. b)F.R.N. negativ A.c.<D.c. C.P.<A.i. A.i. C.P. F.R.N<0 A.c. D.c. F.R.N. negativ ne arata insolvabilitate pe termen scurt pentru intreprindere. Datorita excedentului datoriilor curente fata de activele circulante apar probleme privind echilibrul financiar al intreprinderii. De asemenea, F.R.N. negativ (C.P.<A.i.) ne arata ca intreprinderea isi finanteaza investitiile pe seama unor resurse pe termen scurt. c)F.R.N.=0 F.R.N.=0 ne arata o stare de echilibru perfect pe termen scurt, dar care se poate modifica in orice moment, ca urmare, mai ales a riscului de exploatare. In aceasta situatie, intreprinderea nu dispune de nici o marja de securitate, totusi echilibrul financiar poate fi mentinut in cazul in care exista o lichiditate mare a activelor circulante. A.i. A.c. C.P. D.c.

2.Nevoia de fond de rulment (N.F.R.) N.F.R. = (A.c. - Disponibilitati banesti) (D.c. - Credite bancare pe termen scurt) Indicatorul ne arata diferenta favorabila sau nefavorabila intre lichiditatea stocurilor si creantelor, pe de o parte si exigibilitatea datoriilor comerciale pe termen scurt, pe de alta parte. 3.Trezoreria neta (T.N.) este un indicator al echilibrului financiar.
16

T.N.=F.RN.-N.F.R. 4.Cash flow (C.F.) acest indicator se calculeaza pentru compararea rezultatelor pentru un exercitiu financiar sau o perioada de timp C.F.=T.N.1-T.N.0

FINANTELE INTREPRINDERII
Curs 7 Finantarea intreprinderilor Finantarea prin utilizarea efectelor de comert

Decontarea tranzactiilor in comertul national , dar ,ai ales international, se realizeaza cu precadere prin instrumente de plata fara numerar ( ordin de plata , cec, billet la ordin, trata cambie). Dintre cele mai utilizate sunt biletul la ordin si cec-ul. Efectele comerciale sunt titluri care indeplinesc urmatoarele functii :
instrument de plata (fara numerar de obicei) pentru debitor , care foloseste titlul pt accelerarea platilor sau pt beneficiar , in cazul transmiterii efectului de comert prin gir sau andosare. Instrument de credit deoarece aceste inscrisuri apar ca urmare a unei relatii de credit comercial sau sunt utilizate pt obtinerea unui credit bancar (scontare sau credit pe gaj de efecte comerciale). Functia de incasare pt beneficiar sau pt noul beneficiar daca a avut loc o operatiune de gir.

CECUL este un instrument de plata creat de tragator care in baza unui disponibil, constituit in prealabil la o societate bancara , da un ordin neconditionat acesteia (pe pozitia trasului) sa plateasaca la prezentare suma inscris pe cec, unei terte persoane sau insusi tragatorului emitent pe pozitia de beneficiar. Cecurile nu se emit fara acoperire , iar lipsa disponibilitatilor in cazul emiterii unui cec , constituie incident de plata si este infractiune pedepsita conform legii penale. Cecul emis in Romania este un instrument platibil la vedere , valabil 8 zile daca localitatea emitentului este aceeasi cu a beneficiarului si 15 zile restul (de la data emiterii). Cecurile emise in afara Romaniei sunt valabile 30 de zile daca emitentul este in Europa si 70 de zile in rest. Ca urmare , cecul este un instrument de credit pe termen foarte scurt. BILETUL LA ORDIN este un titlu de credit sub semnatura privata , care pune in legatura 2 persoane : subscriitorul ( emitentul , debitorul ) si beneficiarul.

17

TRATA (CAMBIA) este un titlu de credit sub semnatura privata care pune in legatura 3 persoane . Titlul este creat de tragator care da un ordin trasului de a efectua o plata in favoarea beneficiarului.

O cambie poate fi valabila o saptamana pe formulare tipizate dar sematurile trebuie manuscrise . Pentru a fi valabila o cambie trebuie sa contina mentiunile obligatorii standardizate. In privinta avalului exista conditii de fond si de forma. Conditia de fond prevede faptul ca avalul poate garanta integral sau partial plata sumei dar nu poate contine clauze contrare naturii sale de garantie. Conditiile de forma prevad ca avalul sa fie dat pe formularul cambiei si sa fie exprimat prin cuvintele pentru aval , sau pentru garantie sau pentru siguranta si sa se semneze de catre avalist. De asemenea se va indica persoana in favoarea careia s-a dat avalul. In cazul in care in circuitul cambial intervine opozitiatrasului , beneficiarul pentru recuperarea valorii cambiale trebuie sa parcurga anumite etape :
sa obtina constatarea neplatii prin protest sa se adreseze prin actiune directa asupra obligatilor principali prin cambie sa se adreseze prin actiune de regres impotriva celorlalti obligati cambiali sa procedeze la executarea silita.

Protestul este procesul de constatare printr-un act autentic al rezultatului negativ de acceptare sau plata a cambiei . Protestul se stabileste de catre executorul judecatoresc si sunt necesari martori intr-un asemenea act. Executorul constata in mod public refuzul de plata al cambiei. Daca persoana implicate nu este gasita protestul se intocmeste la judecatoria teritoriala. Actul de protest cuprinde :
data si numele persoanei care a cerut protestul locul unde se intocmeste sumele persoanei impotriva careia s-a intocmit protestul trascrierea cambiei la judecatorie modul de intampinare a somatiei de acceptare sau de plata scadenta cambiei semnatura executorului judecatoresc

Actul de protest se inregistreaza intr-un registru special la judecatorie , iar periodic aceasta emite catre Registrul Comertului situatia protestului asupra cambiei. Astfel protestul devine public. Aceste informatii de la Registrul Comertului pot fi preluate de catre banci sau agenti economici interesati. ALTERAREA este o cauza care poate aparea la o cambie a urmare a unor stersaturi sau modificari mentionate pe cambie. Alterarea este o cauza de nulitate a cambiei . Anularea poate aparea in cazul de pierdere , distrugere sau substragere a cambiei.
18

PRESCRIPTIA este modul de stingre a dreptului de actiune prin neexercitarea acestui drept in intervalul stabilit de lege . Actiunile rezultand din cambie impotriva acceptantului se prescriu in termen de 3 ani de la data scadentei. Actiunile impotriva girantilor sau a tragatotului se prescriu in termen de 1 an de la data protestului facut in timp uttil (pana la 3 ani). Actiunile girantilor , unii impotriva altora si impotriva tragatorului se prescriu in 6 luni socotite din ziua in care un girant a platiti cambia sau din ziua in care s-a pornit actiunea de regres impotriva sa.

FINANTELE INTREPRINDERII Curs 8

Forfetarea este o forma de finantare avand la baza efecte de comert, fiind utilizata cu precadere in comertul exterior. Forfetarea consta in finantarea unor titluri de tipul cambiilor si a biletelor la ordin prin obtinerea de catre intreprinderi a valorii nominale a titlurilor, diminuata cu taxa forfetara. Spre deosebire de scontare, prin forfetare, institutia financiara preia in totalitate riscul de neplata si, ca urmare, este o forma de finantare mai scumpa decat scontarea. Factoring-ul efectelor de comert este o forma de finantare pe termen scurt. In cadrul mecanismului, apar trei participanti: 1.aderentul o intreprindere producatoare sau vanzatoare de marfuri, prestatoare de servicii sau executant de lucrari care, pe baza contractului de factoring, ii transmite factorului toate creantele materializate in facturi emise si obtine o finantare imediata de pana la 85% din valoarea acestora (de la factor) 2.factorul este o institutie financiara (banca sau institutie specializata) care in schimbul unor taxe si comisioane plateste aderentului sumele stabilite prin contract si preia creantele acceptate impreuna cu toate drepturile de la aderent. In general, factorul preia si riscul de neplata. 3.debitorii sunt clientii aderentului carora li se notifica subrogarea factorului in drepturile aderentului, precum si obligatia de a face plata direct factorului. Leasing-ul este o forma de finantare pe termen mediu si lung. Leasing-ul a aparut in S.U.A. si s-a afirmat ulterior si in tarile Europei Occidentale.
19

Leasing-ul este o forma de promovare a vanzarilor care presupunerea inchierea in principiu a doua contracte : unul de vanzare-cumparare incheiat intre producator / distribuitor ca vanzator si societatea de leasing ca finantator si altul incheiat intre societatea de leasing si un tert beneficiar. Operatiunea este initiata de intreprinderea care doreste inchirierea produsului si care se adreseaza societatii de leasing cu o cerere de oferta. Societatea de leasing stabileste un contact cu producatorul bunului solicitat in vederea achizitionarii acestuia. In proces, este implicat direct si viitorul beneficiar. Pentru utilizarea bunului, beneficiarul plateste societatii de leasing costul sub forma de rate esalonate pe perioada de valabilitate a contractului. De regula, la sfarsitul perioadei de inchiriere, beneficiarul are trei optiuni : sa prelungeasca contractul, sa-l abandoneze sau sa achizitioneze bunul, platind valoarea reziduala. Obiectul operatiunilor de leasing il formeaza, in special, autovehicule, echipamente electronice de calcul, aparate de masura, masini-unelte etc. (in general, bunuri de folosinta indelungata). In ultima perioada, leasing-ul a cuprins sectorul imobiliar. Exista mai multe forme de leasing: 1. a) leasing direct realizat prin finantare chiar de catre producator / furnizor b) leasing indirect ce presupune existenta unei societati de leasing specializate care preia functia de creditare, precum si asumarea riscurilor ce decurg din operatiune 2. forme speciale de leasing: a) leasing-back este operatiunea prin care proprietarul unui bun vinde produsul unei societati de leasing si il inchiriaza de la aceasta printr-un contract de leasing. Scopul unei asemenea operatiuni este de a transforma activele imobilizate in lichiditati. b) time-sharing este o forma adoptata in practica din considerente de rentabilitate economica, ca urmare a costului ridicat al unor utilaje si a uzurii morale rapide a acestora. Sistemul time-sharing reprezinta inchirierea unui bun pe timpi partajati simultan catre mai multe intreprinderi. c) leasing-ul experimental reprezinta inchirierea pe perioade scurte de cateva luni a unor masini si utilaje, de obicei, cu conditia ca la sfarsitul perioadei, acestea sa fie achizitionate de catre clienti daca respecta cerintele impuse sau sa fie restituite producatorilor pentru remedierea unor neajunsuri. FINANTELE INTREPRINDERII
Curs 9 Decizia de investitii

20

In sensul cel mai uzual , investitia reprezinta un process de alocare pe termen mediu sau lung a capitalului in vederea formarii , refacerii sau dezvoltarii activelor corporale si necorporale ale intreprinderii. In sens larg , activitatea de investitii cuprinde totalitatea alocarilor de fonduri pentru procurarea de active prin a caror exploatare sa rezulte castiguri viitaore pentr intreprindere. In sens restrans , investitiile reprezinta cheltuielile efectuate de intreprindere pentru achizitioanarea de active fixe , brevete , marci , modernizarea bazei tehnologice existente sau procurarea unor active de folosinta indelungata. Clasificarea investitiilor : - investitii directe , sunt cele care se materializeaza in titluri de participare la capitalul social al unor intreprinderi si se materializeaza prin : * aport de fonduri financiare , bunuri mobile si imobile sau alte drepturi de proprietate ce pot fi evaluate in bani. * crearea sau extinderea unei societati comerciale integral detinute de intreprindere * achizitia integrala a unei societati existente * participarea intr-o societate noua sau existenta cu sau fara posibilitai de a administra aceasta intreprindere. - investitii de portofoliu reprezinta o alta investitie decat cea directa realizata prin urmatoarele categorii de instrumente : * valori imobiliare specifice pietei de capital * instrumente specifice pietei monetare * instrumente de plasament colectiv ( fondurile de investitii mutuale) D.p.d.v a metodei de efectuare a investitiei avem : antrepriza cand lucrarea este executata de intreprinderi specializate in regie cand lucrarea este executata cu forte proprii

D.p.d.v al surselor de finantare avem : - investitiii cu finantare interna - investitii cu finantare externa. D.p.d.v al structurii lor, investitiile pot fi : - de constructii-montaj - achizitii de utilaje si echipamente tehnologice - lucrari geologice si prospectiuni - imbunatatiri funciare (amenajari de terenuri) D.p.d.v al obiectivelor urmarite avem : - investitii de cercetare dezvoltare a unor sectoare - infiintarea de filiale in tara sau strainatate - achizitionarea unor societati - participarea la capitalul unor societati - investitii in resurse umane prin recrutarea , angajarea personalului specializat sau realizarea de cheltuieli pentru perfectionarea acestuia - investitii privind reducerea poluarii mediului 21

D.p.d.v al proiectelor de investitii , distingem : - proiecte care se exclud reciproc - proiecte independente - proiecte contingente sau interdependente . Aceste proiecte au caracteristica de a fi adoptare simultan sau implicit unul din celelalt. De aceea cele 2 proiecte sau mai multe trebuie evaluate ca fiind unul singur.

Eficienta, necesitatea si oportunitatea investitiei

Eficienta investitiei este cea care genereaza in primul rand decizia de a investi . Ea se calculeaza prin indicatori specifici cu ajutorul carora se compara rezultatele obtinute cu efortul implementarii investitiei. Indicatorii de eficienta permit compararea proiectului cu altele din aceeasi ramura sau compararea mai multor proiecte din ramuri diferite. Necesitatea investitiei este data de masura in care intreprinderea nu mai este capabila sa obtina rezultatele dorite, cu capacitatile de productie existente sau in situatia in care doreste sa se dezvolte. Oportunitatea investitiei se bazeaza pe necesitatea si eficienta investitiei , dar are in vedere si alti factori cum ar fi : intervalul de timp necesar implementarii sau oportunitati si amenintari ale mediului in care isi desfasoara activitatea intreprinderea. Documentatia tehnico economica a investitiei contine : 1) studiul tehnico-economic in care sunt cuprinse informatii economice , tehnice , financiare , cu caracter general in care se arata necesitatea investitiei , oportunitatea ei si se fundamenteaza posibilitatile de realizare si exploatare in conditii de maxima eficienta 2) proictele de executie cuprind indicatori tehnico-economici ai investitiei si solutioneaza problemele tehnice 3) devizele prin care sunt prezentate cheltuielile realizarii investitiei pot fi : detalii si devize de executie .

Devizul general cuprinde documentatia economica prin care se stabileste valoarea estimativa a tuturor cheltuielilor necesare realizarii obiectivelor de investitii sau cheltuieli asimilate

22