P. 1
Comunicarea Verbala Si Nonverbal A Referat Psihologie

Comunicarea Verbala Si Nonverbal A Referat Psihologie

1.0

|Views: 2,683|Likes:
Published by alinam69

More info:

Published by: alinam69 on Feb 13, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

06/01/2013

pdf

text

original

Universitatea Pitesti Facultatea : Stiintele Educatiei, Filiala Campulung Specialitatea : Pedagogia invatamantului primar si prescolar Materia : FUNDAMENTELE PSIHOLOGIEI

Studenta : ILIE IOANA ALINA, Anul I An univ. 2009-2010

Comunicare verbala şi nonverbală
Comunicarea este calea spre întelegere, armonie si eficienta, sau dimpotriva, poate fi o sursa de conflicte atunci când procesul de comunicare autentica este alterat. Satisfacerea partiala/nesatisfacerea trebuintelor umane poate genera conflicte în evolutia carora un rol decisiv îl are procesul de comunicare. Relatiile interpersonale sunt sursa a dezvoltarii psihosociale. Tranzactiile interumane pot fi identificate prin intermediul unitatilor de comunicare (verbala si nonverbala). Ce se înţelege prin comunicare:     o provocare constantă pentru psihologia socială; o activitate; satisfacerea nevoile personale; legătura între oameni, etc.

Societatea continua sa existe prin transmitere, prin comunicare, dar este corect sa spunem ca ea exista in transmitere si in comunicare. Este mai mult decat o legatura verbala intre cuvinte precum comun, comunitate, comunicare. Oamenii traiesc in comunitate in virtutea lucrurilor pe care le au in comun; iar comunicarea este modalitatea prin care ei ajung sa deţina in comun aceste lucruri. Pentru a forma o comunitate sau o societate , ei trebuie sa aibă in comun scopuri, convingeri aspiraţii, cunostinţe - o intelegere comuna - "acelaşi spirit" cum spun sociologii. Comunicarea este cea care asigura dispoziţii emoţionale si intelectuale asemanatoare, moduri similare de a raspunde la aşteptări şi cerinţe. Comunicarea se realizează pe trei niveluri: 1. Logic 2. Paraverbal 3. Nonverbal Dintre acestea, nivelul logic (deci cel al cuvintelor) reprezinta doar 7% din totalul actului de comunicare; 38% are loc la nivel paraverbal (ton, volum, viteza de rostire...) si 55% la nivelul nonverbal (expresia faciala, pozitia, miscarea, imbracamintea etc.). Daca intre aceste niveluri nu sunt contradicţii, comunicarea poate fi eficace. Daca insa intre niveluri exista contradicţii, mesajul transmis nu va avea efectul scontat. Tipuri de comunicare:  Comunicarea intrapersonala . Este comunicarea în şi catre sine.  Comunicarea interpersonala. Este comunicarea între oameni.  Comunicarea de grup. Este comunicarea între membrii grupurilor si comunicarea dintre oamenii din grupuri cu alţi oamenii.  Comunicarea de masa. Este comunicarea primită de sau folosita de un numar mare de oameni. 1

Pentru a descrie numeroasele înţelesuri ale comunicarii pe care o folosim si o traim zilnic.este liantul între cel ce transmite informaţia . b.Scopul comunicării: · sa atenţionam pe alţii. atunci noi cream cuvinte si "forma" scrierii. etc. Interactiunea simbolica subliniaza importanta limbajului. receptor. Media Sunt acele mijloace de comunicare în masa care s-au constituit într-un grup propriu. · sa convingem. Judecata. · sa distram. Comunicarea are o foarte mare influenţă asupra personalitaţii deoarece in ziua de azi individul se defineste in functie de ceilalţi iar comportamentul reprezinta o constructie a persoanei in interactiunea cu ceilalti. ci procese de interactiunepersonala si interpersonala. scrierea sau desenul. Toate acestea sunt distincte si prin modul prin care pot include un numar de forme de comunicare. imaginile si desenele. Adesea termenul mass-media identifica acele mijloace ale comunicarii bazate pe tehnologie care fac o punte între cel care comunica si cel care recepteaza. · sa informam pe alţii. Spre exemplu. reprezintă unealta comunicării. Limbaj nonverbal. Interaţiune atrage concomitent comunicare. 2 . Limbaj verbal.eminţător. Spre exemplu. ca mecanism fundamental in devenirea sinelui si judecatii. sinele si societatea nu sunt structuri discrete. Limbajul este codul cu care este transmisă informatia. Aceste forme sunt distincte si separate una de alta asa de mult. Personalitatea este ceea ce este propriu. când semnele sunt facute pe foaia de hârtie potrivit anumitor reguli (cum sunt cele ale gramaticii si ortografiei). Un mediu adesea poate implica utilizarea tehnologiei asa ca acesta este dincolo de controlul nostru. felul propriu de a fi al cuiva. El este de trei feluri: Limbaj scris. şi cel ce primeşte informaţia. Forma comunicarii Este un mod al comunicarii asa cum sunt vorbirea. o carte este un mediu care foloseste forme ale comunicarii precum sunt cuvintele. Exemple binecunoscute sunt radioul. cinematograful. folosim urmatorii trei termeni: a. Mediul comunicarii Este un mijloc al comunicarii care combina mai multe forme. televiziunea ofera cuvinte. ziarele si revistele. · sa descriem. imagini si muzica. Limbajul reprezintă codul comunicării. încât au sistemul lor propriu pentru transmiterea mesajelor. televiziunea. c. · sa explicam ceva. caracteristic fiecarei persoane şi o distinge ca individualitate. Astfel. Limbajul determina forma comunicarii.

sunt reprezentate de litere – care alcătuiesc alfabetul scris al limbii si exprima sunetele articulate. Limbajul verbal dobândeşte proprietati si funcţii comunicaţionale calitativ superioare in raport cu limbajele nonverbale. limba este un produs social-istoric alcătuit pe de o parte dintr-un fiind de entitati designative pe care le denumim cuvinte (vocabularul) si dintr-un sistem de reguli gramaticale care stabilesc modalităţile de alegere. personala a limbajului individual (a vorbirii) Entităţile grafice . aceste proprietati si funcţii se refera îndeosebi la realizarea si exprimarea unor conţinuturi informaţionale formal-abstracte si generalizate. ordonare si combinare a literelor si a cuvintelor in cursul comunicării. Coordonata formala – se exprima in trei aspecte : a) fonetic – cuprinde regulile de pronunţie si de scriere ale sunetelor. apare ca o realitate obiectiva care acţionează asupra individului si pe care copilul este obligat sa o perceapă. 5 ani. sa identifice si sa o asimileze. Limbajul este un proces si un fenomen psihologic care se realizează la nivelul indivizilor concreţi si apariţia si dezvoltarea lui are la baza existenta limbii. In funcţie de suportul mesajului se diferenţiază doua forme mari ale limbajului verbal : 1) Limbajul oral. Cuvântul are cea mai extinsa proprietate si funcţie de generalizare si prin aceasta el a devenit suportul si instrumentul principal de susţinere si realizare a proceselor cognitive superioare. 3 . Limbajul verbal si comunicarea verbala sunt atribute definitorii esenţiale ale omului si ale societăţii umane. Limbajul verbal pune in evidenta trei coordonate principale : 1) Coordonata fizica. 3) Coordonata semantica-calitativa. daca copilul nu vine in contact cu fluxul vorbirii limbii pana la vârsta de 4. a graiului articulat. ale literelor . limba. Pentru a folosi in obiectivarea si transmiterea mesajelor aceste elemente sonore (sunetele) trebuie sa posede proprietati fizice uşor perceptibile.)Coordonata fizica – se refera la mulţimea elementelor prin care se realizează obiectivarea mesajelor sau informaţiilor : a) entitati acustice b) entitati grafice Entităţile acustice sunt reprezentate de sunetele articulate proprii limbii. care trebuie sa depăşească valoarea pragului auditiv interior pentru a asigura ajungerea la destinatar si înregistrarea de către acesta. formalizate. Limbajul verbal este rezultatul asimilării de către indivizii unei comunitati a limbii care se vorbeşte in cadrul acesteia. pentru fiecare individ.5 ani atunci posibilităţile lui de a asimila o limba se reduc cu 60-70%.Comunicarea verbala Se realizează pe baza cuvântului respectiv a sunetelor articulate. Timbrul devine o eticheta individuala. 1. 2) Coordonata formala. respectiv a gândirii abstracte generalizate. In raport cu dezvoltarea limbajului verbal exista o zona de receptivitate optima situata intre 1-4. b) morfologic – cuprinde regulile de modificare a formei iniţiale a cuvintelor in concordanta cu obiectivele si scopurile comunicării . Un sunet verbal prezintă trei proprietati : 1) intensitatea sau amplitudinea . 2) Limbajul scris Ontogenetic limbajul oral este primul care se constituie si formarea lui se produce natural iar limbajul scris se produce mai târziu si formarea lui reclama un proces special de invatare. Procesul de verbalizare (de asimilare a limbii in forma limbajului verbal) se desfasoara treptat in ontogeneza si el se consolidează la sfârşitul perioadei de adolescenta (18-20 ani). 2) Frecventa sau înălţimea – după care se diferenţiază vocalele si consoanele 3) Timbrul – care exprima un mod specific de combinare a frecventei de baza cu aşa numitele frecvente auxiliare in cadrul fiecărui sunet.

acesta a ajuns la concluzia ca numai 5% din mesaj este transmis prin comunicare verbala in timp ce 38% este transmis pe cale vocala si 55% prin limbajul corpului. De exemplu. Mimica Mimica reprezinta modul in care trasaturile fetei redau trairile unei persoane. Rictusul (schimonosirea fetei) induce ideea de nesiguranta. Importanta comunicarii nonverbale a fost demonstrata in 1967 de catre Albert Mehrabian. deoarece transmite catre auditor o stare de tensiune care poate provoca o ruptura. ea fiind si modalitatea prin care se pastreaza legatura dintre vorbitor si public. adică ligatura dintre cuvânt si o anumita realitate obiectiva extralingvistica. incepand cu ultimul loc din stanga salii si terminand cu primul loc din dreapta. privire. acestia o sustin zambind ironic. In urma unui studiu. Contactul vizual permanent este decisiv pentru castigarea bunavointei si a increderii. Zambetul este un element care ajuta vorbitorul sa atraga bunavointa publicului. deoarece transmite prietenie. De aceea nu este bine ca vorbitorul sa stea incruntat. Modalitati de structurare semantica : a) modalitatea concentrica – exprima raporturile de consolidare intre diferite cuvinte la nivelul individului respectiv ( cuvinte cu determinare exacta. Faptul ca privirea nu este indreptata spre public induce sentimentul de nesiguranta si de ascundere a adevarului. Vorbitorii experimentati pot folosi anumite trucuri care sa ii ajute in convingerea auditoriului. creand intelesuri. 4 . cea mai simpla posibilitate pentru un vorbitor este de a se uita la public in forma literei Z. Privirea Privirea este un factor important al limbajului nonverbal. contrazice. Comunicarea nonverbala Definitia si importanta comunicarii noverbale Comunicarea nonverbala este cumulul de mesaje. b) reţele semantice – in care cuvintele se organizează după gradul de generalitate. Coordonata semantica – determina funcţia si valoarea designativă a cuvintelor. Pe aceasta baza are loc procesul de structurare si de organizare semantica a limbajului in plan individual intern. atentie maxima dar si incordare si rigiditate. In cazul unui public numeros. gestica si prin elementele de paralimbaj. fiind indicat ca vorbitorii neexperimentati sa evite folosirea sa. In însuşirea limbajului pe lângă forma fonetica a cuvintelor fiecare trebuie sa înregistreze si sa retina si valoarea designativă a lui. Incruntarea transmite concentrare. completa sau accentua mesajul transmis prin cuvinte. care nu sunt exprimate prin cuvinte si care pot fi decodificate. subiect. Mesajele comunicarii nonverbale sunt transmise prin mimica. Din acest motiv este recomandabil ca in introducerea discursului vorbitorul sa zambeasca. fara a spune in cuvinte ca sunt impotriva unei idei. etc. negative. creand o reactie de opozitie fata de ceea ce spun.c) sintactic – cuprinde regulile de combinare a cuvintelor in propoziţii si fraze cu respectarea funcţiilor pe care diferitele părţi de cuvânt le îndeplinesc (predicat.) de asemenea sintaxa cuprinde si reguli de formulare a tipurilor de propoziţii (afirmative. pentru a crea fiecaruia impresia ca este privit. interogative. inlocui. apropiere si siguranta de sine.). In timpul unui discurs. Publicul tinde sa creada ca cel care tine discursul nu spune adevarul sau nu cunoaste tema despre care vorbeste. mimica nu trebuie sa intre in contradictie cu cele spuse. Aceste semnale pot repeta. medie sau slaba). pentru a ajuta la castigarea increderii publicului. etc.

a vorbitorului ofera un plus de siguranta celor spuse. cel care exerseaza in acest mod fiind atent la felul in care limbajul nonverbal transmite mesajul dorit.pag. cald. nervoase (pocnitul din degete) sau a celor care denota indecizie sau nesiguranta (jocul cu diferite obiecte. Orientarea spre public este. de asemenea. Postura ferma.P. specificul ei în lecţia de filosofie”  Zlate. Ritmul vorbirii reprezinta felul in care alterneaza cuvintele accentuate cu cele neaccentuate si frecventa acestora. BIBLIOGRAFIE :  Cucoş. facand ca expunerea sa castige in atractivitate. Diaconu „Metodica predării filosofiei” curs la Universitatea Babeş-Bolyai Cluj Napoca.. Ele presupun utilizarea modalitatilor de exprimare vocala pentru a da anumite intelesuri cuvintelor din discurs. pedant. El este ales in functie de ceea ce se doreste sa se comunice. „Pedagogie” Editura Polirom. Schimbarile acestuia sunt importante. „Psihologie” Editura Didactică şi Pedagogică.Creţu. El poate fi calm. sa dea un feed-back. utilizarea excesiva a acestora induce publicului o stare de agitatie.T. Repetitia in fata camerei video – este cea mai buna metoda. Tonul este inflexiunea vocii pe care o foloseste un vorbitor. capitolul „Comunicarea didactică. intrucat ele rup monotonia. Cel care tine un discurs trebuie sa vorbeasca suficient de tare pentru a fi auzit de toate persoanele care il asculta. ritmul si volumul vocii pot fi folosite in asa fel incat sa ii atraga si sa ii convinga pe cei care asculta un discurs.Gestica si postura Lipsa gesturilor face discursul sa piarda din dinamism si sa devina plictisitor. deoarece acest lucru poate fi perceput ca o agresiune de cei din jur. un element ajutator pentru captarea atentiei si pastrarea acesteia pe parcursul desfasurarii discursului. sau aranjarea parului) face mai sigura obtinerea unui rezultat pozitiv. Iaşi 1996. dar nu rigida. 135  M.M. rezultatul fiind obosirea audientei.Popescu-Neveanu. dar care sa nu fie uniform. Elemente de paralimbaj Elementele de paralimbaj constituie o alta componenta de baza a limbajului nonverbal. Pe de alta parte. pe baza unor criterii prestabilite. deoarece vorbitorul isi poate analiza singur discursul putand urmari si evolutia sa in timp. Trecerea de la un ton calm la un ton entuziast nu poate fi scapata. indreptarea degetului aratator catre auditor). Bucureşti 1995. C. trecerea mainii prin par. Repetitia in fata unui grup – se poate apela la un grup de prieteni care. nervos. In general nu este bine sa se foloseasca un volum foarte ridicat.. rece etc. rezultand o atentie sporita din partea auditoriului. intr-un discurs este preferabil sa se foloseasca un ton calm si sigur. Pentru a avea succes. Evitarea gesturilor agresive (mainile tinute in solduri. Volumul este intensitatea vocii cu care un vorbitor se adreseaza publicului. 5 . Tonul. agresiv. Un alt obiectiv pentru vorbitor este ca gesturile facute in timpul unui discurs sa atraga atentia asupra celor spuse fara a deranja publicul. Imbunatatirea limbajului paraverbal Pentru cresterea capacitatilor de comunicare nonverbala exista cateva modalitati simple: • • • Repetitia in fata oglinzii – este cea mai simpla metoda.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->