Comunitatea de informatii. Cat e de cruciala? David L.

Boren, senator de Oklahoma, Presedintele Comitetului Select al Senatului asupra Serviciilor Secrete

O bun guvernare nseamn acea politic ce poate s ofere garania c angajaii guvernului responsabili cu aprarea Americii dispun de cele mai bune informaii necesare pentru a lua cele mai bune decizii. Brbaii i femeile din comunitatea noastr informativ ofer Americii tot ce au mai bun n fiecare zi i n schimb trebuie s le oferim ntregul nostru suport. Pe msur ce vom continua s reformm i ntrim comunitatea noastr informativ, le vom oferi tot ce este necesar pentru a proteja naiunea pe care o servesc. George Bush: Str. Sec SUA 2002

Nimic nu este mai greu de schimbat decat felul in care privim lumea si rolul nostru in ea. Acesta este motivul pentru care multi politicieni americani au reactionat initial intr-un mod alarmant la rapiditatea schimbarilor din Europa de Est si Uniunea Sovietica. Schimbarile nu aveau loc conform asteptarilor noastre. Intr-un mod ironic, instinctele multor oficiali guvernamentali de rang inalt i-au determinat pe acestia sa se simta mai confortabil in privinta ordinii decat in privinta libertatii, aceasta din urma fiind mult mai predictibila. Chiar si astazi exista persoane in structurile serviciilor secrete si cele care determina politica externa, carora le lipseste perioada Razboiului Rece, deoarece amenintarile erau mai usor de definit. In mare parte, aceasta este cea mai mare amenintare la adresa securitatii nationale: esecul schimbarii modului de gandire pentru a face fata tuturor schimbarilor din lume. Istoria ne invata ca dezmembrarea imperiilor multinationale sau eliberarea culturala a statelor creeaza adesea o perioada de instabilitate. Lumea anilor 90 se aseamana in mai multe feluri cu cea din anii 20 decat cu cea a anilor 80. Ar fi nesabuit sa credem ca in mijlocul ruinelor unui imperiu si crearea unor noi state nu vom asista la o stare de conflict continuu, cel putin la nivel regional. Totusi, este clar ca pentru a ramane un lider mondial in urmatorul secol, SUA au nevoie de mijloace diferite de cele folosite anterior. In trecut, puterea militara era la baza influentei noastre politice, deoarece aliatii nostri de pe mapamond aveau nevoie de protectia noastra impotriva amenintarii sovietice. Insa, pe masura ce prietenii nostri se simt mai putin amenintati din punct de vedere militar, ei vor deveni mai reticenti in a ne urma. Puterea economica si cea sociala vor deveni in mare parte principalii determinanti al influentei globale. Implicatiile pentru Comunitatea de Informatii a SUA sunt clare. Cele mai importante schimbari de la inceputul Razboiului Rece determina cele mai

importante schimbari in aparatul informativ modern al Guvernului de la crearea CIA in 1947 prin Legea Securitatii Nationale. Daca Comunitatea de Informatii esueaza in a implementa aceste schimbari, va deveni un dinozaur costisitor si neinsemnat, chiar in momentul cand America are cea mai mare nevoie de informatii si intelegere a noilor amenintarii complexe pe care le infrunta. II Multe persoane sustin ca in loc de a schimba comunitatea de informatii ar trebui s-o eliminam pur si simplu. Sunt cei care nu doresc ca America sa mai fie nr. 1 si cer ca SUA sa se retraga din lume si sa protejeze numai americanii. Cei care predica acest nou izolationism au indus in eroare poporul american asupra falsei notiuni ca ar exista un conflict intre ceea ce e nevoie de facut acasa si ceea ce trebuie facut in afara. Acestea nu sunt teluri competitive, ci complementare. Separarea de restul lumii nu ne va asigura siguranta. Mai degraba trebuie sa ne pregatim sa traim constructiv si, daca e necesar, sa concuram efectiv in noul climat international. Jucandu-ne corect rolul in lume, ne va ajuta sa reconstruim puterea interna. Cu prosperitatea economica atat de dependenta de exporturi si de circulatia capitalului international pentru a ne finanta datoriile, retragerea din comunitatea internationala ar putea afecta serios sanatatea economica a natiunii, sanatate pe care s-ar putea sa n-o mai recuperam vreodata. Deasemenea, nu ne putem permite nici sa ignoram efectele economice ale ajutorului extern, folosite de competitorii nostri, care ofera incredere in locul banilor, unor zone cum ar fi Europa de Est. Ei procedeaza astfel incercand sa-si plaseze produsele in noile infrastructuri dezvoltate, creand piete pentru bunurile si serviciile lor in viitor. SUA ar trebui sa faca la fel. Plasandu-ne produsele in infrastructura altor tari, nu numai ca vor fi create locuri de munca aici si acolo, dar deasemenea se va crea o piata viitoare pentru produsele si serviciile noastre. Cei care sustin retragerea si neaga nevoia continua de informatii asupra dezvoltarilor globale arata a ignoranta totala fata de istorie. Retragerea Americii din Europa dupa primul Razboi Mondial, in mod sigur nu a imbunatatit pacea si stabilitatea mondiala sau securitatea nationala a SUA. O natiune care cheltuie 300 miliarde anual pentru inarmare si plaseaza capital necesar pentru proiecte interne, in mod sigur trebuie sa monitorizeze schimbarile din fosta Uniune Sovietica. SUA in mod sigur au interes in a impiedica preluarea puterii de nationalisti extremisti care ar putea reaprinde cursa inarmarilor. E clar ca pe masura ce lumea devine multipolara, mai complexa si mai dificil de inteles prin prisma competitiei sovietice, e nevoie de mai multa informatie - nu de mai putina. Dar chiar si printre cei care accepta ca exista o nevoie continua de a investi in culegerea sau analiza informatiilor sunt persoane care sustin ca America nu mai are nevoie de o comunitate de informatii separata. Unii, de exemplu, au sugerat desfiintarea CIA si plasarea tuturor functiilor informative sub coordonarea Departamentului de Stat. Aceasta mutare ar fi neinteleapta din mai multe motive.

In primul rand, ar pune in pericol relatia dintre cei care trebuie sa ofere informatii obiective si cei insarcinati cu stabilirea politicilor (factorii de decizie). In mod sigur informatiile culese de agentii diferite, nu tin cont de faptul ca ele trebuie prezentate politicienilor.In schimb, daca culegerea si analiza informatiilor sunt dominate si supravegheate total de politicieni, va exista o prea mare tentatie ca informatia sa ,,serveasca sau ,, sa vanda politica decat de a ,,informa politica. In al doilea rand, anumite metode de culegere a informatiilor sunt nepotrivite pentru misiunile diplomatice, si astfel, pentru Departamentul de Stat. Nu in ultimul rand, Departamentul de Stat nu este organizat ca in timp de conflict sa puna la dispozitie armatei informatiile intr-o forma folositoare, acest fapt reprezentand o problema in acest nou climat mondial de intensitate redusa care va determina mai mult decat conflictele regionale. Nici Departamentul de Stat si nici Pentagonul nu dispun de mijloacele necesare de a juca rolul unei agentii de informatii coordonatoare. Cu factori nonmilitari devenind mult mai importanti decat securitatea nationala, serviciile de informatii create numai din perspectiva militara, vor fi mult mai putin importante decat erau la apogeul Razboiului Rece. Raspunsul nu este sa ne dispensam de serviciile secrete sau sa eliminam o anumita parte a comunitatii de informatii, ci mai degraba sa schimbam comunitatea existenta, inclusiv CIA. Schimbarea trebuie sa survina in doua domenii majore: prioritati noi si o structura noua mai bine adaptata a acestor prioritati. III Comunitatea de informatii a fost creata initial in vederea acelor societati ,,inchise ale lumii Razboiului Rece, care detineau aproape o treime din suprafata pamantului. Astazi, acea suprafata s-a micsorat considerabil. Pentru a fi siguri, comunitatea de informatii trebuie sa detina in continuare informatiile care nu sunt publice, despre amenintarile la adresa securitatii si prosperitatii SUA. Interesul geografic asupra societatilor inchise s-a mutat spre zone importante de interes cum ar fi proliferarea armelor de distrugere in masa si contraterorismului oriunde acestea ar avea loc. Metodele de lucru ale comunitatii, deasemenea trebuie schimbate. O prioritate majora a noii comunitati de informatii va fi accentul pus pe sursa secreta umana. Cu o mai mica forta militara americana pozitionata in lume, avertismentele din timp asupra intentiilor ostile ale potentialilor adversari vor fi esentiale. Desi fotografiile din satelit si alte date tehnice pot releva manevrele militare dinaintea unui atac, ele nu pot oferi avertismente utile asupra intentiilor inamicului. Probabil ca sunt si mai putin folositoare in inprevizibila lume a treia decat impotriva fostei Uniuni Sovietice, unde miscarile de trupe si deplasarile de tehnologie s-au realizat la o scare mai mare si detectabila. Mai mult, avertismentele date de miscarile militare vin adesea prea tarziu pentru a oferi politicienilor optiuni viabile. Daca Pesedintele Bush ar fi cunoscut intentiile lui

Saddam Hussein cu luni si nu zile inaintea invaziei irakiene din Kuweit, ar fi avut posibilitatea de a considera si alte optiuni care ar fi putut preveni razboiul. Sursele umane sunt deasemenea cei mai eficienti colectori de informatii si in alte domenii de interes. In timp ce SIGINT sunt de un mare avantaj la culegerea informatiilor de catre sursele umane, acestea din urma sunt foarte importante la penetrarea organizatiilor teroriste si mediilor drogurilor. O fotografie din satelit nu poate detecta actiunile unui terorist care realizeaza dispozitive explozive intr-o cladire abandonata. Deasemenea, sistemele tehnice nu pot oferi informatia necesara intelegerii si abordarii eforturilor statelor externe de a obtine un avantaj economic sau comercial asupra SUA. Nu numai ca vom avea nevoie de mai bune surse umane, dar ofiterii nostri vor avea nevoie si de calitati diferite. Avand probabil jumatate din resursele noastre informationale concentrate in trecut asupra amenintarii militare sovietice, trebuie urgent sa schimbam prioritatile catre oameni care inteleg opinia publica si miscarile maselor in acele zone ale lumii unde puterea a devenit mult mai descentralizata. Vom avea nevoie de mai multi absolventi in economie si afaceri care inteleg concurenta comerciala si de mai putini experti in tehnologie militara sau in comanda sovietica de lupta. In plus, pentru a imbunatatii culegerea informatiilor oferite de sursele umane trebuie sa imbunatatim functiile analitice ale comunitatii de informatii. Analistii trebuie sa foloseasca mai bine sursele deschise si sa creasca abordarea interdisciplinara, valorificand mai bine rapoartele comerciale si politice ale ofiterilor care actioneaza in exteriorul tarii. Comunitatea trebuie deasemenea sa inceteze sa obtina estimari informative excesiv de precaute, consensuale, pe care generalul Norman Schwarzkopf le-a descris ca fiind ,,amestec nefolositor . Pe scurt, parerile minoritatii ar trebui prezentate alaturi de cele ale majoritatii. In loc de a se incerca acceptarea parerilor minoritatii prin minimalizarea importantei raportului majoritatii, ar fi mult mai util oferirea unui raport al majoritatii cu concluzii ce pot fi transpuse in actiuni. Ar putea fi anexat un raport al minoritatii, ca in cazul parerilor divergente intr-o decizie a Curtii Supreme, dand astfel minoritatii posibilitatea sa-si sustina pe deplin propriul punct de vedere. Cheltuirea a miliarde de dolari pentru culegerea de informatii este nefolositoare daca analiza informatiei nu este clara si obiectiva. Ea trebuie deasemenea sa fie produsul celor mai bune minti din tara din domeniile respective, atat din interiorul cat si din afara Guvernului. Pentru acest scop este necesara implementarea cat mai repede posibil a Legii Educatiei Securitatii Nationale, votata anul trecut.Acest act va ajuta la formarea ,,rezervorului de calitati necesare Comunitatii de Informatii a SUA si societatii americane, vazute ca un intreg ce functioneaza in noul mediu international. Legea stabileste un fond permanent de 150 milioane dolari care va incuraja generatia viitoare in ,,a gandi international, oferind posibilitati mult mai mari pentru studii universitare in afara tarii si programe de studiu lingvistice si zonale in colegiile si universitatile americane. Deasemenea, legea ofera noilor absolventi locuri de munca in domeniile in care nu exista suficienti experti, numai in domeniul informatiilor dar si in diplomatie, comert si educatie.

Stoparea proliferarii armelor de distrugere in masa trebuie sa constituie deasemenea o prioritate importanta a serviciilor de informatii americane. Aceste arme sunt mult mai periculoase in mainile unor guverne care se confrunta cu dificile probleme economice si politice decat daca s-ar afla in mainile unor foste puteri, caz in care fiecare parte ar aprecia consecintele propiilor actiuni si esecuri in incercarea de a impune un control prudent. Directorul CIA Robert Gates, a declarat in mod public, ca in prezent mai mult de 20 de state au sau dezvolta capacitati de a crea arme nucleare, chimice sau biologice. In cele mai multe cazuri, actiunea efectiva de stopa proliferarea trebuie sa fie multinationala, iar NATO si ONU trebuie sa-si constientizeze statutul de institutii implicate direct in acest efort. Domenii precum proliferarea armelor, terorismul international si problemele de mediu, determina Comunitatea de Informatii sa serveasca nu numai nevolile nationale a le SUA, dar si nevoile organizatiilor multinationale. Transmiterea efectiva a informatiilor catre ONU va deveni mult mai importanta pe masura ce va realiza sustinerea acordurilor militare similare celor impuse Irakului. Este posibil ca ONU sa devina, in cele din urma, adevarata forta internationala pe care presedintele Truman a visat-o, atunci cand aceasta organizatie mondiala a fost creata. Trebuie organizata o structura pentru a transmite informatii altor structuri, fara insa a compromite secretele securitatii nationale a Americii. IV Pe masura ce conducerea lumii depinde din ce in ce mai mult de puterea economica, sustinerea intereselor SUA, va deveni o prioritate din ce in ce mai importanta pentru serviciile secrete. Definirea limitelor corespunzatoare informatiilor economice nu va fi o sarcina usoara. Anumite prioritati insa sunt deja clare. Eforturile contrainformative de a preveni furtul secretelor comerciale si industriale private de catre alte state, trebuie intensificate. Legile actuale trebuie revizuite din moment ce cele mai multe sanctiuni se aplica numai furtului secretelor militare guvernamentale. Cand serviciile de informatii straine penetreaza guverne si companii ale altor state ce pot fi potentiali clienti pentru bunurile si serviciile SUA, in scopul de a oferi un avantaj competitiv companiilor statelor respective, SUA trebuie sa fie pregatite pentru a aborda aceste tactici. Avem nevoie deasemenea de o perspectiva mai clara asupra strategiilor economice de negociere ale concurentilor nostri. Asa cum este important sa intelegem pe deplin strategiile militare si scopurile adversarilor, in acelasi mod trebuie sa avem cunostiinta despre planurile tarilor concurente din domeniul economic, asa cum ele au conostinta despre ale noastre. Deasemenea, trebuie sa cunoastem mai bine intelegerile dintre guvernele straine si companiile acelor tari, din care rezulta pozitii competitive imbunatatite. Pe scurt, resursele serviciilor de informatii americane ar trebui folosite pentru a echilibra competitia si sa ofere companiilor americane sanse egale in aceasta competitie.

Furtul nu este singurul mod prin care putem pierde tehnologie in fata competitorilor straini. Ne trebuie abilitatea de a identifica acele tehnologii exclusiv americane pe care nu ne putem permite sa le pierdem prin cumpararea companiilor noastre. Desi presedintele are puterea de a intarzia asemenea achizitii, aceasta autoritatea este rar folosita si nu exista nici un sistem eficient de a alerta presedintele in cazul unor asemenea tranzactii imprudente. Pentru a fi siguri, in domeniul culegerii de informatii economice trebuie actionat cu grija. Spionajul asupra companiilor straine pentru a oferi un avantaj comercial unei companii americane ar compromite valorile SUA si sistemul pietei libere. Statele cu industrii larg nationalizate si detinand pozitii de monopol nu se confrunta cu asemenea dilema acuta: daca o tara are un singur producator de computere, de exemplu, nu exista nici o indoiala catre cine se va indrepta spionajul de tehnologie de computere. In SUA nu ar fi corect favorizarea unor companii ca: Apple, IBM sau Hewlett Packard fata de altele, facandu-le beneficiarul unor asemenea secrete. Este important pentru politicieni sa delimiteze granitele activitatilor informative economice. Comunitatea de informatii actuala a primit foarte putine indrumari in acest domeniu sensibil. V Pentru implementarea acestor noi prioritati precum si pentru reducerea costurilor va fi necesara schimbarea structurii Comunitatii de Informatii. Asa cum multe companii private au trebuit sa se restructureze si sa se restranga pentru a deveni mai productive si competitive, in acelasi mod trebuie sa procedeze si comunitatea de informatii. Pe scurt, comunitatea va fi nevoita sa produca o informatie mai buna la un cost mai scazut. In timp ce detaliile finale ale unei structuri corespunzatoare sunt inca dezbatute si negociate, anumite teme comune au reiesit atat din cercetarile Directie Executive a Fortelor Operative constituita de directorul Gates, cat si din propunerile facute in Legea reorganizarii Serviciilor Secrete din 1999, pe care eu (David L Boren) am introdus-o, alaturi de David McCurdy, presedintele Comitetului Select al Camerei Reprezentantilor asupra Serviciilor Secrete. Pana acum, nivelul inalt de intelegere este incurajator. Asa cum era de asteptat, exista si diferente intre cele doua tabere, cum ar fi legislatia necesara implementarii schimbarilor necesare.Tabara executiva perfera sa faca toate schimbarile prin ordine si directive executive, fara a aplela la legi. Cele doua comitete sustin insa reforme mai statutorii care sa garanteze ca schimbarile vor avea loc si ca vor supravietui administratiilor succesive. Ar fi posibil gasirea unui teren comun unde legislatia sa fie promulgata, acest lucru permitandu-i presedintelui sa faca ajustari de moment ale planurilor, atunci cand experienta cere ca aceste ajustari sa fie facute. Un element al noii structuri il va constitui relatia mai stransa dintre serviciile de informatii militare si civile. Din punct de vedere financiar, natiunea nu-si mai poate permite doua imperii costisitoare si concurente carora le e greu adesea sa conlucreze in timp de criza. Pentru realizarea unei integrari mai apropiate este necesar oferirea puterii de coordonare si stabilire de prioritati

pentru intreaga comunitate de informatii unei singure persoane, indiferent daca aceasta persoana este directorul CIA sau directorul Serviciilor Secrete Nationale. Conducatorul comunitatii trebuie sa poata stabili prioritati bugetare si de programe pentru intreaga comunitate. Directorul trebuie sa poate redistribui fonduri si sa le redirectioneze de la o zona sau agentie de informatii la alta, indiferent daca agentia este militara sau civila, autoritate de care in prezent nu dispune. Aceasta inseamna ca personalul actual al comunitatii de informatii trebuie revitalizat si structurat pentru a permite directorului sa-si indeplineasca functia si nu cum este cazul directorului Biroului de Management si Buget. Fara autoritatea de a stabili un buget pentru intreaga comunitate, directorul nu va putea schimba prioritatile intr-o maniera constructiva. Mai mult, personalul ar trebui rotit intre cele doua sectoare (militar si civil). Un bun exemplu in acest sens este numirea de personal civil in functiile de director adjunct al CIA si de director adjunct pentru operatiuni. Un alt exemplu il constituie exercitiile comune ce vor avea loc in viitor, in care vor fi implicati comandanti militari si conducatori civili ai serviciilor secrete. In acest fel, conducatorii militari vor constientiza mai bine resursele agentiilor civile (resurse disponibile si agentiilor militare), iar agentiile civile vor deveni mai constiente de forma in care informatia este de cel mai mare folos pentru conducatorul militar. In plus, noua structura trebuie sa permita directorului sa aiba un rol in numirea conducatorilor agentiilor de informatii militare, incluzand Agentia de Informatii a Apararii si Agentia de Securitate Nationala. Desi directorul CIA poate solicita acestor agentii misiuni de culegere de informatii, conducatorii acestora sunt numiti de catre Secretarul Apararii. Neavand dreptul de a numi sau cel putin dreptul de veto asupra selectiilor pentru aceste functii, directorul CIA nu se poate astepta la o cooperare deplina din partea lor. Pentru a asigura o mai mare eficienta si raspundere, ar trebui sa existe un singur punct coordonator pentru fiecare dintre cele 3 domenii majore ale culegerii de informatii informatii culese prin intermediul semnalelor, imaginilor si de catre sursele umane. In prezent numai SIGINT sunt structurate, prin intermediul Agentiei Nationale de Securitate, pentru a obtine un inalt grad de coordonare. In domeniul foarte costisitor al informatiilor obtinute prin intermediul imaginilor, care include fotogarafierea si alte tehnici sensibile, sunt prea multe grupuri implicate in culegerea informatiilor. Suprapunerea si confuzia de autoritate existente intre diferiti utilizatori, analisti si procesori ai sistemelor au determinat ineficiente, esecuri, intarzieri si costuri mari. Autoritatea fiind atat de dispersata este dificil de stabilit responsabilitati in caz de esec.Studiile consecvente operatiunii Furtuna in Desert, recent publicate, ilustreaza esecurile in acest domeniu, incluzand neputinta sistemelor de a produce date comune ce pot fi folosite si intelese atat de conducatorii civili cat si de cei militari. Reforma birocratiei din sistemul IMINT va fi complicata de rezistenta determinata de interesele existente in domeniul apararii; este imperativ ca o noua agentie IMINT sa fie creata, pentru a coordona si sincroniza aceasta activitate critica.

Al treilea domeniu major in zona culegerii de informatii, sursele umane, deasemenea necesita o mai mare coordonare si resurse diferite in aceasta noua era. Culegerea de informatii trebuie evaluata intr-un singur loc, astfel incat deciziile - regiune cu regiune sa poata fi facute pentru a certifica maniera cea mai buna si mai ieftina. De exemplu, s-ar putea ca in noile state sa nu mai fie necesare mari eforturi clandestine conduse de ofiteri CIA. Poate ca un atasat militar, un ofiter comercial sau un ofiter de politica externa la o ambasada ar putea culege informatia necesara cu un risc mai mic si la un cost mai scazut. Directorul Gates a propus ca Directorul Adjunct pentru operatiuni CIA sa fie coordonatorul de informatii furnizate de sursele umane (HUMINT) pentru intreaga comunitate de informatii. Oricare ar fi functia, trebuie sa existe un coordonator HUMINT cu suficienta influenta politica si sustinere din partea directorului si presedintelui pentru coordonarea liniilor departamentale in scopul celei mai bune distribuiri a misiunilor surselor umane. Ultimul domeniu major care necesita restructurare este analiza informatiilor. Din nou, cheltuieli uriase pentru culegerea informatiilor ar fi de mic ajutor daca nu exista o analiza obiectiva si de calitate a informatiilor prezentate politicienilor intr-o forma folositoare. Intr-o lume care se schimba rapid este important ca analiza sa fie corecta in privinta perspectivelor oferite. Securitatea nationala nu mai poate fi considerata numai din punctul de vedere al necesitatii militare sau agendei politice. Dezvoltarile economice, culturale, educationale, precum si cele din alte domenii pot avea o influenta majora asupra securitatii nationale. Aceasta inseamna ca structura stabilita pentru analiza trebuie sa fie cat se poate de larga si deschisa posibil, adunand laolalta toate resursele, din fiecare segment al sectorului privat sau guvernamental. Acesta nu ar trebui sa fie un proces dominat de o singura agentie precum CIA sau de Departamentul Apararii. In esenta, politicienii care stabilesc calea natiunii noastre in secolul urmator, trebuie sa se foloseasca de cel mai bun ,,rezervor de analiza din lume. Acest ,,rezervor de nivel mondial trebuie sa foloseasca cele mai capabile persoane din America pentru a se focaliza asupra celor mai importante probleme pentru politicieni. Pentru a asigura ca acest proces nu este controlat de CIA, in special de divizia operationala, care ar putea fi tentata sa influenteze analiza pentru justificarea operatiunilor sale curente, Legea Reorganizarii Serviciilor Secrete separa functia analitica de CIA. Cativa experti cu experienta au sugerat ca o asemenea masura ar fi prea extrema. Ei indica necesitatea unei legaturi intre analisti si operatori, cu beneficii pentru ambele parti. De exemplu, cel mai bun analist nu are adesea experienta operatiunilor. Sunt insa si avantaje in a avea o structura separata, precum CIA, care sa efectueze analiza informatiilor pentru intregul Guvern si care sa nu poata elaborarea politici. Desi s-ar putea ca eliminarea functiei analitice a CIA sa nu fie un lucru corect, in mod sigur trebuie facute schimbari in structura actuala a Consiliului National al Serviciilor Secrete.

Teoretic, el aduna resursele analitice de la toate agentiile pentru elaborarea estimarilor informative majore, dar de fapt, este in mare masura controlat de CIA. Mai mult Consiliul imparte aceeasi locatie cu CIA - Langley, Virginia; functiile sale administrative sunt indeplinite de CIA, iar personalul sau este in mare parte personal CIA. Pentru a deveni un ,,rezervor de analiza interdisciplinar, Consiliul trebuie sa aiba o existenta separata si distincta de CIA. Trebuie sa aiba o locatie separata si sa fie administrat separat. Trebuie sa aiba centru de conducere, precum Adunarea Sefilor de Stat Major, format din cei numiti din cadrul altor departamente, care, temporar, vor purta uniforma ,,rosie, de membru care serveste intreaga Comunitate. Este imperativ ca alte agentii, inclusiv Departamentul de Stat si Departamentul de Comert, sa-si numeasca cei mai buni sustinatori posibili ai propiilor perspective, pentru a-i reprezenta in elaborarea estimarilor informative. In cele din urma, noul constituit Consiliu National al Serviciilor Secrete, trebuie sa fie deschis si flexibil, pentru a atrage mintile capabile de la colegii, universitati si din sectorul privat pentru proiecte pe termen scurt asupra unor probleme specifice. Trebuie sa i se acorde recunoastere, prestigiu si independenta suficienta pentru a atrage expertii straini care poate au ezitat sa colaboreze in mod deschis cu CIA in trecut. Este clar ca expertiza necesara intampinarilor provocarilor viitorului nu se mai adreseaza numai Guvernului. Pentru a atrage ceea ce este mai bun, trebuie sa reevaluam procesul excesiv de greoi de autorizare a accesului la informatii, care impiedica cele mai bune minti ale natiunii sa se afilieze comunitatii de informatii. Directorul Gates a propus ca directorul adjunct al consiliului sa fie din afara Guvernului, insa mai sunt multe de facut. VI Nu avem timp de pierdut. Deciziile pe care le luam acum pot defini locul natiunii noastre in lume pentru decadele care vin. Este un moment important pe care nu-l putem evita. Istoria ne va face raspunzatori; insa nu este un moment la care sa ne fie teama, ci o oportunitate care trebuie valorificata. Cei prezenti la constituirea comunitatii de informatii, in urma celui de al doilea Razboi Mondial inca isi reamintesc emotiile acelui moment. In mare parte, sarcina noastra este mult mai importanta. Ei au creat un aparat de informatii pentru stoparea comunismului, pentru lupta Razboilui Rece si pentru mentinerea unei balante stabilizatoare a puterii. Sansa noastra este de a crea o capabilitate de informatii care sa poata ajuta America sa joace un rol principal in lume, intr-un viitor mult mai bun.