Ecosistemul Deltei Dunarii

Ecosistemul acvatic are la baza lantului trofic fitoplanctonul, numeroase specii de alge brune, verzi si albastre si zooplanctonul cu care se hrnesc organismele care triesc in ml si pe fundul apei(nevertebrate, moluste ca scoicile si melcii precum si stridii n zona maritim, o mare varietate de viermi cum ar fi lipitorile,cefalopodele, crustacee ca racii, garizii, crabii). Un sector foarte important este ocupat de vegetatia acvatic a crei baz este stuful, constituit n plauri prin aglomerarea rdcinilor plutitoare(rizomi). Plaurul constituie elementul portant a celorlalte plante. Stuful este o plant peren care acoper 1500 de kmp din suprafaa Deltei si este exploatat economic. Plante acvatice: nufrul alb(Nymphaea alba), nufrul galben, de o important exceptional pentru depunerea icrelor animalelor acvatice. Stomatele sunt pe suprafata lucie a frunzelor polenizarea o asigur insectele, fructul se coace n adnc iar semintele plutesc. Semintele nuferilor sunt agreate de psri. Alte plante plutitoare: lintita(lemna), pestisoara(salvinia), precum si plante carnivore: urticularia si aldrovanda. Terenurile mlstinoase sunt acoperite cu papur si rogoz, stnjenei galbeni(iris pseudacorus), izma de balt, mcrisul de ap, salcie cenusie. Pe grindurile fluviale cresc plopi albi, plopi negri, mai multe specii de salcie, vsc, ctin, mure, ciuperci, iar n apropierea mrii pelinul, iarba srat, volbura de nisip. Pe Grindul Letea care este monument al naturii triesc: frasinul pufos, vita slbatic hamei, volbur, garoafa de nisip, obsiga, pipirigul stejarul brumriu , pducel, mces, corn, periploca graeca, cu aspect mediteranean.Dintre insectele din regiune foarte bine reprezentati sunt tntarii, buhaiul de balt, mai multe specii de libelule, tunii si ca o curiozitate n zona Letea scorpionul. Insectele acvatice sunt reprezentate de purecii de balt, pianjenii de ap si mai multe specii de fluturi.Principala bogatie faunistic a deltei este pestele, reprezentat de peste 110 specii cum ar fi: crapul, somnul, avatul, pltica, stiuca, babusca, rosioara, caracuda, morun, nisetru, cega, pstrug, viza(Acipenseridae sturio, este un peste rar ntlnit n apele noastre ), n lacuri ntlnim chefalul, labanul, salul(care trieste in apele salmastre), bibanul, carasul.

n dreptul gurilor Dunrii se pot ntlni hamsiile, sardelele, hrana preferat a rechinilor, amurul alb, iparul, anghila, calcanul, lufarul, snger. Unii pesti migreaz pentru a-si depune icrele spre exemplu scrumbia de Dunre (Alosa pontica) si scrumbia albastr, care intr primvara n crduri pe ruri si pn la izvoarele Dunrii. La gurile Dunrii trieste o specie mic de rechini, Squalus. Pestii constituie o surs important de hran pentru psri si mamifere acvatice. O parte din pesti migreaz din blti n Dunre si invers pentru hrnire si reproducere.Delta adposteste o bogat faun ornitologic format din circa 300 de specii, n mod deosebit n crduri mari venind de la mari deprtri: din nordul nghetat si din afara Europei. Delta reprezint un important loc de trecere si iernare. n anii 80 au fost numrate 4 milioane de exemplare, grupate pe anotimpuri. O parte dintre psri sunt specii sedentare: pescrusii, piciorongul, strcul, lcarul cenusiu, cufundacul, loptarul, cristeiul, fluierarul, stncua, vulturul, soimul dunrean, chirighita, bufnita, vnturelul, lisita, ginusa de ap, prundasii, porumbelul de scorbur, clifarul alb si corcodelul, pe lng speciile comune pentru Romnia: cioara, ciocnitoarea, gugustiucul, pitigoiul, vrabia, vulturul codalb. Majoritatea psrilor fac parte din categoria psrilor migratoare. Din Asia vin hoitarul alb, egreta mate, rata rosie, lebda, cormoranul mare. Din regiunea siberian vin huhurezul mare 3 specii de rate lebda de iarn, fluierarul negru si becatina din regiunea arctic trec in pasaj grlita, gsca cu piept rosu, sitarul, rata cu cap negru. Din sud vin n delt pelicanul comun si pelicanul roz (cret), cocori, lstunul de mal, barza alb, rata cu ciuf. Schimbarea conditiilor ecologice conduce la o deplasare a ponderii numerice din zonele centrale spre cele periferice: insula Sacalin, Grindul Lupilor, Histria.