Sunteți pe pagina 1din 3

Diferente culturale in romanul Maitreyi, de Mircea Eliade

Cultura europeana difera foarte mult de cultura indiana prin numeroase aspecte, insa exista un element neschimbat in vietile europenilor si ale indienilor, si anume sentimentele. In primul rand, religia prezinta diferente majore intre cele doua culturi. Regulile care trebuie respectate de catre indieni sunt mult mai stricte decat cele ale culturii europene. In India nu este acceptata casatoria intre doua persoane de religii diferite, ambele trebuie sa fie conevertite la hinduism, fapt care reiese din opera literara Maitreyi. In cazul in care femeia i se daruieste unui alt barbat inainte sa se casatoreasca, aceasta trebuie alungata din casa, fiind considerata o pacatoasa, ceea ce in statele europene nu reprezinta un pacat, acest lucru nu este interzis. In al doilea rand, aspectul fizic difera foarte mult atat prin culoarea pielii si trasaturile fetei, cat si prin imbracaminte. Femeile indiene poarta imbracamintea traditionala, numita sari. Aceasta imbracaminte fascinanta poate fi intr-o singura culoare, unele dintre ele simbolizand anumite lucuri, sau cu diferite modele precum flori, temple. Atunci cand Mircea Eliade o intalneste pe Maitreyi, isi spune ca este o femeie urata, datorita culorii mai inchise a pielii si a ochilor mari, patrunzatori : mi se parea urata - cu ochii ei prea mari si prea negri, cu buzele carnoase si rasfrante, cu sanii puternici de fecioara bengaleza. Totusi, Mircea a ajuns sa cunoasca mai bine aceasta fiinta misterioasa, descoperindu-i adevarata frumusete, senzualitatea si farmecul : Maitreyi mi s-a parut atunci mult mai frumoasa, in sari de culoarea ceaiului palid, cu papuci albi cusuti in argint, cu salul asemenea cireselor galbene. In ceea ce priveste gastronomia, India cucereste prin nenumaratele sale delicatese , gastronomia fiind una foarte bogata, diversificata, cu multe mancaruri specifice. Ceea ce da un gust atat de special mancarurilor sunt condimentele specifice ale indienilor, ca de exemplu

curry. De asemenea, interiorul caselor in India sunt impresionante : niciodata n-as fi banuit ca in interiorul unei case bengaleze se pot gasi asemenea minunatii, atata lumina filtrata prin perdele transparente ca solurile, atat de dulci la pipait, lana de kasmir, si masute cu picior pe care se aflau cestile de ceai si prajiturile bengaleze. Totodata, asa cum in tara noastra exista folclorul, si in India apare o credinta populara, bazata pe vorbe si leacuri stramosesti. In romanul Maitreyi este evidentiat foarte bine acest lucru in momentul in care Chabu se imbolnaveste, iar pentru a se insanatosi, familia sa cheama un vraci : au fost atunci chemati din nou vracii si descantatoarele. Obiceiurile si traditiile in lumea indiana sunt in numar foarte mare, insa unul dintre ele este foarte bine evidentiat in opera, si anume ceremonialul atingerii picioarelor, considerat un semn de respect. Salutul indienilor este de asemenea un obicei diferit fata de cel din Europa, caci se realizeaza prin impreunarea mainilor in fata, in inaltime in functie de rangul pe care il ocupa persoana respectiva. Un alt exemplu de traditie este bindi, semnul rosu din fruntea femeilor. Acesta este considerat un simbol religios, simbolul celui de-al treilea ochi, cel magic, dar are si o functie sociala, caci doar femeile casatorite il poarta. O alta diferenta intre aceste doua culturi ar fi filosofia. Cel mai mare filosof al Indiei este Rabindranath Tagore, care incepe sa scrie inca de la varsta de 8 ani si isi publica creatiile la 17 ani. In roman, Tagore reprezinta personajul de care Maitreyi a fost indragostita pentru mult timp, insa chiar daca existau semne de dragoste adevarata intre cei doi, de exemplu suvita de par pe care Tagore i-o daruieste Maitreyiei ca sa nu il uite, ei stiau ca o relatie ar fi imposibila, datorita principiilor morale, datorita culturii si diferentei de varsta. De aceea, cei doi raman la stadiul de iubire spirituala, Maitreyi iubindu-l pe Tagore pentru inteligenta si intelepciunea sa. Pe parcursul romanului, Maitreyi ii face lui Allan un juramant, care pentru noi, europenii, este mai greu de descifrat, caci nu suntem obisnuiti cu juraminte atat de

profunde : Ma leg pe tine, pamintule, ca eu voi fi a lui Allan, si a nimanui altuia. Voi creste din el ca iarba din tine. Si cum astepti tu ploaia, asa ii voi astepta eu venirea, si cum iti sunt tie razele, asa va fi trupul lui mie. Ma leg in fata ta ca unirea noastra va rodi, caci mi-e drag cu voia mea, si tot raul, daca va fi, sa nu cada asupra lui, ci asupra-mi, caci eu l-am ales. Tu ma auzi, mama pamint, tu nu ma minti, maica mea. Chiar daca Maitreyi si Mircea Eliade s-au iubit cu adevarat, au impartasit sentimente puternice, iubirea lor nu a reusit sa invinga, datorita faptului ca erau mult prea diferiti. Pentru ei aceasta diferenta nu exista, deseori nusi aminteau, insa in societate si in fata puterii absolute, o relatie ca aceasta nu poate fi acceptata. De aceea, in romanul Maitreyi, diferentele culturale inving iubirea adevarata.