MiA = constientizare, parteneriat si viziune

Inca de cand am avut sansa sa invat despre perpectivele multiple in maniera perspectivelor multiple, mi-am dat seama cat de mare este impactul acestei metode asupra elevului.

Realismul introducerea conceptului Realizarea punctului de acces

Pentru introducerea conceptului de realism, am propus pentru realizarea punctlui de acces sarcini narative, innd cont de faptul c elevii aparin unei clase cu profil de filologie. Am propus urmtoarele sarcini: G1: Povestii n 20 de rnduri o ntamplare petrecut n clasa. G2: Imaginai-v ca sunteti marieni i relatai o zi de viaa pe Marte. G3: Povestii un vis placut. G4: Relatai un comar. G5: Prezentai colegilor visul (idealul) vieii voastre. G6: Imaginai-v o ntlnire ntre reprezentanii galaxiei noastre. Elevii au avut libertatea de a alege sarcina dorit, iar in urma alegerii fcute s-au organizate pe grupe. Dup ce sarcinile au fost realizate si urmau a fi raportate la nivelul ntregii clase, am mprit tabla n doua coloane, solicitndu-le elevilor s identifice i s aeze pe o coloan faptele/aciunile/ntmplrile/elementele veridice, iar pe alt coloan cele neveridice din produciile realizate. I-am ntrebat pe elevii mei dup ce criteriu fac aceasta disociere veridicitate/neveridicitate. Elevii au constatat c elementele veridice sunt desprinse din realitate, iar cele neveridice sunt produsul fanteziei, imaginaiei si idealizrii. Pornind de la acesta constatare, am introdus termenul de realism, cu o prim accepiune, aceea de reflectare a realitii, fiind opus fanteziei i idealizrii. Prin realizarea acestui punct de acces, elevii au fost capabili sa descopere o prim accepie a termenului de realism, prin raportarea la realitatea nconjurtoare.

Realismul curent literar Realizarea analogiilor reprezentative

Profesorul introduce o noua accepie a termenului de realism, aceea de curent literar. innd cont de activitile orei precedente, profesorul mpreun cu elevii realizeaz o schem cu trsturile realismului, pornind de la urmtoarea sarcin: ncercai s relatai colegilor o ntmplare haioas petrecut la coala la care nu ai participat. (sarcin oral) n urma realizrii sarcinii, profesorul putnd introduce conceptul de narator martor. Profesorul le arat o fotografie postat pe peretele clasei i le solicit s descrie ce vad. Apoi, le este cerut s ncerce sa identifice n fotografie elemente care ar sugera sentimentele fotografului n momentul realizrii fotografiei. Elevii nereuind s duc la bun sfrit aceast sarcin, profesorul introduce conceptul de narator obiectiv. Naratorul obiectiv, ca i cnd ar fi un aparat de fotografiat care reda ceea ce capteaz, fr a interveni sentimental asupra imaginii captate, relateaz evenimentele far o participare afectiv. Pentru introducerea conceptului de narator omniscient, profesorul adreseaz elevilor urmtoarele ntrebri: Pe cine considerai stpnul lumii voastre? Rspunsul elevillor a fost : Dumnezeu. Exist un demiurg al lumii operei literare? Rspunsul elevilor a fost : Naratorul. Astfel s-a realizat analogia Dumnezeu narator omniscient. Naratorul omniscient este asemenea lui Dumnezeu cruia i simtim prezenta de multe ori ( ne rugm Lui, trim cu frica Sa), ns nu-l vedem. El tie tot ce ni se ntmpl i ni se va ntmpla, tot ce gndim i simim, el ne hotrte destinul.

Naratorul omniscient, ca si cum ar fi Dumnezeu, tie totul despre personaje, mai mult dect tiu ele i hotrte destinul acestora. Astfel, conceptele introduse completeaz schema cu trsturile specifice ale realismului, adugndu-se veridicitii constatate n prima or.

n vreme de rzboi, de I.L.Caragiale Reprezentare multipl

Elevii s-au organiza pe grupe, n funcie de aptitudinile pe care le posed, i i-au ales sarcinile: 1. Inteligena lingvistic: Reformulai cu propriile cuvinte semnificaia nuvelei n vreme de rzboi. 2. Inteligena logico-matematic: Sintetizai ntr-o schem matematic/algoritm matematic nuvela n vreme de rzboi. 3. Inteligena spaial-vizual: Realizai un desen sugestiv pentru nuvela n vreme de rzboi. 4. Inteligena muzical: Cntai o melodie sau batei un anumit ritm care s fie potrivite nuvelei n vreme de rzboi. 5. Inteligena corporal-kinestezic: Reprezentai prin micare (dans sau mimic i gestic) nuvela n vreme de rzboi. 6. Inteligena intrapersonal: Povestii o experien personal pe care o putei pune n relaie cu nuvela n vreme de rzboi. Au fost entuziasmai de acest tip de activitate, implicndu-se n realizarea sarcinilor i elevii care nu de puine ori dduser dovad de dezinteres. n urma raportrii sarcinilor, elevii au constatat c nelegerea textului s-a produs mult mai profund, ora a fost destins i placut, solicitnd desfurarea ct mai multor ore n aceast manier. Asa cum am prin harta mentala adaugata in portofoliu, perspectivele multiple nu duc doar la constientizarea unor notiuni, ci si la anularea discriminarilor de gen. Marturisesc ca , in urma cu un an, elevii mei am primit sarcina : Reprezentati prin pantomima subiectul nuvele "In vreme de razboi", de I.L. Caragiale, fara ca eu sa vizez anularea discriminarilor de gen deoarece nu stiam despre importanta dimensiunii de gen in educatie sau nu i-am acordat importanta intr-un mod constient. Insa surpriza a fost oferita chiar de elevi, ingredientul cel mai de pret al demersului didactic. Pentru acesta sarcina , o eleva a dorit sa fie preotul. De ce?! Pentru ca nu intelegea de ce femeilor le este interzis acest lucru. O alta eleva a jucat rolul reprezentantului justitiei, desi in text acesta este de genul masculin.

Alte exemple :

Sustin MiA, insa din pacate este foarte greu sa-mi convin si colegii.Saptamana trecuta am avut o intalnire a profesorilor de romana din judet.In urma discutiilor, am inteles ca acestia prefera metodele traditionale, iar despre cele noi spun ca sunt pierdere de timp si ca pe elevi ii asteapta un bac. Incercand sa le explic, aducant argumente, majoritatea stambau din nas si spuneau ca astea sunt doar asa ca sa ies in evidenta si ca elevul trebuie sa invete, nu sa se joace. Trist , nu?
de ctre Madalina Vincene- duminic, 25 noiembrie 2007, 11:21

...uneori chiar disperant! Da, Nicoleta i mie (i sunt sigur ca i multora!) mi s-a spus de multe ori: Vai, dar elevii nu au scris nimic astzi; ce le-ai predat tu? Astea sunt jocuri! Ce or s scrie ei la capacitate? Cum sau jucat cu zarul?! Metodele interactive nu numai c i antreneaz pe elevi i le face plcere, dar ele sunt poate mai eficiente pentru nvare i nu vreau s enumr aici avantajele prezentate n cursurile de didactic sau cele constatate de mine; le cunoatem i le exploatm. Vreau s m refer la relaia lor cu genul. Pentru anularea stereotipiilor, inclusiv a celor de gen, metodele interactive sunt eficiente pentru c, prin ele, elevii interacioneaz unii cu alii, indiferent de genul lor (pentru c ei uneori se separ n fete/ biei, dintr-o necunoatere sau chiar team fa de cellalt gen) i, astfel, ajung s se cunoasc din ce n ce mai bine pentru a putea construi acel dorit perteneriat de gen. Acesta este, din perspectiva genului, avantajul MiA: elevii interacioneaz i coopereaz. E adevrat, unii ar putea replica cum c nu i prea putem nota pe elevi atunci cnd folosim metodele active sau interactive , ns se poate face acest lucru prin: observarea interaciunilor; participrii la comunicare (mai ales sub aspectul mbuntirii acestui aspect); realizarea unei grile de evaluare complexe (eu am ncercat s realizez cteva pentru mine, folosindu-m de exemplul celor date de Tine pentru evaluarea lecturii, de exemplu). i a mai aduga ceva pentru aceti "critici": Nu trebuie s raportm totul la note!