Sunteți pe pagina 1din 3

Alexandru Lapusneanul (de Costache Negruzzi)Publicata in primul numar al Daciei literare",nuvela Alexandru Lapusneanul" de Costache Negruzzieste o nuvela romantica,

venind perfect inintampinarea programului revistei, promovand oliteratura originala si avand subiecte autohtone deinspiratie, prin tema, personaje exceptionale in situatiiexceptionale, gesturile, replicile si scenele remarcabile,personajul principal alcatuit din contraste, antitezaangelic-demonic, cat si culoarea epocii.Materialul este preluat din operele marilor cronicariGrigore Ureche si Miron Costin. Aceasta nu inseamnainsa copiere , caci pentru Negruzzi, literatura nu trebuiesa fie conforma cu realitatea, ci cu propria sa viziuneasupra acesteia, care e o viziune romantica.Coexistenta elementelor romantice cu elementeclasice intr-o opera literara este o trasatura a literaturiipasoptiste. Elementele romantice se impletesc cuelemente clasice: echilibrul compozitiei, constructiasimetrica, aspectul credibil al faptelor, caracterulobiectiv al naratiunii. Interesul romantic pentru specificsi culoare locala deschide drumul observatiei realiste acadrului prin tehnica detaliului, caracterul pictural alunor scene, revolta multimii.In Alexandru Lapusneanul", romantismul semanifesta la nivelul temei si personajelor, la nivelultemei fiind evocat un moment zbuciumat din istoriaMoldovei, in timpul celei de-a doua domnii a luiAlexandru Lapusneanul. In centrul nuvelei se afla unpersonaj exceptional, un erou romantic ce posedacalitati de exceptie: inteligenta, curaj, diplomatie,abilitate, dar si cu defecte majore: cruzime, viclenie,spirit razbunator, impulsivitate, lipsa de scrupule. Deasemenea, specific personajelor romantice este sicomplexitatea caracterului: domnitorul are un destinspectaculos, cu ascensiuni si caderi spectaculoase. Compozitia este de clasica: sobra, echilibrata,organizata in patru capitole, fiecare purtand un mottoce exprima ideea principala a capitolului respectiv. Celepatru capitole urmeaza un echilibru clasic, cacialterneaza conflictele si procedeele literare sugerandechilibrul clasic al unei compozitii.Nuvela are o structura simetrica si un echilibru solidin ceea ce priveste ilustrarea evenimentelor, acesteafiind intr-o oarecare masura independente de restuloperei, posedand o gradatie proprie, o culminatie si undeznodamant, in principal gratie conflictelor. Desiprezinta o anumita autonomie, cele patru capitole seintegreaza perfect in ansablu, fiecare capitol aflandu-sein legatura cu urmatorul.Reintors in tara pentru o a doua domnie, AlexandruLapusneanu isi manifesta, chiar de la bun inceput,vointa de a stapani autoritar, replicand celor ce ii spunca nu este dorit in tara: "Daca voi nu ma vreti, eu vavreu", expresie a hotararii de a se impune prin forta.Primul capitol al operei anunta astfel politicavoievodului, ce se manifesta prin acte abuzive si prinacte de cruzime, care au darul de a o inspaimanta peDoamna Ruxanda, urmarita de cuvintele-blestem "Ai sadai sama, Doamna!". Cu umorul negru ce ilcaracterizeaza, Alexandru Lapusneanu ii promiteDoamnei un "leac de frica".Prefacandu-se ca isi doreste sa ajunga la pace cuboierii, Lapusneanu insala si se preface pentru a-iatrage pe boieri la un ospat, ce se dovedeste a fi defapt o cursa. Veselia ospatului se preschimba in varsarede sange, Lapusneanu oferindu-i Doamnei promisul"leac de frica": o

piramida de capete asezate duparangul, faima, si averea celor ucisi. Doar doi tineri boieriscapa de macel - Spancioc si Stroici, care reusesc safuga, nu inainte de a lansa o promisiune a razbunariicatre urmaritori: Spuneti celui ce v-au trimis [] ca nevom vedea pan-a nu muri!". Devorat de suspiciune, slabit de boala, Lapusneanuse retrage la manastire, unde isi doreste sa secalugareasca, insa, revenindu-si pentru o scurtaperioada, voievodul redevine acelasi AlexandruLapusneanu, care ameninta ca "de ma voi indrepta, premulti am sa popesc si eu!". Lapusneanu este gata sa-siucida propriul fiu la gandul ca acesta i-ar putea luascaunul domniei. In fata acestei amenintari, DoamnaRuxanda ii duce voievodului paharul cu otrava pregatitde Spancioc si Stroici, reintorisi pentru a-si pregatirazbunarea. Lapusneanu se stinge astfel fara urma deregret pentru cele savarsite, sub privirile necrutatoareale celor doi tineri boieri.Conflictul nuvelei este imprimat de lumea pe careNegruzzi o cunoaste din cronici sau viata proprie.Natura conflictului este de esenta psihologica si sociala.Conflictul psihologic vizeaza cele doua aspecte alepersonajului: Lapusneanu cel care a fost alungat de ladomnie si aspira la ordine si dreptate si Lapusneanu celcare traieste patima razbunarii. Conflictul socialpriveste relatia antitetica dintre Lapusneanu si boieri,pe de o parte, pe de alta parte Lapusneanu - DoamnaRuxanda. In cadrul conflictului cu boierii seindividualizeaza infruntarile cu: Motoc, apoi grupulSpancioc-Stroici.Conflictul Lapusneanu - boieri este foarte alert caurmare a prezentarii lui cu ajutorul naratiunii sidialogului; conflictul Lapusneanu - Doamna Ruxandaeste mai lent, data fiind utilizarea descrierii pentrunuantarea naratiunii. De la un capitol la altul alterneazaconflictele ca intr-o compozitie armonizata clasic.Replicile protagonistului fata de intampinareaboierilor anunta un prim conflict: intre vointadomnitorului, dorinta sa de a fi un suveran absolut, cuputeri depline asupra celor pe care ii carmuieste sipunctul de vedere al boierilor, ce isi doresc un domn pe care ei insisi sa-l ridice pe tron pentru ca apoi saguverneze sub numele acestuia.In afara de conflictul central, dintre voievod siboierii intriganti din jurul lui Motoc exista si alte douaconflicte, la fel de importante.Astfel, este conflictul ce-l opune pe LapusneanuDoamnei Ruxanda. Cele doua personaje, ale carortrasaturi se creioneaza prin antiteza, nu se afla inconflict de la bun inceput, opozitia de principiiconturandu-se abia pe parcurs. Blanda, induratoare,Doamna pare a fi, in toate, opusul lui Lapusneanu. Sotiesi mama devotata, Doamna Ruxanda este insa un omcu simtul datoriei, ceea ce o determina sa ucida, infinal, dupa o lupta interioara, intre datoria de sotie siaceea de mama si Doamna.Conflictul dintre boierul Motoc si tinerii boieriSpancioc si Stroici este unul ce opune o firelingusitoare, intriganta, slugarnica, tradatoare, dar lasa,celor ce reprezinta o boierime iubitoare de tara siordine. Fara a fi corupti si prinsi in diverse intrigi, boieriiSpancioc si Stroici sunt hotarati sa-i razbune pe cei ucisiavand convingerea ca, o data cu moartea sangerosuluitiran, abuzurile vor inceta, iar asupra tarii vor domnipacea, linistea si dreptatea. Avem in Alexandru Lapusneanul" prima prozaistorica intr-adevar reusita din

literatura noastra, sianume una care a stabilit pentru multa vremestandardele genului, fiind un model pentru autorii careau cultivat-o ulterior.