Sunteți pe pagina 1din 13

TULB PSIHICE IN INFECTII = psihoze infectioase -in per de stare (st confuz) -in convalesc ( sdr psihotice cu pastr

lucid const) -aparitia tulb psi dep de- ag inf - constitutia bolnavului , st psi si bio in mom inv Etiopatogenie -mec de act: a) ag pat ramane la poarta de intrare si act -dir prin interm toxinelor -det tulb metab gener cu rasunet cereb sec ( hipoxie, tulb hemodin, dezech hidroelect, tulb enzim) b)ag pat se fixeaza dir pe SNC- intracel: vir( vir nootrope au o af pt an str cer prod leuco sau polioencef) -extracel, vasc, perivasc, mening: ag microb -in per vasc: rickettsii c) mec alergic: in -encefalomielitele parainfect din febre eruptive ( rujeola, varicela), sau neeruptive -encefalite postvacc -parazitoze d) reumatism cerebr, coree- mec nec -patogenia: efectul germenului se imbina cu react de ap a org ducand la modif izolate sau gen -an-pat: -in encefalite, meningite, tromboze septice cerebr- lez loc in:- sist activ ale constiintei ( vigilitatii) -tr cer -sist limbic -lez difuze in creier cu ating zonelor activatoare -in psihozele infect pr-zise( instab simpt, rev simpt): modif nesp, sarace- noxele ating doar fct nu si str substr material -hipoxia det necroze imp in subst cenusie si edem in subst alba( nivelul critic de oxigenare circ e mai scazut pt apar lez str in rap cu cel nec pt ment integr fct) -cel nerv sunt rezist la maj toxinelor care pot act doar indirect: bloc enz din ciclul oxidativ ducand la ap hipoxiei cel histotoxice -febra det modif molec cu modif fct princ enz cerebr, care au optim de funct in zona temp normale a corpului -mec de prod a tulb de const: -lez primitive cerebr si/sau -per metab energ cerebr -fc fav:- partic org - agres ant: TCC, traum obstre - ereditate incarcata -la copil- react in fct de- partic psih infantil: tulb de perceptie frecv( dat preponder st viz, imag bogata) - varsta: <3 ani: conv viol >3 ani: rct psihotice Clasificare: -simptomatologic-tb psihice comune maj infect = psihoze funct , rev- delir- febril -infectios -acut

-tb psih (asem primelor) ap pe fond inflam organic cerebral asoc cu semne neuro sau mening: encefalite, meningite, trombofebl cerebr, supur cereb Simptomatologie -prodrom: slabiciune emotional hiperestezica:- cefalee, astenie, tend la inact, dific de conc a atentiei, slab cap de retinere a mem - crest a excitab sist nr cu hiperestezie senz, irasc, labil afect, frica, tulb de somn cu vise nelin, la unii ap un impuls cresc spre act, dezinh in vorbire -disforii tip hipomaniacal, sau st depresive de intensitate prepsihotica - react isteriforme -la copii manif mai zgomotoase-sugar: refuza alim, plange fara motiv, tulb de somn, insomn, agit, somnol diurna -copil mare: oboseala, scad inter pt act scol, cefalee, ameteli, inapet, tulb de somn, irasc crescuta, treceri bruste de la agres viol la nev de tandrete -uneori tulb psi se agraveaza si capata alura psihotica, tb find dom de tulb de constiinta( sdr fundam) DELIRUL FEBRIL -ap in per febrila a b inf , se caract printr-o tulb de const de tip delirant sau delirant-oneiroid -ev e de sc dur, paralel cu a febrei, aspect asem cu maj hipertermiilor - clinic:-tulb luciditatii const -iluzii, hal terifiante, intens cresc dupa-amiaza si seara -somn nel, cu cosmaruri -st de agit psiho-mot anxioasa si dezord altern cu per de liniste aparenta in care traiesc scene hal, atingand intens unui stupor confuzional cu mutism si akinezie - la copil pe primul plan tulb de gandire, incoerenta, incalceala, vorbe fara sens -rar st de depersonalizare somatopsihica cand simte ca i se modif trupul, mb -pac pastreaza const propriei pers si fragm amint ep -ev:-delirul disp cu scad febrei, are tend de repetare in cond asem -daca ev spre coma semnif proces encefalitic subiacent DELIRUL INFECTIOS -stare confuziva care poate sa ap in timpul bolii, nefiind in raport cu febra -tb cl variabil :- frecv tb de constiinta tip delirant, oneiroid, bogate in haluc, si stari de agit psihomot - dispoz var in fct de cont haluc : anxietate, care poate alterna cu euforia care se poate asoc cu agit psihomot si logoree( aspect maniacal) -uneori agit are aspect stereotip cu ecolalie, ecomimie, ecopraxie -sau mutism, akinezie, fen de inh catatonica cu elem cataleptice, flexibilitate ceroasa -catalepsia e rara, apare mai frec la cei cu deficit intelectual -treptat sdr catatonic se sterge, si reapare sdr delirant- confuzional -frecv st de agitatie confuz trec in st de stupor -st catatonice confuziv delirant-oneroide din bolile inf remit in urma terapiei bolii somatice -in formele hipoxice sau la pac cu lez cerebrale preexistente, tulb de constinta tip delirant poate evolua catre st ametiva -dispare constinta propriei persoane -pe prim plan e incoerenta in gandire -vorbire devine un amestec ininteligibil de sb si cuv -productiv psihotica devine secundare

-agitatia motrie e redusa -tb cl e mai grav Ev-variabila: scurta sau lunga pana la cateva sapt -clarificarea constiintei se realizeaza lent cu agrav sau recaderi sau brusc in criza -uneori dupa remiterea tulb de constiinta raman o serie de idei delirante fragmentate insotite sau nu de haluc, persista cateva zile dupa remiterea confuziei = delir rezidual -alteori raman tulb de dispoz: euforie cu excitatie vb sau st de inact, perseverari -la copil tb asem adulti dar mai frecv, se considera ca rect delirante apar la > 3 ani, dearece copilul tb sa fie destul de matur, capabil de o interpretare corecta a mediului pt a-si da seama de ap tulb DELIRUL ACUT -sdr de confuzie mentala grava sau maligna -reprez o forma de manif a encefalitei psihotice azotemice(dat fc inf, toxici, traum) -st de confuzie mentala profunda cu hal, agitatie psihomot intensa si dezordonata -mimica exprima anxietate -st de epuizare dat agitatiei , deshidratare -hipertermie, oligurie, hiperazotemie ( uree> 1g la mie), moarte in 5-10 zile -etiol: -necunoscuta -psihoze, -st inf: paralizia progres, gripa, st septice, puerperalitate; -dupa interv chir -trat: hidrat si alim parenterala, neuroleptice, antibiotice, corticoterap -frecv la femei si tineri -se considera ca -ar fi o intoleranta individuala a sist nr fata de anum noxe toxiinf -ar exista o exciatb crescuta a reg talamohipot prin infectii, agres toxice, traum diverse O forma partic a manif psihice in b inf: halucinoza infectioasa = tulb mai putin marcata a const -pastr criticii fata de manif morbide -haluc audit, ap in per de conval la pac cu intel scaz pe fond de anxiet si avand o simpt nevrotica - fara st de excit psihomot TULB PSIHICE IN MENINGITE Meningita- inflm invelisurilor cerebrale, indeosebi a leptomeningelui, prod de div ag infect-frec ap si infl tes nr subiacent: meningoencef -ag pst: microbi: menigococ, pneumococ, b proteus, b tuberc, b Eberth virusuri: coriomen limfocitare, poliomelitei, coxsackie leptospiroze -propag inf pe cale hematogena sau limfatica de la focar septic invec -2 forme anat: - mening seroase in care proc inflam e caract prin hipertermie activa, vasodil generalizata, extravazare lichidiana in sp subarah -mening purulente: -exudat inflam format din leucocite PMN -se form dep purulente pe supraf convexitatii cer

(meningococ,pnc), la baza creierului, in cisternele chiasmatice si bazale, sau in ventr cereb -se pot cost arahnoidite ce obstrueaza caile de scurgere a lcr sau creaza aderente pe supraf cortexului cerebr Cl: - sdr inf general+ semne de irit mening ( redoarea cefei, Kerning, Brudzinschi) -semne psihice: iritab, st conf, depres, anx, del-hal somnolenta semn al corticitei difuze in forme usoare: hiperestezia senz, fotofob, cefaleea, tulb vasomot -in mem vir semnele psihice sunt rare ( somn, obnub) sau lipsesc -mai grave in men menigococica, pneumoc, tuberc -varabil simpt de la o zi la alta -semne neuro generale sau de focar: conv, hemiplegii, paralizii de nr cr - modif lcr -men microb izbucn cu un tb alarmant toxico-inf la care se adauga rapid semne mening, psihice, neuro -men tuberc evol gradat debutand cu semne psihice insidioase iar dupa o sapt ap semnele specifice, locale de men -import men: dat riscului de afect defin a crei si a men cu const de sechele neuro-psi grave TULB PSIHICE IN ENCEFALITE Encefalitele b inflamatorii ale creierului det de ag inf si de toxinele lor Clasif:- in raport cu nat germenului si cu mec patog incriminat -encef primitive:-in viroze neuropate ,cu v rabic;e sezoniere, e cu virus neident ca encef epidemica letargica, encefalita mialgica benigna, encefalitele sporadice ale copil, e sclerozanta subac, polioencef subac si cr, leucoencef demielinizante subac si cr -encef survenite occ in cursul virozelor gen: poliomielita, coriomeningita limfocitara benigna, viroze coxakie si echo, herpes simplex si zoster, mononucl inf, b incluziilor citomeg -encef sec postvacc( vaccin antirubeolic, antirabic,atipertussis), postruj, postvariceloasa, postrubeolica -encef in cursul b microbiene: fb tifoida bruceloza, tbc, dizenteria, tusea conv -encef in spirochetoze, leptospiroze, meningoencef sifilitica, paralizia gen progr -encef prin protozoare: malaria, toxoplasmoza -encef prin metazoare: forma larvata a teniei, cisticercus cellulosae Morfopat:-faza ac: hipertermie activa generalizata, edem cerebral -daca agres persista: infiltrate inflam cel perivasc, prolif ale nevralgiei, lez degenerative pana la necroza cel nr - in encef virotice e caract prez incluziilor in nucleii cel nr cau gliale -poliencef cu afect electiva a subst cenusii: encef epidemica, rabica, poliomielitica -leucoencef cu lez pred a subst albe, degen mielitica: encef din fb eruptive, leucoencef sclerozanta Van Bogaert) -panencef cu ating ambelor format Cl: tulb psi+ simpt neurogen si de focar cu sau fara semne infect -semnele inf lipsesc in leucoencef subac -semnele meningeene lipsesc in unele encef virale -cand ating creierului e selectiva react mening e min Tulb psihice constitue sdr encefalitic simpt polimorfe: tulb de somn-veghe, st de agitatie, confuzie, impulsii mot, tulb vegetative -ap in circumst sugestive

-precedate de febra ridicata in encef bact/ febra moderate sau subfebr in encef virale; curbatura, rinofar, tulb dig -apoi apar semne psi de intens var: obnubilare, stupor, coma, elem confuzive tip prod ( delir, st onirice, st ametive) -uneori semne psi atipice usoare: tulb de atentie, de somn, cefalee, discrete tulb inst -alteori psihoza cu obnubilare, st de excitatie psihomot, tulb de afec, haluc, care se mentin sapt inainte de a aparea semne neuro de ex psihoze de tr cerebral: tb paranoid, catatonic, stuporos (Dd- paraclinic) -tulb de constiinta se agrav f repede trecand spre coma -ap conv, afazie, semne de focar: monoplegii, mioclonii, misc coreoatetozice, par de nr cran -in cazuri grave: tulb de deg, fonatie, resp, tulb veg, vasomot, tend la colaps( ating centrii bulb) -lez spinale: parapareza, paralizii de nr spinali Encefalitele primitive -frec scaz, forme atipice , fruste -forme cl: - oculo-letargica: tulb de somn: hipersomnie-dur zile/sapt - algo-mioclonica: dureri msc violente in ceafa si brate insot de secuse caract -in ambele forme pot ap tulb de somn veghe tip insomnie si agitatie noct cu somn diurna -tulb psihice: -forma psihotica cu asp catat, delirante, oneiroide, haluc, hipomaniacale -excit tip maniacal stereotipa, automata,saraca -la tineri ap frecv hal viz zoopsice: bolnavii vad si simt insecte, animale(sobolani) care alearga pe corpul lor, ii musca -in st de agitatie: hiperkinezii, tremuraturi, misc coreiforme -tulb neuro: paralizi, pareze, ptoza palpeb, pareza converentei oc, strabism, nistagmus midriaza, dim/abolirea refl oculomot Ev-in cateva sapt fen ac remit lasand o st de astenie cu somn, sau insomnii rebele -in unele forme ap puseuri repetate in mai multi ani, fiecare cu o forma mai atenuata -dupa cativa ani se contureaza sechele grave leg de lez degenerative din subst cenusie, nc subcorticali, ped cer, locus niger: crize oculogire, palilalia, sdr parkinsonian( facies fijat, rigid, imobil, tremor, bradikinezie, lipsa misc de balansare a mainilor la mers); se pot asoc descarcari paroxistice de aspect isteriform -pe plan mental: bradipsihia, modif de personliate: st psihopatoide( impuls, iritab), la tineri excitatie erotica, exhibitionism, alte perv sexuale -la copii: pubertate precoce, tulb de comport: toxicomanie, vagab, mitom, prostit, labil emot tip isteric -o alta forma de encef lez tr cer: tb delirant-oneiroid, delir ac, manif isteriforme -panencefalita subac sclerozanta:-initial modif de comport, apatie, scad interesului scolar, rar bufeuri psihotice, convulsii -ult aspecte dementiale, tulb de mem, de calcul, bradipsihie + tb de epilepsie: crize motorii akinetice, petit mal sau crize grand-mal -in st II deterior mentala se acc, apar misc tipice tip mioclonic, repetitive, de dif ampl: caderea cap, tresariri ale corpului, si memb, tend de derobare in mers -semne neuro: sdr piram asoc cu contr extrapir, trem fine, continue in mb sup -st III regres psihica, pierderea vorbirii, intelegerii, st vegetativ cu tetraplegie spastica, rigid decerebr, cecitate; dispar crizele mioclonice -evol: luni/ani- posibila stab in st demential mediu la copil > 13-14 ani -dg- aspect EEG specif: varfuri lente de mare amplit in salve sincr pe fond de disritmie lenta generalizata

- disociatie albuminoserica in lcr, proteinorahie pana la 1g la mie, crest atc antiruj in lcr, crest Ig D in sg si lcr -etiol: un virus lent, posibil v rujeolic, sau v inrudit Encefalitele secundare Encefalita postvaccinala -dupa vacc antivariolica, rar dupa vac antirabica si antipertussis -ap la 9-13 zile de la data vacc brusc: semmne infectioase grave: hiperpirexie, cefalee, vars -semne mening din prima zi -tulb psi: somnol, confuzie; la copii agit sau torpoare -semne neuro: conv, paralizi, semne extrapir -lcr: pleiocitoza cu crest limfocitelor; glicorahie crescuta -sechele: hemipareza , misc coreiforme, oligofrenie( la 17proc din cazuri) -in conv: depresie, hipocondr, fen astenice -encefalopatia acuta postvacc: conv grave, tend la coma, tulb veg, pareze postparoxismale -mort la sugar in din cazuri -DD encefalita pvac: lipsa febrei si a react cel in lcr Encefalita rujeolica = febra eruptiva cu cele mai frecv compl nr ( 2-12pr), -apare intre 4-7 ani -encef ap la 3-7 zile de la eruptie: cefalee, apatie, alterarea constiintei, somnolenta, delir, febra ridicata, pareze oculare, hemiplegii, afazie -1:2 cazuri seme meningiene -lcr modif: limfocitoza moderata pana la 150elem/ mm3 -sechele imp: modif de perso, debilt ment, demente, ticuri, iritab emot, surditate, pareze, ataxie Encefalita variceloasa -ap pana la 4 ani -deb la 2-8 zile de la incep infectiei -apatie, torpoare, stare conf, febra, semne neuro asem e ruj -nu lasa sechele psi Encefalita rubeolica -ap rar -cefalee, vars, dific de vorbire, confuzie asoc cu redoarea cefei si semne neuro generale, conv, semne de focar -sechele neuro si psi -inf e mai grava cand ap in viata intraut l2-l3 det embriopat rub care duce la oligofrenie, malf oculare si cardiace TULB PSIHICE IN CADRUL SUPURATIILOR CEREBRALE Tromboflebite cerebrale -det septice sec unor pr inf gact gen sau de vec -sdr inf grav: frisoane, oscilatii termice, semne de loc encefalitica variata in rap cu terit vasc compromis , semne psi de dezor temp-sp, conf, coma -dg: encefalita + antec sug/ semne locale de staza circ variabile dupa terit trombozat

Abcesul cerebral -ap in cond asem tr c -semne clinice sug, dg retrospectiv -in timpul unei inf in ref fatei/gat sau st inf gen apar semne de supuratie grava, febra mare, frisoane, pierdere in greut -ult ap semne de hipertens cer: cefalee, vars fara greata, bradicardie, modif de constiinta ( apatie, indif, somnolenta, torpoare pana la coma) -semne de localizare: pareze, conv, hemianopsii -in mom deschiderii abcesului ap semne de irit mening, conc cu agrav acc a st psi pana la coma -rar dupa ep febril initial insotit de delir infectios, pac nediag din cauza lipsei semnelor de focar suprav dar ramane cu semne de encefalopatie ( hidrocef si def mental) TULB PSIHICE IN BOLILE INFECT GENERALE Scarlatina -la aparitie- delir febril -in per de eruptie sau de defervescenta - delir oniric -in conval - deliruri reziduale -pot aparea meningite, poliradiculonevrite, encefalite cu grave complic neurologice Tusea convulsiva -hipoxia dat chintelor de tuse provoaca lipotimii, crize conv generalizate, st de rigiditate tip extrapiram -dat unui proces de encefaloza avand ca substrat tulb vasc ( hemoragii punctiforme, staza, tromboze) - pot lasa sechele: tulb fine de motricitate, atentie, labilitate afectiva acc -encefalita pertussis este o manif rara , grava manif prin: st de somnol, convulsii, coma cu sechele grave psihice si neuro- se intal la sugar Mononucleoza infectioasa: -rar encefalita: dupa regres anginei si a tumefierii gg -tulb de constiinta delirant onirice se pot asocia cu semne de focar -dg: rct Paul-Bunnel Meningoencef urliana: sdr meningean Pneumonii: pneumococica si virotice -st confuzive de intens slaba mai ales in per febrila -rar la copii: manif conv, semne neuro de focar, hemiplegii -coml cerebr foarte rare Gripa -det frec tulb psi mai ales la copii si batrani: - la copil mic si sugar: sdr neurotoxic manif prin encefalita hemoragica: cefalee, insomnie, conv,semne de iritatie mening, semne de focar: hemiplegii, afazii, mioclonii, nistagmus - la batrani: forme ataxo-adinamice cu prostratie, stupoare, tulb confuzive delirantoneiroide -frecv tulb neuroasteniforme si depresive in per de defervescenta a pr infectios si in per de conv -gripa agrav bolile psi si fav recaderile Hepatita epidemica -tulb psi izolat / sdr encefalitice radiculonevritice -sdr depresive unele cu ev prel

-aspecte schizofreniforme -st confuzionale in f grave - intens variabila, progr, ajung uneori la coma - evol stadiala: in prima faza euforie, uneori depr asoc cu discr bradipsihie, dezor temp-sp, somnol diurna, insomnie, confuzie noct in faza de precoma: bradipsi si dezor temporo-spat se acc, euforia persista - flapping tremor Bruceloza- evol indel in puseuri febrile, intretaiate de per de remisiune -simpt psi polimorfa: sdr neurasteniforme, st confuzive delirant-onirice cu agitatie sau apatie in forme grave: delir acut -in forma ac se descriu aspecte de encefalita mezenchimatoasa cu perivascularita -leziuni cerebrale necrotice din forme cu evol indel explica saracia psihica si def de memorie -se descrie posibilitatea ap: sdr obsesional, st schizofreniforme, sau delir cronic sistematizat pe fond infectios Tularemie: st febrila cu fen polinevritice, fen psihotice de aspect schizoid Febra tifoida si colibaciloza: encefalita toxica: delir febril sau infectios -uneori tb confuziv delirant oneiroid se instal tardiv, in per de defervescenta a infectiei -doze forte de cloramfenicol la incep trt ar provoca o liza microb masiva cu elib unei cant mari de toxine care ar acc tulb psi ( toxinele eberthiene act selectiv asupra diencefalului) -adm prudenta de antibiotice asoc cu neuroleptice ( clorpromazina) ar permite evitarea acc psihotice -st confuzive din fb tifoida si paratifoida sunt calme, cu apatie, stupoare; pot apare fen tip isteric -in conval: sdr neuroastenice cu note anxioase, depresive, obsesive, hipocondriace-rar sdr paranoide cu idei delirante de persec, de marire, hipocondriace foarte rar sdr Korsakov -encefalopatia colibacilara: toxinele colibacililor au act neurotropa -confuzii delirant-oneiroide, sdr catatonice, tb mixte oneiroidcatatonice -dezinterii amoebiene si bacilare pot provoca st depresive, astenice prelungite, accese confuzive rezultatul retentiei intest, al modif fl intest, exces de amoniac Tuberculoza- tulb dat:- procesului infectios: meningoencef tuberculoasa -terap cu tuberculostatice -sit particulare a bolnaului fata de boala Meningoencefalita tbc: -debut -la copil: - modif psi nespecif: indisp, tristete, dezint, atasament exagerat fata de mama, scadere intelect, dureri abdom -la adult: apatie , iritabilitate, pe fond de afectare org importanta -cefalee, anxietate, st de confuzie cu iluzii si halucinatii; uneori tb asem schizofr -semne de irit mening, tulb de vorbire pana la afazie, tulb neuro -tb schimbator, tend la retrocedare -sub trat tipuri de evol psihotica: -torpide -delirante -pseudodem -euforice -10 proc din suprav sechele: pareze, tulb endocr, epileps, tulb de personalitate -in ev: modif de disp depresive, hipomaniacale, st de impulsivitate tip antisocial -rar sdr defectual

Neurastenia bacilara: - ap in forme latente atipice -in cazri mai grave-st confuzionale cu nuante anxios- depresive -tb delirante nesistem tip persecutor, mistic, erotoman , de marire -tb catatonoide, de fuga patol, acte medicolegale -ev e infl de chimioterapie; delirul poate persista in ciuda amel lez sp; tb luat in considerare pers premorb Tulb psi sec trat cu tuberculostatic: -streptomicina: -somnolenta sau bradipsihie discreta pasagera ritmata de inf - rar encefalopatii -izoniazidele: -euforie discreta, sau manie -crize conv, st confu, schizofreniforme sau depresive- frecv scaz dat trat cu vit B6 -etionamida: tulb depres severe cu risc sui sau st de torpoare, frec a scaz dat trat cu vit PP -cicloserina: st confuz, depres, schizofreniforme, tulb de comport frcv crize conv se rec prudenta in prescr trat la bolnavii cu antec psi incarcate, si asoc de vit B6, tranch, neurol Tulb psi reactive: - in fct de st bolii -dupa dg: atit de acc, refuz, negare, cu accese de bravura, excese fizice si sexuale sau oscilatii intre revolata si culpabilitate, pudoare, disperare -adapt dif la internare , st de pasivitate totala, sau oscilatii afective extreme si hiperestezie afectiva -anxietate in fata mortii precip de acc( hemoptizii, interv chir, decesul alui bolnav) -rct hipocondriace, isterice, psihastenice, paranoiace revendicative; rar acc dependentei medic pana la toxicomanii -reintoarcerea la viata normala: probl de adaptare:anx, rusine, sent de infer Paludismul: -tulb psi ap dat tulb de irigatie in capilare cerebr, tulb hepato-renale, hiperazotemie, anemia ac prin deglobulizare, febra (denutr - fc agrav) -confuzie cu stupoare -pac cu antec de tr cc sau af hepatorenale grave: deliruri ac hipertermice mortale, coma malarica -agitatie cu agres -la 2-3 zile ap st maniacale sau depresive -sdr halucinator-delirante cronice sau evol catre dem paludica cua sau fara sdr Korsakov Parazitoze intestinale -sdr confuzive dat anemiei ( ankylostoma) -mec toxice ( ascaridoza) -astenie -crize isterice la copii -crize epi Reumatismul cerebral -in f subac-astenie -in f ac: psihoze tip delirant, oniric -prodrom: anx, ins, cefalee, cosmare, st hipomaniacla, logoree, -disp durerilor artic paralel cu ap simpt psi -delirul mortii -conf: ev ac/ subac/ prel de la 3-4 luni la un an -se pot asocia crize conv, hemiplegie

-la copii exista forme de trecere catre encefalita coreica - in conval: tb catatonoid, st depresive, anxioase, elem hipocondriace -trat -prel cu salicilat poate det halucinatii -coticoterapia: st de excitatie, tulb psihice delirante insotit de hipercorticism Coreea ac -misc involuntare -2/3 orig reumatismala -ap la copii si ado -tulb psi -preceda ap semnelor neuro -insidios: cefalee, ameteli, dif de conc, scad rand sc, instab motorie, -apoi ap tulb de dispozitie, irascib, labil afect, crize de ras, plans, manie nemot, tulb de activ: apatie, lipsa de initiativa anx noct, vise urate, fobii, hiperest senzoriala -la pubert-tulb psi deb paralel cu hiperkinezia - tb psihotic: dez t-sp, iluzii, hal viz terifiante, si cenestezice, delir de negatie, elem depres, idei fragm de persec -forme stuporoase cu imobil, gesturi stereotipe, dezorient -unele psihoze pot dura cateva luni -forma cu delir prel ap la varsta sc , cu intel scazuta si lipsa simtului critic- ev e fav -in per de remisune: instabil, hiperkinezii discrete, disp var, excit anxioasa sau maniacala, tulb de atentie, mem, infantilizare caracteriala, rct isterice, comp grosolan, adesea per de apatie si pasivitate; dif de adaptare sociala EVOLUTIE, PROGN, COMPLIC -ev var in fct de dinam proc inf, varsta, terapie, st ant a org -confuzia dur zile/sapt, ev lent spre amelior/ agrav( coma, exitus) -rar conf dur luni, ducand la det psi irev -conf poate fi episodica, se repeta la interv var, dat unor boli somatice interc, sau cauze nec -conval: astenie, depresie, buna disp exager cu dezinh, labil afect, tulb de somn, tulb veg, inapet( se sterg lent) -in mening, encef, supur cereb: sechele psi = modif perm are tind sa retroc lent in sapt ult -pat tulb psi postencef: -deficit -lez iritative dat cicatricilor -dezechi fct: alter neuniforma a dif sist cerebr si a mec de regl -prel reactive leg de constient handic, dif leg de adapt fam si soc -urmarirea ev: EEG, probe psihol de atentie, memorie, coordonare, performanta- se normaliz mai tarziu( primele care se norm: rct celulara, albuminorahia) -clinic: f ac 2-3 luni, apoi stab lez si f sechelara care se constitue dupa cateva luni pana la 1-2 ani -la copil s-a delim un nc simptomat caract: sdr cerebr lez/ sdr psihopat axial: -intarz in dez psi -excitab cresc -labil afect -modif ale puls -fatig acc -iritab crec a sist veg -poate fi prod de agres inf, traum cc, intox, boli vasc, ating org cerebr nesp

-simpt -primare: rez al lez cerebr: instab exces, emotiv exager, distract, irascibil -sec:anxiet, egocentr, persev exag, tend catre ordine, - dep de sit fam, pers premorb, dif de adapt -ef asupra creierului dep si de varsta: -pana la 3-4 ani creierul si org sunt mai vulnerabile: exista o tend acc catre react de apar gen, det alterare dif, masiv; insa exista o cap de compensare, iar pr de maturare intervin stabilizator si corector -cu varsta lez tind sa fie localizate SECHELE NEUROPSI POSTIINF -tulb intel, de comport, de personalit -cerebrastenia postinfect -encefalopatia postencefalitica -epil -sdr neurol de focar ( pareze, hiperkinezii, modif de tonus) -tulb endocr- leg de ating hipotalam: obezit, hipo/hipergenitalism: pubert precoce si violenta pulsional -tulb veg: hipersecretia gl sebacee -tulb somatice: facies encefalitic: red mobil 1/3 mij, rigiditate, expr plangacioasa, hipertricoza faciala TULB INTELECTUALE -inf pana la 3 ani: oprirea sau incetinirea dezv psi: oligofrenie de dif gr, in fct de sev af cer -la >4-5ani regresiuni cu asp de dem, pierderea achiz ant si stagn dezv psi ulterioare -la adult: lez dif det tulb psi tip demential cu caract nespecif, aspect indif de nat agres -mai frecv sdr psihoorganic cr: slabirea mem, scad atent, alter gandirii, judec (abstract, gen), afectiv bradipsihie, tend la prseverare aplatiz af, apatie , izbucniri volente decl de ev minore modif personal: egoism, lim la interese marunte -se adauga semne neuro sechelare si epilepsie, rezultand encefalopatia postinf, postencefalitica, postmeningitica -la copilul mic ating cer afect sf cognitiva, pred simpt defectuale -la copil mare sau ad: lez sunt mai lim, si caract prin lez mec sup de control ducand la dezinh si eliber et subcort -tulb psi: alterarea sf afect , pulsionale, a trebuintelor cu pastrarea intacta a intelectului det modif tip organic a comport si personalit -la batrani: diminuarea afectiv si a cap energ, pulsionale: indif, nepasare, apatie, inactiv modif de disp, crize de plans, irascib, anxietate; uneori neglijarea ingrij corporale element -la tineri si copii pred aspectul excitator: eretism, crest puls de misc, agres, sexuale -labilitate, turb, distract, iritab, dif de adapt fam si scolara la care se adauga un fond astenic, fatigab acc SDR PSIHOPATOID -forma grava a tulb de pers si comport -instab , nelin psihomot-la copii mici: misc ritmice, stereotipii, tend la vagabondaj (intre 4-6 ani); indif afectiva, izolare, opozitionism, exlozii de furie -instincte, emotii primitive predomina, nepasatori fata de fam, mincinosi, bulimie, apetenta pt lucruri necomest, polidipsie, nu pastreaza igiena corporala

-tensiunie disforica, variatii ale nev de contact:de la gingasie, aderenta la izbucn de agresiv -atenuarea instinctului de conservare, neintimidabili -sexualitate precoce, pervertita: elem sadice, excitatie sexuala exacerbata, tend la homosexualitate, exhibitionism -comp neadecvat asem oligofrenilor, lipsa telului director -niv intelect poate fi deficitar: incap de a-si conc atentia, mem de fixare relativ buna, saracirea evoc, judecata e elemen, superf, defic tip oligofr, posib de sinteza -motric lipsita de precizie si plastic, desf unei activ sust e defic -instab motorie, rct impuls dimin cu varsta -crizele epi apar dupa un interv variabil ( ani) dat fen de remaniere si cicatrizarii SDR CEREBRASTENIC -fatig, tulb de atentie, labil emot, cefalee, insomnie, tulb veg: tahic, jocuri tens mari, transp; instab, irascib, hipersensib, rar crize isterice, DIAG POZITIV SI DIFERENTIAL -ex clinica -punctia rahidiana:-modif LCR: pres, cul, nr elem, cont pr, rct specif Pandy, Nonne-Apelt poz -menin purulente: > 500-1000 elem/ mm3 cu lichid clar < 500 elem/mm3 -encef virale< 500elem/mm3 pana la 5-6 elem/mm3 crest prot e min crest glicorahia -arahnoiditele postmening cu bloc lcr: crest acc a alb, glob/alb<0,25 ( N=0,2-0,4) -mening tbc scad clorurorahia, si glicorahia -ex EEG : dd - psihoze infectioase functionale: modif minore a traseelor ( alfa ascutit, discrete unde teta, cu revenire rapida la normal) - in encefalite, supuratii cerebr: la inceput tr paucisimpt, ulterior disritmii majore lente, cu ritm dominant delta 1-3 c/s generalizat sau localiz -meningite ac: modif generale, ritmuri alfa, teta, delta difuze, dispar pe masura amel -menig bacilara- an teta, delta difuze, pers, paroxisme de vf, unde lente in reg frontale -encefalite-trasee dezorg, ritm lent delta polimorf, acc reg, salve de unde delta sinusoidale,pseudoritmice, gen; desc de vf, sau complexe vf-unda -panencef sclerozanta subac: anomalii gen, progres, cu caract lent, ritm delta polimorf, pred frontal, intretaiat de compl ample formate din vf si unde lente, regulate cu frecv 8-12/ min denumite complexe Radermecker -abcesul cerebr: necaract: delta dif, focar de delta polimorfe lente loc temp daca abcesul are orig otitica; abc de fosa post delta monomorfe in reg occ -in sechelele meningoencefalitelor:- trasee normale daca trat e corect si precoce - trasee ritmice, alterarea sau absenta ritmului alfa si un fond crescut de unde teta si delta generalizate; pot apare unde delta polimorfe, localizate de ampl medie la stim lum interm si hiperpnee ap paroxisme de vf rapide si lente, compl unde vf-unda gen sau loc

Diagn diferential:

-schizo-se poate insoti la pubert de tulb vasomot, val de roseata, transp, subfeb, cong far( se steg rapid), tulb de constiinta oneroide sau delir ; lipsesc semne neuro sau EEG -st confuzionale posttraum- antec de TCC -intoxicatii -cu organofosf (dispnee, cianoza, conf, coma, conv) -etilice ac -st reactive de soc:-sit traum la interv sc -st subfebr, modif vasomot, modif somn, anorexie, st crepusc, fuga, stupoare reactiva, anxiet -psihoza isterica: tulb polimorf: agitatie diprop, modif de const, crize cu aspect epileptif, EEG normal , traume psi inantec, lipsa semnelor neuro si somat - exista crize isteice in deb psihozelor inf -echiv psi in per prodromala ap la un epileptic cn si intrat fiind asociate cu crize majore -dur sc a st conf, amnezia actului, acte agresive, ilogice, nepotr cu caract boln -tu, boli degener TRATAMENT - etiologic: antibioticein encef virale: AB spectru larg (tetracicline inj) -patogenetic: -corticoterapia:- HHC iv 5-10 mg/kgc la copii; 200-400 mg in perf la ad -prednison 20-60 mg/zi -dexametazona in doze descr in cure de 20-30 zile reluate dupa o stim a corticosupraren cu ACTH timp de 3-4 zile urmata de o pauza de zile -deriv de fenilbutazona (Ketazon) -3 tb/zi a 0,25mg in cure de 14-20zile -corect echil hidroelect -scad ed cerebr-glc 33 la suta, iv -sulfat de magn in sol 25 la suta , inj -diuretice: furosemid -vit B,C in doze mari -simptom -sedarea: tranch, neurolept blande: tioridazina -neurol majore si antidepr cu prudenta in per de st -se util: haloper, clordelazin, napoton, diazep, fenobarb, cloralhidrat -in conv: vit, lecitina, psihotrope de tipul centrofenoxinei( encefabol, meclofenoxat), ac glutamic -in per sechelara- neurotrofice si med adapt sdr psihopatologic -iritab: tranc minore: meprobamat, diazep, napoton, hidroxizin -tulb leg de st psihopatoida: propericiazina( neuleptil), tioridazina(30-120mg/zi), levomepro( 100-150mg/zi) -psihoterp, orientare prof, readapt -antiandrogene: tioridazina, bromuri -chimioterap in doze mari risca sa creeze un sdr de aplat a pers, sa bloc dezv intel, sa acc puls