Sunteți pe pagina 1din 5

Caracterizarea lui Ion n centrul romanului st destinul personajului principal, Ion.

n aprecierea acestui personaj trebuie evitat un punct de vedere exclusivist: absolvirea sau condamnarea total. n realitate Ion este un personaj complex cu lumini i umbre, a crui suflet are pri greu de neles i de explicat. Complexitatea personajului rezult din sfierea dramatic sub impulsul unor solicitri simultane i contrare: glasul pmntului i glasul iubirii. Departe de a fi un primitiv, un instinctual, Ion triete o dram deplin motivat social i psihologic. nc de mic el i d seama c triete ntr-o lume n care pmntul reprezint totul: el condiioneaz pziia social i relaia dintre oameni. n aceast lume orict de nzestrat ar fi omul el nu este apreciat dup calitile sale, ci dup holdele de pmnt pe care le are. Pmntul este deci garania unei viei ndestulate i fericite. Aadar nu este vorba n cazul lui Ion de o sete atavic de pmnt, ci de o dorin fierbinte de a tri altfel. Ion nu este un posedat al posesivunii, ci un om, care dorete s-i schimbe viaa ntr-o lume, care nu-i ofer prea multe anse. Astfel la nceput el i lucreaz cu hrnicie i ndrjire pmntul puin i neroditor. Munca sa este ns fr rezultat; Ion se simte umilit de ceilali. Cearta cu Vasile Baciu, btaia cu George, mustrrile preotului, reprourile mamei, c trage la srcie amplific zbuciumul personajului. Pentru Ion pmntul nseamn mai mult dect stpnirea unui teren ntins, nseamn demnitate, nseamn dorina de a intra n rnd cu oamenii. Singura soluie de a ajunge la pmnt oferit de lumea n care triete este cstoria cu o fat bogat. Cum Vasile Baciu nu i-ar fi dat fata de bunvoie, Ion se decide s o seduc pe Ana. Setea de pmnt ntlnete n sufletul lui Ion o rezisten puternic pentru c Ion nu se hotrete uor s o ia pe Ana de nevast. Neputina de a-i schimba viaa l determin s aleag aceast soluie. Defapt n vremea respectiv muli tineri sraci se nsurau pentru avere cu fete bogate. Romancierul insist asupra setei de pmnt a personajului; aceasta manifest fa de pmnt un fel de adoraie ptima: Cu o privire setoas, Ion cuprinse tot locul, cntrindu-l. Simea o plcere att de mare vzndu-i pmntul, nct i venea s cad n genunchi i s-l mbrize. I se prea mai frumos, pentru c era al lui. Iarba deas, groas, presrat cu trifoi, unduia ostenit de rcorea dimineii. Nu se putu stpni. Rupse un smoc de fire i le mototoli ncet n palme. n faa holdelor de pmnt Ion se simte copleit; are sentimentul nimiciniei: Glasul pmntului ptrundea nvalnic n sufletul flcului, ca o chemare, copleindu-i. Se simi mic i slab, ct un vierme pe care-l calci n picioare sau ca o frunz pe care vntul o vltorete cum i place. Suspin prelung, umilit i nfricoat n faa uriaului: Ct pmnt, Doamne! Setea de pmnt l-a stpnit pe Ion nc din copilrie: Totui n fundul inimii lui rodea ca un cariu prerea de ru c din atta hotar el nu stpnete dect dou-trei crmpeie, pe cnd toat fiina lui arde de dorul de-a avea pmnt mult, mult, ct mai mult Iubirea pmntului l-a stpnit de mic copil. Venic a pizmuit pe cei bogai i venic s-a narmat ntr-o hotrre ptima: trebuie s aib pmnt mult, trebuie ! De pe atunci pmntul i-a fost mai drag ca o mam. Din momentul n care Ion se hotrete s o ia pe Ana, el dovedete o viclenie i o tenacitate calculat. Asistm la o adevrat nscenare erotic: joac la hor, o cheam la poart, o ignor cteva zile, o seduce i o prsete. Dac pn la un punct el poate fi neles n zbaterea sa pentru pmnt, tratamentul inuman fa de Ana este aproape inexplicabil. Lcomia nemsurat a personajului reiese din certurile cu Vasile Baciu cruia i ia tot pmntul. Dup ce obine pmnturile, Ion se schimb. El dobndete contiina noii sale poziii n lumea satului n ochi avea o lumin mndr, de biruitor, era plin de sine nsui, pe uli umbla cu pai mari i cu genunchii ndoii, vorbea mai apsat cu oamenii i venic numai de pmnt i avere. O scen semnificativ este aceea cnd Ion, ameit de fericire se apleac i-i srut pmntul: Acuma, stpn al tuturor pamnturilor, rvnea sa le vaz, s le mngie ca pe nite ibovnice credincioase. Dragostea lui avea nevoie de inima moiei. Dorea s simt lutul sub
referat.clopotel.ro

picioare, s i se agae de opinci, s-i soarb mirosul, s-i umple ochii de culoarea lui mbttoare Sufletul i era ptruns de fericire. Parc nu mai rvnea nimic i nici nu mai era nimic n lume afar de fericirea lui. Pamntul se nchina n faa lui, tot pmntul i tot era al lui, numai al lui acuma Se opri n mijlocul delniei. Lutul negru, lipicios i intuia picioarele, ngreunndu-le, atrgndu-l ca braele unei iubite ptimae. i rdeau ochii, iar faa toat i era scldat ntr-o sudoare cald de patim. l cuprinse o poft slbatic s mbriseze huma, s o crmpoteasc n srutri. ntinse minile spre brazdele drepte, zgrunuroase i umede. Mirosul acru, proaspt i roditor i aprindea sngele. Se aplec, lu n mini un bulgre i-l sfrm ntre degete cu o plcere nfricoat. Minile i rmaser unse cu lutul cleios ca nite mnui de doliu. Sorbi mirosul, frecndu-i palmele. Apoi ncet, cucernic, fr s-i dea seama, se ls n genunchi, i cobor fruntea i-i lipi buzele cu voluptate pe pmntul ud. i-n srutarea aceasta grbit simi un fior rece, ameitor Se ridic deodat ruinat si se uit mprejur s nu-l fi vzut cineva. Faa ns i zmbea de o plcere nesfrit. i ncruci braele pe piept i-i linse buzele simind nencetat atingerea rece i dulceaa amar a pmntului. Satul, n vale, departe, prea un cuib de psri ascuns n vgaun de frica uliului. Stpnirea pmntului i d lui Ion senimentul puterii: Se vedea acum mare i puternic ca un urias din basme care a biruit, n lupte grele, o ceat de balauri ngrozitori. i nfipse mai bine picioarele n pmnt, ca i cnd ar fi vrut s potoleasc cele din urm zvrcoliri ale unui duman dobort. Si pmntul parc se cltina, se nchina n faa lui Dup cstorie trsturile i pierd treptat omenescul. n epoca respectiv i ali tineri s-au cstorit cu fete bogate fr s iubeasc dar s-au resemnat i i-au cinstit familiile (Vasile Baciu). Abia dup nunt Ion i d seama c odat cu pogoanele de pmnt primete i urica satului. El manifest fa de Ana o cruzime i o brutalitate greu de neles. Atitudinea sa inuman, certurile, btile, vorbele grele, determin siniciderea Anei. Moartea Anei l surprinde, dar nu l schimb. Groaza declanat de moartea Anei ine doar o clip pentru c gndul lui Ion se ndreapt mediat la copil, ca singurul motenitor al averii socrului su. Nici moartea Anei, nici a copilului nu-l impresoineaz prea mult, dect n msur n care pmnturile lui Vasile Baciu depindeau de acetia. Treptat Ion i d seama c fericirea nu st n pogoanele de pmnt i n sufletul su se simte din nou glasul iubirii pentru Florica. n finalul romanului Ion moare ucis de Geroge, deci printr-o moarte violent care-i apare ca o pedeaps pentru c a vrut prea mult, pentru c nu s-a tiut opri la timp. mpotriva inteniei declarate a romancierului de a nu acorda atenie meteugului stilistic, exprimarea este sugestiv. Romancierul folosete expresii, comparaii potrivite pentru a fixa un peisaj, o situaie, o atitudine: n sfrit se apropia crciunul. O iarn urcios se zbtea s coboare pe pmnt, dar parc nu avea nc destul putere. Vzduhul cernea mereu fulgi lenei care se topeau pn s ajung jos i se prpdeau n bltoacele de noroi Ion sosea totui n toate nopile, nesmintit. Apoi, ntr-o sear rscolit de zpad mrunt, veni mai devreme puin. Casa zcea n ntuneric, neagr ca un bivol adormit. Construcia romanului este simetric, alctuit din: 2 capitole : Glasul pmntului, Glasul iubirii 6/7 subcapitole: nceputul, Zvrcolirea, Iubirea, Noaptea, Ruinea, Nunta; Vasile, Copilul, Srutarea, Streangul, Blestemul, George, Sfritul

referat.clopotel.ro

Ion roman realist obiectiv

Capodopera a lui Liviu Rebreanu, Ion este considerat primul roman modern din literatura romana pentru ca aduce in fata cititorilorun personaj credibil insiprat din zbuciumata viata a satului ardelenesc. Este un roman social, de inspirasie rurala, realist si obiectiv, publicat in 1920. j6i6ij In romanul realist este prezentata lumea in toata complexitatea ei, creandu-se iluzia unei viati obiective. Naratorul obiectiv.omniscient, cu acces la toate mecanismele vietii sociale si la intimitatea vietii afective este elementul prin care se reda complexitatea societatii descrise. Tema romanului este lupta taranului ardelean pentru avere, intr-o societate in care clasele sociale sunt clar delimitate si care este stapanita de mentalitatea intiderilor de pamant. Mesajul operei are o mare incarcatura de valori etice, ideea de baza consituind-o dezintegrarea morala a persoanei, provocata de dorinta avida de pamant si implicit de dorinta de a face parte din clasa sociala inalta, a oamenilor instariti. In incipitul romanului apare imaginea drumului spre satul Pripas, imagine prin care cititorul este introdus in spatiul in care se va desfasura actiunea operei. Romanul prezinta trei planuri narative, care alterneaza intre ele, urmarind cu atentie evolutia pesonajelor. Planul narativ principal prezinta lupta interioara a lui Ion, lupta care se da intre glasul pamantului si glasul iubirii, cele doua forte interioare care il mistuie pe flacau pe tot parcursul romanului. Ion se apropie totusi de Ana, hotarat fiind sa capete pamanturile lui Vasile Baciu si isi reprima iubirea pentru Florica. Dupa ce intra in posesia pamanturilor, Ion este invins de glasul iubirii, care il va conduce spre moarte. Intr-un al doilea plan se urmaresc evenimentele petrecute in casa invatatorului Herdelea. Laura, fiica mai mare a invatatorului, se casatoreste cu George Pintea, in ciuda pornirilor inimii ei. Invatatorul, capul familiei, lupta din freu pentru a face fata dificultatilor materiale cu care se confrunta familia sa precum si cu ingratitudinile autoritatilor unguresti. Al treilea plan urmareste intreaga comunitate a satului Pripas, in relatiile cu sistemul administrativ austro-ungar, care inabusa constiinta asupririi nationale. Dupa evenimente petrecute, satul isi reia cursul firesc al vietii, romanul sfarsindu-se cu descrierea hramului bisericii, la care participa toti satenii. Romanul are o constructie circulara, idee sustinuta de prezenta atat in incipitul cat si in finalul romanului a imaginii drumului spre Pripas si a podului peste Jidovita, ca simbol al trecerii. Ion este, de altfel, o monografie a satului ardelenesc la inceputul secolului XX. Conflictele romanului sunt generate de batalia pentru avere, intr-o societate in care statutul social al unei persoane este determinat numai de pamantul pe care il poseda. De aceea ion se casatoreste cu Ana, o fata bogata, desi nu o iubeste, Florica se casatoreste cu George pentru ca are pamant, iar Laura se marita cu Pintea nu din dragoste, ci pentru ca nu are zestre. Mentalitatea lumii satului face ca respectul sa se indrepte doar catre oamenii instariti, ceaa ce face ca relatiile dintre membrii celor doua clase sociale sa fie tensionate, ducand deseori la conflicte violente. Un astfel de conflict se declanseaza la hora satului, intre Ion si Vasile Baciu, care are la baza dorinta lui Ion de a lua pe Ana pentru pamantul sau si dorinta lui Vasile Baciu de o casatori pe aceasta cu George. Insa conflictul principal, cl in jurul careia se cladeste intreaga actiune a operei este lupta care se duce in interiorul personajului principal, intre dorinta de a fi unul dintre oamenii instariti din sat si iubirea patimasa pentru Florica. In prima faza, averea si statutul social reusesc sa reprime sentimentul iubirii, insa in final acesta se dovedeste mai puternic si il face pe tanarul taran sa-si piarda ratiunea si sa se indrepte spre drumul pieirii. Romanul realist are ca sursa de inspiratie lumea de zi cu zi, pe care autorul o recreeaza in societatea descrisa. Liviu Rebreanu a folosit, ca sursa de inspiratie, in cazul romanului Ion , lumea satului ardelenesc de la inceputul secolului al XX-lea si relatiile sociale din acea perioada. In marturisirile autorului apar trei momente reale care au constituit sursa de inspiratie a romanului: ... am zarit un taran, imbracat in straie de sarbatoare ... deodata s-a aplecat si a sarutat pamantul ... l-a sarutat ca pe o ibovnica ; ... un taran vaduv, dintre cei mai bogati, si-a batut unica fata intr-un hal ingrozitor ... taranul nu stiu de la cine se zicea ca ar fi aflat ca Rdovica lui i-a daruit fecioria celui mai becisnic flacau din tot satul ; am stat mult de vorba cu un flacau din vecini, voinic, harnic, muncitor si foarte sarac. Il chema Ion Boldijar al Glanetasului ... pronunta cuvantul pamant cu atata sete,cu atata lacomie si pasiune, parca ar fi fost vorba de o fiinta vie si adorata. Rebreanu modifica realitatea, insa pastreaza elementele pe care se bazeaza actiunea romanului, dorinta arzatoare pentru pamant, grupele sociale bine separate, obiceiuri, traditii, ritualuri specifice lumii taranesti. Romanul este impartit in doua volume: Glasul pamantului si Glasul iubirii, ne transpune in lumea satului ardelean de la sfarsitul secolului trecut si inceputul secolului nostru. Avem in fata o fresca vasta, cuprinzand, pe langa viata taranimii, si pe cea a intelectualitatii satelor, cu unele reflexe din pulsatia nationala a Transilvaniei. Firul principal al actiunii se tese in jurul eroului scrierii, flacaul chipes, voinic, inteligent si vrednic, dar sarac, Ion al Glanetasului, care, din setea de a se imbogati, isi sacrifica iubirea pentru Florica, o fata frumoasa, insa saraca, asemenea lui, si se casatoreste cu Ana, fata uratica si prizarita, fiica unui bogatas al satului, Vasile Baciu, care a consimtit sa i-o dea de sotie, numai dupa ce a aflat ca Ion o sedusese si ca, in consecinta, gandul lui de a o marita cu George Bulbuc, cel mai bogat flacau din sat, nu se mai poate implini. Aceasta este actiunea primului volum. In continuare, romanul urmareste, pe firul principal al dezvoltarii lui, tribulatiile lui Ion, care, dupa casatoria cu Ana, dobandeste, in sfarsit, pamantul visat, are si un copil, dar noi complicatii i se precipita in cale, caci Ana, complet nefericita, se spanzura, odrasla plapanda ii moare, el insusi revenit spre Florica, maritata intre timp cu George Bulbuc, este surprins de acesta intr-o noapte in fata casei si omorat cu sapa. George merge la inchisoare, pamanturile lui Vasile Baciu sunt donate bisericii, iar viata satului Pripas, agitata mai intens pentru o clipa, isi reia cursul tihnit. Astfel se termina volumul al doilea si, o data cu el, romanul.

referat.clopotel.ro

Atitudinea scriitorului fata de lumea prezentata, fata de personajele carora le da viata se detaseaza cu usurinta, mai ales din comentariul lui asupra faptelor, evenimentelor sau comportamentului personajelor.

Ion Liviu Rebreanu relatia incipit final ntr-o oper literar, incipitul i finalul au un rol important deoarece, prin intermediul lor, cititorul e introdus n universul ficional al crii n calitate de martor al unei viei imaginare i readus, n final, n lumea real, concret. Incipitul provine din latinescul incipitum, ceea ce nseamn nceput i e secvena introductiv a unui text narativ n care sunt trasate reperele spaio temporale i sunt prezentate personajele. De asemenea, poate conine comentariul preliminar al naratorului i sugestii privind desfurarea aciunii i finalul ntmplrilor. Finalul e pasajul care ncheie aciunea, marcnd stingerea conflictului. Acesta poate reda deznodmntul operei i poate fi nchis, nsemnnd c d o rezolvare conflictului, sau deschis, nsemnnd c nu rezolv conflictul. n continuare, voi ilustra rolul incipitului i al finalului n romanul realist-obiectiv Ion de liviu Rebreanu. Proza lui Rebreanu reprezint n literatura romn un incontestabil reper de modernitate deoarece scriitorul mut accentul de pe datele i determinrile exterioare ale viaii omului, asupra zonelor mai profunde, aparinnd sulfetului i contiinei. Romanele sale, diverse ca factur, se reunesc sub dorina scriitorului de a purta deasupra uvoiului vieii o oglind care s reflecte nu doar aparena lucrurilor, ci i ceva din miezul lor ascuns. Publicat n 1920, dup exerciiul stilistic din nuvelele ce prevesteau realismul dur al scriitorului, romanul Ion reprezint un moment semnificativ n evoluia prozei romneti. Ca roman realist tradiional, Ion ilustreaz tipul numit de Nicolae manolescu roman doric, avnd aciune cronologic, perspectiv narativ omniscient, personaje tipice i viziune veridic. Trsturile de roman realist se evideniaz n obiectivitatea viziuniin sensul prezentrii impersonale a realitii, cu toate c scriitorul nu nregistreaz cinematografic realitatea. Discursul epic subliniaz, prin claritate i coeren, caracterul de roman realist. Materia epic se distribuie pe dou mari pri intitulate Glasul pmntului i Glasul iubirii, sugernd cele dou fore care determin destinul protagonistului. Prile i corespund simetric prin cele 13 capitole ntre care primul se numete nceputul, iar ultimul Sfritul. Simetria incipitului i al finalului se realizeaz prin descrierea drumului care intr i iese din satul Pripas, locul aciunii romanului. Personificat cu ajutorul verbelor de micare (se desprinde, alearg, urc, nainteaz), drumul are semnificaia simbolic a destinului unor oameni i este nvestit cu funcie metatextual. Asemenea ramei unui tablou, el separ viaa real a cititorului de viaa ficional a personajelor din roman: Din eseaua ce vine de la Crlibaba, ntovrind Someul (...)se desprinde un drum alb mai sus de Armadia, trece peste podul btrnd de lemn, spintec satul Jidovia i alearg spre Bistria.(...) Lsnd Jidovia, drumul urc nti anevoie pn ce-i face loc printre dealurile strmtorate, pe urm nainteaz vesel, neted, (...) ca s dea buzna n Pripasul pitit ntr-o scrntitur de coline. Descrierea iniial a drumului, supus conveniei veridicitii prin detaliile toponimice, introduce cititorul n viaa satului ardelean de la nceputul secolului al XX-lea, cu aspecte topografice, etnografice (hora), sociale. Descrierea caselor ilustreaz, prin aspect i aezare, condiia social a locuitorilor i anticipeaz rolul unor personaje n desfurarea narativ. Crucea strmb i ruginit, de la marginea satului, cu Hristosul de tinichea, anticipeaz tragismul destinelor. Aciunea romanului ncepe ntr-o zi de duminic, n care locuitorii satului Pripas se afl la hor, n curtea vduvei lui maxim Oprea. Conflictul e deschide cnd Ion se hotrte s o ia pe Ana la joc, dei o iubea pe Florica. Acest prim fir conflictual conduce spre conflictul central reprezentat de dorina lui Ion de a obine pmntul Anei pentru a fi respectat de comunitate. Conflictul central, tradus n roman ca un conflict exterior este urmat de un conflict interior sugerat de cele dou fore Glasul pmntului i Glasul iubirii, ce acioneaz succesiv asupra eroului, dei el are nevoie s i le asume simultan. Acest conflict central are un sens tragic deorece eroul se confrunt cu o for mai presus de sine, fora pmntului, pe care nu o poate stpni, ajungnd s fie strivit. Ceea ce determin nceputul conflictului este ntlnirea de la hor a lui ion cu Vasile Baciu. n urma confruntrii, Ion se simte umilit i i aprinde n suflet o dorin de rzbunare, care-l va conduce spre un final tragic, previzibil, specific naraiunii realiste. Ion se cstorete cu Ana pentru avere, dar, n final, femeia se sinucide, iar Ion i ntoarce privirile spre Florica, femeia pe care o iubea cu adevrat, dar care era soia lui George Bulbuc. Finalul este nchis, moartea lui Ion se produce subit. George, cel care l ucide pe Ion, reprezint o mn sau o unealt a destinului prevestitor.

referat.clopotel.ro

Descrierea final nchide simetric romanul i face mai accesibil semnificaia simbolic a drumului din metafora oselei-via: Drumul trece prin Jidovia, pe podul de lemn, acoperit, de peste Some, i pe urm se pierde n oseaua cea mare i fr nceput.... Din perspectia finalului, putem trage concluzia c incipitul i finalul i corespund simetric unul celuilalt deoarece orice nceput cuprinde semnele sfritului, i orice sfrit ofer promisiunea unui nou nceput. De asemenea, aceast dispunere realizeaz circularitatea viziunii i ideea de repetabilitate a dramelor romneti.

referat.clopotel.ro