Sunteți pe pagina 1din 1

Osii si arbori Osiile si arborii sunt organe de masini care au rolul de a sus tine alte elemente, aflate in miscare

de rotatie, in oscilatie sau in repaus, ca re contribuie la transmiterea miscarii de rotatie. In principiu, osiile si arbor ii fac legatura cu alte elemente de la care primesc, respectiv la care transmit miscarea de rotatie. La randul lor, osiile si arborii se sprijina pe lag are cu alunecare sau cu rostogolire. Portiunile de sprijin pe lagare ale osiilor si arborilor se numesc fusuri, cand au axa de rotatie orizontala sau inclinata, Figura 8.1 si pivoti, cand axa de rotatie este verticala. Deosebirea dintre cel e doua organe de masini, osii si arbori, este functionala. Arborii se rot esc in jurul axei lor geometrice si transmit miscarea de rotatie organelor de ma sini fixate pe acestia. Sub efectul miscarii de rotatie, transmit momente de tor siune fiind solicitati in primul rand la torsiune. Poate sa apara si solicitarea de incovoiere sub efectul greutatii proprii precum si a rotilor montate pe ei. Partile principale ale arborilor sunt: fusurile, care se sprijina in lag are - zone care preiau sarcinile din arbore; zonele de calare pe care se fixeaza rotile pentru transmiterea miscarii si tronsoanele intermediare, de legatura in tre celelalte parti, Figura 8.1a). Figura 8.1. Forme constructive si part i principale ale arborilor a) - arbore drept, cu sectiune longitudinala varia bila; b) - arbore cotit.Montate in lagare cu alunecare, suprafetele de contact a le fusurilor se afla in miscare relativa in raport cu suprafata interioara de co ntact a lagarului. In cazul lagarelor de rostogolire (rulmentilor), mont area fusului pe rulment elimina miscarea relativa dintre suprafata fusului si ce a a lagarului; miscarea relativa are loc numai intre elementele rulmentului. In cazul arborilor cotiti, Figura 8.1b), fusurile intermediare poarta denumi rea de manetoane iar pe acestea se monteaza biela ce actioneaza un piston. Pe zo na de calare se fixeaza roata de actionare, fusurile se sprijina in lagare iar z onele de capat se utilizeaza pentru blocarea cu piese filetate. Arborii cotiti f unctioneaza cuplati cu mecanisme biela-manivela si participa la transformarea mi scarii de rotatie in miscare de translatie. Osiile doar sustin organele m iscarii de rotatie, fara a transmite momente de rasucire, si sunt solicitate num ai la incovoiere. Solicitarea de torsiune provine numai din frecare in lagare, d e aceea este neglijabila in comparatie cu solicitarea principala de incovoiere. In Figura 8.2 este prezentate forma constructiva si partile principale a le unei osii obisnuite.Materialul utilizat in constructia osiilor si arborilor e ste otelul datorita limitelor de rezistenta necesare. La alegerea unui a numit tip de otel se va tine seama atat de solicitarile la care sunt supuse aces te organe de masini cat si de siguranta in exploatare, alegere ce depinde si de criteriul tehnologic si economic. Atunci cand nu sunt impuse conditii de gabarit si greutate se pot folosi oteluri carbon obisnuite, cum ar fi: OL 50, OL 60. Cand se impun pretentii de gabarit si greutate se trece la oteluri carbon de calitate folosite numai in stare tratata. Evident, solicitarile fiind de adan cime, se vor folosi materialele cu proprietati bune pe intreaga sectiune, otelur i carbon de imbunatatire (OLC 45 o OLC 65). Cand nici aceste oteluri nu dau satisfactie se va trece la oteluri aliate de imbunatatire (40C10, 41MoC11). Pe tronsoanele pe care se cere rezistenta la uzura (de exemplu, fusurile lagarel or) se va aplica tratament termic de calire superficiala prin inductie. Dupa tra tament termic suprafetele fusurilor se vor prelucra prin rectificare pentru a ob tine un grad ridicat de netezire si se va asigura o rezistenta la uzura a supraf etelor in frecare.