Sunteți pe pagina 1din 9

CUPRINS

Statul roman Importanta religiei in viata romanilor Zeii si zeitele romane Religiile antice in Roma pe parcursul timului Concluzii Bibliografie .. 2 2 .3 ...................4 ..4 .5

Religiile antice-Roma 1.Statul roman


Statul roman, de i a ap rut n istorie destul de trziu, cu mult n urma unor state din Orientul antic i a unor cet i grece ti vestite prin civiliza ia lor, a reu it totu i s devin ntr-un timp relativ scurt cea mai mare putere din lumea antic . Roma devine i centrul vie ii sociale i religioase al unui vast imperiu i al unei limbi latina care a reu it s nlocuiasc limbile vechi ale multor popoare ce i-au g sit a doua patrie n spa iul european. De la firavele expresii de religiozitate ale micului inut Latium, concretizate la Roma n cteva sanctuare, s-a ajuns la construirea unor temple impozante, m re e, durabile i maiestuoase, n care spiritul practic al romanilor s-a mpletit armonios cu nclina ia spre mister a popoarelor supuse. Se poate vorbi, de aceea, despre o sintez specific roman a vechii religiozit i mediteraneene, din Spania pn n Siria i din inuturile Sco iei pn la izvoarele Nilului.

2.Importanta religiei in viata romanilor


Religia n via a romanilor condi ioneaz fiecare moment al existen ei. Este punctul de plecare al organiz rii sociale i politice ale ora ului. Latinescul religio semnific aten ia pe care o acord romanii fa de voin a zeilor, care se reveleaz prin sentin ele lor (fatum), care arat calea i direc ia ce trebuie urmat de credincio i. Neglijarea voin elor zeilor (negligentia), nerespectarea fidel a actelor religioase duce la perturbarea existen ei. Romanii stabileau cu divinit ile un fel de contact personal prin care omul i consult pe zei nainte de a face ceva pentru a primi aprobarea acestora. n schimb, zeii trebuie s asigure protec ia omului i s -i asigure reu ita. Dac acestea sunt realizate via a omului este guvernat de pax deorum (pacea zeilor), o stare de siguran ce-i insufl curaj i for n via . ns aceast stare este precar , deoarece zeii care nu sunt buni le amenin continuu echilibrul fragil al existen ei. Primele exprim ri religioase manifestate prin ncerc ri de explorare a fenomenelor naturii (tunet, fulger, ploaie) s-au f cut n paleoliticul superior. Oamenii pleca i la vn toare au ncercat prin totemuri s se investeasc cu puteri supranaturale. Cnd omul ncepe s practice agricultura apar religiile legate de apari ia vegeta iei. Aceasta este ciclic , n func ie de anotimp. Divinit ile sunt feminine. Migra ia popoarelor indo-europene (civiliza ia bronzului) conduce la apari ia primelor divinit i masculine. Atributele divinit ilor masculine se leag de cer, iar cele feminine de p mnt. Aceste popoare aduc o serie de culte de peste tot, care se suprapun peste fondul din neolitic. Popula ia autohton siculii au o divinitate numit Pales i o s rb toare Palelia, tipic pentru Italia.
2

Romanii au mprumutat de la vecinii lor etruscii o mul ime de denumiri de zei i de formule sacre, ba chiar i c r ile lor sfinte, pe care le-au tradus n limba latin . Chiar dac aceste c r i s-au pierdut, ici i colo se mai p streaz spiritul lor n operele unor scriitori latini, antici i cre tini. Un alt mod de a cunoa te spiritul religiozit ii romane l constituie studierea inscrip iilor, a riturilor funerare, a statuilor i a multor altor vestigii religioase. A doua influen important asupra religiei romane este religia greac de la care romanii au preluat toate cele 12 divinit i. Pe unele nu le-au schimbat ex. Esculap (zeul medicinii).

3.Zeii si zeitele romane


Zeii erau doar niste puteri mistice pentru inceputurile istoriei religiei romanilor.Dupa secolul 6,in care a avut loc contacul cu romanii si cultura lor,au inceput sa fie adorati zei cu forme umane.Romanii puneau accent pe fenomenul numit pax deorum,pacea zeilor,prin care isi asigurau prosperitatea si bunastarea.Fiecare loc,imprejurare sau obiect avea propriul zeu ocrotitor,cu toate ca exista foarte multi zei cu atributii marunte,dar importante pentru romani. Principalii zei si zeite au fost: Jupiter - el era zeul luminii si al fenomenelor ceresti: vantul, ploaia, tunetul, al furtunii si al fulgerului. El se numea Jupiter Optimux Maximus (cel prea mare si prea milostiv). Juno - era sotia lui Jupiter, zeita luminii. Ca zeita a lunii ea s-a contopit cu Diana, zeita vanatorii. Era cunoscuta si cu atributele de Pronuba ( protectoarea logodnicilor), Domiduca (calauza miresei la casa mirelui), Nucsia ( calauza pragurilor parfumate).

Vesta - era asociata cu pamantul mama, ramanea vesnic fecioara si era simbolul maternitatii. Vulcan - era zeul trasnetului, al focului devastator, al focului datator de viata. Era infatisat cu barba, cu o usoara deformatie faciala si purta o scurta care ii lasa liber bratul drept. Saturn - era patronul belsugului si al bogatiei si propagatorul vitei de vie.
3

Minerva - zeita cunoscuta si la etrusci si la greci, era patroana intelepciunii si a artelor, iar impreuna cu Jupiter si Juno, formau o triada divina. Mercur - zeul comertului, avea fata rasa si purta intotdeauna o punga in mana. Faunus - era zeitatea animalelor padurii si proteja oamenii impotriva lupilor (din acesta cauza mai este cunoscut si sub numele de Lupercus).

4.Religiile antice in Roma pe parcursul timpului


In epoca imperiala, odata cu extinderea stapanirii romane pe trei continente (Europa, Africa, Asia), fondul arhaic al traditiilor religioase romane este tot mai mult erodat de puternicele influente religioase externe.Octavian Augustus a avut o tentativa in restaurarea acestei traditii, dar contactul cu puternicele influente orientale a directionat noua orientare religioasa: Caesar, Octavian au fost divinizati (Octavian = Augustus). Imparatii romani sunt, incepand cu sec. II-III d.Ch., considerati zei inca din timpul vietii lor (Imparatul Aurelian se credea fiul zeitei Minerva, Caligula afirma ca este frate cu Jupiter, iar Domitian ca este insusi Jupiter).Se contureaza, asadar, clar cultul imperial, asociat firesc cu traditionalul cult al Romei, iar aderarea si participarea la aceste culte devine politica de stat obligatorie in intreg Imperiul Roman, ca semn de loialitate fata de puterea imperiala, orice refuz de a se supune acestor norme ducand la crunte persecutii (crestinii in primele secole d.Ch.). Spre sfarsitul imperiului, politeismul greco-roman se transforma intr-o forma de panteism solar, urmarea fiind acel sincretism ce se manifesta in intreg spatiul romanitatii. Vechea religie romana, erodata de atatea presiuni, asimilari si sinteze, a suferit profunde transformari, sfarsind printr-o decadere tot mai accentuata. Tentativele de restaurare a religiilor pagane din vremea lui Julian Apostatul (361-363) au esuat. Crestinismul, religia Mantuitorului lisus Hristos, pune capat paganismului greco-roman prin edictul de la Milan (313 d.Ch.), cand s-a dat libertate tuturor cultelor religioase, iar in timpul lui Constantin cel Mare, crestinismul devine religie oficiala a Imperiului Roman (sinodul de la Niceea - august 325 d.Ch.).

5.Concluzii
Religia antica in Roma a cuprins credin e i practici religioase de cult pe care romanii le considerau indigene i caracteristice identit ii lor ca popor, precum i diferitele i numeroase culte ale altor popoare ajunse sub domina ia roman . Romanii adorau nenum rate divinit i care influen au fiecare aspect al lumii naturale i al rela iilor interumane. ntemeierea acestor culte a fost atribuit str mo ilor divini ai Romei, fondatorii i regii, dar i na iunilor cucerite i alia ii. Templele lor prezentau cele mai vizibile i sacre manifest ri ale istoriei Romei i ale institu iilor sale.

Bibliogrfie
-Bordet,Marcel,Istoria Romei antice,Editura Lider,Bucuresti 2001 -Filoramo,Giovanni,Istoria Religiilor,Volumul I-Religiile antice,Editura Polirom,Bucuresti 2011 -Gheorghe,Razvan Gabriel,Conflictul dintre paganism si crestinism,Editura Mondoro,Bucuresti 2008 -Hancock, Graham,Amprentele zeilor,Editura Aldo Press,Bucuresti 2001 -Montanelli,Indro,Roma,o istorie inedita,Editura Artemis,Bucuresti 1999 -http://istorie-edu.ro/istoriee/Ist_universala/Roma/roma_13rel.html -http://www.crestinortodox.ro/religiile-lumii/