P. 1
Curs Dr. Mediului Doc

Curs Dr. Mediului Doc

|Views: 399|Likes:
Published by Larisa Ionela

More info:

Published by: Larisa Ionela on Feb 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

09/18/2013

pdf

text

original

Cuprins

CAPITOLUL I – OCROTIREA MEDIULUI PROBLEMĂ VITALĂ A LUMII CONTEMPORANE ÎNCONJURĂTOR-

1.1. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului. 1.2. Dreptul fundamental la un mediu sănătos. Evoluția sa în timp 1.3. Conştiinţa ecologică - conştiinţa de mediu. Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea mediului 1.4. Garanțiile juridice naționale de înfăptuire a dreptului la un mediu sănătos 1.5.Rolul dreptului internațional în asigurarea unui mediu sănătos 16. Protecția mediului și strategia dezvoltării durabile………………15 CAPITOLUL II - DREPTUL MEDIULUI CA RAMURĂ AUTONOMĂ A SISTEMULUI DE DREPT ROMÂNESC 2.1. Obiectul și finalitatea dreptului mediului..............................16 2.2. Particularitățile normelor juridice de dreptul mediului..........22 2.3. Raportul juridic de dreptul mediului..................................... 2.4. Corelația dreptului mediului cu alte ramuri de drept CAPITOLUL III –IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI 3.1. Izvoarele dreptului naţional al mediului................................27 Constituţia Legea și actelele normative ale autorităților centrale Legea-cadru Actele autorităților administrative locale 3.2.Izvoare internaționale.................................................29 Tratatele și convențiile internaţionale Cutuma Uzanțele internaţionale Capitolul IV – PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI 4.1.Specificul principiilor de dreptul mediului....................35 4.2. Abordarea principiilor dreptului mediului în doctrina românească...36 4.3. Principii ce rezultă din documente internaționale
1

PARTEA A II A CAPITOLUL IV PROTECȚIA FACTORILOR ABIOTICI 1. Atmosfera: 1. Definirea atmosferei 2. Cauzele și efectele principale ale poluării atmosferei 3. Protecția atmosferei în dreptul intern 4. Reglementări naționale privind protecția stratului de ozon 5. Strategia națională și Planul național de acțiune privind schimbările climatice 6. Răspunderea pentru nerespectarea regimului juridic privind protecția atmosferei 7. Protecția atmosferei pe plan internațional 8. Protecția spațiului extraatmosferic 2.Apa: 2. Clasificarea apelor 3. Poluarea apei, în general 4. Regimul juridic al apelor în Romania 5. Măsuri legale privind gospodărirea integrată a zonei costiere 6. Protecția apelor prin reglementări internaționale A. Protecția fluviilor și a lacurilor internaționale B. Protectia mărilor și oceanelor 3. Solul și subsolul 1. Considerații generale privind degradarea solului 2. Măsuri legale de protecție și conservare durabilă a solului în țara noastră 3. Dezvoltarea agriculturii in concordanta cu cerintele ecologice si alte prioritati în domeniu ale Uniunii Europene 4. Regimul juridic al produselor de uz fitosanitar 3. Regimul juridic al ingrasamintelor folosite în agricultură și silvicultură 3. Protecția subsolului CAPITOLUL V PROTECȚIA RESURSELOR NATURALE CONSERVAREA DURABILĂ A BIODIVERSITĂȚII 1. Fondul forestier 2. Notiunea de fond forestier și de pădure 3. Clasificarea pădurilor din fondul forestier național 4. Proprietatea asupra fondului forestier 5. Administrarea și gospodărirea pădurilor 6. Protecția fondului forestier național 7. Produsele pădurii si folosința lor 8. Protecția vegetației forestiere din afara fondului forestier 9. Protecția pășunilor și a fânețelor naturale 10. Protecția plantelor cultivate
2

ȘI

2. Fauna terestră și acvatică ...................................................................104 1. Protecția animalelor în general.............................................................104 2. Protecția animalelor sălbatice supuse vânatului 3. Protectia animalelor și păsărilor sălbatice din grdinile zoologice și a faunei piscicole din acvarii 4. Reguli comunitare privind comerțul internațional cu specii de flora și faună sălbatica 5. Măsuri de protecție a animalelor domestice 6. Protecția animalelor folosite în scopuri științifice sau în alte scopuri experimentale 7. Protectia fondului piscicol. 8. Reglementari internationale privind protectia si conservarea animalelor 3. Protecția și conservarea ariilor naturale 1. De la notiunea de "rezervație" la cea de "arie naturală protejată" 2. Principiile care stau la baza reglementării rețelei naționale de arii naturale protejate 3. Categorii de arii naturale și de zone de protectie a bunurilor din patrimoniul natural 4. Administrarea rețelei de arii naturale protejate de interes național 5. Conservarea habitatelor și a speciilor 6. Conservarea altor bunuri din patrimoniul natural 7. Protecția zonei montane 8. Regimul juridic al Rezervației Biosferei "Delta Dunării" 9. Reglementari privind protecția naturii pe plan internațional CAPITOLUL VI. PROTECTIA MEDIULUI ÎN HABITATUL URBAN 1. Protectia factorilor naturali de mediu în așezările umane 1. Conceptul de așezare umană din perspectiva ecologiei sociale 2. Obiectivele protecției mediului în asezările umane 3. Rolul planurilor de amenajare a teritoriului și de urbanism în protecția mediului din așezările umane 4. Evaluarea de mediu pentru anumite planuri și programe 6. Atribuții și răspunderi ale autorităților publice centrale și locale cu privire la teritoriul așezărilor umane:rolul serviciilor comunitare de utilități publice în dezvoltarea pe principii ecologice a localităților Cerințe legale privind menținerea echilibrului ecologic cu ocazia exercitării unor activității industriale 1.Regimul juridic al fabricării, depozitării și utilizării substanțelor și preparatelor periculoase 2.Regimul juridic al deșeurilor: deseurile reciclabile; depozitarea în sigurantă a deșeurilor radioactive și a combustibilului nuclear uzat; transportul peste frontieră al deșeurilor și mărfurilor periculoase 3. Regimul juridic al stupefiantelor și al celorlalte substante psihotrope
3

4. Regimul juridic al materiilor exploziv 3.Utilizarea energiei nucleare, poluarea radioactivă și protecția împotriva radiațiilor 1. Particularitățile poluării radioactive 2. Principiile și condițiile desfășurării activității nucleare în Romania 3. Supravegherea stării de sănătate a personalului expus profesional la radiații și a populației; monitorizarea radioactivității mediului 4. Cooperarea internațională în domeniul aplicațiilor pașnice ale energiei nucleare: controlul internațional al armelor nucleare și al celorlalte arme care folosesc diferite forme de energie și substanțe de distrugere în masă; prevenirea și reprimarea actelor de terorism nuclear; protecția mediului în cazul conflictelor armate 5. Protecția mediului în caz de calamități și dezastre CAPITOLUL VII. STRUCTURI ȘI ORGANISME NAȚIONALE DE MONITORIZARE A RESPECTĂRII OBLIGAȚIILOR DE PROTECȚIE A MEDIULUI 1. Sistemul și competențele privind activitatea de control în domeniul protecției mediului exercitat de către autoritățile publice naționale 2.Monitorizarea: organizarea sistemului de monitoring national integrat: circulația și prelucrarea datelor; supravegherea factorilor de mediu 3. Rolul organizațiilor neguvernamentale și al acțiunilor de voluntariat în prevenirea faptelor care afectează mediul Autorizarea activităților cu impact asupra mediului 1. Evaluarea de mediu 2. Procedura de autorizare a activităților economice și sociale cu impact asupra mediului.Conținutul autorozației de mediu 3. Acordul de mediu CAPITOLUL VIII. FORME ALE RASPUNDERII JURIDICE ÎN DREPTUL MEDIULUI 1.Condițiile și formele răspunderii juridice de dreptul mediului 2. Reglementari cu caracter special în dreptul mediului cu privire la răspunderea juridică: răspunderea pentru prejudicii aduse mediului conform Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 195/2005 privind protecția mediului, cu modificarile și completările ulterioare 3. Răspunderea de mediu cu referire la prevenirea și repararea prejudiciului asupra mediului 4. Răspunderea civilă delictuală. 5.Răspunderea contravențională în dreptul mediului 6. Răspunderea penală 2. Particularitățile răspunderii statelor conform tratatelor și convențiilor internaționale
4

1. Elementele răspunderii. 2. Răspunderea subiectivă 3. Răspunderea obiectivă 4. Răspunderea pentru daune aduse patrimoniului comun al umanității 5. Răspunderea materială pentru crime internaționale 5. Organizatii specializate ale ONU cu atribuții și contribuții în domeniul protecției mediului: organizații regionale și organizații subregionale 6. Aportul instituțiilor comunitare la conservarea și dezvoltarea durabilă a mediului inconjurător

OCROTIREA MEDIULUI ÎNCONJURĂTOR- PROBLEMĂ VITALĂ A LUMII CONTEMPORANE 1.1. Dreptul – instrument important al protecţiei mediului Ființa umană a apărut intr-un anumit mediu natural și a evoluat concomitent u acesta, cele două elemente influențându-se reciproc: natura nu poate fi concepută separat, ruptă de activitatea umană, iar omul trăiește intr-un habitat, intr-o biocenoză. Însă cu cât activitatea omului asupra naturii s-a amplificat și a devenit mai complexă, cu atât problematica raporturilor dintre societate și natură a cunoscut un grad mai mare de interferență. Din păcate, folosirea pe scară largă a științei şi tehnologiei in scopul dezvoltării industriale nu a ținut seama de necesitatea păstrării in permanență a unui echilibru intre satisfacerea nevoilor umane, in continuă creștere și protecția tuturor factorilor mediului inconjurător. În contextul unei reconsiderări a sistemului de valori al lumii actuale,care ia în calcul echilibrul relației om-natură, dreptul mediului nu rămâne doar o stiinta juridică, ea trebuind să-și etaleze și valențe etice, culturale

5

si de civilizatie modernă, să se pună în slujba sistemului de valori revizuit,în raport de reperele Civilizatiei Mileniului III. De altfel, interferența dintre mediul natural și drept este axiomatică,mediul natural reprezentând el însuși un factor de configurare a dreptului1 și la rândul lui fiind periodic supus reglementărilor legale, atât în ansamblul său, cât şi la nivelul componentelor sale individuale. Aceste reglementări încearcă să prevină sau să limiteze efectele degradării mediului, cauzate în principal de fenomenele de poluare. 1.2. Dreptul fundamental la un mediu sănătos.Evoluția sa în timp Se poate spune că,în evoluția sa istorica, dreptul fundamental la un mediu sănătos, ca drept fundamental din generația a IV a, cunoaste patru mari perioade: epoca premergatoare aparitiei unor reguli de protectie propriu-zisa a mediului, -perioada utilitarista, epoca ocrotirii si conservarii naturii si, în sfârsit, perioada dreptului international al protectiei si conservarii mediului. A. Epoca premergatoare Din punct de vedere istoric, înca din Evul Mediu au fost adoptate unele masuri juridice, inclusiv pe calea cooperarii internationale, referitoare, de exemplu, la diminuarea efectelor unor poluari, precum fumul, zgomotul, poluarea cursurilor de apa etc. Este cazul, de exemplu, al Tratatului dintre Franța si Basel din 19 decembrie 1781, Tratatului dintre Statele Unite si indienii Creek din 7 august 1790 ori al celui încheiat între Italia si Austria între 5 si 29 noiembrie 1875 privind protectia pasarilor utile pentru agricultura, care interzicea uciderea acestor pasari în timpul toamnei si iarna. Ele vizau însa mai ales actiuni concrete, ocazionale si urmareau cu precadere obiective economice ori de sanatate publica. În secolul al XIX-lea se înregistreaza o serie de tratate internationale consacrate pescuitului, dar prevederile acestora se refereau, înainte de toate, la
1

Vezi: N.Grădinaru,I. Mihalcea,T.Savu, M.Agheniţei,F.Dorobanţu:Teoria generală a dreptului, Editura Independenţa Economică, 2005, pag.37

6

delimitarea zonelor de pescuit si mai rar la protectia pestelui ca resursa economica ori ecologica. Totodata, în 1893 apare deja si primul element de jurisprudenta în materie: arbitrajul între SUA si Columbia britanica în afacerea focilor din Marea Bering, care a stabilit reguli vânatorilor, menite sa evite disparitia focilor. B. Perioada –utilitaristă de ocrotire a unor specii Este considerată între începututul secolului al XX-lea si deceniul al patrulea al veacului respectiv. Ea reprezintă faza –anteecologică a dr. mediului Acum apar primele conventii internationale multilaterale referitoare la protectia unor specii ale faunei salbatice. Timp îndelungat, disparitia diversitatii biologice a fost tratata cu totala indiferenta de opinia publica si puterile oficiale, neinteresând decât câtiva naturalisti. La începutul veacului trecut, îngrijorarile legate de riscurile care apasau asupra faunei africane si a anumitor pasari cautate pentru penajul lor ori considerate utile pentru agricultura au generat lansarea primelor semnale de alarma. Primul tratat international multilateral în materie de mediu este considerata, din aceasta perspectiva, o conventie din 1900 pentru prezervarea animalelor salbatice, pasarilor si pestelui din Africa. Adoptarea documentului a fost impusa si motivata, în preambulul sau, de dorinta de a pune capat masacrarii diverselor specii de animale utile ori inofensive pentru om, dar nu descurajeaza distrugerea animalelor considerate pagubitoare pentru interesele umane, precum leii, leoparzii, crocodilii ori serpii veninosi. Dar acest tratat nu a fost, din pacate, niciodata ratificat. Au urmat Conventia pentru protectia pasarilor utile agriculturii, semnata la Paris, la 19 martie 1902, si cele doua tratate privind prezervarea si protectia focilor pentru blana din 1911. Ele au fost determinate în special de necesitatea acceptarii de practici comune, pentru a nu epuiza resursele vii din atmosfera si mare.Ambele documente consacra o conceptie utilitarista, de ocrotire a factorilor de mediu în raport cu functiile economice ale acestora. Astfel, în cazul
7

primului document este vorba despre pasari utile. iar anexa 2 enumara printre pasarile daunatoare majoritatea rapitoarelor diurne. comisia susținea necesitatea organizării unei conferințe internaționale asupra dezvoltării durabile. 1). Mai este considerat ca moment deosebit în evolutia dreptului mediului Conferinta mondială pentru mediu-Stockholm 1972. După o rezoluție adoptată de Adunarea Generală a Națiunilor Unite. printre care vulturul si soimul. precum stabilirea de contingente nationale pentru prelevari si controlul comertului international cu obiecte provenind din vânatoarea focilor. condusă de Gro Bruntland. În același context trebuie amintită Carta Europeana privind Mediul si Sanatatea. 8 . în special insectivore (art. cu titlul „œViitorul nostru comun” care dă și cea mai citată definiție a dezvoltării durabile („€œ sustainable development”): «Dezvoltarea durabilă este cea care urmărește nevoile prezentului. specii strict protejate astazi. la un an după catastrofa de la Cernobâl. prin Convenția de la Viena se încearcă găsirea unor soluții pentru reducerea consumului de substanțe care dăunează stratului protector de ozon care înconjoară planeta.Totodată. Doi ani mai târziu (în 1985). este descoperită gaura din stratul de ozon de deasupra Antarcticii și. fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface nevoile lor». cea de-a doua recurge la tehnici de protectie destul de avansate. apare așa-numitul Raport Brundtland. în anul 1983 şi-a început activitatea Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED). În finalul raportului. Raportul admitea că dezvoltarea economică nu poate fi oprită. adoptata de prima Conferinta privind mediul si sanatatea a Organizatiei Mondiale a Sanatatii la Frankfurt pe Main la 8 decembrie 1989. În 1986. dar că strategiile trebuie schimbate astfel încât să se potrivească cu limitete ecologice oferite de mediul înconjurător și de resursele planetei. În timp ce în prima conventie este vorba despre o ocrotire subordonata unui utilitarism imediat si concret a unor specii si ignorarea rolului altora pentru mentinerea echilibrului ecologic. al WCED.

diversitatea biologică (conservarea speciilor) și stoparea defrișărilor masive. a avut loc. Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale. Companiile sunt primele care au conștientizat importanța economică (dar și ecologică) a recuperării și refolosirii deșeurilor. Cu această ocazie. lucrurile s-au mișcat mult mai repede. denumit Agenda 21. în lucrarea „Planul B 2.La nivel industrial. putem contribui la dezvoltarea durabilă.Lester R. Brown atrage atenția. la care au participat reprezentanți din aproximativ 170 de state. Astfel. s-a stabilit un plan de susținere a dezvoltării durabile. materializate în rapoartele anuale privind progresele pe calea structurării unei societăți durabile: Starea lumii” sau „Semne vitale”. înscris în documentele oficiale la Summit-ul ONU din 2005. referitoare la schimbările de climă (reducerea emisiilor de metan și dioxid de carbon). Cu această ocazie a fost folosit pentru prima dattă conceptul necesității dezvoltării durabile. în 2002. Summitul privind dezvoltarea durabilă. au fost adoptate mai multe convenții. multe fabrici folosesc deșeuri drept combustibil. conștient sau nu. Lester R. în special a celor legate de energie de acum 30 de ani. în 1992. putem spune că avem o gândire durabilă atunci când aruncăm deșeurile din plastic sau hârtie în locurile special amenajate. ceea ce pune în pericol însuși viitorul omenirii. la Johannesburg. iar în anumite localități se încearcă implementarea unor sisteme de încălzire casnică pe bază arderii deșeurilor. iar trei ani mai târziu a avut loc Summit-ul mondial al Organizatiei Natiunilor Unite (2005). La 10 ani de la Conferința de la Rio. Brown a creat în 1974 „Worldwatch Institute” și este promotorul unor serii de studii.0” asupra conflictului dintre civilizația industrială și mediul ambiant și menționează două 9 . În urma întâlnirii. Conferința privind Mediul care a avut loc la Stockholm a pus pentru prima dată în mod serios problema deteriorării mediului înconjurător în urma activităților umane. De fapt. are loc la Rio de Janeiro „Summit-ul Pamântului”.De asemenea. Fiecare dintre noi.care a marcat cea de a 60-a aniversare a Organizatiei.

de interdependenţă. Ea reprezintă forma primară de percepere de către om a locului şi rolului său în raport cu mediul înconjurător. Într-o societate modernă. Conştiinţa ecologică cuprinde două componente distincte. ca rezultat al activităţii practice a oamenilor. În acest context. Modelele cultural-ecologice sunt.aspecte: tendința de epuizare a resurselor naturale de energie. în fapt. solului. reprezintă un sistem de idei. sol. conştiinţa ecologică poate fi definită ca o formă a conştiinţei sociale. în care obiectivul sau scopul final este optimizarea şi armonizarea interacţiunilor dintre 2 Într-un mod sintetic. de materii prime și de hrană. se poate realiza cu succes numai într-o societate ecologică. a mediului. un rol important revine şi conştiinţei ecologice 2 care trebuie să contribuie la formarea unei culturi ecologice3 a personalităţii umane. susceptibile de a apăra şi conserva Natura. a acţiunilor omului asupra Naturii şi consecinţele acestor acţiuni. sau consumarea celor regenerabile într-un ritm superior capacității lor de regenerare și deteriorarea fizică și poluarea factorilor de mediu: apa. profilactice si. a interdependenţei omului cu mediul înconjurător. de prevenire. Mediul înconjurător. modul de protecţie a acesteia.Cultura ecologică. respectiv a aerului. aer. care constă în reflectarea corelaţiei dintre societate şi natură. presupune cunoaşterea profundă a legităţilor dezvoltării naturii şi societăţii. concepţii şi teorii cu privire Ia formele de interacţiune dintre societate şi natură. terapeutice. curative atunci când degradarea mediului.„O societate durabilă este cea care își modelează sistemul economic și social astfel încât resursele naturale și sistemele de suport ale vieții să fie menținute” 1. a folosi cât mai raţional şi eficient resursele naturale. a prognoza fenomenele ce au loc în natură. Formarea şi dezvoltarea culturii ecologice. Căile de realizare a cointeresării în protecţia şi dezvoltarea mediului În condiţiile crizei ecologice mondiale. 10 . "Conştiinţa ecologică ştiinţifico .3. indisolubilă. subsolului.teoretic. totodată. şi anume: una cu caracter practic şi cealaltă cu caracter ştiinţifico . care au fost supuse elaborării creatoare şi sistematizării raţionale. respectiv atitudinea faţă de agresiunile împotriva Naturii. Conştiinţa ecologică cu caracter practic se formează spontan. difuzate şi însuşite de către demos.teoretică. 3 Cultura ecologică reprezintă fundamentul conştiinţei ecologice a individului. la fel ca celelalte forme ale conştiinţei sociale. precum şi în fundamentarea căilor şi mijloacelor de protecţie a Naturii. de promovare a unor masuri. unde valorile culturii sunt larg răspândite.conştiinţa de mediu. el punctează importanța reciclării deșeurilor. pădurilor. conştientizarea necesităţii de a ocroti natura. vom întâlni şi o conştiinţă ecologică elevată. Între conştiinţa ecologică şi cultura ecologică există o relaţie intimă. Conştiinţa ecologică . cu care se confruntă omenirea. normele ecologice capabile. deja s-a produs.

continua mesajul. Biserica5. structurile organizaţiei civile. budistii. a unei Ordonanţe de urgentă de către Guvernul României. care ne demonstrează necesitatea inexorabilă a îmbinării. prin excelenţă. Restabilirea unor relaţii optime între societate şi natură este o cerinţă primordială. Prin urmare.Societate. in acest sens. şi cel real. cantitative. pentru încălcarea normelor ecologice. în multitudinea problemelor ecologice cu care se poate întâlni zilnic4. atât material. cât şi moral în educaţia permanentă a membrilor societăţii. permanent pentru apărarea mediului 4 Uneori pot apărea conflicte între modelul comportamental ecologic. Om şi Natură. o considerăm o măsură de bun augur. Cel mai elocvent exemplu este obiceiul fumatului. când asistăm la dizarmonia dintre societate şi natură. pe care mulţi îl imită şi-1 adoptă în comportamentul lor. Adoptarea. de budisti."arăta că Vaticanul vrea "sa incurajeze formarea unei constiinte ecologice” lucrand alaturi. in spiritul bunastarii tuturor. un scop formativ de pregătire a individului pentru a lua hotărâri comportamentale corecte. si a coexistentei pasnice". Formarea culturii ecologice se bazează. ar trebui să acţioneze programatic. pe acţiunea ştiinţific-fundamentată a omului asupra mediului înconjurător. teoretic. precum şi crearea unui sistem judicios de instruire şi educaţie ecologică a populaţiei. pe cunoaşterea legilor naturii şi societăţii. prin care se interzice fumatul în locurile. cu ocazia festivalului Vesakh presedintele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios. practicat de oameni. în general toţi factorii educaţiei permanente. local şi central. si suferinte in lume". a convingerii cu constrângerea. Crestinii. "putem oferi marturia unui stil de viata respectuos”. care constituie în faţa unor oameni. în domeniul educaţiei ecologice. a scris Cardinalul. și că intentioneaza sa "intensifice eforturile pentru promovarea constientizarii de mediu. a persuasiunii ecologice cu sancţiuni juridice adecvate. de soluţionarea căreia depinde nu numai prezentul.Astfel. dar. ci şi viitorul tării. cât şi internaţional până când societatea nu va investi mult mai mult decât până acum. al naţiunii. financiar. cu toate eforturile depuse de organizaţiile ecologiste. care constata ca "criza de mediu a provocat deja dificultati semnificative. Biserica își asumă această misiune civică. pe respectarea dreptului fiecărui om la mediul înconjurător neprimejdios din punct de vedere ecologic pentru viaţă şi sănătate. graduale pentru încălcarea dispoziţiunilor legii. Cardinalul francez Jean-Louis Tauran. Şcoala. prin sensibilizarea fumătorilor privind nocivitatea tutunului. cu atât mai mult în condiţiile societăţii contemporane. Într-nu mesaj adresat budiștilor la 17 mai 2010. 5 11 . concret. în cursul anului 2002. Nu vom dobândi mutaţii substanţiale. privind protecţia mediului. spaţiile publice şi introducerea unor măsuri punitive. pe de o parte. în cadrul acesteia pe educaţia ecologică aceasta având. pentru a decide în cunoştinţă de cauză şi din proprie iniţiativă. punând un accent major. au un profund respect pentru viata umana. este esential ca eforturile noastre sa ne poarte catre un sentiment de responsabilitate fata de mediu". un model eronat ca specific al vieţii moderne. în colaborare cu organismele aparatului de stat. în domeniul protecţiei mediului atât pe plan naţional.

în anul 1938 că. care alcătuiesc universul în care trăim.natural curat. a locului de joaca. cu îngrijirea mediului natural în care îşi petrec anii copilăriei.ce se manifestă în modul cel mai pregnant prin alterarea continuă a factorilor de mediu concomitent cu diminuarea resurselor naturale. arborilor. ceea ce ar determina lichidarea Crizei ecologice mondiale şi promovarea unei dezvoltări armonioase. protectia si conservarea mediului au facut obiectul dreptului relativ recent.4. Pornind de la realitatea că nu există activităţi economice şi/sau sociale care să nu aibă efecte asupra mediului. am adăuga noi. încă din anii copilăriei. Secolul al XXI-lea are șansa de a deveni un secol ecologic. durabile a societăţii umane. Marele sociolog român Dimitrie Gusti. educaţia civică. apelând la toate mijloacele. De altfel. Conştientizarea ecologică a tineretului reprezintă o speranţă a faptului că. aceasta realitate a impus afirmarea treptata a unei conceptii mondialiste asupra ocrotirii mediului. Rolul dreptului internațional în asigurarea unui mediu sănătos Problemele ecologice nu fac delimitări după frontierele politice. pe baza unui echilibru constant al relaţiei dintre Om şi Natură. în familie. cu dragostea pentru plantele şi fiinţele vii. inclusiv educaţia ecologică începe. De aceea problemele ecologice au implicații globale. Ca domeniu de cooperare interstatala si reglementare internationala. iar apariția lor impune cooperarea internatională. 1. menţiona. întrucât ariile naturale nu se suprapun cu frontierele. cu protecţia florilor. Escaladarea problemelor ecologice a generat un nou tip de criză a omenirii –criza ecologică. pentru păstrarea purităţii mediului ambiant social şi cultural Nevoia unei educații ecologice a populației este semnalată mai de multă vreme. politica din domeniul mediului a devenit 12 .

în contextul global al dezvoltării omenirii. dar usor de depasit în perspectiva medie. locuibila. cei de natura psihosociala sunt mult mai greu de analizat si configurat la nivel concret. justa. din aceasta perspectiva. în frunte cu cei economici si psihologici. si fiecare stat în parte demersul de de creare a unui drept al mediului. cu valente globale. Primii au ridicat mai ales obstacole de ordin cantitativ si limitativ pe termen scurt. Toate aceste documente au activat Comunitatea Internationala. Marile accidente cu impact puternic asupra mediului. apt sa genereze un nou modus vivendi al omului cu natura si pentru ca lumea sa devina o lume a pacii. in ansamblul sau. De altfel. în cooperarea judiciară pe plan internaţional în domeniul mediului apare prima generație de convenții destinate să oprească sau cel puțin să diminueze practicile generatoare de poluare. începând cu cel din 1967 (Torrey Canyon) si pâna la cel de la Baia Mare (2000) ori cel al navei Prestige (2002). ca urmare a caracterului transfrontalier al poluarii si a aparitiei implicatiilor globale. prospera. Cea de-a doua generație de conventii se caracterizează printr-o abordare universalista si multisectoriala si sunt menite sa reglementeze probleme ecologice precum schimbarile climatice. dar si la nivelul opiniei publice. Oricum însa. aceasta realitate a impus afirmarea treptata a unei conceptii –mondialiste. în condițiile în care în aceasta ecuatie generala au intervenit si alti factori. Prin natura lor. care au lentorizat ritmul unor rezolvari efective si complete. protectia stratului de ozon ori desertificarea. problemele ecologice odata aparute au impus cooperarea internationala. fertila si curata. În acest context. diversitatea biologica. au jucat. Miza acestor din urmă conventii este aceea 13 . un rol stimulator. evenimentele ecologice au jucat un rol important în acest sens.o opţiune esenţială pentru promovarea valorilor naţionale şi general umane. să protejeze unele specii animale sau vegetale și să promoveze o protectie mai buna a mediului în regiuni geografice determinate.

de a gestiona o problema de mediu în ansamblul său. a impus cooperarea dintre state ca mijloc de stopare si atenuare a efectelor sale. nu au existat o serie de reglementari care sa vizeze direct sau indirect ocrotirea factorilor de mediu. impunându-se totusi o coordonare la nivelul aplicarii efective 2. Mult timp problemele esentiale ale colectivitatilor umane. Protectia mediului si strategia dezvoltarii durabile 14 . primele reglementari în domeniu au avut un caracter sectorial și raspundeau unor probleme geografice ori având obiective precise. atunci când criza ecologica mondiala. 3. la sfârsitul anilor 1960. Aceasta nu înseamna ca. inclusiv cele de ordin ecologic. au determinat un proces de internationalizare a acestor probleme si concentrarea eforturilor pentru gasirea unor solutii viabile care sa eficientizeze lupta impotriva fenomenului incalzirii globale. ci doar că existența lor era plasată în planul secund al preocupărilor. Formarea si afirmarea dreptului international al mediului au loc. de cele mai multe ori de interes local.Preocupari ale diferitelor state ale lumii de a reglementa pe plan intern si international relatia om-natura Așa cum am arătat anterior. anterior acestei epoci. dimpotriva. favorizata de actiunea conjugata a unei multitudini de factori. Totuși. ci. Dezvoltarea stiintifico-tehnica si amplificarea impactului activitatilor socio-umane asupra calitatii mediului. în fapt. trebuie remarcat ca tratatele apartinând celor doua generatii nu se exclud. ele se completeaza reciproc. tinându-se seama de interdependenta fenomenelor naturale si a actiunilor umane aflate la originea degradarilor. fără fractionari. s-au pus si s-au reglementat la nivel local si mai ales national.

al căror fundament îl reprezintă în primul rând asigurarea unui echilibru între aceste sisteme socio-economice și elementele capitalului natural.Potecția mediului este activitatea umană ce are ca scop concret prevenirea poluării. Sarcina protecţiei mediului aparţine întregii societăţi şi se realizează în interesul întregii omeniri. reducere şi înlăturare a efectelor poluării. menţinerea şi îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă pe Pămînt.protecţia mediului are ca sarcină concretă.Conceptul a fost legat inițial de problemele de mediu și de criza resurselor naturale. fie ca e vorba de mediu înconjurător. economic sau social. Termenul însuși este foarte tânăr și s-a impus în vara lui 1992.protecţia mediului are ca sarcină generală descoperirea cauzelor şi surselor poluării. organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro în vara anului 1992. în special a celor legate de energie de acum 30 de ani.El s-a conturat într-un moment în care subiectul mediului înconjurător se afla în prim-planul dezbaterilor politice.Cea mai cunoscută definiție a dezvoltării durabile este cu siguranță cea dată de Comisia Mondială pentru Mediu și Dezvoltare (WCED) în raportul "Viitorul nostru comun".cunoscut și sub numele de Raportul Brundtland[1]: "dezvoltarea durabilă este dezvoltarea care urmărește satisfacerea nevoile prezentului. organizată de Națiunile Unite la Rio de Janeiro. Conceptul de dezvoltare durabilă Termenul însuși este foarte tânăr și s-a impus la Conferința privind mediul și dezvoltarea.Deși inițial dezvoltarea durabilă s-a vrut a fi o soluție la criza ecologică determinată 15 . după Conferința privind mediul și dezvoltarea. . fără a compromite posibilitatea generațiilor viitoare de a-și satisface propriile nevoi". stabilirea modalităţilor de prevenire.Dezvoltarea durabilă urmarește și încearcă să găsească un cadru teoretic stabil pentru luarea deciziilor în orice situație în care se regăsește un raport de tipul om/mediu. protecţia diferitelor elemente componente ale mediului natural şi artificial. Aceasta este privită sub două aspecte şi anume: . El desemnează totalitatea formelor și metodelor de dezvoltare socio-economică.

siguranța socială și stabilitatea economică a societății sunt esențiale în definirea calității vieții.1 Obiectul și finalitatea dreptului mediului Disciplina de drept al mediului ca ramura autonoma de drept a aparut relativ tarziu.a. necesar protectiei mediului. au fost si sunt orientate consecvent spre cautarea si aplicarea metodelor si mijloacelor de lupta eficace impotriva efectelor antropice cu impact negativ asupra mediului. dar s-a dezvoltat cu celeritate.de intensa exploatare industriala a resurselor și degradarea continuă a mediului și cauta în primul rând prezervarea calității mediului înconjurător. stiintific fundamentat. drept international public. Obiect al dezvoltării durabile este acum și preocuparea pentru dreptate și echitate între state. în prezent conceptul s-a extins asupra calității vieții în complexitatea sa. in ansamblul 16 . Sănătatea. in conditiile in care. Dreptul mediului reprezinta o ramura a dreptului public de importanta majora in societatea contemporana. nu numai între generații.. Durabilitatea dezvoltării pleacă de la ideea că activitățile umane sunt dependente de mediul înconjurător și de resurse.Discuțiile de la care s-a ajuns la dezvoltarea durabilă au pornit la începutul anilor *70. avand un caracter interdisciplinar si utilizand o serie de principii de drept civil. drept administrativ s. alaturi de juristi. și sub aspect economic și social. Autonomizarea sa ca ramură de drept se datorează eforturilor conjugate ale oamenilor de stiinta care. avand drept scop declarat protectia factorilor de mediu. DREPTUL MEDIULUI CA RAMURĂ AUTONOMĂ A SISTEMULUI DE DREPT ROMÂNESC 2. criza ecologica planetara tinde sa devina inamicul numarul 1 al speciei umane. dreptul mediului este chemat sa creeze cadrul legal.

faunăşi floră. caracterul autonom al ramurii de drept al mediului este incontestabil. influenţează echilibrul ecologic şi determină condiţiile de viaţă pentru om. În baza criteriului instituțional dreptul mediului este privit ca ansamblu al reglementărilor care stabilesc cadrul normativ de acțiune al statului în direcția înfăptuirii politicii de protecție a mediului. de la care nu se poate deroga. obligatorii. Pentru definirea dreptului mediului. Așadar putem spune că specificitatea sa ca ramurã de drept distinctã în sistemul nostru de drept este dată de specificul aparte al normelor sale cât și de specificul relaţiile sociale formate în procesul de prevenire a poluării. 17 . În baza criteriului material. care determnină cadrul natural. în ameliorarea şi dezvoltarea mediului și în sancţionarea faptelor poluante. prin interacţiunea lor. Caracterul autonom a fost contestat de foarte multi autori pornind de la ideea potrivit careia scopul activitatii de protectie a mediului nu poate fi realizat fara concursul unor factori de natura tehnica. economica reglementati de alte ramuri de drept S-a sustinut ca dr mediului ar fi de fapt o subramura a dr administrativ sau a dr funciar În actualul stadiu al evoluției sale. social şi economic şi care. sunt luate în considerare trei criterii: criteriul material. Relatiile sociale privind protectia si dezvoltarea mediului sunt reglementate prin norme imperative.sau. criteriul instituțional și criteriul finalității. sociala. Metoda de reglementare în dreptul mediului reprezintã pozitia sau atitudinea pe care statul o alege pentru reglementarea relatiilor sociale de mediu. dreptul mediului este definit ca fiind ansamblul normelor juridice care privesc factorii naturali şi pe cei antropici.

În baza criteriului finalităţii.cel mai important obiectiv al protectiei mediului fiind ocrotirea ființei umane. absolvenţii ar putea transmite mai departe această conştiinţă de mediu prin modul în care vor aplica cunoştinţele dobândite în profesia de jurist. de protecţie a acestuia. Cei trei piloni pe care se situează obiectul de reglementare al dreptului mediului sunt: protecţia mediului. în orice domeniu şi-ar desfăşura activitatea. dreptul mediului este definit ca fiind ansamblul normelor juridice care privesc menţinerea echilibrului ecologic şi ocrotirea sănătăţii umane6. conservarea mediului şi îmbunătăţirea calităţii mediului. Protectia mediului presupune stabilirea si respectarea unor cerinte referitoare la modul de viata al individului. putem spune că la nivelul actual al evoluției sale . tinzând să penetreze în toate ramurile de drept pentru a introduce dimensiunea ecologică. Dreptul mediului se caracterizează prin următoarele particularităţi: are un caracter orizontal. astfel pregătiţi în spiritul şi litera legislaţiei referitoare la diferite aspecte legate de mediu.reprezintă un drept de interacţiuni. Editura . rândul lor. precum si la mentinerea si ameliorarea calitatilor factorilor naturali ai mediului. Dreptul mediului. acoperind diferite ramuri de drept. Dreptul mediului ca disciplină autonomă. În felul acesta. -formarea în rândul studenţilor a unei conştiinţe de mediu. 1996 18 .urmăreşte: -cunoaşterea actelor normative de bază privind protecţia mediului. conduita şi poziţia celorlalţi cetăţeni impunând o anumită atitudine bazată pe cunoaşterea şi respectarea legislaţiei de mediu vor putea influenţa. la mentinerea echilibrului ecologic. Pornind de la acumulările pozitive în domeniul legislației interme și internaționale și experienţei concrete a aplicării lor. la juridică a 6 Mircea Dutu.

. Calitatea mediului în care trăim depinde în mare măsură de noi. nu doar de existenţa legislaţiei şi activitatea autorităţilor administraţiei publice. O abordare completă a protecției mediului presupune luarea în considerare în totalitate a elementelor pe care le avansează cele trei concepții. exclusiv printr-o activitate de protectie . astfel pregătiţi în spiritul şi litera legislaţiei referitoare la diferite aspecte legate de mediu. de protecţie a acestuia. pe lângă dobândirea competențelor universitare conferite de disciplinele înscrise în aria curriculară și formarea în rândul studenţilor a unei conştiinţe de mediu.faţă de necesitatea creării şi păstrării unui mediu sănătos. Omul e considerat doar un element ce trebuie conservat pentru ca natura să ramână neafectată . Prin studierea dreptului mediului se urmărește.concepția antropocentrică. În abordările politicii de protecție a mediului se întâlnesc urmatoarele concepții: -concepția geocentrică potrivit căreia protectia mediului vazuta ca un scop in sine. care trebuie sa intervina in viata celorlalte specii.conştientizarea cetăţenilor asupra dreptului la informaţie şi reglementărilor interne și europene justiţie în probleme de mediu. prevăzut în art. în conformitate cu care toate formele de viata constituie preocuoparea individului. 35 al Constituţiei României.concepția biocentrică. drept constituţional. urmarindu-se protejarea pamantului si impiedicarea oricarei interventii a omului. În mare parte. absolvenţii ar putea transmite mai departe această conştiinţă de mediu prin modul în care vor aplica cunoştinţele dobândite în 19 . ceea ce va uşura în mare măsură şi implementarea tuturor privind mediul. în conformitate cu care protectia mediului presupune exclusiv protectia fiintei umane si a nevoilor acesteia. legislaţia comunitară este deja implementată în reglementările privind mediul. Obiectivele și direcțiile de acțiune care privesc protecția mediului constituie politica de protectie a mediului .

toate materiile organice şi anorganice. Dreptul mediului. unul social. impunând o anumită atitudine bazată pe cunoaşterea şi respectarea legislaţiei de mediu vor putea influenţa. în orice domeniu şi-ar desfăşura activitatea. toate straturile atmosferice. În felul acesta. În mare parte. solul şi subsolul. societate şi mediul său. unul uman. Noţiunea de mediu a fost definită în cadrul multor discipline. inclusiv valorile materiale şi spirituale. precum şi fiinţele vii.Comportamentul uman față de mediu este reglementat prin principiile și normele juridice de dreptul mediului. care iau naştere în legătură cu activităţi privind: 7 Accesul la informaţia privind mediul este consacrat în documentele Conferinţei de la Aarhus. eficientă şi funcţională a diferitelor reglementări care au ca obiectiv protecţia mediului. sistemele naturale în interacţiune cuprinzând elementele enumerate anterior. În raport de aceste cerințe mediul poate fi definit ca ansamblu de condiţii şi elemente naturale ale Terrei: aerul. Formularea unei definiții juridice a noţiunii de mediu trebuie să permită aplicarea practică. apa. legislaţia comunitară este deja implementată în reglementările privind mediul. ca ramură distinctă a sistemului dreptului românesc. ca și legislaţia naţională.profesia de jurist. Așadar. etc. în legislaţia europeană. are ca obiect de studiu o categorie distinctă de relaţii sociale.aspectele caracteristice ale peisajului. la rândul lor. dobândind un sens biologic unul geografic unul ecologic. Aspectul va fi prezentat detaliat mai jos. constatăm că obiectul disciplinei Dreptul mediului. conduita şi poziţia celorlalţi cetăţeni faţă de necesitatea creării şi păstrării unui mediu sănătos și în același timp şi implementarea tuturor conştientizarea cetăţenilor asupra dreptului la informaţie şi justiţie în probleme de mediu. calitatea vieţii şi condiţiile care pot influenţa bunăstarea şi sănătatea omului. 20 . ca ramură distinctă a sistemului dreptului românesc se rezumă la relaţiile sociale. ceea ce va uşura în mare măsură reglementărilor comunitare privind mediul7. cele dintre om.

stabilirea persoanei care răspunde potrivit principiului “poluatorul plăteşte”(principiu pe care îl vom detalia mai jos). -cele privind stabilirea corectă a răspunderilor juridice. Spectrul tipurilor de relaţii sociale privind mediul. -îndeplinirea atribuţiilor de mediu de către autorităţile publice locale şi centrale sau a celor pentru protecţia mediului. -obţinerea avizului. -activitatea unor organisme neguvernamentale privind atingere în vreun fel mediului. -cele privind conservarea şi dezvoltarea resurselor naturii şi a celorlalte componente ale mediului. consecinţelor păgubitoare şi limitarea efectelor poluării. acordului. şi restabilirea situaţiei anterioare poluării. se va dezvălui pe parcursul studierii acestei discipline. obtinerea unor rezultate 21 administraţiei informarea şi sensibilizareaopiniei publice cu privire la anumite activităţi care pot aduce . Particularitățile normelor juridice de dreptul mediului În dreptul mediului. urmărind optimizarea acţiunii umane/sociale în raport cu mediul. -cele privind îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. normele juridice au un caracter imperativ (prohibitiv) în majoritate tehnic. autorizaţiei de mediu pentru activităţi economice şi sociale cu impact asupra mediului. -relaţii care privesc structura organizatorică a activităţii de protecţie a mediului. pentru obţinerea unui maxim de rezultat tehnico-economic. în condiţiile dezvoltării calităţilor naturale ale mediului Scopul urmarit prin instituirea normelor juridice este eficientizarea activitatii umane. -asigurarea accesului publicului la informaţia privind mediul.-protecţia mediului. inclusiv cele privind prevenirea împiedicarea producerii altor pagube.dacă aceasta s-a produs. inclusiv asigurarea participării publicului la luarea deciziei în probleme de mediu. care rezultă de aici.

c) norme de produs care definesc fie proprietăţi fizice şi chimice pentru un anumit produs. fie reguli privind condiţiile. - Normele tehnice pot fi: a) norme de calitate a mediului ce prezintă următoarele caracteristici: . prescriu atitudini şi conduite bine conturate. constatăm că majoritatea normelor juridice sunt imperative.impun obligaţii de rezultat(ca de ex: cantitatea sau concentraţia fixe de poluanţi).prohibitive sau onerative.norme de emisie care stabilesc cantitatea sau concentraţiile de poluanţi care pot fi evacuaţi de o sursă dată). În condițiile în care metoda de reglementare a dreptului mediului este cea a autoritarismului. 22 . sol( de ex. corespunzătoare a mediului. în special pentru produsele toxice.performante din punct de vedere tehnico-economic. Acestea stabilesc obligaţii de mijloace:alegerea unui anumit proces de producţie mai puţin poluant. b) norme de procedeu/proces care prevăd un anumit număr de specificaţii (de exemplu. conservandu-se si dezvoltandu-se resursele naturale de mediu. apă. . capabile să permită o valorificare raţională.stabilesc niveluri maxim admisibile de poluare în mediile receptoare: aer. cum altfel ar putea fi asigurată imperativitatea normelor dacă nu prin intermediul consacrării lor prin acte normative? Prin urmare dacă ne raportăm la obiectivele de protectie a mediului. Un alt element distinctiv.care face diferența între normele juridice de drept al mediului fata de alte tipuri de norme juridice este preponderent tehnic al acestora Normele tehnice din sfera dreptului mediul: - caracterul stabilesc modalităţi şi termene stricte pentru realizarea unor obiective explicit definite. ambalajul ori prezentarea produsului. tipuri de dispozitive de epurare impuse).

-cele privind îmbunătăţirea condiţiilor de mediu. -relaţii care privesc structura organizatorică a activităţii de mediului. -cele privind conservarea şi dezvoltarea resurselor naturii şi a celorlalte componente ale mediului.Latura tehnică a dreptului mediului permite unificarea şi uniformizarea reglementărilor din domeniu. principiului “poluatorul plăteşte”. Sfera de curindere a dreptului mediului se poate stabili în funcţie de trei criterii cu caracter convenţional: - restabilirea situaţiei anterioare poluării.cele privind protecţia mediului. 23 . şi împiedicarea producerii altor pagube. autorizaţiei de mediu pentru economice şi sociale cu impact asupra mediului. -cele privind stabilirea corectă a răspunderilor juridice. -activitatea unor organisme neguvernamentale privind atingere în vreun fel mediului. inclusiv cele privind prevenirea consecinţelor păgubitoare şi limitarea efectelor poluării. -obţinerea avizului. -asigurarea accesului publicului la informaţia privind mediul. acordului. dacă aceasta s-a produs. -îndeplinirea atribuţiilor de mediu de către autorităţile publice locale şi centrale sau a celor pentru protecţia mediului. stabilirea persoanei care răspunde potrivit activităţi administraţiei informarea şi sensibilizarea opiniei publice cu privire la anumite activităţi care pot aduce protecţie a criteriul instituţional. inclusiv asigurarea participării publicului la luarea deciziei în probleme de mediu. bazat pe structurile politice şi admnistrative cu putere de decizie în domeniu. prin armonizarea legislaţiilor naţionale şi adoptarea unor documente internaţionale Pe baza normelor de dreptul mediului se formează următoarele categorii de relații: .

dar și persoanele fizice şi juridice. Ca orice raport juridic el cuprinde în structura sa următoarele componente: subiecte. fiind reglementat de normele juridice de dr al mediului care sunt aduse la indeplinire prin respectarea de buna voie de destinatar sau prin exercitarea fortei coercitive a statului . conținut și obiect.Partile raportului juridic sunt persoanele fizice sau juridice. RAPORTUL JURIDIC DE DREPT AL MEDIULUI . fundamentat pe definiţia dată mediului şi criteriul finalităţii.Raportul juridic de dr al mediului are drept scop conservarea. care gestionează în ansamblu problematica ocrotirii mediului.Raportul juridic se caracterizeaza fie prin subordonare sau supraordonare intre participanti. Subiectul activ este statul. în măsura în care sunt implicate legal în apărarea mediului. rareori intalnindu-se raporturi juridice bazate pe egalitate . . publice sau private.Obiectul raportului juridic consta in actiunile si inactiunile de care sunt tinute partile raportului juridic. respectiv conduita acestuia fata de factorii naturali si artificiali de mediu . dezvoltarea si protectia mediului.- criteriul material. fundamentat pe conţinutul şi scopul normelor stabilite. precum şi entităţile administrativteritoriale.Continutul raportului juridic consta in drepturile si obligatiile corelative pe care le au participantii in legatura cu conservarea si dezvoltarea factorilor de mediu naturali si artificiali . atat de drept privat cat si public . Statul intervine în mod autoritar si direct în reglementarea juridicã a raporturilor sociale de mediu datoritã faptului cã protectia si dezvoltarea 24 .

25 . protejare si ameliorare a acestuia. De exemplu : desfasurarea unei activitati comerciale supuse autorizarii din punct de vedere al protectiei mediului fara obtinerea autorizatiei de mediu reprezinta contraventie. vanarea speciilor rare de animale sau vanatoarea in afara sezonului reprezinta infractiune respectiv contraventie. sau mai precis în conduita pe care individul sau indivizii trebuie să o aibă faţă de componenetele naturale şi antropice ale mediului LEGĂTURA DREPTULUI MEDIULUI CU ALTE RAMURI DE DREPT 1. luarea de masuri preventive precum depozitarea deseurilor periculoase si a rezidurilor pe platforme special amenajate. Obiectul raportului juridic constă în acţiunile sau inacţiunile la care părţile sunt îndrituite. In caz de incalcare a acestora sunt prevazute contraventii si infractiuni . publica sau privata. Intre cele doua exista diferente.mediului reprezintã o problemã de interes national. intre specii si intre generatii.). Subiectul pasiv poate fi orice persoana fizica sau juridica. continuarea activitatii comerciale dupa suspendarea autorizatiei de mediu sau retragerea acesteia reprezinta infractiune. Conținutul raportului de drept al mediului îl reprezintă drepturile și obligațiile subiectelor(activ și pasiv) stabilite pe baza normelor de drept al mediului.Putem spune că normele de mediu consacra o justitie de mediu bazata pe echitatea intre oameni. În acest sens conduita persoanelor fizice sau jurice presupune respectarea unor obligatii de a face sau a nu face (ex:obtinerea autorizatiei de mediu inainte de inceperea activitatii sau a autorizatiei integrate de mediu. Cele mai multe au drept scop principal prevenirea unor eventuale daune sau ameliorarea acestora si numai in mod exceptional au caracter sanctionator. etc.Dreptul mediului si dreptul constitutional: intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura prin aceea ca dreptul constitutional consacra ca drepturi si obligatii fundamentale: dreptul la un mediu sanatos dar si obligatia de conservare. transmiterea intentionata de boli la animale si oameni reprezinta conform codului penal infractiune.

IZVOARELE DREPTULUI MEDIULUI 26 . etc. care se datoreaza faptului ca in codul penal sunt prevazute o serie de infractiuni de mediu dar si datorita faptului ca legislatia de mediu prevede o serie de infractiuni speciale care completeaza dreptul penal 5. in primul caz acestia se afla pe pozitie de egalitate. Atat dreptul mediului cat si dreptul civil stabilesc cadrul in care poate fi exercitata proprietatea.emise de catre autoritatile de mediu sunt de regula acte administrative individuale. modul de functionare a acestora. realizarea constructiilor. Continutul raporturilor de drept civil este de regula stabilit de catre parti. in timp ce in cazul raporturilor juridice de dreptul mediului el este de regula determinat 3. 4. etc 2.Dreptul mediului si dreptul administrativ: dreptul mediului are cea mai stransa legatura cu dreptul administrativ Normele de dreptul mediului sunt norme administrative. amenajarea parcurilor. in timp ce in cel de-al doilea caz acestia caz acestia se afla pe pozitii de subordonare.Dreptul mediului si dreptul penal: intre cele doua ramuri exista o stransa legatura. Intre cele doua ramuri de drept exista insa si diferente. construirea drumurilor. in timp ce continutul raporturilor juridice de drept al mediului este stabilit prin lege.dreptul constitutional reglementand si institutiile statului. ultimul reprezentand ramura de baza. iar institutiile care actioneaza in domeniul protectiei mediului sunt institutii administrative speciale.Dreptul mediului si dreptul urbanismului: dreptul urbanismului reprezinta o parte din dreptul mediului si anume acea parte care contine norme referitoare la: dezvoltarea localitatilor. precum: pozitia pe care se afla subiectii care intra in raporturile juridice de drept civil respectiv dreptul mediului. In cazul raporturilor juridice civile subiectul pasiv este de regula nedeterminat.Dreptul mediului si dreptul civil: intre cele doua ramuri de drept exista o stransa legatura.

135 care consacră obligatiile ce incumba statului în legătură cu mediul: obligatia de a se asigura ca utilizarea resurselor naturale se utilizeaza in mod rational. Art. precum şi menţinerea echilibrului ecologic.7 din Constitutie prevede obligatia proprietarului unui teren de a respecta sarcinile de mediu si buna vecinatate.8 din Conventia Europeana a Dreptului Omului temeiul juridic al oricarei actiuni in instanta. Relevant este in acest sens art . se consacra astfel o servitude legala de mediu. ordonanţe de guvern.135 din Constitutie Statul trebuie să asigure:… e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. f ) crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii Acest articol reprezinta alaturi de art. In categoria izvoarelor interne intra: La realizarea dreptului fundamental al omului la un mediu sănătos conduce şi obligaţia fundamentală a statului de a asigura refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. ordine şi instrucţiuni ale autorităţilor centrale şi acte normative ale autorităţilor administraţiei locale. crearea condiţiilor necesare pentru creşterea calităţii vieţii. hotărâri de guvern. Titlul 4 din Constitutie respectiv art. precum şi menţinerea echilibrului ecologic. Tot art.La fel ca celelalte ramuri de drept din sistemul dreptului român normele juridice ce intră în sfera dreptului mediului sunt consacrate prin formele clasice ale izvoarelor dreptului: Constituţia. Exista trei feluri de izvoare (interne. precum si 136 ce indica bunurile care sunt considerate de interes 27 . 35 consacra si obligatia persoanelor fizice si juridice sa intreprinda masurile necesare in vederea protectiei si ameliorarii mediului inconjurator. obligatia de a proteja si a ameliora mediul inconjurator. A.44 alin. legi. obligatia de a lua masurile necesare ca dreptul la mediu sa poata fi exercitat. comunitare si internationale).

decizii. marea teritoriala. animalelor. B.solului.etc) regimul juridic al utilizarii lor. deseurilor . cuprinzând măsuri juridice cu caracter obligatoriu cuprinse în tratate sau convenţii sau cu caracter neobligatoriu. rezoluţiilor sau seturilor de linii directoare şi orientări politice. C. recomandarii. atmosfera.) 3. etc.public (plajele. 2.etc. acte ale autoritatilor locale . protocoale. Acest cadru de acţiune la nivel internaţional s-a format în timp şi se află într-o evoluţie dinamică. în care sunt înscrise măsuri colective la nivel global. codul in materia protectiei consumatorului. regulamente. hotarari de guvern. măsuri instituţionale şi mecanisme de finanţare viabile Interacțiunea normelor de drept intern cu cele cuprinse în doumente internaționale este evidențiată pregnant de faptul că unele drepturi şi obligaţii prevăzute în Constituţie au ca premiză generală de realizare. judetene etc.legea –cadru de protecție a mediului OUG195/2005 aprobată prin Legea 265/2006. atmosferei. tratate. codul silvic. Izvoarele comunitare-tratele constitutive ale Uniunii Europene. 4.Legi:.Ordonante de urgenta ale guvernului 5.zona economica.Codurile: (codul civil. au căutat să le definească şi să le aplice prin intermediul unui cadru internaţional adecvat. Izvoarele internationale Fiind un domeniu relativ nou şi în formare. dreptul 28 . dat fiind caracterul transfrontalier al problemelor de mediu.Acte ministeriale sau odine ministeriale . . pe care statele. La nivel international exista peste 900 de conventii. directive.Legi sectoriale in domeniul protectiei apelor. în forma declaraţiilor. dreptul şi politica internaţională în domeniul protecţiei mediului evoluează şi pe baza rezoluţiilor şi declaraţiilor unor organizaţii internaţionale.

al cărui Consiliu de Conducere şi Secretariat au fost înfiinţate în decembrie 1972 de Adunarea Generală a Naţiunilor Unite şi Fondul voluntar pentru Mediu. În privința izvoarelor internaționale cu specific de drept al mediului trebuie amintită Conferinţa de problemelor globale ale la Stockholm privind Mediul Uman din 1972.2. În timpul consacrată problemelor globale ale mediului la care au fost dezbătute varietatea mediului şi conferinţei au fost adoptate : . necesităţile de dezvoltare. în conformitate cu procedurile financiare ale Naţiunuilor Unite. cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte. dintre care poate fi menționată pe primul plan Declaraţia Universală a Drepturilor Omului adoptată de Adunarea Generală a Organizaţiei Naţiunilor Unite în anul 1948. şi legile interne. cu trei componente: . aplicarea dispoziţiilor normative din documentele internaţionale la care România a devenit parte se face în mod nemijlocit(direct).activităţile pentru managementul mediului. la care România este parte. in baza art.fundamental al omului la un mediu sănătos consacrat prin numeroase documente internaționale semnate de România.măsurile de sprijin. 29 . .programul pentru evaluarea mediului global (Earthwatch). Pe lângă aceste documente mai sunt de amintit Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu. conţinând 26 de principii. Toate acestea sunt considerate a fi piatra de temelie a primului cadru internaţional pentru tratarea problemelor mediului.Declaraţia de la Stockholm. înfiinţat în ianuarie 1973. .Planul de Acţiune pentru Mediul Uman. După cum se știe. Dacă există neconcordanţă între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. . au prioritate reglementările internaţionale. 20 din Constitutie Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului.

Problemele globale ale mediului au început să devină predominante şi au creat necesitatea iniţierii unor acţiuni suplimentare pentru creşterea conştientizării publice. când Naţiunile Unite au înfiinţat Comisia Mondială pentru Mediu şi Dezvoltare.Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu a desfăşurat o serie de activităţi pentru a-şi manifesta în cadrul sistemului ONU.orientate pe probleme sectoriale ale factorilor de mediu: poluarea apelor.Activităţile programului pot fi clasificate în două mari grupe: . cunoscută sub denumirea de Comisia Brundtland. . respectiv în 1983. schimbările climatice. rolul său de catalizator şi coordonator îndomeniul mediului. epuizarea stratului de ozon. conservarea biodiversităţii. atât pe plan internaţional cât şi naţional. protejarea mediului în perioadele de conflict armat. 30 . prin care s-a formulat cadrul care avea să stea la baza celor 40 de capitole ale Agendei 21 şi a celor 27 de principii ale Declaraţiei de la Rio şi care a definit dezvoltarea durabilă ca fiind “dezvoltarea care îndeplineşte necesităţile generaţiei prezente. Necesitatea reorientării eforturilor pentru realizarea obiectivului de integrare s-a concretizat după unsprezece ani de la Conferinţa de la Stockholm. care să determine comunitatea internaţională să ia în timp util măsuri funcţionale.De la înfiinţarea sa. traficul internaţional de produse şi deşeuri toxice şi periculoase. în baza recomandărilor Conferinţei de la Stockholm.orientate pe probleme globale: ploi acide. fără a compromite capacitatea generaţiilor viitoare de a-şi îndeplini propriile necesităţi”. respectiv obiectivul consacrat prin principiul 13 al declaraţiei de la Stockholm nu a fost realizat. defrişarea şi deşertificarea. Evaluarea efectelor acestor “noi” probleme ale mediului a condus la recunoaşterea faptului că s-a realizat un progres prea redus în integrarea protecţiei mediului în politicile şi activităţile de dezvoltare. Această comisie a elaborat şi publicat în 1987 documentul “Viitorul nostru comun” (Raportul Brundtland). a aerului şi a solurilor (în special degradarea terenurilor).

la Rio de Janeiro s-a desfăşurat Conferinţa Naţiunilor Unite privind Mediul şi Dezvoltarea. conţinând 27 de principii. Alături de Agenda 21 şi Declaraţia de la Rio. care constituie un plan de acţiune pentru dezvoltarea durabilă cu începere din secolul al XXI-lea. activităţilor care trebuie efectuate. pe plan internaţional. a dreptului internaţional al mediului. nu a putut fi atins. structurate în termenii:bazei de acţiune. concretizat în 40 de capitole destinate unor domenii de programe specifice. în continuă creştere. Summitul de la Rio a generat de asemenea o serie întreagă de reacţii pozitive. obiectivelor de realizat. În ciuda acestor consecinţe pozitive.Agenda 21. Cu această ocazie. În urma conferinţei au rezultat: . obiectivul global al Agendei 21. s-a ajuns la un acord cu privire la două convenţii obligatorii:Convenţia privind diversitatea biologică şi Convenţia cadru privind schimbările climatice.Declaraţia de la Rio. care a făcut apel la o schimbare radicală a sistemelor de valori convenţionale dominante existente şi a proceselor instituţionale.incluzând demararea a numeroase iniţiative pentru implementarea Agendei 21 la nivel local şi a reorientării politicii de protecţie a mediului. în multe state s-au înfiinţat comisii naţionale pentru dezvoltarea durabilă şi s-au întocmit strategii pentru dezvoltarea durabilă. ca mecanism de codificare şi promovare a dezvoltării durabile. Summitul de la Rio a adus cu fermitate pe arena publică problemele de protecţie a mediului şi de dezvoltare. în iunie 1992.Așa cum am arătat. la care s-au reunit 115 de conducători ai statelor lumii. 31 .modalităţilor de implementare. În acelaşi an. a fost recunoscută oficial necesitatea de a integra dezvoltarea economică şi protecţia mediului în obiectivul de dezvoltare durabilă şi s-a afirmat importanţa. .

a reunit 104 conducători ai statelor lumii şi a avut ca principlale rezultate: Declaraţia de la Johannesburg privind dezvoltarea durabilă şi Planul de implementare a Summitului mondial privind dezvoltarea durabilă.1997). . în special prin evidenţierea importantelor legături dintre sărăcie. construcţiei capacităţilor pentru participare şi dezvoltare. O altă reuniune internațională Summitul Naţiunilor Unite privind Dezvoltarea Durabilă.dezvoltarea economică. -eşecul îmbunătăţirii: transferului de tehnologie. Guvernele au căzut de acord şi au reafirmat un domeniu de obligaţii şi ţinte concrete de acţiune pentru realizarea obiectivelor de dezvoltare durabilă. care a avut loc la Johannesburg în perioada 26 august – 6 septembrie 2002. mediu şi utilizarea resurselor naturale. s-a făcut apel la ratificarea. Aceste aspecte au fost evidenţiate prin: -reducerea asistenţei oficiale acordate pentru dezvoltare şi creşterea datoriilor internaţionale. a evidenţiat o serie de deficienţe. Prin Declaraţia de la Johannesburg s-a asumat responsabilitatea colectivă pentru progresul şi întărirea celor trei piloni interdependenţi ai dezvoltării durabile: .Evaluarea progresului realizat la cinci ani de la Conferinţa de la Rio (New York.dezvoltarea socială şi 32 . -eşecul coordonării instituţionale şi -incapacitatea de a reduce nivelurile excesive de producţie şi de consum. Ca urmare. legate în particular de echitatea socială şi sărăcie. întărirea şi implementarea mai fermă a acordurilor şi convenţiilor internaţionale privind mediul şi dezvoltarea. S-a aprofundat şi întărit înţelegerea conceptului de dezvoltare durabilă.Summitul de la Johannesburg a reafirmat dezvoltarea durabilă ca fiind un element central al agendei internaţioanle şi a dat un nou impuls pentru aplicarea practică a măsurilor globale de luptă împotriva sărăciei şi pentru protecţia mediului.

Un important progres l-a constituit sprijinul pentru înfiinţarea unui fond de solidaritate mondială pentru eradicarea sărăciei. regional şi global. ele stau la baza dezbaterilor actuale pentru luarea deciziilor 33 . ca recunoaştere a rolului esenţial al societăţii civile în implementarea dezvoltării durabile şi promovarea de parteneriate. regională şi globală. Există de asemenea numeroase acorduri bilaterale şi multilaterale care conţin prevederi legate de unul sau mai multe aspecte care vizează protecţiea mediului. Prin repetare şi practică statală. . exprimate în Principiul 7 al Declaraţiei de la Rio şi integrarea celor trei piloni ai dezvoltării durabile. În acest sens. . respectiv le consideră a fi principii de drept internaţional în formare sau le recunosc ca fiind principii de drept internaţional.modificarea modelelor de producţie şi consum. pe baza cărora au evoluat raporturile dintre state în acest domeniu. naţional.eradicarea sărăciei.. Prin Planul de implementare se urmăreşte aplicarea de măsuri concrete la toate nivelurile şi întărirea cooperării internaţionale. Toate aceste conferinţe mondiale au influenţat evoluţia dreptului internaţional al mediului. opiniilor societăţii civile li s-a dat o importanţă deosebită. Documentele amintite ca izvoare de drept internațional al dreptului mediului au consacrat o serie de principii fundamentale pentru protecţia mediului. eforturile sunt cu precădere axate pe: . în baza responsabilităţolor comune dar diferenţiate.protecţia mediului la nivel local. acestea pot deveni obligatorii. acoperind probleme de natură:subregională. Deşi în prezent statele lumii au abordări diferite faţă de aceste principii.protejarea sănătăţii şi - protejarea şi managementul bazei de resurse naturale pentru dezvoltarea economică şi socială. care vizează încorporarea acestor principii în sistemele legale naţionale. De asemenea.

regională sau internaţională. formulate în doctrină. este “Declaraţia internaţională asupra mediului”. Principiile dreptului mediului reprezintă idei călăuzitoare ce exprimă adevăruri faţă de care activitatea legislativă şi desfăşurarea activităţilor de protecţie şi dezvoltare a mediului trebuie să fie conforme. Chiar dacă sunt formulate şi precizate la modul diferit în legislaţia naţională. adoptată la Stockholm. cu caracter pe zi ce trece mai imperativ. PRINCIPIILE DREPTULUI MEDIULUI Specificul principiilor de drept al mediului Pe lângă principiile generale de drept ( care sunt incidente în toate ramurile de drept) vom întâlni și principii specifice numai dreptului mediului. cu 34 principiilor vizând protecţia ocazia Conferinţei Naţiunilor Unite . se poate urmări şi evoluţia interesului şi nevoilor reale ale societăţii umane în raporturile sale cu tot ceea ce o înconjoară.politice privind protecţia mediului la nivel internaţional dar și pentru deciziile privind politica internă de drept al mediului. fie pot fi formulate direct în normele juridice. prin analizarea raţiunii. dau şi măsura evoluţiei politicii internaţionale. Ele exprimă esenţa politicii de mediu a statului şi pot fi deduse fie pe cale de interpretare a reglementărilor legale. împreună. Principiile rezultă indirect din “spiritul” actelor normative. prin însăşi existenţa lor. prin modul cum sunt formulate se recunoaşte că problematica mediului face parte din patrimoniul comun al umanităţii. Prin studiul formulării principiilor privind protecţia mediului. Acestea. scopului ori finalităţii normelor de drept. regionale sau naţionale în ceea ce priveşte protecţia mediului. Unul dintre primele acte internaţionale care au formulat principii în acest sens.

Mircea Duţu semnalează diferențele care apar în privința consacrării principiilor la cele trei niveluri de reglementare:național. fiind utilizat de cele mai multe ori pentru a desemna o constantă evidentă.asupra Mediului. ameliorării calităţii mediului. internaţional) care pot fi privite ca fiind osatura ce îi conferă unitate. cât şi pentru statele comunitare. comunitar. stabilitate. Principiile dreptului mediului consacrate prin documente internaționale nu sunt imuabile. principiile au un statut intermediar. Printre acestea sunt enumerate ca făcând parte 35 principiile: prevenirii. norme generale obligatorii. regional. unicitate. fiind formulate mai degrabă ca linii directoare atât pentru politica în domeniu a comunităţii. consacrate la nivelul dreptului mediului. Abordarea principiilor de dreptul mediului în doctina românească Prof. “poluatorul .european și internațional. concluziile unei analize. Același autor grupează principiile dreptului mediului în două mari categorii: -principii fundamentale – consacrate la toate nivelurile dreptului mediului (naţional. formulate uneori identic sau asemănător şi ca principii politico-strategice. coperenţă. dominând materiile tradiţionale ale acestuia. dar în același timp devin din ce în ce mai imperative.precauţiei. atribuindu-li-se statutul de norme de conduită de maximă generalitate şi universalitate. în dreptul european. obligatorii în domeniul respectiv. este greu să fie enumerate toate aceste principii care ar ocupa mult prea mult spaţiu dacă ar fi toate menţionate. De aceea. protecţiei mediului. La Stockholm au fost formulate 27 de principii. conservării. ci dobândesc un caracter de acuratețe și rafinament tot mai pronunțat de la o reuniune la alta. reprezentând tot atâtea sarcini pentru statele membre ale ONU şi 109 recomandări pentru luarea de măsuri pentru protecţia mediului. la nivelul internaţional al dreptului mediului conceptul de principiu are caracterul cel mai imprecis. Astfel se observă că în legislaţiile naţionale se recurge la consacrarea expresă a principiilor dreptului mediului în dreptul pozitiv.

cât şi internaţionale. participării publicului. cum ar fi principiile: precauţiei. consolidate în Declaraţia de la Rio. dezvoltării durabile. dar diferenţiate a statelor. cum ar fi principiul “poluatorul plăteşte”. cum ar fi: aplicarea celei mai bune tehnologii posibile. răspunderea statelor pentru pagubele aduse mediului. îndatorirea de asistenţă ecologică. -principii de maximă generalitate în dreptul mediului şi principii speciale. aplicabile unui anumit domeniu al dreptului mediului (de exemplu. Autorul consideră că mai există și “principii adiţionale”. în această categorie . Astfel. amintind ca exemplu. obligaţia statelor de a soluţiona pe cale paşnică diferendele în materie de mediu. responsabilităţii comune. formulate după anul 1980. 36 .ce exprimă specificul arealului. cu sublinierea că unele pot fi atât interne. care nu antrenează costuri excesive. consideră ca fiind cele mai importante următoarele distincţii între principii: -principii interne şi principii internaţionale. Daniela Marinescu are în vedere mai multe criterii de clasificare a principiilor de dreptul mediului. integrării considerentelor ecologice în toate politicile comunitare. al subsidiarităţii. iniţial reguli tehnice de implementare. rezultând astfel şi o enumerare mai amplă a acestora. cu precizarea că unele pot face parte din ambele categorii. -principii afirmate expres în Legea protecţiei mediului şi principii doctrinare. -principii de bază şi principii decizionale.principiile: corectării cu prioritate la sursă a atingerilor aduse mediului. cea mai bună opţiune practicabilă în interesul mediului. La nivelul dreptului internaţional sunt enumerate ca principii specifice: principiul cooperării. aplicarea celei mai bune tehnologii disponibile. -principii tradiţionale (cum ar fi “poluatorul plăteşte”) şi principii noi. cele mai bune practivi de mediu.plăteşte” Pe lângă acestea există pricipii specifice europene.

respectiv principii de bază și principii specifice-pe plan extern. specific regimului juridic al deşeurilor). -principiul interzicerii poluării. -principiul prevenirii. cum ar fi cele privind substanţele toxice.Principii pe plan intern: a) Principii de bază: -principiul potrivit căruia protecţia mediului înconjurător constituie un obiectiv de interes public major. -principiul prevenirii riscurilor ecologice şi al producerii daunelor. -principiul “poluatorul plăteşte”. -principiul conservării biodiversităţii şi a ecosistemelor specifice cadrului bio-geografic natural. în conformitate cu politica sa ecologică. Principii externe: a)Principii de bază: 37 . Considerăm această abordare mai potrivită pentru realizarea obiectivului cunoașterii lor și de aceea aderăm la ea. activitatea nucleară etc. -principiul exercitării de către stat a dreptului suveran de a exploata resursele naturale. deşeurile. reducerii şi controlului integrat al poluării prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activităţile care produc poluări semnificative.principiul proximităţii. -principiul participării publicului la elaborarea şi aplicarea deciziilor de mediu. 1. 2. Autoarea sistematizează principiile formulate pe plan intern şi pe plan extern și face delimitarea între principii de bază și pricipii decizionale-pe plan intern. b) Principii decizionale: -principiul precauţiunii în luarea deciziilor. subliniind că principiile specifice unor activităţi vor fi prezentate atunci când se discută regimul juridic al acestora.

Mai întâi trebuie observat că la redactarea legii de bază privind protecţia mediului.pe tema protecţiei consacrate doctrinar tot ca principii de dreptul La stabilirea acestor principii şi elemente strategice. -principiul bunei vecinătăţi. Rezultă că. diferitelor întâlniri . idei care au fost mediului. internaţionale. Pornind de la clasificarea principiilor dreptului mediului. legiuitorul a avut în formulate cu prilejul vedere şi scopul politicilor globale de protecţie a mediului. b)Principii specifice cu caracter restrâns: -principiul nediscriminării – orice persoană afectată sau care ar putea fi afectată de o pagubă materială are dreptul să ridice. 195/2005 privind protecţia mediului. toţi autorii recunosc importanţa existenţei şi respectării principiilor din dreptul mediului. mondiale . -principiul interzicerii poluării. -principiul informării şi cooperării între state. indiferent de criteriile pe care le-au avut în vedere pentru realizarea unei clasificări a principiilor de dreptul mediului. respectiv obligaţia statelor de a se asigura că activităţile exercitate în limitele jurisdicţiei lor naţionale să nu cauzeze daune mediului altor state. -principiul prevenirii poluării. ca şi la 38 redactarea întregii legi de bază ca şi a celorlalte acte normative privind protecţia .-principiul sic utere tuo. în faţa unui organ administrativ sau judiciar.regionale. s-a ţinut cont şi de anumite idei cu caracter de universalitate mediului. aşa cum a fost realizată în literatura de specialitate. -principiul “poluatorul plăteşte”. ca şi a altor acte normative în acest domeniu. -principiul protejării patrimoniului comun al umanităţii. cu minime comentarii principiile dreptului mediului prevăzute în OUG nr. vom prezenta. problema permisibilităţii unor activităţi cu consecinţe periculoase pentru mediu. În acest fel.

Prudenţa în cazul principiului precauţiei reprezintă o atitudine care constă în a lua măsuri faţă de un risc necunoscut sau vag cunoscut. După cum am văzut din enumerările anterioare. 1 al OUG nr.mediului sau care au legătură cu aceasta. in scopul asigurarii unei dezvoltari durabile. cât şi de autorităţile administraţiei care au atribuţii în eliberarea acestor acte tehnico-juridice. comunitare. Prudenţa în cazul principiului prevenirii reprezintă o atitudine 39 . reducerea si controlului integrat al poluarii rin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile care pot produce poluari semnificative.” (subl. interes public major (desprins în mare măsură din art. 3 al OUG nr. legiuitorul român a avut în vedere atât izvoarele naţionale. Sunt consacrate ca principii următoarele reguli: precautie in luarea deciziei. prevenirea.ns. în cuprinsul art. respectiv clasificări a principiilor dreptului mediului: principiul consacrării legislative a protecţiei mediului ca obiectiv de reglementarea protecţiei mediului. i. Acest principiu guvernează toate demersurile de obţinere a avizelor. 195/2005: “Obiectul prezentei legi îl constituie obiectiv de interes public major.M. Iată în cele ce urmează câteva enumerări. acest principiu face parte dintre principiile decizionale. autorizaţiilor de mediu. acordurilor. şi trebuie avut în vedere atât de iniţiator. pe baza principiilor şi elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabilă a societăţii. A luat naştere din necesitatea de a preveni efectele negative pentru mediu produse prin diferite activităţi ale omului şi s-a desprins din principiul prevenirii. Este vorba de prudenţa cu care trebuie să acţioneze titularul proiectului sau al activităţii la luarea oricărei decizie privind desfăşurarea unor acivităţi care au impact sau ar putea avea impact asupra mediului. cât şi şi experienţa altor state în acest sens.) De asemenea. 195/2005 sunt prevăzute: “Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei legi. internaţionale în materie.

Are la bază ideea că activitatea de prevenire a riscurilor OUG nr. 4. indiferent dacă aceasta este sau nu utilizată ori produsă în România. astfel încât titularul activităţii să poată avea acces în condiţii rezonabile şi în conformitate cu prevederile anexei nr. 34/2002 privind prevenirea. în condiţii economice şi tehnice viabile. 34/20028 reprezenta implementarea Directivei 91/61/EC privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. OuG nr. tehnici – atât tehnologia utilizată. explicaţia “celor mai bune tehnici disponibile” este precizată în art. iar în cazul în care acest fapt nu este posibil. întreţinută. reducerea şi controlul integrat al poluării. care demonstrează posibilitatea practică de a constitui referinţa pentru stabilirea valorilor-limită de emisie în scopul prevenirii.” 40 . aprobată cu modificări prin Legea nr. construită. 2 pct. în special.7 Aceeaşi definiţie a fost preluată şi redată şi în Anexa la Legea 137/1995 modificată. principiul prevenirii riscurilor ecologice si a producerii daunelor.disp on ibile – acele tehnici care au sectorul în înregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor în industrial respectiv. Semnificaţia expresiei “cele mai bune tehnici disponibile” o aveam explicată în Anexa 2. exploatată şi scoasă din funcţiune. 195/2005. pentru reducerea globală a emisiilor şi a impactului asupra mediului în întregul său. cele mai bune – se înţelege tehnicile cele mai eficiente pentru atingerea unui nivel general ridicat de protecţie a mediului ân ansamblul său. 34/2002. cât şi modul în care instalaţia este proiectată.care constă în a lua măsuri faţă de un fenomen ale cărui consecinţe negative sunt cunoscute. elementele enumerate în anexa nr. 4. Definiţii la OUG nr. În determinarea celor mai bune tehnici disponibile trebuie luate în considerare. În prezent. Anexa 2: “Cele mai bune tehnici disponibile – stadiul de dezvoltare cel mai avansat şi eficient înregistrat în dezvoltarea unei activităţi şi a modurilor de exploatare. luându-se considerare costurile şi beneficiile. fiind astfel posibil să se ia măsuri în raport cu riscul cunoscut şi măsurabil. 645/2002. 18 din OuG nr.

Termenul stiintific "poluare" vine din francezul "polluer". -poluarea biologica(cu germeni patogeni.de pielarie).ca 41 . Poluarea este un complex de fenomene care au schimbat sau tind sa schimbe mediul ambiant in detrimentul echilibrului ecologic natural.marile complexe zootehnice. energetica. solul.de suprafata ori subterane.apele.substante orgaanice putrescibile. aglomerari urbane(ape uzate. marile si oceanele.lumea animala si colectivitatile umane. -poluarea sonora(fonica):cresterea intensitatii si cantitatii de vibratii sonore din mediul ambiant(activitati industriale.indeosebi datorita evacuarii in reteaua hidrografica a apelor de racire de la centralele termoelectrice si atomoelectrice sau a apelor folosite in procesul tehnologic in diverse ramuri industriale.puternic chimizata. precum şi utilizarea şi gospodărirea durabilă a resurselor naturale ale mediului.etc). acestea afecteaza atmosfera(cu particule. poluarea aerului a existat. conservarea biodiversităţii. principalele surse de emisie a poluantilor sunt industria extractive.a celulozei si hartiei. Poluantii (substantele produse si eliberate in mediu ca rezultate ale activitatii antropice) pot fi artificiali(pesticide) sau naturali(dejectii animale) si au efecte daunatoare asupra organismelor vii.industria chimica.lucrari pe diverse santiere)care creeaza discomfort si poate avea chiar efecte negative asupra sanatatii oamenilor.-conservarea biodiversităţii şi a ecosistemelor presupune protecţia ecosistemelor.reziduuri menajere. transporturile.agricultura moderna.germeni patogeni.principiul “poluatorul plăteşte” exprimă ideea că cel ce poluează va suporta rigorile legii indiferent dacă este culpabil sau nu. accidentele ecologice.etc). -poluarea termica:cresterea peste normal a temperaturii apelor.lichida sau de particule solide). -poluarea chimica(produsa de diverse substante eliberate in mediu sub forma gazoasa.gaze. vegetatia. prelucratoare (indeosebi metalurgia. .de transport. etc). unele ramuri ale industriei alimentare. Se poate vorbi de mai multe forme de poluare:-poluarea fizica ce cuprinde: -poluarea radioactive. experimentele nucleare .

a realizării unei armonii între aceste activităţi.inca din preistorie. Luînd în considerare realitatea că poluarea nu are frontieră. generaţiilor următoare. este eficientă numai dacă între stat. agenţii economici.fenomen natural sau ca proces artificial de mica extindere. organele nestatale şi cetăţeni există o cooperare în acest sens. În mod deosebit trebuie menționat principiul privind informarea si participarea publicului la luarea deciziilor. în scopul menţinerii sale. ca şi patrimoniu comun al umanităţii. ceea ce impune protecţia vieţii şi sănătăţii sale prin toate mijloacele. -principiul “utilizării durabile”semnifică obligaţia generală de a conserva şi proteja mediul.dar prima consemnare despre cresterea nivelului sau se refera -principiul cooperării aplicabil în domeniul protecţiei mediului între cei ce deţin. în scopul satisfacerii intereselor globale. Principii ce rezultă din documente internaționale 42 . se impune cu necesitate şi cooperarea internaţională între state dar şi între diferitele organizaţii şi organisme internaţionale în scopul prevenirii şi înlăturării efectelor poluării. Acest principiu rezultă din prevederile -constituţionale. -principiul priorităţii sănătăţii şi vieţii oamenilor ce exprimă ideea că omul este cel mai important element al mediului. administrează şi folosesc factorii de mediu pornind de la premisa după care lupta împotriva poluării. pe plan intern. ca şi din alte reglementări care privesc protecţia elementelor de mediu natural şi artificial de pe poziţia centrală a omului în cadrul acestora. precum si accesul la justitie in probleme de mediu. el ocupând o poziţie centrală în mediul natural. cel puţin în starea în care a fost moştenit şi a transmiterii sale. -principiul dezvoltării armonioase a activităţilor economico-sociale şi de protecţie a mediului exprimă cerinţa integrării activităţii de protecţie a mediului în complexul activităţilor economico-sociale.

prin cerinţele de raportare periodică...domeniile în care şi-au asumat obligaţii (sau în care sunt pregătite să îşi asume obligaţii) privind un program pe termen lung. Suplimentar faţă de contribuţia semnificativă pe care o aduce la aprofundarea înţelegerii problemelor de mediu. schimbul de informaţii reprezintă unul dintre cele mai importante instrumente pentru monitorizarea implementării la nivel naţional. se prevede că: „c) Ţările care doresc să lanseze un program de ameliorare a mediului.Prin componenta programului care vizează evaluarea mediului global (Earthwatch) Planul de Acţiune al Conferinţei de la Stockholm(1972) a urmărit instituţionalizarea schimbului de informaţii. -acceptarea de asistenţă internaţională : la lit. ţările sunt invitate să împărtăşească la nivel internaţional. În Planul de acțiune al Conferinței de la Stokholm(1972). sunt incluse o serie de alte obligaţii cu caracter specific. toate informaţiile importante privind problemele cu care se confruntă şi soluţiile pe care le concep pentru dezvoltarea acestor domenii”. a obligaţiilor asumate la nivel internaţional. Recomandarea 2 prevede: „1.cerinţa coordonării la nivel internaţional a activităţilor de cercetare. a) În acest sens. pentru ameliorarea mediului la nivel global. 43 . care vizează schimbul de informaţii.Principiul cooperării În cadrul obligaţiei generale a statelor de a coopera. Se recomandă ca Guvernele să desemneze. în forma utilă şi la momentul oportun.. -Schimbul de informaţii reprezintă un aspect fundamental al protecţiei mediului. trebuie să fie pregătite să coopereze la nivel internaţional şi să primească îndrumări şi asistenţă de la organismele internaţionale competente. necesitatea notificării şi consultării cu statele potenţial afectate. Recomandări pentru măsuri la nivel internaţional. c) din Recomandarea 2 a Conferinței de la Stokholm. pentru protecţia mediului”. pentru a asigura circularea cunoştinţelor în cadrul comunităţilor ştiinţifice şi pentru a furniza factorilor de decizie la toate nivelurile cele mai bune cunoştinţe disponibile.

notificări preliminare şi relevante. pentru ca acesta să poată lua măsurile care se impun pentru a preveni pagubele ce pot fi provocate asupra teritorilului său şi. comparativ cu notificarea prealabilă. toate informaţiile necesare. de a demara consultări cu statul în cauză. pentru care există probabilitatea de a produce efecte păgubitoare bruşte.-Principiile notificării şi consultării cu statele al căror mediu poate fi afectat s-au cristalizat în numeroase tratate internaţionale. decât pentru statul responsabil pentru crearea respectivei situaţii.”. dacă este necesar. Declaraţia de la Rio Principiul 18 prevede:”Statele trebuie să notifice imediat alte state cu privire la orice dezastre naturale sau alte cazuri de urgenţe.Importanţa notificărilor preliminare este reflectată prin strânsa sa legătură cu obligaţia de a efectua evaluări ale impactului asupra mediului în context transfrontalier şi de a obţine acordul scris. Declaraţia de la Rio confirmă principiul notificării ca Principiul 19: ”Statele trebuie să furnizeze din timp statelor potenţial afectate. b) principiul notificării în caz de urgenţe reprezintă versiunea notificării necesare după producerea faptului. privind activităţile care pot avea un impact transfrontalier nefavorabil asupra mediului.. astfel: a) principiul notificării preliminare impune obligaţia fiecărui stat care areplanificată o activitate ce poate produce un prejudiciu. Deşi nu se poate vorbi încă de o confirmare a obligaţiei de a furniza asistenţă în caz de urgenţă. importanţa asistenţei mutuale în cazuri de urgenţe a fost afirmată şi prin Declaraţia de la Rio în Principul 18: ”Statele trebuie să notifice alte state cu privire la orice dezastre 44 . de a furniza în timp util statului potenţial afectat. c) Principiul asistenţei în caz de urgenţe. mediului din alte state”. Scopul acestei notificări este de a permite şi crea statelor afectate cea mai mare posibilitate de a se pregăti pentru şi a micşora potenţialele pagube. Prevederile privind notificarea în caz de urgenţe constituie elemente importante ale reacţiilor internaţionale în special cu privire la accidentele nucleare şi cele industriale care produc efecte transfrontaliere.

d) Principiul consultării solicită statelor să permită părţilor potenţial afectate să aibă o posibilitate de a analiza şi discuta o activitate planificată în statul care iniţiază un proiect. Convenţia de Viena pentru protecţia stratului de ozon. a analizelor şi pentru publicarea rezultatelor furnizate de cercetările ştiinţifice. Convenţia Cadru privind Schimbările Climatice). ținând seama de importanţa esenţială a cunoştinţelor ştiinţifice pentru orientarea şi impulsionarea dreptului mediului şi a politicii internaţionale în acest domeniu. constituie o regulă cu caracter de principiu inclusă în prevederi speciale din multe tratate pentru protecția mediului. activitate care poate provoca o posibilă pagubă în alt stat sau în alte state. În acest sens sunt stipulate angajamente(bilaterale sau multilaterale) privind orientarea şi facilitarea cercetărilor.naturale sau alte cazuri de urgenţe care au probabilitatea de a produce efecte dăunătoare bruşte asupra mediului din respectivele state. Cu toate că multe dintre prevederile referitoare la cercetarea ştiinţifică sunt foarte generale. cum sunt cele care abordează modificările survenite în atmosferă (spre exemplu. unele dintre ele furnizează direcţii şi detalii specifice pentru cercetare.Coordonarea la nivel internaţional a activităţilor de cercetare. -Principiul evitării prejudicierii mediului solicită statelor să asigure ca activităţile desfăşurate în cadrul propriei jurisdicţii sau propriului control să nu producă pagube mediului din alte state sau mediului comun. Obligaţia de a derula consultări este de cele mai multe ori legată de obligaţia notificării prealabile. necesare pentru a identifica şi a clarifica natura şi extinderea problemelor de mediu. . Statul proponent nu este neapărat obligat să se conformeze intereselor statului afectat. Comunitatea internaţională trebuie să facă toate eforturile pentru a ajuta statele afectate de astfel de situaţii”. Acest principiu a fost adoptat prin Declaraţia de la Stockholm şi reiterat integral prin Declaraţia de 45 . Acordurile internaţionale pentru cooperarea ştiinţifică şi monitorizare sunt conţinute în convenţii. dar trebuie să ia în considerare şi aceste interese.

indiferent dacă poluarea afectează resursele naţionale sau pe ale altui stat. ”Statele trebuie să ia individual sau în comun.. statele au. responsabilitatea să asigure ca activităţile din propria jurisdicţie sau sub propriulcontrol să nu provoace pagube mediului din alte state sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdicţiei naţionale. 2 1. Art. toate măsurile adecvate pentru a împiedica. cum ar fi cele care stabilesc niveluri admisibile de poluare. Principiul nediscriminării asigură ca poluatorii care provoacă poluare transfrontalieră să fie supuşi unor prevedri legale obligatorii cel puţin la fel de severe ca cele aplicabile oricărei poluări echivalente produse în propria ţară. În Convenţia de la Espoo1 privind Evaluarea Impactului asupra mediului în context transfronalier. trebuie să fie în mod egal aplicate. - Principiul nediscriminării între state reprezintă o variaţie mai îngustă a obligaţiei cu caracter general de a împiedica prejudicierea mediului. care constă în obligaţia de nu lua măsuri care să deplaseze poluarea de pe teritoriul unui stat către teritoriul altui stat. Obligaţia de a împiedica producerea prejudiciilor este de multe ori prevăzută pentru a solicita statelor să ia toate măsurile practicabile pentru evitarea pagubelor. reduce şi controla efectele transfrontaliere nefavorabile semnificative ale activităţilor propuse”. -Principiul prevenirii poluării derivă de asemenea din obligaţia cu caracter general de evitare a producerii de pagube asupra mediului şi a fost adoptat prin Declaraţia de la Stockholm. care prevăd răspunderea juridică. accesul la justiţie sau alte prevederi de fond similare sau regulamente procedurale. Principiul 6 : Trebuie stopate evacuările de substanţe toxice sau de alte substanţe şi eliberările de căldură. Aceasta înseamnă că regulamentele şi regulile naţionale din domeniul protecţiei mediului.la Rio (Principiul 2)..în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional. în 46 . De asemenea.

care pot produce depăşirea capacităţii mediului de a le face inofensive. prevăzut în Declaraţia de la Rio. .. Principiul 15 . la prevenirea poluării.Principiul precauţiei este unul dintre cele mai generale principii de protecţie a mediului. certitudinile ştiinţifice apar prea târziu pentru a mai putea permite luarea unor măsuri funcţioanle pentru a contracara posibile pagube asupra mediului. în vederea prevenirii producerii degradării mediului”. pentru a amâna aplicarea unor măsuri eficiente sub aspectul costurilor. nu se va utiliza ca argument lipsa certitudinii ştiinţifice integrale..Tot astfel în conformitate cu Carta Naţiunilor Unite şi cu principiile de drept internaţional.Abordarea bazată pe principiul precauţiei stă la baza a numeroase instrumente legale internaţionale şi este de asemenea aplicată în variate domenii. de multe ori. ”În cazurile în care există pericolul producerii unor pagube severe sau ireversibile.atare cantităţi sau concentraţii. de la protejarea speciilor ameninţate. statele au dreptul suveran de a exploata propriile resurse în baza propriilor politici de protecţie a mediului şi de dezvoltare şi responsabilitatea să asigure ca activităţile din propria jurisdicţie sau aflate sub propriul control să nu provoace pagube mediului din alte state sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdicţiei naţionale. ca de exemplu Declaraţia de la . Principiul precauţiei a evoluat ca urmare a recunoaşterii crescânde a faptului că.. -Principiul compensării prejudiciului Nu există încă un consens internaţional asupra detaliilor privind momentul 47 şi modalitatea de plată a compensării. pentru a asigura că ecosistemele nu vor fi supuse unor pagube ireversibile severe.. -Principiul responsabilităţii statului este confirmat prin Declaraţia de la Stockholm. Principiul 21: ” Statele au. care vizează evitarea pagubelor aduse mediului şi realizarea dezvoltării durabile. ci doar prevedri cu caracter general.responsabilitatea de a asigura că activităţile aflate în jurisdicţia sau sub controlul lor nu provoacă pagube mediului din alte state sau unor zone aflate în afara limitelor jurisdicţiei naţionale”.

luând în considerare abordarea conform căreia. care este furnizat părţilor afectate din statele în care sunt localizate activităţile poluatoare. Principiul 13: ”Statele trebuie să-şi elaboreze legi naţionale privind răspunderea şi compensarea victimelor poluării şi a altor pagube aduse mediului. care în art. accesul la procedurile 48 . poluatorul trebuie să suporte costul poluării..Principiul accesului egal la procedurile administrative şi judiciare Conform acestui principiu persoanelor (fizice şi/sau juridice) afectate dintr-un stat.trebuie să li se confere acelaşi acces la remediere şi reparare. Principiul se extinde şi asupra problemelor de răspundere juridică şi compensare. Un exemplu în acest sens îl constituie Convenţia de la Helsinki privind efectele transfrontaliere ale accidentelor industriale.Rio. prevede:”Părţile..3.Principiul „poluatorul plăteşte” impune obligaţia ca poluatorul să suporte cheltuielile pentru realizarea măsurilor de prevenire a poluării sau să plătească pentru pagubele provocate de poluare. cu preocuparea cuvenită pentru interesul public şi fără a distorsiona comerţul şi investiţiile internaţionale”. . Iniţial recomandat de Consiliul Organizaţiei pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE) în mai 1972.trebuie să garanteze persoanelor fizice sau juridice care sunt sau pot fi afectate în mod nefavorabil de efectele transfrontaliere ale unui accident produs pe teritoriul uneia dintre Părţi. De asemenea. în zone aflate în afara jurisdicţiei naţionale” . Principiul a fost explicit adoptat în Declaraţia de la Rio în textul Principiului 16: ”Autorităţile naţionale trebuie să facă eforturi pentru a promova internalizarea costurilor pentru protecţia mediului şi utilizarea instrumentelor economice. în principiu. Statele trebuie să coopereze cu o mai mare promptitudine şi determinare pentru a elabora legi internaţionale suplimentare referitoare la răspunderea şi compensarea efectelor nefavorabile produse prin prejudicii aduse mediului prin activităţi aflate în propria jurisdicţie sau sub propriul control. 9. principiul poluatorul plăteşte a cunoscut o creştere a acceptării ca principiu internaţional pentru protecţia mediului.

Deşi „moştenirea comună a umanităţii” s-a dovedit a fi un concept util în evoluţia regimului internaţional de reglementare a resurselor globale.Principiul protejării resurselor naturale şi al zonelor comune Multe dintre principiile. În mod tradiţional. etc) s-a simţit nevoia unor regulamente internaţionale. inclusiv a posibilităţilor de a iniţia o acţiune legală (un proces) şi de a face recurs împotriva unei decizii care le afectează drepturile. nu conferă o justificare imperativă pentru reglementarea unor probleme la nivel intern. similare cu cele disponibile persoanelor (fizice sau juridice) aflate în propria jurisdicţie. mările nordului. el nu a fost larg acceptat în cea ce priveşte alte resurse sau activităţi de interes pentru comunitatea internaţională. întrucât este privit ca fiind în opoziţie cu suveranitatea perpetuă asupra resurselor naturale. . Ca urmare. precum conceptul de „moştenire comună a umanităţii” și cel de ”îngrijorări comune ale umanităţii”. emisiile de gaze cu efect de seră). În acelaşi 49 . care ar putea fi altfel considerate ca fiind în întregime de domeniul suveranităţii statului. spaţiul extraterestru). necesită cooperare internaţională şi au condus la conturarea unor concepte care nuanțează conceptul clasic al suveranității în ceea ce privește problemele de mediu. resursele naturale localizate în întregime în interiorul frontierelor naţionale au fost considerate ca fiind de domeniul legiilor şi priorităţilor de dezvoltare naţionale. speciile migratoare. problemele privind zonele aflate în afara jurisdicţiilor naţionale (de exemplu.administrative şi juidiciare. În cea ce priveşte resursele împărţite de diferite naţiuni (râurile. Antarctica. La fel de importante pentru realizarea dezvoltării durabile sunt problemele privind utilizarea durabilă a resurselor naturale. Conceptul de moştenire comună a umanităţii.. cum ar conservarea biodiversităţii sau emisiile de gaze cu efect de seră. a fost formulat pentru a sugera că umanitatea are motive de îngrijorare comune privind anumite resurse sau activităţi (spre exemplu. îndatoririle şi obligaţiile anterior prezentate sunt axate pe controlul poluării mediului.Similar.

funcţiile unui stat. bazat pe îngrijorările cauzate de problemele mediului. Se știe că. se manifestă un consens în continuă creştere privind interdependenţele dintre ecosisteme şi activităţile umane desfăşurate pe glob şi o aprofundare a înţelegerii faptului că întreaga umanitate poate avea un interes. generate de anumite activităţi sau resurse aflate în întregime în interiorul frontierelor statale. conceptul de suveranitate perpetuă nu este unul aboslut. Pe măsură ce sporesc cunoştinţele referitoare la legăturile dintre ecosisitemele planetei. adică dreptul de a exercita. Tot în încercarea de a justifica o anumită formă de control al utilizării resurselor de către state a fost consacrat conceptul de ”suveranitatea perpetuă asupra resurselor naturale”. furnizând în acest fel baza conceptuală pentru reglementări internaţionale adecvate. în relaţiile dintre state. Spre deosebire de conceptul clasic al suveranității. ci este supus unei îndatoriri generale de a nu prejudicia interesele generațiilor viitoare. pentru a reflecta obiectivul de dezvoltare durabilă prin echitatea între generaţii: ”Dreptul la dezvoltare trebuie îndeplinit astfel încât să respecte în mod echitabil necesităţile de dezvoltare şi mediu ale generaţiilor prezente şi a celor viitoare”. suveranitatea semnifică independenţă. În același sens al respectării intereselor generațiilor viitoare. va creşte şi numărul activităţilor sau resurselor care vor putea fi clasificate ca fiind de interes comun.timp însă. a fost consacrat conceptul de „interes comun” al umanităţii. în cadrul unui teritoriu delimitat şi fără amestecul altor state. ci sunt repartizate de ambele părţi ale frontierelor sau migrază de la un teritoriu la 50 . Principiul protejării resurselor naturale și al zonelor comune vizează și resurse care nu se află în întregime în jurisdicţia teritorială a unui singur stat. Această condiţie a fost exprimată prin Declaraţia de la Stockholm (Principiul 21) şi reafirmată prin Declaraţia de la Rio. cum sunt exercitarea jurisdicţiei şi a impunerii legilor asupra persoanelor din interior. Principiul 3. potrivit cărora suveranitatea perpetuă este uşor condiţionată.

marea lor majoritate se referă la cooperare. În general. II. Deşi zonele comune sunt deschise utilizării legitime. pentru resursele aflate în aceste zone. fără a provoca pagube intereselor legitime ale altora. legate de resursele naturale împărţite. Statele trebuie să coopereze pentru conservarea şi utilizarea durabilă a resurselor comune universale şi. paşnice şi raţionale de către toate statele. pentru a realiza o utilizare optimă a unor astfel de resurse. conceptul de suveranitate perpetuă nu se aplică. în baza unui sistem de informare şi a unor consultări prealabile. Zonele globale comune sau zonele universale desemnează acele zone aflate în afara limitelor jurisdicţiilor naţionale. fundul mărilor.altul. toate principiile legate de cooperarea internaţională şi îndatorirea de a evita producerea de prejudicii se aplică activităţilor statului.Deşi principiul utilizării durabile înglobează un larg domeniu de responsabilităţi. spaţiul extraterestru sau stratul de ozon. în cea mai pură formă. cum sunt mările nordului. art 3 din Carta drepturilor şi îndatoririlor economice ale statelor. La exploatarea resurselor naturale împărţite de două sau mai multe ţări. fiecare stat trebuie să coopereze. PARTEA A II A CONSERVAREA ȘI PROTECTIA OMULUI MEDIULUI DE INTERVENȚIA 51 . trebuie să împartă bogăţia economică a acelor zone. În fine protecția resurselor prin documente internaționale se întemeiază pe conceptul ”moştenirea comună a umanităţii”. adoptată printro rezoluţie a Adunării Generale a ONU. Antarctica. consacrat formal în Cap.definite prin conceptul de resurse împărţite . acestea nu pot fi atribuite de către nici un stat. notificare şi consultare. Practic.

căldură ori de zgomot în aer. Notiune Atmosfera reprezintă stratul de aer din jurul Pămîntului. indispensabil vieţii şi sănătăţii oamenilor. faunei. etc).2 din OUG 195/2005 definește atmosfera: masa de aer care înconjoară suprafaţa terestră. Aerul este un element natural important al mediului. vibraţii. Art. În general. emanaţii de gaze nocive. Formele si efectele principale ale poluarii atmosferei Deteriorarea calității atmosferei are loc datorită creşterii concentraţiei unor constituenţi naturali ai atmosferei sau datorită unor compuşi străini (elemente radioactive din cosmos. 2. precum şi pentru existenţa ecosistemelor. incluzînd şi stratul de ozon. Emisia este definită de Legea cadru a mediului(OUG 195/2005) ca fiind: evacuarea directă sau indirectă. florei și de aceea mijloacele. incluzând şi stratul protector de ozon. din surse punctuale sau difuze ale instalaţiei. atît sub aspect cantitativ cît şi calitativ.prin poluarea industrială – cea mai amplă şi mai nocivă formă de poluare.poluării prin emisia în atmosferă Poluarea atmosferei datorită activității umane poate avea loc prin 2 forme . Atmosfera: 1. de substanţe. dar și cea mai des întâlnită formă de poluare artificială este poluarea prin emisii. . PROTECȚIA FACTORILOR ABIOTICI 1. Calitatea aerului este esenţială pentru viaţa şi sănătatea umană. apă sau sol.fenomene artificiale – datorită activităţilor umane.poluarea atmosferică este generată de 2 categorii de fenomene : -fenomene naturale – furtuni de nisip. etc.I. praf sau alte substanţe produse de erupţiile vulcanice. trebuie protejat prin toate 52 . Cea mai gravă.

subnutriţie.poluanţi secundari. Protectia atmosferei împotriva poluării prin norme de drept intern În România. limitarea deteriorării şi ameliorarea calităţii acesteia pentru a evita manifestarea unor efecte negative asupra mediului. minerali.poluanţi primari – emişi direct din surse identificate sau identificabile. Poluanţii din atmosferă se împart în 2 grupe mari. 3. vibraţii.-prin poluarea produsă de autovehicule şi aeronave prin gazele de eşapament şi emisiile motoarelor de aviaţie. . carbonici. Se estimează că annual ajung în atmosferă sute şi mii de milioane de tone de astfel de poluanţi. praful bacterian. etc. compuşii azotului.(OUG 195/2005 actualizată) . Poluarea aerului generează fenomene de subproducţie. substanţele radioactive. Principalii poluanţi ai atmosferei sunt poluanţii sulfurici. în funcţie de sursa lor: . Prin protecţia atmosferei urmăreşte prevenirea. sănătăţii umane şi a bunurilor materiale. 53 . etc. vieţii şi sănătăţii umane. pulberile sub formă de cenuşa şi fum. zgomote. ploi acide ce reprezintă un adevărat flagel pentru viaţa omului. Aceasta definește noţiunile de atmosferă şi emisie: Politica naţională de protecţie a atmosferei constă în principal din următoarele: a) introducerea de tehnici şi tehnologii adecvate pentru reţinerea poluanţilor la sursă. are un impact negativ asupra mediului. regulile generale pentru protecţia atmosferei sunt stabilite prin Legea cadru de protecţie a mediului. poluanţii sonori. a plantelor şi a animalelor. Smogul ca formă de poluare a aerului – este un amestec de diverşi poluanţi şi vapori de apă pe care aceştia îi condensează. distrugere progresivă a stratului de ozon.

c) gestionarea resursei de aer în sensul asigurării sănătăţii umane. d) modernizarea şi perfecţionarea sistemului naţional de evaluare şi gestionare integrată a calităţii aerului. dupa caz. atât la nivel naţional cât şi local. fundamentând principiile şi acţiunile specifice. Astfel. în sensul reducerii emisiilor de poluanţi până la realizarea celor mai scăzute niveluri şi care să nu depăşească capacitatea de a atmosferei. privind protecţia atmosferei. oxizi de azot. d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf. 54 . regional si local privind protectia atmosferei. . Art. schimbarile climatice. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei. precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane. oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. promoveaza si.b) gestionarea resursei de aer. compusi organici volatili si amoniac. Legea cadru de protecție a mediului precizează obligaţiile autorităţilor centrale pentru protecţia mediului în ceea ce priveşte promovarea politicilor regionale şi locale.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national. in conformitate cu politicile europene si internationale specifice. 59. actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf. c) elaboreaza. precum şi direcţiile majore de acţiune care trebuie urmărite prin politica naţională de protecţie a atmosferei: autoritatea centrală pentru protecţia mediului promovează politicile regionale şi globale. b) elaboreaza.

61. Art. Art. f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale. (2) Gestionarea durabila si unitara a fondurilor obtinute in urma tranzactionarii unitatii de cantitate atribuita. h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera. respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. l) stabileste.e) elaboreaza. 3/2001. ratificat prin Legea nr. g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera. Planul national de actiune privind schimbarile climatice. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice. valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii. i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice. j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot. in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. . se realizeaza prin structuri special constituite in cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu. prin actele de reglementare. 60. k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari. supravegheaza si controleaza aplicarea 55 .Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. dupa caz. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.(1) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera si conditiile de elaborare a planurilor nationale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotarare a Guvernului. prin autoritatile publice din subordinea sa. . adoptat la 11 decembrie 1997. prevazuta de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice.

parcurile. datele necesare. . . spatiile verzi.Autoritatile cu responsabilitati privind securizarea frontierei au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta prevederile legale in vigoare. autoritatilor competente pentru protectia mediului. in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare. care sunt surse de poluare. adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici. 56 . cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare.Detinatorii. b) sa doteze instalatiile tehnologice. in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni. Art.prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental. cu orice titlu. 64. 63. c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. Art. c) sa asigure personal calificat si sa furnizeze. la cerere sau potrivit programului pentru conformare. limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti. Art. de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie. . a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii. d) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise prevazute in legislatia in vigoare. protectia fonica si eoliana. gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei.Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei. 62. ‚ b) solicita aplicarea masurilor tehnologice.

diminuarea. diminuarea.e) sa asigure. Persoanelor juridice le sunt impuse obligaţii clare pentru protecţia atmosferei precum: a) să respecte reglementările privind protecţia atmosferei. d) să asigure. fapt ce impune cu necesitate o cooperare internaţională pe bază de convenţii. modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare.Protecția atmosferei prin norme de drept internațional Datorită faptului că poluarea nu cunoaşte graniţe politico-administrative. f) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii. să verifice eficienţa acestora şi să pună în exploatare numai pe cele ce nu depăşesc pragul fonic admis. b) să doteze instalaţiile tehnologice şi sursele de poluare cu sisteme de măsură. la cererea autorităţilor pentru protecţia mediului. la cererea autoritatilor competente pentru protectia mediului. 57 . modificarea sau încetarea activităţii generatoare de poluare. la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental. 4. autorităţilor pentru protecţia mediului datele necesare. e) să asigure măsuri şi dotări speciale pentru izolarea şi protecţia fonică a surselor generatoare de zgomot şi vibraţii. astfel incat sa nu conduca. adoptând măsuri tehnologice adecvate de reţinere şi neutralizare a poluanţilor atmosferici. prin functionarea acestora. să asigure personal calificat şi corecta funcţionare a acestora şi să furnizeze la cerere sau potrivit programului pentru conformare.reguli cu vocaţie universală. c) să îmbunătăţească performanţele tehnologice în scopul reducerii emisiilor şi să nu pună în exploatare instalaţiile prin care se depăşesc limitele maxime admise. ea reprezintă un fenomen global. Pe plan internaţional regulile adoptate în materie se împart în: .

.protecţia omului şi a mediului împotriva poluării atmosferice. ..elaborarea de politici şi strategii pentru combaterea poluanţilor atmosferici.Rezoluţia CE din 1986 – a stabilit regulile fundamentale ale protecţiei atmosferei cum ar fi: . activitatea ştiinţifică în domeniu.legislaţiile naţionale să prevadă obligaţia reducerii poluării. . . etc. . . 58 . ..reguli regionale. de la Montego Bay din 1982 => pe baza unor principii se stabileşte un program naţional şi internaţional pentru reducerea poluării atmosferice şi transatmosferice.Convenţia privind poluarea atmosferică la lungă distanţă de la Geneva din 1979 unde se consacră cîteva reguli cu valoare de principii ca: . .schimburi de informaţii privind politicile naţionale. Primele reglementări internaţionale care au formulat principii referitoare la protecţia atmosferei împotriva poluării au fost adoptate între 1968-1971.reglementările să se bazeze pe principiul prevenirii. la prevenirea poluării şi eliminarea efectelor ei.aplicarea unui program de supraveghere a transportului de poluanţi de lungă distanţă pe continentul european.Convenţia privind dreptul mării.reducerea şi prevenirea poluării.consultarea dintre statele poluante şi cele poluate.Actul final al Convenţiei de la Helsinki din 1975 cuprinde prevederi referitoare la poluarea aerului. Capitolul 9 al Agendei 21(Summit-ul de la Rio 1992) este special destinat planului de acţiune globală pentru protecţia atmosferei. Acest capitol cuprinde următoarele patru domenii de programe: a) Tratarea incertitudinilor: îmbunătăţirea fundamentărilor ştiinţifice necesare procesului decizional. . ..

produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. Fiind situat deasupra atmosferei el nu poate fi revendicat de vreun stat în nume propriu. În anul 1974 s-a demonstrat că anumite substanţe chimice folosite de om şi utilizate ca agenţi frigorifici şi aerosoli (clorofluorocarburile). aceste chimicale se ridica si sunt 59 . 4. În anul l985 oamenii de stiinta au publicat un raport in care se mentiona ca incepand din anii '70. Cu toate acestea. Protectia stratului de ozon Întrucât stratul de ozon este cel care protejează viața pe Pământ calitatea sa reprezintă o problemă esențialmente globală. fiind prezent la o altitudine între 15 şi 40 Km. sunt transportate în stratosferă prin circulaţia maselor de aer şi pot avea o acţiune distrugătoare asupra stratului de ozon.b) Promovarea dezvoltării durabile: eficienţa producerii şi consumului de energie. fiecărui stat îi revin obligații concrete în protecția stratului de ozon. De asemenea. Scăderea concentraţiei ozonului cu 1% duce la sporirea intensităţii razelor ultraviolete asupra solului cu 2%. d) Poluarea atmosferică transfrontalieră. cu implicaţii deosebite în protejarea tuturor formelor de viaţă de pe Pămînt.dezvoltarea resurselor terestre şi marine şi utilizarea terenurilor. Eliberate in atmosfera. c) Împiedicarea epuizării ozonului stratosferic. Stratul de ozon acţionează ca un filtru care reţine cea mai mare parte din radiaţia ultravioletă nocivă. bromura de metil contribuie la epuizarea stratului de ozon.transporturile. reglează temperatura din atmosferă. Ozonul este un constituent natural al atmosferei.dezvoltarea industrială. ca o consecință a apartenenței sale la comunitatea internațională.

de exemplu o racheta cosmica cu utilizare multipla (gen Shuttle) elimina pana la 190 tone de clorura de hidrogen. Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare.descompuse de lumina solara. Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antarctice este in declin. aceste chimicale se ridica si sunt 60 . Reducerea nivelului de ozon cu un procent duce la aparitia a peste 10 000 cazuri de cancer al pielii. Gauri ale stratului de ozon s-au observat si deasupra altor regiuni. Un aport deosebit in nimicirea ozonului o are si aviatia supersonica . distrugerea de anumite culturi. Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost partial interzisa in Statele Unite si nu numai. Influenta radiatiei UV asupra organismului uman este bine studiata. produsele chimice numite cloro-fluoro-carburi folosite indelung ca refrigerenti si in spray-urile cu aerosoli sunt o posibila amenintare a stratului de ozon. clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon . In 1988 suprafata gaurii de ozon de asupra Antarctidei avea 10 milioane de km2. Subtierea stratului de ozon pune in pericol existenta omenirii ca atare. a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei Incepand din anii '70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. In ultimii ani nivelul de ozon de deasupra emisferei de nord s-a redus cu circa 10%.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C.C. Gazele avioanelor contin oxizi ai azotului. ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte . In anul l985 oamenii de stiinta au publicat un raport in care se mentiona ca incepand din anii '70. pot de asemenea ataca stratul de ozon. distrugator activ al statului de ozon. O cauza majora a disparitiei ozonului conform parerii multor specialisti se considera rachetele cosmice .F.pana la 100. Alte chimicale. Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancer de piele si a cataractelor. Eliberate in atmosfera.

Din aceasta cauza folosirea acestor tipuri de compusi chimici a fost partial interzisa in Statele Unite si nu numai.C. pot de asemenea ataca stratul de ozon. clorul reactionand si distrugand moleculele de ozon . .pana la 100. sub auspiciile PNUE. O cauza majora a disparitiei ozonului conform părerii multor specialisti se considera rachetele cosmice . prevedea cooperarea sistematică şi juridică între state. In ultimii ani nivelul de ozon de deasupra emisferei de nord s-a redus cu circa 10%.descompuse de lumina solara. Incepand din anii '70 cercetatorii stiintifici care lucrau in Antarctica au detectat o pierdere periodica a stratului de ozon din atmosfera. Gazele avioanelor contin oxizi ai azotului. a planctonului si cresterea cantitatii de dioxid de carbon datorita scaderii vegetatiei. iar protocolul se referă la substanţele ce epuizează stratul de ozon şi la limitarea lor. Alte chimicale. Gauri ale stratului de ozon s-au observat si deasupra altor regiuni. distrugerea de anumite culturi. Cel mai semnificativ act de drept internațional este Convenţia-Cadru pentru protecţia stratului de ozon de la Viena. Zborurile pe deasupra regiunilor Arctice au descoperit o problema asemanatoare.F. Influenta radiatiei UV asupra organismului uman este bine studiata. ca de exemplu halocarburile bromurate ca si oxizii de azot din ingrasaminte . Distrugerea stratului de ozon ar putea cauza cresterea numarului de cancer de piele si a cataractelor. În baza Protocolului de la Montreal a fost format 61 Comitetul de Coordonare pentru protectia stratului de ozon care a propus masuri drastice. urmată de Protocolul de la Montreal din 1987. Studiile conduse cu baloane de inalta altitudine si sateliti meteorologici indica faptul ca procentul total de ozon de deasupra zonei Antarctice este in declin.000 de molecule de ozon la o singura molecula de C. de exemplu o racheta cosmica cu utilizare multipla (gen Shuttle) elimina pana la 190 tone de clorura de hidrogen. distrugator activ al statului de ozon. In 1988 suprafata gaurii de ozon de asupra Antarctidei avea 10 milioane de km2. din 1985. Un aport deosebit in nimicirea ozonului o are si aviatia supersonica .

si la Protocolul privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. si pentru acceptarea Amendamentului la Protocolul de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. adoptat la cea de-a doua reuniune a partilor. exceptind situatia cind un astfel de nivel ar depasi cu maximum 10% nivelul anului 1986. 5 si in scopul rationalizarii industriale dintre parti.0 0. adoptat la Montreal la 16 septembrie 1987. prin care se reglementează reducerea eşalonată a utilizării substanţelor care epuizează stratul de ozon. din care România face parte.1. Conform art. Este un acord internaţional. Protocolul de la Montreal cu privire la substanţele care distrug stratul de ozon a intrat în vigoare de la 1 ianuarie 1989.Fiecare parte va garanta ca. 2. nivelul calculat al consumului de substante aflate sub control din grupa I din anexa A nu va depasi nivelul calculat al consumului din anul 1986. adoptata la Viena la 22 martie 1985. O astfel de crestere va fi permisa numai pentru satisfacerea necesitatilor interne de baza ale partilor actionind conform art. Prin Legea Nr.0 1.mergând pana la interzicerea folosirii freonului si a altor agenți care să permită incetinirea ritmului de progresare a gaurilor de ozon. de la Londra. La finele acestei perioade fiecare parte care produce una sau mai multe substante de acest fel va garanta ca nivelul calculat al productiei de astfel de substante nu va depasi nivelul calculat al productiei pe anul 1986. din 27-29 iunie 1990.Punerea în practică a lor nu au oprit definitiv procesul. 84 din 3 decembrie 1993 Romaniei aderat la Conventia privind protectia stratului de ozon.. intr-un interval de 12 luni incepind din prima zi dupa 7 luni de la data intrarii in vigoare a acestui protocol si in fiecare interval de 12 luni ce va urma.8 . În Anexa Protocolului de la Montreal este arătat potențialul de epuizare al substanțelor ce afectează stratul de ozon Grupa Grupa I Substanta CFCl3 (CFC-11) CF2Cl2 (CFC-12) C2F3Cl3 (CFC-113) 62 Potentialul de epuizare a ozonului *) 1.

în Japonia. Acest nivel va trebui realizat într-un interval de timp suficient.0 10. astfel încât producţia alimentară să nu fie ameninţată.Grupa II C2F4Cl2 (CFC-114) C2F5Cl (CFC-115) CF2BrCl (halon-1211) CF3Br (halon-1301) C2F4Br2 (halon-2402) 1. Obiectivul principal al UNFCCC este: “realizarea stabilizării concentraţiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă la un nivel care să prevină perturbarea antropică periculoasă a Strategia naţională a României privind schimbările climatice . care stabileşte cadrul general al acţiunilor interguvernamentale de răspuns la provocarea reprezentată de schimbările climatice. Dovezile ştiinţifice apărute după adoptarea UNFCCC au indicat necesitatea unor măsuri mai stringente de 63 . iar dezvoltarea economică să se poată desfaşura într-o manieră durabilă. care să permită ecosistemelor să se adapteze în mod natural la schimbările climatice.6 3.2005-2007 asupra sistemului climatic. Cu acest prilej a fost recunoscut faptul că sistemul climatic este o resursă comună a omenirii a cărui stabilitate poate fi afectată de emisiile antropice de dioxid de carbon şi alte gaze cu efect de seră. 24/1994 manifestâdu-şi în mod clar preocuparea faţă de schimbările climatice la nivel mondial şi voinţa politică de a îndeplini angajamentele ce derivă din această convenţie. a reprezentat un nou pas înainte în problema găsirii unei soluții la schimbările climatice globale. În 1992 liderii mondiali şi experţii de mediu din peste 200 de ţări reuniți la Summit-ul Pământului de la Rio de Janeiro au convenit Convenţiei-cadru a Naţiunilor Unite asupra Schimbărilor adoptarea Climatice (UNFCCC).0 0.0 (ce urmeaza a fi determinat) *) Aceste potentiale de epuizare a ozonului sint estimari bazate pe cunostintele existente si vor fi revazute si revizuite periodic. Cea de-a treia Conferinţă a Părţilor ce s-a desfăşurat în decembrie 1997 la Kyoto.” România a ratificat UNFCCC prin Legea nr.

reducere a GHG(gaze cu efect de seră). Obligatiile Romaniei din documentele internationale referitoare la schimbarile climatice. Acestea oferă. Strategia faptul că România va adera la Uniunea Europeană la 1 ianuarie 2007. (CDM) şi Comercializarea Internaţională a Emisiilor (IET). Strategia nationala si Planul national de actiune privind schimbarile climatice În vederea transpunerii angajamentelor Romania a întocmit Strategia naţională a României privind schimbările climatice (SNSC) și Planul Național de Acțiune pentru Schimbări Climatice PNASC Prin această Strategie. care implică costuri mai mici decât în propria ţară. Acestea au fost proiectate pentru a ajuta Părţile aflate pe Anexa B a Protocolului să reducă costurile privind îndeplinirea angajamentelor de reducere a emisiilor de GHG. România face primii paşi către implementarea unei acţiuni naţionale. concertate şi îndreptate atât spre limitarea emisiilor 64 . Protocolul de la Kyoto. România a semnat Protocolul de la Kyoto în 1999 fiind apoi prima Parte aflată pe Anexa I a UNFCCC care l-a ratificat în ianuarie 2001 prin Legea nr. intrat în vigoare la nivel internaţional la data de 16 februarie 2005 prevede posibilitatea utilizării celor trei mecanisme flexibile cunoscute sub numele de Implementare în Comun (JI)Mecanismul de Dezvoltare Curată. profitând de oportunităţile de reducere a acestora în alte ţari. 5. S-a cerut Părţilor la Convenţie să-şi asume angajamente mai puternice decât stabilizarea emisiilor de GHG (conform UNFCCC) şi să limiteze sau să reducă emisiile de GHG în prima perioadă de angajament (2008-2012) cu o cotă negociată. de asemenea. În acest scop. beneficii şi ţărilor gazdă prin asigurarea finanţării pentru proiectele de reducere a emisiilor de GHG. sau de creşterea capacităţii de sechestrare a GHG. Valoarea angajamentului de reducere a emisiilor de GHG adoptat de România este de 8% faţă de anul de bază 1989. unitare. 3/2001.

care să permită dezvoltarea şi implementarea acţiunilor şi măsurilor în domeniul schimbărilor climatice (Capitolul 6).de gaze cu efect de seră. 5 Să participe la aplicarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto (JI şi IET) având în vedere maximizarea beneficiilor pentru economia şi mediul din România în conformitate cu reglementările UNFCCC şi 65 . reducerea intensităţii carbonului în economia României şi utilizarea mecanismelor flexibile prevăzute de Protocolul de la Kyoto. care vor apărea indiferent de activităţile de limitare a emisiilor. 3 Să stabilească un cadru instituţional. 2 Să limiteze costurile economice.2005-2007 2. cât şi asupra efectelor potenţiale ale schimbărilor climatice. Capitolul 4 prevede faptul că nu sunt necesare activităţi suplimentare în România pentru atingerea acestui obiectiv specific. Obiectivele generale ale SNSC se concentrează pe două direcţii: 1. de mediu şi sociale pe termen lung a efectelor schimbărilor climatice în România (Capitolul 5). 4 Să implementeze un sistem naţional de estimare a emisiilor şi sechestrărilor de GHG în conformitate cu cerinţele UNFCCC şi UE (Capitolul 7). Ca obiective specifice care decurg din SNSC . Elaborarea şi implementarea obiectivelor şi activităţilor voluntare ale României privind adaptarea la impactul schimbărilor climatice. totodată. Asigurarea îndeplinirii angajamentelor asumate de România în baza UNFCCC şi a Protocolului de la Kyoto şi. juridic şi de politici. a obligaţiilor privind schimbările climatice asumate prin integrarea în Uniunea Europeană. pot fi amintite: 1 Să îndeplinească angajamentul privind nivelul emisiilor naţionale de GHG din România prevăzut de Protocolul de la Kyoto. pentru creşterea competitivităţii economiei româneşti. Strategia naţională a României privind schimbările climatice .

ONGurile. autorităţile locale şi consumatorii individuali. 6 Să pregătească poziţia oficială a României privind politicile şi reglementările viitoare internaţionale în domeniul schimbărilor climatice după anul 2012 (Capitolul 7). mediul de afaceri şi industria. 7 Să transpună şi să implementeze Directivele UE privind stabilirea unei scheme de comercializare a permiselor de emisii de GHG în cadrul Comunităţii pentru a permite începerea comercializării permiselor la 1 ianuarie 2007 (Capitolul 8). totodată. 8 Să continue să implementeze acţiunile şi măsurile naţionale existente pentru reducerea intensităţii carbonului în economia României în strânsă concordanţă cu acquis-ul comunitar al UE (Capitolul 9). având. şi să mărească gradul de conştientizare şi de participare a publicului în luarea deciziilor referitoare la schimbări climatice în România (Capitolul 10). precum şi toţi cetăţenii vor trebui să participe la aceste activităţi. institutele de cercetare.UE. să monitorizeze progresul implementării acestora şi să actualizeze SNSC şi PNASC (Capitolul 11). 10 Să elaboreze Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice.Guvernul. juridic şi de politici stabil şi transparent (Capitolul 7). Totodată prin strategia întocmită România a realizat armonizarea politicilor sale cu cele ale UE şi de transpunere şi implementare a acquis-ului comunitar al UE. un cadru naţional instituţional. 9 Să includă aspecte privind schimbările climatice în educaţie şi cercetare. Planul naţional de acţiune privind schimbările climatice (PNASC) va dezvolta în continuare politicile individuale şi măsurile concrete ce vor fi elaborate şi implementate pe baza SNSC. Politica generală privind schimbările climatice are o mare prioritate în UE şi cuprinde un număr mare de măsuri care au ca scop reducerea emisiilor de GHG. 66 . care va include acţiuni şi măsuri specifice ce vor fi implementate în baza SNSC.

- integrarea obiectivelor privind schimbările climatice în politicile sectoriale ale UE în domeniul transporturilor. spaţii subterane. direct sau indirect. cum ar fi: . O importantă preocupare a Guvernului României prin această strategie este să îmbunătăţească capacitatea factorilor implicaţi la toate nivelurile şi să asigure accesul la informaţie şi participarea publicului la luarea deciziilor. fluvii. energiei.intensificarea aplicării măsurilor de eficienţă energetică. transport şi navigaţii. intensificarea cercetării şi imbunătăţirea accesului publicului şi a sectorului privat la informaţii în domeniu. lacuri. Apa acoperă o bună parte din suprafaţa Terrei => 97% ape sărate – mări şi oceane – şi doar 3% ape dulci – calote de gheaţă. dezvoltarea urbanistică. servicii. la realizarea angajamentului UE de reducere a emisiilor de GHG cu 8% comparativ cu anul de bază 1990. industriei. etc. Cel de-al „VI-lea Program de de Acţiune pentru Mediu” al UE stabileşte obiectivele de mediu pentru perioada 2001-2010. precum şi desfăşurarea activităţilor economice şi sociale. care contribuie. de asemenea. reducerea globală a emisiilor de GHG - până în anul 2020 cu 20-40% faţă de nivelul din anul 1990 şi o limitare a acestora cu 70% pe termen lung. rîuri. Datorită importanţei deosebite a apei pentru existenţa vieţii pe Pămînt. incluzând şi o serie de măsuri specifice privind schimbările climatice. politicii regionale şi agriculturii. 67 . Programul solicită. atmosferă. modificarea sistemului de taxe din sectorul energetic.fiind folosită în alimentaţie. se impune protecţia ei atît sub aspect cantitativ cît şi calitativ.Programul European privind Schimbările Climatice (ECCP) constă în politici şi reglementări la nivelul UE. Protecția calității apelor Aspecte generale Apa este un element esenţial care asigură existenţa şi menţinerea vieţii. agricultură. industrie.

.poluarea apei este interzisă. râurilor.resursele de apă nu sunt inepuizabile. a administrării şi gospodăririi lor judicioase. permiţând aducerea apei la locul. Deşi apele planetei constituie un tot unitar. atât a celor interioare cât şi a celor maritime ş oceanice. Protecţia calităţii apelor pe plan internaţional include o vastă şi complexă activitate de cooperare şi colaborare.apa este un patrimoniu comun al naţiunilor. .Una dintre cele mai vechi reglementării internaţionale legate de poluarea apei este Codul Suediei din 1734. sau insuficienţa lucrărilor care să facă posibilă folosirea în scopuri sociale şi economice a întregului stoc de apă utilizabil al fluviilor. lacurilor şi apelor subterane. sub forma tratatelor. care impune riguroasa protecţie a resurselor de apă este Carta Europeană a Apei adoptată de Consiliul Europei în 1968 şi care cuprinde o serie de reguli şi principii care ulterior au primit consacrare juridică astfel: . în cantitatea şi la momentul necesar.apa nu are frontiere. . Poluarea apei a fost definită la Conferinţa internaţională privind poluarea apelor din Europa de la Geneva din 1961. convenţiilor sau organismelor internaţionale. Poluarea crescândă a apelor. Ca efect al constatării diversităţii regimurilor juridice de protecţie. ca fiind “modificarea directă sau 68 . s-a impus necesitatea cooperării internaţionale în scopul prevenirii şi combaterii poluării apelor.calitatea apei trebuie prezervată. Primul document internaţional în materie. - Problema utilizării apelor în folosul omului este complicată grav de două cauze: Lipsa completă. . regimurile juridice de protecţie a lor variază în funcţie de categoria apelor ocrotite.

chimică. Această problemă trebuie raportată la regimul juridic al apelor. 69 . direct sau indirect. cu bogăţiile lor naturale şi potenţialul energetic valorificabil. canale. peste limita admisibilă stabilită.3 (1) Aparţin domeniului public apele de suprafaţă cu albiile lor minore cu lungimi mai mari de 5 km şi cu bazine hidrografice ce depăşesc suprafaţa de 10 km2. biologică sau bacteriologică a apei. de substanţe sau de energie cu consecinţe prejudiciabile. Protecția calității apei prin norme de drept intern În Legea nr.Controlul măsurilor legale prevăzute pentru protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice se face cu respectarea prevederilor internaţionale la care România este parte”. precum şi apele subterane. de natură a pune în pericol sănătatea umană şi sistemele ecologice”. apele maritime interioare. ce o fac improprie pentru o folosire normală în scopurile în care această folosire este posibilă înainte de a interveni alterarea”.Dreptul de proprietate asupra apelor este stabilit prin Legea apelor: art. defineşte poluarea apelor ca fiind “orice alterare fizică. marea teritorială şi fundul apelor maritime. faleza şi plaja mării. 351 din 6 iulie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului. În Recomandarea Consiliului OCDE din 1974 se precizează că prin poluarese înţelege “introducerea de către om. lacuri). astfel încît ea devine neadecvată utilizării”. ape teritoriale (maritime interioare). malurile şi cuvetele lacurilor. depăşirea nivelului natural de radioactivitate produsă direct sau indirect de activităţile umane. Schemele de utilizare raţională a apelor realizate prin dezvoltarea surselor de suprafaţă şi subterane de alimentare cu apă trebuie să fie simultan susţinute prin măsuri de conservare a apei şi de diminuare a rispei de apă.ape naţionale (fluvii.indirectă a compoziţiei sau stării apei. râuri. În literatura juridică au fost propuse mai multe criterii de clasificare a apelor: a) din punct de vedere al administrării lor:ape internaţionale. ca urmare a activităţii oamenilor.

b) din punct de vedere al situării lor: ape de suprafaţă;ape subterane; c) din punct de vedere al folosinţei:apa ca obiect de consum individual; ape de folosinţă generală (satisfacerea cerinţelor);apa ca obiect al muncii;apa destinată agriculturii (pentru irigaţii);apa cu destinaţie specială (navigaţie, producere de energie electrică) apa ca mijloc de producţie. Poluarea apei poate fi voluntară sau accidentală. Există 5 categorii de poluanţi de natură fizică, chimică, biologică, bacteriologocă şi radioactivă. Totuşi, când este necesar, prioritatea trebuie acordată măsurilor de prevenire şi control al inundaţiilor şi măsurilor de control al aluviunilor. Natura multisectorială a dezvoltării resurselor de apă în contextul dezvoltării economico-sociale, precum şi multiplele folosinţe ale apei în scopuri de alimentare cu apă şi salubritate, agricole, industriale, pentru dezvoltarea urbană, generarea de energie hidroelectrică, piscicultură, transport, recreere, managementul terenurilor aflate la mică altitudine şi alte activităţi. În România, Legea protecţiei mediului, crează cadrul necesar pentru elaborarea reglementărilor specifice pentru protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice. Legea specifică obiectivele naţionale urmărite prin protecţia apelor de suprafaţă şi subterane, fără a delimita aceste resurse de componeta lor biotică: Art. 55. - (1) Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora, in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului, sanatatii umane si bunurilor materiale. (2) Conservarea, protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor, emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii, semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992, ratificata prin Legea nr. 98/1992. Art. 56. - (1) Activitatile de gospodarire si protectie a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice precum si controlul respectarii prevederilor privind
70

protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului, de gospodarire a apelor si de sanatate. Art. 58. - Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale, de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei, prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor, precum si in autorizatia de mediu, si sa monitorizeze zona de impact; b) sa se doteze, in cazul detinerii de nave, platforme plutitoare sau de foraje marine, cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor, instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare; c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare, prelucrare, reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere, menajere sau de alta natura, stocate pe navele fluviale si maritime, si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta; d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri; e) sa nu spele obiecte, produse, ambalaje, materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata; f) sa nu deverseze in apele de suprafata, subterane si maritime ape uzate, fecaloid menajere, substante petroliere, substante prioritare/prioritar periculoase; g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri, in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive, tensiune electrica, narcotice, substante prioritare/prioritar periculoase. Protecția apelor împotriva poluării este asigurată ți prin măsurile instituite prin HG 930/2005 – aprobarea Normelor speciale privind caracterul si mărimea zonei de protecţie sanitară si hidrologică. Protecția internațională a calității apelor a). Protecţia juridică a apelor continentale.
71

Adunarea Generală ONU a adoptat în 1980 o Rezoluţie, prin care intervalul cuprins între 1980-1990 a fost proclamat “Deceniul internaţional pentru apă potabilă”, încercîndu-se prin aceasta o mobilizare a tuturor statelor lumii pentru protecţia şi dezvoltarea acestor factori de mediu. Principiile aplicabile protecţiei şi managementului apelor proclamate de acest document au constituit punctul de plecare al altor documente adoptate la nivel internaţional în materie, care au adus contribuţii esenţiale cu privire la protecţia apelor. Dreptul internaţional al mediului stabileşte drepturi şi obligaţii ale Statelor şi crează baza internaţională pentru urmărirea protecţiei şi dezvoltării durabile a mediului marin, a celui costier şi a resurselor sale. În acest sens, se solicită adoptarea unor noi abordări a managementului şi dezvoltării mediului şi a celui costier, la nivel naţional, subregional, regional şi global, abordări care să fie integrate prin conţinut, precaute şi anticipative prin sfera de cuprindere, aşa cum se reflectă în următoarele domenii de programe: a) Managementul integrat şi dezvoltarea durabilă a zonelor costiere, inclusiv a zonelor supuse restricţiilor economice; b) Protecţia mediului marin; c) Utilizarea durabilă şi conservarea resurselor marine vii în zonele libere ale mărilor; d) Utilizarea durabilă şi conservarea resurselor marine vii ale mărilor aflate sub jurisdicţia naţională; e) Abordarea incertitudinilor critice pentru managementul mediului marin şi al schimbărilor climatice; f) Întărirea cooperării şi coordonării internaţionale şi regionale; g) Dezvoltarea durabilă a micilor insule. Comunitatea internaţională a manifestat şi manifestă preocupări importante pentru resursele marine şi costiere, legate de problemele de poluare a bazei de resurse, de hrana asigurată de mări, de dezvoltarea sectorului energiei şi al
72

prospectării resurselor minerale, de transportul pe mare şi de aplicaţiile militare. Totodată,proceselor care se petrec la nivelul mărilor şi oceanelor şi la interfaţa acestora cu aerul atmosferic este esenţială pentru estimarea ştiinţifică a probabilităţii de producere, a momentului şi magnitudinii încălzirii globale. Preocupările majore privesc posibilul impact generat asupra oceanelor, mărilor şi a mediului costier, de creşterea demografică şi de activităţile de dezvoltare şi necesită măsuri practice, pentru mai buna înţelegere, evaluare şi împiedicare a unei degradări inacceptabile. Actele juridice internaţionale, consideră că prioncipalele forme de poluare a apelor sunt reprezentate de: -poluarea cu substanţe chimice şi hidrocarburi; -poluarea datorată exploatării navelor; -poluarea prin substanţe lichide şi solide periculoase transportate de nave; -poluarea prin ape uzate, prin deşeuri, resturi menajere şi industriale; -poluarea de origine atmosferică; -poluarea rezultată din explorarea şi exploatarea solului, a subsolului, a fundului mărilor şi oceanelor, etc. În cadrul unor conferinţe regionale s-au adoptat o serie de declaraţii, reguli şi documente cu referire la necesitatea protejării şi gospodăririi raţionale a apelor din continentul european. - Regulile de la Helsinki din 1966 este primul text în materie adoptat de ONU, acest act introduce conceptul de “utilizare echitabilă şi raţională a unui bazin de drenaj internaţional”. - Carta Europeană a Apei adoptată în 1968 de CE, cuprinde o serie de principii. - Conferinţa de le Stockholm din 1972 unde s-a adoptat Declaraţia Reuniunii ce cuprinde un Plan de acţiune cu 5 Recomandări privind cooperarea internaţională în domeniul protecţiei apelor continentale împotriva poluării.
73

- Conferinţa ONU asupra apei de la Mar del Plata, din 1977 a avut drept obiectiv gestionarea raţională a apelor de frontieră. În cadrul Conferinţei pentru Securitate şi Cooperare în Europa (CSCE) de la Viena din 1989, în Documentul Final al Reuniunii, se face apel la necesitatea cooperării statelor pentru protecţia apelor transfrontaliere împotriva tuturor surselor de poluare şi a elaborării de convenţii-cadru în domeniu. Dintre convenţiile internaţionale încheiate în domeniul apelor amintim: - Proiectul de Convenţie Europeană asupra protecţiei cursurilor de apă internaţionale împotriva poluării, de la Strasbourg din 1973;
-

Convenţia relativă la protecţia Rinului contra poluării chimice din 1985; Convenţia privind protecţia cursurilor de apă transfrontiere şi a lacurilor internaţionale, de la Helsinki din 1992; Convenţia privind cooperarea pentru protecţia şii utilizarea durabilă a Dunării, de la Sofia din 1994 (România a ratificat în 1995). În baza statutului Convenţiei, s-a înfiinţat Comisia Internaţională pentru protecţia Dunării.

-

La acestea se adaugă și Directiva cadrul a apelor din Uniunea Europeană.Programul de aplicare al Agendei 21 elaborat în 1997 în cadrul Sesiunii Speciale ONU, consacrată apei, se adresează ţărilor dezvoltate cărora le propune să recurgă la “punerea în aplicare graduală de politici orientate spre acoperirea preţului, o alocare echitabilă şi eficicace a apei şi promovarea conservării apei”. Capitolul 17 al Agendei 21 este dedicat mediului marin şi a celui costier, precum şi resurselor vii ale acestora prevede: AGENDA 21 Cap. 17 Protecţia oceanelor, a tuturor tipurilor de mări, cuprinzând mările închise şi semiînchise şi a zonelor costiere şi protecţia, utilizarea raţională şi punerea în valoare a resurselor lor biologice 1. Mediul marin - cuprinzând oceanele, toate mările şi zonele costiere adiacente constituie un tot unitar, care reprezintă o componentă esenţială a vieţii pe glob 74

sistem suport al vieţii şi un capital valoros care crează premizele pentru dezvoltarea durabilă. Protectia fluviilor si a lacurilor internationale Capitolul 18 al Agendei 21 este în integralitate destinat resurselor de apă dulce ale planetei. Obiectivul general al planului de acţiune în domeniul apelor dulci este cel de a asigura menţinerea unei alimentări adecvate cu apă de bună calitate pentru întreaga populaţie a planetei, simultan cu conservarea funcţiilor hidrologice, biologice şi chimice ale ecosistemelor, prin adaptarea activităţilor umane la capacităţile limitate ale naturii şi prin combaterea vectorilor purtători de boli, transmisibile pe calea apelor. Agenda 21 Cap. 18 Protecţia calităţii şi a cantităţii resurselor de apă dulce prevede : 1. Resursele de apă dulce constituie un element esenţial al hidrosferei planetei şi al tuturor ecosistemelor terestre... .... 3. Planificarea şi gospodărirea integrată a resurselor de apă dulce este impusă de condiţiile de raritate extinsă a resurselor de apă, de distrugerea graduală şi de accentuarea poluării acestora, precum şi de sporirea numărului de activităţi utilizatoare de apă incompatibile. Integrarea trebuie să acopere toate tipurile de corpuri de apă dulce interrelaţionate, incluzând atât apele de suprafaţă cât şi subterane, cu considerarea corespunzătoare a aspectelor cantitative şi calitative. Protectia mărilor și oceanelor Cauzele poluării marine sunt diverse şi pot fi voluntare sau accidentale. Poluarea mediului marin a devenit o problemă universală, globală, indiferent dacă poluarea are caracter regional sau mondial. Protejarea mediului marin se face în mare măsură cu ajutorul unor imstrumente juridice multilaterale,
75

universale şi regionale, prin care se încearcă coordonarea activităţilor statelor în cadrul conferinţelor şi organismelor internaţionale ce au loc în astfel de scopuri. Dintre reglementările internaţionale putem aminti: - Convenţia ONU privind dreptul mării, din 1982, de la Montego Bay; - Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării apelor mărilor prin hidrocarburi, de la Londra, din 1954 – este primul document internaţional consacrat exclusiv prevenirii poluării mării, a pus bazele adoptării măsurilor de prevenire a poluării mărilor cu petrol de la nave; - Convenţia asupra platoului continental, din 1958, de la Geneva unde se recunoaşte dreptul suveral al statelor riverane de a-şi exporta resursele sale naturale fără să stînjenească navigaţia; - Convenţia internaţională asupra intervenţiei în marea liberă în caz de accidente cu hidrocarburi de la Bruxelles, din 1969; - Convenţia asupra răspunderii civile pentru prejudiciile datorate poluării cu hidrocarburi, din 1969-reglementează dreptul victimelor de a fi despăgubite în aceste cazuri, responsabilitatea navei, cauzele exoneratoare de răspundere, limitele materiale ale răspunderii, etc.; - Convenţia asupra creării unui fond internaţional de indemnizare pentru pagubele produse prin poluarea cu hidrocarburi din 1971; - Declaraţia Adunării Generale a ONU asupra principiilor privind fundul mărilor şi oceanelor, dincolo de limitele jurisdicţiei naţionale, din 1971; - Convenţia referitoare la prevenirea poluării marine cauzate de operaţiuni de imersare efectuate de nave şi aeronave de la Oslo, din 1972; - Convenţia internaţională pentru prevenirea poluării de către nave, de la Londra, din 1973 – are ca obiectiv conservarea mediului marin prin eliminarea completă a poluării internaţionale cu substanţe petroliere. - Convenţia asupra prevenirii poluării marine de origine telurică, de la Londra, din 1973;
76

Consideratii generale privind degradarea solului Solul este partea superficiala a scoartei terestre care permite dezvoltarea plantelor si animalelor. Prin urmare.4%.. Starea de fertilitate a solurilor reprezinta factorul esential pentru practicarea unei agriculturi durabile si performante si constituie un indicator decisiv al situatiei economico-sociale si al nivelului de viata a locuitorilor din mediul rural.3 miliarde locuitori ai planetei noastre. În prezent există presiuni din ce în ce mai mari asupra resurselor terenurilor determinate de creşterea cerinţelor umane şi sporirea activităţilor economice. Spre deosebire de celelalte resurse naturale. O data distrus. mineralele. terenurile sunt privite ca entităţi fizice. El s-a format de-a lungul timpului prin actiunea îndelungata si interdependenta a factorilor climatici si biotici asupra rocilor parentale. agricultura foloseste numai 6. încheiat între Moscova. fauna şi flora pe care le conţine. apele. în 1971. Protecția calității solului și subsolului În mod uzual. Dintr-o perspectivă integrată noţiunea de teren include şi solurile.Tratatul privind interzicerea instalării unor arme nucleare şi al altor arme de distrugere în masă pe fundul mărilor şi oceanelor. Londra şi Washington. el nu se va mai putea reface asa cum a fost. valorificarea terenurilor poate varia în timp în funcţie de condiţiile de gestionare şi utilizare rațională. 77 . Numai 2% din hrana se obtine din suprafata ocupata de ape (71%). solul este limitat ca întindere si are caracter de fixitate. care furnizează o varietate de servicii esenţiale pentru menţinerea integrităţii sistemelor suport ale vieţii şi a capacităţii productive a mediului. dar realizeaza 98% din productia agroalimentara consumata în prezent de cei 6. Aceste componente ale terenurilor sunt organizate în ecosisteme. pentru ca nu se pot reproduce conditiile formarii lui. caracterizate prin elemente topografice şi distribuţie spaţială. Activităţile umane exploatează resursele furnizate de terenuri. Din cele 29 procente ocupate de suprafata terestra a globului.

1991). influenţând negativ însuşirile fizice. Toate aceste incoveniente determină abandonarea metodelor de practicare a unei agriculturi convenționale și trecerea la tipul de agricultură ecologică. chimice şi biologice ale solului.creşterea randamentelor biologice.Chimizarea agriculturii a fost o formulă sinonimă cu progresul şi dezvoltarea. informaţie şi materie obţinând o productivitate maximă fără a deranja mediul înconjurător. mecanizarea. Mecanizarea lucrărilor agricole a determinat apariţia fenomenelor de tasare . procedeele agrotehnicii moderne. Utilizarea necorespunzătoare sau exagerată a irigațiilor ameninţă câştigurile obţinute în sporirea productivităţii şi creează serioase probleme prin poluarea resurselor şi a mediului. ca și proliferarea unor specii vegetale din rândul buruienilor. în special a fenomenului de fotosinteză şi utilizarea cu randament crescut a energiei solare. prin vastitatea suprafeţelor pe care se folosesc şi toxicitatea lor (Al. 78 .Dejeu şi colab.Ionescu. au contribuit la creşterea substanţială a produselor agricole. De asemenea. 1998). necesităţile de luat în seamă sunt: . Agricultura ecologică se defineşte ca folosirea raţională a tuturor mijloacelor ştiinţifice moderne. deoarece chimizarea. care. o înrăutăţire a capacităţii de schimb cationic şi a puterii de reţinere a apei. prin apariţia proceselor de salinizare a solului. în relaţiile pe care le impunem ecosistemului artificial prin dirijarea fluxurilor de energie.. Însă adăugarea unor săruri solubile în sol (prin îngrăşăminte minerale sau organice necorespunzătoare). pesticidele reprezintă cea mai periculoasă sursă de impurificare a mediului. (L. folosite pe termen lung și execesiv au ca efect o diminuarea progresivă a nivelului de carbon organic în orizonturile superficiale ale solului. Pentru o agricultură ecologică. irigaţiile. Acestea la rândul lor au antrenat o sporire a erbicidelor. are ca urmare atacarea zestrei organice acumulate a solului şi acidificarea. la băltirea şi scăderea fertilităţii.

. . procedurile de planificare şi 79 . Exploatarea durabilă a terenurilor se poate realiza numai printr-o planificare fizică şi gestionare integrată a utilizării terenurilor. Se impune. aplicarea principiilor protecţiei integrate şi anume: tratamentele chimice la nevoie împreună cu aplicarea unor procedee fizice.. În acest sen trebuie înlocuita treptat combaterea chimica a daunatorilor cu cea biologica. menţinerea şi sporirea fertilităţii acestuia.aplicarea prin alte metode ale mecanizării şi irigării.integrarea agriculturii în agroecosisteme intensive zonele durabile şi competitive. a apei. . biotehnice şi biologice. care sa nu afecteze componentele mediului si sa dea. controlul bolilor. fara a omite necesitatea reîmpaduririlor si optimizarii modului de depozitare a diverselor deseuri si reziduuri industriale. Acţiunile vizate de agricultura ecologică au ca scop intensificarea activităţii microbiologice a solului. întărirea structurilor de luare a deciziilor. În România protectia solului se poate realiza prin dezvoltarea unei agriculturi ecologice. produse de calitate. trebuie evitata practica monoculturilor si trebuie luate toate masurile ce se impun pentru ameliorarea solurilor degradate. În domeniul folosirii îngrăşămintelor este necesară schimbarea dominaţiei actuale în favoarea îngrăşămintelor organice şi a composturilor. în acelasi timp. Capitolul 10 al Agendei 21 destinat planului de acţiune globală pentru protecţia şi managementul resurselor terenurilor . dăunătorilor şi buruienilor trebuie tratate pornind de la principiul ecologic al interrelaţiilor şi al balanţei energetice din ecosistem.menţinerea fertilităţii solului. cuprinzând politicile existente.gestiunea solurilor. Esenţa abordării integrate constă în coordonarea activităţilor sectoriale de planificare şi gestionare legate de multiplele aspecte ale utilizării terenurilor şi resurselor acestora. deci.

Pe plan intern regimul juridic al terenurilor este stabilit prin Legea fondului funciar nr. cum sunt cele folosite pentru transporturile 80 . şi anume: albiile minore ale cursurilor de apă. solariile. pe care sunt amplasate construcţiile. râpe. alte amenajări ale localităţilor. fâneţele. fundul apelor maritime interioare şi al mării teritoriale. în condițiile în care nu este definitivat regimul juridic al terenurilor. e) terenuri cu destinaţii speciale. inclusiv terenurile agricole şi forestiere. aferente localităţilor urbane şi rurale. şi anume: terenurile agricole productive arabile. 18/1991.management şi metodele care pot sprijini punerea în aplicare a abordării integrate a resurselor terenurilor… La nivel național practicarea unei agriculturi ecologice. livezile. cele ocupate cu construcţii şi instalaţii agrozootehnice. cele cu vegetaţie forestieră. ca o componentă a dezvoltării durabile este dificilă. amenajările piscicole şi de îmbunătăţiri funciare. terenurile destinate împăduririlor şi cele neproductive . d) terenuri din intravilan. păşunile. torenţi -. pomicole. bolovănişuri. plantaţiile de hamei şi duzi. ravene. pepinierele viticole. producţie ori administrare silvică. dacă nu fac parte din amenajamentele silvice. care clasifică terenurile în funcţie de destinaţia lor în cinci categorii astfel: În funcţie de destinaţie.stâncării. abrupturi. răsadniţele şi altele asemenea -. dacă sunt cuprinse în amenajamentele silvice. şi anume: terenurile împădurite sau cele care servesc nevoilor de cultură. b) terenuri cu destinaţie forestieră. terenurile sunt: a) terenuri cu destinaţie agricolă. serele. platformele şi spaţiile de depozitare care servesc nevoilor producţiei agricole şi terenurile neproductive care pot fi amenajate şi folosite pentru producţia agricolă. drumurile tehnologice şi de exploatare agricolă. c) terenuri aflate permanent sub ape. cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retenţie. viile. păşunile împădurite.

plajele. a subsolului şi a ecosistemelor terestre. precum și în alte acte normative sunt stabilite obligaţii privind protejarea calității solului şi a ecosistemelor terestre pentru toate categoriile de deţinători de terenuri. ansamblurile şi siturile arheologice şi istorice şi altele asemenea.44 alin (7). pentru exploatările miniere şi petroliere. construcţii şi instalaţii hidrotehnice. protectia juridica fiind considerata mijlocul cel mai eficient de conservare si ameliorare a calitatii acestora.activitati de imbunatatiri funciare. organizare şi amenajare a teritoriului. ce se adreseaza. prin măsuri adecvate de gospodărire. cariere şi halde de orice fel. în legea fondului funciar.rutiere. termice. monumentele naturii. Masuri legale de protectie si conservare durabila a solului in tara noastra În Constituția României(art. conservare. rezervaţiile. etc). se realizează printr-o serie de obligatii pentru detinatorii de terenuri cu orice titlu.activitati de prevenire si combatere a poluarii solului. navale şi aeriene. . cu construcţiile şi instalaţiile aferente. feroviare. Protecţia solului. 2. dar si executarea acestora. in special. Ea se materializează în stabilirea unor obligatii generale pentru detinatorii de terenuri cu orice titlu si pentru autoritatile publice. care se adreseaza de regula. pentru nevoile de apărare. În principiu protecția solului presupune urmatoarele tipuri de activitati: . poluarii naturale. Protectia juridica a terenurilor are ca scop atat protectia cantitativa (folosirea completa si pastrarea destinatiei acestor terenuri. cat si protectia lor calitativa (executarea de lucrari de conservare si ameliorare a 81 . în legea cadru privind protecţia mediului (OUG 195/2005). poluarii antropice. de transport al energiei electrice şi gazelor naturale. de telecomunicaţii. a fertilitatii lor. de intocmire de studii si proiecte de lucrari de protectie si ameliorare a calitatii solului.

sub forma de constructii hidrotehnice. bolovanis. cu deseuri.Terenurile degradate si neproductive (cu eroziune. Protectia solului presupune urmatoarele tipuri de activitati: . fiind o problema de interes atat public. de amenajare a teritoriului. inundatiilor. in scopul imbunatatirii cpacitatii de productie a terenurilor neproductive. Protectia juridica calitativa si cantitativa a solului este parte componenta a protectiei juridice a mediului. -interdictia de a desfasura activitati poluante. cu exces de umiditate. Acestea constau in: .solului pe baza de studii si proiecte. Legea privind protectia mediului cuprinde dispozitii care prevad obligatia pentru toti detinatorii de terenuri de protectie a solului. Terenurile degradate si neproductive (cu eroziune. umiditatii excesive. total sau partial. cu exces de 82 . pietris. care va executa lucrarile de protectie si ameliorare a solului fie prin forte proprii.. prevenirea si inlaturarea degradarii calitatii fizico-chimice si biologice). eroziunii. etc. care se adreseaza de regula. terenurile acide. ce se realizeaza mai ales prin stabilirea de obligatii legale pentru orice detinator de teren. fie cu aportul unitatilor specializate. cu exceptia cazurilor si conditiilor prevazute de lege. saraturile. etc. sunt supuse unui program de recuperare si ameliorare. Aceste lucrari se executa in corelare cu lucrarile de gospodarire a apelor. cat si cele neproductive. lucrari de prevenire si inlaturare a secetei. Solul poate fi protejat si ameliorat prin lucrari de imbunatatiri funciare3. conservare si amenajare a teritoriului complexe si adecvate. nisipoase.) care siau pierdut. etc.activitati de imbunatatiri funciare.interdictia de a le schimba destinatia agricola. Mijloacele juridice de protectie privesc atat terenurile agricole productive. capacitatea de productie. cat si privat. in acord cu interesele proprietarilor de teren. poluarii naturale. subsolului si ecosistemelor terestre prin masuri de gospodarire.

fie cu aportul unitatilor specializate.18/1991 prevede următoarele reguli: . cu deseuri. in special. prevenirea si inlaturarea degradarii calitatii fizico-chimice si biologice). nisipoase. saraturile.) care si-au pierdut. fiind o problema de interes atat public. 83 . cat si privat. . În privința protecției solului Legea fondului funciar nr. terenurile acide. cat si protectia lor calitativa (executarea de lucrari de conservare si ameliorare a solului pe baza de studii si proiecte. care va executa lucrarile de protectie si ameliorare a solului fie prin forte proprii.Organizarea si amenajarea teritoriului agricol trebuie să se facă pentru crearea conditiilor unei mai bune folosiri a terenurilor in scopul productiei agricole si se executa pe baza de studii si proiecte la cererea proprietarilor. Protectia juridica calitativa si cantitativa a solului este parte componenta a protectiei juridice a mediului. stabilind masuri care sa conduca la cresterea productiei agricole si la exploatarea in ansamblu a teritoriului. total sau partial. sunt supuse unor programe de recuperare si ameliorare. ce se realizeaza mai ales prin stabilirea de obligatii legale pentru orice detinator de teren. ce se adreseaza. b) gruparea prin comasare a terenurilor pe proprietari si destinatii in concordanta cu structurile de proprietate si cu formele de cultivare a pamantului. rezolvandu-se urmatoarele probleme: a) corelarea dezvoltarii agriculturii din zona cu celelalte activitati economice si sociale. comasand terenurile dispersate si rectificand hotarele nerational amplasate. pietris. capacitatea de productie. bolovanis. etc).activitati de prevenire si combatere a poluarii solului. poluarii antropice. etc. Protectia juridica a terenurilor are ca scop atat protectia cantitativa (folosirea completa si pastrarea destinatiei acestor terenuri.umiditate. rezultate in urma asocierilor. a fertilitatii lor. stabilirea perimetrelor fiecarei proprietati.

vor sa faca din proprie initiativa inierbari. intocmite la cerere de organele de cercetare si proiectare de specialitate. statul le va pune la dispozitie gratuit materialul 84 . prin act autentic. Schimbul se face numai cu acordul proprietarilor. Lucrarile necesare pentru protectia si ameliorarea solului se stabilesc pe baza de studii si proiecte.Detinatorilor de terenuri degradate. capacitatea de productie pentru culturi agricole sau silvice vor fi constituite in perimetre de ameliorare.documentatiile intocmite fiind avizate de organele judetene agricole si silvice si de protectia mediului. iar statul sprijina realizarea lucrarilor de protectie si ameliorare a solului. total sau partial. in mod individual sau asociati. cand pe terenul acestora urmeaza a se executa lucrari de amenajare cu caracter permanent. Detinatorii sunt obligati sa puna la dispozitie terenurile din perimetrul de ameliorare. d) stabilirea retelei drumurilor agricole ca o completare a retelei de drumuri de interes general. in scopul efectuarii transportului productiei si accesului masinilor agricole necesare procesului de productie. integrate in organizarea si amenajarea de ansamblu a teritoriului. corectare a reactiei solului sau alte lucrari de ameliorare pe terenurile lor. care. . impaduriri. suportand partial sau total cheltuielile .In interesul lucrarilor de corectare a torentilor si de gospodarire a apelor. statul poate face schimburi echivalente de terenuri cu proprietarii din perimetru. inregistrat in documentele de cadastru funciar.Terenurile care prin degradare si poluare si-au pierdut. a căror delimitare se face de catre o comisie de specialisti. chiar daca nu sunt cuprinse intr-un perimetru de ameliorare.Protectia si ameliorarea solului se realizeaza prin lucrari de prevenire si de combatere a proceselor de degradare si poluare a solului provocate de fenomene naturale sau cauzate de activitati economice si sociale.c) elaborarea de studii si proiecte de organizare si amenajare a exploatatiilor agricole. . .

Ministerul Apelor.prin exceptie.Amplasarea noilor constructii de orice fel se face in intravilanul localitatilor. . Padurilor si Protectiei Mediului impreuna cu Academia de Stiinte Agricole si Silvice "Gheorghe Ionescu-Sisesti". vor lua masuri pentru dezvoltarea sistemului national de supraveghere. caile ferate. la nivelul tarii si al judetului. amendamente si asistenta tehnica la executarea lucrarilor. liniile electrice de inalta tensiune. lucrarile aferente exploatarii titeiului si gazului. cu destinatie militara. 85 .In cazul in care se constata ca anumite suprafete au fost scoase din productia agricola sau silvica prin degradare sau poluare a solului. . pot genera efecte poluante factorilor de mediu. puieti. si vor propune masurile necesare pentru protectia si ameliorarea terenurilor. avizate de organele de specialitate privind protectia mediului inconjurator.Folosirea temporara sau definitiva a unor terenuri agricole si silvice in alte scopuri decat productia agricola si silvica se face numai in conditiile prevazute de prezenta lege.Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. pe baza de studii ecologice de impact. Se excepteaza constructiile care servesc activitatile agricole. forarea si echiparea sondelor. datorita faptei culpabile a unor persoane fizice sau juridice. soselele de importanta deosebita. . lucrarile de gospodarire a apelor si realizarea de surse de apa. care. . putând fi amplasate in extravilan. unele constructii. primaria sau organul agricol ori silvic pot cere suportarea de catre cel vinovat a cheltuielilor necesitate de lucrarile de refacere si de ameliorare a solului. in scopul mentinerii si cresterii capacitatii de productie. prealabile. proprietarii. pe baza unui sistem informational. prognoza si avertizare cu privire la starea calitatii solurilor agricole si silvice.necesar: samanta de ierburi. cu asigurarea de banci de date. evaluare. conductele magistrale de transport gaze sau petrol. prin natura lor. precum si adaposturile pentru animale.

pentru terenurile agricole de pana la 1 ha. Padurilor si Protectiei Mediului. silvica. indicate de organele agricole sau silvice. de decopertare a stratului de sol fertil de pe suprafetele amplasamentelor aprobate. 99 din Legea nr. pentru terenurile agricole a caror suprafata depaseste 100 ha.Pentru scoaterea temporara a terenurilor din productia agricola si silvica. in vederea punerii in valoare sau a ameliorarii acestora. a unor taxe din care se constituie Fondul de ameliorare a fondului funciar. dupa caz. 86 . Aprobarea pentru orice extindere a acestei suprafete de teren se da de catre Ministerul Agriculturii si Alimentatiei. Art. aflat la dispozitia Ministerului Agriculturii si Alimentatiei si. pentru terenurile agricole in suprafata de pana la 100 ha.Titularii obiectivelor de investitii sau de productii amplasate pe terenuri agricole si forestiere sunt obligati sa ia masuri prealabile executarii constructiei obiectivelor. a Ministerului apelor. o data cu lucrarile de baza executate de titularii acestora. respectiv. de catre persoanele fizice sau juridice solicitante. c) de Guvern. . pe care sa-l depoziteze si sa-l niveleze pe terenuri neproductive sau slab productive. -Folosirea definitiva sau temporare a terenurilor agricole in alte scopuri decat productia agricola se aproba dupa cum urmeaza: a) de organele agricole judetene. piscicola sau. titularul aprobarii este obligat sa depuna o garantie in bani egala cu taxa prevazuta pentru scoaterea definitiva a terenurilor din circuitul agricol sau silvic. devenite disponibile in urma lucrarilor de regularizare. prin oficiul de cadastru agricol si organizarea teritoriului agricol judetean sau al municipiului Bucuresti.18/1991 prevede : Terenurile din albiile abandonate ale cursurilor de apa. . b) de Ministerul Agriculturii si Alimentatiei.-Scoaterea definitiva din circuitul agricol si silvic a terenurilor situate in extravilanul localitatilor se face cu plata. vor fi amenajate pentru productia agricola.

gaze. . 67. precum si alte instalatii similare. detinatorii de terenuri au dreptul la despagubire pentru daunele cauzate. a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile competente 87 . stabileste sistemul de monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia.Cei care detin terenuri pe care nu le mai folosesc in procesul de productie. . conservarea. iar daca aceasta nu este posibil. dandu-le o folosinta agricola. in termen de 2 ani de la incheierea procesului de productie. daca nu s-au conformat acestor dispozitii. conductele de transport pentru alimentare cu apa. canalizare. . caolin. amenajarea si folosirea judicioasa a solului. cum sunt cele ramase in urma excavarii de materii prime .sosele. o folosinta piscicola sau silvica. pietris . argila. cu aprobarea prefecturii judetului sau a Primariei Municipiului Bucuresti. sunt obligati sa ia masurile necesare de amenajare si de nivelare.Liniile de telecomunicatii si cele de transport si distribuire a energiei electrice. in caz de refuz. -Controlul respectării acestei obligații revine autorităților statului după cum urmează: Art. Art. cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale competente. 66. in asa fel incat sa nu se stanjeneasca executarea lucrarilor agricole.de la sondele abandonate si altele asemenea. .Ocuparea terenurilor necesare remedierii deranjamentelor in caz de avarii si executarea unor lucrari de intretinere la aceste obiective se vor face pe baza acordului prealabil al detinatorilor de terenuri sau.. Beneficiarilor lucrarilor respective nu li se va mai aproba scoaterea din productia agricola sau silvica a altor terenuri. produse petroliere. a digurilor.Controlul respectarii reglementarilor legale privind protectia. canalelor de irigatii si de desecari si a altor limite obligate din teritoriu. se vor grupa si amplasa de-a lungul si in imediata apropiere a cailor de comunicatii .In toate cazurile.carbune. cai ferate -.(2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.

c) sa respecte orice alte obligatii prevazute de reglementarile legale in domeniu. ameliorarea şi folosirea judicioasă a solurilor. 88 . b) sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional. 68. Art. precum şi. au urmatoarele obligatii: a) sa previna. fara a avea un titlu juridic. a subsolului şi a ecosistemelor terestre se organizează şi se exercită de autorităţile pentru protecţia mediului.pentru protectia mediului. precum si. în scopul asigurării protecţiei calităţii solurilor. Astfel. deţinătorii de terenuri cu orice titlu. deteriorarea calităţii solurilor. Legea protecţiei mediului stabileşte de asemenea obligaţiile explicite care revin tuturor categoriilor de deţinători de terenuri. . in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere. potrivit dispoziţiilor legale. potrivit dispozitiilor legale. după caz. ameliorarea şi folosirea judicioasă a solurilor. dupa caz. precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un teren. Controlul asupra respectării reglementărilor legale privind protecţia şi conservarea. cu orice titlu. de alte autoritati ale administratiei publice competente. a subsolului şi a ecosistemelor terestre. pe baza reglementarilor in domeniu. feroviare si de navigatie. Autorităţile pentru protecţia mediului şi alte autorităţi ale administraţiei publice cu responsabilităţi în domeniu sunt obligate să controleze respectarea prevederilor legale referitoare la protecţia şi conservarea. deteriorarea calitatii mediului geologic. de alte autorităţi ale administraţiei publice competente. au următoarele obligaţii: a) să prevină pe baza reglementărilor în domeniu.Detinatorii de terenuri.

Cu privire la exploatarea sau prospectarea resurselor subsolului legea stabileşte obligaţiile care revin deţinătorilor cu orice titlu. stuful.Compozitia chimica a subsolului influenteaza starea de fertilitate a stratului superior al pamantului. alcatuit din totalitatea formatiunilor geologice accesibile lucrarilor de cercetare si prospectiuni geologice. Datorita legaturii organice dintre sol si subsol. tufărişurile sau vegetaţia ierboasă fără acceptul autorităţii competente pentru protecţia mediului şi fără informarea în prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situaţii de urgenţă. cu rol deosebit asupra dezvoltarii generale a societatii. o gestiune durabila a acestor materii prime printr-o exploatare si o explorare eficienta. construirea şi punerea în funcţiune a obiectivelor de orice fel. a bogatiilor pe care le cuprinde. al solului. condiţiile prevăzute în acord şi în autorizaţia de mediu. c) să nu ardă miriştile. Protectia subsolului 1. 89 . Datorita insusirilor sale. Este necesara o protectie a resurselor naturale. Art. proiectarea. se impune protejarea subsolului prin toate mijloacele. (1) sunt lovite de nulitate absoluta. ca şi la schimbarea destinaţiei terenurilor. a resurselor naturale. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa. Notiune si temei legal Subsolul reprezinta spatiul fizic de sub sol. care sunt cele mai eficiente. 71 din Legea cadru prevede că (1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. regimul lor juridic si protectia lor sunt reglementate de multe ori in acelasi context.b) să asigure la amplasarea. indiferent de regimul juridic al acestora. inclusiv cele juridice.

9/1973 privind protectia mediului. Prin Constitutia din 1923. Actuala Lege a fondului funciar instituie o obligatie generala pentru toti detinatorii. Legea nr. A urmat apoi Legea minelor din 1924.136 alin. de a proteja solul. a diminuarii resurselor si bogatiilor sale. iar protectia subsolului este o problema de interes public si privat.18/1991 republicata. subsolul si ecosistemele terestre. indiferent de titlu. stabilind in sarcina statului obligatia de a asigura exploatarea rationala a resurselor naturale in concordanta cu interesul national. zacamintele si bogatiile subsolului au fost declarate proprietatea exclusiva a statului. Facand parte din categoria bunurilor domeniului public. care a stabilit reglementari stricte privind protectia subsolului. a zacamintelor si a resurselor sale.Primul text legal cu privire la exploatarea si protejarea resurselor subsolului il reprezinta Legea minelor din anul 1894 (modificata si completata in 1906 si 1913). ce cuprindea dispozitii in legatura cu protectia zacamintelor miniere.3 ca toate bogatiile de interes public ale subsolului sunt obiect exclusiv al proprietatii publice. subsolul se bucura de o protectie deosebita. Dispozitiile constitutionale stabilesc ca subsolul este domeniu public bunurile sale sunt inalienabile. iar alte dispozitii stabilesc supunerea la un regim de protectie a resurselor naturale ale subsolului. in scopul prevenirii poluarii sale. Capitolul VI din Legea nr. 134/1995 s-a instituit regimul juridic al explorarii si exploatarii petrolului in tara noastra fiind stabilite si reguli de protectie a solului si subsolului. cuprinde dispozitii ce reglementeaza regimul juridic al subsolului si protectia sa juridica. instituind obligatii in sarcina celor ce le prospecteaza sau le exploateaza. 90 . Constitutia Romaniei din 2003 dispune in art. a protectiei cantitative si calitative utilizandu-se instrumente juridice bogate si variate. Prin Legea petrolului nr.

reglementari privind refacerea subsolului afectat (natural sau artificial).sa monitorizeze lucrarile de exploatare si prospectiuni geologice. Subsolul.sa stabileasca procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului. a lucrarilor de extractie si prelucrare. -sa stabileasca reglementari privind protectia subsolului.Explorarea si exploatarea subsolului si a resurselor sale naturale trebuie sa se faca in interesul intregii societati.sa anunte autoritatile competente despre orice situatii accidentale de natura sa puna in pericol ecosistemul terestru.sa refaca terenurile afectate ca urmare a activitatilor desfasurate.reglementarile corespunzatoare protectiei calitatii subsolului.sa tina evidenta tuturor resurselor subsolului. . . Organele de stat au o serie de atributii in legatura cu protectia subsolului. prospectare si extractie de zacaminte ale subsolului. . astfel: . fiind supuse degradarii si poluarii. .procedura de autorizare a lucrarilor de exploatare. Persoanele fizice şi juridice. impun necesitatea luarii unor masuri de protectie juridica corespunzatoare.sa solicite si sa obtina acordul/autorizatia de mediu si sa-i respecte prevederile. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste: . care prospectează sau exploatează resursele subsolului au următoarele obligaţii: 91 . Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza sau exploateaza bogatiile subsolului sunt obligate: . .sa ia masurile preventive privind poluarea mediului si cauzarea de prejudicii ecologice cu ocazia efectuarii lucrarilor de exploatare si explorare a subsolului. . . bogatiile si resursele sale naturale. aducandu-le la parametrii productivi si ecologici naturali.

Protecția diferitelor elemente ale biodiversității Protecția fondului forestier Pădurea – reprezintă cel mai important element de rezistenţă al sistemului ecologic. conservare şi dezvoltare a arealelor. sol.minerale şi combustibili fosili.despre orice situaţii accidentale care pun în pericol ecosistemul terestru şi să acţioneze pentru refacerea acestuia. regenerabile .apă. geotermală şi a valurilor.energie solară. Biodiversitatea Varietatea de ecosisteme și specii în care se desfășoară viaţa pe pământ. c) să anunţe autorităţile pentru protecţia mediului sau competente potrivit legii. Notiunea de fond forestier si de padure 92 . să asigure încadrarea lor în peisajul zonei şi să le aducă la parametrii productivi şi ecologici naturali sau la un nou ecosistemfuncţional. sociale şi economice) ale pădurii presupun instituirea şi existenţa unor mijloace de protecţie adecvate ale acesteia 2. potrivit legii. Funcţiile multiple (ecologice. PROTECȚIA RESURSELOR NATURALE ȘI CONSERVAREA DURABILĂ A BIODIVERSITĂȚII Resurse naturale: totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite în activitatea umană: resurse neregenerabile . ca factor de geneză. faună sălbatică. b) să refacă terenurile afectate. şi să monitorizeze zona. eoliană. aer. şi să respecte prevederile acestora. avînd o importanţă existenţială în viaţa oricărui popor. şi permanente .a) să solicite şi să obţină acord şi/sau autorizaţie de mediu. constituind în acest scop fondul de garanţie necesar conform prevederilor legale. floră.

10. al ministrului apelor. eaasigură resursele cele mai mari de apă. Funcţiile pădurii sunt atît economice cît şi sociale şi ecologice. al ministrului apelor. Ordinul 766 din 6 septembrie 2007 al ministrului agriculturii si dezvoltarii rurale. pentru aprobarea “ Normelor tehnice pentru efectuarea controlului anual al regenerarilor”. privind aprobarea “Normelor tehnice privind compozitii. produce oxigenul necesar vieţii şi purifică aerul. funcţiile ei fiind cele ce o impun în grija ocrotitorilor naturii şi în afecţiunea caldă a omului. padurilor si protectiei mediului. Pădurea este un ecosistem. functionarea si atributiile comisiilor de specialisti constituite pentru delimitarea perimetrelor de ameliorare. HG nr. Ordinul nr.1653 din 31. Pădurea este o adevărată barieră impotriva aridizării climatului.2000. scheme si tehnologii de regenerare a padurilor si impadurire a terenurilor degradate”. ea însăşi are nevoie de protecţie. 93 . în care coexistă specii de plante și animale. servind deopotrivă pentru păşunat.Pădurea element al fondului forestier naţional ce reprezintă terenul ocupat cu vegetaţie forestieră cu o suprafaţă mai mare de 0. vînătoare şi agrement.786 din 30 decembrie 1993 pentru aprobarea Regulamentului privind stabilirea grupelor de terenuri care intra in perimetrele de ameliorare.10.25 ha constituită dintr-o asociaţie de arbori a cărei întindere reprezintă 30% din suprafaţa uscatului – în România reprezintă 27%.2000. Una din primele măsuri pe care trebuie să o ia omul este acea de a ajuta regenerarea pădurii Cadrul legislativ. precum si componenta. dar şi un factor cu rol deosebit în conservarea şi protejarea mediului. Pădurea este sursă de materie primă importantă. Ordinul nr. Pentru ca pădurea să protejeze. padurilor si protectiei mediului. pentru aprobarea Normelor metodologice privind modul de prevenire. implicit obligațiile privind regenerarea pădurii sunt prevăzute în : Legea 100 din 3 iunie 2010 privind impadurirea terenurilor degradate (MO 376/7 iunie 2010).1648 din 31.

(MO 646/21 septembrie 2007). Ordinul nr. padurilor si dezvoltarii rurale.85 din 30 ianuarie 2004). pentru aprobarea modelului de eticheta care insoteste lotul/lotul divizat de material forestier de reproducere (MO nr. 312 din 14 mai 2004. Ordinul nr. padurilor si dezvoltarii rurale.499 din 31 iulie 2003. evaluare si aprobare a pierderilor provocate de fenomene meteorologice periculoase si de alti factori vatamatori fondului forestier national si obiectivelor instalate in acestea. pentru aprobarea modelului filei Listei nationale a materialului de baza (MO nr. a modelului filei de registru al producatorului/furnizorului (MO nr.634 din 5 sept 2003). padurilor si dezvoltarii rurale.768 din 28 octombrie 2004. pentru aprobarea Normelor metodologice pentru constituirea si utilizarea fondului de ameliorare a fondului funciar cu destinatie silvica (MO nr. Ordinul nr. 94 . pentru aprobarea modelului buletinului de analiza a calitatii semintelor forestiere. respectiv. al ministrului agriculturii. al ministrului agriculturii. pentru aprobarea Metodologiei de autorizare a producatorului de materiale forestiere de reproducere (MO nr. apelor si mediului. Ordonanta nr 11 din 22 ianuarie 2004 privind producerea. padurilor. padurilor si dezvoltarii rurale. pentruaprobarea modelului filei Catalogului national al materialelor de baza si.937 din13 octombrie 2004).6 din 4 ianuarie 2005). Ordinul nr. al ministrului agriculturii.constatare. al ministrului agriculturii. 494 din 12 iulie 2004.713 din 6 august 2004). al ministrului agriculturii. padurilor si dezvoltarii rurale. 676 din 22 septembrie 2004. Ordinul nr.496 din 2 iunie 2004). comercializarea si utilizarea materialelor forestiere de reproducere (MO nr.466 din 25 mai 2004). al ministrului agriculturii. aprobata cu modificari prin Legea 161 din 14 mai 2004 (MO nr.311 din 14 mai 2004. Ordinul nr.

1 028 din 30 iunie 2010. privind aprobarea delimitarii si descrierii regiunilor de provenienta pentru materialele de baza din care se obtin materiale forestiere de reproducere din categoriile ≪ sursa identificata ≫ si ≪ selectionat ≫ pentru speciile de interes forestier din Romania (MO nr.indiferent de proprietar sau deținător. 617 din 1 septembrie 2010). a solului. Regimul silvic constituie un sistem de norme tehnice silvice. Ordinul nr. care cuprinde păduri cu funcţii speciale de protecţie a apelor. al ministrului mediului si padurilor. păduri pentru recreere. al ministrului agriculturii. care exercită şi controlul aplicării acestui regim. a climei şi a obiectivelor de interes naţional. economice şi juridice privind amenajarea. Fondul forestier naţional este supus regimului silvic. exploatarea. comercializarii si utilizarii materialelor forestiere de reproducere si cu certificarea materialelor forestiere de reproducere Ordinul nr. Elaborarea normelor ce constituie regimul silvic revine autorităţii publice centrale care raspunde de silvicultură. Clasificarea padurilor din fondul forestier national În România. 95 . cultura. alcătuiesc fondul forestier național. protecţia şi paza acestui fond.HG nr. gospodărire şi protecţie a păduriloreste instituit prin Codul silvic: toate pădurile.611 din 23 iunie 2005 pentru aprobarea Regulamentului privind modul in care se realizeaza controlul producatorilor. În raport cu funcţiile pe care le îndeplinesc. având ca finalitate asigurarea gospodăririi durabile a ecosistemelor forestiere. Codul silvic încadrează pădurile în două grupe funcţionale: -grupa I. padurilor si dezvoltarii rurale. comerciantilor si utilizatorilor materialelor forestiere de reproducere. regimul juridic de administrare.609 din11 iulie 2005. pentrunaprobarea listei personalului imputernicit cu controlul producerii.

scoatere si transport al materialului lemnos 96 . precum si continutul Registrului national al administratorilor de paduri si al ocoalelor silvice HG nr. în principal. O latură distinctă a protecţiei juridice a pădurilor o reprezintă ansamblul de norme juridice speciale privind apărarea acestora. 606/30. OM nr. privind statul personalului silvic OM 904/2010 pentru aprobarea Procedurii privind constituirea si autorizarea ocoalelor silvice si atributiile acestora.2008 pentru aprobarea Instrucţiunilor privind termenele.păduri de ocrotire a genofondului şi ecofondului. HG 229/2009-Hotarare privind reorganizarea Regiei Nationale a Padurilor-Romsilva si aprobarea Regulamentului de organizare si functionare. în vederea realizării de structuri care să asigure îndeplinirea corespunzătoare a funcţiilor atribuite. modalităţile si perioadele de colectare. ţara noastră a ratificat mai multe acte normative internaţionale care stabilesc principii şi orientări de conservare şi protejare a pădurilor şi de gestionare durabilă a acestora. concomitent. 333 din 21 aprilie 2005 pentru reorganizarea directiilor teritoriale de regim silvic si de vanatoare in inspectorate teritoriale de regim silvic si de vanatoare (MO nr. protecţia calităţii factorilor de mediu. OUG nr. prin amenajamentele silvice se stabilesc măsuri de gospodarire diferenţiate. HG nr. masa lemnoasă de calitate superioară şi alte produse ale pădurii şi.354 din 26 aprilie 2005). pentru reorganizarea directiilor de regim silvic si de vanatoare in inspectorate de regim silvic si de vanatoare. 1206 din 4 octombrie 2007 pentru modificarea si completarea HG 333/2005. şi a adoptat pe plan intern numeroase legi şi alte legi normative. sociale şi economice. precum şi pădurile declarate monumente ale naturii şi rezervaţii. 59/2000. -grupa a II-a. modelul documentelor de constituire. Pentru fiecare grupă şi subgrupă funcţională. Reglementări specifice Legea nr. organizare si functionare. care cuprinde păduri cu funcţii de producţie şi de protecţie în care se urmăreşte să se realizeze.09. Protectia fondului forestier national Pentru realizarea funcţiilor pădurii este necesar un ansamblu de mijloace de protecţie care să armonizeze sfera intereselor ecologice. În acest sens.cu modificarile ulterioare (MO-238/27 martie 2008). Un rol important în cadrul mijlocelor de protecţie a fondului forestier îl ocupă categoria instrumentelor juridice. 46/2008 -Codul silvic.

11.2008 pentru aprobarea Metodologiei privind organizarea si funcţionarea sistemului informaţional integrat de urmărire a materialelor lemnoase (SUMAL) si obligaţiile operatorilor economici legate de acesta. .OM nr. în funcţie de natura normei juridice avem: . 1650/31. a unităţilor de poliţie. 1798/19.mijloace juridice de drept penal.07. în scopul urmărit prin instituirea lor avem: -mijloace juridice de protecţie cantitativă a pădurilor. 97 . d).mijloace juridice de drept constituţional. b).mijloace juridice cu caracter general.2007 pentru aprobarea Procedurii de emitere a autorizaţiei de mediu OM nr. 1649/31. Mijloacele juridice de protecţie a pădurilor se clasifică după: a). .mijloace juridice de drept administrativ. c). în raport cu funcțiile pe care le îndeplinesc pădurile avem: . după forma proprietății pădurii căreia îi serveşte avem: . pompieri.mijloace juridice ce servesc protecţiei pădurii cu funcţii speciale de protecţie. . prefecţi.mijloace juridice specifice proprietăţii private. . în limita atribuţiilor ce le revin conform legii. consilii locale şi judeţene. Paza pădurilor proprietate privată se asigură de către proprietarii acestora cu sprijinul organelor silvice. 583/15. jandarmerie. OM nr. Aceasta se asigură şi exercită conform Codului Silvic de către Regia Naţională a Pădurilor.mijloace juridice ce servesc protecţiei pădurii cu funcţii mixte.10. .mijloace juridice de dreptul muncii. .mijloace juridice specifice proprietăţii publice. -mijloace juridice de protecţie calitativă a pădurilor.2006 privind modificarea si completarea normelor tehnice silvice pentru amenajarea pădurilor Se evidenţiază normele juridice referitoare la paza pădurilor. 504/20.2000 privind aprobarea Normelor tehnice pentru ingrijirea si conducerea arboretelor OM nr.10.09.2000 privind aprobarea Normelor tehnice privind alegerea si aplicarea tratamentelor OM nr.

.mijloace de protecţie împotriva tăierilor iraţionale. -Codul Silvic.Folosirea definitiva sau folosirea temporara a terenurilor forestiere in alte scopuri decat silvice se aproba de organul silvic judetean. . 137 din Constituţie. Paza pădurilor 98 . îşi găsesc consacrare legislativă expresă şi specială. fondul piscicol din apele de munte. Mijloacele juridice de protecţie a pădurilor sînt reprezentate de: a. organizatorice. după caz. în privinţa pădurilor. Padurilor si Protectiei Mediului.mijloace de protecţie a fondului cinegetic şi piscicol. e). fondul cinegetic. Mijloace de drept constituţional reprezentate de: -normele constituţionale din art. Raporturile juridice. f). Mijloace juridice silvice. 95 din Legea nr. Aceste norme constituţionale.mijloace juridice cu caracter reparator-represiv. . Circulatia terenurilor din fondul forestier Art. 41 şi art. precum şi cele privind vegetaţia forestieră de pe terenurile situate în afara fondului forestier naţional sunt supuse dispoziţiilor prezentului Cod silvic şi se completează. în funcţie de caracterul mijloacelor ce realizează protecţia juridică: .mijloace juridice cu caracter preventiv. economice şi tehnice privind fondul forestier naţional.18/1991 . . . cu celelalte dispoziţii în materie.mijloace juridice destinate protecţiei pădurii. b. pentru cele ce depasesc aceasta suprafata. în general. pana la 1 ha.mijloace de protecţie împotriva poluării. din analiza scopului concret şi domeniul vizat prin reglementare avem: . de Ministerul Apelor.mijloace de protecţie împotrivabolilor şi dăunătorilor. pentru terenurile in suprafata de pana la 100 ha si de Guvern.

folosite la calculul contravalorii materialelor lemnoase prevazute la art. bunurilor.G 85/2006-privind stabilirea modalitatilor de evaluare a pagubelor produse vegetatiei forestiere din paduri si din afara acestora O. (7) din Hotararea Guvernului nr. circulatia si comercializarea materialelor lemnoase. diferă în funcţie de calitatea subiectului de drept căruia îi revine.privind stabilirea si sanctionarea contraventiilor silvice O.privind apararea impotriva incendiilor Mijloace de drept civil.privind paza obiectivelor. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta. Mijloacele juridice civile pot fi directe şi indirecte.pentru aprobarea Regulamentului de paza a fondului forestier H. al cărei conţinut este complex. 1076/2009.G. precum şi de caracterul dispoziţiei incidente.M. în funcţie de temeiul juridic ce le dă naştere (un drept real sau un drept de creanţă).M. 4 alin. 883/2011.U. 996/2008 pentru aprobarea Normelor referitoare la provenienta.G.pentru aprobarea Listei preturilor de referinta pentru anul 2011. valorilor si protectia persoanelor L 307/2006. Regimul juridic al pazei pădurilor este prevăzut în următoarele acte normative H.Natura juridică a obligaţiei de pază. 99 . circulatia si comercializarea materialelor lemnoase. 1346/2011. la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund O.privind regimul armelor si al munitiilor Legea 333/2003.pentru aprobarea Regulamentului privind forma si modul de utilizare a dispozitivelor speciale de marcat. 454/2003.M. la regimul spatiilor de depozitare a materialelor lemnoase si al instalatiilor de prelucrat lemn rotund L 171/2010. precum si modul de marcare a arborilor sau a unor loturi de arbori O.privind aprobarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor si a Indrumarilor privind aplicarea Normelor tehnice pentru protectia padurilor Legea 295/2004.

inclusiv a jnepenisurilor. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. 100 . au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier. obligații concrete referitoare la gospodărirea judicioasă a produselor pădurii Conform art. ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor. precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren. in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic. a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier. in conditiile prevazute de lege. b) sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si. Mijloace de drept administrativ .în acestă categorie se încadrează normele juridice ce sancţionează faptele ilicice ce constituie contravenţii silvice. fiind interzisa reducerea acestora. calificate altfel decît infracţiuni Mijloace juridice prevăzute de Legea cadru a protecţiei mediului (OUG 195/2005) Acestea sunt instituite pentru toate categoriile de deţinători de păduri. vegetaţie forestieră şi de pajişti. d) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului.Acţiunea în revendicare=> acţiune reală aflată la îndemîna proprietarului unui bun aflat în posesia nelegitimă a altei persoane – este cel mai bun mijloc civil de apărare a proprietăţii.69 din Legea cadru ”Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier. fara a avea un titlu juridic. tufisurilor si pajistilor existente. stabilite conform legii. Mijloace de drept penal – acestea presupun cea mai severă sancţiune în ce priveşte răspunderea juridică. c) sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate. respectiv de completare a regenerarilor naturale. datorită gradului mai ridicat de pericol social pe care îl reprezintă unele fapte.

l) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre” Fauna terestră și acvatică Protecția animalelor în general Cadrul juridic general de protecție a animalelor se află în Legea Nr. la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere. cu excepția câinilor fără stăpân pentru care există o lege specială. organizarea si amenajarea pajistilor.e) sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului. pe grohotisuri. 205/2004 privind protectia animalelor – modificata prin Legea Nr. potrivit prevederilor legale in domeniu. 101 . stancarii. situate pe terenuri cu pante foarte mari. cu procese de alunecare si eroziune. fondul cinegetic si piscicol. g) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa. in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice. cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita. k) sa protejeze patrimoniul forestier. j) sa exploateze pajistile. in limitele bonitatii. precum si pentru alte asemenea paduri. in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice. i) sa exploateze resursele padurii. f) sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie. cinegetic. . in functie de capacitatea de refacere a acestora. 9/2008 Această lege reglementeaza masurile necesare pentru asigurarea conditiilor de viata si bunastare ale animalelor cu sau fara detinator. piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate. h) sa asigure exploatarea rationala.

Detinatorilor de animale le este interzis sa aplice tratamente rele. e) folosirea de animale pentru expozitii. e) asistenta medicala. Prin detinator de animale se intelege proprietarul. 102 . specie. de a asigura conditiile elementare necesare scopului pentru care sunt crescute. varsta si categorie de productie. exploatarea. rasa. precum si neasigurarea conditiilor de adăpost și hrană Prin cruzime fata de animale se intelege: a) omorarea animalelor. c) posibilitatea de miscare suficienta. abuzul in utilizarea animalelor. d) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea. daca aceste activitati le provoaca suferinte fizice si psihice. precum: lovirea. deținătorii de amnimale trebuie să asigure urmatoarele condiții: a) un adapost corespunzator.Luarea măsurilor revine deținătorilor de animale. Prin rău tratament se intelege comportamentul brutal. ingrijirea. realizare de filme si in scopuri asemanatoare. Detinatorii de animale au obligatia de a asigura aplicarea normelor sanitare veterinare si de zooigiena privind adapostirea. persoana care detine cu orice titlu valabil. schingiuirea si alte asemenea cruzimi. publicitate. b) practicarea tirului pe animale domestice sau captive. supunerea animalelor la eforturi inutile. În functie de nevoile etologice. reproductia. hranirea. protectia si bunastarea animalelor și de a avea un comportament lipsit de brutalitate fata de acestea. cu intentie. d) ingrijire si atentie. afectiuni sau raniri. precum si orice persoana fizica sau juridica in ingrijirea careia se afla animalul. spectacole. de a nu le abandona si/sau izgoni. c) organizarea de lupte intre animale sau cu animale. b) hrana si apa suficiente. sex.

f) abandonarea si/sau alungarea unui animal a carui existenta depinde de ingrijirea omului. g) administrarea de substante destinate stimularii capacitatilor fizice ale animalelor in timpul competitiilor sportive. Abandonul consta in lasarea unui animal aflat in proprietatea si ingrijirea omului. potrivit legii. Conditiile privind detinerea animalelor salbatice se stabilesc prin ordin al ministrului agriculturii. coltilotul ciocului si dintilor. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor reprezinta autoritatea nationala in domeniul protectiei animalelor. i) interventiile chirurgicale destinate modificarii aspectului unui animal sau altor scopuri necurative. 103 . Conditiile de detinere. pe domeniul public. k) despartirea puilor de mama pana la varsta de minimum opt saptamani de viata. padurilor si dezvoltarii rurale. fara hrana. adapostire si intretinere a animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. ablatia ghearelor. sectionarea corzilor vocale. cum ar fi codomia. adapost si tratament medical. respectiv a municipiului Bucuresti. m) folosirea armelor cu tranchilizant in alte situatii decat pentru imobilizarea animalelor. cuparea urechilor. sub forma dopajului. Animalele folosite in scopuri experimentale sunt supuse unor reguli de protectie specifice. l) capturarea animalelor prin alte metode decat cele prevazute de lege. h) maltratarea si schingiuirea animalelor. la propunerea Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. Detinatorii de animale pot detine animale salbatice. numai daca sunt autorizati de directia veterinara si pentru siguranta alimentelor judeteana. j) provocarea de suferinte fizice si psihice prin orice mijloace. fara a li se provoca suferinte inutile.

potrivit atributiilor de serviciu. Conditiile privind transportul animalelor se stabilesc prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor.Detinatorii de animale pot detine animale salbatice pe o perioada determinata de timp. precum si dreptul de a solicita orice informatie si documente necesare controlului si de a preleva probe pentru cercetari si analize de laborator. dupa caz. Transportul animalelor trebuie realizat in conditii corespunzatoare. precum si limita sau interzice importul. din cadrul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor si al Ministerului Administratiei si Internelor au acces in cladiri. tinand cont de reglementarile comunitare. Persoana care contribuie la dresarea unui animal are obligatia de a folosi mijloace de dresaj care sa nu provoace traume psihice sau fizice. poate impune anumite conditii. 104 . adaposturi si alte locuri unde sunt tinute animalele. din considerente privind protectia animalelor sau conservarea speciilor de animale existente pe teritoriul tarii. sex. tranzitul si comertul cu animale. Pentru indeplinirea prevederilor prezentei legi. categorie de productie. stare fiziologica. persoanele imputernicite. varsta. Autoritatea sanitara veterinara poate dispune taierea sau uciderea. pentru a evita ranirea ori epuizarea fizica si/sau psihica a acestora. pentru a-l scuti de suferinte fizice si psihice inutile. Autoritatea Nationala Sanitara Veterinara si pentru Siguranta Alimentelor. a unui animal bolnav ori ranit. in conditii stabilite prin ordin al presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. pentru animalele aflate in impas de supravietuire. in vederea ingrijirii si recuperarii fizice. precum si de a folosi metode care sa nu prejudicieze sanatatea ori bunastarea animalului. exportul. cu acordul Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor. in functie de specie.

cu exceptia situatiilor in care interventia se impune la fata locului și numai de catre medici veterinari. dupa caz. generala. e) supunerea unui animal la cruzimi. in spatii autorizate. diagnosticarea de boli. Animalele pot fi folosite pentru cercetare stiintifica. Animalele sunt supuse interventiilor chirurgicale numai in cazurile motivate. Animalele nu vor fi supuse unor suferinte inutile in cazul sacrificarii sau uciderii. expozitii. producerea unor medicamente sau produse biologice. accesul in acest spatiu se face cu acordul detinatorului. In lipsa acordului.In situatia in care locul unde sunt tinute animalele se afla la domiciliul sau resedinta detinatorilor de animale. in spectacole. sub anestezie locala sau.c) supunerea unui animal la rele tratamente. In cursul competitiilor sau cu alte ocazii este interzis sa se administreze animalelor substante ori sa fie supuse unor procedee pentru cresterea sau diminuarea nivelului natural al performantelor. Răspunderea deținătorilor Constituie contraventie urmatoarele fapte: a) nerespectarea dispozitiilor referitoare la hrană și adăpost. 105 . detinatorul de animale are obligatia de a face dovada respectarii obligațiilor de hrană și adăpost Animalele pot fi folosite in scop publicitar. atunci cand obiectivul activitatii nu poate fi atins prin alte metode ce nu implica folosirea animalelor. competitii sau alte manifestari similare numai daca: a) organizatorul asigura conditiile de adăpost și hrană b) sanatatea si bunastarea animalelor nu sunt puse in pericol. Comisia de organizare a competitiilor si/sau de arbitraj va cuprinde obligatoriu si un reprezentant al organizatiilor de protectie a animalelor. Sacrificarea si uciderea animalelor se vor efectua cu respectarea prevederilor legale specifice in vigoare.

gradini cu pasari. delfinarii. Sunt incluse: gradini zoologice propriu-zise. OUG nr. cu exceptia gradinilor zoologice. modif prin. e) folosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitatea. toate animalele vor fi cazate in adaposturi care functioneaza pe langa consiliile locale. in baza acordului si a autorizatiei de mediu. Protecția animalelor și păsărilor aflate în grădini zoologice Cadrul legislativ este stabilit prin Legea nr. 12/2007 Conform acestei legi. pe langa amenda contraventionala se aplica si masura confiscarii animalelor. in scopul prezentarii lor publicului o perioada de minimum 7 zile pe an. d) organizarea de lupte intre animale sau cu animale. In cazul constatarii unei infractiuni.Constituie infractiuni urmatoarele fapte: a) detinerea si comercializarea de animale salbatice de catre persoane fizice si juridice neautorizate. Partea I nr. in conditiile legii. terarii. voliere. gradinile zoologice reprezinta acele unitati permanente care detin animale din speciile salbatice.publicată in Monitorul Oficial. Fac exceptie: circurile. legea gradinilor zoologice si acvariilor publice . 271 din 23/04/2002 . 191/2002. In acest caz. Gradinile zoologice se pot infiinta de catre persoane fizice sau juridice. acvarii. magazinele de animale de companie si unitatile care nu expun publicului un numar semnificativ de animale si specii. precum si a autorizatiei sanitare 106 . b) folosirea animalelor pentru cersetorie. instanta poate dispune pe seama proprietarului interdictia de a detine animale pe o perioada de 5 ani. in scopul obtinerii de foloase necuvenite. in vederea adoptiei sau a valorificarii. In cazul savarsirii de doua ori a contravenției de catre proprietarul animalelor.

inainte de a fi deschise pentru public. la inmultirea in captivitate. c) in proprietatea privata a persoanelor fizice sau a unor societati comerciale. eliberate de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului si de autoritatile teritoriale sanitare veterinare. 107 . pe baza evidentelor existente la institutiile de mediu din teritoriu. precum si/sau la schimburi de informatii referitoare la conservarea speciilor si/sau. Gradinile zoologice si acvariile se pot afla: a) in proprietatea publica sau privata a statului. In cazul in care o gradina zoologica sau o parte a acesteia este inchisa.veterinare. b) promovarea educarii si a sensibilizarii publicului cu privire la conservarea biodiversitatii. b) in proprietatea publica sau privata a unitatilor administrativ-teritoriale. acolo unde este cazul. Fiecare gradina zoologica trebuie sa aiba autorizatie de functionare. repopularea ori reintroducerea speciilor in mediul salbatic natural. autoritatile competente se asigura ca animalele in cauza sunt tratate sau instrainate conform conditiilor legale in vigoare. Daca gradinii zoologice nu i se elibereaza autorizatie de functionare sau daca nu sunt indeplinite conditiile pentru eliberarea unei autorizatii. conform legislatiei in vigoare. La nivelul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului se va deschide Registrul national al gradinilor zoologice si acvariilor publice. Administratorii sunt obligati sa puna in aplicare urmatoarele dispozitii de conservare: a) participarea la activitati de cercetare care sporesc beneficiile pentru conservarea speciilor si/sau de formare a cunostintelor de conservare relevante. care se va completa prin grija structurii care coordoneaza conservarea biodiversitatii. in special prin oferirea de informatii referitoare la speciile expuse si la habitatele lor naturale. gradina zoologica respectiva sau o parte a acesteia este inchisa pentru public de catre autoritatile competente pana la indeplinirea conditiilor de autorizare.

b) sa respecte si sa afiseze la loc vizibil pentru angajati si vizitatori regulamentul propriu de organizare si functionare al institutiei. adecvate speciilor inregistrate. administratorii gradinilor zoologice si ai acvariilor au urmatoarele obligatii: a) sa ingrijeasca corespunzator animalele din proprietate in interesul existentei si reproducerii acestora. d) sa marcheze clar. la loc vizibil din orice punct de vizitare sau de acces. transportul si manipularea colectiilor de animale vii. e) prevenirea evadarii animalelor. 108 . pentru a se evita posibilele pericole ecologice pentru speciile indigene. arealul speciei. f) pastrarea unor informatii actualizate cu privire la colectia gradinii zoologice respective. daca exista). Răspunderea juridică Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 20 milioane lei la 100 milioane lei urmatoarele fapte: a) detinerea sau infiintarea de gradini zoologice ori de acvarii publice. si prevenirea patrunderii din exterior a daunatorilor si epidemiilor. temperatura la care este obisnuit sa traiasca. locul de provenienta. fara autorizatie. cerintele alimentare. intre altele. d) mentinerea unui standard ridicat de crestere a animalelor. incluzand si explicatia asupra naturii pericolului pe care acestea il prezinta. prin imbunatatiri specifice speciilor. cu un program preventiv si curativ dezvoltat pentru ingrijire veterinara si alimentara. In vederea asigurarii criteriilor de conduita internationale acceptate pentru obtinerea. astfel cum sunt ele stipulate si in autorizatia de functionare. aduse tarcurilor. c) sa marcheze clar custile sau orice mijloace de limitare a libertatii animalelor din colectii cu urmatoarele date: numele animalului expus (stiintific si autohton.c) adapostirea animalelor in conditii care sa raspunda cerintelor biologice si de conservare pentru speciile individuale. amplasamentele de expunere a animalelor considerate periculoase.

b) distrugerea sau deteriorarea obiectelor gradinii zoologice ori ale acvariilor, de natura sa afecteze in sens negativ viata animalelor din colectii; c) sustragerea de animale vii, pui, embrioni, oua, icre sau de alte produse biologice destinate reproducerii animalelor in captivitate ori cu rol in comportamentul reproductiv al acestora; d) punerea in libertate neautorizata a animalelor, daca fapta nu este de natura sa provoace un atentat la siguranta sociala sau la integritatea fizica a persoanelor; e) desfasurarea de activitati economice sau recreative, de orice natura, al caror rezultat poate afecta ori afecteaza viata normala a animalelor din colectii; f) exercitarea de acte de cruzime asupra animalelor, vivisectii, sacrificii, sacrificari neautorizate sau maltratarea animalelor din colectii, inclusiv privarea de apa, hrana potrivita, repaus. Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 100 milioane lei la 200 milioane lei urmatoarele fapte: a) sustragerea, in scopul vanzarii in strainatate sau al trecerii frontierei de stat, de animale vii sau de material reproductiv din gradinile zoologice ori din acvarii; b) vanzarea de animale vii sau de material reproductiv catre institutii ori persoane neautorizate sa detina o gradina zoologica si care intentioneaza sa foloseasca aceste animale pentru activitati cu caracter economic. Fac exceptie animalele considerate domestice in Romania (caini, pisici, capre, oi, vaci, porci, cai si altele); c) organizarea de activitati competitive, de tipul luptelor de animale, atat in incinta, cat si in afara gradinilor zoologice sau a acvariilor. Daca fapta s-a petrecut in public sau daca a presupus si intentia sau chiar efectuarea de pariuri, amenda se majoreaza cu 50%. Refuzul de a instraina animalele, eliberarea sau uciderea animalelor aflate in grija, de catre gradinile zoologice sau de acvariile neautorizate, constituie contraventie si se sanctioneaza cu amenda de la 50 milioane lei la 100
109

Protecția animalelor folosite în scopuri stiintifice sau în alte scopuri experimentale Cadrul juridic național este stabilit prin Ordonanta 37 din 30 ianuarie 2002 pentru protectia animalelor folosite in scopuri stiintifice sau in alte Prevederile acestei ordonante se aplica utilizarii animalelor in urmatoarele tipuri de experimente: a) obtinerea, fabricarea, testarea calitatii, eficacitatii si a sigurantei medicamentelor, alimentelor si a altor substante sau produse pentru: -evitarea, prevenirea, diagnosticarea sau tratarea unor boli, afectiuni ori a altor anormalitati sau a efectelor acestora asupra omului, animalelor ori plantelor; -evaluarea, depistarea, reglarea sau modificarea conditiilor fiziologice la om, animale sau plante; b) protectia mediului natural in interesul sanatatii si bunastarii umane si animale. Este interzisa folosirea in scop experimental a animalelor salbatice cuprinse in anexa nr. II la Conventia privind conservarea vietii salbatice si a habitatelor naturale din Europa, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13/1993, in anexa nr. 1 la Conventia privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie, la care Romania a aderat prin Legea nr. 69/1994, in anexele nr. I si II la Conventia privind conservarea speciilor migratoare de animale salbatice, la care Romania a aderat prin Legea nr. 13/1998, in reglementările privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si a faunei salbatice , cu exceptia cazurilor in care experimentele au ca obiectiv: a) cercetarea in scopul stabilirii masurilor adecvate pentru conservarea acestor specii; sau
110

scopuri experimentale ,publicat in Monitorul Oficial 95 din 2 februarie 2002

b) cercetari biomedicale foarte importante, in care speciile respective se dovedesc a fi singurele care corespund acelor scopuri experimentale. Termenii folosiți de acest act normativ au următoarele înțelesuri: a) animal - daca nu exista o alta specificatie, se intelege orice animal viu neuman, inclusiv formele larvare autonome si/sau capabile de reproducere, dar excluzand formele fetale sau embrionare; b) animale de experienta - animale folosite sau destinate a fi folosite in scop experimental; c) animale crescute - animale crescute special pentru a fi folosite in scop experimental in laboratoare atestate sau inregistrate de catre autoritatea in domeniu; d) experiment - orice folosire experimentala sau alta folosire stiintifica a unui animal, susceptibila de a-i cauza acestui animal durere pentru experimente sau in alte scopuri stiintifice ce pot provoca durere, suferinta fizica, spaima sau anxietate ori care pot sa cauzeze vatamari grave ale organismului acestuia, sa-i puna viata in pericol sau sa determine moartea lui; un experiment incepe in momentul in care un animal este pentru prima oara pregatit pentru folosire si se incheie cand nu se mai poate face nici o observatie cu privire la acel experiment; eliminarea durerii, suferintei, chinurilor si invaliditatii prin folosirea cu succes a anesteziei, a analgezicelor sau a altor metode nu plaseaza folosirea unui animal in afara intelesului acestei definitii. Prezenta ordonanta nu se aplica practicilor agricole sau veterinare neexperimentale; f) persoana competenta - orice persoana considerata de autoritatea desemnata ca fiind calificata pentru a indeplini functiile importante mentionate in prezenta ordonanta; g) biobaza/unitate de crestere - orice unitate in care sunt crescute animale in vederea utilizarii lor in scop experimental. Aceste spatii trebuie sa fie amenajate, total sau partial inchise ori acoperite;
111

h) crescatorie - orice unitate in care animalele sunt crescute in vederea utilizarii lor in scopuri experimentale; i) unitate furnizoare - orice unitate care furnizeaza animale de experienta, cu exceptia crescatoriilor; j) unitate folositoare - orice unitate in care animalele sunt folosite in scop experimental; k) anesteziat corespunzator - privarea de sensibilitate prin tehnici de anestezie (locala sau generala), la fel de eficiente ca cele folosite in practica medicala veterinara; l) sacrificare dupa o metoda umana - sacrificarea unui animal in conditii de minima suferinta fizica si mentala, in functie de specie. Cand se stabileste realizarea unui experiment alegerea speciilor va face obiectul unei evaluari atente si, daca este cazul, va fi explicata Agentiei Nationale Sanitare Veterinare. Cand se selecteaza folosirea unui anumit tip de experiment se va tine seama si vor fi preferate experimentele care folosesc un numar minim de animale, cele care implica animale cu sensibilitate neurofiziologica scazuta, care provoaca cea mai slaba durere, suferinta sau invaliditate si care conduc la rezultate satisfacatoare. Persoanele care efectueaza experimentele sau care participa la acestea, precum si persoanele care asigura ingrijirea animalelor de experienta, inclusiv cele ce asigura supravegherea acestora, vor avea studii si pregatire de specialitate. Persoanele care efectueaza sau supravegheaza derularea experimentelor trebuie sa fie specializate intr-un domeniu stiintific relevant din punct de vedere al experimentului si sa fie capabile sa ingrijeasca animalele de laborator. Unitatile de folosire vor fi autorizate si inregistrate de catre Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor. Aceste unitati vor dispune de instalatii si echipamente specifice pentru speciile de animale folosite si pentru realizarea experimentelor; proiectarea, constructia si modul de functionare trebuie realizate astfel incat experimentele sa se desfasoare cat mai eficient posibil, in sensul
112

obtinerii rezultatelor dorite, dar utilizandu-se un numar minim de animale care sa fie supuse la cat mai putina durere si suferinta. Crescatoriile si unitatile de furnizare vor inscrie intr-un registru special numarul si speciile de animale vandute sau furnizate/expediate, data vanzarii sau furnizarii/expedierii, numele si adresa destinatarului, numarul si speciile de animale care au murit in aceste unitati. In unitatile folositoare se vor folosi doar animale provenite din crescatorii sau unitati furnizoare, cu exceptia situatiei in care se obtine o aprobare generala sau speciala din partea Agentiei Nationale Sanitare Veterinare. Unitatile folositoare sunt obligate sa detina o baza de date cu animalele folosite, pe care sa o prezinte Ministerului Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor (Animalele apartinand speciilor ce vor fi folosite in scop experimental, trebuie sa fie animale de crescatorie. Unitatile de crestere a animalelor au obligatia de a marca si de a inmatricula animalele de experienta in registrul-inventar si, dupa caz, in cartile de rasa ale populatiilor care intra in obiectul lor de activitate. Aceasta masura nu se aplica animalelor mici - soareci, sobolani, cobai, hamsteri. Unitatile de crestere sunt obligate sa isi asigure serviciile unui medic veterinar responsabil de starea de bine si de sanatate a animalelor din crescatorie. Totodata medicul veterinar are in raspundere respectarea cerintelor de zooigiena si de evitare a stresului din crescatorie si are obligatia de a sesiza Agentia Nationala Sanitara Veterinara in cazul aparitiei unei boli in efectivul de animale. Toate experimentele trebuie realizate sub anestezie locala sau generala. Această regulă nu se aplica in urmatoarele cazuri: a) anestezia este considerata mai traumatizanta pentru animal decat experimentul in sine; b) anestezia este incompatibila cu scopul experimentului. In aceste cazuri trebuie stabilite masurile legale si administrative corespunzatoare pentru a exista siguranta ca experimentul nu se realizeaza inutil.
113

Anestezia trebuie efectuata si in cazul unor leziuni serioase ce pot produce durere intensa. Daca anestezia nu este posibila, trebuie folosite analgezice sau alte metode adecvate pentru a limita pe cat posibil durerea, chinurile, suferinta si vatamarea animalelor si pentru a se asigura, in orice caz, faptul ca animalul nu este supus unor suferinte sau dureri majore. Daca aceasta interventie este compatibila cu scopul experimentului, un animal anesteziat care sufera dureri considerabile dupa ce efectul anesteziei a trecut trebuie tratat din timp cu analgezice sau, daca nu este posibil, trebuie sacrificat imediat printr-o metoda care sa nu produca alte suferinte. Dupa finalizarea oricarui experiment trebuie sa se decida daca animalul folosit va fi lasat in viata sau va fi sacrificat, dupa o metoda care sa nu produca alte suferinte, in cazul in care starea sa de sanatate nu va mai reveni la normal. Deciziile vor fi luate de o persoana competenta, de preferinta un medic veterinar. In cazul in care dupa finalizarea unui experiment: a) se decide mentinerea in viata a animalului, acesta va primi ingrijirile corespunzatoare starii lui de sanatate si va fi tinut sub supraveghere de catre un medic veterinar sau o alta persoana competenta b) se decide sacrificarea animalului, aceasta se va face cat mai repede posibil, dupa o metoda care sa nu produca alte suferinte. Un animal nu va fi folosit decat o singura data intr-un experiment ce produce durere si suferinta intense. Toate experimentele trebuie stabilite astfel incat sa se evite chinuirea animalelor de experiment, durerile si suferintele nejustificate. Experimentele trebuie facute numai de catre persoane competente atestate sau sub directa supraveghere a unei astfel de persoane. In situatia in care exista o alta metoda stiintifica pentru obtinerea acelorasi rezultate si care nu implica folosirea de animale, experimentul nu va fi autorizat.
114

La Agentia Nationala Sanitara Veterinara, in cadrul Directiei de sanatate a animalelor va functiona un serviciu de protectie a animalelor, iar la nivelul directiilor sanitare veterinare judetene se va desemna o persoana care va avea ca atributii de serviciu si protectia animalelor de experienta. În respectatea acestor reglementări,Agentia Nationala Sanitara Veterinara are urmatoarele atributii: a) inregistreaza si autorizeaza toate unitatile crescatoare si utilizatoare de animale folosite in scopuri stiintifice sau in alte scopuri experimentale din tara; b) elaboreaza instructiuni de aplicare a prezentei ordonante privind normele de autorizare si de inregistrare a unitatilor crescatoare si a unitatilor folositoare; c) stabileste normele de avizare si de autorizare a proiectelor de experimente; d) stabileste normele pentru controlul aplicarii prezentei ordonante si instructiuni specifice si realizeaza inspectiile privind protectia animalelor de experienta. Agentia Nationala Sanitara Veterinara, cu avizul Ministerului Apelor si Protectiei Mediului, poate aproba punerea in libertate a animalului, daca acest fapt nu constituie un pericol pentru sanatatea populatiei sau pentru mediu si cu conditia ca animalului sa i se asigure toate conditiile de ingrijire. Protecția faunei sălbatice Animalele sălbatice se pot afla în stare de libertate, în rezervaţii naturale, în crescătorii de vânat sau în complexe de vânătoare.. Aceste animale, precum şi condiţiiile de mediu în care trăiesc şi se dezvoltă, constituie fauna de interes cinegetic Conform art.1 lit. h) Legea nr.103 modif .prin Legea nr.407/2006 faună de interes cinegetic - totalitatea exemplarelor din populaţiile din speciile de faună sălbatică prevăzute în anexele nr. 1 şi 2, existente pe teritoriul României. Fauna de interes cinegetic este resursă naturală regenerabilă, bun public de interes naţional şi internaţional.Ea întră în fondul cinegetic național.
115

Se urmăreşte ca în cadrul unui fond de vânătoare să existe cât mai multe categorii de folosinţă a terenului. de asociaţii neguvernamentale.. 1 lit. indiferent de proprietar şi astfel delimitată încât să asigure o stabilitate cât mai mare faunei de interes cinegetic în interiorul său.În art.prin Legea nr. indiferent de categoria acestuia. după criteriul teritorial.000 ha la câmpie şi în Delta Dunării. Criteriile de constituire a unui fond de vânătoare sunt următoarele: a) mărimea suprafeţei fondului de vânătoare. constituirea de fonduri de vânătoare pe terenuri care aparţin aceluiaşi tip de proprietate. pe cât posibil. c) limitele fondului de vânătoare. indiferent de proprietar. Fondurile de vânătoare sunt unităţi de gosodărire cinegetică (care alcătuiesc fondul cinegetic). în timp. Fond cinegetic naţional . de regulă. d) apartenenţa. Suprafaţa unui fond de vânătoare va fi de cel puţin 5.j din Legea nr. g) constituirea. b) stabilirea faunei sedentare de interes cinegetic. Se urmăreşte. de unităţi ştiinţifice sau didactice.totalitatea fondurilor cinegetice din România.103 modif . Nu se includ în fondurile cinegetice suprafeţele din intravilan.000 ha la munte. precum şi zona strict protejată şi zona tampon din cuprinsul Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". a fondurilor de vânătoare.Acest fond se împarte. în fonduri de vânătoare. şi astfel delimitate încât să asigure o cât mai mare stabilitate vânatului în cuprinsul acestora. . 116 . e) structura de proprietate asupra terenului. la acelaşi etaj altitudinal. f) existenţa diversităţii din punct de vedere al folosinţei terenurilor.000 ha la deal şi 10. care se gospodăresc de unităţile stabilite de lege: de unităţi ale statului. 7. care se constituie pe toate categoriile de teren.407/2006 i) fondul cinegetic este definit ca fiind ”unitatea de gospodărire cinegetică constituită din fauna de interes cinegetic şi suprafaţa de teren.

fac dovada că au în proprietate terenuri care reprezintă peste 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. a) se atribuie. b) fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. c) 350 ha la munte.acţiunea prin care administratorul dă dreptul şi obligaţia de gestionare a faunei de interes cinegetic. Fondul de vânătoare se delimitează pe limite naturale. inclusiv unităţile administrativ-teritoriale. Atribuirea în gestiune . pentru o perioadă de 10 ani. autostrăzi. după cum urmează: 117 . menţinerii echilibrului ecologic. şi/sau artificiale stabile în timp. prin următoarele modalităţi: a) direct. persoane fizice şi/sau juridice. cum ar fi: culmi. căi ferate. a). cum ar fi: drumuri. b) prin licitaţie publică. canale de irigaţii sau navigabile şi altele asemenea.b) 250 ha la deal. Atribuirea dreptului de gestionare a faunei cinegetice se realizează de către administrator pe fonduri cinegetice. linii electrice. uşor identificabile. individual ori într-o asociaţie legal constituită în scopul propunerii gestionarului faunei cinegetice.Suprafaţa minimă necesară pentru un membru vânător este de: a) 150 ha la câmpie şi în Delta Dunării. Acest tip de atribuire se realizează în favoarea gestionarului propus de către proprietarii terenurilor. Atribuirea directă se realizează pentru următoarele categorii de fonduri cinegetice: a) fondurile cinegetice pentru care proprietarii. în condiţiile legii. Administratorul atribuie în gestiune fondurile de vânătoare. în condiţiile legii. cursuri de apă şi altele asemenea. exercitării vânătorii şi satisfacerii altor cerinţe social-economice În sensul legii administrator este autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură şi care asigură administrarea faunei de interes cinegetic. pentru fondurile cinegetice neatribuite în condiţiile prevăzute la lit. Fondul cinegetic este administrat şi gestionat în scopul conservării biodiversităţii faunei sălbatice.

organizaţiilor vânătoreşti. organizaţiilor vânătoreşti care la data atribuirii gestionează cel puţin 5 fonduri cinegetice li se atribuie. li se atribuie în gestiune. Numărul fondurilor cinegetice rezultat prin aplicarea procentelor se rotunjeşte în plus.1. dacă este cazul. câte 5 fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite. 4 din legea nr. Potrivit art. 118 . i se atribuie. ca urmare a încetării contractelor anterioare de gestionare a fondurilor cinegetice. 200 de fonduri cinegetice dintre cele pe care le gestionează şi au rămas neatribuite direct şi 50% din restul fondurilor cinegetice pe care le-a gestionat şi au rămas neatribuite. la cerere. în calitate de gestionari consacraţi. până la nivel de număr întreg. la cerere. li se mai atribuie direct încă 50% din numărul fondurilor cinegetice pe care le-au gestionat şi au rămas neatribuite. instituţiilor de învăţământ de stat care au ca discipline de studiu vânatul şi vânătoarea şi instituţiilor de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic. care răspunde de silvicultură. pentru care statul este proprietar al fondului funciar în suprafaţă mai mare de 50% din suprafaţa fiecărui fond cinegetic. 3. din orice motive. Acest tip de atribuire se poate realiza pentru instituţiile de stat care au ca obiect de activitate cercetarea ştiinţifică în domeniul cinegetic şi pentru instituţiile de învăţământ de stat care au ca disciplină de studiu vânatul şi vânătoarea. în calitate de gestionari consacraţi. Atribuirea dreptului de gestionare se realizează ori de câte ori este cazul. gestionarea fondului de vânătoare se atribuie de către autoritatea publică centrală. După atribuirea celor 5 fonduri cinegetice. 2. în calitate de gestionar consacrat. care la data atribuirii gestionează până la 5 fonduri cinegetice. a) şi b). la cerere. administratorului pădurilor proprietate publică a statului. c) fondurile cinegetice care nu au fost atribuite în condiţiile prevăzute la lit. aceleaşi fonduri cinegetice rămase neatribuite direct.103/ 1996.

La încredinţarea gestiunii.organizaţiilor vânătoreşti legal constituite din România afiliate la Asociaţia Generală a Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi din România. gestionari ai fondurilor de vânătoare. zonele de linişte se constituie integral sau parţial. împreună cu autoritatea publică centrală care răspunde de protecţia mediului şi cu gestionarul fondului cinegetic. prima până la data de 30 noiembrie a anului în curs şi a doua până la data de 15 mai a anului următor. Gestionarul este obligat să plătească tariful de gestionare anual. în două tranşe egale. în care se iau măsuri suplimentare de protecţie prin planurile de management cinegetic. Suprafaţa zonelor de linişte a faunei cinegetice însumează minimum 10% din suprafaţa totală a fiecărui fond de vânătoare. administratorul. Organizaţiile vânătoreşti care încheie contracte de gestionare a faunei cinegetice în condiţiile prezentei legi au obligaţia ca în termen de maximum 90 de zile de la încheierea contractelor de gestionare să deţină un număr de vânători. terenuri 119 . Administratorul pădurilor proprietate publică a statului are obligaţia să asigure. înscrişi în evidenţele proprii. denumite. Obligațiile administratorului și gestionarilor În vederea conservării faunei de interes cinegetic. de cel puţin 50% din numărul maxim de vânători determinat în funcţie de suprafaţa fondului de vânătoare în cauză şi de suprafaţa minimă prevăzută. delimitează în fiecare fond cinegetic una sau mai multe zone de linişte a faunei cinegetice. Regiei Naţionale a Padurilor. după caz. în suprafaţa acestora. administratorul încheie cu gestionarul un contract de gestionare pentru 10 ani.Neîndeplinirea condiţiei determină rezilierea de drept a contractului de gestionare. fără alte proceduri prealabile. Acolo unde există arii naturale protejate încadrate în alte categorii de management sau coridoare ecologice de migraţie ori habitate naturale de interes comunitar. cu titlu gratuit. în fondul forestier proprietate publică a statului. unităţilor de cercetare ştiinţifică cu profil cinegetic din România. în sensul acestei legi.

pe baza studiilor de evaluare şi a planurilor de management cinegetic întocmite pentru fiecare fond cinegetic. cercetării ştiinţifice. Speciile de mamifere şi păsări. se supun derogărilor stabilite potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. cu cel puţin un paznic de vânătoare pe fond În scopul conservării biodiversităţii. cu modificările şi completările ulterioare. inclusiv cele migratoare. b) 2 ha pentru 1. c) 3 ha pentru 1. în suprafaţă de minimum: a) 1 ha pentru 1. prin amenajamentul silvic. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. cu respectarea principiului durabilităţii. Gestionarii au obligaţia de a prelua terenurile asigurate pe baza unui document de predare-preluare.000 ha de pădure în etajul altitudinal de munte. 120 . inclusiv a fazaneriilor existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. Exercitarea vânătorii se face în scopul asigurării echilibrului ecologic. regimul juridic al vânării mamiferelor şi păsărilor. conservarea habitatelor naturale. în prezenţa reprezentantului administratorului. în condiţiile legii. Gestionarii sunt obligaţi să asigure gospodărirea faunei de interes cinegetic. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. a florei şi faunei sălbatice. la care vânarea este interzisă. cultivării. conservarea habitatelor naturale. pentru perioada de valabilitate a contractului de gestionare Gestionarii sunt obligaţi să asigure paza faunei de interes cinegetic. ameliorării calităţii populaţiilor faunei de interes cinegetic. destinate.libere de vegetaţie forestieră dintre cele existente la data intrării în vigoare a prezentei legi. depozitării şi distribuirii hranei complementare a vânatului sau amplasării construcţiilor şi instalaţiilor vânătoreşti. inclusiv a celor migratoare.000 ha de pădure în etajul altitudinal de câmpie. a florei şi faunei sălbatice. este reglementat de prezenta lege şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr.000 ha de pădure în etajul altitudinal de deal. precum şi în scop didactic sau recreativ-sportiv.

Deţinătorii cu orice titlu ai terenurilor incluse în fondurile de vânătoare au obligaţia de a permite desfăşurarea acţiunilor de vânătoare autorizate pe terenurile ce le deţin Răspunderea pentru pagubele cauzate faunei Proprietarii şi deţinătorii de terenuri cu orice titlu. se acordă despăgubiri. precum şi executanţii de lucrări de orice natură pe terenurile din fondurile de vânătoare sunt obligaţi să ia măsurile prevăzute de lege pentru protecţia faunei cinegetice şi a mediului său de viaţă şi răspund pentru pagubele pe care le produc acestora prin acţiuni ilicite săvârşite cu intenţie sau din culpă. se crotaliază după recoltare. sub coordonarea autorităţii publice centrale care răspunde de protecţia mediului şi a administratorului. iar fapta nu constituie infracţiune. Pisicile şi câinii care sunt găsiți hoinari se împuşcă de către personalul de specialitate al gestionarului fondului de vânătoare sau de vânători. (5) Vânatul recoltat în baza autorizaţiei de vânătoare individuale. Pentru pagubele produse culturilor agricole. la care participă şi personal de specialitate al gestionarului sau cu ocazia vânătorilor organizate. cuprinse în anexele nr. Pisicile şi câinii sălbăticiţi sau hoinari găsiţi pe suprafeţele fondurilor de vânătoare se împuşcă fără restricţii şi fără obligarea la despăgubiri. silvice şi animalelor domestice de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic. 1 şi 2. 2 se realizează de către gestionar. cu ocazia acţiunilor organizate în acest scop. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr.Evaluarea populaţiilor din speciile prevăzute în anexa nr. 1 se suportă după cum urmează: 121 . înainte de părăsirea fondului de vânătoare conform normelor stabilite de autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură.

cât şi proprietarii de culturi agricole. silvice şi de animale domestice şi-au îndeplinit toate obligaţiile pentru prevenirea pagubelor. 1 şi 2. dacă acesta nu şi-a îndeplinit obligaţiile pentru prevenirea pagubelor. neincluse în fonduri cinegetice sau în care vânătoarea nu este admisă .a) pentru pagubele produse în fondurile cinegetice şi în intravilan . Pagubele cauzate faunei de interes cinegetic sau pierderile de orice natură cauzate acesteia. Gestionarul este obligat la repararea prejudiciului produs din culpa sa faunei cinegetice pe care o gestionează. (2) Prejudiciul constă în scăderea nivelului calitativ şi/sau numeric al faunei cinegetice şi se calculează conform valorilor de despăgubiri prevăzute în anexele nr. pentru: 122 . care se înregistrează prin gestionarea necorespunzătoare a vânatului. Protectia fondului piscicol. din bugetul aprobat cu această destinaţie. din bugetul aprobat cu această destinaţie. Despăgubirile pentru pagubele produse de către exemplarele din speciile de faună de interes cinegetic cuprinse în anexa nr. b) pentru pagubele produse în ariile naturale protejate. în principal. după caz. despăgubirile se suportă de către autoritatea publică centrală care răspunde de silvicultură. 2 se suportă de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului.192/2001 constituie cadrul legal general pentru adoptarea măsurilor legislative şi institutionale specifice sectorului pescăresc și asigura transpunerea legislaţiei comunitare. Legea pescuitului nr. din bugetul aprobat cu această destinaţie.de autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. Pentru situaţiile în care atât gestionarul. se investighează de către experţi tehnici în vânătoare sau de către experţi tehnici judiciari în vânătoare.de gestionarul faunei cinegetice de pe cuprinsul fondurilor cinegetice în cauză.

organizarea pieţei de peşte. acordarea licenţelor de pescuit şi introducerea sistemului de monitorizare prin satelit). statistica pescuitului şi acordurile internaţionale. controlul şi managementul resurselor (înfiinţarea fişierului navelor. în calitatea sa de stat riveran. acvacultura. rogozului şi a altor plante acvatice din bazinele piscicole. c) circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor în Delta Dunării şi în Complexul de lacuri Razelm-Sinoe în afara traseelor aprobate de Administraţia Rezervaţiei Biosferei 123 în scopul protecţiei fondului piscicol sunt supuse interdicţiei următoarele acţiuni şi . s-a retras din NAFO în anul 2001 ar putea relua activitatea de pescuit oceanic la orice dată. în condiţiile respectării acquis-ului comunitar. Prin aplicarea prevederilor Convenţiei de pescuit la Marea Neagră. a dreptului cutumiar şi a exploatării resurselor pe baza principiului "stabilităţii relative". măsuri tehnice de protecţie).conservarea resurselor (cote de pescuit. fără autorizarea proprietarului sau beneficiarului de folosinţă piscicolă. România este parte la acordurile şi convenţiile multilaterale privind pescuitul. jurnal de pescuit. amplasate în zona bazinelor piscicole. papurei. inspecţia piscicolă.46 din lege activităţi: a) mutarea. România își menţine dreptul de a pescui şi cotele.Conform art.. dar întrucât şi-a încetat activitatea de pescuit în zona Atlanticului de nord-vest. în condiţiile respectării dreptului comunitar. Protecția fondului piscicol natural intern. sprijinul infiinţării asociaţiilor de producători. deteriorarea sau distrugerea semnelor indicatoare de reglementare a pescuitului. România a fost membră a Convenţiei de pescuit pentru Atlanticul de nordvest (NAFO)din 1979. intervenţia statului pentru orientarea şi dezvoltarea sectorului pescăresc. b) recoltarea stufului.

Fac excepţie închiderile pescăreşti şi stuficole din Delta şi Lunca Dunării. 124 . g) distrugerea sau degradarea din culpă a trecătorilor pentru peşti. k) reducerea din culpă a debitelor de apă în apele naturale. i) distrugerea sau degradarea digurilor. precum şi scurgerea liberă a apelor o dată cu fondul piscicol din ele. degradarea sau micşorarea zonelor de protecţie a apelor. precum şi circulaţia cu ambarcaţiuni cu motor în bazinele piscicole din zona de munte fără autorizaţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. autorizate în condiţiile şi în locurile stabilite de autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi de Administraţia Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". Se exceptează circulaţia pe căile navigabile şi pe cele de acces la localităţile care nu au alte căi de comunicaţie. h) înfiinţarea de pepiniere şi crescătorii piscicole fără avizul autorităţii publice centrale pentru agricultură şi alimentaţie. precum şi distrugerea. dacă prin aceasta se periclitează existenţa fondului piscicol. d) circulaţia cu autovehicule şi scoaterea materialului lemnos prin albiile apelor curgătoare din zona de munte. precum şi circulaţia ambarcaţiunilor autorizate în condiţiile legii. barajelor şi canalelor pescăreşti. în perioadele de viituri. topliţelor şi a altor instalaţii şi amenajări cu scop piscicol. e) închiderea cu garduri şi prispe pescăreşti sau cu alte unelte de pescuit de orice fel a gârlelor de legătură. a bălţilor şi terenurilor inundabile. dacă prin aceasta se împiedică accesul sau se pescuiesc peştii care migrează în timpul viiturilor de apă sau în perioada de reproducere. j) aşezarea uneltelor de pescuit fixe sau plutitoare în derivă pe mai mult de două treimi din lăţimea râurilor. a cascadelor. gârlelor sau canalelor. fără acordul administratorului. taluzurilor şi malurilor înierbate."Delta Dunării". f) modificarea regimului de scurgere a apei în scopul practicării pescuitului. a pintenilor.

r) pescuitul reproducătorilor în perioada de prohibiţie şi distrugerea icrelor acestora din zonele de reproducere naturală special marcate.l) deschiderea. Popularea sau aclimatizarea de specii ori de hibrizi noi pentru fauna şi flora acvatică a ţării este permisă numai cu avizul autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. lacurilor. n) folosirea cu orice titlu de năvoade. o) folosirea armelor de foc pentru capturarea delfinilor şi peştilor. alin (1) din lege dreptul de pescuit în bazinele piscicole naturale aparţine statului şi se exercită. Atribuirea dreptului de pescuit persoanelor fizice şi juridice se face prin autorizare de către Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. 125 . vârşe. Exercitarea pescuitului se face în baza unui permis nominal eliberat de persoanele juridice autorizate. prin Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. precum şi prin orice alte măsuri care să asigure exploatarea durabilă a fondului piscicol şi conservarea biodiversităţii. ave. prostovoale. produse şi substanţe poluante pe malurile râurilor. pâraielor. în conformitate cu prevederile prezentei legi. deşeurilor menajere şi zootehnice şi a oricăror materii şi materiale. setci. p) accesul cu animale şi mijloace de transport de orice fel pe diguri şi în incintele amenajărilor piscicole. voloace. aruncarea sau depozitarea rumeguşului. m) pescuitul în zonele de protecţie specială pentru iernarea peştelui. 13. bălţilor şi amenajărilor piscicole. închiderea sau obturarea canalelor şi manipularea instalaţiilor hidrotehnice de orice fel în alt mod decât cel stabilit prin normele tehnice. prin interdicţia acţiunilor care pot constitui contravenţii şi infracţiuni la prezenta lege. vintire. Conform art. precum şi alte tipuri de unelte de pescuit comercial de către persoane fizice sau persoane juridice neautorizate. exceptând apele de munte şi ale zonei Administraţiei Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". Protecţia fondului piscicol se mai realizează prin prohibiţia anuală a pescuitului.

Anual autoritatea publică centrală pentru agricultură. Dreptul de pescuit în scop recreativ/sportiv se atribuie de administratorii statului. alimentaţie şi silvicultură împreună cu autoritatea publică centrală de protecţie a mediului vor stabili. prin ordin comun. în condiţii hidroclimatice deosebite sau pe baza unor studii fundamentate. pe bază de licitaţie publică. Ordinul se emite pentru toate speciile de peşti şi animale acvatice şi pentru toate zonele ţării. asociaţiilor de pescari sportivi şi altor forme de asociere. 126 . deţinătorii de active şi cei care au contracte în derulare au drept de preemţiune la concesionare. Pentru protecţia fondului piscicol se interzice folosirea următoarelor unelte şi metode de pescuit: a) setci fixe. cu excepţia ohanelor. prin ordin al ministrului. dar nu mai târziu de 15 aprilie. b) prin eliberare de permis de pescuit individual pescarilor profesionişti în scopul exercitării pescuitului. şi este valabil până la apariţia ordinului de prohibiţie din anul următor. Autorităţile publice centrale care emit ordinul anual de prohibiţie pot. Pentru apele curgătoare care constituie frontieră de stat perioadele de prohibiţie şi regulile de pescuit se stabilesc în concordanţă cu convenţiile internaţionale încheiate cu celelalte state riverane. în zona litoralului marin. asociaţiilor de pescari şi altor forme de asociere. perioadele de prohibiţie şi speciile prohibite menţinând însă numărul total de zile. societăţilor comerciale. Dreptul de pescuit în scop ştiinţific se atribuie de administratorii statului instituţiilor şi organizaţiilor de cercetare. prin concesionare. să modifice. Prin ordinul de prohibiţie se va specifica durata de prohibiţie. perioadele şi zonele de prohibiţie a pescuitului. la începutul lunii aprilie. În scopul protecţiei fondului piscicol pescuitul speciilor de peşti este interzis în perioadele şi în zonele definite în aceasta.Dreptul de pescuit în scop comercial al fondului piscicol natural din domeniul public se atribuie de administratorii statului în două moduri: a) prin concesionare.

răstocirea unei ape curgătoare sau scurgerea apei în parte sau în întregime. Instituirea zonelor de protecţie se realizează la propunerea administratorilor statului. d) pescuitul electric. în apele aparţinând domeniului public şi privat se pot institui zone de protecţie piscicolă. abaterea. Zonele de protecţie piscicolă pot fi: a) de protecţie a reproducerii. ghiolurile Belciuc-Erenciuc şi lacurile litorale. Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultură. ce reprezintă locuri predilecte pentru depunerea icrelor şi dezvoltarea puietului. c) setci monofilment în toate apele. 127 . Prin ordin comun al autorităţii publice centrale pentru agricultură. pentru o anumită perioadă. japca şi orice alt fel de unelte înţepătoare sau agăţătoare. alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. ţepoaia.b) setci şi ave de orice tip. g) pescuitul cu unelte din plasă în râurile şi lacurile naturale din zona de munte. ce se delimitează în teren prin semne distincte. suliţa. cu excepţia celui practicat în scop ştiinţific. h) pescuitul cu momeli metalice şi peşti artificiali în râurile populate cu lostriţă. f) pescuitul cu materiale explozive. precum şi cu substanţe toxice şi narcotice de orice fel. c) de protecţie pentru iernarea peştelui. în zonele de protecţie piscicolă. în Complexul Razelm-Sinoe. alimentaţie şi silvicultură şi al autorităţii publice centrale de protecţie a mediului. pot fi limitate sau interzise: a) pescuitul anumitor specii de peşti şi al altor organisme acvatice. i) pescuitul cu ostia. e) oprirea. b) de protecţie a diversităţii speciilor piscicole reunite într-un ecosistem acvatic.

b) înfiinţarea de pepiniere pentru producerea puietului de sturioni. pâraie. canale. cambulei. păstrăv. lacuri. alimentaţie şi silvicultură. anghilei. împreună cu autoritatea publică centrală pentru agricultură. prin: a) identificarea. Prin excepţie de la prevederile de la lit. c) lucrări în zona malurilor. Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului şi autoritatea publică centrală pentru agricultură. împreună cu administratorii statului. lostriţă şi alte specii cu valoare economică şi ştiinţifică. a)-c) nu pot fi limitate sau interzise în următoarele situaţii: a) când pescuitul se desfăşoară în scopuri ştiinţifice sau de cercetare. precum şi zone de la ţărmul Mării Negre. colectarea gheţii. d) organizarea activităţii de monitoring asupra efectivelor piscicole din apele aparţinând domeniului public şi stabilirea măsurilor de refacere a populaţiilor periclitate. ce vor fi constatate ca locuri favorabile pentru cantonarea. nisip şi pietriş.b) lucrări care împiedică migrarea. reproducerea şi hrănirea puietului şi adulţilor 128 . scoicilor şi racilor. b) din considerente de prevenire a inundaţiilor. va putea declara regiuni de cruţare anumite părţi din Dunăre. alimentaţie şi silvicultură. d) admiterea în zonă a raţelor şi gâştelor domestice. amenajarea şi protecţia zonelor naturale de reproducere. c) organizarea de centre pentru creşterea şi înmulţirea chefalului. încurajează şi promovează programele de redresare a populaţiilor unor specii valoroase sau periclitate. râuri. reproducerea sau pun în pericol existenţa populaţiilor piscicole. În caz de necesitate administratorii statului au obligaţia să ia măsuri pentru completarea fondului piscicol prin repopulări. lipan. tăierea şi recoltarea plantelor. extragerea de nămol. Autoritatea publică centrală de protecţie a mediului. cum ar fi îngustarea/bararea cursului apei. precum şi tăierea arborilor şi arbuştilor de pe mal.

conform prevederilor legale. orice gen de pescuit. organizarea bazei de date informaţionale privind monitorizarea 129 . care sunt responsabile pentru controlul a 3 sectoare din 245 Km lungime de coastă (Sector 1: Sulina – Portiţa.speciilor de organisme acvatice. Sector 3 : Cap Midia . inclusiv cu undiţa. punerea în practică a politicii şi strategiei de dezvoltare a pescuitului elaborată de Ministerul Agriculturii. În apele declarate regiuni de cruţare se interzic. turismul. vânatul. care vor fi specializaţi să efectueze inspecţia piscicolă în permanenţă. conform Legii fondului piscicol. instituţie cu buget autonom în coordonarea MA. cu excepţia perimetrelor care intră în competenţa Rezervaţiei Biosferei "Delta Dunării". pe toată perioada anului. Compania va avea ca atribuţii administrarea fondului piscicol din bazinele naturale aparţinând domeniului public şi privat al statului. . cu următoarea nstructură: la nivel central . precum şi alte activităţi cum sunt recoltarea vegetaţiei. Controlul activităţii de pescuit În anul 2001. în subordinea MA. la nivel teritorial 82 de persoane.4 persoane. instituţie cu personalitate juridică.Inspecţia activităţii în apele interioare şi acvacultură este formată din 62 de persoane repartizate în restul de 36 de centre judeţene din subordinea MA Principalele noi atribuţii : controlul pescuitului la bordul navelor şi în punctele de debarcare. extragerea balastului. incheierea de contracte de exploatare cu diferiţi beneficiari pentru obţinerea de licenţe şi autorizaţii de pescuit.Vama Veche) • Inspecţia piscicolă pe mare . din care: Inspecţia piscicolă la ţărm – 20 persoane. creşterea animalelor. din care pentru activitatea de inspecţie marină – 30 de persoane. pescuitului şi acvaculturii.10 persoane aparţinind Gărzii de Coastă. Sector 2: Portiţa – Cap Midia. Prin lege s-a înfiinţat Compania Naţională de Administrare a Fondului Piscicol. s-a înfiinţat Inspecţia piscicolă. Administratorii au obligaţia să marcheze perimetrele regiunilor de cruţare şi să asigure paza sau controlul respectării prevederilor legale. privatizarea fermelor piscicole naturale şi amenajate.

Principiul 5 Resursele neregenerabile ale planetei trebuie exploatate în aşa fel încât să se evite pericolul epuizării lor viitoare şi să se asigure că beneficiile acestui tip de exploatare sunt împărţite de întraga umanitate. În România. protejarea habitatelor. Globalizarea concepţiilor a condus la prefigurarea gestionării speciilor sălbatice nu numai izolat.activităţii navelor. Definiţiile utilizării durabile sunt variate. constă în Convenţia utilizarea privind BiodiversitateaUtilizarea durabilă componentelor diversităţii biologice într-o manieră şi cu o viteză care să nu conducă la declinul pe teremen lung al resurselor biologice. Deşi conceptul utilizării durabile este mai uşor de înţeles în cazul resurselor regenerabile. protejarea moştenirii culturale şi naturale. protecţia zonei antarctice etc. a capturilor şi a debarcărilor. viaţa sălbatică.Dependenţa şi interdependenţa dintre om şi natură a fost reflectată în Carta Mondială pentru Natură care în Preambul Umanitatea este o parte a naturii iar viaţa depinde de funcţionarea neîntreruptă a sistemelor naturale. el are implicaţii majore şi pentru resursele neregenerabile: Conferinţa de la Stockholm. au ca obiectiv protejarea resurselor mediului global şi indică o acceptare largă la nivel internaţional a utilizării durabile a resurselor naturale. dar reflectă conceptul de echitate între generaţii. ci şi în cadrul ecosistemelor. regimul juridic general al protecţiei resurselor naturale şi conservării biodiversităţii este stabilit prin Capitolul III al Legii protecţiei mediului. controlul pescuitului în apele interioare şi al acvaculturii. menţinând în consecinţă potenţialul acestora de a îndeplini necesităţile şi aspiraţiile generaţiilor prezente şi viitoare. Protecția biodiversității prin reglementari internationale Regimurile juridice care vizează conservarea resurselor marine. Una dintre dispoziţiile 130 . care asigură alimentarea cu energie şi substanţe nutritive.

Convenţia pentru protejarea focilor în apele Pacificului septentrional. semnată la Washington. 1957 prevede măsuri restrictive privind vînarea focilor în Atlanticul de Nord-Est.cele mai perfecţioniste şi semnificative este reprezentat de textul art. 2 din Convenţia de la Canberra (20 mai 1920) privind conservarea florei şi faunei Antarcticii. plase. aplică acest sistem. afumare. 1968. un anumit număr de 131 . tăierea. O convenţie europeană referitoare la protecţia animalelor în transportul internaţional a fost adoptată la Paris. semnat la 15 iulie 1971. exploziv. adunarea. dezrădăcinarea intenţionată a plantelor strict protejate şi prevede interzicerea distrugerii speciilor din fauna sălbatică strict protejată. Convenţia de la Berna din 1979 – interzice culegerea. de vîrsta şi de sexul lor. O anexă specială enumeră mijloacele şi metodele de vînătoare şi alte forme de exploatare interzise separat: -pentru mamifere = capcană. care enunţă principiile conservării speciilor sălbatice. groapă. Contigenarea = este una din tehnicile cele mai perfecţioniste de gestionare a speciilor de floră şi faună constînd în stabilirea predeterminată a numărului de specimene care pot fi prelevate. prevede restricţii privind vînătoarea de foci şi conservarea populaţiei acestei specii în Atlanticul de Nord-Est. păsări vii orbite sau mutilate. -pentru păsări = ramuri înmuiate în clei. etc. eventual. Instrumentul juridic ce cuprinde cele mai bune soluţii pentru problemele pe care le ridică conservarea speciilor sălbatice este Acordul ASEAN din 9 iulie 1985. otrăvuri şi momeli otravite. oglinzi. iar Acordul dintre Canada şi Norvegia. deşi ea nu se referă la animalele sălbatice decît în o parte din clauzele sale. 2 alin. avînd ca habitat Antarctica. la 7 iulie 1918. ţinîndu-se cont. surse luminoase artificiale. Tratatul semnat la Oslo la 22 noie. la 13 dec. folosite ca momeală. etc. precum şi de repartiţia acestei cantităţi printre speciile care pot fi explorate. gazare.

rezervaţii naturale şi ale biosferei. 3. fie că sunt domestice. S-au constituit astfel arii protejate care protejează cele mai naturale zone de pe glob. În prezent categoriile IUCN sunt răspandite în întreaga lume și sunt luate drept referință în orice dezbateri privind ariile protejate. ea cuprinde parcuri naţionale. să încurajeze și să asiste societățile din toata lumea pentru conservarea integrității și diversității naturii și pentru a asigura ca orice utilizare a resurselor naturale este echitabilă și durabilă. în care intervenția omului este aproape inexistentă. monumente ale naturii şi altele. cu elemente naturale rare sau în procent ridicat. Protecția și conservarea ariilor naturale De la notiunea de "rezervatie" la cea de "arie naturala protejata" Aria protejată reprezintă zona delimitată geografic.dispoziţii este comun şi animalelor vizate. IUCN încearcă să influențeze. desemnată sau reglementată şi gospodărită astfel încît să atingă unele obiective specifice de conservare. Un sistem pentru definirea și clasificarea ariilor protejate a rezultat ca urmare a activitatății desfașurată de IUCN în acest domeniu timp de aproape un sfert de secol. Desemnări internaționale Forul care și-a propus să rezolve această problemă dificilă a fost Uniunea Internațională de Conservarea Naturii (IUCN – The World Conservation Union) care prin misiunea sa avea competența necesară să o facă. Scopul acestui sistem de definire sși clasificare a ariilor protejate este acela de a contribui la cresșterea gradului de înțelegere a tuturor celor interesați. a diferitelor categorii 132 . Acest sistem a fost adoptat de către guverne și explicat prin linii directoare. cum e cazul peisajelor modificate ce au o importanță peisagistica sși culturală deosebită. dar și zone în care intervenția omului este prezentă. fie că sunt sălbatice.

planurile de management conțin adesea zone de management pentru o varietate de scopuri care țin cont de condițiile locale. nu de titlul ariei și nu de eficiența managementului în îndeplinirea respectivelor obiective. nesupuse modificărilor ca urmare a exploatării și locuirii. chiar dacă nu sunt declarate ca parte a ariei protejate afectate. dar ea nu este vazută ca un criteriu de categorisire. Principiul central pe care se bazează liniile directoare este acela ca ariile protejate trebuie să fie definite de obiectivele lor de management. Lista Națiunilor Unite include numai arii de cel putin 1000 ha sau 100 ha în cazul unor insule protejate integral. Astfel pentru o arie de Categoria I. în ariile de Categoria II. Mărimea ariei protejate trebuie să corespundă teritoriului terestru sau acvatic necesar pentru realizarea obiectivelor de management. Pot fi necesare aranjamente de management suplimentare și compatibile pentru acele arii. Autoritățile care declară ariile protejate au obligația să vadă dacă managementul nu va fi perturbat de presiunile exercitate din zonele adiacente. Cazurile în care părți ale unei singure 133 . Pentru scopuri practice. iar managementul zonei ramase nu trebuie să intre în conflict cu acel scop primar. fie ca arie de bază sau zonă de cercetare. granițele trebuie trasate suficient de larg ca să conțină unul sau mai multe ecosisteme integrale. Zonarea în interiorul ariei protejate :Deși obiectivele primare de management vor determina categoria care va fi atribuită ariei protejate. cel puțin doua treimi și preferabil mai mult din suprafața ariei trebuie să fie gospodărite pentru scopurile primare. În schimb. cifre arbitrare. mărimea trebuie să fie aceea care să asigure menținerea integrității ariei pentru a realiza obiectivele de management de protecție strictă. într-o oarecare masură. Constituirea ariilor protejate şi declararea de monumente ale naturii ocupă un loc important în cadrul modalităţilor. fie pentru protejarea sălbăticiei. Problema eficienței management-ului trebuie desigur luată în considerare. dar acestea sunt.de arii protejate. al mijloacelor de protecţie şi conservare a naturii. Pentru stabilirea categoriei corespunzatoare.

unități de management sunt clasificate legal ca având diferite obiective de management sunt discutate la subcapitolul referitor la clasificări multiple. Responsabilitatea managementului Guvernele au o responsabilitate fundamentală de la care nu trebuie să abdice pentru existența și buna funcționare a unui sistem național de arii protejate. Ele trebuie să considere asemenea arii drept componente importante ale strategiilor naționale de conservare și dezvoltare durabilă. Dar responsabilitatea pentru managementul unor arii protejate individuale poate fi atribuită organizațiilor guvernamentale și non-guvernamentale centrale, regionale sau locale, sectorului privat sau comunităților locale. Ca urmare, aceste linii directoare sunt suficient de flexibile pentru autoritatea managerială în cazul fiecărei categorii. Condiția este ca autoritatea desemnată să fie capabilă să îndeplinească obiectivele de management. În practică, ariile protejate din Categoria I - III se află de obicei în responsabilitatea unui organism guvernamental. Responsabilitatea pentru categoriile IV și V este atribuită adesea administrațiilor locale, deși acestea lucrează de obicei în cadrul legislației naționale. Proprietatea pământului :La fel ca în cazul autorității de management, condiția cheie este ca tipul de proprietate să fie compatibil cu realizarea obiectivelor de management ale ariei respective. În multe țări proprietatea apartinând unui organism public (fie el național sau local), sau unui NGO cu obiective de conservare, facilitează managementul și ca urmare este de preferat în condițiile Categoriilor I, II si III în particular. Oricum, aceastaă situație nu este universal adevarată și - în categoriile rămase - proprietatea particulară este cea mai comună, adesea reprezentând forma predominanta de proprietate asupra pamântului. Mai mult decât atât, indiferent de proprietate, experiența arată că succesul managementului depinde într-o mare măsură de dorința și sprijinul comunităților locale. În asemenea cazuri, autoritatea de management trebuie să aibă sisteme eficiente consultative și de comunicare și mecanisme eficiente care
134

pot include stimulente pentru a asigura conformarea cu obiectivele de management. Variațiile regionale :Sistemul de categorii se intenționează să opereze în același mod în toate țările pentru a facilita colectarea și procesare unor date comparabile și pentru a îmbunătăți comunicarea între țări. Ca urmare, IUCN nu favorizează standarde diferite care să fie aplicate în diferite parti ale lumii. Dar condițiile de stabilire și de management pentru ariile protejate variază larg de la o regiune la alta, și de la țară la țară. De exemplu regiuni ca Europa, cu peisaje ocupate de așezări umane, gospodarite de mult timp și aflate în proprietate multiplă, nu sunt, general vorbind, corespunzatoare pentru stabilirea ariilor protejate de Categoria II, cum sunt alte regiuni. Pe de alta parte, însă, condițiile în care se află sunt mai adecvate pentru stabilirea ariilor apartinând Categoriilor IV și V. Marea flexibilitate, inerența acestor linii directoare, trebuie să ajute aplicarea acestora în funcție de condițiile variate aflate în diferite regiuni și țări. Clasificari multiple : Arii protejate de diferite categorii adesea sunt alăturate și uneori o categorie se gasește în interiorul alteia. Astfel, multe Categorii V conțin în interior arii de Categoria I și IV; altele se adaugă ariilor de Categoria II. Unele arii de Categoria II conțin arii de Categoria I a și I b. Acest lucru este în deplina concordanță cu aplicarea sistemului de clasificare, dacă se dovedește că ariile respective sunt identificate separat pentru înregistrare și raportare. Deși beneficiile deținerii unei arii intregi în responsabilitatea unei autorități manageriale sunt evidente, în unele cazuri, totuși, nu este cea mai bună soluție. în asemenea cazuri, stabilirea unor relații de cooperare strânsă intre autorități este esențială. Ariile care înconjoară ariile protejateAriile protejate nu sunt unități izolate. Din punct de vedere ecologic, economic, politic și cultural ele sunt legate de ariile care le inconjoară. De aceea, planificarea și managementul ariilor protejate trebuie să fie încorporate în planificările regionale și suportate de politicile adoptate pentru zone mai largi. În scopul aplicării sistemului de categorisire,
135

acolo unde o arie este utilizată pentru a "tampona" sau a înconjura o alta, ambele categorii trebuie să fie identificate și înregistrate separat. Categorii Sistemul din 1978 a identificat categorii separate pentru Siturile Patrimoniului Mondial (natural) și Rezervațiile Biosferei. Acestea nu sunt categorii de management, ci desemnări internaționale. Practic, aproape toate zonele apartinând Patrimoniului Mondial sunt desemnate la nivel național și ca urmare se vor înregistra ca una din cele șase categorii. Același lucru este valabil și pentru Rezervațiile Biosferei, siturile Ramsar și alte arii desemnate în cadrul acordurilor regionale. Ca urmare, următorul principiu va continua saă se aplice: dacă aria este identificată prin acorduri naționale pentru o protecție speciala, atunci trebuie să fie înregistrată corespunzator în una din categoriile standard. Statutul său special internațional va fi înregistrat, de exemplu, în Listă Națiunilor Unite și în toate publicațiile IUCN corespunzatoare. Legislația națională definește sit-ul și aria naturală protejată În art.1 pct Legea-cadru privind protecția mediului(OUG 195/2005) : 1.arie/sit - zona definita geografic exact delimitata; 6. arie naturala protejata - zona terestra, acvatica si/sau subterana, cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare, in care exista specii de plante si animale salbatice, elemente si formatiuni biogeografice, peisagistice, geologice, paleontologice, speologice sau de alta natura, cu valoare ecologica, stiintifica sau culturala deosebita; În Art. 51. - (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica, pe care o transmite Comisiei Europene la data aderarii, impreuna cu Formularele standard Natura 2000, completate pentru fiecare sit in parte. (2) Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia
136

mediului, in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. Cadrul juridic național este stabilit prin următoarele acte normative: OUG nr. 57/2007 actualizată cu Legea 49/2011, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice; OUG nr.195/2005, actualizată cu Legea nr. 265/2006, privind protecția mediului; OUG nr. 196/2006 privind Fondul pentru mediu, cu modificările și completările ulterioare ...OUG 115 din 15 dec 2010. OUG nr.139/2005, actualizată, privind administrarea pădurilor din Romania; OUG nr. 64 din 3 iunie 2009 privind gestionarea financiară a instrumentelor structurale și utilizarea acestora pentru obiectivul convergență, modificată și completată cu OUG nr. 120/23.12.2010; OUG nr. 15/2010 pentru modificarea art. 13, alin. 2 din OUG nr. 196/2005 privind Fondul pentru mediu; Legea nr.5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a teritorului național, Secțiunea a IIIa, zone protejate; • H.G. nr. 230 din 4 martie 2003 privind delimitarea rezervaţiilor biosferei, parcurilor naţionale şi parcurilor naturale şi constituirea administraţiilor acestora; • H.G. nr. 2151 din decembrie 2004 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru Parcul Natural Comana, Parcul Natural Munții Maramureșului, Parcul Natural Lunca Mureșului, Parcul Natural Putna-Vrancea, Parcul Național Buila-Vânturarița; • H.G.1581/2005 privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru Parcul Natural Defileul Jiului; • H.G. nr. 1.217 din 2 decembrie 2010 privind instituirea regimului de arie naturală protejată npentru Parcul Natural Cefa; • H.G. nr. 1.076 din 8 iulie 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe; • H.G. nr. 1.476 din 12 decembrie 2002 pentru aprobarea unor măsuri privindgospodarirea durabilă a pădurilor; • H.G. nr. 1284 din 24 oct. 2007 privind declararea ariilor de protecție specială avifaunistică ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România; • Ordinul nr. 552 din 26 august 2003 privind aprobarea zonării interioare a parcurilor naţionale şi a parcurilor naturale, din punct de vedere al necesităţii de conservare a diversităţii biologice; • Ordinul nr. 1964 din 13 dec. 2007 privind instituirea regimului de arie naturală protejată a siturilor de importanță comunitară, ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România;
137

• Ordinul nr. 1.948 din 17 noiembrie 2010 privind aprobarea Metodologiei de atribuire a administrarii ariilor naturale protejate care necesita constituirea de structuri de administrare și a Metodologiei de atribuire a custodiei ariilor naturale protejate care nu necesită constituirea de structuri de administrare; • Ordinul nr.19/2010 al Ministrului Mediului și Pădurilor pentru aprobarea Ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potențiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar; • Ordinul MMP nr.1142/23.07.2010 privind Metodologia de aplicare a tarifelor de către administratorii / custozii ariilor naturale protejate și de stabilire a cuantumului acestora • Ordin nr. 118 din 20.01.2011 orivind aprobarea listei revizuite a siturilor Natura 2000 care necesită structuri proprii de administrare. Pe plan internaţional avem: - Conferinţa Generală ONU de la Stockholm 1972 unde s-au adoptat Recomandările 37 – document internaţional ce reglementează protecţia ariilor şi monumentelor naturii. Se cere guvernelor să-şi unească şi coordoneze eforturile pentru ospodărirea zonelor protejate, să încheie acorduri în domenii ca: schimbul de informaţii, dispoziţii legislative de interes mondial, protecţia plantelor şi animalelor, reglamentări privind pescuitul, vînătoarea, etc. - La Conferinţa ONU şi UNESCO pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură de la Paris din 1972 s-a adoptat Convenţia privind patrimoniul cultural şi natural care şi-a propus să realizeze o reunificare şi reconciliere între patrimoniul cultural şi cel natural, considerate componente ale patrimoniului universal, pentru a cărui ocrotire trebuie să coopereze întreaga comunitate internaţională; - Convenţia asupra protecţiei naturii în Pacificul de Sud – 1976 recomandă crearea de zone protejate, parcuri şi rezervaţii naţionale în această zonă a glogului; - Convenţia Bennelux în domeniul conservării naturii şi al protejării peisajelor din 1982 propune delimitarea şi acordarea unui statut special zonelor protejate transfrontaliere şi a zonelor importante pentru speciile migratoare; - Acordul Internaţional asupra pădurilor tropicale, Geneva, 1983;
138

- Convenţia asupra conservării naturii şi a resurselor naturale, Kuala Lumpur, 1985 – care prevede 2 categorii de zone protejate, respectiv parcurile naţionale şi rezervaţiile.

3. Categorii de arii naturale si de zone de protectie a bunurilor patrimoniul natural. Instituirea regimului juridic

din

a). Rezervaţiile naturale sunt zone naturale de teren sau de apă, destinate conservării unor medii de viaţă caracteristice cu elemente sau specii animale sau vegetale unice, reprezentative. În acest sens sunt instituite rezervaţii naturale forestiere, botanice, geografice, speologice, ornitologice, zoologice, maritime, etc. Rezervașiile naturale au un regim de protecţie, strict din partea statului, fiind interzise activităţile şi accesul omului, cu excepţia scopurilor ştiinţifice. În România sunt insttituite prin lege următoarele rezervații naturale :Rezervația Naturală Piatra Bulbuci ;Rezervația Naturală Cheile Ampoiței ;Rezervația Naturală Poiana cu narcise Tecșești ;Rezervația Naturală Cheile Întregalde ; Rezervația Naturală Cheile Râmețului ; Rezervația naturală Cheile Oltețului ; Rezervația naturală Dumbrava Vadului ; Rezervația Naturală Huda lui Papară ;Rezervația naturală Cheile Mănăstirii ; Rezervația naturală ˝Pietrosu Mare˝;Rezervația naturală Piatra Rea ; Rezervația mixtă „Peștera și Izbucul Izvorul Albastru al Izei” ; Rezervația naturală „Peștera de la Izvorul Tăușoarelor” ; Rezervația naturală Izvorul Bătrâna ; Rezervația mixtă Izvoarele Mihăiesei ; Rezervația naturală Cheile Turzii - Județul Cluj ; Rezervația naturală Ostrovul Mare - Islaz, județul Teleorman ; Rezervația naturală Codrii Seculari Slătioara; Rezervația Lacul Știucii - Județul Cluj ; Rezervația ornitologică "Lacul și Valea Legii" - Județul Cluj ; Rezervația naturală Pădurea Troianu ; Rezervația naturală Dărmănești - Județul Bacău ; Rezervația Valea lui David Județul Iași ; Rezervația Pădurea Pietrosu - Județul Iași ; Rezervatia GrindulLupilor - Judetul Constanta
139

Rezervațiile forestiere și botanice: Bădeana, Bălteni, Hârboanca, SeacaMovileni - Județul Vaslui ; "Movila lui Burcel", Rezervația botanică Poiana cu narcise din Muntele Saca ;"Coasta Rupturile Tanacu", Rezervația botanică de la Suatu - Județul Cluj ; Rezervaţia mixtă „Ineu – Lala ; Rezervaţia "Fânațul de la Glodeni" - Județul Vaslui Rezervația paleontologică Nisipăria Hulubăț - Județul Vaslui ; Punct fosilifer Mălușteni - Județul Vaslui Rezervaţii de păsări şi animale :Rezervația ornitologică Mlaștinile Satchinez - Județul Timiș ; Rezervatia Naturală "Valea zimbrilor" - Vama Buzăului, Județul Brasov ;Rezervația marină 2 Mai - Vama Veche - Județul Constanța Rezervația speologică Peștera Cobășel b). Parcurile naturale sunt supuse controlului statului, avînd limitestabilite ferm. Accesul publicului este permis însă, vînătoarea şi pescuitul sunt permise numai în anumite condiţii. Iată parcurile naturale din România: Geoparcul Dinozaurilor Țara Hațegului ; Parcul National Cheile Bicazului-Hasmas ; Parcul Natural Apuseni ;Parcul Natural Balta Mică a Brăilei ;Parcul Natural Bucegi ;Parcul Natural Comana ; Parcul Natural Grădiștea MunceluluiCioclovina ;Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior ; Parcul Natural Lunca Muresului ;Parcul Natural Munții Maramureșului ;Parcul Natural Porțile de Fier ;Parcul Natural Putna-Vrancea ;Parcul Natural Vânători-Neamț ;Parcul Naţional Retezat ;Parcul Național Buila Vânturarița ;Parcul Național Cheile Nerei Beușnița ;Parcul Național Cozia ;Parcul Național Călimani ;Parcul Național Defileul Jiului ;Parcul Național Munții Măcinului ;Parcul Național Munții Rodnei ;Parcul Național Piatra Craiului,Parcul Național Semenic Cheile Carașului,Parcul Național Valea Cernei - Domogled ;Rez. Calcarele din Dealul Măgura Sit Natura 2000 Magurile Baitei.
Parcul dendrologic Mihăeşti-Muscel, judeţul ArgeşEste situat pe terasele Rîului Tîrgului, la 20 km de oraşul Cîmpulung-Muscel. A fost înfiinţat în anul 1895 de inginerul Iuliu Moldovan, şeful ocolului silvic din localitate în acea vreme, avînd încă de la început acest profil. Amenajat pe o suprafaţă de 65 ha, într-o pădure de gorun, în care s-au 140

c). având codul 2589. ca pinul strob(Pinus strobus). .Rezervația științifică Pietrosu Mare este situată în apropierea localităților Borșa și Moisei având suprafața de 3300 ha și cuprinde partea nordică a munților Rodnei. În Sud delimitarea este făcută de Muntele Gropi și formațiunea Jneapănu Bătrânii-Râpi iar în Vest de Valea Izvoru Dragoș. cultivate cu succes o perioadă de timp în acest arboret. în preocupările căruia intră.Plante exotice.creat luminişuri pentru a se putea executa plantaţii speciale.fagul(Fagus silvatica). cu caracter experimental.C. În acelaşi timp. se remarcă prin portul şi frumuseţea lor stejarul pedunculat (Quercus robur). să se îmbogăţească şi cu numeroase specii exotice. aclimatizarea de noi specii exotice cu valoare ornamentală şi economică.nucul(Juglans regia)etc. pot fi utilizate în diferite alte zone din ţară cu condiţii climatice asemănătoare. Cele mai multe dintre speciile exotice cultivate aici au un aspect viguros. este de mare utilitate pentru cercetătorii din domeniul silviculturii şi al dendrologiei ornamentale.Întreaga activitate practică şi de cercetare din Parcul Mihăeşti este coordonată de Institutul de cercetări şi amenajări silvice (I. ceea ce reprezintă un examen foarte riguros în ce priveşte plasticitatea adaptativă a plantelor provenite din alte regiuni ale globului. pentru ca. la început. Rezervații științifice : . pot fi luate în considerare pentru executarea de plantaţii şi în alte zone cu climat asemănător. experimentarea unor soiuri de plante fixatoare de nisipuri. o serie întreagă de specii exotice. în această zonă. Acest test de rezistenţă climatică. Introducerea.Plantaţiile arboricole de la Mihăeşti prezintă un interes teoretic şi aplicativ deosebit.).Astfel. după ce au trecut examenul climatic de la Mihăeşti aproape 90 de ani. în Parcul Mihăeşti îşi desfăşoară activitatea un nucleu de cercetare.în zone protejate. şi bradul(Abies alba). atingînd înălţimi de peste 30 m. bradul albastru(Abies concolor). a cărui bază experimentală este. Cele 3300 ha ale rezervației ocupă golul alpin și pădurile de conifere sau amestec din Masivul Pietrosu Rodnei în care se remarcă vârful Pietrosu Mare cu o înălțime de 2303 metri.arboretele cu lalele(Liriodendron tulipifera)şi multe altele.laricele(Larix europea). Rezervaţiile ştiinţifice cuprind ecosisteme deosebite. Dar parcul impune în egală măsură şi prin speciile de arbori autohtoni. cu dimensiuni impresionante şi valoare ornamentală deosebită. se afla în cadrul Parcului 141 . bradul de Caucaz(Abies nordmanniana). — dintre foioase —. parcul dispunea. molidul argintiu (Picea pungens argentea). Rezultatele bune obţinute aici îmbogăţesc silvicultura cu date noi privind adaptarea unor specii exotice la climatul din ţara noastră. Limitele ariei Pietrosu Rodnei sunt formate în Nord din formațiunile Culmea Hotarului și Piatra Albă în Est și Nord-Est de Valea Repdea. refacerea unor zone păduroase defrişate şi degradate. ce reprezintă subiect de studiu pentru cercetarea şi cunoaşterea ştiinţifică.S. -Rezervația științifică Piatra Rea S-a constituit ca arie protejată prin Legea 5/2000 privind aprobarea Planului de Amenajarea Teritoriului Național secțiunea III . Totuşi. numai de specii indigene. a unor specii forestiere exotice a fost determinată de existenţa. extremele climatice sînt deosebit de severe. specii de plante şi animale de importanţă ştiinţifică naturală. Astfel. pe care plantele exotice îl trec în arboretul de la Mihăeşti.mesteacănul(Betula verrucosa). printre altele: extinderea arealului de creştere a unor specii de răşinoase repede crescătoare.A.tisa(Taxus baccata)şi altele — dintre conifere.frasinul(Fraxinus excelsior).În prezent. ulterior. minima absolută ajunge pînă la -34°C (în decembrie 1933). a unui climat mai blînd.stejarul american(Quercus borealis).

rezervație științifică. Scopul administrării rezervației este cel de conservare a habitatelor naturale. Campanula alpina)Șopârlița (Veronica baumgartenii)Ghintura (Gentiana lutea)Mierea ursului (Pulmonaria filerszkiana)Floarea de colț (Leontopodium alpinum) – ocrotită . . o cădere de apa de circa 80 m. doline. lapiezuri). Aceasta este delimitată de pârâiele Fântâna (în E) și Cimpoiasa (în V) aici se află una dintre cele mai spectaculoase cascade din Carpati. Pe lângă acesta au mai fost descoperite și fosile de capră neagră. cu numeroase specii rare cum sunt:Gușa porumbelului (Silene nivalis)Păiușul (Festuca porcii)Clopoțelul de munte (Campanula carpatica.Bujor de munte (Rhododendron sp. frasin (Fraxinus excelsior) s.Național Munții Rodnei și face parte din categoria a I-a. a florei și faunei sălbatice. peșteri. cu ocazia unei dinamitări executate la cariera de marmură din zonă. în imediata apropiere a localității Chișcău. casa de 142 . Interiorul se distinge prin diversitatea formațiunilor de stalactite și stalagmite existente.care a dispărut acum 15. cascada Cailor. ibex. leu și hienă de peșteră. Aici se poate întâlni o vegetație diversă începând cu cea nemorală și până la cea subalpină și alpină.000 de ani. fag (Fagus silvatica). ca și prin cantitatea impresionantă de urme și fosile ale ursului de cavernă . la o altitudine de 482 m.) paltin (Acer pseudoplatanus). cu platou structural cu fenomene endo și exocarstice (ravene. Relieful acestei zone de eroziune este alcătuit din calcare cristaline. compus dintr-o sală de așteptare. Este unul dintre principalele obiective turistice ale Munților Apuseni. diversității biologice. întâlnindu-se într-un procent redus și brad (Abies alba). La intrarea în peșteră se află un pavilion.a. scorus (Sorbus sp. Majoritatea zonei forestiere din cadrul rezervației este formată din molid (Picea abies).Peștera Urșilor a fost descoperită în 1975. .Ursus spelaeus . ea aflându-se în județul Bihor.) – ocrotit. Rezervația se află în localitatea Borșa iar altitudinea medie la care se găsește este de 1500 m. comuna Pietroasa.

Datorită celor 67 milioane de tone aluviuni aduse de Dunăre.) Bucureşti. Perimetrul experimental Săbed.bilete. longitudine E. . se desparte în Brațul Sulina și Brațul Sfântul Gheorghe. De aceea. iar în est se varsă în Marea Neagră. include plantaţiile din rezervaţia ştiinţifică a Institutului de cercetări şiamenajări silvice (I. din care 732 km² aparțin Ucrainei. alunecări de teren etc). 60% din apele și aluviunile Dunării. Brațul Chilia. și transportă pe cursul său de o lungime de 104 km². Printre cele care au dat bunerezultate în plantaţiile de la Săbed sînt şi următoarele: pinul negru(Pinus nigra).vişinul turcesc(Padus mahaleb). Constanța Delta Dunării este limitată la sud-vest de podișul Dobrogei. Zona se caracterizează prin condiţii pedologice vitrege (soluri erodate. Delta Dunării este traversată de paralela de 45° latitudine N și de meridianul de 29°. un mic muzeu speologic și un stand cu suveniruri și obiecte artizanale specifice zonei.S. Delta Dunării 580.Sinoe 5050 km². Brațul Chilia la nord și Brațul Tulcea la sud. împreună cu complexul lagunar Razim . principala problemă de studiu de aici o constituie capacitatea diferitelor specii de adaptare la asemenea condiţii de viaţă. braț care mai apoi la Ceatal Sfantu Gheorghe. Deltei românești revenindu-i o suprafață de 2540 km². formează granița cu Ucraina. are un curs rectiliniu. Dunărea ajunsă la Pătlăgeanca se bifurcă în două brațe. la nord formează granița cu Ucraina. Mureş aflat pe teritoriul Ocolului silvic Tîrgu Mureş. fiind permanent dragat și întreținut pentru navigația vaselor maritime. și spre deosebire de Chilia.000 ha Tulcea.castanul porcesc(Aesculus hippocastanum). Are o lungime de 71 km și transportă 18% din volumul de apă al Dunării. jud. Delta ocupă. Brațul Sulina este situat în mijlocul Deltei.C. 143 . 40 m².salcîmul(Robinia pseudacacia). Delta Dunării crește anual cu aprox.A. un bar.

neogene și cuaternare. astfel încât hărțile istorice care reprezintă Dobrogea cuprinzând toată Delta actuală.8-0. la bază. siltite și argile roșcate.). ce conțin specii vegetale (Striatoabietites sp. gresii litice.Depozitele de vârstă Triasică (248-213 milioane de ani) sunt alcătuite. ce conțin o fitocenoză săracă cu Trilobosporilites apiverucatus. N. Structura geologică a acesteia este alcătuită dintr-un fundament cristalin peste care se dispune transgresiv o cuvertură sedimentară reprezentată printr-o succesiune de depozite paleozoice. litoralul se afla mult mai la apus (între Chilia Veche și Murighiol pe vremea lui Strabon.).).. cu Dosinia maeotica. Dreissena polymorpha etc. Platforma Deltei Dunării vine în contact în partea de sud-vest cu Orogenul Nord Dobrogean. siltite și argile. Depozitele de vârstă Jurasică (epocile Dogger-Malm – 176-142 milioane de ani) sunt alcătuite în principal din calcare (la bază)..a. Spirillina orbicula ș.. siltite. siltite. Ovalipollis ovalis ș. argilite. precum și calcare cenușii și gălbui (la partea superioară). la bază. cretacice.a. din punct vedere geologic .a. Limnocardium sp. conodonde (Gondolella navicula. gresii. Depozitele de vârstă Cuaternară (depozite deltaice ce aparțin etajelor Pleistocen-Holocen – 1. ce conțin specimene de Viviparus bifarcinatus.01 milioane de ani) sunt alcătuite. cu fosile de foraminifere (Textularia jurassica.a.8 milioane de ani) sunt alcătuite dintr-o succesiune de strate cu calcare lumașelice. Depozitele de vârstă Paleozoică.5-1. microconglomerate. iar transgresiv apar dolomite.Cursul Brațului Sfântul Gheorghe este orientat spre sud-est. dar în Antichitate și Evul Mediu. dinofagelate (Nannoceceratopsis spicula. nisipuri. La vărsare formeaza insulele Sacalin considerate un început de deltă secundară. nisipuri fine cenușii (cu Dreissena rimestiensis. gresii calcaroase. Gladiogondolella tethydis ș. sunt alcătuite din calcare. triasice. în principal. cu intercalații de gresii fine sau dolomite gipsifere. între Periprava și Lacul Dranov în epoca bizantină). diabaze și melafire. Clavifera triplex etc. Ctenidodinium panneum ș. din argile și siltite feruginoase. Depozitele de vârstă Cretacică ce aparțin etajelor Apțian-Senonian (121-65 milioane de ani) sunt alcătuite. Gheorghe. din siltite feruginoase. ș. cu Mactra sp. ce aparțin etajelor Silurian-Permian (438-230 milioane de ani).a. dolomite. marne ș. Delta Dunării este plasată. care este aproximativ paralelă cu Brațul Sfântu Gheorghe. Spirillina sp. Depozitele de vârstă Neogenă (etajele Sarmațian-Romanian – 13. nisipuri.a. transportând 22% din debitul Dunării.) etc. și se desfășoară pe 112 km. sunt geomorfologic false. foraminifere (Glomospirella sp..). nisipuri cu Stylodacna orientalis și nisipuri cu intercalații de argile.. argile calcaroase. Delta Dunării (cu excepția deltei secundare a brațului Chilia) face tradițional parte din Dobrogea. pellucida. dintr-un strat de argile roșii-carămizii urmate de o succesiune de strate de 144 . cu intercalații de porfire feldspatice. prin falia Oancea-Sf. într-o regiune mobilă a scoarței terestre numită Platforma Deltei Dunării (regiunea predobrogeană). cu intercalații de tufuri vitroclastice. gresii. jurasice. derminate prin forajele de mare și mică adâncime efectuate în zonă.

Depresiunea Matița-Merhei. Ostrovul Babina. situată în partea de N-V a Mării Negre (între 44˚46’00” lat. Depresiunea Pardina.pietrișuri.006 ‰. Delta Dunării este inclusă la categoria formelor de relief regionale de tip câmpie umedă pe depozite aluviale fluviatile cu un grad ridicat de fragmentare. Delta fluvială ocupă peste 65% din suprafața totală a deltei și se întinde de la ceatalul Izmail. 1996)[6] Teritoriul Deltei Dunării se împarte în două subregiuni geografice și anume: Delta propriu-zisă ce ocupă o suprafață de 4. Ostrovul 145 . Grindul Stipoc. 1993)[5]. (Coteț P. reprezintă din punct de vedere geomorfologic un relief de acumulare dezvoltat la gura de vărsare a Dunării în Marea Neagră. 1994)[1][2] Delta Dunării. E – platforma Mării Neagre). 45˚40’00” lat. față de nivelul mării. siltite. Ostrovul Tătaru. 1990. 1995)[3][4] Conform clasificării FAO (SOTER – Procedure Manual. iar la partea superioară se dispun aluviuni de origine fluviatilă și fluvio-lacustră. E – Orogenul Nord Dobrogean. Romanescu Gh. pe linia Periprava (pe brațul Chilia) – Crișan (pe brațul Sulina) – Ivancea (pe brațul Sf. Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve. străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu. cu o suprafață de 990 km2. canale și gârle. 1973. spre aval. Diferențele de altitudine. Grindul Chilia. Gheorghe) – Crasnicol – Perișor. sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 . Ionesi L.. Depresiunea Șontea-Furtuna. În prezent. (Mutihac V. delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0. Din punct de vedere fizico-geografic Delta se împarte transversal pe brațele fluviului în două mari subregiuni naturale: delta fluvială și delta maritimă. nisipuri.. Această subregiune a Deltei Dunării este împărțită în mai multe unități naturale cum ar fi: Depresiunea Sireasa.și zona complexului Razim. N și 28˚40’24” long. N – platforma Bugeac. Delta Dunării este caracterizată prin forme de relief pozitive numite grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri).. 1973. respectiv 29˚40’50” long. aflată între brațele fluviului. (Coteț P. argile și strate de loess.-4 m în zona depresiunile lacustre. punctată de lacuri și japșe. până la grindurile Letea și Caraorman.250 km2.

Radiația totală variază între un minim de 3. iar la Sulina. Umezeala relativă a aerului variază iarna între 88 . la Sulina și Sfântu Gheorghe. dar poate ajunge la 2600 ore în anii cu nebulozitate redusă. de 360 mm. numai în iernile mai aspre. spre deosebire de prima subregiune. pe țărmul mării (Sulina). La nivelul vârfului deltei (Tulcea) temperatura medie multianuală este de 10. iar pe litoralul deltaic și cea mai mare parte a lagunelor. Depresiunea Litcov. între 69 . întâlnim zone cu relief pozitiv și negativ dar. alcătuiesc o suprafață activă specifică deltei și lagunelor adiacente. Precipitațiile sunt reduse cantitativ și scad de la vest spre est datorită efectului suprafeței active specifice deltei.86 C. Umezeala aerului înregistrează cele mai mari valori de pe teritoriul României. sub 350 mm. Lunca Tulcea-Murighiol și Depresiunea Dranov-Dunavăț. 1953-1954.94 C.80%. fundul depresiunilor este sub nivelul mării în cele mai multe cazuri. acoperite în diferite grade cu vegetație.5 Kcal/cmp înregistrat în lunile de iarnă și un maxim de 17 Kcl. de 10. media multianuală fiind de 2250 ore.05 C.60 zile.96 C.8 C (în decembrie). cu totul diferită de cea a stepelor pontice. În funcție de intesitatea activității centrilor barici principali se instalează condiții specifice de vreme: zile de iarnă blânde (când activeaza centrul baric nord-est european). La intrarea în Delta Dunării (Tulcea) se înregistrează o cantitate medie multianuală a precipitațiilor de 450 mm. zile de vară calde și uscate (când acționează anticiclonii tropicali atlantici). Stratul de zapadă este subțire și se menține perioade scurte de timp. Mediile multianuale indică creșterea temperaturii de la vest spre est. precum și al Mării Negre. iar vara. iar la stația Gloria între 2. În cea mai mare parte a deltei cad între 350 si 400 mm ploaie.4 C (în noiembrie). 1984-1985. etc. la Sulina între 2. cele mai 146 . Durata de strălucire a soarelui este mare. Amplitudinile medii zilnice reflectă diferențele mari datorate naturii suprafeței active : la Gorgova variază între un maxim de 9 C (în iulie) și un minim de 3.Cernovca. Asemenea situații s-au petrecut în anii 1928-1929. 1996) Climă : Delta Dunării se încadrează în spațiul cu climat temperat semiarid specific stepelor pontice.84% la Gorgova și 89 85% la Sulina și Sfântu Gheorghe. Delta maritimă ocupă mai puțin de 35% din suprafața Deltei Dunării./cmp. ca și în cazul deltei fluviale. iar în largul Marii Negre (Platforma Gloria). Depresiunea RoșcaBuhaiova. când apele mării lângă țărm au înghețat timp de 45 . (Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve. de 11. în luna iulie. Vânturile dominante bat din sectorul nordic alternativ cu sectorul sudic. la răsărit de linia Periprava-Crișan-Ivancea-Crasnicol-Perișor. Spațiile acvatice plane și foarte întinse. Depresiunea Erenciuc.71% la Gorgova și 77 . Aceasta suprafață activă reacționează față de radiația totală recepționată și de circulația generală a atmosferei rezultând un mozaic de microclimate. cu vânturi puternice (când acționează anticiclonii nord-atlantici).3 C (în iulie) si 1 C (în decembrie și februarie). Temperatura se distribuie neuniform pe suprafața deltei. În această subregiune. zile de iarnă geroase. întrerupte de insulele nisipoase ale câmpurilor marine. în delta fluvială (Gorgova). Sumele anuale ale temperaurilor medii zilnice efective se apropie de 1600 C.8 C (în iulie) și 1. 1941-1942. de 11. zile de vară ploioase (când interacționează aerul din bazinul mediteranean cu cel rece din nord-vestul Europei).

papura. iar primăverile au durata aproape egaăa cu toamnele. există păduri pe câmpurile Letea și Caraorman și sunt alcătuite din stejar brumăriu. La intrarea în deltă. care cresc pe grindurile fluviatile. Faună : Conține mai mult de 320 de specii de păsări ca și 45 de specii de pește de apă dulce în numeroasele sale lacuri și japșe. frasin. care la recensământul din 2002 se menținea la 14. Floră : Vegetația deltei este reprezentată în mare parte de o vegetație specifică mlaștinilor (stuful. apoi din (lipovenii). Africa.intense accelerări de vânt înregistrându-se iarna și în sezoanele de tranziție. Acesta este locul unde milioane de păsări din diferite colțuri ale Pământului (Europa. De asemenea. Vara. Aceste populații s-au amestecat. mediul semi-acvatic nepermițând densități importante (densitatea medie este de 5 locuitori/km2). iar ochiurile de apă sunt acoperite de o vegetație acvatică și plutitoare. rogozul. 299 ucraineni diverși alții (1%)[7]. Zăvoaiele ocupă 6% din suprafața deltei. frasin. mediile pe 90 ani relevă ca sunt 142 zile de vară și 60 zile de iarnă. . ulterior românești (dicienii. Marea Mediterană) vin să cuibărească. la Tulcea. fiind păduri de salcie. plante agățătoare. mai numeroși decât lipovenii). arin. ocupând 2% din suprafața deltei.700 ha Hunedoara 147 . Asia. lucru dovedit de vocabularul limbilor vorbite în deltă.666 români (87%). 1438 lipoveni (10%). în amestec cu salcia pitică) și ocupă 78% din totalul suprafeței. plop tremurător. Sezoanele sunt distribuite foarte neuniform în spațiul Deltei Dunării. Speciile majore de pești în cadrul Deltei Dunării sunt știuca și somnul. plop. denumire care provine poate de la Vicina). Delta a fost dintotdeuna un mediurefugiu pentru populațiile inițial grecești (grecii pontici erau încă 2059 în 1910. dintre care 12. afluxul de turiști triplează populația.583 locuitori. ulm. Populația : Populația deltei a fost totdeauna răzleață. stejar pedunculat. îndeosebi pescăresc Retezat 2. iar primăverile sunt mai lungi (122 zile) decât toamnele (83 zile). La Sulina aceleași medii multianuale indică 145 zile de vară și numai 15 zile de iarnă. fiind periodic inundate.

zâmbrul etc. între care Lacul Bucura. hidrologic.Retezatul este cel mai complex și mai grandios masiv montan din toate sectoarele geografice ale Carpaților românești. cuprinzând elemente naturale cu valoare deosebită sub aspect fizico-geografic. 90 taxoni endemici. speologic. Râul Șes. În prezent parcul are statut de arie naturală protejată de interes național și internațional. Prin constituirea Parcului Național Retezat se urmărește protecția și conservarea unor eșantioane reprezentative pentru spațiul biogeografic național. 9 specii de reptile. fiind recunoscut ca Rezervație a Biosferei din anul 1979. 130 de plante rare sau vulnerabile. Parcul este renumit pentru diversitatea floristică și faunistică. floarea-de-colț. geologic. care este cel mai mare lac glaciar din țară. fondatorul Grădiii Botanice din ClujNapoca și Emil Racoviță. cuprinzând o suprafață de 38. 168 specii de păsări. Gornovița). 5 specii amfibieni. Parcul Național Retezat – Rezervație a Biosferei se află în partea de vest a Carpaților Meridionali. Originalitatea sa constă în existența unor spectaculoase creste alpine care depășesc 2000 de m înălțime și un relief sculptural. smirdarul. 148 . paleontologic. în care s-au imprimat urmele a două mari glaciații (Riss și Würm). Ca rezervație a biosferei Parcul Național Retezat s-a înființat în anul 1935 la inițiativa profesorului Alexandru Borza. sub formă de trepte (Platforma de eroziune alpină Borăscu.138 ha din Masivul Retezat-Godeanu. floristic. În rezervație se întâlnesc plante ocrotite de lege : garofița. pedologic și peisagistic. făcându-se remarcată existența unei puternice modelări climatice. 50 specii mamifere. ghințura galbenă. faunistic. adăpostind aproape 1. În interiorul său există douăzeci de vârfuri de peste 2000 m și peste 80 de lacuri glaciare.190 specii de plante superioare.

arbori seculari. 20 ha Comunele Comunele Nucșoara. concret şi fac parte din ariile protejateMonument al naturii este o arie naturală protejată ce corespunde categoriei a III-a IUCN. asociații floristice sau faunistice. iar ca păsări. căpriorii. chei. este supusă unui regim strict de protecție și conservare. arbori seculari. Argeș :Calcarul de la Albești Satul Albești Granitul de la Albești [4] Satul Albești Comuna Nucșoara mixt 0. geologic geologic 1. iar din anul 2007 este protejat ca propunere de sit pentru rețeaua ecologică europeană Natura 2000. fenomene geologice unice de interes ştiinţific sau peisagistic (peşteri. depozite fosilifere.Dintre animale se bucură de o atenție deosebita capra neagră. Începând din anul 1999. cu scopul de a asigura păstrarea trăsăturile naturale specifice. Rucăr Făgărașului .[1] sunt acelea de identificare a zonelor cu elemente naturale valoroase și o deosebită semnificație ecologică. stânci. 50 ha Lacul Buda Munții Munții Făgărașulu . râsul. precum și alte elemente cu valoare de patrimoniu natural. ciocănitoarea neagră etc. mistrețul etc. prin unicitatea și valoarea lor. reprezentând specii de plante sau animale sălbatice amenințate cu dispariția. cascade. în vederea conservării habitatelor naturale și a speciilor de plante și animale sălbatice de interes comunitar. științifică sau peisagistică. Criteriile ce stau la baza declarării unei arii naturale ca monument al naturii. fenomene geologice: chei. conform Agenției Europene de Mediu. din luna septembrie 2004 Parcul Național Retezat a devenit membru al fundației PAN Parks. d). cursuri de apă. 40 ha Galbena IV Comunele Nucșoara. 30 Nucșoara. peșteri. ursul. a cărei valoare deosebit de însemnată sau unică. cascade). Parcul Național Retezat are administrație proprie. Monumentele naturii cuprind specii de plante şi animale rare sau pe cale de dispariţie. cerbul. mixt 0.. Ele desemnează un element natural individualizat. ha Lacul Hârtop I Munții Făgărașulu . 50 ha Lacul mixt 0. cocoșul-de-munte. 0. Rucăr 149 Lacul Hârtop II .

Ca o consecinta a pozitiei sale geografice. oferind conditiile necesare conservarii diversitatii biologice specifice. munte. cursurilor de apa si luncilor acestora. cele trei unitati geografice – de campie. care se diferențiază în principal funcție de gradul de protecție (sau gradul permis al intervenției umane) și funcție de scopul ariei protejate. 150 . inclusiv celor specifice Deltei Dunarii. 50 ha Satul Suslănești Lacul Valea Rea Comunele Nucșoara. acvatice specifice zonelor de coasta si de litoral al Marii Negre. silvostepa. Rucăr Făgărașului Lacul Scărișoara Galbenă Munții Făgărașului . zonelor secetoase sau a celor umede. Cu exceptia marilor zone agricole si a unor ecosisteme terestre si acvatice aflate sub impactul negativ al unor surse de poluare. exprimata atat la nivel de ecosisteme.Lacul Zârna Comuna Nucșoara mixt 0.Rucărmixt 0. cat si la nivel de specii. Starea habitatelor naturale. 60 ha Comuna Nucșoara mixt 2 haMunții Comuna Nucșoara mixt 0. zonelor de stepa. 35 ha Munții Făgărașului Lacul Hârtop V Comunele Iezer (Păpușa) Nucșoara. Romania este o tara cu o diversitate biologica ridicata. 50 mixt 2 ha Munții Lacul Jgheburoasa Comunele Nucșoara. intr-o proportie relativ egala. Rucăr Munții Făgărașulu . Rucăr mixt 1 ha Munții Făgărașulu Lacul Comuna Nucșoara mixt 0. 30 ha FăgărașuluiLacul Mănăstirii Făgărașulu . lacurilor. deal. Munții mixt 0. restul mediului natural se pastreaza in parametrii naturali de calitate. Locul fosilifer Suslănești Din necesitatea clasificării ariilor protejate au rezultat o varietate de tipuri de arii protejate. 60 ha Mușeteică Comuna Nucșoara mixt 0. ha Munții Munții Iezer-PăpușaLacul IzvorulFăgărașulu . in care se inregistreaza modificari ale structurii si dinamicii diversitatii biologice. de deal si de munte. a florei si faunei salbatice Spatiul biogeografic al Romaniei cuprinde. cu o diversitate mare de conditii pedoclimatice si hidrologice ce diferentiaza un numar de circa 52 ecoregiuni cu o varietate de ecosisteme terestre.

cu exceptia unor specii salbatice care fac obiectul unor programe si proiecte de cercetare ale structurilor universitare. prin eliminarea factorului perturbator mediul natural se poate reface. doar in cazul unor accidente ecologice majore si pe termen scurt. Ca urmare a studiilor efectuate prin Programul CORINE Biotopes au fost identificate si caracterizate un numar de 783 tipuri de habitate (13 habitate de coasta. 196 de pajisti. nu exista date concrete pe baza carora sa se poata face o analiza reala a starii acesteia. Datorita lipsei punerii in practica a sistemului de monitoring integrat care sa includa si monitorizarea diversitatii biologice. precum si ale unor organizatii neguvernamentale specializate. Au fost identificate.557 km2.Deoarece sistemele ecologice sunt sisteme functionale cu organizare complexa. in general. 206 de padure. cu o suprafata totala de 6. modificarile structurale la nivelul acestora nu sunt sesizabile de la un an la altul. . 44 de zone de importanta avifaunistica. ulterior. institutelor de cercetare. 89 de zone umede. Protecția ariilor naturale presupune protecția habitatelor naturale în care trăiesc fauna și flora Ecosistemele naturale si seminaturale din Romania reprezinta aproximativ 47% din suprafata tarii. Conservarea habitatelor in Parcul National Bucegi. 54 de mlastina. reprezentand 3% din suprafata tarii. prin intermediul programului LIFE (L’Instrument Finnancier pour l’Environnement) al Comunitatii Europene s-a obtinut suport financiar pentru urmatoarele proiecte: · · · Conservarea unei paduri euro-siberiene cu stejar (Quercus robur). In vederea stabilirii si implementarii planurilor de management necesare asigurarii unei stari favorabile de conservare a unor tipuri de habitate naturale cu importanta deosebita atat la nivel national. Actiuni complexe pentru protectia si dezvoltarea patrimoniului natural al 151 Muntilor Apuseni. 90 de stancarii/nisipuri si 135 agricole) in 261 de zone analizate de pe intreg teritoriul tarii. muzeelor. de asemenea. cat si comunitar.

precum si legislatiei specifice in vigoare. conservarea habitatelor naturale. urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural. de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. inclusiv a celor migratoare. de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna. pana la indeplinirea acestora. precum si monitorizarea de catre structurile de administrare. Obligații privind protecția ariilor naturale protejate: Art. (4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica 152 . cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu. din care pana in prezent 23 sunt declarate monumente ale naturii. Exista. Pe teritoriul Romaniei au fost identificate: 3700 specii de plante.cadru prevede obligațiile ce revin autorității de mediu : (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale. 49 din legea. Astfel. Speciile caracteristice pasunilor reprezinta aproximativ 37% din totalul celor existente in Romania. a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta. un numar de 600 specii de alge si peste 700 specii de plante marine si costiere. din care 33085 nevertebrate si 707 vertebrate. dupa caz. s-au identificat un numar de 57 de taxoni endemici (specii si subspecii) si 171 taxoni subendemici.Nivelul ridicat al diversitatii habitatelor reflecta si un nivel ridicat al diversitatii speciilor de flora si fauna. automonitorizarea. Speciile endemice reprezinta 4%. (2) Regimul ariilor naturale protejate. elaboreaza reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor.33792 specii de animale. 171 vulnerabile si 1253 rare. (3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia. de asemenea. 74 sunt extincte. 39 periclitate.

endemit tertiar – (Conservarea speciei Romanichthys valsanicola) si Vipera ursinii (vipera de stepa) (Conservarea “in situ” a viperei de stepa din Romania). o componenta a proiectului privind “Managementul conservarii biodiversitatii” o constituie programul de reintroducere a zimbrului in zona Vanatori Neamt. (3) Siturile de interes comunitar se declara prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului. castorul si marmota alpina. iar dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare si se declara prin hotarare a Guvernului.In anul 1999 s-a obtinut suport financiar prin programul LIFE (L’Instrument Finnancier pour l’Environnement) al Comunitatii Europene pentru stabilirea si implementarea planurilor de conservare pentru doua specii periclitate la nivel national si comunitar: Romanychthys valsanicola (aspretele) . cu suportul tehnic si financiar al Consiliului Europei. cum ar fi zimbrul. Activități concrete:In anul 2000. Un alt proiect LIFE vizeaza managementul carnivorelor mari din Piatra Craiului (Consolidarea Parcului National Piatra Craiului). inclusiv ca resurse genetice în condițiile în care o mare varietate de specii de flora si fauna 153 . De asemenea. rezultatele fiind notabile. a dezvoltat proiectul “Reteaua Emerald in Romania”. in cadrul arealului lor natural.si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. care vizeaza identificarea si caracterizarea unor habitate naturale si a unor specii salbatice existente in Romania si care sunt incluse in Rezolutiile 4/1996 si 6/1998 ale Conventiei de la Berna privind conservarea habitatelor naturale si a vieti Preocupări există și spre limitări ale valorificării economice. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului. In anul 2000. In Romania se afla in derulare programe privind reintroducerea. ministerul a finantat realizarea “Cartii rosii a vertebratelor din Romania”.

iepure. neexistand fluctuatii mari de efective la nici una din speciile principale de vanat. la nivelul intregii tari. reglarea 154 . specii strict protejate. 103/1996 de catre Regia Nationala a Padurilor. ocupa in principal arealul zonelor montane. organizatiile vanatoresti si institutiile de invatamant si cercetare stiintifica cu profil cinegetic din Romania. In ultimii ani. Carnivorele mari. ras si pisica salbatica. incepand din anul 1997. continuand cu zonele de campie si coline (mistret. cerb lopatar. fiind foarte solicitate. incepand cu Delta Dunarii si luncile joase ale raurilor mari si a fluviului Dunarea (pasari de pasaj ca specii de baza de vanat). a fost reglementat regimul de desfasurare a activitatilor de recoltare/capturare si achizitie a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica si a altor bunuri ale patrimoniului natural. avand multiple utilizari in diverse sectoare inclusiv pentru terapii. si pana in golul alpin. Efectivele de vanat evaluate in ultimii ani sunt relativ constante. punandu-se astfel in aplicare si prevederile Conventiei privind comertul international cu specii de flora si fauna salbatica pe cale de disparitie. Fondul cinegetic national este arondat in 2231 fonduri de vanatoare. cocos de munte). luand in considerare si procedurile instituite la nivelul Uniunii Europene si pe plan international. un areal foarte diversificat. fazan).Fauna salbatica de interes cinegetic ocupa. in principal. dominat de capra neagra. caprior. in scopul comercializarii pe piata interna si la export. gestionate in temeiul Legii fondului cinegetic si a protectiei vanatului nr. fiind reprezentate de lup. ratificata prin Legea 69/1994. apoi zona montana (cerb comun. prin conditiile de mediu favorabile si prin buna gospodarire a fondurilor de vanatoare. Aceasta stare a fost realizata. in special pe piata externa.de pe teritoriul Romaniei prezinta importanta economica si sociala deosebita. presiunea asupra acestor resurse a crescut considerabil. urs. realizata prin masuri ca: selectia artificiala la speciile de vanat purtatoare de trofee cinegetice. Aceste reglementari au fost imbunatatite . Pentru evitarea supraexploatarii acestor resurse.

corespunzatoare a raportului dintre sexe (cervide).CHM. în 2008. reducerea efectivelor de rapitoare pana la un nivel acceptabil pentru mentinerea echilibrului ecologic. paza fondurilor de vanatoare si lupta impotriva braconajului. in lume. ras. in Romania. Romania ocupa unul din locurile de frunte. rezultatele fiind notabile 2. Acest document cere Părţilor la Convenţie. precum si la rapitoare (lup. Trofee remarcabile au fost recoltate. mistret. să creeze un Mecanism de Schimb de Informaţii la nivel naţional pentru a promova cooperarea tehnică şi ştiinţifică. castorul si marmota alpina. care să aibă expertiza adecvată 155 . a fost adoptată Decizia IX/30 care la pct. si la speciile de cervide (caprior. cum ar fi zimbrul. La a IXa Conferinţă a Părţilor (CoP IX) de la Bonn. prin articolul 18 alineatul 3. pisica salbatica). de specii de vanat care au disparut din fauna cinegetica in decursul timpului. detinand altfel recordurile mondiale pentru trofeul de urs (craniu si blana) si capra neagra (16 trofee din primele 20 sunt recoltate in Romania). 2 încurajează Părţile: (a) Să desemneze cât mai curând posibil un Punct Focal National pentru Mecanismul de Schimb de Informaţii CHM. in ceea ce priveste trofeele de vanat recoltate pe fondurile de vanatoare din tara noastra. cerb comun si cerb lopatar). asigurarea hranei suplimentare in perioada de iarna. de-a lungul anilor. Principiile care stau la baza reglementarii retelei nationale de arii naturale protejate Aceste principii sunt cuprinse în Strategia pentru Mecanismul Român de Schimb de Informaţii/Clearing House Mechanism . In Romania se afla in derulare programe privind reintroducerea. în cadrul Convenţiei privind Diversitatea Biologică/Convention for Biological Diversity – CBD. in cadrul arealului lor natural.

standarde Web recunoscute şi acceptate la nivel internaţional. pe baza nevoilor identificate. să dezvolte legături între Mecanismul de Schimb de Informaţii şi reţelele existente. (e) Să stabileasca o structură naţională. revizuirea şi diseminarea informaţiilor. dacă acest lucru nu s-a realizat încă.pentru a coordona şi a pune în aplicare Mecanismul de Schimb de Informaţii. cum ar fi un Comitet Interinstituţional de Coordonare. cu participarea organizaţiilor relevante implicate în domeniul biodiversităţii şi a părţilor interesate. după caz. utilizând.de implementare a Mecanismului de Schimb de Informaţii. dupa caz. (d) Ori de câte ori este posibil. (b) Să pregătească o Strategie Naţională CHM . 156 . desemnată pentru a coordona dezvoltarea Mecanismului de Schimb de Informaţii. precum şi să faciliteze schimbul de informaţii cu bazele de date naţionale relevante. ca mijloc esenţial de implementare şi evaluare a strategiilor şi a planurilor naţionale de acţiune privind biodiversitatea. după cum se solicită la alineatul 7 din Decizia II/3. de preferinţă ca o componentă a Strategiei Naţionale şi a Planului de Acţiune privind Biodiversitatea/ National Biodiversity Strategy and Action Plan . (f) Să mobilizeze şi să aloce resurse pentru consolidarea capacităţii instituţionale de implementare a Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii şi pentru susţinerea funcţionării sale. după caz. (h) Să identifice sursele relevante de informaţii privind biodiversitatea la nivel naţional şi să le promoveze prin intermediul portalului Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii şi. (g) Să definească rolurile şi responsabilităţile în ceea ce priveşte colectarea. (c) Să-şi dezvolte mecanismele naţionale de schimb de informaţii. să furnizeze în primul rând informaţii de bază despre contactele naţionale şi despre biodiversitatea ţării.NBSAP. managementul conţinutului portalului şi activităţile de conştientizare a comunităţii.

Prin Strategia elaborată. Sunt propuse activităţi a căror realizare va asigura fezabilitatea ţintelor şi posibilitatea atingerii lor în limitele de timp ale Strategiei. Sunt definite mai multe ţinte care vor converge spre îndeplinirea obiectivului respectiv. este necesară realizarea unei strategii şi a unui plan naţional de acţiune pentru gestionarea eficientă şi cu folos a CHM-ului.(i) Să încurajeze utilizarea Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii ca instrument de dialog cu societatea civilă. facilitarea posibilităţii de a identifica sectoarele de date si informaţii acoperite deficitar. Printre avantajele CHM-ului se numără: furnizearea de date şi informaţii care să vină în sprijinul factorilor de decizie. în formatul şi limbile adecvate. ) Strategia este construită în jurul unui obiectiv general.încurajarea cooperării tehnice şi ştiinţifice. şi Realizarea si menţinerea unui site CHM România. România răspunde cerinţelor CBD privind: Instituirea unui CHM funcţional cu o viziune clară acţiunilor de realizat în următorii ani Definirea rolurilor Punctului Focal Naţional pentru CHM Stabilirea unei structuri naţionale de supervizare operaţională şi a unei reţele de contacte instituţionale. (j ) Ori de câte ori se aplică şi este fezabil.colectarea şi prezentarea de noi informaţii despre biodiversitate. să realizeze site-ul Mecanismului naţional de Schimb de Informaţii şi în limbile naţionale sau locale şi să disemineze materiale relevante la nivel naţional. 157 asupra obiectivelor şi . grupurile principale şi părţile interesate. contribuţia la implementarea mai eficientă a Convenţiei pentru Diversitate Biologică. inclusiv comunităţilor indigene şi locale. Ţinând seama de multitudinea actorilor în domeniul biodiversităţii şi al CHM-ului ca instrument de schimb/mediere între aceştia. falicitarea accesului mai rapid la datele şi informaţiile existente.

Persoanele fizice şi juridice au următoarele atribuţii în ceea ce priveşte regimul juridic general al ariilor protejate: . -Acordarea unui mandat celor două persoane. monumentelor naturii pe care s-au identificat elemente ce necesită a fi ocrotite. 158 . care va stabili cât anume din activitatea normală lunară a acestora trebuie să fie dedicată funcţionării CHM-ului. -Numirea unei a doua persoane de la alt institut partener. Mecanismul de Schimb de Informaţii al României să funcţioneze şi să contribuie la schimburile de informaţii privind conservarea biodiversităţii. pentru a fi Punct Focal Secundar pentru CHM. strategia CHM ar trebui sa aibă ca viziune o mai bună informare a populaţiei României privind biodiversitatea. -Informarea Secretariatului Convenţiei şi a CHM-ului european în legătură cu această numire. Pentru asigurarea măsurilor speciale de protecţie a bunurilor patrimoniului natural. Astfel Punctul Focal Naţional va primi de la ambele instituţii informaţii relevante despre evoluţiile care privesc CHM.Pe de altă parte. -Instituirea unui Mecanism de Schimb de Informaţii (CHM) funcţional pentru România -Nominalizarea unui Punct Focal Naţional pentru CHM Numirea şi mandatarea unei persoane dintr-un minister sau o instituţie importantă care este implicată în implementarea Convenţiei în România pentru a fi Punct Focal Naţional CHM. 4.să respecte statutul suprafeţelor limitrofe ariilor protejate. se instituie un regim juridic diferenţial pentru categoriile de arii protejate stabilite la nivel naţional şi internaţional. Administrarea retelei de arii naturale protejate de interes national .

. vor rămîne în proprietatea statului şi vor dobîndi regim de protecţie. . Potrivit art. - să comercializeze animale declarate să nu disloce. necesită instituirea regimului de arie protejată. Toate suprafeţele terestre şi acvatice ce aparţin domeniului public şi care datorită valorii patrimoniului natural. nr. . cu excepţia celor prevăzute de lege. ce provin din locuri declarate monumente ale naturii.sa nu culeagă şi să nu comercializeze plante declarate monumente ale naturii. paleologice. deţină sau să comercializeze piese mineralogice.societăţi naţionale şi comerciale. 159 . fără acordul autorităţii centrale pentru protecţia mediului. Modul de constituire şi de administrare a ariilor protejate va lua în considerare interesele comunităţilor locale în scopulpăstrării practicilor şi cunoştinţelor tradiţionale locale în valorificarea acestor resurse în beneficiul lor. . speologice.să nu introducă în ţară. . 236/2000 – administrarea ariilor protejate se face prin: . . Ariile naturale protejate se evidenţiază în planurile naţionale şi în zonele de amenajare teritorială şi de urbanism.regii autonome. de Urg.companii.să nu captureze.structuri ale administraţiei special constituite.- să gospodărească ecologic şi durabil suprafeţele pe care le deţin în calitate de proprietari şi care sunt declarate arii protejate sau monumente ale naturii. deţină sau monumente ale naturii. culturi de microorganisme. plante şi animale vii.18 din Ord.autorităţi ale administraţiei locale. .

Delta Dunării este o regiune de importanţă naţională şi internaţională. Delta Dunării trebuie supusă unui regim de protecţie şi dezvoltare durabilă. . cultural şi natural iar Delta Dunării a fost înscrisă în 1991 pe lista patrimoniului mondial. Astfel. ştiinţifice. a biodiversităţii. de învăţămînt. dar care este şi foarte fragilă. pentru ariile ce aparţin domeniului public şi nu necesită structuri ale administraţiei special constituite. în scopul elaborării de studii ce cuprind măsuri pentru utilizarea raţională. fiind declarată rezervaţie a biosferei. 9. Prin Decretul 187/1990 ţara noastră a aderat la Convenţia privind patrimoniul mondial. Legea cadru prevede că menţinerea şi dezvoltarea reţelei naţionale de arii protejate şi de monumente ale naturii are drept scop. fiind supusă poluării sub diferite forme dar şi unei explotări naţionale cu consecinţe negative. Regimul juridic al Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" În scopul opririi proceselor de degradare a Deltei Dunării şi a reconstrucţiei sale ecologice. . . conservarea unor habitate naturale. Delta Dunării a fost înscrisă şi pe lista aferentă Convenţiei asupra zonelor umede de la Ramsar/1972 prin care I s-a stabilit un regim naţional şi internaţional de protecţie şi conservare. prin Decretul nr 103/1990 s-a dispus oprirea lucrărilor de aplicare a programului de amenajare şi exploatare integrală a Deltei.organizaţii non-guvernamentale. 82/1993 – priveşte constituirea Rezervaţiei Deltei Dunării şi cuprinde dispoziţii 160 .instituţii de cercetare. ştiinţifică şi peisagistică. Legea nr.persoane fizice cu calitatea de custode.muzee. redresarea şi menţinerea echilibrului în zonă. a structurilor cu valoare ecologică. au fost luate o serie de măsuri.. Avînd calitatea recunoscută de patrimoniu natural mondial şi de zonă umedă de importanţă internaţională. .servicii descentralizate ale administraţiei publice centrale. inclusiv legislative.

983/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului. Legea nr. Regimul juridic general al Deltei Dunării este completat şi de prevederile documentelor internaţionale în materie (ratificate de ţara noastră). precum şi a condiţiilor de desfăşurare a acestor activităţi. Ulterior Administraţia a fost organizată prin HG nr. finanţată de la bugetul administraţiei de stat. Atribuțiile gestionării problemelor de mediu în Rezervația Delta Dunării revin Administraţiei Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” – înfiinţată prin HG nr. .coordonarea lucrărilor hidrotehnice atît pentru asigurarea unei mai bune circulaţii a apei pe canale. civile.referitoare la regimul general şi special de protecţie. ghioluri şi lacuri.prezentarea de propuneri privind stabilirea de penalităţi pentru sancţionarea abaterilor de la regulile de desfăşurare a activităţii în Delta Dunării. . persoanelor şi grupurilor de cercetători. 264/1991 ca instituţie publică cu personalitate juridică.stabilirea locurilor de vînătoare şi de pescuit. navelor fluviale şi maritime. 161 . . avînd ca obiective în activitate: .cercetarea fenomenelor deltaice. . în scopul menţinerii echilibrului ecologic. . . 82/1993 cuprinde şi un ansamblu de sancţiuni juridice (contravenţionale. şalupelor. cît şi pentru împiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei marine. a stabilirii unor măsuri de gestionare şi dezvoltare durabilă a acestei resurse naturale. .stabilirea modului de circulaţie şi acces în Delta Dunării al bărcilor.stabilirea criteriilor de dezvoltare a aşezărilor umane şi a turismului. penale) menite să contribuie la asigurarea aplicării şi respectării sale.cunoaşterea capacităţii productive şi dimensionarea exploatării resurselor din Delta Dunării în limitele ecologice admisibile. Pe lîngă sistemul complex de protecţie şi conservare a Deltei Dunării.redresarea ecologică a Deltei Dunării şi conservarea genofondului (biodiversităţii) şi ecofondului. regimul de administrare şi regimul sancţionator.

Pe măsura progresului au crescut și pretențiile omului pentru un nivel de confort mai ridicat ceea ce a condus fie la urbanizarea localităților rurale. este o activitate: operaţională. orientate spre destinației lor. dar gradul în care a exercitat această influenţă a fost diferit re la o epocă istorică la alta. dinamic.Dintre atribuţiile Administraţiei putem aminti: de gestionarea. Aşezarea umană reprezintă prin manifestarea sa spaţial-funcţională o entitate complet diferită faţă de ecosistemele naturale . evaluarea. nu se află în afara legilor care guvernează viaţa pe planeta noastră. prin detalierea şi delimitarea în teren a prevederilor planurilor de 162 îndeplinirea . între progresul ştiinţifico-tehnic şi noţiunea de urbanizare este o relaţie directă: progresul a determinat dezvoltarea oraşelor şi intensificarea activităţii economico-sociale. III. Așadar. ci s-a format şi dezvoltat în interacţiune cu mediul natural. de informare şi educare ca şi atribuirea de norme şi reglementări pertinente. PROTECTIA MEDIULUI ÎN HABITATUL URBAN Definirea habitatului urban Omul. Acesta a influenţat dintotdeauna dezvoltarea societăţii. fie la migrația oamenilor către localitățile urbane și la dezvoltarea orașelor atât pe orizontală cât şi pe verticală. aer. Urbanizarea privită ca un proces continuu. autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului. Un grup de oameni pe un spaţiu determinat şi mediul ambiant respectiv alcătuiesc împreună un ecosistem urban . ca orice fiinţă vie. stabilirea şi aplicarea măsurilor de conservare şi refacere a ecosistemelor deltaice. zonele funcţionale urbane prezintă modificări ale factorilor de mediu (apă. sol) precum şi schimbări semnificative ale microclimatului.

normativă. prin sintetizarea politicilor sectoriale privind gestionarea teritoriului localităţilor. În istoria umanităţii urbanizarea a avut atât efecte pozitive cât și negative:pozitive: la început. 2. lipsa hranei.. au crescut veniturile populaţiei. Dezvoltarea tehnicii fără să ţină seama de principiile ecologice. inclusiv infrastructura. Cel mai semnificativ efect negativ este poluarea 2 . Protectia factorilor naturali de mediu in asezarile umane Factorii de poluare urbană sunt cei care se încadrează în factorii general valabil de poluare a mediului înconjurător şi se referă la: 1. amenajările şi plantaţiile.amenajare a teritoriului. 3. resursele umane sunt influenţate în mod direct. definirea destinaţiilor şi gabaritelor de clădiri. lipsa locuinţelor şi aglomerarea lor. a fost un factor de dezvoltare. au apărut primele universităţi etc. 163 . Creşterea demografică explozivă care implică aglomerarea oraşelor. Lipsa unei organizări şi dezvoltări economice pe criterii ecologice. care a dat naştere la fenomene dereglatoare pentru activitatea normală: şomaj. prin precizarea modalităţilor de utilizare a terenurilor. constituie principala presiune exercitată din partea centrelor urbane asupra mediului. în oraşe apărând primele manufacturi – germeni ai industrializării. 4. s-a mărit numărul de locuri de muncă. cu alte cuvinte. integratoare. s-a dezvoltat cultura. lipsa unei baze de dezvoltare durabilă ex-tinderea suprafeţelor ocupate de oraşe şi creşterea necesităţii de tot felul.negative: pe parcursul dezvoltării a avut loc o explozie demografică. Crearea de bunuri materiale care încorporează resurse neregenerabile (sau greu regenerabile) şi epuizabile. Din numeroasele elemente ce alcătuiesc ecosistemul urban.

Activităţile din mediul urban constituie surse de poluare pentru toţi factorii de mediu. şi. ca rezultat al unei activităţi desfăşurate de om. Şi în România proporţiile acestui fenomen sunt îngrijorătoare. Nu odată fixarea platformelor industriale s-a făcut fără o preocupare pentru protejarea terenurilor arabile. 9. 6. care pot aduce prejudicii sănătăţii umane sau calităţii mediului.la degradarea mediului. de aceea aceste activităţi trebuie controlate şi dirijate.2% în Olanda. Creşterea necesarului de apă în viitor. care pot dăuna bunurilor materiale ori pot cauza o deteriorare sau o împiedicare a utilizării mediului în scop recreativ sau în alte scopuri legitime.5. astfel încât să se reducă la minim impactul asupra mediului. Suprafeţele de teren sustrase agriculturii prin procesul de urbanizare şi industrializare în raport cu cele existente reprezintă cote importante în ţările dezvoltate: 28.0% în Belgia. Paris. 164 .. Lipsa unei conştiinţe ecologice cu privire la posibilităţile mediului înconjurător constituie acel factor de comportament care concură în egală măsură cu alţi factori. sol şi apă – în urma activităţii menajere şi industriale.0% în Marea Britanie. de vibraţii. capitala Bucureşti are o populaţie de câteva ori mai mică decât a Franţei. 12. de exemplu.Problema centrală care apare în acest sens este de a stabili cine este victima daunei:omul sau mediul său Parametrii ecologici care caracterizează calitatea mediului au suferit modificări în compoziţia chimică – atmosferă. Între industrie şi urbanism există o intercondiţionare. în apă ori în sol. prin urmare. ca şi cum suprafaţa acestora ar fi nesfârşită. de căldură şi/sau de zgomot în aer. Principalul factor al poluării oraşelor este plasarea unor activități industriale în zona locuibilă. dar ocupă o suprafaţă mai mare decât aceasta. industria fiind un factor sine qua non al urbanizării. acolo unde există industrie există şi poluare. de substanţe. Introducerea directă sau indirectă.

amoniac (NH3)). produse petrochimice).Industria. • în acelaşi timp industria emite produse şi subproduse nocive mediului înconjurător (polietilena. Un alt factor care contribuie la degradarea mediului din interiorul şi din afara oraşului îl reprezintă agricultura. lemn) etc. cauciucul. monoxid de carbon (CO). gaze. dacă la începutul revoluţiei industriale – cu baza energetică axată bazată pe petrol şi cărbuni – procentul de dioxid de carbon în atmosferă nu era decât de 0.030.Industria cu toate componentele sale (industria energetică. cărbune. ca activitate economică. particule şi gaze (dioxid de carbon (CO2). deversează în apă şi în sol reziduuri industriale nocive atât plantelor cât şi animalelor etc. din răspândirea extrem de largă a 165 . acid sulfuric (H2SO4). hidrocarburi nearse. substanţe chimice. Până nu demult. var. zgura. Industrializarea excesivă care a caracterizat oraşele ultimelor decenii a fost cauza esenţială a creşterii concentraţiei de dioxid de carbon (CO2) în atmosferă. industria metalurgică. îngrăşăminte chimice. eliberează în aer. lemnelor şi produselor petroliere. energia folosită în industrie era dată de arderea cărbunilor.) joacă un rol dublu în poluarea biosferei: • omul tehnicizat de astăzi consumă o cantitate de oxigen incomparabil mai mare pentru întreţinerea arderilor în uzine. astăzi acesta a ajuns la valoarea de 0. În sprijinul acestei afirmaţii se aduc următoarele argumente: folosirea necorespunzătoare a irigaţiilor care pot aduce apa freatică la suprafaţă şi produce înmlăştiniri. iar pentru anul 2050 se prefigurează o valoare de 0. sticla. fier. care provoca o importantă poluare a oraşelor. industria materialelor de construcţii (ciment. materiale radioactive – materiale greu biodegradabile) care nu pot intra in circuitele naturale de refacere. industria chimică (produse cloro-sodice. cărămizi etc. consumă în continuu resurse naturale (petrol. folosirea îngrăşămintelor chimice.060. pentru diverse procese tehnologice.033. prafuri industriale. a pesticidelor (de exemplu.

În ultimii ani se resimte tot mai puternic o extindere teritorială a oraşului. Continuând. extindere care acţionează asupra zonelor învecinate. principalul factor de producţie din agricultură – solul – cade victimă activităţii urbane. se apreciază că pădurile ar urma să dispară complet în următorii 80-85 de ani. Totodată. cu ritmul actual de defrişare. 166 . agricultura poate afecta calitatea mediului înconjurător prin zootehnie. Astfel. detectat până şi în ouăle pinguinilor din Antarctica. se realizează astfel un flux continuu de distrugere a terenului arabil şi. astfel. din marile complexe zootehnice rezultă însemnate concentraţii de dejecţii şi ape uzate. reziduuri industriale deversate în apele râurilor. a pădurilor datorită defrişărilor efectuate pentru extinderea culturilor agricole. de două hectare pe minut. ducând treptat la dispariţia acestora de pe mari suprafeţe. de către drumuri etc. punerea în circuitul agricol a unor noi suprafeţe arabile se face pe seama defrişării pădurilor. necesară pentru satisfacerea nevoii de hrană a populaţiei urbane. agricultura. apele de ploaie care adună substanţele otrăvitoare (uleiuri minerale. ocuparea de terenuri de către construcţiile industriale. în cele mai multe cazuri. Zootehnia reprezintă o sursă de poluare şi prin cantităţile mari de sodă calcinată şi detergenţi folosiţi în acţiunea de igienizare.DDT-ului. benzine. acumulându-se până la pragul de pericol). reziduuri menajere care. apoi. în final. concomitent cu practicarea unei agriculturi intensive duc la scăderea apei freatice şi la accentuarea dezechilibrului ecologic pe mari întinderi. fie prin introducerea în compoziţia chimică a acestuia a unor substanţe nocive: îngrăşăminte chimice.Drept urmare. s-a tras concluzia că acesta s-ar putea structura în lanţul alimentar uman. pe plan mondial. De asemenea. fie ca urmare a degradării lui printr-o activitate chimizată şi mecanizată care forţează pământul peste puterea şi capacitatea sa de a furniza alimente pentru o populaţie urbană în creştere. detergenţi) din oraşe. Defrişările pentru mărirea suprafeţelor arabile. ajung în sol. poate fi la rândul ei victima activităţii urbane prin extinderea teritoriului localităţilor.

transformarea peisajului urban etc. poluanţi atmosferici uşor sesizabili (fum. 8 hectare de teren pe km. miros). transporturile afectează în sens negativ perimetrul oraşelor prin dezvoltarea infrastructurii şi a reţelei de drumuri şi căi ferate.20 ori a numărului de pasageri pe km) şi de bunuri (de 1. dar comparabilă cu celelalte surse. poluarea fonică. în ceea ce priveşte emisiile de bioxid de carbon. transporturile afectează mediul înconjurător într-un mod agresiv. ca o consecinţă a dezvoltării economice din ultimii patruzeci de ani care a condus la creşterea continuă a transporturilor de persoane (o sporire de 2. estimate a fi de peste trei ori mai importante decât cele generate de sectoarele industriale. precum şi la emisiile de plumb. centrul oraşului Göteborg nu este supus circulaţiei rutiere). este cel al transporturilor.Pe lângă poluarea aerului de către motoarele cu ardere internă prin: substanţe toxice. Astfel. trebuie micşorată viteza maximă de deplasare (sub 30 km/h). Contribuţia la fenomenul de poluare a motoarelor folosite în transporturile urbane. cât şi intensitatea traficului (de exemplu. gaze cu efect pe termen lung (bioxid de carbon). şi are o influenţă mai redusă în privinţa bioxidului de sulf (SO2) (circa 4%). Acestea. În 167 .Pe lângă cele enumerate.75 ori tone pe km). O altă sursă de poluare provenită ca urmare a activităţii urbane şi ce afectează în mod vizibil natura este cea a deşeurilor menajere şi industriale. ocupă o poziţie mai modestă. ca parte componentă şi funcţională a oraşului.Un alt domeniu cu impact negativ asupra habitatului uman. Asemenea nivele de trafic generează elemente de stres pe care populaţia le acceptă din ce în ce mai greu. Traficul rutier deţine principala pondere în domeniul emisiilor de hidrocarburi volatile (circa 45%). pe lângă poluarea solului. de exemplu. traficul rutier reprezintă principala sursă a emisiilor de oxizi de carbon (circa 90%) şi de oxizi de azot (circa 59%). pierderile de spaţiu provocate de construcţia autostrăzilor sunt considerabile: o autostradă cu trei benzi pe sens degradează cca. apei şi aerului constituie şi un puternic factor de stres asupra populaţiei urbane prin numărul mare de maşini.

Industrializarea şi dezvoltarea economică au dus nu numai la creşterea cantităţii de gunoi. respectiv. reciclare. reciclarea.managementul deşeurilor menajere şi industriale presupune dezvoltarea cât mai multor opţiuni: reducerea surselor (deci evitarea acelor procese care conduc la producerea deşeurilor). semne privind considerarea dezvoltării deşeurilor au şi apărut sub forma scăderii ritmului de generare. reutilizarea directă a produselor reziduale. calitatea apei.Principala problemă în cazul deşeurilor o constituie modul lor de gospodărire (generare. vor cheltui de 8-10 ori mai mult pentru instalaţiile de incinerare decât pentru reciclare în următorii cinci ani. protecţia naturii. cadmiu.prezent cantitatea acestor deşeuri a atins nivelul cel mai ridicat datorită atât creşterii populaţiei şi agenţilor economici. Instalaţiile de incinerare eliberează în atmosferă oxizi de sulf şi de azot. incinerare. după un recent studiu realizat în SUA. numai ca ultimă soluţie. dar şi la schimbări în structura lui. sporirea nivelului de reciclare şi. cât şi creşterii şi diversificării activităţilor urbanistice. de incinerare a deşeurilor. către implementarea documentelor internaționale și a dreptului Uniunii Europene. către pânza freatică. suspectate a cauza cancer şi defecte genetice). metale grele (plumb.Măsuri legislative pentru protecția mediului în habitatul uman Politica legislativă românească în domeniul protecției habitatului uman este direcționată în principal. 18 state din nord-est şi vestul mijlociu al SUA. incinerarea cu recuperarea energiei înglobate şi. pot polua aerul atmosferic sau pot fi luate de apa de ploaie şi transportate în pământ. Sunt vizate cu precădere următoarele 168 domenii:calitatea aerului. dioxili şi furani (substanţe extrem de toxice. controlul poluării . gropile de gunoi. refolosire). 3. mercur). De altfel.Arderea gunoiului nu este un proces curat. gestionarea deşeurilor. Deşi guvernele prevăd programe şi bugete pentru reciclarea deşeurilor menajere şi industriale.

Trebuie reamintit faptul că în Capitolul 7 al Agendei 21. din punct de vedere social. e) Reducerea riscurilor de îmbolnăvire. protecţia civilă şi siguranţa nucleară. c) Protecţia grupurilor vulnerabile. 59. se solicită țărilor lumii să elaboreze strategii pentru dezvoltarea durabilă a aşezărilor umane. ţinând seama de priorităţile şi condiţiile naţionale. schimbarile climatice. după cum urmează: o perioadă de tranziţie în domeniul calităţii aerului. d) Satisfacerea cerinţelor de sănătate a populaţiei urbane. economic şi ecologic. În ceea ce privește transpunerea legislaţiei UE trebuie menționat că România a eșalonat acest obiectiv în 11 perioade de tranziţie. a calității aşezărilor şi a condiţiilor de viaţă şi de lucru pentru toţi. Se propune un plan de acţiune globală pentru promovare dezvoltării durabile a aşezărilor umane cu obiectivul general de a realiza îmbunătăţirea. în special în zonele rurale.industriale şi managementul riscului.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national. precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental 169 . substanţe chimice şi organisme modificate genetic. b) Controlul maladiilor transmisibile. regional si local privind protectia atmosferei. cu durate între 3 şi 15 ani şi necesare ca urmare a evaluării costurilor ridicate pe care le presupune. 4 privind calitatea apei şi 3 în domeniul poluării industriale şi al managementului riscului asezarilor umane În România. generate de poluarea mediului şi de cauze accidentale. poluarea sonoră. . Legea protecţiei mediului în CAPITOLUL XII Protectia Art. 3 referitoare la gestionarea deşeurilor. Acest document conţine următoarele domenii de programe: a) Satisfacerea necesităţilor fundamentale de asistenţă medicală. în particular pentru populaţia săracă din zonele urbane şi rurale.

g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera. j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei. d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf. c) elaboreaza. b) elaboreaza. Planul national de actiune privind schimbarile climatice. valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii. promoveaza si. prin autoritatile publice 170 . respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. dupa caz.ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane. compusi organici volatili si amoniac. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice. h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera. dupa caz. l) stabileste. oxizi de azot. prin actele de reglementare. actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf. in conformitate cu politicile europene si internationale specifice. f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale. k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari. e) elaboreaza. i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice. 61 din Legea-cadru de protecția mediului prevede: Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. De asemenea art. oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere.

c) elaborează. 171 . in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare. f) colaborează la nivel central şi local în asigurarea accesului publicului la informaţia de sănătate în relaţie cu mediul. Conform Legii 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică Autoritatea publică centrală pentru sănătate (Ministerul Sănătăţii şi Familiei) are următoarele atribuţii şi răspunderi: a) organizează şi coordonează activitatea de monitorizare a stării de sănătate a populaţiei în relaţie cu factorii de risc din mediu. ‚ b) solicita aplicarea masurilor tehnologice. b) supraveghează şi controlează calitatea apei potabile şi de îmbăiere. supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental. limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti.din subordinea sa. d) colaborează cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului în managementul calităţii mediului în relaţie cu starea de sănătate a populaţiei. e) colaborează cu celelalte ministere cu reţea sanitară proprie pentru cunoaşterea exactă a stării de sănătate a populaţiei şi pentru respectarea normelor de igienă a mediului din domeniul lor de activitate. c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. în colaborare cu autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului. in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni. a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii. reglementări privind calitatea şi igiena mediului şi asigură controlul aplicării acestora. precum şi calitatea produselor alimentare.

. 108/30 august 1999. gazoase. protecţia persoanelor din colectivităţi). -norme privind protecţia persoanelor care lucrează în locuri de muncă cu radiaţii ionizante sau care vin în . păstrarea şi utilizarea substanţelor toxice şi a stupefiantelor. 98/1994 modificată şi completată prin: O. nr. .contact cu substanţe radioactive.norme de igienă şi antiepidemice pentru activitatea care se desfăşoară în unităţile sanitare publice şi private. 344/31 mai 2002. nr. cuprinzănd: -norme privind protecţia persoanelor împotriva factorilor de poluare a mediului înconjurător si la locul de muncă (calitatea sanitară a apei potabile. Contravenţii la normele de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a populaţiei (art. -norme privind activitatea de servicii funerare. menajere şi industriale. lichide. -norme privind modul de îndepărtare şi de neutralizare a reziduurilor solide. securitatea sanitară a alimentelor.norme privind producţia. aprobată prin Legea nr. precum şi de orice altă natură.În Anexa 2 a Legii 100/1998 privind asistenţa de sănătate publică sunt prevăzute. .G.norme privind funcţionarea farmaciilor publice şi private. 5-8) Capitolul IV. 9-11) 172 Capitolul V. 5/15 ianuarie prevede sancțiuni privind: Capitolul III. Legea nr. activităţile pentru care Ministerul Sănătăţii (şi Familiei) este abilitat să elaboreze norme tehnice care vizează protecţia populaţiei faţă de factorii nocivi din mediul de viaţă şi de muncă.G. Contravenţii la normele de igienă privind colectarea şi îndepărtarea reziduurilor (art. O. -norme privind funcţionarea unităţilor care asigură servicii pentru populaţie.printre altele. . a unităţilor de producţie şi a depozitelor de distribuire a medicamentelor şi materialelor sanitare. -norme pentru înregistrarea şi controlul medicamentelor şi al produselor biologice de uz uman.

Contravenţii la normele de igienă privind protecţia faţă de radiaţiilor nucleare (art.20) Capitolul II. 3747) Capitolul VI. administrativ-materială. educarea şi instruirea copiilor şi tinerilor (art. civilă ori. 48-83) Capitolul VII. a căror nerespectare atrage răspunderea disciplinară. 3). rutier interurban (art. 26-28) Capitolul X. depozitarea. după caz.feroviar. 18-21) Capitolul VIII. Norme de igienă pentru transporturile de persoane (urban şi preorăşenesc. precum şi la normele privind regimul pesticidelor1 (art. îndepărtarea şi neutralizarea deşeurilor solide (art. Contravenţii la normele privind prevenirea şi combaterea bolilor transmisibile (art. Contravenţii la normele privind condiţiile şi procesele de muncă (art. prelucrarea. Norme de igienă la unităţile de folosinţă publică (art. în sarcina persoanelor vinovate de abaterile săvârşite (pct. 15-17) Capitolul VII. 1214) Capitolul VI. păstrarea. 34-35) Ordinului Ministrului Sănătăţii nr. Contravenţii la normele igienico-sanitare pentru alimente şi la normele de igienă privind producţia. 84-94) Capitolul VIII. folosite la aprovizionarea cu apă de băut (art.Contravenţii la normele de igienă privind unităţile de folosinţă publică (art. Norme de igienă referitoare la aprovizionarea cu apă a localităţilor (art. Norme de igienă privind produsele cosmetice (art. 1. transportul şi desfacerea alimentelor (art. 22-25) Capitolul IX. 21-26) Capitolul III. aerian. Contravenţii la normele de igienă pentru unităţile sanitare (art. Structura acestor norme şi recomandări este următoarea: Capitolul I. Norme de igienă referitoare la colectarea şi îndepărtaarea reziduurilor lichide (art. 3233) Capitolul XII. Norme de igienă pentru fântâni publice şi individuale. 536/1997 pentru aprobarea Normelor de igienă şi a recomandărilor privind mediul de viaţă al populaţiei. 29-31) Capitolul XI. Contravenţii la normele de igienă privind infestarea cu insecte vectoare şi cu rozătoare. penală. 28-36) Capitolul V. 95-140) Capitolul IX. Norme de igienă referitoare la zonele de locuit (art. 173 . 27) Capitolul IV. Contravenţii la normele privind organizarea şi funcţionarea instituţiilor pentru ocrotirea. naval. Norme de igienă referitoare la colectarea.

protectiei mediului si intereselor consumatorilor. b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor. Vezi în acest sens şi Art.Norme privind produsele pesticide utilizate în profilaxia sanitar-umană (art. transportul şi deshumarea cadavrelor umane (art. 141148) (În prezent. 149-154). . in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. reglementari in domeniul organismelor modificate genetic. pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane. eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea organismelor modificate genetic. sanatatii si bunastarii animalelor. 91/2003).Capitolul X. . in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Art. sanatatii si bunastarii animale. c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor proceduri armonizate. Norme de igienă privind înhumarea. V al OUG nr. pentru animale. 174 . 92. Art. pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane. d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. 91. precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza.Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza. pesticidelor li se spune “produse de uz fitosanitar”. reglementari in domeniul organismelor modificate genetic.

Art. a depozitelor de deseuri menajere. sa mentina curatenia stradala. conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate. la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului. c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale. a statiilor de epurare. precum si. b) sa prevada. ingrasaminte chimice. persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor. produsele de protectie a plantelor. fara a prejudicia ambientul. tratament si recreere. 70. impreuna cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. a cailor si mijloacelor de transport. masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati. stradale si industriale si a altor obiective si activitati. sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul. organismele modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne si asigura controlul aplicarii acestora in domeniul sau de competenta. masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. silvicultura si cu autoritatea sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor. autoritatile administratiei publice locale. d) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor si comunica autoritatii centrale pentru protectia mediului rezultatele controlului. reglementarile referitoare la produsele biocide.Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos. pentru agricultura. spatiile de odihna. c) controleaza trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic in toate etapele introducerii lor pe piata. prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora. a retelelor de canalizare.b) elaboreaza. . dupa caz. starea de sanatate si de confort a populatiei. 175 .

inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta. a parcurilor. g) sa reglementeze. accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor. 176 . pe plan local. 71. a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica. a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri. j) sa initieze. i) sa adopte masuri obligatorii. indiferent de regimul juridic al acestora. cu privire la intretinerea si infrumusetarea. a cladirilor. prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel. in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora. a monumentelor istorice. dupa caz. e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice. sa optimizeze densitatea de locuire. intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi. reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa. cu predominanta in spatiile destinate locuintelor.d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu. curtilor si imprejurimilor acestora. proiecte de amenajare. in zonele destinate tratamentului. a arborilor si arbustilor decorativi. h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat. recreerii si agrementului. a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala. Art. a zonelor de interes turistic si de agrement. f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate. estetica si recreativa.(1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. concomitent cu mentinerea. odihnei. de intretinere si dezvoltare a canalizarii. pentru persoanele fizice si juridice. . a ariilor protejate si a monumentelor naturii.

Strategii și planuri naționale și locale de amenajare a teritoriului și de urbanism Amenajarea teritoriului și urbanismul constituie o probleme de interes strategic. 7. ecologice si culturale. e) conservarea si dezvoltarea diversitatii culturale. 8. .Acest lucru rezultă din teritoriului si urbanismul Legea nr. la nivel national. cu protectia mediului si a peisajului cultural. Art. 9. Art. sociale. c) gestionarea responsabila a resurselor naturale. scopul. d) utilizarea rationala a teritoriului.Obiectivele principale ale amenajarii teritoriului sunt urmatoarele: a) dezvoltarea economica si sociala echilibrata a regiunilor si zonelor. b) imbunatatirea calitatii vietii oamenilor si colectivitatilor umane.Scopul de baza al amenajarii teritoriului il constituie armonizarea la nivelul intregului teritoriu a politicilor economice. . (1) sunt lovite de nulitate absoluta. coeziunii si integrarii spatiale.08.2008 care definește. cu respectarea specificului acestora.principiile și obiectivele acestei activități: Art. pe baza principiului ierarhizarii. . regional si judetean.Activitatea de amenajare a teritoriului se exercita pe intregul teritoriu al Romaniei. urmarindu-se cresterea coeziunii si eficientei relatiilor economice si sociale dintre acestea. 177 .(2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. 350/2001 privind amenajarea actualizata 29. stabilite la nivel national si local pentru asigurarea echilibrului in dezvoltarea diferitelor zone ale tarii.

10. 12. mediu si lung.Principalele obiective ale activitatii de urbanism sunt urmatoarele: a) imbunatatirea conditiilor de viata prin eliminarea disfunctionalitatilor. . . urbanismul are ca principal scop stimularea evolutiei complexe a localitatilor. 14. varstnicilor si ale persoanelor cu handicap. d) protejarea si punerea in valoare a patrimoniului cultural construit si natural. pe baza ierarhizarii si distributiei echilibrate a acestora in teritoriu.Conform art. servicii publice si locuinte convenabile pentru toti locuitorii. extinderea controlata a zonelor construite. România are o Strategie de dezvoltare teritoriala a activitati de amenajare a teritoriului si de urbanism ale cărei direcții sunt prevăzute în Legea nr. Art. 13. – 178 . e) asigurarea calitatii cadrului construit. organizate in retea. prin realizarea strategiilor de dezvoltare pe termen scurt. asigurarea accesului la infrastructuri. f) protejarea localitatilor impotriva dezastrelor naturale . 11.Activitatea de urbanism cuprinde toate localitatile tarii. in acord cu functiunile urbanistice adecvate.350/2001 Art.Art. .Urbanismul urmareste stabilirea directiilor dezvoltarii spatiale a localitatilor urbane si rurale. Aplicarea obiectivelor are in vedere intregul teritoriu administrativ al oraselor si comunelor sau zone din acestea. Art. c) utilizarea eficienta a terenurilor. in acord cu potentialul acestora si cu aspiratiile locuitorilor. amenajat si plantat din toate localitatile urbane si rurale. b) crearea conditiilor pentru satisfacerea cerintelor speciale ale copiilor.

. Art. Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei se bazeaza pe: a) sistemul de politici publice teritoriale. se fundamenteaza pe Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei. (2) Strategiile. (4) In procesul de implementare. trebuie urmarite principiile strategice privind: a) racordarea teritoriului national la reteaua europeana si intercontinentala a polilor de dezvoltare si a coridoarelor de transport. c) sistemul national de observare a dinamicii teritoriale. intersectoriale si teritoriale pentru promovarea si implementarea proiectelor strategice vizand coeziunea teritoriala. cu integrarea aspectelor relevante la nivel transfrontalier si transnational. 179 . (5) Metodologia de implementare a Strategiei se aproba prin hotarare a Guvernului.. evaluare a impactului teritorial al politicilor si pe sisteme de fundamentare tehnica a deciziilor in dezvoltarea teritoriala. . d) crearea de parteneriate interinstitutionale. 14/1. interregionala. nationala. (3) Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei este documentul programatic pe termen lung prin care sunt stabilite liniile directoare de dezvoltare teritoriala a Romaniei si directiile de implementare pentru o perioada de timp de peste 20 de ani. (1). b) metodologia de prioritizare a proiectelor. la scara regionala. prevazute la alin.In elaborarea Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei. in conformitate cu obiectivele Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si cu evolutiile din domeniu la nivelul Uniunii Europene.. astfel incat investitiile publice care decurg din Strategia de dezvoltare teritoriala a Romaniei sa fie considerate investitii publice de interes national. politicile si programele de dezvoltare durabila in profil teritorial. elaborare a scenariilor de dezvoltare teritoriala.

. extinderea si dezvoltarea bazei de date si documente. 39 din Legea nr. Art. planurile de urbanism. c) elaborarea strategiilor si politicilor in domeniu.350/2001. d) avizarea si aprobarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism Documentațiile de amenajare a teritoriului și urbanism Conform art. avizate si aprobate conform prezentei legi. 180 . intretinerea. c) promovarea solidaritatii urban-rural si dezvoltarea adecvata a diferitelor categorii de teritorii. e) protejarea. promovarea si valorificarea patrimoniului natural si cultural. Regulamentul general de urbanism si regulamentele locale de urbanism.(1) In sensul prezentei legi.Activitatile conexe de amenajare a teritoriului si de urbanism au ca obiect: a) cercetarea in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului si elaborarea studiilor de fundamentare a strategiilor.b) dezvoltarea retelei de localitati si structurarea zonelor functionale urbane. b) constituirea. Alin. d) consolidarea si dezvoltarea retelei de legaturi interregionale. (2) din aceeași lege prevede că documentatiile de amenajare a teritoriului cuprind propuneri cu caracter director. 15. iar documentatiile de urbanism cuprind reglementari operationale. prin documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism se intelege planurile de amenajare a teritoriului. politicilor si documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism.

42. (3) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului national si ale sectiunilor sale devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului care le detaliaza. Art. Art. cu Planul de amenajare a teritoriului zonal. Dezvoltarea rurala.(1) Planul de amenajare a teritoriului national are caracter director si reprezinta sinteza programelor strategice sectoriale pe termen mediu si lung pentru intregul teritoriu al tarii.(1) Planul de amenajare a teritoriului judetean are caracter director si reprezinta expresia spatiala a programului de dezvoltare socioeconomica a judetului. Planurile de amenajare a teritoriului si de urbanism si rolul lor in protectia mediului din asezarile umane Evaluarea de mediu pentru anumite planuri si programe Documentații de amenajare a teritoriului Conform art. . Ape. . . Zone protejate. (2) Prevederile Planului de amenajare a teritoriului judetean devin obligatorii pentru celelalte planuri de amenajare a teritoriului si de urbanism care le detaliaza.documentatiile de amenajare a teritoriului sunt urmatoarele: a) Planul de amenajare a teritoriului national. Turismul. b) Planul de amenajare a teritoriului zonal. cu programele guvernamentale sectoriale. Prin lege se pot aproba si alte sectiuni.5. 40. c) Planul de amenajare a teritoriului judetean. 41. (4) Sectiunile Planului de amenajare a teritoriului national sunt: Cai de comunicatie. (2) Planul de amenajare a teritoriului national este compus din sectiuni specializate. 181 . Reteaua de localitati. Planul de amenajare a teritoriului judetean se coreleaza cu Planul de amenajare a teritoriului national. precum si cu alte programe de dezvoltare. Zone de risc natural.

la 5-10 ani. (2) Incepand cu data de 1 ianuarie 2011. in functie de politicile si de programele de dezvoltare ale judetului. Art. b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia. Art. ingloband parti din judete sau judete intregi. localitatile cu statut de municipiu sau de oras au obligatia sa detina Planul de amenajare a teritoriului zonal periurban ca documentatie de fundamentare a intocmirii Planului urbanistic general. zonal si judetean. Documentatii de urbanism Art.Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele: a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia.(1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii.(3) Fiecare judet trebuie sa detina Planul de amenajare a teritoriului judetean si sa il reactualizeze periodic. compuse din mai multe judete. comune si orase. . compuse din unitati administrativteritoriale de baza. Prevederile Planului de amenajare a teritoriului zonal se introduc in Planul de amenajare a teritoriului judetean. 44. . 182 . b) interjudetene. (2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national.(1) Planul de amenajare a teritoriului zonal(PAZ) are rol director si se realizeaza in vederea solutionarii unor probleme specifice ale unor teritorii. 43. c) regionale. 45. constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism. Aceste teritorii pot fi: a) intercomunale sau interorasenesti. . (3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale.

precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor. care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani. . f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general. Art. c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie. i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel. g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor. 46. constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice. f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite. cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala. b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri.(1) Planul urbanistic general are atat caracter director. (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt.c) Planul urbanistic de detaliu. utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. conform legii. la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza. cu privire la: a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii. (3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la: 183 . e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. amenajate si plantate.

in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. dupa caz. la scara 1/5.1/5. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire. b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativ184 . iar in format analogic.a) evolutia in perspectiva a localitatii. pe suport grafic.000. zonal si judetean. utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent. d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.000. (6) Prevederile alin. la scari 1/1. e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare. g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana. conform legii. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor. c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national.000 . (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital. (4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii. precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor.

(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica. e) statutul juridic si circulatia terenurilor. Art. caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. a parcurilor industriale. b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor. (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la: a) organizarea retelei stradale. (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul: a) zonelor centrale ale localitatilor. . Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate. b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane. potrivit legii. f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora. c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati. furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. 47. cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. a parcelarilor. prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general.teritoriale este la scara 1/25. d) dezvoltarea infrastructurii edilitare.000. Sunt admise numai 185 . a complexelor de odihna si agrement. pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. (4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general. c) modul de utilizare a terenurilor. (5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care trateaza parti din acestea.

(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii. e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor. (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari. (3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor.modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu si care nu modifica caracterul general al zonei. in corelare cu vecinatatile imediate. (2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la: a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare. amenajarilor si plantatiilor. . Art. 186 . Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire. c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea. pe una sau mai multe parcele adiacente. dimensionare. in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective. indiferent de natura lor sau de beneficiar. prin care se asigura conditiile de amplasare. 48.(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica. Planurile urbanistice zonale reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor. b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile. (6) Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii.

000 . Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25. aferent Planului urbanistic zonal. juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism. furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie. (3) Dupa aprobare Planul urbanistic general.000.000. iar in format analogic. precum si de amplasare. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital. .(6) Prevederile alin.(1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice. Art. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor. pe suport grafic. aferent Planului urbanistic general. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate. dimensionare si realizare a volumelor construite. la scara 1/5.1/5. 49. precum si a regulamentelor locale de urbanism. dupa caz. sau pentru o parte a acesteia. (2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativteritoriala. cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta.000. cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor. amenajarilor si plantatiilor. zone si subzone si pot fi aplicate 187 . la scari 1/1.

constituind elemente de fundamentare obligatorii pentru eliberarea certificatelor de urbanism. dimensiunile si geometria parcelelor Documentatii de urbanism Art. b) stabilirea modului de utilizare a terenurilor din intravilan. constituind baza legala pentru realizarea programelor si actiunilor de dezvoltare. la nivelul intregii unitati administrativ-teritoriale de baza. 46. .numai in conditiile cumulative referitoare la situarea. Fiecare unitate administrativ-teritoriala are obligatia sa isi intocmeasca si sa isi aprobe Planul urbanistic general. 188 . (2) Documentatiile de urbanism transpun la nivelul localitatilor urbane si rurale propunerile cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national. . (2) Planul urbanistic general cuprinde reglementari pe termen scurt. cu privire la: a) stabilirea si delimitarea teritoriului intravilan in relatie cu teritoriul administrativ al localitatii. care se actualizeaza periodic la cel mult 10 ani. . cat si de reglementare si reprezinta principalul instrument de planificare operationala. c) zonificarea functionala in corelatie cu organizarea retelei de circulatie.(1) Documentatiile de urbanism se refera la localitatile urbane si rurale si reglementeaza utilizarea terenurilor si conditiile de ocupare a acestora cu constructii.Documentatiile de urbanism sunt urmatoarele: a) Planul urbanistic general si regulamentul local aferent acestuia. zonal si judetean.(1) Planul urbanistic general are atat caracter director. 44. b) Planul urbanistic zonal si regulamentul local aferent acestuia. (3) Documentatiile de urbanism au caracter de reglementare specifica si stabilesc reguli ce se aplica direct asupra localitatilor si partilor din acestea pana la nivelul parcelelor cadastrale. Art. 45. Art. c) Planul urbanistic de detaliu.

g) delimitarea zonelor in care se preconizeaza operatiuni urbanistice de regenerare urbana. precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor. amenajate si plantate. j) zone de risc datorate unor depozitari istorice de deseuri. g) formele de proprietate si circulatia juridica a terenurilor. d) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel. f) stabilirea zonelor protejate si de protectie a monumentelor istorice si a siturilor arheologice reperate. b) directiile de dezvoltare functionala in teritoriu. i) zonele de risc natural delimitate si declarate astfel.d) delimitarea zonelor afectate de servituti publice. 189 . zonal si judetean. precum si la masurile specifice privind prevenirea si atenuarea riscurilor. c) traseele coridoarelor de circulatie si de echipare prevazute in planurile de amenajare a teritoriului national. conform legii. utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. e) modernizarea si dezvoltarea infrastructurii tehnico-edilitare. e) lista principalelor proiecte de dezvoltare si restructurare. (3) Planul urbanistic general cuprinde prevederi pe termen mediu si lung cu privire la: a) evolutia in perspectiva a localitatii. f) stabilirea si delimitarea zonelor cu interdictie temporara si definitiva de construire. h) precizarea conditiilor de amplasare si conformare a volumelor construite. f1) zonele care au instituite un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. utilizarea terenurilor si realizarea constructiilor in aceste zone. conform legii.

Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate.000.(1) Planul urbanistic zonal este instrumentul de planificare urbana de reglementare specifica. iar in format analogic. (6) Prevederile alin. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital. furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara.000. Planul urbanistic zonal asigura corelarea programelor de dezvoltare urbana integrata a zonei cu Planul urbanistic general. caracterizate printr-un grad ridicat de complexitate sau printr-o dinamica urbana accentuata. dupa caz. pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent. in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. pe suport grafic.000. prin care se coordoneaza dezvoltarea urbanistica integrata a unor zone din localitate. cu conditia avizarii acestuia de catre oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. la scara 1/5. (2) Planul urbanistic zonal cuprinde reglementari asupra zonei referitoare la: 190 . la scari 1/1. . (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari.1/5. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor. 47. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general.(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii.000 . Art. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25.

b) organizarea arhitectural-urbanistica in functie de caracteristicile structurii urbane. indiferent de natura lor sau de beneficiar. c) altor zone stabilite de autoritatile publice locale din localitati. prin care se asigura conditiile de amplasare.(1) Planul urbanistic de detaliu are exclusiv caracter de reglementare specifica. e) statutul juridic si circulatia terenurilor. dimensionare. (5) Planurile urbanistice zonale pentru zone protejate nu pot fi modificate prin alte planuri urbanistice zonale care trateaza parti din acestea. a complexelor de odihna si agrement. c) modul de utilizare a terenurilor.a) organizarea retelei stradale. 191 . in corelare cu vecinatatile imediate. Planurile urbanistice zonale reglementeaza conditiile de amplasare a investitiilor. Sunt admise numai modificari care pot fi stabilite prin Planul urbanistic de detaliu si care nu modifica caracterul general al zonei. 48. (2) Planul urbanistic de detaliu cuprinde reglementari cu privire la: a) asigurarea accesibilitatii si racordarea la retelele edilitare. b) zonelor protejate si de protectie a monumentelor. pe una sau mai multe parcele adiacente. . potrivit legii. (3) Elaborarea Planului urbanistic zonal este obligatorie in cazul: a) zonelor centrale ale localitatilor. (6) Se interzice promovarea planurilor urbanistice zonale cu scop declarat de promovare a unui anumit proiect de investitii. (4) Stabilirea zonelor pentru care se intocmesc planuri urbanistice zonale obligatorii se face de regula in Planul urbanistic general. Art. conformare si servire edilitara a unuia sau mai multor obiective. a parcelarilor. a parcurilor industriale. f) protejarea monumentelor istorice si servituti in zonele de protectie ale acestora. d) dezvoltarea infrastructurii edilitare.

(4) Planul urbanistic general se elaboreaza in baza strategiei de dezvoltare a localitatii si se coreleaza cu bugetul si programele de investitii publice ale localitatii. iar in format analogic. zonele sau parcelele cu coeficienti de utilizare a terenului (CUT) cu valoare mai mare de 4 se stabilesc numai prin Planul urbanistic general si regulamentul local aferent.000.000 . (5) Prin Planul urbanistic general se identifica zone pentru care se pot institui reglementari ce nu pot fi modificate prin planuri urbanistice zonale sau planuri urbanistice de detaliu si de la care nu se pot acorda derogari.1/5. la scara 1/5. e) regimul juridic si circulatia terenurilor si constructiilor. Suportul topografic al planului de ansamblu al unitatii administrativteritoriale este la scara 1/25. Aceste reglementari se formuleaza cu claritate in Regulamentul local de urbanism aferent Planului urbanistic general. (7) In vederea unei utilizari coerente si rationale a teritoriului localitatilor. amenajarilor si plantatiilor. Planul urbanistic zonal sau pentru stabilirea conditiilor de construire. c) relatiile functionale si estetice cu vecinatatea. cu conditia avizarii acestuia de catre 192 . pe suport grafic.b) permisivitati si constrangeri urbanistice privind volumele construite si amenajarile. dupa caz.000. in vederea implementarii prevederilor obiectivelor de utilitate publica. la scari 1/1. (8) Planul urbanistic general pentru intravilan se intocmeste in format digital. (3) Planul urbanistic de detaliu se elaboreaza numai pentru reglementarea amanuntita a prevederilor stabilite prin Planul urbanistic general. furnizat de oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Actualizarea suportului se poate face de catre autoritatile administratiei publice locale interesate.000. d) compatibilitatea functiunilor si conformarea constructiilor. (5) se aplica in mod obligatoriu zonelor asupra carora este instituit un regim special de protectie prevazut in legislatia in vigoare. (6) Prevederile alin.

oficiile de cadastru si publicitate imobiliara. Planul urbanistic zonal si Planul urbanistic de detaliu impreuna cu regulamentele locale de urbanism aferente sunt opozabile in justitie. pe baza masuratorilor sau pe baza ortofotoplanurilor. aferent Planului urbanistic zonal. a Strategiei de dezvoltare teritoriala a Romaniei si a politicilor publice in conformitate cu obiectivele acesteia. . 49. juridice si economice care sta la baza elaborarii planurilor de urbanism. amenajarea teritoriului si urbanism. Art. dimensiunile si geometria parcelelor Atribuții instituționale în elaborarea strategiilor și a documentațiilor de amenajare a teritoriului și urbanism Art. avand in aceasta calitate urmatoarele atributii: a) elaborarea. 193 . amenajarilor si plantatiilor. Lucrarilor Publice si Locuintelor este autoritatea administratiei publice centrale pentru planificare teritoriala. (3) Dupa aprobare Planul urbanistic general. (2) Regulamentul local de urbanism pentru intreaga unitate administrativteritoriala. sub coordonarea primului-ministru. . aferent Planului urbanistic general. precum si a regulamentelor locale de urbanism.Ministerul Dezvoltarii. zone si subzone si pot fi aplicate numai in conditiile cumulative referitoare la situarea. cuprinde si detaliaza prevederile Planului urbanistic general si ale Planului urbanistic zonal referitoare la modul concret de utilizare a terenurilor. 18. precum si de amplasare. (4) Prevederile regulamentelor locale de urbanism se diferentiaza in functie de incadrarea in unitati teritoriale de referinta.(1) Regulamentul general de urbanism reprezinta sistemul de norme tehnice. sau pentru o parte a acesteia. dimensionare si realizare a volumelor construite.

d) elaborarea Regulamentului general de urbanism. f) colaborarea cu ministerele. la nivel regional. Art. 21. c) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului regional. din punct de vedere al amenajarii teritoriului si al urbanismului. judetean si local. g) colaborarea cu consiliile pentru dezvoltare regionala. Strategia de dezvoltare teritoriala si liniile directoare ale acesteia. Art. conform legii. precum si cu celelalte organe ale administratiei publice centrale. planurile de amenajarea teritoriului si urbanism. 22.(1) Consiliul judetean stabileste orientarile generale privind amenajarea teritoriului si organizarea si dezvoltarea urbanistica a localitatilor.Consiliul judetean coordoneaza activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel judetean. regional si zonal in cadrul documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism pentru teritoriile administrative ale localitatilor din judet. h) avizarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. a programelor strategice sectoriale.b) elaborarea Planului de amenajare a teritoriului national. pe baza planurilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. e) avizarea proiectelor de acte normative referitoare la activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism. asigura elaborarea Planului de amenajare a teritoriului judetean. care fundamenteaza planurile de dezvoltare regionala. precum si urmarirea modului in care se aplica programele guvernamentale. 194 . . cu consiliile judetene si consiliile locale. In acest scop coordoneaza activitatea consiliilor locale si le acorda asistenta tehnica de specialitate. a planurilor zonale de amenajare a teritoriului care sunt de interes judetean si le aproba conform prevederilor legii. pentru fundamentarea. (2) Consiliul judetean asigura preluarea prevederilor cuprinse in planurile de amenajare a teritoriului national. . potrivit competentelor stabilite prin prezenta lege.

Art. Transporturilor si Locuintei. organisme si organizatii neguvernamentale de interes national. precum si de alte ministere si organe ale administratiei publice centrale. iar consiliile locale sunt obligate sa furnizeze informatii referitoare la dezvoltarea economico-sociala si urbanistica a localitatilor.(1) Consiliul local coordoneaza si raspunde de intreaga activitate de urbanism desfasurata pe teritoriul unitatii administrativ-teritoriale si asigura respectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate. 26. 25. insotita de expunerea motivelor care au stat la baza hotararii consiliului judetean si de termenul fixat pentru elaborarea sau modificarea documentatiei. 23.Consiliul judetean poate solicita consiliilor locale sa elaboreze sau sa actualizeze o documentatie de amenajare a teritoriului sau de urbanism. pentru realizarea programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor componente ale comunei sau orasului.(1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul judetean utilizeaza informatii de sinteza la nivelul judetului din toate domeniile de activitate economico-sociala. . (2) Ministerele si celelalte organe ale administratiei publice centrale sunt obligate sa furnizeze cu titlu gratuit autoritatilor publice judetene si locale informatii din domeniile lor de activitate pentru teritoriul judetului respectiv. .Consiliul local coopereaza in procesul de intocmire a programului de dezvoltare urbanistica a localitatilor si cu institutii. Art. agenti economici. Art. 24. . judetean sau local. solicitarea se transmite consiliului local.(3) In activitatea de amenajare a teritoriului si de urbanism consiliile judetene sunt sprijinite de Ministerul Lucrarilor Publice. . in vederea asigurarii aplicarii unor prevederi cuprinse in programele de dezvoltare a judetului. Art. 195 .

(1) In indeplinirea atributiilor sale in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului consiliul local utilizeaza informatii din toate domeniile de activitate economico-sociala. Art. Art. . in coordonarea presedintilor consiliilor judetene si a primarilor de municipii si orase. . (2) Functia de arhitect-sef va fi ocupata. 196 . cu atributii in domeniu si pregatit in acest sens. (3) In comune atributiile arhitectului-sef vor fi indeplinite de catre un functionar public din aparatul propriu al consiliului local respectiv. expertizare tehnica si consultanta. se constituie Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism. respectiv de arhitectul-sef al municipiului Bucuresti. ca organ consultativ cu atributii de avizare. potrivit legii. 37. 36. organismele si organizatiile neguvernamentale care isi desfasoara activitatea la nivel local au obligatia sa furnizeze cu titlu gratuit informatiile necesare in vederea desfasurarii activitatii de amenajare a teritoriului si de urbanism la nivel local. de un functionar public avand de regula formatia de arhitect sau urbanist licentiat al invatamantului superior de lunga durata.Art.(1) In cadrul aparatului propriu al consiliului judetean. 27.(1) In scopul imbunatatirii calitatii deciziei referitoare la dezvoltarea spatiala durabila. structuri specializate in domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului. (2) Serviciile publice descentralizate ale ministerelor si ale celorlalte organe centrale. municipal sau orasenesc si in cel al Consiliului General al Municipiului Bucuresti se organizeaza si functioneaza. (2) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si urbanism este formata din specialisti din domeniul amenajarii teritoriului si al urbanismului. in conditiile legii. respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti. al municipiului sau al orasului. . agentii economici. conduse de arhitectul-sef al judetului.

197 . (3) Componenta nominala a Comisiei tehnice de amenajare a teritoriului si urbanism si regulamentul de functionare se aproba de consiliul judetean. pe baza recomandarilor asociatiilor profesionale din domeniul amenajarii teritoriului. 28 din Legea nr. a primarului. economic si tehnic al imobilelor si conditiile necesare in vederea realizarii unor investitii. potrivit legii. constructiilor. 29. respectiv a primarului general al municipiului Bucuresti. orasenesc. consiliului local. consiliul local municipal.(1) Certificatul de urbanism este actul de informare cu caracter obligatoriu prin care autoritatea administratiei publice judetene sau locale face cunoscute regimul juridic. Conform art.350/2001 aplicarea documentatiilor de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate se asigura prin eliberarea certificatului de urbanism. precum si studiile de fundamentare sau cercetarile prealabile. respectiv Consiliului General al Municipiului Bucuresti. (5) Avizele date de Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism se supun deliberarii si aprobarii consiliului judetean. . institutiilor de invatamant superior si ale arhitectului-sef. la propunerea presedintelui consiliului judetean. Art.secretariatul comisiei fiind asigurat de structura de specialitate din subordinea arhitectului-sef. urbanismului. Avizarea şi autorizarea construcţiilor Avizele de urbanism .37 (4) Comisia tehnica de amenajare a teritoriului si de urbanism avizeaza din punct de vedere tehnic documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. tranzactii imobiliare ori a altor operatiuni imobiliare. respectiv de Consiliul General al Municipiului Bucuresti. dupa caz Certificatul de urbanism Conform art.

Transporturilor si Locuintei.Art.29 alin. Conform art. (4) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de executare a lucrarilor de construire. 4. amenajare sau plantare. In cazul vanzarii sau cumpararii de imobile. respectiv de dezmembrare a bunurilor imobile in cel putin 3 parcele. (3) Certificatul de urbanism se elibereaza la cererea oricarui solicitant. avizate si aprobate potrivit legii. care poate fi interesat in cunoasterea datelor si a reglementarilor carora ii este supus respectivul bun imobil. Serviciul de Telecomunicatii Speciale si Serviciul de Protectie si Paza. Serviciul Roman de Informatii. persoana fizica sau juridica. pe baza avizului Ministerului Lucrarilor Publice. fac cunoscute solicitantului elementele privind regimul juridic. solicitarea certificatului de urbanism fiind in acest caz facultativa. in conformitate cu prevederile planurilor urbanistice si ale regulamentelor aferente acestora ori ale planurilor de amenajare a teritoriului. Ministerul de Interne. (6) Certificatul de urbanism pentru destinatii speciale se elibereaza in temeiul si cu respectarea documentatiilor aferente obiectivelor cu caracter militar. necesare in vederea autorizarii. elaborate si aprobate de Ministerul Apararii Nationale. economic si tehnic al terenurilor si constructiilor existente la data solicitarii si stabilesc cerintele urbanistice care urmeaza sa fie indeplinite in functie de specificul amplasamentului. dupa caz.50/1991 actualizată Certificatul de urbanism este actul de informare prin care autoritatile prevazute la art. certificatul de urbanism cuprinde informatii privind consecintele urbanistice ale operatiunii juridice. 6. precum si pentru intocmirea documentatiilor cadastrale de comasare. . 198 . precum si lista cuprinzand avizele si acordurile legale. (2) prevede că Certificatul de urbanism este obligatoriu pentru adjudecarea prin licitatie a lucrarilor de proiectare si de executie a lucrarilor publice. Serviciul de Informatii Externe.(1) din Legea nr. dupa caz. (5) In certificatul de urbanism se va mentiona in mod obligatoriu scopul eliberarii acestuia.

Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza certificatului de urbanism. potrivit legii. si in vederea concesionarii de terenuri.se va adresa autoritatilor prevazute la art. precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. (6) Certificatul de urbanism se emite. potrivit atributiilor stabilite conform legii. (4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul . abilitate sa autorizeze lucrarile de constructii. si celelalte 199 . si se elibereaza solicitantului in termen de cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii. dupa caz. responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor. mentionandu-se in mod obligatoriu scopul emiterii acestuia. (3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar. (5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente. bazat pe documentatiile de amenajare a teritoriului si de urbanism. 30 din Legea 350/2001 . Conform art. a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza "Studiu de fezabilitate" si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii. iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu nulitatea actului.Pentru aceeasi parcela se pot elibera mai multe certificate de urbanism. dar continutul acestora.orice persoana fizica sau juridica interesata .(2) Certificatul de urbanism se emite de autoritatile prevazute la art. cat si elementele care definesc scopul solicitarii. 4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism. 4.

cu respectarea documentatiilor de urbanism si regulamentelor locale de urbanism aferente.in intravilan sau in extravilan. aprobate potrivit prezentei legi. reglementari fiscale specifice localitatii sau zonei.Certificatul de urbanism cuprinde urmatoarele elemente privind: a) regimul juridic al imobilului . Art. (4) La emiterea autorizatiei de construire de catre autoritatea publica competenta. stabilite in baza prevederilor urbanistice aplicabile in zona. interdictii definitive sau temporare de construire -. dimensiunile minime si maxime ale parcelelor. coeficientul de utilizare a terenului. Art. daca acesta este inscris in Lista cuprinzand monumentele istorice din Romania si asupra caruia.zone protejate. . b) regimul economic al imobilului .procentul de ocupare a terenului. Informatiile privind dreptul de proprietate si dezmembramintele acestuia vor fi preluate din cartea funciara. c) regimul tehnic al imobilului . 31.teren si/sau constructiile aferente . alinierea terenului si a constructiilor fata de strazile adiacente terenului. situarea imobilului . destinatii admise sau neadmise. 31/1. prevederi ale documentatiilor de urbanism care instituie un regim special asupra imobilului .dreptul de proprietate asupra imobilului si servitutile de utilitate publica care greveaza asupra acestuia.(1) Dreptul de construire se acorda potrivit prevederilor legale. echiparea cu utilitati. pe langa prevederile documentatiilor de urbanism si ale 200 . circulatii si accese pietonale si auto. in vederea emiterii certificatului de urbanism.folosinta actuala. precum si altele prevazute de lege. parcaje necesare. in cazul vanzarii. conform extrasului de carte funciara pentru informare. edificabil admis pe parcela. . inaltimea minima si maxima admisa. este necesara exercitarea dreptului de preemptiune a statului potrivit legii. In acest scop nu este necesara solicitarea actului de proprietate asupra imobilului.reglementari in domeniu trebuie sa fie aceleasi pentru toti solicitantii.

31/2. f) evidentierea unor riscuri naturale si/sau antropice care nu au fost luate in considerare cu prilejul elaborarii documentatiilor de urbanism aprobate anterior pentru teritoriul respectiv. autoritatea publica locala are dreptul ca. cuprinse in Regulamentul local de urbanism .recunoscute si protejate potrivit legii. Art. in termen de 3 luni de la inaintarea de catre beneficiar/finantator a Raportului de cercetare arheologica. economic si tehnic al imobilelor.. dupa caz. Art. sanatatea oamenilor sau neindeplinirea conditiilor de salubritate minima. 201 . 32.U. b) prezenta unor vestigii arheologice. e) existenta riscurilor naturale de inundatii sau alunecari de teren. elaborat in urma finalizarii cercetarilor. Art. aferent acestuia. patrimoniul natural sau peisaje valoroase . . .L. care nu pot fi suficient reglementate prin Planul urbanistic general. Autoritatile abilitate elibereaza Certificatul de descarcare de sarcina arheologica sau instituie restrictii prin avizul eliberat. . 31/3. d) existenta riscului de a afecta negativ patrimoniul construit.In baza prevederilor Planului urbanistic general.(1) In cazul in care prin cererea pentru emiterea certificatului de urbanism se solicita o modificare de la prevederile documentatiilor de urbanism aprobate pentru zona respectiva sau daca conditiile specifice ale amplasamentului ori natura obiectivelor de investitii o impun.regulamentelor locale de urbanism aferente acestora. prin certificatul de urbanism: a) sa respinga cererea in mod justificat.R. vor fi avute in vedere urmatoarele aspecte: a) existenta unui risc privind securitatea. c) existenta riscului de incalcare a normelor de protectie a mediului. autorizatiile de construire se emit direct pentru zonele pentru care exista reglementari privind regimul juridic. se vor evidentia/delimita in cadrul acestuia in vederea detalierii prin planuri urbanistice zonale.Zonele asupra carora s-a instituit un anumit regim de protectie sau interdictie.

procentul de ocupare a terenului (POT). b) si c). (4) In situatia prevazuta la alin. (2) Certificatul de urbanism se elibereaza solicitantului in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii acestuia. c) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic de detaliu. 3. cuprinzand interventia solicitata. potrivit competentelor stabilite de legislatia in vigoare. reglementari obligatorii sau dotari de interes public necesare. 202 .b) sa solicite elaborarea unui plan urbanistic zonal numai in baza unui aviz prealabil de oportunitate intocmit de catre structura specializata condusa de arhitectul-sef si aprobat de catre consiliul local. b) prin Planul urbanistic de detaliu se stabilesc reglementari noi numai cu privire la distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei. se pot aduce urmatoarele modificari reglementarilor din Planul urbanistic general: a) prin Planul urbanistic zonal se stabilesc reglementari noi cu privire la: regimul de construire. 33. (3) Noua documentatie de urbanism. se poate intocmi documentatia tehnica in vederea obtinerii autorizatiei de construire. coeficientul de utilizare a terenului (CUT). poate fi aprobata numai dupa o perioada de cel putin 12 luni de la data aprobarii documentatiei de urbanism initiale.(1) Certificatul de urbanism se emite de aceleasi autoritati ale administratiei publice locale care. prin care se stabilesc: 1. Art. emit autorizatiile de construire. inaltimea maxima admisa. (2) Dupa aprobarea Planului urbanistic zonal sau. (1) lit. 2. teritoriul care urmeaza sa fie reglementat prin Planul urbanistic zonal. retragerea cladirilor fata de aliniament si distantele fata de limitele laterale si posterioare ale parcelei. functiunea zonei. dupa caz. a Planului urbanistic de detaliu. categoria/categoriile functionala/functionale a/ale dezvoltarii si eventualele servituti. .

cu date eronate sau cu nerespectarea prevederilor cuprinse in documentatiile de urbanism aprobate atrage raspunderea disciplinara. 34. a adjudecarii prin licitatie a proiectarii lucrarilor publice in faza "Studiu de fezabilitate" si pentru cereri in justitie si operatiuni notariale privind circulatia imobiliara atunci cand operatiunile respective au ca obiect imparteli ori comasari de parcele solicitate in scopul realizarii de lucrari de constructii. . in raport cu importanta zonei si a investitiei. (3) Certificatul de urbanism se semneaza de catre presedintele consiliului judetean sau de primar. (5) Certificatul de urbanism nu confera dreptul de a executa lucrari de constructii. 4 cu o cerere care va cuprinde atat elementele de identificare a imobilului pentru care se solicita certificatul de urbanism. dupa caz.se va adresa autoritatilor prevazute la art. precum si constituirea unei servituti de trecere cu privire la un imobil. (6) Certificatul de urbanism se emite.Emiterea de certificate de urbanism incomplete. (4) In vederea eliberarii certificatului de urbanism solicitantul . si in vederea concesionarii de terenuri. iar nerespectarea acestor prevederi se sanctioneaza cu nulitatea actului. potrivit legii. 7 din Legea nr. civila sau penala. dupa caz. 203 .(3) Durata de valabilitate a certificatului de urbanism se stabileste de catre emitent conform legii. de secretar si de arhitectul-sef sau de catre persoana cu responsabilitate in domeniul amenajarii teritoriului si urbanismului din aparatul propriu al autoritatii administratiei publice emitente. contraventionala. cat si elementele care definesc scopul solicitarii. responsabilitatea emiterii acestuia revenind semnatarilor. potrivit legii. Conform art.orice persoana fizica sau juridica interesata . Art. potrivit atributiilor stabilite conform legii.50/1991 actualizată. Operatiunile juridice mentionate se efectueaza numai in baza certificatului de urbanism. administrativa.

se emit cu respectarea planurilor de amenajare a teritoriului. pentru: 204 . referitoare la amplasarea. 3 din 05/01/2009 (1) autorizatia de construire constituie actul de autoritate al administratiei publice locale pe baza caruia se asigura aplicarea masurilor prevazute de lege.G. Legea nr. (2) se pot emite autorizatii de construire si fara documentatii de amenajare a teritoriului si de urbanism aprobate. Legea nr. 228/2008) publicata in MOF nr. agricole sau de orice alta natura se pot realiza numai cu respectarea autorizatiei de construire.50/1991 ( textul actualizat al legii include modificarile aduse de :O. proiectarea. 847 din 16/12/2008.2alin. Legea nr. 117/2007 .G.1 din Legea nr. emisa in conditiile prezentei legi.U. executarea si functionarea constructiilor. nr. si a reglementarilor privind proiectarea si executarea constructiilor. 119/2005 . amenajari pentru imbunatatiri funciare. (2) Constructiile civile. retele de telecomunicatii ori alte lucrari de infrastructura. 214/2008 publicata in MOF nr. in conditiile prezentei legi. se emite in temeiul si cu respectarea prevederilor documentatiilor de urbanism. inclusiv cele pentru sustinerea instalatiilor si utilajelor tehnologice.U.G. Autorizatia de construire sau desființare potrivit legii.teren si/sau constructii . 371 din 15/05/2008 . nr. 376/2006 . 52/2006 . Legea nr.ori a altui act care confera dreptul de construire sau de desfiintare.. nr. avizate si aprobate la solicitarea detinatorului titlului de proprietate asupra unui imobil . O.Emiterea certificatului de urbanism dă dreptul la obținerea atutorizației de construire sau desființare de lucrări. avizate si aprobate potrivit legii. O. (3) Autorizatiile de construire pentru retele magistrale. 101/2008 publicata in MOF nr. cai de comunicatie. (4) Prin exceptare de la prevederile alin. care se executa in extravilanul localitatilor.U. Legea nr. industriale. 122/2004 . Autorzaţia de construire Conform art.

retele si dotari tehnico-edilitare. reconstruire. b) lucrari de reparare privind cai de comunicatie. extindere. balastierelor. consolidare. protejare. extindere. c) lucrari de construire. conservare. modificare. modificare. distributie a energiei electrice si/sau termice. indiferent de valoarea lor. d) lucrari de cercetare si de prospectare a terenurilor . . schimbare de destinatie sau de reparare a constructiilor de orice fel. e) organizarea de tabere de corturi. inclusiv lucrari de arta. reparare. modernizare si reabilitare privind cai de comunicatie. 205 . necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice. de protejare. reparare. dotari tehnico-edilitare si altele asemenea. Art. sondelor de gaze si petrol. amenajari de spatii verzi. dupa caz. 11. c) lucrari de reparare privind imprejurimi.Autorizatia de construire se elibereaza pentru: a) lucrari de construire. noi capacitati de producere. a functionalitatii acestora. parcuri si gradini publice. cu conditia mentinerii aceleiasi functiuni. consolidare. fara modificarea traseului si. b) lucrari de construire. extindere. cu exceptia celor prevazute la art. exploatarilor de cariere.a) lucrari de modificare. precum si a instalatiilor aferente acestora. transport. a suprafetei construite la sol si a volumetriei acestora. amenajari de albii. precum si altor exploatari. stabilite potrivit legii. inclusiv la cele din zonele lor de protectie. piete pietonale si celelalte lucrari de amenajare a spatiilor publice. lucrari de instalatii de infrastructura. reconstruire. 3. precum si orice alte lucrari. de reparare. care urmeaza sa fie efectuate la constructii reprezentand monumente istorice. reconstruire. lucrari de imbunatatiri funciare. precum si de reabilitare si retehnologizare a celor existente.foraje si excavari -. de restaurare si de conservare a cladirilor de orice fel. lucrari hidrotehnice. mobilier urban. restaurare.

amenajari de spatii verzi. caracteristicile initiale ale constructiilor sau aspectul arhitectural al acestora: a) reparatii la imprejmuiri. tonete. i) cimitire . aferente constructiilor. balastiere. f) lucrari. corpuri si panouri de afisaj.noi si extinderi. dimensiunile golurilor si tamplariei. cabine. e) zugraveli si vopsitorii exterioare. c) reparatii si inlocuiri de sobe de incalzit. daca nu se modifica elementele de fatada si culorile cladirilor.(1) Se pot executa fara autorizatie de construire urmatoarele lucrari care nu modifica structura de rezistenta. daca se pastreaza forma. cu exceptia cladirilor declarate monumente istorice. in conditiile legii. .d) imprejmuiri si mobilier urban. atunci cand nu se schimba forma acestora si materialele din care sunt executate. precum si alte exploatari de suprafata sau subterane. exploatarilor de cariere. la bransamentele si racordurile exterioare. in limitele proprietatii. Art. parcuri. invelitori sau terase. h) lucrari de constructii cu caracter provizoriu: chioscuri. e) lucrari de foraje si excavari necesare in vederea efectuarii studiilor geotehnice. daca nu au fost autorizate o data cu acestea. de orice fel. g) organizarea de tabere de corturi. acoperisuri. b) reparatii si inlocuiri de tamplarie interioara si exterioara. amenajari si constructii cu caracter provizoriu necesare in vederea organizarii executiei lucrarilor de baza. spatii de expunere situate pe caile si spatiile publice. precum si anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole situate in extravilan. casute sau de rulote. piete si alte lucrari de amenajare a spatiilor publice. inclusiv in situatia in care se schimba materialele din care sunt realizate respectivele lucrari. sonde de gaze si petrol. firme si reclame. montarea 206 . prospectiunilor geologice. 11. f) reparatii la instalatiile interioare. d) zugraveli si vopsitorii interioare.

cu exceptia celor prevazute la lit. cu avizul Ministerului Culturii si Cultelor si al autoritatii administratiei publice judetene sau locale. l) lucrari de constructii funerare subterane si supraterane. b). . (1). dupa cum urmeaza: 207 . altele asemenea -. este obligatorie emiterea autorizatiei de construire. Art. la trotuare. b). de primarii municipiilor. i) lucrari de intretinere la caile de comunicatie si la instalatiile aferente. expertizare. (3) Daca lucrarile prevazute la alin. cartilor si florilor. precum si fara racorduri si/sau bransamente la utilitati urbane. dupa caz. 3. (2) Se pot executa fara autorizatie de construire si lucrari pentru amplasarea de tonete. care sunt amplasate direct pe sol. pupitre acoperite sau inchise. se executa la constructiile mentionate la art. h) reparatii si inlocuiri la finisaje interioare si exterioare .tencuieli. 3 lit. cu avizul administratiei cimitirului. sectoarelor municipiului Bucuresti. destinate difuzarii si comercializarii presei. g) reparatii si inlocuiri la pardoseli. k) lucrari de foraje si sondaje geotehnice pentru constructii de importanta normala sau redusa. la ziduri de sprijin si la scari de acces. precum si montarea aparatelor individuale de climatizare si/sau de contorizare a consumurilor de utilitati.Autorizatiile de construire se emit de presedintii consiliilor judetene. cercetare. 4. j) lucrari de investigare. ai oraselor si comunelor pentru executarea lucrarilor definite la art. de primarul general al municipiului Bucuresti. cu exceptia energiei electrice. fara modificarea calitatii si a aspectului elementelor constructive. 3 lit. situate in afara zonelor de protectie instituite pentru zacaminte acvifere. placaje.sistemelor locale de incalzire si de preparare a apei calde menajere cu cazane omologate. fara fundatii si platforme. conservare si restaurare a componentelor artistice ale constructiilor prevazute la art. e) si j).

cu avizul primarilor sectoarelor municipiului Bucuresti. la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii. in extravilanul comunelor. comunicatii inclusiv fibra optica. cu avizul 208 . pentru lucrarile care se executa: 1. precum si. 1. pentru lucrarile care se executa: 1. pentru: apa/canal. 45 alin. in conditiile art. de transport urban subteran sau de suprafata. termoficare. in intravilanul localitatilor componente. inclusiv bransamente si racorduri aferente retelelor edilitare. aflate pe teritoriul administrativ. e) de primarii oraselor. pentru lucrarile care se executa: 1. clasate sau in procedura de clasare potrivit legii. 1. 10 lit. precum si lucrari de modernizari si/sau reabilitari pentru strazile care sunt in administrarea Primariei Municipiului Bucuresti. de transport si de distributie. extinderi de retele edilitare municipale. gaze. pentru lucrarile care se executa: 1. a) si ale art. 2. in vederea realizarii de locuinte individuale si a anexelor gospodaresti ale acestora. cu avizul primarilor. (4) si cu avizul arhitectului-sef al judetului. 3. a) pct. lucrari de modernizari. cu exceptia celor prevazute la lit. 2. b) de primarii municipiilor. in teritoriul administrativ al acestora. 2.a) de presedintii consiliilor judetene. reabilitari. 3. cu exceptia celor prevazute la lit. c) de primarul general al municipiului Bucuresti. pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al sectoarelor. cu exceptia celor prevazute la lit. f) de primarii comunelor. f) pct. cu exceptia celor de la lit. la constructii reprezentand monumente istorice. pe terenuri care depasesc limita unei unitati administrativ-teritoriale. c). pentru lucrarile care se executa in teritoriul administrativ al acestora. d) de primarii sectoarelor municipiului Bucuresti. pe terenuri care depasesc limita administrativ-teritoriala a unui sector si cele din extravilan. a) pct. electrice.

la constructiile reprezentand monumente istorice clasate sau aflate in procedura de clasare potrivit legii. in extravilanul comunelor pentru constructiile reprezentand anexe gospodaresti ale exploatatiilor agricole. respectiv ale municipiului Bucuresti. (3) si cu avizul arhitectului-sef al judetului. a avizelor legale necesare autorizarii.(1) In vederea simplificarii procedurii de autorizare. 3. Ministerul Dezvoltarii. 209 . 2. emitentul autorizatiei are obligatia sa organizeze structuri de specialitate. b) racordarea la reteaua cailor de comunicatii. 45 alin. in vederea executarii lucrarilor la celelalte categorii de constructii.000 m2. in numele solicitantului. pana la 100 m2. Lucrarilor Publice si Locuintelor va emite un aviz coordonator in baza caruia presedintii consiliilor judetene implicate. in vederea armonizarii conditiilor de autorizare pentru intreaga investitie. in extravilanul comunelor pentru constructii reprezentand anexe gospodaresti. a caror suprafata construita desfasurata este de maximum 5. potrivit art. in vederea emiterii acordului unic. aflate pe teritoriul administrativ. 45 alin. (3). (3) Autorizatiile de construire prevazute la alin. 10 lit. (2) Pentru lucrarile care se realizeaza pe amplasamente ce depasesc limitele judetelor. pentru: a) racordarea la retelele de utilitati. (2) produc efecte la data intrarii in vigoare a ultimei autorizatii de construire emise in conditiile prezentei legi. 4. respectiv primarul general al municipiului Bucuresti vor emite autorizatii de construire pentru lucrarile amplasate in unitatile administrativ-teritoriale din aria lor de competenta. respectiv a obtinerii. .structurilor de specialitate din cadrul consiliilor judetene. Art. in conditiile art. 5. a) si ale art. in conditiile impuse de caracteristicile si de amplasamentul retelelor de transport energetic sau tehnologic din zona de amplasament.

care va cuprinde: a) certificatul de urbanism. (11) Prin exceptie de la prevederile alin. pe baza documentatiei depuse la autoritatile prevazute la art. (2) Pentru asigurarea functionarii structurilor de specialitate. apararea civila. in concordanta cu cerintele certificatului de urbanism. (3) In vederea organizarii structurii de specialitate pentru emiterea acordului unic. e) dovada privind achitarea taxelor legale. aceasta se restituie solicitantului in termen de 5 zile de la data inregistrarii. c) proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii.c) prevenirea si stingerea incendiilor. consiliile judetene si locale pot stabili taxe pe tipuri de lucrari. (3) In situatia depunerii unei documentatii tehnice incomplete. regiile si societatile comerciale publice ori private care administreaza si/sau exploateaza utilitati urbane au obligatia desemnarii unui reprezentant cu drepturi depline. d) avizele si acordurile legale necesare. se semneaza si se verifica. . cu mentionarea in scris a elementelor necesare in vederea completarii acesteia. Termenul de emitere Art.(1) Autorizatia de construire se emite in cel mult 30 de zile de la data inregistrarii cererii. pentru constructiile reprezentand anexele gospodaresti ale exploatatiilor agricole termenul de emitere a autorizatiei de construire este de 15 zile de la data inregistrarii cererii. prevazuta la alin. protectia mediului si a sanatatii populatiei. stabilite prin certificatul de urbanism. si se intocmeste. (1). in raport cu numarul de avize necesare. 210 . (1). (2) Proiectul pentru autorizarea executarii lucrarilor de constructii este extras din proiectul tehnic si se elaboreaza in conformitate cu continutul-cadru prevazut in anexa nr. potrivit legii. cu continutul avizelor si al acordurilor cerute prin acesta. in conditiile legii. 1. 4. b) dovada titlului asupra terenului si/sau constructiilor. 7.

(7) Prin exceptie de la prevederile alin. .(1) Autorizatiile de construire sau de desfiintare. (6) Neinceperea lucrarilor ori nefinalizarea acestora in termenele stabilite conduce la pierderea valabilitatii autorizatiei. emise cu incalcarea prevederilor legale. pot fi anulate de catre instantele de contencios administrativ. si de catre prefect. Art. valabilitatea autorizatiei se extinde pe toata durata de executie a lucrarilor prevazute prin autorizatie. in conditiile legii. inclusiv la 211 . se va putea emite o noua autorizatie de construire. precum si inspectoratul teritorial in constructii asupra datei la care vor incepe lucrarile autorizate. interval in care solicitantul este obligat sa inceapa lucrarile. Prelungirea valabilitatii autorizatiei se poate acorda o singura data si pentru o perioada nu mai mare de 12 luni.(4) Executarea lucrarilor de constructii se poate face numai pe baza proiectului tehnic si a detaliilor de executie. In caz contrar. in cazul justificat in care lucrarile de constructii nu pot fi incepute ori nu pot fi executate integral la termenul stabilit. (8) Investitorul are obligatia sa instiinteze autoritatea emitenta a autorizatiei de construire. potrivit legii. 12. fara a fi necesar un nou certificat de urbanism. (6). daca constatarea faptei de incepere a lucrarilor fara instiintare s-a facut in termenul de valabilitate a autorizatiei. investitorul poate solicita autoritatii emitente prelungirea valabilitatii autorizatiei cu cel putin 15 zile inaintea expirarii acesteia. In aceasta situatie. In situatia in care caracteristicile nu se schimba fata de autorizatia initiala. (5) Autoritatea emitenta a autorizatiei de construire stabileste o perioada de valabilitate de cel mult 12 luni de la data emiterii. data inceperii lucrarilor se considera ca fiind ziua urmatoare datei de emitere a autorizatiei. in conformitate cu proiectul tehnic. fiind necesara emiterea unei noi autorizatii de construire. Anularea autorizatiilor de construire sau de desfiintare poate fi ceruta.

dupa caz. Pentru lucrari ce se executa la cladirile prevazute la art. (2) O data cu introducerea actiunii se pot solicita instantei judecatoresti suspendarea autorizatiei de construire sau desfiintare si oprirea executarii lucrarilor. avizate si aprobate in conditiile legii. 3 lit. pe baza planurilor urbanistice si a regulamentelor aferente. Decizia mentinerii sau a desfiintarii constructiilor realizate fara autorizatie de construire sau cu nerespectarea prevederilor acesteia se va lua de catre autoritatea administratiei publice competente. urbanism si autorizarea executarii lucrarilor de constructii se exercita de Inspectoratul de Stat in Constructii. Obligatiile autorităților Art. b) este necesar avizul Ministerului Culturii si Cultelor. dupa caz.27 (1) Presedintii consiliilor judetene. in functie de incalcarea prevederilor legale. Controlul statului in amenajarea teritoriului. contravenientul nu a obtinut autorizatia necesara. precum si respectarea disciplinei in urbanism si amenajarea teritoriului legata de procesul de autorizare a constructiilor. (2) Arhitectul-sef al judetului si personalul imputernicit al compartimentului de specialitate din subordinea acestuia urmaresc respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor de constructii pe teritoriul administrativ al judetului. la expirarea termenului de intrare in legalitate stabilit in procesul-verbal de constatare a contraventiei.sesizarea expresa a organelor de control ale Inspectoratului de Stat in Constructii. sa aplice sanctiuni sau sa se adreseze instantelor judecatoresti si organelor de urmarire penala. de instanta. pana la solutionarea pe fond a cauzei. sau. Masura desfiintarii constructiilor se aplica si in situatia in care. primarii si organele de control din cadrul autoritatilor administratiei publice locale si judetene au obligatia sa urmareasca respectarea disciplinei in domeniul autorizarii executarii lucrarilor in constructii in cadrul unitatilor lor administrativ-teritoriale si. pe 212 .

Principiile de bază ale acestei strategii sunt: 1) gândirea în perspectiva ciclului de viaţă al produselor. fara proiect tehnic ori pe baza unor autorizatii nelegal emise. odată cu adoptarea de către Comisie a comunicării aferente. 2. au obligatia sa urmareasca modul de conformare privind cele dispuse de Inspectoratul de Stat in Constructii. atunci cand constata ca acestea se realizeaza cu incalcarea dispozitiilor legale. si de inspectoratele teritoriale ale acestuia. prin crearea de stimulente în vederea încurajării cererii şi ofertei de “produse verzi”. care dispun masurile si sanctiunile prevazute de prezenta lege. 2) implicarea pieţei. In aceasta situatie organele de control ale consiliilor judetene sau locale. dupa caz. Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale pot dispune oprirea executarii lucrarilor de construire sau de desfiintare. Cerințe legale privind menținerea echilibrului ecologic cu ocazia exercitării unor activității agricole și industriale Politica integrată a produselor (PIP) PIP are la bază Cartea verde a unei politici integrate a produselor (februarie 2001) şi există ca strategie începând din iunie 2003. dupa caz. 3) implicarea părţilor interesate. PIP urmăreşte să minimizeze degradarea pe care unele produse o cauzează mediului pe durata ciclului lor de viaţă şi propune o abordare voluntară în vederea „produselor verzi”22.intregul teritoriu al tarii. a cerintelor privind asigurarea calitatii in constructii. Inspectoratul de Stat in Constructii si inspectoratele teritoriale incunostinteaza autoritatea administratiei publice pe teritoriul careia s-a efectuat controlul asupra constatarilor si masurilor dispuse. 213 . precum şi o strânsă cooperare cu părţile interesate.

care abrogã Directiva Consiliului 90/220/CEE. această strategie se află încă în faza promovării obiectivelor şi a elaborării modalităţii de transpunere în practică a principiilor sale Un aspect inovator al PAM 6 este adoptarea unei „politici integrate a produselor (PIP)”12.având ca scop reducerea degradării mediului de către diverse produse pe parcursul ciclului lor de viaţă şi conducând astfel la dezvoltarea unei pieţe a produselor ecologice. În ceea ce priveşte implementarea sa. Regimul juridic al organismelor modificate genetic În această privinţă România a transpus legislaţia internaţională şi europeană respectiv Directiva 2001/18/CE a Parlamentului European şi a Consiliului din 12 martie 2001 privind introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. 5) crearea de instrumente variate. 214 . -crearea unei „abordări specifice produsului” – adică identificarea produselor cele mai dăunătoare la adresa mediului şi dezvoltarea de proiecte pilot pentru demonstrarea practică a beneficiilor aplicării PIP. au fost identificate două direcţii de acţiune: -stabilirea de „condiţii cadru” – adică promovarea acelor tipuri de măsuri şi instrumente aplicabile mai multor produse diferite. În momentul de faţă.4) actualizarea şi dezvoltarea continuă.

L 200 din 30 iulie 2002 Având în vedere necesitatea şi urgenţa compatibilizãrii depline a legislaţiei naţionale cu cea a Uniunii Europene în domeniul organismelor modificate genetic.830/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind trasabilitatea şi etichetarea organismelor modificate genetic şi trasabilitatea alimentelor şi hranei pentru animale. modificate genetic. care modificã 2001/18/CE. impun armonizarea legislaţiei naţionale cu noile prevederi comunitare. Guvernul a adoptat Ordonanța de Urgență nr. L 268 din 18 octombrie 2003. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 2 la Directiva Parlamentului European şi a privind introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic şi de abrogare a Directivei Consiliului 90/220/CEE. astfel ca activitãţile cu Home organisme modificate genetic sã se desfãşoare cu respectarea principiului precauţiei. Directiva publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene L 268 din 18 octombrie 2003. cu amendamentele ulterioare.publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 1. b) Regulamentul (CE) nr.829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind alimentele şi hrana pentru animale. c) Decizia 2002/623/CE a Comisiei Europene din 24 iulie 2002 de stabilire a unor recomandãri în completarea Consiliului 2001/18/CE anexei nr. 1. L 106 din 17 aprilie 2001. prin intrarea în vigoare a Directivei 2001/18/CE privind introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. 1. pentru asigurarea protecţiei sãnãtãţii umane şi a mediului.43/2007. modificată prin LEGEA nr. prin: a) Regulamentul (CE) nr. publicatã în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. 247 din 30 iunie 2009 Activitãţile reglementate prin ordonanţã de urgenţã sunt: 215 . obţinute din organisme modificate genetic. p. care asigurã un cadru legislativ unitar în acest domeniu.

transmiterea. 216 - - - . în alte scopuri decât introducerea pe piaţã.Definiţii şi termeni - utilizarea în condiţii de izolare . ca atare sau componente ale unor produse.mişcarea transfrontierã a organismelor modificate genetic. . imediate ori întârziate. în legãturã cu activitãţile de introducere deliberată în mediu și introducere pe piată. distruse.introducerea pe piaţã a organismelor modificate genetic.notificare . .persoana care transmite notificarea. cãtre autoritatea competentã. . . .biosecuritate . 2. pentru a se limita contactul acestor organisme cu populaţia şi cu mediul. a informaţiilor necesare în temeiul prezentului act normativ.totalitatea mãsurilor luate pentru a reduce sau elimina riscurile potenţiale ce pot apãrea ca o consecinţã a utilizãrii organismelor modificate genetic. şi pentru care se iau mãsuri specifice de izolare. de cãtre notificator.produs . . care ar putea avea efecte adverse asupra sãnãtãţii umane şi asupra conservãrii şi utilizãrii durabile a diversitãţii biologice. eliminate sau utilizate în condiţii controlate. Definiția unor termeni utilizați în acest domeniu . stocate. pe care introducerea deliberatã în mediu sau introducerea pe piaţã a organismelor modificate genetic le poate avea asupra sãnãtãţii umane şi a mediului şi care se realizeazã în conformitate cu anexa nr. transportate.orice operaţiune prin care organismele sunt modificate genetic sau prin care organismele modificate genetic sunt cultivate..notificator .introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. . astfel încât sã se asigure un nivel ridicat de siguranţã.evaluarea riscului asupra sãnãtãţii umane şi a mediului-procesul menit sã evalueze riscurile directe sau indirecte.un preparat care constã din sau care conţine un organism modificat genetic sau o combinaţie de organisme modificate genetic şi care este introdus pe piaţã.

definitã conform art. 195/2005.Ministerul Mediului şi Dezvoltãrii Durabile. - 217 . .autoritãţi responsabile pentru conformarea la . (7).în înţelesul prezentului act normativ. 17 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. (1) lit.organism ştiinţific cu rol consultativ în procesul de luare a deciziilor de cãtre autoritatea competentã. 16 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr. componentele sau derivatele acestora. 2 pct.- . - prezenta ordonanţã de urgenţã. biotehnologie .biotehnologie modernã . e). - - - - prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã.aplicarea mãsurilor adecvate de biosecuritate pentru a minimiza riscurile identificate şi pentru a reduce efectele lor. 16. organul de control . 265/2006. 11 alin.biotehnologie . 2 pct. conform art. organisme vii. care inlatura barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetica. 265/2006. biotehnologie moderna aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic si a tehnicilor de fuziune celulara. 11 alin. 17. (3). . 195/2005. aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. conform art. . conform art.managementul riscului . 11 alin.autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului . pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinta specifica.autoritate responsabilã pentru aplicarea autoritãţi implicate . . altele decat cele specifice selectiei si ameliorarii traditionale. este Garda Naţionalã de Mediu. autoritate competentã .aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice..Comisia pentru Securitate Biologicã .definitã conform art. în scopul atingerii efectelor anticipate. aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr.

publicat în Jurnalul Oficial al Comunitãţilor Europene (JOCE) nr.codul unic de identificare . care permite identificarea unui organism modificat genetic pe baza evenimentului de transformare autorizat din care acesta rezultã.- .BCH .orice persoanã juridicã autorizatã care desfãşoarã activitãţi ce implicã organisme modificate genetic. 65/2004 - din 14 ianuarie 2004 de stabilire a unui sistem de elaborare şi alocare a unor identificatori unici pentru organismele modificate genetic.o înşiruire de cifre şi/sau litere.operator . L 10 din 16 ianuarie 2004. probã de control. 11 din Regulamentul (CE) nr. şi care asigurã accesul la informaţiile specifice referitoare la acesta. organism . probã-martor conform art. . Codul se atribuie conform Regulamentului Comisiei (CE) nr. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. modificate genetic. 1. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. . stabilit prin Protocolul de la Cartagena privind biosecuritatea.locul unde are loc introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. modificate genetic. L 268 din 18 octombrie 2003. 218 . mecanismul internaţional de schimb de informaţii în domeniul biosecuritãţii.829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele. 11 din - - Regulamentul (CE) nr.conform art. 2 pct. L 268 din 18 octombrie 2003. Se prelevã pentru certificarea tipului de modificare geneticã.locaţie .829/2003 al Parlamentului European şi al Consiliului din 22 septembrie 2003 privind produsele alimentare şi furajele. probã-martor .Biosafety Clearing-House. Se prelevã pentru certificarea tipului de modificare geneticã. probã de control. 1. 2 pct.orice entitate biologicã capabilã de reproducere sau de transfer de material genetic. - .

altfel decât prin încrucişare şi/sau recombinare naturalã. pentru activitãţile reglementate prin Directiva Consiliului 219 . inclusiv virusurile. celulara sau necelulara.punerea la dispoziţie a organismelor modificate genetic. aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr. reprezentând introducere deliberatã în mediu care se supune cerinţelor prevãzute la cap. III.orice introducere intenţionatã în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de organisme modificate genetic.- microorganism . modificare geneticã/transformare geneticã .orice entitate microbiologica. În sensul prezentei ordonanţe de urgenţã. pentru care nu se iau mãsuri specifice de izolare pentru a se limita contactul lor cu populaţia şi cu mediul şi pentru a asigura un nivel ridicat de siguranţã a acestora. b) tehnicile menţionate în anexa nr. -organism modificat genetic . În sensul acestei definiţii: a) modificarea geneticã se produce prin utilizarea cel puţin a tehnicilor specificate în anexa nr.introducere deliberatã în mediu . viroizii si celulele vegetale si animale in culturi.modificarea informaţiei genetice ereditare naturale a unui organism. capabila de replicare sau de transfer de material genetic. 195/2005. 265/2006. nu este consideratã introducere pe piaţă a) punerea la dispoziţie a microorganismelor modificate genetic. al cãrui material genetic a fost modificat într-un mod diferit de cel natural. 1A partea 1. unor persoane autorizate pentru activitãţi cu organisme modificate genetic. . cu excepţia fiinţelor - umane. contra cost sau gratuit. -introducere pe piaţã . 1A partea 2 nu sunt considerate ca determinând o modificare geneticã. 43 din Ordonanţa de urgenţã a Guvernului nr.orice organism viu. .conform art. inclusiv a colecţiilor de culturi. prin utilizarea tehnicilor de modificare geneticã. 2 pct.

conform Directivei 98/81/CE. a). respectiv introducerea pe teritoriul naţional.. - mişcarea transfrontierã înseamnă deplasarea intenţionatã a organismelor modificate genetic. din 15 iulie 2003 privind mişcarea transfrontierã a organismelor Regulamentul (CE) nr. adecvate pentru a limita contactul cu acestea şi a asigura un nivel ridicat de siguranţã pentru populaţie. b) prevederile 1. c) punerea la dispoziţie a organismelor modificate genetic pentru a fi utilizate exclusiv pentru introducerile deliberate în mediu. modificate genetic. publicat în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene nr. şi pentru mediu.946/2003 Regulamentului Parlamentului European şi al Consiliului (CE) nr. exportul în afara Comunitãţii Europene şi tranzitul frontierã-frontierã. b) punerea la dispoziţie a organismelor modificate genetic. mãsurile trebuind sã se bazeze pe aceleaşi principii privind izolarea. d) prevederile legislaţiei referitoare la produsele de protecţie a plantelor. L 287 din 5 noiembrie 2003 şi denumit în continuare c) dispoziţiile Ordonanţei de urgenţã a Guvernului nr. Prevederile legislației naționale se completeazã cu: a) prevederile adoptat la Montreal la 29 ianuarie 2000 Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea la Convenţia privind diversitatea biologicã (semnatã la 5 iunie 1992 la Rio de Janeiro). e) prevederile legislaţiei privind înregistrarea soiurilor şi hibrizilor de 220 .946/2003. în general. pentru a fi utilizate exclusiv pentru activitãţi în care sunt luate mãsuri de izolare stricte. 265/2006. 1. 195/2005 privind protecţia mediului. amendatã prin Directiva 98/81/CE. altele decât microorganismele menţionate la lit. 59/2003. ratificat prin Legea nr. aprobatã cu modificãri şi completãri prin Legea nr.90/219/CEE privind utilizarea în condiţii de izolare a microorganismelor modificate genetic. care se supun cerinţelor prevãzute de această lege. care amendeazã Directiva 90/219/CEE.

1B. care sunt reglementate prin alte acte normative. în condiţii de izolare. f) autorizãrii introducerii pe piaţã şi mişcãrii transfrontiere a medicamentelor de uz uman şi veterinar. g) utilizãrii organismelor modificate genetic şi a produselor modificate genetic. din momentul în care nu mai au capacitate de replicare sau de transfer de material genetic. d) operaţiunilor de comerţ şi mişcãrii transfrontierã a organismelor modificate genetic. cu excepţia prevederilor privind evaluarea riscului şi planul de urgenţã. pe drumurile publice. Ordonanţã de urgenţã nu se aplicã: a) organismelor obţinute prin tehnicile de modificare geneticã prevãzute în anexa nr. b) activitãţii de transport al organismelor modificate genetic pe calea feratã. 221 . coexistenţa culturilor de plante superioare modificate genetic cu cele ecologice şi convenţionale. pe mare sau prin aer. Activitãţile se supun prevederilor legislaţiei privind alimentele şi hrana pentru animale. pe cãile de navigaţie interioare. autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic. c) mãsurilor care se iau în cazul unui eventual accident în timpul unei activitãţi cu organisme modificate genetic. care sunt reglementate prin legislaţia specificã. care constau din sau conţin şi/sau sunt produse din organisme modificate genetic definite conform prezentei ordonanţe de urgenţã.plante modificate genetic. e) autorizãrii introducerii pe piaţã a alimentelor şi/sau hranei pentru animale. Autorizarea introducerii pe piaţã a acestor organisme modificate genetic ca atare sau componente ale unor produse se face dupã ce au fost autorizate pentru introducerea lor în mediu. modificate genetic. iar autoritatea competentã pentru acest domeniu este autoritatea publicã centralã pentru siguranţa alimentarã. conţinând organisme modificate genetic sau constând din organisme modificate genetic ori o combinaţie de organisme modificate genetic.

(1) este responsabilã pentru exactitatea informaţiilor incluse în notificare şi în toate documentele transmise autoritãţilor naţionale şi comunitare în procedura de autorizare. (1). Evaluarea riscului asupra sãnãtãţii umane şi a mediului se realizeazã de cãtre organisme ştiinţifice independente sau experţi independenţi. - fãrã respectarea condiţiilor impuse prin autorizaţia prevãzutã la alin. în conformitate cu prevederile cap. ca atare sau parte componentã a unui produs. este interzisã : -introducerea deliberatã în mediu a unui organism modificat genetic în scop de cercetare-dezvoltare sau în orice alte scopuri decât introducerea pe piaţã. Comisia pentru securitate biologicã examineazã din punct de vedere ştiinţific studiul privind evaluarea riscului pentru sãnãtatea umanã şi mediu şi 222 . dacã nu se face cu respectarea condiţiilor impuse prin prezenta ordonanţã de urgenţã Orice persoanã care transmite o notificare trebuie sã procedeze în prealabil la efectuarea unei evaluãri a riscurilor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. parte componentã a unui produs. autorizaţi sau atestaţi conform legislaţiei. fãrã autorizaţie emisã de autoritatea competentã. III. precum şi referiri bibliografice. Persoana prevãzutã la alin. pentru evitarea efectelor adverse asupra sãnãtãţii umane şi asupra mediului. - . folosirea unui produs care nu respectã condiţiile din autorizaţie (dacã etichetarea şi ambalarea nu respectã condiţiile din autorizaţia . III. care include o descriere a metodelor utilizate şi referiri la metode standardizate sau recunoscute internaţional. cu respectarea prevederilor naționale şi a legislaţiei comunitare specifice.efectuarea oricãrei mişcãri transfrontierã de organisme modificate genetic.introducerea pe piaţã dacã nu se face cu respectarea prevederilor cap.În conformitate cu principiul precauţiei. sau fãrã autorizaţie emisã de un alt stat membru.

emite un aviz ştiinţific pentru introducerea deliberatã în mediu a organismului modificat genetic supus procedurii de autorizare. legislaţia în vigoare privind protecţia mediului şi legislaţia privind securitatea muncii. cãtre Comisia pentru securitate biologicã. 223 dacã este dovedit cã acestea au fost inserate prin . import. primeşte informaţiile de la Comisia pentru securitate biologicã şi autoritãţile implicate şi asigurã transmiterea informaţiilor şi/sau a deciziilor luate în aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţã. Organismele modificate genetic conţinând gene de rezistenţã la antibiotice.. tranzit. Autoritatea competentã şi organul de control publicã pe adresa proprie de internet. transport ale unui astfel de organism modificat genetic sau ale unei combinaţii de organisme modificate genetic. Autoritatea competentã informeazã şi consultã publicul. depozitare. nu pot fi introduse pe piaţã. export. modificare geneticã. cel mai târziu la sfârşitul primului trimestru al fiecãrui an.. Operatorul este obligat sã nominalizeze un responsabil privind problemele de biosecuritate sau sã asigure colaborarea cu un consultant extern. un raport asupra activitãţilor din anul anterior. Deciziile finale ale autoritãţii competente. ca atare sau componentã/e a/ale unui produs. Acest raport trebuie avizat în prealabil de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. se emit dupã consultarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. cu pregãtire profesionalã în domeniul biosecuritãţii. cãtre public şi cãtre notificator. trebuie sã ia mãsuri pentru ca activitãţile desfãşurate sã nu producã efecte adverse asupra sãnãtãţii umane. folosite în tratamentul afecţiunilor umane sau veterinare. cãtre autoritãţile implicate. manipulare. Orice operator care utilizeazã organisme modificate genetic sau desfãşoarã activitãţi de introducere deliberatã în mediu şi/sau de introducere pe piaţã. care pot avea efecte adverse asupra sãnãtãţii umane şi asupra mediului. animale şi mediului. dupã caz.

autoritatea centralã sanitarã veterinarã şi pentru siguranţa alimentelor. în procesul decizional. emite autorizaţiile/acordurile conform prezentei ordonanţe de urgenţã. consultã. 7. cu respectarea legislaţiei în vigoare privind accesul publicului la informaţii şi privind confidenţialitatea. suspendarea sau retragerea autorizaţiilor/acordurilor. 6. le revizuieşte. informeazã autoritãţile. precum şi despre eventuale accidente. le suspendã sau le retrage. c) Comisia pentru securitate biologicã. 3. prin e) autoritãţi implicate. ghiduri în colaborare cu autoritãţile implicate şi instituţiile cu responsabilitãţi în domeniu. sens în care: 1. menţine legãtura cu notificatorul. autoritatea publicã centralã pentru protecţia consumatorilor şi autoritatea publicã centralã pentru educaţie. respectiv autoritatea publicã centralã pentru agriculturã. consultã şi informeazã publicul în procesul decizional. autoritatea publicã centralã pentru sãnãtate. autoritãţile implicate şi Comisia pentru securitate biologicã. Autoritatea competentã este Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului. care are urmãtoarele responsabilitãţi: a) asigurã conformarea la orice prevederi în domeniu. b) Agenţia Naţionalã pentru Protecţia Mediului. 8. 4. primeşte. gestioneazã şi evalueazã conţinutul tehnic al notificãrii. cercetare şi tineret. publicul despre revizuirea. d) Garda Naţionalã de Mediu. 5. 224 . elaboreazã proceduri.Crearea cadrului naţional de biosecuritate se realizeazã participarea şi colaborarea dintre: a) autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. colaboreazã cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi organul de control 2.

10. pentru minimizarea riscului asupra mediului şi sãnãtãţii umane. exportul şi tranzitul organismelor modificate genetic i) soluţioneazã solicitãrile transmise de autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. în cazuri de urgenţã. colaborarea cu laboratoarele din reţeaua laboratoarelor de referinţã pentru organisme modificate genetic din Uniunea Europeanã.9. acordurile emise. e) realizeazã şi gestioneazã Registrul naţional privind informaţia despre modificãrile genetice din organismele modificate genetic. colaboreazã cu autoritãţile naţionale şi comunitare în procesul de autorizare a organismelor modificate genetic pentru utilizare directã ca aliment sau hranã pentru animale ori ca medicamente şi produse de uz uman sau veterinar. d) asigurã. c) asigurã funcţionarea unui laborator naţional pentru detecţia şi identificarea organismelor modificate genetic. împreunã cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. h) realizeazã şi gestioneazã Registrul pentru evidenţa electronicã a informaţiei privind importul. în baza prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã. cu Comisia pentru securitate biologicã şi cu autoritãţile prevãzute la alin. prevãzut la art. suspendate şi reînnoite. 225 . f) realizeazã şi gestioneazã baza de date pentru funcţionarea BCH la nivel naţional. dacã necesitã o evaluare a riscului asupra mediului. (4). şi Registrul privind locaţiile pentru introducerea deliberatã în mediu. cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului. (4) şi (6). autorizaţiile emise ca şi al autorizaţiilor revizuite. pentru asigurarea cadrului naţional de biosecuritate şi colaborarea cu organismele comunitare şi Comisia Europeanã. b) asigurã secretariatul Comisiei pentru securitate biologicã. g) realizeazã şi gestioneazã Registrul electronic privind notificãrile primite şi respinse. colaboreazã cu notificatorul. dupã caz. 48 alin.

membri titulari şi un membru supleant. agricol. în limbile românã şi englezã.structură și atribuții: Comisia pentru securitate biologicã se compune din 12 membri titulari şi 4 membri supleanţi. care deţin titluri academice şi/sau universitare şi sunt personalitãţi ştiinţifice consacrate.j) asigurã schimbul de informaţii cu Comisia Europeanã. Atribuţiile Comisiei şi modul de organizare şi funcţionare ale acesteia sunt următoarele: 1. membri titulari şi un membru supleant. emite un aviz ştiinţific. Comisia pentru securitate biologicã. Avizele şi procesele-verbale ale întrunirilor nu sunt confidenţiale şi se transmit autoritãţii competente. -3. al managementului riscului. Membrii Comisiei pentru securitate biologicã provin din urmãtoarele instituţii: . . 226 . membri titulari şi un membru supleant. 2. al mãsurilor de intervenţie în caz de urgenţã. membri titulari şi un membru supleant. specializaţi în domeniile reglementate prin prezenta ordonanţã de urgenţã.3. sub aspectul evaluãrii riscurilor asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. -3. protecţia mediului şi alte domenii conexe. cu consultarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. pe suport de hârtie şi în format electronic. din Academia Românã şi/sau din instituţiile aflate în subordinea acesteia.3. cu alte organisme comunitare şi cu statele membre. medical. din universitãţi şi institute de cercetare-dezvoltare cu profil biologic. evalueazã notificãrile din punct de vedere ştiinţific. din Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu-Şişeşti" şi/sau din instituţiile aflate în subordinea/coordonarea acesteia. din Academia de Ştiinţe Medicale şi/sau din instituţiile aflate în subordinea/ coordonarea acesteia. al planului de monitorizare şi al metodelor de detecţie şi identificare a organismelor modificate genetic.

dacã introducerea lor deliberatã în mediu. 7.3. în alte scopuri decât acela de introducere pe piaţã. colaboreazã cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului în elaborarea de politici şi strategii de biosecuritate şi în elaborarea de acte normative. 3. în aplicarea prezentei ordonanţe. colaboreazã cu autoritatea competentã în elaborarea de ghiduri. în conformitate cu anexa nr. colaboreazã cu organisme similare din alte state membre. care constau din sau conţin organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. definite conform art. emite alte avize ştiinţifice. organismelor comunitare şi informeazã autoritatea competentã despre aceasta. 2 şi pe baza tipului de informaţii prevãzute în anexa nr. autoritãţilor implicate. cu experţi naţionali sau internaţionali în exercitarea atribuţiilor conform prezentului act normativ. anterior introducerii. 5. Condițiile de notificare nu se aplicã în cazul medicamentelor şi produselor de uz uman. (1). 2 alin. c) elaborarea unui plan de monitorizare în conformitate cu pãrţile relevante ale anexei nr. la solicitarea autoritãţii competente sau a autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. 3. 4. 6. fãrã a se aduce atingere cerinţelor suplimentare prevãzute de legislaţia comunitarã în domeniu. 8. colaboreazã cu autoritatea competentã. solicitã informaţii notificatorului. în vederea identificãrii efectelor pe care unul sau mai multe 227 . este autorizatã cu îndeplinirea urmãtoarelor cerinţe: a) evaluarea specificã a riscului pentru sãnãtatea umanã şi pentru mediu. b) obţinerea de la autoritatea competentã. a unei autorizaţii privind introducerea deliberatã în mediu. cu autoritatea publicã centralã pentru protecţia mediului şi cu organul de control pentru stabilirea mãsurilor necesare în situaţia unor riscuri majore sau pentru aplicarea clauzei de salvgardare.

c) dosarul tehnic conţinând informaţiile specificate în anexa nr. Celelalte date prezentate de cãtre notificator sunt considerate confidenţiale şi pot fi puse la 228 . d) cerinţele legate de abordarea unor noi informaţii. 13 alin. 3. numai datele prezentate de cãtre notificator la art. Procedura standard de autorizare A. necesare pentru realizarea evaluãrii riscului asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. 3^1. ca urmare a introducerii deliberate în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme.organisme modificate genetic le are/au asupra sãnãtãţii umane sau asupra mediului. 2. care precizeazã tipul de organisme modificate genetic şi activitatea propusã. informaţii de ordin general. locaţia/locaţiile unde are/au loc introducerea/introducerile deliberatã/ deliberate în mediu.Notificarea Orice operator. (2) pct. b) dovada achitãrii tarifului pentru evaluarea dosarului de notificare. I. respectiv: 1. 3. 3 cu privire la locaţia/locaţiile introducerii deliberate în mediu pot fi fãcute publice. informaţii privind organismele modificate genetic. înainte de introducerea deliberatã în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme în România. informarea publicului. cel puţin echivalente cu cele prevãzute în prezenta ordonanţã de urgenţã şi în mãsurile luate în conformitate cu aceasta. informaţia privind rezultatele introducerilor de organisme modificate genetic şi schimbul de informaţii. şi anume locaţia/locaţiile cu referire la unitatea administrativ-teritorialã. trebuie sã transmitã o notificare autoritãţii competente în vederea obţinerii autorizaţiei Notificarea trebuie sã conţinã: a) cererea de autorizare.

dupã caz. completatã şi semnatã de notificator. informaţii privind interacţiunile dintre organismele modificate genetic şi mediu. 4. sã nu fie confidenţiale sau sã existe acordul scris al notificatorilor în cauzã. pentru a identifica efectele pe care le pot avea organismele modificate genetic asupra sãnãtãţii umane şi asupra mediului. e) evaluarea riscului asupra sãnãtãţii umane şi a mediului f) declaraţia pe propria rãspundere. planurile de intervenţie în caz de urgenţã şi. fie în exteriorul Comunitãţii Europene. o anexã conţinând eventuale date confidenţiale 9. informaţii privind controlul intern. gestionarea deşeurilor. 8. în 229 . prin care îşi asumã întreaga responsabilitate pentru orice prejudiciu g) informaţia pentru public. a cãrui/cãrei notificare este în curs sau pentru care notificarea a fost transmisã sau este transmisã. Notificãrile privind introducerea deliberatã în mediu a organismelor modificate genetic. date şi rezultate. rapoartele notificatorului. reprezentând plantele superioare modificate genetic. 6. 7. metodele de remediere. cu condiţia sã comunice sursa acestora şi ca respectivele informaţii. în interiorul.dispoziţia celorlalte autoritãţi şi a publicului numai la solicitarea scrisã şi motivatã a acestora. d) rezumatul notificãrii. monitorizarea. informaţii privind condiţiile de introducere şi mediul potenţial receptor. un plan de monitorizare. informaţii rezultate din experienţa obţinutã din introduceri ale aceluiaşi organism modificat genetic sau aceleiaşi combinaţii de asemenea organisme. (3) Notificatorul poate sã facã trimitere la date sau rezultate din notificãrile transmise anterior de cãtre alţi notificatori sau sã prezinte orice alte informaţii suplimentare pe care le considerã relevante. întocmit conform reglementãrilor naţionale şi comunitare. specifice fiecãrei locaţii 5.

precum şi metoda de detecţie cãtre reprezentantul legal al organului de control şi/sau al autoritãţii competente. se transmit pentru consultare şi aviz de cãtre autoritatea competentã numai Comisiei pentru securitate biologicã şi autoritãţii publice centrale pentru agriculturã. autoritatea competentã le transmite Comisiei pentru securitate biologicã şi/sau autoritãţilor implicate. Avizul Comisiei pentru securitate biologicã şi al autoritãţilor implicate Dupã primirea informaţiilor suplimentare solicitate de la notificator. în scris. (3) Comisia pentru securitate biologicã este informatã despre observaţiile formulate de autoritatea competentã sau de cãtre celelalte state membre. pe durata consultãrii prevãzute la alin. iar acesta este obligat ca în termen de cel mult 10 zile sã completeze informaţia lipsã din dosarul de notificare. Consultarea publicului (1) În termen de 5 zile de la data începerii procedurii de autorizare autoritatea competentã publicã pe adresa de internet rezumatul notificãrii. pe care o transmite 230 . publicul transmite observaţiile sale cãtre autoritatea competentã.alte scopuri decât introducerea pe piaţã. Notificatorul este obligat sã asigure probe-martor din organismul modificat genetic. în vederea efectuãrii de analize În cazul în care nu se acceptã notificarea. precum şi despre observaţiile publicului (5) Autoritãţile implicate transmit avizul lor autoritãţii competente în termen de 15 zile de la data primirii avizului Comisiei pentru securitate biologicã Comisia pentru securitate biologicã transmite avizul fundamentat ştiinţific la autoritatea competentã C. autoritatea competentã comunicã notificatorului motivele. prin e-mail sau prin poştã (5) În termen de 10 zile de la încheierea consultãrii publicului. B. autoritatea competentã elaboreazã o sintezã a observaţiilor acestuia. (2).

dupã consultarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. Comisiei pentru securitate biologicã. autoritatea competentã ia o decizie pe baza avizului fundamentat ştiinţific al Comisiei pentru securitate biologicã. a avizelor autoritãţilor implicate. iar transmiterea autorizaţiei se face dupã prezentarea de cãtre notificator a dovezii privind achitarea tarifului prevãzut la alin. la care notificatorul trebuie sã se conformeze. Autoritatea competentã stabileşte şi aplicã. (1) poate fi: a) favorabilã. precum şi pe baza consultãrii statelor membre ( (3) Decizia prevãzutã la alin. prin scrisoare recomandatã. referitor la decizia luatã. sau b) nefavorabilã. (5) Autoritatea competentã informeazã notificatorul. în conformitate cu legislaţia în vigoare. în termen de 7 zile de la data achitãrii tarifului de cãtre notificator.autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. 231 . care stabileşte condiţiile introducerii deliberate în mediu. stabilitã conform art. Autoritatea competentã elibereazã autorizaţia. autoritãţilor implicate şi Comisiei pentru securitate biologicã. a sintezei consultãrii publicului. Autoritatea competentã respinge cererea de autorizare. Decizia autorității competente În termen de cel mult 90 de zile de la data începerii procedurii. D. dacã introducerea propusã nu îndeplineşte condiţiile impuse prin prezenta ordonanţã de urgenţã. organului de control şi fiecãrei autoritãţi implicate în procesul decizional. referitor la autorizarea introducerii deliberate în mediu. (4). mãsurile privind asigurarea participãrii publicului la luarea deciziei. 15 alin. (6) Autoritatea competentã publicã autorizaţia pe adresa sa de internet şi transmite câte o copie autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. în alte scopuri decât introducerea pe piaţã. (4).

datele persoanei de contact. k) obligaţiile operatorilor terţi l) durata de valabilitate a autorizaţiei. d) date privind metodele de detecţie şi identificare. e) condiţiile în care are loc introducerea. codul unic de identificare. notificatorul. II. Autorizaţia conţine obligatoriu urmãtoarele a) informaţii generale privind: 1. cu condiţia respectãrii acesteia. numãrul de înregistrare la registrul comerţului. emitentul. b) caracterizarea organismului/organismelor modificat/ modificate genetic. sediul. autoritatea competentã. (8) Autorizaţia privind introducerea deliberatã în mediu este emisã în limba românã şi limba englezã. adresa. 2. h) cerinţele privind etichetarea. f) scopul introducerii.Proceduri simplificate organismele modificate genetic care corespund criteriilor stabilite în anexa nr. cu aprobarea autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. poate prezenta Comisiei Europene o propunere motivatã privind aplicarea unor proceduri simplificate. (9) Autorizaţia privind introducerea deliberatã în mediu nu poate fi transferatã altor persoane. cu indicarea exactã a suprafeţelor pentru testare. cu menţionarea cerinţelor privind protecţia sãnãtãţii umane şi a mediului. 232 . 5 şi pentru care s-a acumulat o experienţã suficientã cu ocazia introducerii lor în anumite tipuri de ecosisteme. dacã este cazul.(7) Notificatorul poate sã procedeze la introducerea deliberatã în mediu numai dupã ce a primit autorizaţia din partea autoritãţii competente. g) locaţiile aprobate. respectiv numele. c) prezentarea modificãrii genetice. j) obligaţiile notificatorului. i) cerinţele privind monitorizarea şi raportarea rezultatelor.

. care stabileşte cantitatea minimã de informaţii tehnice conform anexei nr. prevãzutã la alin. în aceeaşi locaţie sau în locaţii diferite IGestionarea unor modificãri ale condiţiilor de autorizare şi a unor informaţii noi În eventualitatea producerii unei/unor modificãri. b) sã informeze fãrã întârziere autoritatea competentã. necesarã pentru evaluarea oricãror riscuri previzibile în urma introducerii în mediu. la care se adaugã perioada de timp în care Comisia Europeanã primeşte observaţiile autoritãţilor competente ale celorlalte state membre. Aceastã propunere face obiectul unei decizii a Comisiei Europene. (1). a/ale condiţiilor de autorizare privind o introducere deliberatã în mediu a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme. Propunerea trebuie sã facã obiectul unei decizii a Comisiei Europene. Decizia Comisiei Europene stabileşte cã introducerea deliberatã a unui organism modificat genetic sau a unei combinaţii de asemenea organisme. aceasta consultã Comisia pentru securitate biologicã şi autoritãţile implicate şi transmite eventuale observaţii la Comisia Europeanã.pe baza unui aviz favorabil din partea Comisiei pentru securitate biologicã şi a autoritãţilor implicate. timp de 90 de zile de la data transmiterii propunerii. privind aplicarea unor proceduri simplificate. necesarã pentru evaluarea oricãror riscuri previzibile în urma introducerii în mediu Autoritatea competentã aşteaptã decizia Comisiei Europene. care ar putea avea consecinţe în ceea ce priveşte riscurile pentru sãnãtatea umanã şi mediu. care stabileşte cantitatea minimã de informaţii tehnice conform anexei nr. înainte de orice 233 . în termen de 60 de zile. Atunci când autoritatea competentã primeşte o propunere din partea Comisiei Europene. dupã caz. intenţionate sau nu. notificatorul este obligat ca de îndatã: a) sã ia mãsurile necesare pentru protejarea sãnãtãţii umane şi a mediului. comentariile publicului şi avizul comitetelor ştiinţifice comunitare. 3. 3.

prin care se poate acorda un termen pentru îndeplinirea obligaţiilor. publicã aceste informaţii noi pe adresa de internet şi le transmite organului de control şi autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. pe perioada suspendãrii desfãşurarea activitãţilor este interzisã. Autoritatea competentã poate suspenda sau retrage autorizaţia privind introducerea deliberatã în mediu când condiţiile impuse prin autorizaţie nu sunt sau nu mai sunt îndeplinite şi nu a putut fi gãsitã nicio soluţie alternativã la suspendarea/retragerea autorizaţiei de cãtre autoritatea competentã. avizul Comisiei pentru securitate biologică. c) sã revizuiascã în mod corespunzãtor mãsurile specificate în notificare.modificare sau de îndatã ce ia la cunoştinţã despre orice schimbare sau dacã sunt disponibile informaţii noi. în prealabil. care efectueazã activitãţi de inspecţie şi control pentru a asigura respectarea deciziilor luate Notificatorul transmite autoritãţii competente un raport cuprinzând rezultatul introducerii/introducerilor la Comisia pentru securitate biologicã şi la fiecare dintre autoritãţile implicate cel mai târziu la data de 15 decembrie a fiecãrui an în cursul cãruia are loc o introducere deliberatã în mediu a unui organism modificat genetic. Dacã este cazul. împreunã cu evaluarea realizatã de Comisia pentru securitate biologicã Autoritatea competentã informeazã organul de control. cât şi în limba englezã. susceptibile de a avea consecinţe privind riscurile pentru sãnãtatea umanã şi mediu.Suspendarea/retragerea autorizaţiei se face dupã o notificare prealabilã. Schimbul de informaţii între autoritatea competentã şi Comisia Europeanã privind conţinutul notificãrilor este asigurat de Autoritatea competentã. în 234 . Pentru autoritatea competentã raportul se transmite atât în limba românã. se cere. ca atare sau componente ale unor produse. în special în situaţiile prezentate la alin. (1). solicitã avizul Comisiei pentru securitate biologicã şi al autoritãţilor implicate. Atunci când autoritatea competentã intrã în posesia unor informaţii noi.

denumit în continuare Regulamentul nr. (CE) 726/2004. o listã a organismelor modificate genetic care au fost introduse deliberat în mediu.termen de 30 de zile de la primire. autoritatea competentã transmite Comisiei Europene. o autorizaţie privind introducerea deliberatã în mediu pentru scopuri de cercetare-dezvoltare. odată cu rezumatul în limba englezã al fiecãrei notificãri Anual. Ea se poate aplica numai medicamentelor şi produselor modificate genetic sau constând dintr-un organism modificat genetic pentru care a fost emisã.. de autoritatea competentã privind introducerea deliberatã în mediu. ca atare sau componentã a unui medicament ori produs medicamentos de uz uman sau veterinar. precum şi o listã a notificãrilor respinse conform aceleiaşi secţiuni. Procedura nu se aplicã niciunui organism modificat genetic. Anual. incluzând. 726/2004 al Parlamentului European şi al Consiliului din 31 martie 2004 de stabilire a procedurilor comunitare privind autorizarea şi supravegherea medicamentelor de uz uman şi veterinar şi de instituire a unei Agenţii Europene pentru Medicamente. (3) lit. precum şi rezultatele introducerilor. pentru a fi transmise autoritãţilor competente ale celorlalte state membre. Implementarea Protocolului de la Cartagena privind biosecuritatea . în conformitate cu prevederile cap. pentru care s-au aplicat procedurile simplificate. g). autoritatea competentã transmite Comisiei Europene. II. lista deciziilor finale luate pe baza cererilor de autorizare conform registrului prevãzut la art. 11 alin. în scopul informãrii autoritãţilor competente din celelalte state membre.Mişcarea transfrontierã a organismelor modificate genetic 235 . conform prezentei ordonanţe de urgenţã. motivele respingerii notificãrilor. dacã este cazul. cu avizul autoritãţii publice centrale pentru protecţia mediului. Acestea se supun procedurii de autorizare conform Regulamentului (CE) nr.

conform Registrului comunitar al organismelor modificate genetic. al unui produs care conţine sau constã într-un organism modificat genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. în conformitate cu prevederile cap. sau . publicat pe pagina oficialã de internet a Comisiei Europene. cu cel puţin 7 zile înainte de data presupusã a efectuãrii importului. tipul acestora şi locul de intrare pe teritoriul României.Importatorul din România al unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme este obligat sã notifice comisariatului judeţean al Gãrzii Naţionale de Mediu în a cãrui jurisdicţie se aflã sediul sãu. definit conform prezentei ordonanţe de urgenţã. în conformitate cu cap. o autorizaţie emisã de cãtre autoritatea competentã.a fost emisã o autorizaţie pentru organismul modificat genetic sau produsul modificat genetic. III.Importul organismelor modificate genetic are un regim diferit după cum se face în vederea cultivării sau în vederea transformării a)în vederea cultivãrii: Importul. Importul unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme este permis numai persoanelor juridice autorizate. cantitatea. este 236 . de cãtre autoritatea competentã a unui alt stat membru. dacã România este statul în care acest produs se introduce pentru prima datã pe piaţã. pentru cultivare comercialã. în prealabil. în cauzã. pentru prima datã.Introducerea în ţarã a unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. reprezintã introducere pe piaţã şi poate avea loc numai dacã: -importatorul a primit. Evenimentul de transformare al organismului modificat genetic importat trebuie sã se regãseascã în lista produselor modificate genetic aprobate pentru introducere pe piaţa comunitarã pentru cultivare. şi sunt respectate cu stricteţe condiţiile impuse. III. inclusiv cele referitoare la mediul şi/sau zonele geografice precizate în respectiva autorizaţie. în condiţiile legislaţiei în vigoare.

trebuie să ia toate mãsurile pentru ca activitãţile sã se desfãşoare fãrã efecte adverse asupra sãnãtãţii umane şi a mediului. 1. exportul şi tranzitul mãrfurilor supuse controalelor fito-sanitare. în prealabil. În sensul prezentului articol. autoritatea competentã este Autoritatea Naţionalã Sanitarã Veterinarã şi pentru Siguranţa Alimentelor. Regulamentului (CE) nr. metaboliţii lor şi deşeurile formate sã nu constituie un pericol pentru mediu şi sãnãtatea umanã. o autorizaţie emisã de autoritatea competentã pentru aplicarea Regulamentului (CE) nr. 1. în aplicarea Directivei (CE) 18/2001. publicat pe pagina oficialã de internet a Comisiei Europene. b) a fost emisã o autorizaţie pentru organismul modificat genetic sau produsul modificat genetic. Persoanele responsabile pentru importul unui organism modificat genetic sau al unui produs conţinând ori constând în asemenea organisme sau o combinaţie de asemenea organisme. din Registrul comunitar al alimentelor şi furajelor modificate genetic. dacã România este locul unde s-a introdus notificarea pentru prima datã.permisã numai prin punctele de trecere a frontierei de stat unde sunt organizate posturi de inspecţie la frontierã stabilite pentru importul. definit conform prezentei ordonanţe de urgenţã. sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. pentru prima datã. Se va asigura ca aceste organisme.829/2003 sau în aplicarea de cãtre autoritatea competentã a unui alt stat membru. Importul.829/2003. iar evenimentul de transformare al organismului în cauzã se regãseşte în lista produselor modificate genetic aprobate pentru introducere pe piaţa comunitarã pentru utilizare ca aliment şi hranã pentru animale. 237 . şi care urmeazã sã fie folosit direct ca aliment sau hranã pentru animale sau pentru prelucrare reprezintã introducere pe piaţã şi poate avea loc numai dacã: a) importatorul a primit. al unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme.

cantitatea şi punctul de trecere a frontierei de stat pentru ieşirea de pe teritoriul României. se transmite. Regulamentului (CE) nr. acesta trebuie sã fie însoţit de un document care se completeazã prin grija exportatorului. Operatorul care intenţioneazã sã exporte în afara Comunitãţii un produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme este obligat sã notifice comisariatului judeţean al Gãrzii Naţionale de Mediu în a cãrui jurisdicţie se aflã sediul sãu. în limba românã şi englezã. eticheteazã şi ambaleazã cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare. cu cel puţin 7 zile înainte de data propusã pentru efectuarea exportului. obligatoriu. Exportul şi tranzitul organismelor modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme este permis numai pentru organisme modificate genetic autorizate şi se realizeazã cu respectarea prevederilor 1. autoritãţii competente. autoritãţii vamale de cãtre operatorul implicat sau reprezentantul sãu legal şi se transmite destinatarului mãrfii care face obiectul mişcãrii transfrontierã. De asemenea. exportul şi tranzitul mãrfurilor supuse 238 .946/2003.Pe tot parcursul transportului unui produs conţinând ori constând în organisme modificate genetic sau o combinaţie de asemenea organisme. în copie.Importurile de organisme modificate genetic în vederea introducerii deliberate în mediu în scop de cercetare-dezvoltare şi în orice alte scopuri decât introducerea pe piaţã se fac cu respectarea legislaţiei naţionale şi comunitare în vigoare privind etichetarea şi trasabilitatea şi cu respectarea regimului stabilit Produsele conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme se manipuleazã. se prezintã. cu cel puţin 7 zile înainte de data efectuãrii mişcãrii transfrontierã. Exportul şi tranzitul organismelor modificate genetic sunt permise numai prin punctele de trecere a frontierei de stat unde sunt organizate posturi de inspecţie la frontierã stabilite pentru importul. de la exportator la importator. tipul de organism modificat genetic. precum şi copia autentificatã. a acordului emis de autoritatea competentã a pãrţii importatoare.

exportatori şi care tranziteazã teritoriul naţional al României cu produse conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme sunt obligaţi sã prezinte autoritãţilor de control.controalelor fito-sanitare. astfel încât sã previnã orice efect advers potenţial asupra mediului şi a sãnãtãţii umane. sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor. 1. luând toate mãsurile pentru ca activitãţile sã se desfãşoare fãrã efecte adverse asupra sãnãtãţii umane şi a mediului.946/2003. Operatorul care solicitã tranzitul organismelor modificate genetic are obligaţia sã foloseascã mijloace de transport asigurate împotriva oricãrei rãspândiri accidentale în mediu a acestora sau a produselor modificate genetic. în colaborare cu Autoritatea Naţionalã a Vãmilor.Operatorii economici importatori. 12 din Regulamentul (CE) nr. pânã la importator. la solicitarea acestora. cu respectarea prevederilor art. sub forma unui registru. 63. exportului şi al tranzitului şi care conţin sau constau într-un organism modificat genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. conform competenţei acestora. exporturile şi tranzitul organismelor modificate genetic. precum şi sã se asigure împotriva pierderii mijlocului de transport pe parcursul urmat de acesta. Exportatorul asigurã cã pe tot parcursul transportului unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme. Persoanele responsabile pentru exportul şi/sau tranzitul unui produs conţinând sau constând în organisme modificate genetic ori o combinaţie de asemenea organisme asigurã respectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţã. autoritatea vamalã colaboreazã cu Garda Naţionalã de Mediu şi cu autoritãţile şi instituţiile implicate. Autoritatea competentã asigurã. o evidenţã în format electronic a informaţiei privind importurile. produsul este însoţit de un document al cãrui conţinut este stabilit prin ordinul prevãzut la art. documente 239 . În activitatea de control al mãrfurilor care fac obiectul importului.

autoritatea vamalã transmite date statistice referitoare la importul/exportul/tranzitul mãrfurilor modificate şi nemodificate genetic. reglementate prin prezentul act normativ. informarea şi consultarea publicului. manipulare sau transport al acestora sau a unei combinaţii de asemenea organisme. un sistem informatic. Rãspunderea pentru un prejudiciu adus mediului şi remedierea unui eventual prejudiciu adus prin activitãţile cu organisme modificate genetic se realizeazã conform legislaţiei în vigoare. mediului şi sãnãtãţii umane. având aceeaşi încadrare tarifarã. Rãspunderea pentru prejudicii aduse sãnãtãţii umane şi mediului (1) Orice persoanã care produce organisme modificate genetic sau desfãşoarã activitãţi de introducere deliberatã în mediu şi/sau de introducere pe piaţã sau de import. funcţionarea Comisiei pentru securitate biologicã. comunitare şi internaţionale. La solicitarea autoritãţilor care au atribuţii în domeniul organismelor modificate genetic.care demonstreazã natura produselor utilizate. în baza prezentei ordonanţe de urgenţã.Regimul juridic al deșeurilor 240 . inclusiv pentru comunicarea cu Comisia Europeanã şi statele membre în procesul de autorizare şi de raportare privind organismele modificate genetic. ca urmare a acestor activitãţi. sub aspectul modificãrii genetice. conform legislaţiei în vigoare. pentru orice prejudiciu adus persoanelor. Autoritatea competentã realizeazã şi gestioneazã. care asigurã baza de date conform cerinţelor prezentului act normativ. precum şi pentru comunicarea cu celelalte autoritãţi. 1. tranzit sau depozitare. naţionale. export. sã punã la dispoziţie probe martor şi/sau sã permitã prelevarea de probe de control. proprietãţii. ca atare sau componentã/e a/ale unui produs este rãspunzãtoare.

Legea face o ierarhie a deșeurilor (art. gestionarea deşeurilor trebuie efectuată cu respectarea condiţiilor de protecţie a sănătăţii populaţiei şi a mediului şi să fie conformă şi cu legislaţia specifică în vigoare. 241 .4) în functie de ordinea prioritatilor in cadrul legislatiei si al politicii in materie de prevenire a generarii si de gestionare a deseurilor. Legislația națională. c) fara a afecta negativ peisajul sau zonele de interes special. sol. dupa cum urmeaza: a) prevenirea.Prin Legea nr. 6/1991 România a aderat la Convenţia de la Basel privind controlul transportului peste frontiere al deşeurilor periculoase şi al eliminării acestora iar ulterior a adoptat Legea nr. fauna sau flora. Legislația specifică: În prezent este în vigoare Legea 211/2011 privind regimul deseurilor. b) fara a crea disconfort din cauza zgomotului sau a mirosurilor. Conform Legii protecţiei mediului. centre medicale. 265/2002 pentru acceptarea amendamentelor la Convenţia de la Basel. urmează a a fi eliminate sau este necesar să fie eliminate în conformitate cu legislaţia naţională”. producţia farmaceutică.deşeuri petroliere. deşeuri de natură explozivă. in special: a) fara a genera riscuri pentru aer. În sensul Convenţiei de la Basel. Convenţia prevede categoriile de deşeuri considerate periculoase şi care urmează a fi supuse controlului în cazul transportului peste frontieră: cele de natură chimică provenite din spitale. deşeurile “reprezintă subtanţele sau obiectele care sunt eliminate.publicata in Monitorul Oficial nr. Părţile la Convenţie consideră că traficul ilicit de deşeuri periculoase sau alte reziduuri este infracţiune. uleiuri minerale. 837 din 25 noiembrie 2011 Legea prevede că gestionarea deseurilor trebuie sa se realizeze fara a pune in pericol sanatatea umana si fara a dauna mediului. apa.

cu modificarile si completarile ulterioare. astfel incat sa se reduca efectele negative ale acestora asupra mediului. o substanta sau un obiect care rezulta in urma unui proces de productie al carui obiectiv principal nu este producerea acestuia si care indeplineste. 3 si daca indeplinesc criteriile specifice stabilite de Comisia Europeana. cu modificarile si completarile ulterioare. c) substanta sau obiectul este produs ca parte integranta a unui proces de productie.. Subproduse. d) utilizarea ulterioara este legala. in sensul ca substanta sau obiectul indeplineste toate cerintele relevante referitoare la produs. b) substanta sau obiectul poate fi utilizat direct. 1. cumulativ. si nu deseu.406/2004 privind gestionarea vehiculelor si a vehiculelor scoase din uz. Hotararea Guvernului nr. Hotararea Guvernului nr. e) eliminarea. 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje. Incetarea statutului de deseu are loc cazul in care anumite categorii de deseuri au trecut printr-o operatiune prevazuta in anexa nr. la protectia mediului si protectia sanatatii pentru utilizarea specifica si nu va produce efecte globale nocive asupra mediului sau a sanatatii populatiei. Este considerat subprodus.b) pregatirea pentru reutilizare. inceteaza sa mai fie considerate deseuri in scopul atingerii obiectivelor de valorificare si reciclare prevazute de Hotararea Guvernului nr. fara a fi supus unei alte prelucrari suplimentare celei prevazute de practica industriala obisnuita. Aplicarea ierarhiei deseurilor are ca scop incurajarea actiunii in materie de prevenire a generarii si gestionarii eficiente si eficace a deseurilor. 2. urmatoarele conditii: a) utilizarea ulterioara a substantei sau a obiectului este certa. c) reciclarea.037/2010 privind deseurile de echipamente electrice si electronice. Hotararea Guvernului 242 . Deseurile care inceteaza sa mai fie considerate deseuri. de exemplu valorificarea energetica. d) alte operatiuni de valorificare.

1. Se exclud din domeniul de aplicare al acestei legi urmatoarele: a) efluentii gazosi emisi in atmosfera si dioxidul de carbon captat si transportat in scopul stocarii geologice si stocat geologic potrivit prevederilor Directivei 2009/31/CE a Parlamentului European si a Consiliului din 23 aprilie 2009 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon si de modificare a Directivei 243 . daca un anumit deseu a incetat sa fie considerat ca atare. prin ordin al ministrului. realizate de aceasta sau de orice alta autoritate/institutie de la nivel national ori european. 1. c) substanta sau obiectul indeplineste cerintele tehnice pentru indeplinirea scopurilor specifice si respecta legislatia si normele aplicabile produselor. b) exista o piata sau cerere pentru substanta ori obiectul in cauza. cu respectarea urmatoarelor conditii: a) substanta sau obiectul este utilizat in mod curent pentru indeplinirea unor scopuri specifice. Lista deseurilor aprobata de catre Comisia Europeana se preia in legislatia nationala prin hotarare a Guvernului. precum si de alte acte normative. pe baza unor studii de evaluare a impactului social/economic si asupra mediului.132/2008 privind regimul bateriilor si acumulatorilor si al deseurilor de baterii si acumulatori. d) utilizarea substantei sau a obiectului nu va produce efecte nocive asupra mediului sau sanatatii populatiei. Lista deseurilor este obligatorie pentru a determina daca un deseu trebuie considerat deseu periculos. 9 din anexa nr.Includerea unui obiect sau a unei substante pe lista nu inseamna ca respectivul obiect ori respectiva substanta se considera ca fiind deseu in orice imprejurare. In lipsa criteriilor stabilite la nivel comunitar. pentru fiecare caz.nr. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului poate decide. cu modificarile si completarile ulterioare. O substanta sau un obiect este considerat deseu numai in cazul in care corespunde definitiei prevazute la pct.

depozitate sau utilizate intr-o instalatie de producere a biogazului ori a compostului. inclusiv solurile contaminate neexcavate si cladiri legate permanent de sol. 244 . e) explozibilii declasati. in masura in care sunt reglementate prin alte acte normative. 1. 1. c) solurile necontaminate si alte materiale geologice naturale excavate in timpul activitatilor de constructie. 2006/12/CE. precum si a directivelor 2000/60/CE.774/2002. f) materiile fecale. urmatoarele: a) apele uzate. paiele si alte resturi vegetale nepericuloase provenite din agricultura sau silvicultura si care sunt folosite in agricultura ori silvicultura sau pentru producerea de energie din biomasa prin procese ori metode care nu dauneaza mediului si nu pun in pericol sanatatea populatiei. inclusiv produse transformate care intra sub incidenta Regulamentului (CE) nr.013/2006 ale Parlamentului European si ale Consiliului sau exclusi din domeniul de aplicare a respectivei directive potrivit prevederilor art. c) carcasele de la animalele care au decedat in orice alt mod decat prin sacrificare.774/2002 al Parlamentului European si al Consiliului din 3 octombrie 2002 de stabilire a normelor sanitare privind subprodusele de origine animala care nu sunt destinate consumului uman. 1. inclusiv animale care au fost sacrificate pentru eradicarea unei epizootii si care sunt eliminate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 2004/35/CE. 2 alin. 2001/80/CE. De asemenea se exclud din domeniul de aplicare al prezentei legi. b) solurile (in situ).85/337/CEE a Consiliului. cu exceptia produselor care urmeaza sa fie incinerate. b) subprodusele de origine animala. (2) din aceasta. d) deseurile radioactive. in cazul in care este cert ca respectivul material va fi utilizat pentru constructii in starea sa naturala si pe locul de unde a fost excavat. 2008/1/CE si a Regulamentului (CE) nr.

d) deseurile rezultate in urma activitatilor de prospectare, extractie, tratare si stocare a resurselor minerale, precum si a exploatarii carierelor care intra sub incidenta Hotararii Guvernului nr. 856/2008 privind gestionarea deseurilor din industriile extractive. Tot astfel se exclud sedimentele depuse in apele de suprafata in scopul gestionarii apelor si a cailor navigabile sau al prevenirii inundatiilor, al atenuarii efectelor inundatiilor si secetei ori asanarii terenurilor in cazul in care se face dovada ca respectivele sedimente sunt nepericuloase. Producatorii si detinatorii de deseuri persoane juridice sunt obligati sa incadreze fiecare tip de deseu generat din propria activitate in lista deseurilor În acest sens sunt obligati sa efectueze si sa detina o caracterizare a deseurilor periculoase generate din propria activitate si a deseurilor care pot fi considerate periculoase din cauza originii sau compozitiei, in scopul determinarii posibilitatilor de amestecare, a metodelor de tratare si eliminare a acestora. In cazul unui tip de deseu care se incadreaza potrivit listei deseurilor sub doua coduri diferite in functie de posibila prezenta a unor caracteristici periculoase - codurile marcate cu asterisc, incadrarea ca deseu nepericulos se realizeaza de catre producatorii si detinatorii de astfel de deseuri numai in baza unei analize a originii, testelor, buletinelor de analiza si a altor documente relevante. Toate unitatile sau intreprinderile care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligate sa obtina o autorizatie/autorizatie integrata de mediu emisa de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. Producatorii si detinatorii de deseuri autoritati publice de aparare, ordine publica si siguranta nationala sunt obligati sa incadreze in codurile prevazute in anexa nr. 2 la Hotararea Guvernului nr. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile
245

periculoase, cu completarile ulterioare, fiecare tip de deseu generat de propria activitate, pe baza reglementarilor specifice pentru gestionarea deseurilor. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului notifica Comisiei Europene, cu celeritate, deseurile considerate ca fiind periculoase si care nu figureaza pe lista deseurilor si le consemneaza in raportul furnizand Comisiei Europene toate informatiile relevante. Reclasificarea deseurilor periculoase ca deseuri nepericuloase nu se poate realiza prin diluarea sau amestecarea acestora in scopul de a diminua concentratiile initiale de substante periculoase pana la un nivel mai mic decat nivelul prevazut pentru ca un deseu sa fie definit ca fiind periculos. Raspunderea extinsa a producatorului.In vederea prevenirii, reutilizarii, reciclarii si a altor tipuri de valorificare a deseurilor, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului promoveaza sau, dupa caz, propune masuri cu caracter legislativ ori nelegislativ prin care producatorul produsului, persoana fizica autorizata sau persoana juridica ce, cu titlu profesional, proiecteaza, produce, prelucreaza, trateaza, vinde ori importa produse este supus unui regim de raspundere extinsa a producatorului, ce presupune: a) incurajarea adoptarii, inca din faza de proiectare a produselor, a unor solutii care sa reduca impactul asupra mediului si generarea de deseuri in procesul de fabricatie si pe perioada de utilizare a produselor si care sa asigure respectarea legii atunci cand acestea devin deseuri; b) incurajarea productiei si comercializarii de produse cu utilizari multiple, durabile din punct de vedere tehnic si care, dupa ce devin deseuri, pot fi valorificate in mod corespunzator si a caror eliminare este compatibila cu principiile de protectie a mediului; c) acceptarea produselor returnate si a deseurilor rezultate dupa ce produsele nu mai sunt folosite si asigurarea gestionarii ulterioare a acestora fara a crea prejudicii asupra mediului sau sanatatii populatiei, precum si asumarea raspunderii financiare;
246

d) punerea la dispozitia publicului a informatiilor disponibile cu privire la caracterul reutilizabil si reciclabil al produselor. 3) In vederea aplicarii raspunderii extinse a producatorului se iau in considerare fezabilitatea tehnica si viabilitatea economica, efectele globale asupra mediului si sanatatii populatiei, precum si impactul social, cu respectarea necesitatii de a asigura buna functionare a pietei interne. Raspunderea extinsa a producatorilor se aplica fara a aduce atingere responsabilitatilor prevazute în legislatiei specifice privind fluxurile de deseuri si a celei privind produsele. Valorificarea deseurilor este o obligație impusă de lege. Pentru asigurarea unui grad inalt de valorificare, producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri sunt obligati sa colecteze separat cel putin urmatoarele categorii de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Operatorii economici care asigura colectarea si transportul deseurilor prevazute la alin. (1) au obligatia de a asigura colectarea separata a deseurilor si de a nu amesteca aceste deseuri. Unitatile si intreprinderile care valorifica deseurile au urmatoarele obligatii: a) sa detina spatii special amenajate pentru stocarea deseurilor in conditii care sa garanteze reducerea riscului pentru sanatatea umana si deteriorarii calitatii mediului; b) sa evite formarea de stocuri de deseuri care urmeaza sa fie valorificate, precum si de produse rezultate in urma valorificarii care ar putea genera fenomene de poluare a mediului sau care sa prezinte riscuri asupra sanatatii populatiei; c) sa adopte cele mai bune tehnici disponibile in domeniul valorificarii deseurilor, in momentul achizitiei. . Reutilizarea si reciclarea. Autoritatile administratiei publice centrale cu atributii in domeniul protectiei mediului adopta sau, dupa caz, propun masuri
247

adecvate pentru promovarea reutilizarii produselor si activitatilor de pregatire a acestora pentru reutilizare, promovând reciclarea de inalta calitate prin aplicarea colectarii separate a deseurilor, in masura in care este fezabila din punct de vedere tehnic, economic si de mediu si se conformeaza cu standardele de calitate in sectorul de reciclare respectiv, prin acte normative care se supun aprobarii Guvernului. Aceasta se realizează in special prin: a) stimularea realizarii unor retele pentru repararea si reutilizarea produselor; b) utilizarea instrumentelor economice; c) introducerea unor criterii referitoare la achizitiile publice; d) stabilirea de obiective cantitative sau alte masuri . Autoritatile administratiei publice locale au obligatia ca incepand cu anul 2012 sa asigure colectarea separata pentru cel putin urmatoarele tipuri de deseuri: hartie, metal, plastic si sticla. Producatorii de deseuri si autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele indatoriri: a) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare si reciclare de minimum 50% din masa totala a cantitatilor de deseuri, cum ar fi hartie, metal, plastic si sticla provenind din deseurile menajere si, dupa caz, provenind din alte surse, in masura in care aceste fluxuri de deseuri sunt similare deseurilor care provin din deseurile menajere; b) sa atinga, pana in anul 2020, un nivel de pregatire pentru reutilizare, reciclare si alte operatiuni de valorificare materiala, inclusiv operatiuni de umplere rambleiere care utilizeaza deseuri pentru a inlocui alte materiale, de minimum 70% din masa cantitatilor de deseuri nepericuloase provenite din activitati de constructie si demolari, cu exceptia materialelor geologice naturale definite la categoria 17 05 04 din Hotararea Guvernului nr. 856/2002, cu completarile ulterioare.
248

Eliminarea.Producatorii de deseuri si detinatorii de deseuri au obligatia sa supuna deseurile care nu au fost valorificate unei operatiuni de eliminare in conditii de siguranta, care indeplineste cerintele art. 20. Operatorii economici autorizati din punctul de vedere al protectiei mediului pentru activitatea de eliminare a deseurilor au urmatoarele obligatii: a) sa asigure eliminarea in totalitate a deseurilor care le sunt incredintate; b) sa foloseasca cele mai bune tehnici disponibile si care nu implica costuri excesive pentru eliminarea deseurilor; c) sa amplaseze si sa amenajeze instalatia de eliminare a deseurilor intr-un spatiu si in conditii stabilite de autoritatile teritoriale pentru protectia mediului competente; d) sa introduca in instalatia de eliminare numai deseurile mentionate in autorizatia emisa de autoritatile competente si sa respecte tehnologia de eliminare aprobata de acestea. Abandonarea deseurilor este interzisa. (4) Eliminarea deseurilor in afara spatiilor autorizate in acest scop este interzisa Costurile operațiunilor de gestionare a deșeurilor, în conformitate cu principiul ``poluatorul plateste``, se suporta de catre producatorul de deseuri sau, dupa caz, de detinatorul actual ori anterior al deseurilor. La propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului, prin actul normativ care reglementeaza categoria de deseuri se stabilesc cazurile in care costurile gestionarii deseurilor urmeaza sa fie suportate in intregime sau partial de catre producatorul produsului din care deriva deseul respectiv si eventuala participare a distribuitorilor unui asemenea produs la aceste costuri . In cazul deseurilor abandonate si in cazul in care producatorul/detinatorul de deseuri este necunoscut, cheltuielile legate de curatarea si refacerea mediului, precum si cele de transport, valorificare, recuperare/reciclare, eliminare sunt suportate de catre autoritatea administratiei publice locale.
249

Dupa identificarea producatorului/detinatorului de deseuri, acesta este obligat sa suporte atat cheltuielile efectuate de autoritatea administratiei publice locale, cat si pe cele legate de actiunile intreprinse pentru identificare . Responsabilitatea pentru gestionarea deseurilor. Producatorul de deseuri sau, dupa caz, orice detinator de deseuri are obligatia de a efectua operatiunile de tratare sau de a transfera aceste operatiuni unui operator economic autorizat care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sau unui operator public ori privat de colectare a deseurilor Operatorii economici autorizati din punct de vedere al protectiei mediului pentru efectuarea operatiunilor de colectare si transport au obligatia sa transporte deseurile numai la instalatii autorizate pentru efectuarea operatiunilor de tratare. Detinatorii/Producatorii de deseuri persoane juridice, comerciantii, precum si operatorii economici au obligatia sa desemneze o persoana din randul angajatilor proprii care sa urmareasca si sa asigure indeplinirea obligatiilor prevazute de prezenta lege sau sa delege aceasta obligatie unei terte persoane. Producatorul sau detinatorul care transfera deseuri catre una dintre persoanele fizice ori juridice in vederea efectuarii unor operatiuni de tratare preliminara operatiunilor de valorificare sau de eliminare completa nu este scutit de responsabilitatea pentru realizarea operatiunilor de valorificare ori de eliminare completa. La controlul si supravegherea transporturilor deseurilor peste frontiera Romaniei se iau in considerare perioadele de tranzitie prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana, precum si cele prevazute prin Hotararea Guvernului nr. 788/2007 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 1.013/2006 privind transferul de deseuri, cu modificarile si completarile ulterioare.
250

. Principiile autonomiei si proximitatii: crearea unei retele integrate adecvate de unitati de eliminare a deseurilor si de instalatii de valorificare a deseurilor municipale mixte colectate din gospodariile populatiei, inclusiv in cazul in care aceasta colectare vizeaza si astfel de deseuri provenite de la alti producatori, tinand seama de cele mai bune tehnici disponibile, care nu implica costuri excesive, cu respectarea cerintelor prevazute in Tratatul de aderare a Romaniei la Uniunea Europeana. Reteaua este conceputa astfel incat sa permita Uniunii Europene sa asigure prin mijloace proprii eliminarea deseurilor, precum si valorificarea deseurilor si pentru a permite Romaniei sa actioneze individual in acest scop, tinand cont de conditiile geografice sau de necesitatea de instalatii specializate pentru anumite tipuri de deseuri. Reteaua trebuie sa permita eliminarea si valorificarea deseurilor in cele mai apropiate instalatii adecvate, prin cele mai potrivite metode si tehnici, pentru a asigura un inalt nivel de protectie pentru mediu si pentru sanatatea publica.Agentiile pentru protectia mediului si autoritatile publice locale iau in considerare la elaborarea documentelor strategice locale si la aprobarea investitiilor in domeniul gestiunii deseurilor principiul autonomiei si proximitatii, fara a aduce atingere planului national de gestionare a deseurilor si strategiei nationale de gestionare a deseurilor. Controlul deseurilor periculoase Producatorii/Detinatorii de deseuri periculoase, precum si operatorii economici autorizati sunt obligati sa le colecteze, sa transporte si sa stocheze separat diferitele categorii de deseuri periculoase, in functie de proprietatile fizicochimice, de compatibilitati si de natura substantelor de stingere care pot fi utilizate pentru fiecare categorie de deseuri in caz de incendiu, astfel incat sa se poata asigura un grad ridicat de protectie a mediului si a sanatatii populatiei incluzand asigurarea trasabilitatii de la locul de generare la destinatia finala. Producatorii si detinatorii de deseuri periculoase, inclusiv comerciantii si brokerii care pot intra fizic in posesia deseurilor au obligatia sa nu amestece
251

in mod deosebit. etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor. stocarea temporara si tratarea in cazul deseurilor periculoase se efectueaza de catre institutiile abilitate prin lege si are in vedere. Etichetarea deseurilor periculoase Producatorii de deseuri sunt obligati sa se asigure ca pe durata efectuarii operatiunilor de colectare. 1. d) caracterizarea deseurilor permite acest proces.013/2006.Amestecarea include diluarea substantelor periculoase. substante ori materiale. originea. destinatia. Transferul deseurilor periculoase pe teritoriul national trebuie sa fie insotit de documentul de identificare prevazut in anexa IB la Regulamentul (CE) nr.diferitele categorii de deseuri periculoase cu alte categorii de deseuri periculoase sau cu alte deseuri. separarea trebuie sa fie efectuata numai daca este fezabila din punct de vedere tehnic si economic si daca este necesara Controlul privind generarea. de modificare si de abrogare a directivelor 67/548/CEE si 252 . 1. autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului pot autoriza amestecarea daca: a) operatiunea de amestecare este efectuata de un operator economic autorizat b) sunt respectate conditiile legale iar efectele nocive ale gestionarii deseurilor asupra sanatatii populatiei si asupra mediului nu sunt agravate. operatiunile de transport. In situatiile in care deseurile periculoase sunt deja amestecate cu alte deseuri. transport si stocare a deseurilor periculoase acestea sunt ambalate si etichetate potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr.Prin exceptie.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea. precum si masurile luate de producatorul de deseuri pentru ambalarea si etichetarea unor astfel de deseuri. substante sau materiale. colectarea. c) operatiunea de amestecare se realizeaza in conformitate cu cele mai bune tehnici disponibile. Transportul deseurilor periculoase pe teritoriul Romaniei este reglementat prin hotarare a Guvernului.

Deseurile periculoase rezultate din gospodarii Regulile nu se aplica deseurilor municipale amestecate. provenite din gospodariile populatiei. se interzice tratarea acestora in statii de compostare. 253 . precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. eliminare sau valorificare de catre o unitate ori intreprindere care a obtinut o autorizatie Uleiurile uzate Activitatea de gestionare a uleiurilor uzate se reglementeaza prin hotarare a Guvernului. ambalarea si etichetarea la introducerea pe piata a preparatelor periculoase. Pentru a acorda prioritate regenerarii uleiurilor uzate se respecta prevederile art. ambalarea si etichetarea substantelor periculoase si ale Hotararii Guvernului nr. ale Hotararii Guvernului nr.408/2008 privind clasificarea. c) sa foloseasca materiale sigure pentru mediu. 11 sau 12 din Regulamentul (CE) nr. 1.In cazul in care biodeseurile colectate separat contin substante periculoase. b) sa trateze biodeseurile intr-un mod care asigura un inalt nivel de protectie a mediului. 937/2010 privind clasificarea.pana cand acestea nu sunt acceptate pentru colectare. 1. Deseurile biodegradabile provenite din parcuri si gradini trebuie sa fie colectate separat si transportate la statiile de compostare sau pe platforme individuale de compostare. in vederea compostarii si fermentarii acestora.1999/45/CE. 1. d) sa incurajeze compostarea individuala in gospodarii. Biodeseurile Autoritatile administratiei publice locale.013/2006 in cazul transferului de uleiuri uzate dinspre Romania catre instalatii de incinerare sau coincinerare aflate pe teritoriul altor state membre ori tari terte.907/2006. produse din biodeseuri.au urmatoarele responsabilitati: a) sa colecteze separat biodeseurile.

incepand cu anul 2012. avand in vedere rezultatele unui audit de deseuri. programe de prevenire a generarii deseurilor la nivel national. b) acces la acestea. se elaboreaza de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si acopera intregul teritoriu geografic al Romaniei. precum si publicul sa aiba: a) posibilitatea de a participa la elaborarea lor. Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. este obligata sa intocmeasca si sa implementeze. pana la data de 12 decembrie 2013. Planul national de gestionare a deseurilor. dupa caz. Planul se aproba prin hotarare a Guvernului si se notifica Comisiei Europene. Producatorii de deseuri. precum si operatorii economici care desfasoara activitati de tratare a deseurilor sunt obligati sa 254 .Programele de prevenire a generarii deseurilor pot sa faca parte din planurile de gestionare a deseurilor. denumit in continuare PNGD. 1. Evidența deșeurilor. adopta. de la orice produs fabricat. asa cum sunt definiti in anexa nr. comerciantii si brokerii. inclusiv al municipiului Bucuresti. detinatorii de deseuri. un program de prevenire si reducere a cantitatilor de deseuri generate din activitatea proprie sau.Planurile de gestionare a deseurilor Pentru indeplinirea obiectivelor prezentei legi se elaboreaza planuri de gestionare a deseurilor la nivel national. Participarea publicului Autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului care elaboreaza si promoveaza planurile de gestionare a deseurilor si programele de prevenire a generarii deseurilor afiseaza pe site-ul propriu planurile si programele. odata elaborate. regional. din alte programe de politici de mediu sau sa fie elaborate ca programe distincte. autoritatile relevante. si sa adopte masuri de reducere a periculozitatii deseurilor. astfel incat partile interesate. judetean. Persoana juridica ce exercita o activitate de natura comerciala sau industriala. inclusiv masuri care respecta un anumit design al produselor.

Livrarea acestor produse cu normele tehnice de utilizare autorizate. utilizarea. producerea de îngrăşăminte chimice şi produse de uz fitosanitar numai prin utilizarea de tehnologii şi biotehnologii autorizate. la nivel teritorial. Regimul juridic al îngrășemintelor chimice și al produselor de protecție a plantelor Legea cadru de protecție a mediului O. reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor. nr. 255 . 34 Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislatie specifica in domeniul chimicalelor.asigure evidenta gestiunii deseurilor pentru fiecare tip de deseu. Art. si sa o transmita anual agentiei judetene pentru protectia mediului 2. 195 din 22-12-2005 CAPITOLUL V: Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor Art. 1 la Hotararea Guvernului nr. 36 Autoritatile publice centrale competente conform legislatiei specifice din domeniul chimicalelor. 35 Regimul special de reglementare a ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor se aplica activitatilor privind fabricarea. plasarea pe piata. precum si importul si exportul acestora. in conformitate cu modelul prevazut in anexa nr. b) sa organizeze. au urmatoarele obligatii: a) sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor.U. cu completarile ulterioare. Art. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. 856/2002.

sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de 256 . stocheze. potrivit reglementarilor in vigoare. stocheaza. concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol. dupa o prealabila instiintare prin massmedia. e) sa livreze. dupa caz. 38 (1) Persoanele juridice care produc. numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare. sanatate si cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora. produse agroalimentare vegetale si animale.c) sa verifice. comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor. sa manipuleze. numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului. Art. astfel incat sa se evite poluarea mediului de catre acestea. Art. comercializeze si sa utilizeze produse de protectia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare. supravegheaza si controleaza aplicarea reglementarilor privind ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor. silvicultura. furaje. prin reteaua de laboratoare. c) sa administreze produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice. in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte. au urmatoarele obligatii: a) sa produca. d) sa aplice. b) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie. 37 Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. impreuna cu autoritatile publice centrale pentru agricultura. autoritatilor competente in domeniul sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral. recolte.

in cazul in care legislatia specifica prevede aceasta. nr. in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si/sau a mediului. precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul fitosanitar înlocuieşte. sintagmele "de uz fitosanitar" şi "fitosanitare" cu sintagma "de protecţie a plantelor". avertizare. bine aerisite. se poate face numai de catre persoanele inregistrate pe baza unui certificat de inregistrare eliberat de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi 257 . iritante (Xi) sau fără clasificare de periculozitate". 1 alin. sintagma "din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca nocive (Xn). respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice. fabricate in tara sau provenite din import. acesta este stabilit prin Ordonanţa nr. avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor. Conform acestui act normativ. aprobată cu modificări prin Legea 85/1995 și modificată prin OG nr. În ceea ce privește regimul juridic al substanțelor de protecție a plantelor. comercializarii si utilizarii acestora in agricultura si silvicultura.identificare. Capitolul I .41/2007 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor. dupa caz. f) sa stocheze temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate. (2) Persoanele juridice interesate in fabricarea si/sau plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor si ingrasamintelor chimice au obligatia sa solicite si sa obtina. comercializarea şi utilizarea produselor de uz fitosanitar pentru combaterea bolilor.4 /1995 privind fabricarea.Comercializarea produselor de protectie a plantelor(art. (1) Comercializarea pe teritoriul Romaniei a produselor de protectie a plantelor. în cuprinsul ordonanţei. dăunătorilor şi buruienilor în agricultură şi silvicultură.41/2007 O.G. sintagma "inspectoratul judeţean pentru protecţia plantelor şi carantină fitosanitară" cu "unitatea fitosanitar. sintagma "din grupele I şi a II-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T)". in vederea producerii. prescriptii de siguranta si folosire.

32 . sintagma "din grupele a III-a şi a IV-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca nocive (Xn). sintagma "din grupele I şi a II-a de toxicitate" cu sintagma "clasificate ca foarte toxice (T+) şi toxice (T)".41/2007 fitosanitar . sintagmele "de uz fitosanitar" şi "fitosanitare" cu sintagma "de protecţie a plantelor".modifică art. depozite fitofarmaceutice). 2 (1) fitofarmaceutice prevede că Produsele de protectie a plantelor pot fi (fitofarmacii.32 alin.31.(3). introduce alin. Art.desfasoara activitatea de comercializare a produselor de protectie a plantelor.(4) la art. h) şi i).15.17. Conditiile de comercializate in spatii special amenajate. iritante (Xi) sau fără clasificare de periculozitate".G. operatorii economici. cu viza anuala. art. nr.16. înlocuieşte. persoane juridice care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: 258 pentru comercializarea produselor de protecţie a plantelor. Nulitatea se constata si din oficiu. in termen de o luna de la expirarea acesteia. art. sintagma "inspectoratul judeţean pentru protecţia plantelor şi carantină fitosanitară" cu "unitatea fitosanitară" Certificatul de inregistrare potrivit prevederilor art. Nesolicitarea vizei anuale. art. e).38 alin. (2) Perioada pentru care se emite certificatul de inregistrare este de maximum 5 ani. conform modelului din anexa nr. art.33 .(1) lit. în cuprinsul ordonanţei. precum şi pentru modificarea şi abrogarea unor acte normative din domeniul . atrage nulitatea certificatului de inregistrare si interzicerea comercializarii produselor de protectie a plantelor. 1poate fi obținut: A. art. denumit in continuare certificat de inregistrare. denumite in continuare unitati organizare si functionare a unitatilor fitofarmaceutice sunt prevazute in anexa nr. 2. 1. (2) Este interzisa comercializarea in unitatile fitofarmaceutice a produselor de protectie a plantelor care nu sunt omologate pentru a fi utilizate in Romania. abrogă art. O.

Art. 3.41/2007 prevede că Produsele de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) au regimul produselor reglementate cu strictete. c) indeplinesc conditiile de organizare si functionare pentru unitatile fitofarmaceutice. în forma modificată prin OG nr.a) prin obiectul de activitate precizat in statutul de functionare. c) indeplinesc conditiile de organizare si functionare pentru unitatile fitofarmaceutice. b) au pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic. de nivel superior si mediu. atestat prin certificat de atestare profesionala. in urma examinarii de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea comerciala. 15. b) dispun de personal incadrat. cu modificarile si completarile ulterioare. eliberat nominal. eliberat nominal. prevazute in anexa nr. iritante (Xi) sau a celor fara clasificare de periculozitate. in urma examinarii de catre unitatea fitosanitara in a carei raza teritoriala isi desfasoara activitatea comerciala. si sunt atestate prin certificat de atestare profesionala pentru activitati de comercializare a produselor de protectie a plantelor. au profil specializat in domeniul fabricarii si sau/comercializarii produselor de protectie a plantelor. in care scop: 259 . persoanele fizice sau asociatiile familiale care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii: a) sunt autorizate pentru activitatea pe care o desfasoara potrivit prevederilor Legii nr. 2. (2) Persoanele fizice sau asociatiile familiale pot sa se inregistreze numai pentru comertul cu amanuntul cu produse de protectie a plantelor clasificate ca nocive (Xn). 300/2004 privind autorizarea persoanelor fizice si a asociatiilor familiale care desfasoara activitati economice in mod independent. cu pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic de nivel superior si mediu. prevazute in anexa nr. B. conform modelului din anexa nr. 2.

manipularii si utilizarii in siguranta a acestor produse. importatorii. inspectoratele judetene pentru protectia muncii. b) fabricantii. a animalelor si de poluare a mediului inconjurator. potrivit autorizatiilor eliberate. iar utilizatorului autorizatia de utilizare. se actualizează periodic şi se 260 . la serviciile de specialitate ale inspectoratelor judetene de politie in a caror raza teritoriala acestia urmeaza sa-si desfasoare activitatea. in mod obligatoriu. Registrele de evidenta se sigileaza si paginile se numeroteaza de catre unitatile fitosanitare.a) pentru fabricarea. pentru eliminarea riscurilor de intoxicare a oamenilor. distribuitorii si utilizatorii autorizati sa desfasoare activitati cu produse de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) se vor inregistra. fabricantii. e) la distribuirea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T). distribuirea si utilizarea lor vor fi inregistrate/autorizate numai persoanele juridice care dispun de personal calificat. care se elaborează. precum si pentru protejarea albinelor. confirmat prin certificatul de atestare profesionala. importul. comerciantii. distribuirea si utilizarea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) de catre persoane fizice. d) utilizatorii autorizati pentru folosirea produselor de protectie a plantelor clasificate ca foarte toxice (T+) si toxice (T) se vor inregistra la unitatile fitosanitare. precum si de catre persoane juridice neinregistrate/neautorizate. Produsele omologate pentru utilizare în România sunt cuprinse în Codexul produselor de uz fitosanitar. sa le verifice valabilitatea si sa le inregistreze intr-un registru special de evidenta a distribuirii acestor produse. importatorii si distribuitorii inregistrati au obligatia sa ceara cumparatorului certificatul de inregistrare (pentru comercianti si distribuitori). comercializarea. agentiile judetene pentru protectia mediului si la inspectoratele judetene de politie in a caror raza teritoriala acestia urmeaza sa-si desfasoare activitatea. de nivel superior si mediu. precum si de mijloacele necesare depozitarii. c) sunt interzise comercializarea. cu pregatire in domeniul agricol/biologic sau silvic.

domeniile de utilizare şi dozele de utilizare. care cuprinde:denumirea comercială a produsului.2011. denumirea produsului. grupa de toxicitate .tipul de formulare. Legea protecţiei mediului desemnează şi autorităţile abilitate cu supravegherea şi controlul modului de aplicare a reglementărilor privind îngrăşămintele chimice şi produsele de uz fitosanitar (Art. după care titularul este obligat să solicite prelungirea valabilităţii acestuia.data de expirare a certificatului de omologare Ordonanţa prevede condiţiile în care CIO eliberează pentru fiecare produs omologat un certificat de omologare.compoziţia chimică . Produse diverse şi auxiliare .spectrul de acţiune.07. Insectofungicide. categoria produsului.publică în Monitorul Oficial al României.Regulatori de creştere. moluscocide.grupa de toxicitate şi orice alte dispoziţii care să determine o conduită responsabilă din partea fabricanţilor. dezinfectanţi ai solului. Certificatul de omologare se emite pentru o de maximum 5 ani. tipurile de culturi pentru care poate fi utilizat produsul . Defolianţi şi desicanţi. Rodenticide. starea de omologare. data şi numărul certificatului de omologare .Versiunea actuală conţine informaţii complete despre produsele de uz fitosanitar pana la 01.fabricantul. Nematocide.Feromoni . Tipuri de produse: Acaricide. 28) şi stabileşte un număr de obligaţii care revin persoanelor juridice şi fizice care produc.clasa produsului.substanţa activă. 261 . comercializează şi/sau utilizează aceste produse. a comercianţilor şi a utilizatorilor. repelenţi Aplicaţia oferă detalii complete pentru fiecare produs de uz fitosanitar: firma producătoare .Fungicide. conţinutul în substanţă activă şi rincipalele caracteristici ale acesteia. data şi numărul cererii de omologare . Erbicide.Codexul reprezintă o aplicaţie software gratuită care permite consultarea catalogului produselor de uz fitosanitar omologate pentru a fi utilizate în Romania. Insecticide .

substanta . depozitarea temporară sau definitivă. substante prioritar periculoase . manipularea. .Autoritatea publica centrala si autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului. la care Romania este parte. OUG 195-2005 in art.1: 66.Regimul juridic al fabricării. precum şi introducerea şi scoaterea din ţară a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase sunt supuse unui regim special de gestionare. eliminarea.substante care reprezinta un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de apa. 69. precum si alte autoritati publice abilitate prin lege. Art. . persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe de substante care creeaza un nivel similar de risc.orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatia specifica in vigoare din domeniul chimicalelor. 26. in intelesul reglementarilor legale in vigoare. 67.element chimic si compusi ai acestuia. transportul intern.(1) Transportul international si tranzitul substantelor si preparatelor periculoase se realizeaza conform acordurilor si conventiilor privind transportul international al marfurilor periculoase. cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic. 68. conform legislatiei specifice din domeniul apelor. 262 . substanta periculoasa .substantele sau grupurile de substante care sunt toxice. Art. utilizarea. conform legislatiei specifice din domeniul apelor. (2) Importul si exportul substantelor si preparatelor periculoase restrictionate sau interzise la utilizare de catre anumite state sau de catre Romania se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. 25. depozitării și utilizării substantelor si preparatelor periculoase Legea cadru(OUG 195-2005) mediului defineşte în art. introducerea pe piaţă.24: Activităţile privind fabricarea. substante prioritare .

in conformitate cu prevederile legale in vigoare. precedate de raportul de securitate raport de securitate documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. autoritatea vamala convoaca autoritatile competente in domeniul substantelor si preparatelor periculoase. si sa furnizeze informatiile si datele cerute de autoritatile competente conform legislatiei specifice in vigoare. mijloace de asigurare a substantelor si preparatelor periculoase. controleaza respectarea reglementarilor privind regimul substantelor si preparatelor periculoase. care intra in sfera lor de activitate. inclusiv a recipientelor si ambalajelor acestora. Activităţile mai sus menţionate sunt permise numai pe baza acordului şi/sau a autorizaţiei de mediu. solicitanţii acestor acte fiind obligaţi să prezinte fişa tehnică de securitate. d) sa identifice si sa previna riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sanatatea populatiei si sa anunte iminenta unor descarcari neprevazute sau accidente autoritatilor pentru protectia mediului si de aparare civila. potrivit legii. in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu. c) sa elimine. necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul activitatilor. caracteristici.cantitate. care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. . . Art.Pentru controlul importului. precum şi alte informaţii solicitate de autoritatea publică pentru protecţia mediului. exportului si tranzitului substantelor si preparatelor periculoase in vama.dupa caz.Persoanele fizice si juridice care gestioneaza substante si preparate periculoase au urmatoarele obligatii: a) sa respecte prevederile art. 24 privind substantele si preparatele periculoase. substantele si preparatele periculoase care au devenit deseuri si sunt reglementate in conformitate cu legislatia specifica. 28. b) sa tina evidenta stricta . Procedura specifică pentru obţinerea acordului şi/sau a autorizaţiei de mediu pentru activităţile prevăzute 263 . Art. 27.

Alte prevederi importante sunt cele legate de activităţile care vizează:transportul internaţional şi tranzitul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase. produsă imediat la locul exploziei. poluarea secundară. importul şi exportul substanţelor şi preparatelor chimice periculoase restricţionate sau interzise la utilizare de anumite state sau de România. care trebuie depozitate (evacuarea directă în reţeaua hidrografică reprezintă un risc cert). poluarea radioactivă și protecția împotriva radiațiilor. Activitățile nucleare conțin un potențial pericol de poluare.Utilizarea energiei nucleare. constituită din depunerile radioactive. Poluarea radioactivă a atmosferei este constituită din două componente: poluarea atmosferică primară. Poluarea radioactivă a apei rezultă ca urmare a: . În legătură cu poluarea radioactivă a solului o problemă majoră. actuală şi de perspectivă. 264 . - depunerilor de produse radioactive radioactivităţii naturale a apelor. activităţi care trebuie efectuate în conformitate cu prevederile acordurilor şi convenţiilor internaţionale la care România este parte.deşeurilor (solide sau lichide) ale industriei nucleare.aceste activităţi se instituie prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. Poluarea radioactivă afectează toate componentele mediului înconjurător. o constituie găsirea celei mai bune soluţii pentru depozitarea deşeurilor radioactive. Poluarea radioactivă a solului se constată în vecinătatea imediată a unităţilor miniere şi în locurile de depozitare a minereului radioactiv. persoane fizice şi juridice: 4. Legea protecţiei mediului instituie obligaţii explicite pentru autorităţi. cu un risc de contaminare cât mai mic sau nul.

să importe. conform legislaţiei în voigoare. să exporte. să producă. să transporte. să pună în funcţiune. reglementare şi control în domeniul nuclear. Acordul de mediu pentru o practică sau o activitate în domeniul nuclear se eliberează înainte de eliberarea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare. În România.Pentru instalaţiile cu risc nuclear major . să fabrice. instalaţii nucleare sau amenajări pentru gospodărirea deşeurilor radioactive şi specifică condiţiile care trebuie îndeplinite pentru eliberarea acordului şi autorizaţiei de mediu pentru practicile sau activităţile din domeniul nuclear: Centralele atomoelectrice si alti reactori nucleari inceteaza sa mai fie considerate astfel de instalatii atunci cand toti combustibilii nucleari si alte elemente contaminate radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalatiei. reglementare şi control în domeniul nuclear. să opereze. Legea 111/1996 reglementează regimul de desfăşurare în siguranţă a activităţilor nucleare Art. uzine de fabricare a combustibilului nuclear şi depozite finale de combustibil nuclear ars – acordul şi autorizaţia de mediu se emit de către Guvern. astfel încât să se îndeplinească condiţiile de securitate nucleară. Legea protecţiei mediului prevede că orice activitate nucleară trebuie autorizată defineşte termenul de autorizaţie pentru activitatea nucleară:Act tehnicojuridic prin care autoritatea competentă de reglementare în domeniul nuclear autorizează pe titularul activităţii să amplaseze. să achiziţioneze.1: Obiectul prezentei legi este desfăşurarea în siguranţă a activităţilor nucleare în scopuri exclusiv paşnice. să transfere. autorizaţia de mediu se eliberează după eliberarea autorizaţiei de către autoritatea competentă de autorizare. să proiecteze.urmând ca activităţile din domeniul nuclear să se supună şi prevederilor legislaţiei specifice în materie. reactoare de cercetare. să dezafecteze şi să dispună de orice sursă de radiaţii ionizante.Legea protecţiei mediului instiutie în acest domeniu prevederi cu caracter general. să folosească. să construiască.centrale nuclearoelectrice. de protecţie a personalului expus 265 . să posede.

b) supraveghează. cu riscuri minime prevăzute de reglementări şi cu respectarea obligaţiilor ce decurg din acordurile şi convenţiile la care România este parte. controlează şi dispune luarea măsurilor ce se impun în domeniul activităţilor nucleare. precum şi un număr de obligaţii ale persoanelor fizice şi juridice care desfăşoară activităţi în domeniul nuclear . gaze naturale. Legea 111/1996 cuprinde trei anexe: Anexa 1. a mediului şi a proprietăţii. a populaţiei. echipamentelor şi informaţiilor pertinente pentru proliferarea armelor nucleare sau a altor dispozitive nucleare explozive. care constă în lista materialelor. au determinat ca energia nucleară să devină speranţa omenirii în suplimentarea rezervelor energetice. pentru respectarea prevederilor legale privind protecţia mediului. Anexa 3.profesional. CNCAN exercită atribuţii de: reglementare. Legea protecţiei mediului precizează de asemenea atribuţiile autorităţii centrale pentru protecţia mediului: în cap. Accelerarea consumului energetic la nivel mondial cât şi conştientizarea faptului că resursele de combustibili clasici (petrol. în care sunt desemnate organele cu atribuţii de control al activităţilor nucleare. aflată în subordinea Guvernului. dispozitivelor.Anexa 2.II Regimul activităţilor nucleare art. 2 desemnează ca autoritate naţioanlă competentă în domeniul nuclear Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare (CNCAN). 33 Controlul activităţilor nucleare se face de autoritatea centrală pentru protecţia mediului şi de alte autorităţi competente potrivit legii. Autoritatea centrală pentru protecţia mediului are următoarele atribuţii: a) organizează monitorizarea radioactivităţii mediului pe întregul teritoriu al ţării. c) colaborează cu organele competente în apărarea împotriva dezastrelor. Art. cărbune) sunt limitate. în care sunt definiţi termenii utilizaţi de lege. 266 . autorizare şi control în domeniul nuclear.

.09.1996). 274 din 27 aprilie 2010 Ea presupune o evaluare a impactului asupra mediului şi o evaluare adecvată .1986). care vizează domeniul nuclear. 267 .Pe plan internaţional au fost adoptate o serie de convenţii şi protocoale internaţionale. Printre reglementările existente în acest domeniu se numără: -Convenţia de la Viena privind răspunderea civilă pentru daune nucleare (21.09. . 223/19909. 135 din 10 februarie 2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private PUBLICAT IN: MONITORUL OFICIAL NR. şi cerinţele specifice evaluării adecvate. Evaluarea impactului asupra mediului integrează. Metodologia face parte integrantă din procedura de emitere a aprobării de dezvoltare a oricărui proiect public şi privat.1997). care pot avea efecte semnificative asupra mediului. 223/1990. Procedura de evaluare este prevăzută în Ordinul Nr.1963). România a aderat la Convenţie prin Legea nr.1994). România a aderat la Convenţie prin Legea 106/19928. după caz.Convenţia de la Viena privind compensaţiile suplimentare privind daunele nucleare (12. -Conventia de la Viena în caz de accident nuclear sau urgenţă radiologică (26.05. România a aderat la Convenţie prin Legea nr. 4371995 EVALUAREA DE MEDIU Scopul evaluării de mediu este acela de a integra obiectivele şi cerinţele de protecţie a mediului în etapele de pregătire şi adoptare a anumitor planuri şi programe de dezvoltare. România a aderat la Convenţie prin Decretul nr. 5/199910 -Convenţia de la Viena privind securitatea nucleară (17.06.Convenţia de la Viena privind notificarea rapidă în caz de accident nuclear (26. România a aderat la Convenţie prin Legea nr.09.

(3). 1. indirect legate de aceasta sau necesare pentru managementul ariei naturale protejate. şi cerinţele specifice evaluării adecvate a efectelor potenţiale ale proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. proiectul/planul trebuie totuşi realizat din considerente imperative de interes public major. fie împreună cu alte planuri/proiecte. 57/2007. autoritatea 268 . şi care. (2) Planurile şi/sau proiectele publice ori private pentru care trebuie stabilită necesitatea efectuării evaluării de mediu/evaluării impactului asupra mediului sunt cele care sunt realizate în cadrul unei arii naturale protejate. în lipsa actelor de reglementare specifice. pot avea efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate. inclusiv din raţiuni de ordin social sau economic. Sunt supuse numai procedurii de evaluare adecvată proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. .Metodologia este prevăzută în Ordinul comun nr. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. (3) Acordul de mediu sau avizul de mediu pentru proiectele şi/sau planurile prevăzute la alin. avându-se în vedere obiectivele de conservare. după caz.(1) Obiectul acestei metodologii îl constituie stabilirea etapelor necesare parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului pentru proiectele publice şi private. în cazul în care evaluarea de mediu/evaluarea impactului asupra mediului relevă efecte negative semnificative asupra ariei naturale protejate şi. Art. (2) se emit numai dacă proiectul/planul nu afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate respective.135-2010 Art. fie individual. în lipsa unor soluţii alternative. 28 prevede: (1) Sunt interzise activităţile din perimetrele ariilor naturale protejate sau din vecinătatea acestora care pot să genereze un impact negativ semnificativ asupra speciilor sălbatice şi habitatelor naturale pentru care au fost desemnate. (2) Metodologia integrează. (4) Prin excepţie de la prevederile alin.

în cazul siturilor de interes comunitar. după caz. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra mediului. 6 alin. (2) din Hotărârea Guvernului nr. Autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului informează Comisia Europeană asupra măsurilor compensatorii adoptate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei „Natura 2000“. Procedura de evaluare a impactului (5) Etapele necesare parcurgerii procedurii de evaluare a impactului asupra mediului integrează. b) anumite consecinţe benefice de importanţă majoră pentru mediu. respectiv al custozilor ariilor naturale protejate. Etapele se aplică proiectelor. singurele considerente care pot fi invocate sunt cele privind: a) sănătatea sau siguranţa publică. după caz. (3) Prevederile prezentului capitol sunt aplicate de către personalul cu responsabilităţi în domeniul protecţiei naturii din cadrul autorităţilor publice pentru protecţia mediului. astfel cum este prevăzută la art. după parcurgerea evaluării iniţiale a proiectului. identificate conform legislaţiei în vigoare. (5) În situaţia în care siturile incluse în reţeaua „Natura 2000“. c) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. în vecinătatea acestora se realizează numai cu avizul administratorilor. adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie prioritară. Emiterea actelor de reglementare pentru planuri/proiecte/activităţi în ariile naturale protejate şi.competentă pentru protecţia mediului emite avizul de mediu/acordul de mediu numai după stabilirea măsurilor compensatorii necesare pentru a proteja coerenţa reţelei naţionale de arii naturale protejate sau cea globală a reţelei „Natura 2000“. şi cerinţele specifice evaluării adecvate a efectelor potenţiale ale proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes 269 .

2. 195/2005 privind protecţia mediului. ale ghidului metodologic privind evaluarea adecvată a efectelor potenţiale ale planurilor sau proiectelor asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar. denumit în continuare ghid metodologic privind evaluarea adecvată. comisariatelor teritoriale ale Gărzii Naţionale de Mediu şi. 265/2006. Art. după caz. al autorităţii de sănătate publică. (6) Procedura se derulează cu respectarea prevederilor ghidurilor metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului şi. a siturilor arheologice şi monumentelor istorice. după caz. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 8 alin. (3) Comisia de analiză tehnică include obligatoriu reprezentanţi ai publice locale şi/sau centrale. inspectoratului teritorial pentru situaţii de urgenţă. administrarea parcurilor şi grădinilor publice. cu modificările şi completările ulterioare. . furnizarea de utilităţi şi servicii publice. Administraţiei Naţionale „Apele Române". la nivel central pentru proiectele aflate în competenţa autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului. după caz. în conformitate cu prevederile art. (2) Evaluarea impactului asupra mediului şi evaluarea adecvată stabilesc cadrul unei abordări integrate prin informarea şi consultarea tuturor autorităţilor cu responsabilităţi în domeniul protecţiei mediului şi participarea acestora în cadrul unei comisii de analiză tehnică (CAT) organizate la nivelul judeţului unde se află amplasamentul proiectului sau.comunitar. managementul ariilor 270 . aprobată cu modificări prin Legea nr. precum şi cea de evaluare adecvată sunt conduse de autorităţile competente pentru protecţia mediului. inclusiv din cadrul administraţiei compartimentelor care coordonează activitatea de amenajare a teritoriului şi urbanism. în vederea obţinerii aprobării de dezvoltare pentru orice proiect public şi privat. şi cu competenţe stabilite prin prezenta metodologie. direcţiile pentru agricultură şi dezvoltare rurală judeţene sau a municipiului Bucureşti.(1) Procedura de evaluare a impactului asupra mediului. reprezentanţi ai structurilor responsabile pentru: inspectoratele teritoriale silvice.

195/2005. Definiţiile unor termeni specifici utilizaţi în prezenta metodologie sunt cele prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. cu privire la: a) clasarea notificării pentru proiectele care nu intră sub incidenţa art. conform modelului din anexa nr. 3. 445/2009 şi transmiterea unui punct de vedere al autorităţii competente cu precizarea „Nu se supune procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi procedurii de evaluare adecvată". aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. planurile anexă la acesta In termen de 10 zile de la primirea notificării. ai agenţiilor pentru dezvoltare regională etc. conservarea habitatelor naturale. 271 . 265/2006. dacă este cazul. cu modificările şi completările ulterioare. conform modelului din anexa nr. Pentru realizarea etapei de evaluare iniţială. însoţită de certificatul de urbanism emis în condiţiile legii privind autorizarea executării lucrărilor de construcţii. pe baza documentelor prevăzute la art. cu modificările şi completările ulterioare. în scris. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. (4) Pentru proiectele aflate în competenţa Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului. inclusiv reprezentanţi ai consiliilor ştiinţifice organizate la nivelul ariilor naturale protejate. 8 şi a verificării amplasamentului. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. agenţia judeţeană pentru protecţia mediului informează titularul. 2. cu precizarea neconformităţilor constatate şi/sau a actelor normative incidente ale căror prevederi nu sunt respectate. comisia de analiză tehnică include obligatoriu şi reprezentanţi ai acestor autorităţi. b) respingerea justificată a solicitării acordului pentru proiectele amplasate în zone cu restricţii de construire stabilite prin legislaţia din domeniul protecţiei mediului. a agenţiilor regionale pentru protecţia mediului sau a Administraţiei Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării". precum şi în legislaţia naţională specifică.naturale protejate. a florei şi faunei sălbatice. şi a Hotărârii Guvernului nr. titularul proiectului depune o notificare privind intenţia de realizare a proiectului.

după caz. 445/2009. cu modificările şi completările ulterioare. cu modificările şi completările ulterioare. (3) Memoriul de prezentare se întocmeşte conform conţinutului-cadru prevăzut în anexa nr. 57/2007. cu modificările şi completările ulterioare. cu privire la autoritatea competentă pentru derularea procedurii de evaluare a impactului asupra mediului şi a procedurii de evaluare adecvată. 4. e) decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare adecvată. Pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art.c) decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului. cu modificările şi completările ulterioare. 57/2007. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. (2) Agenţia judeţeană pentru protecţia mediului informează titularul. d) decizia privind necesitatea demarării procedurii de evaluare a impactului asupra mediului prin depunerea memoriului de prezentare. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 445/2009 şi nu intră sub incidenţa art. 57/2007. care vor fi prezentate sub formă de vector în format digital cu referinţă geografică. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. memoriul de prezentare va conţine informaţiile prevăzute în ghidul metodologic privind evaluarea adecvată. 5. inclusiv a procedurii de evaluare adecvată. conform modelului din anexa nr. 57/2007. pentru proiectele aferente activităţilor care intră sub incidenţa prevederilor art. precum şi coordonatele geografice ale amplasamentului proiectului. conform modelului din anexa nr. în sistem de proiecţie naţională Stereo 1970. 28 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 4. conform modelului din anexa nr. în scris. pentru proiectele aferente activităţilor care intră sub incidenţa prevederilor Hotărârii Guvernului nr. (4) Pentru proiectele care intră sub incidenţa legislaţiei privind controlul 272 activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate . 4. şi ale Hotărârii Guvernului nr. pentru proiectele care intră sub incidenţa prevederilor art. prin depunerea memoriului de prezentare.

(1) Conţinutul îndrumarului trebuie să reflecte aspectele relevante pentru protecţia mediului. (2) Transmiterea de către autoritatea publică pentru protecţia mediului a îndrumarului nu exclude posibilitatea solicitării ulterioare de informaţii suplimentare. Art.(1) In termen de 10 zile de la comunicarea deciziei etapei de încadrare a proiectului. după caz. . c) transmite membrilor comisiei de analiză tehnică. întreaga documentaţie. 6. pentru cele două proceduri. documentele depuse de titular. după caz. documentele depuse de titular. memoriul va fi însoţit de notificarea specifică acestei legislaţii. stabilită conform prevederilor art. după caz. 4 la Hotărârea 273 . în format electronic. f) pune îndrumarul la dispoziţia publicului prin afişare pe pagina de internet. -In termen de 5 zile de la depunerea memoriului de prezentare. . pe suport hârtie şi în format electronic. autoritatea competentă pentru protecţia mediului derulează etapa de definire a domeniului evaluării după cum urmează: a) analizează. Art. Art. d) convoacă titularul şi membrii comisiei de analiză tehnică şi prezintă acestora listele de control. 15. e) redactează şi transmite titularului îndrumarul privind problemele de mediu care trebuie analizate în raportul privind impactul asupra mediului şi în studiul de evaluare adecvată. 10. după caz. 14. ţinând cont de propunerile justificate ale publicului interesat în ceea ce priveşte conţinutul raportului privind impactul asupra mediului. agenţiile judeţene pentru protecţia mediului transmit autorităţii competente cu parcurgerea procedurii. (5) Verificarea amplasamentului se finalizează cu întocmirea unui proces-verbal.substanţe periculoase. întocmit conform modelului din anexa nr. identificate în raport cu anexa nr. 6. b) completează lista de control conform ghidurilor metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului.

Raportul privind impactul asupra mediului respectă conţinutul-cadru prevăzut în ghidurile metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului şi dezvoltă concluziile studiului de evaluare adecvată completat după aplicarea prevederilor cap. studiul de evaluare adecvată şi raportul de securitate sunt realizate de către persoane fizice sau juridice care au acest drept conform legii 274 . îndrumarul conţine necesitatea prezentării studiului de evaluare adecvată întocmit conform ghidului metodologic privind evaluarea adecvată şi a măsurilor de reducere a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. după caz. 445/2009 şi cu ghidurile metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului.Guvernului nr. precum şi alte aspecte relevante stabilite de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. Raportul privind impactul asupra mediului. îndrumarul stabileşte şi necesitatea aplicării cerinţelor specifice autorizării integrate de mediu. întrebările adresate de membrii comisiei de analiză tehnică. (2) Pentru proiectele aferente activităţilor care intră sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării. îndrumarul conţine şi această solicitare. III „Evaluare adecvată". în conformitate cu prevederile legale privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care sunt implicate substanţe periculoase. Studiul de evaluare adecvată respectă conţinutul-cadru prevăzut de ghidul metodologic privind evaluarea adecvată. parametrii ori măsurile tehnice echivalente. sau. (4) Pentru proiectele pentru care s-a decis efectuarea evaluării adecvate. (3) Pentru proiectele de activităţi care implică substanţe periculoase şi pentru care este stabilită necesitatea elaborării şi prezentării raportului de securitate. inclusiv cele referitoare la nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. precum şi cerinţele ce decurg din actele normative comunitare aplicabile.

prezente si anticipate ale activitatii.M) În art. in cazul in care se identifica un impact semnificativ. I. potrivit legii. anterioare.loc. Bilant de mediu nivel 0 . in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament. 275 - - .2 pct. Autoritate de mediu competenta .12 alin (3) din OUG 195/2005 Pentru obtinerea autorizatiei de mediu.Bilanţ de mediu Conform art. activitatile existente. 2 din acest Ordin ”În sensul prezentului ordin. 184 din 21 septembrie 1997 Conform art. sunt supuse bilantului de mediu. activitate sau obiectiv supuse prevederilor legii mediului. bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului”.fisa de verificare continand elemente caracteristice activitatii si care permite autoritatii de mediu competente sa identifice si sa stabileasca necesitatea efectuarii unui bilant de mediu nivel I sau nivel II sau a unei evaluari a riscului. care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare.14 din OUG 195/2005 bilantul de mediu este definit ca fiind ” lucrarea elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. termenii si expresiile folosite au urmatorul inteles: - Amplasament . in scopul obtinerii autorizatiei de mediu. care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor si consecintelor efectelor negative cumulate. la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului(sublinirea ne aparține.autoritatea centrala sau locala de protectie a mediului care functioneaza in concordanta cu legislatia in vigoare ce reglementeaza protectia mediului. ORDIN nr. inainte de autorizarea de mediu sau de privatizarea societatii comerciale. Procedura de realizare a bilanţului de mediu se stabileşte prin ordin al conducătorului autorităţii publice centrale pentru protecţia mediului.

chimice sau structurale ale componentelor mediului natural. emise in baza acesteia. efectuate in cadrul unui bilant de mediu. a aerului si a solului. Impact potential de mediu . deteriorarea echilibrului ecologic. diminuarea diversitatii biologice. persoana fizica sau juridica.- Bilant de mediu nivel I . Un astfel de impact poate sa apara in prezent sau sa aiba o probabilitate ridicata de manifestare in viitor.unitate specializata. inacceptabila de autoritatile de mediu competente. Executant de bilant de mediu . cauzata in principal de poluarea apelor.studiu de mediu constand din culegere de date si documentare (fara prelevare de probe si fara analize de laborator privind factorii de mediu).impactul generat de un amplasament. chimice sau biologice ale factorilor de mediu.investigatii asupra unui amplasament. atestata conform prevederilor art. 276 - - - - - . pentru a cuantifica dimensiunea poluarii prin prelevari de probe si analize fizice.analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale unui impact de mediu. 12 din Legea nr. Evaluare a riscului . reducerea considerabila a calitatii vietii sau deteriorarea structurilor antropizate. 137/1995 si altor prevederi legale. supraexploatarea resurselor naturale. care include toate elementele analizei tehnice a aspectelor de mediu pentru luarea unei decizii privind dimensionarea impactului de mediu potential sau efectiv de pe un amplasament. Bilant de mediu nivel II . Impact de mediu . gestionarea.modificarea negativa considerabila a caracteristicilor fizice. folosirea sau planificarea teritoriala necorespunzatoare a acestora. daca exista probabilitatea ca un bilant de mediu nivel I sa arate ca amplasamentul prezinta un impact de mediu. modificarea negativa considerabila a productivitatii ecosistemelor naturale si antropizate.

varianta de bilant de mediu. in baza unui bilant de mediu realizat in procesul de privatizare anterior formularii ofertei de vanzare.Program pentru conformare . -Poluare semnificativa . in scopul respectarii reglementarilor privind protectia mediului. vor fi executate doar de unitati specializate.persoana fizica sau juridica care propune. detine si/sau gospodareste o activitate economica sau sociala. . Poluare .plan de masuri propus de titularul activitatii. . care utilizeaza aparatura adecvata si metodologii in conformitate cu normele si reglementarile in vigoare. cuprinzand etape care trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei de mediu de catre autoritatea competenta.Tip de bilant de mediu . Bilanturile de mediu nivel I sau II si evaluarile de risc. precum si cu orice alte cerinte ce pot fi identificate de autoritatea de mediu competenta. persoane fizice si juridice.- Obiective de mediu minim acceptate .set de obiective stabilite de autoritatea de mediu competenta.Titular (al amplasamentului/activitatii) . I sau II. reprezentata de unul dintre nivelurile 0. - Poluare potential semnificativa . atestate Analizele de probe prelevate pentru executarea bilanturilor de mediu vor fi efectuate numai de laboratoare specializate. 277 .concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de alerta prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului.concentratii de poluanti in mediu ce depasesc pragurile de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. inclusiv cand sunt executate ca parti din evaluarea impactului asupra mediului.concentratii de poluanti in mediu ce depasesc valorile naturale. . acestea cuprind obiectivele calitative si cantitative minime de mediu si durata maxima admisibila pentru conformare cu cerintele de mediu. definite in prezentul ordin. Aceste valori definesc pragul poluarii la care autoritatile competente considera ca un amplasament poate avea un impact asupra mediului si stabilesc necesitatea unor studii suplimentare.

I sau II) sau a unei evaluari a riscului revine autorului. ce urmeaza a fi efectuate. e) daca autoritatea de mediu competenta considera ca un bilant de mediu nivel I prezinta informatii insuficiente pentru a cuantifica impactul de mediu sau daca la analiza unei solicitari de autorizare se considera ca un amplasament are un impact potential de mediu. b) cand prevederile Legii mediului impun solicitarea unui bilant de mediu. In situatiile cand aceasta decizie 278 . La stabilirea domeniului bilanturilor de mediu. I si II) nu se exclud reciproc si pot fi efectuate consecutiv sau concomitent. se vor avea in vedere urmatoarele: a) cele trei tipuri de bilanturi de mediu (nivel 0. c) raspunderea pentru precizia rezultatelor privind concentratiile de poluanti in probele de mediu analizate revine partii care preleveaza probele si laboratorului care efectueaza analizele. nu se va solicita efectuarea unui alt nivel (nivel I sau II) de bilant de mediu sau a unei evaluari a riscului pe acest amplasament.Raspunderea pentru concluziile si informatiile prezentate intr-un bilant de mediu sau de evaluare a riscului va fi asumata dupa cum urmeaza: a) raspunderea pentru acuratetea si corectitudinea unui bilant de mediu (nivel 0. d) daca bilantul de mediu nivel 0 releva existenta unui impact potential de mediu pe amplasament. conform prevederilor prezentului ordin. b) titularul raspunde pentru exactitatea datelor pe care le furnizeaza pentru executarea bilantului de mediu sau a evaluarii riscului. iar autoritatea de mediu competenta considera putin probabila existenta unui impact de mediu al amplasamentului. se va solicita efectuarea unui bilant de mediu nivel 0. c) daca un bilant de mediu nivel 0 confirma ca nu exista nici un impact de mediu de la amplasament. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite efectuarea bilantului de mediu nivel II. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite continuarea evaluarii prin efectuarea cel putin a bilantului de mediu nivel I.

a fost luata inainte de executarea nivelului I al bilantului de mediu. Procesul de analizare a bilantului de mediu nivel 0 implica urmatoarele aspecte: a)autoritatea de mediu competenta va executa o analiza preliminara a bilantului de mediu nivel 0 si se va asigura ca s-au completat corespunzator toate punctele. Odata cu cererea de autorizare. Daca bilantul de mediu nivel 0 este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesara continuarea evaluarii impactului cu un bilant 279 . autoritatea de mediu competenta va analiza daca materialul furnizat include suficiente informatii pentru a confirma absenta impactului de mediu de pe amplasament. acesta va fi inaintat autoritatii de mediu competente. In urma analizei documentelor prezentate. f) la constatarea poluarii provenite de la un amplasament si caracterizata prin depasirea unuia sau mai multor praguri de interventie prevazute in reglementarile privind evaluarea poluarii mediului. autoritatea de mediu competenta poate stabili necesitatea unui nivel aditional de bilant de mediu. titularul unui amplasament poate inainta autoritatii de mediu competente orice nivel de bilant de mediu. insotita de motivatia acesteia. cat si bilantul de mediu nivel II. daca considera necesar. in conformitate cu prevederile prezentului ordin. Evaluarea riscului se bazeaza pe gradul de poluare masurat pe amplasament si va cuantifica semnificatia acestuia relativa la impactul asupra mediului. Cand nu este satisfacuta aceasta conditie. trebuie executate atat bilantul de mediu nivel I. - Bilantul de mediu nivel 0 reprezinta cerinta minima pentru situatiile in care prin lege este prevazuta necesitatea prezentarii unui bilant de mediu. va fi comunicata in scris titularului. b)daca un bilant de mediu nivel 0 este acceptat la analiza preliminara. iar respingerea. bilantul de mediu nivel 0 va fi respins. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului.

autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite titularului prezentarea unui bilant de mediu nivel I sau nivel I si II. va fi comunicata in scris titularului.Bilantul de mediu nivel II se angajează in oricare dintre urmatoarele situatii: a)daca un bilant de mediu nivel I releva o poluare potential semnificativa a unui amplasament. in vederea continuarii evaluarii. care va face evaluarea tehnica pentru a se asigura ca lucrarea efectuata este conforma prevederile referitoare la prelevarea si analizarea probelor. se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. daca un amplasament are un impact potential. -Bilantul de mediu nivel I trebuie solicitat de autoritatea de mediu competenta.de mediu nivel I sau II sau cu o evaluare a riscului. referitoare la procedurile de prelevare de probe pentru diferiti factori de mediu si la laboratoarele de specialitate pentru analiza probelor. Daca bilantul de mediu nivel I este satisfacator si autoritatea de mediu competenta nu considera necesar un bilant de mediu nivel II sau o evaluare a riscului. Cand nu este satisfacuta aceasta conditie. bilantul de mediu nivel II va fi respins. b)bilantul de mediu nivel II se poate executa in acelasi timp cu bilantul de mediu nivel I. c)daca bilantul de mediu nivel 0 arata ca un amplasament are un impact potential de mediu. Realizarea bilantului de mediu nivel II se face prin: a)prelevarea si analizarea probelor necesare in bilanturile de mediu nivel II. iar respingerea. se va considera satisfacuta cerinta pentru un bilant de mediu. 280 . Prezentarea si analizarea bilanturilor de mediu nivel II se realizeaza de catre autoritatea de mediu competenta. . daca autoritatea de mediu competenta stabileste de la inceput ca un amplasament prezinta o poluare potential semnificativa. insotita de motivatia acesteia.

daca acestea ar putea fi supuse impactului de mediu al acestui amplasament.c)daca bilantul de mediu nivel II releva o poluare semnificativa. cu scopul: 281 . Realizarea evaluarii riscului trebuie sa satisfaca urmatoarele conditii: a)evaluarea riscului va implica cuantificarea riscului de impact de mediu aparut ca urmare a poluarii identificate pe un amplasament. Daca autoritatea de mediu competenta considera evaluarea riscului ca fiind satisfacatoare si identificand adecvat riscurile datorate impactului de mediu al amplasamentului. acestea pot sa se refere la amplasamentul supus bilantului de mediu. Aceasta remediere trebuie sa fie in conformitate cu instructiunile emise de autoritatea centrala de mediu. Cand rezultatele evaluarii riscului arata ca un amplasament. b)cand este necesara o evaluare a riscului. Conform art. dar se pot extinde si la alte zone. documentata. Autoritatea de mediu competenta va informa in scris titularul atunci cand se considera necesara efectuarea evaluarii riscului. a carui poluare este semnificativa.2 pct 8 din OUG 195/2005 auditul de mediu este un instrument managerial de evaluare sistematica. exercita un impact de mediu negativ si acesta este considerat inacceptabil de catre autoritatea de mediu competenta. a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului. autoritatea de mediu competenta trebuie sa solicite executarea unei evaluari a riscului. se va solicita remedierea. periodica si obiectiva a performantei organizatiei. se va considera satisfacuta cerinta pentru bilantul de mediu. b)autoritatea de mediu competenta poate solicita prelevari de probe si analize suplimentare ale factorilor de mediu in timpul unei evaluari a riscului. autoritatea de mediu competenta va informa in scris titularul asupra acestei necesitati si va stabili domeniul specific si detaliile evaluarii riscului. Angajarea evaluarii riscului se face in urmatoarele conditii: a)evaluarea riscului va fi solicitata de catre autoritatea de mediu competenta atunci cand s-a dovedit ca exista o poluare semnificativa pe un amplasament.

oportunităţile de participare a publicului la luarea deciziei legate de proiect. de comun acord cu titularul proiectului. după caz. inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. care integrează măsurile de reducere/soluţia alternativă/măsurile compensatorii acceptate. b) întocmeşte şi transmite titularului anunţul public privind dezbaterea publică. întocmit conform modelului din anexa nr. b) de a evalua respectarea politicii de mediu. c) pune la dispoziţia publicului şi a membrilor comisiei de analiză tehnică. autoritatea competentă pentru protecţia mediului derulează următoarele activităţi: a) stabileşte. raportul de securitate. Raportul privind impactul asupra mediului Ordinului ministrului mediului elaborare a rapoartelor de nr. spre consultare. 12. precum şi a dovezii achitării tarifului corespunzător etapei de analiză. entitățile care elaborează astfel de studii trebuie să fie înscrise în Registrul National al Elaboratorilor de Studii pentru Protectia Mediului . indicând cel puţin data şi locul dezbaterii publice. rapoartelor privind impactul asupra mediului. după caz. a raportului de securitate. Etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului In termen de 5 zile de la primirea de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului a raportului privind impactul asupra mediului. la sediul său şi prin afişare pe pagina de internet raportul privind impactul asupra mediului. atunci când e cazul. bilanturilor de mediu. studiul de evaluare adecvată şi. rezultate din studiul de evaluare adecvată şi. 1026/2009 privind conditiile de mediu. rapoartelor de securitate si studiilor de evaluare adecvata.a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului. pe suport hârtie şi în format electronic. 282 . rapoartelor de amplasament.

prenumele şi adresa. Art. pe care autoritatea competentă pentru protecţia mediului le consemnează într-un formular conform celui prezentat în anexa nr. Art.(1) Şedinţa de dezbatere publică are loc în prezenţa reprezentanţilor autorităţii competente pentru protecţia mediului. iar şedinţa de dezbatere publică se declară închisă. să publice în presa naţională sau locală şi să afişeze la sediul său/pe pagina proprie de internet/la sediul autorităţii publice locale şi/sau pe panoul de informare la amplasament anunţul comunicat de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. în modul cel mai convenabil pentru public. până la data la care are loc dezbaterea publică. 14.(2) Anunţul privind oportunităţile de participare a publicului interesat în luarea deciziei privind proiectul respectiv afişat la sediile acestora cu cel puţin 20 de zile înainte de data prevăzută pentru şedinţa de dezbatere publică. după caz. . 20. 283 . (2) Şedinţa de dezbatere publică este moderată de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului. b). membrii publicului interesat sunt obligaţi să îşi declare numele. (3) Titularul este obligat ca. (2) La înaintarea comentariilor/opiniilor/observaţiilor la raportul privind impactul asupra mediului şi. cu cel puţin 20 de zile înainte de data prevăzută pentru şedinţa de dezbatere publică. la raportul de securitate.Titularul proiectului organizează dezbaterea publică sub îndrumarea autorităţii competente pentru protecţia mediului.(1) Publicul interesat poate transmite autorităţii competente pentru protecţia mediului comentarii/opinii/ observaţii la raportul privind impactul asupra mediului şi. (3) Dacă în interval de 60 de minute de la ora anunţată pentru începerea şedinţei nu se prezintă niciun reprezentant al publicului interesat. acest fapt se consemnează într-un proces-verbal. 18. . la raportul de securitate. 19. suportând costurile acesteia. (1) lit. după caz. în termen de 3 zile de la primirea anunţului prevăzut la alin. . Art.

pe suport hârtie şi în format electronic. b) transmite titularului proiectului formularul prevăzut în anexa nr. a răspunsurilor formulate la comentariile/opiniile/observaţiile desfăşoară următoarele activităţi: a) transmite membrilor comisiei de analiză tehnică formularul din anexa nr. 15 şi îi solicită completarea acestuia cu soluţii de rezolvare a problemelor semnalate. luând în considerare prevederile ghidurilor metodologice aplicabile evaluării impactului asupra mediului. a). 15 completat.(1 )In termen de 10 zile de la primirea de la titularul proiectului. conform modelului din anexa nr. prezentate în cadrul şedinţei de dezbatere publică. autoritatea competentă pentru protecţia mediului . . şi răspunde comentariilor/opiniilor/observaţiilor publicului interesat participant. 22. titularul proiectului prezintă raportul privind impactul asupra mediului şi raportul de securitate. formularul astfel completat se constituie anexă la raportul privind impactul asupra mediului. autoritatea competentă pentru protecţia mediului desfăşoară următoarele activităţi: a) analizează comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat. analizând împreună cu membrii acesteia formularul menţionat la lit. după caz. 23. 284 publicului interesat. (2) Comentariile/opiniile/observaţiile publicului interesat participant. . Art.Art. Art. 21. 15. c) completează lista de control a etapei de analiză a calităţii raportului.(1) In timpul şedinţei de dezbatere publică. -In termen de 20 de zile de la şedinţa de dezbatere publică. b) convoacă şi prezintă comisiei de analiză tehnică lista de control aferentă etapei de analiză. se consemnează într-un procesverbal/minută de către autoritatea competentă pentru protecţia mediului şi ulterior se înscriu în acelaşi formular în care au fost consemnate şi propunerile primite înainte de data şedinţei de dezbatere publică.

precum şi la sediul autorităţii/autorităţilor administraţiei publice locale pe raza căreia/cărora este propusă implementarea proiectului. sau respingerea motivată a acestuia/acestora. f) decide emiterea acordului de mediu sau respingerea solicitării acestuia. ţinând cont şi de punctul de vedere al Comisiei Europene. (3). a). autoritatea competentă pentru protecţia mediului 285 . în scris. sau respingerea acestora. (4) Observaţiile publicului interesat se primesc în termen de 5 zile de la publicarea în presă a anunţului menţionat la alin. titularul proiectului informează publicul asupra emiterii acordului de mediu/deciziei de respingere a solicitării acordului de mediu prin publicare în presa naţională sau locală. titularului proiectului necesitatea completării/modificării raportului privind impactul asupra mediului şi/sau a raportului de securitate. inclusiv alegerea alternativei pentru realizarea proiectului. după caz. (2) lit. d) consemnează opiniile comisiei de analiză tehnică privind calitatea raportului privind impactul asupra mediului şi asupra răspunsurilor la problemele formulate de publicul interesat. In toate situaţiile în care observaţiile primite din partea publicului interesat justifică aprofundarea evaluării şi solicitarea de noi informaţii sau investigaţii suplimentare. e)comunică. după caz.c) definitivează lista de control aferentă etapei de analiză a raportului privind impactul asupra mediului. prin afişare la sediul propriu şi pe pagina proprie de internet. (2) In termen de 15 zile de la luarea deciziei competentă pentru protecţia mediului comunică titularului decizia luată şi publică pe pagina de internet anunţul privind emiterea acordului de mediu/decizia de respingere a solicitării acordului de mediu (3) In termen de 3 zile de la primirea anunţului prevăzut la alin. după caz. şi stabileşte necesitatea unor eventuale completări/modificări ale raportului privind impactul asupra mediului şi/sau ale raportului de securitate.

(6) a punctului de vedere al autorităţilor publice implicate în comisia de analiză tehnică echivalează cu lipsa unor obiecţii legate de realizarea proiectului. precum şi recomandările membrilor comisiei de analiză tehnică şi comentariile/opiniile/observaţiile justificate ale publicului interesat. La emiterea acordului de mediu autoritatea competentă pentru protecţia mediului ia în considerare. precum şi. autorităţile participante la şedinţa respectivă transmit în scris autorităţii competente pentru protecţia mediului punctul de vedere privind etapa de analiză a calităţii raportului privind impactul asupra mediului în termen de 5 zile de la data şedinţei de analiză. Acordul de mediu trebuie să răspundă la următoarele cerințe minimale: a) cerinţe specifice în scopul asigurării protecţiei elementelor de mediu pe perioada realizării proiectului. autoritatea competentă pentru protecţia mediului. cu plata tarifelor aferente etapelor corespunzătoare reevaluării. precum şi pe 286 . după caz.decide reluarea procedurii de la etapa solicitării acestor informaţii. raportul privind impactul asupra mediului modificat. rezultatele analizei raportului privind impactul asupra mediului şi a raportului de securitate. invită părţile interesate la o şedinţă de reconsiderare a opiniei lor. spre informare pentru o perioadă de 15 zile. -In urma aplicării prevederilor de mai susnautoritatea competentă pentru protecţia mediului pune la dispoziţia publicului. înainte de emiterea deciziei finale. inclusiv a organizării de şantier. Neprimirea în termenul specificat la alin. prin publicare pe pagina de internet. raportul de securitate. după caz. Dacă decizia privind realizarea proiectului nu s-a concluzionat în timpul şedinţei comisiei de analiză tehnică întrunită în acest scop. In termen de 5 zile de la expirarea termenului competentă pentru protecţia mediului emite acordul de mediu sau înştiinţează titularul proiectului despre respingerea solicitării acordului de mediu. (8) In cazul în care concluziile autorităţilor implicate în comisia de analiză tehnică privind posibilitatea desfăşurării proiectului sunt discordante.

reducerea şi. demolării/dezafectării. sau. după caz. a desfăşurării activităţii. parametrii sau măsuri tehnice echivalente. după caz. (2). după caz. demolării/dezafectării. cerinţele legislaţiei comunitare specifice. inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de implicare a publicului şi a modului în care observaţiile publicului interesat au fost luate în considerare. b) prevederi pentru limitarea efectelor poluării la lungă distanţă sau transfrontieră. incluzând toate condiţiile necesar a fi îndeplinite de titularul proiectului. b) concluziile analizei raportului de securitate. pe lângă cerinţele prevăzute la alin. (3) Acordul de mediu pentru instalaţiile care intră sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării se emite luându-se în considerare. următoarele: a) nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. (4) Acordul de mediu pentru proiectele pentru care s-a luat decizia că pot avea impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar include. compensarea efectelor adverse majore asupra mediului în timpul realizării proiectului. condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora. pentru poluanţii care pot fi emişi în cantităţi semnificative. după caz. b) măsurile compensatorii aprobate/acceptate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. inclusiv a organizării de şantier. după caz. c) considerentele privind sănătatea sau siguranţa publică ori consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu. după caz. condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora. c) principalele motive şi considerente pe baza cărora a fost emis. dacă este posibil. următoarele: a) măsurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. care justifică necesitatea realizării 287 . (2). d) descrierea principalelor măsuri pentru evitarea. pe lângă cerinţele prevăzute la alin.perioada desfăşurării activităţii.

5 alin. . inclusiv informaţii cu privire la desfăşurarea procesului de participare a publicului interesat. altele decât cele referitoare la sănătatea umană. 27. când proiectul trebuie realizat din considerente imperative de interes public major referitoare la sănătatea umană. care justifică necesitatea realizării proiectului propus. In acest caz. al cărei conţinut-cadru este prevăzut în anexa nr. securitatea publică sau beneficii pentru mediu. pentru ariile de protecţie specială avifaunistică şi siturile de importanţă comunitară. când proiectul afectează o specie sau un tip de habitat prioritar. securitatea publică sau beneficii pentru mediu. d) alte motive imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene.Decizia de respingere a solicitării acordului de mediu.proiectului propus.Pentru proiectele prevăzute la art. 3. 28. b) de a solicita punctul de vedere al Comisiei Europene atât asupra măsurilor compensatorii propuse. b) informaţii privind procedura de contestare administrativă şi contencios administrativ 288 . pentru ariile naturale protejate de interes comunitar ce adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie sălbatică prioritară de interes comunitar. actul de reglementare va fi eliberat după primirea răspunsului Comisiei Europene. cuprinde: a) principalele motive şi considerente pe care se bazează decizia. actul de reglementare se poate elibera înainte de informarea Comisiei Europene. . Art. autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului are obligaţia: a) de a informa Comisia Europeană despre măsurile compensatorii luate pentru a proteja coerenţa globală a reţelei Natura 2000. (2) care afectează în mod negativ integritatea ariei naturale protejate de interes comunitar şi în lipsa unor soluţii alternative. cât şi asupra motivelor imperative de interes public major. In acest caz. Art.

natura. f)valoarea şi vulnerabilitatea arealului posibil a fi afectat. (iii)folosirea terenului în mod intensiv. mai ales din perspectiva promovării dezvoltării durabile. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private stabilirea procedurii de realizare a evaluării de mediu pentru planuri şi programe ANEXA nr. Informaţiile care trebuie furnizate. b)natura cumulativă a efectelor. datorită accidentelor). în special. d)riscul pentru sănătatea umană sau pentru mediu (de exemplu. comunitar sau internaţional. mărimea şi condiţiile de funcţionare.Cadrul actual este Ordinul Comun MMP/MAI/MADDR/MDRT nr. e)relevanţa planului sau programului pentru implementarea legislaţiei naţionale şi comunitare de mediu (de exemplu. c)natura transfrontieră a efectelor. (4). 2. date de: (i)caracteristicile naturale speciale sau patrimoniul cultural. d)problemele de mediu relevante pentru plan sau program. durata. planurile şi programele legate de gospodărirea deşeurilor sau de gospodărirea apelor). g)efectele asupra zonelor sau peisajelor care au un statut de protejare recunoscut pe plan naţional.Caracteristicile planurilor şi programelor cu privire. sunt următoarele: 1. c)relevanţa planului sau programului în/pentru integrarea consideraţiilor de mediu. conform art. inclusiv pe cele în care se integrează sau care derivă din ele.Caracteristicile efectelor şi ale zonei posibil a fi afectate cu privire. în special. la: a)gradul în care planul sau programul creează un cadru pentru proiecte şi alte activităţi viitoare fie în ceea ce priveşte amplasamentul. e)mărimea şi spaţialitatea efectelor (zona geografică şi mărimea populaţiei potenţial afectate). b)gradul în care planul sau programul influenţează alte planuri şi programe. 1 la HG 1076/2004 prevede criteriile pentru determinarea efectelor semnificative potenţiale asupra mediului: 1. precum şi a relaţiei cu alte planuri şi programe relevante.expunerea conţinutului şi a obiectivelor principale ale planului sau programului. fie în privinţa alocării resurselor. la: a)probabilitatea. 289 . 19 alin. (ii)depăşirea standardelor sau a valorilor limită de calitate a mediului. frecvenţa şi reversibilitatea efectelor.

valorile materiale. în context transfrontiera. 57-2007 privind regimul ariilor naturale protejate. Acordul de mediu = actul tehnico-juridic ce se emite în primă fază de proiectare a obiectivelor de investiţii. 5. 8. în concordanţă cu art. măsurile pentru protecţia mediului. stabilite la nivel naţional. 11. 135/2010 privind aprobarea . comunitar sau internaţional. potrivit prevederilor legale privind protecţia factorilor de mediu.P. 10. a florei şi faunei sălbatic.obiectivele de protecţie a mediului. apa. 9.posibilele efecte semnificative asupra mediului. inclusiv asupra sănătăţii.un rezumat fără caracter tehnic al informaţiei furnizate 2.potenţialele efecte1) semnificative asupra mediului. 4. prin care sunt stabilite condiţiile şi.expunerea motivelor care au condus la selectarea variantelor alese şi o descriere a modului în care s-a efectuat evaluarea. după caz. populaţia. sănătatea umană. nr. cele legate de orice zonă care prezintă o importanţă specială pentru mediu.descrierea măsurilor avute în vedere pentru monitorizarea efectelor semnificative ale implementării planului sau programului. inclusiv orice dificultăţi (cum sunt deficienţele tehnice sau lipsa de know-how) întâmpinate în prelucrarea informaţiilor cerute. 6. fauna. conservarea habitatelor naturale.aspectele relevante ale stării actuale a mediului şi ale evoluţiei sale probabile în situaţia neimplementării planului sau programului propus. 3. care trebuie respectate în cazul realizării unui proiect. 7.2. reduce şi compensa cât de complet posibil orice efect advers asupra mediului al implementării planului sau programului. în particular. 27.orice problemă de mediu existentă. inclusiv cel arhitectonic şi arheologic. care este relevantă pentru plan sau program. patrimoniul cultural. cum ar fi ariile de protecţie specială avifaunistică sau ariile speciale de conservare reglementate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. care sunt relevante pentru plan sau program şi modul în care s-a ţinut cont de aceste obiective şi de orice alte consideraţii de mediu în timpul pregătirii planului sau programului. peisajul şi asupra relaţiilor dintre aceşti factori. flora. inclusiv.M.caracteristicile de mediu ale zonei posibil a fi afectată semnificativ. aerul. inclusiv asupra aspectelor ca: biodiversitatea. solul. factorii climatici. Procedura de emitere a acordului de mediu se desfasoara in 290 conformitate cu prevederile Ordinului M.măsurile propuse pentru a preveni.

lucrările prevăzute de proiect.P nr. Motivele şi considerentele care au stat la baza emiterii acordului.HG nr. plan de amplasament şi delimitare a corpului de proprietate vizat OCPI cu coordonatele amplasamentului în sistem de proiecţie Stereo 1970...OUG 195/2005 privind Protecţia Mediului. inclusiv pentru proiecte de dezafectare. 445 / 2009 privind evaluare a impactului impactul anumitor proiecte publice si private asupra mediului. 1.Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private Acordul de mediu se solicita pentru proiecte de investitii noi sau la modificarea celor existente.. certificatul de urbanism emis de autoritatea competentă.. dovada de plată a tarifului de evaluare iniţială a investiţiei. cu modificările şi completările ulterioare. Descrierea proiectului. plan de situaţie şi plan de încadrare în zonă.adoptat(ă) de către o autoritate publică şi a fost supus unei proceduri de evaluare de mediu conform Hotărârii Guvernului nr.. 135/2010 privind aprobarea Metodologiei de aplicare a evaluării impactului asupra mediului pentru proiecte publice şi private El se realizează în scopul stabilirii condiţiilor şi a măsurilor pentru protecţia mediului care trebuie respectate pentru realizarea proiectului care prevede: I.. aferente activitatilor si/sau instalatiilor cu impact asupra mediului.. Cadrul normativ : . printre altele şi în legătură cu calitatea şi concluziile/recomandările raportului privind impactul asupra mediului şi ale participării publicului(de exemplu: .M. .076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a 291 .Ordinului M.proiectul se regăseşte în planul/programul/strategia. se depun la autoritatea publica pentru protectia mediului pe raza careia se afla amplasamentul ales al proiectului. Toate solicitarile de acorduri de mediu ( Notificările privind intenţia de realizare a proiectului). . inclusiv instalaţiile şi echipamentele II.

motivele/criteriile pe baza cărora s-a ales alternativa. zgomot. biodiversitate/arii naturale. Măsuri pentru prevenirea. risc pentru sănătate. c) măsuri pentru închidere/demolare/dezafectare şi reabilitarea terenului în vederea utilizării ulterioare. sol.cum răspunde/respectă obiectivele de protecţia mediului din zonă pe aer. reducerea şi. . subsol. apă. patrimoniu cultural şi istoric.compatibilitatea cu obiectivele de protecţie a siturilor Natura 2000.evaluării de mediu pentru planuri şi programe. peisaj. vibraţii. deşeuri. care transpune Directiva Parlamentului European şi a Consiliului din 27 iunie 2001 privind evaluarea efectelor anumitor planuri şi programe asupra mediului 2001/42/CE. aer. .luarea în considerare a impactului direct. inclusiv tehnologică şi de amplasament. după caz. . .încadrarea în BAT. sol etc. resurse naturale etc. unde este posibil. compensarea efectelor negative semnificative asupra mediului: a) măsuri în timpul realizării proiectului (se vor preciza pentru: apă.respectarea cerinţelor comunitare transpuse în legislaţia naţională. pentru proiectele pentru care s-a luat decizia că pot avea impact semnificativ asupra integrităţii ariilor naturale protejate de interes comunitar. se precizează măsuri corespunzătoare cel puţin uneia dintre următoarele situaţii (în funcţie de stadiul în care s-a finalizat evaluarea adecvată): 292 . indirect şi cumulat cu al celorlalte activităţi existente în zonă etc). BREF. De asemenea. . III. precum şi efectul implementării acestora. după caz. . b) măsuri în timpul exploatării şi efectul implementării acestora.) şi efectul implementării acestora. radiaţii.

pentru ariile naturale protejate de interes comunitar ce adăpostesc un tip de habitat natural prioritar şi/sau o specie sălbatică prioritară de interes comunitar.alte motivele imperative de interes public major asupra cărora s-a obţinut punctul de vedere al Comisiei Europene. 293 . interzicerea amplasării organizării de şantier în vecinătatea ariilor naturale protejate etc).măsurile de reducere sau eliminare a impactului asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. Condiţii care trebuie respectate 1. grosimea geomembranei de impermeabilizare. b) condiţii de ordin tehnic care reies din raportul privind impactul asupra mediului care integrează concluziile evaluării adecvate. aferente acesteia. condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora. condiţiile şi modul/calendarul de implementare a acestora. . In timpul realizării proiectului: a) condiţii de ordin tehnic cerute prin prevederile actelor normative specifice (româneşti sau comunitare).măsurile compensatorii aprobate/acceptate de autoritatea competentă pentru protecţia mediului. IV. care justifică necesitatea realizării proiectului propus. nefragmentarea habitatului etc).. cerinţele tehnice legale de construire a unui depozit de deşeuri). c) condiţiile necesare a fi îndeplinite în timpul organizării de şantier (de exemplu. după caz (de exemplu. -soluţia alternativă care rezultă din evaluarea adecvată pentru care se emite acordul de mediu şi măsurile de reducere sau eliminare a impactului. care justifică necesitatea realizării proiectului.considerentele privind sănătatea sau siguranţa publică ori consecinţele benefice de importanţă majoră pentru mediu. . . după caz (de exemplu.

d) planul de monitorizare a mediului. a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor. -prevederi pentru limitarea efectelor poluării la lungă distanţă sau transfrontieră. după caz. a periodicităţii. 3. parametrii ori măsuri tehnice echivalente. după caz. a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor. dezafectării. cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate. a periodicităţii. b) condiţii pentru refacerea stării iniţiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a terenului. managementul deşeurilor. c) planul de monitorizare a mediului. a periodicităţii. protecţia naturii. după caz. sau. managementul apei. cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate. respectiv din cerinţele legislaţiei comunitare specifice. c) pentru instalaţiile care intră sub incidenţa legislaţiei privind prevenirea şi controlul integrat al poluării: -nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile aplicabile. e) planul de monitorizare a mediului. cu indicarea componentelor de mediu care urmează a fi monitorizate. b) condiţii care reies din raportul privind impactul asupra mediului. d) respectarea normelor impuse prin legislaţia specifică din domeniul calităţii aerului. zgomot. refacerii mediului şi postînchidere: a) condiţiile necesare a fi îndeplinite la închidere/dezafectare/demolare. In timpul exploatării: a) condiţiile necesare a fi îndeplinite în funcţie de prevederile actelor normative specifice. pentru poluanţii care pot fi emişi în cantităţi semnificative. In timpul închiderii. 294 . a parametrilor şi a amplasamentului ales pentru monitorizarea fiecărui factor 2.

când şi cum a fost informat publicul. titularul este obligat să notifice în scris autoritatea publică pentru protecţia mediului emitentă asupra acestor modificări. Acord de mediu este valabil pe toată perioada punerii în aplicare a proiectului. Avizul de mediu pentru planuri şi programe Aprobarea. cu modificările şi completările ulterioare. care confirmă integrarea aspectelor privind protecţia mediului în planul sau programul supus adoptării. Prezentul acord poate fi contestat în conformitate cu prevederile Hotărârii Guvernului nr.dacă s-au solicitat completări/revizuiri ale raportului privind impactul asupra mediului şi dacă acestea au fost puse la dispoziţia publicului interesat.V. 554/2004. Autorităţile abilitate prin lege cu competanţa de emitere a avizului de mediu pentru planuri şi programe sunt:autoritatea publică centrală pentru protecţia mediului şiautorităţile publice teritoriale pentru protecţia mediului. 445/2009 şi ale Legii contenciosului administrativ nr.cum au fost luate în considerare propunerile/observaţiile justificate ale publicului interesat. pe etape ale procedurii derulate. In cazul în care proiectul suferă modificări. .când şi cum a participat publicul interesat la procesul decizional privind proiectul. . 295 . . a planurilor şi programelor aferente domeniilor mai sus menţionate este condiţionată de obţinerea avizului de mediu. Informaţii cu privire la procesul de participare a publicului în procedura derulată: . la orice nivel ierarhic. Legea protecţiei mediului defineşte acest termen: Act tehnico-juridic eliberat în scris de autoritatea competentă pentru protecţia mediului.

....... (se înscriu următoarele: modul în care consideraţiile de mediu au fost integrate în plan sau în program............. propuse în programul de monitorizare de către titular...... cu modificarile si completarile ulterioare....... si în Conventia privind accesul la informatie....Acest aviz pentru planuri şi programe se emite numai ulterior efectuării evaluării de mediu şi în baza analizării raportului de mediu întocmit..... ...... după caz.............. Nerespectarea condiţiilor prezentului aviz constituie contravenţie şi se pedepseşte conform prevederilor legale în vigoare....................U..........04........ dacă este cazul........ Din OUG 195/2005 (1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ 296 ............. cum s-au soluţionat problemele de mediu în raportul de mediu................ după caz) Emiterea avizului de mediu s-a făcut avându-se în vedere.......... denumita in continuare O................ rezultatele consultărilor transfrontiera............ participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu... ... Autorizația de mediu reprezintă actul tehnico-juridic prin care sunt stabilite condiţiile şi parametrii de funcţionare pentru activităţile existente şi pentru cele mai noi....... cu următoarele condiţii: ................ nr............. pe baza acordului de mediu.... Raportul de mediu trebuie să conţină şi rezultatul evaluării de mediu.. (se înscriu măsurile de reducere sau de compensare a efectelor semnificative asupra mediului. pe toată perioada de valabilitate a planului/programului ............. precum şi măsurile de reducere sau de compensare a efectelor semnificative transfrontiera... în scopul adoptării/aprobării ..... dacă nu intervin modificări ale acestuia........................................ .. 86/2000......... 195/2005......... 195/2005 privind protectia mediului.....2011Semnificatia unor termeni specifici utilizati in prezenta procedura este cea prevazuta in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.... AVIZ pentru ... precum şi......... Conform art.......1298 din 28.... 12............... cum s-au luat în considerare opiniile exprimate de public şi de alte autorităţi... inclusiv măsurile suplimentare de monitorizare.. Procedura de emitere a autorizatiei de mediu Este prevăzută in Ordinul nr........ 265/2006..... motivarea alegerii uneia dintre alternativele de plan/program prezentate) Prezentul aviz este valabil de la data emiterii.... aprobata cu modificari si completari prin Legea nr..........G.......... semnata la Aarhus la 25 iunie 1998.... promovat de .... ratificata prin Legea nr....... ..

Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul unui judet. dupa caz. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului (ANPM) sau autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului (ATPM). 742/2004 pentru aprobarea Instructiunilor privind autorizarea. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei.Solicitarea si obtinerea autorizatiei de mediu sunt obligatorii atat pentru desfasurarea activitatilor existente. publicat in Monitorul Oficial al Romaniei. 876/2004 pentru aprobarea Procedurii de autorizare a activitatilor cu impact semnificativ asupra mediului. 115 si 115 bis din 4 februarie 2005. Procedura : . cu exceptia celor desfasurate in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii".asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. nr. . La data intrarii in vigoare a prezentului ordin se abroga Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. ACPM este agentia judeteana pentru protectia mediului. 31 din 11 ianuarie 2005. si Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. cat si pentru inceperea activitatilor noi. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. ATPM este. agentia judeteana pentru protectia mediului sau Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii . Partea I. agentia regionala pentru protectia mediului. inventarierea si inregistrarea gradinilor zoologice si acvariilor publice. (2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Partea I. nr.Autoritatea competenta pentru derularea procedurii de emitere a autorizatiei de mediu (ACPM) este. dupa caz. 297 .

sau. potrivit anexei nr. La solicitarea unei autorizatii de mediu sau. c)dovada ca a facut publica solicitarea prin cel putin una dintre metodele de informare prevazute in anexa nr. e)procesul-verbal de constatare a respectarii tuturor conditiilor impuse prin acordul de mediu intocmit potrivit Ordinului ministrului apelor si protectiei mediului nr. ACPM este Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". (6)Pentru activitatile pentru care autorizatia de mediu se emite prin hotarare a Guvernului. d)planul de situatie si planul de incadrare in zona a obiectivului. 298 . cu minimum 45 de zile inainte de expirarea unei autorizatii de mediu existente. 2. 860/2002 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a impactului asupra mediului si de emitere a acordului de mediu. Emiterea autorizatiei de mediu pentru activitati desfasurate in vecinatatea Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" se realizeaza numai cu avizul Administratiei Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii.. b)fisa de prezentare si declaratie. ACPM este autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. (7) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. dupa caz. ACPM este ANPM. (4)Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul a doua sau mai multe judete din aceeasi regiune. 3. potrivit art. 28 alin.Pentru activitatile desfasurate total sau partial in perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". nota privind stadiul de realizare a programului pentru conformare existent. titularul activitatii este obligat sa depuna la ACPM un dosar cuprinzand urmatoarea documentatie: a)cererea pentru eliberarea autorizatiei de mediu. cu modificarile si completarile ulterioare. dupa caz. (5)Pentru activitatile desfasurate pe teritoriul a doua sau mai multe regiuni. a florei si faunei salbatice. ACPM este agentia regionala pentru protectia mediului. 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate. conservarea habitatelor naturale.

349/2005 privind depozitarea deseurilor. (2) si (3). dupa derularea etapelor prevazute la alin. precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia. acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. ACPM completeaza. documentatia prezentata contine in plus cerintele specifice prevazute in anexa nr. Pentru activitatile existente. 2 si raportul din tabelul nr. 5. 5. ACPM. acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. la verificarea in teren. stabileste daca sunt necesare informatii. (1). prin afisare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet. 3. insotit de documentele specificate de acesta. 426/2001. si in Hotararea Guvernului nr. Pentru activitatile de eliminare a deseurilor documentatia prezentata contine in plus cerintele specifice prevazute in Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. in termen de 20 de zile lucratoare de la data depunerii solicitarii. acte sau documente suplimentare si le solicita in scris titularului activitatii. 5. analizeaza documentele prezentate la alin. acvariilor publice si centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. cu completarile ulterioare. cu modificarile si completarile ulterioare. 78/2000 privind regimul deseurilor. prevazute in anexa nr. 1 din anexa nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor. ACPM verifica amplasamentul. (2)Pentru activitatile gradinilor zoologice. face publica decizia de emitere a autorizatiei de mediu. formularul de verificare a criteriilor necesare autorizarii din tabelul nr.f)formularul de inregistrare prevazut in tabelul nr. Termenul de eliberare a autorizatiei de mediu este de maximum 90 de zile lucratoare de la data depunerii documentatiei complete. cu modificarile si completarile ulterioare. in Hotararea Guvernului nr. Pentru activitatile gradinilor zoologice. aprobata cu modificari prin Legea nr. pentru autorizarea activitatii gradinilor zoologice. Pentru activitati noi pentru care a fost emis acordul de mediu. ACPM intocmeste indrumarul cu problemele rezultate din 299 .

cu sau fara un program pentru conformare. lista autorizatiilor/avizelor necesare emise de alte autoritati. Dupa realizarea dezbaterii publice si analizarea rezultatelor acesteia. concluziile dezbaterii publice si stabileste daca emite autorizatia de mediu. diversele materiale de documentare etc. c)datele detinute de titularul activitatii si de autoritatile administratiei publice locale privind emisia si imisia poluantilor in mediu. e)sugestiile si propunerile primite de la populatie si de la asociatiile neguvernamentale cu ocazia dezbaterii publice. in termen de 10 zile de la luarea deciziei de emitere a autorizatiei de mediu in sedinta colectivului de analiza tehnica. La elaborarea programului pentru conformare se iau in considerare urmatoarele: a)concluziile bilantului de mediu. 300 . Raportul cu concluziile bilantului de mediu este supus dezbaterii publice in conformitate cu procedura de dezbatere publica prevazuta in anexa nr. cu termene realizabile. precum si necesitatea efectuarii bilantului de mediu. precum si de alte organe de specialitate ale administratiei publice centrale. ACPM impreuna cu titularul activitatii si cu colectivul de analiza tehnica analizeaza raportul cu concluziile bilantului de mediu. Dupa executarea bilantului de mediu. titularul activitatii prezinta la ACPM un raport cu concluziile bilantului de mediu si cu recomandari pentru elementele programului pentru conformare. 3. d)studiile. b)constatarile si sarcinile stabilite de autoritatile de control care raspund de protectia factorilor de mediu. ofertele.analiza initiala a documentatiei. Titularul activitatii inainteaza la ACPM un proiect de program pentru conformare. cu responsabilitati si cu identificarea surselor de finantare necesare realizarii masurilor programului pentru conformare.

ACPM ia in considerare angajamentele titularului activitatii. raportand starea mediului si masurile necesare de remediere la standardele si reglementarile in vigoare. (4)ACPM stabileste cu titularul activitatii programul pentru conformare. termenele si responsabilitatile necesare realizarii acestora si poate avea doua sectiuni: a)masurile pentru reducerea efectelor prezente si viitoare ale activitatilor asupra mediului. cu eventuale propuneri ale autoritatilor consultate. c)se angajeaza sa asigure fondurile necesare realizarii programului pentru conformare la termenele propuse ale acesteia. (8)La stabilirea termenelor din programul pentru conformare. b)dovedeste ca in perioada de conformare nu se produc daune semnificative asupra mediului si sanatatii publice. titularul activitatii: a)dovedeste ca modificarile necesare pentru conformarea imediata nu sunt fezabile tehnic si/sau economic. (7)ACPM accepta introducerea in autorizatia de mediu a programului pentru conformare. Cuantificarea impactului efectiv al unei activitati de pe un amplasament se realizeaza prin bilantul de mediu. (6)Programul stabileste masurile de conformare. pe baza concluziilor si recomandarilor bilantului de mediu. la solicitarea reglementarii. b)masurile de remediere a efectelor activitatilor anterioare asupra mediului. (5)Programul pentru conformare este necesar pentru orice activitate care are impact asupra mediului prin functionarea curenta sau anterioara. numai daca. (9)Durata programului pentru conformare are in vedere perioada minima necesara realizarii masurilor stabilite in functie de disponibilitatile financiare si tehnice ale titularului proiectului sau al activitatii. il accepta sau dispune completarea ori refacerea acestuia. din care sa rezulte ca instituirea modificarilor cerute nu depaseste posibilitatile financiare ale acestuia.(3)ACPM analizeaza proiectul programului pentru conformare. Un program pentru 301 . etapele.

.. Art. (2)Decizia poate fi contestata in termen de 30 de zile lucratoare de la data afisarii. Titularul activitatii informeaza in scris ACPM despre acest lucru. ACPM elibereaza autorizatia de mediu. precum si programul de consultare a documentelor care au stat la baza acesteia. (3)Modelul si continutul minim al autorizatiei de mediu sunt prezentate in anexa nr. urmatoarele documente: a)programul pentru conformare in redactare finala. Art.. incluzand acele date care s-au modificat.. supuse revizuirii. urmata de sintagma "revizuita la data de . 13 (1)ACPM face publica decizia de emitere a autorizatiei de mediu.... iar ACPM emite o autorizatie de mediu revizuita.conformare nu poate depasi perioada de valabilitate a autorizatiei de mediu. .. (2)Revizuirea decisa potrivit alin. La expirarea acestui termen. 4... (1) se realizeaza prin emiterea unei autorizatii de mediu care pastreaza numarul si data autorizatiei de mediu supuse revizuirii. prin afisare la sediul propriu si postare pe pagina proprie de internet. 14 (1)Revizuirea autorizatiei de mediu se realizeaza ori de cate ori exista o schimbare de fond a datelor care au stat la baza emiterii ei. 302 ... dupa acceptarea programului pentru conformare. sau decide reluarea procedurii de emitere a unei noi autorizatii de mediu. b)fisa de prezentare si declaratie completata cu instructiuni de intretinere si de exploatare a instalatiilor de depoluare. cu exceptia masurilor de remediere a prejudiciilor aduse mediului prin activitati anterioare.. (10)Titularul activitatii prezinta la ACPM." (3)Autorizatia revizuita este valabila pana la expirarea duratei de valabilitate a autorizatiei de mediu initiale.

5. continutul programului pentru conformare se reface. anexa la autorizatia de mediu emisa anterior. regenerare si distrugere a unor substante care epuizeaza stratul de ozon se supun prevederilor Protocolului de la Montreal privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. se realizeaza in conformitate cu prevederile anexei nr. (2)Modificarea termenelor in programele pentru conformare este permisa numai daca acestea se reduc ca timp de realizare a masurilor. 18 (1)Activitatile de productie. reciclare. raportate la standardele si reglementarile in vigoare. c)in situatia in care nu au fost respectate conditiile impuse in procedura de evaluare a impactului asupra mediului. daca este necesar. Autorizarea unor activitati specifice Procedura specifica de autorizare a gradinilor zoologice. Art. 16 (1)La schimbarea titularului activitatii. d)in situatia in care nu au fost realizate integral masurile prevazute in programul pentru conformare. export. denumite in continuare unitati permanente. 15 Autorizatia de mediu nu se emite: a)daca nicio varianta a programului pentru conformare nu asigura incadrarea in conditiile care permit autorizarea. a acvariilor publice si a centrelor de reabilitare si/sau ingrijire. cu 303 . import. specificandu-se sursa de finantare si responsabilitatea. Art. plasare pe piata.Art. b)daca titularul activitatii nu respecta obligatiile ce ii revin prin prezenta procedura. utilizare. recuperare. la prezenta procedura. la care Romania a aderat.

cu indicarea perioadei de exploatare forestiera.amendamentele ulterioare acceptate de Romania. 19 (1)Proprietarii si/sau detinatorii legali ai parchetelor aprobate anual pentru exploatare au obligatia de a solicita si a obtine autorizatia de mediu pentru activitatea de exploatare forestiera.037/2000 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind substantele care epuizeaza stratul de ozon. despre toate amplasamentele licitate/negociate. De la data aderarii Romaniei la Uniunea Europeana. 2. Art. (2)Pentru activitatile de plasare pe piata. (4)Detinatorul autorizatiei de mediu are obligatia de a notifica autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului. cu modificarile si completarile ulterioare. (2)Depunerea solicitarii pentru emiterea si obtinerea autorizatiei de mediu se realizeaza inainte de organizarea si desfasurarea licitatiei sau negocierea directa a masei lemnoase. 20 Procedura de autorizare privind activitatile nucleare se desfasoara in conformitate cu reglementarile emise de Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare 304 . utilizare. pentru activitatile mentionate anterior se aplica prevederile Regulamentului nr. (3)Autorizatia de mediu contine toate obligatiile privind protectia mediului pe durata executarii lucrarilor aferente exploatarii si dupa exploatare. reciclare a anumitor gaze fluorurate cu efect de sera se aplica prevederile Regulamentului nr. in termen de 15 zile de la incheierea contractului sau a negocierii directe privind parchetele de exploatare. recuperare. Art. cu precizarea operatorilor economici care efectueaza lucrarile de taiere a masei lemnoase si a acelora care au castigat licitatia. 842/2006 al Parlamentului European si al Consiliului Uniunii Europene privind anumite gaze fluorurate cu efect de sera.

.In situatia in care titularul autorizatiei isi schimba denumirea si/sau forma juridica de organizare....... colectarea si analiza contestatiilor si propunerilor. 265/2006....... ANEXA Nr. publicitatea anuntului....... in baza Hotararii Guvernului nr.... municipiul... publicitatea deciziei si comunicarea.... din . se emite: 305 ..... propuneri... daca se impune. impreuna cu solicitantul actului de reglementare. ........ cu sediul in judetul . 4: CONTINUTUL-CADRU AL AUTORIZATIEI DE MEDIU AUTORIZATIE DE MEDIU Nr. care va cuprinde. Ca urmare a cererii adresate de .. va stabili un calendar al acestei actiuni..... satul .. str... comuna. ..... etc. 2 cuprinde prezentarea activităţii propriu-zise Anexa nr... autorizatia de mediu se transfera pentru noul titular sau pentru noua denumire a societatii.. luarea deciziei.... a acesteia titularului proiectului sau al activitatii..Actiunea de mediatizare este in coordonarea autoritatii competente de mediu si constituie obligatia titularului de activitate din punctul de vedere al organizarii si al costurilor aferente.. a Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. ..... cu modificarile si completarile ulterioare.... Daca intervin probleme ce impun modificarea justificata a calendarului actiunii.. 195/2005 privind protectia mediului. 1 cuprinde 280 de activităţi pentru care se impune emiterea autorizaţiei de mediu.. 368/2007 privind organizarea si functionarea Ministerului Mediului si Dezvoltarii Durabile......... daca este cazul..... Anexa nr.. din..... autoritatea competenta pentru protectia mediului. Anexa nr..... daca se face dovada ca activitatile se desfasoara in aceleasi conditii pentru care aceasta a fost emisa. in urma analizarii documentelor transmise si a verificarii. urmatoarele etape: intocmirea anuntului.. verificarea suplimentara la obiectiv. consultarea si a altor autoritati..... care sa poata fi oricand consultat atunci cand apar contestatii asupra deciziei luate de autoritatea competenta pentru protectia mediului. in mod oficial.. sectorul ....In luarea deciziei nu se vor lua in considerare contestatii sau propuneri anonime ori care se bazeaza pe interese straine de fondul dezbaterii.. autoritatea competenta pentru protectia mediului se va consulta cu solicitantul actului de reglementare pentru a se pune de acord cu schimbarile survenite.. ... orasul... nr. in principal.. inregistrata la numarul....Toate documentele legate de dezbaterea publica a unei activitati vor forma obiectul unui dosar special.......3 prevede procedura dezbaterii publice: înainte de a se trece la desfasurarea propriu-zisa a actiunii de dezbatere publica. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr............

......... emisii de poluanti..... cantitati......Datele referitoare la centrala termica proprie (compozitie.Monitorizarea mediului 1................ mijloace activitate) .............. frecventa......Materiile prime...........Activitatea autorizata: 1..................... mediului: ..................... care prevede desfasurarea urmatoarelor activitati (conform cod CAEN) ............ compozitie..... combustibilii si ambalajele folosite ........ mod de 306 ......... dar nu intra pe procedura de autorizare) ................ frecventa): .................. 4.... volume): .. cantitati.............. depasiri permise si in ce conditii: .........Alte date specifice activitatii: (coduri CAEN care se desfasoara pe amplasament................... de depozitare..........AUTORIZATIA DE MEDIU pentru .............. teritoriale pentru protectia mediului si IV..... orasul... III.Alte amenajari speciale..Deseurile produse (tipuri.... I............................... admise la evacuarea in mediu.... pana la ... de transport utilizate in 2... cu bilant de de mediu alte conditii emise urmatoarele Prezenta autorizatie este valabila .................... evacuarea si dispersia poluantilor in mediu............. din dotare (pe factori de mediu): ............. utilizati 6.. 2.... tehnologic combustibili cantitati.... ani........... comuna.... elaborata de: .......Produsele si subprodusele destinatie: .... etc.. ale energie procesului obtinute dotare.............. bacteriologici si biologici emisi.......Instalatiile...Statiile si instalatiile pentru retinerea. zile/saptamana..... masurile si conditiile de protectie a mediului 1...... sau ale 5............. compozitie...... sectorul .......... canalizare......... 3............ 3....... cantitati)......mod de ambalare...................... ..........................................................Utilitati apa..... de radiatii................... Nerespectarea prevederilor autorizatiei atrage suspendarea si/sau anularea acesteia.........Deseurile stocate temporar stocare): .................... de la ......... (tipuri.. 7............. Documentatia contine: (fisa de prezentare si declaratie...... si urmatoarele acte de reglementare autoritati: ............. ..... (surse... 2.. cantitati. nivelul de zgomot..... 2.................... dupa caz............Programul de functionare ... satul .Datele ce vor fi raportate autoritatii periodicitatea: ... cantitati: .. nr. utilaje..................................Dotari (instalatii.....Indicatorii fizico-chimici......... str....ore/zi.... din municipiul..........Descrierea principalelor faze activitatii:. auxiliare. cantitati): ........................Modul de gospodarire a deseurilor si a ambalajelor 1........... Prezenta autorizatie se emite impuse: .......Deseurile colectate (tipuri. data eliberarii....... productie: ............... II.......... modul de valorificare a rezultatelor: ..) .......... dotari si masuri pentru protectia 3........ zile/an ............Concentratiile si debitele masice de poluanti.... 8. compozitie.

.)]: denumirea masurii.............. protectia definitiva...Instalatiile.............Mod de eliminare (depozitare incinerare): .ambalare: ...........Modul de gospodarire a substantelor si preparatelor periculoase 1................................. gestiunii tipuri si 6.... 307 ...... sub controlul autorităţii competente pentru protecţia mediului..........Deseurile valorificate (tipuri.... rapoarte: ......................... Program pentru conformare Plan de măsuri cuprinzând etape care trebuie parcurse în intervale precizate prin prevederile autorizaţiei de mediu de către titularul activităţii... descarcarea apelor uzate.................................... ...Modul de transport al mediului: ..................... deseurilor si compozitie......... destinatie): ..... 2.transport: .............................. Director executiv................. masurile pentru cantitati.Sursa de finantare (pe fiecare masura).. 4....... 2....................... 8.............................................. cantitati): ..........Domeniul [protectia solului si apelor subterane................Monitorizarea gospodaririi periculoase: ..Monitorizarea deseurilor: ......................... altele (zgomot.folosire/comercializare: 3.....depozitare: ......................... Sef serviciu autorizare si controlul conformarii... 5.. 7.......... prezenta azbestului etc......... evidente...... dotarile si masurile pentru protectia factorilor de mediu si pentru interventie in caz de accident: .....................Modul de gospodarire: .. emisii atmosferice.................................... a ambalajelor V..... în scopul respectării reglementărilor privind protecţia mediului...... amenajarile........ 5..........4.......Modul de gospodarire a ambalajelor folosite sau rezultate de la substantele si preparatele periculoase: ...masuri pentru reducerea efectelor prezente si viitoare ale activitatilor 1......................... - 9...Modul de gospodarire (valorificate): ....Programul de conformare ........ substantelor si preparatelor folosite ori VI......Substantele si preparatele periculoase produse sau comercializate/transportate (categorii...... gestiunea deseurilor............ performanta/obiective de remediere (pe fiecare masura)..... termen de finalizare (pe fiecare masura): ..Ambalajele folosite si rezultate cantitati: ................

exploatata. . potrivit legislatiei in vigoare. pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau: a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata. care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii. cu conditia ca aceste tehnici sa fie accesibile operatorului. intretinuta. b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv. luandu-se in considerare costurile si beneficiile. construita.se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau. in conditii economice si tehnice viabile. indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national. precum si la scoaterea din functiune a acesteia si remedierea amplasamentului. DREPTURILE PUBLICULUI DE A FI INFORMAT ȘI DE A PARTICIPA LA LUAREA DECIZIILOR DE MEDIU Accesul la informație 308 . c) cele mai bune . Autorizatie emisii de gaze cu efect de sera Se emite pentru instalatii industriale din a caror functionare rezulta emisii de dioxid de carbon si sunt incluse in Anexa 1 a OM 1897/2007. iar in cazul in care acest fapt nu este posibil.Cele mai bune tehnici disponibile Reprezintă stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare.

O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca dezvaluirea acesteia ar afecta in mod negativ: 309 . inclusiv in cazul in care sunt cerute copii de pe documentatia continand sau cuprinzand informatia respectiva. sau (ii) informatia este deja disponibila publicului sub alta forma. caz in care trebuie aratate motivele pentru care poate fi facuta disponibila in acea forma. b) sub forma ceruta. ca raspuns la o cerere de informatie pe probleme de mediu.Convenția de la Aarhaus din 1998 1. respectand prevederile legislatiei nationale. 1 al acestui articol va fi facuta disponibila in cel mai scurt timp si cel mai tarziu la o luna dupa ce cererea a fost inaintata. luandu-se in considerare interesul public in cazul unei asemenea dezvaluiri. 2. sa puna aceasta informatie la dispozitie publicului. in afara situatiilor in care: (i) este mai rezonabil pentru autoritatea publica sa ofere informatia ceruta sub alta forma. in afara cazului in care volumul si complexitatea informatiei justifica prelungirea acestei perioade pana la doua luni de la data solicitarii. in cazul in care o astfel de exceptie este prevazuta de legea nationala sau de practica obisnuita. Fiecare parte va asigura ca autoritatile publice. 3. avand in vedere subpunctul b) al prezentului articol: a) fara a fi necesara declararea interesului. in conditiile urmatoarelor puncte ale acestui articol. Informatia de mediu asupra careia se face referire la pct. O solicitare de informatie de mediu poate fi refuzata daca: a) autoritatea publica careia ii este adresata solicitarea nu detine informatia respectiva. ori c) cererea se refera la documente in curs de elaborare sau priveste sistemul de comunicatii interne al autoritatilor publice. 4. b) cererea este vizibil nerezonabila sau este formulata intr-o maniera prea generala.

5. sa informeze solicitantul cu privire la autoritatea publica la care crede ca este posibil sa se gaseasca informatia respectiva sau sa transfere cererea acelei autoritati. in cazul in care aceasta este prevazuta de lege pentru a proteja un interes economic legitim. c) cursul justitiei. dreptul unei persoane de a beneficia de o judecata dreapta sau dreptul unei autoritati publice de a conduce o ancheta de natura penala sau disciplinara. In acest context informatia privind emisiile care sunt semnificative pentru protectia mediului va fi facuta publica. f) confidentialitatea unor date personale si/sau a unor dosare apartinand unei persoane fizice. luandu-se in considerare satisfacerea interesului publicului prin divulgarea informatiilor si posibilitatea ca informatia solicitata sa fie legata de emisiile in mediu. in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala. 310 . d) confidentialitatea informatiilor comerciale si industriale. cum ar fi locurile de cuibarit al speciilor rare. sau h) mediul la care se refera informatia. acea autoritate publica trebuie. Motivele de refuz mentionate anterior trebuie interpretate in mod restrictiv.a) confidentialitatea procedurilor autoritatilor publice. in cazul in care o astfel de confidentialitate este prevazuta de legislatia nationala. siguranta nationala sau securitatea publica. In cazul in care o autoritate publica nu detine informatia ceruta. b) relatiile internationale. atunci cand aceasta persoana nu a consimtit la publicarea informatiilor. cat mai rapid posibil. informand in acelasi timp solicitantul. e) drepturile de proprietate intelectuala. g) interesele unei terte parti care a oferit informatia ceruta fara ca acea parte sa fie pusa sub/sau sa existe posibilitatea punerii sale sub o obligatie legala de a face astfel. in situatia in care aceasta parte nu a consimtit la publicarea materialului.

in cadrul legislatiei nationale. cum ar fi: (i) liste accesibile publicului. Colectarea si diseminarea informatiei de mediu 1. prin: a) furnizarea unei informatii suficiente publicului despre tipul si scopul informatiei de mediu detinute de autoritatile publice. printre altele. 311 . registre sau dosare. indicand circumstantele in care acestea pot fi percepute sau exceptate si cazurile in care furnizarea unor informatii este conditionata de o plata in avans. care pot afecta in mod semnificativ mediul. 2. Autoritatile publice care intentioneaza sa instituie un asemenea sistem de tarifare pentru furnizarea informatiei trebuie sa puna la dispozitie solicitantilor o lista cuprinzand preturile care pot fi percepute. b) stabilirea si mentinerea unor aranjamente practice. (ii) solicitarea oficialitatilor sa sustina publicul in asigurarea accesului la informatie in conformitate cu prezenta conventie. care pot fi afectati. b) sunt stabilite sisteme obligatorii pentru asigurarea unui flux adecvat al informatiei catre autoritatile publice despre activitatile propuse si existente. termenii de baza si conditiile in care o asemenea informatie este disponibila si accesibila si procesul prin care ea poate fi obtinuta. cauzata de activitatile umane sau datorata unor cauze naturale. ca modalitatea in care autoritatile publice fac disponibila informatia de mediu sa fie transparenta. Fiecare parte va asigura ca: a) autoritatile publice detin informatii de mediu la zi. iar informatia de mediu sa fie efectiv accesibila. c) in cazul oricarei amenintari iminente a sanatatii umane sau a mediului. Fiecare parte va asigura. relevante pentru functiile lor.6. toate informatiile care ar da posibilitatea publicului sa ia masuri de prevenire sau sa amelioreze efectele negative provocate de acea amenintare si care sunt detinute de o autoritate publica sunt diseminate imediat si fara nici o intarziere membrilor publicului.

in conformitate cu subpunctul b) (i). 5. la intervale care nu vor depasi 3 sau 4 ani. a: a) legislatiei si documentelor despre politici. pregatite la diferite niveluri ale guvernului. la toate nivelurile. Fiecare parte va asigura ca informatia de mediu sa devina disponibila in mod progresiv prin intermediul unor baze electronice de date care sunt usor accesibile publicului 4. un raport national privind starea mediului. 3. acolo unde este posibil in cadrul unor actiuni voluntare de ecoetichetare. b) tratatelor internationale. inclusiv informatii privind calitatea mediului si presiunea asupra mediului. in scopul diseminarii.(iii) identificarea punctelor de contact. cum ar fi documente legate de strategii. Fiecare parte: c) va asigura intr-o forma adecvata informatii privind performantele functiilor publice sau serviciile publice ale guvernului. bilanturi de mediu sau prin alte mijloace. 6. conventiilor si intelegerilor privind problemele de mediu. printre altele. in cadrul legal national. legate de mediu. Fiecare parte va publica si va disemina. 312 . si c) accesul gratuit la informatiile de mediu continute in liste. 7. registre sau dosare. politici. daca sunt adecvate. programe si planuri de actiune legate de mediu si rapoarte intermediare asupra implementarii lor. prin realizarea de scheme de audit de mediu. Fiecare parte va lua masuri. Fiecare parte va incuraja agentii economici ale caror activitati au un impact semnificativ asupra mediului sa informeze in mod regulat publicul despre impactul activitatilor si produselor lor asupra mediului. c) altor documente internationale semnificative privind problemele de mediu.

realizata prin intermediul unor formulare standardizate. care provin dintr-o serie de activitati specifice. 10.8. despre demararea unei proceduri de luare a deciziei de mediu si intr-o maniera adecvata. despre: a) activitatea propusa si despre o solicitare asupra careia se va lua o decizie. Nici o prevedere a acestui articol nu poate prejudicia dreptul partilor de a refuza divulgarea unor anumite informatii de mediu in concordanta cu prevederile art. Un asemenea sistem poate sa includa intrari. un sistem national coerent pentru inventare sau registre de poluare. energia si utilizarea resurselor. sub forma unei baze de date structurate. Fiecare parte va dezvolta mecanisme prin care sa se asigure ca o cantitate suficienta de informatii despre produse este facuta disponibila. Publicul interesat va fi informat. II. incluzand modul si momentul in care o asemenea informatie poate fi furnizata: (i) inceputul procedurii.printre altele. 3 si 4. 4 pct. computerizate si accesibile publicului. 313 . b) natura deciziei posibile sau despre proiectul de decizie. Participarea publicului la deciziile de mediu ARTICOLUL 6 Participarea publicului la deciziile privind activitatile specifice 2. prin anunt public ori in mod individual. din/spre locurile de tratare sau de depozitare. tinand seama de procedurile internationale atunci cand este cazul. astfel incat sa dea posibilitatea consumatorilor sa faca alegeri care au la baza informatii de mediu. d) procedura initiata. emisii si transferuri in mediul inconjurator ale unor serii specifice de substante si produse. incluzand apa. c) autoritatea publica responsabila de luarea deciziei. cand este cazul. Fiecare parte va stabili in mod progresiv. 9. (ii) oportunitatile de participare a publicului. in timp util si efectiv.

la totalitatea informatiilor relevante pentru procesul decizional.(iii) data si beneficiul oricarei audieri publice initiate. cand este cazul. gratuit si intr-un timp foarte scurt. in vederea examinarii. sa angajeze discutii si sa furnizeze informatii referitoare la obiectivele initiativei lor inaintea depunerii cererii pentru autorizarea unei activitati. trebuie sa incurajeze posibilii solicitatori sa identifice publicul interesat. daca legislatia nationala prevede astfel. care sa permita timp suficient pentru informarea publicului. la cerere. e) faptul ca activitatea face obiectul unei proceduri nationale sau transfrontiera de evaluare a impactului asupra mediului. Fiecare parte va asigura participarea publicului la inceputul procedurii. atunci cand toate optiunile sunt deschise si poate avea loc o participare efectiva a publicului. care sunt disponibile in timpul procedurilor de participare publica. 2. si timp suficient pentru ca acesta sa se pregateasca si sa participe efectiv in timpul procesului de luare a deciziei de mediu. 5. Procedurile de participare publica vor include limite de timp rezonabile pentru diferitele faze. in conformitate cu prevederile acestui capitol. 4. (iv) o indicatie privind autoritatea publica de la care pot fi obtinute informatii relevante si la care a fost depozitata informatia relevanta pentru examinare de catre public. fara a prejudicia drepturile partilor de a refuza divulgarea anumitor informatii in 314 . 6. 3. si (vi) o indicatie asupra tipului de informatie de mediu relevanta. in concordanta cu prevederile pct. (v) o indicatie asupra autoritatii publice relevante sau asupra oricarui organism oficial caruia ii pot fi adresate comentarii sau intrebari si asupra perioadei in care sunt primite aceste comentarii ori intrebari. Fiecare parte. disponibila pentru actiunea propusa. Fiecare parte va cere autoritatilor publice competente sa asigure accesul publicului interesat.

3 si 4. in momentul in care publicul interesat trebuie sa fie informat. principalele rapoarte si recomandari publicate. Informatiile semnificative vor include. 7. cel putin. analize sau opinii considerate relevante pentru activitatea propusa. prevederile pct. 8. orice comentarii. 315 . e) o schita a principalelor alternative studiate de solicitant. c) o descriere a masurilor initiate. Fiecare parte va asigura ca. Fiecare parte va asigura ca. Fiecare parte. in concordanta cu procedurile normale. 2. prevederile acestui articol la deciziile privind autorizarea evacuarii deliberate in mediu a organismelor modificate genetic. in cadrul legislatiei sale nationale. 11. si f) in conformitate cu legislatia nationala. b) o descriere a efectelor semnificative ale activitatii de mediu propuse. 9. in scris sau.concordanta cu prevederile art. 2-9 sunt aplicate fara rezerve. 4 pct. inclusiv o estimare a reziduurilor si emisiilor probabile. Fiecare parte va asigura accesul publicului la textul deciziei. in momentul in care o autoritate publica reconsidera sau actualizeaza conditiile de functionare pentru o activitate care face obiectul pct. d) o prezentare sumara. fara a prejudicia prevederile art. la o audiere publica ori un sondaj cu solicitantul. dar nu tehnica. cand este cazul. cat mai mult posibil si unde este adecvat. va aplica. la motivele si consideratiile care au stat la baza acesteia. in momentul in care decizia a fost luata de autoritatea publica. 1. destinate autoritatii publice. avand in vedere prevederile pct. informatii. Fiecare parte va asigura ca in decizia luata sa se tina seama de rezultatul participarii publicului. unde este cazul. 4: a) o descriere a locului si a caracteristicilor fizice si tehnice ale activitatii propuse. publicul sa fie informat prompt despre aceasta. pentru a preveni si/sau pentru a reduce efectele. 10. inclusiv emisiile. Procedurile pentru participarea publica vor permite publicului sa inainteze. a celor mentionate mai sus.

La acest nivel trebuie facuti urmatorii pasi: a) trebuie fixata o perioada suficienta pentru realizarea unei participari publice efective. In aceeasi masura fiecare parte se va stradui sa asigure oportunitatile necesare in vederea participarii publicului in timpul pregatirii politicilor legate de mediu. care pot avea un efect semnificativ asupra mediului. 3. atata timp cat optiunile sunt inca deschise. 4 si 8 ale art. a normativelor si instrumentelor legale obligatorii. dupa ce i-a fost furnizata informatia necesara. 6. ARTICOLUL 8 Participarea publicului in timpul pregatirii regulamentelor de aplicare. 57. Publicul care poate participa va fi identificat de autoritatea publica relevanta. general aplicabile. tinandu-se seama de obiectivele acestei conventii. intr-un cadru transparent si cinstit. b) proiectele reglementarilor legale trebuie sa fie publicate sau facute disponibile prin alte metode. programelor si politicilor legate de mediu Fiecare parte va lua masuri practice adecvate si/sau va promova prevederi pentru ca publicul sa participe in timpul pregatirii planurilor si programelor legate de mediu. direct sau prin intermediul unor organisme consultative reprezentative. Rezultatul participarii publicului trebuie sa fie luat in considerare cat mai mult posibil În ceea ce privește participarea publicului la deciziile privind amenajarea teritoriului conform art.ARTICOLUL 7 Participarea publicului in timpul pregatirii planurilor.(1) Participarea publicului la 316 . general aplicabile Fiecare parte se va stradui sa promoveze o participare efectiva a publicului intr-o etapa adecvata. In acest cadru se vor aplica prevederile pct. c) trebuie sa ii fie oferita publicului posibilitatea de a face comentarii. . in perioada pregatirii regulamentelor de aplicare si a altor reglementari legale obligatorii.

obiectivele sale sunt:asigurarea protecţiei şi conservării mediului natural şi a mediului construit în concordanţă cu cerinţele dezvoltării 317 . consultare si acces la justitie. c) rezultatele consultarii publicului. d) deciziile adoptate. Participarea publicului asigura dreptul acestuia la informare. pe tot parcursul elaborarii strategiilor si documentatiilor de urbanism si amenajare a teritoriului. precum si al documentatiilor aprobate. Important de menţionat este că programul „România curată” reprezintă o strategie şi o iniţiativă naţională. potrivit legii. Pe plan Intern Programul „România curată”Acest program a fost lansat în aprilie 2002 de Guvernul României şi subliniază eforturile depuse pentru ameliorarea situaţiei mediului şi integrarea în plan naţional a principiilor politicii comunitare de mediu. b) continutul strategiilor de dezvoltare teritoriala si a documentatiilor de urbanism care urmeaza a fi supuse aprobarii. Informarea publicului este activitatea prin care autoritatile administratiei publice fac publice: a) obiectivele dezvoltarii economico-sociale privind amenajarea teritoriului si dezvoltarea urbanistica a localitatilor. II. in corelare cu procedurile specifice ce decurg din legislatia de mediu. potrivit legii.activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism consta in implicarea acestuia in toate etapele procesului decizional referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si urbanism. referitor la activitatile de amenajare a teritoriului si de urbanism. e) modul de implementare a deciziilor. ci şi „creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei privind realizarea acestor obiective”. Ca atare. care îşi propune nu numai asigurarea protecţiei mediului şi conservarea resurselor naturale.

creşterea nivelului de educaţie şi conştientizare a populaţiei în spiritul protecţie mediului. secţiunile 1 2. reglementat în Capitolul 4. asigurarea unui management integrat al deşeurilor.n.n. art.) al acesteia. 3): a)un sistem prin care autorităţile publice pentru protecţia mediului colectează informaţia privind mediul şi o difuzează publicului din oficiu. participanţii. reglementat în Capitolul 3.n. Intenţia noastră a fost doar de a semnala existenţa legislaţiei referitoare la informarea publicului cu privire la aspectele de mediu. se poate afirma că nu există public interesat de proiectul respectiv(s. Capitolul 3. în Ordinul MAPM nr. Din perspectiva atribuţiilor şi rolului autorităţilor publice pentru protecţia mediului. 43: “Dacă în interval de 90 de minute de la ora anunţată pentru începerea şedinţei nu se prezintă nici un reprezentant al publicului. Sigur că procedura. în capitolul 2 sunt prevăzute mecanismele de acces la următoarelor sisteme (art.) al informaţiei privind mediul. 1182/2002. Hotărârea Guvernului nr. 318 informaţia privind mediul corespunzătoare . drepturile şi obligaţiile corelative ale celor interesaţi la evaluarea impactului asupra mediului şi pentru emiterea acordului de mediu ca şi în alte situaţii în care este necesară informarea publicului sunt mult mai complexe şi în detaliu prezentate în legislaţie. b) un sistem care permite publicului solicitarea şi obţinerea informaţiei privind mediul de la autorităţile publice pentru protecţia mediului. 1115/2002. desfasurarii si finantarii procesului de participare a publicului in cadrul activitatilor de amenajare a teritoriului si de urbanism. nr. ale căror categorii sunt menţionate expres în art. asigurând fluxul activ (s. 2 din H. 1. asigurândfluxul pasiv (s. 1115/2002 consacră ideea că Autoritatile administratiei publice centrale si locale au responsabilitatea organizarii.). Ordinul 860/2002. afirmaţie consemnată în procesul-verbal semnat de preşedinte şi de secretar”.G.durabile. secţiunile 1-7.

(3) din H. ca şi dintr-o analiză mai profundă a legislaţiei româneşti. alin.Clasificarea şi codificarea acestor informaţii pe domenii. în condiţiile art. se poate observa o foarte amplă şi detaliată reglementare juridică a accesului liber la informaţia privind mediul. M. b) informaţia despre factori. După cum rezultă din cele de mai sus.7 din Convenţia de la Aarhus şi va cuprinde motivele acestuia. c) informaţia privind starea sănătăţii şi a siguranţei populaţiei. când informaţia de mediu trebuie pusă la dispoziţia instanţei de judecată. în măsura în care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu şi/sau de factorii. măsuri sau activităţi care afectează sau pot afecta mediul. “Autorităţile publice pun la dispoziţie informaţiile privind mediul pe care le deţin.” (sublinierea ns. detalierea lor fiind făcută în art. fără justificarea scopului în care au fost cerute. 3. 7: a) informaţii privind starea mediului (A)(I-IV). la luarea deciziei. art.I) (Cap. 319 . deţinută de autorităţile publice pentru protecţia mediului. a) şi b) (C) (I-II). Desprindem trei situaţii în care publicul poate obţine informaţie de mediu -în situaţia în care autorităţile administrative menţionate de lege au obligaţia fie de a difuza această informaţie din oficiu.Refuzul unei solicitări privind informaţia de mediu se va face în scris. condiţiile de viaţă. subdomenii şi tipuri se fac conform anexei A din Ordinul nr. zonele culturale şi construcţiile. activităţile ori măsurilecuprinse la lit.2. nr. -în situaţia în care se iniţiază o investiţie şi este nevoie şi de părerea publicului interesat prin participarea acestuia la dezbateriea publică şi contribuind. fie să asigure accesul la informaţie la cererea celor interesaţi. analize şi prognoze folosite la luarea deciziei de mediu (B) (I-VIII). 1182/2002 pentru aprobarea Metodologiei de gestionare şi furnizare a informaţiei privind mediul. pct. 4. sub anumite aspecte poate de invidiat chiar de către statele comunitare. din oficiu sau la cererea solicitantului. 1115/2002). -în situaţia adresării justiţiei în probleme de mediu.G. prin părerile exprimate.

prin influenţa lor asupra evoluţiei mediului în spaţiul urban:transportul urban. Programul LIFE Cele două componente ale programului LIFE: LIFE – Mediu şi LIFE Natura.Mediu are definite cinci domenii eligibile pentru finanţare: 1) dezvoltarea şi planificarea utilizării terenurilor. etc. dezvoltarea unor sisteme operative pentru studiul. protecţie sau conservare a calităţii mediului (LIFE Mediu) şi a biodiversităţii (LIFE Natura).Politici europene de mediu care operează în România La nivelul Politicilor de Mediu Europene există conturată o strategie în baza căreia deja au fost identificate patru teme prioritare în sensul dezvoltării durabile. Acest tip de proiecte vine în sprijinul măsurilor de infrastructură ale programului ISPA şi duc la realizarea obiectivelor naţionale de mediu. Obiectivul specific al acestei componente este de a contribui la dezvoltarea de metode şi tehnici inovatoare de protecţie amediului. sensibilizarea populaţiei în precolectarea selectivă a deşeurilor menajere. domeniul construcţiilor şi urbanismul/arhitectura urbană. Componenta LIFE – Mediu finanţează – în proporţie de 30%-50% din cheltuielile eligibile -acţiuni ce au drept scop implementarea politicii şi legislaţiei comunitare referitoare la protecţia mediului. monitorizarea şi prognozarea impactului poluării. 2) managementul apelor. Proiectele din cadrul componentei „Natura” vizează protecţia diferitelor ecosisteme şi specii de plante şi animale. 320 . prin cofinanţarea proiectelor demonstrative cu rezultate a căror diseminare are importanţă deosebită în promovarea aspectelor inovatoare Au fost desfăşurate proiecte inovatoare privind: sistemul de avertizarea în cadrul fenomenelor periculoase. sunt funcţionale în România din 1999 şi finanţează proiecte ce tratează probleme specifice. LIFE . gestionarea urbană durabilă. locale de îmbunătăţire.

4) gestionarea deşeurilor.3) reducerea impactului activităţilor economice asupra mediului. SCALE este rezultatul preocupării constante a Comisiei Europene în această directie şi a fost iniţiată în iunie 2003. va fi centrată pe copii şi va iniţia acţiuni pilot asupra poluanţilor cu relevanţă specifică pentru copii (precum dioxinele şi metalele grele) şi asupra substanţelor cu acţiune endocrină. va fi fundamentată ştiinţific şi va analiza interacţiunile complexe dintre diverşi poluanţi şi organismul uman. 4. îşi propune să crească gradul de informare şi responsabilizare a părţilor interesate şi al publicului. Programe postaderare Programul ISPA este un instrument structural de pre-aderare. Pentru dezvoltarea acestei strategii. 5) reducerea impactului produselor asupra mediului printr-o abordare integrată a procesului de producţie. Elementul de noutate al acestei strategii este centrarea pe sănătatea copiilor . precum şi în scopul determinării rolului acestora din urmă în cadrul implemetării SCALE. 321 . Strategia europeană de mediu şi sănătate (SCALE)Această strategie este cea mai recentă acţiune în domeniu şi are în vedere relaţia complexă şi direct cauzală existentă între poluarea. premergător Fondului de Coeziune şi concentrându-se pe finanţarea proiectelor de infrastructură în domeniile mediului şi transportului. care este bazată pe norme şi standarde pentru adulţi. G. legislaţia UE va completa legile naţionale şi va fi revizuită pentru a reflecta situaţia şi nevoile speciale ale copiilor. 2.spre deosebire de restul legislaţiei de mediu. în vederea stabilirii unor grupuri de lucru şi grupuri consultative. va evalua constant acţiunile întreprinse în acest scop.care reprezintă cel mai vulnerabil grup social şi cel mai afectat de efectele poluării mediului . Dezvoltarea acestei strategii are la bază 5 elemente cheie: 1. schimbarea caracteristicilor mediului şi sănătatea umană. fiind elaborată prin colaborarea DG Mediu cu DG Cercetare şi DG Sănătate. Comisia are în vedere o serie de întîlniri cu părţile interesate. 5. 3. creat în 1999 şi funcţional din 2000.

adoptată în 1992 a generat o Strategie globală pentru diminuarea efectelor impactului uman asupra mediului şi pentru implementarea principiilor dezvoltării durabile la nivel local şi semnată de 178 de state. infrastructura de mediu constituie o prioritate a politicii naţionale în domeniu. accentuând în acelaşi timp rolul educaţiei în dezvoltarea unei atitudini pozitive faţă de 322 . prin folosirea de tehnologii ecologice de încălzire a locuinţelor urbane. canalizarea şi epurarea apelor uzate. Conform acestui raport. îmbunătăţirea calităţii aerului. În România. gestionarea deşeurilor urbane .în special prin depozitarea pe rampe ecologice. (2) alinierea la standardele de mediu comunitare. economice. Directiva de evaluare a impactului proiectelor publice şi private asupra mediului (85/337/EEC)26. Proiectele finanţate prin acest program nu trebuie numai să răspundă acestor priorităţi. să atragă fondurile locale şi să demonstreze contribuţia la îmbunătăţirea calităţii factorilor de mediu în România. în special în ceea ce priveşte infrastructura apelor şi gestionarea deşeurilor (precum şi poluarea aerului).Pentru proiectele de mediu. „Agenda 21” se axează pe participarea comunităţilor locale şi oferă o modalitate de integrare a problemelor sociale. priorităţile naţionale de mediu ale programului ISPA sunt:alimentarea cu apă. SM au eşuat în implementarea acestei directive Documente internaționale Agenda 21 „Agenda 21” a Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU). al cărei raport de evaluare (realizat o dată la 5 ani) a fost publicat recent. dar şi să aibă capacitate de cofinanţare de cel puţin 20%. între care şi România. Astfel. culturale şi de protecţie a mediului. sisteme de colectare selectivă şi prin reciclarea deşeurilor. adoptată în 1985 şi amendată în 1997. ISPA are două direcţii de acţiune (din cele trei existente): ( 1) familiarizarea cu politicile şi procedurile UE.

8 proiecte de ţară şi proiecte regionale. În România. această strategie locală a fost implementată în 9 oraşe pilot (Ploieşti. România a implementat până în prezent 20 de proiecte GEF. protejarea apelor internaţionale şi a stratului de ozon. în urma desfăşurării Forumului Naţional “Dezvoltarea durabilă a comunităţilor locale. sunt derulate de organizaţii publice sau private şi trebuie să îndeplinească două criterii: (1) să reflecte priorităţile naţionale sau regionale şi să aibă sprijinul ţării/ţărilor implicate. PNUM (Programul Naţiunilor Unite pentru Mediu) şi Banca Mondială. Baia Mare. Atributii si raspunderi ale autoritatilor publice centrale si locale cu privire la teritoriul asezarilor umane:rolul serviciilor comunitare de utilitati publice in dezvoltarea pe principii ecologice a localitatilor Principalele instituţii ale dreptului mediului din România sunt: 323 . şi (2) să contribuie la ameliorarea situaţiei mediului pe plan global. GEF (Facilitatea Globală pentru Mediu) Caracterul internaţional al politicii naţionale de mediu este reflectat şi de aderarea României la Facilitatea Globală pentru Mediu . poluanţii organici persistenţi. Galaţi. calea către integrare în Uniunea Europeană”. Târgu Mureş. prin constituirea unui fond special şi alocarea acestuia pentru proiecte globale ce au în vedere păstrarea biodiversităţii. în urma Summit-ului de la Rio) pentru a susţine financiar protecţia mediului la nivel global. 6. Giurgiu. Oradea şi Miercurea Ciuc). Iaşi.mediu şi în utilizarea responsabilă a resurselor naturale. majoritatea referitoare la protecţia apelor Mării Negre şi ale Dunării. combaterea deşertificării. Strategia a fost extinsă la 40 de localităţi în 2002. Această facilitate este de fapt un instrument adoptat în 1991 (şi restructurat în 1992. Proiectele GEF sunt implementate prin intermediul PNUD (Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare). Râmnicu Vâlcea. în 1994. social şi protecţia mediului. schimbările climatice. la nivelul cărora s-au înfiinţat: (a) secretariate permanente în cadrul primăriilor şi (b) grupuri de lucru pe domeniile economic.

-constată neconformităţile cu actele de autorizare. precum şi a condiţiilor de desfăşurare a acestor activităţi. . are calitatea de organ de specialitate al administraţiei publice centrale. Ulterior Administraţia a fost organizată prin HG nr. ghioluri şi lacuri. .stabilirea locurilor de vînătoare şi de pescuit. Administraţia Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” – înfiinţată prin HG nr. . -monitorizarea stadiului îndeplinirii angajamentelor în domeniul protecţiei mediului. cu personalitate juridică.cercetarea fenomenelor deltaice. asumate de procesul de aderare la UE. în subordinea Ministerului Mediului şi Gospodării Apelor. 1625/2003 – este o instituţie publică. cît şi pentru împiedicarea fenomenelor de eroziune a platformei marine.cunoaşterea capacităţii productive şi dimensionarea exploatării resurselor din Delta Dunării în limitele ecologice admisibile. Dintre atribuţiile Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului putem enunţa: -autorizează activităţile cu impact asupra mediului. Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – înfiinţată prin HG nr. finanţată de la bugetul administraţiei de stat.redresarea ecologică a Deltei Dunării şi conservarea genofondului (biodiversităţii) şi ecofondului. 264/1991 ca instituţie publică cu personalitate juridică. finanţată de la bugetul de stat.a). . -asigură suportul tehnic pentru elaborarea strategiilor şi politicilor în domeniul protecţiei mediului.coordonarea lucrărilor hidrotehnice atît pentru asigurarea unei mai bune circulaţii a apei pe canale. avînd ca obiective în activitate: . -coordonează realizarea planurilor de acţiune sectoriale şi a planului de acţiune pentru protecţia mediului. b). 324 . 983/1990 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Mediului.

Dintre atribuţiile Administraţiei putem aminti: de gestionarea. c).. participarea la intervenţiile pentru eliminarea şi diminuarea efectelor poluării asupra factorilor de mediu. poartă uniformă şi însemne distincte şi este dotat cu armament de serviciu. Dintre atribuţiile Garzii putem enunţa: controlul operativ inopinat al instalaţiilor cu impact major asupra mediului. controlează şi constată încălcările legislaţiei în materie. precum şi la prevenirea poluărilor accidentale. navelor fluviale şi maritime. Administraţia Fondului pentru Mediu. autorizarea activităţilor cu impact asupra mediului. este încadrat pe funcţia de comisar. colaborează cu unităţile de poliţie şi/sau jandarmerie la contatarea faptelor care constituie infracţiuni. 308/2005 a primit titulatura de Garda Naţională de Mediu şi a trecut direct în subordinea ministrului mediului şi gospodăririi apelor. . sub autoritatea Ministerului Apelor şi Protecţiei Mediului. 1167/2001. personalul gărzii are calitatea de funcţionar public. persoanelor şi grupurilor de cercetători. d).stabilirea criteriilor de dezvoltare a aşezărilor umane şi a turismului. în vederea sesizării organelor de cercetare penală. este o instituţioe de utilitate publică cu personalite juridică. . şalupelor. – înfiinţată prin Legea nr. 73/2000.prezentarea de propuneri privind stabilirea de penalităţi pentru sancţionarea abaterilor de la regulile de desfăşurare a activităţii în Delta Dunării. Prin HG nr. Este un organ de control cu statut specific. evaluarea. Garda de Mediu – înfiinţată prin HG nr.stabilirea modului de circulaţie şi acces în Delta Dunării al bărcilor. ce are ca obiect de a RASPUNDEREA JURIDICĂ ÎN DREPTUL MEDIULUI Aspecte generale 325 . de informare şi educare ca şi atribuirea de norme şi reglementări pertinente. stabilirea şi aplicarea măsurilor de conservare şi refacere a ecosistemelor deltaice.

Noţiunea de răspundere juridică în sens largeste proprie tutror ramurilor de drept şi exprimă instituţionalizarea unui regim juridic prin care se urmăreşte ca provocatorul unui prejudiciu adus unei părţi vătămate să fie sancţionat şi obligat să repare prejudiciul pe care l-a cauzat.În accepţiunea modernă a dreptului mediului se recunoaşte fiecărui individ un ndrept subiectiv la mediu. Daună ecologică este considerată acea vătămare care aduce atingere tuturor factorilor de mediu. sub o formă sau alta. respectiv prejudiciul cauzat mediului independent de leziunea directă a unui interes uman. pentru a stabili dacă sunt bunuri protejate din punct de vedere juridic. A doua categorie importantă o constituie pagubele suferite atât de mediu cât şi de om. Definiţia acceptată în sens larg pentru dauna ecologică este: „acea vătămare care aduce atingere ansamblului elementelor unui sistem şi care datorită caracterului său indirect şi difuz nu permite constituirea unui drept la reparaţie”3. Aceasta presupune stabilirea prealabilă a statutului juridic al elementelor naturale sau antropice care constituie mediul. În funcţie de răspunsul dat. accidente ecologice sau fenomene naturale periculoase. care permite o protecţie funcţională a componenteloracestuia. bunurilor sau mediului provocat de poluanţi. În dreptul mediului.Legea protecţiei mediului este o lege cadru şi ea este suţinută printr-o serie de alte legi şi acte normative specifice. activităţi dăunătoare. orice poluare constă într-o violare a acestui drept şi constituie o culpă. cu efecte ireversibile şi cu consecinţe greu de stabilit. Ca urmare. 326 . instituirea răspunderii juridice presupune definirea noţiunii de prejudiciu (sau daună sau pagubă) adus mediului. se conturează concepţia asupra naturii daunei ecologice. În acest sens este importantă noţiunea de daună ecologică în sens restrâns. Problema centrală care apare în acest sens este de a stabili cine este victima daunei:omul saumediul său. Efect cuantificabil în cost al daunelor asupra sănătăţii oamenilor.

prin care provocatorul unei pagube asupra mediului sau “poluatorul” să fie sancţionat şi obligat să plătească pentru remedierea pagubei pe care a produs-o. Exemple: a) de aplicare eficace. Introducerea regimului de răspundere juridică în domeniul mediului prezintă o serie de dificultăţi. Necesitatea introducerii unui regim specific de răspundere juridică în dreptul mediului este determinată de cauze concrete. b) în care aplicarea este dificilă.o poluare graduală. cauzată de introducerea în mediu a unor substanţe sau deşeuri periculoase provenite din surse identificabile.. Eşecul conformării cu normele şi procedurile în vigoare poate conduce doar la sancţiuni de ordin administrativ sau juridic.1. de tipul unei poluări extinse şi difuze. Reglementările din domeniul mediului sunt constituite de ansamblul de norme şi proceduri care au ca scop legiferarea protecţiei mediului. În schimb. legate în special de faptul că nu toate formele de pagube pot fi remediate prin aplicarea răspunderii juridice în dreptul mediului. Suplimentar trebuie îndeplinite următoarele condiţii:să existe unul sau mai mulţi poluatori identificabili. caz în care este imposbilă stabilirea unei legături între efectele negative generate asupra 327 .paguba să fie concretă şi cuantificabilă. când paguba este provocată de accidente industriale. răspunderea juridică în dreptul mediului introduce suplimentar faţă de reglemetările în vigoare în domeniu şi obligativitatea ca potenţialul poluator să plătească pentru remedierea (până la o stare satisfăcătoare) sau compensarea pagubei provocate mediului.să se poată stabili o legătură de cauzalitate între pagubă şi poluatorul/poluatori identificaţi.Condițiile și formele răspunderii juridice de dreptul mediului Scopul instituirii răspunderii juridice în dreptul mediului este de a instituţionaliza un regim juridic.

poluarea aerului provocată de trafic. publică sau privată căreia i s-a produs un prejudiciu printr-o faptă ilicită.răspunderea contravenţională.declinul zonelor împădurite. În lipsa unei reglementări speciale.stabilirea activităţilor care urmează a fi acoperite. o unitate administrativ teritorială sau o persoană fizică sau juridică. dezvoltarea şi protecţia mediului). subiectul poate fi: statul. Cine este răspunzător ? (subiectele răspunderii).În cadrul dreptului internaţional subiectul îndreptăţit de reparaţie este în principiu titularul mediului. . fundamentat pe următoarele elemente:nu se aplică retroactiv. Categoriile de răspunderi aplicabile pentru încălcarea dispoziţiilor legal referitoare la protecţia mediului înconjurător sunt:răspunderea diciplinară.răspundereia civilă. prin: . cât şi obligaţia ca daunele să fie suportate de cel ce poluează). . stabilindu-se atât limitele admisibile ale poluării. răspunderea penală. cauzat de ploile acide. pe plan intern şi internaţional.stabilirea pagubelor care urmează a fi acoperite. mediul natural nu este subiectul victimă care să reclame reparaţia. 328 . ca urmare a nerespectării normelor de protecţia mediului. ci o valoare fundamentală care este ocrotită prin lege. se face apel la principiile clasice ale răspunderii civile (pentru situaţiile în care se produc prejudicii ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale referitoare la conservarea.norme care reglementează răspunderea civilă reparatorie. după cum urmează: -norme referitoare la raporturile de vecinătate (esenţa normelor priveşte concilierea intereselor agentului poluator cu cele ale victimei poluării. Prin definiţie.delimitarea sferei de cuprindere. respectiv statul. răspunderea materială. În cadrul dreptului intern. Comunitatea Europeană urmăreşte instituirea unui regim coerent şi eficace de răspundere juridică în dreptul mediului.mediului şi anumiţi agenţi poluatori individuali: modificările climatice provocate de CO2 şi alte emisii.

intervenţiei instituţiilor civile în soluţionarea delictelor civile prin care s-au cauzat prejudicii mediului înconjurător. cu obligaţia de a despăgubi proprietarul pentru daunele aduse solului. Pentru lucrări de interes general.44 Dreptul de proprietate privată: …(5). 329 . plantaţiilor sau constucţiilor. a apărării şi constituirea dovezilor. precum şi pentru alte daune imputabile autorităţii. precum şi menţinerea echilibrului ecologic”. stabilirea celui răspunzător.stabilirea tipului răspunderii juridice. antisocială. accesul la justiţie.factorilor de mediu sau . autoritatea publică poate folosi subsolul oricărei proprietăţi imobiliare.legătura cu convenţiile internaţionale.asigurarea unei decontaminări şi remedieri eficace a mediului.mediului în ansamblul său. libertăţile şi îndatoririle fundamentale ”Art. De asemenea. stabilirea unor criterii pentru diferite tipuri de pagube. În România Constituţia crează cadrul juridic general pentru ocrotirea victimelor acţiunilor care produc prejudicii mediului: Titlul IV Economia şi finanţele publice Art. Termenul de “refacere a mediului înconjurător” utilizat în textul constituţional se poate interpreta în sensul:contribuţiei statului la remedierea sectoarelor degradate ecologic. securitatea financiară. 135 (Economia) ”Statul trebuie să asigure: …. Titlul I Drepturile. Raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului În cadrul răspunderii de dreptul mediului se sancţionează: o conduită reprobabilă.e) refacerea şi ocrotirea mediului înconjurător. a subiectelor de drept (persoane fizice saujuridice) care prin faptele lor ilicite (comisive sau omisive) produc pagube: .

În legătură cu raportul de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. adică prin folosirea subsolului oricărei proprietăţi imobiliare pentru lucrări de interes general. adică să capete un contur subiectiv. direct şi personal. În acest text se consacră obligaţia specifică pentru protecţia mediului impusă proprietarilor.(6).Constând în orice atingere adusă factorilor de mediu sau componentelor unor sisteme ecologice. influenţând-o în sens favorabil sau defavorabil. cuantumul prejudiciului şi 330 . Pentru ca fapta ilicită să devină culpabilă trebuie să se fi produs un anumit ecou pe plan psihologic (în aspectul intelectiv şi mai ales volitiv). Dreptul de proprietate obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului şi asigurarea bunei vecinătăţi. Caracterul ilicit şi cel culpabil al faptei cauzatoare de prejudicii sunt condiţii distincte fără de care nu există răspundere. au relevanţă condiţiile meteorologice). Elementul subiectiv al răspunderii civile este culpa. În dreptul mediului prejudiciul cuprinde: pagubele suferite de mediul natural prin poluare. Raportul de cauzalitate dintre fapta ilicită şi prejudiciu este de cele mai multe ori greu de stabilit (de exemplu: în poluarea atmosferică. prejudiciul urmează să fie evalut pecuniar. precum şi culpa autorului faptei.Pe baza acestui text.va putea fi acționată în justiție și autoritate publică pentru daune aduse mediului înconjurător orice (sau componentelor acestuia) în situaţi expres specificate în text. pagubele suportate de om sau de bunuri. precum şi la respectarea celorlalte sarcini care. accelerând sau încetinind producerea efectelor. reclamantul (victima) trebuind să dovedească că i s-a cauzat un prejudiciu real. un rol important revenind condiţiilor care însoţesc acţiunea cauzelor. Răspunderea subiectivă pentru pagubele produse mediului se aplică rar. revin proprietarului”. trebuie să se ţină seama de împrejurarea că orice faptă se desfăşoară într-o infinită serie de relaţii cu alte fapte ori cu o serie de factori exteriori. potrivit legii sau obiceiului. respectiv să fie estimate cheltuielile necesare pentru refacerea echilibrului natural lezat.

. Răspunderea disciplinară şi cea materială sunt guvernate de legislaţia muncii. ce trebuie reparat. Problema răspunderii reparatorii pentru daune ecologice produse se soluţionează conform principiului “poluatorul plăteşte”. Răspunderea este obiectivă. . Aceste condiţii sunt necesare în oricare din cazurile de: răspundere pentru fapta proprie. în cazul pluralităţii autorilor. răspunderea civilă intervine atunci cînd prin fapta ilicită săvîrşită se cauzează un prejudiciu patrimonial.să existe un raport de cauzalitate între fapta ilicită şi prejudiciu. prejudicii cauzate de lucruri sau animale. În dreptul mediului faptele generatoare de răspundere includ: conduite ilicite prin care se produc pagube mediului – fapte care atrag răspunderea subiectivă 331 .raportul de cauzalitate între faptă şi prejudiciu. Pentru angajarea răspunderii civile trebuie să fie întrunite în mod cumulativ următoarele condiţii: -să se fi săvârşit o faptă cu caracter ilicit. Răspunderea obiectivă este fundamentată pe ideea de risc în sensul că activitatea care crează pentru altul un risc. . -să existe un prejudiciu. Proba culpei este greu de făcut în cazul prejudiciilor cauzate prin poluare (datorită naturii diverse a poluanţilor). autorul să fi avut capacitatea delictuală.să existe culpa autorului faptei ilicite. Particularitățile ei în dreptul mediului În general. indiferent de culpă şi solitară.la momentul săvârşirii faptei.răspundere pentru fapta altuia. Raspunderea civila delictuală. având la bază culpa salariatului care a săvârşit o abatere de la regulile instituite în domeniul protecţiei mediului înconjurător şi în legătură cu atribuţiile de serviciu ce-i revin. face pe autorul său responsabil pentru prejudiciul pe care îl poate cauza.

a unor acte de folosinţă intensivă care depăşesc posibilitatea naturală şi potenţială a solului. Contravenţia reprezintă o încălcare a legii săvârşită cu vinovăţie şi este bazată pe culpă nefiind o răspundere obiectivă.exercitarea unui drept.activităţi curente.fapte care atrag răspunderea obiectivă (pe temeiul riscului). Pentru a interveni răspunderea civilă în dreptul mediului. în exercitarea dreptului lor.să fie cert. licite.să fie determinat ca întindere. obligaţia poluatorului de a repara prejudiciul cautat şi de a reface cadrul natural deteriorat. Prejudiciile ecologice pot fi cauzate factorilor naturali sau artificiali şi în funcţie de gravitatea lor se grupează în deteriorări ale mediului şi dezastre ecologice. Fapta ilicită se constituie când subiectul (agentul uman) a avut în mod obiectiv 332 . Fiind o răspundere condiționată de rezultat. Ca exemple care atrag răspundere civilă obiectivă în dreptul mediului pot fi amintite :comiterea de către deţinătorii de terenuri.realizarea unor tratamente îndelungate cu pesticide şi alte substanţe chimice. Raspunderea contraventionala în dreptul mediului Răspunderea contravenţională are un rol economic. ca valoare. 6. Deoarece evaluarea exactă a prejudiciului nu este posibilă întotdeauna.starea de necesitate. fiind un mijloc de prevenire a poluării. normale.îndeplinirea unei îndatoriri de serviciu. . în afara oricărei culpe. (aplicabilă pentru mediu). încercînd o restabilire a condiţiiloer anterioare producerii prejudiciului. În cazul acestei forme de răspundere sunt incidente cauzele care duc la înlăturarea caracterului ilicit al faptei respectiv:starea de legitimă apărare.să fie patrimoniale. răspunderea de dreptul mediului intervine în cazul unei daune ecologice. prejudiciul trebuie să îndeplinească ca condiţii: . se prevede prin Legea mediului. dar care pot constitui uneori cauze ale vătămărilor produse mediului . .(pe temeiul culpei). aplicarea neraţională a irigaţiilor.consimţământul victimei.

conform atribuţiilor stabilite prin lege.aplicarea sancţiunilor contravenţionale (pe baza procesului-verbal de constatare a contravenţiei).subiectul.fapta ilicită (constă în a face ceva ce nu este permis. .libertatea de a alege o conduită (acţiune socială) negativă în raport cu ordinea de drept (normele dreptului mediului) şi poate consta dintr-o acţiune sau inacţiune legată de o anumită atitudine psihică a autorului faptei faţă de consecinţele sale negative. .vinovăţia (contravenientul poate acţiona ilicit cu intenţie sau din culpă). de către administratorii acestora.neasigurarea de către autorităţile administrative publice locale a informaţiei agenţilor economici. a subsolului şi a ecosistemelor terestre. împuternicit în domeniile sale de activitate. . de un pericol social mai redus decît infracţiunea prin care se aduce atingere factorilor de mediu. 333 . .protecţia apelor şi a ecosistemelor acvatice.neluarea măsurilor de interdicţi a accesului în zonele protejate a vehiculelor. urmînd a se înainta judecătoriei pe a cărei rază teritorială s-a săvîrşit contravenţia.Legea protecţiei mediului instituie mai multe categorii de contravenţii pentru:protecţia atmosferei. Putem aminti: . de către ofiţerii de poliţie şi de personalul Ministerului Apărării Naţionale.împotriva procesuluiverbal de constatare şi aplicare a sancţiunii se poate face plîngere în termen de 30 de zile de la data comunicării actului. precum şi din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale. Contravenţia ecologică de mediu cuprinde: . Principalele etape ale stabilirii răspunderii contravenţionale sunt: constatarea contravenţiilor ecologice. a acţiona într-un mod prohibit de normele juridice imperative din legislaţia mediului). . protecţia mediului. a populaţiei şi a turiştilor cu privire la existenţa în zonă de arii protejate şi monumente ale naturii. . plîngerea suspendă executarea iar hotărîtrea judecătorească este definitivă şi executorie.obiectul. Contravenția ecologică fapta săvîrşită cu vinovăţie.protecţia solului. care se depune la organul din care face parte agentul constatator.

urmînd a fi valorificate. de activităţi fără acord sau autorizaţie de mediu.culegerea.confiscarea sau sechestrarea unor bunuri ce au legătură cu fapta contravenţională şi care trec în proprietatea statului. substanţe sau deşeuri toxice dacă nu se conformează dispoziţiilor cerute în acest sens. după caz. al cărui cuantum se actualizează prin hotărîri de guvern. pentru cei ce nu respectă regimul impus pentru diferite substanţe. După natura lor. de împrejurările săvîrşirii faptei şi urmările ei. Răspunderea penală 334 . .desfăşurarea în zonele protejate. .retragerea avizului pentru operaţiuni de comerţ exterior pentru o perioadă cuprinsă între 2 şi 10 ani. . fără plată. retragere sau anulare a autorizaţiei de funcţionare. cuantumul ei fiind stabilit în funcţie de gradul de pericol social al faptei. Sancţiunea ce se aplică pentru astfel de fapte este amenda contravenţională. produse destinate operaţiunilor de comerţ exterior. comercializarea de plante şi animale declarate monumente ale naturii. sancţiunile contravenţionale se execută sub formă de amendă contravenţională sau sancţiune de suspendare. - suspendarea sau încetarea unor activităţi pe diferite perioade. Ca sancţiuni contravenţionale complementare avem: .. . precum şi de persoana contravenientului.anularea sau suspendarea autorizaţiei obţinută pe baza unor date sau informaţii false.refuzul de acordare de aprobări sau licenţe de import pe timp de 2-10 ani pentru produse. deţinerea. Reprezintă suma de bani pe care contravenientul trebuie să o plătească (voluntar sau ilicit). conservate sau distruse. Ea este sancţiunea cea mai frecvent utilizată pentru încălcarea normelor de drept al mediului prin fapte contravenţionale.

a vieţii şi sănătăţii oamenilor. .să ameninţe viaţa sau sănătatea oamenilor.conţinuul obiectul. reducere sau înlăturare a poluarii. 2)fapta trebuie să reprezinte o serioasă ameninţare a intereselor societăţii: . ce reprezintă o ameninţare a intereselor societăţii în domeniul protecţiiei mediului. de natură a pune în pericol sănătatea oamenilor. animalelor şi plantelor sau să proucă mari pagube economiei naţionale. 335 . . infracţiunea ecologică trebuie să aibă un pericol social ridicat şi să reprezinte o serioasă ameninţare a intereselor globale ale oamenilor. se înscrie în cadrul răspunderilor infracţionale. săvîrşită cu vinovăţie. Răspunderea penală pentru încălcarea legislaţiei mediului. Infracţiunea ecologică este acea faptă periculoasă ce constă în poluarea mediului (natural sau artificial).Răspunderea penală – alături de celelalte forme ale răspunderii juridice specifice dreptului mediului este un mijloc represiv important pentru protecţia şi dezvoltarea mediului.subiectele ce pot fi active (persoane fizice sau persoane juridice). adică :1) fapta trebuie să aibă un pericol social ridicat. Raportul dreptului mediului cuprnde: .în domeniul ocrotirii mediului. perturbarea activităţii de prevenire. a bunurilor materiale.Pentru angajarea răspunderii penale în dreptul mediului. Răspunderea penală pentru încălcarea normelor privind protecţia mediului se înscrie în principiile răspunderii infracţionale. Infracțiunea ecologică este fapta socialmente periculoasă. plantelor şi animalelor.în domeniul folosirii resurselor naturale. Diferenţa principală între infracţiunile ecologice şi contravenţiile ecologice constă în periculozitatea socială a încălcărilor normelor ecologice. Răspunderea penală se aplică ca ultimă măsură şi are ca sarcină protejarea relaţiilor sociale de mediu prin reprimarea infracţiunilor ecologioce. Infracţiunea ecologică este un element constitutiv al raportului de răspundere penală în dreptul mediului. .

toate acestea fără drept. Nerespectarea regimului materialelor explozive sau radioactive: Fabricarea. prelucrarea. Exemple de încriminări:Codul penal Capitolul II Infracţiuni contra sănătaţii publice . După obiectul supus ocrotirii. Infracţiuni prin care se aduce atingere protecţiei resurselor naturale şi conservării biodiversităţii care.. -infracţiuni la regimul substanţelor şi deşeurilor toxice şi periculoase. infracţiunile sunt grupate în: a).. .infracţiuni de rezultat şi de pericol. transportul.. cu închisoarea .infracţiuni de pericol calificat. deţinerea sau orice operaţie privind circulaţia produselor ori substanţelor stupefiante sau toxice. Codul penal Capitolul IV Infracţiuni privitoare la regimul stabilit pentru unele activităţi reglementate de lege. Descoperirea. în exercitarea atribuţiilor prevăzute de lege. deţinerea. la rîndul lor cuprind infracţiuni privind protecţia apelor şi ecosistemelor acvatice. 312 Producerea. folosirea sau orice operaţie privind circulaţia materiilor explozive sau radioactive fără drept. a săvârşirii oricăreia dintre infracţiunile prevăzute la art.În funcţie de pedepsele aplicabile infracţiunile ecologice pot fi: . 336 . b). art. -infracţiuni la regimul protecţiei împotriva radiaţiilor ionizate. se pedepseşte cu închisoarea Legea-cadru privind protecțIa mediului art.. se pedepseşte cu închisoarea . 86:”Constatarea şi cercetarea infracţiunilor se fac din oficiu de către organele de urmărire penală.. Infracţiuni prin care se aduc atingeri activităţilor economice şi sociale cu impact asupra mediului. -infracţiuni la regimul îngrăsămintelor chimice şi pesticidelor. 311:Infectarea prin orice mijloace a surselor sau reţelelor de apă. conform competenţei legale. cultivarea în scop de prelucrare a plantelor care conţin astfel de substanţe. de către personalul împuternicit din cadrul autorităţilor competente pentru protecţia mediului.. ori experimentarea produselor sau substanţelor toxice. care la rîndul lor se grupează în: -infracţiuni cu privire la procedura de autorizare. art.

337 . materială Răspunderea materială pentru delicte internaţionale şi activităţi ilicite se delimitează în funcţie de subiectele de drept care au cauzat efecte transnaţionale: -statul. pentru daune provocate de surse identificate la nivelul unor întreprinderi economice Elementele raspunderii. Principiul 21:”Statele au îndatorirea de a asigura ca activităţile exercitate în limitele jurisdicţiei lor sau sub controlul lor. Încălcarea de către un stat a acestei obligaţii implică răspunderea lor. prin care s-a angajat să nu comită o poluare a mediului sau a diferitelor componente ale mediului. potrivit legii de procedură penală”. ca subiect de drept internaţional.85 se aduce de îndată la cunoştinţă organului de urmărire penală competent.subiecte de drept civil. se regăseşte în Declaraţia de la Stockholm. În raport cu caracterul delictului internaţional comis şi cu urmările sale juridice răspunderea statelor poate fi angajată sub trei forme: politică morală. Particularitati Delictul internaţional de poluare constă în comiterea unei fapte ilicite. să nu cauzeze daune mediului în alte state sau în regiuni ce nu ţin de nici o jurisdicţie naţională”. Comisia de Drept Internaţional a clasificat faptele ilicite în funcţie de obiectul obligaţiei internaţionale încălcate în: ă crime şi delicte internaţionale. respectiv în încălcarea de către un stat a unei obligaţii internaţionale asumate. . Particularitățile răspunderii statelor conform tratatelor și convențiilor internaționale Obligaţia cu caracter general a statelor de a proteja factorii de mediu. pentru daune grave provocate de surse cu un grad înalt de periculozitate sau daune prin care se încalcă obligaţii asumate de stat.

săvârşirea actului ilicit cu intenţie sau din neglijenţă sau imprudenţă.actul ilicit să fie imputabil statului sau organelor sale. 8888888888888888888888888888888 338 . . Statele şi organizaţiile internaţionale interguvernamentale pot fi chemate să răspundă pentru delictul internaţional de poluare a mediului ori de câte ori încalcă norma de drept internaţional. .prin actul ilicit să se fi produs un prejudiciu material sau moral statului lezat.Fapta este ilicită dacă în momentul producerii sale.între prejudiciul cauzat şi acţiunea ilicită să existe un raport de cauzalitate. obligaţia internaţională încălcată este în vigoare. . Condiţii obligatorii care trebuie îndeplinite simultan pentru ca acţiunea sau inacţiunea prin care un stat violează normele dreptului internaţional să ducă la angajarea răspunderii sunt: .

GheorgheMUSTAŢĂ. 2001. 1998. 5. Colecţia Praxis. ErnestLUPAN. Bucureşti. Valenţele ecologiei politice. Cluj-Napoca. 2004. Bucureşti. 13. Priveşte înapoi cu mânie. Tratat. Editura Economică. ŞtefanŢARCĂ. Bucureşti. Mircea DU ŢU. ErnestLUPAN. Viorica SIMON. Dreptul mediului. 1974.vol. 23. MarcianBLEAHU. Schimbările majore ale mediului. Editura „All Beck”. 21. Arad. 2001. Editura Economică. Dreptul mediului. vol. 2005. Bucureşti. Editura Lumina Lex. II. 14.M IOR..Autonomia administrativă şi ecologia. DanielaMARINESCU. Cristian IOJĂ. Tratat elementar. A. Ecologie generală. Dicţionar de Dreptul Mediului. Editura „Studium”. Dreptul mediului. Cluj-Napoca. Tratat de dreptul mediului. Dreptul mediului. 1997. Conservarea diversităţii biologice. 12. 2002. educaţie pentru mediu sau educaţie privind mediul?. Bucureşti. Editura „Lumina Lex”.Man a g e me n tu l şi legislaţia deşeurilor. Jurisprudenţă. Partea specială. 2002. Editura „Cartea Românească”. Dreptul mediului. 2. 8. Cluj-Napoca. Iaşi. Dreptul mediului. Editura „Clusium”. LauraBOURIAUD. AmaliaMARGA. Doctrină şi legislaţie.O. Ioan GRIGORESCU. ErnestLUPAN. Ruxandra-MălinaPETR ESC U. Mediul înconjurător în educaţie: educaţie ecologică. Colecţia EcoTerra. 18. Editura Lumina Lex.S. Decalog ecologic. 4. vol. 15. Bucureşti. Abordare integrată. Bucureşti. MariaTOTH. 2000. Bucureşti. Editura „Tehnică”. Editura „ALL EDUCATIONAL”. Editura „All Beck”. Partea generală. Neil ROBERTS. 1996. Editura „Economică”. 2005.vol. Eco-Economie. Curs universitar. Editura Argonaut. 2006. Constantin PÂRVU. Răspunderea juridică pentru daune ecologice. Colecţia EcoTerra. Dreptul mediului. Dicţionar de protecţia mediului. 22. 17. 7. I. MariaPĂTROESCU. Paradisul murdar. Editura „EFES”. 6. 2003. Richard B. Editura „Junimea”. 1998. Cluj-Napoca. Lester R. Radiaţiile nucleare şi mediul înconjurător. I-II. Bucureşti. Bucureşti.. 3. Bogdan MREJERU.Bibliografie generală 1. Bucureşti.BROWN. Dreptul mediului. Tratat.! natura în pericol. 24. 2004. Editura „Tehnică”. 2001. 2001. ErnestLUPAN. Management ecologic. 1996. Cluj-Napoca. 2004 339 . Editura ALL Beck. Editura Lumina Lex. Mircea-ŞtefanMINEA.2002. GheorgheDURAC. ErnestLUPAN. Editura „Tehnică”. Laurenţiu ROZYLOWICZ. AnaC U LIC. 20. 19. Universitatea Creştină “Dimitrie Cantemir” – Facultatea de Drept Cluj-Napoca. Editura „Politică”. Bucureşti. C. Priveşte înainte cu spaimă. Crearea unei economii pentru planeta noastră. Bucureşti. *** S. Bucureşti. 16. Bucureşti. Bucureşti. 11. Bucureşti. Tratat elementar. Editura „Servo-Sat”. I-II. Ciprian-RaulROMIŢAN.ARDELEAN. 2004. 1989. 9. 2003. MirceaDUŢU. Doctrină.PRIMACK. Theodor MREJERU. atenţie la modificările legislaţiei. Colecţia Probleme globale ale omenirii. Editura „Casa cărţii de ştiinţă”. 10. Editura „Lumina Lex”.

808 din 03/12/2008. 2. elemente care vizeaza interesul public si care constituie situatii de urgenta extraordinare. conform legislatiei in vigoare. 4. care da dreptul titularului sa realizeze activitatea de import de organisme/microorganisme modificate genetic si stabileste conditiile in care aceasta se poate desfasura. rezultate din desfasurarea unor activitati antropice necontrolate/bruste.U.Legea nr. in regim de urgenta. Art. subsolul. pe baza principiilor si elementelor strategice care conduc la dezvoltarea durabila. masurile pentru protectia mediului. precum si fiintele vii. a prezentului act normativ. autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic. republicata. 88 din 31/01/2006 . inclusiv unele valori materiale si spirituale.Rectificarea publicata in M.G. cuprinzand elementele enumerate anterior.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. (2) Mediul reprezinta ansamblul de conditii si elemente naturale ale Terrei: aerul. autorizatie de mediu. apa. sub forma lichida.U. .Ordonanta de urgenta nr. 3.O. 57/2007 . 164/2008 publicata in MOF nr. in baza caruia sa poata fi adoptata legislatia subsecventa in domeniul protectiei mediului si Tinand cont de necesitatea crearii cadrului unitar prin care se statueaza principiile care guverneaza intreaga activitate de protectie a mediului si care traseaza directiile de reglementare a activitatilor economice in vederea atingerii obiectivelor dezvoltarii durabile. autorizatie integrata de mediu.evenimentul produs ca urmare a unor neprevazute deversari/emisii de substante sau preparate periculoase/poluante. 265/2006 O.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. toate materiile organice si anorganice. Avand in vedere necesitatea indeplinirii angajamentelor asumate de tara noastra in procesul de integrare europeana. termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie: 1. . toate straturile atmosferice. dupa caz. autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera. nr. solida. aviz Natura 2000. prin care se deterioreaza ori se distrug ecosistemele naturale si antropice. Guvernul Romaniei adopta prezenta ordonanta de urgenta: CAPITOLUL I Principii si dispozitii generale Art. sistemele naturale in interactiune.G. prin care sunt stabilite conditiile si. (4) din Constitutia Romaniei. acord de mediu .Of.O. 340 . obiectiv de interes public major.G. nr. calitatea vietii si conditiile care pot influenta bunastarea si sanatatea omului. In temeiul art. 2.U. aspectele caracteristice ale peisajului. acte de reglementare .(1) Obiectul prezentei ordonante de urgenta il constituie un ansamblu de reglementari juridice privind protectia mediului. 1. 114/2007 publicata in MOF nr. 195/2005 privind protectia mediului din 22/12/2005 Versiune actualizata la data de 03/12/2008 Varianta actualizata include modificarile aduse de: . care trebuie respectate in cazul realizarii unui proiect.In sensul prezentei ordonante de urgenta. acord de import pentru organisme modificate genetic . solul. este imperios necesara adoptarea. accident ecologic . nr. gazoasa ori sub forma de vapori sau de energie. acord de mediu. 713 din 22/10/2007 . 115 alin.aviz de mediu.

potrivit legii. a sistemului de management si a proceselor destinate protectiei mediului. elemente si formatiuni biogeografice. situate pe acelasi amplasament si exploatate de acelasi operator. acvatica si/sau subterana. Abrogat. b) de a evalua respectarea politicii de mediu.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. care contine concluziile evaluarii adecvate si prin care se stabilesc conditiile de realizare a planului sau proiectului din punctul de vedere al impactului asupra ariilor naturale protejate de interes comunitar.5. cu valoare ecologica. c) aviz Natura 2000 . autorizatie de mediu .zona terestra. audit de mediu . prin care sunt stabilite conditiile si/sau parametrii de functionare ai unei activitati existente sau ai unei activitati noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului. 12. 13. cu scopul: a) de a facilita controlul managementului practicilor cu posibil impact asupra mediului.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. care reglementeaza conditiile de introducere deliberata in mediu si/sau pe piata a organismelor modificate genetic si pentru utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic. in anumite conditii. inclusiv realizarea obiectivelor si tintelor de mediu ale organizatiei. arie/sit . avize de mediu emise de autoritatea competenta pentru protectia mediului: a) aviz de mediu . paleontologice. autorizatie integrata de mediu . autorizatie privind activitati cu organisme modificate genetic . 10. conform dispozitiilor legale in vigoare. 6. stiintifica sau culturala deosebita.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. peisagistice.lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. autoritate competenta pentru protectia mediului . respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice .actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului.autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. geologice. periodica si obiectiva a performantei organizatiei. autorizatia poate fi emisa pentru una sau mai multe instalatii ori parti ale acesteia. cu perimetru legal stabilit si avand un regim special de ocrotire si conservare. Agentia Nationala pentru Protectia Mediului sau agentiile pentru protectia mediului. 14. bilant de mediu . 7. 8. speologice sau de alta natura. in scopul obtinerii autorizatiei de mediu. arie naturala protejata . obligatoriu la punerea in functiune. precum si Garda Nationala de Mediu si structurile subordonate acesteia. respectiv. de autorizare a ingrasamintelor chimice. 11. in care exista specii de plante si animale salbatice. respectiv agentiile regionale pentru protectia mediului si agentiile judetene pentru protectia mediului. 9. care contine elementele analizei tehnice prin care se obtin informatii asupra cauzelor 341 .instrument managerial de evaluare sistematica.zona definita geografic exact delimitata. care acorda dreptul de a exploata in totalitate sau in parte o instalatie. care sa garanteze ca instalatia corespunde prevederilor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii.act administrativ emis de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Administratia Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. b) avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor. necesar in procedura de omologare a produselor de protectie a plantelor si. documentata. care confirma integrarea aspectelor privind protectia mediului in planul sau programul supus adoptarii. incluse sau care urmeaza sa fie incluse in reteaua ecologica Natura 2000.

17. potrivit legislatiei in vigoare. 19. in conditii economice si tehnice viabile.orice substanta. luandu-se in considerare costurile si beneficiile. 23. construita. pentru realizarea ori modificarea de produse sau procedee cu folosinta specifica.si consecintelor efectelor negative cumulate. deseu reciclabil . 20. iar in cazul in care acest fapt nu este posibil. precum si la scoaterea din functiune a acesteia si remedierea amplasamentului.dezvoltarea care corespunde necesitatilor prezentului. reducerea diversitatii sau productivitatii biologice a ecosistemelor naturale si antropizate. are intentia sau are obligatia de a-l arunca. 342 . preparat sau orice obiect din categoriile stabilite de legislatia specifica privind regimul deseurilor. dezvoltare durabila . cu conditia ca aceste tehnici sa fie accesibile operatorului. exploatata. altele decat cele specifice selectiei si ameliorarii traditionale. bilantul se completeaza cu un studiu de evaluare a riscului. cauzate. care inlatura barierele fiziologice naturale de reproducere sau de recombinare genetica. deteriorarea mediului . care demonstreaza posibilitatea practica de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie in scopul prevenirii poluarii. certificat de emisii de gaze cu efect de sera .aplicatie tehnologica in care se utilizeaza sisteme biologice.titlul care confera dreptul de a emite o tona de dioxid de carbon echivalent intr-o perioada definita.stadiul de dezvoltare cel mai avansat si eficient inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare.se refera la cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau. in principal.aplicarea in vitro a tehnicilor de recombinare a acidului nucleic si a tehnicilor de fuziune celulara. supraexploatarea resurselor. pentru a reduce in ansamblu emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau: a) tehnicile se refera deopotriva la tehnologia utilizata si modul in care instalatia este proiectata. deseuri periculoase . acvatice continentale si complexelor ecologice. pe care detinatorul il arunca. gospodarirea si valorificarea lor deficitara. 22. conform legislatiei specifice privind regimul deseurilor. marine. atmosferei si solului. de poluarea apei. biotehnologie moderna . c) cele mai bune . anterioare. afectarea mediului natural cu efecte asupra calitatii vietii. 21. deseu . 18-1.deseurile incadrate generic.variabilitatea organismelor din cadrul ecosistemelor terestre. fara a compromite posibilitatea generatiilor viitoare de a-si satisface propriile necesitati. in vederea cuantificarii impactului de mediu efectiv de pe un amplasament. aceasta include diversitatea intraspecifica. b) disponibile se refera la acele cerinte care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv. in cazul in care se identifica un impact semnificativ. ca si prin amenajarea necorespunzatoare a teritoriului. intretinuta.alterarea caracteristicilor fizico-chimice si structurale ale componentelor naturale si antropice ale mediului.deseu care poate constitui materie prima intr-un proces de productie pentru obtinerea produsului initial sau pentru alte scopuri. indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu utilizate ori realizate la nivel national. 16. in aceste tipuri sau categorii de deseuri si care au cel putin un constituent sau o proprietate care face ca acestea sa fie periculoase. biodiversitate . interspecifica si diversitatea ecosistemelor. 18. organisme vii. cele mai bune tehnici disponibile . 15. componentele sau derivatele acestora. biotehnologie . prezente si anticipate ale activitatii.

evaluare de mediu .arie terestra. radiatii electromagnetice si ionizante. pe ambalaje. vidanjare sau vaporizare. sa descrie si sa stabileasca. 27. exemplar . potrivit legii. de substante. sinergice. echilibru ecologic . din surse punctuale sau difuze. pe marci sau etichete sau in orice alte situatii.persoane fizice. precum si orice alte produse care contin parti sau derivate din acestea. 31. in functie de obiectivele de conservare si in conformitate cu legislatia in vigoare. evaluarea riscului . recunoscute si/sau atestate pe plan national si/sau international de catre autoritatile competente in domeniu. care insoteste produsul si care ofera informatii despre cel putin unul si cel mult trei tipuri de impact asupra mediului. sinergice. animale si microorganisme si mediul abiotic. efluent . evaluarea impactului asupra mediului .orice forma de deversare in mediu.forma de turism in care principalul obiectiv este observarea si constientizarea valorii naturii si a traditiilor locale si care trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii: a) sa contribuie la conservarea si protectia naturii. functionarea si dinamica ideala a acestuia.proces menit sa identifice. inclusiv prin scurgere. care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul unei arii naturale protejate de interes comunitar. sa descrie si sa stabileasca. d) sa aiba impact negativ nesemnificativ asupra mediului natural si sociocultural.un simbol grafic si/sau un scurt text descriptiv aplicat pe ambalaj. 36. ecoturism . ce se diferentiaza prin caracteristici geografice. in functie de fiecare caz si in conformitate cu legislatia in vigoare.complex dinamic de comunitati de plante. jeturi. asa cum sunt specificate in documentele ce le insotesc. abiotice si biotice. c) sa aiba caracter educativ. in stare naturala sau seminaturala. interventie si/sau remediere. vibratii. habitat natural . principale si secundare ale unui proiect asupra sanatatii oamenilor si a mediului. care asigura mentinerea structurii. principale si secundare ale oricarui plan ori proiect. luarea in considerare a raportului de mediu si a rezultatelor acestor consultari in procesul decizional si asigurarea informarii asupra deciziei luate. b) sa utilizeze resursele umane locale. 35. dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria. apa sau sol. acvatica sau subterana.ansamblul starilor si interrelatiilor dintre elementele componente ale unui sistem ecologic. injectie. emisie . depozitare. efectele directe si indirecte. consultarea publicului si a autoritatilor publice interesate de efectele implementarii planurilor si programelor. 26. 29.constientizarea turistilor si a comunitatilor locale. inoculare. caldura ori de zgomot in aer. cumulative. experti .lucrare elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. efectele directe si indirecte.orice planta sau animal in stare vie sau moarta. prin care se realizeaza analiza probabilitatii si gravitatii principalelor componente ale impactului asupra mediului si se stabileste necesitatea masurilor de prevenire.evacuarea directa ori indirecta. 30-1. Abrogat. respect pentru natura .24. 32. 30. emisie punctuala sau difuza. eticheta ecologica .elaborarea raportului de mediu. in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte. care interactioneaza intr-o unitate functionala. ecosistem . sau orice parte sau derivat din acestea. 33. 28. cumulative. 25. evaluare adecvata . 34. 343 . intr-o brosura sau alt document informativ.procesul menit sa identifice.

45.orice unitate tehnica stationara sau mobila precum si orice alta activitate direct legata. diversitatea biologica si componentele sale. instalatie . cum sunt politicile. cu activitatile unitatilor stationare/mobile aflate pe acelasi amplasament. c). Abrogat. inclusiv contaminarea. conditiile de viata umana. c). c) masurile. a). 43. operate sau puse la dispozitie in conformitate cu prevederile legale. servicii si tehnologii de retea. mediu geologic . a evolutiei si implicatiilor sociale ale schimbarilor produse. ape subterane. Abrogat. activitatile care afecteaza sau pot afecta elementele si factorii prevazuti la lit. 44. monument al naturii . prin intermediul acestor elemente. programele. acorduri privind folosirea in comun.orice informatie scrisa. electronica sau sub orice forma materiala despre: a) starea elementelor de mediu. emisiile. suprafata terestra. inclusiv organismele modificate genetic. in care materialul genetic a fost modificat printr-o modalitate ce nu se produce natural prin imperechere si/sau recombinare naturala. siturile arheologice. cu exceptia fiintelor umane. .specii de plante si animale rare sau periclitate. ce afecteaza sau pot afecta elementele de mediu prevazute la lit. respectiv. 41. inclusiv masurile administrative. formatiuni geologice. masurile si activitatile prevazute la lit. infrastructura pentru informatii spatiale . peisajul si ariile naturale. cum sunt substantele. de factorii. urmate de masurile care se impun. cum sunt aerul si atmosfera. 46-1. inclusiv zonele umede. a). arbori izolati. 46. in masura in care acestea sunt sau pot fi afectate de starea elementelor de mediu prevazute la lit. vizuala. b). deversarile si alte evacuari in mediu.orice entitate microbiologica.informatia privind mediul . sau.37. procedurile.actul administrativ emis de autoritatea competenta pentru protectia mediului. procesele si mecanismele de monitorizare si coordonare stabilite. autorizatie privind emisiile de gaze cu efect de sera . 40. radiatiile sau deseurile. 42.supravegherea. viroizii si celulele vegetale si animale in culturi. celulara sau necelulara. capabila de replicare sau de transfer de material genetic. prin care se stabilesc obligatiile privind monitorizarea si raportarea emisiilor de gaze 344 . marine si costiere. organism modificat genetic . a) si. a). monumentele istorice si orice constructii. energia. a lantului trofic. respectiv. precum si masurile sau activitatile destinate sa protejeze elementele prevazute la lit. sub aspect tehnic. 39. in scopul cunoasterii starii de calitate si a semnificatiei ecologice a acestora. conventiile incheiate intre autoritatile publice si persoanele fizice si/sau juridice privind obiectivele de mediu. audio. avertizarea si interventia in vederea evaluarii sistematice a dinamicii caracteristicilor calitative ale elementelor de mediu. accesul si utilizarea. zgomotul. care poate produce emisii si efecte asupra mediului.metadate.ansamblul structurilor geologice de la suprafata pamantului in adancime: sol.orice organism. 38. microorganism . monitorizarea mediului . f) starea sanatatii si sigurantei umane. b) factorii. legislatia. prognozarea. solul. ori de cate ori este relevanta. inclusiv deseurile radioactive. formatiuni si structuri geologice de interes stiintific sau peisagistic. seturi de date spatiale si servicii de date spatiale. planurile. d) rapoartele referitoare la implementarea legislatiei privind protectia mediului. apa. precum si interactiunea dintre aceste elemente. b) si. e) analizele cost-beneficiu sau alte analize si prognoze economice folosite in cadrul masurilor si activitatilor prevazute la lit. inclusiv virusurile.

programul pentru conformare face parte integranta din autorizatia de mediu. 47. raport de mediu . raport de amplasament . introdusa in mediu. care se elaboreaza si/sau se adopta de catre o autoritate la nivel national. bunurilor sau mediului. regional sau local ori care sunt pregatite de o autoritate pentru adoptarea. dauna bunurilor materiale ori cauza o deteriorare sau o impiedicare a utilizarii mediului in scop recreativ sau in alte scopuri legitime. descrie si evalueaza efectele posibile semnificative asupra mediului. fonica sau vibratii care.plan de masuri cuprinzand etapele care trebuie parcurse in intervale de timp precizate prin prevederile autorizatiei integrate de mediu de catre titularul activitatii sub controlul autoritatii competente pentru protectia mediului in scopul respectarii prevederilor legale referitoare la prevenirea si controlul integrat al poluarii.parte a documentatiei planurilor sau programelor. raport de securitate . 52. termica. 57. in decursul unui an calendaristic. la termenele stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. 53.planurile si programele. ionizanta. printr-o procedura legislativa. planul de actiune face parte integranta din autorizatia integranta de mediu.orice substanta. plan de actiuni . program operational sectorial . poluare . luand in considerare obiectivele si aria geografica aferenta.introducerea directa sau indirecta a unui poluant care poate aduce prejudicii sanatatii umane si/sau calitatii mediului. modifica echilibrul constituentilor acestuia si al organismelor vii si aduce daune bunurilor materiale. 59.document aprobat de Comisia Europeana pentru implementarea acelor prioritati sectoriale din Planul National de dezvoltare care sunt aprobate spre finantare prin cadrul de sprijin comunitar. inclusiv cele care implica extragerea resurselor minerale. provocat prin poluanti. 51. activitati daunatoare ori dezastre. de asemenea. poluant .una sau mai multe persoane fizice sau juridice si. potrivit legii. in scopul obtinerii autorizatiei integrate de mediu si care evidentiaza starea amplasamentului. 54. program pentru conformare . plafon national de emisie . necesara pentru obiective in care sunt prezente substante periculoase conform prevederilor legislatiei privind controlul 345 . 56. inclusiv cele cofinantate de Comunitatea Europeana. conform legislatiei in vigoare. se stabileste obligatia de a returna anual in Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera un numar de certificate de emisii de gaze cu efect de sera egal cu cantitatea de emisii de gaze cu efect de sera. 48.cantitatea maxima dintr-o substanta care poate fi emisa la nivel national. lichida. preparat sub forma solida.documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. public . de reglementare sau administrative. monitorizate si verificate pentru anul anterior. proiect . ca si orice modificari ale acestora. de catre Parlament sau Guvern si sunt cerute prin prevederi legislative. organizatiile sau grupurile acestora. 58. situatia poluarii existente inainte de punerea in functiune a instalatiei si ofera un punct de referinta si comparatie la incetarea activitatii. alte interventii asupra cadrului natural si peisajului. prejudiciu . gazoasa sau sub forma de vapori ori de energie. care identifica.documentatie elaborata de persoane fizice sau juridice care au acest drept. ale aplicarii acestora si alternativele sale rationale.cu efect de sera. 55.plan de masuri necesare pentru indeplinirea cerintelor privind protectia mediului. asociatiile. 49.executia lucrarilor de constructii sau alte instalatii ori amenajari. radiatie electromagnetica.efectul cuantificabil in cost al daunelor asupra sanatatii oamenilor. in concordanta cu legislatia ori cu practica nationala. 50. potrivit legii. planuri si programe .

. 346 . persistente si care tind sa bioacumuleze si alte substante sau grupe de substante care creeaza un nivel similar de risc. sistem de management de mediu .intindere de balti. 69. 62. stocate.orice substanta clasificata ca periculoasa de legislatia specifica in vigoare din domeniul chimicalelor. f) principiul conservarii biodiversitatii si a ecosistemelor specifice cadrului biogeografic natural. Art. dulce. procedurile. 65. zona umeda . 64. sursa de radiatii ionizante . 60. fauna salbatica. prin emitere de radiatii ionizante sau eliberare de substante radioactive. in spatii/medii inchise.minerale si combustibili fosili. Abrogat. substante prioritare . conform legislatiei specifice din domeniul apelor. 63. 74. realizata sau utilizata ca element al unei activitati care poate genera expuneri la radiatii. Pentru toate aceste operatiuni se iau masuri specifice de izolare.activitatilor.substante care reprezinta un risc semnificativ de poluare asupra mediului acvatic si prin intermediul acestuia asupra omului si folosintelor de apa. Abrogat. multiplicate.orice operatiune prin care microorganismele sunt modificate genetic. cultivate. substanta periculoasa . resurse naturale . b) principiul precautiei in luarea deciziei. 72. pentru a se evita/limita contactul lor cu oamenii si cu mediul. h) informarea si participarea publicului la luarea deciziilor. aer. 3. 66.entitate fizica. analizarea si mentinerea politicii de mediu. geotermala si a valurilor. de ape naturale sau artificiale. permanente sau temporare.componenta a sistemului de management general.apa. care include structura organizatorica. responsabilitatile. inclusiv cele inepuizabile . g) utilizarea durabila a resurselor naturale. eoliana. turbarii. 71. 73. Abrogat. care prezinta pericole de accidente majore in care sunt implicate substante periculoase. practicile. precum si accesul la justitie in probleme de mediu. 67. Abrogat. substanta . conform legislatiei specifice din domeniul apelor. folosite. 68. naturala. flora.totalitatea elementelor naturale ale mediului ce pot fi folosite in activitatea umana: resurse neregenerabile . salmastra sau sarata. 61.energie solara. 70. trasabilitate . distruse si/sau anihilate in conditii controlate. transportate. cu exceptia substantelor radioactive si a organismelor modificate genetic. activitatile de planificare. realizarea.substantele sau grupurile de substante care sunt toxice. c) principiul actiunii preventive d) principiul retinerii poluantilor la sursa. sol.posibilitatea identificarii si urmaririi organismelor modificate genetic si a produselor rezultate din acestea pe parcursul tuturor etapelor activitatilor care implica astfel de organisme si produse. aplicarea.Principiile si elementele strategice ce stau la baza prezentei ordonante de urgenta sunt: a) principiul integrarii cerintelor de mediu in celelalte politici sectoriale. utilizare in conditii de izolare . e) principiul "poluatorul plateste". procesele si resursele pentru elaborarea.element chimic si compusi ai acestuia. substante prioritar periculoase . unde apa este statatoare sau curgatoare. regenerabile . mlastini. in intelesul reglementarilor legale in vigoare. inclusiv intinderea de apa marina a carei adancime la reflux nu depaseste 6 m. Abrogat.

in functie de amploarea acestora.Natura 2000. m) reabilitarea zonelor afectate de poluare. Art. c) corelarea planificarii de amenajare a teritoriului si urbanism cu cea de mediu. i) stabilirea si urmarirea realizarii programelor pentru conformare. q) dezvoltarea retelei nationale de arii protejate pentru mentinerea starii favorabile de conservare a habitatelor naturale. b) dreptul de asociere in organizatii pentru protectia mediului.Statul recunoaste oricarei persoane dreptul la un mediu sanatos si echilibrat ecologic. Art. p) educarea si constientizarea publicului. dupa caz. indiferent daca s-a produs sau nu un prejudiciu. precum si participarea acestuia in procesul de elaborare si aplicare a deciziilor privind mediul. l) mentinerea si ameliorarea calitatii mediului.(1) Protectia mediului constituie obligatia si responsabilitatea autoritatilor administratiei publice centrale si locale. j) crearea sistemului national de monitorizare integrata a calitatii mediului. precum si a tuturor persoanelor fizice si juridice. r) aplicarea sistemelor de asigurare a trasabilitatii si etichetarii organismelor modificate genetic. autoritatilor administrative si/sau judecatoresti.i) dezvoltarea colaborarii internationale pentru protectia mediului. a speciilor de flora si fauna salbatica ca parte integranta a retelei ecologice europene . emiterea actelor de reglementare in domeniu. g) rezolvarea. cu respectarea cerintelor politicii de mediu. k) recunoasterea produselor cu impact redus asupra mediului. e) evaluarea impactului asupra mediului in faza initiala a proiectelor cu impact semnificativ asupra mediului. . a problemelor de mediu. garantand in acest scop: a) accesul la informatia privind mediul. pe niveluri de competenta. (2) Autoritatile administratiei publice centrale si locale prevad in bugetele proprii fonduri pentru indeplinirea obligatiilor rezultate din implementarea legislatiei comunitare din domeniul mediului si pentru programe de protectie a 347 . d) dreptul de a se adresa. h) promovarea de acte normative armonizate cu reglementarile europene si internationale in domeniu.Modalitatile de implementare a principiilor si a elementelor strategice sunt: a) prevenirea si controlul integrat al poluarii prin utilizarea celor mai bune tehnici disponibile pentru activitatile cu impact semnificativ asupra mediului. 4. s) inlaturarea cu prioritate a poluantilor care pericliteaza nemijlocit si grav sanatatea oamenilor. . b) adoptarea programelor de dezvoltare. direct sau prin intermediul organizatiilor pentru protectia mediului. o) promovarea cercetarii fundamentale si aplicative in domeniul protectiei mediului. Art. in probleme de mediu. elaborarea planurilor si programelor. n) incurajarea implementarii sistemelor de management si audit de mediu. e) dreptul la despagubire pentru prejudiciul suferit. d) efectuarea evaluarii de mediu inaintea aprobarii planurilor si programelor care pot avea efect semnificativ asupra mediului. 6. prin acordarea etichetei ecologice. 5. f) introducerea si utilizarea parghiilor si instrumentelor economice stimulative sau coercitive. cu respectarea conditiilor de confidentialitate prevazute de legislatia in vigoare. c) dreptul de a fi consultat in procesul de luare a deciziilor privind dezvoltarea politicii si legislatiei de mediu. .

lichidare. c) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare. prin personalul imputernicit. la orice nivel ierarhic. In situatia in care titularii prevazuti la alin. 7. (1). precum si in caz de dizolvare urmata de lichidare. conduc procedura de reglementare si emit. 10. Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. partile implicate transmit in scris autoritatii competente pentru protectia mediului 348 . dispozitiile art. conform legii. concesionare ori in alte situatii care implica schimbarea titularului activitatii. (2) In perimetrul Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii" autoritatea publica teritoriala pentru protectia mediului este reprezentata de Administratia Rezervatiei Biosferei "Delta Dunarii". . pe baza evaluarilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare existente. inclusiv pentru cele cu efecte transfrontiera. Art. a) se aplica in mod corespunzator. (2) lit. Art. (1-1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului informeaza titularii prevazuti la alin. conform atributiilor stabilite prin lege. dupa caz. reglementarea si implementarea in domeniul protectiei mediului revin autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. fuziune. obligatiile de mediu sunt identificate pe baza bilantului de mediu.(1) Solicitarea si obtinerea avizului de mediu pentru planuri si programe sunt obligatorii pentru adoptarea planurilor si programelor care pot avea efecte semnificative asupra mediului. (1) nu detin acte de reglementare. in domeniile lor de activitate. 15 alin. Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. structura raportului de mediu si conditiile de emitere a avizului de mediu pentru planuri si programe. (1) cu privire la obligatiile de mediu care trebuie asumate de partile implicate. Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor. Art. 8. prin personalul imputernicit. . (2) In derularea procedurilor de reglementare pentru proiecte sau activitati care pot avea efecte semnificative asupra teritoriului altor state. (3) Controlul respectarii masurilor de protectia mediului se realizeaza de: a) comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu. faliment. cu exceptia Garzii Nationale de Mediu si a structurilor subordonate acesteia.(1) Coordonarea. .(1) In cazul in care titularii de activitati pentru care este necesara reglementarea din punctul de vedere al protectiei mediului prin emiterea autorizatiei de mediu.mediului si colaboreaza cu autoritatile publice centrale si teritoriale pentru protectia mediului in vederea realizarii acestora. acte de reglementare. respectiv a autorizatiei integrate de mediu urmeaza sa deruleze sau sa fie supusi unei proceduri de vanzare a pachetului majoritar de actiuni. 9. autoritatile competente pentru protectia mediului au obligatia sa respecte prevederile conventiilor internationale la care Romania este parte. (2) Evaluarea de mediu are ca scop integrarea obiectivelor si cerintelor de protectie a mediului in pregatirea si adoptarea planurilor si programelor. incetarea activitatii. CAPITOLUL II Procedura de reglementare Art. (3) Procedura de evaluare de mediu. este conditionata de existenta avizului de mediu pentru respectivul plan sau program. divizare. b) autoritatile administratiei publice locale. in conditiile legii.(1) Autoritatile competente pentru protectia mediului. (4) Aprobarea planurilor si programelor. sunt stabilite prin hotarare a Guvernului. agentiilor regionale si judetene pentru protectia mediului. (2) In termen de 60 de zile de la data semnarii/emiterii documentului care atesta incheierea uneia dintre procedurile mentionate la alin. vanzare de active. .

(1) Desfasurarea activitatilor existente precum si inceperea activitatilor noi cu posibil impact semnificativ asupra mediului se realizeaza numai in baza autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. pe baza concluziilor si recomandarilor bilantului de mediu. evaluarii impactului asupra mediului.(1) Masurile privind prevenirea si controlul integrat al poluarii si lista activitatilor supuse procedurii de emitere a autorizatiei integrate de mediu sunt stabilite prin lege. Art. (4) Titularul activitatii are obligatia de a informa autoritatile publice teritoriale competente pentru protectia mediului cu privire la rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti reglementati. 11. (3) Clauzele privind obligatiile de mediu cuprinse in actele intocmite in cadrul procedurilor prevazute la alin. (2) Pentru obtinerea acordului de mediu. Art. 12. Art. activitatile existente. (5) Autoritatea competenta pentru protectia mediului stabileste cu titularul activitatii programul pentru conformare. (7) Activitatile desfasurate de structurile componente ale sistemului de aparare. . (4) Abrogat. incetarea activitatii. (2) Functionarea fara autorizatie de mediu este interzisa pentru activitatile care fac obiectul procedurii de autorizare din punct de vedere al protectiei mediului. (3) Pentru obtinerea autorizatiei de mediu. (1) au caracter public. inclusiv pentru proiecte cu impact transfrontiera si lista proiectelor publice sau private supuse procedurii sunt stabilite prin hotarare a Guvernului. . sunt supuse bilantului de mediu. proiectele publice sau private care pot avea impact semnificativ asupra mediului. lichidare.(1) Abrogat. (3) Procedura-cadru de evaluare a impactului asupra mediului. care nu sunt conforme cu normele si reglementarile de mediu in vigoare. ordine publica si securitate nationala sunt exceptate de la obtinerea autorizatiei de mediu. la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. Art.obligatiile asumate privind protectia mediului. care pot avea impact semnificativ asupra mediului. (6) Este obligatorie indeplinirea masurilor cuprinse in programul pentru conformare la termenele stabilite. . . la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. 349 .(1) Solicitarea si obtinerea acordului de mediu sunt obligatorii pentru proiecte publice ori private sau pentru modificarea ori extinderea activitatilor existente. (2) Procedura de emitere a autorizatiei de mediu si lista activitatilor supuse acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (4) Procedura de realizare a bilantului de mediu este stabilita prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (2) Procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu si normele metodologice de aplicare a acestei proceduri sunt stabilite prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. dimensiunea sau localizarea lor. (4) Indeplinirea obligatiilor de mediu este prioritara in cazul procedurilor de: dizolvare urmata de lichidare. precum si cu privire la accidente sau pericole de accidente. (5) Abrogat. (3) Functionarea fara autorizatie integrata de mediu este interzisa pentru activitatile supuse legislatiei privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. 13. la decizia autoritatii competente pentru protectia mediului. faliment. prin natura. 14. sunt supuse. printr-un document certificat pentru conformitate cu originalul.

. necunoscute la data emiterii actelor de reglementare. revizuirea. Art. autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu se suspenda de catre autoritatea emitenta. 15. autorizatia/autorizatia integrata de mediu pentru proiectele/activitatile miniere care utilizeaza substante periculoase in procesul de prelucrare si concentrare. 15 alin. (4) In cazul in care nu s-au indeplinit conditiile stabilite prin actul de suspendare. 19. autoritatea competenta poate solicita refacerea raportului privind impactul asupra mediului sau a bilantului de mediu. suspendarea sau anularea actelor de reglementare se solutioneaza de instantele de contencios administrativ competente. . Art. este interzisa desfasurarea oricarei activitati sau realizarea proiectului. dupa expirarea termenului de suspendare. (2) Autorizatia de mediu si autorizatia integrata de mediu sunt valabile 10 ani. dar nu mai mult de 60 de zile de la data scadenta de realizare a ultimei masuri din programul respectiv. prevazuta la art.Litigiile generate de emiterea. planului ori programului care ar rezulta in urma modificarilor care fac obiectul notificarii. dar nu mai mult de 6 luni. Pe perioada suspendarii. (5) Dispozitiile de suspendare si. . . (4). (5) Pana la adoptarea unei decizii de catre autoritatea competenta. (3) Acordul de mediu. dupa caz. Suspendarea se mentine pana la eliminarea cauzelor. 17.Art. implicit. sau se modifica conditiile care au stat la baza emiterii lor. autoritatea competenta decide. b) de a respecta termenele stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului in derularea procedurilor de emitere a actelor de reglementare. de incetare a desfasurarii proiectului sau activitatii sunt executorii de drept. (2) lit. pe baza notificarii titularului. (2) lit. a). 18. dupa caz. dupa o notificare prealabila prin care se poate acorda un termen de cel mult 60 de zile pentru indeplinirea obligatiilor. inainte de realizarea modificarii. anularea acordului de mediu sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. precum si asupra oricaror modificari ale conditiilor care au stat la baza emiterii actelor de reglementare. (2) Autorizatia integrata de mediu se revizuieste in conditiile prevazute de legislatia specifica privind prevenirea si controlul integrat al poluarii. (2). . (2) Titularii planurilor/programelor/proiectelor/activitatilor au obligatia: a) de a notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului daca intervin elemente noi. respectiv proiectului. necunoscute la data emiterii actelor de reglementare. mentinerea actelor de reglementare sau necesitatea revizuirii acestora. dupa caz. b) conduce la respingerea solicitarii. dupa caz. in sensul prevazut la alin. Art. Art. (3) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) Nerespectarea termenelor prevazute la alin. pentru nerespectarea prevederilor acestora.Acordul de mediu sau decizia de respingere a solicitarii.(1) In situatia in care se decide revizuirea actelor de reglementare. desfasurarea proiectului sau a activitatii este interzisa. (4) In cazul in care intervin elemente noi. actele de reglementare. autorizatiile de mediu emise cu program pentru conformare sunt valabile pe toata perioada derularii programului. informand titularul cu privire la aceasta decizie.(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului emite sau revizuieste. autoritatea competenta pentru protectia mediului dispune. 16.(1) Avizul de mediu si acordul de mediu isi pastreaza valabilitatea pe toata perioada punerii in aplicare a planului sau programului. pentru capacitati de productie mai mari de 5 milioane tone/an sau daca suprafata 350 .

asigura informarea. proiectului sau activitatii. raportul de securitate. proiectului sau al activitatii. . Procedura de participare a publicului la luarea deciziei este stabilita prin acte normative specifice. studiului de evaluare adecvata se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. Art. raportul privind impactul asupra mediului. 21. (2) Informarea publicului in cadrul procedurilor de reglementare pentru planuri. obtinut din 351 . (4) Modalitatile de realizare a participarii publicului la elaborarea unor planuri si programe specifice in legatura cu mediul se stabilesc prin hotarare a Guvernului. (4) Raspunderea pentru corectitudinea informatiilor puse la dispozitia autoritatilor competente pentru protectia mediului si a publicului revine titularului planului.(1) Raportul de mediu. in cadrul activitatilor pe care le desfasoara in limitele competentelor lor legale.(1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului. dupa caz. sume provenite din tarife pentru lucrarile si serviciile prestate la solicitarea persoanelor fizice si juridice. (3) Cheltuielile privind elaborarea lucrarilor prevazute la alin. participarea publicului la deciziile privind activitati specifice si accesul la justitie. programului. (2) Taxele prevazute la alin. programului. iar cuantumul acestora se stabileste prin hotarare a Guvernului. raportului de amplasament. raportului de securitate.(1) Autoritatile competente pentru protectia mediului incaseaza. de asemenea. . la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. bilantul de mediu. studiul de evaluare adecvata se realizeaza de catre persoane fizice si juridice care au acest drept. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (3) Consultarea publicului este obligatorie in cazul procedurilor de emitere a actelor de reglementare. raportul de amplasament. 23.000 ha se emit prin hotarare a Guvernului. (6) Organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului au drept la actiune in justitie in probleme de mediu. (1) revin titularului planului. (1) se fac venit la Fondul pentru mediu. in termen de 12 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. ratificata prin Legea nr. 20. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu. Art. iar raspunderea pentru corectitudinea lucrarilor prevazute la alin. (3) Autoritatile publice pentru protectia mediului constituie un fond de stimulare a personalului prin utilizarea unui procent de 25%. potrivit legii.pe care se desfasoara activitatea este mai mare de 1. .(1) Autoritatile publice pentru protectia mediului incaseaza sumele provenite din taxele pentru emiterea actelor de reglementare. precum si cuantumul tarifelor se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. impreuna cu celelalte autoritati ale administratiei publice centrale si locale. (2) Nomenclatorul lucrarilor si serviciilor prestate. (1) revine autorului acestora. bilantului de mediu. semnata la Aarhus la 25 iunie 1998. raportului privind impactul asupra mediului. . avand calitate procesuala activa in litigiile care au ca obiect protectia mediului. Art. Art. (2) Conditiile de elaborare a raportului de mediu. 22. programe proiecte si activitati se realizeaza conform legislatiei specifice in vigoare. (5) Accesul la justitie al publicului se realizeaza potrivit reglementarilor legale in vigoare. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. 86/2000. potrivit legislatiei in vigoare. in conformitate cu prevederile Conventiei privind accesul la informatie.

cantitate. transportul intern. (1). inclusiv a recipientelor si ambalajelor acestora. in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si pentru mediu. Art. controleaza respectarea reglementarilor privind regimul substantelor si preparatelor periculoase. manipularea.Persoanele fizice si juridice care gestioneaza substante si preparate periculoase au urmatoarele obligatii: a) sa respecte prevederile art. caracteristici. romane sau straine. precum si introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase sunt supuse unui regim special de reglementare si gestionare. utilizarea. in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Art. . . la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. iar diferenta de 75% se varsa la bugetul de stat. 25.Pentru controlul importului. (4) Metodologia de utilizare a fondului de stimulare este stabilita prin hotarare a Guvernului. CAPITOLUL IV Regimul deseurilor 352 . depozitarea temporara sau definitiva. substantele si preparatele periculoase care au devenit deseuri si sunt reglementate in conformitate cu legislatia specifica. autoritatea vamala convoaca autoritatile competente in domeniul substantelor si preparatelor periculoase. 28. la care Romania este parte. 26. care intra in sfera lor de activitate. 24 privind substantele si preparatele periculoase.(1) Transportul international si tranzitul substantelor si preparatelor periculoase se realizeaza conform acordurilor si conventiilor privind transportul international al marfurilor periculoase. d) sa identifice si sa previna riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot reprezenta pentru sanatatea populatiei si sa anunte iminenta unor descarcari neprevazute sau accidente autoritatilor pentru protectia mediului si de aparare civila. introducerea pe piata. b) sa tina evidenta stricta . dupa caz.Activitatile privind fabricarea. precum si alte autoritati publice abilitate prin lege. (5) Disponibilitatile inregistrate si neutilizate la finele anului se reporteaza in anul urmator si se utilizeaza cu aceleasi destinatii prevazute la alineatul (3). (2) Importul si exportul substantelor si preparatelor periculoase restrictionate sau interzise la utilizare de catre anumite state sau de catre Romania se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. c) sa elimine. Art. . . Art. exportului si tranzitului substantelor si preparatelor periculoase in vama. si sa furnizeze informatiile si datele cerute de autoritatile competente conform legislatiei specifice in vigoare. in conditiile legii. CAPITOLUL III Regimul substantelor si preparatelor periculoase Art. eliminarea. mijloace de asigurare a substantelor si preparatelor periculoase. (6) Autoritatile competente pentru protectia mediului au dreptul sa primeasca si sa utilizeze fonduri provenite din sponsorizari si donatii de la persoane fizice si juridice. 27.incasarea tarifelor prevazute la alin. 24.Autoritatea publica centrala si autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului. .

reteaua de laboratoare pentru controlul calitatii ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor. . precum si persoanele fizice si juridice care desfasoara activitati de gestionare a deseurilor au atributii si obligatii in conformitate cu prevederile prezentei ordonante de urgenta si a celor specifice din domeniul gestionarii deseurilor. este interzisa. concentratiile reziduurilor de produse de protectie a plantelor in sol. la nivel teritorial.(1) Transportul intern al deseurilor periculoase se realizeaza in conformitate cu prevederile legale specifice. recolte. 29.Autoritatile publice centrale competente conform legislatiei specifice din domeniul chimicalelor. (3) Valorificarea deseurilor se realizeaza numai in instalatii.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. se realizeaza in baza reglementarilor specifice in domeniu. c) sa verifice. . ratificat prin Legea nr. precum si importul si exportul acestora. b) sa organizeze. CAPITOLUL V Regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor Art. . 353 . astfel incat sa se evite poluarea mediului de catre acestea. . Art. dupa caz. plasarea pe piata. 31. Art. (2) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor. . furaje. produse agroalimentare vegetale si animale. cu aprobarea Guvernului. 157/2005. Art. in scopul recuperarii. 30. Art. prin procese sau activitati autorizate de autoritatile publice competente. 36. impreuna cu autoritatile publice centrale pentru agricultura.Gestionarea deseurilor se efectueaza in conditii de protectie a sanatatii populatiei si a mediului si se supune prevederilor prezentei ordonante de urgenta. . supravegheaza si controleaza aplicarea reglementarilor privind ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor.Regimul special de reglementare a ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor se aplica activitatilor privind fabricarea. au urmatoarele obligatii: a) sa reglementeze regimul ingrasamintelor chimice si al produselor de protectie a plantelor.Controlul gestionarii deseurilor revine autoritatilor publice competente pentru protectia mediului si celorlaltor autoritati cu competente stabilite de legislatia in vigoare. Art. (2) Transportul international si tranzitul deseurilor periculoase se realizeaza in conformitate cu prevederile acordurilor si conventiilor internationale la care Romania este parte. precum si legislatiei specifice in vigoare. utilizarea. Art. .Ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor sunt supuse unui regim special de reglementare stabilit prin legislatie specifica in domeniul chimicalelor. 33. 32.Autoritatile administratiei publice locale. silvicultura. 37. . 34. 35. . prin reteaua de laboratoare. Art.(1) Introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura. in scopul eliminarii acestora.Art. (4) Tranzitul si exportul de deseuri de orice natura se realizeaza in conformitate cu acordurile si conventiile la care Romania este parte si cu legislatia nationala specifica in domeniu. sanatate si cele din domeniul transporturilor sau serviciile descentralizate ale acestora. in conformitate cu prevederile Tratatului privind aderarea Romaniei la Uniunea Europeana. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului.

dupa caz. d) sa aplice. potrivit reglementarilor in vigoare. (2) Activitatile prevazute la alin. in conditiile legii. dupa o prealabila instiintare prin mass-media. precum si a sanatatii oamenilor si animalelor. . numai acele tratamente cu produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare. comercializeaza si/sau utilizeaza ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor. Art. in baza actelor de reglementare.(1) Activitatile care implica organisme modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne. c). . (2) lit. autoritatilor competente in domeniul sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral. a legislatiei specifice si conventiilor si acordurilor internationale la care Romania este parte. 354 . 38. obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne Art. in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte. numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului. . sunt supuse unui regim special de reglementare. sa transporte si sa comercializeze ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare. sa manipuleze.(1) Persoanele juridice care produc.(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului emite autorizatiile si acordurile de import privind activitatile cu organisme modificate genetic prevazute la art. e) sa livreze. CAPITOLUL VI Regimul organismelor modificate genetic. c) sa administreze produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice. avertizare. comercializarii si utilizarii acestora in agricultura si silvicultura. (3) Activitatile prevazute la alin. b)-f) revin si persoanelor fizice. au urmatoarele obligatii: a) sa produca. (2) Persoanele juridice interesate in fabricarea si/sau plasarea pe piata a produselor de protectia plantelor si ingrasamintelor chimice au obligatia sa solicite si sa obtina. in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si/sau a mediului. avizul de mediu pentru produse de protectie a plantelor. conform dispozitiilor prezentei ordonante de urgenta. 39. alin. 39. (2) se desfasoara numai in conditiile asigurarii protectiei mediului. comercializeze si sa utilizeze produse de protectia plantelor numai cu respectarea prevederilor legale in vigoare. b) sa nu foloseasca ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie. c) importul organismelor/microorganismelor modificate genetic. b) introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic vii.Art. respectiv pentru autorizarea ingrasamintelor chimice. emise de autoritatea competenta. stocheze. (1) includ: a) utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic. f) sa stocheze temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate. (3) Obligatiile prevazute la alin. (1) lit. 40. in vederea producerii. prescriptii de siguranta si folosire. in cazul in care legislatia specifica prevede aceasta. autorizare si administrare. stocheaza. bine aerisite.

41. dupa caz. dupa caz. privind riscurile asupra mediului si sanatatii umane si animale. in conformitate cu prevederile legale in vigoare. pentru prejudiciile rezultate din aceste activitati. consulta Comisia pentru Securitate Biologica si asigura informarea si participarea publicului. . 42. e) sa acopere costurile masurilor necesare pentru prevenirea si/sau reducerea consecintelor efectelor adverse ale acestor activitati. (3) In procesul decizional privind activitatile prevazute la art.Titularii acordurilor de import pentru organisme modificate genetic si ai autorizatiilor privind activitatile cu organisme modificate genetic au obligatia sa se conformeze cerintelor legale privind asigurarea trasabilitatii. c) sa opreasca activitatea sau sa schimbe conditiile de desfasurare. acordurilor si conventiilor privind transportul international de marfuri/marfuri periculoase. . in conformitate cu legislatia specifica. siguranta alimentelor. d) sa raspunda. b) si c). protectia consumatorului. a).Persoanele juridice care desfasoara activitati care implica organisme modificate genetic au urmatoarele obligatii: a) sa solicite si sa obtina acordul de import pentru organisme modificate genetic si/sau autorizatiile privind activitatile cu organisme modificate genetic. la solicitarea autoritatii competente. daca apar informatii noi. (2) lit. alin. conform legislatiei specifice. conform legislatiei specifice in vigoare. CAPITOLUL VII Regimul activitatilor nucleare 355 . . b) sa respecte prevederile acordurilor de import pentru organisme modificate genetic si/sau ale autorizatiilor privind activitatile cu organisme modificate genetic.(1) Autorizatiile privind introducerea deliberata in mediu si pe piata a organismelor modificate genetic vii si privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic se emit numai persoanelor juridice. (3) Transportul international al organismelor modificate genetic se realizeaza conform legislatiei nationale. (2). etichetarii. dupa caz. Art. alin. (2) Importul pe teritoriul Romaniei si exportul unui organism modificat genetic se realizeaza numai de catre persoane juridice. conform prevederilor legislatiei specifice in vigoare. lit. la care Romania este parte. conform prevederilor legislatiei specifice. dupa caz. Art. potrivit prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei specifice in vigoare. Art. monitorizarii si sa raporteze autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si altor autoritati. Art. f) sa aplice masurile de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile care implica organisme/microorganisme modificate genetic. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului aplica procedura stabilita prin legislatia specifica privind microorganismele modificate genetic. precum si ale altor institutii implicate. rezultatele activitatii. 39. sanatate.Autoritatea vamala permite importul/exportul organismelor modificate genetic si colaboreaza cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. 43. siguranta alimentelor.(2) In procesul decizional privind activitatile de la art. autoritatea publica centrala pentru protectia mediului solicita avizele autoritatilor publice centrale pentru agricultura. 44. sanatate si alte autoritati implicate. agricultura. . 39.

b) supravegheaza. conform legislatiei in vigoare. (3) Pentru instalatiile cu risc nuclear major . . . g) sa asigure depozitarea deseurilor radioactive. 49. CAPITOLUL VIII Conservarea biodiversitatii si arii naturale protejate Art. protectia sanatatii populatiei si a mediului.centrale nuclearoelectrice. 45. si sa solicite si sa obtina acordul de mediu sau autorizatia de mediu. reactoare de cercetare. 47.(1) Controlul activitatilor nucleare se realizeaza de autoritatea competenta in domeniul activitatilor nucleare. reglementare si control in domeniul nuclear. au urmatoarele obligatii: a) sa evalueze. Art. controleaza si dispune luarea masurilor ce se impun in domeniul activitatilor nucleare. pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive. riscul potential. pentru respectarea prevederilor legale privind protectia mediului. . c) colaboreaza cu organele competente in apararea impotriva dezastrelor. (2) Autorizatia de mediu se emite dupa eliberarea autorizatiei de catre autoritatea competenta de autorizare. . elaboreaza 356 . d) sa mentina in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local. Art.acordul de mediu sau autorizatia de mediu se emit prin hotarare a Guvernului. 46. programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului. uzine de fabricare a combustibilului nuclear si depozite finale de combustibil nuclear ars . (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii: a) organizeaza monitorizarea radioactivitatii mediului pe intregul teritoriu al tarii. prin sisteme proprii.(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului impreuna cu autoritatile publice centrale si locale. f) sa verifice continuu corectitudinea presupunerilor facute prin evaluarile probabilistice privind consecintele radiologice ale eliberarilor radioactive. sa solicite si sa obtina autorizatia de mediu. in conditii de siguranta pentru sanatatea populatiei si a mediului. b) sa aplice procedurile si sa prevada echipamentele pentru activitatile noi. la propunerea autoritatii centrale pentru protectia mediului.Persoanele fizice si juridice autorizate.Activitatile in domeniul nuclear se desfasoara in conformitate cu dispozitiile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor nationale si internationale specifice la care Romania este parte. e) sa raporteze prompt autoritatii competente orice crestere semnificativa a contaminarii mediului si daca aceasta se datoreaza sau nu activitatii desfasurate. dupa caz. c) sa aplice. . reglementare si control in domeniul nuclear.(1) Acordul de mediu pentru o practica sau o activitate din domeniul nuclear se elibereaza inainte de emiterea autorizatiei de catre autoritatea competenta de autorizare. dupa caz. care sa asigure respectarea conditiilor de eliminare a substantelor radioactive prevazute in autorizatie si mentinerea dozelor de radioactivitate in limitele admise. 48. care desfasoara activitati in domeniul nuclear. direct sau prin structuri abilitate.Art. care sa permita realizarea nivelului rational cel mai scazut al dozelor de radioactivitate si al riscurilor asupra populatiei si mediului. Art.

(2) Formularul Standard Natura 2000 stabilit de Comisia Europeana se aproba prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. depozitare. 357 . inclusiv a celor migratoare. (6) Abrogat. in mod individual ori in combinatie cu alte planuri sau proiecte. (2) Pe suprafata ariilor naturale protejate este interzis accesul cu mijloace motorizate care utilizeaza carburanti fosili in scopul practicarii de sporturi. (4) In ariile naturale protejate sunt interzise: orice activitati de obtinere.reglementari tehnice privind masurile de protectie a ecosistemelor. (4-1) Abrogat. urmata de avansarea solutiilor tehnice de mentinere a zonelor de habitat natural.Abrogat. de conservare a functiilor ecosistemelor si de protectie a speciilor salbatice de flora si fauna. zonele de protectie integrala si zonele de management durabil ale parcurilor naturale. 50. este interzisa exploatarea oricaror resurse minerale neregenerabile din parcurile nationale. iar dupa recunoasterea statutului lor de catre Comisia Europeana devin arii speciale de conservare si se declara prin hotarare a Guvernului. cu respectarea alternativei si a conditiilor impuse prin acordul de mediu. 52. impreuna cu Formularele standard Natura 2000. precum si legislatiei specifice in vigoare. automonitorizarea. (5) Orice plan ori proiect care nu are o legatura directa cu sau nu este necesar pentru managementul ariei naturale protejate de interes comunitar. . Art. de conservare si utilizare durabila a componentelor diversitatii biologice. tinandu-se cont de obiectivele de conservare a acesteia. 51. prelucrare.(1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste lista siturilor de interes comunitar si a ariilor de protectie speciala avifaunistica. monumentele naturii si din zonele de protectie stricta. dar care ar putea afecta in mod semnificativ aria. (3) Pe suprafata ariilor naturale protejate. comercializare a organismelor vii modificate genetic. este obligatorie. Art. (4) Abrogat. (3) La proiectarea lucrarilor care pot modifica cadrul natural al unei arii naturale protejate este obligatorie procedura de evaluare a impactului asupra acesteia. pe care o transmite Comisiei Europene la data aderarii. completate pentru fiecare sit in parte. pe langa interdictiile prevazute in planurile de management si regulamente. a florei si faunei salbatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta. in termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. (5) Abrogat. Art. (4) Detinatorii cu orice titlu de suprafete terestre si acvatice supuse refacerii ecologice sau aflate intr-o arie naturala protejata au obligatia de a aplica si/sau respecta masurile stabilite de autoritatea competenta pentru protectia mediului. . . potrivit legislatiei specifice in domeniu. rezervatiile stiintifice. pana la indeplinirea acestora. cultivare. aprobate conform legislatiei specifice. (2) Regimul ariilor naturale protejate. precum si monitorizarea de catre structurile de administrare. rezervatiile naturale.(1) Respectarea prevederilor din planurile de management si regulamentele ariilor naturale protejate. cu exceptia drumurilor permise accesului public. (3) Siturile de interes comunitar se declara prin ordin al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. este supus unei evaluari adecvate a efectelor potentiale asupra ariei naturale protejate de interes comunitar. conservarea habitatelor naturale.

a florilor de mina. in stare vie. cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor. semnata la Bucuresti la 21 aprilie 1992. (1) se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (2) Abrogat. capturare si/sau achizitie si/sau comercializare. (3) Distanta minima fata de ariile naturale protejate. in scopul evitarii unor efecte negative asupra mediului. de gospodarire a apelor si de sanatate. se stabileste prin ordin comun al conducatorilor autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si gospodaririi apelor si autoritatii publice centrale pentru agricultura. Art. conform standardelor internationale. instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare. precum si in autorizatia de mediu.(1) Abrogat.(6) Procedura de evaluare adecvata se finalizeaza cu emiterea avizului Natura 2000 sau a deciziei de respingere a proiectului ori planului. 54. proaspata ori semiprelucrata. . prelucrare. se pot organiza si desfasura de catre persoane fizice sau juridice autorizate.(1) Protectia apelor de suprafata si subterane si a ecosistemelor acvatice are ca obiect mentinerea si imbunatatirea calitatii si productivitatii biologice ale acestora. prevazute cu termen in avizul sau autorizatia de gospodarire a apelor. (2) Conservarea. a fosilelor de plante si fosilelor de animale vertebrate si nevertebrate. Art. precum si legislatiei specifice in vigoare. Art. (3) Cerintele privind asigurarea bunastarii animalelor din fauna salbatica aflate in captivitate se stabilesc prin legislatie specifica. reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere.(1) Activitatile de recoltare. 57. . si sa monitorizeze zona de impact.Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa execute toate lucrarile de refacere a resurselor naturale. stocate pe navele fluviale si maritime. 358 . 55. . CAPITOLUL IX Protectia apelor si a ecosistemelor acvatice Art. si sa constituie echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta. b) sa se doteze. in cazul detinerii de nave. . in care activitatea de cultivare si/sau de testare a plantelor superioare modificate genetic este interzisa. precum si a speciilor de plante si animale din flora si fauna salbatica sau a unor parti ori produse ale acestora. menajere sau de alta natura. sanatatii umane si bunurilor materiale.Abrogat. 56. c) sa amenajeze porturile cu instalatii de colectare. (2) Procedurile de autorizare prevazute la alin. protectia si imbunatatirea calitatii apelor costiere si maritime urmareste reducerea progresiva a evacuarilor. pe teritoriul national ori la export. emisiilor sau pierderilor de substante prioritare/prioritar periculoase in scopul atingerii obiectivelor de calitate stipulate in Conventia privind protectia Marii Negre impotriva poluarii. de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei. 53. ratificata prin Legea nr. dupa caz. platforme plutitoare sau de foraje marine. Art. Art. .(1) Activitatile de gospodarire si protectie a resurselor de apa si a ecosistemelor acvatice se supun prevederilor prezentei ordonante de urgenta. in conditiile legii. . paduri si dezvoltare rurala. 98/1992. (2) Reglementarea activitatilor din punct de vedere al gospodaririi apelor si controlul respectarii prevederilor privind protectia apelor si a ecosistemelor acvatice se realizeaza de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. 58.

. 59. schimbarile climatice. oxizi de azot. narcotice. f) sa nu deverseze in apele de suprafata. gestionarea ambiental zgomotului Art. schimbarile climatice.d) sa nu evacueze ape uzate de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale si sa nu arunce de pe acestea nici un fel de deseuri. . valori limita de emisie mai restrictive si masurile necesare in vederea respectarii plafoanelor nationale de emisii. tensiune electrica. (2) Gestionarea durabila si unitara a fondurilor obtinute in urma tranzactionarii unitatii de cantitate atribuita. i) coordoneaza implementarea mecanismelor flexibile prevazute de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice.(1) Schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efecte de sera si conditiile de elaborare a planurilor nationale de alocare a acestor certificate se stabilesc prin hotarare a Guvernului. adoptat la 11 359 . promoveaza si actualizeaza Strategia nationala in domeniul protectiei atmosferei si Planul national de actiune in domeniul protectiei atmosferei. ambalaje. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. e) elaboreaza. promoveaza si. respectiv a incarcarilor si nivelelor critice. dupa caz. d) coordoneaza elaborarea Programului national de reducere progresiva a emisiilor de dioxid de sulf. actualizeaza Programul national de reducere a emisiilor de dioxid de sulf. substante prioritare/prioritar periculoase. subterane si maritime ape uzate. 60. substante prioritare/prioritar periculoase. in termen de 90 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. in albiile raurilor si in zonele umede si de coasta deseuri de orice fel si sa nu introduca in ape substante explozive. Planul national de actiune privind schimbarile climatice. regional si local privind protectia atmosferei. l) stabileste. k) organizeaza activitatea de monitoring privind calitatea aerului la nivelul intregii tari. f) asigura integrarea politicilor de reducere a emisiilor de gaze cu efect de sera si adaptarea la efectele schimbarilor climatice in strategiile sectoriale. b) elaboreaza. substante petroliere. precum si pentru protectia populatiei fata de nivelurile de expunere la zgomotul ambiental ce poate avea efecte negative asupra sanatatii umane. dupa caz. prin actele de reglementare. e) sa nu spele obiecte. promoveaza si actualizeaza Strategia nationala privind schimbarile climatice. produse. prevazuta de Protocolul de la Kyoto la Conventia-cadru a Natiunilor Unite asupra schimbarilor climatice. compusi organici volatili si amoniac. materiale care pot produce impurificarea apelor de suprafata.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politica nationala si coordoneaza actiunile la nivel national. fecaloid menajere. CAPITOLUL X Protectia atmosferei. h) coordoneaza Sistemul national de estimare a emisiilor de gaze cu efect de sera. Art. oxizi de azot si pulberi provenite din instalatii mari de ardere. c) elaboreaza. j) aproba si promoveaza Planul National de Actiune pentru reducerea nivelurilor de zgomot. in conformitate cu politicile europene si internationale specifice. g) sa nu arunce si sa nu depoziteze pe maluri. g) administreaza Registrul national al emisiilor de gaze cu efect de sera.

parcurile. la cerere sau potrivit programului pentru conformare. CAPITOLUL XI Protectia solului. c) solicita luarea masurilor in vederea respectarii nivelului maxim admis al zgomotului ambiental. 62. in termen de 12 luni de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. diminuarea. .Autoritatile cu responsabilitati privind securizarea frontierei au obligatia sa nu permita intrarea/iesirea din tara a surselor mobile poluante care nu respecta prevederile legale in vigoare. conservare. la cererea autoritatilor competente pentru protectia mediului. 61. . cu orice titlu. Art. cu sisteme de automonitorizare si sa asigure corecta lor functionare. astfel incat sa nu conduca. supravegheaza si controleaza aplicarea prevederilor legale privind protectia atmosferei si gestionarea zgomotului ambiental. organizare si amenajare a teritoriului.Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in domeniu: a) sa respecte reglementarile privind protectia atmosferei. Art. se realizeaza prin structuri special constituite in cadrul Administratiei Fondului pentru Mediu. Art.(1) Reglementarile privind modalitatile de investigare si evaluare a poluarii solului si subsolului. . datele necesare.Protectia solului. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. in vederea aplicarii unor masuri de urgenta sau pentru nerespectarea programului pentru conformare/planului de actiuni. gardurile vii sunt obligati sa le intretina pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei. este obligatorie pentru toti detinatorii. prin functionarea acestora. a subsolului si a ecosistemelor terestre. . cu orice titlu. Art. . cu consultarea celorlalte autoritati publice centrale competente. care sunt surse de poluare. c) sa asigure personal calificat si sa furnizeze. autoritatilor competente pentru protectia mediului. Art. a restrictiilor si interdictiilor in scopul prevenirii. prin masuri adecvate de gospodarire. la depasirea nivelurilor limita a zgomotului ambiental.Detinatorii. stabileste sistemul de 360 . e) sa asigure. 64. spatiile verzi. adoptand masuri tehnologice adecvate de retinere si neutralizare a poluantilor atmosferici. d) sa imbunatateasca performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si sa nu puna in exploatare instalatiile prin care se depasesc limitele maxime admise prevazute in legislatia in vigoare. ‚ b) solicita aplicarea masurilor tehnologice. ratificat prin Legea nr.decembrie 1997. subsolului si a ecosistemelor terestre Art. remedierea in zonele in care solul. f) sa asigure masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii. 65.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. subsolului si a ecosistemelor terestre se stabilesc prin hotarare a Guvernului. limitarii sau eliminarii emisiilor de poluanti. 63. 66. prin autoritatile publice din subordinea sa. (2) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. in care scop: a) dispune incetarea temporara sau definitiva a activitatilor generatoare de poluare. de terenuri pe care se gasesc perdelele si aliniamentele de protectie. modificarea sau incetarea activitatii generatoare de poluare. . 3/2001. protectia fonica si eoliana. b) sa doteze instalatiile tehnologice. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate si cele referitoare la protectia calitatii solului.

Art. feroviare si de navigatie. pe grohotisuri. l) sa sesizeze autoritatile pentru protectia mediului despre accidente sau activitati care afecteaza ecosistemele forestiere sau alte asemenea ecosisteme terestre. h) sa asigure exploatarea rationala. in conditiile prevazute de lege. fara a avea un titlu juridic. 67. deteriorarea calitatii mediului geologic. au urmatoarele obligatii: a) sa previna. cu numarul si speciile de animale si in perioada stabilita. fara a avea un titlu juridic. cu orice titlu. 69. k) sa protejeze patrimoniul forestier.Detinatorii cu orice titlu ai fondului forestier. . precum si.monitorizare a calitatii mediului geologic in scopul evaluarii starii actuale si a tendintelor de evolutie a acesteia. stabilite conform legii. precum si pentru alte asemenea paduri. in limitele bonitatii. a subsolului si a ecosistemelor terestre se organizeaza si se exercita de autoritatile competente pentru protectia mediului. tufisurilor si pajistilor existente.Detinatorii de terenuri. e) sa respecte regimul silvic in conformitate cu prevederile legislatiei in domeniul silviculturii si protectiei mediului. ai vegetatiei forestiere din afara fondului forestier si ai pajistilor. g) sa respecte regimul silvic stabilit pentru conservarea vegetatiei lemnoase de pe pasunile impadurite care indeplinesc functii de protectie a solului si a resurselor de apa. cu exceptia cazurilor prevazute de lege. in termenii stabiliti prin planurile de management si regulamentele specifice. fondul cinegetic si piscicol. precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un teren. i) sa exploateze resursele padurii. cu procese de alunecare si eroziune. au urmatoarele obligatii: a) sa mentina suprafata impadurita a fondului forestier. 68. Art. fiind interzisa reducerea acestora. j) sa exploateze pajistile. d) sa asigure respectarea regulilor silvice de exploatare si transport tehnologic al lemnului. cinegetic. situate pe terenuri cu pante foarte mari. organizarea si amenajarea pajistilor. respectiv de completare a regenerarilor naturale. Art. potrivit dispozitiilor legale.Controlul respectarii reglementarilor legale privind protectia. a vegetatiei forestiere din afara fondului forestier. b) sa exploateze masa lemnoasa in conditiile legii precum si sa ia masuri de reimpadurire si. de alte autoritati ale administratiei publice competente. c) sa respecte orice alte obligatii prevazute de reglementarile legale in domeniu. c) sa gestioneze corespunzator deseurile de exploatare rezultate. stancarii. . in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatii rutiere. . f) sa asigure aplicarea masurilor specifice de conservare pentru padurile cu functii speciale de protectie. b) sa asigure luarea masurilor de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional. conservarea. potrivit prevederilor legale in domeniu. la limita superioara de altitudine a vegetatiei forestiere. piscicol si al pajistilor din cadrul ariilor naturale protejate. amenajarea si folosirea judicioasa a solului. inclusiv a jnepenisurilor. precum si orice persoana fizica sau juridica care desfasoara o activitate pe un astfel de teren. 361 . pe baza reglementarilor in domeniu. in baza studiilor de specialitate si a prevederilor legale specifice. in functie de capacitatea de refacere a acestora. in scopul mentinerii biodiversitatii padurilor si a echilibrului ecologic. dupa caz.

conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate. a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri. a depozitelor de deseuri menajere. 362 . a cladirilor. de intretinere si dezvoltare a canalizarii.(1) Schimbarea destinatiei terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism. recreerii si agrementului. c) sa respecte prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului privind amplasarea obiectivelor industriale. a zonelor de interes turistic si de agrement. 71. indiferent de regimul juridic al acestora. a arborilor si arbustilor decorativi. d) sa informeze publicul asupra riscurilor generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru sanatatea populatiei si mediu. a ariilor protejate si a monumentelor naturii. estetica si recreativa. odihnei. a retelelor de canalizare. (2) Actele administrative sau juridice emise ori incheiate cu nerespectarea prevederilor alin. b) sa prevada. in zonele destinate tratamentului. g) sa reglementeze. concomitent cu mentinerea. spatiile de odihna. prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel. autoritatile administratiei publice locale. sa infrumuseteze si sa protejeze peisajul. masuri de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. precum si. cu privire la intretinerea si infrumusetarea. j) sa initieze. sa mentina curatenia stradala. a statiilor de epurare. . reducerea suprafetelor acestora ori stramutarea lor este interzisa.Pentru asigurarea unui mediu de viata sanatos. Art. pe plan local. masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati. intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi. a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica. dupa caz. a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala. a monumentelor istorice. stradale si industriale si a altor obiective si activitati. e) sa respecte regimul de protectie speciala a localitatilor balneoclimaterice. sa optimizeze densitatea de locuire. i) sa adopte masuri obligatorii. persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii: a) sa imbunatateasca microclimatul localitatilor. a parcurilor. in conformitate cu planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. a cailor si mijloacelor de transport. . 70. accesul anumitor tipuri de autovehicule sau desfasurarea unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor. la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului. Sunt interzise amplasarea de obiective si desfasurarea unor activitati cu efecte daunatoare in perimetrul si in zonele de protectie a acestora.CAPITOLUL XII Protectia asezarilor umane Art. tratament si recreere. prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul si din zonele limitrofe acestora. inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta. proiecte de amenajare. f) sa adopte elemente arhitecturale adecvate. dupa caz. curtilor si imprejurimilor acestora. pentru persoanele fizice si juridice. starea de sanatate si de confort a populatiei. (1) sunt lovite de nulitate absoluta. fara a prejudicia ambientul. h) sa nu degradeze mediul natural sau amenajat. cu predominanta in spatiile destinate locuintelor.

conform legislatiei in vigoare. in mod obligatoriu.La elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului se respecta prevederile prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor speciale si se prevad. i) un prefect din regiunea respectiva. f) un reprezentant desemnat de autoritatea publica centrala in domeniul finantelor publice. din cadrul unui judet din regiunea respectiva. nominalizat de autoritatea publica centrala in domeniul administratiei publice. (4) Reprezentantii administratiei publice locale care fac parte din Comitetul regional functioneaza in cadrul acestuia numai pe durata exercitarii mandatului functiei pe care o reprezinta. constructiilor si turismului. in vederea obtinerii avizului de mediu pentru planuri si programe. din regiunea respectiva. . nominalizat de primarii celorlalte municipii resedinta de judet din regiunea respectiva. g) un reprezentant al autoritatii publice in domeniul sanatatii. denumit in continuare Comitet regional. (2) Componenta Comitetului regional este urmatoarea: a) un reprezentant al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. n) un reprezentant ales de organizatiile neguvernamentale cu sediul in regiunea respectiva. e) un reprezentant al Comisariatului regional din regiunea respectiva al Garzii Nationale de Mediu.(1) La nivelul fiecarei agentii regionale pentru protectia mediului se organizeaza un Comitet regional pentru protectia mediului. k) un reprezentant al Directiei Apelor din regiunea respectiva. 363 . desemnat de catre Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. . 72. j) un presedinte de consiliu judetean.Art. desemnat de agentia regionala pentru protectia mediului. CAPITOLUL XIII Comitetul regional pentru protectia mediului Art. d) un reprezentant al agentiilor judetene pentru protectia mediului din regiunea respectiva. 74. de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. o) un primar de municipiu resedinta de judet. b) un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului. nominalizat de presedintii consiliilor judetene din regiunea respectiva.Planurile de urbanism si amenajarea teritoriului se supun procedurii de evaluare de mediu. 73. l) un reprezentant al operatorilor din regiunea respectiva. Art. m) un reprezentant al autoritatii publice centrale in domeniul transporturilor. h) un reprezentant al autoritatii publice centrale din domeniul agriculturii. b1) un reprezentant al Agentiei Nationale pentru Ariile Naturale Protejate si Conservarea Biodiversitatii. conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi. din regiunea respectiva. . padurilor si dezvoltarii rurale. c) un reprezentant al agentiei regionale pentru protectia mediului. (3) Reprezentantii autoritatilor publice sunt desemnati de conducatorii autoritatilor respective. masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati.

(6) Secretariatul Comitetului regional este asigurat de catre agentia regionala pentru protectia mediului. d) stabileste programe de educare si de constientizare a publicului privind protectia mediului. pentru formarea si instruirea unui personal calificat pentru supraveghere. analiza. i) organizeaza sistemul national de monitorizare integrata a calitatii mediului. in care scop are urmatoarele atributii: a) avizeaza planul regional de actiune pentru protectia mediului si planurile regionale sectoriale specifice si analizeaza stadiul realizarii acestora. potrivit legii.Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are urmatoarele atributii si raspunderi: a) reactualizeaza strategia protectiei mediului. . c) evalueaza stadiul indeplinirii angajamentelor asumate in negocierea capitolului de mediu la nivelul regiunii respective si recomanda actiunile prioritare pentru conformare. elaborate de alte autoritati si controleaza aplicarea acestora. (8) Regulamentul de organizare si functionare a comitetelor regionale pentru protectia mediului se stabileste prin hotarare a Guvernului. b) avizeaza lista de proiecte prioritare care urmeaza sa fie finantate din fonduri comunitare si/sau alte fonduri identificate la nivel regional si urmareste aplicarea lor. d) coreleaza planificarea de mediu cu cea de amenajare a teritoriului si urbanism si stabileste masuri de reconstructie ecologica. c) coordoneaza activitatea de instruire in domeniul protectiei mediului. h) avizeaza normele si reglementarile referitoare la activitati cu impact asupra mediului. coordoneaza activitatea acestuia si asigura informarea autoritatii centrale pentru sanatate privind rezultatele monitorizarii contaminarii radioactive a mediului. 75. la informatiile privind mediul detinute de institutii publice si de operatorii economici. reglementari si proceduri specifice. cu respectarea principiilor si elementelor strategice prevazute in prezenta ordonanta de urgenta. b) elaboreaza recomandarile si actioneaza pentru integrarea politicilor de mediu in strategiile si politicile sectoriale. j) creeaza cadrul institutional-administrativ pentru identificarea si promovarea programelor de cercetare. 364 . evaluare si control al mediului. in termen de 120 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.(5) Comitetul regional colaboreaza cu agentia regionala pentru protectia mediului la aplicarea. e) creeaza sistemul de informare propriu si stabileste conditiile si termenii care permit accesul liber la informatiile privind mediul si participarea publicului la luarea deciziilor privind mediul. la nivel regional. (7) Comitetul regional are acces la informatiile privind mediul detinute de sau pentru orice autoritate publica. la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. g) initiaza proiecte de acte normative. norme tehnice. f) stabileste infrastructura pentru informatia spatiala care serveste scopurilor politicilor de mediu si politicilor sau activitatilor care pot avea un impact asupra mediului. CAPITOLUL XIV Atributii si raspunderi Secţiunea 1 Atributii si raspunderi ale autoritatilor pentru protectia mediului Art. a strategiei si politicii nationale de protectie a mediului.

noi instrumente financiare care favorizeaza protectia si imbunatatirea calitatii elementelor de mediu. programele si politica de protectie a mediului. p) urmareste si analizeaza aplicarea prezentei ordonante de urgenta. o) urmareste.k) implementeaza politicile. m) asigura. u) identifica. t) pune la dispozitie publicului date privind starea mediului. pentru nerespectarea legislatiei de mediu si pentru neconformarea la conditiile impuse prin actele de reglementare. prin intermediul Agentiei Nationale de Protectia Mediului. ţ) se consulta cel putin o data pe an cu reprezentantii organizatiilor neguvernamentale si cu alti reprezentanti ai societatii civile pentru stabilirea strategiei protectiei mediului. (2) Structura organizatorica. este organul de specialitate pentru implementarea politicilor si legislatiei in domeniul protectiei mediului. numarul de personal. care se aproba prin hotarare a Guvernului. in subordinea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. l) numeste comisii de experti pentru evaluarea prejudiciului adus mediului prin anumite activitati care implica organisme modificate genetic. atributiile si competentele Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului sunt stabilite prin 365 . s) colaboreaza cu autoritatile publice si alte persoane juridice. institutie publica cu personalitate juridica. Dupa eliminarea factorilor de risc inalt de poluare. 76. finantata integral de la bugetul de stat. y) propune. in scopul diminuarii efectelor negative ale activitatilor economice asupra mediului si incurajeaza introducerea tehnicilor si tehnologiilor adecvate pentru mediu. declararea prin hotarare a Guvernului de zone de risc inalt de poluare in anumite regiuni ale tarii si elaboreaza. pe baza noilor date rezultate din supravegherea evolutiei starii mediului. impreuna cu alte autoritati publice centrale si locale. titularilor activitatilor. in sfera sa de competenta. strategiile si reglementarile de protectia mediului prin Agentia Nationala pentru Protectia Mediului si agentiile regionale si judetene pentru protectia mediului. contra cost. z) autorizarea laboratoarelor pentru controlul calitatii mediului. v) realizeaza activitatea de inspectie si control in domeniul protectiei mediului prin Garda Nationala de Mediu. in colaborare cu Ministerul Finantelor Publice. Art. x) elaboreaza Programul Operational Sectorial Mediu avand responsabilitatea managementului. r) aplica sanctiuni. rapoarte anuale privind starea mediului. n) elaboreaza si implementeaza programe si elaboreaza materiale educative privind protectia mediului. respectarea obligatiilor asumate prin conventiile internationale la care Romania este parte. intocmeste. dupa caz. programe speciale pentru inlaturarea riscului survenit in aceste zone. zona respectiva este declarata reintrata in normalitate. . in situatii speciale constatate pe baza datelor obtinute din supravegherea mediului.(1) Agentia Nationala pentru Protectia Mediului. w) colaboreaza cu autoritatile publice de protectie civila pentru elaborarea planurilor operative si pentru executarea in comun a interventiilor in caz de poluari sau accidente ecologice. implementarii si gestionarii asistentei financiare alocate acestui program. prin Garda Nationala de Mediu. q) colaboreaza cu organizatii si autoritati similare din alte tari si reprezinta Guvernul in relatiile internationale in domeniul protectiei mediului. consultarea organismelor stiintifice si a expertilor interni si externi.

cu sprijinul autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. (1) are acces numai in prezenta personalului specializat al acestora. b) sa asigure integrarea politicilor de mediu in politicile specifice. in conformitate cu principiile prezentei ordonante de urgenta. oricand si in orice incinta unde se desfasoara o activitate generatoare de impact asupra mediului.Autoritatile publice cu responsabilitati in domeniile dezvoltarii si prognozei au urmatoarele atributii si responsabilitati: a) elaboreaza politicile de dezvoltare pe baza principiilor dezvoltarii durabile. 81. e) sa asigure. ordine publica si securitate nationala controlul se realizeaza de catre personalul specializat din Ministerul Apararii Nationale. Art. 77. cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta.hotarare a Guvernului. in conditiile legii. dupa caz. (2) Mijloacele de transport si interventie auto si navale din dotarea autoritatilor competente pentru protectia mediului sunt prevazute cu girofar de culoare albastra si avertizare acustica. f) sa dezvolte. Art. Art. autoritatea competenta pentru protectia mediului solicita informatiile necesare altor autoritati publice centrale. au acces. . d) sa asigure pregatirea si transmiterea catre autoritatile competente pentru protectia mediului a informatiilor si documentatiilor necesare obtinerii avizului de mediu pentru planurile si programele pentru care este necesara evaluarea de mediu. Serviciul Roman de Informatii. incintele si zonele apartinand structurilor componente ale sistemului de aparare. programe de restructurare. cu luarea in considerare a posibilelor efecte asupra mediului. c) sa elaboreze planuri si programe sectoriale. incintele si zonele cu regim special din domeniul internelor. 78.(1) In exercitarea atributiilor ce le revin. (3) Persoana fizica sau juridica prejudiciata ca urmare a exercitarii atributiilor de verificare. comisarii regionali. autoritatilor administratiei publice locale. justitiei si sigurantei nationale. comisarii sefi si comisarii Garzii Nationale de Mediu. la punerea in aplicare a acestor programe. 79. Serviciul de Protectie si Paza si Serviciul de Telecomunicatii Speciale. precum si persoane imputernicite din cadrul acesteia. in acord cu strategia pentru protectia mediului si politica de mediu si sa asiste unitatile aflate in coordonarea. . in subordinea sau sub autoritatea lor. Ministerul Administratiei si Internelor. Serviciul de Informatii Externe. Secţiunea a 2-a Atributii si raspunderi ale altor autoritati centrale si locale Art.Autoritatile competente pentru protectia mediului sunt institutii publice cu personalitate juridica. finantate integral de la bugetul de stat. in structura lor organizatorica. (5) In obiectivele. . la propunerea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. g) sa elaboreze normele si reglementarile specifice domeniului de activitate in conformitate cu cerintele legislatiei de protectia mediului si sa le inainteze pentru avizare autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. . structuri cu atributii in domeniul protectiei mediului. persoanelor fizice si juridice.Autoritatile administratiei publice centrale au urmatoarele obligatii: a) sa elaboreze politica si strategiile aplicabile in domeniul propriu de activitate. incadrate cu personal de specialitate. Art. . inspectie si control poate depune plangere organelor competente in termen de 15 zile de la constatarea prejudiciului. 366 .Pentru exercitarea atributiilor sale. 80. (4) In obiectivele. personalul prevazut la alin.

c) controleaza actiunile si aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a legislatiei de protectia mediului in domeniul militar.Autoritatile publice centrale in domeniul securitatii nationale au urmatoarele atributii si raspunderi: a) realizeaza activitatea de protectie a mediului prin structuri proprii care desfasoara actiuni de control. a raportului de amplasament si. 367 . . d) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in managementul calitatii mediului in relatie cu starea de sanatate a populatiei. la nivel central si local. in asigurarea accesului publicului la informatia de sanatate in relatie cu mediul. g) colaboreaza cu celelalte autoritati publice centrale cu retea sanitara proprie. Art. . dupa caz. e) colaboreaza cu autoritatile competente la identificarea si implementarea proiectelor prioritare finantate din surse externe. a planurilor si programelor din domeniile lor specifice de activitate. 24 si 39 si la emiterea acordului de import pentru aceste activitati. c) elaboreaza. reglementari privind calitatea si igiena mediului si asigura controlul aplicarii acestora. precum si cu privire la orice poluare accidentala datorata activitatii desfasurate. a raportului de securitate. e) asigura informarea autoritatilor competente pentru protectia mediului cu privire la rezultatele automonitorizarii emisiilor de poluanti si a calitatii mediului in zona de impact. b) supravegheaza respectarea de catre personalul Ministerului Apararii Nationale a normelor de protectia mediului pentru activitatile din zonele militare.Autoritatea publica centrala pentru sanatate are urmatoarele atributii si raspunderi: a) organizeaza si coordoneaza activitatea de monitorizare a starii de sanatate a populatiei in relatie cu factorii de risc din mediu. prin structuri specializate. 84. si art. pentru cunoasterea exacta a starii de sanatate a populatiei si pentru respectarea normelor de igiena a mediului din domeniul lor de activitate. indrumare si coordonare. e) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in autorizarea activitatilor prevazute la art. 83. d) asigura realizarea evaluarii impactului asupra mediului. 82. c) elaboreaza Planurile de dezvoltare regionala si celelalte planuri si programe. in concordanta cu legislatia privind protectia mediului. 39 pentru a preveni orice efect advers asupra starii de sanatate a populatiei. conform legislatiei in vigoare. Art. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. atestate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. b) asigura supravegherea si controlul calitatii apei potabile si de imbaiere. precum si calitatea produselor alimentare. . f) exercita controlul de specialitate in domeniul activitatilor prevazute de art.b) integreaza in politica proprie masuri si actiuni de refacere a zonelor afectate si masuri de prevenire a dezastrelor. in scopul pastrarii si mentinerii echilibrului ecologic in domeniile sale de activitate. Art. numai pentru proiectele si activitatile din zonele militare. 24-28. d) coopereaza cu autoritatile competente pentru protectia mediului la elaborarea si aplicarea strategiilor. h) colaboreaza. a lucratorilor si a mediului si transmite autoritatilor competente rezultatele controalelor si masurile adoptate.Ministerul Apararii Nationale are urmatoarele atributii: a) elaboreaza norme si instructiuni specifice pentru domeniile sale de activitate.

in scopul insusirii notiunilor si principiilor de protectie a mediului. padurilor si dezvoltarii rurale are urmatoarele atributii si raspunderi: a) asigura protectia si conservarea solurilor si mentinerea patrimoniului funciar. 368 . 39.Autoritatea publica centrala pentru educatie si cercetare asigura: a) adaptarea planurilor si programelor de invatamant la toate nivelurile. d) dezvolta si promoveaza legislatia privind protectia mediului din domeniile specifice de competenta. d) elaborarea programelor si studiilor specifice de cercetare stiintifica privind controlul produselor si procedeelor biotehnologice si de prevenire. 39. c) elaboreaza politica in domeniul reciclarii si valorificarii deseurilor industriale. f) exercita controlul de specialitate pentru activitatile prevazute de art. . c) elaborarea programelor educationale in scopul formarii unui comportament responsabil fata de mediu. 87. b) promovarea tematicilor de studii si programe de cercetare care raspund prioritatilor stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. pentru activitatile proprii. 86. certificate de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. d) controleaza si aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul propriu a legislatiei de protectie a mediului in domeniul sau de activitate. reducere/eliminare a riscurilor implicate de obtinerea si utilizarea organismelor modificate genetic prin tehnicile biotehnologiei moderne. g) incurajeaza introducerea sistemelor de management de mediu si a etichetei ecologice. in concordanta cu prevederile prezentei ordonante de urgenta. instruirea si educatia in acest domeniu. din domeniul sau de activitate. din domeniul sau de activitate. Art. i) exercita controlul de specialitate in domeniul activitatilor prevazute de art.Autoritatea publica centrala in domeniul agriculturii.Autoritatea publica centrala in domeniile economiei si comertului are urmatoarele atributii: a) elaboreaza politica si strategiile aplicabile in domeniul propriu de activitate in conformitate cu legislatia privind protectia mediului. pentru a preveni orice efect advers asupra starii de sanatate a populatiei. e) asigura evaluarea impactului asupra mediului a obiectivelor si activitatilor proprii prin structuri specializate. e) colaboreaza cu alte autoritati publice centrale la elaborarea mecanismelor financiare pentru stimularea utilizarii tehnologiilor curate. Art. c) supravegheaza respectarea de catre personalul aflat in subordine a normelor de protectie a mediului. 85.b) elaboreaza norme si instructiuni specifice. Art. in concordanta cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta. in domeniile sale de activitate. . b) elaboreaza si aplica la nivel national strategia de exploatare a resurselor minerale. a lucratorilor si a mediului si transmite autoritatilor competente rezultatele controalelor si masurile adoptate. . pentru constientizarea. e) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in autorizarea activitatilor prevazute la art. f) colaboreaza la elaborarea si promovarea normelor care asigura implementarea cerintelor privind prevenirea si controlul integrat al poluarii pentru anumite categorii de activitati industriale. 24-28. h) promoveaza norme si asigura implementarea acestora in domeniul substantelor si preparatelor periculoase.

in vederea autorizarii de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. a transporturilor multimodale si a transportului combinat. c) asigura autorizarea cultivatorilor de plante superioare modificate genetic. pe baza avizului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului. 90. c) supravegheaza respectarea de catre personalul aflat in subordine a normelor de protectie a mediului pentru activitatile proprii. inclusiv prin masuri impuse unitatilor care desfasoara activitati in domeniul turismului si incurajeaza aplicarea principiilor ecoturismului. d) elaboreaza si dezvolta planuri de actiune si programe privind imbunatatirea calitatii si protectiei mediului.Autoritatile administratiei publice locale au urmatoarele atributii si raspunderi: 369 . constructiilor si turismului are urmatoarele atributii si raspunderi: a) dezvolta planuri si programe care materializeaza politica nationala de amenajare a teritoriului si localitatilor. conform legislatiei in vigoare. Art. Art. prin registrul national. Art. 89. b) elaboreaza si aplica programe pentru dezvoltarea infrastructurii de transport. pe baza normelor avizate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta. h) asigura informarea autoritatii publice centrale pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. 39. . .Autoritatea publica centrala in domeniul transporturilor.Autoritatea publica centrala in domeniul administratiei si internelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza strategiile in domeniile gospodaririi comunale si al producerii si distributiei energiei termice in conformitate cu legislatia privind protectia mediului. d) aplica sanctiuni pentru incalcarea de catre personalul din domeniul internelor a legislatiei de protectie a mediului. inclusiv in domeniul zgomotului si vibratiilor pentru toate modurile de transport si infrastructurile acestora. pentru domeniile sale de activitate. evidenta suprafetelor cultivate si a cultivatorilor de plante superioare modificate genetic. f) participa.b) initiaza proiecte de acte normative privind volumul de masa lemnoasa ce se recolteaza anual din fondul forestier national. 88. in concordanta cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta. f) asigura. b) elaboreaza norme si instructiuni specifice. e) colaboreaza cu autoritatea centrala pentru protectia mediului in autorizarea si controlul activitatilor prevazute la art. c) asigura controlul gazelor de esapament. e) sprijina autoritatile competente pentru protectia mediului in exercitarea controlului transporturilor de substante si materiale supuse unui regim special. cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei specifice privind evaluarea de mediu a planurilor si programelor. . d) aproba locatiile si suprafetele pe care urmeaza sa fie cultivate plante superioare modificate genetic. e) urmareste protejarea patrimoniului natural. la actiunile de prevenire. g) aplica principiul coexistentei culturilor de plante superioare modificate genetic cu celelalte tipuri de culturi agricole. potrivit competentelor. protectie si interventie in caz de accidente ecologice prin Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta.

b) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor. prin serviciile publice si operatorii economici responsabili. Art. c) adopta programe si proiecte pentru dezvoltarea infrastructurii localitatilor. c) colaboreaza cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului in stabilirea unor proceduri armonizate. d) asigura controlul activitatilor in domeniul sau de activitate si al trasabilitatii produselor si comunica autoritatii centrale pentru protectia mediului rezultatele controlului. reglementarile referitoare la produsele biocide. pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane. Art. . eficiente si transparente privind evaluarea riscului si autorizarea organismelor modificate genetic.a) aplica prevederile din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. i) Abrogat. e) promoveaza o atitudine corespunzatoare a comunitatilor locale in legatura cu importanta protectiei mediului. organismele modificate genetic obtinute prin tehnicile biotehnologiei moderne si asigura controlul aplicarii acestora in domeniul sau de competenta. h) supravegheaza operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si dezvoltarea sistemelor de colectare a deseurilor refolosibile.Autoritatea Nationala pentru Protectia Consumatorilor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza.Autoritatea nationala in domeniul sanitar-veterinar si al sigurantei alimentelor are urmatoarele atributii si raspunderi: a) elaboreaza. protectiei mediului si intereselor consumatorilor. c) controleaza trasabilitatea si etichetarea organismelor modificate genetic in toate etapele introducerii lor pe piata. b) urmaresc respectarea legislatiei de protectia mediului de catre operatorii economici care presteaza servicii publice de gospodarie comunala. 370 . d) informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului asupra rezultatelor controlului si masurile adoptate in domeniul organismelor modificate genetic. 91. luarea masurilor de salubrizare a localitatilor. 92. astfel incat sa se asigure suprafata optima stabilita de reglementarile in vigoare. cu respectarea principiilor prezentei ordonante de urgenta. conservarea spatiilor verzi existente este prioritara. precum si a unor criterii pentru evaluarea potentialelor riscuri care rezulta din utilizarea alimentelor si hranei modificate genetic. impreuna cu autoritatile publice centrale pentru protectia mediului. f) asigura. sanatatii si bunastarii animale. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. produsele de protectie a plantelor. In localitatile in care nu exista posibilitatea asigurarii acesteia. d) sa aiba personal specializat pentru protectia mediului si sa colaboreze in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului. b) elaboreaza. in colaborare cu autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. sanatatii si bunastarii animalelor. pentru agricultura. ingrasaminte chimice. reglementari in domeniul organismelor modificate genetic. pentru animale. cu respectarea prevederilor prezentei ordonante de urgenta. de intretinere si gospodarire a spatiilor verzi. . g) conserva si protejeaza spatiile verzi urbane si/sau rurale. reglementari in domeniul organismelor modificate genetic. pentru asigurarea unui nivel ridicat al protectiei vietii si sanatatii umane. a pietelor si a parcurilor publice. silvicultura si cu autoritatea sanitar veterinara si pentru siguranta alimentelor.

i) suporta costul pentru repararea prejudiciului si inlatura urmarile produse de acesta. 371 . punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante si le faciliteaza controlul activitatilor ai caror titulari sunt. inspectie si control la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului. d) persoanele juridice care desfasoara activitati cu impact semnificativ asupra mediului organizeaza structuri proprii specializate pentru protectia mediului. l) informeaza autoritatile competente.Art. Jandarmeria. j) asigura sisteme proprii de supraveghere a instalatiilor si proceselor tehnologice si pentru automonitorizarea emisiilor poluante. 94. precum si prelevarea de probe. . sub diferite forme. precum si in spatiile sau in zonele aferente acestora. Secţiunea a 3-a Obligatiile persoanelor fizice si juridice Art. masurile impuse prin actele de constatare incheiate de persoanele imputernicite cu activitati de verificare. inspectie si control. potrivit principiului "poluatorul plateste". c) nu pun in exploatare instalatii ale caror emisii depasesc valorile limita stabilite prin actele de reglementare. f) asigura accesul persoanelor imputernicite pentru verificare. conform prevederilor actelor de reglementare. la cerere. tufarisurile sau vegetatia ierboasa fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta. 93. m) depoziteaza deseurile de orice fel numai pe amplasamente autorizate in acest sens. in conformitate cu prevederile legale. g) realizeaza. k) asigura evidenta rezultatelor si raporteaza autoritatii competente pentru protectia mediului rezultatele automonitorizarii emisiilor poluante. e) asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare. la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului. stuful. restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului. in care scop: a) solicita si obtin actele de reglementare. p) nu folosesc momeli periculoase in activitatile de pescuit si vanatoare. b) respecta conditiile din actele de reglementare obtinute. animalelor salbatice tinute in captivitate legal. cu exceptia cazurilor special autorizate: q) asigura conditii optime de viata.Politia. o) aplica masurile de conservare stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului pe suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale pe care le gestioneaza precum si pentru refacerea ecologica a acestora. in caz de eliminari accidentale de poluanti in mediu sau de accident major. n) nu ard miristile. potrivit prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a legislatiei subsecvente. .(1) Protectia mediului constituie o obligatie a tuturor persoanelor fizice si juridice. inspectie si control. h) se supun dispozitiei scrise de incetare a activitatii. reprezentantilor autoritatilor competente pentru protectia mediului in exercitarea atributiilor lor. in totalitate si la termen. Inspectoratele pentru Situatii de Urgenta si Garda financiara sunt obligate sa acorde sprijin.

000 lei (RON). b) Abrogat. dupa caz. si de la 25. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. pentru persoane fizice. c) Abrogat. (4) Persoanele fizice si juridice au urmatoarele obligatii in vederea respectarii regimului ariilor naturale protejate: a) sa respecte prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate. 372 . precum si accidentele si incidentele care pot conduce la pericole de accidente. neocupate productiv sau functional. de a nu reduce suprafetele acestora ori obligatia de a nu le stramuta. celelalte autoritati competente. b) sa nu desfasoare activitati care contravin planurilor de management sau regulamentelor ariilor naturale protejate. d) sa permita accesul in aria naturala protejata a administratorilor sau custozilor precum si a imputernicitilor acestora pe terenurile detinute cu orice titlu. In cazul pluralitatii autorilor.000 lei (RON) la 50.(1) Raspunderea pentru prejudiciul adus mediului are caracter obiectiv.(1) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 3.r) asigura luarea masurilor de salubrizare a terenurilor detinute cu orice titlu. independent de culpa. CAPITOLUL XV Sanctiuni Art. potrivit legii.000 lei (RON) la 6. feroviare si de navigatie. 95. (2) Persoanele fizice sau juridice care prospecteaza. Art. s) sa se legitimeze la solicitarea expresa a personalului de inspectie si control prevazut in prezenta ordonanta de urgenta. b) sa anunte autoritatile pentru protectia mediului sau. . conform reglementarilor specifice. (3) Persoanele fizice si juridice care cultiva plante superioare modificate genetic au urmatoarele obligatii: a) sa solicite si sa obtina autorizatia din partea autoritatii publice competente pentru agricultura. raspunderea este solidara. 96. in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere. . incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1. precum si prevederilor prezentei ordonante de urgenta. obligatiile persoanelor juridice de a realiza sisteme de automonitorizare si de a raporta autoritatii publice teritoriale de protectie a mediului rezultatele automonitorizarii si/sau alte date solicitate. (3) Prevenirea si repararea prejudiciului adus mediului se realizeaza conform prevederilor prezentei ordonante de urgenta si a reglementarilor specifice. pentru persoane juridice. (2) In mod exceptional. despre orice situatii accidentale care pun in pericol mediul si sa actioneze pentru refacerea acestuia. obligatia autoritatilor publice locale de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi si/sau prevazute ca atare in documentatiile de urbanism.000 lei (RON). raspunderea poate fi si subiectiva pentru prejudiciile cauzate speciilor protejate si habitatelor naturale. exploreaza ori exploateaza resursele solului si subsolului au urmatoarele obligatii: a) sa efectueze remedierea zonelor in care solul. 1-1.

de a adopta si/sau aplica masuri obligatorii cu privire la intretinerea si infrumusetarea cladirilor. tufarisurile sau vegetatia ierboasa. parcurile. gardurile vii pentru imbunatatirea capacitatii de regenerare a atmosferei. obligatia autoritatilor administratiei publice locale. fara acceptul autoritatii competente pentru protectia mediului si fara informarea in prealabil a serviciilor publice comunitare pentru situatii de urgenta. precum si exploatarii durabile a resurselor in baza prevederilor legale in vigoare. obligatia persoanelor fizice si juridice autorizate de a aplica. proiectarea. dupa caz. 3. 12. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. in conformitate cu planurile de urbanism. prin sisteme proprii. 4. programe de supraveghere a contaminarii radioactive a mediului. deteriorarea calitatii mediului geologic. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale. de protectie sanitara a captarilor de apa potabila si lucrari de aparare impotriva inundatiilor. obligatiile persoanelor fizice si juridice autorizate de a mentine in stare de functionare capacitatea de monitorizare a mediului local pentru a depista orice contaminare radioactiva semnificativa care ar rezulta dintr-o eliminare accidentala de substante radioactive.2. de a nu arde miristile. de a asigura la amplasarea. conditii de refacere peisagistica si ecologica a zonelor deteriorate si masuri de dezvoltare a spatiilor verzi. feroviare si de navigatie. protectia fonica si eoliana. 7. 8. 10. dupa caz. a arborilor si arbustilor decorativi. spatiile verzi. conditiile prevazute in acordul si in autorizatia/autorizatia integrata de mediu. precum si a persoanelor fizice si juridice. 6. dupa caz. de a preveni. a curtilor si imprejurimilor acestora. 13. de a lua masuri de salubrizare a terenurilor neocupate productiv sau functional. cat si la schimbarea destinatiei terenurilor. in special a celor situate de-a lungul cailor de comunicatie rutiere. 373 . pe baza reglementarilor in domeniu. de a nu schimba destinatia terenurilor amenajate ca spatii verzi prevazute in planurile urbanistice. construirea si punerea in functiune a obiectivelor de orice fel. masuri de mentinere si ameliorare a fondului peisagistic natural si antropic al fiecarei zone si localitati. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. 14. obligatiile persoanelor juridice de a identifica si preveni riscurile pe care substantele si preparatele periculoase le pot prezenta asupra sanatatii populatiei si mediului si de a anunta iminenta producerii unor descarcari neprevazute sau accidentale autoritatii competente pentru protectia mediului si de aparare civila. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. 9. obligatiile persoanelor juridice de a tine evidenta stricta a substantelor si preparatelor periculoase si de a furniza informatiile si datele cerute de autoritatea competenta pentru protectia mediului. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale. care sa asigure respectarea conditiilor de eliminare a substantelor radioactive prevazute in autorizatie si mentinerea dozelor radioactive in limitele admise. obligatiile detinatorilor cu orice titlu ai suprafetelor de teren de a proteja flora si fauna salbatica existente pe acestea. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. sa prevada la elaborarea planurilor de urbanism si amenajarea teritoriului. pentru a nu crea prejudicii mediului inconjurator si sanatatii umane. a spatiilor verzi din curti si dintre cladiri. 11. in sensul mentinerii echilibrului ecologic si conservarii biodiversitatii. precum si ale persoanelor fizice si juridice. obligatia proprietarilor si detinatorilor de terenuri cu titlu sau fara titlu. precum si ale persoanelor juridice. 5. stuful. de a intretine perdelele forestiere si aliniamentele de protectie.

fecaloid menajere. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind imbunatatirea microclimatului urban.000 lei (RON) la 10. de a mentine curatenia localitatilor. de a infrumuseta si proteja peisajul. obligatia persoanelor fizice de a nu deversa in apele de suprafata sau subterane ape uzate. 2. 28. 26. 17. pentru persoane juridice. obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a informa publicul privind riscurile generate de functionarea sau existenta obiectivelor cu risc pentru mediu si sanatatea populatiei. in termenele stabilite de autoritate.000 lei (RON). precum si a persoanelor fizice si juridice. concomitent cu mentinerea. de a nu degrada mediul prin depozitari necontrolate de deseuri de orice fel. a aliniamentelor de arbori si a perdelelor de protectie stradala. precum si a acordului de import/export si a autorizatiilor privind organismele modificate genetic. obligatia de a se legitima la solicitarea expresa a personalului de inspectie si control prevazut in prezenta ordonanta de urgenta. 5. estetica si recreativa. 23. 27. 21. 25. . pentru persoane fizice. 4. Abrogat. dupa caz. prin amenajarea si intretinerea izvoarelor si a luciilor de apa din interiorul localitatilor si din zonele limitrofe acestora. conform metodelor aprobate ori recomandate de Conferinta Partilor a Conventiei privind comertul international cu specii salbatice de fauna si flora pe cale de disparitie. obligatia autoritatilor administratiei publice locale.000 lei (RON) la 60. si. 18. in particular.15. (2) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 5. obligatia persoanelor fizice si juridice de solicitare si obtinere a actelor de reglementare conform prevederilor legale. 20.000 lei (RON). a amenajamentelor peisagistice cu functie ecologica. optimizarea densitatii de locuire. cat si pentru cel international. intretinerea si dezvoltarea spatiilor verzi. obligatia de a respecta prevederile planurilor de management si ale regulamentelor ariilor naturale protejate aprobate conform prevederilor legale. obligatia persoanelor fizice si juridice de a marca individual specimenele apartinand speciilor de flora si fauna salbatica pentru care exista astfel de prevederi in regulamentele Comisiei Europene privind conservarea speciilor de fauna si flora salbatica prin reglementarea comertului cu acestea sau in legislatia nationala specifica. obligatia desfasurarii pe suprafata ariilor naturale protejate numai a acelor activitati conforme prevederilor planurilor de management si regulamentelor ariilor naturale protejate. 19. Abrogat. obligatia de a permite accesul in aria protejata a administratorilor sau custozilor precum si a imputernicitilor acestora pe terenurile detinute cu orice titlu. incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1. 374 . Abrogat. Abrogat. Abrogat. marcarea prin etichetare a caviarului atat pentru comertul intern. 22. Abrogat. conform prevederilor legale. obligatia de a nu intra pe suprafata ariilor naturale protejate si a nu practica sporturi in afara drumurilor permise accesului public cu mijloace motorizate bazate pe folosirea combustibililor fosili. si de la 30. Abrogat. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale privind adoptarea elementelor arhitecturale adecvate. 16. a parcurilor. 24.

si a altor obiective. stradale si industriale. 15. obligatiile persoanelor juridice de a stoca temporar ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri unde sau prevazut toate masurile de securitate. 19. a depozitelor de deseuri menajere. in perioada infloririi plantelor a caror polenizare se face prin insecte. zonele destinate tratamentului. transporta si de comercializa ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor ambalate cu inscriptii de identificare. tratament si recreere.6. potrivit reglementarilor in vigoare. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a reglementa accesul anumitor tipuri de autovehicule sau a desfasurarii unor activitati generatoare de disconfort pentru populatie in anumite zone ale localitatilor. 10. fara a prejudicia ambientul. recreerii si agrementului. avertizare. inclusiv prin interzicerea temporara sau permanenta. prescriptii de siguranta si folosire. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a aplica. 17. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a furniza si/sau utiliza informatii corecte pentru elaborarea evaluarilor de mediu. 16. 14. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a avea personal specializat pentru protectia mediului si de a colabora in acest scop cu autoritatile pentru protectia mediului. a spatiilor verzi. dupa o prealabila instiintare prin mass-media. 12. numai acele tratamente cu 375 . obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a asigura. 7. in conditii in care sa nu provoace contaminarea mijloacelor de transport si a mediului. a statiilor de epurare. si intretinerea acestora. in acord cu planificarea de mediu. intretine si dezvolta retele de canalizare. a cailor si mijloacelor de transport. 13. a bilanturilor de mediu si a rapoartelor de amplasament. 9. 8. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a administra produse de protectie a plantelor cu mijloace aviatice numai cu avizul autoritatilor competente pentru protectia mediului. obligatia autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea aplicarea prevederilor din planurile de urbanism si amenajarea teritoriului. 11. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu folosi ingrasamintele chimice si produsele de protectie a plantelor in zonele sau pe suprafetele unde sunt instituite masuri speciale de protectie. a retelelor de canalizare. 18. autoritatilor competente din domeniu sanitar si al comisiilor judetene de baza melifera si stuparit pastoral. prin serviciile publice si operatorii economici responsabili. pietelor si parcurilor publice. evaluarilor impactului asupra mediului. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a livra. salubrizarea stradala. Abrogat. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura masuri si dotari speciale pentru izolarea si protectia fonica a surselor generatoare de zgomot si vibratii. manipula. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a respecta prevederile din planurile de urbanism cu privire la amplasarea obiectivelor industriale. starea de sanatate si de confort a populatiei. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a supraveghea operatorii economici din subordine pentru prevenirea eliminarii accidentale de poluanti sau depozitarii necontrolate de deseuri si de a dezvolta sisteme de colectare a deseurilor refolosibile. obligatiile autoritatilor administratiei publice locale de a amenaja. de a verifica eficienta acestora si de a pune in exploatare numai pe cele care nu depasesc pragul fonic admis. cu predominanta in spatiile destinate locuintelor. spatiile de odihna. 20. odihnei.

obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu introduce in apele de suprafata si in zonele umede substante explozive. proaspata ori semiprelucrata. de persoane fizice sau juridice neautorizate de autoritatile publice teritoriale pentru protectia mediului. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu produce poluarea apelor de suprafata prin spalarea de obiecte. stocate pe navele fluviale si maritime. sub diferite forme. in albiile raurilor. 30. exploreaza sau exploateaza resursele naturale. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu folosi momeli periculoase in activitatile de pescuit si vanatoare. tensiune electrica. pentru persoane fizice. 28.000 lei (RON). in cazul detinerii de nave. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a executa in termen toate lucrarile de asigurare a migrarii faunei acvatice si de ameliorare a calitatii apei prevazute in actele de reglementare. subsolul si ecosistemele terestre au fost afectate. platforme plutitoare sau foraje marine. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a efectua evaluarea adecvata la realizarea planurilor sau proiectelor care pot avea impact semnificativ asupra unei arii naturale protejate de interes comunitar. pentru persoane juridice.000 lei (RON). de a aplica masurile de conservare stabilite de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. si de la 50. reciclare sau neutralizare a deseurilor petroliere. 27. 21. prelucrare. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a nu arunca si de a nu depozita pe maluri. instalatii de epurare a apelor uzate si racorduri de descarcare a acestora in instalatii de mal sau plutitoare. (3) Constituie contraventii si se sanctioneaza cu amenda de la 7. capturare si/sau de achizitie si comercializare pe piata interna a plantelor si animalelor din flora si fauna salbatica. obligatia persoanelor fizice si juridice de a nu exercita actiuni care sa duca la distrugerea habitatelor naturale. obligatia persoanelor juridice de a nu deversa in apele de suprafata sau subterane ape uzate. sau a unor parti ori produse ale acestora. cu instalatii de stocare sau de tratare a deseurilor. 33. produse. obligatiile persoanelor juridice de a amenaja porturile cu instalatii de colectare. de a remedia zonele in care solul. fecaloid menajere. obligatia persoanelor fizice si juridice de a asigura conditii optime de viata animalelor salbatice tinute in captivitate legal. obligatiile persoanelor fizice si juridice. 23. 22. 35. incalcarea urmatoarelor prevederi legale: 1. obligatia persoanelor fizice de a functiona cu respectarea prevederilor autorizatiei de mediu si a persoanelor juridice de a functiona cu respectarea 376 . terestra si acvatica. si de a constitui echipe de interventie in caz de poluare accidentala a apelor si a zonelor de coasta. 24. 32. care prospecteaza. menajere sau de alta natura. obligatiile persoanelor fizice si juridice care gestioneaza suprafetele terestre si acvatice supuse unui regim de conservare ca habitate naturale sau pentru refacere ecologica. 31. 34. apele de suprafata si in zonele umede deseuri de orice fel. obligatia persoanelor juridice de a aplica masurile de eliminare a deseurilor rezultate din activitatile care implica organisme modificate genetic. 26.000 lei (RON) la 100. ambalaje.produse de protectie a plantelor care sunt selective fata de insectele polenizatoare. materiale. 29. desfasurarea de activitati de recoltare. obligatia persoanelor fizice si juridice de a asigura dotarea. 25. in stare vie. narcotice sau alte substante periculoase. a florei si faunei salbatice de pe cuprinsul tarii. cu exceptia cazurilor special autorizate.500 lei (RON) la 15.

(2). dupa caz. 16 alin. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a realiza in totalitate si la termen masurile impuse. de persoanele imputernicite cu verificarea. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asigura accesul persoanelor imputernicite la instalatiile tehnologice generatoare de impact asupra mediului. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a asista persoanele imputernicite cu activitati de verificare. necunoscute la data emiterii actelor de reglementare sau cu privire la orice modificare a conditiilor care au stat la baza emiterii acestora. 377 . punandu-le la dispozitie evidenta masuratorilor proprii si toate celelalte documente relevante. 6. 9. inspectia si controlul in domeniul protectiei mediului. potrivit prevederilor legale. 4. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a produce ingrasaminte chimice si produse de protectie a plantelor numai prin tehnologii si biotehnologii autorizate. care cuprinde obligatiile asumate privind protectia mediului. planuri ori programe care ar rezulta in urma modificarilor care fac obiectul notificarii prevazute la art. fara acordul pentru export. plante si animale vii din flora si fauna salbatica. 11. inainte de realizarea modificarii. 5. obligatia titularului de a notifica autoritatea competenta pentru protectia mediului cand intervin elemente noi. obligatia titularilor activitatilor care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului de a respecta termenele impuse de autoritatea competenta de protectia mediului in derularea acestor proceduri. precum si in spatiile sau in zonele potential generatoare de impact asupra mediului. (4). in conformitate cu actele de reglementare si prevederile legale. in termen de 60 de zile de la data semnarii sau emiterii documentului care atesta incheierea uneia dintre procedurile prevazute la art. 12. 2. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a diminua. de culturi de microorganisme. modifica sau inceta activitatile generatoare de poluare la cererea motivata a autoritatilor pentru protectia mediului. inspectia si controlul activitatilor ai caror titulari sunt si prelevarea de probe. 7. 12-1. 3. a) pana la adoptarea unei decizii potrivit prevederilor art. 12. a autoritatii centrale pentru sanatate. (2) lit. respectiv fara certificatul de origine eliberate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. Abrogat. obligatiile persoanelor juridice de a acoperi costurile masurilor necesare pentru prevenirea si/sau reducerea consecintelor efectelor adverse ale activitatilor cu organisme modificate genetic. introducerea pe teritoriul tarii. inspectie si control. cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia in vigoare. fara acordul eliberat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului cu consultarea Academiei Romane si. exportul exemplarelor apartinand speciilor non-CITES de flora si fauna salbatica sau deplasarea acestora in vederea comercializarii in una dintre tarile din Uniunea Europeana. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a prezenta autoritatilor competente pentru protectia mediului un document certificat pentru conformitate cu originalul.prevederilor autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu pentru activitatile care fac obiectul procedurilor de reglementare din punct de vedere al protectiei mediului. 8. 10 alin. 15 alin. cu exceptia cazurilor prevazute de legislatia in vigoare. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a facilita verificarea. obligatia titularului de a nu desfasura activitati sau de a nu realiza proiecte. la echipamentele si instalatiile de depoluare a mediului. 10. 11.

pe loc sau in termen de cel mult 48 de ore de la data incheierii procesului-verbal ori. (2) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art.000 lei (RON) la 100. (4) Amenzile aplicate in temeiul unei legi. din care o cota de 25%. (2) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda penala de la 50. se vireaza de catre unitatile Trezoreriei Statului in contul autoritatii din care face parte agentul constatator. agentul constatator facand mentiune despre aceasta posibilitate in procesul verbal de constatare si sanctionare a contraventiei.000 lei (RON) urmatoarele fapte. 2. cu modificarile si completarile ulterioare. ape care contin substante periculoase. Art. Ministerul Apararii Nationale si Ministerul Administratiei si Internelor prin personalul imputernicit. jumatate din minimul amenzii prevazute in actul normativ. si este evidentiata intr-un cont distinct care se gestioneaza in regim extrabugetar. potrivit principiului "poluatorul plateste". dupa caz. 97. 14. tufarisurilor si vegetatiei ierboase din ariile protejate si de pe terenurile supuse refacerii ecologice.13. ordonante de urgenta. (1) sunt acte procedurale. arderea miristilor. . numai pe teritoriul ariei naturale protejate administrate. obligatia persoanelor fizice si juridice sa nu deverseze in apele de suprafata sau subterane ape uzate. potrivit reglementarilor legale. daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana. aferenta fondului de stimulare a personalului. b) autoritatile administratiei publice locale si personalul imputernicit al acestora. restabilind conditiile anterioare producerii prejudiciului. cu toate efectele prevazute de legislatia in vigoare.000 lei (RON) la 60. 96 referitoare la contraventii se completeaza cu prevederile Ordonantei Guvernului nr. 15. 180/2002.000 lei (RON) urmatoarele 378 . Art. substante petroliere sau periculoase. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a imbunatati performantele tehnologice in scopul reducerii emisiilor si de a nu pune in exploatare instalatiile ale caror emisii depasesc limitele stabilite prin actele de reglementare. echipamentelor tehnologice si de tratare si neutralizare.(1) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la art. de la data comunicarii acestuia. (5) Actele de constatare a contraventiilor intocmite de agentii constatatori din cadrul autoritatilor prevazute la alin. (4) Contravenientul poate achita. conform atributiilor stabilite prin lege. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor. c) Comisia Nationala pentru Controlul Activitatilor Nucleare. in domeniile lor de activitate. ordonante sau hotarari ale Guvernului din domeniul protectiei mediului si gospodaririi apelor se fac 100% venit la bugetul de stat. poluarea accidentala datorita nesupravegherii executarii lucrarilor noi. functionarii instalatiilor. 96 se realizeaza de: a) comisari si persoane imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu si Administratiei Rezervatiei Biosferei Delta Dunarii. 98. animala sau vegetala: 1. 96 se realizeaza si de personalul structurilor de administrare si custozii ariilor naturale protejate. stufului. aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. (3) Dispozitiile art. obligatiile persoanelor fizice si juridice de a suporta costul pentru repararea unui prejudiciu si de a inlatura urmarile produse de acesta. mentionate in prevederile acordului de mediu si/sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. in termen de cinci zile lucratoare de la primirea acestora. pe baza situatiilor financiare lunare intocmite si prezentate de catre autoritatile competente pentru protectia mediului. .(1) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 3 luni la un an sau cu amenda penala de la 30.

continuarea activitatii dupa dispunerea incetarii acesteia. fara a solicita si obtine acordul de import/export si/sau autorizatiile prevazute de reglementarile specifice. 379 . aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear. a unor substante sau deseuri periculoase. urmatoarele fapte: 1. nerespectarea restrictiilor si a interdictiilor la vanat si pescuit ale unor specii protejate sau oprite temporar prin lege si in zonele cu regim de protectie integrala. a contaminarii mediului si/sau a expunerii populatiei la radiatii ionizante. 10. producerea. omisiunea de a raporta prompt cresterea peste limitele admise a contaminarii mediului. continuarea activitatii dupa suspendarea acordului de mediu sau autorizatiei/autorizatiei integrate de mediu. potrivit reglementarilor specifice. daca prin aceasta se pune in pericol grav sanatatea umana. desfasurarea de catre persoanele juridice de activitati cu organisme modificate genetic sau produse ale acestora. daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana. folosirea de momeli periculoase si de mijloace electrice pentru omorarea animalelor salbatice si a pestilor. 3. producerea de zgomote peste limitele admise. cu stiinta. provocarea. producerea si/sau importul in scopul introducerii pe piata si utilizarea unor substante si preparate periculoase. in atmosfera sau pe sol a unor deseuri sau substante periculoase. 12. precum si nerespectarea obligatiei de depozitare a ingrasamintelor chimice si produselor de protectie a plantelor numai ambalate si in locuri protejate. in apa. daca au fost de natura sa puna in pericol viata ori sanatatea umana. Abrogat. (4) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 2 la 7 ani. poluarea prin evacuarea. prevazute de actele normative in vigoare. animala sau vegetala: 1. 13. 3. cu incalcarea prevederilor legale in vigoare. importul si exportul unor substante si preparate periculoase interzise sau restrictionate. datorita nesupravegherii surselor de radiatii ionizante. 2. 14. (3) Constituie infractiuni si se pedepsesc cu inchisoare de la 1 la 5 ani. 11. evaluarea impactului asupra mediului. prezentarea. cu stiinta. urmatoarele fapte. 4. nerespectarea restrictiilor sau interdictiilor stabilite pentru protectia apei si a atmosferei. a bilantului de mediu sau a raportului de amplasament a unor concluzii si informatii false. 5. 6. 15. in lucrarile privind evaluarea de mediu. 2. descarcarea apelor uzate si a deseurilor de pe nave sau platforme plutitoare direct in apele naturale sau provocarea. nesupravegherea si neasigurarea depozitelor de deseuri si substante periculoase. 7. omisiunea de a raporta imediat despre orice accident major.fapte. 9. nerespectarea interdictiilor privind utilizarea pe terenuri agricole de produse de protectie a plantelor sau ingrasaminte chimice. fara respectarea prevederilor actelor normative in vigoare si introducerea pe teritoriul Romaniei a deseurilor de orice natura in scopul eliminarii acestora. animala sau vegetala: 1. in scopul consumului sau al comercializarii. de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale. 8. direct sau de pe nave ori platforme plutitoare. transportul si tranzitul de substante si preparate periculoase. livrarea si utilizarea ingrasamintelor chimice si a produselor de protectie a plantelor neautorizate.

Art. 98. 104. . aplicarea necorespunzatoare sau neluarea masurilor de interventie in caz de accident nuclear. la introducerea si scoaterea din tara a substantelor si preparatelor periculoase precum si introducerea in tara a culturilor de microorganisme. 99. 182 din Codul penal ori au cauzat o paguba materiala importanta.In scopul aplicarii eficiente a masurilor de protectie a mediului domeniile si dispozitiile generale din prezenta ordonanta de urgenta se vor reglementa prin acte normative speciale. b) art. (3) si (4) au pus in pericol sanatatea sau integritatea corporala a unui numar mare de persoane. pedeapsa este inchisoarea de la 7 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi. 102. fara acordul eliberat de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului. . Art. 380 . de catre comisarii Garzii Nationale de Mediu. se aduce de indata la cunostinta organului de urmarire penala competent potrivit legii de procedura penala. (6) Tentativa se pedepseste. refuzul controlului. 101. Art. a savarsirii oricareia dintre infractiunile prevazute la art. jandarmi si personalul imputernicit din cadrul Ministerului Apararii Nationale. 5. 14 alin. . plante si animale vii din flora si fauna salbatica. Comisiei Nationale pentru Controlul Activitatilor Nucleare. . pedeapsa este inchisoarea de la 3 la 10 ani si interzicerea unor drepturi. Art. titularii de activitati aflati in derularea procedurii de reglementare au obligatia sa depuna la autoritatea competenta pentru protectia mediului documentatia completa. (3) care intra in vigoare la 1 ianuarie 2007 pentru activitatile puse in functiune dupa 30 octombrie 1999.(1) Constatarea si cercetarea infractiunilor se fac din oficiu de catre organele de urmarire penala. emiterea actelor de reglementare se realizeaza conform actelor normative existente la data intrarii in vigoare a legii de aprobare a prezentei ordonante de urgenta.(1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta. cu stiinta. CAPITOLUL XVI Dispozitii tranzitorii si finale Art. Art. iar in cazul in care s-a produs moartea uneia sau mai multor persoane ori pagube importante economiei nationale. 103. 14 alin.Abrogat. cu exceptia urmatoarelor prevederi: a) art. de poluare prin evacuarea sau scufundarea in apele naturale. neluarea masurilor de eliminare totala a substantelor si preparatelor periculoase care au devenit deseuri. (5) In situatia in care infractiunile pedepsite conform alin. (2) Pana la adoptarea noilor proceduri de reglementare din punctul de vedere al protectiei mediului.In sensul prezentei ordonante de urgenta autoritatea publica centrala pentru protectia mediului este Ministerul Mediului si Gospodaririi Apelor. direct sau de pe nave ori platforme plutitoare.Prezenta ordonanta de urgenta intra in vigoare la 30 zile de la publicarea in Monitorul Oficial al Romaniei.2. conform legislatiei in vigoare la data solicitarii actului de reglementare. (3) care intra in vigoare la 30 octombrie 2007 pentru activitatile puse in functiune inainte de 30 octombrie 1999. 4. au avut vreuna dintre urmarile prevazute in art. conform competentelor legale. . 3. 100. a unor substante sau deseuri periculoase. 6. . provocarea. (2) Descoperirea si stabilirea. in exercitarea atributiilor prevazute de lege. refuzul interventiei in cazul poluarii accidentale a apelor si a zonelor de coasta.

Sectorul energetic: rafinarii de uleiuri minerale si benzina. turnare etc. (ii) topire. centrale nucleare si alte reactoare nucleare. instalatii pentru producerea fontei brute sau a otelului (fuziune primara sau secundara). instalatii pentru tratarea suprafetei metalelor si a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice. . . volumul bailor de tratare depasind 30 mf. 21 alin. participarea publicului la luarea deciziei si accesul la justitie in probleme de mediu (depozitarul Convenției este Secretarul General ONU) . cu un aport de caldura de 50 MW sau mai mult. Obtinerea si prelucrarea metalelor: instalatii de prajire sau de prajire prin aglomerare a minereurilor de metale (inclusiv minereuri sulfidice). nr. inclusiv demontarea sau dezafectarea acestor centrale sau reactoare 1/ (cu exceptia statiilor de cercetare pentru producerea si conversia materialelor fisionabile si fertile. d) si e) si art. 137/1995 privind protectia mediului. (iii) aplicarea de acoperiri metalice topite de protectie. Partea I.topitorii de metale feroase. inclusiv pentru realizarea de aliaje ale metalelor neferoase. 54 care intra in vigoare la 1 ianuarie 2007. privind accesul la informatie. (1) lit. inclusiv turnare continua cu o capacitate de peste 2. instalatii de gazeificare si lichefiere. republicata in Monitorul Oficial al Romaniei. instalatii proiectate pentru: (i) producerea sau imbogatirea combustibilului nuclear. Conventia de la Aarhus.c) art. 1 ( activitati propuse pentru procedura de autorizare) 1. Industria de minerale: instalatii pentru producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de peste 500 t/zi sau a varului in cuptoare rotative cu o 381 . instalatii exclusiv pentru depozitarea finala a deseurilor radioactive. (ii) forjerii cu ciocane a caror energie depaseste 50 kJ pe ciocan. instalatii pentru reprelucrarea combustibilului nuclear. (iii) depozitarea finala a deseurilor radioactive. concentrate sau materii prime secundare. radioactiv. de produse recuperate (rafinare. 2. instalatii pentru: (i) obtinerea de metale brute neferoase din minereuri. ANEXA Nr. a caror putere maxima nu depaseste 1 MW de incercare termica permanenta).5 t/ora. 3. chimice sau electrolitice. cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi. 6 pct.). (ii) prelucrarea combustibilului nuclear radioactiv sau a deseurilor cu radioactivitate ridicata. I LISTA cuprinzand activitatile mentionate la art. cu o capacitate de topire de peste 4 t/zi la plumb si cadmiu sau 20 t/zi la alte metale. iar puterea calorica folosita depaseste 20 MW. cu o capacitate de peste 20 t otel brut/ora. 105. instalatii exclusiv pentru depozitarea (planificata pentru mai mult de 10 ani) combustibililor nucleari radioactivi sau a deseurilor radioactive intr-un alt loc decat cel de productie. cu un aport mai mare de 2 t otel brut/ora. instalatii pentru prelucrarea metalelor feroase: (i) instalatii de laminare la cald. prin procese metalurgice.La data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta se abroga: a) Legea nr. Art. centrale termice si alte instalatii cu combustie. cuptoare de cocs. b) orice alte dispozitii contrare. cu modificarile si completarile ulterioare. din 25 iunie 1998. 70 din 17 februarie 2000.

ca de exemplu: alcooli. cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi. hidroxid de sodiu. Industria chimica: productia. gresiei ceramice sau a portelanului. compusi nitrici. intelegand prin aceasta acele categorii de activitati cuprinse in acest paragraf. la scara industriala. clor sau acid clorhidric gazos.izocianati. compusi cu sulf. Gospodarirea deseurilor: 382 . nitrili. (viii) materiale plastice de baza (polimeri. acizi carboxilici. cianati. oxizi metalici sau alti compusi anorganici. (vi) hidrocarburi halogenate. (vii) compusi organometalici. cu o capacitate de productie de peste 75 t/zi si/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 mf si cu o densitate de depunere/cuptor de peste 300 kg/mf. fibre sintetice si fibre pe baza de celuloza). fluor sau acid fluorhidric. (ii) acizi: acid cromic. cum ar fi: (i) hidrocarburi simple (liniare sau ciclice. instalatii de fabricare a sticlei. precum: amine. (xi) agenti activi de suprafata si surfactanti. oxizi de azot. carbonat de sodiu. (iv) hidrocarburi azotoase.capacitate de productie de peste 50 t/zi ori in alte cuptoare cu o capacitate de productie de peste 50 t/zi. alifatice sau aromatice). (ii) hidrocarburi cu continut de oxigen. e) instalatii care utilizeaza un proces chimic sau biologic pentru obtinerea produselor farmaceutice de baza. esteri. carbonat de potasiu. dioxid de sulf. saturate sau nesaturate. aldehide. c) instalatii chimice pentru producerea de ingrasaminte pe baza de fosfor. cu o capacitate de topire de peste 20 t/zi. caramizilor refractare. instalatii pentru topirea substantelor minerale si producerea fibrelor minerale. d) instalatii chimice pentru obtinerea produselor curative pe baza de plante si a biocidelor. peroxizi. prin prelucrarea chimica a urmatoarelor substante sau grupe de substante: a) instalatii chimice pentru producerea substantelor chimice organice de baza. cum ar fi: (i) gaze: amoniac. (v) hidrocarburi cu continut de fosfor. instalatii de producere a azbestului si de fabricare a produselor pe baza de azbest. (iii) hidrocarburi sulfuroase. eteri. acid fluorhidric. (v) metaloizi. hidrogen. (ix) cauciucuri sintetice.acetati. inclusiv a fibrei de sticla. acid azotic. nitroderivati sau nitrati. acid clorhidric. a fermentilor sau a altor substante proteice. clorat de potasiu. rasini epoxidice. acizi sulfurosi. azot sau potasiu (ingrasaminte simple sau compuse). carbura de siliciu. (iv) saruri: clorura de amoniu. cetone. 5. in special a tiglei pentru acoperis. f) instalatii chimice pentru producerea explozivilor. b) instalatii chimice pentru obtinerea substantelor chimice anorganice de baza. acid fosforic. perborat si nitrat de argint. g) instalatii chimice in care se foloseste tratarea chimica sau biologica pentru obtinerea aditivilor alimentari cu proteine. (iii) baze: hidroxid de amoniu. cum ar fi carbura de calciu. hidroxid de potasiu. 4. acid sulfuric oleum. tiglei. amide. instalatii pentru fabricarea produselor ceramice prin aprindere. oxizi de carbon. (x) vopsele si pigmenti. fosgen.

000 de locuitori 7. in cazul in care acest transfer are ca scop prevenirea deficitului de apa si in care cantitatea de apa transferata depaseste 100 milioane mf/an. cu un diametru mai mare de 800 mm si cu o lungime mai mare de 40 km 15. instalatii pentru incinerarea deseurilor orasenesti. 6. cu exceptia haldelor pentru deseuri inerte. a) construirea de linii de cale ferata pe distante mari si de aeroporturi cu o lungime medie de rulare de 2.instalatii pentru incinerarea. lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazine riverane in care debitul mediu multianual al bazinului de extractie depaseste 2. Scheme de extractie a apei subterane sau reincarcare artificiala a apei subterane. cu o capacitate de peste 50 t/zi. cu o capacitate de productie de peste 20 t/zi. danele pentru incarcari si descarcari ce sunt legate de uscat si porturi exterioare (exclusiv danele pentru feribot). Instalatii industriale pentru: a) obtinerea de celuloza din lemn sau din alte materiale fibroase similare.000 mf/zi in cazul gazelor. b) obtinerea de hartie si carton. Extractia petrolului si a gazelor naturale in scopuri comerciale. instalatii pentru depozitarea deseurilor nepericuloase. 9. 14. cu o capacitate de peste 3 t/ora. care pot primi vase de peste 1. care primesc mai mult de 10 t/zi.000 locuri pentru pasari. depozite controlate. Statii de epurare a apelor uzate.350 t. 8. b) in toate celelalte cazuri. b) porturile comerciale. acolo unde cantitatea extrasa depaseste 500 t/zi in cazul petrolului si 500. a) lucrari pentru transferul resurselor de apa intre bazinele riverane. 11. pentru o populatie de peste 150.000 milioane mf/an si unde cantitatea de apa transferata depaseste 5% din acest debit. In ambele cazuri sunt excluse transferurile de apa potabila prin conducte. unde volumul anual de apa extrasa sau reincarcata este echivalent cu sau depaseste 10 milioane mf. tratarea chimica sau depozitarea controlata a deseurilor. recuperarea. Instalatii pentru cresterea intensiva a pasarilor si porcilor. sau cu o capacitate totala de peste 25. titeiului sau al substantelor chimice.000 locuri pentru cresterea porcilor (peste 30 kg). sau c) 750 locuri pentru scroafe.000 t. Baraje sau alte instalatii proiectate pentru retinerea sau acumularea permanenta a apei. b) 2. 13. b) construirea de autostrazi si drumuri pentru circulatie rapida.100 m sau chiar mai mult. 383 . Conducte pentru transportul gazelor. cu mai mult de: a) 40. c) construirea unui drum nou cu 4 sau mai multe benzi ori reamenajarea si/sau largirea unui drum existent cu doua benzi ori cu o banda pentru a asigura 4 sau mai multe benzi acolo unde un astfel de drum nou sau sectiunea reamenajata si/sau largita de drum ar putea avea o lungime continua de 10 sau mai multi kilometri. 10.350 t. acolo unde cantitatea noua sau suplimentarea de apa retinuta ori acumulata depaseste 10 milioane mf. 12. a) apele interioare si porturile pentru transportul pe apele interioare care permit trecerea unor vase de peste 1.

Alte activitati: instalatii pentru pretratarea (operatiuni cum ar fi: spalare... sau extractia turbei. cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 75 t/zi. acolo unde o astfel de modificare sau extindere satisface criteriile/limitele stabilite prin prezenta anexa.. Cariere si exploatari miniere in cariera......... 384 ...... .... care a infiintat Organizatia Internationala a Aviatiei Civile (anexa nr...... 1b).. 6 pct.... acolo unde capacitatea de tratare depaseste 10 t/zi....... c) tratarea si prelucrarea laptelui.... cu o capacitate de productie a produselor finite mai mare de 300 t/zi (valoarea medie trimestriala). 3. cu o capacitate de consum mai mare de 150 kg/ora sau mai mult de 200 t/an..... in special pentru prelucrare... vopsire...000 t sau mai mult 19. Orice alta modificare sau extindere a activitatilor se va supune prevederilor art.. cu o capacitate de 200.......... b) tratarea si prelucrarea axata pe obtinerea produselor alimentare din: (i) materii prime animaliere (altele decat laptele).. dezvoltarea sau testarea unor metode ori produse noi pentru o perioada mai mica de 2 ani.......... degresare.. acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 150 ha 17. daca ele ar putea determina unele efecte negative semnificative asupra mediului si sanatatii. .. NOTE: 1. captusire. 1a). instalatii pentru tabacirea pieilor brute si crude.. petrochimice sau chimice.... (ii) materii prime vegetale. in conformitate cu legislatia nationala 21. obiectelor sau produselor cu solventi organici.... acolo unde capacitatea de tratare depaseste 12 t de produse finisate/zi: a) abatoare cu o capacitate de producere a carcaselor mai mare de 50 t/zi... In scopul acestei conventii.. initiat in mod exclusiv sau in principal pentru cercetarea.. instalatii pentru producerea de carbon (carbune care arde greu) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare 20............... acolo unde suprafata amplasamentului depaseste 25 ha... 1a) nu se aplica nici unui proiect de mai sus...... se va supune prevederilor art.. Construirea liniilor electrice suspendate avand o tensiune de 220 kV sau mai mult si o lungime mai mare de 15 km 18.. curatare sau impregnare.... calibrare. Orice activitate care nu este specificata in paragrafele 1-19.. impermeabilizare.... Orice modificare sau extindere a activitatilor.. instalatii pentru tratarea suprafetelor substantelor.... albire.. drum cu circulatie rapida inseamna un drum care respecta definitia prevazuta in Acordul european asupra principalelor artere de trafic international din 15 noiembrie 1975..... Centralele atomoelectrice si alti reactori nucleari inceteaza sa mai fie considerate astfel de instalatii atunci cand toti combustibilii nucleari si alte elemente contaminate radioactiv au fost inlaturate definitiv de pe locul de montaj al instalatiei..... Prevederile art...16. 6 pct. 22. la care participarea publicului este asigurata printr-o procedura de evaluare a impactului asupra mediului....... cantitatea de lapte primita fiind mai mare de 200 t/zi (valoarea medie trimestriala).. 14).. 2. mercerizare) sau vopsirea fibrelor ori a textilelor. cu o capacitate mai mare de 10 t/zi.. aeroport inseamna un aeroport care respecta definitia prevazuta in Conventia de la Chicago din 1994. instalatii pentru depozitarea si reciclarea carcaselor de animale si a deseurilor animaliere. 6 pct.... Instalatii pentru depozitarea produselor petroliere...... tiparire... In sensul acestei conventii..

385 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->