Sunteți pe pagina 1din 18

Unificarea Italiei si Germaniei Formarea natiunilor

Ultimele doua mari popoare vest-europene, care si-au incheiat vestsiprocesul de consolidare nationala si teritorial-statala, au fost teritorialitalienii si germanii. La mijlocul sec. al XIX-lea ele nu aveau inca un stat national XIXunitar, existau 7 state in Italia si 38 in Germania. Faramitarea politico-statala frana dezvoltarea lor economica, politicosocialsocial-politica, culturala si cauza ramanerea lor in urma fata de alte popoare. Deci unificarea nationala era o necesitate vitala. Formele acestui proces sunt diferite. Astfel, unificarea putea fi infaptuita pe calea "de sus" - cand procesul este condus de un stat puternic de aceeasi origine etnica (de Prusia -in Germania, de Piemont - in Italia). din cadrul tarii ce se unifica. Natiunea in acest caz se uneste in jurul statului cel mai puternic din toate cele existente. A doua cale - de "jos" - prin unificarea de catre masele populare prin miscari revolutionare putea duce la instaurarea in tara a unei oranduiri democratice, republicane. Incercarea de unificare a Germaniei si Italiei pe cale revolutionara a avut loc in 1848-1849, dar fara succes. 1848-

UNIFICAREA ITALIEI In prima jumatate a sec. al XIX-lea in fata poporului italian statea o sarcina foarte complicata, care consta in lichidarea faramitarii politice, inlaturarea absolutismului si izgonirea asupritorilor straini. Poporul italian a izbutit pe parcursul a catorva decenii sa-si edifice statul unitar national, acest proces avand urmatoarele etape: I- 1859-1861: -razboiul franco-italo-austriac din 1859 - miscarea maselor populare din 1860 II-1866: razboi in alianta cu Prusia contra Austriei III- 1870: alipirea Romei la Regatul Italian Trebuie mentionat ca un rol deosebit in procesul de unificare a Italiei l-a jucat primul ministru al Piemontului Camillo Cavour.

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

UNIFICAREA ITALIEI-1859 ITALIEIIn 1858 Ludovic-Napoleon Bonaparte al III-lea al Fran ei i primul ministru al Piemontului Cavour s-au aliat mpotriva Austriei. R zboiul a izbucnit n 1859, dar luptele de la Magenta i Solferino au fost sngeroase, favorizndu-i doar par ial pe francezi si italieni, reu ind s ob in doar Lombardia, unita la Piemont. Fran a primeste dou regiuni din Piemont Nisa i Savoia.
Napoleon III

Cavour

UNIFICAREA ITALIEI- 1860 ITALIEIn 1860, in nord, Toscana, Modena, Parma i Romagna( o parte din statele papale) iau respins conduc torii i s-au unit cu Piemontul. In mai 1860, Giuseppe Garibaldi mpreun cu o mie de C m i Ro ii o armat mic de voluntari civili au ajuns n Sicilia. Campania sa din Sicilia i sudul Italiei, ndreptat mpotriva monarhiei feudale din Regatul Neapole a avut un mare succes. n septembrie 1860, cnd liderul revolu ionar se ndrepta spre nord, Cavour a g sit motiv de a trimite trupe mpotriva for elor papale, care au fost nfrnte decisiv. Apoi, cele dou armate de eliberare s-au unit, completnd cucerirea centrului Italiei.

Victor Emanuel a fost proclamat rege al Italiei la 17 martie 1861. Singura excep ie a fost Roma, care, ap rat de trupele franceze, a r mas sub control papal. Trei luni mai trziu, Cavour a murit

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

GIUSSEPE GARIBALDI SE INTALNESTE CU VICTOR EMANUELL

UNIFICAREA ITALIEI- 1866, 1870 ITALIEIItalia s-a aliat cu Prusia, c reia i s-a al turat n r zboiul din 1866 mpotriva Austriei. For ele italiene nu s-au descurcat prea bine, dar victoria Prusiei la Sadova a obligat Austria s cedeze provincia Veneto. n ciuda atacurilor disperate dar f r succes lansate de Garibaldi i sus in torii s i, Roma nu a ajuns s fac parte din statul italian dect n 1870, cnd prusacii au invadat Fran a lui Napoleon, iar trupele franceze au fost retrase din Roma. Dup un scurt bombardament, for ele italiene au p truns n ora care a devenit capitala Italiei unite.

Juverdeanu Aurelia Melania

Scoala nr. 5 "Principesa Elena Bibescu" Barlad

MONUMENTUL INCHINAT LUI VICTOR EMANUELL II

UNIFICAREA ITALIEI Vaticanul este acum o enclav independent nconjurat de Italia. Italia. Cauzele reusitei procesului de creare a statului unitar italian: folosirea de catre italieni, in interesul lor, a contradictiilor intre asupritorii straini ai tarii; lupta fortelor democratice conduse de oameni talentati ca Mazzini si Garibaldi; slabiciunea nobilimii conservatoare si izolarea ei in interiorul societatii italiene.

UNIFICAREA GERMANIEI

Infrangerea revolutiei din 1848-1849 1848a amanat pentru un timp unificarea Germaniei. Germaniei. Succesele liberalilor italieni in frunte cu Cavour i-au insufletit si pe liberalii igermanigermani-partasi ai unificarii Germaniei sub conducerea dinastiei Hohenzolernilor prusaci. prusaci. Unificarea in jurul Prusiei este promovata de Otto von Bismarck, care, in septembrie 1862, devine primprim-ministru al Prusiei. Prusiei. El a realizat unificarea Germaniei "prin fier si sange .

UNIFICAREA GERMANIEI- 1864 GERMANIEILa nceput Prusia s-a aliat cu Austria pentru a nvinge Denemarca intr-un r zboi intrscurt (Al doilea r zboi pentru Schleswig) din 1864, reu ind s cucereasc astfel SchleswigSchleswig-Holstein. Considerentele lui Bismarck ca nici una din marile puteri nu va interveni in sprijinul Danemarcei s-au adeverit. sConform tratatului de pace incheiat, ducatele treceau sub guvernarea comuna a Prusiei si Austriei.

UNIFICAREA GERMANIEI- 1866 GERMANIEIn 1866, cu participarea Italiei, Otto von Bismarck a f cut s izbucneasc r zboiul austro-prusac. austroAustriecii au fost nvin i n b t lia de la Kniggrtz. Bismark a reu id s exclud vechii rivali austrieci de la formarea Confedera iei Germane Nordice, compus din 22 de state germane care sprijiniser Prusia n r zboi. Aceast Confedera ie German avea s fie precursorul Imperiului din 1871.

WILHELM I HOHENZOLERN

UNIFICAREA GERMANIEI- 1870-1871 GERMANIEI- 1870Patru state sud-germane - Bavaria, Viurtemberg, Baden si sudHessenHessen-Darmstadt - si-au pastrat independenta, preferand sirelatiile cu Franta. Ultimele bariere in calea crearii Imperiului German, sub conducerea Prusiei, au fost inlaturate in urma razboiului victorios din anii 1870-1871 contra Frantei( victoria de la 1870Sedan).

CAPITULAREA LUI NAPOLEON III LA SEDAN

Statele sud-germane sudsunt incluse in componenta Imperiului German, German, proclamat la 18 ianuarie 1871 in Sala de Oglinzi a palatului de la Versailles. Confedera ia a fost transformat n Imperiu prin proclamarea regelui Prusiei Wilhelm I ca mp rat german ntr-o ntrceremonie din Palatul Versailles, un gest de umilire a Fran ei.

PROCLAMAREA IMPERIULUI GERMAN LA VERSAILLES, IN SALA OGLINZILOR

In concluzie, trebuie subliniat ca in sec. al XIXXIX-lea s-a incheiat procesul de formare a snatiunilor si a statelor lor nationale. In Europa s-a definitivat "concertul" marilor snatiuni moderne - engleza, franceza, rusa, germana, italiana. Relatiile intre ele au determinat evolutia de mai departe a proceselor internationale - politice, economice, culturale.