P. 1
Atestat tda8560q

Atestat tda8560q

|Views: 99|Likes:
Published by Chihaea Sorin

More info:

Published by: Chihaea Sorin on Feb 14, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/14/2012

pdf

text

original

Colegiul Tehnic “Samuil Isopescu” Suceava

Lucrare de specialitate pentru configurarea Competenţelor profesionale în învăţămîntul liceal

Îndrumător: Profesor Otilia Andrieş

Candidat: Chibici Răzvan Ciornei Adrian Clasa a XII-a A Specializare: Tehnician în Automatizări

Iunie 2011

1

Amplificator TDA 8560Q

2

Cuprins
1. Cuprins a. Argument 2. Conţinut Noţiuni teoretice generale a. Rezistoare b. Condensatoare c. Dioda d. Light-Emitting Diode (Led) e. Circuitul Integrat 2.1 Descrierea şi funţionarea schemei 2.2 Tehnoligia lipirii 2.3 Realizarea unui cablaj imprimat 2.4 Norme de NPM şi PSI 3. Bibliografie 4. Anexe Schema Electronica Schema Cablaj Schema Cablaj si Componente

3

Este în mod intenţionat un aparat de măsurare „lent”. 4 . Se comportă ca un instrument complet medie-val. au fost adesea utilizate pentru a indica niveluri de vârf. uneori. Acesta a fost dezvoltat iniţial în 1939 prin efortul combinat al Bell Labs şi radiodifuzorii CBS si NBC pentru măsurarea şi standardizarea nivelului de linii telefonice. contorul va lua 300 milisecunde pentru a ajunge la 0 pe scara. LED-urile nu sunt îngreunate în timpul lor de reacţie de inerţie. în sensul că dacă o undă sinusoidală de amplitudine constantă 0 UV este aplicată brusc. Spre deosebire de VU-metrele analogice . Timpii de creştere şi scădere a contorului sunt atât 300 milisecunde. şi nu este optim pentru masurarea nivelurilor de vârf. şi mai târziu le-au înlocuit pe cele analogice. LED-uri au fost dezvoltate. înregistrând vârfuri de scurtă durată a LED-urilor . reflectand in acest mod „puterea”.Argument Un Vu-metru este adesea inclus în echipamente audio pentru a afişa un nivel de semnal în unităţi de volum. de asemenea. indicator de volum. numit (VI – indicator de volum). Scară VU-Metrului tipic este -20-3. dispozitivul este.

dar produc căldură atunci când degajă putere electrică într-un circuit închis în stare de funcţionare. dar trebuie să înţelegem că cei doi termeni nu sunt echivalenţi! Scopul rezistorilor Datorită relaţiei dintre tensiune. În mod normal. rezistorii posedă rezistenţă electrică. Rezistente Rezistenţa şi rezistorul Este foarte uşor să confundăm termenii de rezistenţă şi rezistor. Acest lucru poate fi realizat prin schimbarea materialului. putem controla oricare variabilă prin simplul control al celorlalte două. Rezistenţa reprezintă opoziţia faţă de curentul electric. scopul unui rezistor nu este producerea căldurii utile. curent şi rezistenţă în oricare circuit. 5 . Simbolul rezistorului Simbolul rezistorului pe care îl vom folosi în circuite este cel în formă de zig-zag. şi realizate astfel încât să menţină o rezistenţă stabilă într-o gamă largă de condiţii externe. mărimii sau formei componentelor conductive (ţineţi minte cum filamentul metalic subţire al unui bec crează o rezistenţă electrică mai mare decât un fir gros?) Componentele speciale numite rezistori sunt confecţionate cu singurul scop de a crea o cantitate precisă de rezistenţă electrică la introducerea lor în circuit. Este adevărat. ci pur şi simplu asigurarea unei rezistenţe electrice precise în circuit. Rezistorii nu produc lumină precum este cazul becurilor.Notiuni teoretice generale a. Probabil că cea mai uşor de controlat variabilă dintr-un circuit este rezistenţa. totuşi. Sunt construite din fir metalic sau de carbon în general. iar rezistorul este un dispozitiv fizic utilizat în circuitele electrice.

Acest simbol este o convenţie electronică standard. fiecare va fi notat cu R1. Rezistoare cu rezistenţă variabilă Rezistoarele pot de asemenea să fie cu rezistenţă variabilă. nu neapărat fixă. Disiparea energiei Deoarece rezistori produc energie sub formă de căldură la trecerea curentului prin ei datorită frecării. Această proprietate o putem întâlni în cadrul unui rezistor construit chiar pentru acest scop.Valorile rezistenţelor în ohmi sunt de obicei reprezentate printr-un număr adiacent. În general. cu atât mai mare este puterea sa. aceştia pot fi împărţiţi în funcţie de cantitatea de căldură ce o pot susţine fără a se supra-încălzi şi distruge. După cum se poate vedea. sau o putem întâlni în cadrul unui component a cărui rezistenţă este instabilă în timp. Majoritatea rezistorilor din aparatele electronice portabile sunt în categoria de 1/4 (0. iar dacă într-un singur circuit sunt prezenţi mai mulţi rezistori. R3. fie vertical: Dacă ne luăm după aparenţa lor fizică. R2. Puterea unui rezistor este aproximativ proporţională cu mărimea sa: cu cât rezistorul este mai mare. ori de câte ori vedeţi simbolul unui component reprezentat cu o săgeată diagonală prin el.25) watt sau mai puţin. Această categorie este specificată în „Watti”. etc. un simbol alternativ pentru rezistori este cel alăturat. acel component are o valoarea variabilă şi nu statică (fixă). De menţionat şi faptul că rezistenţa (în ohmi) nu are deloc legătură cu mărimea! 6 . simbolurile pentru rezistor pot fi prezentate fie orizontal.

Orice astfel de dispozitiv non-specific într-un circuit electric poartă de obicei denumirea de sarcină electrică.Rezistorii sunt elemente extrem de importante într-un circuit Chiar dacă apariţia rezistorilor într-un circuit pare pe moment a nu avea niciun sens. respectiv curentul: Introducând cantităţile cunoscute de tensiune (E) şi curent (I) în aceste două ecuaţii. sau scurt. de exemplu). tensiunea. de exemplu). încercând să determinăm tot ceea ce putem cu ajutorul informaţiilor disponibile. Pentru că sunt atât de simplii şi de des utilizaţi în domeniul electricităţii şi a electronicii. Folosindu-ne însă de ecuaţiile lui Ohm. Nu cunoaştem rezistenţa rezistorului în ohmi sau puterea disipată de acesta în Watti. sarcină. Analiza unui circuit simplu Pentru a rezuma ceea ce am spus până acum. simbolul rezistorilor este adesea folosit pentru a indica un dispozitiv general dintr-un circuit electric ce transformă energia electrică primită în ceva folositor (bec. vom dedica o bună bucată de vreme analizei circuitelor compuse doar din rezistenţe şi baterii. vom analiza circuitul alăturat. putem determina rezistenţa circuitului (R). Sarcina electrică În diagramele schematice. putem găsi două ecuaţii ce ne pot oferi răspunsuri folosind doar cantităţile cunoscute. Tot ceea ce cunoaştem în acest circuit este tensiunea la bornele bateriei (10 volţi) şi curentul prin circuit (2 amperi). aceştia sunt nişte dispozitive cu un rol extrem de folositor în cadrul circuitelor (divizoare de tensiune şi divizoare de curent. şi puterea disipată (P): 7 .

Condensatoare Definiţia condensatorului În mod normal. separate printr-un dielectric. Dacă ar fi să proiectăm un circuit pentru a opera la aceste valori. Condensatoarele sunt componente ce utilizează acest fenomen electric în funcţionarea lor. Din această cauză. s-ar distruge din cauza supra-încălzirii. Există totuşi o multitudine de tipuri şi moduri de construcţie a condensatoarelor. 8 . rezistenţa rezistorului trebuie să fie de 5 Ω. în funcţie de aplicaţia necesară. dacă este posibilă/permisă formarea unui câmp electric în spaţiul liber dintre acest conductor şi un alt conductor. în care avem 10 volţi şi 2 amperi. ar trebui să folosim un rezistor cu o putere de minim 20 de Watti. b. electroni adiţionali pot fi „îngrămădiţi” într-un conductor. în caz contrar. Acestea sunt realizate din două armături (plăci) metalice conductoare plasate una în apropierea celeilalte. Numărul electronilor adiţionali din conductor (sau numărul de electroni pierduţi) este direct proporţional cu valoarea fluxului câmpului dintre cei doi conductori.Pentru circuitul de faţă. conductorii trebuie conectaţii împreună pentru a forma un drum complet (circuit) pentru deplasarea continuă a electronilor. electronii nu pot intra într-un conductor decât dacă există o cantitate egală de electroni ce părăsesc exact acelaşi conductor (analogia tubului cu mărgele). fără existenţa unui drum de ieşire. Ciudat este totuşi faptul că. Simbolul condensatorului Simbolul electric al condensatorului este prezentat în figura alăturată.

trebuie mărită valoarea tensiunii la bornele sale. Cu alte cuvinte. acesta tinde să se opună schimbării folosind curent de la sau generând curent spre sursa de variaţie a tensiunii. Acest lucru presupune o înmulţire a electronilor pe armătura negativă şi o diminuare a lor pe cea negativă. Acestă diferenţă de sarcină se traduce prin apariţia unui stoc de energie electrică în condensator şi reprezintă sarcina potenţială a electronilor dintre cele două armături.Modul de funcţionare al condensatorului Atunci când la bornele condensatorului aplicăm o tensiune electrică. între cele două armături ia naştere un câmp electric ce permite existenţa unei diferenţe semnificative de electroni liberi (sarcină) între cele două armături. electronii liberi vor fi forţaţi să se „adune” la terminalul negativ fiind „furaţi” de pe terminalul pozitiv. cu atât mai mare este fluxul câmpului şi cu atât mai mare „stocul” de energie din condensator. Creşterea energiei potenţiale stocate de condensator Pentru a stoca mai multă energie într-un condensator. Atunci când modificăm tensiunea la bornele unui condensator. trebuie scăzută valoarea tensiunii la 9 . fie o mărim. Pe măsura formării câmpului electric datorită aplicării tensiunii. comportamentul lor într-un circuit este fundamental diferit de cel alrezistorilor. Deoarece condensatorii stochează energie potenţială sub formă de câmp electric. cei din urmă disipând pur şi simplu putere în circuit sub formă de căldură. lucru ce necesită existenţa unui curent în acea direcţie. pentru a elibera energie dintr-un condensator. în opoziţie cu variaţia. Dimpotrivă. fie o scădem. Energia stocată într-un condensator depinde de tensiunea dintre armături precum şi de alţi factori pe care îi vom lua imediat în considerare. condensatoarele tind să se opună variaţiei căderii de tensiune. Cu cât diferenţa numerică a electronilor între cele două armături ale unui condensator este mai mare. Abilitatea acestora de a stoca energie în funcţie de tensiune se traduce printr-o tendinţă de menţinere a tensiunii la un nivel constant.

Acest lucru presupune o diminuare a electronilor pe armătura negativă prin deplasarea lor spre cea pozitivă. timpul de „golire” poate fi foarte lung. această deplasare dă naştere. Încărcarea condensatorului. pentru condensatoarele ce nu sunt deloc folosite. un obiect aflat în repaus tinde să rămână în repaus) ce descrie tendinţa obiectelor de a se opune variaţiilor de viteză. de până la câţiva ani. În funcţie de tipul specific de condensator. unui curent în acea direcţie (opusă). putem descrie tendinţă unui condensator de a se opune variaţiei tensiunii astfel: „Un condensator încărcat tinde să rămână încărcat. în acest caz condensatorul se comportă ca o sarcină şi spunem că se încarcă.bornele sale. un condensator descărcat tinde să rămână descărcat. Doar o sursă (sau un canal) exterior de curent poate modifica valoarea energiei stocate (implicit şi a tensiunii la bornele sale) de către un condensator perfect. Asemenea legii de mişcare a lui Isaac Newton (un obiect aflat în mişcare. Practic. tinde să rămână în mişcare. acesta utilizează curent din circuit. un condensator (încărcat sau descărcat) lăsat neatins îşi va menţine la infinit starea sa iniţială.” Ipotetic. Observaţi direcţia de deplasare a electronilor (curentul) faţă de polaritatea tensiunii. condensatoarele îşi vor pierde tensiunea stocată datorită imperfecţiunilor interne ce permit electronilor să se deplaseze de pe o armătură pe cealaltă. 10 . evident. condensatorul ca o sarcină Când tensiunea la bornele condensatorului creşte.

atunci când tensiunea la bornele condensatorului scade. acesta introduce/generează curent în circuitul extern.Descărcarea condensatorului. i s-a dat un nume special: dielectric. mai bine spus. Invers. Nu toate materialele dielectrice sunt identice. condensatorul ca o sursă de putere Invers. După atingerea acestui punct de descărcare. Stocul de energie din câmpul electric este direcţionat către restul circuitului. După atingerea acestui punct de încărcare. ci sunt diferenţiate printr-o valoare fizică numită permitivitatea dielectricului. dacă o rezistenţă de sarcină este conectată la bornele unui condensator încărcat. alegerea materialului izolant dintre plăci are o importanţă capitală în comportamentul condensatorului. Dielectricul Precum am mai spus. în acest caz condensatorul se comportă ca o sursă de putere şi spunem că se descarcă. Putem să ne gândim la condensatoare ca la un fel de baterii secundare prin modul de încărcare şi descărcare al lor. acest va utiliza curent din circuitul exterior. Observaţi direcţia de deplasare a electronilor (curentul) faţă de polaritatea tensiunii. 11 . curentul scade spre zero (condensator descărcat). în mărimea fluxului electric şi implicit a tensiunii dintre armături. Datorită rolului acestui material în comportamentului fluxului. acesta va genera curent spre sarcină până în momentul epuizării energiei stocate. reprezentat în acest caz de sursa respectivă. până în momentul în care tensiunea la bornele sale este egală cu tensiunea sursei. iar tensiunea sa va scădea spre zero. Observaţie Dacă introducem brusc o sursă de tensiune la bornele unui condensator descărcat (o creştere bruscă de tensiune). curentul scade spre zero (condensator încărcat).

Condensator vs. aceste condensatoare sunt polarizate. groasă de 60-100 microni. Dupa bobinare condensatorul se impregneaza cu dielectric. Stratul de oxid gros de circa o miime de micron pentru fiecare volt al tensiunii nominale. Prezintă proprietăţi remarcabile (permitivitate şi rigiditate mare) şi posibilitatea de obţinere a unei pelicule sub un micron. ceramica sau sticla. Dielectricul este format din 2-3 folii de hârtie. de a conduce într-un sens şi de a prezenta o rezistenţă de blocare mare în celălalt sens. se notează cu C şi se măsoară în Farad. Fenomenul de polarizare. fiind înlocuită cu cea de capacitor. Există o anumită convenţie atunci când vine vorba de notaţia condensatoarelor.Ele se bazează pe proprietatea oxizilor unor metale ca aluminiul şi tantalul. rasini. determina aparitia in dielectric a unei orientari a sarcinilor. poartă denumirea de capacitate electrică. iar armaturile din folii de Al sau prin depunere in vid din Zn sau Al. polietilena etc. Pentru mărirea 12 . îl vom folosi şi noi în această carte.). Simbolic.Capacitatea electrică(C) Mărimea pentru volumul de energie stocat de un condensator. ceea ce duc la realizarea de capacităţi F specifice mari (sute µ / cm 3 ). Dielectricul este format din folii de materiale termoplaste (polietilen tereftalat. Ag. iar armaturile metalice sunt folii de Sn. Condensatoare ceramice. Cu electrolitic. Dupa impachetare se ermetizeaza cu ceara minerala. constutuie dielectricul. valorile acestora se exprimă adesea în microFarad (µF). şi anume. policarbonat. Condensatoare electrolitice. capacitor Aparent. prescurtat F. Materialele folosite la constructia acestor condensatoare sunt materiale ceramice cu polarizare temporara sau spontana. Al. Întrucât în literatura de specialitate de la noi din ţară se foloseşte încă termenul de condensator. cum ar fi titanatul de bariu. Condensatoare cu hârtie. denumirea de condensator este învechită şi nu mai este folosită în lucrările de specialitate. Condensatoare cu pelicule plastice. TIPURI DE CONDENSATOARE Condensatoare cu mica. De aceea. astfel incât acesta se comporta ca un condensator. care apare ca urmare a aplicarii asupra dielectricului a unui câmp electric. Ca material dielectric se foloseste mica sub forma de folii. Anodul este format dintr-o folie de aluminiu de înaltă puritate. polistiren. atunci când se aplică o anumită tensiune la bornele sale. care este oxidată simultan pe ambele părţi prin electroliză.

. curentul în sens direct crescând nesemnificativ. care se aşează peste foile de hârtie. Această soluţie este menţinută în contact cu stratul de oxid anodic pe toată suprafaţa prin impregnarea a 2-5 foiţe de hârtie fără impurităţi.timpul de stocare este mai mare. prin cristalizarea Ta2O5 în punctele slabe ale peliculei (curent de fugă mărit).Diode Definiţia diodei Dioda este un dispozitiv electronic ce permite trecerea curentului doar într-o singură direcţie.temperatura minimă de funcţionare este mai coborâtă. Faţă de condensatoarele electrolitice cu aluminiu. cu toleranţe mai strânse.suprafeţei anodului şi deci pentru obţinerea de capacităţi mari într-un volum mic. care pătrunde în toţi porii anodului. iar ca electrolit se utilizează o peliculă solidă semiconductoare de MnO2. având între ele foiţele de hârtie este apoi rulat până capătă o formă cilindrică. . hidroxid de amoniu şi glicoletilenă.curentul de fugă este extrem de mic. ea nu este netedă ci asperizată prin corodare electrochimică. deşi există şi alte tehnologii.000) µ şi tensiuni nominale până la 500V. Catodul este o soluţie de acid boric. . Acesta se introduce apoi în tuburi de aluminiu etanşate cu dopuri de cauciuc.5……150. ceea ce duce la străpungere termică. Condensatoarele cu tantal sunt utilizate în domeniul de temperatură -80ºC şi +85ºC. c. Întreg ansamblul. format dintre două folii de aluminiu (anodul şi contactul catodic). Îmbunătăţirea comportării în regim de impulsuri s-a obţinut prin utilizarea pentoxidului de tantal dopat (cu molibden) ameliorând şi rezistenţa la tensiunea inversă. până la ± 5%.gama frecvenţelor de lucru este mai largă.In care anodul este sintetizat din pulbere de tantal. Condensatoarele electrolitice cu F aluminiu acoperă gama (0. iar cele cu tantal până la o tensiune de 100+125 V. care apoi se oxidează. 13 . Condensator electrolitic cu tantal. condensatoarele cu tantal prezintă o serie de avantaje: . Dezavantajul condensatoarelor cu tantal se manifestă în comportarea în regim de impulsuri. . Contactul anodic este izolat iar contactul catodic se leagă la carcasă.fiabilitatea este mai ridicată. Contactul catodic se realizează prin altă folie de aluminiu dar de grosime mult mai mică (10 microni). Cea mai folosită diodă în circuitele electronice este cea semiconductoare.

dioda fie va permite trecerea curentului spre lampă. spunem că dioda este polarizată invers. când trecerea electronilor este blocată datorită inversării bateriei. format dintr-o baterie şi o lampă. Polarizarea directă Atunci când polaritatea bateriei este astfel încât este permisă trecerea electronilor prin diodă. Polarizarea inversă Invers. în funcţie de polaritatea tensiunii aplicate. Conectarea în circuit La conectarea într-un circuit simplu. săgeţile indică deplasarea reală a electronilor prin diodă. 14 . spunem că dioda este polarizată direct. Putem să ne gândim la diodă ca la un întrerupător: „închisă”. când este polarizată şi „deschisă” când este polarizată invers. fie o va bloca.Simbolul diodei Simbolul diodelor semiconductoare este prezentat în următoarea figură.

Dacă polaritatea bateriei este inversată.Dioda precum o supapă de închidere (analogie) Comportamentul diodei este analog comportamentului dispozitivului hidraulic denumit supapă de închidere. dioda devine polarizată invers. O supapă de închidere permite trecerea fluidului doar într-o singură direcţie. Explicaţie Să reluăm circuitul de mai sus. Acelaşi lucru este valabil şi în cazul diodelor. diferenţa de presiune pe suprafaţa valvei va duce la închiderea acesteia. doar ca în acest caz presiunea este reprezentată de tensiune. dar folosind de această dată un aparat de măsură pentru determinarea căderilor de tensiune pe diferite componente ale circuitului. astfel încât majoritatea tensiunii disponibile la bornele sursei de alimentare se regăseşte pe lampă (sarcină). iar curgerea fluidului nu mai este posibilă. şi toată tensiunea disponibilă la bornele sursei de alimentare se regăseşte pe diodă. Dacă „polaritatea” presiunii este de sens contrar. Putem considera dioda ca fiind un întrerupător „automat” 15 . O diodă polarizată direct conduce curent şi prezintă o cădere mică de tensiune la bornele sale. iar căderea de tensiune pe sarcină va fi egală cu zero. Supapele de închidere sunt de fapt dispozitive controlate cu ajutorul presiunii: acestea se deschid şi permit trecerea fluidului dacă „polaritatea” presiunii pe suprafaţă lor este corectă.

Dacă dioda este polarizată invers. zona de golire se extinde şi blochează şi mai bine trecerea curentului prin dispozitiv. Singura diferenţă notabilă este căderea de tensiune mult mai mare la bornele diodei (0. existenţa zonei de golire înguste în jurul joncţiunii P-N previne apariţia curentului (figura alăturată (a)). Această cădere de tensiune de polarizare directă se datorează acţiunii zonei de golire formată de joncţiunea P-N sub influenţa tensiunii aplicate. şi prin urmare aceasta se comportă precum un izolator. 16 . Dacă nu există nicio tensiune aplicată la bornele diodei semiconductoare. Purtătorii de sarcină aproape că lipsesc în zona de golire.(se închide când este polarizat direct şi se deschide când este polarizat invers). faţa de căderea de tensiune pe un întrerupător mecanic (câţiva mV).7 V).

ID = curentul diodei (A) IS = curentul de saturaţie (aproximativ 10-12 A) e = constanta lui Euler (2. denumită tensiune de polarizare directă (figura alăturată (b)).3 V.38∙10-23) T = temperatura joncţiunii (K) Ecuaţia exactă ce descrie curentul printr-o diodă poartă numele de ecuaţia diodei. zona de golire devine mult mai subţire (figura alăturată (a).6 ∙10-19 C) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) N = factor de idealitate sau coeficient de emisie (între 1 şi 2) k = constanta lui Boltzmann (1. Pentru funcţionarea corectă a diodei însă.7 V. care pentru diodele de siliciu este în mod normal 0. Ecuaţia diodei unde. Căderea de tensiune la bornele diodei rămâne aproximativ constantă pentru o gamă largă de curenţi prin diodă. Acest lucru se poate realiza prin aplicarea unei anumite tensiuni minime. polarizare parţială).Tensiunea de polarizare directă Dacă dioda este polarizată direct însă. 17 . iar rezistenţa faţă de curent scade.718) q = sarcina electronului (1. iar pentru cele de germaniu de doar 0. putem considera căderea de tensiune pe diodă ca fiind constantă (nu depinde de valoarea curentului prin diodă). zona de golire trebuie să dispară complet. Pentru analiza circuitelor electronice simplificate.

Termenul q/KT descrie tensiunea produsă în joncţiunea P-N datorită acţiunii temperaturii. 18 . Aceste ecuaţii nu trebuie neapărat luată în considerare la analiza circuitelor simple cu diode. La temperatura camerei. aceasta fiind şi motivul pentru care se consideră că. putem simplifica ecuaţia de mai sus şi să ajungem la următoarea relaţie. şi ele pot fi înţelese doar în contextul acestei ecuaţii. Această variaţie este foarte mică. Curentul invers Deşi o diodă polarizată invers.7 (siliciu) sau 0. în realitate există un mic curent de scurgere ce trece prin diodă chiar şi la polarizarea inversă. Ecuaţia simplificată a diodei unde. ci este menţionată aici doar pentru a înţelege faptul că există o variaţie a căderii de tensiune la bornele diodei pentru diferite valori ale curenţilor prin diodă. la bornele diodei. o joncţiune PN polarizată direct poate fi folosită ca un dispozitiv de determinare a temperaturii. şi poartă numele de tensiune termică. sau Vt. Curentul invers poate fi însă ignorat pentru majoritatea aplicaţiilor. din moment ce temperatura este un factor în ecuaţia diodei. Totuşi.3 V (germaniu). De asemenea. ID = curentul diodei (A) IS = curentul de saturaţie (aproximativ 10-12 A) e = constanta lui euler (2. iar acest curent poartă numele de curent invers. şi considerând factorul de idealitate ca fiind 1.718) VD = tensiunea aplicată la bornele diodei (V) Cunoscând acest fapt. căderea de tensiune rămâne constantă la 0. iar această utilizarea poate fi înţeleasă doar dacă înţelegem în primul rând ecuaţia diodei de mai sus. nu permite curentului să treacă prin ea datorită extinderii zonei de golire. această temperatură este de aproximativ 26 mV. unele circuite folosesc în mod intenţionat relaţia curent/tensiune a joncţiunii P-N.

notată cu Vs.exact invers faţă de tensiunea de polarizare directă. Variaţia curent-tensiune a diodei Alăturat este prezentat graficul curent-tensiune al diodei. Această tensiune inversă maximă poartă numele de tensiune de străpungere (inversă). 19 . dioda va fi distrusă datorită unei condiţii denumită străpungere. Dacă această tensiune devine prea mare. Tensiunea de străpungerea creşte odată cu creşterea temperaturii şi scade cu scăderea temperaturii .Tensiunea de străpungere Dioda nu poate suporta o tensiune de polarizare inversă infinit de mare.

Round. Culoarea luminii emise depinde de compoziţia şi de starea materialului semiconductor folosit. acesta emite o radiaţie infraroşie. aproape 200 de dolari şi nu puteau fi folosite doar la aplicaţii minore. Aceste LED-uri roşii nu puteau fi folosite decât pentru indicare deoarece emisia de lumină nu era suficientă pentru iluminarea unei suprafeţe. realizând în 1968 LED-uri pentru indicare. Pe lângă iluminare. dar din ce în ce mai mult au început să fie utilizate în aplicaţii de putere ca surse de iluminare. Până în 1968 LED-urile visibile şi cele infraroşii costau foarte mult. Electroluminescenţa a fost descoperită in anul 1907 de către H. 20 . Rusul Oleg Vladimirovich Losev a fost primul care a creat primul LED prin anii 1920. şi poate fi în spectrul infraroşu. însemnând diodă emiţătoare de lumină) este o diodă semiconductoare ce emite lumină la polarizarea directă a joncţiunii p-n. Primul LED cu emisie în spectrul vizibil (roşu) a fost realizat în anul 1962 de către Nick Holonyak. telefoane. Un fost student al acestuia. Luminozitatea lămpii Array LED PAR30 este comparabilă cu cea a unui bec obişnuit/standard de 75 Watt atingând 740 Lumen la un consum de numai 7. Acesta a fost premiat în anul 2006 cu Milennium Technology Prize pentru invenţia sa. Prima corporaţie care a trecut la fabricarea LED-urilor pe scară largă a fost Monsato Corporation. La 28 mai 2008. folosind un cristal de carbură de siliciu si un detector primitiv dintr-un metal semiconductor. Primul LED cu capacitate mare de iluminare a fost realizat de cercetătorul Shuji Nakamura în anul 1993 dintr-un aliaj de InGaN. au descoperit că aplicând current unui aliaj din galiu si arsen. când lucra la General Electric Company . Cel mai puternic LED comercializat aparţine firmei sud-coreene Seoul Semiconductor. Acestea au fost preluat de către compania Hewlett Packard şi integrate in primele calculatoare alfanumerice. a inventat primul LED de culoare galbenă şi a îmbunătăţit factorul de iluminare al Led-urilor roşu si roşu -portocaliu de circa zece ori în anul 1972. insă nu s-a gasit nici o întrebuinţare a acesteia timp de câteva decenii. cu capacităţi mai mari de iluminare. la televizoare. Bob Biar şi Gary Pittman. fiind in acelaşi timp şi variabilă[3]. calculatoare. deci o eficienţa de 90 lm/W echivalând cu un bec obişnuit de 100W. LED-urile sunt folosite din ce în ce mai des într-o serie mare de dispozitive electronice. M. vizibil sau ultraviolet. De cele mai multe ori acestea sunt utilizate ca indicatori în cadrul dispozitivelor electronice. firma Nexxus Lighting a prezentat cel mai eficient LED disponibil pe piaţă. Cercetarea sa a făcut înconjurul lumii. de cele mai multe ori însoţit de un circuit electric ce permite modularea formei radiaţiei luminoase. În decursul anilor s-au descoperit şi alte culori ale LED-urilor. radiouri. Efectul este o formă de electroluminescenţă. chiar şi ceasuri. cu o eficienţă de 95 Lumen/Watt. În anul 1961. întâi la echipamentele scumpe ca cele de laborator si de teste.7 Watt. Primele LED-uri comercializate pe scară largă au fost folosite pentru inlocuirea indicatoarelor incandescente. mai tîrziu.d. apoi. Un LED este o sursă de lumină mică. Un singur LED din seria Z-Power P7 atinge performanţa de 900 Lumen la 10 Watt. Light-Emitting Diode (Led) Un LED (din engleză light-emitting diode. J. George Craford.

Specificatile circuitului integrat Tda 8560q sunt: CARACTERISTICI ∙ Necesită foarte putine componente externe ∙ de mare putere ∙ 4 W şi 2 W impedanta de sarcină ∙ de ieşire joasă tensiune de offset ∙ fixe câştig ∙ facilitatea de diagnostic (distorsiuni. mut şi regimul de aşteptare) ∙ Încrcai dump protecţie ∙ scurt în condiţii de siguranţă la sol. pasive și active. 21 .I se mai spune și "cip". de la cuvântul englez chip. Circuitul integrat Circuitul integrat.e. prescurtare în engleză: IC citit "ai si". Acesta conţine 2 "de 40 W / 2 amplificatoare W în configuraţie BTL. Dispozitivul este în primul rând pentru radio auto aplicaţii. DESCRIERE GENERALA TDA8560Q este un amplificator integrat de ieşire de clasa B în a 13-single-in-line (SIL) pachet de putere. este un dispozitiv electronic alcătuit din mai multe componente electrice și electronice interconectate. scurt-circuit şi temperatură de detectare) ∙ Bun unda respingerea ∙ Modul switch selectaţi (de exploatare. dispozitiv care în cele mai multe cazuri este înglobat într-o capsulă etanșă având și elemente de conexiune electrică spre exterior (terminale). situate toate pe o plăcuță de material semiconductor (făcută de exemplu din siliciu). la VP şi în sarcina circuit Min ∙ Disiparea puterii în orice scurt-circuit condiţie ∙ protejate termic ∙ polaritate inversa în condiţii de siguranţă ∙ electrostatica de descărcare de gestiune de protecţie ∙ Nu Plop switch-on/switch-off ∙ flexibil conduce ∙ Low rezistenta termica.

22 .

iar apoi se pun În contact cu vârful ciocanului de lipit care în prealabil a fost cositorit.Tehnologia lipirii şi a cablajului imprimat Lipirea componentelor Lipirea este operaţia de îmbinare a două sau mai multor piese metalice între ele . rigid sau flexibil. Realizarea uni cablaj imprimat Un cablaj imprimat cuprinde un sistem de conductoare plate aşezate pe una. formând un mic con. fixate (lipite) pe un suport izolant. Aliajul de lipit este o compoziţie. suprafaţa pieselor ce urmează a fi lipite se curăţă (cu un cuţit Sau hârtie durativă fină). Lipirea se poate face normal.Se îndepărtează rapid ciocanul de lipit şi se ţine nemişcată câteva secunde. de izolaţie email. care este un conductor din aliaj de lipit care conţine un canal de decapant.) pentru ca temperatura ridicată a lipiturii să nu se transmită componentelor Suprafeţele cositorite ce trebuie lipite se suprapun câteva momente şi se fixeză mecanic. cu ciocan electric de lipit.Decapantul cel cel mai utilizat este confoniul (sacâzul). Înainte de executarea unei lipituri. sau automat in băi speciale de lipire. la cald cu ajutorul unui material de adaos .Când suprafaţa pieselor a ajuns la temperatura de topire . oxizi sau alte impuritaţi până când suprafeţele sunt strălucitoare. Un alt tip de lipire este acela cu pistolul de lipit care este mult mai uzual decât cel cu ciocanul de lipit. Lipirea componentelor trebuie să asigure atât o rigiditate mecanică corespunzătoare.Această lipire este mai bună deoarece pistolul de lipit se încălzeşte mult mai repede şi este mai uşor de folosit.3. cu puncte de topire scăzute . lipirea propriuzisă se face într-un timp scurt (1-2 sec. numit aliaj de lipit. care topindu-se aderă instantaneu la suprafaţă şi datorită forţelor de tensiune superficiale „îmbracă zona”. în stare topită . până ce aliajul se solidifică. Pentru realizarea unui cablaj imprimat se face desenul acestuia.2. două sau mai multe plane paralele. Apoi suprafeţele curăţate se protejează împotriva oxidării sau coroziunii cu decapante.După ce în prealabil ciocanul a fost încalzit. cât şi o rezistenţa electrică extrem de mică (practic nulă). În lipirea normală se utilizează cositorul fludor. se adaugă puţin fludor. care are o bună fluiditate la temperatura de topire şi o bună aderenţă la suprafeţele de lipit curăţate. în anumite procente de cositor şi plumb. tinând cont de urmatoarele recomandari: 23 . pornind de la schema electrică .El se foloseşte şi în stare naturală (solidă) fie în soluţie de alcool.

-amplasarea componentelor trebuie să fie cât mai judicioasă. După uscarea vopselei se corodează plăcuţa într-o soluţie de clorură ferică sau o soluţie de acid azotic. plăcuţa se căleşte în apă curată.5 mm sau de 2. După ce desenul cablajului a fost proiectat.6 mm -între trasee se lasă un spaţiu de circa 0. Când corodarea a luat sfârşit. sau mai mare decât cel al orificiului pentru o aderare suficientă a aliajului de lipit.Pentru trasare se folosesc diferite lacuri sau vopsele. după care cu o soluţie de diluant se înlătură vopseaua de pe traseele cablajului.Are rol trasarea desenului pe placă.5 -1 mm -poziţia găurilor se aşează în modurile unei reţele de coordonate având pasul nominalizat de 2. 24 .54 mm -se evita utilizarea traseelor paralele lungi ce dau naştere la capacităţi parazite -pastilele metalice din jurul găurilor trebuie să aibă un diametru de circa 2 mm. Apoi are loc găurirea plăcuţei. după care ultima operaţie este acoperirea cablajului împotriva oxidării cu o soluţie de colofoniu în alcool sau lac mitrocelularic incolor. acesta se transpune pe o fată curată a plăcii placate cu cupru. axele lor fiind paralele cu marginilie plăcii cablajului -conexiunile dintre componente trebuie să fie cât mai scurte -traseele conductoare trebuie să aibă o lătime de minim 0.

instalaţia de alimentare de la reţea este într-un grad mare de deteriorare. Prim-ajutor în caz de electrocutare. iar dacă trece prin creier electrocutatul îşi poate pierde memoria sau i se opreşte respiraţia. accidentatul poate fi izbit de sol. Dintre acestea. La staţiile de înaltă tensiune este interzis a se lucra când se observă unele defecţiuni. 25 .4. cu scurt-circuite interioare sau cu contacte interioare slabe.S. a carcaselor exterioare ale aparatelor de măsură prin fişe de alimentare. Încercările şi măsurările şi măsurările la aparatura electrică de înaltă tensiune se vor executa în spaţii îngrădite prevăzute cu uşi cu blocare şi semnalizare.P. necorespunzătoare. Sub acest interval curentul este mai puţin periculos: 25-70 mA curentul produce contracţii musculare. curentul este periculos după ce depăşeşte 24 V la curent alternativ şi 50 V la curent continuu. Norme de protecţia muncii Pentru evitarea producerii unor accidente se impune respectarea cu stricteţe a normelor de protecţie a muncii pe durata realizării şi utilizării aparatului. existenţa unui grad mare de temperatură şi umiditate la locul de muncă. O intensitate de 70-100 mA produce moartea. folosirea unor dispozitive mecanice improvizate. Cele mai frecvente cazuri de producere a accidentelor sunt: lipsa prizelor de legare al masă. Aparatele electrice se vor conecta la prize cu punere la pământ şi nul prin cordon şi fişe corespunzătoare. interzicerea lucrului sub tensiune. bornele de alimentare nu sunt corespunzător izolate de carcasa aparatului. cel mai des folosite sunt: folosirea ciocanului de lipit supraîncălzit sau cu izolaţia deteriorată. La terminarea lucrului se va verifica dacă toate utilajele electrice au fost deconectate de la reţea. aparatelor şi dispozitivelor folosite.I. În cazul unei avarii se va opri mai întâi staţia şi după aceea se va interveni. N. Pentru evitarea accidentelor se iau următoarele măsuri de strictă necesitate: verificarea sculelor şi echipamentelor folosite. Protecţia muncii în laboratoarele electrice şi electronice Este interzisă conectarea aparatelor cu conductori cu izolaţie deteriorată sau fără fişe. evitarea atingerii axelor magnetice. conectarea la prizele la masă.2. Dacă curentul trece prin inimă poate fi mortal pentru accidentat în funcţie de curentul la care este supus. curent continuu este de 4 ori mai puţin periculos decât cel alternativ.M şi P. Alte cauze ale accidentelor de muncă reprezintă stadiul de deteriorarea al sculelor.

-pneumonii provocate de inhalarea pulberilor minerale. -boli prin expunere la energie radiantă. ingerarea sau contactul epidermei cu substanţe toxice. biologici. Prima manevră în caz de electrocutare va fi cea de eliberare de la sursa electrică: se întrerupe curentul. neizolat. trebuie să se ţină cont că în momentul întreruperii curentului electric are loc relaxarea muşchilor contractaţi şi intervine pericolul căderii de la înălţime. chimici. -alergii profesionale . -boli infecţioase sau parazitare . precum şi de solicitare a diferitelor organe sau sisteme ale organismului în procesul de muncă. iar dacă nu este posibil se taie conductorii cu un topor cu mâner de lemn. Accidente şi boli profesionale frecvente Boală profesională = afecţiune care se produce ca urmare a exercitării unei meserii. Se poate încerca desprinderea accidentatului trăgându-l de haine dacă acestea sunt destul de groase şi uscate. invalidate ori deces. În cazul în care accidentatul este conştient i se va da să bea un pahar cu apă în care s-au pus 67 g de bicarbonat de sodiu. Prin accident de muncă se înţelege vătămarea violentă a organismului precum şi intoxicaţia acută profesională ce se produce în timpul procesului de muncă sau a îndeplinirii îndatoririlor de serviciu şi provoacă incapacitate temporară de muncă de cel puţin o zi. 26 . Dacă accidentatul îşi menţine respiraţia şi inima mai continuă să bată i se va da capul pe spate şi i se va ţine deschis maxilarul inferior pentru a i se elibera căile respiratorii. Dacă nu se poate întrerupe curentul se va desprinde electrocutatul de conductor trăgându-l cu o funie uscată. Protecţia împotriva electrocutării Pentru evitarea electrocutărilor se vor lua următoarele măsuri: -instalarea circuitelor electrice în spaţii curate şi uscate. -protejarea prin siguranţe fuzibile. -cancer profesional . Este necesar ca salvatorul să folosească mănuşi. -protejarea instalaţiilor electrice cu tăbliţe avertizoare. profesii. la înălţime. Dacă accidentatul se află în echilibru instabil. caracteristici locului de muncă. Se cheamă de urgenţă medicul iar transportul. -boli prin expunere la presiune atmosferică ridicată sau scăzută. -boli prin suprasolicitare. în cazul în care accidentatul a suferit fracturi. se va face imobilizându-l pe o suprafaţă dreaptă. cauzată de factorii nocivi fizici. -boli prin expunere la temperaturi înalte sau scăzute . să stea pe o scândură şi să nu atingă nici o parte neacoperită a corpului.Curentul devine mai periculos în următoarele cazuri : accidentatul a fost transpirat sau stătea pe un sol umed. Gruparea bolilor profesionale : -intoxicaţii provocate de inhalarea.

temperatură peste 35 de grade Celsius. ţigările. Când conductoarele sunt parcurse de curenţi mari de scurtcircuit sau când părţi din instalaţie sunt supuse acţiunii arcului electric. izolaţia conductoarelor se pot aprinde. In locuri vizibile este afişat planul de evacuare a incintei în situaţii limită şi sunt prevăzute stingătoare de incendiu. Dacă accidentatul este în stare de leşin trebuie chemat neîntârziat un medic sau salvarea. Există 3 categorii de periculozitate a locului de muncă: 1. Dintre masurile generale de protecţie împotriva producerii incendiilor menţionam: . sau cele datorate defectelor de izolaţie. accidentatul va fi aşezat într-o poziţie care să îi permită o respiraţie bună. corpurile încălzite. Provoacă: orbirea. flacăra chibritului. când valorile curenţilor sunt de 10 mA. Focurile. locuri de muncă foarte periculoase : umiditate peste 97%. Protecţia împotriva producerii incendiilor În toate locurile de muncă este asigurată în mod special şi protecţia împotriva producerii incendiilor.35 grade Celsius. metalizarea pielii. locul de muncă cu grad mic de pericol ( pardoseală izolatoare. 3. 27 . încălzirea excesiva a instalaţiilor electrice defecte sau defectuos exploatate pot de asemenea constitui surse de incendiu. Valorile curenţilor care produc electrocutarea se pot calcula cu legea lui Ohm. 2. pulberi conductoare în atmosferă. mediu coroziv. obiecte conductoare ce ocupă o suprafaţă mai mare de 60% din zona de manipulare.interzicerea fumatului in locurile care nu sunt amenajate in acest scop. . La producerea unui incendiu contribuie prezenţa materialului combustibil.electrotraumatismele. scurtcircuitele.-legarea la pământ a parţilor metalice ale instalaţiilor electrice. Pot constitui surse de aprindere scânteile generate prin frecare sau şoc prin procesele de abraziune. Până la sosirea acestora. arsuri etc. obiecte conductoare în zona de manipulare. variaţii de temperatură 3035 grade Celsius. se datorează efectului termic al curentului electric. Dacă accidentatul a încetat să mai respire sau respiră anormal i se va face imediat respiraţie artificială. Valorile limită ale curenţilor nepericuloşi sunt de 10 mA în curent alternativ ţi de 50 mA în curent continuu. umiditate maxim 70%. când se produc comoţii nervoase în membre (contracţiile muşchilor). fără elemente conductoare în contact electric. a sursei de aprindere şi a oxigenului necesar arderii. variaţii de temperatură între 15. Efectele trecerii curentului electric prin corpul omenesc : electroşocuri. În cazul unei electrocutări se vor lua de urgenţă următoarele măsuri: scoaterea rapidă a electrocutatului de sub tensiune prin întreruperea circuitului electric respectiv: cel care oferă ajutorul va folosi obiecte rău conductoare de curent electric sau mănuşi electroizolante şi cizme de cauciuc. Electrocutările se pot produce prin atingere directă sau indirectă. locuri de muncă periculoase : umiditate între 75-95%. exploziile.

praf. folosindu-se stingătoare de incendiu cu apa. verificarea periodica a legăturilor. Tablourile generale de distribuţie vor fi închise si neaccesibile persoanelor neautorizate.interzicerea sudurii in afara incintelor.asigurarea protecţiei la scurtcircuite cu aparatura adecvata. 28 . Acţiunea de stingere sau de localizare a incendiilor se realizează concomitent cu protejarea sau cu evacuarea bunurilor. cu substanţe lichide. dimensionarea a instalaţiilor electrice din punctul de vedere al izolaţiilor.. spuma. pentru a se împiedica propagarea exploziei in exterior. . . dioxid de carbon.depozitarea substanţelor inflamabile in recipiente speciale. cu zăpada carbonica. În toate încăperile cu gaze se utilizează aparatura speciala în construcţie antiexploziva. a aparaturii. a izolaţiilor.

.Dispozitive şi circuite electrice’’ Moican Sandală: . I..3 BIBLIOGRAFIE • Setonojov şi Borcoci ... echipamente şi instalaţii de Electronică industrială pentru tehnica de calcul” • • • • Spânulescu I...Sisteme numerice cu circuite integrate” Ardelean Iulian: . şi colectivul: .Aparate. şi colectivul: .Generatoare de inpulsuri şi de tensiune liniar variabilă” 29 ..Circuite integrate CMOS-manual de utilizare” Spânulescu I. Mitrofan .Circuite integrate” Dascălu D si colectivul :.Electronica” • Gh..De la poarta TTL la micro-procesor” • Dumitru Ionescu .

Anexe 30 .4.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->