Introducere............................................................................................................6 Capitolul I.Aspecte merceologice privind lemnul si marfurile din lemn..................................................................

.......................................................8 . I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului...................................8 I.2 Defectele lemnului.......................................................................................14 I.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei...................17 I.4 Fabricarea mobilei........................................................................................25 I.5 Evolutia stilurilor de mobila....................................................................28 I.6 Verificarea calitatii mobilei........................................................................45 Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. S.R.L......................................................................................................51 II.1 Scurt istoric...................................................................................52 II.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei.....................................53 II.3 Prezentarea resurselor firmei...................................................................54 II.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale ...................................................................................................................................57 II.5 Prezentarea structurii de management...................................................66 II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei..................................67 II.7 Documente organizatorice specifice, întocmite de firma ( organigrama ).......................................................................................................70 Capitolul III. Gama sortimentala a S.C. Mobreal Divers S.R.L............72 III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72 III.2 Structura sistemului calitatii..........................................................78 III.3 Verificarea calitatii........................................................................79 III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii.................80 III.5 Asigurarea interna a calitatii....................................................................81 III.6 Asigurarea calitatii prin control..............................................................82 Mobreal Divers

III.7 Metode statistice.........................................................................................83 Capitolul IV. Directii de actiune în vederea îmbunatatirii calitatii produselor.....................................................................................................84 IV.1 Linii principale de actiune..............................................................................84 IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85 IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor...............................88 IV.4 Diagrama Pareto................................................................................................90 IV.5 Utilizarea unei documentatii actualizate la termen................................93 IV.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000..........................................................................................................95 IV.7 Instruirea permanenta a personalului.........................................................95 Concluzii si propuneri..............................................................................................96 Bibliografie..................................................................................................................99 Anexe............................................................................................................................100

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie. În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi. În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila în multe centre ale tarii. ara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare. Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari: - de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei; - reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc. O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite întrebuintari. Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hârtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991. În ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul îsi pastreaza locul în constructia mobilei. Consumul de lemn n-a încetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gând sa o respinga. Lemnul ramâne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne. Înca de acum 30 de ani, lemnul a început o adevarata reconvertire, cedând noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinându-se în majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, în special a semifabricatelor superioare înnobilate.

Se pare deci ca lemnul îsi pastreaza în viitor un loc de prima importanta într-o economie echilibrata, ca si în cursul secolelor trecute, dar sub o forma si într-un mod de întrebuintare adesea diferit si în cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atât din punctul de vedere al structurii cât si al tehnologiei. Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci când acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - în contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de înalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii în raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe cât posibil, împreuna cu acestia. Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor recunoaste în mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din România care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELEN durabila a activitatilor lor. "A excela" înseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu, produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. În consecinta, "excelenta" reprezinta atât conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza cât si ansamblul factorilor datorita carora persoana, produsul/serviciul sau organizatia respectiva a reusit sa exceleze. Comparând performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta". Prin prezenta lucrare am încercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am încercat sa enumar posibilitati de punere în valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI M RFURILE DIN LEMN
I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului
Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop. Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera în functie de planul de sectionare a trunchiului. În principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri: sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului; sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului; sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere.

y

y

y

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita în principal din doua tipuri de celule: 1. 2. trahee si traheide; celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Aceasta variatie îsi va pune amprenta asupra aspectului si proprietatilor acestora, care vor fi uneori foarte diferite, ceea ce conduce, în final, la multiplele utilizari ale lemnului. Celulele se deosebesc între ele atât ca forma, dimensiuni, cât si prin rolul pe care-1 detin. Traheele sunt tuburi capilare lungi, continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze. De aceea, ele sunt dispuse, mai mult sau mai putin, vertical în cadrul trunchiului (la unele specii sunt dispuse elicoidal, fiind rasucite în jurul trunchiului). Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constând în forma celulei, traheidele fiind ascutite si închise la ambele capete. Celulele de parenchim sunt celule cu peretii subtiri care au functii de rezistenta. În structura macroscopica a lemnului, ilustrata în figura nr. 1, se deosebesc urmatoarele zone: coaja; cambiul vascular; alburnul; duramenul; maduva; inelele de crestere; razele medulare; porii.

y

y

y

y

y

y

y

y

Examinarea lemnului în sectiunea transversala releva o succesiune de straturi de crestere care înconjoara maduva si care sunt protejate la exterior de un strat mai dur de coaja (scoarta). Coaja are un rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive, fiind folosita în principal la extragerea unor substante tanante sau medicinal.

mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice. datorita i 313h76d mpregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante. 2. carbonati si fosfati de potasiu. Astfel. Sarurile minerale sunt în general silicati. de obicei mai închis la culoare si care confera rezistenta mecanica arborelui. porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber. fiind singura zona a trunchiului care este angajata în cresterea activa a arborelui. rasini etc.Fig. Procesul de aparitie a duramenului începe dupa o anumita vârsta a arborelui.2 Substantele organice secundare cuprind: rasini.2 substante organice secundare. diferita de la o specie la alta. Hemiceluloza intra în compozitia membranelor celulare. care apar în sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara-vara). [1] Din punct de vedere al compozitiei chimice. în fiecare an. tocmai de aceea. În sectiune radiala. permite obtinerea alcoolului metilic. cu grosimi si lungimi diferite. Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului. 3. fiind folosita. Gimnospermele sunt neporoase. pigmenti etc. oxalati. aceste raze medulare. Acesta este un strat generator de celule în continua crestere si diviziune. rotunde sau ovale. formeaza linii în forma de V. care sunt interpuse printre celulele de alburn. în sensul ca este implicat în procesul de crestere. În sectiune tangentiala. unde apar sub forma unor mici orificii. prin distilare. în timp ce speciile cu porii invizibili au o textura fina). Din acest punct de vedere. care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva. de asemenea si la fabricarea unor lacuri. portiunea centrala moare complet. însa conditiile de mediu variate existente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati în cresterea masei lemnoase. termenul de inel de crestere este de preferat în locul termenului de inel anual . lemnul este clasificat în doua mari grupe: specii poroase si neporoase. mai deschis la culoare decât lemnul produs mai târziu. Razele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc într-unul dintre inelele de crestere sau pot înainta pâna la maduva. hemiceluloza silignina. În zonele cu clima tropicala. 1. substante organice. Odata cu cresterea copacului. tanante etc. canalele se acopera cu gume. Alburnul este dispus între cambiu si duramen si este un tesut mai rar. substante tanante. Duramenul este cuprins între maduva si alburn si este un lemn mai dens. numit cambiu vascular. mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul târziu (din a doua perioada vegetativa). gume. apa. influentând în mod hotarâtor textura lemnului (speciile cu porii mari prezinta o structura grosiera. Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati în sectiune transversala. uleiuri eterice. În functie de marimea lor. Celuloza reprezinta materia prima de baza în fabricarea hârtiei si a unor fibre textile. Multe specii prezinta inele de credere (inele anuale). unul mai închis si unul mai deschis la culoare.1 substante organice principale.1 Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza. lemnul este format din: 1. 1. calciu si magneziu. În zonele cu clima temperata. El are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva. iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si. cambiul genereaza lemn nou în timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu). cu un continut de apa mai scazut. trunchiul copacului este înconjurat de o noua pereche de straturi. sursa:www. În zonele cu clima temperata. care este mai compact si mai închis la culoare. a alcoolului etilic etc. 2. fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase înregistrata într-un an. Razele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim. saruri minerale. Schimbarile interne sunt urmate de modificari specifice de culoare. Ca urmare.1 Structura macroscopica a lemnului. numite "oglinzi".regielive. rasini sau cu aer. nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare.ro Între scoarta copacului si masa lemnoasa propriu-zisa exista un strat îngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber. astfel ca maduva apare mai închisa la culoare decat alburnul. 1. exista si alte celule vii. ele se prezinta sub forma de benzi. în timp ce angiospermele sunt poroase. inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si. care da nastere tesuturilor lemnoase definitive. care la rândul lor se împart în: 1. . colorate mai închis.) si umplerii capilarelor cu aer. care este mai poros. natriu.

Dincolo de acest punct. De exemplu. mesteacanul. taie transversal inelele anuale. de planul de debitare. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte. luciu argintiu ( mesteacan). ondulate sau chiar dintate). stejarul este cel mai rezistent.). y y y y y Textura lemnului este data de forma. paltinul.1-1. molid. plopul etc. la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului.). tisa etc. noduri mici. în constructii sau pentru exteriorul mobilei. corn. Apa retinuta în peretii celulari variaza între 20-35%. de la alb galbui (salcâm.59. par african etc. precum si unele anomalii de crestere.5 g/cm . culoarea variaza de la o specie la alta. gorun. durabilitatea. se constata variatii de culoare si de la o zona la alta. platan etc. cât si în forma de vapori.). frasinul. Textura poate fi: foarte fina (mahon. y y y y Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului. Debitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele. paltin etc. Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului. cât si la lemnul obtinut prin taierea lor. În functie de pigmentatia naturala. aspra (stejar. salcâm. pe când foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin în jurul circumferintei trunchiului). în functie de specia si vârsta arborelui si de anotimp. de rugozitatea suprafetei. care absoarbe apa din mediu. . Masa specifica variaza între 0. pâna la brun închis (nuc.lemn foarte greu: stejar. provenite de la muguri si dispuse grupat în anumite zone. care în sectiune radiala formeaza mici oglinzi. cum ar fi: fibra creata. mai închise la culoare. brad. De asemenea. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. speciile de lemn se împart în: .lemn greu:carpen.lemn semi-greu: tisa. în care peretii celulari sunt complet saturati.lemn foarte usor: plopul negru. textura. . pe când la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau în V. jugastru. creeaza desene si efecte estetice deosebite. cunoscute sub diverse denumiri ("ochi depasare". dimensiunea. Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt strâns legate de masa specifica. ulm etc. ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului. fina (nuc. ajungând pâna la un continut de 12-15%. este folosit în constructii si la fabricarea hârtiei. paralele.). dispuse la anumite distante unul fata de celalalt. umflarea si contrângerea. dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase. Lemnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de 8. mahonul este o specie tropicala rezistenta. care în combinatie cu duritatea si culoarea lui îl fac deosebit de pretios în obtinerea furnirelor). palisandru. . astfel încât cutitele. 3 . Lemnul este un material higroscopic. luciu auriu. lamâi etc. luciul. începând cu apa din cavitatile celulare.lemn usor: pin silvestru. Continutul de apa variaza între 30-60%. mesteacan etc. în functie de specie. Higroscopicitatea se manifesta atât la arborii netaiati. care-i determina si domeniul de utilizare. iar interiorul celulelor este gol. Desenul depinde nu numai de specia arborelui. . respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier. lemnul verde pierde treptat din apa. Ea depinde de clima. Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea. luciu cu ape (paltin cret) etc. la unele specii. luciu satinat. în functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui. Variatii de culoare se înregistreaza însa si în cadrul aceleasi specii. ciresul este mult apreciat în confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase. iar desenul obtinut este deosebit. semifina (anin. Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare. Rasinoasele au desenul simplu. Neregularitatile fibrelor.).5%. plop negru etc. este cunoscut sub numele de "punct de saturatie al fibrei". Higroscopicitatea. atingându-se continutul maxim de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa pâna la 800%. apa patrunde în cavitatea celulelor. precum si de modul de debitare. vii. Punctul teoretic. Luciul poate fi: luciu matasos (paltin. tei.).lemn semi-usor: castan. mesteacan. precum si de unghiul sub care cade lumina. nuc. simple sau ondulate. anin. plop.3. brad. Din acest punct de vedere. cer . un lemn relativ ieftin. ulmul. foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate.). proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. alburnul prezentând nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu închis. Prin uscare. " aspect mazdrat"). aflata atât în forma lichida. de specie si de modalitatea de debitare. umiditatea. violet (amarant) si negru închis (abanos). . pinul 250% ). desenul. nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele. dar poate fi diferita si în cadrul aceleasi specii. la rosu (mahon. masa specifica.).

mesteacan. Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. nucul negru. plopul.2 Defectele lemnului Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (în structura. y y . precum si în cadrul aceleasi specii. lemn dur: salcâm. la o temperatura de 400°C. cedrul. lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica. puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa între 4. lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica decât cel neaburit. cu importanta primordiala. care le influenteaza negativ. pe când PAL-ul si PFL-ul. esentele tari sunt cele de foioase. 4. la uzura. plop. în spatiile goale.rezistenta la compresiune. putând rezista. Pe lânga fungi. mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si extrem de durabile specii. forma. mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor. termice si acustice). sunetele înalte. fiind astfel un material diamagnetic. daca nu este atacat de insecte. Prin expunere directa la foc. lemn moale: tei. Rezistenta la despicare este diferita de la o specie la alta. Durabilitatea. densitatea si umiditatea lemnului (cu cât umiditatea este mai mica. 3. Prin lovire. la oboseala.duritatea. odata cu cresterea umiditatii. iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare decât lemnul netratat. lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina. Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile. Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. palmierul. În general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute). fibre spiralate. Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile în raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. pe când. la despicare (clivajul). are loc si o crestere a conductivitatii electrice. transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. În general. Proprietatile electrice si magnetice. la încovoiere. carpen. aspect si compozitie chimica). Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0°C si la o umiditate constanta. amplifica. însa. care conduc. dimensiuni. placajele absorbind mai bine sunetele joase. în cazul lemnului tare. Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrângere a lemnului. Proprietatile acustice. lemnul este producator de sunete si poate absorbi. sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. În general. în unele cazuri chiar mai ridicata decât a otelului si. unele proprietati putând prezenta valori ridicate. foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul. cum ar fi noduri. sute si mii de ani. Însa. el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol. Variatiile de duritate între diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte. numai foarte putine specii contin rasini. semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pâna la 90%. lemnul este clasificat în lemn de esenta moale si de esenta tare.Umiditatea lemnului este o caracteristica negativa. Astfel. el este folosit în construirea fundatiilor de cladiri. Proprietatile mecanice includ: . Proprietatile termice. speciile lemnoase se pot clasifica în: 1. lemn semidur: larice. exista si o serie de alti daunatori. teiul. rezistenta la îmbatrânire. numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin. Paralel cu fibrele. lemn foarte dur: mesteacan. Înaltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor. Nucul. I. în mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. fag). tocmai de aceea. brad. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent. compresia si tensiunea lemnului. care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi. la asa numita "inima rosie". Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii. de densitate si de defectele existente în lemn. atunci când lemnul este umed. . densitate. fata de care unele specii sunt foarte rezistente. bradul sunt specii mai putin durabile. De aceea. 2. continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului. precum si de defectele lemnului. exista specii care se despica usor: pin. pe când fagul. greu: ulm. corn. anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori. stejarul. alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus în porii lemnului). lemnul arde cu usurinta. Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare când fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase). Rezistenta la compresie a lemnului este ridicata. lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica). rezistentele mecanice. de mari dimensiuni. iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si. molid). cu atât rezistentele sunt mai mari). În functie de duritate. cu toate ca exista si exceptii. fag. tocmai de aceea. De asemenea. ea afectând toate celelalte proprietati (volum. care depinde în principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala. Izolatia sonora este mica. dar si de specie. frasin.000-5.000 de kilocalorii. Astfel. iar altele reduse. Aceasta proprietate. Din punctul de vedere al duritatii. ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele. Astfel. Lemnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica). dilatatia termica este foarte mica). la atacul insectelor. el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. la tractiune. în vederea obtinerii unei acustici superioare. numite si specii angiosperme (cusamânta închisa în fruct: stejar. iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere). iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala). Toate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta. comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei. tei. stejar.

Propriu-zis.fibra creata. acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). crapaturile: gelivura. la care. mergând catre suprafata. Ele pot apare sub forma: gelivurii . formându-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute. Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. printre care: . lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: . În aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura.crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja. Fibra înclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului. . formând astfel o gaura în lemn. Defectele celei de-a doua categorii. ceata salina. sub actiunea gerului si a vîntului. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vârf. cauzate de insecte si paraziti. albastreala. pentru a rezista la actiunea vântului. insectelor.fibra înclinata. De aceea. În unele cazuri. produse sub actiunea gerului. Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea. acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui. [2] Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. fara a ajunge la exterior. Astfel. alungite. sunt incluse: . aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu. putrezire. conducând astfel la aparitia unor noduri încastrate. În cea de-a treia categorie de defecte. labartarea si canelura. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. sunt incluse urmatoarele: 1. Labartarea trunchiului consta în marirea brusca a circumferintei în apropierea solului. datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat în apa. care conduc la aparitia unor valuri longitudinale. sub actiunea vântului sau altor factori atmosferici.precipitatiile (ca durata si cantitate). apar trepidatii ale copacilor. 2. . însa. Curbura reprezinta devierea într-un singur plan sau în mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. anomalii ale fibrelor si maduvei. aparuta din nevoia de echilibrare. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra în industria pieselor de mobilier. chiar deloc. Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau în interiorul acestuia. cadranura. putând fi folosit numai ca materie prima în industria chimica. care urmeaza linia inelelor anuale. Lemnul constituie. Prin taierea trunchiului. ovale. mai ales a rezistentei la încovoiere. trunchiul prezinta un contur ondulat. 2. . . ca urmare a actiunii vântului. Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului. Spre deosebire de acestea. un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet. " aspect mazdrat". astfel. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcâm. rulurii . Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta în dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. gruparea în anumite zone a unor noduri încastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte în efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: "ochi de pasare". " noduri în cuib ". când contractia în lemn variaza în functie de directia fibrelor. uneori. nodurile se contracta mai rapid decât restul lemnului.crapaturi concentrice. în sectiune transversala. totale sau partiale. 3. nodurile. 1. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati în masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice. variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura). Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. verticala. În timpul uscarii. care conduc la separatii în tesutul lemnos. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic în sens longitudinal si transversal. astfel încât. cu mustati. 3. nodurile pot fi: rotunde. rulura. În prima categorie de defecte. Ea apare ca urmare a actiunii îndelungate a vântului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului. ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza în trunchi.fibra rasucita. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni în lemn. Canelura este determinata de zonele de coaja înfundata. un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor. ciupercilor. inima rosie de fag. însa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si. aparute sub actiunea vânturilor puternice si cadranurii . iar mai departe. radiatiile solare. vântul. anomalii ale trunchiului. Fibra încâlcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase în anumite zone.crapaturi dinspre exterior catre interior. care apar când copacul deviaza de la pozitia sa normala. de natura vegetala sau animala. strangularea trunchiului. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare. În zonele în care ramurile pornesc din interiorul copacului. nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre în masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. nodurile concrescute si încastrate nu pot cadea.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului. în functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si în functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate. în functie de forma lor.y actiunea agentilor de biodegradare a lemnului.orificii si galerii. zonele cu noduri prelucrânduse mai greu si.fibra încâlcita. fibrele lemnoase ale trunchiului cresc în jurul ramurii.

pungi de rasina. inelele anuale reprezinta ele însele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate. cheresteaua poate fi: taiata în plin sau direct (se obtin scânduri în forma trapezoidala. obtinute prin debitare radiala [4]. maro. taiata în sferturi. cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate). furnirele se clasifica în: 1. cheresteaua din lemn de foioase. drepte si la furnirele debitate semiradiale. socluri. În functie de specia lemnoasa. atât prin coloratia diferita a diverselor specii.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei. 1. la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate. taiata semiradial. taiata tangential. fiecare dintre aceste materii prime fiind supuse unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice. taiata radial. obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale. . Parazitii vegetali. totusi pierderile de material sunt mari si. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv. definitive. unele esente au proprietati superioare altora. verde. permitând. iar lungimile între 0. tratamente si finisaje foarte diferite. putrezirea. se afla urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: . care se vor mentine si dupa racirea lui. când suprafetele curbe.noduri sanatoase. . cu muchii lungi. furnicile. gelivura. tesite). albastreala. iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite. I. Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta.fibra înclinata: se admite o deviere de maxim 10%. în special pentru fabricarea elementelor de rezistenta. fara a i se modifica însa proprietatile. vargate (frize). obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor. gauri.45-3 m (în functie de specia lemnoasa respectiva). furnir cu flacari. ea nu a fost exploatata pe deplin pâna la începutul secolului al XVIII-lea. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul. De exemplu. viespile. y y y y y y La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita. cheresteaua poate fi de: rasinoase. în vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde. prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice. ondulata si încâlcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite în aceasta industrie. noduri partial concrescute sau crapate. când lemnul apare colorat în albastru cu nuante cenusii sau verzui. Furnirul derulat este mai gros. este un material rezistent. paltin. pe masini de laminare si prin derulare. care s-au conservat de-a lungul timpului în bune conditii. latimile între 6-30 cm. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta înca din Egiptul antic. aurit. la galben.nu se admit: coaja înfundata.fibra creata. linii paralele si înclinate. obtinerea unor efecte estetice deosebite. el poate fi pictat. în perioada stilului Rococo . furnir cu ochiuri. norme tehnice sau din contracte. sculptat. concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. galerii. inima si maduva lemnului. fiind relativ ieftin si putând fi supus unor prelucrari. rosu. cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. De asemenea. cum ar fi iedera si vâscul. 2. de aceea. furnire cu desen dezordonat: furnir înflorat. taiata în prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater în scânduri cu patru muchii). la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele. lacuit. y y Dupa modul de taiere. concave si convexe erau frecvent furniruite. având grosimile cuprinse între 12-50 mm. Pe lânga lemnul masiv. ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa. cu infinite tonuri intermediare. Culoarea naturala variaza de la alb. radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii în forma de V. foioase tari si foioase moi. crapaturi nestrapunse si strapunse. de rasinoase. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase. cum ar fi: insectele xilofage.În cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti. cu grosimi variind între 0. mecanic. cornise. ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. . cazatoare si putrede. ulm. legaturi. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica. . pâna la negru. [3] 3. mucegai. Lemnul are o valoare estetica ridicata. frize. Astfel. se agata de trunchiul copacilor conducând la strangularea lor. croitorii. coloratii anormale.2-6 mm. în care produc orificii si galerii. pe baza unor desene prestabilite. Furnirul este un strat foarte subtire de lemn. însa prezinta dificultati la împerecherea în cadrul aceleiasi garnituri. pe când furnirele debitate tangential. în functie de destinatia lui. ciupercile si bacteriile xilofage. se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu. tot prin juxtapuneri. picioare. dovada fiind piesele de mobilier egiptene. când lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea. gri. cu ferastraie. stejar. furnire cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late. Pentru a fi folosita în industria mobilei. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale. fluturii. de frasin. cât si prin desenul conferit de elementele sale anatomice.

În acest fel se obtin decoratii complicate. în functie de specia lemnoasa respectiva. gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I. neadmitându-se decât noduri sanatoase total concrescute (2 noduri. indigena sau exotica si se aplica în general pe suprafata unui lemn masiv. Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: . coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a II-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii. crapaturi patrunse. Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. comune si prezinta grosimi cuprinse între 0. dar se admit la calitatea a II-a pe cel mult 20% din suprafata. lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite.05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a II-a se admit cel mult doua zgârieturi de pâna la 0. prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor. cu o lungime maxima de 200 mm. . gauri de insecte. o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara. tei. cel mult 2 buc/m .tipul de finisare: panel slefuit. în functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor. 2 . [5] Furnirul estetic.1 mm. a mobilei. atât fondul cât si compozitia realizându-se în totalitate separat de zona de aplicare. peisaje. care apoi sunt debitate în acelasi mod ca si furnirul obisnuit. sau ulei nu sunt admise la calitatea I. daca nu sunt accentuate. reparatii cu pene. acoperit pe ambele parti. . Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea. pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez. Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul în sine. De asemenea.noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm. ondulari si defecte de încleiere nu se admit. asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir. Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte. a lemnului stratificat. este realizat dintr-o esenta valoroasa. Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci. zgârieturile cu o adâncime mai mare de 0. cu grosimi cuprinse între 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2. peste care se dispun ulterior. cu structura celulara.nu se admit: noduri partial concrescute. furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier. sub forma de flori. reparatii cu dopuri sau petice. cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. Umiditatea foilor de furnir în momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa între 0.dupa grosime: diferite tipuri de panel. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor. Furnirele pot fi înlocuite cu hârtie decorativa texturata care imita furnirele estetice. a panelelor. înclinata. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi înnobilate prin presare. cu diametru de maxim 3 mm. nodurile sanatoare partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I.crapaturi nepatrunse: la fiecare margine.Marchetaria îsi are originea în epoca Renasterii italiene si consta în aranjarea. cu marimea de pâna la 5 mm). corespunzatoare culorii speciilor folosite. tanin 2 calitatea a II-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm . astfel: nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati.5-6 mm. în vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. asperitati provenite din derulare. lustruit. fibra creata.specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop. prin încleiere cu un adeziv sintetic. inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic. precum si cu o serie de folii PVC. Intarsiile sunt încrustatii realizate în exclusivitate din furnir. inima rosie de fag si coloratii închise sanatoase nu sunt admise la calitatea I. dupa anumite modele prestabilite.directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal. un fileu si o rama de încadrare din furnire din specii de culoare închisa [6]. iar pentru cele de calitatea a II-a sunt admise doua noduri.3 mm adâncime /m . . putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir. a carui grosime variaza între 0. cu diametre cuprinse între 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a). iar în functie de destinatie ele se clasifica în: furnire tehnice si furnire estetice.În functie de specia lemnoasa din care provin. iar pentru calitatea a II-a sunt admise gauri izolate. a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm. cu un diametru de 2 pâna la 10 mm/m . Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa. paltin. patrat si transversal. . semicelulara si cu sentulet. clasa A sunt admise urmatoarele defecte: . cu desene simple. fibra înclinata. Mozaicurile pot acoperi întreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete). cosuri cu flori. Pentru furnirul straturilor exterioare. pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir. coaja înfundata. furnirele pot fi de: specii indigene si exotice. exterioare sau interioare. petele de mucegai.2-1 mm. încâlcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei.4 si 1 mm. îmbinari deschise. . În acest fel se obtin desene divers colorate. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite.structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci. conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive. iar la y y y y y y y y y Pentru furnirele exotice de calitatea I. .

iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune. noduri vicioase. exista si alte caracteristici specifice. pentru corp de mobila. placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale). cu PFL dur sau cu placaj. Aceste placaje sunt folosite. sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate: . umflaturi.coloratii si noduri sanatoase. melaminat. imprimari si zgârieturi. imprimari si zgârieturi. folie de polietilena sau hârtie sulfat. La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat. lipsa furnirului pe margini. aschii de miez în stratul de fata. consumul de lemn este minim. . .lN/mm . pe când straturile interioare. rezistenta la încovoiere statica: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 20 N/mm . pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 18 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm .crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm. . . placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii: . rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. are rezistente mecanice superioare. folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructii aeronautice si navale). nu se admit: denivelari.dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat. iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. texturat. placajele se clasifica în: placaje de uz general. . texturate. PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu. antiseptizat. franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii. La rândul lor. . tavane. foioase moi sau tari). Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contrângerea sunt reduse. . presate si lipite între ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice.dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri. metalizate.dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat. pentru funduri. melaminat. lemn satinat (satin wood). Straturile de furnir sunt dispuse în directii diferite. a placilor. de exemplu. cu folii metalice. emailat. 2 2 2 2 3 3 2 y y y y y y În cazul semifabricatelor supuse unor tratamente speciale. toate dispuse cu fibrele în aceeasi directie. Pentru miezul panelului. la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. . cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hârtie sulfat. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii: . Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn. lipsa de sipci la capetele placii. coaja înfundata.Pentru panelul propriu-zis clasa A/A. pete de liant si urme de parafina. urme de chit si pete de ulei. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab în celelalte directii. Dupa destinatie. astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente în toate directiile si sa fie tot atât de durabil ca si lemnul. presat. pentru canturi: minim 550 N. melaminate. de compozitie.dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice. proprietatile de prelucrare sunt mai bune. obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare. pentru placi spate mobilier corp. acoperite cu tesaturi de fibre de sticla. emailate. .dupa specia lemnoasa a furnirelor componente: placaje din lemn omogen (de rasinoase. PAL stratificat si PAL multistratificat. cum ar fi: indice de rezistenta micrologica: 85%. dezlipiri. stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate. ignifugat. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a înlocui metalul. Placajul laminat este un produs similar. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 0.dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen. pentru rame. pentru sezuturi si spatare scaune. de protectie insectofungicida si ignifuga. slefuiri neuniforme. la fabricarea diverselor piese de mobilier. fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu. partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului. PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: densitatea aparenta: pentru grosimi de pâna la 8 mm inclusiv: 650 kg/m si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m . PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm. umiditatea la livrare: 9±3 %. . Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice.30 2 N/mm . trebuie sa fie doar rezistente. În cazul placajelor. PAL înnobilat furniruit. În acest fel. În functie de modul de obtinere si de finisare.40 N/mm . denivelari provenite din golurile miezului. dezlipiri de straturi si alte defecte. cu furnire estetice. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon.dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice. rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 0. nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv. a peretilor laterali si despartitori. 750 N. emailat pentru obtinerea usilor.noduri concrescute: se admit.dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar. fete-sertar.nu se admit: putregai. . încleiate cu rasini sintetice si presate la cald. y . ondulatii.35 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 0. cum ar fi pinul. urme de hârtie adeziva.nu se admit: umflaturi. cum ar fi PAL-ul antiseptizat si ignifugat. zebra. conditiile de calitate sunt urmatoarele: .dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice. caserat cu PVC. pirogravate. polite. cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte.rezistenta la forfecare:min.

2 3 y y y y y y Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: rizuri si zgârieturi: 1 buc/cm2. impuritati: se admit rar raspândite pe suprafata placii. Aceste placi sunt utilizate în industria mobilei (în special cea destinata bucatariilor). adâncituri. modulul de elasticitate la încovoiere statica: minim 2500-3000 N/mm. . asezate sub forma de fagure sau inele. fete de sertare. PFL-ul melaminat. melaminare. cu latimea maxima de 0. impregnat cu uleiuri sicative. desprinderi ale stratului decorativ. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice. umflare în grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%. margini sau colturi rupte. polite. folosit în special la fabricarea mobilei de bucatarie. tratat termic. canturi. fara decolorarea sau fisurarea suprafetei. . înnobilat prin emailare. . . y y y y La fel ca si în cazul PAL-ului.dupa densitatea placilor: PFL poros. cu lungimea rupturii de maxim 15 mm.0g/cm .3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm. impregnat prezinta caracteristici calitative specifice. dur si extradur. netratat.dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat. mijloace de transport si bordurare de panouri. antiseptizat. rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat. rezistenta la încovoiere statica: 40-30 N/mm . pete de ulei. PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii. impuritati în filmul decorativ. bituminat.dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza între 8-25 mm. rezistenta la atacul insectelor xilofage prin metoda ingerarii fortate: buna. rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare. clivari ale placii suport. absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%. prin desfibrare mecanica sau chimica si împâslite sau încleiate în placi subtiri si rigide. alcatuit din ramele de PFL cu structura din hârtie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. nu se admite aparitia altor defecte în afara unei usoare diminuari a luciului. Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi. nu se admit: pete de condens. stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. sezuturi de scaune. fetele. coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj). moale. umflaturi. polite pentru corpuri închise. nu se admit: zgârieturi superficiale. rezistenta la: vase fierbinti. semidur. fonoabsorbant. Astfel. Placile decorative din hârtie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hârtie impregnata cu rasini sintetice. constructii civile. precum si PFL emailat si melaminat. acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior. cu dimensiunea maxima de 2 mm. stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite cel mult un colt rupt. umiditate la livrare: 6±2%. emailat. y PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier. pentru: rame dublu placate. rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei.2-4 mm sau din alte materiale. prezinta caracteristici de calitate specifice: rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N. din fâsii obtinute din PFL dur din hârtie cu grosimi de 3. dintre care. placi de mese. cost redus si întretinere usoara. spate si funduri de sertar.dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat. La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate. Placile din hârtie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: . din placaj de fag de 4 mm. structura miezului. în special de bucatarie. y y Piddle celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn.y pierdere de masa la încercarea eficacitatii ignifugarii: maxim 30%. înnobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: densitatea aparenta: l. extramoale. y y y y y Piddle fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale.în functie de finisare: PFL standard. pe cant: minim 600 N. Clasificarea se poate face dupa urmatoarele criterii: . fizice si chimice superioare. vapori de apa. semiuscat si prin procedeu umed. Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard.

Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede. rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete. de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici. zgârieturi. inclusiv suruburile care se monteaza. fibre de carton. balamale. [7] . sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator. toxicitatea DHS. în conditii normale si dupa ardere: lipsa lor. fara alte modificari. rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai. printre care: . . Acestea au o buna rezistenta la foc. ciment . broaste. În garnituri de mobilier. Lemnul impregnat Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin încalzire.75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor. zgârieturi. constrângeri de material sau alte defecte. ghips. rezistenta la zgâriere: sa nu apara zgârieturi la o apasare cu 140 gf. la actiunea factorilor chimici si a insectelor. umflarea în grosime: maxim 6%. paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm . poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi în functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul în care va fi utilizata (uscat. umed. înlocuitori de piele.vopselele care se decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos. fara urme de matrite.90%. accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare. cu o duritate de cîteva ori mai mare decât cea a lemnului. fara ondulari. temperaturi scazute sau ridicate). datorita proprietatilor lor adezive. . rozete) pot fi realizare din otel cromat. care imita lemnul si il substituie. curate.cleiurile si adezivii sintetici care. stabilitate dimensionala si sunt mai dure. fotoliilor. Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este normele tehnice pentru produsele respective.materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor. biblioteci.3 kg/m . fonta cenusie. au loc reactii chimice între celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare. canapelelor. iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pâna la aparitia miezului.sticla folosita pentru diverse policioare. rezistenta la apa clocotita: cresterea în greutate-maxim 5%. de finisare a pieselor de mobilier. la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare. rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari. Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic. cu masa specifica de 1. atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere. lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire. fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile. ureo-formaldehidici cu întaritori. la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal. stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze. rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului. neconventionale. rezistenta la tractiune. sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continua diversificare. jacard. Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane. papura si diferiti lianti. goblenuri. tesaturi. colorate uniform. rips. usi de vitrine. otel inox. au rolul de a îmbina suprafetele dintre doua piese.y densitate aparenta: 1. cât si prin folosirea unor noi materiale.lacurile sunt utilizate în procesul având atât un rol estetic cât si de protejare a mobilei fata de caldura si apa. rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii. Un alt produs este realizat prin presarea lemnului impregnat. putându-se imprima în relief curba sau ondulatia. de aceleiasi standardele piese sau sau . sustinatoare de polite. . piele. . 2 3 y y y y y y y y y y y y În ultimul timp. Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinzând pulberi de grafit. folosesc pentru pictarea diferitelor elemente . Pentru tapitare se folosesc brocarturi. Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf. Pe lânga aceste materii prime.45% si transversal. crapaturi sau alte defecte. la o 2 presiune de 70Kg/cm Semifabricatul obtinut este mai putin aspru. curate.accesoriile metalice sau plastice (mânere. Adezivii naturali (clei de oase. prescrisa cadrul butoane. Pe lânga semifabricatele prezentate mai sus. cu formare de structuri plastice. precum si componente executate din materiale plastice. într-o presa hidraulica. 0.baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului. aluminiu si alama.35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare. aliaje de zinc. stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0. rezistenta la soc (cu bila): lasata prin caderea bilei de la o înaltime de 1.

care consta în îmbinarea elementelor constructive. rindeluirea. Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei. se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului. stabilitatea devenind definitiva înainte de debitare. îsi schimba forma. retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite. care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Apoi. slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente. semimate. la o temperatura de 30-35°C. Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor. a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. furnirurile sunt sortate dupa textura. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa.I. prin expunere la aer (este un proces îndelungat care dureaza câteva luni) cât si în cuptoare de uscare (proces care dureaza numai câteva zile). prin tehnica tipografiei. fac parte urmatoarele operatii: . taierea capetelor. efectuarea profilurilor de îmbinare (gauri si cep. tivirea. chituirea. PAL. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala. croirea bruta (debitarea) cherestelei. contractându-se. uscarea lemnului trebuie sa se faca pâna la o umiditate de 8%. aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa încleiere. A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare. . baitul este absorbit neuniform.lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor. înlaturarea marginilor. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza. mate. pictura manuala. De asemenea.[8] Furniruirea panourilor. Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice în apa distilata.lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv în emulsii de substante uleioase în apa) sau cu materiale abrazive. poliesterice sau cu lacuri mate. în vederea absorbtiei uniforme a baitului (în cazul unor suprafete necorectate. În functie de tipul de lac utilizat. în vederea obtinerii prin îmbinare a efectelor dorite. Uscarea se poate face atât pe cale naturala. pentru o mai buna aderenta. procesul tehnologic de fabricare îsi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier. . de obtinere a elementelor masive. finisarea si montarea. mai simplu de livrat si prin uscare. si anume: obtinerea elementelor masive. nuanta si desen. . se executa si o serie de elemente decorative în relief. iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite. cuprinsa între 33 si peste 50% din masa totala.4 Fabricarea mobilei Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate. Debitarea semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. lucrata mecanic. este mult mai usor si. Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed. cu ajutorul unor particule abrazive) în vederea obtinerii unor ornamente în relief. consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor. În ambele cazuri. PFL) în piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri.uscarea cherestelei. placaj. Aceste operatii se executa prin presare. deci. placile de furnir se îmbina între ele cu hârtie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv. Din cadrul primei grupe. prin îndepartarea prafului. crapaturi ) sau de fabricate. Anterior furniruirii propriu-zise. cozi de rândunica) sau a diferitelor profiluri decorative. a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor. care sunt urmatoarele: . de la mobila cu preturi scazute. Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului într-o forma sau într-o matrita metalica. a întregii suprafete sau a anumitor zone. uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile. transparente. pâna la piese lucrate manual. la cald (presare) si în conditii de umiditate. pot fi împartite în trei mari grupe. fapt ce conduce la aparitia unor pete). care influenteaza atât proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cât si pe cele ale produselor finite. Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei. Independent.slefuirea. suprafetele vor deveni: lucioase. La fabricarea mobilei. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea. prin utilizarea de sabloane) serigrafie.

limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv. . Tot în aceasta faza are loc si tapitarea. cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice. . la desprinderea fortata.mânerele. . precum piatra.partile frontale perechi (usi. astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern. iar crestaturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens. de-a lungul istoriei. nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita. Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm. la confectionarea mobilei a fost utilizat lemnul. Adezivul trebuie aplicat uniform.Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde.pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preîntâmpina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor.balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn. în special cele aparente si decorative. suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir. pete de la patrunderea adezivului la suprafata. sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir. opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi. Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare. I. a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani.canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare. neadmitându-se zone neîncleiate. demontabile. . care echipeaza o camera si care completeaza si se armonizeaza cu arhitectura interioara. prelucrari mecanice. încleiere. la deschidere sau închidere.încleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului. . Designul mobilei a reflectat înca din antichitate si pâna în prezent moda caracteristica fiecarei perioade.capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare. Asamblarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . . astfel încât. suprafetele încleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca îngrijit. fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri. . poliuretan). . cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului. sa respecte conditiile de forma pieselor. ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. butonii. trebuie acoperite corespunzator. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si închidere si pentru a asigura o functionare usoara. asamblare. pentru a se evita curbarea panourilor. de preferinta. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote în timpul exploatarii. fmisare. tapiterie si planitate a panourilor libere sau montate în mobila.piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate. marmura si metalul. Stilul de mobila poate fi definit ca un ansamblu unitar de forme constructive si decorative. furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare. . s-au mai folosit si alte materiale.5 Evolutia stilurilor de mobila Mobila poate fi definita ca fiind formata din totalitatea articolelor mobile si uzuale realizate din diferite materiale si cu diverse destinatii. . În prezent. aflat într-o continua evolutie si transformare. cu suruburi sau prin încleiere. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive. iar la cele protejate cu furnir. În mod traditional. tolerantele si ajustajele de îmbinari si asamblari prevazute în standarde. sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramâna închise fara interventia broastei sau a opritorului.usile trebuie montate astfel ca. [9] Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci. care poate fi clasica (cu arcuri.capetele suruburilor. dar. Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: . care ramân vizibile si care prezinta pericol de accidentare. Încleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv. iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare. .în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale. chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare.sa fie executata fara joc.

greoi si rigid. cascade. viu colorate si piei de animale. care erau realizate dintr-o împletitura din piele sau trestie. Mobilierul era foarte putin decorat. baga. patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o împletitura din chingi. Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura. semanând perfect cu cele folosite în anul 1800 d. tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute. Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa. cedru. sah). pentru saraci. etajere. În general. orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura în lemn de santal. piciorul de caprioara. era masiv. forma mobilei este simpla. [10] [11] Stilul grecesc (600-400 î. mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite. sfinxi. tauri. abanosul si nucul. Chr. Stilul minoic (3300-1000 î. Lazile. a caror utilitate le-a facut sa fie produse si în prezent: canapele. fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur. frunze de acant. banci. paltinul. Astfel. iar patul avea zona de la cap mai înalta decât cea de la picioare. Având o dubla destinatie. vulturi). Pentru mobilierul de uz curent. În general. aurul fiind folosit din abundenta.Chr. mese. care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante decât designul. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase. Motivele de decorare întâlnite erau geometrice (liniare. dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare. Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate. iar ca motive de decorare sunt întîlnite: frunza de acant. fildes.-al IV-lea d. Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur. iar una dintre tehnicile de îmbinare a pieselor componente. pâna la stratul dorit. Stilul chinezesc. paturile si mesele de la 1800 î. acoperite cu piele sau cu materiale textile. de la miniaturale la monumentale. Decoratiile se executau în relief.În stilul fiecarei epoci au existat însa diferente mari între piesele de mobilier. se foloseau materiale textile. Ca elemente decorative sunt întâlnite: vulturi. în functie de clasa sociala careia îi erau destinate si de mesterii care le lucrau. florale (floare de lotus. de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare. palmier. sidef si pietre semipretioase. meandrele. maslin) se facea cu dalti. scaune si taburete. Ca materiale se foloseau: marmura. cornuri ale abundentei. cu linii si suprafete drepte. situânduse la înaltimea mesei. fotolii. volute în spirala). bogata în incrustatii si placari de fildes. frasin. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes. Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi. obtinându-se astfel atât coloritul cât si plastica dorita .Chr. taburetele aveau forma picioarelor în X. pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si îmbogatita. chiparosul. . flori. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier. suprafetele meselor. iar taburetele erau realizate într-o varietate de forme. geometrice.figurale: oameni. galben). decoratii si ornamente. Cele mai folosite esente erau: maslinul.) Acest stil este foarte greu de reconstituit. Stilul roman (secolul al IV-lea î. De asemenea. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos. prin sculptare. nefiind descoperite piese de mobilier.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa.Chr. bronzul si lemnul de nuc. antropomorfe si hieroglife. Motivele de decorare erau foarte variate: . Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de împletituri din fibre elastice naturale. confectionate din lemn. cu elemente în principal geometrice ( arcuri de cere. variau ca dimensiuni. patrate sau rotunde. au atins înca de la bun început sa fie pur functionale. fiind decorate cu motive arhitecturale. Picioarele scaunelor erau în forma de X. crin). Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire. realizate de muncitori sau de tarani. aur. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese. rosu. incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. se pastreaza si astazi.Chr. iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene în culori vii. bronz si fildes. cornise. pe când cel oficial. Chr. masa pentru joc si lucru. în care apoi se sculpta cu dalta. formele erau comode si elegante. tuia.) Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a înlesni înscrierea formei corpului în partile cu care acesta venea în contact (sezut. iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii în culoare neagra. sticla. Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese. Patul era prevazut cu baldachin. incrustatii în lemn si fildes si lacuit. nufar. paltin si ulm. Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale. Piesele de mobilier difereau foarte mult în functie de clasele sociale. paravane. Chr. pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa. pietre pretioase sau din alte materiale. Stilul egiptean (3000-2400 î.Chr. piesele simple. pentru pictare. prevazut cu spatar înclinat. . iar multe erau de forma rotunda. de ceremonii. tapiterii luxoase. lada pentru pastrarea îmbracamintei. patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator. Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos. pasari. verde. spatar). etajere. sticla. peste care se picta în culori tari. ferastraie. sicomor. comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. Ornamentatia. bronz. mergând pâna la 18 straturi de lac divers colorat (în negru.vegetale: peisaje. paturi. Stilul mesopotomian (3500-800 î. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta în toata India. Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos". cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare. animale. Mesele erau în general mici. Daca. fiind fixe sau pliante. cristal de roca0. incrustare cu scoici. ale picioarelor erau mai întâi pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pânze. copaci. "coada de rândunica". informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple.) Clima uscata din Egipt a permis conservarea pâna în zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele. fiind folosita atât pentru odihna cât si pentru servirea mesei. care asigura maximum de comoditate. zoomorfe (lei.) Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc. canapeaua era concava în zona capului. usoare si pictate. Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal.

spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare. lei. a suprafetelor Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul. Stilul Renasterii a aparut în Italia înainte de 1425.stilul gotic german este sobru. cu pondere mare în Germania. ghirlande. prioritara stilului constructiv si functional. . lucrate din lemn în combinatie cu bronz. ornamente sub forma de trefla.Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. apar omamente animale: centauri. a avut ca motiv de inspiratie ornamentele greco-romane.[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte. prelati si scene biblice. Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete. aveau o constructie fixa sau plianta. Ornamentarea se realizeaza prin sculpturi bogate. de rozeta. dominând rozetele. Elementele definitorii au fost completate însa cu elemente specifice. Ornamentatia. cu multe ornamente inspirate din regnul vegetal. poligoane. picioarele mobilierului au o linie arcuita. goticul nefiind niciodata acceptat în aceasta tara. . îmbinarea la 45°. De asemenea. sunt tapitate sau acoperite cu blanuri. cu capiteluri în forma de cub si cu capetele strunjite. dreptunghiulare sau rotunde. robust. cele mai întâlnite fiind motivele vegetale: frunza de acant. abanos. . iar taburetele. stâlpi simpli. atlanti. caneluri semirotunde. Forma mobilierului bizantin este masiva. destinata etalarii obiectelor de valoare. cum ar fi: usi cu tablie. Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul. lire dar si cariatide. vulturi. iedera si frunze de vita de vie. Din regnul animal sunt folosite ornamente sub forma de: dragoni. . paravane. cu o placa groasa. scoici. delfini. taietura diamant. sustinute de arcuri semirotunde si stâlpi scurti si grosi. Stilul gotic (secolele al Xll-lea . tot în aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola. aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitând obtinerea unor piese mai bine îmbinate si asamblate. banci lada.stilul gotic spaniol prezinta o decorare încarcata vizibile. foarte bogata. incrustatii cu arama si fildes. Stilul Renasterii (secolul al XV-lea). cavaleri. contraforturi. picturi si mozaicuri [12].al XV-lea). scaunele cu diverse forme si dimensiuni. creneluri dispuse pe cornise. sobra. Episcopul Maximilian (din Muzeul de la Ravena). volute. executat din fildes sculptat în relief si încadrat într-o rama din lemn. În general. cedru. care erau de obicei semnate cu numele tâmplarului respectiv. astfel încât acest stil prezinta o serie de diferentieri: . etajere. De asemenea. masiva. iar calitatea lor ridicata se datoreaza îmbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare. Elementele decorative ale mobilierului au fost împrumutate din arhitectura gotica. bufetul înaltat pe picioare. cruci sub forma de floare. cum ar fi: frunza de acant. motivele geometrice: meandre. mesele romane sunt mai mari. strane gotice si paturi cu baldachin. mesele. cosuri si cornuri ale abundentei. Spre deosebire de mesele mici grecesti. este edificator pentru aceasta perioada. fiind considerat "barbar". imitând piciorul de animal.al XV-lea). dar sunt prezente si o serie de ornamente sub forma de sfincsi. Principalele piese de mobilier sunt: lazi. realizate prin strunjire. Stilul bizantin (secolele al V-lea . având linii si suprafete drepte. picioare de leu. ghirlande. nuc. arabescuri. porumbei. ornamentele vegetale stilizate si cele geometrice. diferite de la o tara la alta. flori simple. figuri grotesti sau scene mitologice. greoaie. vulturi. amorasi. Stilul islamic (secolul al VII-lea) se caracterizeaza prin preocuparea decorativa. ciucuri. erau folosite esente de: stejar. Apar totodata o serie de noi solutii constructive. cai. Picioarele taburetelor.stilul gotic englezesc este mai retinut în ornamentatie si prezinta linii mai suple. panglici rasucite. îmbinarea în coada de rândunica ascunsa. frasin si diferite specii exotice pentru intarsii si incrustatii. dulapuri în perete. fiind prezente: arcuri ogivale. De asemenea.stilul gotic francez prezinta decoratii dantelate si se caracterizeaza prin eleganta si distinctie. scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare.

. mobilierul este mai delicat si mai comod.în Spania.în Franta. bogat decorata.în Anglia. marchetarie sau prin stucaturi. paturile au baldachin si sunt formate dintr-un schelet sculptat. Tapiteriile se fixau cu ajutorul cuielor decorative. despartite de profiluri sub forma de frunze de acant stilizate. sculptata în zone concave sau cu stucaturi. Mobilierul era compus dintr-un numar mare de piese: mesele si scaunele au picioarele în forma de soclu. sculptura cu relief înalt si ronde-bosse (sculptura al carei volum evolueaza în spatiu. aurire.Decoratia policroma s-a realizat prin pictare. încrustrare. se întalneste un amestec de Renastere italiana cu elemente de influenta islamica si bizantina. Mobilierul. sunt doua curente: în partea de sud a Germaniei este preluata Renasterea italiana. Ea se caracterizeaza printr-un soclu mare. este sobru. Una dintre inovatiile stilului renascentist este lada numita "cassone. iar în partea de nord se manifesta influenta Renasterii nord-franceza si flamânda. Specifice sunt aplicele metalice. . . sculptate adânc. mobilierul este masiv. iar ornamentatia se realizeaza prin sculptare. fara frontoane sau arcade. cu profiluri proeminente si cu capac masiv. printr-o legatura lata. tapiteriile din piele de Cordoba presata si aurita. incrustatii cu pietre pretioase. sub forma de vase decorative. . iar cele din fata." inspirata din sarcofagele romane. Renasterea se impune sub Regina Elisabeta I si continua sa se dezvolte pâna în secolul al XVII-lea. neaderând la nici o suprafata plana). fara tablia din fata. apar pentru prima data scaunele tapitate. aurita sau pictata. rectangular.în Germania. stilul renascentist a prezentat anumite particularitati provenite din specificul diferitelor tari în care s-a dezvoltat: . Picioarele se realizau prin strunjire. predominant din stejar. În general. Ca si stilul gotic. Picioarele sunt consolidate prin legaturi în H.

f. n. capitel cu ovuri. acanturi si fructe. cornisa sculptata cu volute. r. b. ornament din acanturi. frunze de acant. ove cu torsade. ove cu margele. friza sculptata cu acanturi.e. picioare împodobite cu elemente strunjite si sculptate. l. p. j.ro a.i. d. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu.Fig.k.imagini. ornament împletitura. m. consola. . c. cartus dreptunghiular. o. cartus oval. ornament din panglici. h. pilastru sculptat. g. ornament cap de delfin.2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative. balustru.sursa www.

unde mesterii au creat un mobilier excesiv ornamentat. Apogeul a fost atins în Franta. la curtea lui Ludovic al XlV-lea. cu ornamentatie bogata si simetrica. Formele erau largi. abanos. incrustatii cu bronz sau argint. contraste de culoare si aur. Cele mai folosite esente au fost de nuc si de stejar. cariatide ca element de sustinere. Tapiteria se realizeaza cu materiale scumpe (brocart. mahon. în perioada de început a domniei lui Ludovic al XV-lea. . banca. barocul de tranzitie (1643-1715). piele. Motivele dominante ale sculpturii bogate cuprind: frunze de acant.Fig. barocul timpuriu (1610-1643). realizata prin marchetarie si sculptura. Tapiteria este din tesaturi scumpe si din catifea. în ideea de a se renunta la formele echilibrate. iar pentru acoperirea suprafetelor mobilei se foloseau esente nobile (palisandru. care pentru prima data este prevazut cu spatar si brate tapitate. în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea. 4. frontoane. în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea. motivele fiind în general cele clasice. bogat sculptata si cu un capac de forma neregulata. inspirate din frescele romane. masti. Barocul mai poarta numele si de "stilul regilor francezi". fotoliu cu picioarele în forma de X Stilul baroc (1620-1700) a aparut în Olanda. în forme de frunze. cu incrustatii în fildes. pietre semipretioase si aplicatii de argint. portelan. b. logice si sobre ale Renasterii si de a crea un mobilier mai bogat în sculpturi.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze. barocul târziu sau Rococo (1723-1774). Decorarea se realizeaza cu jocuri de lumini si umbre.imagini.ro a. sursa:www. care prezinta ca variante dulapul-biblioteca si biroul de scris prevazut cu sertare laterale. ghirlande. în timpul Ludovic al XV-lea[14]. satin). Decorarea se realizeaza prin aurire. sprijinita pe elemente portante puternice în forma de lei. motive chinezesti si figurine minutios modelate. existând practic patru perioade distincte: 1. 2. Principalele piese de mobilier sunt: comoda. somptuos si foarte elegant. sidef. carapace de broasca testoasa. nuc). masa cu placa de marmura sau mozaic. damast. vulturi sau spirale ample de acant. Régence (1715-1723). precum si fotoliul. 3. velur. adaptat ceremonialului curtii. Dulapurile reprezinta piesele dominante. iar picioarele au terminatii în forma de laba de leu. domniei lui Barocul francez sau stilul Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ.

tendinta de echilibru si simetrie este parasita. picioare de mese. Picioarele sunt sub forma piciorului de caprioara. dulap. mobila fiind lustruita în culori închise care contrastau cu bronzul auriu. Stilul Régence mai este cunoscut si sub numele de "rocaille " si face trecerea de la stilul somptuos Ludovic al XlV-lea catre stilul Rococo. n. masa. f. Se folosesc furnire de palisandru. scaun.imagini. ornament.k. r. h. l.Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea.decoratia fiind facuta cu umbrele si evantaie chinezesti. d. paturi. Influenta orientala. e. b.m. masa consola. cu terminatia în forma de copita stilizata. sursa www. . dragoni si pagode.i. comode. birou.ro a. g. trandafir si liliac.c. forma mobilierului fiind inspirata din forma scoicilor. Mobila are linii arcuite. o. fotolii. j.p. taburet.

mobilierul fiind masiv. intarsia. fiind scoasa în evidenta structura lemnoasa a fiecarei specii. sculptura. b. f. mobilierul este mai sobru. tapitate numite "bergère à oreilles" sau "fauteuil à confessional" ("bergera cu urechi" sau "fotoliul confesional"). iar consolele prezinta o legatura între picioarele bogat sculptate. fotoliu. verdedeschis. migdalul si trandafirul. albastru-deschis. în combinatii complicate în forma de C si S. Paturile au baldachin.ro a. Speciile lemnoase folosite cu precadere sunt: nucul. În Anglia. atât interioarele cât si exterioarele fiind bogat aurite. Spatarele scaunelor si ale canapelelor sunt traforate. barocul timpuriu se caracterizeaza printr-un mobilier masiv. specifice stilului. Stilul Rococo este un stil lipsit de forme geometrice. scaun. pasari. a sezlongurilor si fotoliilor canapea. la fel ca si sezutul. fagul. cornise si placi intermediare. h. pe când barocul tarziu (rococo) este puternic influentat de cel francez. continând lire . Spatarele scaunelor. Mobilierul german si-a pus amprenta asupra dezvoltarii barocului olandez. forma curba a unei placi de masa. de unde si numele stilului de Quen Anne. j.Fig. masa. masa birou. Barocul englezesc atinge apogeul pe timpul domniei reginei Ana. predomina liniile drepte si picioarele strunjite. palisandrul. dormitor. independente sau alaturate. elementele decorative predominante fiind: scoica stilizata. în relief înalt. cu ornamentatie bogata. e. picior de caprioara pentru masa.sursa www. curburile fiind line si pline de rafinament. paltinul. mahonul. Numarul pieselor de mobilier se mareste odata cu aparitia vitrinei pentru portelanuri. când mobilierul se caracterizeaza prin forme foarte suple. d. în forme arhitecturale cu planuri de separatie realizate din pilastri. ghirlandele de flori si frunze. stejarul. forme de cadru si picior de mobilier. figuri grotesti si chinezarii. În Austria si Germania. în culori naturale sau colorate. fotoliilor si al canapelelor sunt tapitate sau împletite din bambus. forme de panouri curbe într-un singur plan. c. precum si a fotoliului cu bratele pline. greoi. 5 Stilul Regence. lujere cu frunze si fructe. Culorile care domina sunt cele pastelate: alb. figuri pastorale si capete de copii. comoda.imagini. marchetaria si aurirea suprafetelor. g. i. violet si roz. Ca tehnici de decorare întâlnim: bronzurile.

contrastante. în dungi.6 Scaun în stil Chippendale. Tapiteria se realizeaza din stofe simple. vernil. predominând formele rectangulare. iar spatarele au forma unor îmbinari de bare sau bare si panglici. cornuri ale abundentei. revolutia burgheza si Imperiul lui Napoleon. flori de câmp asezate în cosuri sau împletite în ghirlande Tehnicile de ornamentare sunt: sculptura aurita mat sau patinata. iar masuta de toaleta cu oglinda este o caracteristica a stilului. egipteana si chinezeasca: vulturi romani. Intarsiile sunt rar folosite din cauza predominarii esentelor de nuc si mahon. Robert Adam a fost initiatorul unei variatiuni distincte a decoratiilor neoclasice. Formele sunt geometrice. Stilul Ludovic al XVI-lea are drept caracteristici aparitia fotoliilor si a canapelelor pe rotile si predominarea culorilor deschide: alb. sculptat si aplicate elemente de marchetarie. Cabinetul preia forma dulapului francez. Picioarele scaunelor sunt drepte sau arcuite. coloane si palmete. rectangulare. masiv sau sub forma de furnir. fiind mai curând o reîntoarcere catre mobilierul greco-roman (ca urmare a unui curent aparut în urma descoperirii în aceasta perioada a oraselor romane Herculaneum si Pompei). au fost introduse figuri fantastice delicate. . inspirat din tiparele si culorile (alb-rosu-negru) întâlnite pe vasele romane antice.centrale. torte aprinse. Celelalte stiluri: Wedgwood. dând nastere stilului Chippendale. cu fondul rosiatic. panglici si medalioane. Mobilierul era pictat cu ghirlande si medalioane. iar motivele sunt de inspiratie antica greco-romana. În Anglia. Fig. ornamentele fiind realizate în culori deschise. cu motive preluate din arhitectura greaca si romana: valuri de volute. sursa www. de diverse forme si profiluri. care a îmbinat formele si linia rococo-ului francez cu elemente englezesti si orientale. iar suprafetele pieselor de mobilier sunt acoperite cu ornamente de influenta orientala. crem-deschis. În Franta. Lemnul folosit cu precadere a fost mahonul.ro Stilurile neoclasice(1760-1800) au aparut ca o reactie fata de sentimentalismul rococo-ului. circulare sau ovale. cunoscuta sub numele de stil etrusc. marchetaria si pictura. flori de caprifoi. Hepplewhite si Sheraton evolueaza în acelasi sens. Mobilierul a devenit auster. specifice stilului. benzi întretesute. cu terminatii sub forma de laba de animal. ghirlande. coronite. Sfârsitul perioadei baroce este dominata de lucrarile sculptorului Thomas Chippendale. al antichitatii greco-romane. boboci stilizati. neoclasicismul cuprinde trei perioade istorice distincte: domnia lui Ludovic al XVI-lea.imagini. Dupa descoperirea picturii murale de la Pompei. decât catre cel renascentist. tolbe cu sageti.

7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta (Stilul Ludovic al XVI-lea).ro Stilul Empire ia nastere dupa revolutie si atinge apogeul în timpul lui Napoleon. Deseori apar medalioane cu arme si litera N. Rusia si Anglia. cornuri ale abundentei fiind dispuse pe elementele de sustinere. lemnul de mahon fiind utilizat aproape în exclusivitate. sursa www. Empire a devenit un stil international. unde a fost numit Regency. . înconjurate de coronite. Italia. extinzându-se si în alte tari: Germania. Tapiteriile sunt de culoare rosu închis. cariatidele.imagini. Influentele greco-romane si egiptene antice (ca urmare a victoriei lui Napoleon în Egipt) sunt predominante. fiind orientat spre glorificarea victoriilor si a puterii imperiale. iar ornamentele se realizeaza din bronz cizelat si aurit. galben auriu sau verde antic. formele predominante: grifonii. arile Scandinave. sfincsi. Decorarea se face prin sculptare în ronde bosse.Fig. iar furnirele predominante sunt de culoare castaniu sau rosu.

crengute. caprifoiul. 6 Masa. în dungi si din piele. toarte de fildes si abanos în lemn de trandafir si abanos. Se remarca o preferinta pentru motivele exotice turcesti. leii înaripati. par. Austria si Ungaria ca o interpretare a clasicismului german. sursa:www. 11-12 Ornamente specifice.ro 1 Pat cu baldachin. rozete. 2 Pat. în dorinta de aparitie si de impunere a unui stil propriu. indiene si egiptene. Stilul Regentei (Regency . frunze. 4-5 Fotoliu. Tapiteria era din materiale înflorate. Formele sunt mai rotunjite. Caracteristic este aparitia unor bratari metalice la picioarele scaunelor. Mobilierul folosea specii indigene de lemn de cires. perioada Regentei lui George al IV-lea) a reprezentat o dezvoltare a stilului neoclasic. accesibil paturilor largi ale burgheziei. Stilul Biedermeyer (1815-1848) a aparut în mediile burgheze din Germania. imagini. 10 Cabinet. 8 Fotoliu. motivele tipice de decorare fiind: palmetele. 3 Scaun. grifonii.1810-1830. acoperite cu esente exotice. stilizate: . 7 Consola cu cariatide. 9 Gheridon.8 Stilul Empire. . canapelelor pentru a le proteja contra loviturilor. în care formele au devenit mai mari si mai greoaie si bogat ornamentate. Ornamentele dominante sunt de natura vegetala. sunt întâlnite slifuri ornamentale din bronz.Fig. iar decorarea se face cu incrustatii de alama. iar cele din alama stantata se realizau din table ambutisate. meselor. frasin..flori. astfel încât sa rezulte un mobilier ieftin. De asemenea.

cu forme mari. 3. . 4. neobaroc si neorococo. Scaun si masa.imagini. 6.ro 1. curbilinii. sursa: www. Biblioteca. Ele capata o raspândire în aproape toata Europa fiind regasite sub alte denumiri: y y în Anglia-stilul Victorian. 9. masa si scaun în garnitura. neorenastere.9 Stilul Biedermayer. 5. Scaun. în Franta-stilul Louis Philippe.Fig. Fotoliu. Secrétaire cu doua corpuri. 7. 2. Pat en bateau. Birou-comoda Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind: -neogotic. în care se combina liniile drepte cu cele curbe. cu dantelarie renascentista si folosirea unor tehnici industriale noi în decorare (laminare si galvanizare). 8. Fotoliu cu spatar rotund. caracterizat prin piese de mobilier de dimensiuni mici.Canapea.

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

Stilul Arte si mestesuguri (1860-1910) apare ca o revolta împotriva productiei de masa a mobilierului. Majoritatea pieselor sunt executate manual, în forme simple, inspirate de mobila de la tara si de arta japoneza. Sunt folosite esente lemnoase indigene si materiale relativ necostisitoare: cupru, aliaj de staniu si plumb. Tapiteriile au motive plate reprezentând pasari, animale, flori si plante stilizate. Se remarca preferinta pentru finisarea prin ciocanire a pieselor metalice, iar îmbinarile se fac în coada de rândunica, nut si feder. Stilul Art Nouveau (1880-1910) este considerat cel dintâi stil modernist, fiind caracterizat prin forme si modele sinuoase, curbate si alungite, inspirate din formele naturale. Stilul a fost popular în toata Europa, fiind cunoscut sub diferite denumiri: y y y y y Jugendstil în Germania si Austria, Stile Libertà în Italia, Modernismo în Spania, Modern Style în Anglia, Tiffany în Statele Unite.

Accentul s-a pus pe calitatea materialelor si pe maiestria executiei. Pentru marchetarie sunt folosite esente tari, exotice, sticla cu irizatii, argintul si pietrele semipretioase. Motivele includ figuri feminine, cu par unduitor si vesminte vaporoase, curbe sub forma de "lovitura de bici", flori, pasari si insecte stilizate, mai ales libelule de tip filiform[15]. Stilul modernist (1918) a fost determinat de dezvoltarea tehnologica de dupa Primul Razboi Mondial si a cuprins o varietate de forme, stiluri si motive, de cele mai multe ori rupte de traditie si cu desconsiderare fata de specificul national. Între acestea se remarca: stilul cubist, lipsit de echilibru si ornamente; stilul Bauhaus (Weimar-Germania), care a încercat spargerea barierelor dintre arta, mestesug, proiectare si arhitectura, prin folosirea unor materiale noi: teava de otel cromat, placaj mulat si laminat; stilul Art Deco, cu piese de mobilier manual superb finisate, în care se întâlneau intarsii din materiale exotice, ca de exemplu fildes si decoratii cu forme geometrice.

Stilul contemporan, din perioada de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si pâna în prezent este caracterizat prin înlocuirea materialului lemnos cu materiale noi:

- semifabricate din lemn, fibre de sticla, mase plastice, otel cromat, sticla, prin care se scot în evidenta mai mult forma, culoarea si modelul, în defavoarea ornamentelor. Începând cu sfârsitul secolului al XX-lea, mobilierul a început sa fie realizat din semifabricate acoperite cu filme din hârtie speciala, rasini sintetice termoplastice sau metalice. Mobila contemporana este adaptata cerintelor de comoditate si spatiilor mai reduse, fiind foarte functional si asigurând o manevrare usoara. Garniturile de mobila nu mai pot fi distinse strict din punctul de vedere al destinatiei lor, ele fiind concepute astfel încât sa aiba un caracter multifunctional (de exemplu, dormitorul poate avea o dubla destinatie, si camera de zi sau/si de cabinet, bibliotecile sunt prevazute si cu vitrine pentru etalarea diferitelor obiecte, precum si cu spatii pentru aparate electronice). Dulapurile au devenit din ce în ce mai mari, acoperind în întregime peretii, mesele au placi rabatabile si se pot plia sau prezinta forme de adaptare în colturile camerelor, bufetele si comodele prezinta spatii distincte pentru introducerea aparaturii electronice. O foarte mare dezvoltare o prezinta piesele de mobilier pentru birouri. În România, a avut loc o dezvoltare paralela a doua tendinte: stilul popular românesc (rustic) si stilul cult românesc. O serie de piese de mobilier rustic sunt expuse la Muzeul Satului din Bucuresti. Cu toate ca au fost obtinute cu unelte rudimentare, ele sunt caracterizate printr-o maiestrie si o bogatie a motivelor. Crestaturile sunt alcatuite din motive geometrice variate si sunt plasate pe suprafata pieselor, cu respectarea principiilor generale decorative. În general, mobila era destul de modesta si se compunea din piese cioplite si crestate cu simt de echilibru si maiestrie. Principalele piese de mobilier erau: lada pentru pastrarea îmbracamintei, masuta joasa cu trei sau patru picioare si scaunelele cu înaltimea corespunzatoare, scaunele cu spatar conturat si crestat, patul simplu si leaganul pentru copii, prevazut cu talpi curbe pentru balansare sau suspendat prin sfori, în tavan[16]. Sub influenta stilurilor bizantin, gotic si rusesc, în mobilierul românesc au început sa apara o serie de motive vegetale si animale stilizate sau împletituri din benzi. Dintre variantele stilului cult se remarca Stilul Brâncovenesc, aparut în perioada lui Constantin Brâncoveanu. Mobilierul era format din linii si planuri drepte, cu multe elemente arhitecturale bizantine (arce sub forma de vârf de lance, arcade semirotunde sau trilobate, stâlpi cu capitel si soclu) si cu decoratii de aceeasi inspiratie: frunze de acant, flori, adaptate specificului national. Traditia fabricarii mobilei pe cale industriala dateaza de la începutul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele ramuri industriale ce s-au dezvoltat în tara noastra.Catre mijlocul secolului al XIX-lea au fost fabricate si primele scaune curbate, stilurile de mobila predominante fiind cele traditionale, în special Renastere. Spre sfârsitul secolului s-a renuntat treptat la stilurile traditionale, tinzându-se catre o mobila mai functionala si fara profiluri exagerate.

I.6 Verificarea calitatii mobilei
Piesele de mobilier pot fi de fabricatie recenta sau piese vechi, obiect al achizitiilor prin licitatii sau prin magazinele de antichitati. Piesele de mobilier vechi, chiar disparate, sunt evaluate la sume mari pe piata antichitatilor si, tocmai de aceea, ele constituie obiectul multor falsuri si reconditionari. De aceea, în datarea si verificarea lor calitativa se impune urmarirea anumitor indicii, printre care: esenta lemnoasa, metodele de constructie utilizate, culoarea, patina, proportiile elementelor componente.

De-a lungul istoriei mobilierului au existat perioade caracterizate prin folosirea unor esente lemnoase, care permit datarea obiectelor respective: y y y y perioada medievala, pâna în secolul al XVII-lea, a fost numita "perioada stejarului; anii 1690-1735 au fost denumiti "perioada nucului"; dupa 1735 a început "perioada mahonului"; în secolul al XlX-lea, în paralel cu revenirea la furnirele de stejar si de nuc, s-au folosit pe larg esentele exotice.

Metodele de obtinere si de asamblare a pieselor de mobilier reprezinta si ele un indiciu al vechimii acestora: pâna în secolul al XVIII-lea, îmbinarea pieselor se realiza prin rosturi de tip feder si nut, fixate prin cuie de lemn, de forma neregulata si executate manual; y dupa secolul al XVIII-lea, îmbinarile s-au realizat în forma de "coada de rândunica" (prin taiere manuala cu fierastraul), cu încleierea rosturilor. La verificarea pieselor de mobilier trebuie sa se urmareasca daca toate îmbinarile sunt identice si executate manual sau nu; y la începutul secolului al XlX-lea, piesele au început sa fie executate mecanic, cu fierastraul circular; y vechile furnire erau debitate manual, relativ mai groase si neregulate, pe când furnirele mai noi sunt obtinute mecanic si de aceea sunt mult mai subtiri si uniforme; y directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, atât la partea superioara cât si la cea inferioara; y picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi; y orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mânere care au fost înlocuite. y Culoarea si patina sunt alte elemente de apreciere a vechimii unor piese de mobilier: - orice zona expusa luminii solare trebuie sa prezinte o usoara decolorare; - culoarea si patina trebuie sa fie uniforme pe suprafata pieselor de mobilier; - partile frecvent manevrate sau supuse unei uzuri mai intense (mânere de fotolii, de scaune, zona de furnir aflata sub mânere) si partile sculptate concav trebuie sa fie mai închise la culoare; - în jurul suruburilor, balamalelor, cuielor, mânerelor se asteapta existenta unor depozite de murdarie formate de-a lungul timpului, datorita vechimii obiectului de mobilier; - aplicarea unui strat prea gros de ceara poate fi indiciul unei reconditionari, prin care se încearca ascunderea unor modificari[17]. Mobila contemporând reprezinta unul dintre produsele cu cele mai variate niveluri de calitate, influentate în mod hotarâtor de materiile prime si de modalitatile de prelucrare si finisare: mobila executata din lemn masiv sau realizata din semifabricate; mobila executata în întregime manual, decorata prin sculptare; mobila de serie, pentru birouri, executata în mare parte mecanic.

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica în:

. . . Dupa sistemul constructiv se distinge: .. . cu luciu înalt (luciu oglinda). metal. material plastic. . . decorativa si de imitatie.modulata[18].sculptata.incrustata.mobilier din panel.cu intarsii. . mobila se clasifica în: . textile). . 2.pentru institutii publice. cu pori închisi sau semiînchisi.mobilier din lemn masiv.extensibila. Dupa destinatie.mozaicata.mobila demontabila. PFL si PAL). sticla. . cu semiluciu. Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi).mobilier din materiale combinate (lemn. Dupa finisaj.gravata.pictata. .mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de cânepa).în sistem fix (nedemontabila). opaca.rabatabila. piele. vopsea sau lac). . .mobilier din rame placate (cu placaj. 3.profilata. . ceramica. semimata. mobila se grupeaza în: . .mobilier finisat prin ardere.cu marchetarie. . . ulei. mata satinata (fara luciu). 5.mobilier finisat cu pelicula (din ceara. . 4. .mobilier nature. obiectele de mobilier se pot clasifica în: . transparenta. Dupa omamentatie.pentru uz casnic. .

în conditii de iluminare normala. Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-mecanice: . latimii si al diagonalei. piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: .baie. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda. 6. urmarindu-se prezenta oricarui defect. fara asperitati. Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport. pelicula trebuie sa fie transparenta. Grosimea peliculei. chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate în tabelul 1. iar la finisarea opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata. . Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta în desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. . bule de aer sau fisuri.hol.camere de dormit. verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control.camere de lucru. y y verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat.pentru cladiri social-culturale. iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana. fara pete sau zone opalescente.pentru scoli si spitale.. cratere.sufragerii. . de minim 25 jam.bucatarie. . Rezistentele minime la solicitarile fizice. scurgeri. incluziuni de corpuri straine. .camere de zi. urmarindu-se dimensiunile prevazute în desenul tehnic. La finisarea transparent.camere de tineret. zgârieturi si fara imprimari.verificarea aspectului se face cu ochiul liber. . nu se admit: . Dupa locul de folosinta. . în sensul lungimii. masurându-se sageata maxima. uniforma. asezata pe cant. .încretituri. De asemenea.pentru uz industrial. . . trebuie sa fie uniforma si aderenta pe întreaga suprafata. Conditiile de admisibilitate a finisajelor .pentru uz comercial si hotelier.

mânerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund. Normal Superior Înalt ore ore ore ore min. y determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti. bituminata sau de matase. 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL).M. y Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pâna la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare. rezistenta.Conditii tehnice generale de calitate) Conditiile de admisibilitate a finisajelor: verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizându-se sertarul la 2/3 din lungime. care sa acopere întreaga suprafata a usii.Tabel nr. Ambalarea mobilei se poate realiza în ambalaje din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea. dispuse egal pe toata suprafata sertarului. urmarindu-se rezistenta asamblarii. urmarindu-se rezistenta asamblarii si a încleierii. depozitare si transport. cu o anumita forta. Finisare transparenta si opaca. împingându-se mobila în doua directii perpendiculare. din exterior catre interior. Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare în sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm. 1 24 6 24 1 1 85 24 24 16 16 2 85 85 10 HB 15 2 HB 15 4 HB Rezistenta la surse fierbinti °C uscate Rezistenta la surse fierbinti °C umede Rezistenta la soc termic cicluri Rezistenta la zgâriere - (Sursa: STAS 6009-86 . 1 Caracteristica Rezistenta la apa Rezistenta la grasimi Rezistenta la alcool 50% Rezistenta la cafea Rezistenta la acetona U. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare. din carton ondulat si din hârtie speciala: tip sulfit. y determinarea rezistentei la oboseala prin împingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (având picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative.Mobilier din lemn. y verificarea stabilitatii piesei de mobila în planul de asezare (picioare si soclu în acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa. . y determinarea rezistentei sertarelor la încercarea statica se realizeaza prin dispunerea în interiorul sertarului închis a trei greutati. y determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc). y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire vertical se face prin închideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise. y determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul în exterior. y determinarea rezistentei politelor la încercarea statica si dinamica. urmarindu-se rezistenta asamblarilor. iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare. acoperita cu parafina si polimeri sintetici. neadmitându-se desprinderea butoanelor.

05.C. iar componentele fragile (cristale. la 98 km de capitala. pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hârtie. actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. polite.Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala care integreaza în functionarea ei elemente împrumutate atât de la persoane cât si de la societati pe capitaluri. oglinzi.centru politic al raionului Teleajen si cetate de cultura.2002 si este platitoare de TVA de la înfiintare. Transportul se face cu mijloace de transport curate. toate încercând sa satisfaca pe cât posibil mai bine cerintele clientilor.R. . Denumirea societatii va fi aceea de "Mobreal Divers" si va fi însotita obligatoriu de forma de societate cu raspundere limitata S. mânere de sticla. imobilizate în interiorul lazilor. mobila trebuie ferita de: praf. care a îndeplinit de-a lungul existentei sale functii importante: . Statul firmei este cel de societate cu raspundere limitata. Societatea cu raspundere limitata este larg raspândita si folosita ca forma de organizare a societatilor comerciale mixte.L. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA DESF sURAT DE S.capitala de judet. acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei.C.respectiv intermediere în comertul cu ridicata al bunurilor de consum. vom enumera câteva din articolele actului constitutiv: . Stivuirea trebuie sa se faca astfel încât piesele de mobila sa nu se zgârie prin frecare între ele sau sa se deterioreze. carton si trebuie închise sau fixate astfel încât sa fie imobilizate în timpul manipularii si al transportului. pe Valea Teleajenului. la 29 km de Ploiesti si la 87 km sud-est de Brasov. a fost înfiintata în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata în 1998 în baza actului constitutiv sub nr. muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare.L.C. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hârtie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata. în baza prevederilor legale. Zona este cunoscuta pentru potentialul sau în domeniul industriei lemnului si derivate din acestea. dupa 1998. de portelan) trebuie sa fie ambalate în aceeasi lada sau în lazi separate.L. Firma analizata aici. curenti puternici de aer.L. act constitutiv. Mobreal Divers S. a fost înfiintata în 2002. de numarul de ordine în registrul comertului. Accesoriile metalice trebuie introduse în pungi sau pachete. pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si cel manipulator sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila.Subansamblurile glisante (sertare. iar umiditatea relativa a aerului . Depozitarea mobilei se realizeaza în încaperi închise. uscaciune. II. Mobreal Divers S. geamuri. vama. pe DN 1A Bucuresti-Ploiesti-Brasov.Competitia dintre firmele ce activeaza în acest domeniu este strânsa. altele decât cele alimentare. târg. capitalul social si sediul societatii. "sa cucereasca" din ce în ce mai multe piete de desfacere. pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici.R. Elementele demontabile care ies în afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate în interiorul mobilierului sau ambalate separat în hârtie de ambalaj sau carton ondulat si introduse în pungi textile sau de polietilena.Activitatea principala o reprezinta productia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614).Societatea desfasoara si alte activitati. CAPITOLUL II. Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa între 10-35°C pentru o perioada de depozitare de pâna la 15 zile si între 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile.R. a reusit sa se afirme si a capatat teren în fata unor alte firme cu renume si vechime. Societatea S. Colturile. Pe timpul depozitarii.1 Scurt istoric Valenii de Munte este asezarea urbana cea mai însemnata din partea de nord-est a judetului Prahova. schimbari bruste de temperatura. Localitatea se întinde pe o lungime de mai bine de 5 km. MOBREAL DIVERS S. 987/20. Contractul de societate al firmei se numeste.R.Cum societatea S.Articolul 1: denumirea societatii..40-70%.

judetul Prahova. cu respectarea Legii 31/1990 republicata. S.Articolul 2: sediul societatii. str.În caz de pierdere unicul asociat are obligatia sa analizeze cauzele si sa stabileasca masurile corespunzatoare pentru redresarea situatiei. Sediul societatii este în orasul Valenii de Munte.Articolul 13: participarea la beneficii si pierderi. privind înmatricularea în registrul comertului din judetele unde vor functiona. va avea urmatoarele obiecte de activitate: . Capitalul social este de 50000 ron lei. . .Articolul 15: activitatea societatii. .Articolul 16: bilantul. .Articolul 4: durata societatii.Articolul 3: forma juridica.fasonarea si finisarea sticlei. S. .01 si se încheie la data de 31.Articolul 17: drepturile si obligatiile personalului angajat.confectionarea geam termopan. republicata S.confectionarea tâmplariei de aluminiu. . Exercitiul economico-financiar începe la 01.R. Mobreal Divers S.Societatea poate furniza si cu alte societati dar cu respectarea prevederilor legale.Articolul 5: obiectul de activitate.Articolul 6: capitalul social. . îsi înfiinteaza puncte de lucru în comuna Drajna conform contractului de subînchiriere din 10 mai 2002.12 al fiecarui an. respectiv la data înregistrarii în registrul comertului.R.Societatea va putea înfiinta sucursale si filiale în orice localitate din tara. Nivelul salariilor pentru personalul angajat se stabileste de catre administratie prin negociere. 45.32.Articolul 10: conducerea si administrarea societatii Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor. . . .intermediere în comertul cu produse diverse.R. . cu respectarea limitei minime prevazute de lege.confectionarea tâmplariei de PVC.L..Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual.Articolul 9: În caz de deces. . . Mobreal Divers S. se constituie si va functiona în conformitate cu legislatia din România si cu prezentul act constitutiv.C.C. Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual. Forma juridica a societatii va fi aceea de societate cu raspundere limitata. Bilantul societatii este întocmit de administrarea acesteia. Societatea se constituie pe o perioada nelimitata începându-si activitatea de la data înmatricularii în registrul comertului. care va fi constituita si va functiona conform legii 31/1990. . Mobreal Divers S. împartit în 20 de parti sociale a câte 2500 ron lei fiecare.C. . .C. conform contractului de închiriere nr. nr.L.A. partile sociale pot fi transmise pe cale legala sau testamentara.productia altor tipuri de mobilier. va fi administrata si reprezentata de unicul asociat Florea Gabriel.Articolul 18: dizolvarea si lichidarea societatii Urmatoarele situatii pot duce la dizolvarea societatii: .imposibilitatea realizarii obiectelor de activitate. Cuza Voda. 13 mai 2002. încheiat cu S.Primul exercitiu economico-financiar începe la data constituirii societatii. .Plata cotelor de beneficii catre asociat se va face numai dupa aprobarea bilantului si verificarea acestuia de catre organele fiscale.Articolul 7: Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute de lege. .L. Agromec S.

Mobreal Divers S.R. .C. daca adunarea generala nu decide completarea acestuia.asigurarea mobilizarii salariatilor. Mobreal Divers S.L.intermedieri în comertul cu mobila 511 5119.C.R.productia mobilierului pentru birou si magazine 361 3613. .3 Prezentarea resurselor firmei S.fabricarea de produse stratificate din lemn 203 2030.productia altor tipuri de mobilier 511 5113.productia mobilierului pentru bucatarii 361 3614.resurse materiale.S.pierderile de capital sub limita minima prevazuta de lege pentru existenta .R. . .atragerea si angajarea unui numar de salariati corespunzator nevoilor companiei. S. .L.resurse umane.13 lucreaza în compartimentul productie: 3 în hala taiere PAL. Resurse umane Resursele umane se refera la salariatii societatii care lucreaza efectiv în unitate si care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor unitatii.. este: 201 2010.C.Aprovizionare cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. . Ploiesti. Mobreal Divers S.R.L.productia de scaune 361 3612.Pentru mobila. respectiv 1 secretara si 2 contabile.C.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei În actul constitutiv al societatii. în cazul mobilei. .etc. prin punerea în valoare si utilizarea rationala a celorlalte resurse. firma primeste comenzi de la persoane fizice si juridice dar are si un magazin de desfacere si prezentare la Câmpina.A Scaieni. societatii cu raspundere limitata. iar accesoriile pentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S. II. este o societate relativ nou înfiintata.fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie pentru constructii 361 3611.intermedieri în comertul cu material lemnos si de constructii 511 5115. Personalul societatii este alcatuit din 20 de angajati dintre care: .De la firma Kavico Impex S. 3 în hala de taiere aluminiu si PVC. . .4 angajati activeaza în compartimentul comercial. Bucuresti sau Acording Group Bucuresti. obiectul de activitate al firmei S. cunoscut în întreaga tara.declararea nulitatii societatii.intermedieri în comertul cu produse diverse. se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. geamului si tâmplariei.R.resurse financiare.prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului 202 2020.L. societatea cumpara coala de PAL.L. II.în alte cazuri prevazute de lege. produce pe baza de comenzi.R.asigurarea salarizarii corespunzator fiecarui lucrator. Probleme principale ale managementului companiei în legatura cu resursele umane sunt: .3 îsi desfasoara activitatea în compartimentul economic.L.Resursele societatii sunt foarte importante pentru dezvoltarea acesteia sunt concretizate în resurse: .L. 4 în sectia de tâmplarie si fabricare termopan si 3 la asamblarea si prezentarea mobilei.R. un producator foarte puternic. Gess S.incapacitatea.Mobreal Divers S. Furnizor de bare de aluminiu este firma Euro Bussines..hotarârea adunarii generale. .C.stimularea capacitatii salariatilor. .

în particular. este piata. care vor asigura realizarea programelor de desfacere. . un producator foarte puternic.R. Principala componenta a mediului ambiant în care o firma apare atât în calitate de producator cât si de consumator. primul stadiu si ultimul reflecta legatura firmei cu piata. Orientarea activitatii firmei catre obiectivele prioritare.evaluarea riguroasa a capacitatii fiecarui salariat si a aptitudinilor sale în vederea unei eventuale promovari. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori.S. în general. cât si pentru deciziile strategice care vizeaza extinderea relatiilor firmei pe piete noi de desfacere. În fluxul aprovizionare-productie-desfacere. persoane în cautarea unui loc de munca banca persoane fizice Piata fortei de munca Piata financiara . concurenti firma ( prin anunturi publicitare ). Asigurarea competivitatii microeconomice se bazeaza si pe managementul carierelor care. aflate la dispozitia firmei. prin notatie. cum sunt: .apreciere functionala.225 m². potrivit obiectului sau de activitate. c. . se refera la: . Tabel nr. apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie.L.L. Formarea constituie un mijloc esential pentru a facilita evolutia comportamentului si competentei salariatilor. în sens general.din credite bancare. .R. hotarând singura cu privire la investitiile ce urmeaza a fi realizate. Scaieni. indiferent de modul în care sunt finantate: .2. terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva. cunoscut în întreaga tara.cresterea rentabilitatii si a eficientei economice.R. Mobreal Divers S.reafectarea personalului pe alte posturi. promovare-retrogradare. sursa : informatii de la firma Piata de aprovizionare Piata de desfacere furnizori de materii prime (lemn. Resurse materiale S.Furnizor de bare de aluminiu este fima Euro Bussines. intermediari. sau Acording Group Bucuresti. pot fi subliniate urmatoarele aspecte: a. Mobreal Divers se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. Relatia întreprindere-piata Activitatea firmei se desfasoara într-un mediu ambiant instabil.Se va fundamenta initial planul de desfacere. respectiv firma-piata. .. furnizori de echipamente clienti. apreciere globala. Studiul pietei constituie premisa.R.Aprovizionarea cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. Succesiunea logica în fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere.C. este acum proprietara cladirilor în care îsi desfasoara activitatea: . Ploiesti societatea cumpara coala de PAL.Echipa de lucru este formata din persoane tinere (sau cu spirit tânar) si dinamice. iar accesoriilepentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.birouri. se practica evaluarea generala.L. caracterizat printr-o concurenta puternica. Gess S. sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente.C. Resurse financiare Resursele financiare sunt reprezentate prin disponibilitatile banesti în numerar si conturi bancare.L. în functie de competentele si rezultatele reevaluarilor. pe baza sporirii vânzarilor totale si a profitului unitar realizat pe seama fiecarui produs.din surse proprii. b. sticla). punctul de plecare în activitatea întreprinderii. cu idei inovatoare. .C.Mecanismul pietei reprezinta pentru firma moderna.La firma studiata.400 m².facilitati auxiliare. formare.În relatia complexa firma-mediu.optimizarea ansamblului procedurilor anterioare printr-o buna gestiune a efectivului de personal.De la Kavico Impex S.satisfacerea în conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite. Evaluarea furnizeaza informatii importante atât pentru deciziile de recompensare-sanctionare. d. Societatea se bucura de autonomie în cazul investitiilor.A.depozite.

L Covasna. prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor.R. ron în anul 2004 fata de anul 2003 când cifra de afaceri era de 267877. obiectivele ei pe termen mediu si lung fiind: . care sa se realizeze prin respectarea de catre fiecare salariat a tuturor legilor si actelor normative în vigoare si a Regulamentului de Ordine Interioara.pe de o parte ele îsi disputa furnizorii.largirea pietei de desfacere.C. . pastrând totodata relatii strânse de colaborare cu partenerii sai de afaceri: S.Calitatea este un concept pe re. S. cataloage.implicarea managementului.R. simpozioane. . la preturi care îl pot satisface pe client. probabil. Micki Company S.L. Gess S. la mentinerea si cucerirea de noi piete. S.R. Vicu S.realizarea cifrei de afaceri stabilita. Pe întreaga perioada de desfasurare a activitatii sale.R.C. a profitului. Brasov. sa fie stimulatoare.C. firma s-a impus prin calitatea produselor si a serviciilor. în perspectiva. dar care sa asigure profit. urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii în asigurarea resurselor si în plasarea produselor proprii pe piata. Târgurile si expozitiile întregesc imaginea de ansamblu precum si capacitatea de reprezentare pe piata atât din punct de vedere al constantei în aparitii precum si ca paleta de produse. prestatorii de servicii.L Scaieni-unul dintre cei mai mari producatori de geam din tara.O firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea cifrei de afaceri. desfasoara în prezent o activitate eficienta si profitabila.68 ron.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale Concurenta este acerba în toate domeniile de activitate ale firmei. pliante. Obiectivele trebuie sa întruneasca anumite caracteristici: y y y y sa fie realiste.L. daca acestea vor fi livrate la momentul oportun. Societatea S. Iasi. adica 440964.asigurarea unui nivel tehnic si calitativ al produselor si serviciilor. . S. . corespunzator cerintelor clientilor. y y y y y II.În acest context se impune promovarea unui management anticipativ. Firma îsi face cunoscute produsele atât prin intermediul angajatilor cât si prin intermediul mass-media si internet. Fogott Com Trans S.C. iar realizarea lor este în functie de sporirea adaptabilitatii si flexibilitatii firmei în raport cu mediul ambiant. S.R. Mobreal Divers S. Obiectivele definesc scopl si însasi ratiunea existentei firmei. ale pietei.R.L. încearca sa îl aplice. sa fie mobilizatoare. sa fie usor de înteles. disponibilitatile de forta de munca iar pe de alta parte îsi disputa clientii .C.Fiecare târg sau expozitie lanseaza un produs într-o maniera aparte tinând cont si de paleta de produse atent polarizata în spatiul de expunere.asigurarea unui nivel ridicat de calificare si instruire a personalului. .C.Alte mijloace de promovare ar fi: expozitii. birouri.87.Orice întreprinzator trebuie sa includa în planul sau de afaceri un studiu de piata pentru a vedea daca exista o piata pentru produsele si serviciile oferite.În dubla ipostaza a firmelor de cumparator si vânzator firmele îsi plaseaza competitia dintre ele în doua planuri: . Romglass S.L Filipestii de Târg. Realizarea obiectivelor companiei este conditionata si de asigurarea ordinii si disciplinei în munca. toate firmele din domeniu.

comerciala. a serviciilor. Criteriul convergentei care cere gruparea într-o functiune a unor activitati diferite. .activitati de organizare a conducerii.Astazi. c. care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor.sistemul socio-economic în cadrul caruia a fost definit si aplicat. 3. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a întreprinderii Firma( întreprinderea) îsi desfasoara activitatea productiva într-un anumit cadru organizatoric. ce se pot grupa în anumite functiuni. de doi factori: . 4. Criteriul de complementaritate. de personal. Pentru realizarea acestei functiuni întreprinderea efectueaza studii. ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii întreprinderii. pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie. tehnologic si organizatoric al întreprinderii. documentarea tehnico-stiintifica. sa evolueze eficient si sa dezvolte continuu. 2. ea asigura pe lânga acestea. se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic. 5. introducerea unor noi tehnologii de fabricatie.activitati de conceptie. Evolutia conceptului de functiune a fost influentata. . care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze la solicitarile mediului. La proiectarea functiunilor întreprinderii se va tine seama de o serie de criterii cum sunt: a. ea integrând activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate în: . care cere gruparea într-o functiune a unor activitati între care se afla relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate. ea organizeaza activitatea de inventii-inovatii. . în principal. Criteriul identitatii activitatilor grupate într-o functiune. se concepe. b. elaboreaza documentatii si proiecte pentru dezvoltarea produselor. informarea. aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii atât teoretice cât si practice. a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora. orientate însa spre realizarea acelorasi obiective.progresul tehnic.1 Functiunea de cercetare-dezvoltare Aceasta cuprinde activitatile prin care se studiaza. 1.Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe. de productie. financiar-contabila. Pentru o întreprindere moderna se pot defini cinci functiuni de baza: 1.Functiunile întreprinderii 1. aplica în productie si urmareste rezultatul valorificarii cercetarii proprii sau a celei efectuate de institute specializate. productiei si a muncii. cercetare-dezvoltare.

2.Aceasta se asigura prin realizarea. b. firma poate investi în echipament de proces sau alte input-uri intermediare. . de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii.Cercetarea stiintifica poate fi fundamentala si aplicativa. criterii de evaluare. firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate. desfacere. comertul exterior si cooperarea economica internationala. Functia de crestere a eficientei economice. c. operativa si activa pe piata. cât si a celor potentiale. y y y y 1. aprovizionare. firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know-how.Prin aceasta se urmareste prospectarea atât a pietelor prezente. a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumului Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului. diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii întreprinderii de adaptare rapida. firma poate aborda o cercetare strategica. Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe.Aceasta presupune promovarea spiritului novator în întreaga activitate a întreprinderii. Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum. astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri. cercetarea produsului. a necesitatilor si comportamentului consumatorilor. cum sunt: a.2 Functiunea comerciala Cuprinde un ansamblu de activitati vizând aprovizionarea tehnico-materiala. perfectionarea frmelor de distributie si comercializare. dupa caz. 3. cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vânzarilor. ele fiind grupate în trei componente: 1. studierea nevoilor solvabile. cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetaredezvoltare aplicabile.În realizarea functiunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc mai multe optiuni ale firmei: y firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru a-si spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie.Activitatea de marketing se concretizeaza într-o serie de functii. prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica. compatibile cu activitatea sa pentru a impulsiona cercetarea aplicativa. marketing. desfacerea produselor. a unor elemente de fundamentare ( informatii. care încorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme. Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru: y y cercetare de piata.

încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate. În prezent. negocierea si încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale. . marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv. în cantitatea si calitatea negociata cu clientii. efectuarea operatiunilor de primire. receptie cantitativa si calitativa. organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului.y y y cercetarea pretului. precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare. calculul marimii stocurilor de produse finite. inventarierea activelor circulante depozitate. Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare întreprindere îsi desfasoara procesele economicosociale în corelatie cu alte unitati economice. cum sunt: prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti. rezolvarea reclamatiilor clientilor. cercetarea promotionala. managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati. cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice. cercetarea distributiei. contractarea furnizorilor.3 Functiunea de productie Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este specializata firma. În mod corespunzator. cum sunt: calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate. În domeniul aprovizionarii tehnico-materiale. asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate. calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie. în domeniul desfacerii si în cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati. influenteaza direct calitatea produselor fabricate. Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a întregului proces de productie. expozitii în tara si strainatate. 1. participarea la diferite târguri. participarea la licitatii. fundamentarea normelor de consum de materiale. pentru adaptarea la constrângerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale.

Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital. 1. caracteristicile materiilor prime. Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite. a standadelor de calitate. Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a modului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati. complexitatea produselor fabricate.Scopul productiei îl constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate. K) unde: P.4 Functiunea financiar-contabila Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de întreprindere. a utilitatilor.productia T-munca K-capitalul Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor. Volumul activitatilor incluse în functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care: profilul întreprinderii. fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni întreprinse în cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. stabilindu-se o anumita relatie între cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute. potrivit functiei: P = f ( T. Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica. activitatile incluse în functiunea de productie se împart în: activitati de pregatire a productiei. a utilajelor.Din acest considerent. ale materialelor. produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta. precum si de întelegerea conditiilor în care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie. a normelor de consum si tinând seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului. înzestrarea tehnica.produs nou asimilat.În functie de obiectivele urmarite. munca. aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare. activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor. cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia întreprinderii. O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei. aceasta functiune cuprinde: .

Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii întreprinderii. respectând legile fiscale.Organizarea interna a evidentei contabile.a. b. .5 Functiunea de personal Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice. se întrepatrund si se completeaza reciproc. sursa: informatii de la firma . Fig. fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri. .Evidenta contabila financiara.asigurarea eficientei operationale. .Aceasta componenta cuprinde activitati cu un însemnat rol de control si de actiune corectiva. Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil. angajarea. aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor.Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta. pregatirii profesionale a salariatilor. pasivelor.îmbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii. . fiabilitatii datelor contabile.recrutarea.determinarea necesarului de forta de munca. c. prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative în forma si continutul reglementat prin lege în vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor.Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte: . Toate aceste functiuni se afla într-o strânsa interdependenta. în primul rând prin analiza manageriala a pretului de cost.efectuarea de studii pentru îmbunatatirea climatului organizational si motivational în cadrul firmei. functiunile identificate au caracter teoretic.11 Mecanismul functionarii întreprinderii. în practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan.organizarea perfectionarii.Contabilitatea manageriala. cum sunt: . care are drept scop înregistrarea si raportarea activelor. d. evaluarea performantelor în munca si promovarea personalului. obiectivele si rezultatele firmei.Evidenta fiscala.stabilirea sistemului de salarizare. de regula.Informatiile financiare se comunica.Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic.asigurarea calitatii.asigurarea securitatii activelor.Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara. selectia.Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila. În organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure în permanenta un echilibru între interesele salariatilor. În concluzie. veniturilor si cheltuielilor întreprinderii. . cuprinzând structura conturilor si metodelor de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuala. formând sistemul organizarii procesuale a întreprinderii.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor în concordanta cu legile fiscale. . 1. .

Interdependenta functiunilor întreprinderii Fig. sursa :informatii de la firma. F1 .12-Interdependenta functiunilor întreprinderii.

nu se va realiza produsul (mobila. adica se stagneaza procesul de desfacere.5 Prezentarea structurii de management În ansamblul ei. . II. A1. Este posibila si influenta inversa. A2.structura functionala(de conducere).functiunea de cercetare-dezvoltare. adica. Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic. de livrare a produselor. în consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor.Pe lânga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare în lant. structura organizatorica are doua componente: 1.o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. Daca în cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari).functiunea comerciala. F2. atunci va aparea un efect nedorit si în desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente). nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor. fereastra termopan) în timp util. În aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta în a întrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei.Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce în continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala). Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce în continuare dereglari în F3 (neplata salariilor) si încetarea functiunii F5 (procesele de productie).o activitate din cadrul functiunii comerciale.F1. dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de materii prime).

în hala de ionizare.Acestea se taie la lungimea dorita si se . se folosesc bare de aluminiu. economice.silicagel sau bobite de silicon. tâmplarie aluminiu. hala pentru tâmplarie si fabricare termopan. urmeaza un proces de tratare. hala de taiere PAL.2. dupa care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit tip de produs. Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei..Termopanul astfel obtinut este transportat catre client cu una din cele trei masini autoutilitare ce asigura transportul pentru toate produsele firmei.Pentru aceasta se foloseste o substanta numita hotix si o sita moleculara. Hala de prelucrare a acestora sunt: hala de asamblare si prezentare mobila. îmbunatatirea conducerii operative a acestora. favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca.Pentru tâmplaria de aluminiu. Mobreal Divers S. modul de constituire si grupare a acestora. favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie. Firma se aprovizioneaza cu geam de la S.structura operationala(de productie si conceptie). financiar si comercial. administrative. în sectiile productiei de baza. comerciale. formele si nivelul specializarii si cooperarii.Dintre acestia cei mai importanti sunt: volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata. sau nu. precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie.C. iar celelalte doua sunt auxiliare. structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie.C.Initial geamul este spalat si uscat cu ajutorul unei masini de spalat. Primele doua hale sunt hale de baza. Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice.În procesul de productie acesta trece prin mai multe faze.R. tâmplarie PVC.L.Se prind apoi doua foi de geam cu ajutorul unei baghete. Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs. Gess S. Produsele firmei sunt de trei tipuri: mobila din PAL melaminat. hala de taiere aluminiu si PVC. specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat. sociala.În functie de preferintele clientului geamul se ionizeaza.Pentru a nu se face condens.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate. La proiectarea structurii operationale se are în vedere o serie de factori cu influenta tehnica. ionizare geamuri( ocazional ).R.L. În cazul S. zona de amplasare a întreprinderii.

.S. la orice nivel. galben. sunt din metal sau plastic. Pentru asamblare.C. calitatea resurselor umane folosite. Distributia de geam de la S.Accesoriile. catre firme din Vaslui. se face prin stabilirea unei structuri organizatorice care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale ( existenta unei organigrame ). Organizarea activitatii în cadrul societatii S. este obligat sa aduca la cunostinta sefului ierarhic superior orice abatere. repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca.asigurarea sarcinilor stabilite prin plan. negru.L. complexitatea productiei.R.(ca mânere sau bare de sustinere). Orice sef ierarhic. sau în magazinul de desfacere si prezentare din Câmpina.L.Mobila se executa pe comanda. Bacau.seful ierarhic superior poate transmite dispozitiile în caz de urgenta si nemijlocit. Mobreal Divers S.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei Aprecierea structurii organizatorice se face prin analiza mai multor factori care influenteaza situatia existenta a firmei: strategia de dezvoltare a firmei. Relatiile de autoritate operativa cuprind mai multe nivele de organizarece se subordoneaza între ele în conducerea companiei si se stabilesc prin deciziile adunarii generale. are organizata evidenta contabila analitica si sintetica pentru toate elementele patrimoniale folosind tehnica de calcul în prelucrarea datelor. sefii raspund de legalitatea si temeinicia dispozitiilor date si de consecintele acestor dispozitii. albastru.asambleaza în functie de preferintele clientului. dimensiunile societatii. statutul firmei.C. Se asigura conducerea corecta si la zi a contabilitatii cu respectarea regulilor si metodelor contabile prevazute de reglementarli în vigoare. specialistii au grija sa pastreze fibra materialului pe verticala pentru aspect.R.C. Relatiile de serviciu între salariatii societatii sunt relatii de autoritate administrativa si relatii de autoritate operativa. Transmiterea dispozitiilor legale de autoritatea ierarhica se face prin sefii ierarhici directi.Operatiile sunt aceleasi si pentru tâmplaria executata din PVC. Masuri de perfectionare a structurii organizatorice Crearea si asigurarea posturilor cu lucratori capabili si care doresc sa le ocupe constituie un obiectiv al organizarii ( functia staffing ).Acesta se achizitioneaza de la furnizori sub forma de coala în culori variate: nuante de lemn rosu.se axeaza pe un sistem modern de conducere ( leading ) în care motivarea si stilul managerial joaca un rol esential.L. de orice natura sau orice neregula pe care o constata în sarcina personalului din compartiment privind exercitarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu aprobate de conducerea companiei. Gess S..R. Vrancea se face cu ajutorul a trei camioane.Obiectivul principal al organizarii.Se face o diagrama de taiere în functie de modelul ce urmeaza a fi realizat si se taie în hala de taiere PAL. concomitent cu perfectionarea pregatirii profesionale a personalului de executie financiar-contabila la locul de munca al fiecaruia. II. cu precizarea atributiilor si raspunderilor. iar cel care a primit dispozitiile este obligat sa-si informeze seful ierarhic direct. dar exista si modele pentru prezentare expuse într-una din halele firmei.Mobila se executa din PAL melaminat. Mobreal Divers S. elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnico-economic de serviciu de catre salariati sunt competenta administratiei.

sectii ) si compartimente functionale ( birouri.obiectivele postului ce justifica ratiunea înfiintarii si functionarii lui.atributia este ansamblul sarcinilor precis conturate care sunt executate periodic sau continuu de salariatii cu cunostinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. este esential ca aceasta departamentare sa tina seama de obiectivul principal care este eficienta si eficacitatea modelului ales.Principalele trasaturi ale postului sunt: .În cadrul S. competentele si responsabilitatile ce le imprima postul.C Mobreal Divers S. respectiv integrarea organizarii în conceptul managementului dinamic si eficient. în functie de postul ocupat.În acest scop. casier.Astfel. inginer.L.Postul Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica. având o raspundere si o responsabilitate pentru efectuarea sarcinilor si îndeplinirea obiectivelor nelimitate. exista 3 compartimente functionale: productie. sarcina este un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala si este efectuata de regula de o singura persoana. exista spre exemplu posturi precum: contabil.L. servicii. În cadrul societatii Mobreal Divers S. datorita implicit si activitatii pe care o desfasoara. adica evaluarea cantitativa dar si calitativa prin recrutarea. calitatea lucratorilor. Numarul de compartimente si natura lor depinde de un numar mare de factori. În cadrul societatii S. Compartimentele operationale sunt halele de baza si cele auxiliare în care au loc procese de productie. fundamentarea numericului.. sarcinile ce sunt de îndeplinit. comercial. etc. gruparea trebuie facuta prin prisma sinergizarii resurselor umane si materiale disponibile. experienta si calitatile personale necesare ocupantului pentru a îndeplini în conditii optime sarcinile.Ocupantii postului trebuie sa îsi dovedeasca competenta sau autoritatea formala. orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite de întreprindere.Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: postul.R. selectarea. tehnician. tehnica folosita. Mobreal Divers S. functia si compartimentul.R. Prezentarea componenetelor structurale organizatorice Organizarea presupune identificarea fortei de munca.Gruparea activitatilor si a lucrarilor ce realizeaza aceste activitati pe compartimente operationale ( ateliere.C. directii ) face obiectul departamentarii. plasarea si planificarea carierelor. Posturile se caracterizeaza prin: . ocuparea postului implica aptitudini si calitati din partea personalului muncitor.R. .Oricum.L. motiv pentru care nu se poate vorbi de un model unic. fiecare post caracterizându-se printr-un ansamblu de obiective si sarcini care pun în evidenta utilitatea lui ( concretizarea în descrierea postului ) si printr-o serie de cerinte privind studiile. economic. A.. În cadrul firmei trebuie sa existe o concordanta dinamica între obiectivele ce revin titularului unui post si sarcinile. întregul context legat atât de mediul intern cât si de cel extern sunt factori determinanti.

Functiei de conducere îi sunt specifice atributii de coordonare a activitatii unui numar de executanti. . ci concentrarea eforturilor celor ce îndeplinesc aceste functii numai asupra propriei activitati. de executare de lucrari sau prestare de servicii. 3. printr-o sfera restrânsa a competentei titularului. În functie de toate acestea. competenta profesionala este nivelul de pregatire. stabileste masurile pentru îmbunatatirea conditiilor de munca. largeste profilul de fabricatie cu acordul consiliului.1. experienta. Sarcinile specifice functiei de executie sunt cele de producere nemijlocita a bunurilor. prestigiul profesional care permit realizarea obiectivelor individuale si implicit ale celor fundamentale si derivate ale firmei. Managerul general. B. responsabilitate si de autoritate în legatura cu obiectivele unitatii sau colectivelor conduse. limitate. În cadrul functiei sunt incluse si componentele si responsabilitatile ce revin salariatilor întreprinderii. responsabilitatea este obligatia titularului postului de a îndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului. în cadrul întreprinderii se deosebesc doua tipuri principale de functii: de conducere. introduce în fabricatie produse si tehnologii noi. în mod regulat si organizat. urmareste îndeplinirea la termen a obligatiilor contractuale. sarcini care nu implica luarea de decizii privind munca altor persoane. dispozitie si control.are în sarcina urmatoarele atributii: y y y y y y y organizeaza conducerea procesului de productie. de organizare.Functia Functia reprezinta ansamblul sarcinilor de un anumit fel ce trebuie îndeplinite. raspunde la îndeplinirea productiei conform contractelor. Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale. 2. de un salariat al unitatii. autoritatea formala este limita în care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale. Ea constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. Functia de conducere detine o pondere însemnata datorita importantei si dificultatii obiectivelor ce stau în fata aparatului de conducere a întreprinderii si datorita complexitatii activitatii mai larga de competente. de executie. printr-o reducere a responsabilitatii fata de activitatea proprie. raspunde de asigurarea calitatii productiei.

Mobreal Divers S.L.Acest numar este influentat de dimensiunea firmei. functii) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice. valorificarea superioara a materiilor prime si a materialelor.Relatii organizatorice Sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice (functii. N. dorector comercial si director de productie. aceasta reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si în mod eficient de un manager. postul.Ponderea ierarhica Numita si aria de control. functionale. de cooperare. de stat major.Managerul general are competenta deplina si decide pentru: y y retehnologizarea proceselor de productie. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice atât în ceea ce priveste numarul de compartimente cât si numarul de trepte ierarhice.C. P.I.E. serviciul secretariat. C. de control. fie compartimentele complementare si executantii nemijlociti.Compartimentul de munca În cadrul firmei analizate întâlnim tipul de compartiment complex.Acestea pot fi grupate: ierarhice. reflectând legaturile ce se stabilesc între activitatile primare (post. se afla directorul general cu subordonatii manageri: director financiar. sectii. ateliere ) plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vârf al firmei. compartimente) instituite prin reglementari oficiale.= 3 F. .= 3 în cazul firmei analizate de noi în studiul de caz.Nivelul ierarhic Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice ( directii. De exemplu în cazul firmei S.R. E. Executantii directi din subordinea managerului financiar sunt: serviciul contabil.Acesta este compartimentul în care se grupeaza sub autoritate unica fie mai multe compartimente elementare. D.

sunt legaturi de autoritate stabilite între manageri si executanti. sindicale sau persoane fizice si juridice din afara acesteia. etc.Aceasta se stabileste între managerii de nivel superior si reprezentantii unor organizatii profesionale.Din punct de vedere al sferei de cuprindere.Ea reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei. pot fi organigrame piramidale. relatii organizatorice.Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele. se concretizeaza în dispozitii transmise în sens descendent si rapoarte efective cu sens de circulatie ascendent. Un alt tip de relatie este cea de reprezentare. redând o parte din componentele structurii si anume: compartimente. între sefi si subordonati.- de reprezentare. II. întocmite de firma ( organigrama ) Organigrama este o reprezentare grafica a modului de structurare formala a organizatiei. circulare. În studiul de caz întâlnim relatii ierarhice. ponderea ierarhica.7 Documente organizatorice specifice. pot fi organigrame generale si partiale. niveluri ierarhice. . orientate de la stânga la dreapta.

R.R.13 Organigrama firmei S. GAMA SORTIMENTAL A S. Mobreal Divers S. Mobreal Divers S. într-un fel sau altul.R. .C.L.L III. în cele grupate dupa stil si destinatie se regasesc.Fig.C. caracteristicile esentiale ale sortimentelor de mobila care se comercializeaza în prezent în cadrul firmei S.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila Dintre tipurile de mobila. MOBREAL DIVERS S.C. Sursa: informatii de la firma CAPITOLUL III.L.

stilurile nou aparute într-o anumita perioada au preluat unele particularitati ale stilurilor anterioare.R.Mobila stil Mobila stil. De regula acest tip de mobilier se realizeaza în unitati mici de flexibilitate mare în schimbarea productiei si unde se cunosc particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului respectiv. Mobreal Divers S.00 Lei. Dintre stilurile artistice care stau la baza proiectarii si executiei mobilei stil din productia de mobila din tara noastra sunt : stilul Renasterii.00 Lei.00 Lei. S. dimensiuni: L x l x H mm. dimensiunile si compartimentarea sa fie adaptate conditiilor actuale de executie si utilizare. y y y y y y y Mobila stil rustic Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar fiecarei zone sau regiuni nefiind acceptate în alte regiuni. în corelatie cu necesitatile omului modern.00 Lei. Dulap 4 usi FLOREN A (2145x660x2260mm) 3. Aparitia si evolutia diferitelor stiluri pe parcursul devoltarii societatii omenesti a fost determinata de anumite conditii social-istorice. proiectantii de mobila încercând sa le adapteze functiunilor moderne.510.dulap 3 usi Florenta. lemn masiv de paltin. sau inspirata dupa stilurile istorice. material: PAL furniruit cu furnir de paltin. pat dublu. ornamentele. Trecerea de la un stil la altul s-a facut lent prin existenta unor perioade în care elemente ale vechilor stiluri au coexistat cu noile stiluri. . Comoda FLOREN A (1320x505x875mm) 980. extinse si asupra mobilierului si decoratiunilor interioare. de aceea existenta unui stil nu poate fi perfect delimitata în timp. rama oglinda.340. comoda. Mobila stil se realizeaza astazi pe baza cunoasterii stilurilor artistice. cu noile tehnologii. Pat FLOREN A (1660x2095x1060mm) 1. recomanda pentru acest stil dormitorul FLOREN A : Fig. Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice se pastreaza si în prezent. Rama-Oglinda FLOREN A (700x25x840mm) 150.520.C. .130. într-o anumita epoca.00 lei. Produsele la oferta nu se comercializeaza pe componente. sculpturii si altor domenii ale artei.dulap 4 usi sau 3 usi. Baroc. Optional: . Piesele de mobila trebuie sa pastreze linia arhitecturala a stilului.00 Lei. culoare: maro. Regence.L. este deosebit de apreciata pe piata interna si externa.14 Dormitorul Florenta Sursa: informatii de la firma . Sheraton. unele apelând chiar la stilurile antichitatii (stilul clasic grec si roman). Noptiera FLOREN A (540x400x615mm) 380. comune arhitecturii. Biedermeyer).toaleta cu oglinzi pliabile Florenta. decoratiile si culorile specifice dar constructia. pret 5.00 Lei. De asemenea.oferta valabila doar în magazinele Câmpina si Valeni în limita stocului disponibil. noptiera.00 Lei. . Rococo si stilurile clasice (Ludovic al XVI. Componente-pret: Toaleta cu oglinzi pliabile FLOREN A 1.550. Dulap 3 usi FLOREN A (1630x660x2260mm) 2. Stilul cuprinde totalitatea mijloacelor de expresie ce se manifesta în continut si forma.

00 lei. Ele pot fi din tuburi de aluminiu articulate si cu pânza (în diferite culori si desene. realizate din elemente modulate. dupa preferinte si necesitati.imagini. în asa fel încât. Mobila moderna se obtine din semifabricate din lemn obisnuit . sertare.R. Mobreal Divers S. Mobila contemporana are la baza principiul unei noi activitati de proiectare (design) si realizare a marfurilor. ceea ce determina o productivitate marita si implicit o reducere a cheltuielilor de productie care se reflecta în pretul de vânzare mai redus decât al mobilei realizata în stilurile istorice.4. folosite ca rezerva pentru diferite ocazii. y y y y Mobila moderna Se cacterizeaza prin linii si forme simple.150. Scaunele si fotoliile pliante sunt foarte variate ca forma si dimensiuni. economice si estetice sunt deopotriva luate în consideratie la realizarea mobilei moderne. ameliorat sau înnobilat. dupa necesitatea si preferintelor utilizatorilor. în conditiile mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie. comoda 4 sertare. . Acest gen de mobilier se confectioneaza din elemente tipizate. cu ornamentatii de inspiratie populara (incrustatii.C. pe care se aseaza rafturi. ocupând un spatiu minim. Pentru aceasta sunt preferate în general piesele de mobila de dimensiuni reduse.mobila combinata. finisaj patinat. functionale. putine la numar. pret. noptiere 1 usa si 1 sertar. Structura este formata din panouri. care se pot combina dupa necesitati. culoare de maro. Sunt prevazute cu picioare rabatabile sau pliante. care consta într-o concordanta deplina între elementele de ordin tehnic. Principalele tendinte care se desprind în realizarea si comercializarea mobilei moderne sunt: .ro Este executata în stil rustic francez. pentru camping) sau cu schelet din lemn si cu material textil sau stofa.15 Dormitorul Luci Sursa: www. în serii mari. fara decoratiuni realizata mai ales din elemente modulate (tipizate). realizat din stejar partial masiv. Componente: dulap 4 usi si 1 sertar. compartimentata în mod practic si rational. sculptura). Mesele pliante sunt executate din elementele metalice sau din lemn. pat 1400x2000mm. cu forme geometrice simple. sa se realizeze o maxima economie de spatiu si efect estetic deosebit. Cerintele functionale. Paturi juxtapuse pot glisa unul într-altul. Mobilerul escmontabil se gaseste la majoritatea tipurilor de mobila moderna. adaptabila unor functii multiple si diferite. mobilierul escmontabil. în asa fel încât ocupa locul unui singur pat. din stejar. estetic si economic. functional. si cu un blat care se strânge în 2 sau 3 parti. Mobila combinata este tipul de mobilier în care obiectele de cele mai multe forme. Mesele juxtapuse sunt altfel dimensionate încât intra una în alta. Paturile pliante sunt din tuburi metalice si pânza care se pot strânge complet si pastra într-un dulap sau nisa. casete de marimi diferite. dar în acelasi timp se constituie într-un ansamblu cu o structura unitara. cu finisaj îngrijit. cu posibilitati multiple de aranjare. În acest fel se realizeaza variante multiple de combinari. dimensiuni si functii îsi gasesc locul potrivit într-o piesa mica. Din produsele firmei S. Mobila moderna este altfel construita si dimensionata încât sa aiba un grad (indice) de ocupare a spatiului cât mai redus corespunzator spatiului din sectiunea de apartament careia îi este destinata.Acest stil de mobila este executat din lemn masiv. cu picioarele în forma de X. cu un mod de asamblare simplu. mobila adaptabila si mobila din elemente tipizate. pentru interioare pretentioase. în aceasta categorie se încadreaza dormitorul Luci: Fig.L.

Un dormitor modern prevede un pat si o comoda de televizor pentru a ramâne cât mai mult spatiu. Pentru amenajarea locuintei. aceasta încapere este considerata locul de siesta în care se vor relua discutiile întrerupte în momentul luarii mesei. care este recomandata în functie de locul disponibil. Pret: 4. Hainele pot fi asezate în spatii special amenajate.majoritatea pieselor de mobilier tipizate sunt multifunctionale si se pot completa în timp dupa necesitati. Mobreal Divers S. Aceasta trebuie sa fie dotata cu scurgator de vase. usi pline si sticla sablata.imagini.120. afirma reprezentantii companiei S. Mobilierul modern este asociat deseori cu insertii din alte materiale. unde dulapurile sunt fara usa. în functie de dimensiunile camerei. în functie de necesitati. de asemenea. care sa serveasca drept dressing. culoare: maron. acolo unde spatiul permite.piesele se pot folosi separat sau se pot grupa si include în asamblul existent. aceasta trebuie sa fie dotata în asa fel încât sa fie cât mai primitoare. se prefera ca mobila sa ocupe cât mai putin spatiu. La amenajarea livingului se poarta stilul casual. [20] Fig.R. zona de vest a tarii prefera mai degraba "mobilierul clasic". Pentru ca o familie petrece mult timp în bucatarie. Pe lânga faptul ca acest gen de mobilier este mai ieftin. Patul trebuie sa fie cât mai generos. cu spoturi de lumina.L. birouri).L. Bucatariile moderne înseamna mobilier cu fronturi pline. cu piese din lemn masiv. mai spun cei de la S. adaugând ca într-o amenajare cel mai mare rol îl are proprietarul. "Stilul modern" se bucura de cea mai mare cautare. Din aceasta camera nu va lipsi televizorul. material: PAL furniruit tei. . dimensiuni: L 3000 x l 570 x H 750/1192 mm. Pentru ca la moda este crearea unui loc de dinning în living. clientul intrând mai repede în posesie.C. datorita posibilitatilor de transformare dupa necesitati. fata de cel clasic. dupa dorinta sau dupa necesitatile care se modifica în timp. Datorita cresterii pietei constructiilor.prin modificarea pozitiilor pieselor modulate se poate obtine o mare varietate în aspectul camerelor.R. . uneori având proiectata un fel de arcada deasupra. Pentru mobilarea livingului se pot folosi rafturi confectionate din rigips. cosuri metalice diverse. înalte de jos pâna în tavanul încaperii. se prefera piesele de mobilier aspectuoase. fag (structura) + lemn masiv tei. blat 28mm . zidite în pereti. a precizat Adrian Iovescu.. dar mai putin costisitoare. ideal ar fi ca din dormitor sa se amenajeze o mica încapere închisa.Mobila adptabila se caracterizeaza prin functionalitate multipla. cât si a canapelelor si masutelor de cafea sau decorative. poate fi mutata în birou. cos jolly pentru sticle. mai ales mesele care se maresc si se micsoreaza dupa necesitati. si cu fotolii. comparativ cu mobila confectionata din lemn masiv. mai arata reprezentantii S. "Mobilierul din PAL si MDF are adeseori insertii din metal sau din sticla" .Bucatarie moderna mai înseamna o accesorizare corespunzatoare. Dormitoarele moderne nu difera ca numar de piese de cele clasice. Sunt sisteme de reglare pe verticala sau pe orizontala sau mixte (de reglare simultana pe orizontala sau pe verticala).C.00 Lei. se lucreaza si mai repede. urmat mai apoi de cel clasic. Livingul va trebui dotat cu canapea relaxanta. toate ramurile conexe ale acesteia cunosc cresteri în vânzari. care vor lua locul mai vechii biblioteci. Aceasta solutie este foarte buna pentru ca sa se poata adapta în lungime (paturile) sau înaltime (scaune. Pe suprafetele care permit. care propun bucataria FLORA : [19]. Mobila din elemente tipizate. mobilierul modern domina în preferintele românilor în momentul în care se amenajeaza o locuinta. Ca stil. Mobila se poate face la comanda. Dormitoarele moderne presupun mobilier cât mai putin.Este absolut necesara combinarea atât a stilului bibliotecii.L.R. .Majoritatea clientilor prefera acest gen de rafturi. trebuie sa aiba linii si forme cât mai drepte. Mobreal Divers S.16 Bucataria Flora Sursa: www. mate sau lucioase. precizeaza designerii de la S.ro corpuri superioare si inferioare. De asemenea.R. Pe de alta parte. producator de mobila. din piele sau stofa.C. taburete. fiind confectionat din placi de PAL si MDF. mai primitor. Materialele din care se face mobila cel mai repede si mai ieftin sunt PAL-ul si MDF-ul. designerii de interior spun ca biblioteca. mobilierul adaptabil se utilizeaza fecvent în sufrageriile moderne. În sufragerie. cu usi din sticla sablata si cu rama din aluminiu. Mobreal Divers S. interior compartimentat cu polite. Mobilierul. dar sunt si clienti care prefera în continuare biblioteca. Rezultatul: mai mult spatiu pentru locatar. mese. modulate prezinta urmatoarele avantaje: .L. în ultimul timp fiind preferat cel cu plasma. "Pretul unei mobile din lemn masiv poate fi de pâna la 10 ori mai mare decât în cazul acestora" director general la Accent Architecture. Spre exemplu. confectionate din placi de PAL sau MDF. fag. dulapuri.C Mobreal Divers S. sertare. Mobilierul se poate comanda dupa dimensiunile oricarei camere.

pentru a evita aparitia defectelor ascunse si aparente. III. fara variatii mari de temperatura (10-30° C ) si de umiditate relativa a aerului (40-47 %). Ambalarea mobilei se face în conformitate cu prevederile standardului dupa unul din cele sase sisteme. exfolieri de furnir. produse de mobilier obisnuite destinate unei calse sociale de mijloc. la realizarea calitatii. functionare multipla si sofisticata. pete sub pelicula transparenta. care afecteaza. precum si rezistenta încleierii subansamblelor.C. cuier. camera de tineret.R. Pe hol trebuie sa se gaseasca un dulap de pantofi. (emblema/localitate). zgârieturi). de spatiile destinate intrarii sau trecerilor. pe total ansamblu lucrare. mai întâi. astfel încât sa se evite repetarea deficientelor în procesele urmatoare. precum si responsabilitatile si autoritatea delegata pentru fiecare activitate cu incidenta asupra calitatii. tipul. asigurarea interna a calitatii (ISO 9004).3 Verificarea calitatii Marimea nivelului de calitate al produselor realizate de firma S. montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice. în care mobila se aseaza în asa fel încât sa se poata evita degradarea ca urmare a socurilor mecanice. y y y Calitatea mobilei este asigurata prin verificarile care se fac la producator începând cu faza de proiectare si continuând cu receptia materiilor prime. acoperite. caracterizata de finisaje înalte. Un produs de mobilier se adreseaza unei anumite clase sociale de consumatori prin pretul de achizitie al produsului. suprapuneri de furnir. pete de clei.L. Se verifica prezenta defectelor datorate modului de executie si asamblare cum sunt: descleierea elementelor. si apoi pe fazele de obtinere pâna la produsul finit. Holul trebuie mobilat astfel încât depozitarea hainelor si a obiectelor la intrare sa denote ordonare. Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda întocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale. în cele doua scopuri principale: asigurarea externa a calitatii (ISO 9001.R. se vor folosi culori mai deschise. y y Standardul prevede. III. contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO 9000. ISO 9003). în general. de la simplu la complex. starea suprafetei (lovituri. accentul trebuie pus pe identificarea problemelor referitoare la calitate si pe implementarea de actiuni preventive sau corective. reprezinta aproximativ 75 % din totalul defectelor ce pot aparea la verificarea calitatii mobilei. de asemenea sa corespunda întocmai cu comanda.C. Verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor se face pentru a identifica natura acestora si prezenta defectelor naturale si de prelucrare pe lemnul masiv. în functie de nivelul de trai al consumatorilor din tara. conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat. relatiile dintre ele. executie manuala cu multe intarsii. produse realizate pentru o patura sociala saraca. Mobreal Divers S. scurgeri de lac. se evita actiunea directa a razelor soarelui. Clasa de calitate a unui produs este data de categoria sociala a consumatorului careia i se adreseaza produsul. În sfera circulatiei marfurilor verificarile calitative se fac asupra materiilor prime si a materialelor. lipsa planeitatii unor piese. viza controlului de calitate si numarul standardului sau al normei tehnice. mai ales de cel aflat cu deschidere catre pozitia holului. C în hârtie si carton ondulat. D în hârtie sau carton si stelaj de lemn. sau cu vagoane de cale ferata.Mobilierul de hol trebuie sa tina seama de stilul de mobilier adoptat în locuinta. folia. ISO 9002. produse rebutate. se poate cuantifica în cadrul aceleiasi clase de produse sau pentru clase de produse similare. etajere mici si chiar sertare. III. B în carton ondulat. anul fabricatiei.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii Standardul ISO 900 clarifica conceptele referitoare la calitate. E cu hârtie si lazi de PFL pe rame si sipci de lemn si G în hârtie si lazi de carton ondulat. Categoriile de defecte prezentate mai sus. Designul cerut de client. pe semifabricatele din lemn ameliorat si înnobilat.În organizarea unui sistem al calitatii bine structurat si eficace. transport si depozitare. apoi. pelicule desprinse. culoarea vopselei. restul fiind defecte care se datoreaza operatiilor de manipulare . Astfel A în hârtie. Depozitarea mobilei se face în încaperi închise. Holul trebuie mobilat astfel încât sa satisfaca necesitatea familiei.L. Din acest punct de vedere . dormitor. . Se mai tine cont de coloristica. care este în corelatie directa cu nivelul de calitate al produselor. dulap cu bara de haine. evaluarea precontractuala si pregatirea contractului. de asemenea. picturi pe lemn si sculpturi. În acest scop trebuie. seria. trebuie. usi si sertare montate gresit.2 Structura sistemului calitatii Conducerea întreprinderii este cea care raspunde de implementarea sistemului calitatii. Acestea fiind mai înguste. notate cu litere. cu defecte grave de fabricatie recunoscute explicit de catre firma producatoare sau realizate din materiale refolosibile sau reciclabile. pot exista: produse de lux. bucatarie). Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse ale acestora cu urmatoarele specificatii: marca S. Este necesar. dar întotdeauna numai pentru acelasi tip de produs de mobilier (camera de zi. Transportul se face cu mjloace special amenajate. definite si documentate activitatile care contribuie. sa fie definite responsabilitatile generale si specifice în domeniul calitatii. uscate si curate. Defectele de finisare se pot datora urmatoarelor cauze: lustruire neuniforma. precum si asupra finisajului. asimetria desenului furnirului pe suprafata unor piese de mobilier. materiale scumpe si deficitare. urme de hârtie gumata si de adeziv. destinate unei paturi sociale bogate. Mobreal Divers S. culoarea PAL-ului. O importanta deosebita o prezinta definirea clara a masurilor de tinere sub control si de coordonare a interferentelor între activitati. direct sau indirect. asupra modului de executie si asmblare.

Aceste cerinte nu se substituie. au fost luate în considerare cerintele societatii. ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. a cerintelor acestuia referitoare la produs.standarde. deosebit de importante pentru:determinarea si definirea nevoilor clientului. pâna la satisfacerea finala a cerintelor. III. Standardele ISO 9001. deosebit de complexa.ro Potrivit acestui standard. elaborarea proiectelor care sa permita realizarea produselor. Aceste teorii s-au regasit atât în principiile de manangement. În cazul întrepriderilor care desfasoara activitati într-un domeniu reglementat. Nu este destinat pentru utilizari în situatii contractuale. Mobreal Divers S. model conceptual al activitatii interdependente cu incidenta asupra calitatii. întreprinderea sa puna accentul pe marketing si proiectare.conducerea firmei S. concretizându-se în: descompunerea procesului de realizare a produsului în operatii elementare. astfel încât sa poata obtine si îmbunatati permanent calitatea produselor. reglementate sau în scopul certificarii si nu reprezinta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001. la un cost optim. sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interferentelor lor.6 Asigurarea calitatii prin control Asigurarea prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru. în cadrul acestor activitati. începând cu identificarea nevoilor pietei. structurat si adaptat tipului specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza.C. specializarea unitatilor functionale. în scopul certificarii acestuia. nu este un standard de referinta pentru auditul sistemului calitatii.R. El serveste pentru optimizarea ansamblului proceselor întreprinderii. recomanda ca întreprinderea sa îsi dezvolte si sa îsi implementeze un sistem al calitatii. cerintele din standardele mentionate sunt considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. în vederea demonstrarii de catre furnizorii aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si în scopul evaluarii acestei aptitudini de catre clienti sau o terta parte. y y y y Sistemul calitatii implica toate etapele ciclului vietii produselor si ale proceselor. ci sunt complementare celor prevazute în specificatiile produselor. În aceasta perioada au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii.Fig. Întreprinderea trebuie sa identifice. . Sursa: www. adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii. Standardul ISO 9004 descrie toate elementele cu ajutorul carora poate fi dezvoltat si implementat un sistem al calitatii. tinând seama si de considerentele referitoare la beneficii.L. ISO 9002. Standardul ISO 9004 recomanda ca. ISO 9002. Aceste etape sunt sugerate de spirala calitatii.17 Standardele ISO 9000 utilizate în verificarea calitatii. produsele satisfac în mod real nevoile si asteptarile clientilor. accentul este pus pe prevenirea problemelor si nu pe corectarea lor. activitatile întreprinderii se realizeaza printr-o " retea de procese" a carui structura este. adesea.5 Asigurarea interna a calitatii Pentru realizarea obiectivelor pe care le-a propus în domeniul calitatii. costuri si riscuri. referitoare la calitate. implementat si aplicat. în intreaga desfasurare a traiectoriei produsului. ISO 9003. Sistemul calitatii trebuie sa dea încrederea corespunzatoare ca: sistemul este bine înteles. De asemenea. III. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii. cât si în organizarea activitatilor din întreprindere. potrivit specificatiilor. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii. Aceasta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza familia de standarde internationale ISO 9000. limitarea responsabilitatilor.

sursa: informatii de la firma. urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare.18 Asigurarea calitatii prin control. prin controlul final al componentelor. respectarea acestor specificatii.7 Metode statistice Asigurarea calitatii prin metode statistice în cadrul firmei S." Fig. Mobreal Divers S.R. Sursa: informatii de la firma A rezultat astfel separarea celor care iau decizii într-o întreprindere.Fig. în principal.L. presupune utilizarea "fisei de control statistic al calitatii. III. urmarindu-se verificarea "post-proces" a conformitatii cu specificatiile. respectiv al produselor. de cei care le executa si cei care controleaza îndeplinirea lor. . Prin asigurarea calitatii se intelegea deci.19 Fisa de control statistic al calitatii.C. Atentia era concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului. Calitatea este asigurata.

întarirea si îmbunatatirea în mod sistematic a compartimentului de organizare a controlului tehnic de calitate ca si a celorlalte compartimente de proiectare constructiva sau tehnologica.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor Având în vedere implicatiile negative pe care le-ar putea avea folosirea unor materii prime si semifabricate de calitate inferioara (lemn. y y y y y y y IV. folosirea unor materii prime si materiale de calitate superioara. îmbunatatirea organizarii desfacerii productiei. utilizarea unei documentatii actualizate la termen. instruirea permanenta a personalului. deoarece produsele de calitate superioara se vor vinde pe piata la preturi mai ridicate în cadrul sistemului de concurenta. asigurarea unei cointeresari materiale a lucratorilor si întarirea raspunderii materiale. banci.1 Linii principale de actiune Pentru cresterea calitatii produselor pot fi folosite urmatoarele cai principale: perfectionarea conceptiei tehnologice si constructive a produselor.C. asigurarea cu materii prime si semifabricate de calitate superioara. în paralel cu reducerea acestora din urma. bugetul de stat si nu va mai fi obligata sa plateasca penalitati si dobânzi majorate care sa-i micsoreze profitul (sau sa-i creasca pierderea). în dublu sens: 1. elemente de asamblare a mobilei) asupra calitatii produsului finit se impune luarea urmatoarelor masuri: Selectarea furnizorilor pe baza unor criterii clar definite în functie de: calitatea produselor livrate. y - . folosirea unor procese tehnologice avansate si perfectionarea celor existente. 2. elaborarea unei documentatii tehnice cât mai bine pusa la punct astfel ca prin respectarea ei sa se realizeze calitatea ceruta. intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei concretizata în cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri de calitate.R. ambalarea si transportarea produselor conform prevederilor. aprovizionarea la timp cu materii prime. prin documentatia de proiectare si tehnologica. prin cresterea volumului desfacerilor. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza favorabil indicatorii de rezultate.DIREC II DE AC IUNE ÎN VEDEREA ÎMBUN T IRII CALIT II PRODUSELOR IV. respectiv indicatorii valorici ai productiei si indicatorii de eficienta economica stabiliti ca raport între efect si efort. y y y y y y y y y y Pentru analiza acestor cai de crestere a calitatii trebuie abordata corelatia calitate-eficienta economica. adoptarea de noi tehnologii care sa asigure o calitate mai buna a produselor fabricate.L. ceea ce determina un grad de solvabilitate sporit. deoarece produsele de calitate au o cerere mai mare pe piata. mentinerea stadiului de functionare a sistemului de management al calitatii în conformitate cu ISO 9001. introducerea unor materiale moderne de organizare a productiei si a muncii. prin cresterea pretului de vânzare.se propun urmatoarele masuri: obtinerea de la furnizori a materiilor prime si semifabricatelor de calitate superioara în conformitate cu specificatiile produsului. În acest mod se consolideaza echilibrul financiar.CAPITOLUL IV. elaborarea de norme de calitate si urmarirea respectarii lor pe toate etapele si fazele procesului de productie. Efectele favorabile asupra situatiei financiare a întreprinderii determinata de cresterea nivelului calitativ al productiei se explica prin sporirea volumului încasarilor care creeaza un disponibil suplimentar în contul de decontare al întreprinderii. pal. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza indicatorii valorici ai productiei prin preturile de vânzare. îmbunatatirea starii de functionare a utilajelor si sculelor printr-un control sistematic asupra starii si un sistem adecvat de întretinere si reparatii. întreprinderea având posibilitatea îndeplinirii la timp a obligatiilor fata de terti. În vederea îmbunatatirii procesului de asigurare a calitatii productiei la S. asigurarea unei fabricatii ritmice a produselor. ridicarea calificarii personalului din întreprinderi si în special cel implicat în conceptia si realizarea produselor. adica relatia dintre efortul pentru realizarea calitatii (costuri) si efectele economico-financiare care se obtin (venituri). actionari. Mobreal Divers S.

77 0. ferestre. pereti cortina.APLICARE A CARE A M SUM SURII RII I 278 356 II 225 212 III 199 180 TOTAL 702 748 Modificarea coeficientului echivalentei tehnice: PRE ( euro ) VALOAREA PRODUC IEI (euro) ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 200 195 180 575 DUP APLICARE A M SURII 198 180 170 548 ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 53600 48875 39820 142295 DUP APLICARE A M SURII 65450 47160 37600 150210 Tab.01 § 101% .65 - Coeficientul echivalentei tehnice înainte de aplicarea masurii: e0 = = = 0.) ÎNAINTE DUP DE APLI.905 I = = = 1. usi culisante ) ( buc. în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC urmatoarele efecte asupra indicatorilor de calitate. Întarirea masurilor de control la receptia produselor furnizate.3 Calitatea în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC. Identificarea neconformitatilor produselor aprovizionate si izolarea acestora în spatii adecvate pentru prevenirea utilizarii lor neintentionat.- existenta unui sistem de management al calitatii certificate. Tab.4 Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL. Sursa: informatii de la firma CANTITATE de tâmplarie din PVC si AL ( usi.891 Coeficientul echivalentei tehnice dupa aplicarea masurii: = = = 0. sursa: informatii de la firma Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL (%) înainte 45 30 25 100 dupa 65 25 10 100 Indicele de echivalenta Productia echivalenta Qe înainte 53600 42700 30500 126800 ( Euro) dupa 65450 41020 29550 136020 1 0. y y Aplicarea masurii determina. de exemplu.

achizitionarea unor echipamente mai performante. Creste valoarea productiei buna fabricata. Efectul economic al acestor masuri este reducerea numarului de defecte în exploatare. Scaderea volumului productiei rebutate atrage dupa sine reducerea costurilor înregistrate din rebuturi si materiale irosite ca în urmatorul tabel: Tab. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii (euro) 57255 1000 Situatia dupa aplicarea masurii (euro) 59989 850 Productie fabricata Productie rebutata Scade ponderea productiei rebutate în totalul productiei fabricata de la 0. ambutisare precum si a unor produse cu configuratii foarte complexe.L.> e0 rezulta o situatie favorabila deoarece coeficientul echivalentei tehnice se apropie de valoarea 1 (calitatea I). adica cu 0.014%.017% la 0. a hotarât modernizarea tehnologiei existente. obtinerea unor componente superioare sub raport calitativ si implicit îmbunatatirea calitatii produsului finit.R.5 Volumul productiei rebutate. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit.C. volumul vânzarilor. societatea S.003% fata de situatia initiala. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii ( euro ) Situatia dupa aplicarea masurii ( euro ) 1200 Cost înregistrat din 1700 rebuturi si materiale irosite Din tabel reiese scaderea costurile înregistrate din rebuturi cu 500 euro. cu 2734 euro ( de la 57255 la 59989). Avantajele achizitionarii acestor echipamente performante constau în: Achizitionarea echipamentelor mai performante ar ajuta foarte mult la executarea unor operatii mai complexe de fabricare a mobilei iar echipamentul TRUMATIC 200R ar ajuta la executarea unor operatii mai complexe de gaurire. În urma aplicarii acestei masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de reducerea volumului productiei rebutate în urmatorul tabel. Efecte asupra indicatorilor economico-financiari: creste valoarea productiei cu 2735 euro. stantare. Mobreal Divers S. creste cifra de afaceri. creste productivitatea muncii.6 Costuri din rebuturi. y y y . Tab. Acest lucru presupune: .

Cheltuieli pentru dotarea întreprinderii cu utilaje de manipulare mecanica si containere 3.Cheltuieli pentru ridicarea calificarii personalului de executie si control 2. Ca urmare a aplicarii acestor masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de costurile referitoare la calitate conform datelor din urmatorul tabel: Tab. ambalari. transporturi duble COSTUL TOTAL AL CALIT II Efectele aplicarii masurii: 256600 1500 250000 200 1000 3000 900 76728 75000 1428 300 2000 1000 250 271280 1450 265000 180 950 2900 800 78760 77000 1440 320 1725 850 195 750 335328 680 331665 y creste ponderea costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate de la 76. Cheltuieli cu manipulari.59% la 0. în paralel cu scaderea acestora din urma. Rebuturi si materiale irosite 2. sursa: informatii de la firma INDICATORI ÎNAINTE DE APLICAREA M SURI (euro) DUP APLICAREA M SURI (euro) COSTURI DE PREVENIRE 1.IV. se urmareste de catre întreprindere cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor Plecând de la premiza ca este mai ieftin sa previi un defect al produsului fabricat decât sa suporti cheltuielile datorate defectului respectiv si repercutat în final în respingerea produselor de catre beneficiar. Cheltuieli cu receptia materiilor prime si materialelor 2.79% (cu 14680 euro).Cheltuieli pentru controlul periodic al produselor finite COSTURI DE DEFECTARE 1. y y y .Cheltuieli cu elaborarea planurilor de control 4.7 Costuri referitoare la calitate.52% (cu 275 euro fata de situatia initiala). scade ponderea costurilor de defectare de la 0. Valoarea pierderilor din nerespectarea clauzelor contractuale 4.74% (cu 2032 euro). creste ponderea costurilor de identificare a defectelor de la 22. Cheltuieli pentru mecanizarea si automatizarea unor operatii manuale în procesul de productie si control 5. scade costul total al calitatii cu 3663 euro. Cheltuieli pentru controlul procesului tehnologic 3. Cheltuieli cu produsele remediate 3. Cheltuieli pentru ambalaje de protectie a produselor finite COSTURI DE IDENTIFICARE 1. Cheltuieli pentru depozitarea produselor finite 6.88% la 23.52% la 80.

4 Diagrama Pareto Economistul italian Vilfredo Pareto. nu sunt proportionale cu cauzele care le-au produs. Este o metoda grafica de analiza si evaluare care scoate în evidenta importanta relativa a diferitelor informatii de care dispunem. pierderile. nu sunt uniform distribuite.. pe linia de prelucrare. Diagrama Pareto este o reprezentare grafica a unor date (în cazul meu a cauzelor defectelor).. Analiza Pareto nu se refera la masuratori ci la atribute. în cursul lunii mai 2006. Analiza Pareto porneste de la ideea ca efectele negative. Fig. pierderile nu sunt niciodata uniform distribuite pe caracteristici de calitate. Lorenz. în general. www. 20% din actiuni determina 1. pentru stabilirea prioritatilor întru-un studiu de ameliorare a calitatii si a productivitatii. la proiectarea unei diagrame (care în mod eronat poarta denumirea diagrama Pareto) prin care a vizualizat distributia neuniforma a bogatiei nationale. în sectia A1.20 Tipuri de defecte. unui numar mic de cauze speciale. El a observat ca în Anglia secolului al XIX-lea. sursa: informatii de la firma. ÎMBUN T IRE CONTINU În întreprindere îmbunatatirea QMS-ului acopera urmatoarele aspecte: Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor corective. este autorul unui principiu care îi poarta numele si care poate fi enuntat astfel: "urmarind performanta unui grup de persoane sau obiecte se constata adesea ca un numar mic dintre acestea prezinta o importanta mare. neconformitati. întrucât cea mai mare parte a costurilor noncalitatii înregistrate într-o organizatie se datoreaza. respectiv acele caracteristici de calitate care au o importanta vitala. detine o pondere importanta în totalul pierderilor referitoare la calitate" [21]. Îmbunatatirea ca rezultat al analizarii datelor.C. 20% din populatie detinea în jur de 80% din avutia nationala. de aceea se mai numeste si A.ro Metode de prevenire a defectelor: 1. Acest principiu a fost folosit de M. y y y y . Prin reprezentarea grafica se pun în evidenta cauzele determinante ca sprijin pentru luarea unor decizii. costuri ale calitatii). în general.Mobreal Divers S.. C ca fiind o ordine de abordare a problemelor.L. Principiul este important pentru studierea problemelor legate de calitate. s-a constatat aparitia urmatoarelor defecte la masinile unelte. 80% din pierderi. în timp ce restul au o importanta redusa". Diagrama Pareto permite aprofundarea semnificatiei acestor informatii si prin trasarea de diagrame succesive.R. Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor preventive. În baza acestor constatari Juran a folosit diagrama Pareto în Japonia. Întodeauna neuniformitatea distributiei pierderilor este de asa natura încât un procent redus. Ea se refera la aspectul calitativ al fenomenului studiat. Referitor la acest principiu. În cadrul întreprinderi S. D. Juran considera ca în domeniul calitatii acesta actioneaza astfel: ".asamblare. Îmbunatatirea ca rezultat al noilor investitii.IV. B. cu scopul de a ajuta echipa de lucru sa-si ierarhizeze obiectivele în functie de importanta acordata. referate. Este o reprezentare grafica în care cauzele problemelor sunt ordonate dupa importanta lor (numar de defecte generate. Diagrama Pareto aplicata în domeniul calitatii indica principalele locuri de interventie asupra cauzelor care produc defectiunile cele mai frecvente sau costurile cele mai mari.

evaluarea actiunilor corective necesare. În acest sens. XX . de la 01 . întreprinderea a elaborat si mentine procedura PSC . precum si de personalul elaborator. întreprinderea a elaborat si mentine procedura "Actiuni preventive". analiza actiunilor corective întreprinse si determinarea eficacitatii lor. precum si dintr-un grup de doua cifre. determinarea actiunilor preventive.FMG .reprezinta initialele de la Manualul Calitatii si initialele firmei.05. care acopera: determinarea cauzelor posibilelor neconformitati.FMG . implementarea actiunilor preventive.XX .reprezinta numarul editiei în vigoare. Codificarea documentelor QMS în cadrul firmei S. inclusiv reclamatiile clientilor. Prin aplicarea acestei masuri se estimeaza o scadere a cheltuielilor cu rebuturile si remedierile prin utilizarea unor neconcordante de ordin tehnic. care acopera: analiza neconformitatilor.R. 3. determinarea cauzelor producerii neconformitatilor. FIBEC METALGLASS se realizeaza astfel: Codificarea documentelor QMS este realizata si tinuta sub control de Responsabilul MQ pe organizatie.FMG .AC IUNI CORECTIVE Actiunile corective se aplica în scopul eliminarii neconformitatilor aparute. 2.. "Actiuni corective". Utilizarea unei documentatii actualizata la termen conduce la eliminarea din start a neconformitatilor dintre cerintele si asteptarile clientilor si produsele oferite de S. Pentru Manualul Calitatii: MC . determinarea si implementarea actiunilor corective. AC IUNI PREVENTIVE În scopul înlaturarii neconformitatilor posibile. înregistrarea rezultatelor analizei.C. Modul cum se realizeaza codificarea pentru diferite tipuri de documente este urmatorul: 1. ale organizatiei. cu respectarea regulilor de codificare.2.C. Codul documentelor sistemului de management al calitatii este format din initialele documentului.L. evaluarea necesarului pentru actiunile preventive. y y y y y y y y y y y y IV.Mobreal Divers S. Pentru procedurile de sistem : în care : PSC . înregistrarea actiunilor preventive.XX în care: MC ..5 Utilizarea unei documentatii utilizate la termen Probleme legate de sistemul calitatii sunt actualizate simestrial la nivelul managementului la cel mai înalt nivel (Directorul general împreuna cu directorii de fabrica).FMG . analiza actiunilor preventive întreprinse si determinarea eficacitatii lor.

XX .XX în care: . XXX . Pentru formulare. .FMG -XX în care: . eticheta. registru si initialele organizatiei. XX . 4.reprezinta initialele de la instructiune de lucru (specificatie tehnica si initialele organizatiei. R în cadrul documentului de care apartine. etichete si registre: F..IL(ST) . E.au aceeasi semnificatie ca la procedurile de lucru.. a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001..XXX în care: F.reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei.FMG . E.PSC . .6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000 La începutul anului S..FMG . de la 01 .L. Pentru instructiunile de lucru si specificatii tehnice: IL( ST) . IV. obiectiv pe care societatea îl prevedea pentru a doua jumatate a anului.FMG .numarul de ordine al F. .PL -FMG .reprezinta initialele de la procedura de lucru si initialele organizatiei..XX .reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru.. 5.FMG . Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 în 6 luni.reprezinta initialele de la formular.. 3.reprezinta numarul de ordine a procedurii ..FMG.R. de la 01 . de la 01.XXX R .FMG . Pentru procedurile de lucru : PL. R .FMG-XX E . Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale.C Mobreal Divers S.

aptitudini. la 32 km de municipiul Ploiesti si la 90 km de Bucuresti (capitala României). Calitatea este legata de cantitate. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001.Organizatia Internationala de Standardizare.R. sectoriale si intersectoriale. care au aceasi destinatie. y y y IV. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii în concordanta cu standardul SR EN ISO 9001/2000 precum si cu legislatia în vigoare. calitatea este definita de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs. respectiv servicii similare. ca parte integranta a politicii generale a organizatiei. respectiv utilizare. calitatea este definita ca fiind grad de utilitate. Scopul firmei este de a preveni neconformitatile în toate fazele ce se deruleaza între identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare.C. Calitatea produselor si serviciilor este data de sinteza principalelor proprietati si caracteristici ce exprima gradul de utilizare în satisfacerea unei nevoi. respectând cerintele standardelor SR EN ISO 9001/2000 precum si cerintele legale generale. S. are acces direct la transportul rutier (prin Drumul National 1A ) si la transportul feroviar (prin statia din Valenii de Munte ) ceea ce constituie un mare avantaj referitor la posibilitatile de aprovizionare si desfacere a produselor. este de a oferi produse / servicii de un înalt nivel calitativ. conformitate cu cerintele. În literatura de specialitate.L.L.C. straduindu . Obtinerea unor rezultate mai bune în eficientizarea produselor.ISO 9001/2000 ajuta firma: Sa demonstreze clientilor si partilor interesate ca procesele de realizare a produselor si serviciilor sunt tinute sub control si sa garanteze executia unor produse de buna calitate.7 Instruirea permanenta a personalului Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei în domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea în întreprinderi. legatura se exprima prin notiunea de masura. În conformitate cu Legea calitatii.R. calitati din partea personalului. cât mai eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate. dotarea cu aparatura moderna. . Mobreal Divers S. Ajuta la formularea unor strategii si politici adecvate cerintelor pietei actuale precum si la stabilirea unor obiective coerente si realiste. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor.se continuu prin îmbunatatirea performantele referitoare la calitatea si la mediul înconjurator.L. aptitudini de utilizare. care îi confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate si implicite. etc. respectiv serviciu.C Mobreal Divers S. În conformitate cu ISO .". Calitatea este o categorie filozofica si exprima însusirile esentiale ale unui obiect sau serviciu care îl fac sa se distinga de toate celelalte produse. S. În acest scop. Masura este limita dincolo de care se schimba calitatea obiectului sau serviciului. Politica în domeniul calitatii si a mediului la "S.R. este o societate cu traditie româneasca. situata în orasul Valenii de Munte. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. calitatea este definita de totalitatea cerintelor care asigura integral realizarea scopului în care a fost creat si comercializat. Mobreal Divers S. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat.

R. Hala pentru tâmplarie si hala de taiere PAL au.L. este dotata cu echipamente performante însa fata de alte întreprinderi prezinta o oarecare ramânere în urma deoarece unele echipamente s-au uzat si necesita reparatii. SC Mobreal Divers S. Cum aceste schimbari trebuie sa porneasca de sus. compartimentul contabilitate. asa cum am mai spus. În acest scop. Salariul este foarte mic în comparatie cu efortul pe care îl depun angajatii. de ce nu.R. În ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se constata un dezechilibru între numarul celor cu studii superioare tehnice si numarul celor cu studii superioare economice. restructurarea se manifesta printr-o serie de schimbari tehnologice si metodologice. ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de înnoire. SUA. durata de viata a conceptelor. se reduce continuu. categoriilor si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor cerute de piata. Anglia.87. Astfel se poate explica regresul firmei. Ceea ce este specific. calitati din partea personalului. În cadrul întreprinderii S. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. 2 . se impun efectuarea unor cursuri de specializare pentru agajati. Esentiala pentru firma este promovarea produselor si serviciilor oferite. Preturile practicate de firma nu constituie un avantaj absolut deoarece tot mai multe firme din Olanda. Din toate situatiile prezentate anterior dar si în capitolul II putem spune ca S. ele sunt urmarite cel mai bine prin asa-zisul management al schimbarii prin care toate firmele românesti ar trebui sa treaca. într-un ritm exponential.68 pentru ca în anul 2005 sa se ajunga la 440964.C.C Mobreal Divers S.Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor.R. În conditiile economiei de piata. atât pentru cei cu mai multa experienta cât si pentru cei nou veniti.L. Hala de asamblare si prezentare mobila ar trebui extinsa cu cel putin 10 m pentru a spori capacitatea de prezentare si promovare a produselor. este o întreprindere destul de profitabila. Întreprinderea a înregistrat profit permanent prezentând o usoara scadere în anul 2003 când a ajuns la 267877. de aceea apar mici divergente care uneori par ca nu au rezolvare. dotarea cu aparatura moderna. aptitudini. Mediul în care firma îsi desfasoara activitatea. Germania sau chiar din Europa Centrala si de Est intra pe piata cu preturi tot mai competitive.C. Internetul ar putea fi o solutie eficienta în acest caz. La nivel microeconomic. având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit. În acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar îndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine. Initial s-a disponibilizat personalul direct productiv. propunerile si. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. Societatea are nevoie în mod evident de un compartiment special de resurse umane. S-a studiat procesul de productie si normele de munca si s-a ajuns la concluzia ca aceste norme sunt subdimensionate iar în perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de reducere a volumului personalului. o mare atentie trebuie acordata restructurarii si modernizarii productiei. consecinta principala fiind nefundamentarea economica a deciziilor.L. impune actualizarea si îmbunatatirea continua a cunostintelor personalului calificat. Sursele de aprovizionare cu materii prime se afla la distante destul de mari ceea ce prezinta un dezavantaj pentru întreprindere. de asemenea nevoie de mai mult spatiu productiv. desi în anii precedenti a avut câteva schimbari în ceea ce priveste numarul de salariati care din punct de vedere cantitativ s-a modificat de la an la an.Mobreal Divers S. Mobreal Divers S.C. Ponderea covârsitoare a inginerilor (3%) indica o situatie nefavorabila. îl prezinta lipsa de motivare a personalului. Firma poate apela la profesionisti pentru realizarea unui site în care vizitatorii pot vedea ce ofera firma si tot aici ei îsi pot lasa sugestiile. Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si. Un mare dezavantaj pentru S. Pe masura ce creste vârsta omenirii.R.L. De asemenea. Pentru îmbunatatirea activitatii firma are nevoie de o suplimentare a spatiului productiv. Aici sunt întocmite statele de plata si tot aici se tine evidenta salariatilor. disponibilizarile facându-se treptat. iar în perioada urmatoare s-a operat asupra personalul direct productiv. ar trebui sa-si modernizeze tehnologia existenta prin achizitionarea de noi utilaje.R. societatea S.L. în urma testelor efectuate as propune înfiintarea unui laborator CTC întrucât întreprinderea nu dispune de acest laborator. de schimbare.. De resursele umane ale firmei se ocupa în prezent. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. numeric dar si din punct de vedere al competentelor acestora. Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. Mobreal Divers S. criticile.

Cârstea I. o abordare mai detaliata. . 7. Petrescu V... Via Gamba..org.referate. Bucurejti.Consider ca firma S. si Havrilla A.Crete. Pâslaru C.imagini.ro/. 1993. Bucuresti. Editura Lider..Cismaru I..Redes Al. 6. . cât pentru furnizori acest compartiment sa adune date si informatii referitoare la calitatea materiilor prime oferite de acestia si de preturile de vânzare practicate.. 2.Ghid de cultura generala.S. Bucuresti 1980. Bucuresti.Ravena.. de aceea propun înfiintarea unui compartiment relational client . Editura Meridiane.Redes Al. Athens. mosaics. 5. Editura Orizonturi. .S.Braunstein F. museums.Antichitati. 10. Fornoga C.Redes Al. electrice si chimice. Ghimpu R.. .R. *** Industrializarea lemnului în produse semifinite. 1. 9. *** http://www. *** Informatii de la firma. *** http://www.ro/. archaelogical monuments.regielive. Caiet de lucrariaplicative la Merceologia produselor metalice.Vassilakis Sp. Bucuresti 1999.. history.Mobila stil. 4. . Bucuresti 1974. Pépin J. Industriei Lemnului si Hârtiei.T. Brânzei S. Editura M. Cartolibreria Salbaroli. Editura Tehnica.Mobilierul locuintei.Bustacchini G.E.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. Diamandescu E. unde angajatii acestui compartiment sa poata aduna informatii referitoare la cerintele de calitate ale produselor pe care clientii le doresc cât si nemultumirile clientilor referitoare la serviciile prestate de firma.. Olaru M. . Plesea D. Bucuresti. Raducanu I. nu are o legatura permanenta cu clientii si furnizorii. *** http://wikipedia.ro/. 3. Editura Tehnica. A. Paraian E. . Editura Eficient. Bucuresti 1987.F. Ravena..L.C.A. 1991.S. *** Encyclopaedia Britannica 1994-2001. Editura Didactica si Pedagogica. Ministerul Silviculturii.google.. . Lito A. Bucuresti 1950. Cismaru M. 1962. *** http://www.Cucu N. Pâslaru C. Paraianu E. sites and . Lito A. *** http://www.Miller J. Italia. Mobreal Divers S. .. Fornoaga.furnizor.. monuments and environment.Merceologie industriala. 8. 1998.E.Merceologie.ro/.

C.R.L.C. Dormitoare obtinute la S.L. .R.Bucatarii obtinute de S.Mobreal Divers S. Mobreal Divers S.

Mobreal Divers S.L.R.C.sifoniere confectionate la S.: .

C.R.Mobreal Divers S.L.Diferite piese de mobilier obtinut la S.: .

.

.

Editura Lider. Cismaru M. pag. museums. sites and monuments.[1] Encyclopaedia Britannica 1994-2001. . mosaics. Bucuresti 1974. pag. 218-220.. Ghimpu R.Mobila stil. pag. Fornoaga.. Ghimpu R. monuments and environment. archaelogical pag. Editura Didactica si Pedagogica. history. . Cismaru M. Ghimpu R.Mobilierul locuintei. 1993. Bucuresti. Raducanu I. .Crete. 1998. Editura Eficient.Mobila stil. Editura Tehnica. .. A.Mobila stil. 1991. pag. Bucuresti. Pâslaru C. 11.. . 196-198. Ministerul Silviculturii. Editura Tehnica. Petrescu V. Italia. Bucuresti 1950. pag. Via Gamba. 337 5 Redes Al. Editura Tehnica. . Bucuresti 1980. Bucurejti. Plesea D.E. 14 Braunstein F. [10] Cârstea I. [7] Encyclopaedia Britannica. 394-404. . pag. Cismaru M. Bucuresti. . pag. si Havrilla A. Ghimpu R. Editura Tehnica. 1962. [9] Cucu N. Paraianu E.. Cartolibreria Salbaroli.Merceologie. 1994-2001. 2 Rede Al. .Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. Lito A.S. [4]Cismaru I. . Editura Meridiane. Pépin J.Mobila stil. [6] Cismaru I. 97 [13] Cismaru I.Merceologie industriala. Industriei Lemnului si Hârtiei... Ravena.. 1993. 354-355.. Bucuresti.55-63. [8] Cismaru I.. 184-196.F. pag. . Bucuresti. Editura Tehnica. 285-287. pag. Athens. 79-103.Ghid de cultura generala. 1993. 1993. pag.. Cismaru M.Ravena. Editura Orizonturi.. pag. [12] Bustacchini G. ... 161. [11] Vassilakis Sp. Bucuresti 1999. [3]Industrializarea lemnului în produse semifinite.

.. .S.S. Diamandescu E. electrice si chimice. [16] Cârstea I. director general la S. Fornoga C. Mobreal Divers S. Bucuresti. director general la Accent Architecture [20] Florea Gabriel. 210.Antichitati. .E. [18] Redes Al. 30-32. Pâslaru C... Editura M.A. pag. pag. Editura Didactica si Pedagogica. pag.L [21] Juran.[15] Miller J.. [17] Miller J. Olaru M.S. Bucuresti.C. Brânzei S. Editura M. pag.T. Lito A. .referiri în domeniul calitatii . [19] Adrian Iovescu.22-23.Antichitati..T. Paraian E... Bucuresti. o abordare mai detaliata. 1962. o abordare mai detaliata.A.R. Bucuresti 1987. 233-234.Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. si Havrilla A.