Introducere............................................................................................................6 Capitolul I.Aspecte merceologice privind lemnul si marfurile din lemn..................................................................

.......................................................8 . I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului...................................8 I.2 Defectele lemnului.......................................................................................14 I.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei...................17 I.4 Fabricarea mobilei........................................................................................25 I.5 Evolutia stilurilor de mobila....................................................................28 I.6 Verificarea calitatii mobilei........................................................................45 Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. S.R.L......................................................................................................51 II.1 Scurt istoric...................................................................................52 II.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei.....................................53 II.3 Prezentarea resurselor firmei...................................................................54 II.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale ...................................................................................................................................57 II.5 Prezentarea structurii de management...................................................66 II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei..................................67 II.7 Documente organizatorice specifice, întocmite de firma ( organigrama ).......................................................................................................70 Capitolul III. Gama sortimentala a S.C. Mobreal Divers S.R.L............72 III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72 III.2 Structura sistemului calitatii..........................................................78 III.3 Verificarea calitatii........................................................................79 III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii.................80 III.5 Asigurarea interna a calitatii....................................................................81 III.6 Asigurarea calitatii prin control..............................................................82 Mobreal Divers

III.7 Metode statistice.........................................................................................83 Capitolul IV. Directii de actiune în vederea îmbunatatirii calitatii produselor.....................................................................................................84 IV.1 Linii principale de actiune..............................................................................84 IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85 IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor...............................88 IV.4 Diagrama Pareto................................................................................................90 IV.5 Utilizarea unei documentatii actualizate la termen................................93 IV.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000..........................................................................................................95 IV.7 Instruirea permanenta a personalului.........................................................95 Concluzii si propuneri..............................................................................................96 Bibliografie..................................................................................................................99 Anexe............................................................................................................................100

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie. În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi. În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila în multe centre ale tarii. ara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare. Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari: - de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei; - reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc. O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite întrebuintari. Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hârtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991. În ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul îsi pastreaza locul în constructia mobilei. Consumul de lemn n-a încetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gând sa o respinga. Lemnul ramâne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne. Înca de acum 30 de ani, lemnul a început o adevarata reconvertire, cedând noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinându-se în majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, în special a semifabricatelor superioare înnobilate.

Se pare deci ca lemnul îsi pastreaza în viitor un loc de prima importanta într-o economie echilibrata, ca si în cursul secolelor trecute, dar sub o forma si într-un mod de întrebuintare adesea diferit si în cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atât din punctul de vedere al structurii cât si al tehnologiei. Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci când acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - în contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de înalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii în raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe cât posibil, împreuna cu acestia. Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor recunoaste în mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din România care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELEN durabila a activitatilor lor. "A excela" înseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu, produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. În consecinta, "excelenta" reprezinta atât conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza cât si ansamblul factorilor datorita carora persoana, produsul/serviciul sau organizatia respectiva a reusit sa exceleze. Comparând performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta". Prin prezenta lucrare am încercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am încercat sa enumar posibilitati de punere în valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI M RFURILE DIN LEMN
I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului
Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop. Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera în functie de planul de sectionare a trunchiului. În principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri: sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului; sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului; sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere.

y

y

y

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita în principal din doua tipuri de celule: 1. 2. trahee si traheide; celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Aceasta variatie îsi va pune amprenta asupra aspectului si proprietatilor acestora, care vor fi uneori foarte diferite, ceea ce conduce, în final, la multiplele utilizari ale lemnului. Celulele se deosebesc între ele atât ca forma, dimensiuni, cât si prin rolul pe care-1 detin. Traheele sunt tuburi capilare lungi, continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze. De aceea, ele sunt dispuse, mai mult sau mai putin, vertical în cadrul trunchiului (la unele specii sunt dispuse elicoidal, fiind rasucite în jurul trunchiului). Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constând în forma celulei, traheidele fiind ascutite si închise la ambele capete. Celulele de parenchim sunt celule cu peretii subtiri care au functii de rezistenta. În structura macroscopica a lemnului, ilustrata în figura nr. 1, se deosebesc urmatoarele zone: coaja; cambiul vascular; alburnul; duramenul; maduva; inelele de crestere; razele medulare; porii.

y

y

y

y

y

y

y

y

Examinarea lemnului în sectiunea transversala releva o succesiune de straturi de crestere care înconjoara maduva si care sunt protejate la exterior de un strat mai dur de coaja (scoarta). Coaja are un rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive, fiind folosita în principal la extragerea unor substante tanante sau medicinal.

cu un continut de apa mai scazut. [1] Din punct de vedere al compozitiei chimice. Razele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc într-unul dintre inelele de crestere sau pot înainta pâna la maduva. fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase înregistrata într-un an. apa. Schimbarile interne sunt urmate de modificari specifice de culoare. fiind singura zona a trunchiului care este angajata în cresterea activa a arborelui. care apar în sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. însa conditiile de mediu variate existente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati în cresterea masei lemnoase. În functie de marimea lor.1 Structura macroscopica a lemnului. natriu. saruri minerale. tanante etc. de obicei mai închis la culoare si care confera rezistenta mecanica arborelui. în fiecare an. rotunde sau ovale. Alburnul este dispus între cambiu si duramen si este un tesut mai rar. Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului. rasini sau cu aer. în timp ce angiospermele sunt poroase. Acesta este un strat generator de celule în continua crestere si diviziune. Duramenul este cuprins între maduva si alburn si este un lemn mai dens. Din acest punct de vedere. lemnul este clasificat în doua mari grupe: specii poroase si neporoase. termenul de inel de crestere este de preferat în locul termenului de inel anual . 2. gume. Ca urmare. . carbonati si fosfati de potasiu. datorita i 313h76d mpregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante.ro Între scoarta copacului si masa lemnoasa propriu-zisa exista un strat îngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber. inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si. numit cambiu vascular. ele se prezinta sub forma de benzi. calciu si magneziu. 3. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva. 1. Celuloza reprezinta materia prima de baza în fabricarea hârtiei si a unor fibre textile. În sectiune tangentiala.regielive. nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati în sectiune transversala. Razele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim. Odata cu cresterea copacului. aceste raze medulare. care este mai poros. formeaza linii în forma de V. Hemiceluloza intra în compozitia membranelor celulare. prin distilare. Multe specii prezinta inele de credere (inele anuale). Procesul de aparitie a duramenului începe dupa o anumita vârsta a arborelui. portiunea centrala moare complet. canalele se acopera cu gume. în timp ce speciile cu porii invizibili au o textura fina). În zonele cu clima temperata. cambiul genereaza lemn nou în timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu). uleiuri eterice. care sunt interpuse printre celulele de alburn. În zonele cu clima tropicala. diferita de la o specie la alta. pigmenti etc. porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber. exista si alte celule vii. mai deschis la culoare decât lemnul produs mai târziu. 1. sursa:www. colorate mai închis. astfel ca maduva apare mai închisa la culoare decat alburnul. substante organice. influentând în mod hotarâtor textura lemnului (speciile cu porii mari prezinta o structura grosiera. 2. mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice. care da nastere tesuturilor lemnoase definitive. În sectiune radiala. care este mai compact si mai închis la culoare. lemnul este format din: 1. 1. El are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva. substante tanante. cu grosimi si lungimi diferite. Gimnospermele sunt neporoase. fiind folosita.Fig.2 Substantele organice secundare cuprind: rasini. unde apar sub forma unor mici orificii. de asemenea si la fabricarea unor lacuri. trunchiul copacului este înconjurat de o noua pereche de straturi. În zonele cu clima temperata. oxalati.1 substante organice principale. numite "oglinzi".1 Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza. inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara-vara). care la rândul lor se împart în: 1. hemiceluloza silignina. tocmai de aceea. a alcoolului etilic etc. iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si. Sarurile minerale sunt în general silicati.) si umplerii capilarelor cu aer. care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit. permite obtinerea alcoolului metilic. în sensul ca este implicat în procesul de crestere. mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul târziu (din a doua perioada vegetativa).2 substante organice secundare. rasini etc. unul mai închis si unul mai deschis la culoare. Astfel.

gorun. apa patrunde în cavitatea celulelor. mai închise la culoare. proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. . Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea. plop. dispuse la anumite distante unul fata de celalalt. astfel încât cutitele. de specie si de modalitatea de debitare. . cât si la lemnul obtinut prin taierea lor. cât si în forma de vapori. 3 . brad. foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate. provenite de la muguri si dispuse grupat în anumite zone. dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase. fina (nuc. cer . nuc. pe când la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau în V.). Din acest punct de vedere. paralele. Prin uscare. corn. semifina (anin. luciu cu ape (paltin cret) etc. luciu argintiu ( mesteacan).). mahonul este o specie tropicala rezistenta. cunoscute sub diverse denumiri ("ochi depasare".5%. anin. Debitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele.lemn semi-usor: castan.). textura. culoarea variaza de la o specie la alta.lemn foarte usor: plopul negru. dimensiunea. precum si unele anomalii de crestere. mesteacan.59. la unele specii. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. ulmul. Rasinoasele au desenul simplu. tei.). . molid. y y y y Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului. De asemenea. Lemnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de 8. simple sau ondulate. Masa specifica variaza între 0. iar desenul obtinut este deosebit. stejarul este cel mai rezistent. aflata atât în forma lichida. luciu auriu. " aspect mazdrat"). plopul etc. iar interiorul celulelor este gol. umiditatea. În functie de pigmentatia naturala.). jugastru. paltin etc. plop negru etc. luciu satinat. în functie de specie. de la alb galbui (salcâm. este cunoscut sub numele de "punct de saturatie al fibrei". . brad. violet (amarant) si negru închis (abanos). la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului. creeaza desene si efecte estetice deosebite. cum ar fi: fibra creata. de planul de debitare. începând cu apa din cavitatile celulare. un lemn relativ ieftin. ulm etc.lemn semi-greu: tisa. Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin în jurul circumferintei trunchiului). noduri mici. alburnul prezentând nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu închis. frasinul. care-i determina si domeniul de utilizare. taie transversal inelele anuale. care absoarbe apa din mediu. Higroscopicitatea. durabilitatea.3. precum si de modul de debitare. Dincolo de acest punct. Variatii de culoare se înregistreaza însa si în cadrul aceleasi specii. tisa etc. pe când foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. pâna la brun închis (nuc. Neregularitatile fibrelor.). în constructii sau pentru exteriorul mobilei. la rosu (mahon. lamâi etc. Ea depinde de clima. ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului. aspra (stejar. în functie de specia si vârsta arborelui si de anotimp.). de rugozitatea suprafetei. De exemplu. . palisandru. care în combinatie cu duritatea si culoarea lui îl fac deosebit de pretios în obtinerea furnirelor). umflarea si contrângerea. lemnul verde pierde treptat din apa. respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte. par african etc. speciile de lemn se împart în: . în functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui.). Apa retinuta în peretii celulari variaza între 20-35%. masa specifica.1-1. Continutul de apa variaza între 30-60%. Higroscopicitatea se manifesta atât la arborii netaiati. Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt strâns legate de masa specifica. în care peretii celulari sunt complet saturati.lemn foarte greu: stejar. atingându-se continutul maxim de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa pâna la 800%. salcâm. Luciul poate fi: luciu matasos (paltin. y y y y y Textura lemnului este data de forma. ondulate sau chiar dintate). desenul. pinul 250% ). Punctul teoretic. Lemnul este un material higroscopic.5 g/cm .lemn usor: pin silvestru. dar poate fi diferita si în cadrul aceleasi specii. se constata variatii de culoare si de la o zona la alta. ajungând pâna la un continut de 12-15%. vii. este folosit în constructii si la fabricarea hârtiei.lemn greu:carpen. Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului. Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare. Desenul depinde nu numai de specia arborelui. care în sectiune radiala formeaza mici oglinzi. luciul. nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele. precum si de unghiul sub care cade lumina. paltinul. platan etc. mesteacanul. Textura poate fi: foarte fina (mahon. ciresul este mult apreciat în confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase. mesteacan etc.

lemnul este producator de sunete si poate absorbi. comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei. odata cu cresterea umiditatii. care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi. densitatea si umiditatea lemnului (cu cât umiditatea este mai mica. Rezistenta la compresie a lemnului este ridicata. el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. Aceasta proprietate. y y . la uzura. Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile în raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. fag. Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrângere a lemnului. 4. iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere). Pe lânga fungi. Proprietatile mecanice includ: . el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol. ea afectând toate celelalte proprietati (volum.2 Defectele lemnului Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (în structura. Proprietatile acustice. Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0°C si la o umiditate constanta. Prin expunere directa la foc.000 de kilocalorii. la despicare (clivajul). amplifica. Lemnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica). lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica. sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. esentele tari sunt cele de foioase. Nucul. tei. I. În general. cu toate ca exista si exceptii. compresia si tensiunea lemnului. cedrul. greu: ulm. sute si mii de ani. Proprietatile termice. În general. lemn foarte dur: mesteacan. Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. frasin. cu importanta primordiala. În general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute). transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. brad. în cazul lemnului tare. Astfel. molid). mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor. la încovoiere. termice si acustice). 3. plop. Variatiile de duritate între diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte. fiind astfel un material diamagnetic. lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica). iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si. speciile lemnoase se pot clasifica în: 1. fag). însa. lemn dur: salcâm. Rezistenta la despicare este diferita de la o specie la alta. nucul negru. Durabilitatea. palmierul. iar altele reduse. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent. Toate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta. tocmai de aceea. în vederea obtinerii unei acustici superioare. Din punctul de vedere al duritatii. Prin lovire. dilatatia termica este foarte mica). Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. precum si în cadrul aceleasi specii. iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala). Proprietatile electrice si magnetice. aspect si compozitie chimica). Înaltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor.rezistenta la compresiune. Astfel. cu atât rezistentele sunt mai mari). lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina. lemn semidur: larice. rezistentele mecanice. De asemenea. numite si specii angiosperme (cusamânta închisa în fruct: stejar. la asa numita "inima rosie". forma. cum ar fi noduri. fibre spiralate. dar si de specie. numai foarte putine specii contin rasini. tocmai de aceea. anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori. daca nu este atacat de insecte. are loc si o crestere a conductivitatii electrice. el este folosit în construirea fundatiilor de cladiri. mesteacan. placajele absorbind mai bine sunetele joase.Umiditatea lemnului este o caracteristica negativa. Izolatia sonora este mica. lemnul este clasificat în lemn de esenta moale si de esenta tare. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii.duritatea. pe când fagul. Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare când fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase). de mari dimensiuni. unele proprietati putând prezenta valori ridicate. putând rezista. de densitate si de defectele existente în lemn. atunci când lemnul este umed. iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare decât lemnul netratat. 2. dimensiuni. puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa între 4. sunetele înalte. . la tractiune. lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica decât cel neaburit. în mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele. care conduc. lemn moale: tei. la atacul insectelor. foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul. precum si de defectele lemnului. în unele cazuri chiar mai ridicata decât a otelului si. la o temperatura de 400°C. exista specii care se despica usor: pin.000-5. exista si o serie de alti daunatori. Paralel cu fibrele. În functie de duritate. Astfel. teiul. la oboseala. mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si extrem de durabile specii. lemnul arde cu usurinta. De aceea. stejarul. care le influenteaza negativ. pe când PAL-ul si PFL-ul. corn. semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pâna la 90%. rezistenta la îmbatrânire. stejar. densitate. pe când. Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile. continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului. carpen. care depinde în principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala. bradul sunt specii mai putin durabile. plopul. alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus în porii lemnului). fata de care unele specii sunt foarte rezistente. numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin. în spatiile goale. Însa.

cauzate de insecte si paraziti. anomalii ale fibrelor si maduvei. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. fara a ajunge la exterior. Ele pot apare sub forma: gelivurii . Lemnul constituie. În unele cazuri. care conduc la aparitia unor valuri longitudinale.fibra rasucita. nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre în masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra în industria pieselor de mobilier. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. albastreala. Ea apare ca urmare a actiunii îndelungate a vântului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului. cadranura. printre care: . care urmeaza linia inelelor anuale. verticala. aparuta din nevoia de echilibrare. ciupercilor. acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui. cu mustati. Fibra încâlcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase în anumite zone. În zonele în care ramurile pornesc din interiorul copacului. nodurile se contracta mai rapid decât restul lemnului. Fibra înclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. nodurile pot fi: rotunde. Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau în interiorul acestuia.fibra creata. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati în masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice. un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet. sunt incluse urmatoarele: 1.crapaturi concentrice. iar mai departe.fibra încâlcita. nodurile. zonele cu noduri prelucrânduse mai greu si. rulura. .fibra înclinata. Defectele celei de-a doua categorii. inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului. anomalii ale trunchiului. labartarea si canelura. [2] Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. trunchiul prezinta un contur ondulat. formând astfel o gaura în lemn. când contractia în lemn variaza în functie de directia fibrelor. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta în dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni în lemn. În timpul uscarii. pentru a rezista la actiunea vântului. În prima categorie de defecte. strangularea trunchiului. datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat în apa. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcâm. la care. acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). 2. Canelura este determinata de zonele de coaja înfundata. rulurii . " noduri în cuib ". gruparea în anumite zone a unor noduri încastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte în efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: "ochi de pasare". În aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura. 1. Curbura reprezinta devierea într-un singur plan sau în mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. uneori. care apar când copacul deviaza de la pozitia sa normala. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic în sens longitudinal si transversal. fibrele lemnoase ale trunchiului cresc în jurul ramurii. 3. formându-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare. . În cea de-a treia categorie de defecte. 3. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vârf. . produse sub actiunea gerului. astfel încât. ceata salina. crapaturile: gelivura. sunt incluse: . Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. mergând catre suprafata. de natura vegetala sau animala. . astfel. însa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si. putrezire. Astfel.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului. vântul. ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza în trunchi. Labartarea trunchiului consta în marirea brusca a circumferintei în apropierea solului. Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. sub actiunea gerului si a vîntului. în sectiune transversala. ovale.crapaturi dinspre exterior catre interior. putând fi folosit numai ca materie prima în industria chimica. sub actiunea vântului sau altor factori atmosferici. Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea. aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu. un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor.precipitatiile (ca durata si cantitate). care conduc la separatii în tesutul lemnos. însa. Propriu-zis. radiatiile solare. apar trepidatii ale copacilor. ca urmare a actiunii vântului. conducând astfel la aparitia unor noduri încastrate. aparute sub actiunea vânturilor puternice si cadranurii . chiar deloc. Prin taierea trunchiului. Spre deosebire de acestea.orificii si galerii. variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura). inima rosie de fag.crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja. De aceea. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: . lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. alungite. totale sau partiale. în functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si în functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate. mai ales a rezistentei la încovoiere.y actiunea agentilor de biodegradare a lemnului. nodurile concrescute si încastrate nu pot cadea. 2. " aspect mazdrat". în functie de forma lor. insectelor.

Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale.În cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti. cazatoare si putrede. y y y y y y La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita. norme tehnice sau din contracte. cu infinite tonuri intermediare. obtinerea unor efecte estetice deosebite. Furnirul este un strat foarte subtire de lemn. ulm. gelivura. drepte si la furnirele debitate semiradiale. Furnirul derulat este mai gros. pe masini de laminare si prin derulare. cât si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. Pentru a fi folosita în industria mobilei. când suprafetele curbe. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica. sculptat. cu grosimi variind între 0. . I. pe baza unor desene prestabilite. iar lungimile între 0. cum ar fi iedera si vâscul. tratamente si finisaje foarte diferite. el poate fi pictat. este un material rezistent. în perioada stilului Rococo . viespile. obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor. maro. fluturii. gauri. Astfel. De exemplu. paltin. furnire cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late. dovada fiind piesele de mobilier egiptene. de frasin. ea nu a fost exploatata pe deplin pâna la începutul secolului al XVIII-lea. Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv. la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele. Pe lânga lemnul masiv. când lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea. inima si maduva lemnului. croitorii. frize. concave si convexe erau frecvent furniruite.45-3 m (în functie de specia lemnoasa respectiva). ciupercile si bacteriile xilofage. noduri partial concrescute sau crapate. În functie de specia lemnoasa. cum ar fi: insectele xilofage. legaturi. Lemnul are o valoare estetica ridicata. linii paralele si înclinate. de rasinoase. stejar. prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice. în vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde. latimile între 6-30 cm. cheresteaua din lemn de foioase. se agata de trunchiul copacilor conducând la strangularea lor. aurit. taiata semiradial. cheresteaua poate fi de: rasinoase. picioare.2-6 mm. pâna la negru. în functie de destinatia lui. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite în aceasta industrie. mecanic. cu ferastraie. obtinute prin debitare radiala [4]. y y Dupa modul de taiere. tesite). definitive. se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu. furnicile. cornise. fiecare dintre aceste materii prime fiind supuse unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice. având grosimile cuprinse între 12-50 mm. taiata radial. însa prezinta dificultati la împerecherea în cadrul aceleiasi garnituri. cu muchii lungi. când lemnul apare colorat în albastru cu nuante cenusii sau verzui.noduri sanatoase. foioase tari si foioase moi.nu se admit: coaja înfundata. Culoarea naturala variaza de la alb. verde. albastreala. cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. care se vor mentine si dupa racirea lui. obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale. ondulata si încâlcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei. 2. De asemenea. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul. furnire cu desen dezordonat: furnir înflorat. atât prin coloratia diferita a diverselor specii. ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa. vargate (frize). furnir cu ochiuri. unele esente au proprietati superioare altora. la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate. pe când furnirele debitate tangential. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase. în care produc orificii si galerii. care s-au conservat de-a lungul timpului în bune conditii. taiata tangential. taiata în prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater în scânduri cu patru muchii). rosu.fibra creata. de aceea. taiata în sferturi. la galben. putrezirea. se afla urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: . Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta înca din Egiptul antic. permitând. totusi pierderile de material sunt mari si. Parazitii vegetali.fibra înclinata: se admite o deviere de maxim 10%. socluri. ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. mucegai. crapaturi nestrapunse si strapunse. tot prin juxtapuneri. fiind relativ ieftin si putând fi supus unor prelucrari. cheresteaua poate fi: taiata în plin sau direct (se obtin scânduri în forma trapezoidala. . fara a i se modifica însa proprietatile.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei. [3] 3. în special pentru fabricarea elementelor de rezistenta. furnirele se clasifica în: 1. radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii în forma de V. iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite. furnir cu flacari. inelele anuale reprezinta ele însele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate. coloratii anormale. concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. lacuit. . cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate). gri. pungi de rasina. 1. galerii. .

zgârieturile cu o adâncime mai mare de 0. neadmitându-se decât noduri sanatoase total concrescute (2 noduri. cu o lungime maxima de 200 mm. furnirele pot fi de: specii indigene si exotice. iar în functie de destinatie ele se clasifica în: furnire tehnice si furnire estetice. pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez. comune si prezinta grosimi cuprinse între 0. nodurile sanatoare partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I.În functie de specia lemnoasa din care provin.Marchetaria îsi are originea în epoca Renasterii italiene si consta în aranjarea. fibra înclinata. 2 . Furnirele pot fi înlocuite cu hârtie decorativa texturata care imita furnirele estetice. . Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci. Umiditatea foilor de furnir în momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa între 0. gauri de insecte.2-1 mm. iar pentru calitatea a II-a sunt admise gauri izolate. Mozaicurile pot acoperi întreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete). în functie de specia lemnoasa respectiva. Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte. reparatii cu pene. [5] Furnirul estetic. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi înnobilate prin presare. un fileu si o rama de încadrare din furnire din specii de culoare închisa [6].4 si 1 mm. furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier.3 mm adâncime /m . În acest fel se obtin decoratii complicate. tanin 2 calitatea a II-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm . conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm.directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal. Pentru furnirul straturilor exterioare.crapaturi nepatrunse: la fiecare margine. peisaje. reparatii cu dopuri sau petice. . Intarsiile sunt încrustatii realizate în exclusivitate din furnir. putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir.1 mm. cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. iar la y y y y y y y y y Pentru furnirele exotice de calitatea I. a panelelor. o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara. a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. cel mult 2 buc/m . fibra creata. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor. semicelulara si cu sentulet. cu grosimi cuprinse între 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2. în functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor. îmbinari deschise. Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea. precum si cu o serie de folii PVC.noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm. conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive. . acoperit pe ambele parti. daca nu sunt accentuate. a mobilei. patrat si transversal. peste care se dispun ulterior. tei.tipul de finisare: panel slefuit. Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. atât fondul cât si compozitia realizându-se în totalitate separat de zona de aplicare. petele de mucegai. Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: . cu diametru de maxim 3 mm. a carui grosime variaza între 0. cu desene simple. asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir.structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci.05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a II-a se admit cel mult doua zgârieturi de pâna la 0. care apoi sunt debitate în acelasi mod ca si furnirul obisnuit.dupa grosime: diferite tipuri de panel. cu un diametru de 2 pâna la 10 mm/m . paltin. a lemnului stratificat. crapaturi patrunse. iar pentru cele de calitatea a II-a sunt admise doua noduri. dar se admit la calitatea a II-a pe cel mult 20% din suprafata. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite. astfel: nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati. coaja înfundata. inima rosie de fag si coloratii închise sanatoase nu sunt admise la calitatea I. Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa. . indigena sau exotica si se aplica în general pe suprafata unui lemn masiv. Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul în sine. prin încleiere cu un adeziv sintetic.5-6 mm. .specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop. inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic. cu diametre cuprinse între 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a). pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir. sub forma de flori. în vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. corespunzatoare culorii speciilor folosite. dupa anumite modele prestabilite. cu structura celulara. . cu marimea de pâna la 5 mm). În acest fel se obtin desene divers colorate. înclinata. exterioare sau interioare. coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a II-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii. lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite. lustruit. gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I. este realizat dintr-o esenta valoroasa. asperitati provenite din derulare. ondulari si defecte de încleiere nu se admit. încâlcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei. prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor. De asemenea.nu se admit: noduri partial concrescute. sau ulei nu sunt admise la calitatea I. cosuri cu flori. clasa A sunt admise urmatoarele defecte: .

emailat. cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte.dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat. melaminate. acoperite cu tesaturi de fibre de sticla. ondulatii.nu se admit: umflaturi. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 18 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm . Aceste placaje sunt folosite. placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii: .dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice. nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv. .dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar. Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn. placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale). la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice.dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice. Dupa destinatie. emailat pentru obtinerea usilor. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 0. franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii. rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune. lipsa furnirului pe margini.dupa specia lemnoasa a furnirelor componente: placaje din lemn omogen (de rasinoase. . PAL înnobilat furniruit. cum ar fi pinul. pe când straturile interioare.40 N/mm . de compozitie. . . rezistenta la încovoiere statica: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 20 N/mm . PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu. fete-sertar. La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat. trebuie sa fie doar rezistente. emailate.nu se admit: putregai. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab în celelalte directii. La rândul lor. dezlipiri. placajele se clasifica în: placaje de uz general.noduri concrescute: se admit.Pentru panelul propriu-zis clasa A/A.dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice. la fabricarea diverselor piese de mobilier. cu PFL dur sau cu placaj. metalizate. În functie de modul de obtinere si de finisare. În acest fel. presate si lipite între ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice.dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri. pete de liant si urme de parafina. texturat. melaminat. obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare.coloratii si noduri sanatoase. Straturile de furnir sunt dispuse în directii diferite. noduri vicioase. slefuiri neuniforme. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a înlocui metalul. cum ar fi: indice de rezistenta micrologica: 85%.35 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 0. umiditatea la livrare: 9±3 %. umflaturi. PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: densitatea aparenta: pentru grosimi de pâna la 8 mm inclusiv: 650 kg/m si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m . pentru sezuturi si spatare scaune. . iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. Pentru miezul panelului. . antiseptizat. . PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm. exista si alte caracteristici specifice. În cazul placajelor. 750 N.30 2 N/mm . partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului. . PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii: . tavane.crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm. proprietatile de prelucrare sunt mai bune. pentru funduri.rezistenta la forfecare:min. coaja înfundata. lipsa de sipci la capetele placii. dezlipiri de straturi si alte defecte. imprimari si zgârieturi. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon. melaminat. 2 2 2 2 3 3 2 y y y y y y În cazul semifabricatelor supuse unor tratamente speciale. are rezistente mecanice superioare. conditiile de calitate sunt urmatoarele: . pentru corp de mobila. toate dispuse cu fibrele în aceeasi directie. cu folii metalice. a peretilor laterali si despartitori. imprimari si zgârieturi. ignifugat. nu se admit: denivelari. foioase moi sau tari). rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 0. . pentru placi spate mobilier corp. sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate: . aschii de miez în stratul de fata. PAL stratificat si PAL multistratificat. . .dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contrângerea sunt reduse. caserat cu PVC. urme de chit si pete de ulei. y . Placajul laminat este un produs similar.lN/mm . fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu. încleiate cu rasini sintetice si presate la cald. presat. cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hârtie sulfat.dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen. texturate. cum ar fi PAL-ul antiseptizat si ignifugat. pirogravate. folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructii aeronautice si navale). stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate. de protectie insectofungicida si ignifuga. zebra. denivelari provenite din golurile miezului. cu furnire estetice. pentru rame. pentru canturi: minim 550 N. consumul de lemn este minim. a placilor. astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente în toate directiile si sa fie tot atât de durabil ca si lemnul. urme de hârtie adeziva. folie de polietilena sau hârtie sulfat. polite. lemn satinat (satin wood). de exemplu.

precum si PFL emailat si melaminat. rezistenta la încovoiere statica: 40-30 N/mm . fetele. mijloace de transport si bordurare de panouri. cu lungimea rupturii de maxim 15 mm. PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii. melaminare. umiditate la livrare: 6±2%. impregnat cu uleiuri sicative. fete de sertare. nu se admit: pete de condens. Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard. umflaturi.y pierdere de masa la încercarea eficacitatii ignifugarii: maxim 30%. rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat. folosit în special la fabricarea mobilei de bucatarie. stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite cel mult un colt rupt. pentru: rame dublu placate. acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior. Aceste placi sunt utilizate în industria mobilei (în special cea destinata bucatariilor). pe cant: minim 600 N. adâncituri. rezistenta la: vase fierbinti. spate si funduri de sertar. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice. înnobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: densitatea aparenta: l. cost redus si întretinere usoara. placi de mese. moale. vapori de apa. extramoale. rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare. semidur. y PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier. stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. y y Piddle celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn. umflare în grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%. pete de ulei. . prezinta caracteristici de calitate specifice: rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N. cu latimea maxima de 0. rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei. y y y y y Piddle fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale. bituminat. margini sau colturi rupte. prin desfibrare mecanica sau chimica si împâslite sau încleiate în placi subtiri si rigide.dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat. desprinderi ale stratului decorativ. emailat. Astfel. antiseptizat. în special de bucatarie. Clasificarea se poate face dupa urmatoarele criterii: . clivari ale placii suport.2-4 mm sau din alte materiale. constructii civile.dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat. din fâsii obtinute din PFL dur din hârtie cu grosimi de 3. netratat.3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm. impuritati în filmul decorativ. impregnat prezinta caracteristici calitative specifice. absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%. . canturi. fonoabsorbant. alcatuit din ramele de PFL cu structura din hârtie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. Placile decorative din hârtie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hârtie impregnata cu rasini sintetice. înnobilat prin emailare. 2 3 y y y y y y Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: rizuri si zgârieturi: 1 buc/cm2. coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj). semiuscat si prin procedeu umed. impuritati: se admit rar raspândite pe suprafata placii. y y y y La fel ca si în cazul PAL-ului. fizice si chimice superioare. modulul de elasticitate la încovoiere statica: minim 2500-3000 N/mm. sezuturi de scaune. structura miezului.în functie de finisare: PFL standard. nu se admite aparitia altor defecte în afara unei usoare diminuari a luciului. polite pentru corpuri închise. nu se admit: zgârieturi superficiale. polite. rezistenta la atacul insectelor xilofage prin metoda ingerarii fortate: buna.0g/cm . din placaj de fag de 4 mm. Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi. tratat termic. . La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate.dupa densitatea placilor: PFL poros. . dintre care. dur si extradur. cu dimensiunea maxima de 2 mm. fara decolorarea sau fisurarea suprafetei.dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat. PFL-ul melaminat. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza între 8-25 mm. Placile din hârtie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: . asezate sub forma de fagure sau inele.

constrângeri de material sau alte defecte. rezistenta la soc (cu bila): lasata prin caderea bilei de la o înaltime de 1. inclusiv suruburile care se monteaza. rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului. ureo-formaldehidici cu întaritori. umed. Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf.vopselele care se decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos. Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic. aliaje de zinc. rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete. fibre de carton. otel inox. de finisare a pieselor de mobilier. în conditii normale si dupa ardere: lipsa lor. zgârieturi. piele. rezistenta la zgâriere: sa nu apara zgârieturi la o apasare cu 140 gf. fonta cenusie. crapaturi sau alte defecte. sustinatoare de polite.materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor. jacard. rezistenta la apa clocotita: cresterea în greutate-maxim 5%. de aceleiasi standardele piese sau sau . poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi în functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul în care va fi utilizata (uscat. care imita lemnul si il substituie. temperaturi scazute sau ridicate). Pentru tapitare se folosesc brocarturi. Acestea au o buna rezistenta la foc. cu formare de structuri plastice. [7] . putându-se imprima în relief curba sau ondulatia. umflarea în grosime: maxim 6%. Pe lânga semifabricatele prezentate mai sus. 0. la actiunea factorilor chimici si a insectelor.accesoriile metalice sau plastice (mânere. precum si componente executate din materiale plastice. datorita proprietatilor lor adezive. lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire. paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm . goblenuri. fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile. . Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinzând pulberi de grafit. biblioteci. cu o duritate de cîteva ori mai mare decât cea a lemnului.baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului. Un alt produs este realizat prin presarea lemnului impregnat. sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator. rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii. colorate uniform. Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane.35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare. toxicitatea DHS. curate. neconventionale. fotoliilor. cât si prin folosirea unor noi materiale. au rolul de a îmbina suprafetele dintre doua piese. rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari. . .y densitate aparenta: 1. . În garnituri de mobilier. stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze. Lemnul impregnat Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin încalzire.cleiurile si adezivii sintetici care. fara alte modificari. ghips. tesaturi. fara ondulari. zgârieturi. folosesc pentru pictarea diferitelor elemente .45% si transversal. prescrisa cadrul butoane. la o 2 presiune de 70Kg/cm Semifabricatul obtinut este mai putin aspru. Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este normele tehnice pentru produsele respective.lacurile sunt utilizate în procesul având atât un rol estetic cât si de protejare a mobilei fata de caldura si apa. Pe lânga aceste materii prime. rezistenta la tractiune. de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici. fara urme de matrite. rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai. la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal. balamale. ciment . usi de vitrine. papura si diferiti lianti. într-o presa hidraulica. accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare. curate. sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continua diversificare.75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor. canapelelor. Adezivii naturali (clei de oase. au loc reactii chimice între celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare.90%. rozete) pot fi realizare din otel cromat. înlocuitori de piele. la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare. iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pâna la aparitia miezului. printre care: . Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede. aluminiu si alama.sticla folosita pentru diverse policioare. 2 3 y y y y y y y y y y y y În ultimul timp. atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere. cu masa specifica de 1. broaste. stabilitate dimensionala si sunt mai dure. stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0.3 kg/m . rips.

Debitarea semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. Uscarea se poate face atât pe cale naturala. De asemenea. suprafetele vor deveni: lucioase. Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice în apa distilata. cu ajutorul unor particule abrazive) în vederea obtinerii unor ornamente în relief. consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor. . Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa. care consta în îmbinarea elementelor constructive. prin tehnica tipografiei. PAL. uscarea lemnului trebuie sa se faca pâna la o umiditate de 8%. cuprinsa între 33 si peste 50% din masa totala. placile de furnir se îmbina între ele cu hârtie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv. de la mobila cu preturi scazute. Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor. fac parte urmatoarele operatii: . contractându-se. se executa si o serie de elemente decorative în relief.4 Fabricarea mobilei Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate. procesul tehnologic de fabricare îsi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier. pot fi împartite în trei mari grupe.I. nuanta si desen. PFL) în piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri. este mult mai usor si. finisarea si montarea. deci. prin utilizarea de sabloane) serigrafie. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala. crapaturi ) sau de fabricate. mai simplu de livrat si prin uscare. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza. de obtinere a elementelor masive. Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed. rindeluirea. Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei.lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv în emulsii de substante uleioase în apa) sau cu materiale abrazive. efectuarea profilurilor de îmbinare (gauri si cep.slefuirea. la o temperatura de 30-35°C. croirea bruta (debitarea) cherestelei. aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa încleiere.uscarea cherestelei. îsi schimba forma. slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente. prin expunere la aer (este un proces îndelungat care dureaza câteva luni) cât si în cuptoare de uscare (proces care dureaza numai câteva zile). În ambele cazuri. Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei. în vederea obtinerii prin îmbinare a efectelor dorite. poliesterice sau cu lacuri mate. taierea capetelor. mate. înlaturarea marginilor. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor. Independent. iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite. transparente. semimate. care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei.lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor. a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. a întregii suprafete sau a anumitor zone. placaj. Din cadrul primei grupe. În functie de tipul de lac utilizat. care influenteaza atât proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cât si pe cele ale produselor finite. . care sunt urmatoarele: . Apoi. chituirea. A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. pâna la piese lucrate manual. furnirurile sunt sortate dupa textura. . baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase. prin îndepartarea prafului. cozi de rândunica) sau a diferitelor profiluri decorative. Aceste operatii se executa prin presare. a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel.[8] Furniruirea panourilor. retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite. pentru o mai buna aderenta. fapt ce conduce la aparitia unor pete). Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului într-o forma sau într-o matrita metalica. si anume: obtinerea elementelor masive. în vederea absorbtiei uniforme a baitului (în cazul unor suprafete necorectate. la cald (presare) si în conditii de umiditate. lucrata mecanic. se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului. stabilitatea devenind definitiva înainte de debitare. pictura manuala. La fabricarea mobilei. baitul este absorbit neuniform. Anterior furniruirii propriu-zise. tivirea. uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile.

ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. demontabile. la confectionarea mobilei a fost utilizat lemnul. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive. tolerantele si ajustajele de îmbinari si asamblari prevazute în standarde.usile trebuie montate astfel ca. cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului. care ramân vizibile si care prezinta pericol de accidentare. la deschidere sau închidere. pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote în timpul exploatarii. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita. cu suruburi sau prin încleiere. marmura si metalul.mânerele. Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca îngrijit. neadmitându-se zone neîncleiate. .piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate. suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir.încleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului. . asamblare. chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare. . iar crestaturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens. În prezent. tapiterie si planitate a panourilor libere sau montate în mobila. Stilul de mobila poate fi definit ca un ansamblu unitar de forme constructive si decorative. sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramâna închise fara interventia broastei sau a opritorului. . furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare. aflat într-o continua evolutie si transformare.canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare.capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare. precum piatra. trebuie acoperite corespunzator. poliuretan). Designul mobilei a reflectat înca din antichitate si pâna în prezent moda caracteristica fiecarei perioade.pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preîntâmpina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si închidere si pentru a asigura o functionare usoara. cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice. iar la cele protejate cu furnir. iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare. Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm. de preferinta. care poate fi clasica (cu arcuri. încleiere. . Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: . Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare. limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv. suprafetele încleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.capetele suruburilor.balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn. Adezivul trebuie aplicat uniform. în special cele aparente si decorative. dar. pete de la patrunderea adezivului la suprafata. fmisare. la desprinderea fortata. astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern. . Încleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv. . astfel încât. Tot în aceasta faza are loc si tapitarea. prelucrari mecanice. sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir. fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri. În mod traditional. de-a lungul istoriei. care echipeaza o camera si care completeaza si se armonizeaza cu arhitectura interioara. [9] Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci. opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi.partile frontale perechi (usi. butonii. pentru a se evita curbarea panourilor.în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale. . . I. a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani.sa fie executata fara joc. sa respecte conditiile de forma pieselor.5 Evolutia stilurilor de mobila Mobila poate fi definita ca fiind formata din totalitatea articolelor mobile si uzuale realizate din diferite materiale si cu diverse destinatii. Asamblarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . . s-au mai folosit si alte materiale. .Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde.

canapeaua era concava în zona capului. galben). cedru. bronzul si lemnul de nuc. de la miniaturale la monumentale. Motivele de decorare întâlnite erau geometrice (liniare. Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de împletituri din fibre elastice naturale. Stilul egiptean (3000-2400 î. Stilul roman (secolul al IV-lea î. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos. volute în spirala). Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire.) Acest stil este foarte greu de reconstituit. frasin. pe când cel oficial.) Clima uscata din Egipt a permis conservarea pâna în zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele. Pentru mobilierul de uz curent.) Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes. fildes. etajere. sticla. verde. copaci. era masiv. fiind fixe sau pliante. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta în toata India. banci. mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite. sicomor. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a înlesni înscrierea formei corpului în partile cu care acesta venea în contact (sezut. aurul fiind folosit din abundenta. paltin si ulm. Mobilierul era foarte putin decorat. Motivele de decorare erau foarte variate: . bronz. incrustatii în lemn si fildes si lacuit. Ornamentatia. [10] [11] Stilul grecesc (600-400 î.În stilul fiecarei epoci au existat însa diferente mari între piesele de mobilier. se foloseau materiale textile. cornise. abanosul si nucul. fiind decorate cu motive arhitecturale. frunze de acant. Stilul minoic (3300-1000 î. bronz si fildes. de ceremonii. viu colorate si piei de animale. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier. sah). În general. iar ca motive de decorare sunt întîlnite: frunza de acant. formele erau comode si elegante. Mesele erau în general mici. Stilul chinezesc. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese. Chr. cristal de roca0.figurale: oameni. Ca materiale se foloseau: marmura. Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa. tuia. iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene în culori vii. pentru pictare. geometrice. Piesele de mobilier difereau foarte mult în functie de clasele sociale. Chr. piciorul de caprioara. au atins înca de la bun început sa fie pur functionale. pâna la stratul dorit. cu elemente în principal geometrice ( arcuri de cere. cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare.Chr. pasari. lada pentru pastrarea îmbracamintei. a caror utilitate le-a facut sa fie produse si în prezent: canapele. Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate.) Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. . florale (floare de lotus. semanând perfect cu cele folosite în anul 1800 d. vulturi). nufar. Patul era prevazut cu baldachin. iar taburetele erau realizate într-o varietate de forme.Chr. paltinul. paturi. confectionate din lemn. acoperite cu piele sau cu materiale textile. Picioarele scaunelor erau în forma de X. pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa. Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur. fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur. zoomorfe (lei. antropomorfe si hieroglife. forma mobilei este simpla. cascade. Având o dubla destinatie. paturile si mesele de la 1800 î. Cele mai folosite esente erau: maslinul. patrate sau rotunde. care erau realizate dintr-o împletitura din piele sau trestie. meandrele.Chr. Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi. Astfel. obtinându-se astfel atât coloritul cât si plastica dorita . spatar). Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos". patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator. orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura în lemn de santal. suprafetele meselor. bogata în incrustatii si placari de fildes. crin). Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal. "coada de rândunica". taburetele aveau forma picioarelor în X. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase. aur. nefiind descoperite piese de mobilier. Stilul mesopotomian (3500-800 î. chiparosul. iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii în culoare neagra. prin sculptare. baga. sticla. ale picioarelor erau mai întâi pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pânze. sfinxi. tauri. cu linii si suprafete drepte. peste care se picta în culori tari.-al IV-lea d. în care apoi se sculpta cu dalta. informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple. Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos. de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare. iar patul avea zona de la cap mai înalta decât cea de la picioare. . scaune si taburete. dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare. usoare si pictate. Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale.Chr. prevazut cu spatar înclinat. iar una dintre tehnicile de îmbinare a pieselor componente. piesele simple. palmier. care asigura maximum de comoditate. se pastreaza si astazi. Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura. paravane. pietre pretioase sau din alte materiale. incrustare cu scoici. Decoratiile se executau în relief. De asemenea. care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante decât designul. În general. cornuri ale abundentei. greoi si rigid. mese. masa pentru joc si lucru. Ca elemente decorative sunt întâlnite: vulturi. variau ca dimensiuni. Lazile.vegetale: peisaje. flori. etajere. incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. sidef si pietre semipretioase. pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si îmbogatita. tapiterii luxoase. patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o împletitura din chingi. tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute. mergând pâna la 18 straturi de lac divers colorat (în negru. Daca. Chr. animale. în functie de clasa sociala careia îi erau destinate si de mesterii care le lucrau. maslin) se facea cu dalti. fotolii.Chr. ferastraie. pentru saraci. decoratii si ornamente. rosu. situânduse la înaltimea mesei.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa. realizate de muncitori sau de tarani. fiind folosita atât pentru odihna cât si pentru servirea mesei. Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese. comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. iar multe erau de forma rotunda.

amorasi.stilul gotic englezesc este mai retinut în ornamentatie si prezinta linii mai suple. bufetul înaltat pe picioare. sobra. motivele geometrice: meandre. cu o placa groasa. porumbei. Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete. banci lada. Ornamentatia. iedera si frunze de vita de vie. contraforturi. dar sunt prezente si o serie de ornamente sub forma de sfincsi. cu multe ornamente inspirate din regnul vegetal. Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul. cosuri si cornuri ale abundentei. Picioarele taburetelor. Forma mobilierului bizantin este masiva. cavaleri. flori simple. Stilul islamic (secolul al VII-lea) se caracterizeaza prin preocuparea decorativa. care erau de obicei semnate cu numele tâmplarului respectiv. figuri grotesti sau scene mitologice. iar taburetele. cum ar fi: usi cu tablie. . prioritara stilului constructiv si functional. robust. ornamente sub forma de trefla. cu capiteluri în forma de cub si cu capetele strunjite. vulturi. mesele. . poligoane. panglici rasucite. aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitând obtinerea unor piese mai bine îmbinate si asamblate. masiva. a avut ca motiv de inspiratie ornamentele greco-romane. vulturi. scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare. îmbinarea în coada de rândunica ascunsa. ornamentele vegetale stilizate si cele geometrice. arabescuri. greoaie. abanos. Ornamentarea se realizeaza prin sculpturi bogate. cai. spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare. . Elementele decorative ale mobilierului au fost împrumutate din arhitectura gotica.stilul gotic spaniol prezinta o decorare încarcata vizibile. astfel încât acest stil prezinta o serie de diferentieri: . atlanti. lire dar si cariatide. lei. Stilul gotic (secolele al Xll-lea . sustinute de arcuri semirotunde si stâlpi scurti si grosi. Apar totodata o serie de noi solutii constructive. cu pondere mare în Germania. a suprafetelor Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul. dominând rozetele.stilul gotic francez prezinta decoratii dantelate si se caracterizeaza prin eleganta si distinctie. De asemenea. picioarele mobilierului au o linie arcuita. delfini. imitând piciorul de animal. În general. scoici. De asemenea. având linii si suprafete drepte. cum ar fi: frunza de acant. creneluri dispuse pe cornise. . executat din fildes sculptat în relief si încadrat într-o rama din lemn. tot în aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola. cele mai întâlnite fiind motivele vegetale: frunza de acant. strane gotice si paturi cu baldachin. aveau o constructie fixa sau plianta.stilul gotic german este sobru. dulapuri în perete. fiind considerat "barbar".[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte. lucrate din lemn în combinatie cu bronz. picioare de leu. cruci sub forma de floare. De asemenea. nuc. dreptunghiulare sau rotunde. stâlpi simpli. caneluri semirotunde. fiind prezente: arcuri ogivale. este edificator pentru aceasta perioada. ghirlande. realizate prin strunjire. mesele romane sunt mai mari. apar omamente animale: centauri. erau folosite esente de: stejar. Episcopul Maximilian (din Muzeul de la Ravena). picturi si mozaicuri [12]. foarte bogata. Spre deosebire de mesele mici grecesti. paravane. frasin si diferite specii exotice pentru intarsii si incrustatii.al XV-lea). ciucuri. iar calitatea lor ridicata se datoreaza îmbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare. destinata etalarii obiectelor de valoare.al XV-lea).Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. taietura diamant. etajere. îmbinarea la 45°. de rozeta. sunt tapitate sau acoperite cu blanuri. Stilul Renasterii a aparut în Italia înainte de 1425. diferite de la o tara la alta. volute. scaunele cu diverse forme si dimensiuni. Din regnul animal sunt folosite ornamente sub forma de: dragoni. ghirlande. Stilul Renasterii (secolul al XV-lea). goticul nefiind niciodata acceptat în aceasta tara. Elementele definitorii au fost completate însa cu elemente specifice. incrustatii cu arama si fildes. prelati si scene biblice. Principalele piese de mobilier sunt: lazi. Stilul bizantin (secolele al V-lea . cedru.

incrustatii cu pietre pretioase. rectangular.în Anglia. neaderând la nici o suprafata plana). sculptata în zone concave sau cu stucaturi. .Decoratia policroma s-a realizat prin pictare. mobilierul este mai delicat si mai comod. Mobilierul.în Franta. încrustrare. . . sculptura cu relief înalt si ronde-bosse (sculptura al carei volum evolueaza în spatiu.în Germania. Picioarele se realizau prin strunjire. sculptate adânc. aurire. cu profiluri proeminente si cu capac masiv. este sobru. se întalneste un amestec de Renastere italiana cu elemente de influenta islamica si bizantina. mobilierul este masiv. sunt doua curente: în partea de sud a Germaniei este preluata Renasterea italiana. Una dintre inovatiile stilului renascentist este lada numita "cassone. Picioarele sunt consolidate prin legaturi în H. Specifice sunt aplicele metalice. predominant din stejar. iar ornamentatia se realizeaza prin sculptare. iar în partea de nord se manifesta influenta Renasterii nord-franceza si flamânda. printr-o legatura lata. despartite de profiluri sub forma de frunze de acant stilizate. aurita sau pictata. apar pentru prima data scaunele tapitate. Ea se caracterizeaza printr-un soclu mare. marchetarie sau prin stucaturi. bogat decorata. fara frontoane sau arcade. stilul renascentist a prezentat anumite particularitati provenite din specificul diferitelor tari în care s-a dezvoltat: . fara tablia din fata." inspirata din sarcofagele romane. . Ca si stilul gotic. iar cele din fata.în Spania. Tapiteriile se fixau cu ajutorul cuielor decorative. paturile au baldachin si sunt formate dintr-un schelet sculptat. sub forma de vase decorative. În general. Mobilierul era compus dintr-un numar mare de piese: mesele si scaunele au picioarele în forma de soclu. Renasterea se impune sub Regina Elisabeta I si continua sa se dezvolte pâna în secolul al XVII-lea. tapiteriile din piele de Cordoba presata si aurita.

. frunze de acant.Fig. b. ornament împletitura. ove cu torsade.ro a. ornament din acanturi. ornament cap de delfin.e. cartus dreptunghiular. l. r. h. j.imagini. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu. ornament din panglici. g. pilastru sculptat. consola. ove cu margele. cornisa sculptata cu volute. balustru.2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative.k. f. acanturi si fructe. cartus oval. friza sculptata cu acanturi. capitel cu ovuri. n.i. picioare împodobite cu elemente strunjite si sculptate.sursa www. p. c. m. d. o.

somptuos si foarte elegant. Decorarea se realizeaza prin aurire. nuc). barocul târziu sau Rococo (1723-1774). în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea. care prezinta ca variante dulapul-biblioteca si biroul de scris prevazut cu sertare laterale. existând practic patru perioade distincte: 1. adaptat ceremonialului curtii. incrustatii cu bronz sau argint. masti. masa cu placa de marmura sau mozaic. în timpul Ludovic al XV-lea[14].imagini. 2. Régence (1715-1723).ro a. unde mesterii au creat un mobilier excesiv ornamentat. realizata prin marchetarie si sculptura. iar pentru acoperirea suprafetelor mobilei se foloseau esente nobile (palisandru. cariatide ca element de sustinere. Dulapurile reprezinta piesele dominante. iar picioarele au terminatii în forma de laba de leu. logice si sobre ale Renasterii si de a crea un mobilier mai bogat în sculpturi. sidef. Barocul mai poarta numele si de "stilul regilor francezi". b. Principalele piese de mobilier sunt: comoda.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze. fotoliu cu picioarele în forma de X Stilul baroc (1620-1700) a aparut în Olanda. Tapiteria este din tesaturi scumpe si din catifea. vulturi sau spirale ample de acant. carapace de broasca testoasa. banca. în forme de frunze. care pentru prima data este prevazut cu spatar si brate tapitate. damast. Motivele dominante ale sculpturii bogate cuprind: frunze de acant. motive chinezesti si figurine minutios modelate. inspirate din frescele romane. . mahon. ghirlande. piele.Fig. motivele fiind în general cele clasice. domniei lui Barocul francez sau stilul Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ. Apogeul a fost atins în Franta. satin). sprijinita pe elemente portante puternice în forma de lei. Formele erau largi. 3. 4. pietre semipretioase si aplicatii de argint. frontoane. barocul de tranzitie (1643-1715). în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea. în ideea de a se renunta la formele echilibrate. cu incrustatii în fildes. bogat sculptata si cu un capac de forma neregulata. portelan. sursa:www. precum si fotoliul. cu ornamentatie bogata si simetrica. la curtea lui Ludovic al XlV-lea. abanos. Tapiteria se realizeaza cu materiale scumpe (brocart. velur. Decorarea se realizeaza cu jocuri de lumini si umbre. contraste de culoare si aur. în perioada de început a domniei lui Ludovic al XV-lea. Cele mai folosite esente au fost de nuc si de stejar. barocul timpuriu (1610-1643).

r. cu terminatia în forma de copita stilizata. Mobila are linii arcuite. b. scaun.c. Se folosesc furnire de palisandru.p. Influenta orientala. o.imagini. n. dragoni si pagode. birou. picioare de mese. trandafir si liliac. mobila fiind lustruita în culori închise care contrastau cu bronzul auriu. forma mobilierului fiind inspirata din forma scoicilor. . tendinta de echilibru si simetrie este parasita. g. Picioarele sunt sub forma piciorului de caprioara. h. sursa www. paturi. dulap. fotolii. Stilul Régence mai este cunoscut si sub numele de "rocaille " si face trecerea de la stilul somptuos Ludovic al XlV-lea catre stilul Rococo. f.i.k.m. taburet. ornament.ro a. e. j. masa consola. masa. d.Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea.decoratia fiind facuta cu umbrele si evantaie chinezesti. l. comode.

b. fotoliu. Mobilierul german si-a pus amprenta asupra dezvoltarii barocului olandez. scaun. curburile fiind line si pline de rafinament. atât interioarele cât si exterioarele fiind bogat aurite. când mobilierul se caracterizeaza prin forme foarte suple. 5 Stilul Regence. Speciile lemnoase folosite cu precadere sunt: nucul. fotoliilor si al canapelelor sunt tapitate sau împletite din bambus. precum si a fotoliului cu bratele pline. Ca tehnici de decorare întâlnim: bronzurile. în relief înalt. iar consolele prezinta o legatura între picioarele bogat sculptate. g. specifice stilului. stejarul. barocul timpuriu se caracterizeaza printr-un mobilier masiv. cornise si placi intermediare.sursa www. palisandrul. continând lire . f. lujere cu frunze si fructe. Barocul englezesc atinge apogeul pe timpul domniei reginei Ana. Stilul Rococo este un stil lipsit de forme geometrice. în combinatii complicate în forma de C si S. figuri grotesti si chinezarii. elementele decorative predominante fiind: scoica stilizata. pe când barocul tarziu (rococo) este puternic influentat de cel francez. masa birou. marchetaria si aurirea suprafetelor. în forme arhitecturale cu planuri de separatie realizate din pilastri. la fel ca si sezutul. fiind scoasa în evidenta structura lemnoasa a fiecarei specii. predomina liniile drepte si picioarele strunjite. figuri pastorale si capete de copii. pasari.imagini. forme de panouri curbe într-un singur plan. forme de cadru si picior de mobilier. ghirlandele de flori si frunze. Spatarele scaunelor si ale canapelelor sunt traforate. de unde si numele stilului de Quen Anne. j. masa. tapitate numite "bergère à oreilles" sau "fauteuil à confessional" ("bergera cu urechi" sau "fotoliul confesional"). Spatarele scaunelor.Fig. paltinul. mahonul. independente sau alaturate. i. greoi. forma curba a unei placi de masa. Numarul pieselor de mobilier se mareste odata cu aparitia vitrinei pentru portelanuri. intarsia. Paturile au baldachin. În Anglia. mobilierul este mai sobru. violet si roz. migdalul si trandafirul. c. e. sculptura. comoda. albastru-deschis. h. verdedeschis. fagul. d. dormitor. mobilierul fiind masiv. În Austria si Germania. picior de caprioara pentru masa. Culorile care domina sunt cele pastelate: alb. cu ornamentatie bogata.ro a. în culori naturale sau colorate. a sezlongurilor si fotoliilor canapea.

Cabinetul preia forma dulapului francez.imagini. flori de caprifoi. În Anglia. sculptat si aplicate elemente de marchetarie. rectangulare. torte aprinse. specifice stilului. inspirat din tiparele si culorile (alb-rosu-negru) întâlnite pe vasele romane antice. vernil.6 Scaun în stil Chippendale. Picioarele scaunelor sunt drepte sau arcuite. care a îmbinat formele si linia rococo-ului francez cu elemente englezesti si orientale. au fost introduse figuri fantastice delicate. coronite. al antichitatii greco-romane. iar masuta de toaleta cu oglinda este o caracteristica a stilului. fiind mai curând o reîntoarcere catre mobilierul greco-roman (ca urmare a unui curent aparut în urma descoperirii în aceasta perioada a oraselor romane Herculaneum si Pompei). ghirlande. circulare sau ovale. Intarsiile sunt rar folosite din cauza predominarii esentelor de nuc si mahon. Sfârsitul perioadei baroce este dominata de lucrarile sculptorului Thomas Chippendale. panglici si medalioane. iar spatarele au forma unor îmbinari de bare sau bare si panglici. marchetaria si pictura. egipteana si chinezeasca: vulturi romani. Celelalte stiluri: Wedgwood. Dupa descoperirea picturii murale de la Pompei. benzi întretesute. Lemnul folosit cu precadere a fost mahonul.ro Stilurile neoclasice(1760-1800) au aparut ca o reactie fata de sentimentalismul rococo-ului. Tapiteria se realizeaza din stofe simple. crem-deschis. Formele sunt geometrice. în dungi. masiv sau sub forma de furnir. Mobilierul era pictat cu ghirlande si medalioane. tolbe cu sageti. Stilul Ludovic al XVI-lea are drept caracteristici aparitia fotoliilor si a canapelelor pe rotile si predominarea culorilor deschide: alb. ornamentele fiind realizate în culori deschise.centrale. boboci stilizati. cunoscuta sub numele de stil etrusc. Fig. cornuri ale abundentei. Robert Adam a fost initiatorul unei variatiuni distincte a decoratiilor neoclasice. cu motive preluate din arhitectura greaca si romana: valuri de volute. contrastante. iar suprafetele pieselor de mobilier sunt acoperite cu ornamente de influenta orientala. coloane si palmete. Hepplewhite si Sheraton evolueaza în acelasi sens. de diverse forme si profiluri. cu fondul rosiatic. decât catre cel renascentist. flori de câmp asezate în cosuri sau împletite în ghirlande Tehnicile de ornamentare sunt: sculptura aurita mat sau patinata. revolutia burgheza si Imperiul lui Napoleon. predominând formele rectangulare. cu terminatii sub forma de laba de animal. . În Franta. dând nastere stilului Chippendale. iar motivele sunt de inspiratie antica greco-romana. Mobilierul a devenit auster. sursa www. neoclasicismul cuprinde trei perioade istorice distincte: domnia lui Ludovic al XVI-lea.

sfincsi. sursa www. cornuri ale abundentei fiind dispuse pe elementele de sustinere.ro Stilul Empire ia nastere dupa revolutie si atinge apogeul în timpul lui Napoleon.7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta (Stilul Ludovic al XVI-lea).Fig. lemnul de mahon fiind utilizat aproape în exclusivitate. fiind orientat spre glorificarea victoriilor si a puterii imperiale. cariatidele. Empire a devenit un stil international. arile Scandinave. Influentele greco-romane si egiptene antice (ca urmare a victoriei lui Napoleon în Egipt) sunt predominante. Rusia si Anglia. galben auriu sau verde antic. iar furnirele predominante sunt de culoare castaniu sau rosu. iar ornamentele se realizeaza din bronz cizelat si aurit. Italia. unde a fost numit Regency. formele predominante: grifonii. Decorarea se face prin sculptare în ronde bosse. Deseori apar medalioane cu arme si litera N.imagini. . Tapiteriile sunt de culoare rosu închis. înconjurate de coronite. extinzându-se si în alte tari: Germania.

2 Pat. grifonii.8 Stilul Empire. par. caprifoiul. 8 Fotoliu. 9 Gheridon. frunze. sursa:www. Stilul Biedermeyer (1815-1848) a aparut în mediile burgheze din Germania. astfel încât sa rezulte un mobilier ieftin. Austria si Ungaria ca o interpretare a clasicismului german.flori.. toarte de fildes si abanos în lemn de trandafir si abanos. rozete. Ornamentele dominante sunt de natura vegetala. canapelelor pentru a le proteja contra loviturilor. leii înaripati.1810-1830. în dorinta de aparitie si de impunere a unui stil propriu. Formele sunt mai rotunjite. iar decorarea se face cu incrustatii de alama. 3 Scaun. 7 Consola cu cariatide. Tapiteria era din materiale înflorate. iar cele din alama stantata se realizau din table ambutisate. 6 Masa. stilizate: . De asemenea. sunt întâlnite slifuri ornamentale din bronz. Caracteristic este aparitia unor bratari metalice la picioarele scaunelor. în care formele au devenit mai mari si mai greoaie si bogat ornamentate.Fig. în dungi si din piele. accesibil paturilor largi ale burgheziei. frasin. Mobilierul folosea specii indigene de lemn de cires. perioada Regentei lui George al IV-lea) a reprezentat o dezvoltare a stilului neoclasic. . imagini. 10 Cabinet. Se remarca o preferinta pentru motivele exotice turcesti.ro 1 Pat cu baldachin. 11-12 Ornamente specifice. Stilul Regentei (Regency . indiene si egiptene. motivele tipice de decorare fiind: palmetele. crengute. 4-5 Fotoliu. acoperite cu esente exotice. meselor.

4.ro 1. 9. 7. 6. 5. Scaun si masa. Birou-comoda Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind: -neogotic. . în Franta-stilul Louis Philippe. neorenastere. 8. Fotoliu cu spatar rotund. Scaun. Pat en bateau. curbilinii. 3.9 Stilul Biedermayer. Secrétaire cu doua corpuri.Fig. cu forme mari. 2. cu dantelarie renascentista si folosirea unor tehnici industriale noi în decorare (laminare si galvanizare). sursa: www. caracterizat prin piese de mobilier de dimensiuni mici. Fotoliu. în care se combina liniile drepte cu cele curbe. neobaroc si neorococo. masa si scaun în garnitura. Ele capata o raspândire în aproape toata Europa fiind regasite sub alte denumiri: y y în Anglia-stilul Victorian.imagini.Canapea. Biblioteca.

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

Stilul Arte si mestesuguri (1860-1910) apare ca o revolta împotriva productiei de masa a mobilierului. Majoritatea pieselor sunt executate manual, în forme simple, inspirate de mobila de la tara si de arta japoneza. Sunt folosite esente lemnoase indigene si materiale relativ necostisitoare: cupru, aliaj de staniu si plumb. Tapiteriile au motive plate reprezentând pasari, animale, flori si plante stilizate. Se remarca preferinta pentru finisarea prin ciocanire a pieselor metalice, iar îmbinarile se fac în coada de rândunica, nut si feder. Stilul Art Nouveau (1880-1910) este considerat cel dintâi stil modernist, fiind caracterizat prin forme si modele sinuoase, curbate si alungite, inspirate din formele naturale. Stilul a fost popular în toata Europa, fiind cunoscut sub diferite denumiri: y y y y y Jugendstil în Germania si Austria, Stile Libertà în Italia, Modernismo în Spania, Modern Style în Anglia, Tiffany în Statele Unite.

Accentul s-a pus pe calitatea materialelor si pe maiestria executiei. Pentru marchetarie sunt folosite esente tari, exotice, sticla cu irizatii, argintul si pietrele semipretioase. Motivele includ figuri feminine, cu par unduitor si vesminte vaporoase, curbe sub forma de "lovitura de bici", flori, pasari si insecte stilizate, mai ales libelule de tip filiform[15]. Stilul modernist (1918) a fost determinat de dezvoltarea tehnologica de dupa Primul Razboi Mondial si a cuprins o varietate de forme, stiluri si motive, de cele mai multe ori rupte de traditie si cu desconsiderare fata de specificul national. Între acestea se remarca: stilul cubist, lipsit de echilibru si ornamente; stilul Bauhaus (Weimar-Germania), care a încercat spargerea barierelor dintre arta, mestesug, proiectare si arhitectura, prin folosirea unor materiale noi: teava de otel cromat, placaj mulat si laminat; stilul Art Deco, cu piese de mobilier manual superb finisate, în care se întâlneau intarsii din materiale exotice, ca de exemplu fildes si decoratii cu forme geometrice.

Stilul contemporan, din perioada de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si pâna în prezent este caracterizat prin înlocuirea materialului lemnos cu materiale noi:

- semifabricate din lemn, fibre de sticla, mase plastice, otel cromat, sticla, prin care se scot în evidenta mai mult forma, culoarea si modelul, în defavoarea ornamentelor. Începând cu sfârsitul secolului al XX-lea, mobilierul a început sa fie realizat din semifabricate acoperite cu filme din hârtie speciala, rasini sintetice termoplastice sau metalice. Mobila contemporana este adaptata cerintelor de comoditate si spatiilor mai reduse, fiind foarte functional si asigurând o manevrare usoara. Garniturile de mobila nu mai pot fi distinse strict din punctul de vedere al destinatiei lor, ele fiind concepute astfel încât sa aiba un caracter multifunctional (de exemplu, dormitorul poate avea o dubla destinatie, si camera de zi sau/si de cabinet, bibliotecile sunt prevazute si cu vitrine pentru etalarea diferitelor obiecte, precum si cu spatii pentru aparate electronice). Dulapurile au devenit din ce în ce mai mari, acoperind în întregime peretii, mesele au placi rabatabile si se pot plia sau prezinta forme de adaptare în colturile camerelor, bufetele si comodele prezinta spatii distincte pentru introducerea aparaturii electronice. O foarte mare dezvoltare o prezinta piesele de mobilier pentru birouri. În România, a avut loc o dezvoltare paralela a doua tendinte: stilul popular românesc (rustic) si stilul cult românesc. O serie de piese de mobilier rustic sunt expuse la Muzeul Satului din Bucuresti. Cu toate ca au fost obtinute cu unelte rudimentare, ele sunt caracterizate printr-o maiestrie si o bogatie a motivelor. Crestaturile sunt alcatuite din motive geometrice variate si sunt plasate pe suprafata pieselor, cu respectarea principiilor generale decorative. În general, mobila era destul de modesta si se compunea din piese cioplite si crestate cu simt de echilibru si maiestrie. Principalele piese de mobilier erau: lada pentru pastrarea îmbracamintei, masuta joasa cu trei sau patru picioare si scaunelele cu înaltimea corespunzatoare, scaunele cu spatar conturat si crestat, patul simplu si leaganul pentru copii, prevazut cu talpi curbe pentru balansare sau suspendat prin sfori, în tavan[16]. Sub influenta stilurilor bizantin, gotic si rusesc, în mobilierul românesc au început sa apara o serie de motive vegetale si animale stilizate sau împletituri din benzi. Dintre variantele stilului cult se remarca Stilul Brâncovenesc, aparut în perioada lui Constantin Brâncoveanu. Mobilierul era format din linii si planuri drepte, cu multe elemente arhitecturale bizantine (arce sub forma de vârf de lance, arcade semirotunde sau trilobate, stâlpi cu capitel si soclu) si cu decoratii de aceeasi inspiratie: frunze de acant, flori, adaptate specificului national. Traditia fabricarii mobilei pe cale industriala dateaza de la începutul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele ramuri industriale ce s-au dezvoltat în tara noastra.Catre mijlocul secolului al XIX-lea au fost fabricate si primele scaune curbate, stilurile de mobila predominante fiind cele traditionale, în special Renastere. Spre sfârsitul secolului s-a renuntat treptat la stilurile traditionale, tinzându-se catre o mobila mai functionala si fara profiluri exagerate.

I.6 Verificarea calitatii mobilei
Piesele de mobilier pot fi de fabricatie recenta sau piese vechi, obiect al achizitiilor prin licitatii sau prin magazinele de antichitati. Piesele de mobilier vechi, chiar disparate, sunt evaluate la sume mari pe piata antichitatilor si, tocmai de aceea, ele constituie obiectul multor falsuri si reconditionari. De aceea, în datarea si verificarea lor calitativa se impune urmarirea anumitor indicii, printre care: esenta lemnoasa, metodele de constructie utilizate, culoarea, patina, proportiile elementelor componente.

De-a lungul istoriei mobilierului au existat perioade caracterizate prin folosirea unor esente lemnoase, care permit datarea obiectelor respective: y y y y perioada medievala, pâna în secolul al XVII-lea, a fost numita "perioada stejarului; anii 1690-1735 au fost denumiti "perioada nucului"; dupa 1735 a început "perioada mahonului"; în secolul al XlX-lea, în paralel cu revenirea la furnirele de stejar si de nuc, s-au folosit pe larg esentele exotice.

Metodele de obtinere si de asamblare a pieselor de mobilier reprezinta si ele un indiciu al vechimii acestora: pâna în secolul al XVIII-lea, îmbinarea pieselor se realiza prin rosturi de tip feder si nut, fixate prin cuie de lemn, de forma neregulata si executate manual; y dupa secolul al XVIII-lea, îmbinarile s-au realizat în forma de "coada de rândunica" (prin taiere manuala cu fierastraul), cu încleierea rosturilor. La verificarea pieselor de mobilier trebuie sa se urmareasca daca toate îmbinarile sunt identice si executate manual sau nu; y la începutul secolului al XlX-lea, piesele au început sa fie executate mecanic, cu fierastraul circular; y vechile furnire erau debitate manual, relativ mai groase si neregulate, pe când furnirele mai noi sunt obtinute mecanic si de aceea sunt mult mai subtiri si uniforme; y directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, atât la partea superioara cât si la cea inferioara; y picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi; y orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mânere care au fost înlocuite. y Culoarea si patina sunt alte elemente de apreciere a vechimii unor piese de mobilier: - orice zona expusa luminii solare trebuie sa prezinte o usoara decolorare; - culoarea si patina trebuie sa fie uniforme pe suprafata pieselor de mobilier; - partile frecvent manevrate sau supuse unei uzuri mai intense (mânere de fotolii, de scaune, zona de furnir aflata sub mânere) si partile sculptate concav trebuie sa fie mai închise la culoare; - în jurul suruburilor, balamalelor, cuielor, mânerelor se asteapta existenta unor depozite de murdarie formate de-a lungul timpului, datorita vechimii obiectului de mobilier; - aplicarea unui strat prea gros de ceara poate fi indiciul unei reconditionari, prin care se încearca ascunderea unor modificari[17]. Mobila contemporând reprezinta unul dintre produsele cu cele mai variate niveluri de calitate, influentate în mod hotarâtor de materiile prime si de modalitatile de prelucrare si finisare: mobila executata din lemn masiv sau realizata din semifabricate; mobila executata în întregime manual, decorata prin sculptare; mobila de serie, pentru birouri, executata în mare parte mecanic.

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica în:

.. . .mobilier din panel. Dupa finisaj.mobilier nature. Dupa sistemul constructiv se distinge: . decorativa si de imitatie. . mata satinata (fara luciu). mobila se clasifica în: . . . cu pori închisi sau semiînchisi.cu intarsii. piele. . ceramica. obiectele de mobilier se pot clasifica în: . .mobila demontabila. . cu luciu înalt (luciu oglinda). 2. . material plastic. .cu marchetarie. textile). .extensibila. 5. . . Dupa destinatie.mobilier finisat prin ardere.sculptata. sticla.pentru uz casnic.mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de cânepa). 4.modulata[18]. .mobilier din materiale combinate (lemn. PFL si PAL).rabatabila. vopsea sau lac). . Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi).mobilier din rame placate (cu placaj.pentru institutii publice. . .mozaicata. mobila se grupeaza în: .în sistem fix (nedemontabila). ulei. cu semiluciu.mobilier din lemn masiv. opaca.mobilier finisat cu pelicula (din ceara.incrustata. metal. Dupa omamentatie.pictata. semimata. transparenta. .gravata. 3.profilata.

La finisarea transparent. asezata pe cant.pentru uz industrial. fara asperitati. Rezistentele minime la solicitarile fizice. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda. .camere de tineret. masurându-se sageata maxima. trebuie sa fie uniforma si aderenta pe întreaga suprafata.camere de dormit. chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate în tabelul 1.pentru cladiri social-culturale.camere de zi. verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control. uniforma. cratere. Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta în desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. Dupa locul de folosinta. .pentru scoli si spitale. De asemenea. în conditii de iluminare normala. în sensul lungimii. urmarindu-se dimensiunile prevazute în desenul tehnic. latimii si al diagonalei.sufragerii. Conditiile de admisibilitate a finisajelor . 6.camere de lucru. bule de aer sau fisuri. Grosimea peliculei. iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana. . . urmarindu-se prezenta oricarui defect. Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-mecanice: . y y verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat. iar la finisarea opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata. fara pete sau zone opalescente. .bucatarie. .hol. nu se admit: .încretituri.pentru uz comercial si hotelier. . . . zgârieturi si fara imprimari.verificarea aspectului se face cu ochiul liber. scurgeri. . Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport. de minim 25 jam. piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: . incluziuni de corpuri straine.. pelicula trebuie sa fie transparenta.baie.

Ambalarea mobilei se poate realiza în ambalaje din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea.Conditii tehnice generale de calitate) Conditiile de admisibilitate a finisajelor: verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizându-se sertarul la 2/3 din lungime. din exterior catre interior. 1 24 6 24 1 1 85 24 24 16 16 2 85 85 10 HB 15 2 HB 15 4 HB Rezistenta la surse fierbinti °C uscate Rezistenta la surse fierbinti °C umede Rezistenta la soc termic cicluri Rezistenta la zgâriere - (Sursa: STAS 6009-86 . care sa acopere întreaga suprafata a usii. mânerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund. y verificarea stabilitatii piesei de mobila în planul de asezare (picioare si soclu în acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa. urmarindu-se rezistenta asamblarii si a încleierii. depozitare si transport. împingându-se mobila în doua directii perpendiculare.Tabel nr. dispuse egal pe toata suprafata sertarului. 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL). . 1 Caracteristica Rezistenta la apa Rezistenta la grasimi Rezistenta la alcool 50% Rezistenta la cafea Rezistenta la acetona U. Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare în sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm. din carton ondulat si din hârtie speciala: tip sulfit. neadmitându-se desprinderea butoanelor. iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare. cu o anumita forta. y determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti. Normal Superior Înalt ore ore ore ore min. bituminata sau de matase. urmarindu-se rezistenta asamblarii. acoperita cu parafina si polimeri sintetici. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare. Finisare transparenta si opaca. y determinarea rezistentei sertarelor la încercarea statica se realizeaza prin dispunerea în interiorul sertarului închis a trei greutati. y determinarea rezistentei politelor la încercarea statica si dinamica.Mobilier din lemn. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire vertical se face prin închideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise. urmarindu-se rezistenta asamblarilor. y determinarea rezistentei la oboseala prin împingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (având picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative. rezistenta. y Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pâna la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare. y determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul în exterior.M. y determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc).

2002 si este platitoare de TVA de la înfiintare. vom enumera câteva din articolele actului constitutiv: ..C.05.C. pe DN 1A Bucuresti-Ploiesti-Brasov. Contractul de societate al firmei se numeste. Stivuirea trebuie sa se faca astfel încât piesele de mobila sa nu se zgârie prin frecare între ele sau sa se deterioreze. II. muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare. carton si trebuie închise sau fixate astfel încât sa fie imobilizate în timpul manipularii si al transportului. Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa între 10-35°C pentru o perioada de depozitare de pâna la 15 zile si între 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile. Societatea cu raspundere limitata este larg raspândita si folosita ca forma de organizare a societatilor comerciale mixte.C.L. schimbari bruste de temperatura. la 98 km de capitala. curenti puternici de aer. la 29 km de Ploiesti si la 87 km sud-est de Brasov. actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei. pe Valea Teleajenului.Articolul 1: denumirea societatii. polite. vama. Transportul se face cu mijloace de transport curate. Pe timpul depozitarii. care a îndeplinit de-a lungul existentei sale functii importante: . geamuri. altele decât cele alimentare.L. toate încercând sa satisfaca pe cât posibil mai bine cerintele clientilor.L. de portelan) trebuie sa fie ambalate în aceeasi lada sau în lazi separate. . Societatea S. de numarul de ordine în registrul comertului. în baza prevederilor legale. Accesoriile metalice trebuie introduse în pungi sau pachete. Depozitarea mobilei se realizeaza în încaperi închise. a fost înfiintata în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata în 1998 în baza actului constitutiv sub nr.R. act constitutiv. imobilizate în interiorul lazilor. pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici. Elementele demontabile care ies în afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate în interiorul mobilierului sau ambalate separat în hârtie de ambalaj sau carton ondulat si introduse în pungi textile sau de polietilena.40-70%. 987/20. capitalul social si sediul societatii. Firma analizata aici. CAPITOLUL II. a reusit sa se afirme si a capatat teren în fata unor alte firme cu renume si vechime. Zona este cunoscuta pentru potentialul sau în domeniul industriei lemnului si derivate din acestea.1 Scurt istoric Valenii de Munte este asezarea urbana cea mai însemnata din partea de nord-est a judetului Prahova. uscaciune. Mobreal Divers S. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA DESF sURAT DE S.Societatea desfasoara si alte activitati. pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si cel manipulator sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila.centru politic al raionului Teleajen si cetate de cultura. mobila trebuie ferita de: praf. MOBREAL DIVERS S. Denumirea societatii va fi aceea de "Mobreal Divers" si va fi însotita obligatoriu de forma de societate cu raspundere limitata S.R. târg. mânere de sticla.capitala de judet. Mobreal Divers S. Colturile. iar umiditatea relativa a aerului . pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hârtie. oglinzi.R.Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala care integreaza în functionarea ei elemente împrumutate atât de la persoane cât si de la societati pe capitaluri. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hârtie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata.R. a fost înfiintata în 2002.Subansamblurile glisante (sertare. Localitatea se întinde pe o lungime de mai bine de 5 km. iar componentele fragile (cristale. Statul firmei este cel de societate cu raspundere limitata.L.Cum societatea S.Competitia dintre firmele ce activeaza în acest domeniu este strânsa. "sa cucereasca" din ce în ce mai multe piete de desfacere.respectiv intermediere în comertul cu ridicata al bunurilor de consum.Activitatea principala o reprezinta productia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614). dupa 1998.

str.intermediere în comertul cu produse diverse. Exercitiul economico-financiar începe la 01.productia altor tipuri de mobilier. cu respectarea limitei minime prevazute de lege. .Articolul 18: dizolvarea si lichidarea societatii Urmatoarele situatii pot duce la dizolvarea societatii: . S. va fi administrata si reprezentata de unicul asociat Florea Gabriel. partile sociale pot fi transmise pe cale legala sau testamentara.R.Articolul 3: forma juridica.A. îsi înfiinteaza puncte de lucru în comuna Drajna conform contractului de subînchiriere din 10 mai 2002. nr. Capitalul social este de 50000 ron lei. Societatea se constituie pe o perioada nelimitata începându-si activitatea de la data înmatricularii în registrul comertului. respectiv la data înregistrarii în registrul comertului.fasonarea si finisarea sticlei. încheiat cu S. . Cuza Voda.confectionarea tâmplariei de aluminiu. . .C. . . . Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual.confectionarea tâmplariei de PVC.C. privind înmatricularea în registrul comertului din judetele unde vor functiona. Bilantul societatii este întocmit de administrarea acesteia. judetul Prahova. cu respectarea Legii 31/1990 republicata. 45. Mobreal Divers S. .imposibilitatea realizarii obiectelor de activitate.L.01 si se încheie la data de 31. va avea urmatoarele obiecte de activitate: .Articolul 5: obiectul de activitate. . Sediul societatii este în orasul Valenii de Munte. .R.Articolul 10: conducerea si administrarea societatii Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor.În caz de pierdere unicul asociat are obligatia sa analizeze cauzele si sa stabileasca masurile corespunzatoare pentru redresarea situatiei.R. .Articolul 15: activitatea societatii. Agromec S. . . împartit în 20 de parti sociale a câte 2500 ron lei fiecare. . Forma juridica a societatii va fi aceea de societate cu raspundere limitata. .Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual. . Nivelul salariilor pentru personalul angajat se stabileste de catre administratie prin negociere.Articolul 17: drepturile si obligatiile personalului angajat.Articolul 9: În caz de deces. 13 mai 2002.Articolul 4: durata societatii.Plata cotelor de beneficii catre asociat se va face numai dupa aprobarea bilantului si verificarea acestuia de catre organele fiscale.L.C.12 al fiecarui an. se constituie si va functiona în conformitate cu legislatia din România si cu prezentul act constitutiv..C.Societatea poate furniza si cu alte societati dar cu respectarea prevederilor legale.L. . . Mobreal Divers S.Articolul 13: participarea la beneficii si pierderi. care va fi constituita si va functiona conform legii 31/1990. conform contractului de închiriere nr.Articolul 7: Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute de lege.confectionarea geam termopan. Mobreal Divers S.Articolul 16: bilantul.32. S. republicata S.Articolul 2: sediul societatii.Articolul 6: capitalul social.Societatea va putea înfiinta sucursale si filiale în orice localitate din tara.Primul exercitiu economico-financiar începe la data constituirii societatii.

2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei În actul constitutiv al societatii. .De la firma Kavico Impex S.. .asigurarea salarizarii corespunzator fiecarui lucrator.C.intermedieri în comertul cu produse diverse.Pentru mobila. . Mobreal Divers S. este o societate relativ nou înfiintata.Resursele societatii sunt foarte importante pentru dezvoltarea acesteia sunt concretizate în resurse: .hotarârea adunarii generale.C. Mobreal Divers S. Furnizor de bare de aluminiu este firma Euro Bussines. geamului si tâmplariei.L.L.stimularea capacitatii salariatilor.productia de scaune 361 3612. în cazul mobilei. societatii cu raspundere limitata. cunoscut în întreaga tara. .Mobreal Divers S.R..declararea nulitatii societatii. Ploiesti.intermedieri în comertul cu mobila 511 5119.4 angajati activeaza în compartimentul comercial.productia altor tipuri de mobilier 511 5113.C. se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S.fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie pentru constructii 361 3611. Gess S.incapacitatea. daca adunarea generala nu decide completarea acestuia. prin punerea în valoare si utilizarea rationala a celorlalte resurse. obiectul de activitate al firmei S.intermedieri în comertul cu material lemnos si de constructii 511 5115. Bucuresti sau Acording Group Bucuresti.13 lucreaza în compartimentul productie: 3 în hala taiere PAL. 4 în sectia de tâmplarie si fabricare termopan si 3 la asamblarea si prezentarea mobilei.L. II.resurse materiale.C.L. 3 în hala de taiere aluminiu si PVC. iar accesoriile pentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.L. II. Mobreal Divers S. un producator foarte puternic.pierderile de capital sub limita minima prevazuta de lege pentru existenta .în alte cazuri prevazute de lege.prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului 202 2020. respectiv 1 secretara si 2 contabile.resurse umane. . S.productia mobilierului pentru bucatarii 361 3614. .etc. produce pe baza de comenzi.R.R. societatea cumpara coala de PAL. firma primeste comenzi de la persoane fizice si juridice dar are si un magazin de desfacere si prezentare la Câmpina. .A Scaieni.productia mobilierului pentru birou si magazine 361 3613.asigurarea mobilizarii salariatilor.R. Probleme principale ale managementului companiei în legatura cu resursele umane sunt: .resurse financiare.L.S. . este: 201 2010.fabricarea de produse stratificate din lemn 203 2030.3 Prezentarea resurselor firmei S.R.3 îsi desfasoara activitatea în compartimentul economic. Personalul societatii este alcatuit din 20 de angajati dintre care: . .R. .R. Resurse umane Resursele umane se refera la salariatii societatii care lucreaza efectiv în unitate si care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor unitatii.C.L.atragerea si angajarea unui numar de salariati corespunzator nevoilor companiei. .Aprovizionare cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S.

Evaluarea furnizeaza informatii importante atât pentru deciziile de recompensare-sanctionare. cunoscut în întreaga tara.din credite bancare.cresterea rentabilitatii si a eficientei economice. caracterizat printr-o concurenta puternica. Relatia întreprindere-piata Activitatea firmei se desfasoara într-un mediu ambiant instabil.S. în general.Aprovizionarea cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. .C.C.A.Se va fundamenta initial planul de desfacere.L. pe baza sporirii vânzarilor totale si a profitului unitar realizat pe seama fiecarui produs.. punctul de plecare în activitatea întreprinderii.evaluarea riguroasa a capacitatii fiecarui salariat si a aptitudinilor sale în vederea unei eventuale promovari.R. Succesiunea logica în fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere. aflate la dispozitia firmei. hotarând singura cu privire la investitiile ce urmeaza a fi realizate. sau Acording Group Bucuresti.La firma studiata.din surse proprii. sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. . Tabel nr. prin notatie. c. iar accesoriilepentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.R. este acum proprietara cladirilor în care îsi desfasoara activitatea: . .L. Scaieni. persoane în cautarea unui loc de munca banca persoane fizice Piata fortei de munca Piata financiara . furnizori de echipamente clienti. În fluxul aprovizionare-productie-desfacere.reafectarea personalului pe alte posturi. se practica evaluarea generala.Mecanismul pietei reprezinta pentru firma moderna.R. formare. sursa : informatii de la firma Piata de aprovizionare Piata de desfacere furnizori de materii prime (lemn. Orientarea activitatii firmei catre obiectivele prioritare. un producator foarte puternic.apreciere functionala. Asigurarea competivitatii microeconomice se bazeaza si pe managementul carierelor care. primul stadiu si ultimul reflecta legatura firmei cu piata.depozite.225 m².optimizarea ansamblului procedurilor anterioare printr-o buna gestiune a efectivului de personal. cum sunt: . intermediari. d. .L. în sens general. Mobreal Divers se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. . Ploiesti societatea cumpara coala de PAL. Principala componenta a mediului ambiant în care o firma apare atât în calitate de producator cât si de consumator.2. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori. în particular.De la Kavico Impex S. în functie de competentele si rezultatele reevaluarilor. care vor asigura realizarea programelor de desfacere. potrivit obiectului sau de activitate. apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie. b. sticla). Formarea constituie un mijloc esential pentru a facilita evolutia comportamentului si competentei salariatilor.În relatia complexa firma-mediu. Societatea se bucura de autonomie în cazul investitiilor. apreciere globala. indiferent de modul în care sunt finantate: . Studiul pietei constituie premisa.birouri. Mobreal Divers S. Resurse materiale S.R. pot fi subliniate urmatoarele aspecte: a.400 m². este piata. Gess S.satisfacerea în conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite. promovare-retrogradare. concurenti firma ( prin anunturi publicitare ).Furnizor de bare de aluminiu este fima Euro Bussines.Echipa de lucru este formata din persoane tinere (sau cu spirit tânar) si dinamice. respectiv firma-piata.L.C. cu idei inovatoare. terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva. Resurse financiare Resursele financiare sunt reprezentate prin disponibilitatile banesti în numerar si conturi bancare.facilitati auxiliare. se refera la: . cât si pentru deciziile strategice care vizeaza extinderea relatiilor firmei pe piete noi de desfacere.

R. iar realizarea lor este în functie de sporirea adaptabilitatii si flexibilitatii firmei în raport cu mediul ambiant. simpozioane. sa fie stimulatoare. care sa se realizeze prin respectarea de catre fiecare salariat a tuturor legilor si actelor normative în vigoare si a Regulamentului de Ordine Interioara. Târgurile si expozitiile întregesc imaginea de ansamblu precum si capacitatea de reprezentare pe piata atât din punct de vedere al constantei în aparitii precum si ca paleta de produse.R. Vicu S. birouri. disponibilitatile de forta de munca iar pe de alta parte îsi disputa clientii . S.C. corespunzator cerintelor clientilor. S. Mobreal Divers S. cataloage. prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor. Iasi. S.L.asigurarea unui nivel ridicat de calificare si instruire a personalului.C.68 ron. probabil. firma s-a impus prin calitatea produselor si a serviciilor.realizarea cifrei de afaceri stabilita. Gess S. adica 440964. .L Scaieni-unul dintre cei mai mari producatori de geam din tara. pastrând totodata relatii strânse de colaborare cu partenerii sai de afaceri: S. pliante. . la preturi care îl pot satisface pe client.R. Obiectivele definesc scopl si însasi ratiunea existentei firmei.implicarea managementului. .pe de o parte ele îsi disputa furnizorii. a profitului.O firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea cifrei de afaceri.L.Fiecare târg sau expozitie lanseaza un produs într-o maniera aparte tinând cont si de paleta de produse atent polarizata în spatiul de expunere. desfasoara în prezent o activitate eficienta si profitabila. încearca sa îl aplice.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale Concurenta este acerba în toate domeniile de activitate ale firmei. Brasov.L. Societatea S. Pe întreaga perioada de desfasurare a activitatii sale.R. ron în anul 2004 fata de anul 2003 când cifra de afaceri era de 267877.În acest context se impune promovarea unui management anticipativ. în perspectiva. obiectivele ei pe termen mediu si lung fiind: . y y y y y II. la mentinerea si cucerirea de noi piete. dar care sa asigure profit. urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii în asigurarea resurselor si în plasarea produselor proprii pe piata. sa fie mobilizatoare.Alte mijloace de promovare ar fi: expozitii.C.87. daca acestea vor fi livrate la momentul oportun.Calitatea este un concept pe re.Orice întreprinzator trebuie sa includa în planul sau de afaceri un studiu de piata pentru a vedea daca exista o piata pentru produsele si serviciile oferite. Fogott Com Trans S.R.R. .În dubla ipostaza a firmelor de cumparator si vânzator firmele îsi plaseaza competitia dintre ele în doua planuri: . Micki Company S. Realizarea obiectivelor companiei este conditionata si de asigurarea ordinii si disciplinei în munca.C.L Covasna.L Filipestii de Târg.asigurarea unui nivel tehnic si calitativ al produselor si serviciilor. toate firmele din domeniu.C. . sa fie usor de înteles. ale pietei. Romglass S. S. Firma îsi face cunoscute produsele atât prin intermediul angajatilor cât si prin intermediul mass-media si internet. Obiectivele trebuie sa întruneasca anumite caracteristici: y y y y sa fie realiste. prestatorii de servicii.largirea pietei de desfacere.C.

Astazi. de doi factori: . . care cere gruparea într-o functiune a unor activitati între care se afla relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate. care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor. Evolutia conceptului de functiune a fost influentata. Pentru o întreprindere moderna se pot defini cinci functiuni de baza: 1. La proiectarea functiunilor întreprinderii se va tine seama de o serie de criterii cum sunt: a. productiei si a muncii. sa evolueze eficient si sa dezvolte continuu. cercetare-dezvoltare. financiar-contabila. ea integrând activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate în: . ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii întreprinderii. comerciala.Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe.activitati de conceptie. 4.activitati de organizare a conducerii. .sistemul socio-economic în cadrul caruia a fost definit si aplicat. de personal. a serviciilor. 3. 2. aplica în productie si urmareste rezultatul valorificarii cercetarii proprii sau a celei efectuate de institute specializate. orientate însa spre realizarea acelorasi obiective. elaboreaza documentatii si proiecte pentru dezvoltarea produselor. ea asigura pe lânga acestea. a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora. ea organizeaza activitatea de inventii-inovatii. care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze la solicitarile mediului. Criteriul convergentei care cere gruparea într-o functiune a unor activitati diferite. Criteriul de complementaritate. de productie. 1. Criteriul identitatii activitatilor grupate într-o functiune. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a întreprinderii Firma( întreprinderea) îsi desfasoara activitatea productiva într-un anumit cadru organizatoric. 5. ce se pot grupa în anumite functiuni. informarea. b. Pentru realizarea acestei functiuni întreprinderea efectueaza studii. .Functiunile întreprinderii 1. c. pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie. documentarea tehnico-stiintifica. se concepe.progresul tehnic. se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic. tehnologic si organizatoric al întreprinderii. în principal.1 Functiunea de cercetare-dezvoltare Aceasta cuprinde activitatile prin care se studiaza. aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii atât teoretice cât si practice. introducerea unor noi tehnologii de fabricatie.

marketing. prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica. firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate. de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii. criterii de evaluare. desfacerea produselor.Aceasta presupune promovarea spiritului novator în întreaga activitate a întreprinderii. cum sunt: a. b. cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vânzarilor. cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetaredezvoltare aplicabile. c. 3. comertul exterior si cooperarea economica internationala. a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumului Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului. astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri. Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru: y y cercetare de piata. operativa si activa pe piata. firma poate aborda o cercetare strategica. 2. aprovizionare. studierea nevoilor solvabile. cercetarea produsului. Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum. firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know-how. y y y y 1. . a unor elemente de fundamentare ( informatii. diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii întreprinderii de adaptare rapida. care încorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme. dupa caz.Activitatea de marketing se concretizeaza într-o serie de functii. compatibile cu activitatea sa pentru a impulsiona cercetarea aplicativa.2 Functiunea comerciala Cuprinde un ansamblu de activitati vizând aprovizionarea tehnico-materiala. a necesitatilor si comportamentului consumatorilor.Cercetarea stiintifica poate fi fundamentala si aplicativa. Functia de crestere a eficientei economice.Aceasta se asigura prin realizarea. Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe.În realizarea functiunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc mai multe optiuni ale firmei: y firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru a-si spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie.Prin aceasta se urmareste prospectarea atât a pietelor prezente. perfectionarea frmelor de distributie si comercializare. cât si a celor potentiale. ele fiind grupate în trei componente: 1. desfacere. firma poate investi în echipament de proces sau alte input-uri intermediare.

fundamentarea normelor de consum de materiale. cum sunt: calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate. În domeniul aprovizionarii tehnico-materiale. cercetarea promotionala. organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului. asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate.3 Functiunea de productie Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este specializata firma. 1. în domeniul desfacerii si în cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati. cercetarea distributiei. managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati. Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare întreprindere îsi desfasoara procesele economicosociale în corelatie cu alte unitati economice. marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv. participarea la licitatii. efectuarea operatiunilor de primire. contractarea furnizorilor. rezolvarea reclamatiilor clientilor. cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice. În prezent. în cantitatea si calitatea negociata cu clientii. precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare. calculul marimii stocurilor de produse finite. receptie cantitativa si calitativa. expozitii în tara si strainatate. cum sunt: prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti. . participarea la diferite târguri. În mod corespunzator. negocierea si încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale. influenteaza direct calitatea produselor fabricate.y y y cercetarea pretului. pentru adaptarea la constrângerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale. încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate. calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie. Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a întregului proces de productie. inventarierea activelor circulante depozitate.

cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia întreprinderii. a normelor de consum si tinând seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului.În functie de obiectivele urmarite. 1. O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei. fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni întreprinse în cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare.productia T-munca K-capitalul Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor.Scopul productiei îl constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate. a utilajelor. potrivit functiei: P = f ( T. Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite. Volumul activitatilor incluse în functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care: profilul întreprinderii. produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta.4 Functiunea financiar-contabila Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de întreprindere. aceasta functiune cuprinde: . a utilitatilor. Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica. înzestrarea tehnica. aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare. a standadelor de calitate. activitatile incluse în functiunea de productie se împart în: activitati de pregatire a productiei. activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor. ale materialelor. K) unde: P.Din acest considerent. Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a modului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati. caracteristicile materiilor prime.produs nou asimilat. precum si de întelegerea conditiilor în care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie.Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital. complexitatea produselor fabricate. stabilindu-se o anumita relatie între cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute. munca.

. . .asigurarea securitatii activelor. sursa: informatii de la firma .Aceasta componenta cuprinde activitati cu un însemnat rol de control si de actiune corectiva. functiunile identificate au caracter teoretic. respectând legile fiscale. 1. angajarea.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor în concordanta cu legile fiscale.asigurarea calitatii.Evidenta fiscala. fiabilitatii datelor contabile. În organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure în permanenta un echilibru între interesele salariatilor. pregatirii profesionale a salariatilor. formând sistemul organizarii procesuale a întreprinderii. .recrutarea. fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri.Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic.11 Mecanismul functionarii întreprinderii. obiectivele si rezultatele firmei.Contabilitatea manageriala. care are drept scop înregistrarea si raportarea activelor.organizarea perfectionarii.Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii întreprinderii. cuprinzând structura conturilor si metodelor de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuala.Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta.asigurarea eficientei operationale. .5 Functiunea de personal Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice. În concluzie. veniturilor si cheltuielilor întreprinderii.Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara. Toate aceste functiuni se afla într-o strânsa interdependenta. prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative în forma si continutul reglementat prin lege în vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor. în primul rând prin analiza manageriala a pretului de cost. Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil. evaluarea performantelor în munca si promovarea personalului. pasivelor. b. se întrepatrund si se completeaza reciproc. d. selectia.Informatiile financiare se comunica. c.a. .îmbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii. cum sunt: .Organizarea interna a evidentei contabile.Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila. .determinarea necesarului de forta de munca. de regula. Fig.Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte: . aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor. în practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan.Evidenta contabila financiara.stabilirea sistemului de salarizare.efectuarea de studii pentru îmbunatatirea climatului organizational si motivational în cadrul firmei.

sursa :informatii de la firma.12-Interdependenta functiunilor întreprinderii.Interdependenta functiunilor întreprinderii Fig. F1 .

nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor.Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce în continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala). Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic.functiunea de cercetare-dezvoltare. adica se stagneaza procesul de desfacere. A1.Pe lânga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare în lant. Daca în cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari). adica. II.o activitate din cadrul functiunii comerciale. atunci va aparea un efect nedorit si în desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente). fereastra termopan) în timp util.structura functionala(de conducere).functiunea comerciala. nu se va realiza produsul (mobila. Este posibila si influenta inversa.o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. A2. F2. .F1.5 Prezentarea structurii de management În ansamblul ei. de livrare a produselor. structura organizatorica are doua componente: 1. Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce în continuare dereglari în F3 (neplata salariilor) si încetarea functiunii F5 (procesele de productie). în consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor. dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de materii prime). În aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta în a întrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei.

modul de constituire si grupare a acestora. sau nu. Mobreal Divers S. hala pentru tâmplarie si fabricare termopan.Dintre acestia cei mai importanti sunt: volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata.L. zona de amplasare a întreprinderii.R. Produsele firmei sunt de trei tipuri: mobila din PAL melaminat.Termopanul astfel obtinut este transportat catre client cu una din cele trei masini autoutilitare ce asigura transportul pentru toate produsele firmei.În procesul de productie acesta trece prin mai multe faze. ionizare geamuri( ocazional ).Initial geamul este spalat si uscat cu ajutorul unei masini de spalat. în sectiile productiei de baza. îmbunatatirea conducerii operative a acestora.silicagel sau bobite de silicon. comerciale.Pentru aceasta se foloseste o substanta numita hotix si o sita moleculara.Pentru tâmplaria de aluminiu. specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat.În functie de preferintele clientului geamul se ionizeaza. tâmplarie PVC. Gess S. Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice.structura operationala(de productie si conceptie).Pentru a nu se face condens. favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie. Hala de prelucrare a acestora sunt: hala de asamblare si prezentare mobila. La proiectarea structurii operationale se are în vedere o serie de factori cu influenta tehnica.Se prind apoi doua foi de geam cu ajutorul unei baghete.C. sociala. se folosesc bare de aluminiu. economice. Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate. structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie. hala de taiere aluminiu si PVC. tâmplarie aluminiu. precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie. financiar si comercial.2. administrative.C. Primele doua hale sunt hale de baza.L. Firma se aprovizioneaza cu geam de la S. formele si nivelul specializarii si cooperarii. Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs. hala de taiere PAL. iar celelalte doua sunt auxiliare. în hala de ionizare. În cazul S.R. favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca..Acestea se taie la lungimea dorita si se . urmeaza un proces de tratare. dupa care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit tip de produs.

calitatea resurselor umane folosite. complexitatea productiei. Relatiile de serviciu între salariatii societatii sunt relatii de autoritate administrativa si relatii de autoritate operativa.C. Mobreal Divers S.(ca mânere sau bare de sustinere). Orice sef ierarhic. sunt din metal sau plastic. negru.S.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei Aprecierea structurii organizatorice se face prin analiza mai multor factori care influenteaza situatia existenta a firmei: strategia de dezvoltare a firmei. de orice natura sau orice neregula pe care o constata în sarcina personalului din compartiment privind exercitarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu aprobate de conducerea companiei. Organizarea activitatii în cadrul societatii S. elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnico-economic de serviciu de catre salariati sunt competenta administratiei.Se face o diagrama de taiere în functie de modelul ce urmeaza a fi realizat si se taie în hala de taiere PAL. sau în magazinul de desfacere si prezentare din Câmpina. repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca.L. .Accesoriile..asambleaza în functie de preferintele clientului. concomitent cu perfectionarea pregatirii profesionale a personalului de executie financiar-contabila la locul de munca al fiecaruia.asigurarea sarcinilor stabilite prin plan. Vrancea se face cu ajutorul a trei camioane. cu precizarea atributiilor si raspunderilor.R. statutul firmei. specialistii au grija sa pastreze fibra materialului pe verticala pentru aspect. Transmiterea dispozitiilor legale de autoritatea ierarhica se face prin sefii ierarhici directi.L. are organizata evidenta contabila analitica si sintetica pentru toate elementele patrimoniale folosind tehnica de calcul în prelucrarea datelor.Mobila se executa pe comanda. catre firme din Vaslui.seful ierarhic superior poate transmite dispozitiile în caz de urgenta si nemijlocit. galben.Obiectivul principal al organizarii. Se asigura conducerea corecta si la zi a contabilitatii cu respectarea regulilor si metodelor contabile prevazute de reglementarli în vigoare. albastru. la orice nivel.Acesta se achizitioneaza de la furnizori sub forma de coala în culori variate: nuante de lemn rosu. Distributia de geam de la S. Bacau. Relatiile de autoritate operativa cuprind mai multe nivele de organizarece se subordoneaza între ele în conducerea companiei si se stabilesc prin deciziile adunarii generale. Masuri de perfectionare a structurii organizatorice Crearea si asigurarea posturilor cu lucratori capabili si care doresc sa le ocupe constituie un obiectiv al organizarii ( functia staffing ). II.Operatiile sunt aceleasi si pentru tâmplaria executata din PVC.C.R.se axeaza pe un sistem modern de conducere ( leading ) în care motivarea si stilul managerial joaca un rol esential. se face prin stabilirea unei structuri organizatorice care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale ( existenta unei organigrame ). sefii raspund de legalitatea si temeinicia dispozitiilor date si de consecintele acestor dispozitii. Mobreal Divers S. Pentru asamblare. dimensiunile societatii. dar exista si modele pentru prezentare expuse într-una din halele firmei.C. iar cel care a primit dispozitiile este obligat sa-si informeze seful ierarhic direct.R.L. este obligat sa aduca la cunostinta sefului ierarhic superior orice abatere. Gess S.Mobila se executa din PAL melaminat.

L. gruparea trebuie facuta prin prisma sinergizarii resurselor umane si materiale disponibile.L. sectii ) si compartimente functionale ( birouri. competentele si responsabilitatile ce le imprima postul. datorita implicit si activitatii pe care o desfasoara. comercial. functia si compartimentul.Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: postul. Mobreal Divers S. Compartimentele operationale sunt halele de baza si cele auxiliare în care au loc procese de productie. inginer. motiv pentru care nu se poate vorbi de un model unic. economic. tehnician. directii ) face obiectul departamentarii.În acest scop.R..R.atributia este ansamblul sarcinilor precis conturate care sunt executate periodic sau continuu de salariatii cu cunostinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. exista spre exemplu posturi precum: contabil. sarcina este un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala si este efectuata de regula de o singura persoana.Postul Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica. servicii. etc. în functie de postul ocupat. selectarea.Principalele trasaturi ale postului sunt: .Ocupantii postului trebuie sa îsi dovedeasca competenta sau autoritatea formala. Numarul de compartimente si natura lor depinde de un numar mare de factori. tehnica folosita. orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite de întreprindere. având o raspundere si o responsabilitate pentru efectuarea sarcinilor si îndeplinirea obiectivelor nelimitate.Gruparea activitatilor si a lucrarilor ce realizeaza aceste activitati pe compartimente operationale ( ateliere. întregul context legat atât de mediul intern cât si de cel extern sunt factori determinanti. . experienta si calitatile personale necesare ocupantului pentru a îndeplini în conditii optime sarcinile. În cadrul societatii Mobreal Divers S. plasarea si planificarea carierelor. exista 3 compartimente functionale: productie.. Prezentarea componenetelor structurale organizatorice Organizarea presupune identificarea fortei de munca. În cadrul firmei trebuie sa existe o concordanta dinamica între obiectivele ce revin titularului unui post si sarcinile.Oricum. fundamentarea numericului. adica evaluarea cantitativa dar si calitativa prin recrutarea.L. ocuparea postului implica aptitudini si calitati din partea personalului muncitor. Posturile se caracterizeaza prin: . În cadrul societatii S. fiecare post caracterizându-se printr-un ansamblu de obiective si sarcini care pun în evidenta utilitatea lui ( concretizarea în descrierea postului ) si printr-o serie de cerinte privind studiile.C Mobreal Divers S.obiectivele postului ce justifica ratiunea înfiintarii si functionarii lui. respectiv integrarea organizarii în conceptul managementului dinamic si eficient.În cadrul S.C.Astfel. este esential ca aceasta departamentare sa tina seama de obiectivul principal care este eficienta si eficacitatea modelului ales.R. calitatea lucratorilor. A. sarcinile ce sunt de îndeplinit. casier.

introduce în fabricatie produse si tehnologii noi. competenta profesionala este nivelul de pregatire. raspunde la îndeplinirea productiei conform contractelor. de executare de lucrari sau prestare de servicii. printr-o sfera restrânsa a competentei titularului. sarcini care nu implica luarea de decizii privind munca altor persoane. Functiei de conducere îi sunt specifice atributii de coordonare a activitatii unui numar de executanti. Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale. responsabilitate si de autoritate în legatura cu obiectivele unitatii sau colectivelor conduse. În cadrul functiei sunt incluse si componentele si responsabilitatile ce revin salariatilor întreprinderii. autoritatea formala este limita în care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale. limitate. Managerul general. În functie de toate acestea.1. 2. de executie. de organizare. experienta.are în sarcina urmatoarele atributii: y y y y y y y organizeaza conducerea procesului de productie. 3. Sarcinile specifice functiei de executie sunt cele de producere nemijlocita a bunurilor. . stabileste masurile pentru îmbunatatirea conditiilor de munca. de un salariat al unitatii. raspunde de asigurarea calitatii productiei. Ea constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. dispozitie si control. responsabilitatea este obligatia titularului postului de a îndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului. în mod regulat si organizat.Functia Functia reprezinta ansamblul sarcinilor de un anumit fel ce trebuie îndeplinite. ci concentrarea eforturilor celor ce îndeplinesc aceste functii numai asupra propriei activitati. printr-o reducere a responsabilitatii fata de activitatea proprie. urmareste îndeplinirea la termen a obligatiilor contractuale. largeste profilul de fabricatie cu acordul consiliului. Functia de conducere detine o pondere însemnata datorita importantei si dificultatii obiectivelor ce stau în fata aparatului de conducere a întreprinderii si datorita complexitatii activitatii mai larga de competente. prestigiul profesional care permit realizarea obiectivelor individuale si implicit ale celor fundamentale si derivate ale firmei. B. în cadrul întreprinderii se deosebesc doua tipuri principale de functii: de conducere.

functionale.L.R. D. fie compartimentele complementare si executantii nemijlociti. functii) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice. dorector comercial si director de productie. C. aceasta reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si în mod eficient de un manager. de stat major.Managerul general are competenta deplina si decide pentru: y y retehnologizarea proceselor de productie. valorificarea superioara a materiilor prime si a materialelor. . se afla directorul general cu subordonatii manageri: director financiar.Acesta este compartimentul în care se grupeaza sub autoritate unica fie mai multe compartimente elementare. P.E.C. de control.I. serviciul secretariat. de cooperare.Ponderea ierarhica Numita si aria de control. postul.Compartimentul de munca În cadrul firmei analizate întâlnim tipul de compartiment complex.Acestea pot fi grupate: ierarhice. sectii. De exemplu în cazul firmei S.= 3 F. E. ateliere ) plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vârf al firmei.Nivelul ierarhic Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice ( directii.= 3 în cazul firmei analizate de noi în studiul de caz.Mobreal Divers S. reflectând legaturile ce se stabilesc între activitatile primare (post.Relatii organizatorice Sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice (functii. compartimente) instituite prin reglementari oficiale. N. Executantii directi din subordinea managerului financiar sunt: serviciul contabil.Acest numar este influentat de dimensiunea firmei. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice atât în ceea ce priveste numarul de compartimente cât si numarul de trepte ierarhice.

pot fi organigrame generale si partiale. între sefi si subordonati.Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele. II. Un alt tip de relatie este cea de reprezentare. etc. ponderea ierarhica. pot fi organigrame piramidale. întocmite de firma ( organigrama ) Organigrama este o reprezentare grafica a modului de structurare formala a organizatiei. niveluri ierarhice. redând o parte din componentele structurii si anume: compartimente. circulare.Ea reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei. .- de reprezentare. sunt legaturi de autoritate stabilite între manageri si executanti. orientate de la stânga la dreapta.7 Documente organizatorice specifice.Din punct de vedere al sferei de cuprindere. sindicale sau persoane fizice si juridice din afara acesteia. relatii organizatorice. se concretizeaza în dispozitii transmise în sens descendent si rapoarte efective cu sens de circulatie ascendent.Aceasta se stabileste între managerii de nivel superior si reprezentantii unor organizatii profesionale. În studiul de caz întâlnim relatii ierarhice.

1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila Dintre tipurile de mobila. Mobreal Divers S.L III.Fig.R. MOBREAL DIVERS S.C. .L.R. într-un fel sau altul.13 Organigrama firmei S. în cele grupate dupa stil si destinatie se regasesc. Sursa: informatii de la firma CAPITOLUL III. caracteristicile esentiale ale sortimentelor de mobila care se comercializeaza în prezent în cadrul firmei S. GAMA SORTIMENTAL A S.C.R.C. Mobreal Divers S.L.

sculpturii si altor domenii ale artei.Mobila stil Mobila stil. Regence. . Mobila stil se realizeaza astazi pe baza cunoasterii stilurilor artistice. Aparitia si evolutia diferitelor stiluri pe parcursul devoltarii societatii omenesti a fost determinata de anumite conditii social-istorice. comune arhitecturii. decoratiile si culorile specifice dar constructia. ornamentele. Optional: . pret 5.510.550. y y y y y y y Mobila stil rustic Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar fiecarei zone sau regiuni nefiind acceptate în alte regiuni. comoda. Dulap 3 usi FLOREN A (1630x660x2260mm) 2.toaleta cu oglinzi pliabile Florenta. lemn masiv de paltin.00 Lei.L.00 Lei. Noptiera FLOREN A (540x400x615mm) 380. recomanda pentru acest stil dormitorul FLOREN A : Fig. de aceea existenta unui stil nu poate fi perfect delimitata în timp. Baroc. stilurile nou aparute într-o anumita perioada au preluat unele particularitati ale stilurilor anterioare. Dintre stilurile artistice care stau la baza proiectarii si executiei mobilei stil din productia de mobila din tara noastra sunt : stilul Renasterii. cu noile tehnologii. sau inspirata dupa stilurile istorice.00 Lei. Dulap 4 usi FLOREN A (2145x660x2260mm) 3. dimensiuni: L x l x H mm. proiectantii de mobila încercând sa le adapteze functiunilor moderne. De asemenea.00 Lei.00 lei. Trecerea de la un stil la altul s-a facut lent prin existenta unor perioade în care elemente ale vechilor stiluri au coexistat cu noile stiluri.00 Lei. De regula acest tip de mobilier se realizeaza în unitati mici de flexibilitate mare în schimbarea productiei si unde se cunosc particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului respectiv.dulap 3 usi Florenta. Stilul cuprinde totalitatea mijloacelor de expresie ce se manifesta în continut si forma. unele apelând chiar la stilurile antichitatii (stilul clasic grec si roman). culoare: maro. este deosebit de apreciata pe piata interna si externa. Piesele de mobila trebuie sa pastreze linia arhitecturala a stilului.C.520. Produsele la oferta nu se comercializeaza pe componente. Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice se pastreaza si în prezent. Mobreal Divers S. . în corelatie cu necesitatile omului modern.340. material: PAL furniruit cu furnir de paltin. Pat FLOREN A (1660x2095x1060mm) 1. Biedermeyer). S. Componente-pret: Toaleta cu oglinzi pliabile FLOREN A 1. rama oglinda. Rococo si stilurile clasice (Ludovic al XVI. Sheraton. Comoda FLOREN A (1320x505x875mm) 980. . noptiera.14 Dormitorul Florenta Sursa: informatii de la firma .130. într-o anumita epoca. extinse si asupra mobilierului si decoratiunilor interioare.dulap 4 usi sau 3 usi.00 Lei. Rama-Oglinda FLOREN A (700x25x840mm) 150.00 Lei.oferta valabila doar în magazinele Câmpina si Valeni în limita stocului disponibil. pat dublu. dimensiunile si compartimentarea sa fie adaptate conditiilor actuale de executie si utilizare.R.

În acest fel se realizeaza variante multiple de combinari. Structura este formata din panouri.C. Paturi juxtapuse pot glisa unul într-altul. Mobila contemporana are la baza principiul unei noi activitati de proiectare (design) si realizare a marfurilor. ameliorat sau înnobilat. cu posibilitati multiple de aranjare.imagini. Ele pot fi din tuburi de aluminiu articulate si cu pânza (în diferite culori si desene.15 Dormitorul Luci Sursa: www. folosite ca rezerva pentru diferite ocazii. y y y y Mobila moderna Se cacterizeaza prin linii si forme simple. Pentru aceasta sunt preferate în general piesele de mobila de dimensiuni reduse. Cerintele functionale. cu un mod de asamblare simplu. în conditiile mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie. ocupând un spatiu minim. Sunt prevazute cu picioare rabatabile sau pliante. functionale. care se pot combina dupa necesitati. Principalele tendinte care se desprind în realizarea si comercializarea mobilei moderne sunt: . pentru camping) sau cu schelet din lemn si cu material textil sau stofa. Din produsele firmei S. realizate din elemente modulate. pentru interioare pretentioase.4. adaptabila unor functii multiple si diferite. cu ornamentatii de inspiratie populara (incrustatii. cu finisaj îngrijit. culoare de maro. în aceasta categorie se încadreaza dormitorul Luci: Fig. realizat din stejar partial masiv. Mobreal Divers S. ceea ce determina o productivitate marita si implicit o reducere a cheltuielilor de productie care se reflecta în pretul de vânzare mai redus decât al mobilei realizata în stilurile istorice. casete de marimi diferite.R. dupa necesitatea si preferintelor utilizatorilor. Mobila moderna este altfel construita si dimensionata încât sa aiba un grad (indice) de ocupare a spatiului cât mai redus corespunzator spatiului din sectiunea de apartament careia îi este destinata. pat 1400x2000mm. pe care se aseaza rafturi. noptiere 1 usa si 1 sertar. fara decoratiuni realizata mai ales din elemente modulate (tipizate). în asa fel încât ocupa locul unui singur pat.00 lei. Paturile pliante sunt din tuburi metalice si pânza care se pot strânge complet si pastra într-un dulap sau nisa. functional. estetic si economic. Acest gen de mobilier se confectioneaza din elemente tipizate. sertare. sa se realizeze o maxima economie de spatiu si efect estetic deosebit.L. finisaj patinat. mobila adaptabila si mobila din elemente tipizate.150. cu forme geometrice simple. Mobilerul escmontabil se gaseste la majoritatea tipurilor de mobila moderna.mobila combinata. în serii mari. comoda 4 sertare. Componente: dulap 4 usi si 1 sertar. Mobila moderna se obtine din semifabricate din lemn obisnuit .ro Este executata în stil rustic francez. Mobila combinata este tipul de mobilier în care obiectele de cele mai multe forme. dupa preferinte si necesitati. Mesele pliante sunt executate din elementele metalice sau din lemn. si cu un blat care se strânge în 2 sau 3 parti. compartimentata în mod practic si rational. putine la numar. din stejar. cu picioarele în forma de X. Scaunele si fotoliile pliante sunt foarte variate ca forma si dimensiuni. dar în acelasi timp se constituie într-un ansamblu cu o structura unitara. în asa fel încât. Mesele juxtapuse sunt altfel dimensionate încât intra una în alta. dimensiuni si functii îsi gasesc locul potrivit într-o piesa mica. mobilierul escmontabil. sculptura). pret. care consta într-o concordanta deplina între elementele de ordin tehnic. economice si estetice sunt deopotriva luate în consideratie la realizarea mobilei moderne. .Acest stil de mobila este executat din lemn masiv.

se lucreaza si mai repede.C. dar sunt si clienti care prefera în continuare biblioteca. Pe lânga faptul ca acest gen de mobilier este mai ieftin. care vor lua locul mai vechii biblioteci. dupa dorinta sau dupa necesitatile care se modifica în timp. Din aceasta camera nu va lipsi televizorul.imagini. Hainele pot fi asezate în spatii special amenajate. ..120. aceasta încapere este considerata locul de siesta în care se vor relua discutiile întrerupte în momentul luarii mesei.C. La amenajarea livingului se poarta stilul casual. se prefera piesele de mobilier aspectuoase. taburete. în functie de dimensiunile camerei. Spre exemplu. Dormitoarele moderne presupun mobilier cât mai putin.00 Lei. [20] Fig. mai ales mesele care se maresc si se micsoreaza dupa necesitati. . trebuie sa aiba linii si forme cât mai drepte. se prefera ca mobila sa ocupe cât mai putin spatiu. Mobreal Divers S. dimensiuni: L 3000 x l 570 x H 750/1192 mm. cu piese din lemn masiv. dar mai putin costisitoare.L. zona de vest a tarii prefera mai degraba "mobilierul clasic". Mobila se poate face la comanda.ro corpuri superioare si inferioare. Mobreal Divers S. "Mobilierul din PAL si MDF are adeseori insertii din metal sau din sticla" .Majoritatea clientilor prefera acest gen de rafturi. dulapuri. uneori având proiectata un fel de arcada deasupra. toate ramurile conexe ale acesteia cunosc cresteri în vânzari. Mobilierul. birouri). modulate prezinta urmatoarele avantaje: . mese.Bucatarie moderna mai înseamna o accesorizare corespunzatoare. Ca stil. Mobilierul se poate comanda dupa dimensiunile oricarei camere. Pentru ca o familie petrece mult timp în bucatarie. si cu fotolii. mai spun cei de la S. fata de cel clasic. cu usi din sticla sablata si cu rama din aluminiu. Bucatariile moderne înseamna mobilier cu fronturi pline. fiind confectionat din placi de PAL si MDF.Mobila adptabila se caracterizeaza prin functionalitate multipla. Mobilierul modern este asociat deseori cu insertii din alte materiale. Dormitoarele moderne nu difera ca numar de piese de cele clasice. care sa serveasca drept dressing. mai primitor. cosuri metalice diverse. fag (structura) + lemn masiv tei.R.L. afirma reprezentantii companiei S. "Pretul unei mobile din lemn masiv poate fi de pâna la 10 ori mai mare decât în cazul acestora" director general la Accent Architecture. înalte de jos pâna în tavanul încaperii. acolo unde spatiul permite. Aceasta trebuie sa fie dotata cu scurgator de vase. Materialele din care se face mobila cel mai repede si mai ieftin sunt PAL-ul si MDF-ul.16 Bucataria Flora Sursa: www. din piele sau stofa. Rezultatul: mai mult spatiu pentru locatar. precizeaza designerii de la S. Pe suprafetele care permit. material: PAL furniruit tei. aceasta trebuie sa fie dotata în asa fel încât sa fie cât mai primitoare. interior compartimentat cu polite. sertare. usi pline si sticla sablata. Pentru amenajarea locuintei.Este absolut necesara combinarea atât a stilului bibliotecii. de asemenea.R. fag. în functie de necesitati. poate fi mutata în birou.C Mobreal Divers S. În sufragerie. .C.L. Pe de alta parte. care propun bucataria FLORA : [19]. designerii de interior spun ca biblioteca. Pentru ca la moda este crearea unui loc de dinning în living. "Stilul modern" se bucura de cea mai mare cautare. comparativ cu mobila confectionata din lemn masiv. Pret: 4.prin modificarea pozitiilor pieselor modulate se poate obtine o mare varietate în aspectul camerelor. urmat mai apoi de cel clasic. confectionate din placi de PAL sau MDF. în ultimul timp fiind preferat cel cu plasma. Pentru mobilarea livingului se pot folosi rafturi confectionate din rigips. Mobreal Divers S.R.R. mate sau lucioase. Un dormitor modern prevede un pat si o comoda de televizor pentru a ramâne cât mai mult spatiu. a precizat Adrian Iovescu. mobilierul adaptabil se utilizeaza fecvent în sufrageriile moderne. Aceasta solutie este foarte buna pentru ca sa se poata adapta în lungime (paturile) sau înaltime (scaune. cu spoturi de lumina. culoare: maron. care este recomandata în functie de locul disponibil. Datorita cresterii pietei constructiilor. cos jolly pentru sticle. ideal ar fi ca din dormitor sa se amenajeze o mica încapere închisa.piesele se pot folosi separat sau se pot grupa si include în asamblul existent. blat 28mm . mobilierul modern domina în preferintele românilor în momentul în care se amenajeaza o locuinta.majoritatea pieselor de mobilier tipizate sunt multifunctionale si se pot completa în timp dupa necesitati. clientul intrând mai repede în posesie. Mobila din elemente tipizate. zidite în pereti. Livingul va trebui dotat cu canapea relaxanta. datorita posibilitatilor de transformare dupa necesitati. De asemenea. unde dulapurile sunt fara usa. cât si a canapelelor si masutelor de cafea sau decorative. Patul trebuie sa fie cât mai generos. producator de mobila. Sunt sisteme de reglare pe verticala sau pe orizontala sau mixte (de reglare simultana pe orizontala sau pe verticala). mai arata reprezentantii S.L. adaugând ca într-o amenajare cel mai mare rol îl are proprietarul.

relatiile dintre ele. y y y Calitatea mobilei este asigurata prin verificarile care se fac la producator începând cu faza de proiectare si continuând cu receptia materiilor prime. Ambalarea mobilei se face în conformitate cu prevederile standardului dupa unul din cele sase sisteme.L. culoarea vopselei.2 Structura sistemului calitatii Conducerea întreprinderii este cea care raspunde de implementarea sistemului calitatii. etajere mici si chiar sertare. Mobreal Divers S. bucatarie). în general. restul fiind defecte care se datoreaza operatiilor de manipulare . dormitor. fara variatii mari de temperatura (10-30° C ) si de umiditate relativa a aerului (40-47 %). y y Standardul prevede. Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse ale acestora cu urmatoarele specificatii: marca S. În sfera circulatiei marfurilor verificarile calitative se fac asupra materiilor prime si a materialelor. evaluarea precontractuala si pregatirea contractului. transport si depozitare. notate cu litere. apoi. pelicule desprinse. ISO 9002. pe total ansamblu lucrare. în functie de nivelul de trai al consumatorilor din tara.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii Standardul ISO 900 clarifica conceptele referitoare la calitate. acoperite. Un produs de mobilier se adreseaza unei anumite clase sociale de consumatori prin pretul de achizitie al produsului. la realizarea calitatii. contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO 9000. de asemenea. în care mobila se aseaza în asa fel încât sa se poata evita degradarea ca urmare a socurilor mecanice. zgârieturi). B în carton ondulat. se evita actiunea directa a razelor soarelui. exfolieri de furnir. trebuie. Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda întocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale. III. camera de tineret. picturi pe lemn si sculpturi. materiale scumpe si deficitare. pentru a evita aparitia defectelor ascunse si aparente. de asemenea sa corespunda întocmai cu comanda. scurgeri de lac. C în hârtie si carton ondulat. Transportul se face cu mjloace special amenajate. lipsa planeitatii unor piese. astfel încât sa se evite repetarea deficientelor în procesele urmatoare. . ISO 9003).C.C.L. Verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor se face pentru a identifica natura acestora si prezenta defectelor naturale si de prelucrare pe lemnul masiv. seria. (emblema/localitate). de spatiile destinate intrarii sau trecerilor. produse realizate pentru o patura sociala saraca. Se verifica prezenta defectelor datorate modului de executie si asamblare cum sunt: descleierea elementelor. III. folia. asigurarea interna a calitatii (ISO 9004). care este în corelatie directa cu nivelul de calitate al produselor. Astfel A în hârtie. Se mai tine cont de coloristica. starea suprafetei (lovituri. Holul trebuie mobilat astfel încât sa satisfaca necesitatea familiei. accentul trebuie pus pe identificarea problemelor referitoare la calitate si pe implementarea de actiuni preventive sau corective. sau cu vagoane de cale ferata. urme de hârtie gumata si de adeziv. pete de clei. Clasa de calitate a unui produs este data de categoria sociala a consumatorului careia i se adreseaza produsul. dulap cu bara de haine. si apoi pe fazele de obtinere pâna la produsul finit. pe semifabricatele din lemn ameliorat si înnobilat. Categoriile de defecte prezentate mai sus. se vor folosi culori mai deschise. suprapuneri de furnir. anul fabricatiei. Depozitarea mobilei se face în încaperi închise.În organizarea unui sistem al calitatii bine structurat si eficace. dar întotdeauna numai pentru acelasi tip de produs de mobilier (camera de zi. precum si responsabilitatile si autoritatea delegata pentru fiecare activitate cu incidenta asupra calitatii. Defectele de finisare se pot datora urmatoarelor cauze: lustruire neuniforma.Mobilierul de hol trebuie sa tina seama de stilul de mobilier adoptat în locuinta. cuier. mai ales de cel aflat cu deschidere catre pozitia holului. destinate unei paturi sociale bogate. precum si asupra finisajului. sa fie definite responsabilitatile generale si specifice în domeniul calitatii. definite si documentate activitatile care contribuie. E cu hârtie si lazi de PFL pe rame si sipci de lemn si G în hârtie si lazi de carton ondulat. Mobreal Divers S. executie manuala cu multe intarsii. functionare multipla si sofisticata.R. de la simplu la complex. caracterizata de finisaje înalte. viza controlului de calitate si numarul standardului sau al normei tehnice. care afecteaza. Din acest punct de vedere . pot exista: produse de lux. Acestea fiind mai înguste. pete sub pelicula transparenta. Pe hol trebuie sa se gaseasca un dulap de pantofi. în cele doua scopuri principale: asigurarea externa a calitatii (ISO 9001. asupra modului de executie si asmblare. conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat. produse rebutate.R. produse de mobilier obisnuite destinate unei calse sociale de mijloc. culoarea PAL-ului.3 Verificarea calitatii Marimea nivelului de calitate al produselor realizate de firma S. III. se poate cuantifica în cadrul aceleiasi clase de produse sau pentru clase de produse similare. usi si sertare montate gresit. Designul cerut de client. reprezinta aproximativ 75 % din totalul defectelor ce pot aparea la verificarea calitatii mobilei. Holul trebuie mobilat astfel încât depozitarea hainelor si a obiectelor la intrare sa denote ordonare. Este necesar. cu defecte grave de fabricatie recunoscute explicit de catre firma producatoare sau realizate din materiale refolosibile sau reciclabile. D în hârtie sau carton si stelaj de lemn. mai întâi. O importanta deosebita o prezinta definirea clara a masurilor de tinere sub control si de coordonare a interferentelor între activitati. direct sau indirect. asimetria desenului furnirului pe suprafata unor piese de mobilier. precum si rezistenta încleierii subansamblelor. montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice. tipul. În acest scop trebuie. uscate si curate.

referitoare la calitate. Aceste etape sunt sugerate de spirala calitatii.17 Standardele ISO 9000 utilizate în verificarea calitatii. costuri si riscuri. recomanda ca întreprinderea sa îsi dezvolte si sa îsi implementeze un sistem al calitatii. Sursa: www. În cazul întrepriderilor care desfasoara activitati într-un domeniu reglementat. Standardele ISO 9001.6 Asigurarea calitatii prin control Asigurarea prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru. a cerintelor acestuia referitoare la produs. întreprinderea sa puna accentul pe marketing si proiectare. El serveste pentru optimizarea ansamblului proceselor întreprinderii.standarde. deosebit de complexa.L. în cadrul acestor activitati. implementat si aplicat. sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interferentelor lor. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii. în vederea demonstrarii de catre furnizorii aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si în scopul evaluarii acestei aptitudini de catre clienti sau o terta parte. tinând seama si de considerentele referitoare la beneficii. reglementate sau în scopul certificarii si nu reprezinta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001. Aceste teorii s-au regasit atât în principiile de manangement. elaborarea proiectelor care sa permita realizarea produselor. De asemenea. structurat si adaptat tipului specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza.conducerea firmei S. activitatile întreprinderii se realizeaza printr-o " retea de procese" a carui structura este. ISO 9003. Standardul ISO 9004 recomanda ca. limitarea responsabilitatilor. ci sunt complementare celor prevazute în specificatiile produselor. adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii. concretizându-se în: descompunerea procesului de realizare a produsului în operatii elementare. cerintele din standardele mentionate sunt considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. în scopul certificarii acestuia. y y y y Sistemul calitatii implica toate etapele ciclului vietii produselor si ale proceselor. model conceptual al activitatii interdependente cu incidenta asupra calitatii. ISO 9002.ro Potrivit acestui standard. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii. pâna la satisfacerea finala a cerintelor. au fost luate în considerare cerintele societatii. III. în intreaga desfasurare a traiectoriei produsului. deosebit de importante pentru:determinarea si definirea nevoilor clientului. specializarea unitatilor functionale. produsele satisfac în mod real nevoile si asteptarile clientilor. Aceste cerinte nu se substituie. ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. nu este un standard de referinta pentru auditul sistemului calitatii. ISO 9002. Standardul ISO 9004 descrie toate elementele cu ajutorul carora poate fi dezvoltat si implementat un sistem al calitatii. III. potrivit specificatiilor. astfel încât sa poata obtine si îmbunatati permanent calitatea produselor. Nu este destinat pentru utilizari în situatii contractuale. Aceasta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza familia de standarde internationale ISO 9000.C. accentul este pus pe prevenirea problemelor si nu pe corectarea lor. Întreprinderea trebuie sa identifice.Fig. Sistemul calitatii trebuie sa dea încrederea corespunzatoare ca: sistemul este bine înteles. începând cu identificarea nevoilor pietei. adesea.5 Asigurarea interna a calitatii Pentru realizarea obiectivelor pe care le-a propus în domeniul calitatii. În aceasta perioada au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii. la un cost optim. Mobreal Divers S.R. cât si în organizarea activitatilor din întreprindere. .

C. urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare. în principal. sursa: informatii de la firma. Sursa: informatii de la firma A rezultat astfel separarea celor care iau decizii într-o întreprindere. III. Calitatea este asigurata. Prin asigurarea calitatii se intelegea deci. respectarea acestor specificatii." Fig. presupune utilizarea "fisei de control statistic al calitatii.7 Metode statistice Asigurarea calitatii prin metode statistice în cadrul firmei S.L. de cei care le executa si cei care controleaza îndeplinirea lor. Atentia era concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului. prin controlul final al componentelor. .R.Fig.19 Fisa de control statistic al calitatii. urmarindu-se verificarea "post-proces" a conformitatii cu specificatiile. respectiv al produselor.18 Asigurarea calitatii prin control. Mobreal Divers S.

L. banci. deoarece produsele de calitate superioara se vor vinde pe piata la preturi mai ridicate în cadrul sistemului de concurenta. y y y y y y y y y y Pentru analiza acestor cai de crestere a calitatii trebuie abordata corelatia calitate-eficienta economica. În vederea îmbunatatirii procesului de asigurare a calitatii productiei la S. întreprinderea având posibilitatea îndeplinirii la timp a obligatiilor fata de terti. ambalarea si transportarea produselor conform prevederilor. în dublu sens: 1. asigurarea unei fabricatii ritmice a produselor. în paralel cu reducerea acestora din urma. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza indicatorii valorici ai productiei prin preturile de vânzare.CAPITOLUL IV. y - . îmbunatatirea starii de functionare a utilajelor si sculelor printr-un control sistematic asupra starii si un sistem adecvat de întretinere si reparatii. îmbunatatirea organizarii desfacerii productiei. prin cresterea pretului de vânzare. folosirea unor procese tehnologice avansate si perfectionarea celor existente. aprovizionarea la timp cu materii prime. elemente de asamblare a mobilei) asupra calitatii produsului finit se impune luarea urmatoarelor masuri: Selectarea furnizorilor pe baza unor criterii clar definite în functie de: calitatea produselor livrate. ceea ce determina un grad de solvabilitate sporit. folosirea unor materii prime si materiale de calitate superioara. bugetul de stat si nu va mai fi obligata sa plateasca penalitati si dobânzi majorate care sa-i micsoreze profitul (sau sa-i creasca pierderea). Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza favorabil indicatorii de rezultate. 2. Efectele favorabile asupra situatiei financiare a întreprinderii determinata de cresterea nivelului calitativ al productiei se explica prin sporirea volumului încasarilor care creeaza un disponibil suplimentar în contul de decontare al întreprinderii. mentinerea stadiului de functionare a sistemului de management al calitatii în conformitate cu ISO 9001.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor Având în vedere implicatiile negative pe care le-ar putea avea folosirea unor materii prime si semifabricate de calitate inferioara (lemn. instruirea permanenta a personalului. respectiv indicatorii valorici ai productiei si indicatorii de eficienta economica stabiliti ca raport între efect si efort. intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei concretizata în cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri de calitate. introducerea unor materiale moderne de organizare a productiei si a muncii. asigurarea cu materii prime si semifabricate de calitate superioara. întarirea si îmbunatatirea în mod sistematic a compartimentului de organizare a controlului tehnic de calitate ca si a celorlalte compartimente de proiectare constructiva sau tehnologica. Mobreal Divers S. adoptarea de noi tehnologii care sa asigure o calitate mai buna a produselor fabricate. deoarece produsele de calitate au o cerere mai mare pe piata. asigurarea unei cointeresari materiale a lucratorilor si întarirea raspunderii materiale. pal. y y y y y y y IV. utilizarea unei documentatii actualizate la termen. prin documentatia de proiectare si tehnologica. prin cresterea volumului desfacerilor.C. elaborarea de norme de calitate si urmarirea respectarii lor pe toate etapele si fazele procesului de productie.R.1 Linii principale de actiune Pentru cresterea calitatii produselor pot fi folosite urmatoarele cai principale: perfectionarea conceptiei tehnologice si constructive a produselor. adica relatia dintre efortul pentru realizarea calitatii (costuri) si efectele economico-financiare care se obtin (venituri). actionari. În acest mod se consolideaza echilibrul financiar.se propun urmatoarele masuri: obtinerea de la furnizori a materiilor prime si semifabricatelor de calitate superioara în conformitate cu specificatiile produsului. elaborarea unei documentatii tehnice cât mai bine pusa la punct astfel ca prin respectarea ei sa se realizeze calitatea ceruta. ridicarea calificarii personalului din întreprinderi si în special cel implicat în conceptia si realizarea produselor.DIREC II DE AC IUNE ÎN VEDEREA ÎMBUN T IRII CALIT II PRODUSELOR IV.

891 Coeficientul echivalentei tehnice dupa aplicarea masurii: = = = 0. Identificarea neconformitatilor produselor aprovizionate si izolarea acestora în spatii adecvate pentru prevenirea utilizarii lor neintentionat.65 - Coeficientul echivalentei tehnice înainte de aplicarea masurii: e0 = = = 0. în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC urmatoarele efecte asupra indicatorilor de calitate. Întarirea masurilor de control la receptia produselor furnizate.4 Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL. y y Aplicarea masurii determina. Sursa: informatii de la firma CANTITATE de tâmplarie din PVC si AL ( usi.3 Calitatea în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC. pereti cortina. usi culisante ) ( buc. Tab. ferestre. sursa: informatii de la firma Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL (%) înainte 45 30 25 100 dupa 65 25 10 100 Indicele de echivalenta Productia echivalenta Qe înainte 53600 42700 30500 126800 ( Euro) dupa 65450 41020 29550 136020 1 0.APLICARE A CARE A M SUM SURII RII I 278 356 II 225 212 III 199 180 TOTAL 702 748 Modificarea coeficientului echivalentei tehnice: PRE ( euro ) VALOAREA PRODUC IEI (euro) ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 200 195 180 575 DUP APLICARE A M SURII 198 180 170 548 ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 53600 48875 39820 142295 DUP APLICARE A M SURII 65450 47160 37600 150210 Tab.905 I = = = 1.) ÎNAINTE DUP DE APLI.- existenta unui sistem de management al calitatii certificate.77 0.01 § 101% . de exemplu.

003% fata de situatia initiala. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii ( euro ) Situatia dupa aplicarea masurii ( euro ) 1200 Cost înregistrat din 1700 rebuturi si materiale irosite Din tabel reiese scaderea costurile înregistrate din rebuturi cu 500 euro. Efecte asupra indicatorilor economico-financiari: creste valoarea productiei cu 2735 euro. ambutisare precum si a unor produse cu configuratii foarte complexe.014%.6 Costuri din rebuturi. creste cifra de afaceri. Acest lucru presupune: . cu 2734 euro ( de la 57255 la 59989). Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit. volumul vânzarilor. Tab. Mobreal Divers S. Creste valoarea productiei buna fabricata.L. obtinerea unor componente superioare sub raport calitativ si implicit îmbunatatirea calitatii produsului finit. y y y .017% la 0. a hotarât modernizarea tehnologiei existente.R. creste productivitatea muncii.> e0 rezulta o situatie favorabila deoarece coeficientul echivalentei tehnice se apropie de valoarea 1 (calitatea I). stantare. Avantajele achizitionarii acestor echipamente performante constau în: Achizitionarea echipamentelor mai performante ar ajuta foarte mult la executarea unor operatii mai complexe de fabricare a mobilei iar echipamentul TRUMATIC 200R ar ajuta la executarea unor operatii mai complexe de gaurire. Efectul economic al acestor masuri este reducerea numarului de defecte în exploatare. societatea S. Scaderea volumului productiei rebutate atrage dupa sine reducerea costurilor înregistrate din rebuturi si materiale irosite ca în urmatorul tabel: Tab.achizitionarea unor echipamente mai performante. adica cu 0.C. În urma aplicarii acestei masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de reducerea volumului productiei rebutate în urmatorul tabel. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii (euro) 57255 1000 Situatia dupa aplicarea masurii (euro) 59989 850 Productie fabricata Productie rebutata Scade ponderea productiei rebutate în totalul productiei fabricata de la 0.5 Volumul productiei rebutate.

y y y . sursa: informatii de la firma INDICATORI ÎNAINTE DE APLICAREA M SURI (euro) DUP APLICAREA M SURI (euro) COSTURI DE PREVENIRE 1. ambalari. Rebuturi si materiale irosite 2. scade costul total al calitatii cu 3663 euro. Cheltuieli cu manipulari. transporturi duble COSTUL TOTAL AL CALIT II Efectele aplicarii masurii: 256600 1500 250000 200 1000 3000 900 76728 75000 1428 300 2000 1000 250 271280 1450 265000 180 950 2900 800 78760 77000 1440 320 1725 850 195 750 335328 680 331665 y creste ponderea costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate de la 76.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor Plecând de la premiza ca este mai ieftin sa previi un defect al produsului fabricat decât sa suporti cheltuielile datorate defectului respectiv si repercutat în final în respingerea produselor de catre beneficiar.Cheltuieli pentru controlul periodic al produselor finite COSTURI DE DEFECTARE 1.59% la 0.52% la 80. Cheltuieli pentru depozitarea produselor finite 6.7 Costuri referitoare la calitate.74% (cu 2032 euro). Cheltuieli pentru ambalaje de protectie a produselor finite COSTURI DE IDENTIFICARE 1. Cheltuieli cu receptia materiilor prime si materialelor 2.IV. se urmareste de catre întreprindere cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate. Cheltuieli pentru controlul procesului tehnologic 3.52% (cu 275 euro fata de situatia initiala). Valoarea pierderilor din nerespectarea clauzelor contractuale 4.88% la 23.Cheltuieli pentru ridicarea calificarii personalului de executie si control 2. Cheltuieli pentru mecanizarea si automatizarea unor operatii manuale în procesul de productie si control 5.Cheltuieli pentru dotarea întreprinderii cu utilaje de manipulare mecanica si containere 3. în paralel cu scaderea acestora din urma.Cheltuieli cu elaborarea planurilor de control 4. Ca urmare a aplicarii acestor masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de costurile referitoare la calitate conform datelor din urmatorul tabel: Tab.79% (cu 14680 euro). creste ponderea costurilor de identificare a defectelor de la 22. scade ponderea costurilor de defectare de la 0. Cheltuieli cu produsele remediate 3.

. 80% din pierderi. Acest principiu a fost folosit de M. întrucât cea mai mare parte a costurilor noncalitatii înregistrate într-o organizatie se datoreaza. s-a constatat aparitia urmatoarelor defecte la masinile unelte. neconformitati. pentru stabilirea prioritatilor întru-un studiu de ameliorare a calitatii si a productivitatii. Diagrama Pareto permite aprofundarea semnificatiei acestor informatii si prin trasarea de diagrame succesive. El a observat ca în Anglia secolului al XIX-lea. în general. nu sunt uniform distribuite. B. C ca fiind o ordine de abordare a problemelor. Prin reprezentarea grafica se pun în evidenta cauzele determinante ca sprijin pentru luarea unor decizii. Este o reprezentare grafica în care cauzele problemelor sunt ordonate dupa importanta lor (numar de defecte generate. pe linia de prelucrare. 20% din actiuni determina 1.IV. detine o pondere importanta în totalul pierderilor referitoare la calitate" [21]. sursa: informatii de la firma. nu sunt proportionale cu cauzele care le-au produs.ro Metode de prevenire a defectelor: 1. în sectia A1. Îmbunatatirea ca rezultat al noilor investitii. Este o metoda grafica de analiza si evaluare care scoate în evidenta importanta relativa a diferitelor informatii de care dispunem. Ea se refera la aspectul calitativ al fenomenului studiat. În baza acestor constatari Juran a folosit diagrama Pareto în Japonia. În cadrul întreprinderi S. Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor preventive. Fig.asamblare. Analiza Pareto porneste de la ideea ca efectele negative. costuri ale calitatii). de aceea se mai numeste si A. Diagrama Pareto aplicata în domeniul calitatii indica principalele locuri de interventie asupra cauzelor care produc defectiunile cele mai frecvente sau costurile cele mai mari. în cursul lunii mai 2006. Îmbunatatirea ca rezultat al analizarii datelor.C. în general. pierderile nu sunt niciodata uniform distribuite pe caracteristici de calitate. la proiectarea unei diagrame (care în mod eronat poarta denumirea diagrama Pareto) prin care a vizualizat distributia neuniforma a bogatiei nationale. D. www. Analiza Pareto nu se refera la masuratori ci la atribute..4 Diagrama Pareto Economistul italian Vilfredo Pareto. y y y y . în timp ce restul au o importanta redusa". Juran considera ca în domeniul calitatii acesta actioneaza astfel: ". cu scopul de a ajuta echipa de lucru sa-si ierarhizeze obiectivele în functie de importanta acordata.Mobreal Divers S. Întodeauna neuniformitatea distributiei pierderilor este de asa natura încât un procent redus. ÎMBUN T IRE CONTINU În întreprindere îmbunatatirea QMS-ului acopera urmatoarele aspecte: Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor corective.20 Tipuri de defecte.R. respectiv acele caracteristici de calitate care au o importanta vitala. Principiul este important pentru studierea problemelor legate de calitate. unui numar mic de cauze speciale.. referate. Diagrama Pareto este o reprezentare grafica a unor date (în cazul meu a cauzelor defectelor). 20% din populatie detinea în jur de 80% din avutia nationala. pierderile. Referitor la acest principiu.L. este autorul unui principiu care îi poarta numele si care poate fi enuntat astfel: "urmarind performanta unui grup de persoane sau obiecte se constata adesea ca un numar mic dintre acestea prezinta o importanta mare. Lorenz.

înregistrarea actiunilor preventive. ale organizatiei. 2. implementarea actiunilor preventive. Pentru Manualul Calitatii: MC . evaluarea necesarului pentru actiunile preventive. întreprinderea a elaborat si mentine procedura PSC . determinarea actiunilor preventive.2. "Actiuni corective". cu respectarea regulilor de codificare. 3. analiza actiunilor preventive întreprinse si determinarea eficacitatii lor. FIBEC METALGLASS se realizeaza astfel: Codificarea documentelor QMS este realizata si tinuta sub control de Responsabilul MQ pe organizatie. precum si dintr-un grup de doua cifre. Codificarea documentelor QMS în cadrul firmei S.05.Mobreal Divers S.FMG . y y y y y y y y y y y y IV. înregistrarea rezultatelor analizei. XX .C.R.reprezinta numarul editiei în vigoare. care acopera: analiza neconformitatilor. de la 01 . determinarea cauzelor producerii neconformitatilor. Utilizarea unei documentatii actualizata la termen conduce la eliminarea din start a neconformitatilor dintre cerintele si asteptarile clientilor si produsele oferite de S.5 Utilizarea unei documentatii utilizate la termen Probleme legate de sistemul calitatii sunt actualizate simestrial la nivelul managementului la cel mai înalt nivel (Directorul general împreuna cu directorii de fabrica). precum si de personalul elaborator. analiza actiunilor corective întreprinse si determinarea eficacitatii lor.FMG . Codul documentelor sistemului de management al calitatii este format din initialele documentului.FMG . În acest sens. întreprinderea a elaborat si mentine procedura "Actiuni preventive". care acopera: determinarea cauzelor posibilelor neconformitati.FMG .AC IUNI CORECTIVE Actiunile corective se aplica în scopul eliminarii neconformitatilor aparute. determinarea si implementarea actiunilor corective.C.reprezinta initialele de la Manualul Calitatii si initialele firmei.. Pentru procedurile de sistem : în care : PSC .. inclusiv reclamatiile clientilor. Modul cum se realizeaza codificarea pentru diferite tipuri de documente este urmatorul: 1. Prin aplicarea acestei masuri se estimeaza o scadere a cheltuielilor cu rebuturile si remedierile prin utilizarea unor neconcordante de ordin tehnic. AC IUNI PREVENTIVE În scopul înlaturarii neconformitatilor posibile.XX .XX în care: MC .L. evaluarea actiunilor corective necesare.

reprezinta initialele de la instructiune de lucru (specificatie tehnica si initialele organizatiei.. 4. E.reprezinta initialele de la procedura de lucru si initialele organizatiei. E. etichete si registre: F.FMG .FMG .XX . eticheta..XX în care: . . .numarul de ordine al F.IL(ST) .R. R . Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 în 6 luni. de la 01.PL -FMG .reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei. Pentru formulare.reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru.. XXX . registru si initialele organizatiei..XXX în care: F. XX . Pentru instructiunile de lucru si specificatii tehnice: IL( ST) . 5.FMG .FMG .reprezinta numarul de ordine a procedurii . Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale. .XXX R .reprezinta initialele de la formular. 3. a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001. obiectiv pe care societatea îl prevedea pentru a doua jumatate a anului.FMG-XX E . IV.PSC . Pentru procedurile de lucru : PL. R în cadrul documentului de care apartine.FMG -XX în care: .L..FMG..FMG ..C Mobreal Divers S..6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000 La începutul anului S.XX .au aceeasi semnificatie ca la procedurile de lucru. de la 01 . de la 01 .

C. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor. care îi confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate si implicite. În conformitate cu Legea calitatii. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. Obtinerea unor rezultate mai bune în eficientizarea produselor.L. situata în orasul Valenii de Munte. care au aceasi destinatie. Mobreal Divers S. Masura este limita dincolo de care se schimba calitatea obiectului sau serviciului. calitati din partea personalului. respectiv utilizare. aptitudini de utilizare. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. ca parte integranta a politicii generale a organizatiei. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. În conformitate cu ISO .L. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii în concordanta cu standardul SR EN ISO 9001/2000 precum si cu legislatia în vigoare. la 32 km de municipiul Ploiesti si la 90 km de Bucuresti (capitala României). aptitudini.R. Calitatea este o categorie filozofica si exprima însusirile esentiale ale unui obiect sau serviciu care îl fac sa se distinga de toate celelalte produse.ISO 9001/2000 ajuta firma: Sa demonstreze clientilor si partilor interesate ca procesele de realizare a produselor si serviciilor sunt tinute sub control si sa garanteze executia unor produse de buna calitate.7 Instruirea permanenta a personalului Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei în domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea în întreprinderi. Mobreal Divers S. respectând cerintele standardelor SR EN ISO 9001/2000 precum si cerintele legale generale.Organizatia Internationala de Standardizare. calitatea este definita de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs. respectiv servicii similare. . este o societate cu traditie româneasca. straduindu .se continuu prin îmbunatatirea performantele referitoare la calitatea si la mediul înconjurator. Scopul firmei este de a preveni neconformitatile în toate fazele ce se deruleaza între identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare. S.R.L.C Mobreal Divers S. dotarea cu aparatura moderna. etc. În literatura de specialitate. respectiv serviciu. Ajuta la formularea unor strategii si politici adecvate cerintelor pietei actuale precum si la stabilirea unor obiective coerente si realiste. Calitatea este legata de cantitate. S.".C. legatura se exprima prin notiunea de masura. sectoriale si intersectoriale. cât mai eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate. calitatea este definita ca fiind grad de utilitate. Politica în domeniul calitatii si a mediului la "S. Calitatea produselor si serviciilor este data de sinteza principalelor proprietati si caracteristici ce exprima gradul de utilizare în satisfacerea unei nevoi. calitatea este definita de totalitatea cerintelor care asigura integral realizarea scopului în care a fost creat si comercializat. În acest scop. conformitate cu cerintele. are acces direct la transportul rutier (prin Drumul National 1A ) si la transportul feroviar (prin statia din Valenii de Munte ) ceea ce constituie un mare avantaj referitor la posibilitatile de aprovizionare si desfacere a produselor.R. este de a oferi produse / servicii de un înalt nivel calitativ. y y y IV.

R. iar în perioada urmatoare s-a operat asupra personalul direct productiv. În acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar îndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine. compartimentul contabilitate.C. Cum aceste schimbari trebuie sa porneasca de sus. Preturile practicate de firma nu constituie un avantaj absolut deoarece tot mai multe firme din Olanda. În conditiile economiei de piata. de asemenea nevoie de mai mult spatiu productiv.R.R.R.L.68 pentru ca în anul 2005 sa se ajunga la 440964. categoriilor si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor cerute de piata. SC Mobreal Divers S. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. Pentru îmbunatatirea activitatii firma are nevoie de o suplimentare a spatiului productiv. Mobreal Divers S.R.L. Salariul este foarte mic în comparatie cu efortul pe care îl depun angajatii. de aceea apar mici divergente care uneori par ca nu au rezolvare. Ponderea covârsitoare a inginerilor (3%) indica o situatie nefavorabila. restructurarea se manifesta printr-o serie de schimbari tehnologice si metodologice.87. aptitudini. În cadrul întreprinderii S. La nivel microeconomic. Ceea ce este specific. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. numeric dar si din punct de vedere al competentelor acestora. se reduce continuu. Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. durata de viata a conceptelor. S-a studiat procesul de productie si normele de munca si s-a ajuns la concluzia ca aceste norme sunt subdimensionate iar în perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de reducere a volumului personalului.C. Anglia. În acest scop. calitati din partea personalului. societatea S.C. criticile. Initial s-a disponibilizat personalul direct productiv. Astfel se poate explica regresul firmei. Mediul în care firma îsi desfasoara activitatea. îl prezinta lipsa de motivare a personalului. Esentiala pentru firma este promovarea produselor si serviciilor oferite. de schimbare. ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de înnoire. Aici sunt întocmite statele de plata si tot aici se tine evidenta salariatilor. În ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se constata un dezechilibru între numarul celor cu studii superioare tehnice si numarul celor cu studii superioare economice. consecinta principala fiind nefundamentarea economica a deciziilor. este o întreprindere destul de profitabila. desi în anii precedenti a avut câteva schimbari în ceea ce priveste numarul de salariati care din punct de vedere cantitativ s-a modificat de la an la an.L. Întreprinderea a înregistrat profit permanent prezentând o usoara scadere în anul 2003 când a ajuns la 267877.. Hala pentru tâmplarie si hala de taiere PAL au. Mobreal Divers S. Sursele de aprovizionare cu materii prime se afla la distante destul de mari ceea ce prezinta un dezavantaj pentru întreprindere. o mare atentie trebuie acordata restructurarii si modernizarii productiei. în urma testelor efectuate as propune înfiintarea unui laborator CTC întrucât întreprinderea nu dispune de acest laborator. Societatea are nevoie în mod evident de un compartiment special de resurse umane. De resursele umane ale firmei se ocupa în prezent.L. 2 .Mobreal Divers S. SUA. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001.L.C Mobreal Divers S. se impun efectuarea unor cursuri de specializare pentru agajati.Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor. asa cum am mai spus. Hala de asamblare si prezentare mobila ar trebui extinsa cu cel putin 10 m pentru a spori capacitatea de prezentare si promovare a produselor. într-un ritm exponential. Din toate situatiile prezentate anterior dar si în capitolul II putem spune ca S. ar trebui sa-si modernizeze tehnologia existenta prin achizitionarea de noi utilaje. disponibilizarile facându-se treptat. ele sunt urmarite cel mai bine prin asa-zisul management al schimbarii prin care toate firmele românesti ar trebui sa treaca. Germania sau chiar din Europa Centrala si de Est intra pe piata cu preturi tot mai competitive. Internetul ar putea fi o solutie eficienta în acest caz. propunerile si. de ce nu. atât pentru cei cu mai multa experienta cât si pentru cei nou veniti. având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit. Firma poate apela la profesionisti pentru realizarea unui site în care vizitatorii pot vedea ce ofera firma si tot aici ei îsi pot lasa sugestiile. Pe masura ce creste vârsta omenirii. este dotata cu echipamente performante însa fata de alte întreprinderi prezinta o oarecare ramânere în urma deoarece unele echipamente s-au uzat si necesita reparatii. De asemenea. impune actualizarea si îmbunatatirea continua a cunostintelor personalului calificat. Un mare dezavantaj pentru S. dotarea cu aparatura moderna. Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si.

. cât pentru furnizori acest compartiment sa adune date si informatii referitoare la calitatea materiilor prime oferite de acestia si de preturile de vânzare practicate.Miller J. Brânzei S. sites and . Paraian E. 1962. Bucuresti.R.. Bucurejti. 9. monuments and environment.ro/.Cârstea I..Cismaru I.. Bucuresti 1987. 6.F. Italia. unde angajatii acestui compartiment sa poata aduna informatii referitoare la cerintele de calitate ale produselor pe care clientii le doresc cât si nemultumirile clientilor referitoare la serviciile prestate de firma. 1998.Braunstein F. Petrescu V. . Plesea D. Editura Didactica si Pedagogica.S.T. *** Encyclopaedia Britannica 1994-2001.Ghid de cultura generala.ro/.Vassilakis Sp. .Merceologie industriala. . Editura Tehnica. history. 4. A. 2.Ravena.imagini. *** http://www. Pâslaru C. 1991.Mobilierul locuintei. Cartolibreria Salbaroli. Editura Tehnica. *** Informatii de la firma. Via Gamba. 3. Raducanu I.. Lito A.Redes Al. 1. Olaru M. *** Industrializarea lemnului în produse semifinite.S.. 8.google. 10.C..Cucu N. *** http://wikipedia.S.regielive. Bucuresti 1999.. . Editura M.Redes Al. mosaics. Ravena. Editura Orizonturi. Editura Eficient. Diamandescu E. Caiet de lucrariaplicative la Merceologia produselor metalice. Paraianu E. . .Antichitati.. Industriei Lemnului si Hârtiei. Bucuresti 1950. 7. .L. Bucuresti 1980.furnizor. Bucuresti. 5. Bucuresti 1974. Ghimpu R. museums. Fornoaga. Bucuresti.A.Crete.Mobila stil.E. *** http://www.E. Editura Lider.referate.. Lito A. electrice si chimice. Pépin J..ro/. . 1993.Redes Al. Fornoga C.Merceologie. si Havrilla A.Consider ca firma S. Pâslaru C..Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. de aceea propun înfiintarea unui compartiment relational client . nu are o legatura permanenta cu clientii si furnizorii. archaelogical monuments. Cismaru M. Athens. Mobreal Divers S..Bustacchini G. Editura Meridiane. *** http://www. o abordare mai detaliata..org. Ministerul Silviculturii.ro/. . *** http://www.

L.R.Bucatarii obtinute de S. Dormitoare obtinute la S.Mobreal Divers S.C. .C.R.L. Mobreal Divers S.

C.L.Mobreal Divers S.R.sifoniere confectionate la S.: .

R.Diferite piese de mobilier obtinut la S.L.Mobreal Divers S.C.: .

.

.

161..Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. Lito A. 184-196.. Bucuresti. Bucuresti 1950.Merceologie. Editura Didactica si Pedagogica.E.. Ghimpu R. pag. [7] Encyclopaedia Britannica. [3]Industrializarea lemnului în produse semifinite.Mobila stil. 1993. . Bucuresti..S. 79-103.. 394-404. . Pépin J. 285-287. 1962. Editura Tehnica. . 1993. Industriei Lemnului si Hârtiei.Mobilierul locuintei..Mobila stil. Bucurejti.Crete.Mobila stil. [9] Cucu N. Editura Orizonturi. museums. Cismaru M.... Ghimpu R.. Raducanu I. archaelogical pag. Ghimpu R. pag. Editura Meridiane. . Fornoaga. Cismaru M. 2 Rede Al. Bucuresti 1999. [6] Cismaru I. Bucuresti. Plesea D. 97 [13] Cismaru I. Bucuresti. . [11] Vassilakis Sp. 337 5 Redes Al. sites and monuments.. Petrescu V. Ghimpu R. Cartolibreria Salbaroli. Bucuresti 1980.Ravena. [10] Cârstea I. [4]Cismaru I. 1994-2001. pag. mosaics. Via Gamba. Cismaru M. ..F. 354-355. pag. pag.Ghid de cultura generala. [8] Cismaru I. Editura Tehnica. Editura Tehnica. pag. Editura Eficient. 218-220. history. 196-198. pag. Bucuresti. .[1] Encyclopaedia Britannica 1994-2001. . Athens. Editura Tehnica. pag.Mobila stil. pag. 11. monuments and environment. Ravena.. [12] Bustacchini G. A. 14 Braunstein F. .Merceologie industriala.55-63. 1991. . . Ministerul Silviculturii. 1993. Editura Tehnica. 1998.. Bucuresti 1974. Italia. Paraianu E. pag. Cismaru M. Editura Lider. . si Havrilla A. pag. 1993. Pâslaru C.

A. [16] Cârstea I. director general la S.Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice. Olaru M. 233-234.A.22-23.R.. .T.T. 210. 30-32.C.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. Fornoga C.. Pâslaru C. 1962. si Havrilla A.[15] Miller J. pag.. electrice si chimice.S. Brânzei S... Editura M.S. pag. Bucuresti.E. o abordare mai detaliata. . . [18] Redes Al. Editura M.L [21] Juran. [19] Adrian Iovescu. Paraian E. director general la Accent Architecture [20] Florea Gabriel. Lito A. Bucuresti 1987. . Mobreal Divers S. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica. pag. Bucuresti. Diamandescu E.S. pag.Antichitati.Antichitati.. o abordare mai detaliata.referiri în domeniul calitatii .. [17] Miller J.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful