Introducere............................................................................................................6 Capitolul I.Aspecte merceologice privind lemnul si marfurile din lemn..................................................................

.......................................................8 . I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului...................................8 I.2 Defectele lemnului.......................................................................................14 I.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei...................17 I.4 Fabricarea mobilei........................................................................................25 I.5 Evolutia stilurilor de mobila....................................................................28 I.6 Verificarea calitatii mobilei........................................................................45 Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. S.R.L......................................................................................................51 II.1 Scurt istoric...................................................................................52 II.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei.....................................53 II.3 Prezentarea resurselor firmei...................................................................54 II.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale ...................................................................................................................................57 II.5 Prezentarea structurii de management...................................................66 II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei..................................67 II.7 Documente organizatorice specifice, întocmite de firma ( organigrama ).......................................................................................................70 Capitolul III. Gama sortimentala a S.C. Mobreal Divers S.R.L............72 III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72 III.2 Structura sistemului calitatii..........................................................78 III.3 Verificarea calitatii........................................................................79 III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii.................80 III.5 Asigurarea interna a calitatii....................................................................81 III.6 Asigurarea calitatii prin control..............................................................82 Mobreal Divers

III.7 Metode statistice.........................................................................................83 Capitolul IV. Directii de actiune în vederea îmbunatatirii calitatii produselor.....................................................................................................84 IV.1 Linii principale de actiune..............................................................................84 IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85 IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor...............................88 IV.4 Diagrama Pareto................................................................................................90 IV.5 Utilizarea unei documentatii actualizate la termen................................93 IV.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000..........................................................................................................95 IV.7 Instruirea permanenta a personalului.........................................................95 Concluzii si propuneri..............................................................................................96 Bibliografie..................................................................................................................99 Anexe............................................................................................................................100

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie. În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi. În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila în multe centre ale tarii. ara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare. Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari: - de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei; - reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc. O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite întrebuintari. Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hârtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991. În ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul îsi pastreaza locul în constructia mobilei. Consumul de lemn n-a încetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gând sa o respinga. Lemnul ramâne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne. Înca de acum 30 de ani, lemnul a început o adevarata reconvertire, cedând noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinându-se în majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, în special a semifabricatelor superioare înnobilate.

Se pare deci ca lemnul îsi pastreaza în viitor un loc de prima importanta într-o economie echilibrata, ca si în cursul secolelor trecute, dar sub o forma si într-un mod de întrebuintare adesea diferit si în cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atât din punctul de vedere al structurii cât si al tehnologiei. Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci când acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - în contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de înalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii în raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe cât posibil, împreuna cu acestia. Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor recunoaste în mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din România care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELEN durabila a activitatilor lor. "A excela" înseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu, produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. În consecinta, "excelenta" reprezinta atât conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza cât si ansamblul factorilor datorita carora persoana, produsul/serviciul sau organizatia respectiva a reusit sa exceleze. Comparând performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta". Prin prezenta lucrare am încercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am încercat sa enumar posibilitati de punere în valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI M RFURILE DIN LEMN
I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului
Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop. Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera în functie de planul de sectionare a trunchiului. În principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri: sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului; sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului; sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere.

y

y

y

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita în principal din doua tipuri de celule: 1. 2. trahee si traheide; celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Aceasta variatie îsi va pune amprenta asupra aspectului si proprietatilor acestora, care vor fi uneori foarte diferite, ceea ce conduce, în final, la multiplele utilizari ale lemnului. Celulele se deosebesc între ele atât ca forma, dimensiuni, cât si prin rolul pe care-1 detin. Traheele sunt tuburi capilare lungi, continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze. De aceea, ele sunt dispuse, mai mult sau mai putin, vertical în cadrul trunchiului (la unele specii sunt dispuse elicoidal, fiind rasucite în jurul trunchiului). Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constând în forma celulei, traheidele fiind ascutite si închise la ambele capete. Celulele de parenchim sunt celule cu peretii subtiri care au functii de rezistenta. În structura macroscopica a lemnului, ilustrata în figura nr. 1, se deosebesc urmatoarele zone: coaja; cambiul vascular; alburnul; duramenul; maduva; inelele de crestere; razele medulare; porii.

y

y

y

y

y

y

y

y

Examinarea lemnului în sectiunea transversala releva o succesiune de straturi de crestere care înconjoara maduva si care sunt protejate la exterior de un strat mai dur de coaja (scoarta). Coaja are un rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive, fiind folosita în principal la extragerea unor substante tanante sau medicinal.

care este mai poros. calciu si magneziu. apa. 1. oxalati. fiind folosita. fiind singura zona a trunchiului care este angajata în cresterea activa a arborelui. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva. în sensul ca este implicat în procesul de crestere. Astfel.) si umplerii capilarelor cu aer. Duramenul este cuprins între maduva si alburn si este un lemn mai dens. prin distilare. a alcoolului etilic etc. numite "oglinzi". Ca urmare. natriu. Multe specii prezinta inele de credere (inele anuale). cu grosimi si lungimi diferite. Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati în sectiune transversala. lemnul este clasificat în doua mari grupe: specii poroase si neporoase. carbonati si fosfati de potasiu. influentând în mod hotarâtor textura lemnului (speciile cu porii mari prezinta o structura grosiera.1 Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza. inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si. porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber. 3. unde apar sub forma unor mici orificii. sursa:www. [1] Din punct de vedere al compozitiei chimice. datorita i 313h76d mpregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante. tanante etc. uleiuri eterice. hemiceluloza silignina. Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului. substante organice. termenul de inel de crestere este de preferat în locul termenului de inel anual . Celuloza reprezinta materia prima de baza în fabricarea hârtiei si a unor fibre textile. în timp ce angiospermele sunt poroase. cambiul genereaza lemn nou în timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu). care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit.1 Structura macroscopica a lemnului. Hemiceluloza intra în compozitia membranelor celulare. Din acest punct de vedere. pigmenti etc. substante tanante. gume. ele se prezinta sub forma de benzi. În zonele cu clima tropicala. Alburnul este dispus între cambiu si duramen si este un tesut mai rar. În zonele cu clima temperata. în fiecare an. care este mai compact si mai închis la culoare. 1.2 Substantele organice secundare cuprind: rasini. fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase înregistrata într-un an. formeaza linii în forma de V. Schimbarile interne sunt urmate de modificari specifice de culoare. saruri minerale. 2. permite obtinerea alcoolului metilic. tocmai de aceea. În functie de marimea lor. rasini sau cu aer. . lemnul este format din: 1. care apar în sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice.Fig. care la rândul lor se împart în: 1. în timp ce speciile cu porii invizibili au o textura fina). astfel ca maduva apare mai închisa la culoare decat alburnul. nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. Procesul de aparitie a duramenului începe dupa o anumita vârsta a arborelui. rasini etc. numit cambiu vascular. iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si. cu un continut de apa mai scazut. Acesta este un strat generator de celule în continua crestere si diviziune.regielive. colorate mai închis. care da nastere tesuturilor lemnoase definitive. aceste raze medulare.2 substante organice secundare. de asemenea si la fabricarea unor lacuri. care sunt interpuse printre celulele de alburn. canalele se acopera cu gume. unul mai închis si unul mai deschis la culoare. Gimnospermele sunt neporoase. diferita de la o specie la alta. În sectiune radiala. trunchiul copacului este înconjurat de o noua pereche de straturi. El are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva. de obicei mai închis la culoare si care confera rezistenta mecanica arborelui.1 substante organice principale. Sarurile minerale sunt în general silicati. însa conditiile de mediu variate existente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati în cresterea masei lemnoase. În sectiune tangentiala. Odata cu cresterea copacului. mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul târziu (din a doua perioada vegetativa). exista si alte celule vii. 1. inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara-vara). Razele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim. Razele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc într-unul dintre inelele de crestere sau pot înainta pâna la maduva. portiunea centrala moare complet. 2. rotunde sau ovale. În zonele cu clima temperata. mai deschis la culoare decât lemnul produs mai târziu.ro Între scoarta copacului si masa lemnoasa propriu-zisa exista un strat îngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber.

De asemenea.5 g/cm . Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin în jurul circumferintei trunchiului). corn. dimensiunea. de la alb galbui (salcâm. creeaza desene si efecte estetice deosebite. speciile de lemn se împart în: . . aspra (stejar. lamâi etc. iar interiorul celulelor este gol. pe când la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau în V. De exemplu. Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt strâns legate de masa specifica. pinul 250% ). Rasinoasele au desenul simplu. la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului. de specie si de modalitatea de debitare. simple sau ondulate. violet (amarant) si negru închis (abanos). dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase. palisandru. proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. în functie de specie. mesteacan. atingându-se continutul maxim de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa pâna la 800%. mai închise la culoare. în care peretii celulari sunt complet saturati. Masa specifica variaza între 0. durabilitatea. luciul. desenul. Lemnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de 8. care-i determina si domeniul de utilizare. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. cum ar fi: fibra creata. Ea depinde de clima. textura. nuc.lemn foarte usor: plopul negru. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte. pe când foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. gorun. precum si unele anomalii de crestere. Continutul de apa variaza între 30-60%. frasinul. paltinul. Debitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele. y y y y y Textura lemnului este data de forma. iar desenul obtinut este deosebit. în constructii sau pentru exteriorul mobilei. . ciresul este mult apreciat în confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase. dispuse la anumite distante unul fata de celalalt. lemnul verde pierde treptat din apa. respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier. salcâm. tisa etc. provenite de la muguri si dispuse grupat în anumite zone. Variatii de culoare se înregistreaza însa si în cadrul aceleasi specii.).). " aspect mazdrat"). un lemn relativ ieftin. ajungând pâna la un continut de 12-15%.1-1. Apa retinuta în peretii celulari variaza între 20-35%. Textura poate fi: foarte fina (mahon. ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului. culoarea variaza de la o specie la alta.). cât si în forma de vapori. cât si la lemnul obtinut prin taierea lor. care în combinatie cu duritatea si culoarea lui îl fac deosebit de pretios în obtinerea furnirelor).59.). În functie de pigmentatia naturala. precum si de unghiul sub care cade lumina. fina (nuc. paralele.lemn greu:carpen. Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare. dar poate fi diferita si în cadrul aceleasi specii. Prin uscare. luciu satinat. plopul etc. ondulate sau chiar dintate). umflarea si contrângerea. ulmul. anin. se constata variatii de culoare si de la o zona la alta. masa specifica. luciu argintiu ( mesteacan).).). care absoarbe apa din mediu. nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele. cer . Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea. jugastru. brad. 3 .lemn semi-greu: tisa.lemn usor: pin silvestru. Lemnul este un material higroscopic. Desenul depinde nu numai de specia arborelui. . luciu cu ape (paltin cret) etc. este folosit în constructii si la fabricarea hârtiei.). în functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui. începând cu apa din cavitatile celulare.lemn foarte greu: stejar. ulm etc. umiditatea. Higroscopicitatea. luciu auriu. plop. stejarul este cel mai rezistent. Luciul poate fi: luciu matasos (paltin. semifina (anin. noduri mici.5%. Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului.). apa patrunde în cavitatea celulelor. . mesteacanul. . molid. de rugozitatea suprafetei. y y y y Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului. Dincolo de acest punct. mahonul este o specie tropicala rezistenta.3. Din acest punct de vedere. pâna la brun închis (nuc. par african etc. este cunoscut sub numele de "punct de saturatie al fibrei". Neregularitatile fibrelor. Higroscopicitatea se manifesta atât la arborii netaiati. la rosu (mahon. tei. precum si de modul de debitare. platan etc. vii. de planul de debitare. foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate. astfel încât cutitele. taie transversal inelele anuale. care în sectiune radiala formeaza mici oglinzi. aflata atât în forma lichida. paltin etc. brad. cunoscute sub diverse denumiri ("ochi depasare". plop negru etc. în functie de specia si vârsta arborelui si de anotimp. mesteacan etc.lemn semi-usor: castan. Punctul teoretic. la unele specii. alburnul prezentând nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu închis.

frasin. stejarul. pe când. care conduc. foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul. molid). tocmai de aceea. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent. densitatea si umiditatea lemnului (cu cât umiditatea este mai mica. 3. placajele absorbind mai bine sunetele joase. numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin. carpen. În general. el este folosit în construirea fundatiilor de cladiri. 4. Înaltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor. iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere). brad. atunci când lemnul este umed. corn. fiind astfel un material diamagnetic. el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol. are loc si o crestere a conductivitatii electrice. însa. mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor. Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare când fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase). daca nu este atacat de insecte. în unele cazuri chiar mai ridicata decât a otelului si. precum si în cadrul aceleasi specii. ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele. Nucul. tei.rezistenta la compresiune. de mari dimensiuni. bradul sunt specii mai putin durabile. 2. Rezistenta la compresie a lemnului este ridicata. lemn moale: tei. iar altele reduse.duritatea. continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului. compresia si tensiunea lemnului. De asemenea. Paralel cu fibrele. speciile lemnoase se pot clasifica în: 1. tocmai de aceea. fag). cedrul. transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. la asa numita "inima rosie". plopul. Rezistenta la despicare este diferita de la o specie la alta. Astfel. putând rezista. lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina. fata de care unele specii sunt foarte rezistente. Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. care le influenteaza negativ. semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pâna la 90%. În general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute). la oboseala. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii.000 de kilocalorii. Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. fag. amplifica. Prin lovire. Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrângere a lemnului. fibre spiralate. Durabilitatea. Izolatia sonora este mica. Pe lânga fungi. aspect si compozitie chimica). greu: ulm. Astfel. sute si mii de ani. numite si specii angiosperme (cusamânta închisa în fruct: stejar. pe când fagul.000-5. În general. în vederea obtinerii unei acustici superioare. I. Toate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta. lemnul este clasificat în lemn de esenta moale si de esenta tare. dar si de specie. exista si o serie de alti daunatori. precum si de defectele lemnului. Proprietatile mecanice includ: . nucul negru. în mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. dilatatia termica este foarte mica). y y . Lemnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica). Variatiile de duritate între diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte. În functie de duritate. anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori. Însa. alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus în porii lemnului). cu atât rezistentele sunt mai mari). Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0°C si la o umiditate constanta. sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. De aceea. puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa între 4. forma. lemnul arde cu usurinta. mesteacan. cu importanta primordiala.Umiditatea lemnului este o caracteristica negativa. exista specii care se despica usor: pin. unele proprietati putând prezenta valori ridicate. lemn dur: salcâm. termice si acustice). Proprietatile electrice si magnetice. lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica decât cel neaburit. cum ar fi noduri. dimensiuni. lemn foarte dur: mesteacan. la tractiune. Proprietatile termice. numai foarte putine specii contin rasini. de densitate si de defectele existente în lemn. Proprietatile acustice. Din punctul de vedere al duritatii. în cazul lemnului tare. Astfel. iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare decât lemnul netratat. Aceasta proprietate. care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi. el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. densitate. lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica). lemn semidur: larice. Prin expunere directa la foc. teiul. sunetele înalte.2 Defectele lemnului Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (în structura. lemnul este producator de sunete si poate absorbi. lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica. cu toate ca exista si exceptii. la o temperatura de 400°C. la uzura. ea afectând toate celelalte proprietati (volum. pe când PAL-ul si PFL-ul. la despicare (clivajul). . iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si. palmierul. esentele tari sunt cele de foioase. stejar. în spatiile goale. iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala). care depinde în principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala. rezistentele mecanice. Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile. odata cu cresterea umiditatii. la încovoiere. rezistenta la îmbatrânire. plop. la atacul insectelor. mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si extrem de durabile specii. Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile în raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei.

y actiunea agentilor de biodegradare a lemnului. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta în dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. În prima categorie de defecte. sub actiunea gerului si a vîntului. în functie de forma lor. " aspect mazdrat". Spre deosebire de acestea. formându-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute.crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja.orificii si galerii. un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor. însa. mergând catre suprafata. Canelura este determinata de zonele de coaja înfundata. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: . alungite. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare. rulurii . astfel. 3.fibra încâlcita. rulura. Propriu-zis. sunt incluse urmatoarele: 1. cadranura. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati în masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice. ca urmare a actiunii vântului. putrezire. [2] Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. nodurile concrescute si încastrate nu pot cadea. ovale.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului. 2. Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. zonele cu noduri prelucrânduse mai greu si. nodurile se contracta mai rapid decât restul lemnului. Curbura reprezinta devierea într-un singur plan sau în mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. Labartarea trunchiului consta în marirea brusca a circumferintei în apropierea solului.fibra înclinata. acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau în interiorul acestuia. astfel încât. Prin taierea trunchiului. fara a ajunge la exterior. care apar când copacul deviaza de la pozitia sa normala. care urmeaza linia inelelor anuale. sub actiunea vântului sau altor factori atmosferici. însa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si. În zonele în care ramurile pornesc din interiorul copacului. aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu. Ea apare ca urmare a actiunii îndelungate a vântului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului. nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre în masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. ciupercilor. ceata salina. iar mai departe. Astfel. vântul. crapaturile: gelivura. anomalii ale trunchiului. cu mustati. strangularea trunchiului. chiar deloc. nodurile pot fi: rotunde. formând astfel o gaura în lemn. apar trepidatii ale copacilor. anomalii ale fibrelor si maduvei. insectelor. nodurile.fibra creata. Defectele celei de-a doua categorii. ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza în trunchi. . labartarea si canelura. la care. conducând astfel la aparitia unor noduri încastrate. albastreala. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcâm. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni în lemn. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra în industria pieselor de mobilier. care conduc la aparitia unor valuri longitudinale. aparute sub actiunea vânturilor puternice si cadranurii . .crapaturi dinspre exterior catre interior. gruparea în anumite zone a unor noduri încastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte în efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: "ochi de pasare". . Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea. Ele pot apare sub forma: gelivurii . cauzate de insecte si paraziti. În unele cazuri. . Fibra înclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic în sens longitudinal si transversal. trunchiul prezinta un contur ondulat. pentru a rezista la actiunea vântului. sunt incluse: . radiatiile solare. produse sub actiunea gerului. Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. Lemnul constituie. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. Fibra încâlcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase în anumite zone.crapaturi concentrice. variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura). 2. De aceea. totale sau partiale. mai ales a rezistentei la încovoiere. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vârf. datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat în apa. 1. de natura vegetala sau animala. aparuta din nevoia de echilibrare. uneori. În aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura. 3. când contractia în lemn variaza în functie de directia fibrelor. În cea de-a treia categorie de defecte. fibrele lemnoase ale trunchiului cresc în jurul ramurii.fibra rasucita.precipitatiile (ca durata si cantitate). care conduc la separatii în tesutul lemnos. " noduri în cuib ". printre care: . putând fi folosit numai ca materie prima în industria chimica. în functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si în functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate. verticala. În timpul uscarii. inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului. în sectiune transversala. inima rosie de fag. un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet.

taiata în sferturi. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite în aceasta industrie. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta înca din Egiptul antic. De asemenea. Furnirul derulat este mai gros. taiata radial. . Furnirul este un strat foarte subtire de lemn. cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate). furnir cu flacari. când suprafetele curbe. furnir cu ochiuri. taiata în prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater în scânduri cu patru muchii). taiata semiradial. la galben. obtinute prin debitare radiala [4]. legaturi. albastreala. când lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea. iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite. pe baza unor desene prestabilite. de rasinoase. Lemnul are o valoare estetica ridicata. pâna la negru. care s-au conservat de-a lungul timpului în bune conditii. se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu. cornise. Culoarea naturala variaza de la alb. de aceea. tesite). cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. I. fara a i se modifica însa proprietatile. gelivura. cheresteaua din lemn de foioase. având grosimile cuprinse între 12-50 mm. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul. verde. cât si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. care se vor mentine si dupa racirea lui. cu grosimi variind între 0. În functie de specia lemnoasa. permitând. cum ar fi: insectele xilofage. pe când furnirele debitate tangential. aurit. taiata tangential. se afla urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: . De exemplu. cu infinite tonuri intermediare. tot prin juxtapuneri. cazatoare si putrede. la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele. este un material rezistent.2-6 mm. iar lungimile între 0. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase. norme tehnice sau din contracte. însa prezinta dificultati la împerecherea în cadrul aceleiasi garnituri. croitorii. stejar. inima si maduva lemnului. el poate fi pictat. furnirele se clasifica în: 1. y y Dupa modul de taiere. drepte si la furnirele debitate semiradiale. inelele anuale reprezinta ele însele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate. în care produc orificii si galerii. Parazitii vegetali. Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta. cu muchii lungi. se agata de trunchiul copacilor conducând la strangularea lor. lacuit. . obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale. putrezirea. cum ar fi iedera si vâscul. ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa. latimile între 6-30 cm. totusi pierderile de material sunt mari si. ea nu a fost exploatata pe deplin pâna la începutul secolului al XVIII-lea. pe masini de laminare si prin derulare. ondulata si încâlcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei. Pentru a fi folosita în industria mobilei. prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice. în functie de destinatia lui. socluri. Astfel. noduri partial concrescute sau crapate. furnicile. [3] 3. fiind relativ ieftin si putând fi supus unor prelucrari. ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. 1. 2.nu se admit: coaja înfundata. cheresteaua poate fi: taiata în plin sau direct (se obtin scânduri în forma trapezoidala. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv. rosu. furnire cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late. ciupercile si bacteriile xilofage. galerii. ulm. în special pentru fabricarea elementelor de rezistenta.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei. gri. radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii în forma de V. fluturii. tratamente si finisaje foarte diferite. în vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde. sculptat. foioase tari si foioase moi. cheresteaua poate fi de: rasinoase. vargate (frize). frize. furnire cu desen dezordonat: furnir înflorat. . linii paralele si înclinate. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica.45-3 m (în functie de specia lemnoasa respectiva).noduri sanatoase. fiecare dintre aceste materii prime fiind supuse unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice.fibra înclinata: se admite o deviere de maxim 10%. pungi de rasina. paltin. coloratii anormale. cu ferastraie.fibra creata. . când lemnul apare colorat în albastru cu nuante cenusii sau verzui. concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. definitive. în perioada stilului Rococo . dovada fiind piesele de mobilier egiptene. unele esente au proprietati superioare altora. maro. mucegai. picioare. la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate. gauri. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale. y y y y y y La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita.În cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti. obtinerea unor efecte estetice deosebite. concave si convexe erau frecvent furniruite. Pe lânga lemnul masiv. obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor. de frasin. viespile. mecanic. atât prin coloratia diferita a diverselor specii. crapaturi nestrapunse si strapunse.

în functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor.1 mm. Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. cu o lungime maxima de 200 mm. cu structura celulara. a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. De asemenea. cu diametre cuprinse între 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a).crapaturi nepatrunse: la fiecare margine. în functie de specia lemnoasa respectiva. cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. a lemnului stratificat. daca nu sunt accentuate. îmbinari deschise. conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive. în vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. indigena sau exotica si se aplica în general pe suprafata unui lemn masiv. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor. Umiditatea foilor de furnir în momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa între 0. putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir. Mozaicurile pot acoperi întreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete).nu se admit: noduri partial concrescute. a panelelor. sau ulei nu sunt admise la calitatea I. În acest fel se obtin desene divers colorate. corespunzatoare culorii speciilor folosite. Intarsiile sunt încrustatii realizate în exclusivitate din furnir. asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir. tei. sub forma de flori.2-1 mm. Pentru furnirul straturilor exterioare. tanin 2 calitatea a II-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm . cu marimea de pâna la 5 mm). comune si prezinta grosimi cuprinse între 0. . Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: . a carui grosime variaza între 0. atât fondul cât si compozitia realizându-se în totalitate separat de zona de aplicare. cosuri cu flori. Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte. peste care se dispun ulterior. paltin. . furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier. gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I. cel mult 2 buc/m . precum si cu o serie de folii PVC. o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara. coaja înfundata. crapaturi patrunse.4 si 1 mm. reparatii cu pene. furnirele pot fi de: specii indigene si exotice. iar pentru calitatea a II-a sunt admise gauri izolate. pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir. cu grosimi cuprinse între 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2. dupa anumite modele prestabilite. petele de mucegai.Marchetaria îsi are originea în epoca Renasterii italiene si consta în aranjarea. exterioare sau interioare. lustruit. iar pentru cele de calitatea a II-a sunt admise doua noduri. patrat si transversal. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi înnobilate prin presare.noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm. semicelulara si cu sentulet. cu un diametru de 2 pâna la 10 mm/m . prin încleiere cu un adeziv sintetic.5-6 mm. ondulari si defecte de încleiere nu se admit. Furnirele pot fi înlocuite cu hârtie decorativa texturata care imita furnirele estetice. este realizat dintr-o esenta valoroasa. conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm. care apoi sunt debitate în acelasi mod ca si furnirul obisnuit.specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop. reparatii cu dopuri sau petice. acoperit pe ambele parti.directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal. inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic. astfel: nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati. În acest fel se obtin decoratii complicate. neadmitându-se decât noduri sanatoase total concrescute (2 noduri.3 mm adâncime /m . Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa. inima rosie de fag si coloratii închise sanatoase nu sunt admise la calitatea I. asperitati provenite din derulare. fibra creata. 2 . pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez. nodurile sanatoare partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I.dupa grosime: diferite tipuri de panel. cu desene simple.tipul de finisare: panel slefuit. încâlcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei. dar se admit la calitatea a II-a pe cel mult 20% din suprafata. iar la y y y y y y y y y Pentru furnirele exotice de calitatea I. gauri de insecte. iar în functie de destinatie ele se clasifica în: furnire tehnice si furnire estetice. înclinata. un fileu si o rama de încadrare din furnire din specii de culoare închisa [6].structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci. [5] Furnirul estetic. coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a II-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite. Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci. clasa A sunt admise urmatoarele defecte: . a mobilei.În functie de specia lemnoasa din care provin. . fibra înclinata. . . zgârieturile cu o adâncime mai mare de 0. Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul în sine.05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a II-a se admit cel mult doua zgârieturi de pâna la 0. Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea. peisaje. cu diametru de maxim 3 mm. . lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite. prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor.

Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a înlocui metalul. rezistenta la încovoiere statica: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 20 N/mm . În cazul placajelor. placajele se clasifica în: placaje de uz general. melaminate. pentru rame. lipsa de sipci la capetele placii. nu se admit: denivelari. emailate. PAL înnobilat furniruit. . aschii de miez în stratul de fata. acoperite cu tesaturi de fibre de sticla.dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen. Aceste placaje sunt folosite. trebuie sa fie doar rezistente. texturate. . rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 0.crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm.dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon. franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii. umflaturi. lemn satinat (satin wood). a placilor. cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte. metalizate. la fabricarea diverselor piese de mobilier. melaminat. ignifugat.rezistenta la forfecare:min.40 N/mm . pe când straturile interioare. conditiile de calitate sunt urmatoarele: . nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv. presat. iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate: .noduri concrescute: se admit.nu se admit: umflaturi.lN/mm . La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat. fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu. toate dispuse cu fibrele în aceeasi directie. noduri vicioase. pentru funduri.Pentru panelul propriu-zis clasa A/A. exista si alte caracteristici specifice. denivelari provenite din golurile miezului. Dupa destinatie. încleiate cu rasini sintetice si presate la cald. . PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii: . lipsa furnirului pe margini.35 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 0. caserat cu PVC. placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii: . Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn. PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm. cu PFL dur sau cu placaj. de exemplu. Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice. pirogravate. slefuiri neuniforme. PAL stratificat si PAL multistratificat. cum ar fi pinul. imprimari si zgârieturi. . stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate. cu folii metalice. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 18 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm .dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice. pentru corp de mobila.dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice. Placajul laminat este un produs similar. emailat. cu furnire estetice. .dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri. folie de polietilena sau hârtie sulfat. texturat. tavane. foioase moi sau tari). imprimari si zgârieturi. dezlipiri. PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu. Straturile de furnir sunt dispuse în directii diferite. umiditatea la livrare: 9±3 %.dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat. Pentru miezul panelului. pentru placi spate mobilier corp. la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. consumul de lemn este minim. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contrângerea sunt reduse. În functie de modul de obtinere si de finisare. fete-sertar.dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice. 750 N. PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: densitatea aparenta: pentru grosimi de pâna la 8 mm inclusiv: 650 kg/m si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m . În acest fel. pete de liant si urme de parafina. folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructii aeronautice si navale).30 2 N/mm . La rândul lor. are rezistente mecanice superioare. coaja înfundata. melaminat.dupa specia lemnoasa a furnirelor componente: placaje din lemn omogen (de rasinoase. dezlipiri de straturi si alte defecte. urme de hârtie adeziva. obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare. rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. cum ar fi PAL-ul antiseptizat si ignifugat. cum ar fi: indice de rezistenta micrologica: 85%. . de protectie insectofungicida si ignifuga. astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente în toate directiile si sa fie tot atât de durabil ca si lemnul.dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar. . pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 0. cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hârtie sulfat. polite. urme de chit si pete de ulei. proprietatile de prelucrare sunt mai bune.nu se admit: putregai. ondulatii. . antiseptizat. de compozitie. . y .coloratii si noduri sanatoase. iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune. pentru canturi: minim 550 N. . a peretilor laterali si despartitori. placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale). zebra. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab în celelalte directii. . pentru sezuturi si spatare scaune. emailat pentru obtinerea usilor. 2 2 2 2 3 3 2 y y y y y y În cazul semifabricatelor supuse unor tratamente speciale. partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului. presate si lipite între ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice.

rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat. impregnat cu uleiuri sicative. dintre care. desprinderi ale stratului decorativ. Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard. vapori de apa. y PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier. fete de sertare. La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate. margini sau colturi rupte. folosit în special la fabricarea mobilei de bucatarie. Aceste placi sunt utilizate în industria mobilei (în special cea destinata bucatariilor). pe cant: minim 600 N. nu se admit: zgârieturi superficiale.dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat. asezate sub forma de fagure sau inele. prezinta caracteristici de calitate specifice: rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N. spate si funduri de sertar. y y y y y Piddle fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale. absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%. impregnat prezinta caracteristici calitative specifice. Astfel. rezistenta la atacul insectelor xilofage prin metoda ingerarii fortate: buna. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza între 8-25 mm. cu lungimea rupturii de maxim 15 mm. fara decolorarea sau fisurarea suprafetei. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice. . pete de ulei. prin desfibrare mecanica sau chimica si împâslite sau încleiate în placi subtiri si rigide. impuritati: se admit rar raspândite pe suprafata placii. rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare. înnobilat prin emailare. fonoabsorbant. structura miezului. nu se admit: pete de condens. precum si PFL emailat si melaminat. nu se admite aparitia altor defecte în afara unei usoare diminuari a luciului. umflare în grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%. înnobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: densitatea aparenta: l. cu latimea maxima de 0. rezistenta la: vase fierbinti.3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm. fetele. melaminare. 2 3 y y y y y y Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: rizuri si zgârieturi: 1 buc/cm2.dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat. Clasificarea se poate face dupa urmatoarele criterii: . polite pentru corpuri închise. constructii civile. acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior. din fâsii obtinute din PFL dur din hârtie cu grosimi de 3. Placile decorative din hârtie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hârtie impregnata cu rasini sintetice. y y y y La fel ca si în cazul PAL-ului. dur si extradur. rezistenta la încovoiere statica: 40-30 N/mm . cost redus si întretinere usoara. modulul de elasticitate la încovoiere statica: minim 2500-3000 N/mm. Placile din hârtie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: . mijloace de transport si bordurare de panouri. semidur.în functie de finisare: PFL standard. impuritati în filmul decorativ.dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat. emailat. în special de bucatarie. adâncituri. . sezuturi de scaune. y y Piddle celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn. extramoale. fizice si chimice superioare. polite. clivari ale placii suport. stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite cel mult un colt rupt.2-4 mm sau din alte materiale. din placaj de fag de 4 mm. . antiseptizat. Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi. semiuscat si prin procedeu umed. PFL-ul melaminat. cu dimensiunea maxima de 2 mm. rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei. alcatuit din ramele de PFL cu structura din hârtie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. . netratat. PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii. tratat termic. umflaturi. pentru: rame dublu placate. placi de mese. stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. canturi.dupa densitatea placilor: PFL poros. coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj). umiditate la livrare: 6±2%.y pierdere de masa la încercarea eficacitatii ignifugarii: maxim 30%. moale. bituminat.0g/cm .

. rezistenta la zgâriere: sa nu apara zgârieturi la o apasare cu 140 gf. stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze. în conditii normale si dupa ardere: lipsa lor. care imita lemnul si il substituie. biblioteci. la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal. toxicitatea DHS. rezistenta la soc (cu bila): lasata prin caderea bilei de la o înaltime de 1. jacard. sustinatoare de polite. Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane.baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului. umed. cu masa specifica de 1. rips.accesoriile metalice sau plastice (mânere. fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile. poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi în functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul în care va fi utilizata (uscat. curate.cleiurile si adezivii sintetici care. ciment . [7] . curate. piele. neconventionale. zgârieturi. lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire. rezistenta la tractiune. precum si componente executate din materiale plastice. . Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede. . înlocuitori de piele. ghips. rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului. tesaturi. otel inox. zgârieturi.35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare. Lemnul impregnat Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin încalzire. la o 2 presiune de 70Kg/cm Semifabricatul obtinut este mai putin aspru. ureo-formaldehidici cu întaritori. Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este normele tehnice pentru produsele respective. 0. goblenuri. au loc reactii chimice între celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare. Pe lânga aceste materii prime. folosesc pentru pictarea diferitelor elemente . fara alte modificari. accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare. într-o presa hidraulica. constrângeri de material sau alte defecte. Un alt produs este realizat prin presarea lemnului impregnat. Adezivii naturali (clei de oase. Acestea au o buna rezistenta la foc. fara ondulari. prescrisa cadrul butoane. . rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari. umflarea în grosime: maxim 6%. putându-se imprima în relief curba sau ondulatia. Pentru tapitare se folosesc brocarturi. de finisare a pieselor de mobilier. fara urme de matrite.materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor. aliaje de zinc.vopselele care se decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos. balamale. 2 3 y y y y y y y y y y y y În ultimul timp. fotoliilor. canapelelor. printre care: . Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf. rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii. datorita proprietatilor lor adezive.3 kg/m . Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic.y densitate aparenta: 1.90%.sticla folosita pentru diverse policioare. papura si diferiti lianti. Pe lânga semifabricatele prezentate mai sus. usi de vitrine. Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinzând pulberi de grafit. de aceleiasi standardele piese sau sau . stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0. aluminiu si alama. au rolul de a îmbina suprafetele dintre doua piese. cu o duritate de cîteva ori mai mare decât cea a lemnului. rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai. colorate uniform. crapaturi sau alte defecte. atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere. broaste. paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm . rezistenta la apa clocotita: cresterea în greutate-maxim 5%. sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continua diversificare.45% si transversal. rozete) pot fi realizare din otel cromat. cât si prin folosirea unor noi materiale. cu formare de structuri plastice. rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete. de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici. În garnituri de mobilier. iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pâna la aparitia miezului. la actiunea factorilor chimici si a insectelor. la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare. temperaturi scazute sau ridicate). fibre de carton. inclusiv suruburile care se monteaza.75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor.lacurile sunt utilizate în procesul având atât un rol estetic cât si de protejare a mobilei fata de caldura si apa. fonta cenusie. stabilitate dimensionala si sunt mai dure. sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator.

Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala. În ambele cazuri. procesul tehnologic de fabricare îsi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier. Apoi. În functie de tipul de lac utilizat. care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. la cald (presare) si în conditii de umiditate. prin tehnica tipografiei.I. efectuarea profilurilor de îmbinare (gauri si cep. se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului. a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. pâna la piese lucrate manual. Aceste operatii se executa prin presare. . uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile. prin utilizarea de sabloane) serigrafie. a întregii suprafete sau a anumitor zone. în vederea absorbtiei uniforme a baitului (în cazul unor suprafete necorectate. pictura manuala. Uscarea se poate face atât pe cale naturala.lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv în emulsii de substante uleioase în apa) sau cu materiale abrazive. pentru o mai buna aderenta. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea. Independent. semimate. prin îndepartarea prafului. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor. rindeluirea. poliesterice sau cu lacuri mate. Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei. fapt ce conduce la aparitia unor pete). în vederea obtinerii prin îmbinare a efectelor dorite. de obtinere a elementelor masive.4 Fabricarea mobilei Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate. nuanta si desen. uscarea lemnului trebuie sa se faca pâna la o umiditate de 8%. baitul este absorbit neuniform. slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente. Debitarea semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite. suprafetele vor deveni: lucioase.lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor. a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel. stabilitatea devenind definitiva înainte de debitare. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. prin expunere la aer (este un proces îndelungat care dureaza câteva luni) cât si în cuptoare de uscare (proces care dureaza numai câteva zile). lucrata mecanic.[8] Furniruirea panourilor. Din cadrul primei grupe. finisarea si montarea.slefuirea. cozi de rândunica) sau a diferitelor profiluri decorative. Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor. . PFL) în piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri.uscarea cherestelei. pot fi împartite în trei mari grupe. baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase. La fabricarea mobilei. este mult mai usor si. iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite. placile de furnir se îmbina între ele cu hârtie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv. furnirurile sunt sortate dupa textura. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza. îsi schimba forma. Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed. transparente. placaj. contractându-se. mai simplu de livrat si prin uscare. croirea bruta (debitarea) cherestelei. De asemenea. Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice în apa distilata. chituirea. înlaturarea marginilor. taierea capetelor. care influenteaza atât proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cât si pe cele ale produselor finite. si anume: obtinerea elementelor masive. crapaturi ) sau de fabricate. care sunt urmatoarele: . se executa si o serie de elemente decorative în relief. aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa încleiere. care consta în îmbinarea elementelor constructive. de la mobila cu preturi scazute. tivirea. Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului într-o forma sau într-o matrita metalica. consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa. PAL. A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare. Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei. cuprinsa între 33 si peste 50% din masa totala. fac parte urmatoarele operatii: . Anterior furniruirii propriu-zise. la o temperatura de 30-35°C. . deci. mate. cu ajutorul unor particule abrazive) în vederea obtinerii unor ornamente în relief.

astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern. neadmitându-se zone neîncleiate. Încleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv. . poliuretan).mânerele. Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm. furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare. . butonii. . la confectionarea mobilei a fost utilizat lemnul. Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca îngrijit.balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn. Asamblarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: .piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate. .pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preîntâmpina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor. sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramâna închise fara interventia broastei sau a opritorului.usile trebuie montate astfel ca. cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului. suprafetele încleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului.încleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului. Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare. demontabile. la deschidere sau închidere. opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi. dar.5 Evolutia stilurilor de mobila Mobila poate fi definita ca fiind formata din totalitatea articolelor mobile si uzuale realizate din diferite materiale si cu diverse destinatii. În mod traditional. suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir. prelucrari mecanice. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si închidere si pentru a asigura o functionare usoara. nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita. pete de la patrunderea adezivului la suprafata. .în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale. precum piatra. tolerantele si ajustajele de îmbinari si asamblari prevazute în standarde. iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare. [9] Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci. aflat într-o continua evolutie si transformare. I.Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde. încleiere. de-a lungul istoriei. . la desprinderea fortata. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive. pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote în timpul exploatarii. iar la cele protejate cu furnir.partile frontale perechi (usi. cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice. care echipeaza o camera si care completeaza si se armonizeaza cu arhitectura interioara. care ramân vizibile si care prezinta pericol de accidentare. pentru a se evita curbarea panourilor. a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani. Tot în aceasta faza are loc si tapitarea. iar crestaturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens.capetele suruburilor. de preferinta. fmisare. În prezent. Adezivul trebuie aplicat uniform. . ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri.canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare. Stilul de mobila poate fi definit ca un ansamblu unitar de forme constructive si decorative.capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare. . chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare. tapiterie si planitate a panourilor libere sau montate în mobila. care poate fi clasica (cu arcuri.sa fie executata fara joc. Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: . . astfel încât. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv. cu suruburi sau prin încleiere. . marmura si metalul. sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir. Designul mobilei a reflectat înca din antichitate si pâna în prezent moda caracteristica fiecarei perioade. . în special cele aparente si decorative. sa respecte conditiile de forma pieselor. s-au mai folosit si alte materiale. trebuie acoperite corespunzator. asamblare.

ale picioarelor erau mai întâi pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pânze. Picioarele scaunelor erau în forma de X. tauri. era masiv.) Acest stil este foarte greu de reconstituit. etajere. Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire. au atins înca de la bun început sa fie pur functionale. Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale.În stilul fiecarei epoci au existat însa diferente mari între piesele de mobilier. sticla.Chr. Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal. Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos. forma mobilei este simpla. paltin si ulm. geometrice. lada pentru pastrarea îmbracamintei. piciorul de caprioara. Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos". cu elemente în principal geometrice ( arcuri de cere. Ca materiale se foloseau: marmura. paravane.) Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur. cornuri ale abundentei. care asigura maximum de comoditate. În general. fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur. realizate de muncitori sau de tarani. Motivele de decorare întâlnite erau geometrice (liniare. se pastreaza si astazi. Mesele erau în general mici. mergând pâna la 18 straturi de lac divers colorat (în negru. Chr. etajere. Stilul egiptean (3000-2400 î.) Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese. iar patul avea zona de la cap mai înalta decât cea de la picioare. Stilul mesopotomian (3500-800 î. Astfel. bronz. iar taburetele erau realizate într-o varietate de forme. . pietre pretioase sau din alte materiale.Chr. cedru. flori. "coada de rândunica". situânduse la înaltimea mesei. chiparosul. tuia. Cele mai folosite esente erau: maslinul. abanosul si nucul. de ceremonii. taburetele aveau forma picioarelor în X. vulturi). Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de împletituri din fibre elastice naturale.Chr. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier. palmier. sfinxi. Având o dubla destinatie. Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa. care erau realizate dintr-o împletitura din piele sau trestie. paturi. scaune si taburete. [10] [11] Stilul grecesc (600-400 î. usoare si pictate. bronzul si lemnul de nuc. prevazut cu spatar înclinat. masa pentru joc si lucru. Chr.-al IV-lea d. peste care se picta în culori tari. Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura. de la miniaturale la monumentale. cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare. nefiind descoperite piese de mobilier. aurul fiind folosit din abundenta. se foloseau materiale textile. incrustatii în lemn si fildes si lacuit. volute în spirala). Lazile. Stilul chinezesc. Chr. care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante decât designul.) Clima uscata din Egipt a permis conservarea pâna în zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele. sidef si pietre semipretioase. bogata în incrustatii si placari de fildes. iar ca motive de decorare sunt întîlnite: frunza de acant. antropomorfe si hieroglife.Chr. obtinându-se astfel atât coloritul cât si plastica dorita . de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare. crin). prin sculptare. De asemenea. pasari. formele erau comode si elegante. incrustare cu scoici. sah). greoi si rigid. suprafetele meselor. pâna la stratul dorit. paturile si mesele de la 1800 î.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa. viu colorate si piei de animale. maslin) se facea cu dalti. meandrele. în care apoi se sculpta cu dalta. banci. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase. iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene în culori vii. rosu. mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite. Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese. baga. iar una dintre tehnicile de îmbinare a pieselor componente. sicomor. cu linii si suprafete drepte. cornise. Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi. galben). Piesele de mobilier difereau foarte mult în functie de clasele sociale. pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si îmbogatita. ferastraie. bronz si fildes. semanând perfect cu cele folosite în anul 1800 d. fiind decorate cu motive arhitecturale. pentru pictare. Stilul roman (secolul al IV-lea î. În general. a caror utilitate le-a facut sa fie produse si în prezent: canapele. zoomorfe (lei. florale (floare de lotus. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta în toata India. Motivele de decorare erau foarte variate: . Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate. pe când cel oficial. Daca. patrate sau rotunde. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes. iar multe erau de forma rotunda. Patul era prevazut cu baldachin. frasin. mese. aur. animale. decoratii si ornamente. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos. incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple. orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura în lemn de santal. Decoratiile se executau în relief. Pentru mobilierul de uz curent. iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii în culoare neagra. fiind folosita atât pentru odihna cât si pentru servirea mesei. fiind fixe sau pliante. canapeaua era concava în zona capului. tapiterii luxoase. spatar). paltinul. verde. Stilul minoic (3300-1000 î. sticla. comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa. frunze de acant. patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o împletitura din chingi. copaci. fildes. confectionate din lemn. fotolii.Chr. nufar. în functie de clasa sociala careia îi erau destinate si de mesterii care le lucrau. Mobilierul era foarte putin decorat. cascade. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a înlesni înscrierea formei corpului în partile cu care acesta venea în contact (sezut. variau ca dimensiuni. Ornamentatia. pentru saraci. patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator. piesele simple.figurale: oameni. Ca elemente decorative sunt întâlnite: vulturi. . dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare. tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute.vegetale: peisaje. acoperite cu piele sau cu materiale textile. cristal de roca0.

picioarele mobilierului au o linie arcuita. erau folosite esente de: stejar. Ornamentatia. amorasi. cum ar fi: usi cu tablie. motivele geometrice: meandre. cele mai întâlnite fiind motivele vegetale: frunza de acant. bufetul înaltat pe picioare. spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare. dreptunghiulare sau rotunde. masiva. imitând piciorul de animal. tot în aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola. lucrate din lemn în combinatie cu bronz. Stilul Renasterii a aparut în Italia înainte de 1425.stilul gotic german este sobru. a avut ca motiv de inspiratie ornamentele greco-romane. cu multe ornamente inspirate din regnul vegetal. stâlpi simpli. cruci sub forma de floare. dominând rozetele. goticul nefiind niciodata acceptat în aceasta tara. poligoane. diferite de la o tara la alta. destinata etalarii obiectelor de valoare.stilul gotic spaniol prezinta o decorare încarcata vizibile. ornamente sub forma de trefla. astfel încât acest stil prezinta o serie de diferentieri: . contraforturi. cavaleri. Stilul islamic (secolul al VII-lea) se caracterizeaza prin preocuparea decorativa. Apar totodata o serie de noi solutii constructive. De asemenea. robust. paravane. greoaie. de rozeta. Elementele decorative ale mobilierului au fost împrumutate din arhitectura gotica.[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte. lire dar si cariatide. Principalele piese de mobilier sunt: lazi. cum ar fi: frunza de acant. . sobra. cai. apar omamente animale: centauri. ornamentele vegetale stilizate si cele geometrice. îmbinarea la 45°. strane gotice si paturi cu baldachin. prioritara stilului constructiv si functional. dulapuri în perete. lei. De asemenea. Forma mobilierului bizantin este masiva. atlanti. care erau de obicei semnate cu numele tâmplarului respectiv. În general. realizate prin strunjire. aveau o constructie fixa sau plianta. vulturi. iar taburetele. cosuri si cornuri ale abundentei. delfini. figuri grotesti sau scene mitologice. Stilul Renasterii (secolul al XV-lea). scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare. prelati si scene biblice. Stilul gotic (secolele al Xll-lea . dar sunt prezente si o serie de ornamente sub forma de sfincsi.Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. caneluri semirotunde. aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitând obtinerea unor piese mai bine îmbinate si asamblate. vulturi. sustinute de arcuri semirotunde si stâlpi scurti si grosi. Stilul bizantin (secolele al V-lea . sunt tapitate sau acoperite cu blanuri. picioare de leu. taietura diamant. Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul. Elementele definitorii au fost completate însa cu elemente specifice. ghirlande. iedera si frunze de vita de vie. incrustatii cu arama si fildes. iar calitatea lor ridicata se datoreaza îmbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare. cu o placa groasa. Din regnul animal sunt folosite ornamente sub forma de: dragoni. este edificator pentru aceasta perioada. arabescuri. scaunele cu diverse forme si dimensiuni.stilul gotic englezesc este mai retinut în ornamentatie si prezinta linii mai suple. Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete. ciucuri. . fiind prezente: arcuri ogivale. creneluri dispuse pe cornise. Picioarele taburetelor. executat din fildes sculptat în relief si încadrat într-o rama din lemn. De asemenea. flori simple. cedru. a suprafetelor Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul. foarte bogata. Episcopul Maximilian (din Muzeul de la Ravena).stilul gotic francez prezinta decoratii dantelate si se caracterizeaza prin eleganta si distinctie. panglici rasucite. mesele romane sunt mai mari. banci lada. volute. frasin si diferite specii exotice pentru intarsii si incrustatii. etajere. cu capiteluri în forma de cub si cu capetele strunjite. porumbei. scoici. fiind considerat "barbar".al XV-lea). îmbinarea în coada de rândunica ascunsa. mesele. având linii si suprafete drepte. ghirlande. picturi si mozaicuri [12]. . nuc. Ornamentarea se realizeaza prin sculpturi bogate. abanos. .al XV-lea). Spre deosebire de mesele mici grecesti. cu pondere mare în Germania.

iar cele din fata.în Spania. Picioarele sunt consolidate prin legaturi în H." inspirata din sarcofagele romane. incrustatii cu pietre pretioase. rectangular. . predominant din stejar. neaderând la nici o suprafata plana). sunt doua curente: în partea de sud a Germaniei este preluata Renasterea italiana. Specifice sunt aplicele metalice. iar în partea de nord se manifesta influenta Renasterii nord-franceza si flamânda. aurire. printr-o legatura lata. tapiteriile din piele de Cordoba presata si aurita. bogat decorata.în Germania. paturile au baldachin si sunt formate dintr-un schelet sculptat.în Anglia. cu profiluri proeminente si cu capac masiv. apar pentru prima data scaunele tapitate. fara frontoane sau arcade. . iar ornamentatia se realizeaza prin sculptare. În general. Renasterea se impune sub Regina Elisabeta I si continua sa se dezvolte pâna în secolul al XVII-lea.Decoratia policroma s-a realizat prin pictare. este sobru. sculptata în zone concave sau cu stucaturi. mobilierul este masiv. aurita sau pictata. sub forma de vase decorative. Picioarele se realizau prin strunjire. . Mobilierul era compus dintr-un numar mare de piese: mesele si scaunele au picioarele în forma de soclu. despartite de profiluri sub forma de frunze de acant stilizate. fara tablia din fata. mobilierul este mai delicat si mai comod. sculptura cu relief înalt si ronde-bosse (sculptura al carei volum evolueaza în spatiu. . marchetarie sau prin stucaturi. Una dintre inovatiile stilului renascentist este lada numita "cassone.în Franta. Mobilierul. sculptate adânc. Ea se caracterizeaza printr-un soclu mare. stilul renascentist a prezentat anumite particularitati provenite din specificul diferitelor tari în care s-a dezvoltat: . se întalneste un amestec de Renastere italiana cu elemente de influenta islamica si bizantina. Ca si stilul gotic. încrustrare. Tapiteriile se fixau cu ajutorul cuielor decorative.

c. frunze de acant.i. d.sursa www. f.imagini. acanturi si fructe. ove cu margele. ornament din panglici. h. j. cornisa sculptata cu volute. consola. capitel cu ovuri. o. cartus oval. g.ro a. picioare împodobite cu elemente strunjite si sculptate.Fig. pilastru sculptat. ornament cap de delfin. n. . ornament împletitura. balustru.e. m.2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative. b. p. ove cu torsade. ornament din acanturi.k. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu. friza sculptata cu acanturi. l. cartus dreptunghiular. r.

frontoane. somptuos si foarte elegant. în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea. inspirate din frescele romane. care pentru prima data este prevazut cu spatar si brate tapitate. unde mesterii au creat un mobilier excesiv ornamentat. Motivele dominante ale sculpturii bogate cuprind: frunze de acant. 4. vulturi sau spirale ample de acant. Dulapurile reprezinta piesele dominante. Tapiteria este din tesaturi scumpe si din catifea. Decorarea se realizeaza prin aurire. la curtea lui Ludovic al XlV-lea. în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea. ghirlande. contraste de culoare si aur. nuc). bogat sculptata si cu un capac de forma neregulata. Apogeul a fost atins în Franta.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze. cariatide ca element de sustinere. fotoliu cu picioarele în forma de X Stilul baroc (1620-1700) a aparut în Olanda.imagini. existând practic patru perioade distincte: 1. Barocul mai poarta numele si de "stilul regilor francezi". motive chinezesti si figurine minutios modelate. care prezinta ca variante dulapul-biblioteca si biroul de scris prevazut cu sertare laterale. mahon. Principalele piese de mobilier sunt: comoda. Cele mai folosite esente au fost de nuc si de stejar. piele. abanos. în timpul Ludovic al XV-lea[14]. Formele erau largi. sprijinita pe elemente portante puternice în forma de lei. domniei lui Barocul francez sau stilul Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ. satin). masti. Tapiteria se realizeaza cu materiale scumpe (brocart. adaptat ceremonialului curtii. b. velur. 3. Decorarea se realizeaza cu jocuri de lumini si umbre. barocul târziu sau Rococo (1723-1774). masa cu placa de marmura sau mozaic. precum si fotoliul. barocul timpuriu (1610-1643). sidef. cu incrustatii în fildes. iar pentru acoperirea suprafetelor mobilei se foloseau esente nobile (palisandru. portelan. incrustatii cu bronz sau argint. în ideea de a se renunta la formele echilibrate. iar picioarele au terminatii în forma de laba de leu.ro a. damast. în perioada de început a domniei lui Ludovic al XV-lea. realizata prin marchetarie si sculptura. banca. logice si sobre ale Renasterii si de a crea un mobilier mai bogat în sculpturi. motivele fiind în general cele clasice. în forme de frunze. Régence (1715-1723). pietre semipretioase si aplicatii de argint. sursa:www. 2. . barocul de tranzitie (1643-1715).Fig. carapace de broasca testoasa. cu ornamentatie bogata si simetrica.

dragoni si pagode. trandafir si liliac. j.m.c. picioare de mese. cu terminatia în forma de copita stilizata. ornament.imagini. . Picioarele sunt sub forma piciorului de caprioara. o. forma mobilierului fiind inspirata din forma scoicilor.ro a.k. h. Influenta orientala. dulap. mobila fiind lustruita în culori închise care contrastau cu bronzul auriu. paturi. d. fotolii.p. tendinta de echilibru si simetrie este parasita. n.decoratia fiind facuta cu umbrele si evantaie chinezesti. e. masa consola. r.Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea. birou. Mobila are linii arcuite.i. g. scaun. taburet. sursa www. comode. f. Se folosesc furnire de palisandru. l. masa. b. Stilul Régence mai este cunoscut si sub numele de "rocaille " si face trecerea de la stilul somptuos Ludovic al XlV-lea catre stilul Rococo.

cornise si placi intermediare. a sezlongurilor si fotoliilor canapea. verdedeschis.ro a. în combinatii complicate în forma de C si S. pe când barocul tarziu (rococo) este puternic influentat de cel francez. în relief înalt. fiind scoasa în evidenta structura lemnoasa a fiecarei specii. atât interioarele cât si exterioarele fiind bogat aurite. dormitor. j.sursa www. Ca tehnici de decorare întâlnim: bronzurile. la fel ca si sezutul. barocul timpuriu se caracterizeaza printr-un mobilier masiv. Stilul Rococo este un stil lipsit de forme geometrice. violet si roz. sculptura. forme de cadru si picior de mobilier. elementele decorative predominante fiind: scoica stilizata. cu ornamentatie bogata. i. d. picior de caprioara pentru masa. mahonul. mobilierul fiind masiv. independente sau alaturate. specifice stilului. iar consolele prezinta o legatura între picioarele bogat sculptate.imagini. stejarul. pasari. Spatarele scaunelor. albastru-deschis. În Anglia. marchetaria si aurirea suprafetelor. Paturile au baldachin. comoda. de unde si numele stilului de Quen Anne. tapitate numite "bergère à oreilles" sau "fauteuil à confessional" ("bergera cu urechi" sau "fotoliul confesional"). 5 Stilul Regence. în culori naturale sau colorate. curburile fiind line si pline de rafinament. paltinul. Barocul englezesc atinge apogeul pe timpul domniei reginei Ana. fotoliilor si al canapelelor sunt tapitate sau împletite din bambus. forma curba a unei placi de masa. când mobilierul se caracterizeaza prin forme foarte suple. g. Mobilierul german si-a pus amprenta asupra dezvoltarii barocului olandez. Speciile lemnoase folosite cu precadere sunt: nucul. Numarul pieselor de mobilier se mareste odata cu aparitia vitrinei pentru portelanuri. h. în forme arhitecturale cu planuri de separatie realizate din pilastri. masa birou. greoi. ghirlandele de flori si frunze. lujere cu frunze si fructe. Culorile care domina sunt cele pastelate: alb. c. fagul.Fig. precum si a fotoliului cu bratele pline. Spatarele scaunelor si ale canapelelor sunt traforate. palisandrul. fotoliu. intarsia. migdalul si trandafirul. forme de panouri curbe într-un singur plan. În Austria si Germania. masa. figuri pastorale si capete de copii. scaun. predomina liniile drepte si picioarele strunjite. mobilierul este mai sobru. e. figuri grotesti si chinezarii. b. continând lire . f.

Celelalte stiluri: Wedgwood. vernil. . de diverse forme si profiluri. iar motivele sunt de inspiratie antica greco-romana. tolbe cu sageti. cunoscuta sub numele de stil etrusc. circulare sau ovale. iar masuta de toaleta cu oglinda este o caracteristica a stilului. Formele sunt geometrice. care a îmbinat formele si linia rococo-ului francez cu elemente englezesti si orientale. decât catre cel renascentist. ghirlande. Intarsiile sunt rar folosite din cauza predominarii esentelor de nuc si mahon. În Franta. predominând formele rectangulare. Hepplewhite si Sheraton evolueaza în acelasi sens. al antichitatii greco-romane. neoclasicismul cuprinde trei perioade istorice distincte: domnia lui Ludovic al XVI-lea. egipteana si chinezeasca: vulturi romani. rectangulare. cu terminatii sub forma de laba de animal. Dupa descoperirea picturii murale de la Pompei.ro Stilurile neoclasice(1760-1800) au aparut ca o reactie fata de sentimentalismul rococo-ului. specifice stilului. în dungi. sculptat si aplicate elemente de marchetarie. Robert Adam a fost initiatorul unei variatiuni distincte a decoratiilor neoclasice. Picioarele scaunelor sunt drepte sau arcuite. crem-deschis. Stilul Ludovic al XVI-lea are drept caracteristici aparitia fotoliilor si a canapelelor pe rotile si predominarea culorilor deschide: alb. fiind mai curând o reîntoarcere catre mobilierul greco-roman (ca urmare a unui curent aparut în urma descoperirii în aceasta perioada a oraselor romane Herculaneum si Pompei). cornuri ale abundentei. coloane si palmete. revolutia burgheza si Imperiul lui Napoleon. Cabinetul preia forma dulapului francez. Fig.imagini. Sfârsitul perioadei baroce este dominata de lucrarile sculptorului Thomas Chippendale.centrale. cu fondul rosiatic. panglici si medalioane.6 Scaun în stil Chippendale. au fost introduse figuri fantastice delicate. marchetaria si pictura. Lemnul folosit cu precadere a fost mahonul. torte aprinse. În Anglia. boboci stilizati. Mobilierul a devenit auster. contrastante. inspirat din tiparele si culorile (alb-rosu-negru) întâlnite pe vasele romane antice. flori de caprifoi. flori de câmp asezate în cosuri sau împletite în ghirlande Tehnicile de ornamentare sunt: sculptura aurita mat sau patinata. cu motive preluate din arhitectura greaca si romana: valuri de volute. coronite. Mobilierul era pictat cu ghirlande si medalioane. dând nastere stilului Chippendale. iar suprafetele pieselor de mobilier sunt acoperite cu ornamente de influenta orientala. masiv sau sub forma de furnir. Tapiteria se realizeaza din stofe simple. benzi întretesute. iar spatarele au forma unor îmbinari de bare sau bare si panglici. sursa www. ornamentele fiind realizate în culori deschise.

cariatidele. Influentele greco-romane si egiptene antice (ca urmare a victoriei lui Napoleon în Egipt) sunt predominante. unde a fost numit Regency.7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta (Stilul Ludovic al XVI-lea). fiind orientat spre glorificarea victoriilor si a puterii imperiale. Tapiteriile sunt de culoare rosu închis. . înconjurate de coronite. arile Scandinave.imagini. extinzându-se si în alte tari: Germania. galben auriu sau verde antic. Deseori apar medalioane cu arme si litera N. Italia. Decorarea se face prin sculptare în ronde bosse. Empire a devenit un stil international.ro Stilul Empire ia nastere dupa revolutie si atinge apogeul în timpul lui Napoleon. iar ornamentele se realizeaza din bronz cizelat si aurit. lemnul de mahon fiind utilizat aproape în exclusivitate. cornuri ale abundentei fiind dispuse pe elementele de sustinere. formele predominante: grifonii. sfincsi. sursa www. Rusia si Anglia.Fig. iar furnirele predominante sunt de culoare castaniu sau rosu.

8 Fotoliu. Ornamentele dominante sunt de natura vegetala.8 Stilul Empire. motivele tipice de decorare fiind: palmetele.ro 1 Pat cu baldachin. în care formele au devenit mai mari si mai greoaie si bogat ornamentate. sursa:www. 7 Consola cu cariatide. astfel încât sa rezulte un mobilier ieftin. 10 Cabinet.flori. în dungi si din piele. Stilul Regentei (Regency . indiene si egiptene. Stilul Biedermeyer (1815-1848) a aparut în mediile burgheze din Germania. în dorinta de aparitie si de impunere a unui stil propriu. meselor. perioada Regentei lui George al IV-lea) a reprezentat o dezvoltare a stilului neoclasic. grifonii. Tapiteria era din materiale înflorate.. leii înaripati. crengute. Formele sunt mai rotunjite. frunze. 2 Pat. iar decorarea se face cu incrustatii de alama. 4-5 Fotoliu. 11-12 Ornamente specifice.Fig. toarte de fildes si abanos în lemn de trandafir si abanos. rozete. De asemenea. stilizate: . 9 Gheridon. accesibil paturilor largi ale burgheziei. Se remarca o preferinta pentru motivele exotice turcesti. acoperite cu esente exotice. par. imagini. sunt întâlnite slifuri ornamentale din bronz. 3 Scaun. 6 Masa. . frasin. Austria si Ungaria ca o interpretare a clasicismului german. Caracteristic este aparitia unor bratari metalice la picioarele scaunelor. canapelelor pentru a le proteja contra loviturilor. Mobilierul folosea specii indigene de lemn de cires. iar cele din alama stantata se realizau din table ambutisate. caprifoiul.1810-1830.

Pat en bateau. 3.Canapea. . neorenastere. 7. 9. Scaun si masa. Fotoliu. curbilinii. sursa: www. 2.ro 1. Biblioteca. Fotoliu cu spatar rotund. Ele capata o raspândire în aproape toata Europa fiind regasite sub alte denumiri: y y în Anglia-stilul Victorian. 4. cu forme mari. masa si scaun în garnitura.9 Stilul Biedermayer. neobaroc si neorococo. cu dantelarie renascentista si folosirea unor tehnici industriale noi în decorare (laminare si galvanizare). 6. în care se combina liniile drepte cu cele curbe. 8. caracterizat prin piese de mobilier de dimensiuni mici. Secrétaire cu doua corpuri. Scaun. în Franta-stilul Louis Philippe.imagini.Fig. 5. Birou-comoda Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind: -neogotic.

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

Stilul Arte si mestesuguri (1860-1910) apare ca o revolta împotriva productiei de masa a mobilierului. Majoritatea pieselor sunt executate manual, în forme simple, inspirate de mobila de la tara si de arta japoneza. Sunt folosite esente lemnoase indigene si materiale relativ necostisitoare: cupru, aliaj de staniu si plumb. Tapiteriile au motive plate reprezentând pasari, animale, flori si plante stilizate. Se remarca preferinta pentru finisarea prin ciocanire a pieselor metalice, iar îmbinarile se fac în coada de rândunica, nut si feder. Stilul Art Nouveau (1880-1910) este considerat cel dintâi stil modernist, fiind caracterizat prin forme si modele sinuoase, curbate si alungite, inspirate din formele naturale. Stilul a fost popular în toata Europa, fiind cunoscut sub diferite denumiri: y y y y y Jugendstil în Germania si Austria, Stile Libertà în Italia, Modernismo în Spania, Modern Style în Anglia, Tiffany în Statele Unite.

Accentul s-a pus pe calitatea materialelor si pe maiestria executiei. Pentru marchetarie sunt folosite esente tari, exotice, sticla cu irizatii, argintul si pietrele semipretioase. Motivele includ figuri feminine, cu par unduitor si vesminte vaporoase, curbe sub forma de "lovitura de bici", flori, pasari si insecte stilizate, mai ales libelule de tip filiform[15]. Stilul modernist (1918) a fost determinat de dezvoltarea tehnologica de dupa Primul Razboi Mondial si a cuprins o varietate de forme, stiluri si motive, de cele mai multe ori rupte de traditie si cu desconsiderare fata de specificul national. Între acestea se remarca: stilul cubist, lipsit de echilibru si ornamente; stilul Bauhaus (Weimar-Germania), care a încercat spargerea barierelor dintre arta, mestesug, proiectare si arhitectura, prin folosirea unor materiale noi: teava de otel cromat, placaj mulat si laminat; stilul Art Deco, cu piese de mobilier manual superb finisate, în care se întâlneau intarsii din materiale exotice, ca de exemplu fildes si decoratii cu forme geometrice.

Stilul contemporan, din perioada de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si pâna în prezent este caracterizat prin înlocuirea materialului lemnos cu materiale noi:

- semifabricate din lemn, fibre de sticla, mase plastice, otel cromat, sticla, prin care se scot în evidenta mai mult forma, culoarea si modelul, în defavoarea ornamentelor. Începând cu sfârsitul secolului al XX-lea, mobilierul a început sa fie realizat din semifabricate acoperite cu filme din hârtie speciala, rasini sintetice termoplastice sau metalice. Mobila contemporana este adaptata cerintelor de comoditate si spatiilor mai reduse, fiind foarte functional si asigurând o manevrare usoara. Garniturile de mobila nu mai pot fi distinse strict din punctul de vedere al destinatiei lor, ele fiind concepute astfel încât sa aiba un caracter multifunctional (de exemplu, dormitorul poate avea o dubla destinatie, si camera de zi sau/si de cabinet, bibliotecile sunt prevazute si cu vitrine pentru etalarea diferitelor obiecte, precum si cu spatii pentru aparate electronice). Dulapurile au devenit din ce în ce mai mari, acoperind în întregime peretii, mesele au placi rabatabile si se pot plia sau prezinta forme de adaptare în colturile camerelor, bufetele si comodele prezinta spatii distincte pentru introducerea aparaturii electronice. O foarte mare dezvoltare o prezinta piesele de mobilier pentru birouri. În România, a avut loc o dezvoltare paralela a doua tendinte: stilul popular românesc (rustic) si stilul cult românesc. O serie de piese de mobilier rustic sunt expuse la Muzeul Satului din Bucuresti. Cu toate ca au fost obtinute cu unelte rudimentare, ele sunt caracterizate printr-o maiestrie si o bogatie a motivelor. Crestaturile sunt alcatuite din motive geometrice variate si sunt plasate pe suprafata pieselor, cu respectarea principiilor generale decorative. În general, mobila era destul de modesta si se compunea din piese cioplite si crestate cu simt de echilibru si maiestrie. Principalele piese de mobilier erau: lada pentru pastrarea îmbracamintei, masuta joasa cu trei sau patru picioare si scaunelele cu înaltimea corespunzatoare, scaunele cu spatar conturat si crestat, patul simplu si leaganul pentru copii, prevazut cu talpi curbe pentru balansare sau suspendat prin sfori, în tavan[16]. Sub influenta stilurilor bizantin, gotic si rusesc, în mobilierul românesc au început sa apara o serie de motive vegetale si animale stilizate sau împletituri din benzi. Dintre variantele stilului cult se remarca Stilul Brâncovenesc, aparut în perioada lui Constantin Brâncoveanu. Mobilierul era format din linii si planuri drepte, cu multe elemente arhitecturale bizantine (arce sub forma de vârf de lance, arcade semirotunde sau trilobate, stâlpi cu capitel si soclu) si cu decoratii de aceeasi inspiratie: frunze de acant, flori, adaptate specificului national. Traditia fabricarii mobilei pe cale industriala dateaza de la începutul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele ramuri industriale ce s-au dezvoltat în tara noastra.Catre mijlocul secolului al XIX-lea au fost fabricate si primele scaune curbate, stilurile de mobila predominante fiind cele traditionale, în special Renastere. Spre sfârsitul secolului s-a renuntat treptat la stilurile traditionale, tinzându-se catre o mobila mai functionala si fara profiluri exagerate.

I.6 Verificarea calitatii mobilei
Piesele de mobilier pot fi de fabricatie recenta sau piese vechi, obiect al achizitiilor prin licitatii sau prin magazinele de antichitati. Piesele de mobilier vechi, chiar disparate, sunt evaluate la sume mari pe piata antichitatilor si, tocmai de aceea, ele constituie obiectul multor falsuri si reconditionari. De aceea, în datarea si verificarea lor calitativa se impune urmarirea anumitor indicii, printre care: esenta lemnoasa, metodele de constructie utilizate, culoarea, patina, proportiile elementelor componente.

De-a lungul istoriei mobilierului au existat perioade caracterizate prin folosirea unor esente lemnoase, care permit datarea obiectelor respective: y y y y perioada medievala, pâna în secolul al XVII-lea, a fost numita "perioada stejarului; anii 1690-1735 au fost denumiti "perioada nucului"; dupa 1735 a început "perioada mahonului"; în secolul al XlX-lea, în paralel cu revenirea la furnirele de stejar si de nuc, s-au folosit pe larg esentele exotice.

Metodele de obtinere si de asamblare a pieselor de mobilier reprezinta si ele un indiciu al vechimii acestora: pâna în secolul al XVIII-lea, îmbinarea pieselor se realiza prin rosturi de tip feder si nut, fixate prin cuie de lemn, de forma neregulata si executate manual; y dupa secolul al XVIII-lea, îmbinarile s-au realizat în forma de "coada de rândunica" (prin taiere manuala cu fierastraul), cu încleierea rosturilor. La verificarea pieselor de mobilier trebuie sa se urmareasca daca toate îmbinarile sunt identice si executate manual sau nu; y la începutul secolului al XlX-lea, piesele au început sa fie executate mecanic, cu fierastraul circular; y vechile furnire erau debitate manual, relativ mai groase si neregulate, pe când furnirele mai noi sunt obtinute mecanic si de aceea sunt mult mai subtiri si uniforme; y directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, atât la partea superioara cât si la cea inferioara; y picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi; y orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mânere care au fost înlocuite. y Culoarea si patina sunt alte elemente de apreciere a vechimii unor piese de mobilier: - orice zona expusa luminii solare trebuie sa prezinte o usoara decolorare; - culoarea si patina trebuie sa fie uniforme pe suprafata pieselor de mobilier; - partile frecvent manevrate sau supuse unei uzuri mai intense (mânere de fotolii, de scaune, zona de furnir aflata sub mânere) si partile sculptate concav trebuie sa fie mai închise la culoare; - în jurul suruburilor, balamalelor, cuielor, mânerelor se asteapta existenta unor depozite de murdarie formate de-a lungul timpului, datorita vechimii obiectului de mobilier; - aplicarea unui strat prea gros de ceara poate fi indiciul unei reconditionari, prin care se încearca ascunderea unor modificari[17]. Mobila contemporând reprezinta unul dintre produsele cu cele mai variate niveluri de calitate, influentate în mod hotarâtor de materiile prime si de modalitatile de prelucrare si finisare: mobila executata din lemn masiv sau realizata din semifabricate; mobila executata în întregime manual, decorata prin sculptare; mobila de serie, pentru birouri, executata în mare parte mecanic.

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica în:

transparenta. mobila se clasifica în: .mobilier finisat cu pelicula (din ceara.mobilier din rame placate (cu placaj. 2. . opaca.cu intarsii. cu pori închisi sau semiînchisi.pictata. 5. . . . sticla. Dupa destinatie. 4. . cu luciu înalt (luciu oglinda). . mobila se grupeaza în: . .rabatabila. . . Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi). ceramica.sculptata. .mobilier nature. Dupa finisaj. piele. textile). obiectele de mobilier se pot clasifica în: . . . cu semiluciu. material plastic.extensibila. metal.pentru uz casnic. .în sistem fix (nedemontabila).cu marchetarie.. vopsea sau lac).mobilier finisat prin ardere. . semimata. . mata satinata (fara luciu).gravata.mobilier din lemn masiv.mozaicata.modulata[18].mobilier din materiale combinate (lemn. .profilata.mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de cânepa). Dupa omamentatie. decorativa si de imitatie.incrustata. .mobila demontabila.pentru institutii publice. ulei. . Dupa sistemul constructiv se distinge: .mobilier din panel. 3. . PFL si PAL).

. 6.camere de lucru.sufragerii. .pentru uz comercial si hotelier. pelicula trebuie sa fie transparenta. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda. piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: . zgârieturi si fara imprimari. . Dupa locul de folosinta. în conditii de iluminare normala. latimii si al diagonalei. bule de aer sau fisuri. de minim 25 jam.pentru cladiri social-culturale. nu se admit: . .verificarea aspectului se face cu ochiul liber. verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control. .pentru uz industrial.încretituri.pentru scoli si spitale. Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-mecanice: .camere de dormit. Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta în desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. De asemenea. Grosimea peliculei. La finisarea transparent. scurgeri. fara pete sau zone opalescente. iar la finisarea opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata.hol. . fara asperitati. .bucatarie. uniforma. . incluziuni de corpuri straine. chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate în tabelul 1. trebuie sa fie uniforma si aderenta pe întreaga suprafata. y y verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat. asezata pe cant. urmarindu-se prezenta oricarui defect. . . în sensul lungimii.camere de tineret. iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana. cratere.baie. Conditiile de admisibilitate a finisajelor . Rezistentele minime la solicitarile fizice.camere de zi. masurându-se sageata maxima. Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport. . urmarindu-se dimensiunile prevazute în desenul tehnic.

Ambalarea mobilei se poate realiza în ambalaje din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea. y determinarea rezistentei la oboseala prin împingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (având picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative. 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL).Tabel nr. dispuse egal pe toata suprafata sertarului. împingându-se mobila în doua directii perpendiculare. y determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti. rezistenta. y verificarea stabilitatii piesei de mobila în planul de asezare (picioare si soclu în acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa. 1 Caracteristica Rezistenta la apa Rezistenta la grasimi Rezistenta la alcool 50% Rezistenta la cafea Rezistenta la acetona U. din exterior catre interior.M. acoperita cu parafina si polimeri sintetici. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire vertical se face prin închideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise. cu o anumita forta. bituminata sau de matase. y determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc). urmarindu-se rezistenta asamblarii. neadmitându-se desprinderea butoanelor. . iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare.Mobilier din lemn. y determinarea rezistentei sertarelor la încercarea statica se realizeaza prin dispunerea în interiorul sertarului închis a trei greutati. urmarindu-se rezistenta asamblarilor. care sa acopere întreaga suprafata a usii. y determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul în exterior. depozitare si transport. urmarindu-se rezistenta asamblarii si a încleierii. din carton ondulat si din hârtie speciala: tip sulfit. Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare în sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm. y determinarea rezistentei politelor la încercarea statica si dinamica. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare. mânerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund. Normal Superior Înalt ore ore ore ore min. 1 24 6 24 1 1 85 24 24 16 16 2 85 85 10 HB 15 2 HB 15 4 HB Rezistenta la surse fierbinti °C uscate Rezistenta la surse fierbinti °C umede Rezistenta la soc termic cicluri Rezistenta la zgâriere - (Sursa: STAS 6009-86 . y Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pâna la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare. Finisare transparenta si opaca.Conditii tehnice generale de calitate) Conditiile de admisibilitate a finisajelor: verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizându-se sertarul la 2/3 din lungime.

oglinzi. curenti puternici de aer. altele decât cele alimentare.R. a reusit sa se afirme si a capatat teren în fata unor alte firme cu renume si vechime. 987/20.capitala de judet. Statul firmei este cel de societate cu raspundere limitata.Articolul 1: denumirea societatii. Mobreal Divers S. MOBREAL DIVERS S. Depozitarea mobilei se realizeaza în încaperi închise. Denumirea societatii va fi aceea de "Mobreal Divers" si va fi însotita obligatoriu de forma de societate cu raspundere limitata S. Elementele demontabile care ies în afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate în interiorul mobilierului sau ambalate separat în hârtie de ambalaj sau carton ondulat si introduse în pungi textile sau de polietilena. pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hârtie. mobila trebuie ferita de: praf. polite. iar componentele fragile (cristale. iar umiditatea relativa a aerului . Colturile.. care a îndeplinit de-a lungul existentei sale functii importante: .40-70%. acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei. la 29 km de Ploiesti si la 87 km sud-est de Brasov.C. Zona este cunoscuta pentru potentialul sau în domeniul industriei lemnului si derivate din acestea.Competitia dintre firmele ce activeaza în acest domeniu este strânsa. pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si cel manipulator sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila. vom enumera câteva din articolele actului constitutiv: . geamuri.L. toate încercând sa satisfaca pe cât posibil mai bine cerintele clientilor.2002 si este platitoare de TVA de la înfiintare. Societatea cu raspundere limitata este larg raspândita si folosita ca forma de organizare a societatilor comerciale mixte.L. pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici.L. târg. act constitutiv. Pe timpul depozitarii. în baza prevederilor legale. muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA DESF sURAT DE S.Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala care integreaza în functionarea ei elemente împrumutate atât de la persoane cât si de la societati pe capitaluri.C. pe Valea Teleajenului. carton si trebuie închise sau fixate astfel încât sa fie imobilizate în timpul manipularii si al transportului. CAPITOLUL II.R.centru politic al raionului Teleajen si cetate de cultura. dupa 1998. Societatea S. uscaciune.Activitatea principala o reprezinta productia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614). II.R.C. vama.L. Stivuirea trebuie sa se faca astfel încât piesele de mobila sa nu se zgârie prin frecare între ele sau sa se deterioreze. capitalul social si sediul societatii. Mobreal Divers S. "sa cucereasca" din ce în ce mai multe piete de desfacere. mânere de sticla. Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa între 10-35°C pentru o perioada de depozitare de pâna la 15 zile si între 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile.R. imobilizate în interiorul lazilor. de portelan) trebuie sa fie ambalate în aceeasi lada sau în lazi separate. la 98 km de capitala. . Contractul de societate al firmei se numeste. Transportul se face cu mijloace de transport curate. a fost înfiintata în 2002. de numarul de ordine în registrul comertului.05. pe DN 1A Bucuresti-Ploiesti-Brasov.1 Scurt istoric Valenii de Munte este asezarea urbana cea mai însemnata din partea de nord-est a judetului Prahova. actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. a fost înfiintata în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata în 1998 în baza actului constitutiv sub nr.Subansamblurile glisante (sertare. schimbari bruste de temperatura. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hârtie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata.Societatea desfasoara si alte activitati.Cum societatea S.respectiv intermediere în comertul cu ridicata al bunurilor de consum. Accesoriile metalice trebuie introduse în pungi sau pachete. Firma analizata aici. Localitatea se întinde pe o lungime de mai bine de 5 km.

privind înmatricularea în registrul comertului din judetele unde vor functiona.01 si se încheie la data de 31. Nivelul salariilor pentru personalul angajat se stabileste de catre administratie prin negociere. .12 al fiecarui an. .L. .R. republicata S. nr. Cuza Voda. Bilantul societatii este întocmit de administrarea acesteia.confectionarea tâmplariei de aluminiu.Articolul 17: drepturile si obligatiile personalului angajat. Exercitiul economico-financiar începe la 01. Capitalul social este de 50000 ron lei.În caz de pierdere unicul asociat are obligatia sa analizeze cauzele si sa stabileasca masurile corespunzatoare pentru redresarea situatiei. conform contractului de închiriere nr.Articolul 13: participarea la beneficii si pierderi.Articolul 4: durata societatii.32.A. Mobreal Divers S.confectionarea geam termopan. Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual.R. va fi administrata si reprezentata de unicul asociat Florea Gabriel. . . . cu respectarea Legii 31/1990 republicata. .imposibilitatea realizarii obiectelor de activitate.intermediere în comertul cu produse diverse. .Articolul 5: obiectul de activitate. Societatea se constituie pe o perioada nelimitata începându-si activitatea de la data înmatricularii în registrul comertului.Articolul 6: capitalul social.fasonarea si finisarea sticlei. împartit în 20 de parti sociale a câte 2500 ron lei fiecare.confectionarea tâmplariei de PVC. S.Articolul 10: conducerea si administrarea societatii Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor. Sediul societatii este în orasul Valenii de Munte.L.Societatea poate furniza si cu alte societati dar cu respectarea prevederilor legale. judetul Prahova. . Mobreal Divers S.Articolul 18: dizolvarea si lichidarea societatii Urmatoarele situatii pot duce la dizolvarea societatii: . str. care va fi constituita si va functiona conform legii 31/1990. Mobreal Divers S. se constituie si va functiona în conformitate cu legislatia din România si cu prezentul act constitutiv.Primul exercitiu economico-financiar începe la data constituirii societatii. .C.Societatea va putea înfiinta sucursale si filiale în orice localitate din tara. încheiat cu S. cu respectarea limitei minime prevazute de lege.R.Articolul 7: Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute de lege. .L. .Articolul 2: sediul societatii.Articolul 16: bilantul. respectiv la data înregistrarii în registrul comertului. partile sociale pot fi transmise pe cale legala sau testamentara. Forma juridica a societatii va fi aceea de societate cu raspundere limitata. .Articolul 3: forma juridica. îsi înfiinteaza puncte de lucru în comuna Drajna conform contractului de subînchiriere din 10 mai 2002. .C. 13 mai 2002. .Plata cotelor de beneficii catre asociat se va face numai dupa aprobarea bilantului si verificarea acestuia de catre organele fiscale. va avea urmatoarele obiecte de activitate: . . .C. 45.Articolul 9: În caz de deces.productia altor tipuri de mobilier. . S.Articolul 15: activitatea societatii.C. Agromec S.Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual..

.intermedieri în comertul cu material lemnos si de constructii 511 5115. . în cazul mobilei.resurse materiale. Furnizor de bare de aluminiu este firma Euro Bussines. S. Personalul societatii este alcatuit din 20 de angajati dintre care: .L.productia mobilierului pentru birou si magazine 361 3613.L.resurse financiare.productia altor tipuri de mobilier 511 5113. un producator foarte puternic.pierderile de capital sub limita minima prevazuta de lege pentru existenta .intermedieri în comertul cu produse diverse. Bucuresti sau Acording Group Bucuresti.R.L.C. .R. daca adunarea generala nu decide completarea acestuia.C.Mobreal Divers S.incapacitatea. 4 în sectia de tâmplarie si fabricare termopan si 3 la asamblarea si prezentarea mobilei.hotarârea adunarii generale.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei În actul constitutiv al societatii.Resursele societatii sunt foarte importante pentru dezvoltarea acesteia sunt concretizate în resurse: .productia mobilierului pentru bucatarii 361 3614. .L.resurse umane. II.intermedieri în comertul cu mobila 511 5119. Resurse umane Resursele umane se refera la salariatii societatii care lucreaza efectiv în unitate si care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor unitatii.R.L.Aprovizionare cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S.3 îsi desfasoara activitatea în compartimentul economic.fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie pentru constructii 361 3611. II.fabricarea de produse stratificate din lemn 203 2030. Ploiesti.productia de scaune 361 3612. obiectul de activitate al firmei S.C.L.stimularea capacitatii salariatilor.. . se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. .declararea nulitatii societatii.în alte cazuri prevazute de lege.R. Probleme principale ale managementului companiei în legatura cu resursele umane sunt: . Mobreal Divers S.R. este o societate relativ nou înfiintata.S..13 lucreaza în compartimentul productie: 3 în hala taiere PAL. Mobreal Divers S. .C.C.A Scaieni.atragerea si angajarea unui numar de salariati corespunzator nevoilor companiei. geamului si tâmplariei.asigurarea mobilizarii salariatilor. . . firma primeste comenzi de la persoane fizice si juridice dar are si un magazin de desfacere si prezentare la Câmpina. prin punerea în valoare si utilizarea rationala a celorlalte resurse.prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului 202 2020. cunoscut în întreaga tara.L.4 angajati activeaza în compartimentul comercial. este: 201 2010.De la firma Kavico Impex S. . produce pe baza de comenzi. societatea cumpara coala de PAL. Gess S. respectiv 1 secretara si 2 contabile. societatii cu raspundere limitata.3 Prezentarea resurselor firmei S.R.asigurarea salarizarii corespunzator fiecarui lucrator. . iar accesoriile pentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.Pentru mobila. Mobreal Divers S.etc. 3 în hala de taiere aluminiu si PVC.R.

R. promovare-retrogradare.L. sticla). intermediari. . Resurse financiare Resursele financiare sunt reprezentate prin disponibilitatile banesti în numerar si conturi bancare. apreciere globala. .Echipa de lucru este formata din persoane tinere (sau cu spirit tânar) si dinamice.reafectarea personalului pe alte posturi. . punctul de plecare în activitatea întreprinderii.cresterea rentabilitatii si a eficientei economice. iar accesoriilepentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S. primul stadiu si ultimul reflecta legatura firmei cu piata. în functie de competentele si rezultatele reevaluarilor.apreciere functionala.Aprovizionarea cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. c. sursa : informatii de la firma Piata de aprovizionare Piata de desfacere furnizori de materii prime (lemn.evaluarea riguroasa a capacitatii fiecarui salariat si a aptitudinilor sale în vederea unei eventuale promovari. cu idei inovatoare.C. apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie. sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. Orientarea activitatii firmei catre obiectivele prioritare. în sens general. Scaieni. Societatea se bucura de autonomie în cazul investitiilor.din credite bancare. cunoscut în întreaga tara. . Asigurarea competivitatii microeconomice se bazeaza si pe managementul carierelor care. Studiul pietei constituie premisa. se refera la: . Resurse materiale S.2.În relatia complexa firma-mediu.C. Mobreal Divers se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. Principala componenta a mediului ambiant în care o firma apare atât în calitate de producator cât si de consumator. Succesiunea logica în fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere.facilitati auxiliare. caracterizat printr-o concurenta puternica. Gess S.R. concurenti firma ( prin anunturi publicitare ). d. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori. Ploiesti societatea cumpara coala de PAL.De la Kavico Impex S.R.Mecanismul pietei reprezinta pentru firma moderna. terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva. prin notatie. un producator foarte puternic.birouri. sau Acording Group Bucuresti. care vor asigura realizarea programelor de desfacere. se practica evaluarea generala. Relatia întreprindere-piata Activitatea firmei se desfasoara într-un mediu ambiant instabil. este acum proprietara cladirilor în care îsi desfasoara activitatea: .L. Evaluarea furnizeaza informatii importante atât pentru deciziile de recompensare-sanctionare. potrivit obiectului sau de activitate. cât si pentru deciziile strategice care vizeaza extinderea relatiilor firmei pe piete noi de desfacere. indiferent de modul în care sunt finantate: . persoane în cautarea unui loc de munca banca persoane fizice Piata fortei de munca Piata financiara .A. pe baza sporirii vânzarilor totale si a profitului unitar realizat pe seama fiecarui produs. formare. aflate la dispozitia firmei. Tabel nr. Mobreal Divers S. b. în particular.S. În fluxul aprovizionare-productie-desfacere. pot fi subliniate urmatoarele aspecte: a.R. hotarând singura cu privire la investitiile ce urmeaza a fi realizate. furnizori de echipamente clienti.optimizarea ansamblului procedurilor anterioare printr-o buna gestiune a efectivului de personal. .Furnizor de bare de aluminiu este fima Euro Bussines.din surse proprii.satisfacerea în conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite. este piata.400 m².L.Se va fundamenta initial planul de desfacere.225 m².depozite. cum sunt: . în general. Formarea constituie un mijloc esential pentru a facilita evolutia comportamentului si competentei salariatilor. respectiv firma-piata.L..C.La firma studiata.

C. urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii în asigurarea resurselor si în plasarea produselor proprii pe piata. Vicu S. Micki Company S. Pe întreaga perioada de desfasurare a activitatii sale. simpozioane. toate firmele din domeniu.În dubla ipostaza a firmelor de cumparator si vânzator firmele îsi plaseaza competitia dintre ele în doua planuri: . disponibilitatile de forta de munca iar pe de alta parte îsi disputa clientii . Târgurile si expozitiile întregesc imaginea de ansamblu precum si capacitatea de reprezentare pe piata atât din punct de vedere al constantei în aparitii precum si ca paleta de produse.87. dar care sa asigure profit.realizarea cifrei de afaceri stabilita.L Scaieni-unul dintre cei mai mari producatori de geam din tara.L. Obiectivele trebuie sa întruneasca anumite caracteristici: y y y y sa fie realiste. la preturi care îl pot satisface pe client.R.L.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale Concurenta este acerba în toate domeniile de activitate ale firmei. Brasov. pastrând totodata relatii strânse de colaborare cu partenerii sai de afaceri: S. S. sa fie stimulatoare. ale pietei. Firma îsi face cunoscute produsele atât prin intermediul angajatilor cât si prin intermediul mass-media si internet. Fogott Com Trans S. S. Societatea S.C. iar realizarea lor este în functie de sporirea adaptabilitatii si flexibilitatii firmei în raport cu mediul ambiant. firma s-a impus prin calitatea produselor si a serviciilor. la mentinerea si cucerirea de noi piete. Mobreal Divers S. Iasi. .Fiecare târg sau expozitie lanseaza un produs într-o maniera aparte tinând cont si de paleta de produse atent polarizata în spatiul de expunere.68 ron.În acest context se impune promovarea unui management anticipativ.C.L Filipestii de Târg.C.Orice întreprinzator trebuie sa includa în planul sau de afaceri un studiu de piata pentru a vedea daca exista o piata pentru produsele si serviciile oferite.asigurarea unui nivel ridicat de calificare si instruire a personalului. y y y y y II. probabil. Romglass S. a profitului.R.R. obiectivele ei pe termen mediu si lung fiind: . prestatorii de servicii.C. .Calitatea este un concept pe re. adica 440964. birouri. S. desfasoara în prezent o activitate eficienta si profitabila. cataloage.R. ron în anul 2004 fata de anul 2003 când cifra de afaceri era de 267877. sa fie usor de înteles. corespunzator cerintelor clientilor.R. daca acestea vor fi livrate la momentul oportun.R. prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor.O firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea cifrei de afaceri. Gess S.largirea pietei de desfacere.L. . Realizarea obiectivelor companiei este conditionata si de asigurarea ordinii si disciplinei în munca.implicarea managementului.C. . în perspectiva. care sa se realizeze prin respectarea de catre fiecare salariat a tuturor legilor si actelor normative în vigoare si a Regulamentului de Ordine Interioara. sa fie mobilizatoare. S. . Obiectivele definesc scopl si însasi ratiunea existentei firmei. pliante.L Covasna. încearca sa îl aplice.pe de o parte ele îsi disputa furnizorii.Alte mijloace de promovare ar fi: expozitii.asigurarea unui nivel tehnic si calitativ al produselor si serviciilor.

sistemul socio-economic în cadrul caruia a fost definit si aplicat. ce se pot grupa în anumite functiuni. pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie. . care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze la solicitarile mediului. ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii întreprinderii. care cere gruparea într-o functiune a unor activitati între care se afla relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate. ea integrând activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate în: .Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe. c. aplica în productie si urmareste rezultatul valorificarii cercetarii proprii sau a celei efectuate de institute specializate.1 Functiunea de cercetare-dezvoltare Aceasta cuprinde activitatile prin care se studiaza. Evolutia conceptului de functiune a fost influentata. sa evolueze eficient si sa dezvolte continuu. 5. în principal. 3. cercetare-dezvoltare. orientate însa spre realizarea acelorasi obiective. se concepe. Criteriul de complementaritate. de doi factori: . Criteriul convergentei care cere gruparea într-o functiune a unor activitati diferite. 1.progresul tehnic. Criteriul identitatii activitatilor grupate într-o functiune. de productie. financiar-contabila. care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor. a serviciilor. elaboreaza documentatii si proiecte pentru dezvoltarea produselor. ea asigura pe lânga acestea. 4. La proiectarea functiunilor întreprinderii se va tine seama de o serie de criterii cum sunt: a. documentarea tehnico-stiintifica. se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic. de personal. . productiei si a muncii. b. informarea. introducerea unor noi tehnologii de fabricatie.activitati de organizare a conducerii. comerciala. ea organizeaza activitatea de inventii-inovatii. tehnologic si organizatoric al întreprinderii. 2. Pentru o întreprindere moderna se pot defini cinci functiuni de baza: 1.Astazi. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a întreprinderii Firma( întreprinderea) îsi desfasoara activitatea productiva într-un anumit cadru organizatoric. a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora.activitati de conceptie. aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii atât teoretice cât si practice. .Functiunile întreprinderii 1. Pentru realizarea acestei functiuni întreprinderea efectueaza studii.

criterii de evaluare. 3.Aceasta presupune promovarea spiritului novator în întreaga activitate a întreprinderii. 2. marketing. a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumului Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului. aprovizionare. compatibile cu activitatea sa pentru a impulsiona cercetarea aplicativa. Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe. ele fiind grupate în trei componente: 1.Prin aceasta se urmareste prospectarea atât a pietelor prezente. Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru: y y cercetare de piata. Functia de crestere a eficientei economice. cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vânzarilor. astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri. cât si a celor potentiale.Cercetarea stiintifica poate fi fundamentala si aplicativa. de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii. firma poate investi în echipament de proces sau alte input-uri intermediare. b. studierea nevoilor solvabile. .Aceasta se asigura prin realizarea. cercetarea produsului. a unor elemente de fundamentare ( informatii. cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetaredezvoltare aplicabile. care încorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme.2 Functiunea comerciala Cuprinde un ansamblu de activitati vizând aprovizionarea tehnico-materiala. diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii întreprinderii de adaptare rapida. desfacere. cum sunt: a. dupa caz. operativa si activa pe piata. a necesitatilor si comportamentului consumatorilor. y y y y 1.În realizarea functiunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc mai multe optiuni ale firmei: y firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru a-si spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie. firma poate aborda o cercetare strategica. desfacerea produselor. firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate. Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum. comertul exterior si cooperarea economica internationala.Activitatea de marketing se concretizeaza într-o serie de functii. c. perfectionarea frmelor de distributie si comercializare. prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica. firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know-how.

În prezent. încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate. precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare. cum sunt: calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate. În domeniul aprovizionarii tehnico-materiale. . rezolvarea reclamatiilor clientilor. asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate. pentru adaptarea la constrângerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale. În mod corespunzator. participarea la licitatii. managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati. Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a întregului proces de productie. cercetarea promotionala. în cantitatea si calitatea negociata cu clientii. marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv. fundamentarea normelor de consum de materiale.3 Functiunea de productie Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este specializata firma. participarea la diferite târguri. cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice. negocierea si încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale. Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare întreprindere îsi desfasoara procesele economicosociale în corelatie cu alte unitati economice. organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului. influenteaza direct calitatea produselor fabricate. efectuarea operatiunilor de primire. inventarierea activelor circulante depozitate. 1. cercetarea distributiei.y y y cercetarea pretului. contractarea furnizorilor. receptie cantitativa si calitativa. expozitii în tara si strainatate. calculul marimii stocurilor de produse finite. în domeniul desfacerii si în cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati. calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie. cum sunt: prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti.

aceasta functiune cuprinde: . Volumul activitatilor incluse în functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care: profilul întreprinderii. aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare. a utilajelor. Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica.4 Functiunea financiar-contabila Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de întreprindere. produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta. fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni întreprinse în cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare.Scopul productiei îl constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate.productia T-munca K-capitalul Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor.Din acest considerent. a standadelor de calitate. a utilitatilor. O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei. activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor. complexitatea produselor fabricate.Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital. 1.În functie de obiectivele urmarite. caracteristicile materiilor prime. Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite. K) unde: P. ale materialelor. activitatile incluse în functiunea de productie se împart în: activitati de pregatire a productiei.produs nou asimilat. cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia întreprinderii. a normelor de consum si tinând seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului. potrivit functiei: P = f ( T. precum si de întelegerea conditiilor în care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie. munca. stabilindu-se o anumita relatie între cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute. Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a modului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati. înzestrarea tehnica.

pasivelor. fiabilitatii datelor contabile.efectuarea de studii pentru îmbunatatirea climatului organizational si motivational în cadrul firmei.determinarea necesarului de forta de munca. de regula. Fig.organizarea perfectionarii.Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte: .Evidenta contabila financiara.Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii întreprinderii. cum sunt: .Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila. în primul rând prin analiza manageriala a pretului de cost. angajarea. se întrepatrund si se completeaza reciproc.asigurarea securitatii activelor.asigurarea calitatii. selectia.11 Mecanismul functionarii întreprinderii. fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri.asigurarea eficientei operationale.5 Functiunea de personal Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice.recrutarea.îmbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii. respectând legile fiscale. .Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara. pregatirii profesionale a salariatilor. formând sistemul organizarii procesuale a întreprinderii. În organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure în permanenta un echilibru între interesele salariatilor. .Evidenta fiscala. Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil. . c. .Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta.Informatiile financiare se comunica. .a. Toate aceste functiuni se afla într-o strânsa interdependenta. care are drept scop înregistrarea si raportarea activelor. evaluarea performantelor în munca si promovarea personalului. 1. d.Contabilitatea manageriala.Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic. cuprinzând structura conturilor si metodelor de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuala. în practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan. . b. aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor. În concluzie. obiectivele si rezultatele firmei. sursa: informatii de la firma .Organizarea interna a evidentei contabile.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor în concordanta cu legile fiscale. prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative în forma si continutul reglementat prin lege în vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor.stabilirea sistemului de salarizare. functiunile identificate au caracter teoretic. veniturilor si cheltuielilor întreprinderii.Aceasta componenta cuprinde activitati cu un însemnat rol de control si de actiune corectiva. .

sursa :informatii de la firma.Interdependenta functiunilor întreprinderii Fig. F1 .12-Interdependenta functiunilor întreprinderii.

Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce în continuare dereglari în F3 (neplata salariilor) si încetarea functiunii F5 (procesele de productie).F1. în consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor. II. nu se va realiza produsul (mobila. adica se stagneaza procesul de desfacere. nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor. A2. În aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta în a întrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei.functiunea comerciala. . Daca în cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari). adica. A1.structura functionala(de conducere). Este posibila si influenta inversa.5 Prezentarea structurii de management În ansamblul ei. Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic.Pe lânga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare în lant. atunci va aparea un efect nedorit si în desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente). dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de materii prime).o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. de livrare a produselor.o activitate din cadrul functiunii comerciale. structura organizatorica are doua componente: 1. F2. fereastra termopan) în timp util.functiunea de cercetare-dezvoltare.Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce în continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala).

hala pentru tâmplarie si fabricare termopan. tâmplarie aluminiu.Acestea se taie la lungimea dorita si se .2.structura operationala(de productie si conceptie). dupa care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit tip de produs.Pentru tâmplaria de aluminiu.În functie de preferintele clientului geamul se ionizeaza. precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie. ionizare geamuri( ocazional ). Hala de prelucrare a acestora sunt: hala de asamblare si prezentare mobila. formele si nivelul specializarii si cooperarii. favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca. tâmplarie PVC.. Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice. Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei. Mobreal Divers S. se folosesc bare de aluminiu.L. Firma se aprovizioneaza cu geam de la S.Pentru a nu se face condens. În cazul S.Initial geamul este spalat si uscat cu ajutorul unei masini de spalat. îmbunatatirea conducerii operative a acestora.R. zona de amplasare a întreprinderii. favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie. comerciale. modul de constituire si grupare a acestora.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate. sau nu.Se prind apoi doua foi de geam cu ajutorul unei baghete.C. economice. Gess S. La proiectarea structurii operationale se are în vedere o serie de factori cu influenta tehnica. iar celelalte doua sunt auxiliare. specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat. Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs. sociala. Primele doua hale sunt hale de baza. financiar si comercial.L. în sectiile productiei de baza.Dintre acestia cei mai importanti sunt: volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata.În procesul de productie acesta trece prin mai multe faze. administrative.C. în hala de ionizare. hala de taiere aluminiu si PVC.Pentru aceasta se foloseste o substanta numita hotix si o sita moleculara.silicagel sau bobite de silicon. Produsele firmei sunt de trei tipuri: mobila din PAL melaminat.R. urmeaza un proces de tratare. structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie. hala de taiere PAL.Termopanul astfel obtinut este transportat catre client cu una din cele trei masini autoutilitare ce asigura transportul pentru toate produsele firmei.

Acesta se achizitioneaza de la furnizori sub forma de coala în culori variate: nuante de lemn rosu.(ca mânere sau bare de sustinere). statutul firmei.L.Obiectivul principal al organizarii.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei Aprecierea structurii organizatorice se face prin analiza mai multor factori care influenteaza situatia existenta a firmei: strategia de dezvoltare a firmei. complexitatea productiei. Vrancea se face cu ajutorul a trei camioane. Relatiile de autoritate operativa cuprind mai multe nivele de organizarece se subordoneaza între ele în conducerea companiei si se stabilesc prin deciziile adunarii generale. calitatea resurselor umane folosite. catre firme din Vaslui. are organizata evidenta contabila analitica si sintetica pentru toate elementele patrimoniale folosind tehnica de calcul în prelucrarea datelor.se axeaza pe un sistem modern de conducere ( leading ) în care motivarea si stilul managerial joaca un rol esential.Se face o diagrama de taiere în functie de modelul ce urmeaza a fi realizat si se taie în hala de taiere PAL. Gess S. concomitent cu perfectionarea pregatirii profesionale a personalului de executie financiar-contabila la locul de munca al fiecaruia. Distributia de geam de la S.L. de orice natura sau orice neregula pe care o constata în sarcina personalului din compartiment privind exercitarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu aprobate de conducerea companiei. sau în magazinul de desfacere si prezentare din Câmpina. II. sefii raspund de legalitatea si temeinicia dispozitiilor date si de consecintele acestor dispozitii.. Mobreal Divers S.Mobila se executa din PAL melaminat.Mobila se executa pe comanda. la orice nivel. . Transmiterea dispozitiilor legale de autoritatea ierarhica se face prin sefii ierarhici directi. Masuri de perfectionare a structurii organizatorice Crearea si asigurarea posturilor cu lucratori capabili si care doresc sa le ocupe constituie un obiectiv al organizarii ( functia staffing ). Bacau.asigurarea sarcinilor stabilite prin plan. repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca. Orice sef ierarhic. este obligat sa aduca la cunostinta sefului ierarhic superior orice abatere. Organizarea activitatii în cadrul societatii S. Pentru asamblare. sunt din metal sau plastic. galben.S. cu precizarea atributiilor si raspunderilor. Mobreal Divers S.Operatiile sunt aceleasi si pentru tâmplaria executata din PVC. Relatiile de serviciu între salariatii societatii sunt relatii de autoritate administrativa si relatii de autoritate operativa. dimensiunile societatii. dar exista si modele pentru prezentare expuse într-una din halele firmei. Se asigura conducerea corecta si la zi a contabilitatii cu respectarea regulilor si metodelor contabile prevazute de reglementarli în vigoare. iar cel care a primit dispozitiile este obligat sa-si informeze seful ierarhic direct.C.R.asambleaza în functie de preferintele clientului.R.C. albastru.Accesoriile.R. se face prin stabilirea unei structuri organizatorice care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale ( existenta unei organigrame ). negru.seful ierarhic superior poate transmite dispozitiile în caz de urgenta si nemijlocit.L. specialistii au grija sa pastreze fibra materialului pe verticala pentru aspect.C. elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnico-economic de serviciu de catre salariati sunt competenta administratiei.

inginer. Prezentarea componenetelor structurale organizatorice Organizarea presupune identificarea fortei de munca...obiectivele postului ce justifica ratiunea înfiintarii si functionarii lui.Ocupantii postului trebuie sa îsi dovedeasca competenta sau autoritatea formala. exista spre exemplu posturi precum: contabil. exista 3 compartimente functionale: productie. calitatea lucratorilor. servicii. adica evaluarea cantitativa dar si calitativa prin recrutarea. casier.L.R.C Mobreal Divers S.Principalele trasaturi ale postului sunt: . etc.Oricum. Posturile se caracterizeaza prin: . functia si compartimentul. A. sarcinile ce sunt de îndeplinit. întregul context legat atât de mediul intern cât si de cel extern sunt factori determinanti.În acest scop. datorita implicit si activitatii pe care o desfasoara. selectarea. Mobreal Divers S.C. În cadrul firmei trebuie sa existe o concordanta dinamica între obiectivele ce revin titularului unui post si sarcinile. sarcina este un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala si este efectuata de regula de o singura persoana. fiecare post caracterizându-se printr-un ansamblu de obiective si sarcini care pun în evidenta utilitatea lui ( concretizarea în descrierea postului ) si printr-o serie de cerinte privind studiile. .atributia este ansamblul sarcinilor precis conturate care sunt executate periodic sau continuu de salariatii cu cunostinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. sectii ) si compartimente functionale ( birouri.L.Astfel. fundamentarea numericului. Compartimentele operationale sunt halele de baza si cele auxiliare în care au loc procese de productie.În cadrul S. Numarul de compartimente si natura lor depinde de un numar mare de factori.Postul Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica. tehnica folosita. experienta si calitatile personale necesare ocupantului pentru a îndeplini în conditii optime sarcinile.L. este esential ca aceasta departamentare sa tina seama de obiectivul principal care este eficienta si eficacitatea modelului ales. în functie de postul ocupat. plasarea si planificarea carierelor. respectiv integrarea organizarii în conceptul managementului dinamic si eficient. directii ) face obiectul departamentarii. motiv pentru care nu se poate vorbi de un model unic. având o raspundere si o responsabilitate pentru efectuarea sarcinilor si îndeplinirea obiectivelor nelimitate. comercial. orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite de întreprindere.Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: postul. competentele si responsabilitatile ce le imprima postul.R.Gruparea activitatilor si a lucrarilor ce realizeaza aceste activitati pe compartimente operationale ( ateliere. tehnician. gruparea trebuie facuta prin prisma sinergizarii resurselor umane si materiale disponibile.R. În cadrul societatii S. economic. În cadrul societatii Mobreal Divers S. ocuparea postului implica aptitudini si calitati din partea personalului muncitor.

Functiei de conducere îi sunt specifice atributii de coordonare a activitatii unui numar de executanti. sarcini care nu implica luarea de decizii privind munca altor persoane. . de executare de lucrari sau prestare de servicii. 2.Functia Functia reprezinta ansamblul sarcinilor de un anumit fel ce trebuie îndeplinite. de executie. printr-o reducere a responsabilitatii fata de activitatea proprie. printr-o sfera restrânsa a competentei titularului. introduce în fabricatie produse si tehnologii noi. Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale. responsabilitatea este obligatia titularului postului de a îndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului. de organizare. prestigiul profesional care permit realizarea obiectivelor individuale si implicit ale celor fundamentale si derivate ale firmei. Sarcinile specifice functiei de executie sunt cele de producere nemijlocita a bunurilor. responsabilitate si de autoritate în legatura cu obiectivele unitatii sau colectivelor conduse.1. Functia de conducere detine o pondere însemnata datorita importantei si dificultatii obiectivelor ce stau în fata aparatului de conducere a întreprinderii si datorita complexitatii activitatii mai larga de competente. largeste profilul de fabricatie cu acordul consiliului. stabileste masurile pentru îmbunatatirea conditiilor de munca. ci concentrarea eforturilor celor ce îndeplinesc aceste functii numai asupra propriei activitati. limitate. Managerul general. În functie de toate acestea.are în sarcina urmatoarele atributii: y y y y y y y organizeaza conducerea procesului de productie. B. Ea constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. competenta profesionala este nivelul de pregatire. de un salariat al unitatii. urmareste îndeplinirea la termen a obligatiilor contractuale. În cadrul functiei sunt incluse si componentele si responsabilitatile ce revin salariatilor întreprinderii. raspunde de asigurarea calitatii productiei. raspunde la îndeplinirea productiei conform contractelor. în mod regulat si organizat. experienta. dispozitie si control. 3. autoritatea formala este limita în care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale. în cadrul întreprinderii se deosebesc doua tipuri principale de functii: de conducere.

Managerul general are competenta deplina si decide pentru: y y retehnologizarea proceselor de productie. functii) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice. de stat major. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice atât în ceea ce priveste numarul de compartimente cât si numarul de trepte ierarhice. De exemplu în cazul firmei S.E. E.L.Mobreal Divers S. aceasta reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si în mod eficient de un manager.Ponderea ierarhica Numita si aria de control.Acest numar este influentat de dimensiunea firmei. Executantii directi din subordinea managerului financiar sunt: serviciul contabil. se afla directorul general cu subordonatii manageri: director financiar. reflectând legaturile ce se stabilesc între activitatile primare (post. dorector comercial si director de productie. D.I. functionale. postul.Compartimentul de munca În cadrul firmei analizate întâlnim tipul de compartiment complex.= 3 în cazul firmei analizate de noi în studiul de caz. C. serviciul secretariat.= 3 F. valorificarea superioara a materiilor prime si a materialelor. compartimente) instituite prin reglementari oficiale.R.Nivelul ierarhic Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice ( directii.Acesta este compartimentul în care se grupeaza sub autoritate unica fie mai multe compartimente elementare. N.C. ateliere ) plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vârf al firmei. . fie compartimentele complementare si executantii nemijlociti. sectii. de control. de cooperare.Acestea pot fi grupate: ierarhice.Relatii organizatorice Sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice (functii. P.

redând o parte din componentele structurii si anume: compartimente. Un alt tip de relatie este cea de reprezentare.Din punct de vedere al sferei de cuprindere.Aceasta se stabileste între managerii de nivel superior si reprezentantii unor organizatii profesionale. ponderea ierarhica. pot fi organigrame piramidale. etc.Ea reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei.Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele.7 Documente organizatorice specifice. .- de reprezentare. orientate de la stânga la dreapta. se concretizeaza în dispozitii transmise în sens descendent si rapoarte efective cu sens de circulatie ascendent. relatii organizatorice. întocmite de firma ( organigrama ) Organigrama este o reprezentare grafica a modului de structurare formala a organizatiei. sunt legaturi de autoritate stabilite între manageri si executanti. sindicale sau persoane fizice si juridice din afara acesteia. niveluri ierarhice. între sefi si subordonati. În studiul de caz întâlnim relatii ierarhice. pot fi organigrame generale si partiale. circulare. II.

Fig.L.L. caracteristicile esentiale ale sortimentelor de mobila care se comercializeaza în prezent în cadrul firmei S.C.R.R.L III. . Sursa: informatii de la firma CAPITOLUL III.13 Organigrama firmei S.C. GAMA SORTIMENTAL A S.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila Dintre tipurile de mobila. MOBREAL DIVERS S. Mobreal Divers S. într-un fel sau altul.R. Mobreal Divers S. în cele grupate dupa stil si destinatie se regasesc.C.

extinse si asupra mobilierului si decoratiunilor interioare. Sheraton. Aparitia si evolutia diferitelor stiluri pe parcursul devoltarii societatii omenesti a fost determinata de anumite conditii social-istorice.00 lei. sculpturii si altor domenii ale artei. Biedermeyer).520. în corelatie cu necesitatile omului modern. material: PAL furniruit cu furnir de paltin. pat dublu. Trecerea de la un stil la altul s-a facut lent prin existenta unor perioade în care elemente ale vechilor stiluri au coexistat cu noile stiluri.14 Dormitorul Florenta Sursa: informatii de la firma .00 Lei.oferta valabila doar în magazinele Câmpina si Valeni în limita stocului disponibil.550. lemn masiv de paltin. Mobila stil se realizeaza astazi pe baza cunoasterii stilurilor artistice. culoare: maro. într-o anumita epoca. ornamentele.340. . Optional: .00 Lei. stilurile nou aparute într-o anumita perioada au preluat unele particularitati ale stilurilor anterioare. Produsele la oferta nu se comercializeaza pe componente.00 Lei. Pat FLOREN A (1660x2095x1060mm) 1. . Componente-pret: Toaleta cu oglinzi pliabile FLOREN A 1. comoda. rama oglinda.L. Mobreal Divers S.510. S. cu noile tehnologii.00 Lei. comune arhitecturii. Regence. Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice se pastreaza si în prezent.00 Lei. decoratiile si culorile specifice dar constructia. De asemenea. dimensiuni: L x l x H mm. proiectantii de mobila încercând sa le adapteze functiunilor moderne.dulap 3 usi Florenta. Baroc. De regula acest tip de mobilier se realizeaza în unitati mici de flexibilitate mare în schimbarea productiei si unde se cunosc particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului respectiv. dimensiunile si compartimentarea sa fie adaptate conditiilor actuale de executie si utilizare. Dulap 4 usi FLOREN A (2145x660x2260mm) 3. Stilul cuprinde totalitatea mijloacelor de expresie ce se manifesta în continut si forma. de aceea existenta unui stil nu poate fi perfect delimitata în timp.dulap 4 usi sau 3 usi. recomanda pentru acest stil dormitorul FLOREN A : Fig. Piesele de mobila trebuie sa pastreze linia arhitecturala a stilului.00 Lei. Rococo si stilurile clasice (Ludovic al XVI. Dintre stilurile artistice care stau la baza proiectarii si executiei mobilei stil din productia de mobila din tara noastra sunt : stilul Renasterii.toaleta cu oglinzi pliabile Florenta.00 Lei. Rama-Oglinda FLOREN A (700x25x840mm) 150. este deosebit de apreciata pe piata interna si externa. y y y y y y y Mobila stil rustic Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar fiecarei zone sau regiuni nefiind acceptate în alte regiuni. Dulap 3 usi FLOREN A (1630x660x2260mm) 2. . unele apelând chiar la stilurile antichitatii (stilul clasic grec si roman). pret 5.130. Noptiera FLOREN A (540x400x615mm) 380.Mobila stil Mobila stil. sau inspirata dupa stilurile istorice. Comoda FLOREN A (1320x505x875mm) 980.R. noptiera.C.

functional. noptiere 1 usa si 1 sertar.00 lei. realizat din stejar partial masiv. . Acest gen de mobilier se confectioneaza din elemente tipizate. cu finisaj îngrijit. Mobila moderna este altfel construita si dimensionata încât sa aiba un grad (indice) de ocupare a spatiului cât mai redus corespunzator spatiului din sectiunea de apartament careia îi este destinata. Ele pot fi din tuburi de aluminiu articulate si cu pânza (în diferite culori si desene. Mesele pliante sunt executate din elementele metalice sau din lemn. Mobilerul escmontabil se gaseste la majoritatea tipurilor de mobila moderna.150. cu ornamentatii de inspiratie populara (incrustatii. pe care se aseaza rafturi. estetic si economic. realizate din elemente modulate. Pentru aceasta sunt preferate în general piesele de mobila de dimensiuni reduse. dupa necesitatea si preferintelor utilizatorilor.R. economice si estetice sunt deopotriva luate în consideratie la realizarea mobilei moderne. Mobila moderna se obtine din semifabricate din lemn obisnuit . Componente: dulap 4 usi si 1 sertar. Sunt prevazute cu picioare rabatabile sau pliante. Principalele tendinte care se desprind în realizarea si comercializarea mobilei moderne sunt: . Mobreal Divers S.4. cu forme geometrice simple. ocupând un spatiu minim. Paturi juxtapuse pot glisa unul într-altul. În acest fel se realizeaza variante multiple de combinari. ameliorat sau înnobilat. în serii mari. Mobila contemporana are la baza principiul unei noi activitati de proiectare (design) si realizare a marfurilor. în conditiile mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie.ro Este executata în stil rustic francez. compartimentata în mod practic si rational. care se pot combina dupa necesitati.Acest stil de mobila este executat din lemn masiv. ceea ce determina o productivitate marita si implicit o reducere a cheltuielilor de productie care se reflecta în pretul de vânzare mai redus decât al mobilei realizata în stilurile istorice. fara decoratiuni realizata mai ales din elemente modulate (tipizate). în aceasta categorie se încadreaza dormitorul Luci: Fig. cu un mod de asamblare simplu.imagini. mobilierul escmontabil. comoda 4 sertare. Mobila combinata este tipul de mobilier în care obiectele de cele mai multe forme.15 Dormitorul Luci Sursa: www. si cu un blat care se strânge în 2 sau 3 parti. din stejar. putine la numar. sa se realizeze o maxima economie de spatiu si efect estetic deosebit. pret. culoare de maro.mobila combinata. folosite ca rezerva pentru diferite ocazii. Structura este formata din panouri.L. Mesele juxtapuse sunt altfel dimensionate încât intra una în alta. cu posibilitati multiple de aranjare. în asa fel încât ocupa locul unui singur pat. Scaunele si fotoliile pliante sunt foarte variate ca forma si dimensiuni. sculptura).C. y y y y Mobila moderna Se cacterizeaza prin linii si forme simple. dimensiuni si functii îsi gasesc locul potrivit într-o piesa mica. dupa preferinte si necesitati. mobila adaptabila si mobila din elemente tipizate. pentru interioare pretentioase. finisaj patinat. care consta într-o concordanta deplina între elementele de ordin tehnic. pentru camping) sau cu schelet din lemn si cu material textil sau stofa. functionale. adaptabila unor functii multiple si diferite. cu picioarele în forma de X. Din produsele firmei S. în asa fel încât. pat 1400x2000mm. casete de marimi diferite. Paturile pliante sunt din tuburi metalice si pânza care se pot strânge complet si pastra într-un dulap sau nisa. sertare. dar în acelasi timp se constituie într-un ansamblu cu o structura unitara. Cerintele functionale.

uneori având proiectata un fel de arcada deasupra. cât si a canapelelor si masutelor de cafea sau decorative. Mobila din elemente tipizate. Ca stil. precizeaza designerii de la S. cosuri metalice diverse. Mobilierul se poate comanda dupa dimensiunile oricarei camere. designerii de interior spun ca biblioteca.C. blat 28mm . Pret: 4. mai arata reprezentantii S.Mobila adptabila se caracterizeaza prin functionalitate multipla.C. Pe suprafetele care permit. în functie de dimensiunile camerei. în ultimul timp fiind preferat cel cu plasma. modulate prezinta urmatoarele avantaje: . [20] Fig. în functie de necesitati. sertare.piesele se pot folosi separat sau se pot grupa si include în asamblul existent.L. trebuie sa aiba linii si forme cât mai drepte. comparativ cu mobila confectionata din lemn masiv. toate ramurile conexe ale acesteia cunosc cresteri în vânzari. fiind confectionat din placi de PAL si MDF. mate sau lucioase.majoritatea pieselor de mobilier tipizate sunt multifunctionale si se pot completa în timp dupa necesitati. mai primitor. dupa dorinta sau dupa necesitatile care se modifica în timp.R.Bucatarie moderna mai înseamna o accesorizare corespunzatoare. zidite în pereti.imagini. Datorita cresterii pietei constructiilor. mese. Mobreal Divers S. Dormitoarele moderne presupun mobilier cât mai putin. birouri). La amenajarea livingului se poarta stilul casual. Aceasta solutie este foarte buna pentru ca sa se poata adapta în lungime (paturile) sau înaltime (scaune. cu piese din lemn masiv. din piele sau stofa. Materialele din care se face mobila cel mai repede si mai ieftin sunt PAL-ul si MDF-ul.16 Bucataria Flora Sursa: www. aceasta încapere este considerata locul de siesta în care se vor relua discutiile întrerupte în momentul luarii mesei. Pentru ca la moda este crearea unui loc de dinning în living. Mobreal Divers S. Spre exemplu. Livingul va trebui dotat cu canapea relaxanta. material: PAL furniruit tei.R. producator de mobila. . Din aceasta camera nu va lipsi televizorul. fag. interior compartimentat cu polite. Mobila se poate face la comanda. se prefera piesele de mobilier aspectuoase.C Mobreal Divers S. dar mai putin costisitoare. Hainele pot fi asezate în spatii special amenajate.Majoritatea clientilor prefera acest gen de rafturi. Pentru ca o familie petrece mult timp în bucatarie.L. "Stilul modern" se bucura de cea mai mare cautare. Pe lânga faptul ca acest gen de mobilier este mai ieftin. clientul intrând mai repede în posesie. . culoare: maron. înalte de jos pâna în tavanul încaperii. Pentru mobilarea livingului se pot folosi rafturi confectionate din rigips. Pe de alta parte. urmat mai apoi de cel clasic. Aceasta trebuie sa fie dotata cu scurgator de vase. fata de cel clasic. fag (structura) + lemn masiv tei. Patul trebuie sa fie cât mai generos. care vor lua locul mai vechii biblioteci.R. zona de vest a tarii prefera mai degraba "mobilierul clasic". si cu fotolii. adaugând ca într-o amenajare cel mai mare rol îl are proprietarul.Este absolut necesara combinarea atât a stilului bibliotecii. de asemenea. ideal ar fi ca din dormitor sa se amenajeze o mica încapere închisa. Bucatariile moderne înseamna mobilier cu fronturi pline. aceasta trebuie sa fie dotata în asa fel încât sa fie cât mai primitoare.L. a precizat Adrian Iovescu. cu usi din sticla sablata si cu rama din aluminiu. poate fi mutata în birou. mobilierul modern domina în preferintele românilor în momentul în care se amenajeaza o locuinta. Mobreal Divers S.R. mai ales mesele care se maresc si se micsoreaza dupa necesitati. confectionate din placi de PAL sau MDF. "Pretul unei mobile din lemn masiv poate fi de pâna la 10 ori mai mare decât în cazul acestora" director general la Accent Architecture. cos jolly pentru sticle. Dormitoarele moderne nu difera ca numar de piese de cele clasice. care propun bucataria FLORA : [19]. care este recomandata în functie de locul disponibil. usi pline si sticla sablata. unde dulapurile sunt fara usa.L. afirma reprezentantii companiei S. Mobilierul. Pentru amenajarea locuintei. acolo unde spatiul permite. se prefera ca mobila sa ocupe cât mai putin spatiu. Mobilierul modern este asociat deseori cu insertii din alte materiale. Sunt sisteme de reglare pe verticala sau pe orizontala sau mixte (de reglare simultana pe orizontala sau pe verticala).C. mai spun cei de la S. dimensiuni: L 3000 x l 570 x H 750/1192 mm. cu spoturi de lumina. care sa serveasca drept dressing.ro corpuri superioare si inferioare. datorita posibilitatilor de transformare dupa necesitati. În sufragerie. taburete. Un dormitor modern prevede un pat si o comoda de televizor pentru a ramâne cât mai mult spatiu. dulapuri.00 Lei. . De asemenea. "Mobilierul din PAL si MDF are adeseori insertii din metal sau din sticla" . mobilierul adaptabil se utilizeaza fecvent în sufrageriile moderne..prin modificarea pozitiilor pieselor modulate se poate obtine o mare varietate în aspectul camerelor. se lucreaza si mai repede.120. dar sunt si clienti care prefera în continuare biblioteca. Rezultatul: mai mult spatiu pentru locatar.

pelicule desprinse. montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice. în care mobila se aseaza în asa fel încât sa se poata evita degradarea ca urmare a socurilor mecanice. pentru a evita aparitia defectelor ascunse si aparente. . urme de hârtie gumata si de adeziv. folia. ISO 9002. evaluarea precontractuala si pregatirea contractului. produse realizate pentru o patura sociala saraca. (emblema/localitate). asigurarea interna a calitatii (ISO 9004). În sfera circulatiei marfurilor verificarile calitative se fac asupra materiilor prime si a materialelor. Pe hol trebuie sa se gaseasca un dulap de pantofi. produse de mobilier obisnuite destinate unei calse sociale de mijloc. Transportul se face cu mjloace special amenajate. usi si sertare montate gresit. Verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor se face pentru a identifica natura acestora si prezenta defectelor naturale si de prelucrare pe lemnul masiv. la realizarea calitatii. ISO 9003). de asemenea sa corespunda întocmai cu comanda. conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat. Mobreal Divers S. Designul cerut de client. notate cu litere. asupra modului de executie si asmblare. pete sub pelicula transparenta. viza controlului de calitate si numarul standardului sau al normei tehnice. caracterizata de finisaje înalte. se evita actiunea directa a razelor soarelui. cuier. O importanta deosebita o prezinta definirea clara a masurilor de tinere sub control si de coordonare a interferentelor între activitati. si apoi pe fazele de obtinere pâna la produsul finit. astfel încât sa se evite repetarea deficientelor în procesele urmatoare. fara variatii mari de temperatura (10-30° C ) si de umiditate relativa a aerului (40-47 %). mai întâi. III. trebuie. Din acest punct de vedere . acoperite. suprapuneri de furnir. zgârieturi). materiale scumpe si deficitare.C. sa fie definite responsabilitatile generale si specifice în domeniul calitatii. relatiile dintre ele. Holul trebuie mobilat astfel încât depozitarea hainelor si a obiectelor la intrare sa denote ordonare. executie manuala cu multe intarsii. în functie de nivelul de trai al consumatorilor din tara. Acestea fiind mai înguste. de spatiile destinate intrarii sau trecerilor. Defectele de finisare se pot datora urmatoarelor cauze: lustruire neuniforma. asimetria desenului furnirului pe suprafata unor piese de mobilier. B în carton ondulat. de asemenea. anul fabricatiei. care afecteaza.R. destinate unei paturi sociale bogate. reprezinta aproximativ 75 % din totalul defectelor ce pot aparea la verificarea calitatii mobilei. pe total ansamblu lucrare. Clasa de calitate a unui produs este data de categoria sociala a consumatorului careia i se adreseaza produsul.R. direct sau indirect. mai ales de cel aflat cu deschidere catre pozitia holului. picturi pe lemn si sculpturi.Mobilierul de hol trebuie sa tina seama de stilul de mobilier adoptat în locuinta. se vor folosi culori mai deschise. Un produs de mobilier se adreseaza unei anumite clase sociale de consumatori prin pretul de achizitie al produsului. Astfel A în hârtie. restul fiind defecte care se datoreaza operatiilor de manipulare . în general.În organizarea unui sistem al calitatii bine structurat si eficace. C în hârtie si carton ondulat. de la simplu la complex. produse rebutate. definite si documentate activitatile care contribuie. dormitor. Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda întocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale. lipsa planeitatii unor piese. sau cu vagoane de cale ferata. D în hârtie sau carton si stelaj de lemn. cu defecte grave de fabricatie recunoscute explicit de catre firma producatoare sau realizate din materiale refolosibile sau reciclabile. y y Standardul prevede. contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO 9000. tipul. etajere mici si chiar sertare. dar întotdeauna numai pentru acelasi tip de produs de mobilier (camera de zi. bucatarie). în cele doua scopuri principale: asigurarea externa a calitatii (ISO 9001. se poate cuantifica în cadrul aceleiasi clase de produse sau pentru clase de produse similare. III. În acest scop trebuie. Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse ale acestora cu urmatoarele specificatii: marca S. culoarea PAL-ului. precum si asupra finisajului. seria. precum si rezistenta încleierii subansamblelor. transport si depozitare. Holul trebuie mobilat astfel încât sa satisfaca necesitatea familiei. culoarea vopselei. uscate si curate.3 Verificarea calitatii Marimea nivelului de calitate al produselor realizate de firma S. pot exista: produse de lux. Mobreal Divers S.L. camera de tineret. starea suprafetei (lovituri.2 Structura sistemului calitatii Conducerea întreprinderii este cea care raspunde de implementarea sistemului calitatii.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii Standardul ISO 900 clarifica conceptele referitoare la calitate.C. care este în corelatie directa cu nivelul de calitate al produselor. Depozitarea mobilei se face în încaperi închise. Se verifica prezenta defectelor datorate modului de executie si asamblare cum sunt: descleierea elementelor. III. dulap cu bara de haine. Este necesar. pete de clei. Categoriile de defecte prezentate mai sus. functionare multipla si sofisticata. Ambalarea mobilei se face în conformitate cu prevederile standardului dupa unul din cele sase sisteme. y y y Calitatea mobilei este asigurata prin verificarile care se fac la producator începând cu faza de proiectare si continuând cu receptia materiilor prime. E cu hârtie si lazi de PFL pe rame si sipci de lemn si G în hârtie si lazi de carton ondulat.L. precum si responsabilitatile si autoritatea delegata pentru fiecare activitate cu incidenta asupra calitatii. scurgeri de lac. apoi. exfolieri de furnir. accentul trebuie pus pe identificarea problemelor referitoare la calitate si pe implementarea de actiuni preventive sau corective. Se mai tine cont de coloristica. pe semifabricatele din lemn ameliorat si înnobilat.

ISO 9002. Standardul ISO 9004 descrie toate elementele cu ajutorul carora poate fi dezvoltat si implementat un sistem al calitatii.5 Asigurarea interna a calitatii Pentru realizarea obiectivelor pe care le-a propus în domeniul calitatii. în scopul certificarii acestuia. potrivit specificatiilor.ro Potrivit acestui standard. Aceste cerinte nu se substituie. sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interferentelor lor. Sistemul calitatii trebuie sa dea încrederea corespunzatoare ca: sistemul este bine înteles. în cadrul acestor activitati. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii.17 Standardele ISO 9000 utilizate în verificarea calitatii. concretizându-se în: descompunerea procesului de realizare a produsului în operatii elementare. pâna la satisfacerea finala a cerintelor. începând cu identificarea nevoilor pietei. accentul este pus pe prevenirea problemelor si nu pe corectarea lor. Standardele ISO 9001. au fost luate în considerare cerintele societatii. astfel încât sa poata obtine si îmbunatati permanent calitatea produselor. Aceste etape sunt sugerate de spirala calitatii. El serveste pentru optimizarea ansamblului proceselor întreprinderii.R. referitoare la calitate. Aceasta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza familia de standarde internationale ISO 9000.6 Asigurarea calitatii prin control Asigurarea prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru. ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. ISO 9003.Fig.C. cerintele din standardele mentionate sunt considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. Întreprinderea trebuie sa identifice.standarde. tinând seama si de considerentele referitoare la beneficii. ci sunt complementare celor prevazute în specificatiile produselor. adesea. III. Nu este destinat pentru utilizari în situatii contractuale. structurat si adaptat tipului specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza. în intreaga desfasurare a traiectoriei produsului.L. ISO 9002. costuri si riscuri. În aceasta perioada au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii. implementat si aplicat. produsele satisfac în mod real nevoile si asteptarile clientilor. în vederea demonstrarii de catre furnizorii aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si în scopul evaluarii acestei aptitudini de catre clienti sau o terta parte. a cerintelor acestuia referitoare la produs. Standardul ISO 9004 recomanda ca. adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii. recomanda ca întreprinderea sa îsi dezvolte si sa îsi implementeze un sistem al calitatii. . la un cost optim. Mobreal Divers S. specializarea unitatilor functionale. elaborarea proiectelor care sa permita realizarea produselor. model conceptual al activitatii interdependente cu incidenta asupra calitatii. III. nu este un standard de referinta pentru auditul sistemului calitatii. Sursa: www. întreprinderea sa puna accentul pe marketing si proiectare. reglementate sau în scopul certificarii si nu reprezinta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001. deosebit de importante pentru:determinarea si definirea nevoilor clientului. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii. deosebit de complexa. activitatile întreprinderii se realizeaza printr-o " retea de procese" a carui structura este. limitarea responsabilitatilor. y y y y Sistemul calitatii implica toate etapele ciclului vietii produselor si ale proceselor.conducerea firmei S. De asemenea. Aceste teorii s-au regasit atât în principiile de manangement. În cazul întrepriderilor care desfasoara activitati într-un domeniu reglementat. cât si în organizarea activitatilor din întreprindere.

respectiv al produselor.18 Asigurarea calitatii prin control. sursa: informatii de la firma. Prin asigurarea calitatii se intelegea deci. în principal. Atentia era concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului. Calitatea este asigurata.C. III. .L. prin controlul final al componentelor. presupune utilizarea "fisei de control statistic al calitatii. de cei care le executa si cei care controleaza îndeplinirea lor." Fig. respectarea acestor specificatii.19 Fisa de control statistic al calitatii.R.7 Metode statistice Asigurarea calitatii prin metode statistice în cadrul firmei S. urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare. Mobreal Divers S. urmarindu-se verificarea "post-proces" a conformitatii cu specificatiile.Fig. Sursa: informatii de la firma A rezultat astfel separarea celor care iau decizii într-o întreprindere.

ambalarea si transportarea produselor conform prevederilor. asigurarea unei fabricatii ritmice a produselor. prin cresterea pretului de vânzare. adica relatia dintre efortul pentru realizarea calitatii (costuri) si efectele economico-financiare care se obtin (venituri). respectiv indicatorii valorici ai productiei si indicatorii de eficienta economica stabiliti ca raport între efect si efort. intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei concretizata în cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri de calitate. y y y y y y y y y y Pentru analiza acestor cai de crestere a calitatii trebuie abordata corelatia calitate-eficienta economica. ridicarea calificarii personalului din întreprinderi si în special cel implicat în conceptia si realizarea produselor. prin documentatia de proiectare si tehnologica. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza favorabil indicatorii de rezultate. deoarece produsele de calitate superioara se vor vinde pe piata la preturi mai ridicate în cadrul sistemului de concurenta. mentinerea stadiului de functionare a sistemului de management al calitatii în conformitate cu ISO 9001. bugetul de stat si nu va mai fi obligata sa plateasca penalitati si dobânzi majorate care sa-i micsoreze profitul (sau sa-i creasca pierderea). întreprinderea având posibilitatea îndeplinirii la timp a obligatiilor fata de terti. elaborarea de norme de calitate si urmarirea respectarii lor pe toate etapele si fazele procesului de productie. utilizarea unei documentatii actualizate la termen. Efectele favorabile asupra situatiei financiare a întreprinderii determinata de cresterea nivelului calitativ al productiei se explica prin sporirea volumului încasarilor care creeaza un disponibil suplimentar în contul de decontare al întreprinderii.se propun urmatoarele masuri: obtinerea de la furnizori a materiilor prime si semifabricatelor de calitate superioara în conformitate cu specificatiile produsului.1 Linii principale de actiune Pentru cresterea calitatii produselor pot fi folosite urmatoarele cai principale: perfectionarea conceptiei tehnologice si constructive a produselor.R. banci. elaborarea unei documentatii tehnice cât mai bine pusa la punct astfel ca prin respectarea ei sa se realizeze calitatea ceruta. îmbunatatirea organizarii desfacerii productiei. adoptarea de noi tehnologii care sa asigure o calitate mai buna a produselor fabricate. ceea ce determina un grad de solvabilitate sporit. folosirea unor procese tehnologice avansate si perfectionarea celor existente. deoarece produsele de calitate au o cerere mai mare pe piata. aprovizionarea la timp cu materii prime.CAPITOLUL IV. în dublu sens: 1. introducerea unor materiale moderne de organizare a productiei si a muncii. în paralel cu reducerea acestora din urma. În acest mod se consolideaza echilibrul financiar. y y y y y y y IV.L. folosirea unor materii prime si materiale de calitate superioara. întarirea si îmbunatatirea în mod sistematic a compartimentului de organizare a controlului tehnic de calitate ca si a celorlalte compartimente de proiectare constructiva sau tehnologica. 2. În vederea îmbunatatirii procesului de asigurare a calitatii productiei la S. pal. instruirea permanenta a personalului. Mobreal Divers S. prin cresterea volumului desfacerilor. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza indicatorii valorici ai productiei prin preturile de vânzare. actionari.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor Având în vedere implicatiile negative pe care le-ar putea avea folosirea unor materii prime si semifabricate de calitate inferioara (lemn.DIREC II DE AC IUNE ÎN VEDEREA ÎMBUN T IRII CALIT II PRODUSELOR IV.C. asigurarea cu materii prime si semifabricate de calitate superioara. asigurarea unei cointeresari materiale a lucratorilor si întarirea raspunderii materiale. y - . îmbunatatirea starii de functionare a utilajelor si sculelor printr-un control sistematic asupra starii si un sistem adecvat de întretinere si reparatii. elemente de asamblare a mobilei) asupra calitatii produsului finit se impune luarea urmatoarelor masuri: Selectarea furnizorilor pe baza unor criterii clar definite în functie de: calitatea produselor livrate.

Identificarea neconformitatilor produselor aprovizionate si izolarea acestora în spatii adecvate pentru prevenirea utilizarii lor neintentionat.APLICARE A CARE A M SUM SURII RII I 278 356 II 225 212 III 199 180 TOTAL 702 748 Modificarea coeficientului echivalentei tehnice: PRE ( euro ) VALOAREA PRODUC IEI (euro) ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 200 195 180 575 DUP APLICARE A M SURII 198 180 170 548 ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 53600 48875 39820 142295 DUP APLICARE A M SURII 65450 47160 37600 150210 Tab. usi culisante ) ( buc.77 0.905 I = = = 1.) ÎNAINTE DUP DE APLI.- existenta unui sistem de management al calitatii certificate.891 Coeficientul echivalentei tehnice dupa aplicarea masurii: = = = 0. pereti cortina.3 Calitatea în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC. ferestre.01 § 101% . de exemplu.65 - Coeficientul echivalentei tehnice înainte de aplicarea masurii: e0 = = = 0. Întarirea masurilor de control la receptia produselor furnizate. y y Aplicarea masurii determina. în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC urmatoarele efecte asupra indicatorilor de calitate. Tab.4 Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL. sursa: informatii de la firma Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL (%) înainte 45 30 25 100 dupa 65 25 10 100 Indicele de echivalenta Productia echivalenta Qe înainte 53600 42700 30500 126800 ( Euro) dupa 65450 41020 29550 136020 1 0. Sursa: informatii de la firma CANTITATE de tâmplarie din PVC si AL ( usi.

sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii ( euro ) Situatia dupa aplicarea masurii ( euro ) 1200 Cost înregistrat din 1700 rebuturi si materiale irosite Din tabel reiese scaderea costurile înregistrate din rebuturi cu 500 euro.achizitionarea unor echipamente mai performante. Tab.014%. adica cu 0. creste productivitatea muncii. Efecte asupra indicatorilor economico-financiari: creste valoarea productiei cu 2735 euro.5 Volumul productiei rebutate. Creste valoarea productiei buna fabricata. Mobreal Divers S. volumul vânzarilor. În urma aplicarii acestei masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de reducerea volumului productiei rebutate în urmatorul tabel. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii (euro) 57255 1000 Situatia dupa aplicarea masurii (euro) 59989 850 Productie fabricata Productie rebutata Scade ponderea productiei rebutate în totalul productiei fabricata de la 0. Efectul economic al acestor masuri este reducerea numarului de defecte în exploatare. ambutisare precum si a unor produse cu configuratii foarte complexe. obtinerea unor componente superioare sub raport calitativ si implicit îmbunatatirea calitatii produsului finit. cu 2734 euro ( de la 57255 la 59989). Scaderea volumului productiei rebutate atrage dupa sine reducerea costurilor înregistrate din rebuturi si materiale irosite ca în urmatorul tabel: Tab.C. societatea S.R.L. y y y . a hotarât modernizarea tehnologiei existente. Avantajele achizitionarii acestor echipamente performante constau în: Achizitionarea echipamentelor mai performante ar ajuta foarte mult la executarea unor operatii mai complexe de fabricare a mobilei iar echipamentul TRUMATIC 200R ar ajuta la executarea unor operatii mai complexe de gaurire. stantare. creste cifra de afaceri. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit.017% la 0. Acest lucru presupune: .6 Costuri din rebuturi.003% fata de situatia initiala.> e0 rezulta o situatie favorabila deoarece coeficientul echivalentei tehnice se apropie de valoarea 1 (calitatea I).

y y y . transporturi duble COSTUL TOTAL AL CALIT II Efectele aplicarii masurii: 256600 1500 250000 200 1000 3000 900 76728 75000 1428 300 2000 1000 250 271280 1450 265000 180 950 2900 800 78760 77000 1440 320 1725 850 195 750 335328 680 331665 y creste ponderea costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate de la 76. Cheltuieli pentru ambalaje de protectie a produselor finite COSTURI DE IDENTIFICARE 1. sursa: informatii de la firma INDICATORI ÎNAINTE DE APLICAREA M SURI (euro) DUP APLICAREA M SURI (euro) COSTURI DE PREVENIRE 1. ambalari. Cheltuieli pentru depozitarea produselor finite 6.Cheltuieli cu elaborarea planurilor de control 4. Cheltuieli cu manipulari.Cheltuieli pentru ridicarea calificarii personalului de executie si control 2. în paralel cu scaderea acestora din urma. Cheltuieli cu produsele remediate 3.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor Plecând de la premiza ca este mai ieftin sa previi un defect al produsului fabricat decât sa suporti cheltuielile datorate defectului respectiv si repercutat în final în respingerea produselor de catre beneficiar. scade costul total al calitatii cu 3663 euro.79% (cu 14680 euro). Cheltuieli pentru controlul procesului tehnologic 3.Cheltuieli pentru controlul periodic al produselor finite COSTURI DE DEFECTARE 1.7 Costuri referitoare la calitate. scade ponderea costurilor de defectare de la 0.59% la 0.IV. Cheltuieli cu receptia materiilor prime si materialelor 2. Rebuturi si materiale irosite 2. Ca urmare a aplicarii acestor masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de costurile referitoare la calitate conform datelor din urmatorul tabel: Tab.52% (cu 275 euro fata de situatia initiala).Cheltuieli pentru dotarea întreprinderii cu utilaje de manipulare mecanica si containere 3.88% la 23.52% la 80. Valoarea pierderilor din nerespectarea clauzelor contractuale 4.74% (cu 2032 euro). se urmareste de catre întreprindere cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate. Cheltuieli pentru mecanizarea si automatizarea unor operatii manuale în procesul de productie si control 5. creste ponderea costurilor de identificare a defectelor de la 22.

y y y y . Este o reprezentare grafica în care cauzele problemelor sunt ordonate dupa importanta lor (numar de defecte generate. 20% din populatie detinea în jur de 80% din avutia nationala.asamblare. Principiul este important pentru studierea problemelor legate de calitate. Diagrama Pareto aplicata în domeniul calitatii indica principalele locuri de interventie asupra cauzelor care produc defectiunile cele mai frecvente sau costurile cele mai mari. 80% din pierderi.R. Diagrama Pareto este o reprezentare grafica a unor date (în cazul meu a cauzelor defectelor). În cadrul întreprinderi S.L. referate. detine o pondere importanta în totalul pierderilor referitoare la calitate" [21]. în sectia A1. în general. Analiza Pareto nu se refera la masuratori ci la atribute. unui numar mic de cauze speciale. pierderile. în timp ce restul au o importanta redusa".Mobreal Divers S.C. întrucât cea mai mare parte a costurilor noncalitatii înregistrate într-o organizatie se datoreaza. C ca fiind o ordine de abordare a problemelor. Prin reprezentarea grafica se pun în evidenta cauzele determinante ca sprijin pentru luarea unor decizii. cu scopul de a ajuta echipa de lucru sa-si ierarhizeze obiectivele în functie de importanta acordata. pierderile nu sunt niciodata uniform distribuite pe caracteristici de calitate. Juran considera ca în domeniul calitatii acesta actioneaza astfel: ". În baza acestor constatari Juran a folosit diagrama Pareto în Japonia. 20% din actiuni determina 1. nu sunt proportionale cu cauzele care le-au produs. www. Analiza Pareto porneste de la ideea ca efectele negative. B. sursa: informatii de la firma. respectiv acele caracteristici de calitate care au o importanta vitala.20 Tipuri de defecte. în cursul lunii mai 2006.. de aceea se mai numeste si A. pe linia de prelucrare. costuri ale calitatii). Lorenz. nu sunt uniform distribuite. Îmbunatatirea ca rezultat al noilor investitii. ÎMBUN T IRE CONTINU În întreprindere îmbunatatirea QMS-ului acopera urmatoarele aspecte: Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor corective.4 Diagrama Pareto Economistul italian Vilfredo Pareto. pentru stabilirea prioritatilor întru-un studiu de ameliorare a calitatii si a productivitatii. D. Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor preventive. neconformitati. Este o metoda grafica de analiza si evaluare care scoate în evidenta importanta relativa a diferitelor informatii de care dispunem. Diagrama Pareto permite aprofundarea semnificatiei acestor informatii si prin trasarea de diagrame succesive.ro Metode de prevenire a defectelor: 1.. Ea se refera la aspectul calitativ al fenomenului studiat. Fig. Întodeauna neuniformitatea distributiei pierderilor este de asa natura încât un procent redus.IV. în general. la proiectarea unei diagrame (care în mod eronat poarta denumirea diagrama Pareto) prin care a vizualizat distributia neuniforma a bogatiei nationale. s-a constatat aparitia urmatoarelor defecte la masinile unelte. El a observat ca în Anglia secolului al XIX-lea. este autorul unui principiu care îi poarta numele si care poate fi enuntat astfel: "urmarind performanta unui grup de persoane sau obiecte se constata adesea ca un numar mic dintre acestea prezinta o importanta mare. Referitor la acest principiu. Acest principiu a fost folosit de M. Îmbunatatirea ca rezultat al analizarii datelor..

analiza actiunilor corective întreprinse si determinarea eficacitatii lor..5 Utilizarea unei documentatii utilizate la termen Probleme legate de sistemul calitatii sunt actualizate simestrial la nivelul managementului la cel mai înalt nivel (Directorul general împreuna cu directorii de fabrica). "Actiuni corective". Modul cum se realizeaza codificarea pentru diferite tipuri de documente este urmatorul: 1. întreprinderea a elaborat si mentine procedura PSC . Utilizarea unei documentatii actualizata la termen conduce la eliminarea din start a neconformitatilor dintre cerintele si asteptarile clientilor si produsele oferite de S. cu respectarea regulilor de codificare. 2. înregistrarea actiunilor preventive. implementarea actiunilor preventive.05. ale organizatiei. care acopera: analiza neconformitatilor. precum si dintr-un grup de doua cifre. evaluarea actiunilor corective necesare. AC IUNI PREVENTIVE În scopul înlaturarii neconformitatilor posibile.XX în care: MC .2. În acest sens. Codul documentelor sistemului de management al calitatii este format din initialele documentului.L. evaluarea necesarului pentru actiunile preventive. Codificarea documentelor QMS în cadrul firmei S. care acopera: determinarea cauzelor posibilelor neconformitati.AC IUNI CORECTIVE Actiunile corective se aplica în scopul eliminarii neconformitatilor aparute. întreprinderea a elaborat si mentine procedura "Actiuni preventive".reprezinta initialele de la Manualul Calitatii si initialele firmei.FMG .C. inclusiv reclamatiile clientilor.reprezinta numarul editiei în vigoare. FIBEC METALGLASS se realizeaza astfel: Codificarea documentelor QMS este realizata si tinuta sub control de Responsabilul MQ pe organizatie. Prin aplicarea acestei masuri se estimeaza o scadere a cheltuielilor cu rebuturile si remedierile prin utilizarea unor neconcordante de ordin tehnic.FMG .XX . Pentru Manualul Calitatii: MC . Pentru procedurile de sistem : în care : PSC . determinarea actiunilor preventive. determinarea cauzelor producerii neconformitatilor. y y y y y y y y y y y y IV.FMG . înregistrarea rezultatelor analizei.Mobreal Divers S. determinarea si implementarea actiunilor corective. 3. XX . analiza actiunilor preventive întreprinse si determinarea eficacitatii lor. precum si de personalul elaborator.FMG . de la 01 ..C.R.

C Mobreal Divers S.reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru.reprezinta numarul de ordine a procedurii . .PL -FMG . eticheta.XX . etichete si registre: F. XX . Pentru instructiunile de lucru si specificatii tehnice: IL( ST) . 4. de la 01. Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale..PSC . XXX . Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 în 6 luni.. IV.XXX R ..reprezinta initialele de la procedura de lucru si initialele organizatiei.FMG .FMG .. . registru si initialele organizatiei.reprezinta initialele de la instructiune de lucru (specificatie tehnica si initialele organizatiei. E..numarul de ordine al F.XX .. obiectiv pe care societatea îl prevedea pentru a doua jumatate a anului.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000 La începutul anului S.XX în care: . de la 01 . a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001. Pentru procedurile de lucru : PL. Pentru formulare..R..XXX în care: F.FMG -XX în care: . 3.L.reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei.FMG . E.au aceeasi semnificatie ca la procedurile de lucru.FMG .FMG . . 5. R în cadrul documentului de care apartine. de la 01 .reprezinta initialele de la formular. R .FMG.FMG-XX E .IL(ST) .

calitatea este definita de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs. legatura se exprima prin notiunea de masura. Calitatea este o categorie filozofica si exprima însusirile esentiale ale unui obiect sau serviciu care îl fac sa se distinga de toate celelalte produse. straduindu . Politica în domeniul calitatii si a mediului la "S.ISO 9001/2000 ajuta firma: Sa demonstreze clientilor si partilor interesate ca procesele de realizare a produselor si serviciilor sunt tinute sub control si sa garanteze executia unor produse de buna calitate.R. este o societate cu traditie româneasca. care îi confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate si implicite. Calitatea produselor si serviciilor este data de sinteza principalelor proprietati si caracteristici ce exprima gradul de utilizare în satisfacerea unei nevoi. Calitatea este legata de cantitate.L. respectiv servicii similare. aptitudini. respectiv utilizare. Ajuta la formularea unor strategii si politici adecvate cerintelor pietei actuale precum si la stabilirea unor obiective coerente si realiste.". certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. Obtinerea unor rezultate mai bune în eficientizarea produselor. cât mai eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate. sectoriale si intersectoriale. dotarea cu aparatura moderna. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. calitatea este definita de totalitatea cerintelor care asigura integral realizarea scopului în care a fost creat si comercializat. . calitatea este definita ca fiind grad de utilitate. conformitate cu cerintele.R. y y y IV. Mobreal Divers S. În acest scop. În conformitate cu ISO . care au aceasi destinatie. situata în orasul Valenii de Munte. S.R.C Mobreal Divers S. S. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii în concordanta cu standardul SR EN ISO 9001/2000 precum si cu legislatia în vigoare.C. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor. Scopul firmei este de a preveni neconformitatile în toate fazele ce se deruleaza între identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare. În literatura de specialitate. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. ca parte integranta a politicii generale a organizatiei. la 32 km de municipiul Ploiesti si la 90 km de Bucuresti (capitala României).L. Masura este limita dincolo de care se schimba calitatea obiectului sau serviciului. calitati din partea personalului.se continuu prin îmbunatatirea performantele referitoare la calitatea si la mediul înconjurator.C.7 Instruirea permanenta a personalului Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei în domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea în întreprinderi. Mobreal Divers S. respectând cerintele standardelor SR EN ISO 9001/2000 precum si cerintele legale generale. respectiv serviciu.L. are acces direct la transportul rutier (prin Drumul National 1A ) si la transportul feroviar (prin statia din Valenii de Munte ) ceea ce constituie un mare avantaj referitor la posibilitatile de aprovizionare si desfacere a produselor. aptitudini de utilizare. În conformitate cu Legea calitatii. este de a oferi produse / servicii de un înalt nivel calitativ.Organizatia Internationala de Standardizare. etc.

R. Preturile practicate de firma nu constituie un avantaj absolut deoarece tot mai multe firme din Olanda. ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de înnoire. de asemenea nevoie de mai mult spatiu productiv. atât pentru cei cu mai multa experienta cât si pentru cei nou veniti. Hala pentru tâmplarie si hala de taiere PAL au.R.R. într-un ritm exponential. ele sunt urmarite cel mai bine prin asa-zisul management al schimbarii prin care toate firmele românesti ar trebui sa treaca. SC Mobreal Divers S. S-a studiat procesul de productie si normele de munca si s-a ajuns la concluzia ca aceste norme sunt subdimensionate iar în perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de reducere a volumului personalului.C Mobreal Divers S. asa cum am mai spus. consecinta principala fiind nefundamentarea economica a deciziilor. o mare atentie trebuie acordata restructurarii si modernizarii productiei.L. Întreprinderea a înregistrat profit permanent prezentând o usoara scadere în anul 2003 când a ajuns la 267877.68 pentru ca în anul 2005 sa se ajunga la 440964. 2 . societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. În acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar îndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine. Internetul ar putea fi o solutie eficienta în acest caz. criticile. categoriilor si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor cerute de piata. durata de viata a conceptelor. În cadrul întreprinderii S.R. este o întreprindere destul de profitabila. Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. Mediul în care firma îsi desfasoara activitatea. Salariul este foarte mic în comparatie cu efortul pe care îl depun angajatii. Astfel se poate explica regresul firmei. Germania sau chiar din Europa Centrala si de Est intra pe piata cu preturi tot mai competitive. Un mare dezavantaj pentru S. în urma testelor efectuate as propune înfiintarea unui laborator CTC întrucât întreprinderea nu dispune de acest laborator. Pentru îmbunatatirea activitatii firma are nevoie de o suplimentare a spatiului productiv. de ce nu. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. propunerile si. numeric dar si din punct de vedere al competentelor acestora. dotarea cu aparatura moderna.Mobreal Divers S. Hala de asamblare si prezentare mobila ar trebui extinsa cu cel putin 10 m pentru a spori capacitatea de prezentare si promovare a produselor. este dotata cu echipamente performante însa fata de alte întreprinderi prezinta o oarecare ramânere în urma deoarece unele echipamente s-au uzat si necesita reparatii. În ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se constata un dezechilibru între numarul celor cu studii superioare tehnice si numarul celor cu studii superioare economice. societatea S.L.L.. Sursele de aprovizionare cu materii prime se afla la distante destul de mari ceea ce prezinta un dezavantaj pentru întreprindere. În conditiile economiei de piata. Cum aceste schimbari trebuie sa porneasca de sus. Anglia. calitati din partea personalului. de schimbare. Mobreal Divers S. Din toate situatiile prezentate anterior dar si în capitolul II putem spune ca S. Aici sunt întocmite statele de plata si tot aici se tine evidenta salariatilor. În acest scop. se reduce continuu. iar în perioada urmatoare s-a operat asupra personalul direct productiv. Ponderea covârsitoare a inginerilor (3%) indica o situatie nefavorabila. restructurarea se manifesta printr-o serie de schimbari tehnologice si metodologice. SUA.C. disponibilizarile facându-se treptat. Initial s-a disponibilizat personalul direct productiv.C. Esentiala pentru firma este promovarea produselor si serviciilor oferite. de aceea apar mici divergente care uneori par ca nu au rezolvare. aptitudini. De resursele umane ale firmei se ocupa în prezent. Firma poate apela la profesionisti pentru realizarea unui site în care vizitatorii pot vedea ce ofera firma si tot aici ei îsi pot lasa sugestiile. îl prezinta lipsa de motivare a personalului.87.C. Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si. impune actualizarea si îmbunatatirea continua a cunostintelor personalului calificat. având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit. La nivel microeconomic. Societatea are nevoie în mod evident de un compartiment special de resurse umane. compartimentul contabilitate.Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor. ar trebui sa-si modernizeze tehnologia existenta prin achizitionarea de noi utilaje. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. Mobreal Divers S. desi în anii precedenti a avut câteva schimbari în ceea ce priveste numarul de salariati care din punct de vedere cantitativ s-a modificat de la an la an. Ceea ce este specific. De asemenea. se impun efectuarea unor cursuri de specializare pentru agajati.R.L. Pe masura ce creste vârsta omenirii.L.

S. nu are o legatura permanenta cu clientii si furnizorii. Industriei Lemnului si Hârtiei. de aceea propun înfiintarea unui compartiment relational client . *** Informatii de la firma..Merceologie. Fornoga C. 9.Redes Al. Ghimpu R.. o abordare mai detaliata.L.Braunstein F.. Editura Orizonturi. si Havrilla A. 7.Cismaru I.E.Consider ca firma S. Editura M. Paraian E.imagini. Editura Didactica si Pedagogica. Editura Lider. Olaru M. . . 3.furnizor. Pâslaru C. Bucuresti 1980.. 1962.regielive. Brânzei S. Plesea D. . history. 2. Ministerul Silviculturii. . *** http://wikipedia. A. 4. *** Encyclopaedia Britannica 1994-2001. Bucuresti 1950. Fornoaga. Paraianu E.. Bucuresti 1987.A. Via Gamba. Editura Tehnica.S. 5.. . monuments and environment. Editura Tehnica.referate.ro/. Bucuresti 1974. 1. 8.S. Raducanu I. *** http://www.. electrice si chimice. Bucuresti. 6. .Miller J. Diamandescu E. Ravena. 1993. Editura Eficient... Italia. Cismaru M. .Antichitati. sites and . 10. . Editura Meridiane. unde angajatii acestui compartiment sa poata aduna informatii referitoare la cerintele de calitate ale produselor pe care clientii le doresc cât si nemultumirile clientilor referitoare la serviciile prestate de firma.google.Vassilakis Sp.org.R.Ravena. Athens. .. archaelogical monuments. museums.Ghid de cultura generala.C. *** http://www. 1991. cât pentru furnizori acest compartiment sa adune date si informatii referitoare la calitatea materiilor prime oferite de acestia si de preturile de vânzare practicate.. Petrescu V.Merceologie industriala. Cartolibreria Salbaroli.Crete. Bucurejti. Lito A. 1998.. Bucuresti.. Pâslaru C.F. *** Industrializarea lemnului în produse semifinite. mosaics.ro/. Lito A..Redes Al. Caiet de lucrariaplicative la Merceologia produselor metalice. Bucuresti 1999.Cârstea I.Redes Al.T.Cucu N. Mobreal Divers S.ro/. Pépin J.E.Mobila stil. *** http://www. Bucuresti.ro/.Bustacchini G.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. *** http://www.Mobilierul locuintei.

R.L.C.R. Mobreal Divers S.Mobreal Divers S. .C. Dormitoare obtinute la S.L.Bucatarii obtinute de S.

C.: .L.sifoniere confectionate la S.R.Mobreal Divers S.

R.Mobreal Divers S.C.Diferite piese de mobilier obtinut la S.: .L.

.

.

Pépin J.[1] Encyclopaedia Britannica 1994-2001. museums. Ghimpu R.. mosaics. 337 5 Redes Al. pag. history. Pâslaru C. Bucuresti 1974. 2 Rede Al. Ministerul Silviculturii. Fornoaga. [11] Vassilakis Sp.55-63. 218-220. . [4]Cismaru I. . Editura Didactica si Pedagogica. [7] Encyclopaedia Britannica. pag.Merceologie. Raducanu I. monuments and environment. [9] Cucu N. .F.. archaelogical pag.. 1993. Industriei Lemnului si Hârtiei. Editura Tehnica. . . Bucuresti 1999..Merceologie industriala. Editura Tehnica. Bucuresti. 1993. [12] Bustacchini G. pag.S.Mobila stil. 14 Braunstein F. Bucuresti. Petrescu V.Ravena. Editura Orizonturi. pag. 285-287. Ghimpu R.Crete.. 394-404. 1998.. 354-355.. 196-198. Paraianu E..Mobilierul locuintei. . pag. Cismaru M. .Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. Ravena. si Havrilla A. pag. pag. 1994-2001. Cartolibreria Salbaroli. Ghimpu R. [3]Industrializarea lemnului în produse semifinite. Cismaru M. Editura Meridiane.Mobila stil. pag.. Via Gamba.Mobila stil. Editura Lider. 184-196. pag. Ghimpu R. Cismaru M. .E. 1993. 1993. Athens.. [6] Cismaru I. Editura Eficient. Cismaru M. pag. Bucuresti. . .. pag. Editura Tehnica. . . Italia.Ghid de cultura generala. 1991. Bucuresti 1980. Editura Tehnica.. Bucuresti..Mobila stil. 97 [13] Cismaru I. Plesea D.. [10] Cârstea I. [8] Cismaru I. Lito A. 1962. 161. 79-103. Bucuresti 1950. sites and monuments. Editura Tehnica. Bucuresti. A. Bucurejti. 11.

[16] Cârstea I. 1962. Editura M..S.[15] Miller J.. Pâslaru C. Lito A.S... director general la S. pag. si Havrilla A.Antichitati.A. . electrice si chimice. . Editura Didactica si Pedagogica.. .Antichitati.. .R.A. Fornoga C. Diamandescu E. pag. Editura M. Bucuresti.L [21] Juran. o abordare mai detaliata. Paraian E. director general la Accent Architecture [20] Florea Gabriel. [18] Redes Al. [19] Adrian Iovescu.S. Bucuresti. pag. Brânzei S.T.22-23.referiri în domeniul calitatii . o abordare mai detaliata. 210. 233-234. [17] Miller J.T. Olaru M.E.Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila.C.. pag. 30-32. Bucuresti. Bucuresti 1987. Mobreal Divers S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful