P. 1
New Документ Microsoft Office Word

New Документ Microsoft Office Word

|Views: 77|Likes:
Published by Sergiu Roman

More info:

Published by: Sergiu Roman on Feb 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

12/12/2012

pdf

text

original

Introducere............................................................................................................6 Capitolul I.Aspecte merceologice privind lemnul si marfurile din lemn..................................................................

.......................................................8 . I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului...................................8 I.2 Defectele lemnului.......................................................................................14 I.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei...................17 I.4 Fabricarea mobilei........................................................................................25 I.5 Evolutia stilurilor de mobila....................................................................28 I.6 Verificarea calitatii mobilei........................................................................45 Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. S.R.L......................................................................................................51 II.1 Scurt istoric...................................................................................52 II.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei.....................................53 II.3 Prezentarea resurselor firmei...................................................................54 II.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale ...................................................................................................................................57 II.5 Prezentarea structurii de management...................................................66 II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei..................................67 II.7 Documente organizatorice specifice, întocmite de firma ( organigrama ).......................................................................................................70 Capitolul III. Gama sortimentala a S.C. Mobreal Divers S.R.L............72 III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72 III.2 Structura sistemului calitatii..........................................................78 III.3 Verificarea calitatii........................................................................79 III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii.................80 III.5 Asigurarea interna a calitatii....................................................................81 III.6 Asigurarea calitatii prin control..............................................................82 Mobreal Divers

III.7 Metode statistice.........................................................................................83 Capitolul IV. Directii de actiune în vederea îmbunatatirii calitatii produselor.....................................................................................................84 IV.1 Linii principale de actiune..............................................................................84 IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85 IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor...............................88 IV.4 Diagrama Pareto................................................................................................90 IV.5 Utilizarea unei documentatii actualizate la termen................................93 IV.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000..........................................................................................................95 IV.7 Instruirea permanenta a personalului.........................................................95 Concluzii si propuneri..............................................................................................96 Bibliografie..................................................................................................................99 Anexe............................................................................................................................100

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie. În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi. În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila în multe centre ale tarii. ara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare. Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari: - de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei; - reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc. O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite întrebuintari. Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hârtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991. În ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul îsi pastreaza locul în constructia mobilei. Consumul de lemn n-a încetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gând sa o respinga. Lemnul ramâne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne. Înca de acum 30 de ani, lemnul a început o adevarata reconvertire, cedând noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinându-se în majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, în special a semifabricatelor superioare înnobilate.

Se pare deci ca lemnul îsi pastreaza în viitor un loc de prima importanta într-o economie echilibrata, ca si în cursul secolelor trecute, dar sub o forma si într-un mod de întrebuintare adesea diferit si în cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atât din punctul de vedere al structurii cât si al tehnologiei. Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci când acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - în contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de înalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii în raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe cât posibil, împreuna cu acestia. Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor recunoaste în mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din România care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELEN durabila a activitatilor lor. "A excela" înseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu, produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. În consecinta, "excelenta" reprezinta atât conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza cât si ansamblul factorilor datorita carora persoana, produsul/serviciul sau organizatia respectiva a reusit sa exceleze. Comparând performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta". Prin prezenta lucrare am încercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am încercat sa enumar posibilitati de punere în valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI M RFURILE DIN LEMN
I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului
Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop. Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera în functie de planul de sectionare a trunchiului. În principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri: sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului; sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului; sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere.

y

y

y

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita în principal din doua tipuri de celule: 1. 2. trahee si traheide; celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Aceasta variatie îsi va pune amprenta asupra aspectului si proprietatilor acestora, care vor fi uneori foarte diferite, ceea ce conduce, în final, la multiplele utilizari ale lemnului. Celulele se deosebesc între ele atât ca forma, dimensiuni, cât si prin rolul pe care-1 detin. Traheele sunt tuburi capilare lungi, continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze. De aceea, ele sunt dispuse, mai mult sau mai putin, vertical în cadrul trunchiului (la unele specii sunt dispuse elicoidal, fiind rasucite în jurul trunchiului). Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constând în forma celulei, traheidele fiind ascutite si închise la ambele capete. Celulele de parenchim sunt celule cu peretii subtiri care au functii de rezistenta. În structura macroscopica a lemnului, ilustrata în figura nr. 1, se deosebesc urmatoarele zone: coaja; cambiul vascular; alburnul; duramenul; maduva; inelele de crestere; razele medulare; porii.

y

y

y

y

y

y

y

y

Examinarea lemnului în sectiunea transversala releva o succesiune de straturi de crestere care înconjoara maduva si care sunt protejate la exterior de un strat mai dur de coaja (scoarta). Coaja are un rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive, fiind folosita în principal la extragerea unor substante tanante sau medicinal.

1 Structura macroscopica a lemnului. portiunea centrala moare complet. Gimnospermele sunt neporoase. Celuloza reprezinta materia prima de baza în fabricarea hârtiei si a unor fibre textile.ro Între scoarta copacului si masa lemnoasa propriu-zisa exista un strat îngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber. de obicei mai închis la culoare si care confera rezistenta mecanica arborelui. apa. rasini etc.1 substante organice principale. uleiuri eterice. mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice. influentând în mod hotarâtor textura lemnului (speciile cu porii mari prezinta o structura grosiera. 1. În zonele cu clima temperata. iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si. calciu si magneziu. unul mai închis si unul mai deschis la culoare. [1] Din punct de vedere al compozitiei chimice.Fig. diferita de la o specie la alta. În sectiune radiala. Alburnul este dispus între cambiu si duramen si este un tesut mai rar.2 substante organice secundare. Duramenul este cuprins între maduva si alburn si este un lemn mai dens. nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. colorate mai închis. substante organice. unde apar sub forma unor mici orificii. natriu. În zonele cu clima temperata. prin distilare. care apar în sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. formeaza linii în forma de V. El are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva. Astfel. inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara-vara). care sunt interpuse printre celulele de alburn. mai deschis la culoare decât lemnul produs mai târziu. aceste raze medulare. carbonati si fosfati de potasiu. în timp ce angiospermele sunt poroase.) si umplerii capilarelor cu aer. astfel ca maduva apare mai închisa la culoare decat alburnul. Odata cu cresterea copacului. numit cambiu vascular. inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si. lemnul este format din: 1. 1. în sensul ca este implicat în procesul de crestere. ele se prezinta sub forma de benzi. în fiecare an. Acesta este un strat generator de celule în continua crestere si diviziune. canalele se acopera cu gume. Ca urmare. saruri minerale. fiind singura zona a trunchiului care este angajata în cresterea activa a arborelui. Hemiceluloza intra în compozitia membranelor celulare. lemnul este clasificat în doua mari grupe: specii poroase si neporoase. exista si alte celule vii. care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit. gume.regielive. care da nastere tesuturilor lemnoase definitive. fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase înregistrata într-un an. Din acest punct de vedere. în timp ce speciile cu porii invizibili au o textura fina). de asemenea si la fabricarea unor lacuri. În zonele cu clima tropicala. oxalati. 3. cambiul genereaza lemn nou în timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu). Procesul de aparitie a duramenului începe dupa o anumita vârsta a arborelui. 2. porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber. Schimbarile interne sunt urmate de modificari specifice de culoare. datorita i 313h76d mpregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante. În sectiune tangentiala. însa conditiile de mediu variate existente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati în cresterea masei lemnoase. numite "oglinzi". Multe specii prezinta inele de credere (inele anuale). trunchiul copacului este înconjurat de o noua pereche de straturi. rotunde sau ovale. pigmenti etc. cu grosimi si lungimi diferite. fiind folosita.1 Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza. rasini sau cu aer. Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati în sectiune transversala.2 Substantele organice secundare cuprind: rasini. hemiceluloza silignina. care la rândul lor se împart în: 1. tanante etc. tocmai de aceea. mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul târziu (din a doua perioada vegetativa). Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului. Sarurile minerale sunt în general silicati. . Razele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim. sursa:www. substante tanante. permite obtinerea alcoolului metilic. În functie de marimea lor. 2. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva. Razele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc într-unul dintre inelele de crestere sau pot înainta pâna la maduva. cu un continut de apa mai scazut. a alcoolului etilic etc. care este mai compact si mai închis la culoare. termenul de inel de crestere este de preferat în locul termenului de inel anual . care este mai poros. 1.

Rasinoasele au desenul simplu. în constructii sau pentru exteriorul mobilei.lemn semi-usor: castan. jugastru. cum ar fi: fibra creata. ondulate sau chiar dintate). Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare.). anin. cunoscute sub diverse denumiri ("ochi depasare". luciul. este cunoscut sub numele de "punct de saturatie al fibrei". Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. ajungând pâna la un continut de 12-15%. Neregularitatile fibrelor. luciu auriu. dar poate fi diferita si în cadrul aceleasi specii. " aspect mazdrat"). de planul de debitare. tisa etc. Ea depinde de clima. luciu satinat. desenul. se constata variatii de culoare si de la o zona la alta. plopul etc. iar desenul obtinut este deosebit. Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt strâns legate de masa specifica. violet (amarant) si negru închis (abanos). umflarea si contrângerea. dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase. Textura poate fi: foarte fina (mahon.). la rosu (mahon. . lamâi etc. molid. Masa specifica variaza între 0. Luciul poate fi: luciu matasos (paltin. lemnul verde pierde treptat din apa. tei. începând cu apa din cavitatile celulare. 3 . stejarul este cel mai rezistent. creeaza desene si efecte estetice deosebite. la unele specii. fina (nuc.). Higroscopicitatea. corn. precum si de modul de debitare.59. apa patrunde în cavitatea celulelor. noduri mici. alburnul prezentând nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu închis. mesteacanul. paralele. Dincolo de acest punct. y y y y Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului. Lemnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de 8. Continutul de apa variaza între 30-60%. brad.). cât si la lemnul obtinut prin taierea lor. plop negru etc. proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin în jurul circumferintei trunchiului). Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea. durabilitatea.5%. mesteacan etc. culoarea variaza de la o specie la alta. Punctul teoretic. vii. mai închise la culoare. este folosit în constructii si la fabricarea hârtiei.). dispuse la anumite distante unul fata de celalalt. Debitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele. atingându-se continutul maxim de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa pâna la 800%. paltinul.). mesteacan.). iar interiorul celulelor este gol. platan etc. . respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier. de specie si de modalitatea de debitare. . Variatii de culoare se înregistreaza însa si în cadrul aceleasi specii. precum si unele anomalii de crestere. în care peretii celulari sunt complet saturati. par african etc. textura. umiditatea. aflata atât în forma lichida. De exemplu. Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului. gorun. dimensiunea. precum si de unghiul sub care cade lumina.lemn foarte greu: stejar. Lemnul este un material higroscopic. de la alb galbui (salcâm. luciu cu ape (paltin cret) etc. care în sectiune radiala formeaza mici oglinzi.lemn foarte usor: plopul negru. simple sau ondulate.). brad. nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele. foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate. astfel încât cutitele. luciu argintiu ( mesteacan). pe când la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau în V. cât si în forma de vapori. nuc. în functie de specie. semifina (anin. plop. Desenul depinde nu numai de specia arborelui. un lemn relativ ieftin. Higroscopicitatea se manifesta atât la arborii netaiati. . care în combinatie cu duritatea si culoarea lui îl fac deosebit de pretios în obtinerea furnirelor).5 g/cm .3. aspra (stejar. Prin uscare.1-1.lemn semi-greu: tisa. care absoarbe apa din mediu. pinul 250% ). pâna la brun închis (nuc. salcâm. taie transversal inelele anuale. y y y y y Textura lemnului este data de forma. speciile de lemn se împart în: . paltin etc. . frasinul. în functie de specia si vârsta arborelui si de anotimp. la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului. de rugozitatea suprafetei. ciresul este mult apreciat în confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase. În functie de pigmentatia naturala. mahonul este o specie tropicala rezistenta. palisandru. Din acest punct de vedere. De asemenea. pe când foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. Apa retinuta în peretii celulari variaza între 20-35%. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte. ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului. ulm etc. ulmul. care-i determina si domeniul de utilizare.lemn usor: pin silvestru. provenite de la muguri si dispuse grupat în anumite zone. în functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui. masa specifica. cer .lemn greu:carpen.

Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare când fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase). Prin expunere directa la foc. Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. Din punctul de vedere al duritatii. Astfel. iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare decât lemnul netratat. ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele. plopul. numai foarte putine specii contin rasini. putând rezista. 2. palmierul. forma. cu importanta primordiala. iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala). mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si extrem de durabile specii. Rezistenta la compresie a lemnului este ridicata. care depinde în principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala. Însa. 3. Aceasta proprietate. numite si specii angiosperme (cusamânta închisa în fruct: stejar. în cazul lemnului tare. plop. tei. la încovoiere. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent. care le influenteaza negativ. pe când PAL-ul si PFL-ul. el este folosit în construirea fundatiilor de cladiri. y y . stejarul. lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica. bradul sunt specii mai putin durabile. în spatiile goale. cedrul. cum ar fi noduri. lemnul este clasificat în lemn de esenta moale si de esenta tare. teiul. la uzura. În general. Pe lânga fungi. anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori. Prin lovire. În general. fag). cu toate ca exista si exceptii. Durabilitatea. Proprietatile termice. densitatea si umiditatea lemnului (cu cât umiditatea este mai mica.000-5. fag. dimensiuni.000 de kilocalorii.Umiditatea lemnului este o caracteristica negativa. rezistentele mecanice. amplifica. iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere). molid). iar altele reduse. exista specii care se despica usor: pin. odata cu cresterea umiditatii. însa. ea afectând toate celelalte proprietati (volum. unele proprietati putând prezenta valori ridicate. transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. Variatiile de duritate între diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte. de mari dimensiuni. densitate. Nucul. placajele absorbind mai bine sunetele joase. la o temperatura de 400°C. Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. fibre spiralate. continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului. Toate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta. tocmai de aceea. el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol. care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi. precum si de defectele lemnului. Rezistenta la despicare este diferita de la o specie la alta. fiind astfel un material diamagnetic. Proprietatile acustice. puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa între 4. lemn foarte dur: mesteacan. lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica).duritatea. alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus în porii lemnului). Înaltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor. lemn moale: tei. fata de care unele specii sunt foarte rezistente. pe când. carpen. Izolatia sonora este mica. la asa numita "inima rosie". corn. la despicare (clivajul). esentele tari sunt cele de foioase. frasin. lemn semidur: larice. exista si o serie de alti daunatori. De aceea. nucul negru. greu: ulm. în mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica. lemn dur: salcâm. are loc si o crestere a conductivitatii electrice. pe când fagul. foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul. Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile în raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. brad. lemnul arde cu usurinta. sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin. lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica decât cel neaburit.rezistenta la compresiune. rezistenta la îmbatrânire. În functie de duritate. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii. sunetele înalte. De asemenea. Astfel. Lemnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica). Paralel cu fibrele. comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei. dilatatia termica este foarte mica). stejar. Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0°C si la o umiditate constanta. lemnul este producator de sunete si poate absorbi. la atacul insectelor. daca nu este atacat de insecte. aspect si compozitie chimica). . precum si în cadrul aceleasi specii. lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina. Proprietatile mecanice includ: . Astfel. Proprietatile electrice si magnetice. Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile. mesteacan. sute si mii de ani. de densitate si de defectele existente în lemn. el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. speciile lemnoase se pot clasifica în: 1. care conduc. termice si acustice). la tractiune. mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor. compresia si tensiunea lemnului. atunci când lemnul este umed. tocmai de aceea. I. în vederea obtinerii unei acustici superioare. la oboseala. cu atât rezistentele sunt mai mari). dar si de specie. 4. semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pâna la 90%.2 Defectele lemnului Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (în structura. în unele cazuri chiar mai ridicata decât a otelului si. În general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute). Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrângere a lemnului. iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si.

sunt incluse urmatoarele: 1. nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre în masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. totale sau partiale. inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului. vântul.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului. [2] Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: . produse sub actiunea gerului. sub actiunea vântului sau altor factori atmosferici. apar trepidatii ale copacilor. mai ales a rezistentei la încovoiere. 2. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni în lemn. care conduc la separatii în tesutul lemnos. aparute sub actiunea vânturilor puternice si cadranurii . în sectiune transversala. radiatiile solare. în functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si în functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate. variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura). datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat în apa. ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza în trunchi. rulurii . care conduc la aparitia unor valuri longitudinale. cadranura. ciupercilor. Prin taierea trunchiului. ceata salina. . un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor. pentru a rezista la actiunea vântului. însa. albastreala. 1. putrezire. sunt incluse: .y actiunea agentilor de biodegradare a lemnului. în functie de forma lor. În prima categorie de defecte. conducând astfel la aparitia unor noduri încastrate. zonele cu noduri prelucrânduse mai greu si. acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. de natura vegetala sau animala. . astfel. În zonele în care ramurile pornesc din interiorul copacului.precipitatiile (ca durata si cantitate). inima rosie de fag. uneori. Defectele celei de-a doua categorii. iar mai departe. putând fi folosit numai ca materie prima în industria chimica. însa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si. labartarea si canelura. strangularea trunchiului. trunchiul prezinta un contur ondulat.orificii si galerii. Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. care urmeaza linia inelelor anuale. printre care: . un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet. În aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura. fara a ajunge la exterior. alungite. insectelor. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic în sens longitudinal si transversal. 2. lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. Curbura reprezinta devierea într-un singur plan sau în mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui. anomalii ale trunchiului.fibra înclinata.fibra rasucita. formându-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute. . Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta în dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. Canelura este determinata de zonele de coaja înfundata. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vârf. chiar deloc. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati.fibra creata. Ele pot apare sub forma: gelivurii . la care. De aceea. ovale. Astfel. nodurile se contracta mai rapid decât restul lemnului. anomalii ale fibrelor si maduvei.crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja. sub actiunea gerului si a vîntului. aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu. aparuta din nevoia de echilibrare. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. În cea de-a treia categorie de defecte. Ea apare ca urmare a actiunii îndelungate a vântului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului. Fibra încâlcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase în anumite zone. Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau în interiorul acestuia.crapaturi dinspre exterior catre interior. mergând catre suprafata.fibra încâlcita. când contractia în lemn variaza în functie de directia fibrelor. astfel încât. verticala. nodurile concrescute si încastrate nu pot cadea. fibrele lemnoase ale trunchiului cresc în jurul ramurii. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcâm. care apar când copacul deviaza de la pozitia sa normala. 3. Labartarea trunchiului consta în marirea brusca a circumferintei în apropierea solului. Lemnul constituie. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare. rulura. " noduri în cuib ". În unele cazuri. Fibra înclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului. nodurile. Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. gruparea în anumite zone a unor noduri încastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte în efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: "ochi de pasare". Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra în industria pieselor de mobilier. În timpul uscarii.crapaturi concentrice. . " aspect mazdrat". cu mustati. nodurile pot fi: rotunde. Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea. Spre deosebire de acestea. 3. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati în masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice. cauzate de insecte si paraziti. ca urmare a actiunii vântului. crapaturile: gelivura. Propriu-zis. formând astfel o gaura în lemn.

noduri sanatoase. coloratii anormale. latimile între 6-30 cm. cheresteaua poate fi: taiata în plin sau direct (se obtin scânduri în forma trapezoidala. tot prin juxtapuneri. socluri. cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica.În cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti. iar lungimile între 0. cum ar fi: insectele xilofage. cu muchii lungi. viespile. pe masini de laminare si prin derulare. la galben. concave si convexe erau frecvent furniruite. radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii în forma de V. ulm. gauri. obtinerea unor efecte estetice deosebite. prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice. . verde. gri. . . taiata în sferturi. se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu. ciupercile si bacteriile xilofage. paltin. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv. pe când furnirele debitate tangential. [3] 3. de rasinoase. definitive.fibra creata. care se vor mentine si dupa racirea lui. Pe lânga lemnul masiv. noduri partial concrescute sau crapate. cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate). la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele. furnire cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica. cum ar fi iedera si vâscul. maro. ondulata si încâlcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei. tesite). În functie de specia lemnoasa. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul. sculptat. obtinute prin debitare radiala [4]. cheresteaua din lemn de foioase. taiata în prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater în scânduri cu patru muchii). crapaturi nestrapunse si strapunse. fiind relativ ieftin si putând fi supus unor prelucrari. obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale. putrezirea. . având grosimile cuprinse între 12-50 mm. pe baza unor desene prestabilite. lacuit. totusi pierderile de material sunt mari si. iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite. 2. rosu.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei. drepte si la furnirele debitate semiradiale. fluturii. gelivura. croitorii. furnirele se clasifica în: 1. dovada fiind piesele de mobilier egiptene. cu grosimi variind între 0. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite în aceasta industrie.45-3 m (în functie de specia lemnoasa respectiva). care s-au conservat de-a lungul timpului în bune conditii. în care produc orificii si galerii. însa prezinta dificultati la împerecherea în cadrul aceleiasi garnituri. cât si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. în perioada stilului Rococo . fiecare dintre aceste materii prime fiind supuse unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice. linii paralele si înclinate. norme tehnice sau din contracte. unele esente au proprietati superioare altora.2-6 mm. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale. Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta. cheresteaua poate fi de: rasinoase. vargate (frize). aurit. Furnirul derulat este mai gros. de frasin. se afla urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: . este un material rezistent. legaturi. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta înca din Egiptul antic. picioare. ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa.nu se admit: coaja înfundata. cazatoare si putrede. albastreala. galerii. obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor. se agata de trunchiul copacilor conducând la strangularea lor. inelele anuale reprezinta ele însele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate. ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. taiata radial. I. la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate. Furnirul este un strat foarte subtire de lemn. furnir cu flacari. y y y y y y La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita. Pentru a fi folosita în industria mobilei. inima si maduva lemnului. fara a i se modifica însa proprietatile. atât prin coloratia diferita a diverselor specii. furnir cu ochiuri. De exemplu. furnicile. în functie de destinatia lui. De asemenea. când lemnul apare colorat în albastru cu nuante cenusii sau verzui. Astfel. pungi de rasina. cu infinite tonuri intermediare. ea nu a fost exploatata pe deplin pâna la începutul secolului al XVIII-lea. în special pentru fabricarea elementelor de rezistenta. furnire cu desen dezordonat: furnir înflorat. cu ferastraie. Culoarea naturala variaza de la alb. cornise. stejar.fibra înclinata: se admite o deviere de maxim 10%. y y Dupa modul de taiere. foioase tari si foioase moi. mecanic. tratamente si finisaje foarte diferite. el poate fi pictat. frize. când suprafetele curbe. taiata semiradial. permitând. de aceea. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase. concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. Parazitii vegetali. 1. pâna la negru. în vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde. mucegai. taiata tangential. Lemnul are o valoare estetica ridicata. când lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea.

coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a II-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii. corespunzatoare culorii speciilor folosite. prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor.1 mm. un fileu si o rama de încadrare din furnire din specii de culoare închisa [6]. acoperit pe ambele parti. sub forma de flori. prin încleiere cu un adeziv sintetic. cu marimea de pâna la 5 mm). reparatii cu pene. cel mult 2 buc/m . Mozaicurile pot acoperi întreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete). cosuri cu flori.În functie de specia lemnoasa din care provin.5-6 mm. daca nu sunt accentuate. a panelelor. patrat si transversal. cu diametre cuprinse între 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a).directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal. furnirele pot fi de: specii indigene si exotice. în vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa. iar la y y y y y y y y y Pentru furnirele exotice de calitatea I. neadmitându-se decât noduri sanatoase total concrescute (2 noduri. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor. în functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor. sau ulei nu sunt admise la calitatea I. indigena sau exotica si se aplica în general pe suprafata unui lemn masiv.dupa grosime: diferite tipuri de panel.4 si 1 mm. lustruit. a lemnului stratificat. . fibra înclinata. nodurile sanatoare partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I. . cu o lungime maxima de 200 mm. furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier. Intarsiile sunt încrustatii realizate în exclusivitate din furnir. cu structura celulara. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite. clasa A sunt admise urmatoarele defecte: . dupa anumite modele prestabilite. exterioare sau interioare. . Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte.3 mm adâncime /m . lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite. atât fondul cât si compozitia realizându-se în totalitate separat de zona de aplicare. iar pentru cele de calitatea a II-a sunt admise doua noduri. înclinata. În acest fel se obtin desene divers colorate. o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara. pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez.structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci. coaja înfundata.specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop. În acest fel se obtin decoratii complicate. încâlcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei. pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir. a mobilei. conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm. gauri de insecte. conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive. Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. . reparatii cu dopuri sau petice. tanin 2 calitatea a II-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm . De asemenea. fibra creata. cu desene simple. în functie de specia lemnoasa respectiva. Furnirele pot fi înlocuite cu hârtie decorativa texturata care imita furnirele estetice. inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic. îmbinari deschise. semicelulara si cu sentulet. . Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea. iar pentru calitatea a II-a sunt admise gauri izolate. Umiditatea foilor de furnir în momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa între 0. . precum si cu o serie de folii PVC. zgârieturile cu o adâncime mai mare de 0. 2 . asperitati provenite din derulare. Pentru furnirul straturilor exterioare. inima rosie de fag si coloratii închise sanatoase nu sunt admise la calitatea I. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi înnobilate prin presare. ondulari si defecte de încleiere nu se admit. [5] Furnirul estetic. cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. cu grosimi cuprinse între 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2. Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: . cu un diametru de 2 pâna la 10 mm/m . gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I. dar se admit la calitatea a II-a pe cel mult 20% din suprafata. tei. Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci. petele de mucegai.Marchetaria îsi are originea în epoca Renasterii italiene si consta în aranjarea. a carui grosime variaza între 0. crapaturi patrunse.tipul de finisare: panel slefuit.2-1 mm. putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir.05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a II-a se admit cel mult doua zgârieturi de pâna la 0. cu diametru de maxim 3 mm. a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir. astfel: nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati.nu se admit: noduri partial concrescute. paltin.crapaturi nepatrunse: la fiecare margine. peisaje. Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul în sine.noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm. comune si prezinta grosimi cuprinse între 0. este realizat dintr-o esenta valoroasa. peste care se dispun ulterior. iar în functie de destinatie ele se clasifica în: furnire tehnice si furnire estetice. care apoi sunt debitate în acelasi mod ca si furnirul obisnuit.

pentru rame. ondulatii.dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice. PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm. folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructii aeronautice si navale). antiseptizat. placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii: . PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: densitatea aparenta: pentru grosimi de pâna la 8 mm inclusiv: 650 kg/m si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m . 2 2 2 2 3 3 2 y y y y y y În cazul semifabricatelor supuse unor tratamente speciale. presate si lipite între ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice.30 2 N/mm . urme de hârtie adeziva. proprietatile de prelucrare sunt mai bune. . fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu. stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate. toate dispuse cu fibrele în aceeasi directie.Pentru panelul propriu-zis clasa A/A. imprimari si zgârieturi. umiditatea la livrare: 9±3 %. cu PFL dur sau cu placaj.dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen. Placajul laminat este un produs similar. texturate. y . pirogravate. melaminate. iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune. cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte. PAL înnobilat furniruit.35 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 0. caserat cu PVC.dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat. pe când straturile interioare. franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii. Aceste placaje sunt folosite. 750 N. tavane. . lemn satinat (satin wood).dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice. Pentru miezul panelului. foioase moi sau tari). melaminat. rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 0. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a înlocui metalul. În cazul placajelor. rezistenta la încovoiere statica: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 20 N/mm . . emailat pentru obtinerea usilor. presat. umflaturi. . nu se admit: denivelari. denivelari provenite din golurile miezului. de protectie insectofungicida si ignifuga. ignifugat. .dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri. de exemplu. . cu folii metalice. melaminat. coaja înfundata. la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita.dupa specia lemnoasa a furnirelor componente: placaje din lemn omogen (de rasinoase. partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului. rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. metalizate.nu se admit: umflaturi.40 N/mm . lipsa furnirului pe margini. . iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. cum ar fi pinul. placajele se clasifica în: placaje de uz general. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 18 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm . emailat. a placilor. placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale). pentru canturi: minim 550 N.rezistenta la forfecare:min. are rezistente mecanice superioare. pentru sezuturi si spatare scaune. . Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab în celelalte directii. PAL stratificat si PAL multistratificat.lN/mm . cum ar fi PAL-ul antiseptizat si ignifugat. dezlipiri de straturi si alte defecte. Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn. pentru placi spate mobilier corp. slefuiri neuniforme. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 0. aschii de miez în stratul de fata. cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hârtie sulfat. a peretilor laterali si despartitori. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii: . de compozitie.dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice. urme de chit si pete de ulei. . consumul de lemn este minim. texturat. cu furnire estetice. folie de polietilena sau hârtie sulfat. acoperite cu tesaturi de fibre de sticla. astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente în toate directiile si sa fie tot atât de durabil ca si lemnul. încleiate cu rasini sintetice si presate la cald. În functie de modul de obtinere si de finisare. sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate: .coloratii si noduri sanatoase. exista si alte caracteristici specifice. În acest fel. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon.nu se admit: putregai. pentru funduri. pete de liant si urme de parafina. Straturile de furnir sunt dispuse în directii diferite. fete-sertar. cum ar fi: indice de rezistenta micrologica: 85%. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contrângerea sunt reduse.dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat. nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv. dezlipiri. noduri vicioase. . La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat. Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice. pentru corp de mobila. la fabricarea diverselor piese de mobilier.dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar. lipsa de sipci la capetele placii. emailate.noduri concrescute: se admit. polite. conditiile de calitate sunt urmatoarele: . obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare. . imprimari si zgârieturi. zebra.crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm. La rândul lor. PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu. trebuie sa fie doar rezistente. Dupa destinatie.

canturi. fonoabsorbant. placi de mese. cu lungimea rupturii de maxim 15 mm. polite pentru corpuri închise.dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat. absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%. melaminare. umflare în grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%. stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj). modulul de elasticitate la încovoiere statica: minim 2500-3000 N/mm. pentru: rame dublu placate. clivari ale placii suport. pete de ulei. impuritati în filmul decorativ. impuritati: se admit rar raspândite pe suprafata placii. antiseptizat.în functie de finisare: PFL standard. extramoale.2-4 mm sau din alte materiale. mijloace de transport si bordurare de panouri. Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi. cu dimensiunea maxima de 2 mm. umiditate la livrare: 6±2%. y y y y La fel ca si în cazul PAL-ului. desprinderi ale stratului decorativ. umflaturi. vapori de apa.dupa densitatea placilor: PFL poros. rezistenta la atacul insectelor xilofage prin metoda ingerarii fortate: buna. semiuscat si prin procedeu umed. impregnat prezinta caracteristici calitative specifice.3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm. PFL-ul melaminat. Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard.y pierdere de masa la încercarea eficacitatii ignifugarii: maxim 30%. acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior. structura miezului. 2 3 y y y y y y Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: rizuri si zgârieturi: 1 buc/cm2. fete de sertare. emailat. Placile decorative din hârtie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hârtie impregnata cu rasini sintetice. înnobilat prin emailare. alcatuit din ramele de PFL cu structura din hârtie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. rezistenta la: vase fierbinti. La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate. rezistenta la încovoiere statica: 40-30 N/mm . constructii civile. prezinta caracteristici de calitate specifice: rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N. . stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite cel mult un colt rupt. dintre care. cu latimea maxima de 0. polite.0g/cm . din placaj de fag de 4 mm. rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza între 8-25 mm. sezuturi de scaune. înnobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: densitatea aparenta: l. y y Piddle celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn. Placile din hârtie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: . rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei. PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii. prin desfibrare mecanica sau chimica si împâslite sau încleiate în placi subtiri si rigide. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice. margini sau colturi rupte. semidur.dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat. spate si funduri de sertar. cost redus si întretinere usoara.dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat. . Astfel. în special de bucatarie. tratat termic. impregnat cu uleiuri sicative. fetele. folosit în special la fabricarea mobilei de bucatarie. nu se admit: pete de condens. fara decolorarea sau fisurarea suprafetei. moale. din fâsii obtinute din PFL dur din hârtie cu grosimi de 3. rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare. precum si PFL emailat si melaminat. fizice si chimice superioare. nu se admit: zgârieturi superficiale. . Clasificarea se poate face dupa urmatoarele criterii: . bituminat. y PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier. adâncituri. . Aceste placi sunt utilizate în industria mobilei (în special cea destinata bucatariilor). dur si extradur. pe cant: minim 600 N. netratat. y y y y y Piddle fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale. nu se admite aparitia altor defecte în afara unei usoare diminuari a luciului. asezate sub forma de fagure sau inele.

de finisare a pieselor de mobilier. fara ondulari. curate. iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pâna la aparitia miezului. tesaturi. fotoliilor. Pentru tapitare se folosesc brocarturi.materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor. Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinzând pulberi de grafit. zgârieturi. broaste. rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai.y densitate aparenta: 1. înlocuitori de piele. colorate uniform. prescrisa cadrul butoane. crapaturi sau alte defecte. rezistenta la soc (cu bila): lasata prin caderea bilei de la o înaltime de 1. rozete) pot fi realizare din otel cromat. au rolul de a îmbina suprafetele dintre doua piese. Un alt produs este realizat prin presarea lemnului impregnat. umed. ciment . Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este normele tehnice pentru produsele respective. cu o duritate de cîteva ori mai mare decât cea a lemnului. ghips. . umflarea în grosime: maxim 6%.lacurile sunt utilizate în procesul având atât un rol estetic cât si de protejare a mobilei fata de caldura si apa. . Adezivii naturali (clei de oase. 0.sticla folosita pentru diverse policioare. la actiunea factorilor chimici si a insectelor. papura si diferiti lianti.90%. inclusiv suruburile care se monteaza. într-o presa hidraulica. atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere. fara urme de matrite. de aceleiasi standardele piese sau sau .45% si transversal.accesoriile metalice sau plastice (mânere.35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare. stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0. rips. constrângeri de material sau alte defecte. de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici. precum si componente executate din materiale plastice. rezistenta la apa clocotita: cresterea în greutate-maxim 5%. Acestea au o buna rezistenta la foc. putându-se imprima în relief curba sau ondulatia. care imita lemnul si il substituie. temperaturi scazute sau ridicate). curate. Pe lânga semifabricatele prezentate mai sus. rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului.75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor. paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm . rezistenta la zgâriere: sa nu apara zgârieturi la o apasare cu 140 gf. Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede. Pe lânga aceste materii prime. sustinatoare de polite. la o 2 presiune de 70Kg/cm Semifabricatul obtinut este mai putin aspru. sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator. lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire. Lemnul impregnat Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin încalzire.3 kg/m . rezistenta la tractiune.cleiurile si adezivii sintetici care. au loc reactii chimice între celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare. . stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze. accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare. balamale. piele. Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf. în conditii normale si dupa ardere: lipsa lor. fonta cenusie. cu masa specifica de 1. ureo-formaldehidici cu întaritori. sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continua diversificare. neconventionale. poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi în functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul în care va fi utilizata (uscat. jacard. stabilitate dimensionala si sunt mai dure. fara alte modificari. biblioteci. la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal. aluminiu si alama. cât si prin folosirea unor noi materiale.baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului. goblenuri. usi de vitrine. 2 3 y y y y y y y y y y y y În ultimul timp. rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete. la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare.vopselele care se decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos. folosesc pentru pictarea diferitelor elemente . Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane. . datorita proprietatilor lor adezive. Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic. În garnituri de mobilier. aliaje de zinc. otel inox. toxicitatea DHS. printre care: . [7] . cu formare de structuri plastice. zgârieturi. canapelelor. fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile. rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii. rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari. fibre de carton.

fac parte urmatoarele operatii: . efectuarea profilurilor de îmbinare (gauri si cep. Independent. consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor. îsi schimba forma. furnirurile sunt sortate dupa textura. prin expunere la aer (este un proces îndelungat care dureaza câteva luni) cât si în cuptoare de uscare (proces care dureaza numai câteva zile). care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa încleiere.lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv în emulsii de substante uleioase în apa) sau cu materiale abrazive. cozi de rândunica) sau a diferitelor profiluri decorative. Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice în apa distilata. cu ajutorul unor particule abrazive) în vederea obtinerii unor ornamente în relief. Aceste operatii se executa prin presare. Uscarea se poate face atât pe cale naturala. De asemenea. pâna la piese lucrate manual.4 Fabricarea mobilei Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate. placaj. care consta în îmbinarea elementelor constructive. Debitarea semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite. . crapaturi ) sau de fabricate. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. Apoi. de obtinere a elementelor masive. chituirea. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa. pentru o mai buna aderenta. baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase. fapt ce conduce la aparitia unor pete). baitul este absorbit neuniform. La fabricarea mobilei.I. a întregii suprafete sau a anumitor zone. a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. Din cadrul primei grupe. prin îndepartarea prafului.slefuirea.[8] Furniruirea panourilor. Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed. prin utilizarea de sabloane) serigrafie. uscarea lemnului trebuie sa se faca pâna la o umiditate de 8%. Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei. se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului. transparente. mate. este mult mai usor si. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala. tivirea. taierea capetelor. uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile.lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor. se executa si o serie de elemente decorative în relief. Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei. Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului într-o forma sau într-o matrita metalica. suprafetele vor deveni: lucioase. stabilitatea devenind definitiva înainte de debitare. mai simplu de livrat si prin uscare. si anume: obtinerea elementelor masive. contractându-se. . care sunt urmatoarele: . a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel. . pot fi împartite în trei mari grupe. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea. care influenteaza atât proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cât si pe cele ale produselor finite. în vederea absorbtiei uniforme a baitului (în cazul unor suprafete necorectate. semimate. În ambele cazuri. prin tehnica tipografiei. PAL. înlaturarea marginilor. nuanta si desen. Anterior furniruirii propriu-zise. placile de furnir se îmbina între ele cu hârtie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv. pictura manuala. lucrata mecanic. deci. PFL) în piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri. În functie de tipul de lac utilizat. Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor. slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente. rindeluirea. procesul tehnologic de fabricare îsi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier.uscarea cherestelei. iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite. poliesterice sau cu lacuri mate. finisarea si montarea. la o temperatura de 30-35°C. la cald (presare) si în conditii de umiditate. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza. în vederea obtinerii prin îmbinare a efectelor dorite. cuprinsa între 33 si peste 50% din masa totala. A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare. croirea bruta (debitarea) cherestelei. de la mobila cu preturi scazute. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor.

Designul mobilei a reflectat înca din antichitate si pâna în prezent moda caracteristica fiecarei perioade. de-a lungul istoriei. suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir. . precum piatra. iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare.în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale. poliuretan). s-au mai folosit si alte materiale. astfel încât. . care echipeaza o camera si care completeaza si se armonizeaza cu arhitectura interioara.sa fie executata fara joc. iar crestaturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens. de preferinta. pentru a se evita curbarea panourilor. . Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor.usile trebuie montate astfel ca. fmisare. furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare. demontabile. la deschidere sau închidere. . În prezent. Tot în aceasta faza are loc si tapitarea. marmura si metalul. astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern. în special cele aparente si decorative. la desprinderea fortata. Adezivul trebuie aplicat uniform. aflat într-o continua evolutie si transformare. . fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri. În mod traditional.canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare. opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si închidere si pentru a asigura o functionare usoara.pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preîntâmpina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor.5 Evolutia stilurilor de mobila Mobila poate fi definita ca fiind formata din totalitatea articolelor mobile si uzuale realizate din diferite materiale si cu diverse destinatii. Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm.piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate. suprafetele încleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. . Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare. tapiterie si planitate a panourilor libere sau montate în mobila.Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde.încleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului. care poate fi clasica (cu arcuri. tolerantele si ajustajele de îmbinari si asamblari prevazute în standarde. ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate.capetele suruburilor.mânerele. I. . încleiere. sa respecte conditiile de forma pieselor. Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca îngrijit. . . Încleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv. prelucrari mecanice. butonii. Stilul de mobila poate fi definit ca un ansamblu unitar de forme constructive si decorative. cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice. pete de la patrunderea adezivului la suprafata. . trebuie acoperite corespunzator. Asamblarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . [9] Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci.capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare. nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita. pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote în timpul exploatarii. cu suruburi sau prin încleiere. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive. la confectionarea mobilei a fost utilizat lemnul. sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir.partile frontale perechi (usi. a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani. .balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn. neadmitându-se zone neîncleiate. cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului. sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramâna închise fara interventia broastei sau a opritorului. dar. chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare. limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv. iar la cele protejate cu furnir. asamblare. Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: . care ramân vizibile si care prezinta pericol de accidentare.

etajere. Piesele de mobilier difereau foarte mult în functie de clasele sociale. De asemenea. Motivele de decorare întâlnite erau geometrice (liniare. fildes. decoratii si ornamente. ale picioarelor erau mai întâi pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pânze. Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur. crin). Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos. fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur.Chr.Chr. etajere. Picioarele scaunelor erau în forma de X.) Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc. Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese. vulturi). prin sculptare. Chr. Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de împletituri din fibre elastice naturale. paturile si mesele de la 1800 î. paturi. iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene în culori vii. pentru saraci. baga. dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare. iar multe erau de forma rotunda. Stilul roman (secolul al IV-lea î.Chr. Chr. banci. sticla. cu linii si suprafete drepte. comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. Ca materiale se foloseau: marmura. spatar). Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa. Chr. verde. pe când cel oficial. care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante decât designul.) Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. cascade. animale. era masiv. patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o împletitura din chingi.) Acest stil este foarte greu de reconstituit. iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii în culoare neagra. cornuri ale abundentei. Având o dubla destinatie. au atins înca de la bun început sa fie pur functionale. taburetele aveau forma picioarelor în X. "coada de rândunica". frasin. sfinxi. . sicomor.Chr. în care apoi se sculpta cu dalta. aur. de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare. iar taburetele erau realizate într-o varietate de forme. lada pentru pastrarea îmbracamintei. pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa. volute în spirala). paltinul. iar una dintre tehnicile de îmbinare a pieselor componente. pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si îmbogatita. patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator. iar patul avea zona de la cap mai înalta decât cea de la picioare. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese. incrustatii în lemn si fildes si lacuit. tapiterii luxoase. zoomorfe (lei. formele erau comode si elegante. În general. nufar. Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa. iar ca motive de decorare sunt întîlnite: frunza de acant. meandrele. Lazile. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier. piciorul de caprioara. fiind folosita atât pentru odihna cât si pentru servirea mesei.În stilul fiecarei epoci au existat însa diferente mari între piesele de mobilier. prevazut cu spatar înclinat. abanosul si nucul. sidef si pietre semipretioase. pâna la stratul dorit.Chr. cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare. Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos". tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute. suprafetele meselor. cornise. frunze de acant. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes. galben). piesele simple. paravane. mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite. mergând pâna la 18 straturi de lac divers colorat (în negru. cu elemente în principal geometrice ( arcuri de cere. Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura. canapeaua era concava în zona capului. pietre pretioase sau din alte materiale. palmier. cedru. Stilul minoic (3300-1000 î. usoare si pictate. Pentru mobilierul de uz curent. informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple. de ceremonii. . de la miniaturale la monumentale. pasari. viu colorate si piei de animale. Mobilierul era foarte putin decorat. bronz.-al IV-lea d. se pastreaza si astazi. Ca elemente decorative sunt întâlnite: vulturi. confectionate din lemn. bogata în incrustatii si placari de fildes. realizate de muncitori sau de tarani. tauri. a caror utilitate le-a facut sa fie produse si în prezent: canapele. rosu. [10] [11] Stilul grecesc (600-400 î. forma mobilei este simpla. Decoratiile se executau în relief. sticla. mese. care asigura maximum de comoditate. ferastraie. pentru pictare. Stilul egiptean (3000-2400 î. Ornamentatia. geometrice. nefiind descoperite piese de mobilier. Patul era prevazut cu baldachin. Daca. maslin) se facea cu dalti. fiind fixe sau pliante. scaune si taburete. paltin si ulm. flori.figurale: oameni. În general. Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi. semanând perfect cu cele folosite în anul 1800 d. orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura în lemn de santal. se foloseau materiale textile. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase. în functie de clasa sociala careia îi erau destinate si de mesterii care le lucrau. Cele mai folosite esente erau: maslinul. Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal. antropomorfe si hieroglife. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos. masa pentru joc si lucru. care erau realizate dintr-o împletitura din piele sau trestie. situânduse la înaltimea mesei. Stilul chinezesc. chiparosul. aurul fiind folosit din abundenta. peste care se picta în culori tari. Stilul mesopotomian (3500-800 î.vegetale: peisaje. bronzul si lemnul de nuc. obtinându-se astfel atât coloritul cât si plastica dorita . greoi si rigid. bronz si fildes. Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale. cristal de roca0. tuia. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a înlesni înscrierea formei corpului în partile cu care acesta venea în contact (sezut. incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. variau ca dimensiuni. Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire. sah). Motivele de decorare erau foarte variate: . Mesele erau în general mici. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta în toata India. incrustare cu scoici. patrate sau rotunde.) Clima uscata din Egipt a permis conservarea pâna în zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele. florale (floare de lotus. Astfel. copaci. acoperite cu piele sau cu materiale textile. fotolii. fiind decorate cu motive arhitecturale.

de rozeta. îmbinarea în coada de rândunica ascunsa.stilul gotic spaniol prezinta o decorare încarcata vizibile. sustinute de arcuri semirotunde si stâlpi scurti si grosi. Episcopul Maximilian (din Muzeul de la Ravena). dreptunghiulare sau rotunde. astfel încât acest stil prezinta o serie de diferentieri: . figuri grotesti sau scene mitologice. vulturi. dar sunt prezente si o serie de ornamente sub forma de sfincsi.Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. lire dar si cariatide. a avut ca motiv de inspiratie ornamentele greco-romane. cosuri si cornuri ale abundentei. picturi si mozaicuri [12]. porumbei. fiind prezente: arcuri ogivale. picioare de leu. strane gotice si paturi cu baldachin. . este edificator pentru aceasta perioada. erau folosite esente de: stejar.al XV-lea). tot în aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola. realizate prin strunjire. masiva. frasin si diferite specii exotice pentru intarsii si incrustatii. robust. cruci sub forma de floare. creneluri dispuse pe cornise. volute. cum ar fi: usi cu tablie. De asemenea. dulapuri în perete. caneluri semirotunde. incrustatii cu arama si fildes. banci lada. aveau o constructie fixa sau plianta. prioritara stilului constructiv si functional. . cu pondere mare în Germania. poligoane.al XV-lea). scoici. cu capiteluri în forma de cub si cu capetele strunjite. iar calitatea lor ridicata se datoreaza îmbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare. Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete. îmbinarea la 45°. paravane. prelati si scene biblice.stilul gotic german este sobru. spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare. Ornamentarea se realizeaza prin sculpturi bogate. iedera si frunze de vita de vie. Elementele decorative ale mobilierului au fost împrumutate din arhitectura gotica. mesele romane sunt mai mari. ghirlande. De asemenea. taietura diamant. vulturi. ciucuri. având linii si suprafete drepte. picioarele mobilierului au o linie arcuita. În general. contraforturi. greoaie. Stilul Renasterii a aparut în Italia înainte de 1425. Stilul islamic (secolul al VII-lea) se caracterizeaza prin preocuparea decorativa. flori simple. Stilul gotic (secolele al Xll-lea . Spre deosebire de mesele mici grecesti. ghirlande. apar omamente animale: centauri. sobra. care erau de obicei semnate cu numele tâmplarului respectiv. abanos. De asemenea. . fiind considerat "barbar". Picioarele taburetelor. cu multe ornamente inspirate din regnul vegetal. executat din fildes sculptat în relief si încadrat într-o rama din lemn. Forma mobilierului bizantin este masiva. Din regnul animal sunt folosite ornamente sub forma de: dragoni. destinata etalarii obiectelor de valoare. amorasi. scaunele cu diverse forme si dimensiuni. Principalele piese de mobilier sunt: lazi. Apar totodata o serie de noi solutii constructive. ornamente sub forma de trefla. iar taburetele. arabescuri. stâlpi simpli. panglici rasucite. aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitând obtinerea unor piese mai bine îmbinate si asamblate. Elementele definitorii au fost completate însa cu elemente specifice. cu o placa groasa. dominând rozetele. imitând piciorul de animal. nuc. foarte bogata. Stilul bizantin (secolele al V-lea . etajere. goticul nefiind niciodata acceptat în aceasta tara. Ornamentatia. cum ar fi: frunza de acant. atlanti. Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul. motivele geometrice: meandre. ornamentele vegetale stilizate si cele geometrice. mesele. cele mai întâlnite fiind motivele vegetale: frunza de acant. cedru. . lucrate din lemn în combinatie cu bronz.[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte. sunt tapitate sau acoperite cu blanuri. bufetul înaltat pe picioare. cavaleri. a suprafetelor Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul. cai.stilul gotic francez prezinta decoratii dantelate si se caracterizeaza prin eleganta si distinctie. Stilul Renasterii (secolul al XV-lea). diferite de la o tara la alta. scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare. delfini.stilul gotic englezesc este mai retinut în ornamentatie si prezinta linii mai suple. lei.

rectangular. încrustrare.în Franta. predominant din stejar. fara tablia din fata.în Spania. aurita sau pictata. Renasterea se impune sub Regina Elisabeta I si continua sa se dezvolte pâna în secolul al XVII-lea. mobilierul este mai delicat si mai comod. . stilul renascentist a prezentat anumite particularitati provenite din specificul diferitelor tari în care s-a dezvoltat: . cu profiluri proeminente si cu capac masiv. se întalneste un amestec de Renastere italiana cu elemente de influenta islamica si bizantina. sculptata în zone concave sau cu stucaturi. bogat decorata. aurire. sunt doua curente: în partea de sud a Germaniei este preluata Renasterea italiana. iar cele din fata. . Specifice sunt aplicele metalice. tapiteriile din piele de Cordoba presata si aurita. incrustatii cu pietre pretioase. . neaderând la nici o suprafata plana). Ea se caracterizeaza printr-un soclu mare. sub forma de vase decorative. fara frontoane sau arcade." inspirata din sarcofagele romane. Mobilierul era compus dintr-un numar mare de piese: mesele si scaunele au picioarele în forma de soclu. despartite de profiluri sub forma de frunze de acant stilizate. iar ornamentatia se realizeaza prin sculptare. Picioarele se realizau prin strunjire. sculptate adânc. Ca si stilul gotic. este sobru. printr-o legatura lata. iar în partea de nord se manifesta influenta Renasterii nord-franceza si flamânda. Picioarele sunt consolidate prin legaturi în H. Una dintre inovatiile stilului renascentist este lada numita "cassone.în Germania. paturile au baldachin si sunt formate dintr-un schelet sculptat. mobilierul este masiv.în Anglia. sculptura cu relief înalt si ronde-bosse (sculptura al carei volum evolueaza în spatiu. Mobilierul. apar pentru prima data scaunele tapitate. Tapiteriile se fixau cu ajutorul cuielor decorative. .Decoratia policroma s-a realizat prin pictare. marchetarie sau prin stucaturi. În general.

ove cu margele. j.e. p. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu. b.Fig.i. frunze de acant.2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative. g.k. cartus dreptunghiular. ove cu torsade. ornament cap de delfin. picioare împodobite cu elemente strunjite si sculptate. f. h. pilastru sculptat. cornisa sculptata cu volute. r. . d.sursa www. balustru. friza sculptata cu acanturi. m.imagini.ro a. l. capitel cu ovuri. o. acanturi si fructe. ornament din acanturi. consola. ornament împletitura. ornament din panglici. cartus oval. n. c.

realizata prin marchetarie si sculptura. vulturi sau spirale ample de acant. Cele mai folosite esente au fost de nuc si de stejar. contraste de culoare si aur. pietre semipretioase si aplicatii de argint. adaptat ceremonialului curtii. care pentru prima data este prevazut cu spatar si brate tapitate. mahon. bogat sculptata si cu un capac de forma neregulata. iar pentru acoperirea suprafetelor mobilei se foloseau esente nobile (palisandru. incrustatii cu bronz sau argint. sidef. Motivele dominante ale sculpturii bogate cuprind: frunze de acant.ro a. în perioada de început a domniei lui Ludovic al XV-lea. Dulapurile reprezinta piesele dominante. iar picioarele au terminatii în forma de laba de leu. Decorarea se realizeaza prin aurire. precum si fotoliul. frontoane. piele. somptuos si foarte elegant. 3. banca. masti. barocul timpuriu (1610-1643). existând practic patru perioade distincte: 1. în timpul Ludovic al XV-lea[14]. logice si sobre ale Renasterii si de a crea un mobilier mai bogat în sculpturi. Tapiteria este din tesaturi scumpe si din catifea. în ideea de a se renunta la formele echilibrate. Principalele piese de mobilier sunt: comoda. Apogeul a fost atins în Franta. abanos. barocul târziu sau Rococo (1723-1774). Decorarea se realizeaza cu jocuri de lumini si umbre. în forme de frunze. 4. domniei lui Barocul francez sau stilul Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ. sursa:www.imagini. barocul de tranzitie (1643-1715). damast. cu incrustatii în fildes. Régence (1715-1723). 2. satin). Formele erau largi.Fig. care prezinta ca variante dulapul-biblioteca si biroul de scris prevazut cu sertare laterale. ghirlande. la curtea lui Ludovic al XlV-lea.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze. . velur. cu ornamentatie bogata si simetrica. unde mesterii au creat un mobilier excesiv ornamentat. Barocul mai poarta numele si de "stilul regilor francezi". motivele fiind în general cele clasice. fotoliu cu picioarele în forma de X Stilul baroc (1620-1700) a aparut în Olanda. sprijinita pe elemente portante puternice în forma de lei. în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea. carapace de broasca testoasa. motive chinezesti si figurine minutios modelate. Tapiteria se realizeaza cu materiale scumpe (brocart. inspirate din frescele romane. cariatide ca element de sustinere. în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea. nuc). portelan. b. masa cu placa de marmura sau mozaic.

trandafir si liliac. ornament. h. fotolii. masa consola. cu terminatia în forma de copita stilizata. comode. f. birou. Stilul Régence mai este cunoscut si sub numele de "rocaille " si face trecerea de la stilul somptuos Ludovic al XlV-lea catre stilul Rococo.ro a. dulap. mobila fiind lustruita în culori închise care contrastau cu bronzul auriu. o. n.k.p. taburet. j. masa. paturi. scaun. Mobila are linii arcuite. d. dragoni si pagode.Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea. l.m.decoratia fiind facuta cu umbrele si evantaie chinezesti. forma mobilierului fiind inspirata din forma scoicilor. sursa www.i. e. Influenta orientala. Picioarele sunt sub forma piciorului de caprioara.imagini.c. r. picioare de mese. . tendinta de echilibru si simetrie este parasita. Se folosesc furnire de palisandru. b. g.

d. curburile fiind line si pline de rafinament. figuri grotesti si chinezarii.ro a. forme de cadru si picior de mobilier. forma curba a unei placi de masa. Speciile lemnoase folosite cu precadere sunt: nucul. migdalul si trandafirul. a sezlongurilor si fotoliilor canapea. g. fotoliilor si al canapelelor sunt tapitate sau împletite din bambus. Spatarele scaunelor si ale canapelelor sunt traforate. lujere cu frunze si fructe. Paturile au baldachin. fiind scoasa în evidenta structura lemnoasa a fiecarei specii. în relief înalt. predomina liniile drepte si picioarele strunjite. fagul. precum si a fotoliului cu bratele pline. stejarul. masa birou.Fig. palisandrul. În Anglia. mobilierul fiind masiv. sculptura. marchetaria si aurirea suprafetelor. comoda. mobilierul este mai sobru. forme de panouri curbe într-un singur plan. b. i. masa. paltinul. albastru-deschis. Culorile care domina sunt cele pastelate: alb. în combinatii complicate în forma de C si S. Ca tehnici de decorare întâlnim: bronzurile. intarsia. când mobilierul se caracterizeaza prin forme foarte suple. 5 Stilul Regence. figuri pastorale si capete de copii. Numarul pieselor de mobilier se mareste odata cu aparitia vitrinei pentru portelanuri. independente sau alaturate. Stilul Rococo este un stil lipsit de forme geometrice. pe când barocul tarziu (rococo) este puternic influentat de cel francez. picior de caprioara pentru masa. în forme arhitecturale cu planuri de separatie realizate din pilastri. j.sursa www. violet si roz. Spatarele scaunelor. specifice stilului. barocul timpuriu se caracterizeaza printr-un mobilier masiv. verdedeschis. pasari. f. greoi. iar consolele prezinta o legatura între picioarele bogat sculptate. ghirlandele de flori si frunze. elementele decorative predominante fiind: scoica stilizata. scaun. cornise si placi intermediare. e. continând lire . fotoliu. atât interioarele cât si exterioarele fiind bogat aurite. tapitate numite "bergère à oreilles" sau "fauteuil à confessional" ("bergera cu urechi" sau "fotoliul confesional"). h.imagini. în culori naturale sau colorate. cu ornamentatie bogata. În Austria si Germania. la fel ca si sezutul. dormitor. Barocul englezesc atinge apogeul pe timpul domniei reginei Ana. c. mahonul. de unde si numele stilului de Quen Anne. Mobilierul german si-a pus amprenta asupra dezvoltarii barocului olandez.

Intarsiile sunt rar folosite din cauza predominarii esentelor de nuc si mahon. flori de caprifoi. care a îmbinat formele si linia rococo-ului francez cu elemente englezesti si orientale. Celelalte stiluri: Wedgwood. Mobilierul era pictat cu ghirlande si medalioane. predominând formele rectangulare. fiind mai curând o reîntoarcere catre mobilierul greco-roman (ca urmare a unui curent aparut în urma descoperirii în aceasta perioada a oraselor romane Herculaneum si Pompei). torte aprinse. Lemnul folosit cu precadere a fost mahonul.imagini. Fig. sculptat si aplicate elemente de marchetarie. Sfârsitul perioadei baroce este dominata de lucrarile sculptorului Thomas Chippendale. ghirlande. revolutia burgheza si Imperiul lui Napoleon. Picioarele scaunelor sunt drepte sau arcuite. cu fondul rosiatic. Cabinetul preia forma dulapului francez. cunoscuta sub numele de stil etrusc. iar masuta de toaleta cu oglinda este o caracteristica a stilului. contrastante. crem-deschis. panglici si medalioane. inspirat din tiparele si culorile (alb-rosu-negru) întâlnite pe vasele romane antice. În Franta. benzi întretesute. dând nastere stilului Chippendale. coronite. decât catre cel renascentist. marchetaria si pictura. Tapiteria se realizeaza din stofe simple. vernil. Dupa descoperirea picturii murale de la Pompei.centrale. Robert Adam a fost initiatorul unei variatiuni distincte a decoratiilor neoclasice. masiv sau sub forma de furnir. cu motive preluate din arhitectura greaca si romana: valuri de volute. boboci stilizati. neoclasicismul cuprinde trei perioade istorice distincte: domnia lui Ludovic al XVI-lea. au fost introduse figuri fantastice delicate. Stilul Ludovic al XVI-lea are drept caracteristici aparitia fotoliilor si a canapelelor pe rotile si predominarea culorilor deschide: alb. cornuri ale abundentei. În Anglia. al antichitatii greco-romane. în dungi. iar motivele sunt de inspiratie antica greco-romana. Mobilierul a devenit auster. iar suprafetele pieselor de mobilier sunt acoperite cu ornamente de influenta orientala. coloane si palmete. Hepplewhite si Sheraton evolueaza în acelasi sens.ro Stilurile neoclasice(1760-1800) au aparut ca o reactie fata de sentimentalismul rococo-ului. Formele sunt geometrice. iar spatarele au forma unor îmbinari de bare sau bare si panglici. flori de câmp asezate în cosuri sau împletite în ghirlande Tehnicile de ornamentare sunt: sculptura aurita mat sau patinata.6 Scaun în stil Chippendale. tolbe cu sageti. cu terminatii sub forma de laba de animal. circulare sau ovale. ornamentele fiind realizate în culori deschise. egipteana si chinezeasca: vulturi romani. sursa www. rectangulare. specifice stilului. de diverse forme si profiluri. .

cariatidele. Tapiteriile sunt de culoare rosu închis. fiind orientat spre glorificarea victoriilor si a puterii imperiale. . sursa www. iar ornamentele se realizeaza din bronz cizelat si aurit. cornuri ale abundentei fiind dispuse pe elementele de sustinere. arile Scandinave. înconjurate de coronite. formele predominante: grifonii. Empire a devenit un stil international.Fig. Decorarea se face prin sculptare în ronde bosse. galben auriu sau verde antic. extinzându-se si în alte tari: Germania. Rusia si Anglia. iar furnirele predominante sunt de culoare castaniu sau rosu. Italia. Deseori apar medalioane cu arme si litera N.7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta (Stilul Ludovic al XVI-lea). Influentele greco-romane si egiptene antice (ca urmare a victoriei lui Napoleon în Egipt) sunt predominante. sfincsi. lemnul de mahon fiind utilizat aproape în exclusivitate. unde a fost numit Regency.ro Stilul Empire ia nastere dupa revolutie si atinge apogeul în timpul lui Napoleon.imagini.

Mobilierul folosea specii indigene de lemn de cires. indiene si egiptene. frunze. leii înaripati. sunt întâlnite slifuri ornamentale din bronz.8 Stilul Empire. Tapiteria era din materiale înflorate. în care formele au devenit mai mari si mai greoaie si bogat ornamentate. Caracteristic este aparitia unor bratari metalice la picioarele scaunelor. De asemenea. stilizate: . iar cele din alama stantata se realizau din table ambutisate. caprifoiul. crengute. imagini. grifonii. Ornamentele dominante sunt de natura vegetala..1810-1830. motivele tipice de decorare fiind: palmetele. canapelelor pentru a le proteja contra loviturilor. par. 10 Cabinet. Stilul Regentei (Regency . 4-5 Fotoliu.ro 1 Pat cu baldachin. în dungi si din piele. Se remarca o preferinta pentru motivele exotice turcesti. frasin. . accesibil paturilor largi ale burgheziei. 11-12 Ornamente specifice. iar decorarea se face cu incrustatii de alama. acoperite cu esente exotice. Stilul Biedermeyer (1815-1848) a aparut în mediile burgheze din Germania. 9 Gheridon. sursa:www. 8 Fotoliu. 2 Pat. meselor. 7 Consola cu cariatide.Fig. Austria si Ungaria ca o interpretare a clasicismului german. Formele sunt mai rotunjite. rozete. în dorinta de aparitie si de impunere a unui stil propriu. perioada Regentei lui George al IV-lea) a reprezentat o dezvoltare a stilului neoclasic.flori. astfel încât sa rezulte un mobilier ieftin. 6 Masa. 3 Scaun. toarte de fildes si abanos în lemn de trandafir si abanos.

Birou-comoda Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind: -neogotic. neobaroc si neorococo.9 Stilul Biedermayer. 4. sursa: www. 2. Fotoliu.imagini. curbilinii.Canapea. Biblioteca. în Franta-stilul Louis Philippe. Fotoliu cu spatar rotund. 5. neorenastere. Secrétaire cu doua corpuri. caracterizat prin piese de mobilier de dimensiuni mici. 8.ro 1. 9. Pat en bateau.Fig. Scaun si masa. cu forme mari. Ele capata o raspândire în aproape toata Europa fiind regasite sub alte denumiri: y y în Anglia-stilul Victorian. masa si scaun în garnitura. . 6. Scaun. 3. cu dantelarie renascentista si folosirea unor tehnici industriale noi în decorare (laminare si galvanizare). în care se combina liniile drepte cu cele curbe. 7.

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

Stilul Arte si mestesuguri (1860-1910) apare ca o revolta împotriva productiei de masa a mobilierului. Majoritatea pieselor sunt executate manual, în forme simple, inspirate de mobila de la tara si de arta japoneza. Sunt folosite esente lemnoase indigene si materiale relativ necostisitoare: cupru, aliaj de staniu si plumb. Tapiteriile au motive plate reprezentând pasari, animale, flori si plante stilizate. Se remarca preferinta pentru finisarea prin ciocanire a pieselor metalice, iar îmbinarile se fac în coada de rândunica, nut si feder. Stilul Art Nouveau (1880-1910) este considerat cel dintâi stil modernist, fiind caracterizat prin forme si modele sinuoase, curbate si alungite, inspirate din formele naturale. Stilul a fost popular în toata Europa, fiind cunoscut sub diferite denumiri: y y y y y Jugendstil în Germania si Austria, Stile Libertà în Italia, Modernismo în Spania, Modern Style în Anglia, Tiffany în Statele Unite.

Accentul s-a pus pe calitatea materialelor si pe maiestria executiei. Pentru marchetarie sunt folosite esente tari, exotice, sticla cu irizatii, argintul si pietrele semipretioase. Motivele includ figuri feminine, cu par unduitor si vesminte vaporoase, curbe sub forma de "lovitura de bici", flori, pasari si insecte stilizate, mai ales libelule de tip filiform[15]. Stilul modernist (1918) a fost determinat de dezvoltarea tehnologica de dupa Primul Razboi Mondial si a cuprins o varietate de forme, stiluri si motive, de cele mai multe ori rupte de traditie si cu desconsiderare fata de specificul national. Între acestea se remarca: stilul cubist, lipsit de echilibru si ornamente; stilul Bauhaus (Weimar-Germania), care a încercat spargerea barierelor dintre arta, mestesug, proiectare si arhitectura, prin folosirea unor materiale noi: teava de otel cromat, placaj mulat si laminat; stilul Art Deco, cu piese de mobilier manual superb finisate, în care se întâlneau intarsii din materiale exotice, ca de exemplu fildes si decoratii cu forme geometrice.

Stilul contemporan, din perioada de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si pâna în prezent este caracterizat prin înlocuirea materialului lemnos cu materiale noi:

- semifabricate din lemn, fibre de sticla, mase plastice, otel cromat, sticla, prin care se scot în evidenta mai mult forma, culoarea si modelul, în defavoarea ornamentelor. Începând cu sfârsitul secolului al XX-lea, mobilierul a început sa fie realizat din semifabricate acoperite cu filme din hârtie speciala, rasini sintetice termoplastice sau metalice. Mobila contemporana este adaptata cerintelor de comoditate si spatiilor mai reduse, fiind foarte functional si asigurând o manevrare usoara. Garniturile de mobila nu mai pot fi distinse strict din punctul de vedere al destinatiei lor, ele fiind concepute astfel încât sa aiba un caracter multifunctional (de exemplu, dormitorul poate avea o dubla destinatie, si camera de zi sau/si de cabinet, bibliotecile sunt prevazute si cu vitrine pentru etalarea diferitelor obiecte, precum si cu spatii pentru aparate electronice). Dulapurile au devenit din ce în ce mai mari, acoperind în întregime peretii, mesele au placi rabatabile si se pot plia sau prezinta forme de adaptare în colturile camerelor, bufetele si comodele prezinta spatii distincte pentru introducerea aparaturii electronice. O foarte mare dezvoltare o prezinta piesele de mobilier pentru birouri. În România, a avut loc o dezvoltare paralela a doua tendinte: stilul popular românesc (rustic) si stilul cult românesc. O serie de piese de mobilier rustic sunt expuse la Muzeul Satului din Bucuresti. Cu toate ca au fost obtinute cu unelte rudimentare, ele sunt caracterizate printr-o maiestrie si o bogatie a motivelor. Crestaturile sunt alcatuite din motive geometrice variate si sunt plasate pe suprafata pieselor, cu respectarea principiilor generale decorative. În general, mobila era destul de modesta si se compunea din piese cioplite si crestate cu simt de echilibru si maiestrie. Principalele piese de mobilier erau: lada pentru pastrarea îmbracamintei, masuta joasa cu trei sau patru picioare si scaunelele cu înaltimea corespunzatoare, scaunele cu spatar conturat si crestat, patul simplu si leaganul pentru copii, prevazut cu talpi curbe pentru balansare sau suspendat prin sfori, în tavan[16]. Sub influenta stilurilor bizantin, gotic si rusesc, în mobilierul românesc au început sa apara o serie de motive vegetale si animale stilizate sau împletituri din benzi. Dintre variantele stilului cult se remarca Stilul Brâncovenesc, aparut în perioada lui Constantin Brâncoveanu. Mobilierul era format din linii si planuri drepte, cu multe elemente arhitecturale bizantine (arce sub forma de vârf de lance, arcade semirotunde sau trilobate, stâlpi cu capitel si soclu) si cu decoratii de aceeasi inspiratie: frunze de acant, flori, adaptate specificului national. Traditia fabricarii mobilei pe cale industriala dateaza de la începutul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele ramuri industriale ce s-au dezvoltat în tara noastra.Catre mijlocul secolului al XIX-lea au fost fabricate si primele scaune curbate, stilurile de mobila predominante fiind cele traditionale, în special Renastere. Spre sfârsitul secolului s-a renuntat treptat la stilurile traditionale, tinzându-se catre o mobila mai functionala si fara profiluri exagerate.

I.6 Verificarea calitatii mobilei
Piesele de mobilier pot fi de fabricatie recenta sau piese vechi, obiect al achizitiilor prin licitatii sau prin magazinele de antichitati. Piesele de mobilier vechi, chiar disparate, sunt evaluate la sume mari pe piata antichitatilor si, tocmai de aceea, ele constituie obiectul multor falsuri si reconditionari. De aceea, în datarea si verificarea lor calitativa se impune urmarirea anumitor indicii, printre care: esenta lemnoasa, metodele de constructie utilizate, culoarea, patina, proportiile elementelor componente.

De-a lungul istoriei mobilierului au existat perioade caracterizate prin folosirea unor esente lemnoase, care permit datarea obiectelor respective: y y y y perioada medievala, pâna în secolul al XVII-lea, a fost numita "perioada stejarului; anii 1690-1735 au fost denumiti "perioada nucului"; dupa 1735 a început "perioada mahonului"; în secolul al XlX-lea, în paralel cu revenirea la furnirele de stejar si de nuc, s-au folosit pe larg esentele exotice.

Metodele de obtinere si de asamblare a pieselor de mobilier reprezinta si ele un indiciu al vechimii acestora: pâna în secolul al XVIII-lea, îmbinarea pieselor se realiza prin rosturi de tip feder si nut, fixate prin cuie de lemn, de forma neregulata si executate manual; y dupa secolul al XVIII-lea, îmbinarile s-au realizat în forma de "coada de rândunica" (prin taiere manuala cu fierastraul), cu încleierea rosturilor. La verificarea pieselor de mobilier trebuie sa se urmareasca daca toate îmbinarile sunt identice si executate manual sau nu; y la începutul secolului al XlX-lea, piesele au început sa fie executate mecanic, cu fierastraul circular; y vechile furnire erau debitate manual, relativ mai groase si neregulate, pe când furnirele mai noi sunt obtinute mecanic si de aceea sunt mult mai subtiri si uniforme; y directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, atât la partea superioara cât si la cea inferioara; y picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi; y orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mânere care au fost înlocuite. y Culoarea si patina sunt alte elemente de apreciere a vechimii unor piese de mobilier: - orice zona expusa luminii solare trebuie sa prezinte o usoara decolorare; - culoarea si patina trebuie sa fie uniforme pe suprafata pieselor de mobilier; - partile frecvent manevrate sau supuse unei uzuri mai intense (mânere de fotolii, de scaune, zona de furnir aflata sub mânere) si partile sculptate concav trebuie sa fie mai închise la culoare; - în jurul suruburilor, balamalelor, cuielor, mânerelor se asteapta existenta unor depozite de murdarie formate de-a lungul timpului, datorita vechimii obiectului de mobilier; - aplicarea unui strat prea gros de ceara poate fi indiciul unei reconditionari, prin care se încearca ascunderea unor modificari[17]. Mobila contemporând reprezinta unul dintre produsele cu cele mai variate niveluri de calitate, influentate în mod hotarâtor de materiile prime si de modalitatile de prelucrare si finisare: mobila executata din lemn masiv sau realizata din semifabricate; mobila executata în întregime manual, decorata prin sculptare; mobila de serie, pentru birouri, executata în mare parte mecanic.

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica în:

cu marchetarie. transparenta. Dupa finisaj.în sistem fix (nedemontabila). .mobilier din materiale combinate (lemn. .mobilier finisat cu pelicula (din ceara.cu intarsii. .incrustata. semimata. . sticla. Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi). . . metal. vopsea sau lac).gravata. . . 3. . . mata satinata (fara luciu).mobila demontabila. Dupa sistemul constructiv se distinge: . cu luciu înalt (luciu oglinda).mozaicata. PFL si PAL).extensibila. obiectele de mobilier se pot clasifica în: . 4.sculptata.mobilier din panel. . Dupa omamentatie. . .mobilier nature.profilata.mobilier finisat prin ardere. . ceramica. cu semiluciu.mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de cânepa).rabatabila.pentru institutii publice..pentru uz casnic. 5. . piele. Dupa destinatie. . cu pori închisi sau semiînchisi. . decorativa si de imitatie. . opaca. 2. textile). material plastic.modulata[18]. . mobila se grupeaza în: . ulei. mobila se clasifica în: .mobilier din lemn masiv.mobilier din rame placate (cu placaj.pictata.

trebuie sa fie uniforma si aderenta pe întreaga suprafata. Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta în desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. Rezistentele minime la solicitarile fizice. latimii si al diagonalei.hol. 6.pentru uz comercial si hotelier. . Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport. De asemenea. asezata pe cant.verificarea aspectului se face cu ochiul liber. Dupa locul de folosinta. iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana. masurându-se sageata maxima. . iar la finisarea opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata.camere de dormit. zgârieturi si fara imprimari. bule de aer sau fisuri. Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-mecanice: .sufragerii. urmarindu-se dimensiunile prevazute în desenul tehnic. fara asperitati. urmarindu-se prezenta oricarui defect. .încretituri. pelicula trebuie sa fie transparenta. nu se admit: .bucatarie.baie. . fara pete sau zone opalescente..camere de tineret.camere de lucru. . de minim 25 jam. în conditii de iluminare normala.pentru uz industrial. uniforma. . verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control. .pentru scoli si spitale. scurgeri. . în sensul lungimii.pentru cladiri social-culturale. Conditiile de admisibilitate a finisajelor . Grosimea peliculei. piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: . chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate în tabelul 1. La finisarea transparent.camere de zi. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda. y y verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat. incluziuni de corpuri straine. . cratere. .

y verificarea stabilitatii piesei de mobila în planul de asezare (picioare si soclu în acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa. 1 24 6 24 1 1 85 24 24 16 16 2 85 85 10 HB 15 2 HB 15 4 HB Rezistenta la surse fierbinti °C uscate Rezistenta la surse fierbinti °C umede Rezistenta la soc termic cicluri Rezistenta la zgâriere - (Sursa: STAS 6009-86 . iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare. urmarindu-se rezistenta asamblarilor.Tabel nr. neadmitându-se desprinderea butoanelor. cu o anumita forta. urmarindu-se rezistenta asamblarii si a încleierii. y Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pâna la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare. Finisare transparenta si opaca. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare. 1 Caracteristica Rezistenta la apa Rezistenta la grasimi Rezistenta la alcool 50% Rezistenta la cafea Rezistenta la acetona U. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire vertical se face prin închideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise. acoperita cu parafina si polimeri sintetici. urmarindu-se rezistenta asamblarii. din exterior catre interior. y determinarea rezistentei la oboseala prin împingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (având picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative. Normal Superior Înalt ore ore ore ore min. y determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc). Ambalarea mobilei se poate realiza în ambalaje din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea. y determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti. .Conditii tehnice generale de calitate) Conditiile de admisibilitate a finisajelor: verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizându-se sertarul la 2/3 din lungime. bituminata sau de matase. împingându-se mobila în doua directii perpendiculare.M. 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL). rezistenta. depozitare si transport. y determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul în exterior. din carton ondulat si din hârtie speciala: tip sulfit. care sa acopere întreaga suprafata a usii. Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare în sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm.Mobilier din lemn. y determinarea rezistentei sertarelor la încercarea statica se realizeaza prin dispunerea în interiorul sertarului închis a trei greutati. mânerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund. y determinarea rezistentei politelor la încercarea statica si dinamica. dispuse egal pe toata suprafata sertarului.

Societatea cu raspundere limitata este larg raspândita si folosita ca forma de organizare a societatilor comerciale mixte. actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. Colturile. MOBREAL DIVERS S. târg.respectiv intermediere în comertul cu ridicata al bunurilor de consum. pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hârtie. pe Valea Teleajenului. Denumirea societatii va fi aceea de "Mobreal Divers" si va fi însotita obligatoriu de forma de societate cu raspundere limitata S. muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare. act constitutiv. imobilizate în interiorul lazilor.C. . pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici. Statul firmei este cel de societate cu raspundere limitata.Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala care integreaza în functionarea ei elemente împrumutate atât de la persoane cât si de la societati pe capitaluri. dupa 1998. care a îndeplinit de-a lungul existentei sale functii importante: .Subansamblurile glisante (sertare. Stivuirea trebuie sa se faca astfel încât piesele de mobila sa nu se zgârie prin frecare între ele sau sa se deterioreze.R. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hârtie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata.L. vom enumera câteva din articolele actului constitutiv: .L. geamuri.Cum societatea S. "sa cucereasca" din ce în ce mai multe piete de desfacere.Articolul 1: denumirea societatii.. vama.40-70%. Zona este cunoscuta pentru potentialul sau în domeniul industriei lemnului si derivate din acestea. toate încercând sa satisfaca pe cât posibil mai bine cerintele clientilor. CAPITOLUL II. mânere de sticla. curenti puternici de aer. Societatea S. Transportul se face cu mijloace de transport curate. Elementele demontabile care ies în afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate în interiorul mobilierului sau ambalate separat în hârtie de ambalaj sau carton ondulat si introduse în pungi textile sau de polietilena. în baza prevederilor legale.capitala de judet. carton si trebuie închise sau fixate astfel încât sa fie imobilizate în timpul manipularii si al transportului. altele decât cele alimentare. polite. Pe timpul depozitarii. Depozitarea mobilei se realizeaza în încaperi închise.1 Scurt istoric Valenii de Munte este asezarea urbana cea mai însemnata din partea de nord-est a judetului Prahova.L.05. a reusit sa se afirme si a capatat teren în fata unor alte firme cu renume si vechime.R. uscaciune. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA DESF sURAT DE S. capitalul social si sediul societatii.Competitia dintre firmele ce activeaza în acest domeniu este strânsa.C. 987/20. II. Mobreal Divers S. de portelan) trebuie sa fie ambalate în aceeasi lada sau în lazi separate.L. Firma analizata aici. iar componentele fragile (cristale. la 98 km de capitala. a fost înfiintata în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata în 1998 în baza actului constitutiv sub nr.Activitatea principala o reprezinta productia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614).R. Mobreal Divers S.C. schimbari bruste de temperatura. la 29 km de Ploiesti si la 87 km sud-est de Brasov. Accesoriile metalice trebuie introduse în pungi sau pachete. oglinzi.R. pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si cel manipulator sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila. Localitatea se întinde pe o lungime de mai bine de 5 km. a fost înfiintata în 2002. de numarul de ordine în registrul comertului. Contractul de societate al firmei se numeste. iar umiditatea relativa a aerului . mobila trebuie ferita de: praf.Societatea desfasoara si alte activitati. acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei. pe DN 1A Bucuresti-Ploiesti-Brasov.centru politic al raionului Teleajen si cetate de cultura.2002 si este platitoare de TVA de la înfiintare. Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa între 10-35°C pentru o perioada de depozitare de pâna la 15 zile si între 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile.

L. Societatea se constituie pe o perioada nelimitata începându-si activitatea de la data înmatricularii în registrul comertului.Articolul 3: forma juridica. S. Mobreal Divers S. Nivelul salariilor pentru personalul angajat se stabileste de catre administratie prin negociere.productia altor tipuri de mobilier.Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual.În caz de pierdere unicul asociat are obligatia sa analizeze cauzele si sa stabileasca masurile corespunzatoare pentru redresarea situatiei.Societatea poate furniza si cu alte societati dar cu respectarea prevederilor legale.12 al fiecarui an. str. cu respectarea Legii 31/1990 republicata.Articolul 16: bilantul.R.Articolul 15: activitatea societatii.Articolul 4: durata societatii. judetul Prahova. Capitalul social este de 50000 ron lei. . se constituie si va functiona în conformitate cu legislatia din România si cu prezentul act constitutiv.Articolul 6: capitalul social. Agromec S.L. 13 mai 2002. .imposibilitatea realizarii obiectelor de activitate. S. .32. .C.C. . Sediul societatii este în orasul Valenii de Munte. Cuza Voda.Primul exercitiu economico-financiar începe la data constituirii societatii. respectiv la data înregistrarii în registrul comertului. .C. . .C. .01 si se încheie la data de 31. . republicata S. care va fi constituita si va functiona conform legii 31/1990. cu respectarea limitei minime prevazute de lege. Mobreal Divers S. încheiat cu S.L. împartit în 20 de parti sociale a câte 2500 ron lei fiecare.Articolul 17: drepturile si obligatiile personalului angajat.Articolul 18: dizolvarea si lichidarea societatii Urmatoarele situatii pot duce la dizolvarea societatii: . Mobreal Divers S.Articolul 7: Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute de lege.fasonarea si finisarea sticlei. .confectionarea tâmplariei de PVC. . va fi administrata si reprezentata de unicul asociat Florea Gabriel.Societatea va putea înfiinta sucursale si filiale în orice localitate din tara. conform contractului de închiriere nr. privind înmatricularea în registrul comertului din judetele unde vor functiona.confectionarea geam termopan.confectionarea tâmplariei de aluminiu. . . Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual. Bilantul societatii este întocmit de administrarea acesteia. va avea urmatoarele obiecte de activitate: .R. Forma juridica a societatii va fi aceea de societate cu raspundere limitata. .Plata cotelor de beneficii catre asociat se va face numai dupa aprobarea bilantului si verificarea acestuia de catre organele fiscale.intermediere în comertul cu produse diverse. partile sociale pot fi transmise pe cale legala sau testamentara. .Articolul 2: sediul societatii.Articolul 9: În caz de deces.Articolul 5: obiectul de activitate. îsi înfiinteaza puncte de lucru în comuna Drajna conform contractului de subînchiriere din 10 mai 2002. . Exercitiul economico-financiar începe la 01.Articolul 10: conducerea si administrarea societatii Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor.A.. . nr.R.Articolul 13: participarea la beneficii si pierderi. 45.

iar accesoriile pentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S. Resurse umane Resursele umane se refera la salariatii societatii care lucreaza efectiv în unitate si care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor unitatii.L.incapacitatea. Mobreal Divers S.fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie pentru constructii 361 3611. se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S.3 îsi desfasoara activitatea în compartimentul economic.Resursele societatii sunt foarte importante pentru dezvoltarea acesteia sunt concretizate în resurse: . . Personalul societatii este alcatuit din 20 de angajati dintre care: .2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei În actul constitutiv al societatii. este: 201 2010. cunoscut în întreaga tara. produce pe baza de comenzi.L.productia mobilierului pentru bucatarii 361 3614.13 lucreaza în compartimentul productie: 3 în hala taiere PAL. Bucuresti sau Acording Group Bucuresti..R.intermedieri în comertul cu produse diverse. obiectul de activitate al firmei S. daca adunarea generala nu decide completarea acestuia. 3 în hala de taiere aluminiu si PVC.hotarârea adunarii generale.4 angajati activeaza în compartimentul comercial.. Mobreal Divers S.fabricarea de produse stratificate din lemn 203 2030. Probleme principale ale managementului companiei în legatura cu resursele umane sunt: . . respectiv 1 secretara si 2 contabile. .L. Gess S.asigurarea mobilizarii salariatilor. . II.Mobreal Divers S.L.prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului 202 2020.pierderile de capital sub limita minima prevazuta de lege pentru existenta . prin punerea în valoare si utilizarea rationala a celorlalte resurse.R. .resurse financiare. societatii cu raspundere limitata. II.R. geamului si tâmplariei.R.resurse umane. .intermedieri în comertul cu material lemnos si de constructii 511 5115.intermedieri în comertul cu mobila 511 5119.L.resurse materiale.C.stimularea capacitatii salariatilor. .R.în alte cazuri prevazute de lege. S.R.productia altor tipuri de mobilier 511 5113. Mobreal Divers S.C.L.Pentru mobila.productia mobilierului pentru birou si magazine 361 3613.C.S. este o societate relativ nou înfiintata. . societatea cumpara coala de PAL. 4 în sectia de tâmplarie si fabricare termopan si 3 la asamblarea si prezentarea mobilei.C. .3 Prezentarea resurselor firmei S. . .L. Furnizor de bare de aluminiu este firma Euro Bussines.C.declararea nulitatii societatii.productia de scaune 361 3612. firma primeste comenzi de la persoane fizice si juridice dar are si un magazin de desfacere si prezentare la Câmpina.Aprovizionare cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. Ploiesti.etc. un producator foarte puternic.asigurarea salarizarii corespunzator fiecarui lucrator. în cazul mobilei.A Scaieni.De la firma Kavico Impex S.R.atragerea si angajarea unui numar de salariati corespunzator nevoilor companiei.

cum sunt: .R. concurenti firma ( prin anunturi publicitare ).din surse proprii..L. caracterizat printr-o concurenta puternica.Furnizor de bare de aluminiu este fima Euro Bussines.reafectarea personalului pe alte posturi. Formarea constituie un mijloc esential pentru a facilita evolutia comportamentului si competentei salariatilor. .În relatia complexa firma-mediu. pe baza sporirii vânzarilor totale si a profitului unitar realizat pe seama fiecarui produs. Evaluarea furnizeaza informatii importante atât pentru deciziile de recompensare-sanctionare.Se va fundamenta initial planul de desfacere. iar accesoriilepentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S. sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. sursa : informatii de la firma Piata de aprovizionare Piata de desfacere furnizori de materii prime (lemn. Studiul pietei constituie premisa. primul stadiu si ultimul reflecta legatura firmei cu piata. în particular. . hotarând singura cu privire la investitiile ce urmeaza a fi realizate.C.apreciere functionala. furnizori de echipamente clienti. potrivit obiectului sau de activitate. Orientarea activitatii firmei catre obiectivele prioritare.depozite.C. .satisfacerea în conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite. sau Acording Group Bucuresti.Aprovizionarea cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. Succesiunea logica în fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere. intermediari.birouri. Gess S. este piata. În fluxul aprovizionare-productie-desfacere.L. respectiv firma-piata. promovare-retrogradare.400 m².R.225 m². Societatea se bucura de autonomie în cazul investitiilor. se refera la: . . apreciere globala.L. cunoscut în întreaga tara.S. aflate la dispozitia firmei. un producator foarte puternic. indiferent de modul în care sunt finantate: .Mecanismul pietei reprezinta pentru firma moderna. Tabel nr. Mobreal Divers S. Scaieni. apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie. în functie de competentele si rezultatele reevaluarilor.2. pot fi subliniate urmatoarele aspecte: a.Echipa de lucru este formata din persoane tinere (sau cu spirit tânar) si dinamice. Principala componenta a mediului ambiant în care o firma apare atât în calitate de producator cât si de consumator.De la Kavico Impex S. Asigurarea competivitatii microeconomice se bazeaza si pe managementul carierelor care. în sens general. punctul de plecare în activitatea întreprinderii. persoane în cautarea unui loc de munca banca persoane fizice Piata fortei de munca Piata financiara . formare. Mobreal Divers se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. Resurse materiale S. b. Ploiesti societatea cumpara coala de PAL. se practica evaluarea generala. prin notatie. c. Relatia întreprindere-piata Activitatea firmei se desfasoara într-un mediu ambiant instabil.C.cresterea rentabilitatii si a eficientei economice.A. este acum proprietara cladirilor în care îsi desfasoara activitatea: .din credite bancare.evaluarea riguroasa a capacitatii fiecarui salariat si a aptitudinilor sale în vederea unei eventuale promovari. d. terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva. . cât si pentru deciziile strategice care vizeaza extinderea relatiilor firmei pe piete noi de desfacere.La firma studiata. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori. sticla). cu idei inovatoare. în general.L.optimizarea ansamblului procedurilor anterioare printr-o buna gestiune a efectivului de personal. care vor asigura realizarea programelor de desfacere. Resurse financiare Resursele financiare sunt reprezentate prin disponibilitatile banesti în numerar si conturi bancare.facilitati auxiliare.R.R.

S.C. iar realizarea lor este în functie de sporirea adaptabilitatii si flexibilitatii firmei în raport cu mediul ambiant. Micki Company S.Alte mijloace de promovare ar fi: expozitii.Fiecare târg sau expozitie lanseaza un produs într-o maniera aparte tinând cont si de paleta de produse atent polarizata în spatiul de expunere. sa fie stimulatoare.Orice întreprinzator trebuie sa includa în planul sau de afaceri un studiu de piata pentru a vedea daca exista o piata pentru produsele si serviciile oferite. Gess S. Obiectivele trebuie sa întruneasca anumite caracteristici: y y y y sa fie realiste. S. Mobreal Divers S. Iasi. la mentinerea si cucerirea de noi piete. a profitului. .4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale Concurenta este acerba în toate domeniile de activitate ale firmei.L Scaieni-unul dintre cei mai mari producatori de geam din tara.asigurarea unui nivel tehnic si calitativ al produselor si serviciilor. S. obiectivele ei pe termen mediu si lung fiind: . firma s-a impus prin calitatea produselor si a serviciilor. pastrând totodata relatii strânse de colaborare cu partenerii sai de afaceri: S.realizarea cifrei de afaceri stabilita. Romglass S.O firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea cifrei de afaceri.87.pe de o parte ele îsi disputa furnizorii. sa fie usor de înteles. Brasov.C. Firma îsi face cunoscute produsele atât prin intermediul angajatilor cât si prin intermediul mass-media si internet. . la preturi care îl pot satisface pe client. Târgurile si expozitiile întregesc imaginea de ansamblu precum si capacitatea de reprezentare pe piata atât din punct de vedere al constantei în aparitii precum si ca paleta de produse. prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor.L.C. probabil.În acest context se impune promovarea unui management anticipativ. ale pietei.R. Obiectivele definesc scopl si însasi ratiunea existentei firmei.L Filipestii de Târg.L Covasna.R.R. cataloage. daca acestea vor fi livrate la momentul oportun.C.C.asigurarea unui nivel ridicat de calificare si instruire a personalului. . corespunzator cerintelor clientilor.R.L. Pe întreaga perioada de desfasurare a activitatii sale. încearca sa îl aplice. desfasoara în prezent o activitate eficienta si profitabila. sa fie mobilizatoare. y y y y y II. dar care sa asigure profit. Fogott Com Trans S.C. Vicu S.68 ron. . S. prestatorii de servicii.R.L.În dubla ipostaza a firmelor de cumparator si vânzator firmele îsi plaseaza competitia dintre ele în doua planuri: .Calitatea este un concept pe re.implicarea managementului. urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii în asigurarea resurselor si în plasarea produselor proprii pe piata. toate firmele din domeniu. simpozioane. birouri. Realizarea obiectivelor companiei este conditionata si de asigurarea ordinii si disciplinei în munca. care sa se realizeze prin respectarea de catre fiecare salariat a tuturor legilor si actelor normative în vigoare si a Regulamentului de Ordine Interioara. adica 440964. . Societatea S. în perspectiva. pliante. ron în anul 2004 fata de anul 2003 când cifra de afaceri era de 267877.R. disponibilitatile de forta de munca iar pe de alta parte îsi disputa clientii .largirea pietei de desfacere.

de doi factori: .Astazi. se concepe. care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze la solicitarile mediului. La proiectarea functiunilor întreprinderii se va tine seama de o serie de criterii cum sunt: a. . sa evolueze eficient si sa dezvolte continuu. de productie. de personal. Pentru o întreprindere moderna se pot defini cinci functiuni de baza: 1. aplica în productie si urmareste rezultatul valorificarii cercetarii proprii sau a celei efectuate de institute specializate. 1.Functiunile întreprinderii 1. financiar-contabila. ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii întreprinderii. ea integrând activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate în: .progresul tehnic. comerciala. a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora. Pentru realizarea acestei functiuni întreprinderea efectueaza studii.Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe. Criteriul de complementaritate.activitati de conceptie. introducerea unor noi tehnologii de fabricatie. 3.1 Functiunea de cercetare-dezvoltare Aceasta cuprinde activitatile prin care se studiaza. Criteriul convergentei care cere gruparea într-o functiune a unor activitati diferite. informarea. 5. 4. b. în principal.activitati de organizare a conducerii. se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic. aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii atât teoretice cât si practice. Evolutia conceptului de functiune a fost influentata. ea organizeaza activitatea de inventii-inovatii. pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie. . 2. care cere gruparea într-o functiune a unor activitati între care se afla relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate. care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor. ce se pot grupa în anumite functiuni. elaboreaza documentatii si proiecte pentru dezvoltarea produselor. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a întreprinderii Firma( întreprinderea) îsi desfasoara activitatea productiva într-un anumit cadru organizatoric. a serviciilor. orientate însa spre realizarea acelorasi obiective. cercetare-dezvoltare. Criteriul identitatii activitatilor grupate într-o functiune. ea asigura pe lânga acestea.sistemul socio-economic în cadrul caruia a fost definit si aplicat. . tehnologic si organizatoric al întreprinderii. productiei si a muncii. c. documentarea tehnico-stiintifica.

firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate. 3. b. cât si a celor potentiale. studierea nevoilor solvabile. perfectionarea frmelor de distributie si comercializare. cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetaredezvoltare aplicabile. ele fiind grupate în trei componente: 1. Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum. desfacerea produselor. operativa si activa pe piata. firma poate aborda o cercetare strategica. cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vânzarilor. Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru: y y cercetare de piata. astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri. Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe. criterii de evaluare. cum sunt: a. a unor elemente de fundamentare ( informatii. a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumului Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului. cercetarea produsului. Functia de crestere a eficientei economice. comertul exterior si cooperarea economica internationala.În realizarea functiunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc mai multe optiuni ale firmei: y firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru a-si spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie.Aceasta presupune promovarea spiritului novator în întreaga activitate a întreprinderii. care încorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme. firma poate investi în echipament de proces sau alte input-uri intermediare.Aceasta se asigura prin realizarea.2 Functiunea comerciala Cuprinde un ansamblu de activitati vizând aprovizionarea tehnico-materiala. a necesitatilor si comportamentului consumatorilor. y y y y 1. dupa caz. . de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii.Cercetarea stiintifica poate fi fundamentala si aplicativa. marketing.Prin aceasta se urmareste prospectarea atât a pietelor prezente. c.Activitatea de marketing se concretizeaza într-o serie de functii. aprovizionare. prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica. compatibile cu activitatea sa pentru a impulsiona cercetarea aplicativa. diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii întreprinderii de adaptare rapida. 2. firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know-how. desfacere.

Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare întreprindere îsi desfasoara procesele economicosociale în corelatie cu alte unitati economice. în cantitatea si calitatea negociata cu clientii. receptie cantitativa si calitativa. asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate. cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice. organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului. contractarea furnizorilor. expozitii în tara si strainatate. În prezent.y y y cercetarea pretului. precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare. cercetarea promotionala. marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv. calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie. calculul marimii stocurilor de produse finite. În mod corespunzator. efectuarea operatiunilor de primire. . negocierea si încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale. managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati. inventarierea activelor circulante depozitate. În domeniul aprovizionarii tehnico-materiale. participarea la diferite târguri. încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate. participarea la licitatii. cum sunt: calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate. influenteaza direct calitatea produselor fabricate. pentru adaptarea la constrângerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale. în domeniul desfacerii si în cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati. fundamentarea normelor de consum de materiale. rezolvarea reclamatiilor clientilor. 1. Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a întregului proces de productie. cum sunt: prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti. cercetarea distributiei.3 Functiunea de productie Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este specializata firma.

În functie de obiectivele urmarite.produs nou asimilat. înzestrarea tehnica.4 Functiunea financiar-contabila Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de întreprindere. stabilindu-se o anumita relatie între cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute. caracteristicile materiilor prime. munca. activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor.Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital. activitatile incluse în functiunea de productie se împart în: activitati de pregatire a productiei. a standadelor de calitate. a utilitatilor. precum si de întelegerea conditiilor în care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie. fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni întreprinse în cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica. aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare. a utilajelor.Scopul productiei îl constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate. Volumul activitatilor incluse în functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care: profilul întreprinderii. complexitatea produselor fabricate. aceasta functiune cuprinde: . cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia întreprinderii.Din acest considerent. 1. Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite. K) unde: P. potrivit functiei: P = f ( T. produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta.productia T-munca K-capitalul Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor. a normelor de consum si tinând seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului. Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a modului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati. O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei. ale materialelor.

obiectivele si rezultatele firmei. prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative în forma si continutul reglementat prin lege în vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor. Toate aceste functiuni se afla într-o strânsa interdependenta. d. .Organizarea interna a evidentei contabile.Aceasta componenta cuprinde activitati cu un însemnat rol de control si de actiune corectiva. . functiunile identificate au caracter teoretic.stabilirea sistemului de salarizare. fiabilitatii datelor contabile.Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila.asigurarea eficientei operationale.determinarea necesarului de forta de munca. respectând legile fiscale.Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte: . pregatirii profesionale a salariatilor. În concluzie.îmbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii.Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara.Evidenta fiscala. care are drept scop înregistrarea si raportarea activelor.5 Functiunea de personal Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice. În organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure în permanenta un echilibru între interesele salariatilor.Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta. b. aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor. de regula.11 Mecanismul functionarii întreprinderii.asigurarea securitatii activelor. Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil. .Contabilitatea manageriala.Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic. 1.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor în concordanta cu legile fiscale. .Evidenta contabila financiara. veniturilor si cheltuielilor întreprinderii. se întrepatrund si se completeaza reciproc. în primul rând prin analiza manageriala a pretului de cost. formând sistemul organizarii procesuale a întreprinderii. Fig. în practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan.Informatiile financiare se comunica. .efectuarea de studii pentru îmbunatatirea climatului organizational si motivational în cadrul firmei. selectia. angajarea. cum sunt: .recrutarea. pasivelor. c. fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri. . evaluarea performantelor în munca si promovarea personalului. . sursa: informatii de la firma .asigurarea calitatii.a. cuprinzând structura conturilor si metodelor de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuala.Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii întreprinderii.organizarea perfectionarii.

sursa :informatii de la firma. F1 .Interdependenta functiunilor întreprinderii Fig.12-Interdependenta functiunilor întreprinderii.

F2.F1. Daca în cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari). adica se stagneaza procesul de desfacere. A1.functiunea comerciala.o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. Este posibila si influenta inversa. adica.Pe lânga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare în lant. de livrare a produselor. În aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta în a întrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei. nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor.o activitate din cadrul functiunii comerciale. structura organizatorica are doua componente: 1.5 Prezentarea structurii de management În ansamblul ei. fereastra termopan) în timp util.functiunea de cercetare-dezvoltare. Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce în continuare dereglari în F3 (neplata salariilor) si încetarea functiunii F5 (procesele de productie). în consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor. nu se va realiza produsul (mobila. . dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de materii prime). II.structura functionala(de conducere). Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic. A2. atunci va aparea un efect nedorit si în desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente).Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce în continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala).

Gess S.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate. structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie. specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat. iar celelalte doua sunt auxiliare. în hala de ionizare. Primele doua hale sunt hale de baza. La proiectarea structurii operationale se are în vedere o serie de factori cu influenta tehnica. tâmplarie PVC. Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice. Hala de prelucrare a acestora sunt: hala de asamblare si prezentare mobila. sociala. administrative. favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie. urmeaza un proces de tratare. tâmplarie aluminiu. dupa care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit tip de produs. se folosesc bare de aluminiu. favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca. În cazul S. în sectiile productiei de baza. Firma se aprovizioneaza cu geam de la S. hala de taiere PAL.L.Se prind apoi doua foi de geam cu ajutorul unei baghete.R.În procesul de productie acesta trece prin mai multe faze.Termopanul astfel obtinut este transportat catre client cu una din cele trei masini autoutilitare ce asigura transportul pentru toate produsele firmei. hala pentru tâmplarie si fabricare termopan.R.Pentru a nu se face condens.C. Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei.silicagel sau bobite de silicon. Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs. financiar si comercial. zona de amplasare a întreprinderii. modul de constituire si grupare a acestora.C. ionizare geamuri( ocazional ). hala de taiere aluminiu si PVC. economice.În functie de preferintele clientului geamul se ionizeaza.Pentru tâmplaria de aluminiu. comerciale. sau nu.2. Mobreal Divers S.Dintre acestia cei mai importanti sunt: volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata.Initial geamul este spalat si uscat cu ajutorul unei masini de spalat. îmbunatatirea conducerii operative a acestora. Produsele firmei sunt de trei tipuri: mobila din PAL melaminat.Pentru aceasta se foloseste o substanta numita hotix si o sita moleculara. precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie.L.Acestea se taie la lungimea dorita si se ..structura operationala(de productie si conceptie). formele si nivelul specializarii si cooperarii.

Vrancea se face cu ajutorul a trei camioane. cu precizarea atributiilor si raspunderilor. albastru.asambleaza în functie de preferintele clientului. II. dar exista si modele pentru prezentare expuse într-una din halele firmei. de orice natura sau orice neregula pe care o constata în sarcina personalului din compartiment privind exercitarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu aprobate de conducerea companiei.Mobila se executa pe comanda. concomitent cu perfectionarea pregatirii profesionale a personalului de executie financiar-contabila la locul de munca al fiecaruia.Obiectivul principal al organizarii. specialistii au grija sa pastreze fibra materialului pe verticala pentru aspect.S. dimensiunile societatii. sefii raspund de legalitatea si temeinicia dispozitiilor date si de consecintele acestor dispozitii. negru. este obligat sa aduca la cunostinta sefului ierarhic superior orice abatere. Se asigura conducerea corecta si la zi a contabilitatii cu respectarea regulilor si metodelor contabile prevazute de reglementarli în vigoare. Masuri de perfectionare a structurii organizatorice Crearea si asigurarea posturilor cu lucratori capabili si care doresc sa le ocupe constituie un obiectiv al organizarii ( functia staffing ).R.Mobila se executa din PAL melaminat.R.C.seful ierarhic superior poate transmite dispozitiile în caz de urgenta si nemijlocit.asigurarea sarcinilor stabilite prin plan. .L. sau în magazinul de desfacere si prezentare din Câmpina.C. Pentru asamblare.Acesta se achizitioneaza de la furnizori sub forma de coala în culori variate: nuante de lemn rosu.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei Aprecierea structurii organizatorice se face prin analiza mai multor factori care influenteaza situatia existenta a firmei: strategia de dezvoltare a firmei.C.se axeaza pe un sistem modern de conducere ( leading ) în care motivarea si stilul managerial joaca un rol esential. Distributia de geam de la S. Gess S. sunt din metal sau plastic. repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca. statutul firmei. Transmiterea dispozitiilor legale de autoritatea ierarhica se face prin sefii ierarhici directi.L. Relatiile de serviciu între salariatii societatii sunt relatii de autoritate administrativa si relatii de autoritate operativa.R. complexitatea productiei. galben. Organizarea activitatii în cadrul societatii S.L. la orice nivel. Orice sef ierarhic. elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnico-economic de serviciu de catre salariati sunt competenta administratiei.. Bacau. are organizata evidenta contabila analitica si sintetica pentru toate elementele patrimoniale folosind tehnica de calcul în prelucrarea datelor.Se face o diagrama de taiere în functie de modelul ce urmeaza a fi realizat si se taie în hala de taiere PAL. catre firme din Vaslui.Accesoriile.(ca mânere sau bare de sustinere). se face prin stabilirea unei structuri organizatorice care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale ( existenta unei organigrame ). Mobreal Divers S. Relatiile de autoritate operativa cuprind mai multe nivele de organizarece se subordoneaza între ele în conducerea companiei si se stabilesc prin deciziile adunarii generale. iar cel care a primit dispozitiile este obligat sa-si informeze seful ierarhic direct.Operatiile sunt aceleasi si pentru tâmplaria executata din PVC. Mobreal Divers S. calitatea resurselor umane folosite.

având o raspundere si o responsabilitate pentru efectuarea sarcinilor si îndeplinirea obiectivelor nelimitate. respectiv integrarea organizarii în conceptul managementului dinamic si eficient.Gruparea activitatilor si a lucrarilor ce realizeaza aceste activitati pe compartimente operationale ( ateliere.În cadrul S.R. fiecare post caracterizându-se printr-un ansamblu de obiective si sarcini care pun în evidenta utilitatea lui ( concretizarea în descrierea postului ) si printr-o serie de cerinte privind studiile. datorita implicit si activitatii pe care o desfasoara. selectarea. Prezentarea componenetelor structurale organizatorice Organizarea presupune identificarea fortei de munca. În cadrul societatii S.L. adica evaluarea cantitativa dar si calitativa prin recrutarea. comercial.Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: postul. este esential ca aceasta departamentare sa tina seama de obiectivul principal care este eficienta si eficacitatea modelului ales. inginer. întregul context legat atât de mediul intern cât si de cel extern sunt factori determinanti. economic.L. exista 3 compartimente functionale: productie. Compartimentele operationale sunt halele de baza si cele auxiliare în care au loc procese de productie. fundamentarea numericului.atributia este ansamblul sarcinilor precis conturate care sunt executate periodic sau continuu de salariatii cu cunostinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. functia si compartimentul. Mobreal Divers S. casier. sectii ) si compartimente functionale ( birouri. ocuparea postului implica aptitudini si calitati din partea personalului muncitor. directii ) face obiectul departamentarii.C Mobreal Divers S. În cadrul firmei trebuie sa existe o concordanta dinamica între obiectivele ce revin titularului unui post si sarcinile.R. A. exista spre exemplu posturi precum: contabil.L. Posturile se caracterizeaza prin: .R. Numarul de compartimente si natura lor depinde de un numar mare de factori. sarcinile ce sunt de îndeplinit..C.În acest scop.Postul Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica. tehnician. motiv pentru care nu se poate vorbi de un model unic.. tehnica folosita. experienta si calitatile personale necesare ocupantului pentru a îndeplini în conditii optime sarcinile. .Principalele trasaturi ale postului sunt: . În cadrul societatii Mobreal Divers S. sarcina este un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala si este efectuata de regula de o singura persoana.obiectivele postului ce justifica ratiunea înfiintarii si functionarii lui.Ocupantii postului trebuie sa îsi dovedeasca competenta sau autoritatea formala. în functie de postul ocupat.Astfel. servicii. gruparea trebuie facuta prin prisma sinergizarii resurselor umane si materiale disponibile. orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite de întreprindere. plasarea si planificarea carierelor. competentele si responsabilitatile ce le imprima postul. calitatea lucratorilor.Oricum. etc.

1. 2. dispozitie si control. sarcini care nu implica luarea de decizii privind munca altor persoane. raspunde de asigurarea calitatii productiei. printr-o reducere a responsabilitatii fata de activitatea proprie. de organizare. raspunde la îndeplinirea productiei conform contractelor. În cadrul functiei sunt incluse si componentele si responsabilitatile ce revin salariatilor întreprinderii. Sarcinile specifice functiei de executie sunt cele de producere nemijlocita a bunurilor. Functiei de conducere îi sunt specifice atributii de coordonare a activitatii unui numar de executanti. urmareste îndeplinirea la termen a obligatiilor contractuale. . responsabilitatea este obligatia titularului postului de a îndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului. introduce în fabricatie produse si tehnologii noi. competenta profesionala este nivelul de pregatire. experienta. responsabilitate si de autoritate în legatura cu obiectivele unitatii sau colectivelor conduse. ci concentrarea eforturilor celor ce îndeplinesc aceste functii numai asupra propriei activitati. de un salariat al unitatii. În functie de toate acestea. stabileste masurile pentru îmbunatatirea conditiilor de munca. Functia de conducere detine o pondere însemnata datorita importantei si dificultatii obiectivelor ce stau în fata aparatului de conducere a întreprinderii si datorita complexitatii activitatii mai larga de competente. în mod regulat si organizat. de executare de lucrari sau prestare de servicii. largeste profilul de fabricatie cu acordul consiliului. 3. Ea constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. de executie. prestigiul profesional care permit realizarea obiectivelor individuale si implicit ale celor fundamentale si derivate ale firmei.are în sarcina urmatoarele atributii: y y y y y y y organizeaza conducerea procesului de productie. B. printr-o sfera restrânsa a competentei titularului. în cadrul întreprinderii se deosebesc doua tipuri principale de functii: de conducere.Functia Functia reprezinta ansamblul sarcinilor de un anumit fel ce trebuie îndeplinite. Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale. Managerul general. limitate. autoritatea formala este limita în care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale.

postul. D. se afla directorul general cu subordonatii manageri: director financiar. Executantii directi din subordinea managerului financiar sunt: serviciul contabil.= 3 F.Nivelul ierarhic Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice ( directii. De exemplu în cazul firmei S.C. .R. de control. sectii.Mobreal Divers S. fie compartimentele complementare si executantii nemijlociti.Relatii organizatorice Sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice (functii. de stat major. C. N. E. reflectând legaturile ce se stabilesc între activitatile primare (post. valorificarea superioara a materiilor prime si a materialelor. compartimente) instituite prin reglementari oficiale. functii) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice.L.E.= 3 în cazul firmei analizate de noi în studiul de caz.Acesta este compartimentul în care se grupeaza sub autoritate unica fie mai multe compartimente elementare.Ponderea ierarhica Numita si aria de control. de cooperare. dorector comercial si director de productie. serviciul secretariat.Acest numar este influentat de dimensiunea firmei. P. aceasta reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si în mod eficient de un manager.Acestea pot fi grupate: ierarhice. functionale.I.Managerul general are competenta deplina si decide pentru: y y retehnologizarea proceselor de productie. ateliere ) plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vârf al firmei. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice atât în ceea ce priveste numarul de compartimente cât si numarul de trepte ierarhice.Compartimentul de munca În cadrul firmei analizate întâlnim tipul de compartiment complex.

redând o parte din componentele structurii si anume: compartimente.- de reprezentare. sindicale sau persoane fizice si juridice din afara acesteia. sunt legaturi de autoritate stabilite între manageri si executanti. . se concretizeaza în dispozitii transmise în sens descendent si rapoarte efective cu sens de circulatie ascendent. niveluri ierarhice. relatii organizatorice. În studiul de caz întâlnim relatii ierarhice.Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele. pot fi organigrame generale si partiale.Din punct de vedere al sferei de cuprindere. Un alt tip de relatie este cea de reprezentare.7 Documente organizatorice specifice. între sefi si subordonati.Ea reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei. circulare. întocmite de firma ( organigrama ) Organigrama este o reprezentare grafica a modului de structurare formala a organizatiei. pot fi organigrame piramidale. ponderea ierarhica. orientate de la stânga la dreapta.Aceasta se stabileste între managerii de nivel superior si reprezentantii unor organizatii profesionale. etc. II.

într-un fel sau altul. în cele grupate dupa stil si destinatie se regasesc.C.L.13 Organigrama firmei S. Mobreal Divers S. .C.R.C. GAMA SORTIMENTAL A S. MOBREAL DIVERS S.L III. Sursa: informatii de la firma CAPITOLUL III.R. Mobreal Divers S.Fig.R. caracteristicile esentiale ale sortimentelor de mobila care se comercializeaza în prezent în cadrul firmei S.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila Dintre tipurile de mobila.L.

Trecerea de la un stil la altul s-a facut lent prin existenta unor perioade în care elemente ale vechilor stiluri au coexistat cu noile stiluri. Componente-pret: Toaleta cu oglinzi pliabile FLOREN A 1. recomanda pentru acest stil dormitorul FLOREN A : Fig.oferta valabila doar în magazinele Câmpina si Valeni în limita stocului disponibil. Aparitia si evolutia diferitelor stiluri pe parcursul devoltarii societatii omenesti a fost determinata de anumite conditii social-istorice. Mobila stil se realizeaza astazi pe baza cunoasterii stilurilor artistice. Rococo si stilurile clasice (Ludovic al XVI. Dintre stilurile artistice care stau la baza proiectarii si executiei mobilei stil din productia de mobila din tara noastra sunt : stilul Renasterii.550. cu noile tehnologii. comoda. pat dublu. lemn masiv de paltin. comune arhitecturii. este deosebit de apreciata pe piata interna si externa.00 Lei.L. decoratiile si culorile specifice dar constructia. stilurile nou aparute într-o anumita perioada au preluat unele particularitati ale stilurilor anterioare. pret 5.520. ornamentele. sau inspirata dupa stilurile istorice. De regula acest tip de mobilier se realizeaza în unitati mici de flexibilitate mare în schimbarea productiei si unde se cunosc particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului respectiv. Stilul cuprinde totalitatea mijloacelor de expresie ce se manifesta în continut si forma. .00 Lei. unele apelând chiar la stilurile antichitatii (stilul clasic grec si roman). Rama-Oglinda FLOREN A (700x25x840mm) 150. Produsele la oferta nu se comercializeaza pe componente. Regence. noptiera. De asemenea.00 Lei.00 lei. de aceea existenta unui stil nu poate fi perfect delimitata în timp. Sheraton. material: PAL furniruit cu furnir de paltin.Mobila stil Mobila stil.toaleta cu oglinzi pliabile Florenta.dulap 4 usi sau 3 usi. extinse si asupra mobilierului si decoratiunilor interioare.130. . Pat FLOREN A (1660x2095x1060mm) 1. S. dimensiuni: L x l x H mm. în corelatie cu necesitatile omului modern. Baroc.00 Lei. Noptiera FLOREN A (540x400x615mm) 380.340. .14 Dormitorul Florenta Sursa: informatii de la firma . Dulap 4 usi FLOREN A (2145x660x2260mm) 3. dimensiunile si compartimentarea sa fie adaptate conditiilor actuale de executie si utilizare. Optional: . Mobreal Divers S.00 Lei. proiectantii de mobila încercând sa le adapteze functiunilor moderne. rama oglinda. Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice se pastreaza si în prezent.C. Piesele de mobila trebuie sa pastreze linia arhitecturala a stilului.dulap 3 usi Florenta. culoare: maro. Comoda FLOREN A (1320x505x875mm) 980. Biedermeyer). sculpturii si altor domenii ale artei. într-o anumita epoca. Dulap 3 usi FLOREN A (1630x660x2260mm) 2.00 Lei. y y y y y y y Mobila stil rustic Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar fiecarei zone sau regiuni nefiind acceptate în alte regiuni.510.R.00 Lei.

Paturile pliante sunt din tuburi metalice si pânza care se pot strânge complet si pastra într-un dulap sau nisa. putine la numar. care consta într-o concordanta deplina între elementele de ordin tehnic. dar în acelasi timp se constituie într-un ansamblu cu o structura unitara. Mobila contemporana are la baza principiul unei noi activitati de proiectare (design) si realizare a marfurilor. realizat din stejar partial masiv. în asa fel încât.L. care se pot combina dupa necesitati. functionale. pat 1400x2000mm. Mobilerul escmontabil se gaseste la majoritatea tipurilor de mobila moderna. Mesele juxtapuse sunt altfel dimensionate încât intra una în alta. Mobreal Divers S. y y y y Mobila moderna Se cacterizeaza prin linii si forme simple. cu forme geometrice simple. fara decoratiuni realizata mai ales din elemente modulate (tipizate). Din produsele firmei S. pe care se aseaza rafturi.R. sertare. pret. Structura este formata din panouri. ceea ce determina o productivitate marita si implicit o reducere a cheltuielilor de productie care se reflecta în pretul de vânzare mai redus decât al mobilei realizata în stilurile istorice. dupa necesitatea si preferintelor utilizatorilor. cu finisaj îngrijit.00 lei. noptiere 1 usa si 1 sertar. în serii mari.imagini. realizate din elemente modulate. comoda 4 sertare. Acest gen de mobilier se confectioneaza din elemente tipizate. cu un mod de asamblare simplu. estetic si economic. mobila adaptabila si mobila din elemente tipizate. . ameliorat sau înnobilat. în conditiile mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie.mobila combinata. În acest fel se realizeaza variante multiple de combinari. în asa fel încât ocupa locul unui singur pat.150. cu picioarele în forma de X. sculptura). folosite ca rezerva pentru diferite ocazii. cu ornamentatii de inspiratie populara (incrustatii.Acest stil de mobila este executat din lemn masiv. în aceasta categorie se încadreaza dormitorul Luci: Fig. dimensiuni si functii îsi gasesc locul potrivit într-o piesa mica. functional. pentru camping) sau cu schelet din lemn si cu material textil sau stofa. Principalele tendinte care se desprind în realizarea si comercializarea mobilei moderne sunt: . Mobila moderna este altfel construita si dimensionata încât sa aiba un grad (indice) de ocupare a spatiului cât mai redus corespunzator spatiului din sectiunea de apartament careia îi este destinata.ro Este executata în stil rustic francez. culoare de maro.4. mobilierul escmontabil. Mobila combinata este tipul de mobilier în care obiectele de cele mai multe forme. casete de marimi diferite. Cerintele functionale. Pentru aceasta sunt preferate în general piesele de mobila de dimensiuni reduse. Sunt prevazute cu picioare rabatabile sau pliante. Mesele pliante sunt executate din elementele metalice sau din lemn.15 Dormitorul Luci Sursa: www. finisaj patinat. din stejar. Mobila moderna se obtine din semifabricate din lemn obisnuit . Componente: dulap 4 usi si 1 sertar. economice si estetice sunt deopotriva luate în consideratie la realizarea mobilei moderne.C. si cu un blat care se strânge în 2 sau 3 parti. adaptabila unor functii multiple si diferite. pentru interioare pretentioase. Paturi juxtapuse pot glisa unul într-altul. sa se realizeze o maxima economie de spatiu si efect estetic deosebit. Ele pot fi din tuburi de aluminiu articulate si cu pânza (în diferite culori si desene. dupa preferinte si necesitati. cu posibilitati multiple de aranjare. compartimentata în mod practic si rational. ocupând un spatiu minim. Scaunele si fotoliile pliante sunt foarte variate ca forma si dimensiuni.

Din aceasta camera nu va lipsi televizorul. zona de vest a tarii prefera mai degraba "mobilierul clasic". "Pretul unei mobile din lemn masiv poate fi de pâna la 10 ori mai mare decât în cazul acestora" director general la Accent Architecture. fag. Mobila se poate face la comanda.R. se prefera piesele de mobilier aspectuoase. toate ramurile conexe ale acesteia cunosc cresteri în vânzari. în ultimul timp fiind preferat cel cu plasma. mobilierul adaptabil se utilizeaza fecvent în sufrageriile moderne. mai arata reprezentantii S. poate fi mutata în birou. Spre exemplu. cât si a canapelelor si masutelor de cafea sau decorative. aceasta trebuie sa fie dotata în asa fel încât sa fie cât mai primitoare. dar sunt si clienti care prefera în continuare biblioteca. zidite în pereti.C Mobreal Divers S.L. unde dulapurile sunt fara usa.. Aceasta solutie este foarte buna pentru ca sa se poata adapta în lungime (paturile) sau înaltime (scaune.C. Ca stil. Rezultatul: mai mult spatiu pentru locatar. care este recomandata în functie de locul disponibil. Mobreal Divers S. fata de cel clasic. care propun bucataria FLORA : [19]. adaugând ca într-o amenajare cel mai mare rol îl are proprietarul. Pentru ca la moda este crearea unui loc de dinning în living. designerii de interior spun ca biblioteca. ideal ar fi ca din dormitor sa se amenajeze o mica încapere închisa.piesele se pot folosi separat sau se pot grupa si include în asamblul existent. taburete. de asemenea. "Mobilierul din PAL si MDF are adeseori insertii din metal sau din sticla" . uneori având proiectata un fel de arcada deasupra. precizeaza designerii de la S. mai primitor. "Stilul modern" se bucura de cea mai mare cautare. . .imagini. Pentru amenajarea locuintei. care sa serveasca drept dressing.120. a precizat Adrian Iovescu. Dormitoarele moderne nu difera ca numar de piese de cele clasice. . cu usi din sticla sablata si cu rama din aluminiu.ro corpuri superioare si inferioare. Pe lânga faptul ca acest gen de mobilier este mai ieftin. dupa dorinta sau dupa necesitatile care se modifica în timp.prin modificarea pozitiilor pieselor modulate se poate obtine o mare varietate în aspectul camerelor. dar mai putin costisitoare. aceasta încapere este considerata locul de siesta în care se vor relua discutiile întrerupte în momentul luarii mesei. Sunt sisteme de reglare pe verticala sau pe orizontala sau mixte (de reglare simultana pe orizontala sau pe verticala). urmat mai apoi de cel clasic. dimensiuni: L 3000 x l 570 x H 750/1192 mm. producator de mobila. în functie de necesitati. fag (structura) + lemn masiv tei. Dormitoarele moderne presupun mobilier cât mai putin. confectionate din placi de PAL sau MDF. mese. Mobreal Divers S.R. Patul trebuie sa fie cât mai generos. cos jolly pentru sticle. mobilierul modern domina în preferintele românilor în momentul în care se amenajeaza o locuinta. interior compartimentat cu polite. Mobilierul modern este asociat deseori cu insertii din alte materiale.16 Bucataria Flora Sursa: www. mate sau lucioase. Aceasta trebuie sa fie dotata cu scurgator de vase. Pentru ca o familie petrece mult timp în bucatarie. [20] Fig. acolo unde spatiul permite.L.L.Majoritatea clientilor prefera acest gen de rafturi. La amenajarea livingului se poarta stilul casual. Un dormitor modern prevede un pat si o comoda de televizor pentru a ramâne cât mai mult spatiu. datorita posibilitatilor de transformare dupa necesitati.R. înalte de jos pâna în tavanul încaperii. Mobila din elemente tipizate.Este absolut necesara combinarea atât a stilului bibliotecii. Livingul va trebui dotat cu canapea relaxanta.Bucatarie moderna mai înseamna o accesorizare corespunzatoare. blat 28mm .R. Pe de alta parte. birouri). material: PAL furniruit tei. trebuie sa aiba linii si forme cât mai drepte. afirma reprezentantii companiei S. în functie de dimensiunile camerei. clientul intrând mai repede în posesie.C. fiind confectionat din placi de PAL si MDF. mai ales mesele care se maresc si se micsoreaza dupa necesitati. Mobilierul se poate comanda dupa dimensiunile oricarei camere. De asemenea. si cu fotolii.C.00 Lei. din piele sau stofa. cu piese din lemn masiv.majoritatea pieselor de mobilier tipizate sunt multifunctionale si se pot completa în timp dupa necesitati. Datorita cresterii pietei constructiilor. cosuri metalice diverse. Pe suprafetele care permit. Materialele din care se face mobila cel mai repede si mai ieftin sunt PAL-ul si MDF-ul.Mobila adptabila se caracterizeaza prin functionalitate multipla. În sufragerie. Mobreal Divers S. Mobilierul. Pentru mobilarea livingului se pot folosi rafturi confectionate din rigips. Pret: 4. mai spun cei de la S. usi pline si sticla sablata. dulapuri. culoare: maron. se lucreaza si mai repede. comparativ cu mobila confectionata din lemn masiv. sertare.L. modulate prezinta urmatoarele avantaje: . se prefera ca mobila sa ocupe cât mai putin spatiu. care vor lua locul mai vechii biblioteci. cu spoturi de lumina. Hainele pot fi asezate în spatii special amenajate. Bucatariile moderne înseamna mobilier cu fronturi pline.

bucatarie). pete de clei. D în hârtie sau carton si stelaj de lemn. asimetria desenului furnirului pe suprafata unor piese de mobilier. culoarea PAL-ului. O importanta deosebita o prezinta definirea clara a masurilor de tinere sub control si de coordonare a interferentelor între activitati. trebuie. camera de tineret. si apoi pe fazele de obtinere pâna la produsul finit. Se verifica prezenta defectelor datorate modului de executie si asamblare cum sunt: descleierea elementelor.L. Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse ale acestora cu urmatoarele specificatii: marca S. exfolieri de furnir. Designul cerut de client. folia. y y Standardul prevede. Mobreal Divers S. Transportul se face cu mjloace special amenajate. produse de mobilier obisnuite destinate unei calse sociale de mijloc. de asemenea.2 Structura sistemului calitatii Conducerea întreprinderii este cea care raspunde de implementarea sistemului calitatii. pe semifabricatele din lemn ameliorat si înnobilat. destinate unei paturi sociale bogate. sa fie definite responsabilitatile generale si specifice în domeniul calitatii. dulap cu bara de haine. direct sau indirect.C. pot exista: produse de lux. (emblema/localitate). relatiile dintre ele. cu defecte grave de fabricatie recunoscute explicit de catre firma producatoare sau realizate din materiale refolosibile sau reciclabile. Depozitarea mobilei se face în încaperi închise.În organizarea unui sistem al calitatii bine structurat si eficace. anul fabricatiei.R. de la simplu la complex. y y y Calitatea mobilei este asigurata prin verificarile care se fac la producator începând cu faza de proiectare si continuând cu receptia materiilor prime. precum si rezistenta încleierii subansamblelor. ISO 9002. Holul trebuie mobilat astfel încât depozitarea hainelor si a obiectelor la intrare sa denote ordonare. cuier. mai întâi. Un produs de mobilier se adreseaza unei anumite clase sociale de consumatori prin pretul de achizitie al produsului. usi si sertare montate gresit. asupra modului de executie si asmblare. lipsa planeitatii unor piese. materiale scumpe si deficitare. pete sub pelicula transparenta. dar întotdeauna numai pentru acelasi tip de produs de mobilier (camera de zi.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii Standardul ISO 900 clarifica conceptele referitoare la calitate. viza controlului de calitate si numarul standardului sau al normei tehnice. Din acest punct de vedere . pelicule desprinse.C. mai ales de cel aflat cu deschidere catre pozitia holului. executie manuala cu multe intarsii. functionare multipla si sofisticata. evaluarea precontractuala si pregatirea contractului. tipul. precum si responsabilitatile si autoritatea delegata pentru fiecare activitate cu incidenta asupra calitatii. B în carton ondulat. urme de hârtie gumata si de adeziv. asigurarea interna a calitatii (ISO 9004). restul fiind defecte care se datoreaza operatiilor de manipulare . care este în corelatie directa cu nivelul de calitate al produselor. pentru a evita aparitia defectelor ascunse si aparente. Categoriile de defecte prezentate mai sus.3 Verificarea calitatii Marimea nivelului de calitate al produselor realizate de firma S. accentul trebuie pus pe identificarea problemelor referitoare la calitate si pe implementarea de actiuni preventive sau corective. Astfel A în hârtie. Clasa de calitate a unui produs este data de categoria sociala a consumatorului careia i se adreseaza produsul. C în hârtie si carton ondulat. montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice. suprapuneri de furnir. etajere mici si chiar sertare. culoarea vopselei. se evita actiunea directa a razelor soarelui. în care mobila se aseaza în asa fel încât sa se poata evita degradarea ca urmare a socurilor mecanice. În sfera circulatiei marfurilor verificarile calitative se fac asupra materiilor prime si a materialelor. conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat. în general. contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO 9000. reprezinta aproximativ 75 % din totalul defectelor ce pot aparea la verificarea calitatii mobilei. zgârieturi).L. Ambalarea mobilei se face în conformitate cu prevederile standardului dupa unul din cele sase sisteme. la realizarea calitatii. precum si asupra finisajului. Este necesar. Defectele de finisare se pot datora urmatoarelor cauze: lustruire neuniforma. sau cu vagoane de cale ferata. Se mai tine cont de coloristica. Pe hol trebuie sa se gaseasca un dulap de pantofi. Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda întocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale.Mobilierul de hol trebuie sa tina seama de stilul de mobilier adoptat în locuinta. care afecteaza. uscate si curate. astfel încât sa se evite repetarea deficientelor în procesele urmatoare. ISO 9003). definite si documentate activitatile care contribuie. caracterizata de finisaje înalte. seria. Verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor se face pentru a identifica natura acestora si prezenta defectelor naturale si de prelucrare pe lemnul masiv. acoperite.R. Acestea fiind mai înguste. se poate cuantifica în cadrul aceleiasi clase de produse sau pentru clase de produse similare. E cu hârtie si lazi de PFL pe rame si sipci de lemn si G în hârtie si lazi de carton ondulat. produse rebutate. . pe total ansamblu lucrare. III. în cele doua scopuri principale: asigurarea externa a calitatii (ISO 9001. III. apoi. în functie de nivelul de trai al consumatorilor din tara. dormitor. Holul trebuie mobilat astfel încât sa satisfaca necesitatea familiei. picturi pe lemn si sculpturi. fara variatii mari de temperatura (10-30° C ) si de umiditate relativa a aerului (40-47 %). notate cu litere. de asemenea sa corespunda întocmai cu comanda. se vor folosi culori mai deschise. scurgeri de lac. III. În acest scop trebuie. de spatiile destinate intrarii sau trecerilor. Mobreal Divers S. produse realizate pentru o patura sociala saraca. starea suprafetei (lovituri. transport si depozitare.

y y y y Sistemul calitatii implica toate etapele ciclului vietii produselor si ale proceselor. specializarea unitatilor functionale. la un cost optim. nu este un standard de referinta pentru auditul sistemului calitatii. Standardul ISO 9004 recomanda ca. cât si în organizarea activitatilor din întreprindere. în scopul certificarii acestuia. Mobreal Divers S.Fig. tinând seama si de considerentele referitoare la beneficii. accentul este pus pe prevenirea problemelor si nu pe corectarea lor. au fost luate în considerare cerintele societatii. ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. costuri si riscuri. deosebit de complexa. reglementate sau în scopul certificarii si nu reprezinta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001.17 Standardele ISO 9000 utilizate în verificarea calitatii. III.conducerea firmei S. activitatile întreprinderii se realizeaza printr-o " retea de procese" a carui structura este. adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii. ci sunt complementare celor prevazute în specificatiile produselor.6 Asigurarea calitatii prin control Asigurarea prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru. Aceste cerinte nu se substituie. recomanda ca întreprinderea sa îsi dezvolte si sa îsi implementeze un sistem al calitatii. Standardul ISO 9004 descrie toate elementele cu ajutorul carora poate fi dezvoltat si implementat un sistem al calitatii. III. ISO 9002. în intreaga desfasurare a traiectoriei produsului.ro Potrivit acestui standard. model conceptual al activitatii interdependente cu incidenta asupra calitatii. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii. În aceasta perioada au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii. Sistemul calitatii trebuie sa dea încrederea corespunzatoare ca: sistemul este bine înteles. În cazul întrepriderilor care desfasoara activitati într-un domeniu reglementat. astfel încât sa poata obtine si îmbunatati permanent calitatea produselor.L. De asemenea. în cadrul acestor activitati. cerintele din standardele mentionate sunt considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. ISO 9003. Standardele ISO 9001. ISO 9002. deosebit de importante pentru:determinarea si definirea nevoilor clientului. Aceste etape sunt sugerate de spirala calitatii. întreprinderea sa puna accentul pe marketing si proiectare. concretizându-se în: descompunerea procesului de realizare a produsului în operatii elementare. sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interferentelor lor. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii. Aceste teorii s-au regasit atât în principiile de manangement. implementat si aplicat.5 Asigurarea interna a calitatii Pentru realizarea obiectivelor pe care le-a propus în domeniul calitatii. Nu este destinat pentru utilizari în situatii contractuale. structurat si adaptat tipului specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza. El serveste pentru optimizarea ansamblului proceselor întreprinderii.R. . a cerintelor acestuia referitoare la produs.standarde. Întreprinderea trebuie sa identifice. Sursa: www. produsele satisfac în mod real nevoile si asteptarile clientilor. începând cu identificarea nevoilor pietei. elaborarea proiectelor care sa permita realizarea produselor. adesea. Aceasta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza familia de standarde internationale ISO 9000. referitoare la calitate.C. pâna la satisfacerea finala a cerintelor. limitarea responsabilitatilor. în vederea demonstrarii de catre furnizorii aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si în scopul evaluarii acestei aptitudini de catre clienti sau o terta parte. potrivit specificatiilor.

Sursa: informatii de la firma A rezultat astfel separarea celor care iau decizii într-o întreprindere. de cei care le executa si cei care controleaza îndeplinirea lor.C. urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare. respectiv al produselor." Fig. în principal.R. prin controlul final al componentelor.18 Asigurarea calitatii prin control. III. Atentia era concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului.Fig. sursa: informatii de la firma. Mobreal Divers S. Calitatea este asigurata. respectarea acestor specificatii. presupune utilizarea "fisei de control statistic al calitatii.7 Metode statistice Asigurarea calitatii prin metode statistice în cadrul firmei S. urmarindu-se verificarea "post-proces" a conformitatii cu specificatiile. .L. Prin asigurarea calitatii se intelegea deci.19 Fisa de control statistic al calitatii.

actionari. intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei concretizata în cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri de calitate. ridicarea calificarii personalului din întreprinderi si în special cel implicat în conceptia si realizarea produselor. ambalarea si transportarea produselor conform prevederilor. prin documentatia de proiectare si tehnologica. y y y y y y y IV. bugetul de stat si nu va mai fi obligata sa plateasca penalitati si dobânzi majorate care sa-i micsoreze profitul (sau sa-i creasca pierderea). pal. respectiv indicatorii valorici ai productiei si indicatorii de eficienta economica stabiliti ca raport între efect si efort. asigurarea cu materii prime si semifabricate de calitate superioara. îmbunatatirea starii de functionare a utilajelor si sculelor printr-un control sistematic asupra starii si un sistem adecvat de întretinere si reparatii. ceea ce determina un grad de solvabilitate sporit. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza favorabil indicatorii de rezultate.L.C. folosirea unor materii prime si materiale de calitate superioara. 2. y y y y y y y y y y Pentru analiza acestor cai de crestere a calitatii trebuie abordata corelatia calitate-eficienta economica.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor Având în vedere implicatiile negative pe care le-ar putea avea folosirea unor materii prime si semifabricate de calitate inferioara (lemn. Mobreal Divers S.CAPITOLUL IV. y - . banci.R. adica relatia dintre efortul pentru realizarea calitatii (costuri) si efectele economico-financiare care se obtin (venituri). prin cresterea volumului desfacerilor.se propun urmatoarele masuri: obtinerea de la furnizori a materiilor prime si semifabricatelor de calitate superioara în conformitate cu specificatiile produsului. În acest mod se consolideaza echilibrul financiar. asigurarea unei fabricatii ritmice a produselor. îmbunatatirea organizarii desfacerii productiei. În vederea îmbunatatirii procesului de asigurare a calitatii productiei la S. elaborarea unei documentatii tehnice cât mai bine pusa la punct astfel ca prin respectarea ei sa se realizeze calitatea ceruta.1 Linii principale de actiune Pentru cresterea calitatii produselor pot fi folosite urmatoarele cai principale: perfectionarea conceptiei tehnologice si constructive a produselor. mentinerea stadiului de functionare a sistemului de management al calitatii în conformitate cu ISO 9001. folosirea unor procese tehnologice avansate si perfectionarea celor existente. Efectele favorabile asupra situatiei financiare a întreprinderii determinata de cresterea nivelului calitativ al productiei se explica prin sporirea volumului încasarilor care creeaza un disponibil suplimentar în contul de decontare al întreprinderii. elemente de asamblare a mobilei) asupra calitatii produsului finit se impune luarea urmatoarelor masuri: Selectarea furnizorilor pe baza unor criterii clar definite în functie de: calitatea produselor livrate. prin cresterea pretului de vânzare. elaborarea de norme de calitate si urmarirea respectarii lor pe toate etapele si fazele procesului de productie. întarirea si îmbunatatirea în mod sistematic a compartimentului de organizare a controlului tehnic de calitate ca si a celorlalte compartimente de proiectare constructiva sau tehnologica. introducerea unor materiale moderne de organizare a productiei si a muncii. întreprinderea având posibilitatea îndeplinirii la timp a obligatiilor fata de terti. utilizarea unei documentatii actualizate la termen. instruirea permanenta a personalului. asigurarea unei cointeresari materiale a lucratorilor si întarirea raspunderii materiale. deoarece produsele de calitate au o cerere mai mare pe piata. deoarece produsele de calitate superioara se vor vinde pe piata la preturi mai ridicate în cadrul sistemului de concurenta. adoptarea de noi tehnologii care sa asigure o calitate mai buna a produselor fabricate. aprovizionarea la timp cu materii prime. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza indicatorii valorici ai productiei prin preturile de vânzare. în paralel cu reducerea acestora din urma. în dublu sens: 1.DIREC II DE AC IUNE ÎN VEDEREA ÎMBUN T IRII CALIT II PRODUSELOR IV.

3 Calitatea în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC. usi culisante ) ( buc.77 0.) ÎNAINTE DUP DE APLI. sursa: informatii de la firma Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL (%) înainte 45 30 25 100 dupa 65 25 10 100 Indicele de echivalenta Productia echivalenta Qe înainte 53600 42700 30500 126800 ( Euro) dupa 65450 41020 29550 136020 1 0. Tab. y y Aplicarea masurii determina. ferestre.APLICARE A CARE A M SUM SURII RII I 278 356 II 225 212 III 199 180 TOTAL 702 748 Modificarea coeficientului echivalentei tehnice: PRE ( euro ) VALOAREA PRODUC IEI (euro) ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 200 195 180 575 DUP APLICARE A M SURII 198 180 170 548 ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 53600 48875 39820 142295 DUP APLICARE A M SURII 65450 47160 37600 150210 Tab. Întarirea masurilor de control la receptia produselor furnizate.- existenta unui sistem de management al calitatii certificate. Identificarea neconformitatilor produselor aprovizionate si izolarea acestora în spatii adecvate pentru prevenirea utilizarii lor neintentionat. de exemplu.65 - Coeficientul echivalentei tehnice înainte de aplicarea masurii: e0 = = = 0. în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC urmatoarele efecte asupra indicatorilor de calitate.4 Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL.905 I = = = 1.01 § 101% .891 Coeficientul echivalentei tehnice dupa aplicarea masurii: = = = 0. Sursa: informatii de la firma CANTITATE de tâmplarie din PVC si AL ( usi. pereti cortina.

volumul vânzarilor.5 Volumul productiei rebutate.C. În urma aplicarii acestei masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de reducerea volumului productiei rebutate în urmatorul tabel. Tab. Efecte asupra indicatorilor economico-financiari: creste valoarea productiei cu 2735 euro. adica cu 0. creste cifra de afaceri. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii (euro) 57255 1000 Situatia dupa aplicarea masurii (euro) 59989 850 Productie fabricata Productie rebutata Scade ponderea productiei rebutate în totalul productiei fabricata de la 0.> e0 rezulta o situatie favorabila deoarece coeficientul echivalentei tehnice se apropie de valoarea 1 (calitatea I). societatea S. cu 2734 euro ( de la 57255 la 59989).003% fata de situatia initiala. ambutisare precum si a unor produse cu configuratii foarte complexe. y y y . Acest lucru presupune: . Scaderea volumului productiei rebutate atrage dupa sine reducerea costurilor înregistrate din rebuturi si materiale irosite ca în urmatorul tabel: Tab. stantare. obtinerea unor componente superioare sub raport calitativ si implicit îmbunatatirea calitatii produsului finit. Creste valoarea productiei buna fabricata.achizitionarea unor echipamente mai performante.017% la 0. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii ( euro ) Situatia dupa aplicarea masurii ( euro ) 1200 Cost înregistrat din 1700 rebuturi si materiale irosite Din tabel reiese scaderea costurile înregistrate din rebuturi cu 500 euro.R. Avantajele achizitionarii acestor echipamente performante constau în: Achizitionarea echipamentelor mai performante ar ajuta foarte mult la executarea unor operatii mai complexe de fabricare a mobilei iar echipamentul TRUMATIC 200R ar ajuta la executarea unor operatii mai complexe de gaurire.6 Costuri din rebuturi. Efectul economic al acestor masuri este reducerea numarului de defecte în exploatare. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit.L.014%. Mobreal Divers S. creste productivitatea muncii. a hotarât modernizarea tehnologiei existente.

3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor Plecând de la premiza ca este mai ieftin sa previi un defect al produsului fabricat decât sa suporti cheltuielile datorate defectului respectiv si repercutat în final în respingerea produselor de catre beneficiar. scade costul total al calitatii cu 3663 euro.52% la 80.7 Costuri referitoare la calitate. scade ponderea costurilor de defectare de la 0. y y y .Cheltuieli pentru dotarea întreprinderii cu utilaje de manipulare mecanica si containere 3. creste ponderea costurilor de identificare a defectelor de la 22. Ca urmare a aplicarii acestor masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de costurile referitoare la calitate conform datelor din urmatorul tabel: Tab.IV. transporturi duble COSTUL TOTAL AL CALIT II Efectele aplicarii masurii: 256600 1500 250000 200 1000 3000 900 76728 75000 1428 300 2000 1000 250 271280 1450 265000 180 950 2900 800 78760 77000 1440 320 1725 850 195 750 335328 680 331665 y creste ponderea costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate de la 76.88% la 23.59% la 0. Cheltuieli pentru ambalaje de protectie a produselor finite COSTURI DE IDENTIFICARE 1. ambalari. Rebuturi si materiale irosite 2. în paralel cu scaderea acestora din urma. sursa: informatii de la firma INDICATORI ÎNAINTE DE APLICAREA M SURI (euro) DUP APLICAREA M SURI (euro) COSTURI DE PREVENIRE 1. se urmareste de catre întreprindere cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate.Cheltuieli pentru ridicarea calificarii personalului de executie si control 2. Cheltuieli pentru controlul procesului tehnologic 3.52% (cu 275 euro fata de situatia initiala).79% (cu 14680 euro).Cheltuieli pentru controlul periodic al produselor finite COSTURI DE DEFECTARE 1. Cheltuieli cu produsele remediate 3. Cheltuieli pentru depozitarea produselor finite 6. Cheltuieli cu receptia materiilor prime si materialelor 2. Cheltuieli cu manipulari.74% (cu 2032 euro). Cheltuieli pentru mecanizarea si automatizarea unor operatii manuale în procesul de productie si control 5.Cheltuieli cu elaborarea planurilor de control 4. Valoarea pierderilor din nerespectarea clauzelor contractuale 4.

s-a constatat aparitia urmatoarelor defecte la masinile unelte. neconformitati. cu scopul de a ajuta echipa de lucru sa-si ierarhizeze obiectivele în functie de importanta acordata. Referitor la acest principiu. în cursul lunii mai 2006. Principiul este important pentru studierea problemelor legate de calitate. Diagrama Pareto aplicata în domeniul calitatii indica principalele locuri de interventie asupra cauzelor care produc defectiunile cele mai frecvente sau costurile cele mai mari. pentru stabilirea prioritatilor întru-un studiu de ameliorare a calitatii si a productivitatii. pierderile. Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor preventive. nu sunt proportionale cu cauzele care le-au produs. În baza acestor constatari Juran a folosit diagrama Pareto în Japonia. Diagrama Pareto permite aprofundarea semnificatiei acestor informatii si prin trasarea de diagrame succesive.4 Diagrama Pareto Economistul italian Vilfredo Pareto. întrucât cea mai mare parte a costurilor noncalitatii înregistrate într-o organizatie se datoreaza. B.ro Metode de prevenire a defectelor: 1. de aceea se mai numeste si A. în timp ce restul au o importanta redusa". în general.R. Acest principiu a fost folosit de M. Îmbunatatirea ca rezultat al analizarii datelor. D. Ea se refera la aspectul calitativ al fenomenului studiat. ÎMBUN T IRE CONTINU În întreprindere îmbunatatirea QMS-ului acopera urmatoarele aspecte: Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor corective. la proiectarea unei diagrame (care în mod eronat poarta denumirea diagrama Pareto) prin care a vizualizat distributia neuniforma a bogatiei nationale. Îmbunatatirea ca rezultat al noilor investitii. Lorenz. În cadrul întreprinderi S. referate..C. este autorul unui principiu care îi poarta numele si care poate fi enuntat astfel: "urmarind performanta unui grup de persoane sau obiecte se constata adesea ca un numar mic dintre acestea prezinta o importanta mare. costuri ale calitatii). Prin reprezentarea grafica se pun în evidenta cauzele determinante ca sprijin pentru luarea unor decizii. în general. El a observat ca în Anglia secolului al XIX-lea. Analiza Pareto porneste de la ideea ca efectele negative. 20% din actiuni determina 1. pe linia de prelucrare. Fig. nu sunt uniform distribuite.. www. unui numar mic de cauze speciale. Este o reprezentare grafica în care cauzele problemelor sunt ordonate dupa importanta lor (numar de defecte generate. pierderile nu sunt niciodata uniform distribuite pe caracteristici de calitate. Întodeauna neuniformitatea distributiei pierderilor este de asa natura încât un procent redus. Analiza Pareto nu se refera la masuratori ci la atribute.. C ca fiind o ordine de abordare a problemelor. Juran considera ca în domeniul calitatii acesta actioneaza astfel: ".asamblare. detine o pondere importanta în totalul pierderilor referitoare la calitate" [21]. y y y y . Diagrama Pareto este o reprezentare grafica a unor date (în cazul meu a cauzelor defectelor). 20% din populatie detinea în jur de 80% din avutia nationala. în sectia A1. respectiv acele caracteristici de calitate care au o importanta vitala.IV.20 Tipuri de defecte.Mobreal Divers S. sursa: informatii de la firma. 80% din pierderi.L. Este o metoda grafica de analiza si evaluare care scoate în evidenta importanta relativa a diferitelor informatii de care dispunem.

05.. evaluarea actiunilor corective necesare.5 Utilizarea unei documentatii utilizate la termen Probleme legate de sistemul calitatii sunt actualizate simestrial la nivelul managementului la cel mai înalt nivel (Directorul general împreuna cu directorii de fabrica). determinarea actiunilor preventive.2. "Actiuni corective".reprezinta initialele de la Manualul Calitatii si initialele firmei. înregistrarea rezultatelor analizei.FMG . evaluarea necesarului pentru actiunile preventive. Codul documentelor sistemului de management al calitatii este format din initialele documentului.R. implementarea actiunilor preventive.C. de la 01 . întreprinderea a elaborat si mentine procedura "Actiuni preventive".FMG . care acopera: analiza neconformitatilor.AC IUNI CORECTIVE Actiunile corective se aplica în scopul eliminarii neconformitatilor aparute. precum si dintr-un grup de doua cifre. întreprinderea a elaborat si mentine procedura PSC . ale organizatiei. determinarea cauzelor producerii neconformitatilor. Modul cum se realizeaza codificarea pentru diferite tipuri de documente este urmatorul: 1. analiza actiunilor preventive întreprinse si determinarea eficacitatii lor.reprezinta numarul editiei în vigoare.XX în care: MC . y y y y y y y y y y y y IV.. înregistrarea actiunilor preventive.C. care acopera: determinarea cauzelor posibilelor neconformitati. Utilizarea unei documentatii actualizata la termen conduce la eliminarea din start a neconformitatilor dintre cerintele si asteptarile clientilor si produsele oferite de S. FIBEC METALGLASS se realizeaza astfel: Codificarea documentelor QMS este realizata si tinuta sub control de Responsabilul MQ pe organizatie. inclusiv reclamatiile clientilor.XX .Mobreal Divers S. analiza actiunilor corective întreprinse si determinarea eficacitatii lor. precum si de personalul elaborator. XX . determinarea si implementarea actiunilor corective.L.FMG . Prin aplicarea acestei masuri se estimeaza o scadere a cheltuielilor cu rebuturile si remedierile prin utilizarea unor neconcordante de ordin tehnic. Pentru Manualul Calitatii: MC . cu respectarea regulilor de codificare. Pentru procedurile de sistem : în care : PSC . AC IUNI PREVENTIVE În scopul înlaturarii neconformitatilor posibile. 3. În acest sens. 2. Codificarea documentelor QMS în cadrul firmei S.FMG .

.C Mobreal Divers S..XXX în care: F. registru si initialele organizatiei. Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 în 6 luni. Pentru procedurile de lucru : PL..PSC . R .FMG . R în cadrul documentului de care apartine.IL(ST) . XXX . Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale.PL -FMG .XX .FMG -XX în care: .R.reprezinta initialele de la formular..XX .reprezinta initialele de la instructiune de lucru (specificatie tehnica si initialele organizatiei.FMG. de la 01. eticheta.XXX R .FMG . 5.FMG .reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru. IV.L. a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001. de la 01 .FMG-XX E . XX . de la 01 . 3. obiectiv pe care societatea îl prevedea pentru a doua jumatate a anului.reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei.FMG ...XX în care: ..reprezinta numarul de ordine a procedurii . .. .6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000 La începutul anului S.numarul de ordine al F.au aceeasi semnificatie ca la procedurile de lucru. etichete si registre: F. E. Pentru instructiunile de lucru si specificatii tehnice: IL( ST) .reprezinta initialele de la procedura de lucru si initialele organizatiei. .FMG . E. 4. Pentru formulare.

Scopul firmei este de a preveni neconformitatile în toate fazele ce se deruleaza între identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare. aptitudini de utilizare. Calitatea produselor si serviciilor este data de sinteza principalelor proprietati si caracteristici ce exprima gradul de utilizare în satisfacerea unei nevoi. straduindu . situata în orasul Valenii de Munte. Mobreal Divers S. S. respectând cerintele standardelor SR EN ISO 9001/2000 precum si cerintele legale generale. Masura este limita dincolo de care se schimba calitatea obiectului sau serviciului.C. etc. Obtinerea unor rezultate mai bune în eficientizarea produselor. calitatea este definita de totalitatea cerintelor care asigura integral realizarea scopului în care a fost creat si comercializat. este de a oferi produse / servicii de un înalt nivel calitativ. calitatea este definita de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs. legatura se exprima prin notiunea de masura. y y y IV. conformitate cu cerintele. ca parte integranta a politicii generale a organizatiei. În acest scop.R. calitatea este definita ca fiind grad de utilitate. În conformitate cu ISO . care au aceasi destinatie. . respectiv serviciu.".L. sectoriale si intersectoriale. Calitatea este o categorie filozofica si exprima însusirile esentiale ale unui obiect sau serviciu care îl fac sa se distinga de toate celelalte produse. cât mai eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate.R. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. În conformitate cu Legea calitatii. dotarea cu aparatura moderna. are acces direct la transportul rutier (prin Drumul National 1A ) si la transportul feroviar (prin statia din Valenii de Munte ) ceea ce constituie un mare avantaj referitor la posibilitatile de aprovizionare si desfacere a produselor. S. este o societate cu traditie româneasca. calitati din partea personalului.ISO 9001/2000 ajuta firma: Sa demonstreze clientilor si partilor interesate ca procesele de realizare a produselor si serviciilor sunt tinute sub control si sa garanteze executia unor produse de buna calitate. Calitatea este legata de cantitate. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. la 32 km de municipiul Ploiesti si la 90 km de Bucuresti (capitala României). respectiv servicii similare.Organizatia Internationala de Standardizare. Politica în domeniul calitatii si a mediului la "S.C. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor. respectiv utilizare.L. Mobreal Divers S.7 Instruirea permanenta a personalului Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei în domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea în întreprinderi. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. În literatura de specialitate. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii în concordanta cu standardul SR EN ISO 9001/2000 precum si cu legislatia în vigoare.R.se continuu prin îmbunatatirea performantele referitoare la calitatea si la mediul înconjurator. care îi confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate si implicite.C Mobreal Divers S.L. aptitudini. Ajuta la formularea unor strategii si politici adecvate cerintelor pietei actuale precum si la stabilirea unor obiective coerente si realiste.

. Mobreal Divers S. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. De resursele umane ale firmei se ocupa în prezent. Firma poate apela la profesionisti pentru realizarea unui site în care vizitatorii pot vedea ce ofera firma si tot aici ei îsi pot lasa sugestiile. se reduce continuu. Internetul ar putea fi o solutie eficienta în acest caz.R. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. dotarea cu aparatura moderna. SC Mobreal Divers S.68 pentru ca în anul 2005 sa se ajunga la 440964. de aceea apar mici divergente care uneori par ca nu au rezolvare.Mobreal Divers S. desi în anii precedenti a avut câteva schimbari în ceea ce priveste numarul de salariati care din punct de vedere cantitativ s-a modificat de la an la an. Aici sunt întocmite statele de plata si tot aici se tine evidenta salariatilor. 2 . Salariul este foarte mic în comparatie cu efortul pe care îl depun angajatii. Pe masura ce creste vârsta omenirii.R. Sursele de aprovizionare cu materii prime se afla la distante destul de mari ceea ce prezinta un dezavantaj pentru întreprindere.L. În cadrul întreprinderii S. Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. numeric dar si din punct de vedere al competentelor acestora.R. asa cum am mai spus.C. propunerile si. compartimentul contabilitate. având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit. În ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se constata un dezechilibru între numarul celor cu studii superioare tehnice si numarul celor cu studii superioare economice. În acest scop. Initial s-a disponibilizat personalul direct productiv. categoriilor si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor cerute de piata. Pentru îmbunatatirea activitatii firma are nevoie de o suplimentare a spatiului productiv. este dotata cu echipamente performante însa fata de alte întreprinderi prezinta o oarecare ramânere în urma deoarece unele echipamente s-au uzat si necesita reparatii. impune actualizarea si îmbunatatirea continua a cunostintelor personalului calificat. Mobreal Divers S. Germania sau chiar din Europa Centrala si de Est intra pe piata cu preturi tot mai competitive. ar trebui sa-si modernizeze tehnologia existenta prin achizitionarea de noi utilaje. Mediul în care firma îsi desfasoara activitatea. restructurarea se manifesta printr-o serie de schimbari tehnologice si metodologice. SUA.L. Astfel se poate explica regresul firmei. Din toate situatiile prezentate anterior dar si în capitolul II putem spune ca S.R. într-un ritm exponential. S-a studiat procesul de productie si normele de munca si s-a ajuns la concluzia ca aceste norme sunt subdimensionate iar în perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de reducere a volumului personalului. Ponderea covârsitoare a inginerilor (3%) indica o situatie nefavorabila. Hala de asamblare si prezentare mobila ar trebui extinsa cu cel putin 10 m pentru a spori capacitatea de prezentare si promovare a produselor. disponibilizarile facându-se treptat. Societatea are nevoie în mod evident de un compartiment special de resurse umane. Hala pentru tâmplarie si hala de taiere PAL au. La nivel microeconomic. durata de viata a conceptelor.L. În acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar îndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine. ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de înnoire.Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor.87. se impun efectuarea unor cursuri de specializare pentru agajati. în urma testelor efectuate as propune înfiintarea unui laborator CTC întrucât întreprinderea nu dispune de acest laborator. aptitudini. În conditiile economiei de piata. Preturile practicate de firma nu constituie un avantaj absolut deoarece tot mai multe firme din Olanda.C.C. de ce nu. Anglia. iar în perioada urmatoare s-a operat asupra personalul direct productiv. Esentiala pentru firma este promovarea produselor si serviciilor oferite. atât pentru cei cu mai multa experienta cât si pentru cei nou veniti. societatea S.L.C Mobreal Divers S. Cum aceste schimbari trebuie sa porneasca de sus. Ceea ce este specific. o mare atentie trebuie acordata restructurarii si modernizarii productiei. criticile. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. Întreprinderea a înregistrat profit permanent prezentând o usoara scadere în anul 2003 când a ajuns la 267877. îl prezinta lipsa de motivare a personalului. ele sunt urmarite cel mai bine prin asa-zisul management al schimbarii prin care toate firmele românesti ar trebui sa treaca. Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si. de asemenea nevoie de mai mult spatiu productiv. de schimbare. De asemenea. consecinta principala fiind nefundamentarea economica a deciziilor.L. este o întreprindere destul de profitabila.R. Un mare dezavantaj pentru S. calitati din partea personalului.

archaelogical monuments.referate.E.ro/. *** http://www. Bucuresti.. Editura Eficient. Bucuresti 1974.Cismaru I. Plesea D... si Havrilla A.. *** http://www.S. Editura Orizonturi. museums.Redes Al.C.R. Pâslaru C. Fornoaga.. 1991. Editura Meridiane. Bucuresti 1987.ro/. *** http://www.imagini. Pépin J.Antichitati.Cucu N. mosaics. Ministerul Silviculturii. sites and .regielive. 8.T. Italia.. *** Informatii de la firma. Industriei Lemnului si Hârtiei.Redes Al. Ghimpu R. Editura Lider.Braunstein F.. .ro/.L. Cismaru M. Editura Didactica si Pedagogica. 7.Mobila stil. 1993.S. Pâslaru C.. *** http://www.Mobilierul locuintei. Editura Tehnica. .Consider ca firma S. . . Bucurejti. Via Gamba.Merceologie industriala. 10.Ravena..Bustacchini G. electrice si chimice. Paraianu E. 1. *** Industrializarea lemnului în produse semifinite. de aceea propun înfiintarea unui compartiment relational client . unde angajatii acestui compartiment sa poata aduna informatii referitoare la cerintele de calitate ale produselor pe care clientii le doresc cât si nemultumirile clientilor referitoare la serviciile prestate de firma. Lito A.Vassilakis Sp. Cartolibreria Salbaroli.A..Ghid de cultura generala.org.google..S. 9. Bucuresti 1950. Petrescu V.ro/. Brânzei S. Bucuresti 1999.Redes Al. 1998.furnizor. 2. . Bucuresti 1980.E.Miller J.. 4. o abordare mai detaliata. Editura Tehnica. A. 1962. Caiet de lucrariaplicative la Merceologia produselor metalice. cât pentru furnizori acest compartiment sa adune date si informatii referitoare la calitatea materiilor prime oferite de acestia si de preturile de vânzare practicate. Olaru M. Bucuresti. 6. Diamandescu E. . history. Editura M. Ravena. monuments and environment. . Mobreal Divers S.. Bucuresti.F. nu are o legatura permanenta cu clientii si furnizorii.Crete.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. 3. . 5. *** http://wikipedia. *** Encyclopaedia Britannica 1994-2001. Lito A. Athens..Cârstea I. Raducanu I. Paraian E. Fornoga C.Merceologie. .

Mobreal Divers S.C.Mobreal Divers S. Dormitoare obtinute la S.C.R.R.L.L.Bucatarii obtinute de S. .

L.sifoniere confectionate la S.Mobreal Divers S.R.: .C.

L.C.R.: .Mobreal Divers S.Diferite piese de mobilier obtinut la S.

.

.

[4]Cismaru I. Plesea D.[1] Encyclopaedia Britannica 1994-2001. A. [6] Cismaru I. 2 Rede Al. 97 [13] Cismaru I.. Lito A.Crete. . Via Gamba. 1962.Mobila stil.Mobila stil. 1998. 1993. 285-287. museums.E. Editura Orizonturi. Editura Tehnica. Petrescu V. 354-355. pag. Fornoaga.. Paraianu E. Cismaru M. 1991. 337 5 Redes Al. mosaics. pag..F.. Cismaru M. pag. pag. Industriei Lemnului si Hârtiei. 1994-2001. si Havrilla A.55-63. Editura Lider. . pag. . . Cismaru M. pag. 218-220. Ghimpu R. Editura Tehnica. . [3]Industrializarea lemnului în produse semifinite. Pâslaru C. Editura Tehnica. 161. pag. 11. Bucuresti. 184-196. 196-198. 1993. pag.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. Ravena.. Bucuresti. [12] Bustacchini G. . 1993. Bucuresti.Ghid de cultura generala. Bucuresti 1950. Ghimpu R..Ravena. Editura Didactica si Pedagogica. Pépin J. pag. Ghimpu R. . archaelogical pag. Editura Tehnica.. . 1993. 79-103. [7] Encyclopaedia Britannica.Merceologie industriala. history. sites and monuments. Raducanu I. Bucurejti. 14 Braunstein F.Mobila stil. .. Bucuresti 1999. Bucuresti 1974. monuments and environment. Ministerul Silviculturii. [8] Cismaru I. Bucuresti. . Bucuresti. Bucuresti 1980. Athens.Merceologie. Editura Meridiane..S. .Mobila stil..Mobilierul locuintei. Italia. Editura Eficient. pag.. . [10] Cârstea I. Cartolibreria Salbaroli. Editura Tehnica. pag. [9] Cucu N. Cismaru M. Ghimpu R... [11] Vassilakis Sp. 394-404..

. si Havrilla A. Editura M.Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice.T.S.R. director general la Accent Architecture [20] Florea Gabriel. Mobreal Divers S. pag.S.Antichitati. Bucuresti. Lito A. [18] Redes Al. director general la S.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila.A. pag. pag. Bucuresti 1987.. Bucuresti.E. Bucuresti.[15] Miller J..S.. electrice si chimice.. Pâslaru C. [16] Cârstea I. [19] Adrian Iovescu. 210. Diamandescu E. 233-234. Olaru M.. 1962. Editura M. . 30-32. Brânzei S.C. Editura Didactica si Pedagogica. pag.A. Paraian E. o abordare mai detaliata. Fornoga C. [17] Miller J.referiri în domeniul calitatii . o abordare mai detaliata..L [21] Juran.22-23. .T.. .Antichitati.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->