Introducere............................................................................................................6 Capitolul I.Aspecte merceologice privind lemnul si marfurile din lemn..................................................................

.......................................................8 . I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului...................................8 I.2 Defectele lemnului.......................................................................................14 I.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei...................17 I.4 Fabricarea mobilei........................................................................................25 I.5 Evolutia stilurilor de mobila....................................................................28 I.6 Verificarea calitatii mobilei........................................................................45 Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. S.R.L......................................................................................................51 II.1 Scurt istoric...................................................................................52 II.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei.....................................53 II.3 Prezentarea resurselor firmei...................................................................54 II.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale ...................................................................................................................................57 II.5 Prezentarea structurii de management...................................................66 II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei..................................67 II.7 Documente organizatorice specifice, întocmite de firma ( organigrama ).......................................................................................................70 Capitolul III. Gama sortimentala a S.C. Mobreal Divers S.R.L............72 III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72 III.2 Structura sistemului calitatii..........................................................78 III.3 Verificarea calitatii........................................................................79 III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii.................80 III.5 Asigurarea interna a calitatii....................................................................81 III.6 Asigurarea calitatii prin control..............................................................82 Mobreal Divers

III.7 Metode statistice.........................................................................................83 Capitolul IV. Directii de actiune în vederea îmbunatatirii calitatii produselor.....................................................................................................84 IV.1 Linii principale de actiune..............................................................................84 IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85 IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor...............................88 IV.4 Diagrama Pareto................................................................................................90 IV.5 Utilizarea unei documentatii actualizate la termen................................93 IV.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000..........................................................................................................95 IV.7 Instruirea permanenta a personalului.........................................................95 Concluzii si propuneri..............................................................................................96 Bibliografie..................................................................................................................99 Anexe............................................................................................................................100

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie. În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi. În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila în multe centre ale tarii. ara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare. Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari: - de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei; - reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc. O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite întrebuintari. Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hârtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991. În ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul îsi pastreaza locul în constructia mobilei. Consumul de lemn n-a încetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gând sa o respinga. Lemnul ramâne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne. Înca de acum 30 de ani, lemnul a început o adevarata reconvertire, cedând noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinându-se în majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, în special a semifabricatelor superioare înnobilate.

Se pare deci ca lemnul îsi pastreaza în viitor un loc de prima importanta într-o economie echilibrata, ca si în cursul secolelor trecute, dar sub o forma si într-un mod de întrebuintare adesea diferit si în cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atât din punctul de vedere al structurii cât si al tehnologiei. Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci când acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - în contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de înalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii în raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe cât posibil, împreuna cu acestia. Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor recunoaste în mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din România care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELEN durabila a activitatilor lor. "A excela" înseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu, produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. În consecinta, "excelenta" reprezinta atât conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza cât si ansamblul factorilor datorita carora persoana, produsul/serviciul sau organizatia respectiva a reusit sa exceleze. Comparând performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta". Prin prezenta lucrare am încercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am încercat sa enumar posibilitati de punere în valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI M RFURILE DIN LEMN
I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului
Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop. Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera în functie de planul de sectionare a trunchiului. În principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri: sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului; sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului; sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere.

y

y

y

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita în principal din doua tipuri de celule: 1. 2. trahee si traheide; celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Aceasta variatie îsi va pune amprenta asupra aspectului si proprietatilor acestora, care vor fi uneori foarte diferite, ceea ce conduce, în final, la multiplele utilizari ale lemnului. Celulele se deosebesc între ele atât ca forma, dimensiuni, cât si prin rolul pe care-1 detin. Traheele sunt tuburi capilare lungi, continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze. De aceea, ele sunt dispuse, mai mult sau mai putin, vertical în cadrul trunchiului (la unele specii sunt dispuse elicoidal, fiind rasucite în jurul trunchiului). Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constând în forma celulei, traheidele fiind ascutite si închise la ambele capete. Celulele de parenchim sunt celule cu peretii subtiri care au functii de rezistenta. În structura macroscopica a lemnului, ilustrata în figura nr. 1, se deosebesc urmatoarele zone: coaja; cambiul vascular; alburnul; duramenul; maduva; inelele de crestere; razele medulare; porii.

y

y

y

y

y

y

y

y

Examinarea lemnului în sectiunea transversala releva o succesiune de straturi de crestere care înconjoara maduva si care sunt protejate la exterior de un strat mai dur de coaja (scoarta). Coaja are un rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive, fiind folosita în principal la extragerea unor substante tanante sau medicinal.

numit cambiu vascular. nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. în timp ce speciile cu porii invizibili au o textura fina). Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului. În sectiune radiala. În zonele cu clima tropicala. unul mai închis si unul mai deschis la culoare. aceste raze medulare. diferita de la o specie la alta. rotunde sau ovale. portiunea centrala moare complet. în fiecare an. În sectiune tangentiala. Gimnospermele sunt neporoase. oxalati. care sunt interpuse printre celulele de alburn. în sensul ca este implicat în procesul de crestere. canalele se acopera cu gume. rasini sau cu aer. mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice.1 Structura macroscopica a lemnului. În functie de marimea lor. Hemiceluloza intra în compozitia membranelor celulare. tocmai de aceea. a alcoolului etilic etc. ele se prezinta sub forma de benzi. permite obtinerea alcoolului metilic. care este mai compact si mai închis la culoare. influentând în mod hotarâtor textura lemnului (speciile cu porii mari prezinta o structura grosiera. 1. unde apar sub forma unor mici orificii. fiind folosita. mai deschis la culoare decât lemnul produs mai târziu. lemnul este format din: 1. În zonele cu clima temperata. uleiuri eterice. 2. cambiul genereaza lemn nou în timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu). Razele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim.1 substante organice principale. 1. care la rândul lor se împart în: 1. 3. Din acest punct de vedere. însa conditiile de mediu variate existente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati în cresterea masei lemnoase. mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul târziu (din a doua perioada vegetativa). trunchiul copacului este înconjurat de o noua pereche de straturi. calciu si magneziu. de obicei mai închis la culoare si care confera rezistenta mecanica arborelui. În zonele cu clima temperata. Duramenul este cuprins între maduva si alburn si este un lemn mai dens. prin distilare. de asemenea si la fabricarea unor lacuri. cu grosimi si lungimi diferite.ro Între scoarta copacului si masa lemnoasa propriu-zisa exista un strat îngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber. Sarurile minerale sunt în general silicati. gume. Celuloza reprezinta materia prima de baza în fabricarea hârtiei si a unor fibre textile. Astfel. lemnul este clasificat în doua mari grupe: specii poroase si neporoase. numite "oglinzi". exista si alte celule vii. . 2. rasini etc.Fig. sursa:www. Odata cu cresterea copacului. [1] Din punct de vedere al compozitiei chimice. inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si. Alburnul este dispus între cambiu si duramen si este un tesut mai rar. tanante etc. apa. care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit. Ca urmare. în timp ce angiospermele sunt poroase. care apar în sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. natriu. substante organice.) si umplerii capilarelor cu aer. Procesul de aparitie a duramenului începe dupa o anumita vârsta a arborelui. carbonati si fosfati de potasiu. substante tanante.2 Substantele organice secundare cuprind: rasini. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva.1 Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza. Multe specii prezinta inele de credere (inele anuale). iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si. datorita i 313h76d mpregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante. Acesta este un strat generator de celule în continua crestere si diviziune. fiind singura zona a trunchiului care este angajata în cresterea activa a arborelui. porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber. Razele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc într-unul dintre inelele de crestere sau pot înainta pâna la maduva. Schimbarile interne sunt urmate de modificari specifice de culoare. hemiceluloza silignina. 1. colorate mai închis. care este mai poros. El are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva. astfel ca maduva apare mai închisa la culoare decat alburnul. fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase înregistrata într-un an.regielive. formeaza linii în forma de V.2 substante organice secundare. Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati în sectiune transversala. termenul de inel de crestere este de preferat în locul termenului de inel anual . saruri minerale. inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara-vara). pigmenti etc. care da nastere tesuturilor lemnoase definitive. cu un continut de apa mai scazut.

tisa etc. platan etc. molid. Debitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele. . paltin etc. alburnul prezentând nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu închis. în constructii sau pentru exteriorul mobilei.1-1. ciresul este mult apreciat în confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase. Rasinoasele au desenul simplu. pe când foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. Punctul teoretic. de la alb galbui (salcâm. Masa specifica variaza între 0. iar interiorul celulelor este gol. Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin în jurul circumferintei trunchiului). care absoarbe apa din mediu.). brad. atingându-se continutul maxim de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa pâna la 800%. de planul de debitare. mai închise la culoare. Higroscopicitatea se manifesta atât la arborii netaiati. Lemnul este un material higroscopic. Continutul de apa variaza între 30-60%. în functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui. precum si unele anomalii de crestere. dispuse la anumite distante unul fata de celalalt.). y y y y y Textura lemnului este data de forma. Luciul poate fi: luciu matasos (paltin. pe când la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau în V. care în combinatie cu duritatea si culoarea lui îl fac deosebit de pretios în obtinerea furnirelor). dar poate fi diferita si în cadrul aceleasi specii. apa patrunde în cavitatea celulelor. la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului. astfel încât cutitele. ulm etc. gorun. dimensiunea. semifina (anin. cer . dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare.). Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt strâns legate de masa specifica. paralele. ajungând pâna la un continut de 12-15%. care în sectiune radiala formeaza mici oglinzi. palisandru. De asemenea.lemn foarte usor: plopul negru. " aspect mazdrat"). mesteacan.lemn foarte greu: stejar. nuc. cât si la lemnul obtinut prin taierea lor. cum ar fi: fibra creata. precum si de unghiul sub care cade lumina.3.59. Din acest punct de vedere. noduri mici. de rugozitatea suprafetei.lemn usor: pin silvestru. este folosit în constructii si la fabricarea hârtiei. ondulate sau chiar dintate). frasinul. plopul etc. speciile de lemn se împart în: . Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea. violet (amarant) si negru închis (abanos). în care peretii celulari sunt complet saturati. lamâi etc. respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier. salcâm. se constata variatii de culoare si de la o zona la alta.). cât si în forma de vapori.lemn greu:carpen. Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului. textura. de specie si de modalitatea de debitare.). mahonul este o specie tropicala rezistenta. Variatii de culoare se înregistreaza însa si în cadrul aceleasi specii. ulmul. culoarea variaza de la o specie la alta. jugastru. pâna la brun închis (nuc. aflata atât în forma lichida. în functie de specia si vârsta arborelui si de anotimp. creeaza desene si efecte estetice deosebite. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte. pinul 250% ). 3 . cunoscute sub diverse denumiri ("ochi depasare". plop. . stejarul este cel mai rezistent. mesteacanul.5%. un lemn relativ ieftin. Apa retinuta în peretii celulari variaza între 20-35%. masa specifica. mesteacan etc. Lemnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de 8. foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate. . luciu cu ape (paltin cret) etc.lemn semi-greu: tisa. la rosu (mahon.). Desenul depinde nu numai de specia arborelui.lemn semi-usor: castan. vii. luciu satinat. De exemplu. Textura poate fi: foarte fina (mahon. Prin uscare. brad. Higroscopicitatea. este cunoscut sub numele de "punct de saturatie al fibrei". desenul.). precum si de modul de debitare. corn. provenite de la muguri si dispuse grupat în anumite zone. lemnul verde pierde treptat din apa. anin. durabilitatea. la unele specii. taie transversal inelele anuale. aspra (stejar. luciu auriu.5 g/cm . fina (nuc. umflarea si contrângerea. . Dincolo de acest punct. simple sau ondulate. plop negru etc. y y y y Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului. proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. paltinul. par african etc. umiditatea. Neregularitatile fibrelor.). tei. nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele. Ea depinde de clima. în functie de specie. luciu argintiu ( mesteacan). ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului. luciul. începând cu apa din cavitatile celulare. În functie de pigmentatia naturala. . iar desenul obtinut este deosebit. care-i determina si domeniul de utilizare.

iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala).rezistenta la compresiune. unele proprietati putând prezenta valori ridicate. densitatea si umiditatea lemnului (cu cât umiditatea este mai mica. care depinde în principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala. y y . De aceea. Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol. Proprietatile termice. plop. continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului. iar altele reduse. forma. puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa între 4. are loc si o crestere a conductivitatii electrice. lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica decât cel neaburit. alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus în porii lemnului). aspect si compozitie chimica). Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0°C si la o umiditate constanta. cu toate ca exista si exceptii. Pe lânga fungi. De asemenea. atunci când lemnul este umed. Prin expunere directa la foc. În general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute). Astfel. cu atât rezistentele sunt mai mari). tocmai de aceea. Astfel. dar si de specie. lemnul este producator de sunete si poate absorbi. cedrul. Izolatia sonora este mica. iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si. el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. pe când. odata cu cresterea umiditatii. în mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica.duritatea. placajele absorbind mai bine sunetele joase. Durabilitatea. la atacul insectelor. iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare decât lemnul netratat. la tractiune. Toate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta. în vederea obtinerii unei acustici superioare. pe când fagul. lemn dur: salcâm. frasin. amplifica. în spatiile goale. la asa numita "inima rosie". el este folosit în construirea fundatiilor de cladiri. care conduc. lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica.000 de kilocalorii. în unele cazuri chiar mai ridicata decât a otelului si. nucul negru. lemn foarte dur: mesteacan. corn. pe când PAL-ul si PFL-ul. Astfel. putând rezista. . sunetele înalte. la despicare (clivajul). compresia si tensiunea lemnului.Umiditatea lemnului este o caracteristica negativa. de mari dimensiuni. Variatiile de duritate între diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte. 2. bradul sunt specii mai putin durabile. cu importanta primordiala. la uzura. Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrângere a lemnului. mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si extrem de durabile specii. lemn semidur: larice. la oboseala. care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi.2 Defectele lemnului Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (în structura. la o temperatura de 400°C. teiul. densitate. tocmai de aceea. semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pâna la 90%. ea afectând toate celelalte proprietati (volum. 3. sute si mii de ani. anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori. daca nu este atacat de insecte. fiind astfel un material diamagnetic. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii. Însa. Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare când fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase). În general. plopul. exista specii care se despica usor: pin. fata de care unele specii sunt foarte rezistente. mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor. care le influenteaza negativ. Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile. Paralel cu fibrele. numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin.000-5. comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei. însa. rezistenta la îmbatrânire. Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile în raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. lemn moale: tei. 4. ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent. stejarul. brad. dilatatia termica este foarte mica). tei. sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. Lemnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica). lemnul este clasificat în lemn de esenta moale si de esenta tare. Înaltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor. numai foarte putine specii contin rasini. numite si specii angiosperme (cusamânta închisa în fruct: stejar. lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica). Din punctul de vedere al duritatii. transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. În functie de duritate. de densitate si de defectele existente în lemn. palmierul. molid). speciile lemnoase se pot clasifica în: 1. carpen. fag). Nucul. dimensiuni. greu: ulm. Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente. În general. Proprietatile mecanice includ: . mesteacan. iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere). termice si acustice). stejar. în cazul lemnului tare. lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina. foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul. Proprietatile acustice. Proprietatile electrice si magnetice. fag. lemnul arde cu usurinta. precum si de defectele lemnului. esentele tari sunt cele de foioase. I. Rezistenta la despicare este diferita de la o specie la alta. Aceasta proprietate. exista si o serie de alti daunatori. cum ar fi noduri. la încovoiere. fibre spiralate. Prin lovire. precum si în cadrul aceleasi specii. rezistentele mecanice. Rezistenta la compresie a lemnului este ridicata.

ca urmare a actiunii vântului. printre care: . Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. Astfel. labartarea si canelura. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vârf. " noduri în cuib ". când contractia în lemn variaza în functie de directia fibrelor. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic în sens longitudinal si transversal. aparute sub actiunea vânturilor puternice si cadranurii . astfel. .precipitatiile (ca durata si cantitate). Canelura este determinata de zonele de coaja înfundata. albastreala. ciupercilor. 2. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni în lemn. nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre în masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. putrezire. De aceea. .fibra rasucita. ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza în trunchi. datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat în apa. aparuta din nevoia de echilibrare. Fibra încâlcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase în anumite zone. în sectiune transversala. Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra în industria pieselor de mobilier. verticala. totale sau partiale. Curbura reprezinta devierea într-un singur plan sau în mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala.fibra încâlcita. acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). gruparea în anumite zone a unor noduri încastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte în efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: "ochi de pasare".fibra creata. Ele pot apare sub forma: gelivurii . trunchiul prezinta un contur ondulat. 1. Ea apare ca urmare a actiunii îndelungate a vântului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului. Spre deosebire de acestea. sub actiunea gerului si a vîntului. apar trepidatii ale copacilor. În cea de-a treia categorie de defecte. strangularea trunchiului. Lemnul constituie. produse sub actiunea gerului. nodurile concrescute si încastrate nu pot cadea. sunt incluse: . zonele cu noduri prelucrânduse mai greu si. cadranura. de natura vegetala sau animala. nodurile pot fi: rotunde.crapaturi dinspre exterior catre interior. sub actiunea vântului sau altor factori atmosferici. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. anomalii ale fibrelor si maduvei. aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu.orificii si galerii. sunt incluse urmatoarele: 1. inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului. mai ales a rezistentei la încovoiere. În zonele în care ramurile pornesc din interiorul copacului. cu mustati. insectelor. însa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si. 2. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcâm. nodurile se contracta mai rapid decât restul lemnului. care apar când copacul deviaza de la pozitia sa normala. în functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si în functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate. rulura. anomalii ale trunchiului. ovale. variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura). pentru a rezista la actiunea vântului. În aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura.fibra înclinata. care conduc la aparitia unor valuri longitudinale.crapaturi concentrice. ceata salina. În unele cazuri.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului. Defectele celei de-a doua categorii. " aspect mazdrat". Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. crapaturile: gelivura. În prima categorie de defecte. un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: . un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati în masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice. Prin taierea trunchiului. Propriu-zis. formându-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute. radiatiile solare. chiar deloc. conducând astfel la aparitia unor noduri încastrate. . fibrele lemnoase ale trunchiului cresc în jurul ramurii. la care. în functie de forma lor. nodurile. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. care conduc la separatii în tesutul lemnos. însa. lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. uneori. cauzate de insecte si paraziti. alungite.y actiunea agentilor de biodegradare a lemnului. Labartarea trunchiului consta în marirea brusca a circumferintei în apropierea solului. 3. vântul.crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja. Fibra înclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului. Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau în interiorul acestuia. 3. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare. iar mai departe. formând astfel o gaura în lemn. mergând catre suprafata. inima rosie de fag. astfel încât. În timpul uscarii. care urmeaza linia inelelor anuale. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta în dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. putând fi folosit numai ca materie prima în industria chimica. Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea. rulurii . fara a ajunge la exterior. acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. [2] Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. .

cât si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. coloratii anormale. cazatoare si putrede. fiind relativ ieftin si putând fi supus unor prelucrari. ciupercile si bacteriile xilofage. rosu. furnir cu ochiuri. putrezirea. fara a i se modifica însa proprietatile. cu ferastraie. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite în aceasta industrie. stejar. obtinute prin debitare radiala [4]. sculptat. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase. Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta. el poate fi pictat. inima si maduva lemnului. y y Dupa modul de taiere. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica. furnir cu flacari. cu grosimi variind între 0. . taiata radial. Astfel. viespile. iar lungimile între 0. cu muchii lungi.fibra creata. în functie de destinatia lui. Culoarea naturala variaza de la alb. maro. foioase tari si foioase moi. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale. obtinerea unor efecte estetice deosebite. ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa. radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii în forma de V. mucegai. tesite). drepte si la furnirele debitate semiradiale. 1.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei. cu infinite tonuri intermediare. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta înca din Egiptul antic. Pentru a fi folosita în industria mobilei. taiata semiradial. Pe lânga lemnul masiv. cheresteaua poate fi: taiata în plin sau direct (se obtin scânduri în forma trapezoidala. cum ar fi: insectele xilofage. tratamente si finisaje foarte diferite. 2. concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. furnire cu desen dezordonat: furnir înflorat. y y y y y y La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita. având grosimile cuprinse între 12-50 mm. gauri. se agata de trunchiul copacilor conducând la strangularea lor. [3] 3. totusi pierderile de material sunt mari si. dovada fiind piesele de mobilier egiptene. De exemplu. furnicile. însa prezinta dificultati la împerecherea în cadrul aceleiasi garnituri. . aurit. pe baza unor desene prestabilite. permitând. cheresteaua poate fi de: rasinoase. iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite. Lemnul are o valoare estetica ridicata. galerii. care s-au conservat de-a lungul timpului în bune conditii. de frasin. în vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde. de rasinoase. ea nu a fost exploatata pe deplin pâna la începutul secolului al XVIII-lea. . socluri. în perioada stilului Rococo . pâna la negru.fibra înclinata: se admite o deviere de maxim 10%.noduri sanatoase. furnirele se clasifica în: 1. când suprafetele curbe. ondulata si încâlcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei. obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor. norme tehnice sau din contracte. care se vor mentine si dupa racirea lui.45-3 m (în functie de specia lemnoasa respectiva). în care produc orificii si galerii. verde. fiecare dintre aceste materii prime fiind supuse unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice. atât prin coloratia diferita a diverselor specii. vargate (frize). Furnirul derulat este mai gros. cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate). în special pentru fabricarea elementelor de rezistenta. cornise. crapaturi nestrapunse si strapunse. se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu. taiata tangential. În functie de specia lemnoasa. concave si convexe erau frecvent furniruite. taiata în sferturi. furnire cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late. unele esente au proprietati superioare altora. gelivura. când lemnul apare colorat în albastru cu nuante cenusii sau verzui. se afla urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: . linii paralele si înclinate. Parazitii vegetali. albastreala. paltin. cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. definitive. . picioare. prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice. este un material rezistent. tot prin juxtapuneri. inelele anuale reprezinta ele însele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate. de aceea. pungi de rasina. Furnirul este un strat foarte subtire de lemn. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv. De asemenea. fluturii. cheresteaua din lemn de foioase. legaturi. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul. pe când furnirele debitate tangential. taiata în prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater în scânduri cu patru muchii). la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate. frize. mecanic. gri. când lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea. latimile între 6-30 cm. I.nu se admit: coaja înfundata. noduri partial concrescute sau crapate.În cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti. obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale. cum ar fi iedera si vâscul. lacuit. croitorii. la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele.2-6 mm. ulm. ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. la galben. pe masini de laminare si prin derulare.

conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm. . este realizat dintr-o esenta valoroasa. corespunzatoare culorii speciilor folosite. prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor. un fileu si o rama de încadrare din furnire din specii de culoare închisa [6]. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor. cu structura celulara. în vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic.Marchetaria îsi are originea în epoca Renasterii italiene si consta în aranjarea. încâlcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei. îmbinari deschise. conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive.3 mm adâncime /m .1 mm. dar se admit la calitatea a II-a pe cel mult 20% din suprafata. tanin 2 calitatea a II-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm . a panelelor. Umiditatea foilor de furnir în momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa între 0. Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci. În acest fel se obtin desene divers colorate. sub forma de flori. reparatii cu dopuri sau petice. a carui grosime variaza între 0. patrat si transversal. cu diametre cuprinse între 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a). o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara. iar la y y y y y y y y y Pentru furnirele exotice de calitatea I. putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir.05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a II-a se admit cel mult doua zgârieturi de pâna la 0.tipul de finisare: panel slefuit. a lemnului stratificat.dupa grosime: diferite tipuri de panel. asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir. Pentru furnirul straturilor exterioare. atât fondul cât si compozitia realizându-se în totalitate separat de zona de aplicare. Intarsiile sunt încrustatii realizate în exclusivitate din furnir.noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm. a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit.5-6 mm. inima rosie de fag si coloratii închise sanatoase nu sunt admise la calitatea I. cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. [5] Furnirul estetic. . cu un diametru de 2 pâna la 10 mm/m . cu grosimi cuprinse între 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2. daca nu sunt accentuate. iar pentru cele de calitatea a II-a sunt admise doua noduri. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite. pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez. fibra înclinata. furnirele pot fi de: specii indigene si exotice. cu marimea de pâna la 5 mm). . tei. exterioare sau interioare.specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop. a mobilei. Mozaicurile pot acoperi întreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete). gauri de insecte. furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier. fibra creata. gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I. cu desene simple. iar pentru calitatea a II-a sunt admise gauri izolate. reparatii cu pene. Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. nodurile sanatoare partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I. asperitati provenite din derulare. peisaje. care apoi sunt debitate în acelasi mod ca si furnirul obisnuit. Furnirele pot fi înlocuite cu hârtie decorativa texturata care imita furnirele estetice. coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a II-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii. semicelulara si cu sentulet. în functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor.2-1 mm. lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite. crapaturi patrunse. petele de mucegai.nu se admit: noduri partial concrescute. înclinata. . cu o lungime maxima de 200 mm. De asemenea.crapaturi nepatrunse: la fiecare margine.directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal. indigena sau exotica si se aplica în general pe suprafata unui lemn masiv. Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte.În functie de specia lemnoasa din care provin. clasa A sunt admise urmatoarele defecte: . Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa. sau ulei nu sunt admise la calitatea I. . Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul în sine.structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci. cu diametru de maxim 3 mm. . Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea. în functie de specia lemnoasa respectiva. În acest fel se obtin decoratii complicate. dupa anumite modele prestabilite. comune si prezinta grosimi cuprinse între 0. astfel: nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati.4 si 1 mm. ondulari si defecte de încleiere nu se admit. iar în functie de destinatie ele se clasifica în: furnire tehnice si furnire estetice. precum si cu o serie de folii PVC. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi înnobilate prin presare. paltin. neadmitându-se decât noduri sanatoase total concrescute (2 noduri. prin încleiere cu un adeziv sintetic. cosuri cu flori. cel mult 2 buc/m . lustruit. Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: . peste care se dispun ulterior. acoperit pe ambele parti. zgârieturile cu o adâncime mai mare de 0. 2 . coaja înfundata. pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir.

umflaturi.35 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 0. Aceste placaje sunt folosite. încleiate cu rasini sintetice si presate la cald. . polite. cu furnire estetice. urme de chit si pete de ulei.dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice.dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri. 750 N. fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu. PAL înnobilat furniruit. astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente în toate directiile si sa fie tot atât de durabil ca si lemnul. PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: densitatea aparenta: pentru grosimi de pâna la 8 mm inclusiv: 650 kg/m si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m . fete-sertar. cu folii metalice. imprimari si zgârieturi. toate dispuse cu fibrele în aceeasi directie. . lipsa furnirului pe margini. melaminat. cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hârtie sulfat. melaminate. La rândul lor. . urme de hârtie adeziva. texturat.dupa specia lemnoasa a furnirelor componente: placaje din lemn omogen (de rasinoase.crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm. pentru placi spate mobilier corp. Straturile de furnir sunt dispuse în directii diferite. În acest fel. rezistenta la încovoiere statica: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 20 N/mm . . Placajul laminat este un produs similar. . . iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune. cum ar fi PAL-ul antiseptizat si ignifugat. Pentru miezul panelului. În functie de modul de obtinere si de finisare. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 0. coaja înfundata. pentru rame. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a înlocui metalul.nu se admit: putregai. . pirogravate. sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate: .nu se admit: umflaturi. umiditatea la livrare: 9±3 %. pe când straturile interioare. aschii de miez în stratul de fata. cum ar fi: indice de rezistenta micrologica: 85%. Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice.dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat. slefuiri neuniforme. PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm. emailate. Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn. zebra. În cazul placajelor. trebuie sa fie doar rezistente. acoperite cu tesaturi de fibre de sticla. antiseptizat. ignifugat. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 18 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm . conditiile de calitate sunt urmatoarele: . la fabricarea diverselor piese de mobilier. . de exemplu. y . folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructii aeronautice si navale). emailat pentru obtinerea usilor. a placilor. folie de polietilena sau hârtie sulfat.dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen. PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu. pentru sezuturi si spatare scaune. franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii: . obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare. pentru funduri. pete de liant si urme de parafina. presate si lipite între ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. . stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate.40 N/mm . ondulatii. metalizate. imprimari si zgârieturi. pentru canturi: minim 550 N. PAL stratificat si PAL multistratificat. placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale). rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 0. cu PFL dur sau cu placaj. consumul de lemn este minim. Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contrângerea sunt reduse. cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte.noduri concrescute: se admit.lN/mm . texturate. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab în celelalte directii. lipsa de sipci la capetele placii. tavane. noduri vicioase.dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice.Pentru panelul propriu-zis clasa A/A. dezlipiri de straturi si alte defecte. . iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. 2 2 2 2 3 3 2 y y y y y y În cazul semifabricatelor supuse unor tratamente speciale.dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice. la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita. pentru corp de mobila. proprietatile de prelucrare sunt mai bune. lemn satinat (satin wood).rezistenta la forfecare:min. emailat. cum ar fi pinul. Dupa destinatie. de compozitie. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon. presat. foioase moi sau tari). nu se admit: denivelari. caserat cu PVC.dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar. placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii: . melaminat. dezlipiri.30 2 N/mm .dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat. exista si alte caracteristici specifice. La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat. partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului. are rezistente mecanice superioare. .coloratii si noduri sanatoase. a peretilor laterali si despartitori. denivelari provenite din golurile miezului. nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv. placajele se clasifica în: placaje de uz general. rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. de protectie insectofungicida si ignifuga.

melaminare. y y Piddle celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice. umflaturi. La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate. coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj). impuritati: se admit rar raspândite pe suprafata placii. placi de mese.dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat. margini sau colturi rupte. . . spate si funduri de sertar. fizice si chimice superioare. Clasificarea se poate face dupa urmatoarele criterii: . polite. stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. emailat. cost redus si întretinere usoara. rezistenta la: vase fierbinti.dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat. umiditate la livrare: 6±2%. din fâsii obtinute din PFL dur din hârtie cu grosimi de 3. moale. y y y y La fel ca si în cazul PAL-ului.în functie de finisare: PFL standard. pe cant: minim 600 N. modulul de elasticitate la încovoiere statica: minim 2500-3000 N/mm. Placile decorative din hârtie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hârtie impregnata cu rasini sintetice. y y y y y Piddle fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale.0g/cm . 2 3 y y y y y y Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: rizuri si zgârieturi: 1 buc/cm2. cu lungimea rupturii de maxim 15 mm. fara decolorarea sau fisurarea suprafetei. umflare în grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%. semiuscat si prin procedeu umed. Aceste placi sunt utilizate în industria mobilei (în special cea destinata bucatariilor). Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard. fonoabsorbant. tratat termic. rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare. canturi. PFL-ul melaminat. antiseptizat. Placile din hârtie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: . fete de sertare. dur si extradur. alcatuit din ramele de PFL cu structura din hârtie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. netratat. pete de ulei. dintre care. în special de bucatarie. absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%. prezinta caracteristici de calitate specifice: rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N. rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat. impregnat cu uleiuri sicative. nu se admit: pete de condens. înnobilat prin emailare. bituminat. y PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza între 8-25 mm. constructii civile. semidur. mijloace de transport si bordurare de panouri. prin desfibrare mecanica sau chimica si împâslite sau încleiate în placi subtiri si rigide. acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior. rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei. pentru: rame dublu placate. PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii. Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi. înnobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: densitatea aparenta: l.2-4 mm sau din alte materiale. Astfel. nu se admite aparitia altor defecte în afara unei usoare diminuari a luciului.3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm. desprinderi ale stratului decorativ. structura miezului. din placaj de fag de 4 mm. asezate sub forma de fagure sau inele. vapori de apa. adâncituri. clivari ale placii suport. precum si PFL emailat si melaminat.dupa densitatea placilor: PFL poros. impuritati în filmul decorativ. . . stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite cel mult un colt rupt. folosit în special la fabricarea mobilei de bucatarie. sezuturi de scaune.dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat. fetele. extramoale. polite pentru corpuri închise. nu se admit: zgârieturi superficiale.y pierdere de masa la încercarea eficacitatii ignifugarii: maxim 30%. rezistenta la atacul insectelor xilofage prin metoda ingerarii fortate: buna. rezistenta la încovoiere statica: 40-30 N/mm . impregnat prezinta caracteristici calitative specifice. cu latimea maxima de 0. cu dimensiunea maxima de 2 mm.

paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm . de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici. rips. Pentru tapitare se folosesc brocarturi. fara urme de matrite. Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane. crapaturi sau alte defecte. zgârieturi. fibre de carton. rezistenta la apa clocotita: cresterea în greutate-maxim 5%. balamale. . . piele. Adezivii naturali (clei de oase. Un alt produs este realizat prin presarea lemnului impregnat. goblenuri. Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este normele tehnice pentru produsele respective. otel inox. accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare. în conditii normale si dupa ardere: lipsa lor. jacard.cleiurile si adezivii sintetici care.accesoriile metalice sau plastice (mânere. ureo-formaldehidici cu întaritori. care imita lemnul si il substituie. au rolul de a îmbina suprafetele dintre doua piese. rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai. inclusiv suruburile care se monteaza. precum si componente executate din materiale plastice. fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile. stabilitate dimensionala si sunt mai dure. constrângeri de material sau alte defecte. curate. 2 3 y y y y y y y y y y y y În ultimul timp. usi de vitrine. Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic. sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator. într-o presa hidraulica. Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinzând pulberi de grafit. Pe lânga semifabricatele prezentate mai sus. umflarea în grosime: maxim 6%. Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf. curate. atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere.sticla folosita pentru diverse policioare. cu o duritate de cîteva ori mai mare decât cea a lemnului. biblioteci. fonta cenusie.3 kg/m . [7] . papura si diferiti lianti. printre care: . fotoliilor. . la o 2 presiune de 70Kg/cm Semifabricatul obtinut este mai putin aspru. aliaje de zinc. cât si prin folosirea unor noi materiale. tesaturi. fara ondulari. fara alte modificari. canapelelor. rezistenta la tractiune. . Acestea au o buna rezistenta la foc. stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze. la actiunea factorilor chimici si a insectelor. sustinatoare de polite. rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari.y densitate aparenta: 1. Lemnul impregnat Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin încalzire. putându-se imprima în relief curba sau ondulatia. de finisare a pieselor de mobilier.75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor. la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare. ciment .materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor. colorate uniform. rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii. toxicitatea DHS. de aceleiasi standardele piese sau sau .vopselele care se decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos. lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire. umed. neconventionale. rezistenta la zgâriere: sa nu apara zgârieturi la o apasare cu 140 gf.35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare. În garnituri de mobilier.baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului. iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pâna la aparitia miezului. rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului. ghips. datorita proprietatilor lor adezive.45% si transversal. rozete) pot fi realizare din otel cromat. Pe lânga aceste materii prime. cu masa specifica de 1. au loc reactii chimice între celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare. înlocuitori de piele. aluminiu si alama. broaste.90%.lacurile sunt utilizate în procesul având atât un rol estetic cât si de protejare a mobilei fata de caldura si apa. rezistenta la soc (cu bila): lasata prin caderea bilei de la o înaltime de 1. temperaturi scazute sau ridicate). folosesc pentru pictarea diferitelor elemente . la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal. sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continua diversificare. cu formare de structuri plastice. zgârieturi. Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede. 0. prescrisa cadrul butoane. poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi în functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul în care va fi utilizata (uscat. stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0. rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete.

Aceste operatii se executa prin presare. care influenteaza atât proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cât si pe cele ale produselor finite. transparente. prin expunere la aer (este un proces îndelungat care dureaza câteva luni) cât si în cuptoare de uscare (proces care dureaza numai câteva zile). . Debitarea semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei. . lucrata mecanic. procesul tehnologic de fabricare îsi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier. a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel. stabilitatea devenind definitiva înainte de debitare. iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite. PAL. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. mai simplu de livrat si prin uscare. de la mobila cu preturi scazute. pentru o mai buna aderenta. în vederea absorbtiei uniforme a baitului (în cazul unor suprafete necorectate. prin utilizarea de sabloane) serigrafie.lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv în emulsii de substante uleioase în apa) sau cu materiale abrazive. uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile. prin tehnica tipografiei. Anterior furniruirii propriu-zise.[8] Furniruirea panourilor. de obtinere a elementelor masive. taierea capetelor. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala. furnirurile sunt sortate dupa textura. În ambele cazuri. pot fi împartite în trei mari grupe. Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice în apa distilata. la o temperatura de 30-35°C. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea. cu ajutorul unor particule abrazive) în vederea obtinerii unor ornamente în relief. cuprinsa între 33 si peste 50% din masa totala. pâna la piese lucrate manual. Independent. prin îndepartarea prafului. cozi de rândunica) sau a diferitelor profiluri decorative. . a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile. placile de furnir se îmbina între ele cu hârtie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv. tivirea. fac parte urmatoarele operatii: . slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente. baitul este absorbit neuniform. care sunt urmatoarele: . Din cadrul primei grupe. În functie de tipul de lac utilizat. finisarea si montarea. poliesterice sau cu lacuri mate. La fabricarea mobilei. retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite. De asemenea. mate. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa. se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului. chituirea.4 Fabricarea mobilei Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate. Uscarea se poate face atât pe cale naturala. Apoi. PFL) în piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri. Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului într-o forma sau într-o matrita metalica. aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa încleiere.uscarea cherestelei. nuanta si desen. Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor. croirea bruta (debitarea) cherestelei. contractându-se. înlaturarea marginilor. A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare. consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor. semimate. baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase. se executa si o serie de elemente decorative în relief. este mult mai usor si. Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed. placaj. în vederea obtinerii prin îmbinare a efectelor dorite.slefuirea. a întregii suprafete sau a anumitor zone. pictura manuala. Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza. fapt ce conduce la aparitia unor pete). Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor.lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor. efectuarea profilurilor de îmbinare (gauri si cep.I. deci. rindeluirea. care consta în îmbinarea elementelor constructive. suprafetele vor deveni: lucioase. la cald (presare) si în conditii de umiditate. îsi schimba forma. si anume: obtinerea elementelor masive. uscarea lemnului trebuie sa se faca pâna la o umiditate de 8%. Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei. crapaturi ) sau de fabricate.

iar la cele protejate cu furnir. la desprinderea fortata. care echipeaza o camera si care completeaza si se armonizeaza cu arhitectura interioara. marmura si metalul. pentru a se evita curbarea panourilor. ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. prelucrari mecanice. suprafetele încleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. s-au mai folosit si alte materiale. .balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive. astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern. . . suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir.Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde.5 Evolutia stilurilor de mobila Mobila poate fi definita ca fiind formata din totalitatea articolelor mobile si uzuale realizate din diferite materiale si cu diverse destinatii. la deschidere sau închidere. dar. Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: . tolerantele si ajustajele de îmbinari si asamblari prevazute în standarde. . . fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri. Tot în aceasta faza are loc si tapitarea. cu suruburi sau prin încleiere. pete de la patrunderea adezivului la suprafata. sa respecte conditiile de forma pieselor. de-a lungul istoriei. I. demontabile. Stilul de mobila poate fi definit ca un ansamblu unitar de forme constructive si decorative. . Asamblarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm. fmisare.sa fie executata fara joc. iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare. tapiterie si planitate a panourilor libere sau montate în mobila. astfel încât. Încleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv. la confectionarea mobilei a fost utilizat lemnul. nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita. .pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preîntâmpina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor. asamblare.canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare. iar crestaturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens. .capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare. de preferinta.încleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului. cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice.partile frontale perechi (usi. a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani. . neadmitându-se zone neîncleiate. Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si închidere si pentru a asigura o functionare usoara. Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare. . Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca îngrijit. chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. poliuretan). care ramân vizibile si care prezinta pericol de accidentare.capetele suruburilor. Designul mobilei a reflectat înca din antichitate si pâna în prezent moda caracteristica fiecarei perioade.piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate. .usile trebuie montate astfel ca. În prezent. care poate fi clasica (cu arcuri. În mod traditional.în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale.mânerele. furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare. cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului. limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv. încleiere. opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi. în special cele aparente si decorative. sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramâna închise fara interventia broastei sau a opritorului. sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir. butonii. aflat într-o continua evolutie si transformare. [9] Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci. pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote în timpul exploatarii. precum piatra. Adezivul trebuie aplicat uniform. trebuie acoperite corespunzator.

tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute. Stilul roman (secolul al IV-lea î. maslin) se facea cu dalti. Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a înlesni înscrierea formei corpului în partile cu care acesta venea în contact (sezut. dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare. Stilul chinezesc. prin sculptare. palmier. Stilul mesopotomian (3500-800 î. În general. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta în toata India. paltin si ulm. frasin. volute în spirala). prevazut cu spatar înclinat. iar ca motive de decorare sunt întîlnite: frunza de acant. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese. Chr.Chr. paravane.Chr. Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos". Pentru mobilierul de uz curent. fiind decorate cu motive arhitecturale. suprafetele meselor. canapeaua era concava în zona capului. piesele simple. copaci. mergând pâna la 18 straturi de lac divers colorat (în negru. pietre pretioase sau din alte materiale. cristal de roca0. în functie de clasa sociala careia îi erau destinate si de mesterii care le lucrau. comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. Având o dubla destinatie. tuia. forma mobilei este simpla. cedru. mese. situânduse la înaltimea mesei. patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes. Mobilierul era foarte putin decorat. cu linii si suprafete drepte. ale picioarelor erau mai întâi pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pânze. sah). incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o împletitura din chingi. Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura. formele erau comode si elegante. . [10] [11] Stilul grecesc (600-400 î. incrustatii în lemn si fildes si lacuit. Piesele de mobilier difereau foarte mult în functie de clasele sociale. Ca materiale se foloseau: marmura. frunze de acant. . antropomorfe si hieroglife. aur. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier. patrate sau rotunde. geometrice. usoare si pictate. Lazile. meandrele. decoratii si ornamente. Astfel. Cele mai folosite esente erau: maslinul. iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene în culori vii. Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal. tauri. Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur. paltinul. Chr. a caror utilitate le-a facut sa fie produse si în prezent: canapele. galben). lada pentru pastrarea îmbracamintei. iar taburetele erau realizate într-o varietate de forme.) Acest stil este foarte greu de reconstituit. pentru pictare. taburetele aveau forma picioarelor în X. etajere. peste care se picta în culori tari. bronz si fildes. de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa.vegetale: peisaje. fiind folosita atât pentru odihna cât si pentru servirea mesei. Mesele erau în general mici. în care apoi se sculpta cu dalta. pâna la stratul dorit. confectionate din lemn. Decoratiile se executau în relief. Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese. scaune si taburete. rosu. cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare. florale (floare de lotus. pasari. Stilul minoic (3300-1000 î. aurul fiind folosit din abundenta. era masiv. fiind fixe sau pliante. sidef si pietre semipretioase. fotolii. spatar). pentru saraci. Motivele de decorare întâlnite erau geometrice (liniare. greoi si rigid. tapiterii luxoase.-al IV-lea d. se foloseau materiale textile. bronz. Picioarele scaunelor erau în forma de X.Chr. sicomor. masa pentru joc si lucru. care asigura maximum de comoditate. fildes. viu colorate si piei de animale.) Clima uscata din Egipt a permis conservarea pâna în zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele. Daca. Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de împletituri din fibre elastice naturale. informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple. cu elemente în principal geometrice ( arcuri de cere. acoperite cu piele sau cu materiale textile.) Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire. pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si îmbogatita. crin). baga. abanosul si nucul. se pastreaza si astazi. mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite. iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii în culoare neagra. semanând perfect cu cele folosite în anul 1800 d. cornise. paturi. Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate. pe când cel oficial. sticla. nefiind descoperite piese de mobilier. bronzul si lemnul de nuc. Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi. flori. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase. animale. De asemenea. Chr. Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa. sfinxi. Ca elemente decorative sunt întâlnite: vulturi. fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur. chiparosul. care erau realizate dintr-o împletitura din piele sau trestie. cornuri ale abundentei. Motivele de decorare erau foarte variate: . au atins înca de la bun început sa fie pur functionale. zoomorfe (lei.Chr. iar una dintre tehnicile de îmbinare a pieselor componente. bogata în incrustatii si placari de fildes. iar multe erau de forma rotunda. orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura în lemn de santal. paturile si mesele de la 1800 î.În stilul fiecarei epoci au existat însa diferente mari între piesele de mobilier. Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale. de la miniaturale la monumentale. piciorul de caprioara. banci. Stilul egiptean (3000-2400 î. vulturi). "coada de rândunica". iar patul avea zona de la cap mai înalta decât cea de la picioare. cascade. ferastraie. obtinându-se astfel atât coloritul cât si plastica dorita . variau ca dimensiuni. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos. verde.) Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc. În general.figurale: oameni. sticla. nufar. incrustare cu scoici. etajere. de ceremonii. Ornamentatia. realizate de muncitori sau de tarani.Chr. Patul era prevazut cu baldachin. care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante decât designul. pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa.

nuc. iar taburetele. Stilul Renasterii a aparut în Italia înainte de 1425. prioritara stilului constructiv si functional. Stilul islamic (secolul al VII-lea) se caracterizeaza prin preocuparea decorativa. frasin si diferite specii exotice pentru intarsii si incrustatii. iar calitatea lor ridicata se datoreaza îmbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare.stilul gotic englezesc este mai retinut în ornamentatie si prezinta linii mai suple. cum ar fi: frunza de acant. Elementele decorative ale mobilierului au fost împrumutate din arhitectura gotica. flori simple. Din regnul animal sunt folosite ornamente sub forma de: dragoni. apar omamente animale: centauri. fiind considerat "barbar". strane gotice si paturi cu baldachin. cavaleri. lei. motivele geometrice: meandre. dominând rozetele. sunt tapitate sau acoperite cu blanuri. ornamente sub forma de trefla. a suprafetelor Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul. contraforturi. executat din fildes sculptat în relief si încadrat într-o rama din lemn. De asemenea. Episcopul Maximilian (din Muzeul de la Ravena). a avut ca motiv de inspiratie ornamentele greco-romane. dulapuri în perete. picioare de leu. având linii si suprafete drepte. masiva. arabescuri. lire dar si cariatide. mesele romane sunt mai mari. poligoane. iedera si frunze de vita de vie. abanos. cele mai întâlnite fiind motivele vegetale: frunza de acant. cu o placa groasa. cum ar fi: usi cu tablie. cosuri si cornuri ale abundentei. foarte bogata. sustinute de arcuri semirotunde si stâlpi scurti si grosi. În general. Apar totodata o serie de noi solutii constructive. destinata etalarii obiectelor de valoare. stâlpi simpli. caneluri semirotunde. este edificator pentru aceasta perioada. De asemenea. prelati si scene biblice.al XV-lea). cu pondere mare în Germania. fiind prezente: arcuri ogivale. De asemenea. cu multe ornamente inspirate din regnul vegetal. volute.stilul gotic spaniol prezinta o decorare încarcata vizibile. creneluri dispuse pe cornise. erau folosite esente de: stejar. tot în aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola. de rozeta. vulturi. Stilul bizantin (secolele al V-lea .stilul gotic german este sobru. ghirlande. ghirlande. realizate prin strunjire. îmbinarea la 45°. bufetul înaltat pe picioare. incrustatii cu arama si fildes. Stilul gotic (secolele al Xll-lea . scoici. scaunele cu diverse forme si dimensiuni. cedru. figuri grotesti sau scene mitologice. cruci sub forma de floare.[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte. aveau o constructie fixa sau plianta. cu capiteluri în forma de cub si cu capetele strunjite. dreptunghiulare sau rotunde. Ornamentatia. astfel încât acest stil prezinta o serie de diferentieri: .stilul gotic francez prezinta decoratii dantelate si se caracterizeaza prin eleganta si distinctie. aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitând obtinerea unor piese mai bine îmbinate si asamblate. Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul. banci lada. delfini. goticul nefiind niciodata acceptat în aceasta tara. porumbei. mesele. imitând piciorul de animal. etajere. greoaie. . picioarele mobilierului au o linie arcuita. Stilul Renasterii (secolul al XV-lea). ornamentele vegetale stilizate si cele geometrice. . picturi si mozaicuri [12]. vulturi. Picioarele taburetelor. amorasi. panglici rasucite. ciucuri. dar sunt prezente si o serie de ornamente sub forma de sfincsi.Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. Elementele definitorii au fost completate însa cu elemente specifice. spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare. . Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete. diferite de la o tara la alta. care erau de obicei semnate cu numele tâmplarului respectiv. îmbinarea în coada de rândunica ascunsa. Spre deosebire de mesele mici grecesti. Forma mobilierului bizantin este masiva. taietura diamant. . Ornamentarea se realizeaza prin sculpturi bogate.al XV-lea). atlanti. lucrate din lemn în combinatie cu bronz. cai. robust. sobra. Principalele piese de mobilier sunt: lazi. scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare. paravane.

sunt doua curente: în partea de sud a Germaniei este preluata Renasterea italiana. mobilierul este masiv. se întalneste un amestec de Renastere italiana cu elemente de influenta islamica si bizantina.în Franta. Renasterea se impune sub Regina Elisabeta I si continua sa se dezvolte pâna în secolul al XVII-lea. este sobru. Specifice sunt aplicele metalice. Tapiteriile se fixau cu ajutorul cuielor decorative. tapiteriile din piele de Cordoba presata si aurita.în Spania. Mobilierul era compus dintr-un numar mare de piese: mesele si scaunele au picioarele în forma de soclu. Mobilierul. bogat decorata. mobilierul este mai delicat si mai comod. neaderând la nici o suprafata plana). . rectangular. paturile au baldachin si sunt formate dintr-un schelet sculptat. Ca si stilul gotic. iar ornamentatia se realizeaza prin sculptare. despartite de profiluri sub forma de frunze de acant stilizate. iar în partea de nord se manifesta influenta Renasterii nord-franceza si flamânda. fara tablia din fata. încrustrare.Decoratia policroma s-a realizat prin pictare.în Germania. apar pentru prima data scaunele tapitate. . marchetarie sau prin stucaturi. sculptate adânc.în Anglia. În general. iar cele din fata. aurita sau pictata. sub forma de vase decorative. ." inspirata din sarcofagele romane. Ea se caracterizeaza printr-un soclu mare. Picioarele sunt consolidate prin legaturi în H. sculptura cu relief înalt si ronde-bosse (sculptura al carei volum evolueaza în spatiu. aurire. predominant din stejar. incrustatii cu pietre pretioase. cu profiluri proeminente si cu capac masiv. . fara frontoane sau arcade. stilul renascentist a prezentat anumite particularitati provenite din specificul diferitelor tari în care s-a dezvoltat: . sculptata în zone concave sau cu stucaturi. Una dintre inovatiile stilului renascentist este lada numita "cassone. printr-o legatura lata. Picioarele se realizau prin strunjire.

ornament din panglici. p.sursa www. pilastru sculptat. b. ove cu torsade. acanturi si fructe. frunze de acant. h. cartus oval.i. g. ove cu margele. ornament cap de delfin. consola. .imagini. n. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu. l.ro a. balustru. ornament împletitura. f. cornisa sculptata cu volute. picioare împodobite cu elemente strunjite si sculptate.2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative. cartus dreptunghiular.k. d. j. capitel cu ovuri. m. c. ornament din acanturi. o.Fig.e. r. friza sculptata cu acanturi.

pietre semipretioase si aplicatii de argint. Régence (1715-1723). Apogeul a fost atins în Franta. în perioada de început a domniei lui Ludovic al XV-lea. 2.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze. banca. Tapiteria se realizeaza cu materiale scumpe (brocart. somptuos si foarte elegant. Cele mai folosite esente au fost de nuc si de stejar. logice si sobre ale Renasterii si de a crea un mobilier mai bogat în sculpturi. damast. care prezinta ca variante dulapul-biblioteca si biroul de scris prevazut cu sertare laterale. barocul târziu sau Rococo (1723-1774). în timpul Ludovic al XV-lea[14]. Formele erau largi. iar picioarele au terminatii în forma de laba de leu. barocul timpuriu (1610-1643). Dulapurile reprezinta piesele dominante. sidef. mahon. velur. motive chinezesti si figurine minutios modelate. existând practic patru perioade distincte: 1. satin). în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea. sprijinita pe elemente portante puternice în forma de lei. Tapiteria este din tesaturi scumpe si din catifea. Principalele piese de mobilier sunt: comoda. b. abanos. realizata prin marchetarie si sculptura. barocul de tranzitie (1643-1715). incrustatii cu bronz sau argint. fotoliu cu picioarele în forma de X Stilul baroc (1620-1700) a aparut în Olanda. Motivele dominante ale sculpturii bogate cuprind: frunze de acant. ghirlande. în forme de frunze. cariatide ca element de sustinere. domniei lui Barocul francez sau stilul Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ. Barocul mai poarta numele si de "stilul regilor francezi". frontoane. nuc). masti. 4. la curtea lui Ludovic al XlV-lea. care pentru prima data este prevazut cu spatar si brate tapitate. vulturi sau spirale ample de acant. în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea. Decorarea se realizeaza prin aurire. masa cu placa de marmura sau mozaic. cu ornamentatie bogata si simetrica. iar pentru acoperirea suprafetelor mobilei se foloseau esente nobile (palisandru. Decorarea se realizeaza cu jocuri de lumini si umbre. precum si fotoliul. adaptat ceremonialului curtii. sursa:www. cu incrustatii în fildes. .imagini. motivele fiind în general cele clasice. bogat sculptata si cu un capac de forma neregulata.ro a. carapace de broasca testoasa. piele. unde mesterii au creat un mobilier excesiv ornamentat.Fig. în ideea de a se renunta la formele echilibrate. contraste de culoare si aur. portelan. 3. inspirate din frescele romane.

r. Se folosesc furnire de palisandru.decoratia fiind facuta cu umbrele si evantaie chinezesti.imagini. dulap. g. picioare de mese. e. mobila fiind lustruita în culori închise care contrastau cu bronzul auriu. cu terminatia în forma de copita stilizata. masa. Mobila are linii arcuite. masa consola.c. paturi.m. sursa www. . scaun. comode. d. b. ornament. Influenta orientala. fotolii. Picioarele sunt sub forma piciorului de caprioara.k. n. l. o. tendinta de echilibru si simetrie este parasita. trandafir si liliac. h. Stilul Régence mai este cunoscut si sub numele de "rocaille " si face trecerea de la stilul somptuos Ludovic al XlV-lea catre stilul Rococo. taburet.i. birou.p.Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea.ro a. f. j. dragoni si pagode. forma mobilierului fiind inspirata din forma scoicilor.

Culorile care domina sunt cele pastelate: alb. 5 Stilul Regence. g.sursa www. lujere cu frunze si fructe. elementele decorative predominante fiind: scoica stilizata. În Austria si Germania. Stilul Rococo este un stil lipsit de forme geometrice. c. comoda. a sezlongurilor si fotoliilor canapea. Numarul pieselor de mobilier se mareste odata cu aparitia vitrinei pentru portelanuri. specifice stilului. Paturile au baldachin. iar consolele prezinta o legatura între picioarele bogat sculptate. verdedeschis. i. greoi. Spatarele scaunelor si ale canapelelor sunt traforate. de unde si numele stilului de Quen Anne. violet si roz.ro a. independente sau alaturate. Ca tehnici de decorare întâlnim: bronzurile. masa birou. pe când barocul tarziu (rococo) este puternic influentat de cel francez. mahonul. Barocul englezesc atinge apogeul pe timpul domniei reginei Ana. fiind scoasa în evidenta structura lemnoasa a fiecarei specii.imagini. În Anglia. atât interioarele cât si exterioarele fiind bogat aurite. pasari. la fel ca si sezutul. fotoliilor si al canapelelor sunt tapitate sau împletite din bambus. b. tapitate numite "bergère à oreilles" sau "fauteuil à confessional" ("bergera cu urechi" sau "fotoliul confesional"). în forme arhitecturale cu planuri de separatie realizate din pilastri. Mobilierul german si-a pus amprenta asupra dezvoltarii barocului olandez.Fig. forme de cadru si picior de mobilier. scaun. marchetaria si aurirea suprafetelor. în relief înalt. precum si a fotoliului cu bratele pline. paltinul. fagul. j. e. masa. figuri pastorale si capete de copii. fotoliu. barocul timpuriu se caracterizeaza printr-un mobilier masiv. în culori naturale sau colorate. intarsia. cornise si placi intermediare. palisandrul. forme de panouri curbe într-un singur plan. figuri grotesti si chinezarii. ghirlandele de flori si frunze. mobilierul fiind masiv. în combinatii complicate în forma de C si S. d. albastru-deschis. h. Speciile lemnoase folosite cu precadere sunt: nucul. mobilierul este mai sobru. sculptura. forma curba a unei placi de masa. dormitor. curburile fiind line si pline de rafinament. când mobilierul se caracterizeaza prin forme foarte suple. continând lire . picior de caprioara pentru masa. cu ornamentatie bogata. migdalul si trandafirul. predomina liniile drepte si picioarele strunjite. stejarul. f. Spatarele scaunelor.

au fost introduse figuri fantastice delicate. crem-deschis. Stilul Ludovic al XVI-lea are drept caracteristici aparitia fotoliilor si a canapelelor pe rotile si predominarea culorilor deschide: alb. Lemnul folosit cu precadere a fost mahonul. Mobilierul era pictat cu ghirlande si medalioane. inspirat din tiparele si culorile (alb-rosu-negru) întâlnite pe vasele romane antice. Cabinetul preia forma dulapului francez.imagini. Mobilierul a devenit auster. Sfârsitul perioadei baroce este dominata de lucrarile sculptorului Thomas Chippendale. Dupa descoperirea picturii murale de la Pompei. specifice stilului. circulare sau ovale. iar suprafetele pieselor de mobilier sunt acoperite cu ornamente de influenta orientala. În Anglia. dând nastere stilului Chippendale.6 Scaun în stil Chippendale. Intarsiile sunt rar folosite din cauza predominarii esentelor de nuc si mahon. ornamentele fiind realizate în culori deschise. Tapiteria se realizeaza din stofe simple. iar motivele sunt de inspiratie antica greco-romana. în dungi. benzi întretesute. iar masuta de toaleta cu oglinda este o caracteristica a stilului. Robert Adam a fost initiatorul unei variatiuni distincte a decoratiilor neoclasice. sculptat si aplicate elemente de marchetarie. sursa www. de diverse forme si profiluri. rectangulare. Fig. boboci stilizati. fiind mai curând o reîntoarcere catre mobilierul greco-roman (ca urmare a unui curent aparut în urma descoperirii în aceasta perioada a oraselor romane Herculaneum si Pompei). marchetaria si pictura. cu motive preluate din arhitectura greaca si romana: valuri de volute. cornuri ale abundentei. care a îmbinat formele si linia rococo-ului francez cu elemente englezesti si orientale. cu fondul rosiatic. ghirlande. tolbe cu sageti. coronite. torte aprinse. . iar spatarele au forma unor îmbinari de bare sau bare si panglici. al antichitatii greco-romane. egipteana si chinezeasca: vulturi romani. decât catre cel renascentist. Formele sunt geometrice. predominând formele rectangulare. Picioarele scaunelor sunt drepte sau arcuite. contrastante.centrale. flori de câmp asezate în cosuri sau împletite în ghirlande Tehnicile de ornamentare sunt: sculptura aurita mat sau patinata. cu terminatii sub forma de laba de animal. neoclasicismul cuprinde trei perioade istorice distincte: domnia lui Ludovic al XVI-lea. Celelalte stiluri: Wedgwood. Hepplewhite si Sheraton evolueaza în acelasi sens. vernil. coloane si palmete. În Franta. revolutia burgheza si Imperiul lui Napoleon.ro Stilurile neoclasice(1760-1800) au aparut ca o reactie fata de sentimentalismul rococo-ului. cunoscuta sub numele de stil etrusc. flori de caprifoi. panglici si medalioane. masiv sau sub forma de furnir.

cornuri ale abundentei fiind dispuse pe elementele de sustinere. fiind orientat spre glorificarea victoriilor si a puterii imperiale. sursa www.Fig. Influentele greco-romane si egiptene antice (ca urmare a victoriei lui Napoleon în Egipt) sunt predominante. iar furnirele predominante sunt de culoare castaniu sau rosu. cariatidele. formele predominante: grifonii. arile Scandinave.imagini. Deseori apar medalioane cu arme si litera N. . Italia.ro Stilul Empire ia nastere dupa revolutie si atinge apogeul în timpul lui Napoleon. galben auriu sau verde antic.7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta (Stilul Ludovic al XVI-lea). înconjurate de coronite. extinzându-se si în alte tari: Germania. lemnul de mahon fiind utilizat aproape în exclusivitate. Rusia si Anglia. iar ornamentele se realizeaza din bronz cizelat si aurit. Tapiteriile sunt de culoare rosu închis. sfincsi. Decorarea se face prin sculptare în ronde bosse. Empire a devenit un stil international. unde a fost numit Regency.

în care formele au devenit mai mari si mai greoaie si bogat ornamentate. acoperite cu esente exotice.. meselor. stilizate: . iar cele din alama stantata se realizau din table ambutisate. Ornamentele dominante sunt de natura vegetala. Caracteristic este aparitia unor bratari metalice la picioarele scaunelor. De asemenea. perioada Regentei lui George al IV-lea) a reprezentat o dezvoltare a stilului neoclasic. motivele tipice de decorare fiind: palmetele. sunt întâlnite slifuri ornamentale din bronz. Stilul Regentei (Regency . accesibil paturilor largi ale burgheziei. 3 Scaun.Fig. 10 Cabinet. 8 Fotoliu. sursa:www. crengute. 6 Masa. Formele sunt mai rotunjite. 7 Consola cu cariatide. în dorinta de aparitie si de impunere a unui stil propriu.8 Stilul Empire.1810-1830. imagini. Mobilierul folosea specii indigene de lemn de cires. astfel încât sa rezulte un mobilier ieftin. . 2 Pat. Se remarca o preferinta pentru motivele exotice turcesti. frunze. Austria si Ungaria ca o interpretare a clasicismului german. par.flori. frasin. 11-12 Ornamente specifice. rozete. canapelelor pentru a le proteja contra loviturilor. iar decorarea se face cu incrustatii de alama. grifonii.ro 1 Pat cu baldachin. Tapiteria era din materiale înflorate. caprifoiul. leii înaripati. în dungi si din piele. indiene si egiptene. 9 Gheridon. toarte de fildes si abanos în lemn de trandafir si abanos. Stilul Biedermeyer (1815-1848) a aparut în mediile burgheze din Germania. 4-5 Fotoliu.

în Franta-stilul Louis Philippe. caracterizat prin piese de mobilier de dimensiuni mici. neobaroc si neorococo. cu forme mari. cu dantelarie renascentista si folosirea unor tehnici industriale noi în decorare (laminare si galvanizare). 7. Scaun. . 4. Scaun si masa. masa si scaun în garnitura. Birou-comoda Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind: -neogotic. în care se combina liniile drepte cu cele curbe. 5. 8. Pat en bateau. curbilinii.Canapea.imagini. 3. sursa: www. Biblioteca. 6. 9. 2.Fig.9 Stilul Biedermayer.ro 1. neorenastere. Fotoliu cu spatar rotund. Fotoliu. Ele capata o raspândire în aproape toata Europa fiind regasite sub alte denumiri: y y în Anglia-stilul Victorian. Secrétaire cu doua corpuri.

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

Stilul Arte si mestesuguri (1860-1910) apare ca o revolta împotriva productiei de masa a mobilierului. Majoritatea pieselor sunt executate manual, în forme simple, inspirate de mobila de la tara si de arta japoneza. Sunt folosite esente lemnoase indigene si materiale relativ necostisitoare: cupru, aliaj de staniu si plumb. Tapiteriile au motive plate reprezentând pasari, animale, flori si plante stilizate. Se remarca preferinta pentru finisarea prin ciocanire a pieselor metalice, iar îmbinarile se fac în coada de rândunica, nut si feder. Stilul Art Nouveau (1880-1910) este considerat cel dintâi stil modernist, fiind caracterizat prin forme si modele sinuoase, curbate si alungite, inspirate din formele naturale. Stilul a fost popular în toata Europa, fiind cunoscut sub diferite denumiri: y y y y y Jugendstil în Germania si Austria, Stile Libertà în Italia, Modernismo în Spania, Modern Style în Anglia, Tiffany în Statele Unite.

Accentul s-a pus pe calitatea materialelor si pe maiestria executiei. Pentru marchetarie sunt folosite esente tari, exotice, sticla cu irizatii, argintul si pietrele semipretioase. Motivele includ figuri feminine, cu par unduitor si vesminte vaporoase, curbe sub forma de "lovitura de bici", flori, pasari si insecte stilizate, mai ales libelule de tip filiform[15]. Stilul modernist (1918) a fost determinat de dezvoltarea tehnologica de dupa Primul Razboi Mondial si a cuprins o varietate de forme, stiluri si motive, de cele mai multe ori rupte de traditie si cu desconsiderare fata de specificul national. Între acestea se remarca: stilul cubist, lipsit de echilibru si ornamente; stilul Bauhaus (Weimar-Germania), care a încercat spargerea barierelor dintre arta, mestesug, proiectare si arhitectura, prin folosirea unor materiale noi: teava de otel cromat, placaj mulat si laminat; stilul Art Deco, cu piese de mobilier manual superb finisate, în care se întâlneau intarsii din materiale exotice, ca de exemplu fildes si decoratii cu forme geometrice.

Stilul contemporan, din perioada de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si pâna în prezent este caracterizat prin înlocuirea materialului lemnos cu materiale noi:

- semifabricate din lemn, fibre de sticla, mase plastice, otel cromat, sticla, prin care se scot în evidenta mai mult forma, culoarea si modelul, în defavoarea ornamentelor. Începând cu sfârsitul secolului al XX-lea, mobilierul a început sa fie realizat din semifabricate acoperite cu filme din hârtie speciala, rasini sintetice termoplastice sau metalice. Mobila contemporana este adaptata cerintelor de comoditate si spatiilor mai reduse, fiind foarte functional si asigurând o manevrare usoara. Garniturile de mobila nu mai pot fi distinse strict din punctul de vedere al destinatiei lor, ele fiind concepute astfel încât sa aiba un caracter multifunctional (de exemplu, dormitorul poate avea o dubla destinatie, si camera de zi sau/si de cabinet, bibliotecile sunt prevazute si cu vitrine pentru etalarea diferitelor obiecte, precum si cu spatii pentru aparate electronice). Dulapurile au devenit din ce în ce mai mari, acoperind în întregime peretii, mesele au placi rabatabile si se pot plia sau prezinta forme de adaptare în colturile camerelor, bufetele si comodele prezinta spatii distincte pentru introducerea aparaturii electronice. O foarte mare dezvoltare o prezinta piesele de mobilier pentru birouri. În România, a avut loc o dezvoltare paralela a doua tendinte: stilul popular românesc (rustic) si stilul cult românesc. O serie de piese de mobilier rustic sunt expuse la Muzeul Satului din Bucuresti. Cu toate ca au fost obtinute cu unelte rudimentare, ele sunt caracterizate printr-o maiestrie si o bogatie a motivelor. Crestaturile sunt alcatuite din motive geometrice variate si sunt plasate pe suprafata pieselor, cu respectarea principiilor generale decorative. În general, mobila era destul de modesta si se compunea din piese cioplite si crestate cu simt de echilibru si maiestrie. Principalele piese de mobilier erau: lada pentru pastrarea îmbracamintei, masuta joasa cu trei sau patru picioare si scaunelele cu înaltimea corespunzatoare, scaunele cu spatar conturat si crestat, patul simplu si leaganul pentru copii, prevazut cu talpi curbe pentru balansare sau suspendat prin sfori, în tavan[16]. Sub influenta stilurilor bizantin, gotic si rusesc, în mobilierul românesc au început sa apara o serie de motive vegetale si animale stilizate sau împletituri din benzi. Dintre variantele stilului cult se remarca Stilul Brâncovenesc, aparut în perioada lui Constantin Brâncoveanu. Mobilierul era format din linii si planuri drepte, cu multe elemente arhitecturale bizantine (arce sub forma de vârf de lance, arcade semirotunde sau trilobate, stâlpi cu capitel si soclu) si cu decoratii de aceeasi inspiratie: frunze de acant, flori, adaptate specificului national. Traditia fabricarii mobilei pe cale industriala dateaza de la începutul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele ramuri industriale ce s-au dezvoltat în tara noastra.Catre mijlocul secolului al XIX-lea au fost fabricate si primele scaune curbate, stilurile de mobila predominante fiind cele traditionale, în special Renastere. Spre sfârsitul secolului s-a renuntat treptat la stilurile traditionale, tinzându-se catre o mobila mai functionala si fara profiluri exagerate.

I.6 Verificarea calitatii mobilei
Piesele de mobilier pot fi de fabricatie recenta sau piese vechi, obiect al achizitiilor prin licitatii sau prin magazinele de antichitati. Piesele de mobilier vechi, chiar disparate, sunt evaluate la sume mari pe piata antichitatilor si, tocmai de aceea, ele constituie obiectul multor falsuri si reconditionari. De aceea, în datarea si verificarea lor calitativa se impune urmarirea anumitor indicii, printre care: esenta lemnoasa, metodele de constructie utilizate, culoarea, patina, proportiile elementelor componente.

De-a lungul istoriei mobilierului au existat perioade caracterizate prin folosirea unor esente lemnoase, care permit datarea obiectelor respective: y y y y perioada medievala, pâna în secolul al XVII-lea, a fost numita "perioada stejarului; anii 1690-1735 au fost denumiti "perioada nucului"; dupa 1735 a început "perioada mahonului"; în secolul al XlX-lea, în paralel cu revenirea la furnirele de stejar si de nuc, s-au folosit pe larg esentele exotice.

Metodele de obtinere si de asamblare a pieselor de mobilier reprezinta si ele un indiciu al vechimii acestora: pâna în secolul al XVIII-lea, îmbinarea pieselor se realiza prin rosturi de tip feder si nut, fixate prin cuie de lemn, de forma neregulata si executate manual; y dupa secolul al XVIII-lea, îmbinarile s-au realizat în forma de "coada de rândunica" (prin taiere manuala cu fierastraul), cu încleierea rosturilor. La verificarea pieselor de mobilier trebuie sa se urmareasca daca toate îmbinarile sunt identice si executate manual sau nu; y la începutul secolului al XlX-lea, piesele au început sa fie executate mecanic, cu fierastraul circular; y vechile furnire erau debitate manual, relativ mai groase si neregulate, pe când furnirele mai noi sunt obtinute mecanic si de aceea sunt mult mai subtiri si uniforme; y directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, atât la partea superioara cât si la cea inferioara; y picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi; y orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mânere care au fost înlocuite. y Culoarea si patina sunt alte elemente de apreciere a vechimii unor piese de mobilier: - orice zona expusa luminii solare trebuie sa prezinte o usoara decolorare; - culoarea si patina trebuie sa fie uniforme pe suprafata pieselor de mobilier; - partile frecvent manevrate sau supuse unei uzuri mai intense (mânere de fotolii, de scaune, zona de furnir aflata sub mânere) si partile sculptate concav trebuie sa fie mai închise la culoare; - în jurul suruburilor, balamalelor, cuielor, mânerelor se asteapta existenta unor depozite de murdarie formate de-a lungul timpului, datorita vechimii obiectului de mobilier; - aplicarea unui strat prea gros de ceara poate fi indiciul unei reconditionari, prin care se încearca ascunderea unor modificari[17]. Mobila contemporând reprezinta unul dintre produsele cu cele mai variate niveluri de calitate, influentate în mod hotarâtor de materiile prime si de modalitatile de prelucrare si finisare: mobila executata din lemn masiv sau realizata din semifabricate; mobila executata în întregime manual, decorata prin sculptare; mobila de serie, pentru birouri, executata în mare parte mecanic.

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica în:

piele. material plastic. ulei. 3.mobilier finisat cu pelicula (din ceara. transparenta.mobilier nature.mobilier din materiale combinate (lemn.mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de cânepa). .cu intarsii. .mobila demontabila.mobilier din panel. semimata.mobilier din rame placate (cu placaj. decorativa si de imitatie. cu pori închisi sau semiînchisi. 5.sculptata.pictata. . Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi).cu marchetarie. mata satinata (fara luciu).mozaicata.profilata. textile). mobila se clasifica în: . cu semiluciu.modulata[18]. . .mobilier finisat prin ardere. . PFL si PAL). .incrustata.mobilier din lemn masiv.. sticla. Dupa destinatie. metal. Dupa sistemul constructiv se distinge: .extensibila. . Dupa omamentatie. . .gravata.pentru uz casnic. vopsea sau lac). cu luciu înalt (luciu oglinda). mobila se grupeaza în: . . opaca. . .pentru institutii publice. . ceramica. . Dupa finisaj. . .în sistem fix (nedemontabila). obiectele de mobilier se pot clasifica în: . .rabatabila. . 4. 2.

. fara asperitati.pentru uz industrial.pentru scoli si spitale. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda. incluziuni de corpuri straine. cratere. nu se admit: . pelicula trebuie sa fie transparenta.hol. în conditii de iluminare normala.baie. bule de aer sau fisuri. Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-mecanice: . în sensul lungimii.. piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: . fara pete sau zone opalescente. . masurându-se sageata maxima.camere de lucru. y y verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat. latimii si al diagonalei.pentru cladiri social-culturale. . Dupa locul de folosinta. zgârieturi si fara imprimari. asezata pe cant.verificarea aspectului se face cu ochiul liber. Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport. de minim 25 jam. . . De asemenea.camere de dormit.bucatarie. iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana. .pentru uz comercial si hotelier. Rezistentele minime la solicitarile fizice. . . chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate în tabelul 1. La finisarea transparent. uniforma. urmarindu-se dimensiunile prevazute în desenul tehnic. verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control.sufragerii. . Conditiile de admisibilitate a finisajelor . 6.camere de zi.încretituri.camere de tineret. trebuie sa fie uniforma si aderenta pe întreaga suprafata. urmarindu-se prezenta oricarui defect. . iar la finisarea opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata. Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta în desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. scurgeri. Grosimea peliculei.

y determinarea rezistentei la oboseala prin împingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (având picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative. Normal Superior Înalt ore ore ore ore min. y verificarea stabilitatii piesei de mobila în planul de asezare (picioare si soclu în acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa. urmarindu-se rezistenta asamblarii. .Conditii tehnice generale de calitate) Conditiile de admisibilitate a finisajelor: verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizându-se sertarul la 2/3 din lungime. y determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc). cu o anumita forta. din exterior catre interior.Tabel nr. mânerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund. bituminata sau de matase. din carton ondulat si din hârtie speciala: tip sulfit.M. 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL). dispuse egal pe toata suprafata sertarului. care sa acopere întreaga suprafata a usii. Ambalarea mobilei se poate realiza în ambalaje din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea. y determinarea rezistentei politelor la încercarea statica si dinamica. depozitare si transport. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare. y determinarea rezistentei sertarelor la încercarea statica se realizeaza prin dispunerea în interiorul sertarului închis a trei greutati. urmarindu-se rezistenta asamblarii si a încleierii. y determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti. rezistenta. urmarindu-se rezistenta asamblarilor. 1 Caracteristica Rezistenta la apa Rezistenta la grasimi Rezistenta la alcool 50% Rezistenta la cafea Rezistenta la acetona U. iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire vertical se face prin închideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise. acoperita cu parafina si polimeri sintetici. neadmitându-se desprinderea butoanelor. Finisare transparenta si opaca. y determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul în exterior. y Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pâna la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare. 1 24 6 24 1 1 85 24 24 16 16 2 85 85 10 HB 15 2 HB 15 4 HB Rezistenta la surse fierbinti °C uscate Rezistenta la surse fierbinti °C umede Rezistenta la soc termic cicluri Rezistenta la zgâriere - (Sursa: STAS 6009-86 . Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare în sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm. împingându-se mobila în doua directii perpendiculare.Mobilier din lemn.

Zona este cunoscuta pentru potentialul sau în domeniul industriei lemnului si derivate din acestea.capitala de judet. târg. acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei. a reusit sa se afirme si a capatat teren în fata unor alte firme cu renume si vechime. dupa 1998.centru politic al raionului Teleajen si cetate de cultura. pe DN 1A Bucuresti-Ploiesti-Brasov. Stivuirea trebuie sa se faca astfel încât piesele de mobila sa nu se zgârie prin frecare între ele sau sa se deterioreze.L. a fost înfiintata în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata în 1998 în baza actului constitutiv sub nr. pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hârtie.Activitatea principala o reprezinta productia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614). Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa între 10-35°C pentru o perioada de depozitare de pâna la 15 zile si între 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile.Cum societatea S. schimbari bruste de temperatura.Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala care integreaza în functionarea ei elemente împrumutate atât de la persoane cât si de la societati pe capitaluri. la 29 km de Ploiesti si la 87 km sud-est de Brasov.40-70%. actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. curenti puternici de aer.R. mânere de sticla.Subansamblurile glisante (sertare. în baza prevederilor legale. Accesoriile metalice trebuie introduse în pungi sau pachete. Firma analizata aici. Mobreal Divers S.C.R. de numarul de ordine în registrul comertului. Denumirea societatii va fi aceea de "Mobreal Divers" si va fi însotita obligatoriu de forma de societate cu raspundere limitata S.L. uscaciune. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hârtie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata.R.05. Societatea S. pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici. polite. capitalul social si sediul societatii. iar umiditatea relativa a aerului .L. oglinzi.Competitia dintre firmele ce activeaza în acest domeniu este strânsa. "sa cucereasca" din ce în ce mai multe piete de desfacere. geamuri. a fost înfiintata în 2002. mobila trebuie ferita de: praf. Colturile. Elementele demontabile care ies în afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate în interiorul mobilierului sau ambalate separat în hârtie de ambalaj sau carton ondulat si introduse în pungi textile sau de polietilena. . Contractul de societate al firmei se numeste. Societatea cu raspundere limitata este larg raspândita si folosita ca forma de organizare a societatilor comerciale mixte. II. pe Valea Teleajenului.. Mobreal Divers S. act constitutiv.L.respectiv intermediere în comertul cu ridicata al bunurilor de consum. Transportul se face cu mijloace de transport curate.1 Scurt istoric Valenii de Munte este asezarea urbana cea mai însemnata din partea de nord-est a judetului Prahova. pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si cel manipulator sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila. Statul firmei este cel de societate cu raspundere limitata. toate încercând sa satisfaca pe cât posibil mai bine cerintele clientilor.C. CAPITOLUL II.2002 si este platitoare de TVA de la înfiintare. Depozitarea mobilei se realizeaza în încaperi închise. MOBREAL DIVERS S.R. de portelan) trebuie sa fie ambalate în aceeasi lada sau în lazi separate. vama.C. iar componentele fragile (cristale. 987/20. Localitatea se întinde pe o lungime de mai bine de 5 km. vom enumera câteva din articolele actului constitutiv: .Articolul 1: denumirea societatii. Pe timpul depozitarii. imobilizate în interiorul lazilor. muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare. care a îndeplinit de-a lungul existentei sale functii importante: . carton si trebuie închise sau fixate astfel încât sa fie imobilizate în timpul manipularii si al transportului. altele decât cele alimentare. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA DESF sURAT DE S.Societatea desfasoara si alte activitati. la 98 km de capitala.

Capitalul social este de 50000 ron lei.Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual. .C. . judetul Prahova. Mobreal Divers S. cu respectarea limitei minime prevazute de lege.Articolul 16: bilantul. . Bilantul societatii este întocmit de administrarea acesteia. . . . Mobreal Divers S.Articolul 17: drepturile si obligatiile personalului angajat. cu respectarea Legii 31/1990 republicata. împartit în 20 de parti sociale a câte 2500 ron lei fiecare.Articolul 9: În caz de deces. .fasonarea si finisarea sticlei.R.32. Agromec S.L.Articolul 18: dizolvarea si lichidarea societatii Urmatoarele situatii pot duce la dizolvarea societatii: .În caz de pierdere unicul asociat are obligatia sa analizeze cauzele si sa stabileasca masurile corespunzatoare pentru redresarea situatiei.intermediere în comertul cu produse diverse. privind înmatricularea în registrul comertului din judetele unde vor functiona.confectionarea geam termopan.Articolul 4: durata societatii. va fi administrata si reprezentata de unicul asociat Florea Gabriel.confectionarea tâmplariei de PVC. . . . va avea urmatoarele obiecte de activitate: . Forma juridica a societatii va fi aceea de societate cu raspundere limitata.Articolul 2: sediul societatii.Articolul 15: activitatea societatii.L.Articolul 5: obiectul de activitate.Articolul 10: conducerea si administrarea societatii Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor. . Societatea se constituie pe o perioada nelimitata începându-si activitatea de la data înmatricularii în registrul comertului. îsi înfiinteaza puncte de lucru în comuna Drajna conform contractului de subînchiriere din 10 mai 2002.C.Articolul 6: capitalul social.C.confectionarea tâmplariei de aluminiu. . care va fi constituita si va functiona conform legii 31/1990.Societatea va putea înfiinta sucursale si filiale în orice localitate din tara. Nivelul salariilor pentru personalul angajat se stabileste de catre administratie prin negociere. se constituie si va functiona în conformitate cu legislatia din România si cu prezentul act constitutiv. Mobreal Divers S.Articolul 7: Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute de lege. . nr. încheiat cu S. str.01 si se încheie la data de 31.R. Cuza Voda. . 45..C.L.Plata cotelor de beneficii catre asociat se va face numai dupa aprobarea bilantului si verificarea acestuia de catre organele fiscale. . respectiv la data înregistrarii în registrul comertului. partile sociale pot fi transmise pe cale legala sau testamentara. Sediul societatii este în orasul Valenii de Munte. . 13 mai 2002. S.Societatea poate furniza si cu alte societati dar cu respectarea prevederilor legale.R. . S. Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual.Articolul 13: participarea la beneficii si pierderi. republicata S.imposibilitatea realizarii obiectelor de activitate.A. .12 al fiecarui an. conform contractului de închiriere nr. Exercitiul economico-financiar începe la 01.Articolul 3: forma juridica.productia altor tipuri de mobilier.Primul exercitiu economico-financiar începe la data constituirii societatii.

.productia mobilierului pentru birou si magazine 361 3613. Probleme principale ale managementului companiei în legatura cu resursele umane sunt: . daca adunarea generala nu decide completarea acestuia.asigurarea mobilizarii salariatilor. .R. Ploiesti.L.13 lucreaza în compartimentul productie: 3 în hala taiere PAL. S. societatea cumpara coala de PAL. .atragerea si angajarea unui numar de salariati corespunzator nevoilor companiei.L.3 îsi desfasoara activitatea în compartimentul economic.3 Prezentarea resurselor firmei S.C.Aprovizionare cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S.pierderile de capital sub limita minima prevazuta de lege pentru existenta .fabricarea de produse stratificate din lemn 203 2030. .resurse materiale.De la firma Kavico Impex S. . Personalul societatii este alcatuit din 20 de angajati dintre care: .R. II.L.C.R. 4 în sectia de tâmplarie si fabricare termopan si 3 la asamblarea si prezentarea mobilei. Bucuresti sau Acording Group Bucuresti.intermedieri în comertul cu produse diverse. societatii cu raspundere limitata.prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului 202 2020. Mobreal Divers S. produce pe baza de comenzi. se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. .C. respectiv 1 secretara si 2 contabile.hotarârea adunarii generale. cunoscut în întreaga tara.în alte cazuri prevazute de lege. Furnizor de bare de aluminiu este firma Euro Bussines. firma primeste comenzi de la persoane fizice si juridice dar are si un magazin de desfacere si prezentare la Câmpina.fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie pentru constructii 361 3611. .R.C.asigurarea salarizarii corespunzator fiecarui lucrator.stimularea capacitatii salariatilor. Mobreal Divers S.productia altor tipuri de mobilier 511 5113.L.declararea nulitatii societatii.etc. este: 201 2010.S.R.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei În actul constitutiv al societatii.R..4 angajati activeaza în compartimentul comercial. iar accesoriile pentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S.resurse financiare. este o societate relativ nou înfiintata. în cazul mobilei. .productia de scaune 361 3612.intermedieri în comertul cu material lemnos si de constructii 511 5115.R. obiectul de activitate al firmei S. Mobreal Divers S. Gess S.resurse umane. II. Resurse umane Resursele umane se refera la salariatii societatii care lucreaza efectiv în unitate si care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor unitatii.incapacitatea.Mobreal Divers S.Pentru mobila.intermedieri în comertul cu mobila 511 5119. . prin punerea în valoare si utilizarea rationala a celorlalte resurse. un producator foarte puternic.L.L.productia mobilierului pentru bucatarii 361 3614..C.A Scaieni. geamului si tâmplariei.Resursele societatii sunt foarte importante pentru dezvoltarea acesteia sunt concretizate în resurse: . . .L. 3 în hala de taiere aluminiu si PVC.

R. . Societatea se bucura de autonomie în cazul investitiilor. potrivit obiectului sau de activitate. este acum proprietara cladirilor în care îsi desfasoara activitatea: . prin notatie. Asigurarea competivitatii microeconomice se bazeaza si pe managementul carierelor care. apreciere globala. sticla).A.evaluarea riguroasa a capacitatii fiecarui salariat si a aptitudinilor sale în vederea unei eventuale promovari. Scaieni.. Evaluarea furnizeaza informatii importante atât pentru deciziile de recompensare-sanctionare.C.birouri. iar accesoriilepentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S. sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. respectiv firma-piata. se refera la: . care vor asigura realizarea programelor de desfacere.Echipa de lucru este formata din persoane tinere (sau cu spirit tânar) si dinamice.facilitati auxiliare. hotarând singura cu privire la investitiile ce urmeaza a fi realizate.De la Kavico Impex S.R.225 m².Se va fundamenta initial planul de desfacere. Succesiunea logica în fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere. Ploiesti societatea cumpara coala de PAL.din credite bancare.Aprovizionarea cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. un producator foarte puternic. sursa : informatii de la firma Piata de aprovizionare Piata de desfacere furnizori de materii prime (lemn. este piata.2.reafectarea personalului pe alte posturi. concurenti firma ( prin anunturi publicitare ). aflate la dispozitia firmei.cresterea rentabilitatii si a eficientei economice. primul stadiu si ultimul reflecta legatura firmei cu piata. Mobreal Divers se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. indiferent de modul în care sunt finantate: . . în general.R. c. Orientarea activitatii firmei catre obiectivele prioritare. Societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori. punctul de plecare în activitatea întreprinderii. pot fi subliniate urmatoarele aspecte: a.400 m². Formarea constituie un mijloc esential pentru a facilita evolutia comportamentului si competentei salariatilor. furnizori de echipamente clienti. Tabel nr. persoane în cautarea unui loc de munca banca persoane fizice Piata fortei de munca Piata financiara .S.C. cât si pentru deciziile strategice care vizeaza extinderea relatiilor firmei pe piete noi de desfacere.din surse proprii.satisfacerea în conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite. b. în functie de competentele si rezultatele reevaluarilor. Mobreal Divers S.L. Gess S. . promovare-retrogradare. terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva. Resurse financiare Resursele financiare sunt reprezentate prin disponibilitatile banesti în numerar si conturi bancare.L.În relatia complexa firma-mediu. în particular. intermediari. formare. pe baza sporirii vânzarilor totale si a profitului unitar realizat pe seama fiecarui produs.L. cunoscut în întreaga tara. cum sunt: .depozite.optimizarea ansamblului procedurilor anterioare printr-o buna gestiune a efectivului de personal. se practica evaluarea generala. Relatia întreprindere-piata Activitatea firmei se desfasoara într-un mediu ambiant instabil. Principala componenta a mediului ambiant în care o firma apare atât în calitate de producator cât si de consumator.Mecanismul pietei reprezinta pentru firma moderna. caracterizat printr-o concurenta puternica. cu idei inovatoare. apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie.L. În fluxul aprovizionare-productie-desfacere.R. în sens general. Resurse materiale S.La firma studiata.C. Studiul pietei constituie premisa. .apreciere functionala. . sau Acording Group Bucuresti.Furnizor de bare de aluminiu este fima Euro Bussines. d.

C. Pe întreaga perioada de desfasurare a activitatii sale. adica 440964. Firma îsi face cunoscute produsele atât prin intermediul angajatilor cât si prin intermediul mass-media si internet.68 ron. a profitului. S.L Covasna. . Societatea S. Vicu S. la preturi care îl pot satisface pe client.largirea pietei de desfacere. în perspectiva.C. pastrând totodata relatii strânse de colaborare cu partenerii sai de afaceri: S.R.realizarea cifrei de afaceri stabilita. S.pe de o parte ele îsi disputa furnizorii. probabil.Alte mijloace de promovare ar fi: expozitii. prestatorii de servicii.În dubla ipostaza a firmelor de cumparator si vânzator firmele îsi plaseaza competitia dintre ele în doua planuri: . Gess S.R.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale Concurenta este acerba în toate domeniile de activitate ale firmei.asigurarea unui nivel ridicat de calificare si instruire a personalului.C.C. simpozioane. firma s-a impus prin calitatea produselor si a serviciilor. Fogott Com Trans S. ale pietei.L Filipestii de Târg. ron în anul 2004 fata de anul 2003 când cifra de afaceri era de 267877. obiectivele ei pe termen mediu si lung fiind: . Obiectivele trebuie sa întruneasca anumite caracteristici: y y y y sa fie realiste. pliante. desfasoara în prezent o activitate eficienta si profitabila. iar realizarea lor este în functie de sporirea adaptabilitatii si flexibilitatii firmei în raport cu mediul ambiant. disponibilitatile de forta de munca iar pe de alta parte îsi disputa clientii .R.L. daca acestea vor fi livrate la momentul oportun. Romglass S. sa fie mobilizatoare.87. dar care sa asigure profit.C. S. care sa se realizeze prin respectarea de catre fiecare salariat a tuturor legilor si actelor normative în vigoare si a Regulamentului de Ordine Interioara.L Scaieni-unul dintre cei mai mari producatori de geam din tara. Obiectivele definesc scopl si însasi ratiunea existentei firmei.L. la mentinerea si cucerirea de noi piete.R. S. . Iasi. birouri.Orice întreprinzator trebuie sa includa în planul sau de afaceri un studiu de piata pentru a vedea daca exista o piata pentru produsele si serviciile oferite. . Micki Company S.R.asigurarea unui nivel tehnic si calitativ al produselor si serviciilor.implicarea managementului. sa fie stimulatoare.Fiecare târg sau expozitie lanseaza un produs într-o maniera aparte tinând cont si de paleta de produse atent polarizata în spatiul de expunere. urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii în asigurarea resurselor si în plasarea produselor proprii pe piata. Târgurile si expozitiile întregesc imaginea de ansamblu precum si capacitatea de reprezentare pe piata atât din punct de vedere al constantei în aparitii precum si ca paleta de produse.O firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea cifrei de afaceri. . .În acest context se impune promovarea unui management anticipativ.Calitatea este un concept pe re. y y y y y II.L. sa fie usor de înteles. încearca sa îl aplice. Realizarea obiectivelor companiei este conditionata si de asigurarea ordinii si disciplinei în munca.C. corespunzator cerintelor clientilor. toate firmele din domeniu.R. cataloage. Mobreal Divers S. Brasov. prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor.

Astazi. în principal. elaboreaza documentatii si proiecte pentru dezvoltarea produselor.progresul tehnic.1 Functiunea de cercetare-dezvoltare Aceasta cuprinde activitatile prin care se studiaza.sistemul socio-economic în cadrul caruia a fost definit si aplicat. care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze la solicitarile mediului. care cere gruparea într-o functiune a unor activitati între care se afla relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate.Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe. tehnologic si organizatoric al întreprinderii. 2. Criteriul identitatii activitatilor grupate într-o functiune. comerciala. productiei si a muncii. informarea. cercetare-dezvoltare. de productie. se concepe. 5. a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora. Evolutia conceptului de functiune a fost influentata. se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic. b. Pentru realizarea acestei functiuni întreprinderea efectueaza studii. 4. sa evolueze eficient si sa dezvolte continuu. aplica în productie si urmareste rezultatul valorificarii cercetarii proprii sau a celei efectuate de institute specializate. ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii întreprinderii. ea integrând activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate în: . aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii atât teoretice cât si practice. ea organizeaza activitatea de inventii-inovatii. 1.activitati de organizare a conducerii. . . ce se pot grupa în anumite functiuni. Criteriul convergentei care cere gruparea într-o functiune a unor activitati diferite.Functiunile întreprinderii 1. La proiectarea functiunilor întreprinderii se va tine seama de o serie de criterii cum sunt: a. financiar-contabila. de doi factori: . a serviciilor. pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie. . documentarea tehnico-stiintifica. Criteriul de complementaritate. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a întreprinderii Firma( întreprinderea) îsi desfasoara activitatea productiva într-un anumit cadru organizatoric. orientate însa spre realizarea acelorasi obiective. introducerea unor noi tehnologii de fabricatie. Pentru o întreprindere moderna se pot defini cinci functiuni de baza: 1. c.activitati de conceptie. 3. de personal. ea asigura pe lânga acestea. care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor.

y y y y 1. cum sunt: a. criterii de evaluare. marketing. b. aprovizionare. a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumului Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului. firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate. firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know-how. compatibile cu activitatea sa pentru a impulsiona cercetarea aplicativa. 2. . prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica. 3. operativa si activa pe piata. firma poate aborda o cercetare strategica. a necesitatilor si comportamentului consumatorilor. c.Aceasta se asigura prin realizarea. care încorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme. studierea nevoilor solvabile. desfacere. dupa caz. Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru: y y cercetare de piata. cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vânzarilor.Cercetarea stiintifica poate fi fundamentala si aplicativa. cercetarea produsului.Activitatea de marketing se concretizeaza într-o serie de functii. ele fiind grupate în trei componente: 1. cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetaredezvoltare aplicabile. comertul exterior si cooperarea economica internationala. perfectionarea frmelor de distributie si comercializare. Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe.Aceasta presupune promovarea spiritului novator în întreaga activitate a întreprinderii. Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum.În realizarea functiunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc mai multe optiuni ale firmei: y firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru a-si spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie. desfacerea produselor. cât si a celor potentiale.2 Functiunea comerciala Cuprinde un ansamblu de activitati vizând aprovizionarea tehnico-materiala. Functia de crestere a eficientei economice. diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii întreprinderii de adaptare rapida. de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii. astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri. firma poate investi în echipament de proces sau alte input-uri intermediare. a unor elemente de fundamentare ( informatii.Prin aceasta se urmareste prospectarea atât a pietelor prezente.

expozitii în tara si strainatate. calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie. În domeniul aprovizionarii tehnico-materiale. efectuarea operatiunilor de primire. negocierea si încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale. cum sunt: calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate. receptie cantitativa si calitativa. participarea la diferite târguri. cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice.y y y cercetarea pretului. încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate. precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare. Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a întregului proces de productie. fundamentarea normelor de consum de materiale. Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare întreprindere îsi desfasoara procesele economicosociale în corelatie cu alte unitati economice. 1. în cantitatea si calitatea negociata cu clientii. . contractarea furnizorilor.3 Functiunea de productie Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este specializata firma. marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv. organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului. cercetarea distributiei. cercetarea promotionala. În mod corespunzator. managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati. influenteaza direct calitatea produselor fabricate. inventarierea activelor circulante depozitate. în domeniul desfacerii si în cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati. asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate. rezolvarea reclamatiilor clientilor. calculul marimii stocurilor de produse finite. cum sunt: prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti. pentru adaptarea la constrângerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale. participarea la licitatii. În prezent.

Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital. fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni întreprinse în cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. înzestrarea tehnica. ale materialelor. 1.În functie de obiectivele urmarite.Din acest considerent. precum si de întelegerea conditiilor în care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie. a utilajelor. aceasta functiune cuprinde: . potrivit functiei: P = f ( T. activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor. stabilindu-se o anumita relatie între cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute.productia T-munca K-capitalul Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor. produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta. aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare.produs nou asimilat. Volumul activitatilor incluse în functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care: profilul întreprinderii. cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia întreprinderii. O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei. caracteristicile materiilor prime. a standadelor de calitate. a normelor de consum si tinând seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului. a utilitatilor. K) unde: P. Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a modului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati. complexitatea produselor fabricate.4 Functiunea financiar-contabila Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de întreprindere. Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite.Scopul productiei îl constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate. munca. activitatile incluse în functiunea de productie se împart în: activitati de pregatire a productiei. Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica.

c. .Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte: . se întrepatrund si se completeaza reciproc. În concluzie.asigurarea securitatii activelor. de regula. b. aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor. prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative în forma si continutul reglementat prin lege în vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor. . pregatirii profesionale a salariatilor.Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor în concordanta cu legile fiscale. cuprinzând structura conturilor si metodelor de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuala. Toate aceste functiuni se afla într-o strânsa interdependenta. 1. formând sistemul organizarii procesuale a întreprinderii. fiabilitatii datelor contabile.recrutarea. .Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic.Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara. veniturilor si cheltuielilor întreprinderii. care are drept scop înregistrarea si raportarea activelor.determinarea necesarului de forta de munca. .5 Functiunea de personal Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice. obiectivele si rezultatele firmei. Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil. selectia.Aceasta componenta cuprinde activitati cu un însemnat rol de control si de actiune corectiva. sursa: informatii de la firma .Evidenta contabila financiara.11 Mecanismul functionarii întreprinderii. .a. . angajarea.Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii întreprinderii. în primul rând prin analiza manageriala a pretului de cost. fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri. pasivelor. în practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan.efectuarea de studii pentru îmbunatatirea climatului organizational si motivational în cadrul firmei. cum sunt: . functiunile identificate au caracter teoretic. respectând legile fiscale.îmbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii. Fig. .Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta. evaluarea performantelor în munca si promovarea personalului.stabilirea sistemului de salarizare.asigurarea eficientei operationale. În organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure în permanenta un echilibru între interesele salariatilor.Evidenta fiscala.Contabilitatea manageriala.asigurarea calitatii.Informatiile financiare se comunica.Organizarea interna a evidentei contabile.organizarea perfectionarii. d.

sursa :informatii de la firma.Interdependenta functiunilor întreprinderii Fig. F1 .12-Interdependenta functiunilor întreprinderii.

adica. Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic.functiunea de cercetare-dezvoltare. adica se stagneaza procesul de desfacere. Este posibila si influenta inversa.structura functionala(de conducere). II.functiunea comerciala. . Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce în continuare dereglari în F3 (neplata salariilor) si încetarea functiunii F5 (procesele de productie).o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare.F1.Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce în continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala).5 Prezentarea structurii de management În ansamblul ei.Pe lânga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare în lant. A1. Daca în cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari). în consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor. În aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta în a întrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei. atunci va aparea un efect nedorit si în desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente). nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor. A2. F2. dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de materii prime).o activitate din cadrul functiunii comerciale. nu se va realiza produsul (mobila. de livrare a produselor. fereastra termopan) în timp util. structura organizatorica are doua componente: 1.

îmbunatatirea conducerii operative a acestora.R. tâmplarie aluminiu.. se folosesc bare de aluminiu. iar celelalte doua sunt auxiliare. favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie. precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie. sau nu.L.Acestea se taie la lungimea dorita si se . tâmplarie PVC.structura operationala(de productie si conceptie). Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs.Pentru a nu se face condens. Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei. sociala.R. dupa care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit tip de produs. financiar si comercial.Pentru aceasta se foloseste o substanta numita hotix si o sita moleculara. Produsele firmei sunt de trei tipuri: mobila din PAL melaminat. structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie. zona de amplasare a întreprinderii. Gess S.În functie de preferintele clientului geamul se ionizeaza. administrative.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate.Initial geamul este spalat si uscat cu ajutorul unei masini de spalat. Mobreal Divers S.L. Firma se aprovizioneaza cu geam de la S. Hala de prelucrare a acestora sunt: hala de asamblare si prezentare mobila.În procesul de productie acesta trece prin mai multe faze. economice. Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice. în hala de ionizare.Pentru tâmplaria de aluminiu. ionizare geamuri( ocazional ). favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca. formele si nivelul specializarii si cooperarii.Dintre acestia cei mai importanti sunt: volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata. La proiectarea structurii operationale se are în vedere o serie de factori cu influenta tehnica. Primele doua hale sunt hale de baza. în sectiile productiei de baza. specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat. hala de taiere aluminiu si PVC.silicagel sau bobite de silicon. hala de taiere PAL.2.C.C. comerciale. urmeaza un proces de tratare. modul de constituire si grupare a acestora. hala pentru tâmplarie si fabricare termopan.Se prind apoi doua foi de geam cu ajutorul unei baghete.Termopanul astfel obtinut este transportat catre client cu una din cele trei masini autoutilitare ce asigura transportul pentru toate produsele firmei. În cazul S.

Bacau.se axeaza pe un sistem modern de conducere ( leading ) în care motivarea si stilul managerial joaca un rol esential. Relatiile de serviciu între salariatii societatii sunt relatii de autoritate administrativa si relatii de autoritate operativa.Se face o diagrama de taiere în functie de modelul ce urmeaza a fi realizat si se taie în hala de taiere PAL. concomitent cu perfectionarea pregatirii profesionale a personalului de executie financiar-contabila la locul de munca al fiecaruia.Mobila se executa pe comanda. Orice sef ierarhic. . Gess S. Mobreal Divers S. se face prin stabilirea unei structuri organizatorice care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale ( existenta unei organigrame ). dar exista si modele pentru prezentare expuse într-una din halele firmei. de orice natura sau orice neregula pe care o constata în sarcina personalului din compartiment privind exercitarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu aprobate de conducerea companiei. complexitatea productiei.L. negru.Accesoriile.(ca mânere sau bare de sustinere).seful ierarhic superior poate transmite dispozitiile în caz de urgenta si nemijlocit. statutul firmei. sunt din metal sau plastic.C. specialistii au grija sa pastreze fibra materialului pe verticala pentru aspect. dimensiunile societatii. Distributia de geam de la S.C.S. repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca.C. galben. Masuri de perfectionare a structurii organizatorice Crearea si asigurarea posturilor cu lucratori capabili si care doresc sa le ocupe constituie un obiectiv al organizarii ( functia staffing ).R. sau în magazinul de desfacere si prezentare din Câmpina. sefii raspund de legalitatea si temeinicia dispozitiilor date si de consecintele acestor dispozitii.R. Se asigura conducerea corecta si la zi a contabilitatii cu respectarea regulilor si metodelor contabile prevazute de reglementarli în vigoare. iar cel care a primit dispozitiile este obligat sa-si informeze seful ierarhic direct. Pentru asamblare.asambleaza în functie de preferintele clientului.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei Aprecierea structurii organizatorice se face prin analiza mai multor factori care influenteaza situatia existenta a firmei: strategia de dezvoltare a firmei.. calitatea resurselor umane folosite.Acesta se achizitioneaza de la furnizori sub forma de coala în culori variate: nuante de lemn rosu. catre firme din Vaslui.Obiectivul principal al organizarii. la orice nivel.R. Relatiile de autoritate operativa cuprind mai multe nivele de organizarece se subordoneaza între ele în conducerea companiei si se stabilesc prin deciziile adunarii generale. cu precizarea atributiilor si raspunderilor.L. II.Operatiile sunt aceleasi si pentru tâmplaria executata din PVC.Mobila se executa din PAL melaminat. albastru. Organizarea activitatii în cadrul societatii S. elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnico-economic de serviciu de catre salariati sunt competenta administratiei. Transmiterea dispozitiilor legale de autoritatea ierarhica se face prin sefii ierarhici directi. este obligat sa aduca la cunostinta sefului ierarhic superior orice abatere. Vrancea se face cu ajutorul a trei camioane.L. are organizata evidenta contabila analitica si sintetica pentru toate elementele patrimoniale folosind tehnica de calcul în prelucrarea datelor. Mobreal Divers S.asigurarea sarcinilor stabilite prin plan.

Numarul de compartimente si natura lor depinde de un numar mare de factori.Principalele trasaturi ale postului sunt: .R. servicii. tehnician.În cadrul S. adica evaluarea cantitativa dar si calitativa prin recrutarea. este esential ca aceasta departamentare sa tina seama de obiectivul principal care este eficienta si eficacitatea modelului ales... În cadrul societatii Mobreal Divers S. gruparea trebuie facuta prin prisma sinergizarii resurselor umane si materiale disponibile. . orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite de întreprindere. ocuparea postului implica aptitudini si calitati din partea personalului muncitor. exista 3 compartimente functionale: productie. experienta si calitatile personale necesare ocupantului pentru a îndeplini în conditii optime sarcinile. Posturile se caracterizeaza prin: .Ocupantii postului trebuie sa îsi dovedeasca competenta sau autoritatea formala. etc. Compartimentele operationale sunt halele de baza si cele auxiliare în care au loc procese de productie.obiectivele postului ce justifica ratiunea înfiintarii si functionarii lui. Mobreal Divers S.atributia este ansamblul sarcinilor precis conturate care sunt executate periodic sau continuu de salariatii cu cunostinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. sarcinile ce sunt de îndeplinit. A. sectii ) si compartimente functionale ( birouri. functia si compartimentul. datorita implicit si activitatii pe care o desfasoara.Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: postul. exista spre exemplu posturi precum: contabil. respectiv integrarea organizarii în conceptul managementului dinamic si eficient. întregul context legat atât de mediul intern cât si de cel extern sunt factori determinanti.C Mobreal Divers S. plasarea si planificarea carierelor. casier.Astfel. În cadrul firmei trebuie sa existe o concordanta dinamica între obiectivele ce revin titularului unui post si sarcinile. Prezentarea componenetelor structurale organizatorice Organizarea presupune identificarea fortei de munca.L.Gruparea activitatilor si a lucrarilor ce realizeaza aceste activitati pe compartimente operationale ( ateliere. competentele si responsabilitatile ce le imprima postul. directii ) face obiectul departamentarii. comercial. sarcina este un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala si este efectuata de regula de o singura persoana.Oricum.R. În cadrul societatii S. în functie de postul ocupat.În acest scop. având o raspundere si o responsabilitate pentru efectuarea sarcinilor si îndeplinirea obiectivelor nelimitate. economic.L. fiecare post caracterizându-se printr-un ansamblu de obiective si sarcini care pun în evidenta utilitatea lui ( concretizarea în descrierea postului ) si printr-o serie de cerinte privind studiile. selectarea.R. calitatea lucratorilor.C. fundamentarea numericului.Postul Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica.L. inginer. tehnica folosita. motiv pentru care nu se poate vorbi de un model unic.

dispozitie si control. responsabilitatea este obligatia titularului postului de a îndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului. stabileste masurile pentru îmbunatatirea conditiilor de munca. printr-o reducere a responsabilitatii fata de activitatea proprie. printr-o sfera restrânsa a competentei titularului. Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale. În functie de toate acestea. în cadrul întreprinderii se deosebesc doua tipuri principale de functii: de conducere.1. În cadrul functiei sunt incluse si componentele si responsabilitatile ce revin salariatilor întreprinderii. în mod regulat si organizat. introduce în fabricatie produse si tehnologii noi. responsabilitate si de autoritate în legatura cu obiectivele unitatii sau colectivelor conduse. Sarcinile specifice functiei de executie sunt cele de producere nemijlocita a bunurilor.Functia Functia reprezinta ansamblul sarcinilor de un anumit fel ce trebuie îndeplinite. raspunde de asigurarea calitatii productiei. 2. de executare de lucrari sau prestare de servicii. prestigiul profesional care permit realizarea obiectivelor individuale si implicit ale celor fundamentale si derivate ale firmei. Ea constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. ci concentrarea eforturilor celor ce îndeplinesc aceste functii numai asupra propriei activitati. Functiei de conducere îi sunt specifice atributii de coordonare a activitatii unui numar de executanti. de un salariat al unitatii. de executie. Managerul general. largeste profilul de fabricatie cu acordul consiliului. urmareste îndeplinirea la termen a obligatiilor contractuale. limitate.are în sarcina urmatoarele atributii: y y y y y y y organizeaza conducerea procesului de productie. Functia de conducere detine o pondere însemnata datorita importantei si dificultatii obiectivelor ce stau în fata aparatului de conducere a întreprinderii si datorita complexitatii activitatii mai larga de competente. experienta. . 3. raspunde la îndeplinirea productiei conform contractelor. autoritatea formala este limita în care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale. sarcini care nu implica luarea de decizii privind munca altor persoane. B. de organizare. competenta profesionala este nivelul de pregatire.

reflectând legaturile ce se stabilesc între activitatile primare (post.I. aceasta reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si în mod eficient de un manager. . C. se afla directorul general cu subordonatii manageri: director financiar.= 3 în cazul firmei analizate de noi în studiul de caz. sectii.Nivelul ierarhic Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice ( directii.L. functionale. postul. fie compartimentele complementare si executantii nemijlociti.Acest numar este influentat de dimensiunea firmei. functii) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice. de stat major. compartimente) instituite prin reglementari oficiale. P. E. de control.Acesta este compartimentul în care se grupeaza sub autoritate unica fie mai multe compartimente elementare. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice atât în ceea ce priveste numarul de compartimente cât si numarul de trepte ierarhice. De exemplu în cazul firmei S.E.R. serviciul secretariat.Ponderea ierarhica Numita si aria de control. ateliere ) plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vârf al firmei.Acestea pot fi grupate: ierarhice. dorector comercial si director de productie.Compartimentul de munca În cadrul firmei analizate întâlnim tipul de compartiment complex.Relatii organizatorice Sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice (functii. valorificarea superioara a materiilor prime si a materialelor. N.Mobreal Divers S.Managerul general are competenta deplina si decide pentru: y y retehnologizarea proceselor de productie.= 3 F. D. Executantii directi din subordinea managerului financiar sunt: serviciul contabil. de cooperare.C.

pot fi organigrame generale si partiale. sindicale sau persoane fizice si juridice din afara acesteia.Ea reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei. ponderea ierarhica.7 Documente organizatorice specifice. În studiul de caz întâlnim relatii ierarhice. etc. sunt legaturi de autoritate stabilite între manageri si executanti. între sefi si subordonati. niveluri ierarhice. se concretizeaza în dispozitii transmise în sens descendent si rapoarte efective cu sens de circulatie ascendent. . II. circulare.Aceasta se stabileste între managerii de nivel superior si reprezentantii unor organizatii profesionale.Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele. orientate de la stânga la dreapta. relatii organizatorice. redând o parte din componentele structurii si anume: compartimente. întocmite de firma ( organigrama ) Organigrama este o reprezentare grafica a modului de structurare formala a organizatiei.- de reprezentare. Un alt tip de relatie este cea de reprezentare.Din punct de vedere al sferei de cuprindere. pot fi organigrame piramidale.

C. . într-un fel sau altul. în cele grupate dupa stil si destinatie se regasesc.L.R. GAMA SORTIMENTAL A S.Fig.L. Mobreal Divers S. Sursa: informatii de la firma CAPITOLUL III. caracteristicile esentiale ale sortimentelor de mobila care se comercializeaza în prezent în cadrul firmei S. Mobreal Divers S.R. MOBREAL DIVERS S.C.R.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila Dintre tipurile de mobila.13 Organigrama firmei S.C.L III.

00 lei.00 Lei. Optional: . . decoratiile si culorile specifice dar constructia.C. ornamentele. Piesele de mobila trebuie sa pastreze linia arhitecturala a stilului.00 Lei. noptiera.130.510.00 Lei. Pat FLOREN A (1660x2095x1060mm) 1.550. în corelatie cu necesitatile omului modern.340. culoare: maro. recomanda pentru acest stil dormitorul FLOREN A : Fig.00 Lei. Produsele la oferta nu se comercializeaza pe componente. extinse si asupra mobilierului si decoratiunilor interioare. . Mobreal Divers S. Biedermeyer). sculpturii si altor domenii ale artei. Mobila stil se realizeaza astazi pe baza cunoasterii stilurilor artistice. Noptiera FLOREN A (540x400x615mm) 380.00 Lei.R. y y y y y y y Mobila stil rustic Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar fiecarei zone sau regiuni nefiind acceptate în alte regiuni. proiectantii de mobila încercând sa le adapteze functiunilor moderne. este deosebit de apreciata pe piata interna si externa. cu noile tehnologii.00 Lei.dulap 4 usi sau 3 usi. Dulap 4 usi FLOREN A (2145x660x2260mm) 3. Sheraton. de aceea existenta unui stil nu poate fi perfect delimitata în timp. Dulap 3 usi FLOREN A (1630x660x2260mm) 2. Componente-pret: Toaleta cu oglinzi pliabile FLOREN A 1. rama oglinda. De regula acest tip de mobilier se realizeaza în unitati mici de flexibilitate mare în schimbarea productiei si unde se cunosc particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului respectiv.14 Dormitorul Florenta Sursa: informatii de la firma .dulap 3 usi Florenta.oferta valabila doar în magazinele Câmpina si Valeni în limita stocului disponibil. stilurile nou aparute într-o anumita perioada au preluat unele particularitati ale stilurilor anterioare. Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice se pastreaza si în prezent. Rococo si stilurile clasice (Ludovic al XVI. material: PAL furniruit cu furnir de paltin. Comoda FLOREN A (1320x505x875mm) 980. Stilul cuprinde totalitatea mijloacelor de expresie ce se manifesta în continut si forma. pat dublu.toaleta cu oglinzi pliabile Florenta. comoda. dimensiunile si compartimentarea sa fie adaptate conditiilor actuale de executie si utilizare.520. . Trecerea de la un stil la altul s-a facut lent prin existenta unor perioade în care elemente ale vechilor stiluri au coexistat cu noile stiluri. unele apelând chiar la stilurile antichitatii (stilul clasic grec si roman). S.00 Lei. Rama-Oglinda FLOREN A (700x25x840mm) 150. Aparitia si evolutia diferitelor stiluri pe parcursul devoltarii societatii omenesti a fost determinata de anumite conditii social-istorice. lemn masiv de paltin. sau inspirata dupa stilurile istorice. Baroc.L. comune arhitecturii. De asemenea.Mobila stil Mobila stil. într-o anumita epoca. Regence. dimensiuni: L x l x H mm. pret 5. Dintre stilurile artistice care stau la baza proiectarii si executiei mobilei stil din productia de mobila din tara noastra sunt : stilul Renasterii.

L. din stejar. functionale.imagini. pret. cu forme geometrice simple. dimensiuni si functii îsi gasesc locul potrivit într-o piesa mica.mobila combinata.R. cu finisaj îngrijit. pentru camping) sau cu schelet din lemn si cu material textil sau stofa. fara decoratiuni realizata mai ales din elemente modulate (tipizate). ceea ce determina o productivitate marita si implicit o reducere a cheltuielilor de productie care se reflecta în pretul de vânzare mai redus decât al mobilei realizata în stilurile istorice.Acest stil de mobila este executat din lemn masiv.C.4. mobila adaptabila si mobila din elemente tipizate. dupa necesitatea si preferintelor utilizatorilor. care consta într-o concordanta deplina între elementele de ordin tehnic. care se pot combina dupa necesitati.15 Dormitorul Luci Sursa: www.00 lei. Cerintele functionale.150. realizat din stejar partial masiv. în asa fel încât ocupa locul unui singur pat. folosite ca rezerva pentru diferite ocazii. cu posibilitati multiple de aranjare. adaptabila unor functii multiple si diferite. sa se realizeze o maxima economie de spatiu si efect estetic deosebit. Acest gen de mobilier se confectioneaza din elemente tipizate. economice si estetice sunt deopotriva luate în consideratie la realizarea mobilei moderne. Mobila moderna se obtine din semifabricate din lemn obisnuit . în aceasta categorie se încadreaza dormitorul Luci: Fig. Mesele pliante sunt executate din elementele metalice sau din lemn. culoare de maro. pat 1400x2000mm. Principalele tendinte care se desprind în realizarea si comercializarea mobilei moderne sunt: . realizate din elemente modulate. în asa fel încât. Mobilerul escmontabil se gaseste la majoritatea tipurilor de mobila moderna. Mobila contemporana are la baza principiul unei noi activitati de proiectare (design) si realizare a marfurilor. în conditiile mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie. Din produsele firmei S. functional. dar în acelasi timp se constituie într-un ansamblu cu o structura unitara. Pentru aceasta sunt preferate în general piesele de mobila de dimensiuni reduse. Scaunele si fotoliile pliante sunt foarte variate ca forma si dimensiuni. . si cu un blat care se strânge în 2 sau 3 parti. în serii mari. ocupând un spatiu minim. Mobila combinata este tipul de mobilier în care obiectele de cele mai multe forme. cu ornamentatii de inspiratie populara (incrustatii.ro Este executata în stil rustic francez. Sunt prevazute cu picioare rabatabile sau pliante. Componente: dulap 4 usi si 1 sertar. compartimentata în mod practic si rational. sertare. noptiere 1 usa si 1 sertar. casete de marimi diferite. Structura este formata din panouri. putine la numar. ameliorat sau înnobilat. mobilierul escmontabil. Paturile pliante sunt din tuburi metalice si pânza care se pot strânge complet si pastra într-un dulap sau nisa. finisaj patinat. Paturi juxtapuse pot glisa unul într-altul. estetic si economic. Ele pot fi din tuburi de aluminiu articulate si cu pânza (în diferite culori si desene. comoda 4 sertare. dupa preferinte si necesitati. pentru interioare pretentioase. Mobila moderna este altfel construita si dimensionata încât sa aiba un grad (indice) de ocupare a spatiului cât mai redus corespunzator spatiului din sectiunea de apartament careia îi este destinata. În acest fel se realizeaza variante multiple de combinari. cu un mod de asamblare simplu. y y y y Mobila moderna Se cacterizeaza prin linii si forme simple. sculptura). Mesele juxtapuse sunt altfel dimensionate încât intra una în alta. pe care se aseaza rafturi. Mobreal Divers S. cu picioarele în forma de X.

Mobilierul.R. Pe suprafetele care permit. Materialele din care se face mobila cel mai repede si mai ieftin sunt PAL-ul si MDF-ul. mobilierul modern domina în preferintele românilor în momentul în care se amenajeaza o locuinta.L. Mobilierul modern este asociat deseori cu insertii din alte materiale. dimensiuni: L 3000 x l 570 x H 750/1192 mm. producator de mobila. toate ramurile conexe ale acesteia cunosc cresteri în vânzari. [20] Fig. Dormitoarele moderne nu difera ca numar de piese de cele clasice. Din aceasta camera nu va lipsi televizorul. zidite în pereti. Hainele pot fi asezate în spatii special amenajate.Majoritatea clientilor prefera acest gen de rafturi. acolo unde spatiul permite. . Mobreal Divers S. La amenajarea livingului se poarta stilul casual. zona de vest a tarii prefera mai degraba "mobilierul clasic". se prefera ca mobila sa ocupe cât mai putin spatiu. "Mobilierul din PAL si MDF are adeseori insertii din metal sau din sticla" . Patul trebuie sa fie cât mai generos.Mobila adptabila se caracterizeaza prin functionalitate multipla.majoritatea pieselor de mobilier tipizate sunt multifunctionale si se pot completa în timp dupa necesitati. Bucatariile moderne înseamna mobilier cu fronturi pline. Pe lânga faptul ca acest gen de mobilier este mai ieftin. trebuie sa aiba linii si forme cât mai drepte.C. . aceasta încapere este considerata locul de siesta în care se vor relua discutiile întrerupte în momentul luarii mesei. clientul intrând mai repede în posesie. adaugând ca într-o amenajare cel mai mare rol îl are proprietarul. Livingul va trebui dotat cu canapea relaxanta. taburete. Aceasta solutie este foarte buna pentru ca sa se poata adapta în lungime (paturile) sau înaltime (scaune.16 Bucataria Flora Sursa: www. Pret: 4. Datorita cresterii pietei constructiilor.piesele se pot folosi separat sau se pot grupa si include în asamblul existent.R.L.Este absolut necesara combinarea atât a stilului bibliotecii. se lucreaza si mai repede. designerii de interior spun ca biblioteca.L. Spre exemplu. aceasta trebuie sa fie dotata în asa fel încât sa fie cât mai primitoare.120. care propun bucataria FLORA : [19]. Aceasta trebuie sa fie dotata cu scurgator de vase. Mobila se poate face la comanda. se prefera piesele de mobilier aspectuoase. dar mai putin costisitoare.prin modificarea pozitiilor pieselor modulate se poate obtine o mare varietate în aspectul camerelor. mai spun cei de la S. cu usi din sticla sablata si cu rama din aluminiu. dupa dorinta sau dupa necesitatile care se modifica în timp. Pentru ca la moda este crearea unui loc de dinning în living.C Mobreal Divers S. "Stilul modern" se bucura de cea mai mare cautare. mobilierul adaptabil se utilizeaza fecvent în sufrageriile moderne.imagini. Un dormitor modern prevede un pat si o comoda de televizor pentru a ramâne cât mai mult spatiu. datorita posibilitatilor de transformare dupa necesitati. cât si a canapelelor si masutelor de cafea sau decorative. sertare. precizeaza designerii de la S. . fag. culoare: maron. si cu fotolii. înalte de jos pâna în tavanul încaperii. usi pline si sticla sablata. în functie de necesitati. unde dulapurile sunt fara usa. mate sau lucioase. Pentru mobilarea livingului se pot folosi rafturi confectionate din rigips. dulapuri. de asemenea. "Pretul unei mobile din lemn masiv poate fi de pâna la 10 ori mai mare decât în cazul acestora" director general la Accent Architecture.C. cos jolly pentru sticle. care este recomandata în functie de locul disponibil. fag (structura) + lemn masiv tei. cu piese din lemn masiv. De asemenea. mai ales mesele care se maresc si se micsoreaza dupa necesitati. din piele sau stofa. mese. modulate prezinta urmatoarele avantaje: . în ultimul timp fiind preferat cel cu plasma. Mobilierul se poate comanda dupa dimensiunile oricarei camere. Pe de alta parte. Mobreal Divers S. material: PAL furniruit tei. uneori având proiectata un fel de arcada deasupra. comparativ cu mobila confectionata din lemn masiv.00 Lei. cosuri metalice diverse. Pentru ca o familie petrece mult timp în bucatarie. ideal ar fi ca din dormitor sa se amenajeze o mica încapere închisa. Ca stil. fiind confectionat din placi de PAL si MDF. fata de cel clasic.ro corpuri superioare si inferioare.. afirma reprezentantii companiei S. poate fi mutata în birou. care sa serveasca drept dressing. Mobreal Divers S. În sufragerie. mai primitor. Sunt sisteme de reglare pe verticala sau pe orizontala sau mixte (de reglare simultana pe orizontala sau pe verticala). dar sunt si clienti care prefera în continuare biblioteca. confectionate din placi de PAL sau MDF. cu spoturi de lumina.L. Rezultatul: mai mult spatiu pentru locatar. Dormitoarele moderne presupun mobilier cât mai putin. mai arata reprezentantii S. a precizat Adrian Iovescu. Pentru amenajarea locuintei. în functie de dimensiunile camerei. care vor lua locul mai vechii biblioteci. urmat mai apoi de cel clasic. interior compartimentat cu polite.R. birouri). blat 28mm .C.Bucatarie moderna mai înseamna o accesorizare corespunzatoare.R. Mobila din elemente tipizate.

mai ales de cel aflat cu deschidere catre pozitia holului. conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat.Mobilierul de hol trebuie sa tina seama de stilul de mobilier adoptat în locuinta. pete de clei. Se verifica prezenta defectelor datorate modului de executie si asamblare cum sunt: descleierea elementelor. Este necesar. restul fiind defecte care se datoreaza operatiilor de manipulare . pot exista: produse de lux. pete sub pelicula transparenta. Mobreal Divers S. în functie de nivelul de trai al consumatorilor din tara. O importanta deosebita o prezinta definirea clara a masurilor de tinere sub control si de coordonare a interferentelor între activitati. cuier. y y y Calitatea mobilei este asigurata prin verificarile care se fac la producator începând cu faza de proiectare si continuând cu receptia materiilor prime. dar întotdeauna numai pentru acelasi tip de produs de mobilier (camera de zi. bucatarie). fara variatii mari de temperatura (10-30° C ) si de umiditate relativa a aerului (40-47 %). accentul trebuie pus pe identificarea problemelor referitoare la calitate si pe implementarea de actiuni preventive sau corective. În acest scop trebuie. pe semifabricatele din lemn ameliorat si înnobilat. usi si sertare montate gresit. de asemenea.R. culoarea vopselei.L. relatiile dintre ele. C în hârtie si carton ondulat. asupra modului de executie si asmblare. se vor folosi culori mai deschise. Astfel A în hârtie. Holul trebuie mobilat astfel încât depozitarea hainelor si a obiectelor la intrare sa denote ordonare. III.C. zgârieturi). culoarea PAL-ului. . seria. E cu hârtie si lazi de PFL pe rame si sipci de lemn si G în hârtie si lazi de carton ondulat. caracterizata de finisaje înalte. picturi pe lemn si sculpturi. camera de tineret. tipul. ISO 9003). reprezinta aproximativ 75 % din totalul defectelor ce pot aparea la verificarea calitatii mobilei. dormitor. pentru a evita aparitia defectelor ascunse si aparente. Depozitarea mobilei se face în încaperi închise. de asemenea sa corespunda întocmai cu comanda. precum si rezistenta încleierii subansamblelor. Designul cerut de client. viza controlului de calitate si numarul standardului sau al normei tehnice. evaluarea precontractuala si pregatirea contractului. direct sau indirect. Categoriile de defecte prezentate mai sus. Defectele de finisare se pot datora urmatoarelor cauze: lustruire neuniforma. produse rebutate.R. transport si depozitare. (emblema/localitate). suprapuneri de furnir. sa fie definite responsabilitatile generale si specifice în domeniul calitatii. Holul trebuie mobilat astfel încât sa satisfaca necesitatea familiei. În sfera circulatiei marfurilor verificarile calitative se fac asupra materiilor prime si a materialelor. Ambalarea mobilei se face în conformitate cu prevederile standardului dupa unul din cele sase sisteme. Clasa de calitate a unui produs este data de categoria sociala a consumatorului careia i se adreseaza produsul. produse de mobilier obisnuite destinate unei calse sociale de mijloc. Transportul se face cu mjloace special amenajate.L. contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO 9000. sau cu vagoane de cale ferata. cu defecte grave de fabricatie recunoscute explicit de catre firma producatoare sau realizate din materiale refolosibile sau reciclabile. de la simplu la complex. în general. se evita actiunea directa a razelor soarelui. Un produs de mobilier se adreseaza unei anumite clase sociale de consumatori prin pretul de achizitie al produsului. mai întâi. în care mobila se aseaza în asa fel încât sa se poata evita degradarea ca urmare a socurilor mecanice. definite si documentate activitatile care contribuie. D în hârtie sau carton si stelaj de lemn. scurgeri de lac. astfel încât sa se evite repetarea deficientelor în procesele urmatoare. urme de hârtie gumata si de adeziv. asigurarea interna a calitatii (ISO 9004). Se mai tine cont de coloristica. la realizarea calitatii. ISO 9002. pelicule desprinse. exfolieri de furnir. III. Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse ale acestora cu urmatoarele specificatii: marca S. anul fabricatiei. acoperite. starea suprafetei (lovituri. Pe hol trebuie sa se gaseasca un dulap de pantofi. asimetria desenului furnirului pe suprafata unor piese de mobilier. Acestea fiind mai înguste. montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice. trebuie. dulap cu bara de haine.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii Standardul ISO 900 clarifica conceptele referitoare la calitate. se poate cuantifica în cadrul aceleiasi clase de produse sau pentru clase de produse similare. destinate unei paturi sociale bogate.3 Verificarea calitatii Marimea nivelului de calitate al produselor realizate de firma S. de spatiile destinate intrarii sau trecerilor. pe total ansamblu lucrare.C. apoi. notate cu litere. etajere mici si chiar sertare. precum si asupra finisajului. Din acest punct de vedere . Mobreal Divers S. în cele doua scopuri principale: asigurarea externa a calitatii (ISO 9001. executie manuala cu multe intarsii. precum si responsabilitatile si autoritatea delegata pentru fiecare activitate cu incidenta asupra calitatii. Verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor se face pentru a identifica natura acestora si prezenta defectelor naturale si de prelucrare pe lemnul masiv. B în carton ondulat.2 Structura sistemului calitatii Conducerea întreprinderii este cea care raspunde de implementarea sistemului calitatii. care este în corelatie directa cu nivelul de calitate al produselor. si apoi pe fazele de obtinere pâna la produsul finit. III.În organizarea unui sistem al calitatii bine structurat si eficace. materiale scumpe si deficitare. Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda întocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale. folia. uscate si curate. y y Standardul prevede. produse realizate pentru o patura sociala saraca. lipsa planeitatii unor piese. functionare multipla si sofisticata. care afecteaza.

Nu este destinat pentru utilizari în situatii contractuale.5 Asigurarea interna a calitatii Pentru realizarea obiectivelor pe care le-a propus în domeniul calitatii. limitarea responsabilitatilor. specializarea unitatilor functionale. în cadrul acestor activitati.C. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii.ro Potrivit acestui standard. y y y y Sistemul calitatii implica toate etapele ciclului vietii produselor si ale proceselor. III. De asemenea. costuri si riscuri. Standardele ISO 9001. model conceptual al activitatii interdependente cu incidenta asupra calitatii. accentul este pus pe prevenirea problemelor si nu pe corectarea lor. adesea. elaborarea proiectelor care sa permita realizarea produselor.conducerea firmei S. Mobreal Divers S. adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii. Standardul ISO 9004 recomanda ca. ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. ISO 9002. în scopul certificarii acestuia. a cerintelor acestuia referitoare la produs. au fost luate în considerare cerintele societatii.6 Asigurarea calitatii prin control Asigurarea prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru. produsele satisfac în mod real nevoile si asteptarile clientilor. concretizându-se în: descompunerea procesului de realizare a produsului în operatii elementare. cât si în organizarea activitatilor din întreprindere. ISO 9002. recomanda ca întreprinderea sa îsi dezvolte si sa îsi implementeze un sistem al calitatii. Standardul ISO 9004 descrie toate elementele cu ajutorul carora poate fi dezvoltat si implementat un sistem al calitatii. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii. ISO 9003. în intreaga desfasurare a traiectoriei produsului.Fig. astfel încât sa poata obtine si îmbunatati permanent calitatea produselor. deosebit de importante pentru:determinarea si definirea nevoilor clientului. pâna la satisfacerea finala a cerintelor. deosebit de complexa. potrivit specificatiilor. întreprinderea sa puna accentul pe marketing si proiectare. activitatile întreprinderii se realizeaza printr-o " retea de procese" a carui structura este. El serveste pentru optimizarea ansamblului proceselor întreprinderii. .L. începând cu identificarea nevoilor pietei.17 Standardele ISO 9000 utilizate în verificarea calitatii. implementat si aplicat. Sistemul calitatii trebuie sa dea încrederea corespunzatoare ca: sistemul este bine înteles. Aceasta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza familia de standarde internationale ISO 9000. nu este un standard de referinta pentru auditul sistemului calitatii. tinând seama si de considerentele referitoare la beneficii. În aceasta perioada au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii. reglementate sau în scopul certificarii si nu reprezinta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001. la un cost optim. Aceste etape sunt sugerate de spirala calitatii. în vederea demonstrarii de catre furnizorii aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si în scopul evaluarii acestei aptitudini de catre clienti sau o terta parte. cerintele din standardele mentionate sunt considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. ci sunt complementare celor prevazute în specificatiile produselor. Întreprinderea trebuie sa identifice. structurat si adaptat tipului specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza. referitoare la calitate.standarde. sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interferentelor lor. Aceste teorii s-au regasit atât în principiile de manangement. În cazul întrepriderilor care desfasoara activitati într-un domeniu reglementat. Sursa: www. III. Aceste cerinte nu se substituie.R.

prin controlul final al componentelor. Prin asigurarea calitatii se intelegea deci. în principal. Atentia era concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului.7 Metode statistice Asigurarea calitatii prin metode statistice în cadrul firmei S. presupune utilizarea "fisei de control statistic al calitatii. de cei care le executa si cei care controleaza îndeplinirea lor.19 Fisa de control statistic al calitatii. respectiv al produselor.L. Calitatea este asigurata. respectarea acestor specificatii.Fig.18 Asigurarea calitatii prin control. . III. sursa: informatii de la firma. urmarindu-se verificarea "post-proces" a conformitatii cu specificatiile. urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare. Mobreal Divers S." Fig.C. Sursa: informatii de la firma A rezultat astfel separarea celor care iau decizii într-o întreprindere.R.

adica relatia dintre efortul pentru realizarea calitatii (costuri) si efectele economico-financiare care se obtin (venituri). îmbunatatirea starii de functionare a utilajelor si sculelor printr-un control sistematic asupra starii si un sistem adecvat de întretinere si reparatii. elaborarea unei documentatii tehnice cât mai bine pusa la punct astfel ca prin respectarea ei sa se realizeze calitatea ceruta.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor Având în vedere implicatiile negative pe care le-ar putea avea folosirea unor materii prime si semifabricate de calitate inferioara (lemn.L. folosirea unor materii prime si materiale de calitate superioara. mentinerea stadiului de functionare a sistemului de management al calitatii în conformitate cu ISO 9001. prin cresterea pretului de vânzare.C. În vederea îmbunatatirii procesului de asigurare a calitatii productiei la S. elemente de asamblare a mobilei) asupra calitatii produsului finit se impune luarea urmatoarelor masuri: Selectarea furnizorilor pe baza unor criterii clar definite în functie de: calitatea produselor livrate. Efectele favorabile asupra situatiei financiare a întreprinderii determinata de cresterea nivelului calitativ al productiei se explica prin sporirea volumului încasarilor care creeaza un disponibil suplimentar în contul de decontare al întreprinderii.CAPITOLUL IV. în paralel cu reducerea acestora din urma. ambalarea si transportarea produselor conform prevederilor. Mobreal Divers S. pal. ceea ce determina un grad de solvabilitate sporit. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza favorabil indicatorii de rezultate. aprovizionarea la timp cu materii prime. asigurarea cu materii prime si semifabricate de calitate superioara. introducerea unor materiale moderne de organizare a productiei si a muncii. deoarece produsele de calitate au o cerere mai mare pe piata. actionari. prin cresterea volumului desfacerilor. bugetul de stat si nu va mai fi obligata sa plateasca penalitati si dobânzi majorate care sa-i micsoreze profitul (sau sa-i creasca pierderea). respectiv indicatorii valorici ai productiei si indicatorii de eficienta economica stabiliti ca raport între efect si efort. prin documentatia de proiectare si tehnologica. elaborarea de norme de calitate si urmarirea respectarii lor pe toate etapele si fazele procesului de productie. y - .se propun urmatoarele masuri: obtinerea de la furnizori a materiilor prime si semifabricatelor de calitate superioara în conformitate cu specificatiile produsului. întarirea si îmbunatatirea în mod sistematic a compartimentului de organizare a controlului tehnic de calitate ca si a celorlalte compartimente de proiectare constructiva sau tehnologica. deoarece produsele de calitate superioara se vor vinde pe piata la preturi mai ridicate în cadrul sistemului de concurenta. întreprinderea având posibilitatea îndeplinirii la timp a obligatiilor fata de terti. y y y y y y y y y y Pentru analiza acestor cai de crestere a calitatii trebuie abordata corelatia calitate-eficienta economica. asigurarea unei fabricatii ritmice a produselor. intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei concretizata în cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri de calitate. În acest mod se consolideaza echilibrul financiar. îmbunatatirea organizarii desfacerii productiei.DIREC II DE AC IUNE ÎN VEDEREA ÎMBUN T IRII CALIT II PRODUSELOR IV. adoptarea de noi tehnologii care sa asigure o calitate mai buna a produselor fabricate. y y y y y y y IV. ridicarea calificarii personalului din întreprinderi si în special cel implicat în conceptia si realizarea produselor. în dublu sens: 1. 2. folosirea unor procese tehnologice avansate si perfectionarea celor existente. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza indicatorii valorici ai productiei prin preturile de vânzare.1 Linii principale de actiune Pentru cresterea calitatii produselor pot fi folosite urmatoarele cai principale: perfectionarea conceptiei tehnologice si constructive a produselor.R. banci. asigurarea unei cointeresari materiale a lucratorilor si întarirea raspunderii materiale. instruirea permanenta a personalului. utilizarea unei documentatii actualizate la termen.

de exemplu.01 § 101% .APLICARE A CARE A M SUM SURII RII I 278 356 II 225 212 III 199 180 TOTAL 702 748 Modificarea coeficientului echivalentei tehnice: PRE ( euro ) VALOAREA PRODUC IEI (euro) ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 200 195 180 575 DUP APLICARE A M SURII 198 180 170 548 ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 53600 48875 39820 142295 DUP APLICARE A M SURII 65450 47160 37600 150210 Tab.891 Coeficientul echivalentei tehnice dupa aplicarea masurii: = = = 0.3 Calitatea în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC.4 Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL. Sursa: informatii de la firma CANTITATE de tâmplarie din PVC si AL ( usi.) ÎNAINTE DUP DE APLI. Identificarea neconformitatilor produselor aprovizionate si izolarea acestora în spatii adecvate pentru prevenirea utilizarii lor neintentionat. ferestre.77 0. usi culisante ) ( buc.- existenta unui sistem de management al calitatii certificate. pereti cortina. Tab.905 I = = = 1. y y Aplicarea masurii determina. sursa: informatii de la firma Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL (%) înainte 45 30 25 100 dupa 65 25 10 100 Indicele de echivalenta Productia echivalenta Qe înainte 53600 42700 30500 126800 ( Euro) dupa 65450 41020 29550 136020 1 0. în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC urmatoarele efecte asupra indicatorilor de calitate.65 - Coeficientul echivalentei tehnice înainte de aplicarea masurii: e0 = = = 0. Întarirea masurilor de control la receptia produselor furnizate.

Tab. Creste valoarea productiei buna fabricata. Scaderea volumului productiei rebutate atrage dupa sine reducerea costurilor înregistrate din rebuturi si materiale irosite ca în urmatorul tabel: Tab. volumul vânzarilor. cu 2734 euro ( de la 57255 la 59989).003% fata de situatia initiala.L. creste productivitatea muncii.achizitionarea unor echipamente mai performante. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii (euro) 57255 1000 Situatia dupa aplicarea masurii (euro) 59989 850 Productie fabricata Productie rebutata Scade ponderea productiei rebutate în totalul productiei fabricata de la 0. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii ( euro ) Situatia dupa aplicarea masurii ( euro ) 1200 Cost înregistrat din 1700 rebuturi si materiale irosite Din tabel reiese scaderea costurile înregistrate din rebuturi cu 500 euro. Efecte asupra indicatorilor economico-financiari: creste valoarea productiei cu 2735 euro. creste cifra de afaceri. ambutisare precum si a unor produse cu configuratii foarte complexe. adica cu 0. a hotarât modernizarea tehnologiei existente.C.> e0 rezulta o situatie favorabila deoarece coeficientul echivalentei tehnice se apropie de valoarea 1 (calitatea I).014%.6 Costuri din rebuturi. obtinerea unor componente superioare sub raport calitativ si implicit îmbunatatirea calitatii produsului finit. stantare. Acest lucru presupune: .R.5 Volumul productiei rebutate. Mobreal Divers S. societatea S. Avantajele achizitionarii acestor echipamente performante constau în: Achizitionarea echipamentelor mai performante ar ajuta foarte mult la executarea unor operatii mai complexe de fabricare a mobilei iar echipamentul TRUMATIC 200R ar ajuta la executarea unor operatii mai complexe de gaurire. y y y .017% la 0. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit. În urma aplicarii acestei masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de reducerea volumului productiei rebutate în urmatorul tabel. Efectul economic al acestor masuri este reducerea numarului de defecte în exploatare.

ambalari.7 Costuri referitoare la calitate.Cheltuieli pentru controlul periodic al produselor finite COSTURI DE DEFECTARE 1. y y y . în paralel cu scaderea acestora din urma. creste ponderea costurilor de identificare a defectelor de la 22. Cheltuieli cu receptia materiilor prime si materialelor 2. Rebuturi si materiale irosite 2.88% la 23. Cheltuieli pentru mecanizarea si automatizarea unor operatii manuale în procesul de productie si control 5. Cheltuieli pentru depozitarea produselor finite 6.79% (cu 14680 euro). se urmareste de catre întreprindere cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate. Valoarea pierderilor din nerespectarea clauzelor contractuale 4.52% la 80.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor Plecând de la premiza ca este mai ieftin sa previi un defect al produsului fabricat decât sa suporti cheltuielile datorate defectului respectiv si repercutat în final în respingerea produselor de catre beneficiar.Cheltuieli pentru dotarea întreprinderii cu utilaje de manipulare mecanica si containere 3. Cheltuieli cu produsele remediate 3. Cheltuieli pentru ambalaje de protectie a produselor finite COSTURI DE IDENTIFICARE 1. scade ponderea costurilor de defectare de la 0. Cheltuieli cu manipulari. Cheltuieli pentru controlul procesului tehnologic 3.IV.Cheltuieli pentru ridicarea calificarii personalului de executie si control 2.59% la 0.74% (cu 2032 euro). Ca urmare a aplicarii acestor masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de costurile referitoare la calitate conform datelor din urmatorul tabel: Tab. sursa: informatii de la firma INDICATORI ÎNAINTE DE APLICAREA M SURI (euro) DUP APLICAREA M SURI (euro) COSTURI DE PREVENIRE 1. scade costul total al calitatii cu 3663 euro. transporturi duble COSTUL TOTAL AL CALIT II Efectele aplicarii masurii: 256600 1500 250000 200 1000 3000 900 76728 75000 1428 300 2000 1000 250 271280 1450 265000 180 950 2900 800 78760 77000 1440 320 1725 850 195 750 335328 680 331665 y creste ponderea costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate de la 76.52% (cu 275 euro fata de situatia initiala).Cheltuieli cu elaborarea planurilor de control 4.

Îmbunatatirea ca rezultat al noilor investitii. Lorenz.20 Tipuri de defecte. Diagrama Pareto permite aprofundarea semnificatiei acestor informatii si prin trasarea de diagrame succesive. C ca fiind o ordine de abordare a problemelor. y y y y .L. Analiza Pareto porneste de la ideea ca efectele negative.C. cu scopul de a ajuta echipa de lucru sa-si ierarhizeze obiectivele în functie de importanta acordata. s-a constatat aparitia urmatoarelor defecte la masinile unelte. Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor preventive. 20% din populatie detinea în jur de 80% din avutia nationala.ro Metode de prevenire a defectelor: 1.asamblare. www. de aceea se mai numeste si A. Acest principiu a fost folosit de M. Îmbunatatirea ca rezultat al analizarii datelor. D. Analiza Pareto nu se refera la masuratori ci la atribute. întrucât cea mai mare parte a costurilor noncalitatii înregistrate într-o organizatie se datoreaza. Fig. 80% din pierderi. Juran considera ca în domeniul calitatii acesta actioneaza astfel: ". În baza acestor constatari Juran a folosit diagrama Pareto în Japonia. ÎMBUN T IRE CONTINU În întreprindere îmbunatatirea QMS-ului acopera urmatoarele aspecte: Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor corective.. respectiv acele caracteristici de calitate care au o importanta vitala.. B. neconformitati. în sectia A1. nu sunt uniform distribuite.IV. Este o metoda grafica de analiza si evaluare care scoate în evidenta importanta relativa a diferitelor informatii de care dispunem. la proiectarea unei diagrame (care în mod eronat poarta denumirea diagrama Pareto) prin care a vizualizat distributia neuniforma a bogatiei nationale. în cursul lunii mai 2006. Diagrama Pareto aplicata în domeniul calitatii indica principalele locuri de interventie asupra cauzelor care produc defectiunile cele mai frecvente sau costurile cele mai mari. costuri ale calitatii). pe linia de prelucrare.4 Diagrama Pareto Economistul italian Vilfredo Pareto. Diagrama Pareto este o reprezentare grafica a unor date (în cazul meu a cauzelor defectelor). sursa: informatii de la firma.. pierderile. El a observat ca în Anglia secolului al XIX-lea. 20% din actiuni determina 1. pentru stabilirea prioritatilor întru-un studiu de ameliorare a calitatii si a productivitatii. în general. În cadrul întreprinderi S. referate. Prin reprezentarea grafica se pun în evidenta cauzele determinante ca sprijin pentru luarea unor decizii. Principiul este important pentru studierea problemelor legate de calitate. unui numar mic de cauze speciale. este autorul unui principiu care îi poarta numele si care poate fi enuntat astfel: "urmarind performanta unui grup de persoane sau obiecte se constata adesea ca un numar mic dintre acestea prezinta o importanta mare. Întodeauna neuniformitatea distributiei pierderilor este de asa natura încât un procent redus. Este o reprezentare grafica în care cauzele problemelor sunt ordonate dupa importanta lor (numar de defecte generate.Mobreal Divers S. nu sunt proportionale cu cauzele care le-au produs. Referitor la acest principiu. detine o pondere importanta în totalul pierderilor referitoare la calitate" [21].R. în timp ce restul au o importanta redusa". Ea se refera la aspectul calitativ al fenomenului studiat. pierderile nu sunt niciodata uniform distribuite pe caracteristici de calitate. în general.

determinarea cauzelor producerii neconformitatilor. XX . determinarea actiunilor preventive. Modul cum se realizeaza codificarea pentru diferite tipuri de documente este urmatorul: 1.XX în care: MC . Codul documentelor sistemului de management al calitatii este format din initialele documentului. cu respectarea regulilor de codificare. care acopera: analiza neconformitatilor. 3.R. FIBEC METALGLASS se realizeaza astfel: Codificarea documentelor QMS este realizata si tinuta sub control de Responsabilul MQ pe organizatie. întreprinderea a elaborat si mentine procedura "Actiuni preventive". 2. În acest sens. înregistrarea rezultatelor analizei. determinarea si implementarea actiunilor corective. înregistrarea actiunilor preventive. Pentru Manualul Calitatii: MC . Prin aplicarea acestei masuri se estimeaza o scadere a cheltuielilor cu rebuturile si remedierile prin utilizarea unor neconcordante de ordin tehnic.FMG .5 Utilizarea unei documentatii utilizate la termen Probleme legate de sistemul calitatii sunt actualizate simestrial la nivelul managementului la cel mai înalt nivel (Directorul general împreuna cu directorii de fabrica).Mobreal Divers S. AC IUNI PREVENTIVE În scopul înlaturarii neconformitatilor posibile.AC IUNI CORECTIVE Actiunile corective se aplica în scopul eliminarii neconformitatilor aparute.FMG .. Codificarea documentelor QMS în cadrul firmei S. inclusiv reclamatiile clientilor. precum si dintr-un grup de doua cifre. Pentru procedurile de sistem : în care : PSC .reprezinta initialele de la Manualul Calitatii si initialele firmei.2.FMG . evaluarea necesarului pentru actiunile preventive.XX . y y y y y y y y y y y y IV. analiza actiunilor preventive întreprinse si determinarea eficacitatii lor. de la 01 .. Utilizarea unei documentatii actualizata la termen conduce la eliminarea din start a neconformitatilor dintre cerintele si asteptarile clientilor si produsele oferite de S.C. care acopera: determinarea cauzelor posibilelor neconformitati. ale organizatiei. implementarea actiunilor preventive. analiza actiunilor corective întreprinse si determinarea eficacitatii lor. precum si de personalul elaborator.05. evaluarea actiunilor corective necesare.C.FMG . "Actiuni corective".reprezinta numarul editiei în vigoare. întreprinderea a elaborat si mentine procedura PSC .L.

R . Pentru formulare.C Mobreal Divers S. .FMG -XX în care: . de la 01 .FMG ..FMG . 4. de la 01 . Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 în 6 luni.PL -FMG . Pentru instructiunile de lucru si specificatii tehnice: IL( ST) ..PSC . Pentru procedurile de lucru : PL.reprezinta initialele de la formular. R în cadrul documentului de care apartine.XX în care: .reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei. obiectiv pe care societatea îl prevedea pentru a doua jumatate a anului.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000 La începutul anului S..FMG .FMG-XX E . E.XX .R. etichete si registre: F.reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru.numarul de ordine al F.XXX în care: F. 3. XXX . de la 01. XX . 5. IV.XX .L. a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001.IL(ST) ..reprezinta initialele de la procedura de lucru si initialele organizatiei....XXX R . Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale.FMG..FMG . E. registru si initialele organizatiei. eticheta.au aceeasi semnificatie ca la procedurile de lucru.reprezinta numarul de ordine a procedurii . . .reprezinta initialele de la instructiune de lucru (specificatie tehnica si initialele organizatiei.FMG .

straduindu . este de a oferi produse / servicii de un înalt nivel calitativ. Calitatea este legata de cantitate. aptitudini de utilizare. sectoriale si intersectoriale. Calitatea este o categorie filozofica si exprima însusirile esentiale ale unui obiect sau serviciu care îl fac sa se distinga de toate celelalte produse. situata în orasul Valenii de Munte.C. respectiv serviciu. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor.Organizatia Internationala de Standardizare. În acest scop. respectiv utilizare. etc. la 32 km de municipiul Ploiesti si la 90 km de Bucuresti (capitala României). care îi confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate si implicite.L. Obtinerea unor rezultate mai bune în eficientizarea produselor.L. respectând cerintele standardelor SR EN ISO 9001/2000 precum si cerintele legale generale.R. calitatea este definita de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs. În conformitate cu Legea calitatii.R. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. .". certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. este o societate cu traditie româneasca. Ajuta la formularea unor strategii si politici adecvate cerintelor pietei actuale precum si la stabilirea unor obiective coerente si realiste. S. ca parte integranta a politicii generale a organizatiei.ISO 9001/2000 ajuta firma: Sa demonstreze clientilor si partilor interesate ca procesele de realizare a produselor si serviciilor sunt tinute sub control si sa garanteze executia unor produse de buna calitate. Politica în domeniul calitatii si a mediului la "S.7 Instruirea permanenta a personalului Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei în domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea în întreprinderi. calitati din partea personalului. În literatura de specialitate. legatura se exprima prin notiunea de masura. Mobreal Divers S. dotarea cu aparatura moderna. S. Masura este limita dincolo de care se schimba calitatea obiectului sau serviciului. Calitatea produselor si serviciilor este data de sinteza principalelor proprietati si caracteristici ce exprima gradul de utilizare în satisfacerea unei nevoi.C Mobreal Divers S. respectiv servicii similare. Scopul firmei este de a preveni neconformitatile în toate fazele ce se deruleaza între identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare. are acces direct la transportul rutier (prin Drumul National 1A ) si la transportul feroviar (prin statia din Valenii de Munte ) ceea ce constituie un mare avantaj referitor la posibilitatile de aprovizionare si desfacere a produselor. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. cât mai eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate. Mobreal Divers S. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii în concordanta cu standardul SR EN ISO 9001/2000 precum si cu legislatia în vigoare. conformitate cu cerintele.C. y y y IV.R.L. aptitudini. calitatea este definita de totalitatea cerintelor care asigura integral realizarea scopului în care a fost creat si comercializat. calitatea este definita ca fiind grad de utilitate. În conformitate cu ISO .se continuu prin îmbunatatirea performantele referitoare la calitatea si la mediul înconjurator. care au aceasi destinatie.

Internetul ar putea fi o solutie eficienta în acest caz. Pe masura ce creste vârsta omenirii.R. Astfel se poate explica regresul firmei. SUA. În cadrul întreprinderii S. Hala de asamblare si prezentare mobila ar trebui extinsa cu cel putin 10 m pentru a spori capacitatea de prezentare si promovare a produselor.L. În acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar îndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine. impune actualizarea si îmbunatatirea continua a cunostintelor personalului calificat. iar în perioada urmatoare s-a operat asupra personalul direct productiv.R. Germania sau chiar din Europa Centrala si de Est intra pe piata cu preturi tot mai competitive. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. În ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se constata un dezechilibru între numarul celor cu studii superioare tehnice si numarul celor cu studii superioare economice. restructurarea se manifesta printr-o serie de schimbari tehnologice si metodologice. Initial s-a disponibilizat personalul direct productiv. ar trebui sa-si modernizeze tehnologia existenta prin achizitionarea de noi utilaje. se reduce continuu. Din toate situatiile prezentate anterior dar si în capitolul II putem spune ca S. Ponderea covârsitoare a inginerilor (3%) indica o situatie nefavorabila. Aici sunt întocmite statele de plata si tot aici se tine evidenta salariatilor. îl prezinta lipsa de motivare a personalului. consecinta principala fiind nefundamentarea economica a deciziilor.L. Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si. de schimbare. Esentiala pentru firma este promovarea produselor si serviciilor oferite. Pentru îmbunatatirea activitatii firma are nevoie de o suplimentare a spatiului productiv. Firma poate apela la profesionisti pentru realizarea unui site în care vizitatorii pot vedea ce ofera firma si tot aici ei îsi pot lasa sugestiile. de asemenea nevoie de mai mult spatiu productiv. o mare atentie trebuie acordata restructurarii si modernizarii productiei. atât pentru cei cu mai multa experienta cât si pentru cei nou veniti. 2 .C. propunerile si. de aceea apar mici divergente care uneori par ca nu au rezolvare. asa cum am mai spus. În acest scop. se impun efectuarea unor cursuri de specializare pentru agajati. categoriilor si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor cerute de piata. Sursele de aprovizionare cu materii prime se afla la distante destul de mari ceea ce prezinta un dezavantaj pentru întreprindere. Mobreal Divers S.68 pentru ca în anul 2005 sa se ajunga la 440964. De resursele umane ale firmei se ocupa în prezent.L.Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor. Un mare dezavantaj pentru S. Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. compartimentul contabilitate. calitati din partea personalului. Întreprinderea a înregistrat profit permanent prezentând o usoara scadere în anul 2003 când a ajuns la 267877. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. Hala pentru tâmplarie si hala de taiere PAL au. în urma testelor efectuate as propune înfiintarea unui laborator CTC întrucât întreprinderea nu dispune de acest laborator. într-un ritm exponential. Salariul este foarte mic în comparatie cu efortul pe care îl depun angajatii. de ce nu.R. De asemenea.L. Ceea ce este specific. Mobreal Divers S.C Mobreal Divers S. Anglia. Preturile practicate de firma nu constituie un avantaj absolut deoarece tot mai multe firme din Olanda. SC Mobreal Divers S. societatea S.C.Mobreal Divers S. criticile.. aptitudini.C.87.R. În conditiile economiei de piata. Mediul în care firma îsi desfasoara activitatea. dotarea cu aparatura moderna. desi în anii precedenti a avut câteva schimbari în ceea ce priveste numarul de salariati care din punct de vedere cantitativ s-a modificat de la an la an. disponibilizarile facându-se treptat. La nivel microeconomic. Societatea are nevoie în mod evident de un compartiment special de resurse umane. Cum aceste schimbari trebuie sa porneasca de sus. numeric dar si din punct de vedere al competentelor acestora. S-a studiat procesul de productie si normele de munca si s-a ajuns la concluzia ca aceste norme sunt subdimensionate iar în perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de reducere a volumului personalului. este dotata cu echipamente performante însa fata de alte întreprinderi prezinta o oarecare ramânere în urma deoarece unele echipamente s-au uzat si necesita reparatii. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. este o întreprindere destul de profitabila.R. ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de înnoire. durata de viata a conceptelor. având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit. ele sunt urmarite cel mai bine prin asa-zisul management al schimbarii prin care toate firmele românesti ar trebui sa treaca.L.

1993..Mobila stil.S. 3. . nu are o legatura permanenta cu clientii si furnizorii.. Brânzei S. 4. Editura Lider.Merceologie industriala. *** http://www. Ministerul Silviculturii.Crete. 1.Redes Al. Lito A.. Bucuresti 1980.A. *** http://wikipedia. Bucuresti.ro/. *** http://www. cât pentru furnizori acest compartiment sa adune date si informatii referitoare la calitatea materiilor prime oferite de acestia si de preturile de vânzare practicate. monuments and environment. Editura Eficient.E.. Mobreal Divers S.F. Pépin J.furnizor. *** http://www. Bucuresti 1999. Bucurejti. Italia. Petrescu V. sites and .Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. o abordare mai detaliata. 6. Raducanu I. Paraianu E.Vassilakis Sp. history.S. museums. . Bucuresti. Paraian E. 8.. Editura Orizonturi.T. Pâslaru C. Lito A. Bucuresti 1950. Via Gamba.Cismaru I. Fornoaga. Plesea D. Editura Tehnica..R.. archaelogical monuments.Bustacchini G.Braunstein F. mosaics. 10.L.Redes Al. Diamandescu E.Cârstea I. Ghimpu R. si Havrilla A. Editura M.Ravena. 1991.regielive.Redes Al. A. . Bucuresti 1974. Editura Meridiane. . 9.Mobilierul locuintei.ro/. Cartolibreria Salbaroli. *** http://www. . Editura Didactica si Pedagogica.. 7.org..Ghid de cultura generala. Cismaru M.. *** Informatii de la firma. electrice si chimice. *** Industrializarea lemnului în produse semifinite.Antichitati. .S. Bucuresti. . Editura Tehnica.google. Caiet de lucrariaplicative la Merceologia produselor metalice.. unde angajatii acestui compartiment sa poata aduna informatii referitoare la cerintele de calitate ale produselor pe care clientii le doresc cât si nemultumirile clientilor referitoare la serviciile prestate de firma. 2. Industriei Lemnului si Hârtiei.Cucu N.Merceologie.C. . 1998. .E. 1962..ro/.. Athens.Consider ca firma S.Miller J. Olaru M. Ravena.referate. 5..imagini.ro/. Bucuresti 1987. *** Encyclopaedia Britannica 1994-2001. Pâslaru C. de aceea propun înfiintarea unui compartiment relational client . Fornoga C.

Mobreal Divers S.C.R.L.L. Mobreal Divers S. Dormitoare obtinute la S.Bucatarii obtinute de S.R. .C.

sifoniere confectionate la S.L.C.: .Mobreal Divers S.R.

L.C.R.Mobreal Divers S.Diferite piese de mobilier obtinut la S.: .

.

.

Ghimpu R. 2 Rede Al. Editura Tehnica. Cismaru M. Editura Tehnica. Editura Lider. [3]Industrializarea lemnului în produse semifinite. Cismaru M. Ministerul Silviculturii. Editura Eficient. Ghimpu R. [10] Cârstea I. Cismaru M. 218-220.Mobila stil.. . archaelogical pag. 1994-2001. Editura Tehnica. Ghimpu R. Italia.. Raducanu I. Plesea D. Via Gamba. . 97 [13] Cismaru I. 1993. 11. pag. mosaics.[1] Encyclopaedia Britannica 1994-2001. . Bucuresti.S..Crete. . . Petrescu V. pag. [9] Cucu N.. 14 Braunstein F. . museums. Paraianu E. pag. Bucuresti.E. Bucuresti 1999. Ravena. [12] Bustacchini G. .55-63. Industriei Lemnului si Hârtiei. 79-103. Editura Didactica si Pedagogica. Athens. Bucuresti 1974.. 354-355. 1991. pag. 1993. 184-196. 1998. . [6] Cismaru I. Bucuresti.Mobilierul locuintei... Editura Meridiane.. pag. Cartolibreria Salbaroli.F. 337 5 Redes Al. Bucuresti 1980. Ghimpu R. [8] Cismaru I. history. Editura Tehnica.Merceologie industriala. 196-198.Mobila stil. 1962. . Cismaru M.Mobila stil. pag. Fornoaga. Lito A. sites and monuments. 285-287.. Bucuresti. 1993. . 161. [7] Encyclopaedia Britannica.. A. pag. 394-404. . pag. 1993. Pépin J. pag. Bucuresti 1950. [4]Cismaru I.Ravena.. monuments and environment. [11] Vassilakis Sp.Mobila stil. ...Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. Pâslaru C..Ghid de cultura generala.Merceologie. Bucurejti. pag. Editura Orizonturi. si Havrilla A. pag. Editura Tehnica. Bucuresti.

si Havrilla A. Lito A.. pag. 30-32. o abordare mai detaliata. Paraian E.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. 1962.. o abordare mai detaliata.. Bucuresti. ..A. [16] Cârstea I.R.22-23. Mobreal Divers S.S. pag. .Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice. pag. director general la S. Diamandescu E. 210. electrice si chimice. Pâslaru C..Antichitati.Antichitati. Editura M. Brânzei S.S. .E.L [21] Juran.[15] Miller J. pag. Olaru M. .T.T. Bucuresti. [17] Miller J. Bucuresti. Editura Didactica si Pedagogica.referiri în domeniul calitatii .C..A. 233-234.S. director general la Accent Architecture [20] Florea Gabriel. Bucuresti 1987.. Editura M. [19] Adrian Iovescu. Fornoga C. [18] Redes Al.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful