Introducere............................................................................................................6 Capitolul I.Aspecte merceologice privind lemnul si marfurile din lemn..................................................................

.......................................................8 . I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului...................................8 I.2 Defectele lemnului.......................................................................................14 I.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei...................17 I.4 Fabricarea mobilei........................................................................................25 I.5 Evolutia stilurilor de mobila....................................................................28 I.6 Verificarea calitatii mobilei........................................................................45 Capitolul II. Aspecte privind activitatea desfasurata de S.C. S.R.L......................................................................................................51 II.1 Scurt istoric...................................................................................52 II.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei.....................................53 II.3 Prezentarea resurselor firmei...................................................................54 II.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale ...................................................................................................................................57 II.5 Prezentarea structurii de management...................................................66 II.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei..................................67 II.7 Documente organizatorice specifice, întocmite de firma ( organigrama ).......................................................................................................70 Capitolul III. Gama sortimentala a S.C. Mobreal Divers S.R.L............72 III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila........................72 III.2 Structura sistemului calitatii..........................................................78 III.3 Verificarea calitatii........................................................................79 III.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii.................80 III.5 Asigurarea interna a calitatii....................................................................81 III.6 Asigurarea calitatii prin control..............................................................82 Mobreal Divers

III.7 Metode statistice.........................................................................................83 Capitolul IV. Directii de actiune în vederea îmbunatatirii calitatii produselor.....................................................................................................84 IV.1 Linii principale de actiune..............................................................................84 IV.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor...........................85 IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor...............................88 IV.4 Diagrama Pareto................................................................................................90 IV.5 Utilizarea unei documentatii actualizate la termen................................93 IV.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000..........................................................................................................95 IV.7 Instruirea permanenta a personalului.........................................................95 Concluzii si propuneri..............................................................................................96 Bibliografie..................................................................................................................99 Anexe............................................................................................................................100

Lemnul constituie un material foarte important pentru unele ramuri ale economiei nationale ca: industria chimica (hârtie si carton, celuloza), industria textila, industria mobilei, constructii, instrumente muzicale, aparate sportive. El se regaseste în peste 4000 tipuri de produse finite în economie. În prezent, masa lemnoasa ce se recolteaza este alcatuita în principal din foioase (fag, stejar) si rasinoase (brad, molid) si în mai mica masura din alte specii ca: frasin, tei, plop, paltin s.a. Structura masei lemnoase a României pusa în circuitul economic în anul 1996, conform datelor furnizate de Comisia Nationala pentru Statistica, a fost de 28,8% fag, 38,9% rasinoase, 11,2% stejar, 12,7% alte specii tari si 8,4% alte specii moi. În România, industria prelucrarii lemnului si a mobilei s-a dezvoltat foarte mult ca urmare a existentei unei suficiente mase lemnoase si de calitate, cât si datorita construirii de întreprinderi de prelucrare a lemnului si de fabrici noi de mobila în multe centre ale tarii. ara noastra mai dispune de traditie în prelucrarea lemnului si mobilei, dar si de o forta de munca cu înalta calificare. Lemnul este una dintre cele mai importante materii prime naturale, cu multiple si extrem de variate utilizari: - de mii de ani, lemnul este folosit drept combustibil, ca material de constructii si la fabricarea mobilei; - reprezinta materia prima de baza pentru fabricarea unor articole de uz casnic, jucarii, articole de papetarie, articole sportive, decoruri, panouri de expozitii, panouri publicitare, ambalaje, constructii de vagoane de cai ferate, de ambarcatiuni nautice etc. O serie de ramuri ale industriei chimice se bazeaza tot pe exploatarea lemnului, respectiv pe componentii chimici ai acestuia: taninuri, pigmenti, gume, rasini si uleiuri care au diferite întrebuintari. Industriile care utilizeaza lemnul, producatoare de panouri, de materiale lemnoase pentru constructii, mobile, industria hârtiei grupeaza 9,6% din ansamblul industriei mondiale, iar valoarea produselor, inclusive a celor manufacturate fabricate din lemn reprezinta circa 13% din venitul mondial, schimburile internationale fiind de 11,5% din acest venit, la nivelul anului 1991. În ciuda concurentei materialelor plastice, a metalelor si a altor materiale, lemnul îsi pastreaza locul în constructia mobilei. Consumul de lemn n-a încetat sa creasca si se constata ca lemnul nu este deloc o materie perimata sau pe care societatea noastra ar avea de gând sa o respinga. Lemnul ramâne o resursa economica primordiala si o materie prima indispensabila industriei moderne. Înca de acum 30 de ani, lemnul a început o adevarata reconvertire, cedând noilor materiale multe pozitii bine stabilite dar mentinându-se în majoritatea sectoarelor importante si cucerind noi utilizari prin materiale derivate, în special a semifabricatelor superioare înnobilate.

Se pare deci ca lemnul îsi pastreaza în viitor un loc de prima importanta într-o economie echilibrata, ca si în cursul secolelor trecute, dar sub o forma si într-un mod de întrebuintare adesea diferit si în cadrul unei adevarate industrii consacrata progresului, atât din punctul de vedere al structurii cât si al tehnologiei. Astazi, un produs sau un serviciu este considerat a fi de calitate doar atunci când acesta este capabil sa satisfaca anumite cerinte, asteptari si necesitati ale utilizatorilor / clientilor sai. Aceasta abordare - în contradictie cu o mai veche conceptie conform careia un produs sau un serviciu "de înalta performanta" sau "de lux" ar fi si de calitate - implica necesitatea definirii calitatii în raport cu clientii produsului sau serviciului si, pe cât posibil, împreuna cu acestia. Prin acordarea periodica a Premiului Roman pentru Calitate "J.M.JURAN" se vor recunoaste în mod public eforturile si rezultatele acelor organizatii din România care, dorind sa-si amelioreze performantele prin orientare consecventa spre client, au obtinut o EXCELEN durabila a activitatilor lor. "A excela" înseamna a fi mai bun sau a face mai bine decat altii, a-i depasi pe ceilalti, a le fi superior, prin ceva anume (care se situeaza peste/sub un anumit prag bine cunoscut ). "Excelent" este un calificativ aplicat, de exemplu, produselor/serviciilor de cea mai buna calitate, exceptionale, superioare (uneori cu mult !) altora. În consecinta, "excelenta" reprezinta atât conditia/situatia/statutul unei organizatii, persoane sau al unui produs/serviciu care exceleaza cât si ansamblul factorilor datorita carora persoana, produsul/serviciul sau organizatia respectiva a reusit sa exceleze. Comparând performantele obtinute de diferite organizatii, persoane, produse/servicii pe diferite piete se poate ajunge sa se determine pentru fiecare - prin evaluari multicriteriale adecvate - un anumit "grad/nivel de excelenta". Prin prezenta lucrare am încercat sa analizez calitatea si sortimentul produselor de mobilier în cadrul firmei S.C. Mobreal Divers S.R.L. si sa observ cum au fost confectionate, materiile prime folosite, materialele si structura functionala a firmei, si am încercat sa enumar posibilitati de punere în valoare a firmei.

CAPITOLUL I. ASPECTE MERCEOLOGICE PRIVIND LEMNUL sI M RFURILE DIN LEMN
I.1 Structura, compozitia si proprietatile lemnului
Lemnul este un material natural, organic, de origine vegetala, alcatuit din celule cu membrane lignificate, care au rolul de a conduce apa si mineralele din sol catre frunze si de a conferi rezistenta arborelui. Este un material poros, eterogen si anizotrop. Structura, aspectul si proprietatile fizico-mecanice ale lemnului difera în functie de planul de sectionare a trunchiului. În principal, sectiunile se pot executa dupa trei planuri: sectiune transversala, perpendiculara pe axa trunchiului; sectiune radiala, longitudinala, care trece prin axa trunchiului; sectiune tangentiala, perpendiculara pe razele medulare si tangentiala la inelele de crestere.

y

y

y

Lemnul are o structura fibroasa, alcatuita în principal din doua tipuri de celule: 1. 2. trahee si traheide; celule de parenchim.

Structura celulara a lemnului si modul de dispunere a fibrelor, elemente ce permit identificarea diferitelor esente, variaza de la o specie la alta. Aceasta variatie îsi va pune amprenta asupra aspectului si proprietatilor acestora, care vor fi uneori foarte diferite, ceea ce conduce, în final, la multiplele utilizari ale lemnului. Celulele se deosebesc între ele atât ca forma, dimensiuni, cât si prin rolul pe care-1 detin. Traheele sunt tuburi capilare lungi, continue, formate din celule suprapuse, care au rolul de a transporta apa si mineralele, precum si seva elaborata, din zona radacinii spre frunze. De aceea, ele sunt dispuse, mai mult sau mai putin, vertical în cadrul trunchiului (la unele specii sunt dispuse elicoidal, fiind rasucite în jurul trunchiului). Traheidele au acelasi rol, de conducere a sevei brute, deosebirea constând în forma celulei, traheidele fiind ascutite si închise la ambele capete. Celulele de parenchim sunt celule cu peretii subtiri care au functii de rezistenta. În structura macroscopica a lemnului, ilustrata în figura nr. 1, se deosebesc urmatoarele zone: coaja; cambiul vascular; alburnul; duramenul; maduva; inelele de crestere; razele medulare; porii.

y

y

y

y

y

y

y

y

Examinarea lemnului în sectiunea transversala releva o succesiune de straturi de crestere care înconjoara maduva si care sunt protejate la exterior de un strat mai dur de coaja (scoarta). Coaja are un rol de protectie si de conducere a substantelor nutritive, fiind folosita în principal la extragerea unor substante tanante sau medicinal.

substante organice. fiecare inel de crestere poate fi produs prin cresterea masei lemnoase înregistrata într-un an. El are rolul de circulatie a sevei brute si de depozitare a substantelor de rezerva. substante tanante. oxalati. În zonele cu clima temperata. 1.1 substante organice principale. în timp ce speciile cu porii invizibili au o textura fina). 2. canalele se acopera cu gume.1 Structura macroscopica a lemnului. ele se prezinta sub forma de benzi. sursa:www. rasini etc.ro Între scoarta copacului si masa lemnoasa propriu-zisa exista un strat îngust de tesut care nu poate fi distins cu ochiul liber. aceste raze medulare. numite "oglinzi". colorate mai închis. a alcoolului etilic etc. nu pot fi extrase si creeaza dificultati la prelucrare. Celuloza reprezinta materia prima de baza în fabricarea hârtiei si a unor fibre textile.2 Substantele organice secundare cuprind: rasini. care confera lemnului un aspect si un luciu deosebit. uleiuri eterice. Razele medulare pornesc din scoarta copacului si se opresc într-unul dintre inelele de crestere sau pot înainta pâna la maduva. hemiceluloza silignina. iar lignina este o substanta aromatica ce confera rezistenta mecanica arborelui si. 2. Schimbarile interne sunt urmate de modificari specifice de culoare. datorita i 313h76d mpregnarii peretilor celulelor cu diferite substante (colorante. termenul de inel de crestere este de preferat în locul termenului de inel anual . care sunt interpuse printre celulele de alburn. care este mai poros. cambiul genereaza lemn nou în timpul primaverii si al verii (lemn timpuriu). care este mai compact si mai închis la culoare. În zonele cu clima tropicala. în sensul ca este implicat în procesul de crestere.2 substante organice secundare. Acesta este un strat generator de celule în continua crestere si diviziune. Aceasta parte centrala poarta numele de inima copacului sau maduva. Procesul de aparitie a duramenului începe dupa o anumita vârsta a arborelui.) si umplerii capilarelor cu aer. influentând în mod hotarâtor textura lemnului (speciile cu porii mari prezinta o structura grosiera. 3. prin distilare. rotunde sau ovale. carbonati si fosfati de potasiu. inelul de crestere este constituit din doua zone distincte: lemnul timpuriu (lemn de primavara-vara). tanante etc.Fig. unde apar sub forma unor mici orificii. În sectiune radiala. care la rândul lor se împart în: 1. tocmai de aceea. portiunea centrala moare complet. care da nastere tesuturilor lemnoase definitive. Ca urmare. Odata cu cresterea copacului. mai umed si mai putin rezistent la solicitarile mecanice. cu grosimi si lungimi diferite. 1. inelele de crestere sunt formate ca urmare a alternantei perioadelor de clima uscata cu cea umeda si. [1] Din punct de vedere al compozitiei chimice. de asemenea si la fabricarea unor lacuri. formeaza linii în forma de V. calciu si magneziu. lemnul este clasificat în doua mari grupe: specii poroase si neporoase. rasini sau cu aer. însa conditiile de mediu variate existente pe parcursul anului conduc la formarea mai multor straturi de crestere sau la discontinuitati în cresterea masei lemnoase. Chiar daca stratul subtire al cambiului este singura parte vie a trunchiului. permite obtinerea alcoolului metilic. . porii pot fi vizibili sau invizibili cu ochiul liber. fiind singura zona a trunchiului care este angajata în cresterea activa a arborelui. Astfel. Duramenul este cuprins între maduva si alburn si este un lemn mai dens.1 Substantele organice principale ale lemnului sunt: celuloza. numit cambiu vascular. Sarurile minerale sunt în general silicati.regielive. mai deschis la culoare decât lemnul produs mai târziu. Razele medulare sunt tesuturi formate din siruri de celule parenchim. unul mai închis si unul mai deschis la culoare. În sectiune tangentiala. diferita de la o specie la alta. 1. astfel ca maduva apare mai închisa la culoare decat alburnul. Gimnospermele sunt neporoase. de obicei mai închis la culoare si care confera rezistenta mecanica arborelui. natriu. în timp ce angiospermele sunt poroase. gume. exista si alte celule vii. Porii reprezinta canalele lemnului si pot fi observati în sectiune transversala. fiind folosita. mai putin dens si mai deschis la culoare si lemnul târziu (din a doua perioada vegetativa). pigmenti etc. care apar în sectiune transversala sub forma de linii radiale drepte sau curbe si care prezinta luciu si culoare deosebite fata de masa lemnoasa din jur. În functie de marimea lor. Din acest punct de vedere. În zonele cu clima temperata. cu un continut de apa mai scazut. în fiecare an. trunchiul copacului este înconjurat de o noua pereche de straturi. apa. Alburnul este dispus între cambiu si duramen si este un tesut mai rar. lemnul este format din: 1. Hemiceluloza intra în compozitia membranelor celulare. Multe specii prezinta inele de credere (inele anuale). saruri minerale.

aspra (stejar. în functie de specia si vârsta arborelui si de anotimp. atingându-se continutul maxim de umiditate a lemnului (lemnul de balsa poate retine apa pâna la 800%. brad.3. Rasinoasele au desenul simplu. textura.). luciu argintiu ( mesteacan). mesteacan. Proprietatile fizice ale lemnului sunt: culoarea. Higroscopicitatea. Din acest punct de vedere. platan etc. pe când foioasele au un desen mult mai frumos si mai variat. tei. simple sau ondulate. brad. În functie de pigmentatia naturala. corn. ciresul este mult apreciat în confectionarea instrumentelor muzicale datorita proprietatilor sale acustice si coloratiei frumoase. y y y y Desenul este una dintre cele mai importante proprietati ale lemnului. care-i determina si domeniul de utilizare. paltinul. Luciul poate fi: luciu matasos (paltin.59. desenul.lemn semi-usor: castan. luciul. astfel încât cutitele. jugastru. ceea ce face ca umiditatea sa fie prezenta si sa influenteze toate proprietatile lemnului. respectiv folosirea lui pentru interiorul pieselor de mobilier. care în combinatie cu duritatea si culoarea lui îl fac deosebit de pretios în obtinerea furnirelor). Continutul de apa variaza între 30-60%.). în functie de specie. Higroscopicitatea se manifesta atât la arborii netaiati. De asemenea. . palisandru. în functie de continutul de umiditate si de gradul de sanatate ale arborelui. în constructii sau pentru exteriorul mobilei. " aspect mazdrat"). provenite de la muguri si dispuse grupat în anumite zone.). Textura poate fi: foarte fina (mahon. luciu auriu. se constata variatii de culoare si de la o zona la alta. Dincolo de acest punct. de la alb galbui (salcâm. gorun. mahonul este o specie tropicala rezistenta. un lemn relativ ieftin. mesteacanul. nuc. paltin etc. la unele specii. dispuse la anumite distante unul fata de celalalt.lemn greu:carpen. apa patrunde în cavitatea celulelor. luciu cu ape (paltin cret) etc. alburnul prezentând nuante diferite fata de duramen: nucul are un alburn cenusiu deschis iar duramenul este cenusiu închis. umflarea si contrângerea. ajungând pâna la un continut de 12-15%. molid. . 3 . vii. durabilitatea. frasinul. masa specifica. în care peretii celulari sunt complet saturati.).lemn semi-greu: tisa. . y y y y y Textura lemnului este data de forma. Proprietatile lemnului difera foarte mult de la o specie la alta. lemnul verde pierde treptat din apa.5%. cunoscute sub diverse denumiri ("ochi depasare". fina (nuc.). care în sectiune radiala formeaza mici oglinzi. salcâm. ulmul. este folosit în constructii si la fabricarea hârtiei. cât si la lemnul obtinut prin taierea lor.). începând cu apa din cavitatile celulare. care absoarbe apa din mediu.lemn usor: pin silvestru.). creeaza desene si efecte estetice deosebite. plop. Ea depinde de clima. paralele. dimensiunea. dar si de anumite anomalii de crestere ale fibrelor lemnoase. Debitarea radiala confera desene sub forma de linii sau benzi paralele. pinul 250% ). ulm etc. cât si în forma de vapori. umiditatea. cer . precum si de modul de debitare. aflata atât în forma lichida. proportia si dispunerea elementelor anatomice ale lemnului. Lemnul destinat mobilierului trebuie sa aiba o umiditate de 8. . pâna la brun închis (nuc. tisa etc.). plop negru etc. violet (amarant) si negru închis (abanos). precum si de unghiul sub care cade lumina. Lemnul este un material higroscopic. Desenul depinde nu numai de specia arborelui. la obtinerea diverselor semifabricate din industria lemnului. Prin uscare. plopul etc.lemn foarte usor: plopul negru. Luciul reprezinta capacitatea de a reflecta lumina si depinde de structura lemnului. lamâi etc. Multe furnire se obtin prin derulare sub anumite unghiuri (taierea unui strat fin în jurul circumferintei trunchiului). Neregularitatile fibrelor. luciu satinat. dar poate fi diferita si în cadrul aceleasi specii. de specie si de modalitatea de debitare. Cele mai frumoase desene le prezinta nucul (prezinta fibre drepte. Elementele anatomice care contribuie la formarea luciului sunt razele medulare. Punctul teoretic. cum ar fi: fibra creata. Apa retinuta în peretii celulari variaza între 20-35%. De exemplu. de rugozitatea suprafetei. Multe dintre proprietatile mecanice ale lemnului sunt strâns legate de masa specifica. iar desenul obtinut este deosebit. stejarul este cel mai rezistent. mai închise la culoare.5 g/cm .lemn foarte greu: stejar. foarte apreciata pentru proprietatile ei de prelucrabilitate. pe când la debitarea tangentiala desenul este dat de conturul diferit al inelelor anuale (linii curbe sau în V. la rosu (mahon. par african etc. anin. noduri mici. este cunoscut sub numele de "punct de saturatie al fibrei". ondulate sau chiar dintate). taie transversal inelele anuale. culoarea variaza de la o specie la alta. . precum si unele anomalii de crestere. Masa specifica variaza între 0. Variatii de culoare se înregistreaza însa si în cadrul aceleasi specii. iar interiorul celulelor este gol.1-1. semifina (anin. speciile de lemn se împart în: . mesteacan etc. nucul este preferat pentru mobilier datorita desenului frumos din zona radacinilor iar laricele. de planul de debitare.

densitatea si umiditatea lemnului (cu cât umiditatea este mai mica. el este unicul material folosit la fabricarea instrumentelor muzicale si pentru capitonarea salilor de spectacol. lemn moale: tei. Prin expunere directa la foc. cum ar fi noduri. numite si speciile gimnosperme (speciile ale caror seminte se dezvolta pe o carpela: pin. bradul sunt specii mai putin durabile. dilatatia termica este foarte mica). la tractiune. Datorita higroscopicitatii apare fenomenul de umflare si constrângere a lemnului. unele proprietati putând prezenta valori ridicate. 4. la uzura. iar cel tratat cu uleiuri sau ceruri are o rezistenta mai mare decât lemnul netratat.000 de kilocalorii. mahonul si unele tipuri de cedru sunt rezistente la actiunea termitelor. la despicare (clivajul). fibre spiralate. pe când. 2. carpen. alaturi de caracterul de slab conducator de caldura (datorita aerului inclus în porii lemnului). iar altele reduse. lemn semidur: larice. putând rezista. stejarul. stejar. lemnul prezinta un minim de susceptibilitate magnetica. tocmai de aceea. Astfel. greu: ulm. lemnul arde cu usurinta. numai foarte putine specii contin rasini. dar si de specie. esentele tari sunt cele de foioase. fag). în vederea obtinerii unei acustici superioare. rezistenta la îmbatrânire. Înaltimea sunetului produs depinde de: frecventa viratiilor. are loc si o crestere a conductivitatii electrice. fag. Variatiile de duritate între diferitele specii sunt influentate si de prezenta unor defecte. lemnul moale contine cantitati considerabile de rasina. cu toate ca exista si exceptii. Toate aceste specii sunt specii aromatice si probabil rezistenta lor la actiunea diversilor paraziti se datoreaza substantelor aromatice incorporate. de densitate si de defectele existente în lemn. y y . lemnul este clasificat în lemn de esenta moale si de esenta tare. exista si o serie de alti daunatori. În general cel mai susceptibil de aparitia acestui defect este alburnul si maduva arborelui (datorita umiditatii crescute). corn. teiul. În functie de duritate. daca nu este atacat de insecte. mahonul si tecul sunt cele mai rezistente si extrem de durabile specii. rezistentele mecanice. sta la baza utilizarii lemnului ca material de constructii. precum si în cadrul aceleasi specii. Aceste modificari dimensionale sunt neglijabile în raport cu cele determinate de actiunea umiditatii. Prin lovire. lemnul aburit are o rezistenta la uzura mai mica decât cel neaburit. el este folosit la construirea ambarcatiunilor marine. Astfel. plopul. însa. Proprietatile acustice. care le influenteaza negativ. la o temperatura de 400°C. placajele absorbind mai bine sunetele joase. Nucul. tei.rezistenta la compresiune. el este folosit în construirea fundatiilor de cladiri. Proprietatile electrice si magnetice. cu atât rezistentele sunt mai mari). lemn foarte dur: mesteacan.Umiditatea lemnului este o caracteristica negativa. atunci când lemnul este umed. în unele cazuri chiar mai ridicata decât a otelului si. anomalii datorate actiunii factorilor naturali exteriori. Proprietatile termice. Din punctul de vedere al duritatii. de mari dimensiuni. puterea calorica a unui kilogram de lemn uscat fiind cuprinsa între 4. sute si mii de ani. fiind astfel un material diamagnetic. De asemenea. la atacul insectelor. densitate. exista specii care se despica usor: pin. I. la încovoiere. dimensiuni. iar cele mai mici la prelucrarea longitudinala). termice si acustice). lemn dur: salcâm. . în cazul lemnului tare.duritatea. care conduc la aparitia defectelor de forma ale trunchiului si la aparitia unor crapaturi. lemnul este producator de sunete si poate absorbi. Proprietatile mecanice includ: . Astfel. la asa numita "inima rosie". Paralel cu fibrele. Izolatia sonora este mica. Cu toate ca lemnul se contracta sau se umfla sub influenta temperaturii (la peste 0°C si la o umiditate constanta. Durabilitatea. Rezistenta la uzura se poate modifica prin aplicarea diferitelor tratamente.2 Defectele lemnului Defectele lemnului neprelucrat pot avea drept cauza: diferitele anomalii proprii de crestere ale arborelui (în structura. molid). ca urmare a prezentei unor canale de rasina dispuse paralel cu fibrele. În general. brad. continutul de umiditate si de modulul de elasticitate al lemnului. Acestea depind de: marimea fortelor si directia de aplicare a lor (rezistentele sunt superioare când fortele sunt aplicate paralel cu directia fibrelor lemnoase). 3. numite si specii angiosperme (cusamânta închisa în fruct: stejar. cu importanta primordiala. compresia si tensiunea lemnului. palmierul. Lemnul foarte uscat reprezinta un izolator electric excelent. care depinde în principal de planul de debitare (cele mai mari modificari apar la prelucrarea tangentiala. lemnul prezinta efectul de piezzoelectricitate (polarizare electrica). mesteacan. iar tecul este rezistent la atacul parazitilor marini si. ea afectând toate celelalte proprietati (volum. la oboseala. În general. Proprietatile mecanice sunt date de capacitatea lemnului de a rezista la aplicarea unor forte care tind sa-i modifice forma si dimensiunile. precum si de defectele lemnului. transmite si reflecta unde sonore care provin de la alte corpuri. Aceasta proprietate. foarte greu: carpen iar altele nu se pot despica: maslinul. care conduc. frasin. Lemnul este o substanta naturala foarte durabila (trainica). Însa. plop. Cele mai importante organisme care ataca lemul sunt fungii. Rezistenta la despicare este diferita de la o specie la alta. forma. Pe lânga fungi. nucul negru. Rezistenta la compresie a lemnului este ridicata. sunetele înalte. fata de care unele specii sunt foarte rezistente. în mod normal lemnul absorbind numai o mica parte (3-5%) din energia acustica.000-5. speciile lemnoase se pot clasifica în: 1. Toate proprietatile mecanice difera foarte mult de la o specie la alta. De aceea. odata cu cresterea umiditatii. în spatiile goale. aspect si compozitie chimica). pe când PAL-ul si PFL-ul. iar esentele moi provin de la diferite specii de rasinoase (conifere). amplifica. cedrul. tocmai de aceea. semifabricatele poroase ale lemnului conduc la cresterea acestei capacitati de pâna la 90%. pe când fagul. comportamentul lemnului saturat fiind similar cu cel al apei.

strangularea trunchiului. 3.crapaturi radiale aparute din partea centrala catre coaja. fibrele lemnoase ale trunchiului cresc în jurul ramurii. iar mai departe.crapaturi dinspre exterior catre interior. putrezire. acelea datorate anomaliilor proprii de crestere a arborelui. un mediu favorabil de dezvoltare a microorganismelor. de natura vegetala sau animala.fibra încâlcita. uneori. Lemnul constituie. Acest tip de lemn are o rezistenta la compresiune scazuta si conduce la pierderi mari prin prelucrare. 2.fibra creata. Spre deosebire de acestea. Nodurile mai pot fi clasificate si dupa alte criterii. Nodurile care nu prezinta nici o legatura cu fibrele lemnoase ale trunchiului poarta numele de noduri cazatoare. sunt incluse urmatoarele: 1. În unele cazuri. " noduri în cuib ". datorita compozitiei sale chimice si a continutului ridicat în apa. labartarea si canelura. Ele pot apare sub forma: gelivurii . produse sub actiunea gerului. sub actiunea gerului si a vîntului. astfel încât. nodurile concrescute si încastrate nu pot cadea. care apar când copacul deviaza de la pozitia sa normala. ciupercilor. ca urmare a actiunii vântului. conducând astfel la aparitia unor noduri încastrate. insectelor. Curbura reprezinta devierea într-un singur plan sau în mai multe planuri a axei trunchiului fata de linia verticala. Prin taierea trunchiului. Conicitatea reprezinta descresterea continua si semnificativa a circumferintei arborelui de la baza spre vârf.fibra înclinata. albastreala. în functie de zona de dispunere: noduri longitudinale sau transversale si în functie de concentratia pe o anumita portiune: noduri izolate sau grupate. 2. însa lemnul din jurul nodului este deformat prin contractia diferita a nodului fata de restul lemnului si. Tendinta de curbura este prezenta mai ales la pin si salcâm. Defectele celei de-a doua categorii. . inelele ramurilor prezinta legaturi cu fibrele lemnului. Fibra creata sau ondulata apare prin devierea tuturor elementelor anatomice ale lemnului dupa o linie ondulata. care conduc la separatii în tesutul lemnos. În timpul uscarii. inima rosie de fag. însa. Nodurile sunt zonele din trunchi care reprezinta baza ramurilor crescute pe corpul copacului sau în interiorul acestuia. În prima categorie de defecte. ca urmare a presiunii exercitate de gheata care se formeaza în trunchi. sub actiunea vântului sau altor factori atmosferici. Fibra înclinata este fibra deviata sub un anumit unghi fata de axa longitudinala a trunchiului. vântul. variatiile de stare a aerului (umiditate si temperatura). Anomaliile trunchiului sunt: conicitatea. aparute sub actiunea vânturilor puternice si cadranurii . 3. Acest tip de defect face ca lemnul sa se prelucreze cu dificultate iar suprafata sa prezinte asperitati. apar trepidatii ale copacilor. [2] Fibra rasucita este fibra dispusa elicoidal fata de axa longitudinala a trunchiului. mai ales a rezistentei la încovoiere. lemnul va prezenta proprietati mecanice mult diminuate. . astfel. mergând catre suprafata. nodurile pot fi: rotunde. . Astfel. nodurile se contracta mai rapid decât restul lemnului. Lemnul cu un astfel de defect prezinta rezistente mecanice reduse si se deformeaza puternic în sens longitudinal si transversal. Anomaliile fibrelor lemnoase cuprind urmatoarele defecte de deviere a fibrelor: . chiar deloc. verticala. acest tip de fibre nu reprezinta un defect pentru industria mobilei ci un efect estetic exploatat la fabricarea furnirelor (de exemplu: frasinul cret). care urmeaza linia inelelor anuale.Prezenta nodurilor influenteaza negativ procesul de prelucrare a lemnului. Canelura este determinata de zonele de coaja înfundata. care conduc la aparitia unor valuri longitudinale.y actiunea agentilor de biodegradare a lemnului. Unele specii sunt numite si specii tremuratoare. sunt incluse: .precipitatiile (ca durata si cantitate). nodurile. În aceasta categorie de defecte sunt incluse: curbura. anomalii ale trunchiului. alungite. putând fi folosit numai ca materie prima în industria chimica. în sectiune transversala. anomalii ale fibrelor si maduvei. crapaturile: gelivura. în functie de forma lor.orificii si galerii. cu mustati. gruparea în anumite zone a unor noduri încastrate si concrescute de mici dimensiuni transforma aceste defecte în efecte estetice deosebite cunoscute sub numele de: "ochi de pasare". rulurii . Labartarea trunchiului consta în marirea brusca a circumferintei în apropierea solului. " aspect mazdrat". când contractia în lemn variaza în functie de directia fibrelor. De aceea. nodurile apar sub forma unor discontinuitati circulare mai aspre în masa lemnoasa sau a unor neregularitati ale structurii fibrelor lemnoase. aceea a anomaliilor datorate actiunii factorilor exteriori sunt determinate de o serie de factori de mediu. ovale. rulura. formând astfel o gaura în lemn. trunchiul prezinta un contur ondulat. Crapaturile lemnului sunt discontinuitati în masa lemnoasa datorate ruperii sau desprinderii elementelor anatomice. În zonele în care ramurile pornesc din interiorul copacului. 1. Propriu-zis. un nod cazator sau partial concrescut poate sa se desprinda complet. pentru a rezista la actiunea vântului. Toate aceste defecte conduc la o serie de compresiuni si tensiuni în lemn. la care. cadranura.crapaturi concentrice. aparuta din nevoia de echilibrare. . Lemnul cu asemenea fibre nu se poate prelucra în industria pieselor de mobilier. Fibra încâlcita reprezinta o deviere neregulata si o intersectare a fibrelor lemnoase în anumite zone. ceata salina. Ea apare ca urmare a actiunii îndelungate a vântului si zapezii si conduce la reducerea rezistentelor lemnului. zonele cu noduri prelucrânduse mai greu si. printre care: . totale sau partiale. fara a ajunge la exterior. radiatiile solare. Anomalia maduvei este cunoscuta sub numele de excentricitate si consta în dispunerea laterala a maduvei fata de axul trunchiului. cauzate de insecte si paraziti. În cea de-a treia categorie de defecte. formându-se astfel noduri concrescute sau noduri partial concrescute.fibra rasucita.

2-6 mm. mecanic. paltin. lacuit. Pentru a fi folosita în industria mobilei. putrezirea.3 Materii prime si materiale folosite la fabricarea mobilei Lemnul este unul dintre cele mai folosite si mai pretabile materiale din industria mobilei. . galerii. Parazitii vegetali. obtinerea unor efecte estetice deosebite. . în care produc orificii si galerii. cheresteaua din lemn de foioase. când lemnul apare colorat în albastru cu nuante cenusii sau verzui. foioase tari si foioase moi. permitând. la galben. Furnirul derulat este mai gros. în special pentru fabricarea elementelor de rezistenta. picioare. fara a i se modifica însa proprietatile. ulm. fiecare dintre aceste materii prime fiind supuse unor verificari organoleptice si fizico-mecanice specifice. de rasinoase. având grosimile cuprinse între 12-50 mm. ferastraielor circulare si a ferastraielor panglica si prezinta cel putin doua fete plane si paralele. cu muchii lungi.noduri sanatoase. Lemnul are o valoare estetica ridicata. Cheresteaua este semifabricatul din lemn masiv. în functie de destinatia lui. croitorii. dovada fiind piesele de mobilier egiptene. coloratii anormale.fibra înclinata: se admite o deviere de maxim 10%. 2. crapaturi nestrapunse si strapunse. ciupercile lignicole ce se hranesc cu masa lemnoasa. Cu toate ca tehnica de obtinere a furnirelor era cunoscuta înca din Egiptul antic.nu se admit: coaja înfundata. gauri. De asemenea. de frasin. pungi de rasina. rosu. y y Dupa modul de taiere. furnicile. în vederea obtinerii unui produs finit de mobilier de o calitate corespunzatoare prevederilor din standarde. tratamente si finisaje foarte diferite. drepte si la furnirele debitate semiradiale. De exemplu. socluri. cea mai extinsa metoda este cea de taiere mecanica. cheresteaua poate fi: taiata în plin sau direct (se obtin scânduri în forma trapezoidala. [3] 3. obtinute prin debitarea tangentiala a radacinii sau a zonelor cu defecte naturale. . pe baza unor desene prestabilite. noduri partial concrescute sau crapate. stejar. gelivura. Cu toate ca cele mai bune furniruri sunt cele taiate cu fierastraul. obtinut prin debitarea longitudinala a bustenilor cu ajutorul gaterelor. totusi pierderile de material sunt mari si. care se vor mentine si dupa racirea lui. se agata de trunchiul copacilor conducând la strangularea lor. radial si semiradial sunt subtiri si cu desene frumoase: inelele anuale formeaza la furnirul debitat tangential linii în forma de V. viespile. furnire cu desen dezordonat: furnir înflorat. latimile între 6-30 cm. este un material rezistent. el poate fi pictat. cum ar fi iedera si vâscul. atât prin coloratia diferita a diverselor specii. sculptat. Furnirele se pot obtine prin: debitari manuale. Cu toate ca exista peste 100 de specii ce pot fi folosite în aceasta industrie. prelucrat manual sau cu diferite unelte si dispozitive mecanice. tesite). furnire cu desen ordonat numite si furnire cu dungi late. taiata tangential. cât si prin desenul conferit de elementele sale anatomice. legaturi. furnirele se clasifica în: 1. ondulata si încâlcita: se admite numai daca nu influenteaza aspectul si rezistenta mobilei.45-3 m (în functie de specia lemnoasa respectiva). cornise. definitive. de aceea. Furnirul este un strat foarte subtire de lemn. se afla urmatoarele conditii de admisibilitate a defectelor: . gri. se prezinta sub forma de banda continua si are un desen simplu. însa prezinta dificultati la împerecherea în cadrul aceleiasi garnituri. În functie de specia lemnoasa. pe masini de laminare si prin derulare. cu grosimi variind între 0. maro. fluturii. fiind relativ ieftin si putând fi supus unor prelucrari. în perioada stilului Rococo . . taiata în prisma (prisma este ulterior taiata la alt gater în scânduri cu patru muchii).fibra creata. vargate (frize). Astfel. aurit. tot prin juxtapuneri. cu infinite tonuri intermediare. cu ferastraie. cazatoare si putrede. norme tehnice sau din contracte. furnir cu flacari. inelele anuale reprezinta ele însele decoratii naturale ale suprafetelor si permit obtinerea prin juxtapunere a unor decoruri elaborate.În cadrul agentilor (vegetali sau animali) de biodegradare a lemnului sunt incluse insectele si alti paraziti. unele esente au proprietati superioare altora. pe când furnirele debitate tangential. mucegai. albastreala. taiata în sferturi. cum ar fi: insectele xilofage. care s-au conservat de-a lungul timpului în bune conditii. Culoarea naturala variaza de la alb. taiata semiradial. Pe lânga lemnul masiv. obtinute prin debitare radiala [4]. pâna la negru. concave si convexe erau frecvent furniruite. iar lungimile între 0. iar prin anumite tratamente termice se pot obtine forme prestabilite. cu modificari de culoare si denumiri specifice: inima rosie de fag sau duramen fals (se reduce flexibilitatea lemnului care nu mai poate fi folosit la fabricarea mobilei curbate). concrescute: maxim 1 nod de maxim 10 mm pe un reper de 1 m lungime. Din punct de vedere al desenului natural pe care-1 prezinta. la debitarea radiala inelele anuale formeaza linii paralele. frize. furnir cu ochiuri. y y y y y y La fabricarea mobilei este folosita cherestea de fag aburita. verde. I. linii paralele si înclinate. ciupercile si bacteriile xilofage. ea nu a fost exploatata pe deplin pâna la începutul secolului al XVIII-lea. la fabricarea mobilei se folosesc drept materii prime o serie de semifabricate. când lemnul devine sfaramicios si neutilizabil si mucegairea. cheresteaua poate fi de: rasinoase. taiata radial. inima si maduva lemnului. Furnirele cu desenele dezordonate sunt cele mai valoroase. când suprafetele curbe. Ciupercile lemnului conduc la schimbari de compozitie chimica. 1.

inima rosie de fag si coloratii închise sanatoase nu sunt admise la calitatea I. cu un diametru de 2 pâna la 10 mm/m .05 mm nu sunt admise la calitatea I iar la calitatea a II-a se admit cel mult doua zgârieturi de pâna la 0. peisaje. patrat si transversal. Furnirele estetice au conditiile organoleptice de admisibilitate foarte stricte.directia fibrelor furnirelor exterioare: panel longitudinal. asperitatile provenite de la debitare nu se admit la calitatea I si se admit pe o suprafata de cel mult 1/5 din suprafata totala a foii de furnir. Panelul prezinta conditii de admisibilitate diferite pentru semifabricatul în sine. Panelurile se clasifica pe baza mai multor criterii: .crapaturi nepatrunse: la fiecare margine. cu structura celulara. 2 . Alte tipuri de furnire sunt aplicate pe un suport textil tesut sau netesut si sunt destinate acoperirii diferitelor profile. comune si prezinta grosimi cuprinse între 0. Acestea sunt folosite mai ales la fabricarea placajelor. a mobilei. daca nu sunt accentuate. gauri si galerii nu sunt admise pentru calitatea I. reparatii cu dopuri sau petice. în functie de specia lemnoasa respectiva. clasa A sunt admise urmatoarele defecte: . încâlcita si rasucita: se admit daca nu influenteaza defavorabil aspectul mobilei.tipul de finisare: panel slefuit. fibra înclinata. tanin 2 calitatea a II-a se admit pe o suprafata de cel mult 3 cm . pe o suprafata maxima de 10% din totalul suprafetei foii de furnir. Umiditatea foilor de furnir în momentul receptiei trebuie sa fie de maxim 15% iar grosimea trebuie sa fie cuprinsa între 0. indigena sau exotica si se aplica în general pe suprafata unui lemn masiv. De asemenea. peste care se dispun ulterior. a lemnului stratificat. cu furnir tehnic asezat cu directia fibrelor perpendiculara pe directia fibrelor miezului. cu o lungime maxima de 200 mm. a unor piese mici si de esente exotice colorate diferit. coloratia de mucegai nu se admite la furnirele de calitatea I iar la calitatea a II-a se admit pe cel mult 10% din suprafata foii. cu diametre cuprinse între 15 mm (calitatea I) si 25 mm (calitatea a II-a). a carui grosime variaza între 0. zgârieturile cu o adâncime mai mare de 0. . . Pentru furnirul straturilor exterioare. cu marimea de pâna la 5 mm). cu diametru de maxim 3 mm. prin intermediul mozaicurilor si al marchetariilor. corespunzatoare culorii speciilor folosite. cosuri cu flori. gauri de insecte. neadmitându-se decât noduri sanatoase total concrescute (2 noduri.2-1 mm. precum si cu o serie de folii PVC. furnirele pot fi de: specii indigene si exotice.În functie de specia lemnoasa din care provin. Intarsia este alcatuita dintr-un furnir de fond din specii de culoare deschisa. lustruit.noduri sanatoase: daca nu depasesc 10 mm sau cu marimea maxima de 15 mm. Unele dintre furnirele estetice indigene pot fi înnobilate prin presare. semicelulara si cu sentulet. iar la y y y y y y y y y Pentru furnirele exotice de calitatea I. Furnirul lamelin este obtinut prin suprapunerea. pentru furnirul straturilor exterioare si pentru miez. astfel: nodurile sanatoase total concrescute: sunt admise 2-3 bucati. prin încleiere cu un adeziv sintetic. coaja înfundata. dupa anumite modele prestabilite. conditia fiind ca suma marimilor cumulate sa nu depaseasca 30 mm. . a panelelor. este realizat dintr-o esenta valoroasa. o compozitie din furnire din specii de culoare intermediara. [5] Furnirul estetic. înclinata. un fileu si o rama de încadrare din furnire din specii de culoare închisa [6]. cu grosimi cuprinse între 14-22 cm si cu grosimea straturilor de furnir de 2. exterioare sau interioare. petele de mucegai. conditiile de admisibilitate sunt la fel de restrictive.5-6 mm. sau ulei nu sunt admise la calitatea I. Intarsiile sunt încrustatii realizate în exclusivitate din furnir. . tei.structura miezului: panelul cu structura compacta sau cu miez de sipci. Panelul este un alt semifabricat din lemn realizat dintr-un miez de sipci. în vederea ridicarii valorii estetice a acestuia. acoperit pe ambele parti. lipirea si presarea unui numar mare de foi de furnir din esente diferite. dar se admit la calitatea a II-a pe cel mult 20% din suprafata. cel mult 2 buc/m . reparatii cu pene. inferior sau deasupra unui strat de furnir tehnic. nodurile sanatoare partial concrescute si nodurile partial putrede nu sunt admise pentru furnirele de calitatea I. . cu desene simple. care apoi sunt debitate în acelasi mod ca si furnirul obisnuit. furnirele estetice sunt folosite si pentru a realiza decoratii deosebite ale diferitelor piese de mobilier.nu se admit: noduri partial concrescute. Furnirele pot fi înlocuite cu hârtie decorativa texturata care imita furnirele estetice. în functie de cele trei clase de calitate existente si de destinatia lor.4 si 1 mm. putregaiul nu este admis pentru nici o calitate de furnir. asperitati provenite din derulare. crapaturi patrunse.3 mm adâncime /m . atât fondul cât si compozitia realizându-se în totalitate separat de zona de aplicare.specia furnirului: panel cu fete din foioase tari (fag) si panel cu fete de foioase moi: plop.1 mm. iar pentru calitatea a II-a sunt admise gauri izolate.Marchetaria îsi are originea în epoca Renasterii italiene si consta în aranjarea. sub forma de flori. . ondulari si defecte de încleiere nu se admit. paltin. iar pentru cele de calitatea a II-a sunt admise doua noduri. În acest fel se obtin desene divers colorate. Furnirele tehnice se obtin din esente obisnuite. Mozaicurile pot acoperi întreaga suprafata a piesei de mobilier (mozaic tip parchet) sau partial (sub forma de benzi sau de rozete). fibra creata.dupa grosime: diferite tipuri de panel. iar în functie de destinatie ele se clasifica în: furnire tehnice si furnire estetice. îmbinari deschise. În acest fel se obtin decoratii complicate.

PAL protejat pe dos cu folie de aluminiu. ignifugat.coloratii si noduri sanatoase.lN/mm . texturat.noduri concrescute: se admit. PAL-urile se clasifica dupa mai multe criterii: . lemn satinat (satin wood). pentru corp de mobila. cu folii metalice. a placilor. exista si alte caracteristici specifice. 2 2 2 2 3 3 2 y y y y y y În cazul semifabricatelor supuse unor tratamente speciale. toate dispuse cu fibrele în aceeasi directie. În functie de modul de obtinere si de finisare. PAL-ul poate avea grosimi care variaza de la 4-60 mm. În acest fel. pentru sezuturi si spatare scaune. tavane. Placajul este alcatuit dintr-un numar impar de furnire tehnice. stratul exterior superior (sau ambele straturi exterioare) trebuie sa prezinte valoare estetica si sa aiba o mai mare duritate. umflaturi. pe când straturile interioare. astfel ca placajul rezultat sa dispuna de aceleasi rezistente în toate directiile si sa fie tot atât de durabil ca si lemnul. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 18 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 16 N/mm . slefuiri neuniforme. Dupa destinatie. pentru canturi: minim 550 N. coaja înfundata. Aceste placaje sunt folosite. de compozitie. cum ar fi pinul. placaje mixte (din diferite specii indigene sau din specii indigene si exotice) si placaje compuse (din lemn si alte materiale). nu se admit: denivelari. presate si lipite între ele cu ajutorul unor cleiuri sau rasini sintetice. noduri vicioase. pete de liant si urme de parafina. iar aspectul nu difera de aspectul lemnului masiv. Placajele din lemn mai putin valoros sunt folosite pentru a înlocui metalul. Placajele cu stratul exterior decorativ sunt deseori acoperite cu furnire exotice de: mahon. emailat pentru obtinerea usilor. foioase moi sau tari). Placajul prezinta proprietati superioare lemnului masiv: umflarea si contrângerea sunt reduse. la fabricarea diverselor piese de mobilier. cum ar fi PAL-ul antiseptizat si ignifugat. . pentru rame. denivelari provenite din golurile miezului. partial concrescute: se admit daca nu afecteaza rezistenta lemnului. . iar straturile intermediare pot fi realizate din esente comune. placajele se clasifica în: placaje de uz general. proprietatile de prelucrare sunt mai bune. placajele pentru mobila sunt clasificate dupa mai multe criterii: . franjuri si taieturi aschiate pe canturile placii. trebuie sa fie doar rezistente. melaminate. are rezistente mecanice superioare.40 N/mm . . nu crapa si suprafetele sunt mai uniforme decât ale lemnului masiv.nu se admit: putregai. melaminat. a peretilor laterali si despartitori. pentru grosimi de la 12 mm pâna la 19 mm: 0. texturate. metalizate. ondulatii. dezlipiri de straturi si alte defecte.dupa structura sectiunii transversale: PAL omogen. PAL înnobilat furniruit. folosite la fabricarea mobilei si placaje hidro sau termorezistente (pentru constructii aeronautice si navale). umiditatea la livrare: 9±3 %.dupa domeniul de utilizare: placaje pentru funduri de sertar.dupa modul de obtinere: PAL presat pe fetele de interior sau pe fetele de exterior si PAL extrudat. Straturile de furnir sunt dispuse în directii diferite. La rândul lor. pentru placi spate mobilier corp. . melaminat. . rezistenta la încovoiere statica: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 20 N/mm . antiseptizat. pentru funduri.dupa specia lemnoasa a furnirelor componente: placaje din lemn omogen (de rasinoase. În cazul placajelor.nu se admit: umflaturi.crapaturi strapunse: se admit cu lungimea de maxim 200 mm si cu latimea de maxim 3 mm. conditiile de calitate sunt urmatoarele: . de protectie insectofungicida si ignifuga.30 2 N/mm . .dupa modul de finisare a suprafetei: placaje cu furnire exotice. cu furnire estetice. rezistenta la smulgerea suruburilor: pentru fete: min. acoperite cu tesaturi de fibre de sticla. . cum ar fi: indice de rezistenta micrologica: 85%. . emailat. 750 N. la care stratul exterior din interiorul piesei nu necesita o valoare estetica deosebita.dupa structura miezului: PAL extrudat plin si PAL extrudat cu goluri. consumul de lemn este minim. cu PFL dur sau cu placaj. PAL stratificat si PAL multistratificat. lipsa furnirului pe margini. emailate. rezistenta la coeziune interna transversala: pentru grosimi de pâna la 12 mm: 0. fiind mai stabil la variatiile de temperatura si de umiditate si ca urmare se deformeaza mai greu. dezlipiri.dupa tratamentul aplicat: placaj impregnat. imprimari si zgârieturi. . sunt prevazute urmatoarele conditii de admisibilitate: . fete-sertar. încleiate cu rasini sintetice si presate la cald.35 N/mm si pentru grosimi peste 19 mm: 0. PAL-ul slefuit pentru mobila trebuie sa posede urmatoarele caracteristici fizico-mecanice si chimice: densitatea aparenta: pentru grosimi de pâna la 8 mm inclusiv: 650 kg/m si pentru grosimi de peste 10 mm: 550 kg/m . polite. urme de hârtie adeziva. . Pentru miezul panelului. de exemplu. cu tesaturi de fibre de sticla sau cu hârtie sulfat. obtinut prin suprapunerea si presarea mai multor straturi de furnir obtinut prin derulare. cu fibrele straturilor consecutive alternativ perpendiculare unele pe celelalte. Rezultatul este un semifabricat din lemn extrem de solid si de rezistent pe directia fibrelor si slab în celelalte directii. . Placajul laminat este un produs similar. pirogravate. caserat cu PVC. lipsa de sipci la capetele placii. La fabricarea mobilei se foloseste PAL-ul extrudat. zebra. urme de chit si pete de ulei.Pentru panelul propriu-zis clasa A/A.dupa modul de finisare: PAL protejat pe ambele fete cu rasini fenolice. presat. folie de polietilena sau hârtie sulfat. aschii de miez în stratul de fata. Placile aglomerate din aschii de lemn (PAL) sunt semifabricate realizate din aschii de lemn. imprimari si zgârieturi.rezistenta la forfecare:min.dupa natura fetelor PAL-ului extrudat: PAL placat cu furnire tehnice. y .

pentru: rame dublu placate. din fâsii obtinute din PFL dur din hârtie cu grosimi de 3. cost redus si întretinere usoara. melaminare. PFL-ul melaminat trebuie sa raspunda urmatoarelor cerinte de calitate: rezistenta la lumina solara: nu se admite schimbarea intensitatii si a nuantei culorii. cu latimea maxima de 0. Astfel.dupa tratamentul aplicat: PFL ignifugat. extramoale. în special de bucatarie.2-4 mm sau din alte materiale. margini sau colturi rupte. .y pierdere de masa la încercarea eficacitatii ignifugarii: maxim 30%. adâncituri. Principalele avantaje pe care le prezinta sunt: rezistente mecanice. precum si PFL emailat si melaminat. desprinderi ale stratului decorativ. La fabricarea mobilei sunt folosite: PFL dure pentru: rame simple sau dublu placate. stirbituri pe margini sau colturi rupte: se admite cel mult un colt rupt. structura miezului. alcatuit din ramele de PFL cu structura din hârtie sau alte materiale si care constituie suportul rigid de fixare a fetelor. din placaj de fag de 4 mm. canturi. asezate sub forma de fagure sau inele. Ramele se executa din rigle masive de rasinoase sau foioase moi. Grosimea placilor fibro-lemnoase variaza între 8-25 mm. impuritati în filmul decorativ. fizice si chimice superioare. dur si extradur. umflare în grosime dupa 24 de ore: maxim 18-25%. clivari ale placii suport. Placile din hârtie decorativa stratificata destinate industriei mobilei trebuie sa aiba urmatoarele caracteristici: . rezistenta la patare: nu se admit modificari ale peliculei dupa contactul cu agentul de patare.dupa structura sectiunii transversale: PFL omogen si stratificat. fetele. modulul de elasticitate la încovoiere statica: minim 2500-3000 N/mm. y y y y La fel ca si în cazul PAL-ului. Aceste placi sunt utilizate în industria mobilei (în special cea destinata bucatariilor). impuritati: se admit rar raspândite pe suprafata placii. . impregnat cu uleiuri sicative. polite pentru corpuri închise. prezinta caracteristici de calitate specifice: rezistenta la smulgerea suruburilor: perpendicular pe suprafata placii: minim 750 N. . semidur. vapori de apa. 2 3 y y y y y y Defectele admisibile ale placilor din fibre lemnoase sunt: rizuri si zgârieturi: 1 buc/cm2. fete de sertare. mijloace de transport si bordurare de panouri. sezuturi de scaune. antiseptizat. rezistenta la încovoiere statica: 40-30 N/mm . folosit în special la fabricarea mobilei de bucatarie. fonoabsorbant. rezistenta la: vase fierbinti. .în functie de finisare: PFL standard. rezistenta la atacul insectelor xilofage prin metoda ingerarii fortate: buna. acoperita pe ambele fete cu placaj sau cu placi fibro-lemnoase si un miez interior. stratul exterior superior (fata) este decorat cu aspect mat sau lucios. umiditate la livrare: 6±2%.dupa modul de obtinere: PFL obtinut prin procedeu uscat. Placile din fibre de lemn dur pot fi: standard. dintre care. emailat. nu se admite aparitia altor defecte în afara unei usoare diminuari a luciului. nu se admit: pete de condens. spate si funduri de sertar. umflaturi.0g/cm . absorbtie de apa dupa 24 de ore: maxim 30-40%. placi de mese. y y Piddle celulare din lemn pentru usi interioare sunt panouri compuse dintr-o rama din lemn.dupa densitatea placilor: PFL poros. rezistenta la lumina: nu se admit decolorari sau modificari de nuanta ale peliculei. Clasificarea se poate face dupa urmatoarele criterii: . rezistenta la abur: se admite o usoara matuire sau accentuare a gradului de mat. impregnat prezinta caracteristici calitative specifice. y y y y y Piddle fibro-lemnoase (PFL) sunt semifabricate obtinute din fibre de lemn sau din alte materiale vegetale. pe cant: minim 600 N. constructii civile. cu dimensiunea maxima de 2 mm. cu lungimea rupturii de maxim 15 mm. Placile decorative din hârtie stratificata (HDS) sunt realizate prin presarea la cald a mai multor straturi de hârtie impregnata cu rasini sintetice. coloratii anormale si dezlipiri de straturi (clivaj). semiuscat si prin procedeu umed. moale. PFL-ul melaminat. fara decolorarea sau fisurarea suprafetei. prin desfibrare mecanica sau chimica si împâslite sau încleiate în placi subtiri si rigide.3 mm si cu lungimea cumulata de maxim 100 mm. nu se admit: zgârieturi superficiale. bituminat. înnobilate si impregnate si prezinta urmatoarele caracteristici de calitate fizico-mecanice: densitatea aparenta: l. polite. înnobilat prin emailare. tratat termic. y PAL-ul melaminat destinat constructiilor de mobilier. pete de ulei. netratat.

lemnul devenind astfel mult mai rezistent la putrezire. rezistenta la mucegaiuri: sa nu prezinte pete de mucegai. rezistenta stratului decorativ la patare: nu se admit pete. ciment . folosesc pentru pictarea diferitelor elemente . rips. papura si diferiti lianti. Pe lânga aceste materii prime. prescrisa cadrul butoane.3 kg/m . fara urme de matrite. precum si componente executate din materiale plastice. Placile pe baza de lemn si materiale anorganice sunt alcatuite din materiale compozite cuprinzând pulberi de grafit. zgârieturi. ureo-formaldehidici cu întaritori. rozete) pot fi realizare din otel cromat. canapelelor. aliaje de zinc. rezistenta la zgâriere: sa nu apara zgârieturi la o apasare cu 140 gf. usi de vitrine. poliacetat de vinil) trebuie sa fie alesi în functie de solicitarea la care va fi supusa mobila si de mediul în care va fi utilizata (uscat. fonta cenusie. de aceleiasi standardele piese sau sau . au loc reactii chimice între celulele lemnoase si cele ale materialelor de impregnare. Acestea au o buna rezistenta la foc. printre care: . . fara alte modificari. fibre de carton. în conditii normale si dupa ardere: lipsa lor. crapaturi sau alte defecte. . temperaturi scazute sau ridicate). paralel cu suprafata: longitudinal: 90 N/mm2 si transversal: 70 N/mm . colorate uniform. Adezivii naturali (clei de oase. Presarea se realizeaza pe toata durata de desfasurare a reactiilor chimice de formare a materialului plastic. otel inox. cu formare de structuri plastice. În garnituri de mobilier.baiturile organice care au rolul de colorare a lemnului. la fabricarea mobilei se pot utiliza componente executate din metal.lacurile sunt utilizate în procesul având atât un rol estetic cât si de protejare a mobilei fata de caldura si apa. piele. constrângeri de material sau alte defecte.35 g/cm si cu rezistentele mecanice superioare. rezistenta la tractiune. rezistenta la uzura nu trebuie sa depaseasca 70 mg la fiecare 100 de rotatii.vopselele care se decorative sau pentru acoperirea în întregime a materialului lemnos.materialele pentru tapiterie care cuprind materialele pentru captusirea interioara si tapitarea exterioara a scaunelor. Placile aglomerate din plante acvatice se obtin din stuf. putându-se imprima în relief curba sau ondulatia. ghips. toxicitatea DHS. rezistenta la vapori de apa si la vase fierbinti: se admite o schimbare usoara a luciului dar nu si alte modificari. la o 2 presiune de 70Kg/cm Semifabricatul obtinut este mai putin aspru.y densitate aparenta: 1. care imita lemnul si il substituie. goblenuri. stabilitatea dimensionala totala: longitudinal 0. au rolul de a îmbina suprafetele dintre doua piese. fara ondulari. fara a suferi deformari sau deteriorari neadmisibile. Lemnul impregnat Prin impregnarea lemnului cu rasini formaldehidice sau fenolformaldehidice si ulterior prin încalzire. Un alt produs este realizat prin presarea lemnului impregnat. rezistenta la apa clocotita: cresterea în greutate-maxim 5%. umflarea în grosime: maxim 6%.cleiurile si adezivii sintetici care. la actiunea factorilor chimici si a insectelor. accesoriile aparente trebuie sa aiba aceeasi culoare. . fotoliilor. 2 3 y y y y y y y y y y y y În ultimul timp. curate. Componentele din materiale plastice trebuie sa prezinte suprafetele netede. Componentele metalice trebuie sa prezinte suprafete plane. umed. zgârieturi. Pe lânga semifabricatele prezentate mai sus. aluminiu si alama. datorita proprietatilor lor adezive.accesoriile metalice sau plastice (mânere. . la fabricarea mobilei se folosesc si o serie de materii auxiliare. [7] .sticla folosita pentru diverse policioare. într-o presa hidraulica. de finisare a pieselor de mobilier. neconventionale. 0. stabilitatea la lumina: sa nu se decoloreze.45% si transversal. stabilitate dimensionala si sunt mai dure. înlocuitori de piele. cât si prin folosirea unor noi materiale. atat prin aplicarea unor tehnologii noi de obtinere. biblioteci. curate. sustinatoare de polite. jacard. de piele) si sintetici (fenol-formaldehidici. Pentru tapitare se folosesc brocarturi. inclusiv suruburile care se monteaza. sa fie rezistente prin natura lor la actiunea factorilor corozivi sau sa fie protejate anticoroziv corespunzator. sortimentul semifabricatelor din lemn este într-o continua diversificare. Calitatea accesoriilor metalice sau plastice este normele tehnice pentru produsele respective. broaste. balamale. rezistenta la tigara aprinsa: se admite o decolorare usoara si pierderea luciului. cu o duritate de cîteva ori mai mare decât cea a lemnului.90%. iar desenele nu trebuie sa fie deteriorate pâna la aparitia miezului. rezistenta la soc (cu bila): lasata prin caderea bilei de la o înaltime de 1.75 m trebuie sa fie de maxim 10 mm si nu se admit fisuri sau exfolieri ale straturilor. cu masa specifica de 1. tesaturi.

mai simplu de livrat si prin uscare. Ultima operatie a procesului tehnologic o reprezinta montarea si asamblarea mobilei. îsi schimba forma. poliesterice sau cu lacuri mate. care consta în îmbinarea elementelor constructive. furnirurile sunt sortate dupa textura. baituirea si colorarea suprafetelor lemnoase. Uscarea lemnului înainte de a fi debitat în cherestea este necesara din mai multe motive: lemnul uscat devine mai rezistent la putrezire decât cel umed. iar suprafetele pe care vor fi dispuse sunt slefuite. placile de furnir se îmbina între ele cu hârtie adeziva si sunt lipite pe suprafata dorita prin intermediul unor cleiuri cu nuanta similara furnirului respectiv. în vederea obtinerii prin îmbinare a efectelor dorite.uscarea cherestelei. Folosirea unor baituri mai vechi conduce la aparitia de pete pe suprafetele lemnoase. si anume: obtinerea elementelor masive. tivirea. înlaturarea marginilor. prin utilizarea de sabloane) serigrafie. a ansamblurilor si subansamblurilor pentru obtinerea unor corpuri rezistente si cu dimensiuni stabile.lacuirea necesita o pregatire anterioara a suprafetelor. de obtinere a elementelor masive. cuprinsa între 33 si peste 50% din masa totala. semimate. a întregii suprafete sau a anumitor zone. prin tehnica tipografiei. taierea capetelor. Apoi. fapt ce conduce la aparitia unor pete). cozi de rândunica) sau a diferitelor profiluri decorative. cu ajutorul unor particule abrazive) în vederea obtinerii unor ornamente în relief. Independent. lucrata mecanic. la cald (presare) si în conditii de umiditate. Anterior furniruirii propriu-zise. contractându-se. pot fi împartite în trei mari grupe. placaj. baitul este absorbit neuniform. la o temperatura de 30-35°C. care vor fi aplicate ulterior pe suprafata mobilei. Din cadrul primei grupe. . Lacuirea propriu-zisa se executa cu lacuri pe baza de nitroceluloza. mate.slefuirea. chituirea.[8] Furniruirea panourilor. finisarea si montarea. PFL) în piese cu forme geometrice regulate si fara defecte naturale (noduri. transparente. în vederea absorbtiei uniforme a baitului (în cazul unor suprafete necorectate. consolidarea canturilor si asamblarea ramelor cuprinde operatiile de formare a ramelor sau a panourilor. Colorarea sau pictarea se poate face prin pulverizare (totala.I.lustruirea se realizeaza cu paste si lichide speciale de lustruire (suspensii de material abraziv în emulsii de substante uleioase în apa) sau cu materiale abrazive. Lemnul recent taiat contine o cantitate apreciabila de apa. În functie de tipul de lac utilizat. pâna la piese lucrate manual. care sunt urmatoarele: . Baituirea se realizeaza cu solutii proaspete (cu o vechime de maxim trei zile din momentul prepararii lor) de baituri organice în apa distilata. PAL. Unul dintre indicii de calitate ai cherestelei este umiditatea. . Alaturi de calitatea materiilor prime si a materialelor. este mult mai usor si. se executa si o serie de elemente decorative în relief. a furnirului si a celorlalte semifabricate (panel. prin expunere la aer (este un proces îndelungat care dureaza câteva luni) cât si în cuptoare de uscare (proces care dureaza numai câteva zile). De asemenea. suprafetele vor deveni: lucioase. deci. aplicarea bordurilor pe conturul placilor si conditionarea dupa încleiere. nuanta si desen. de la mobila cu preturi scazute. În ambele cazuri. uscarea trebuie controlata pentru a se ajunge la umiditatea optima si pentru a se preveni deformarile. slefuirea si chituirea se efectueaza pentru corectarea denivelarilor si a asperitatilor existente. pentru o mai buna aderenta. retezarea si frezarea se executa pentru: obtinerea unor grosimi dorite. efectuarea profilurilor de îmbinare (gauri si cep. prin îndepartarea prafului.4 Fabricarea mobilei Mobila este unul dintre produsele cu niveluri foarte variate de calitate. Uscarea se poate face atât pe cale naturala. Debitarea semifabricatelor se poate face în forme independente sau în pachet. Nerespectarea stricta a dimensiunilor conduce la aparitia defectelor de asamblare sau la imposibilitatea asamblarii lor. pictura manuala. A doua mare grupa de operatii tehnologice cuprinde operatiile de finisare. uscarea lemnului trebuie sa se faca pâna la o umiditate de 8%. . Aceste operatii se executa prin presare. fac parte urmatoarele operatii: . Aceste elemente se pot obtine prin daltuire mecanica sau prin deformarea lemnului într-o forma sau într-o matrita metalica. care influenteaza atât proprietatile fizico-mecanice ale lemnului neprelucrat cât si pe cele ale produselor finite. rindeluirea. Principalele faze ale procesului tehnologic de fabricare a mobilei. La fabricarea mobilei. croirea bruta (debitarea) cherestelei. se mai poate aplica o eroziune mecanica (prin aschieri controlate ale suprafetei lemnului. procesul tehnologic de fabricare îsi pune decisiv amprenta asupra calitatii produselor finite de mobilier. stabilitatea devenind definitiva înainte de debitare. crapaturi ) sau de fabricate.

pentru a se asigura soliditatea ansamblului si a se evita aparitia de zgomote în timpul exploatarii. Asamblarea trebuie sa îndeplineasca urmatoarele conditii: . cu suruburi sau prin încleiere. Adezivul trebuie aplicat uniform.Montarea se realizeaza cu cepuri rotunde. . [9] Cu toate ca au existat stiluri care au dominat anumite epoci. . butonii. a caror vechime variaza de la 50 la 300 de ani. astazi exista o varietate de stiluri clasice si moderne care influenteaza designul mobilierului modern. sa respecte conditiile de forma pieselor. aflat într-o continua evolutie si transformare. . s-au mai folosit si alte materiale. la confectionarea mobilei a fost utilizat lemnul. tapiterie si planitate a panourilor libere sau montate în mobila. demontabile.în zonele de montare a accesoriilor supuse la solicitari mecanice mari (balamale. Abaterea admisibila de la planitate a panourilor libere sau montate în mobila este de 2 mm (pentru panouri cu dimensiunea cea mai mare de maxim 1000 mm) si 2% din dimensiunea cea mai mare care depaseste 1000 mm. pentru a se evita curbarea panourilor.piesele de mobila cu dimensiuni de gabarit mare (dulapuri cu trei usi ) vor fi executate. limitatori) trebuie prevazute adaosuri de lemn masiv. iar restul panourilor sa prezinte texturi asemanatoare. asamblare. trebuie acoperite corespunzator. care poate fi clasica (cu arcuri. fmisare. Aceste conditii se refera la: prescriptii constructive. marmura si metalul. furnirul trebuie sa fie din aceeasi specie ca cel folosit pentru suprafetele exterioare.mânerele. dar. Prelucrarile mecanice trebuie sa se faca îngrijit.capetele suruburilor sau ale altor organe de asamblare. cele mai scumpe piese de mobiler sunt cele considerate antice. Stilul de mobila poate fi definit ca un ansamblu unitar de forme constructive si decorative. ci si de respectarea conditiilor de calitate impuse la nivelul fiecarei faze a procesului tehnologic de fabricate. sertare) la piesele de mobila luate separat trebuie sa prezinte aceeasi textura si culoare de furnir. sa nu se produca smulgerea balamalelor din suruburi si sa ramâna închise fara interventia broastei sau a opritorului.sa fie executata fara joc. .canturile vizibile ale panourilor din lemn masiv trebuie sa prezinte culori apropiate de culoarea suprafetelor exterioare.usile trebuie montate astfel ca. . . . Usile si sertarele trebuie sa fie bine ajustate si asamblate pentru a rezista la solicitari repetate de deschidere si închidere si pentru a asigura o functionare usoara. precum piatra. neadmitându-se zone neîncleiate. Încleierea trebuie facuta fara prelingeri de adeziv.încleierea trebuie efectuata cu respectarea regimului de conditionare impus de natura adezivului. Designul mobilei a reflectat înca din antichitate si pâna în prezent moda caracteristica fiecarei perioade. la desprinderea fortata. nu trebuie sa prezinte urme de surubelnita. care echipeaza o camera si care completeaza si se armonizeaza cu arhitectura interioara. În prezent. iar la cele protejate cu furnir.balamalele si broastele trebuie fixate solid prin suruburi pentru lemn. . de preferinta. tolerantele si ajustajele de îmbinari si asamblari prevazute în standarde. prelucrari mecanice. I. Prescriptiile constructive impuse produsului finit de mobilier sunt urmatoarele: . care ramân vizibile si care prezinta pericol de accidentare. chingi si cu materiale de umplutura clasice: iarba de mare. poliuretan).capetele suruburilor.5 Evolutia stilurilor de mobila Mobila poate fi definita ca fiind formata din totalitatea articolelor mobile si uzuale realizate din diferite materiale si cu diverse destinatii. suprafetele încleiate sa prezinte urme de rupere a fibrelor lemnului. pete de la patrunderea adezivului la suprafata. În mod traditional. în special cele aparente si decorative. . suprapuneri sau rosturi la îmbinarea foilor de furnir. Tot în aceasta faza are loc si tapitarea.pe suprafetele frontale trebuie evitate denivelari pronuntate sau unghiuri ascutite pentru a se preîntâmpina agatarea hainelor sau eventualele raniri ale utilizatorilor. de-a lungul istoriei. încleiere. fibre vegetale) sau moderna (cu materiale de umplutura pe baza de polimeri. la deschidere sau închidere. opritorii si limitatorii de la usi trebuie fixate solid prin cepuri rotunde sau prin suruburi. Calitatea corespunzatoare a pieselor de mobilier este determinata nu numai de calitatea materiilor prime si a materialelor auxiliare. Ele trebuie sa fie executate dupa forma si dimensiunile accesoriilor. . iar crestaturile capetelor trebuie orientate într-un singur sens.partile frontale perechi (usi. astfel încât. cu o presiune corespunzatoare naturii adezivului si structurii lemnului. .

copaci. fiind decorate cu motive arhitecturale. acoperite cu piele sau cu materiale textile. aur. prevazut cu spatar înclinat. incrustare cu aur sau cu fildes sau prin picturi decorative. taburetele aveau forma picioarelor în X. rosu. paravane. cristal de roca0. Stilul egiptean (3000-2400 î. piesele simple.figurale: oameni. Mobilierul era alcatuit dintr-un numar redus de piese. piciorul de caprioara.) Cele mai vechi scrieri mesopotamiene descriu un mobilier bogat ornamentat si aurit. Pentru decorare se foloseau incrustatii de fildes. etajere. Piesele de mobilier difereau foarte mult în functie de clasele sociale. era masiv. iar taburetele erau realizate într-o varietate de forme. maslin) se facea cu dalti.) este binecunoscut prin pictura si sculptura sa. Stilul mesopotomian (3500-800 î. pentru dispunerea pernelor necesare odihnei si mai joasa. obtinându-se astfel atât coloritul cât si plastica dorita . informatiile despre mobilierul egiptean fiind completate de desenele bogate aplicate pe peretii piramidelor si ai diferitelor temple. Patul era prevazut cu baldachin. volute în spirala). Mesele erau în general mici. spatar). Ornamentatia.Chr. masa pentru joc si lucru. flori. mobilierul poate fi reconstituit din picturile descoperite. variau ca dimensiuni. incrustatii în lemn si fildes si lacuit. Paturile si unele scaune asigurau comoditatea printr-o serie de împletituri din fibre elastice naturale. bronz. cedru. formele erau comode si elegante. paltin si ulm. Cu toate ca nu s-a pastrat nici una dintre piese. ale picioarelor erau mai întâi pregatite prin razuire si apoi acoperite cu un strat gros de chit sau cu pânze.) Clima uscata din Egipt a permis conservarea pâna în zilele noastre a unor piese de mobilier: canapele. suprafetele meselor. Mobilierul era foarte putin decorat. Pentru mobilierul de uz curent. Ca materiale se foloseau: marmura. situânduse la înaltimea mesei.Chr. meandrele. de la miniaturale la monumentale. paturi. Patul este prevazut pentru prima data cu saltele tapitate. forma mobilei este simpla. în care apoi se sculpta cu dalta. verde. tapiterii luxoase. sticla. abanosul si nucul. de trandafir si din alte esente exotice tari si bogat ornamentat prin sculptare. pâna la stratul dorit. chiparosul. se foloseau materiale textile. nufar. Mobilierul era confectionat din lemn masiv de abanos. Mobila greceasca reprezinta baza clasica de evolutie a stilurilor de mobilier. vulturi). Ca elemente decorative sunt întâlnite: vulturi. tendinta de baza a mobilierului fiind aceea de ornamentare pe baza unor decoratii arhitecturale: volute. baga. Stilul chinezesc. Motivele de decorare erau foarte variate: . greoi si rigid. bogata în incrustatii si placari de fildes. . sticla. etajere. crin). antropomorfe si hieroglife. de ceremonii. mese. zoomorfe (lei. Picioarele scaunelor erau în forma de X. palmier. orasele Bombay si Madras fiind recunoscute pentru sculptura în lemn de santal. aurul fiind folosit din abundenta. Astfel. animale. peste care se picta în culori tari. De asemenea. paltinul. frunze de acant. iar multe erau de forma rotunda. frasin. iar patul avea zona de la cap mai înalta decât cea de la picioare. patul era alcatuit dintr-o simpla rama din lemn si o împletitura din chingi. care erau realizate dintr-o împletitura din piele sau trestie. patrate sau rotunde. Decoratiile se executau în relief. incrustare cu scoici. Elementele constructive erau decorate prin: traforare si aurire. paturile si mesele de la 1800 î. pe când cel oficial. Stilul roman (secolul al IV-lea î. . Stilul minoic (3300-1000 î. Stilul indian era foarte bogat ornamentat prin sculptura. cu linii si suprafete drepte. fiind fixe sau pliante. În general. bronz si fildes. realizate de muncitori sau de tarani. care dovedeste ca materialele si functiile mobilierului erau mai importante decât designul. iar orasul Bombay era socotit patria lacuirii în culoare neagra. viu colorate si piei de animale. cascade. Daca. florale (floare de lotus. Mobilierul detinea un numar mare de piese specifice: mese joase. tuia. Inovatia mobilierului grecesc este un scaun numit "klismos". comoditatea fiind asigurata prin folosirea mai multor perne. sfinxi. tauri. Tehnica sculpturii si a incrustatiilor era cunoscuta în toata India. fiind mai ales prezente incrustatiile de fildes si aur. Forma picioarelor imita picioarele de animal (labe de leu) sau capete de taur. galben). Prelucrarea lemnului de esenta tare (tisa. iar pentru decorare se foloseau intarsii de scoica si desene în culori vii. "coada de rândunica". fiind folosita atât pentru odihna cât si pentru servirea mesei.Chr. în functie de clasa sociala careia îi erau destinate si de mesterii care le lucrau. usoare si pictate. scaune si taburete. iar ca motive de decorare sunt întîlnite: frunza de acant. iar una dintre tehnicile de îmbinare a pieselor componente. mergând pâna la 18 straturi de lac divers colorat (în negru. Picioarele mobilierului imitau forma picioarelor de animal.-al IV-lea d.vegetale: peisaje. Tronurile erau tapitate cu blanuri de animale. Chr. Singura exceptie este tronul din ipsos din Sala Tronului de la Knossos. decoratii si ornamente. cu elemente în principal geometrice ( arcuri de cere. În general. sah). Motivele de decorare întâlnite erau geometrice (liniare.În stilul fiecarei epoci au existat însa diferente mari între piesele de mobilier.) Are ca baza de inspiratie mobilierul grecesc. Caracteristicile mobilierului chinezesc este lacuirea mobilei cu unul sau mai multe straturi. fotolii. bronzul si lemnul de nuc. nefiind descoperite piese de mobilier.) Acest stil este foarte greu de reconstituit. cornise. ferastraie. Cele mai folosite esente erau: maslinul. banci. dar numarul pieselor de mobilier este mult mai mare. Chr. pietre semipretioase si aur este preluata de la greci si îmbogatita. cornuri ale abundentei. au atins înca de la bun început sa fie pur functionale. confectionate din lemn. Având o dubla destinatie. sicomor. sidef si pietre semipretioase. care asigura maximum de comoditate. fildes. canapeaua era concava în zona capului. se pastreaza si astazi. lada pentru pastrarea îmbracamintei. semanând perfect cu cele folosite în anul 1800 d. geometrice. prin sculptare.Chr. [10] [11] Stilul grecesc (600-400 î. cu scene religioase sau simboluri ale zeitatilor sau prin pictare. pasari. Preocuparea pentru asigurarea confortului este vadita la o serie de piese de mobilier care prezentau curburi pentru a înlesni înscrierea formei corpului în partile cu care acesta venea în contact (sezut. pentru saraci. a caror utilitate le-a facut sa fie produse si în prezent: canapele. Lazile. Chr.Chr. pietre pretioase sau din alte materiale. pentru pictare. patul celor avuti era bogat ornamentat prin sculptare si impunator.

lei. . vulturi.stilul gotic francez prezinta decoratii dantelate si se caracterizeaza prin eleganta si distinctie. scaunele cu diverse forme si dimensiuni. scaune cu piele de Cordoba ornamentata prin presare. abanos. cu capiteluri în forma de cub si cu capetele strunjite. lucrate din lemn în combinatie cu bronz. goticul nefiind niciodata acceptat în aceasta tara. având linii si suprafete drepte. Stilul islamic (secolul al VII-lea) se caracterizeaza prin preocuparea decorativa. imitând piciorul de animal. cu pondere mare în Germania. figuri grotesti sau scene mitologice. prelati si scene biblice. creneluri dispuse pe cornise. cu multe ornamente inspirate din regnul vegetal.stilul gotic german este sobru.stilul gotic englezesc este mai retinut în ornamentatie si prezinta linii mai suple.al XV-lea). fiind considerat "barbar". dar sunt prezente si o serie de ornamente sub forma de sfincsi. erau folosite esente de: stejar. frasin si diferite specii exotice pentru intarsii si incrustatii. cosuri si cornuri ale abundentei. spijinita pe doi suporti laterali sau pe picioare. este edificator pentru aceasta perioada. volute. vulturi. îmbinarea în coada de rândunica ascunsa. destinata etalarii obiectelor de valoare. incrustatii cu arama si fildes. Elementele definitorii au fost completate însa cu elemente specifice. greoaie. motivele geometrice: meandre. nuc. În general. cai. De asemenea. lire dar si cariatide. iar taburetele.al XV-lea). ciucuri. Episcopul Maximilian (din Muzeul de la Ravena). diferite de la o tara la alta. sobra.Unii specialisti considera ca romanii sunt cei care au inventat bufetul. ornamente sub forma de trefla. dreptunghiulare sau rotunde. strane gotice si paturi cu baldachin. iedera si frunze de vita de vie. dulapuri în perete. contraforturi. dominând rozetele. de rozeta. Ornamentatia. Din regnul animal sunt folosite ornamente sub forma de: dragoni. mesele romane sunt mai mari. apar omamente animale: centauri. masiva. Stilul Renasterii a aparut în Italia înainte de 1425. stâlpi simpli. porumbei. sustinute de arcuri semirotunde si stâlpi scurti si grosi. astfel încât acest stil prezinta o serie de diferentieri: . De asemenea. scoici. picioarele mobilierului au o linie arcuita. aparitia unor unelte mai perfectionate (rindeaua) permitând obtinerea unor piese mai bine îmbinate si asamblate. delfini. amorasi. Spre deosebire de mesele mici grecesti. cum ar fi: usi cu tablie. cedru. mesele. panglici rasucite. Ornamentarea se realizeaza prin sculpturi bogate. taietura diamant. cele mai întâlnite fiind motivele vegetale: frunza de acant. Forma mobilierului bizantin este masiva. poligoane. Principalele esente de lemn folosite sunt stejarul si nucul. paravane. Stilul bizantin (secolele al V-lea . robust. etajere. fiind prezente: arcuri ogivale. prioritara stilului constructiv si functional. ghirlande. cu o placa groasa. caneluri semirotunde. Elementele decorative ale mobilierului au fost împrumutate din arhitectura gotica. care erau de obicei semnate cu numele tâmplarului respectiv. foarte bogata. De asemenea.[13] Piesele de mobilier sunt adaptate noilor cerinte. atlanti.stilul gotic spaniol prezinta o decorare încarcata vizibile. . bufetul înaltat pe picioare. flori simple. a suprafetelor Ca piese de mobilier dominante sunt: dulapul. picturi si mozaicuri [12]. arabescuri. aveau o constructie fixa sau plianta. Stilul Renasterii (secolul al XV-lea). Apar totodata o serie de noi solutii constructive. Elementele decorative predominante erau geometrice: rozete. . realizate prin strunjire. Picioarele taburetelor. banci lada. îmbinarea la 45°. executat din fildes sculptat în relief si încadrat într-o rama din lemn. . cum ar fi: frunza de acant. ghirlande. cruci sub forma de floare. ornamentele vegetale stilizate si cele geometrice. iar calitatea lor ridicata se datoreaza îmbunatatirii tehnicilor de prelucrare si de decorare. tot în aceasta perioada apare si o noua piesa de mobilier-masa consola. picioare de leu. Stilul gotic (secolele al Xll-lea . a avut ca motiv de inspiratie ornamentele greco-romane. Principalele piese de mobilier sunt: lazi. cavaleri. sunt tapitate sau acoperite cu blanuri.

sub forma de vase decorative. Specifice sunt aplicele metalice. Renasterea se impune sub Regina Elisabeta I si continua sa se dezvolte pâna în secolul al XVII-lea." inspirata din sarcofagele romane. iar cele din fata. În general. . Picioarele sunt consolidate prin legaturi în H. Una dintre inovatiile stilului renascentist este lada numita "cassone. incrustatii cu pietre pretioase. bogat decorata. aurita sau pictata. iar în partea de nord se manifesta influenta Renasterii nord-franceza si flamânda. Mobilierul. este sobru. Ca si stilul gotic. cu profiluri proeminente si cu capac masiv. apar pentru prima data scaunele tapitate.în Spania. iar ornamentatia se realizeaza prin sculptare. mobilierul este mai delicat si mai comod.în Anglia. sunt doua curente: în partea de sud a Germaniei este preluata Renasterea italiana. sculptate adânc. fara tablia din fata. marchetarie sau prin stucaturi. tapiteriile din piele de Cordoba presata si aurita. aurire. printr-o legatura lata.Decoratia policroma s-a realizat prin pictare. Ea se caracterizeaza printr-un soclu mare. . se întalneste un amestec de Renastere italiana cu elemente de influenta islamica si bizantina. sculptata în zone concave sau cu stucaturi. . predominant din stejar. Tapiteriile se fixau cu ajutorul cuielor decorative. Mobilierul era compus dintr-un numar mare de piese: mesele si scaunele au picioarele în forma de soclu.în Franta. fara frontoane sau arcade. stilul renascentist a prezentat anumite particularitati provenite din specificul diferitelor tari în care s-a dezvoltat: . mobilierul este masiv. neaderând la nici o suprafata plana). încrustrare. despartite de profiluri sub forma de frunze de acant stilizate. rectangular.în Germania. sculptura cu relief înalt si ronde-bosse (sculptura al carei volum evolueaza în spatiu. Picioarele se realizau prin strunjire. paturile au baldachin si sunt formate dintr-un schelet sculptat. .

2 Stilul Renastere-ornamente si elemente decorative. l. balustru.i.sursa www. . capitel cu ovuri. ove cu margele. cartus oval. consola. j.k. friza sculptata cu acanturi. g. ove cu torsade. r. cartus dreptunghiular. n. pilastru sculptat. frunze de acant.Fig. picioare împodobite cu elemente strunjite si sculptate. d. o.imagini. ornament din acanturi. soclu cu ornament cu solzi si picior laba de leu. m. p.ro a. c. h. cornisa sculptata cu volute. b. ornament împletitura.e. acanturi si fructe. ornament din panglici. ornament cap de delfin. f.

4. la curtea lui Ludovic al XlV-lea. Tapiteria se realizeaza cu materiale scumpe (brocart. precum si fotoliul. existând practic patru perioade distincte: 1. cu incrustatii în fildes. somptuos si foarte elegant. barocul târziu sau Rococo (1723-1774). satin). contraste de culoare si aur. 3. Cele mai folosite esente au fost de nuc si de stejar. în timpul Ludovic al XV-lea[14]. în ideea de a se renunta la formele echilibrate. carapace de broasca testoasa. fotoliu cu picioarele în forma de X Stilul baroc (1620-1700) a aparut în Olanda. barocul de tranzitie (1643-1715). în forme de frunze.Fig. . realizata prin marchetarie si sculptura.imagini. pietre semipretioase si aplicatii de argint. Tapiteria este din tesaturi scumpe si din catifea. adaptat ceremonialului curtii. în timpul domniei lui Ludovic al XlV-lea. abanos. velur.3Mobilier de sedere din timpul Renasterii franceze. Principalele piese de mobilier sunt: comoda. motive chinezesti si figurine minutios modelate. bogat sculptata si cu un capac de forma neregulata. inspirate din frescele romane. Régence (1715-1723). incrustatii cu bronz sau argint. masa cu placa de marmura sau mozaic. Formele erau largi. portelan. Apogeul a fost atins în Franta. b. Decorarea se realizeaza cu jocuri de lumini si umbre. Motivele dominante ale sculpturii bogate cuprind: frunze de acant. ghirlande.ro a. motivele fiind în general cele clasice. cu ornamentatie bogata si simetrica. sprijinita pe elemente portante puternice în forma de lei. în timpul domniei lui Ludovic al XIII-lea. cariatide ca element de sustinere. vulturi sau spirale ample de acant. frontoane. Dulapurile reprezinta piesele dominante. masti. mahon. sidef. barocul timpuriu (1610-1643). care prezinta ca variante dulapul-biblioteca si biroul de scris prevazut cu sertare laterale. logice si sobre ale Renasterii si de a crea un mobilier mai bogat în sculpturi. care pentru prima data este prevazut cu spatar si brate tapitate. 2. unde mesterii au creat un mobilier excesiv ornamentat. domniei lui Barocul francez sau stilul Ludovic al XlV-lea are un caracter pur decorativ. nuc). damast. sursa:www. Barocul mai poarta numele si de "stilul regilor francezi". banca. piele. iar pentru acoperirea suprafetelor mobilei se foloseau esente nobile (palisandru. în perioada de început a domniei lui Ludovic al XV-lea. iar picioarele au terminatii în forma de laba de leu. Decorarea se realizeaza prin aurire.

c. b. masa. r. scaun. o. fotolii. g. forma mobilierului fiind inspirata din forma scoicilor. dulap. sursa www. Mobila are linii arcuite. Stilul Régence mai este cunoscut si sub numele de "rocaille " si face trecerea de la stilul somptuos Ludovic al XlV-lea catre stilul Rococo. masa consola. Picioarele sunt sub forma piciorului de caprioara. Influenta orientala. h.m.k. paturi. cu terminatia în forma de copita stilizata. mobila fiind lustruita în culori închise care contrastau cu bronzul auriu. .p. dragoni si pagode. ornament. n. taburet. tendinta de echilibru si simetrie este parasita.imagini. l. e. d. Se folosesc furnire de palisandru.i.decoratia fiind facuta cu umbrele si evantaie chinezesti. picioare de mese. f. comode. trandafir si liliac. birou. j.Fig 4 Stilul Ludovic al XIV-lea.ro a.

Paturile au baldachin. predomina liniile drepte si picioarele strunjite. mobilierul fiind masiv. palisandrul. a sezlongurilor si fotoliilor canapea. ghirlandele de flori si frunze. barocul timpuriu se caracterizeaza printr-un mobilier masiv. Numarul pieselor de mobilier se mareste odata cu aparitia vitrinei pentru portelanuri. i. dormitor. lujere cu frunze si fructe. Stilul Rococo este un stil lipsit de forme geometrice. fotoliu. continând lire . Spatarele scaunelor. În Austria si Germania. sculptura. curburile fiind line si pline de rafinament. Culorile care domina sunt cele pastelate: alb. masa. pe când barocul tarziu (rococo) este puternic influentat de cel francez. tapitate numite "bergère à oreilles" sau "fauteuil à confessional" ("bergera cu urechi" sau "fotoliul confesional"). elementele decorative predominante fiind: scoica stilizata.sursa www. h. g. Speciile lemnoase folosite cu precadere sunt: nucul. mobilierul este mai sobru. f. figuri grotesti si chinezarii. pasari. Ca tehnici de decorare întâlnim: bronzurile. fiind scoasa în evidenta structura lemnoasa a fiecarei specii. 5 Stilul Regence. figuri pastorale si capete de copii. mahonul. albastru-deschis. în combinatii complicate în forma de C si S. precum si a fotoliului cu bratele pline.imagini. migdalul si trandafirul. specifice stilului. cu ornamentatie bogata. în forme arhitecturale cu planuri de separatie realizate din pilastri. greoi.ro a. forma curba a unei placi de masa. masa birou. b. marchetaria si aurirea suprafetelor. stejarul. cornise si placi intermediare. Mobilierul german si-a pus amprenta asupra dezvoltarii barocului olandez. atât interioarele cât si exterioarele fiind bogat aurite. când mobilierul se caracterizeaza prin forme foarte suple. paltinul. Spatarele scaunelor si ale canapelelor sunt traforate. În Anglia. verdedeschis. Barocul englezesc atinge apogeul pe timpul domniei reginei Ana. comoda. j. iar consolele prezinta o legatura între picioarele bogat sculptate. intarsia. în culori naturale sau colorate. forme de panouri curbe într-un singur plan. e. scaun. fotoliilor si al canapelelor sunt tapitate sau împletite din bambus. la fel ca si sezutul. c. fagul. forme de cadru si picior de mobilier. în relief înalt. picior de caprioara pentru masa.Fig. violet si roz. independente sau alaturate. d. de unde si numele stilului de Quen Anne.

masiv sau sub forma de furnir. În Franta. iar suprafetele pieselor de mobilier sunt acoperite cu ornamente de influenta orientala.ro Stilurile neoclasice(1760-1800) au aparut ca o reactie fata de sentimentalismul rococo-ului. boboci stilizati. crem-deschis. Tapiteria se realizeaza din stofe simple. iar spatarele au forma unor îmbinari de bare sau bare si panglici.6 Scaun în stil Chippendale. vernil. care a îmbinat formele si linia rococo-ului francez cu elemente englezesti si orientale. rectangulare. Intarsiile sunt rar folosite din cauza predominarii esentelor de nuc si mahon. coloane si palmete. . al antichitatii greco-romane. fiind mai curând o reîntoarcere catre mobilierul greco-roman (ca urmare a unui curent aparut în urma descoperirii în aceasta perioada a oraselor romane Herculaneum si Pompei). ornamentele fiind realizate în culori deschise. dând nastere stilului Chippendale. Stilul Ludovic al XVI-lea are drept caracteristici aparitia fotoliilor si a canapelelor pe rotile si predominarea culorilor deschide: alb. predominând formele rectangulare. ghirlande. flori de caprifoi. iar masuta de toaleta cu oglinda este o caracteristica a stilului. În Anglia. Sfârsitul perioadei baroce este dominata de lucrarile sculptorului Thomas Chippendale. cu fondul rosiatic. neoclasicismul cuprinde trei perioade istorice distincte: domnia lui Ludovic al XVI-lea. coronite. Fig. panglici si medalioane. egipteana si chinezeasca: vulturi romani. specifice stilului. circulare sau ovale. revolutia burgheza si Imperiul lui Napoleon. Dupa descoperirea picturii murale de la Pompei. de diverse forme si profiluri. Formele sunt geometrice. decât catre cel renascentist. tolbe cu sageti. Picioarele scaunelor sunt drepte sau arcuite. în dungi. cu motive preluate din arhitectura greaca si romana: valuri de volute. cunoscuta sub numele de stil etrusc.imagini. Mobilierul a devenit auster.centrale. benzi întretesute. Hepplewhite si Sheraton evolueaza în acelasi sens. cu terminatii sub forma de laba de animal. Celelalte stiluri: Wedgwood. sculptat si aplicate elemente de marchetarie. Cabinetul preia forma dulapului francez. Robert Adam a fost initiatorul unei variatiuni distincte a decoratiilor neoclasice. Mobilierul era pictat cu ghirlande si medalioane. inspirat din tiparele si culorile (alb-rosu-negru) întâlnite pe vasele romane antice. sursa www. au fost introduse figuri fantastice delicate. contrastante. Lemnul folosit cu precadere a fost mahonul. cornuri ale abundentei. torte aprinse. iar motivele sunt de inspiratie antica greco-romana. marchetaria si pictura. flori de câmp asezate în cosuri sau împletite în ghirlande Tehnicile de ornamentare sunt: sculptura aurita mat sau patinata.

cariatidele. galben auriu sau verde antic. Tapiteriile sunt de culoare rosu închis. Influentele greco-romane si egiptene antice (ca urmare a victoriei lui Napoleon în Egipt) sunt predominante. Italia. extinzându-se si în alte tari: Germania. formele predominante: grifonii. înconjurate de coronite. cornuri ale abundentei fiind dispuse pe elementele de sustinere. sfincsi. Rusia si Anglia. iar furnirele predominante sunt de culoare castaniu sau rosu. iar ornamentele se realizeaza din bronz cizelat si aurit. Deseori apar medalioane cu arme si litera N.7 Mobila clasicismului timpuriu din Franta (Stilul Ludovic al XVI-lea). sursa www. Empire a devenit un stil international. unde a fost numit Regency. lemnul de mahon fiind utilizat aproape în exclusivitate. . Decorarea se face prin sculptare în ronde bosse. fiind orientat spre glorificarea victoriilor si a puterii imperiale.Fig.imagini.ro Stilul Empire ia nastere dupa revolutie si atinge apogeul în timpul lui Napoleon. arile Scandinave.

10 Cabinet. toarte de fildes si abanos în lemn de trandafir si abanos. Stilul Biedermeyer (1815-1848) a aparut în mediile burgheze din Germania.flori. astfel încât sa rezulte un mobilier ieftin. leii înaripati. Austria si Ungaria ca o interpretare a clasicismului german. perioada Regentei lui George al IV-lea) a reprezentat o dezvoltare a stilului neoclasic. 7 Consola cu cariatide. par. Ornamentele dominante sunt de natura vegetala. 6 Masa. în dorinta de aparitie si de impunere a unui stil propriu. grifonii. indiene si egiptene. canapelelor pentru a le proteja contra loviturilor. crengute. frunze. în dungi si din piele. imagini. 2 Pat. 9 Gheridon. 8 Fotoliu. iar cele din alama stantata se realizau din table ambutisate. iar decorarea se face cu incrustatii de alama.. Se remarca o preferinta pentru motivele exotice turcesti. 4-5 Fotoliu. Formele sunt mai rotunjite. 3 Scaun. sursa:www. stilizate: . frasin. meselor. în care formele au devenit mai mari si mai greoaie si bogat ornamentate. Stilul Regentei (Regency . De asemenea. 11-12 Ornamente specifice. Tapiteria era din materiale înflorate.ro 1 Pat cu baldachin. sunt întâlnite slifuri ornamentale din bronz. caprifoiul. Mobilierul folosea specii indigene de lemn de cires. Caracteristic este aparitia unor bratari metalice la picioarele scaunelor. rozete.8 Stilul Empire. . motivele tipice de decorare fiind: palmetele. accesibil paturilor largi ale burgheziei. acoperite cu esente exotice.1810-1830.Fig.

Canapea. 9. 6. Biblioteca.ro 1.imagini.Fig. masa si scaun în garnitura. sursa: www. neorenastere. cu forme mari. în Franta-stilul Louis Philippe. Scaun si masa. cu dantelarie renascentista si folosirea unor tehnici industriale noi în decorare (laminare si galvanizare). 8. Pat en bateau. curbilinii. Birou-comoda Stilurile romantice (1850-1900) reprezinta o revenire la cele anterioare si cuprind: -neogotic. Scaun. 5. 3. 2. în care se combina liniile drepte cu cele curbe. caracterizat prin piese de mobilier de dimensiuni mici. 4. . 7. Fotoliu. neobaroc si neorococo.9 Stilul Biedermayer. Fotoliu cu spatar rotund. Ele capata o raspândire în aproape toata Europa fiind regasite sub alte denumiri: y y în Anglia-stilul Victorian. Secrétaire cu doua corpuri.

Fig.10 Stilul Louis Philippe; sursa www.imagini.ro

Stilul Arte si mestesuguri (1860-1910) apare ca o revolta împotriva productiei de masa a mobilierului. Majoritatea pieselor sunt executate manual, în forme simple, inspirate de mobila de la tara si de arta japoneza. Sunt folosite esente lemnoase indigene si materiale relativ necostisitoare: cupru, aliaj de staniu si plumb. Tapiteriile au motive plate reprezentând pasari, animale, flori si plante stilizate. Se remarca preferinta pentru finisarea prin ciocanire a pieselor metalice, iar îmbinarile se fac în coada de rândunica, nut si feder. Stilul Art Nouveau (1880-1910) este considerat cel dintâi stil modernist, fiind caracterizat prin forme si modele sinuoase, curbate si alungite, inspirate din formele naturale. Stilul a fost popular în toata Europa, fiind cunoscut sub diferite denumiri: y y y y y Jugendstil în Germania si Austria, Stile Libertà în Italia, Modernismo în Spania, Modern Style în Anglia, Tiffany în Statele Unite.

Accentul s-a pus pe calitatea materialelor si pe maiestria executiei. Pentru marchetarie sunt folosite esente tari, exotice, sticla cu irizatii, argintul si pietrele semipretioase. Motivele includ figuri feminine, cu par unduitor si vesminte vaporoase, curbe sub forma de "lovitura de bici", flori, pasari si insecte stilizate, mai ales libelule de tip filiform[15]. Stilul modernist (1918) a fost determinat de dezvoltarea tehnologica de dupa Primul Razboi Mondial si a cuprins o varietate de forme, stiluri si motive, de cele mai multe ori rupte de traditie si cu desconsiderare fata de specificul national. Între acestea se remarca: stilul cubist, lipsit de echilibru si ornamente; stilul Bauhaus (Weimar-Germania), care a încercat spargerea barierelor dintre arta, mestesug, proiectare si arhitectura, prin folosirea unor materiale noi: teava de otel cromat, placaj mulat si laminat; stilul Art Deco, cu piese de mobilier manual superb finisate, în care se întâlneau intarsii din materiale exotice, ca de exemplu fildes si decoratii cu forme geometrice.

Stilul contemporan, din perioada de dupa cel de-al II-lea Razboi Mondial si pâna în prezent este caracterizat prin înlocuirea materialului lemnos cu materiale noi:

- semifabricate din lemn, fibre de sticla, mase plastice, otel cromat, sticla, prin care se scot în evidenta mai mult forma, culoarea si modelul, în defavoarea ornamentelor. Începând cu sfârsitul secolului al XX-lea, mobilierul a început sa fie realizat din semifabricate acoperite cu filme din hârtie speciala, rasini sintetice termoplastice sau metalice. Mobila contemporana este adaptata cerintelor de comoditate si spatiilor mai reduse, fiind foarte functional si asigurând o manevrare usoara. Garniturile de mobila nu mai pot fi distinse strict din punctul de vedere al destinatiei lor, ele fiind concepute astfel încât sa aiba un caracter multifunctional (de exemplu, dormitorul poate avea o dubla destinatie, si camera de zi sau/si de cabinet, bibliotecile sunt prevazute si cu vitrine pentru etalarea diferitelor obiecte, precum si cu spatii pentru aparate electronice). Dulapurile au devenit din ce în ce mai mari, acoperind în întregime peretii, mesele au placi rabatabile si se pot plia sau prezinta forme de adaptare în colturile camerelor, bufetele si comodele prezinta spatii distincte pentru introducerea aparaturii electronice. O foarte mare dezvoltare o prezinta piesele de mobilier pentru birouri. În România, a avut loc o dezvoltare paralela a doua tendinte: stilul popular românesc (rustic) si stilul cult românesc. O serie de piese de mobilier rustic sunt expuse la Muzeul Satului din Bucuresti. Cu toate ca au fost obtinute cu unelte rudimentare, ele sunt caracterizate printr-o maiestrie si o bogatie a motivelor. Crestaturile sunt alcatuite din motive geometrice variate si sunt plasate pe suprafata pieselor, cu respectarea principiilor generale decorative. În general, mobila era destul de modesta si se compunea din piese cioplite si crestate cu simt de echilibru si maiestrie. Principalele piese de mobilier erau: lada pentru pastrarea îmbracamintei, masuta joasa cu trei sau patru picioare si scaunelele cu înaltimea corespunzatoare, scaunele cu spatar conturat si crestat, patul simplu si leaganul pentru copii, prevazut cu talpi curbe pentru balansare sau suspendat prin sfori, în tavan[16]. Sub influenta stilurilor bizantin, gotic si rusesc, în mobilierul românesc au început sa apara o serie de motive vegetale si animale stilizate sau împletituri din benzi. Dintre variantele stilului cult se remarca Stilul Brâncovenesc, aparut în perioada lui Constantin Brâncoveanu. Mobilierul era format din linii si planuri drepte, cu multe elemente arhitecturale bizantine (arce sub forma de vârf de lance, arcade semirotunde sau trilobate, stâlpi cu capitel si soclu) si cu decoratii de aceeasi inspiratie: frunze de acant, flori, adaptate specificului national. Traditia fabricarii mobilei pe cale industriala dateaza de la începutul secolului al XIX-lea, fiind una dintre primele ramuri industriale ce s-au dezvoltat în tara noastra.Catre mijlocul secolului al XIX-lea au fost fabricate si primele scaune curbate, stilurile de mobila predominante fiind cele traditionale, în special Renastere. Spre sfârsitul secolului s-a renuntat treptat la stilurile traditionale, tinzându-se catre o mobila mai functionala si fara profiluri exagerate.

I.6 Verificarea calitatii mobilei
Piesele de mobilier pot fi de fabricatie recenta sau piese vechi, obiect al achizitiilor prin licitatii sau prin magazinele de antichitati. Piesele de mobilier vechi, chiar disparate, sunt evaluate la sume mari pe piata antichitatilor si, tocmai de aceea, ele constituie obiectul multor falsuri si reconditionari. De aceea, în datarea si verificarea lor calitativa se impune urmarirea anumitor indicii, printre care: esenta lemnoasa, metodele de constructie utilizate, culoarea, patina, proportiile elementelor componente.

De-a lungul istoriei mobilierului au existat perioade caracterizate prin folosirea unor esente lemnoase, care permit datarea obiectelor respective: y y y y perioada medievala, pâna în secolul al XVII-lea, a fost numita "perioada stejarului; anii 1690-1735 au fost denumiti "perioada nucului"; dupa 1735 a început "perioada mahonului"; în secolul al XlX-lea, în paralel cu revenirea la furnirele de stejar si de nuc, s-au folosit pe larg esentele exotice.

Metodele de obtinere si de asamblare a pieselor de mobilier reprezinta si ele un indiciu al vechimii acestora: pâna în secolul al XVIII-lea, îmbinarea pieselor se realiza prin rosturi de tip feder si nut, fixate prin cuie de lemn, de forma neregulata si executate manual; y dupa secolul al XVIII-lea, îmbinarile s-au realizat în forma de "coada de rândunica" (prin taiere manuala cu fierastraul), cu încleierea rosturilor. La verificarea pieselor de mobilier trebuie sa se urmareasca daca toate îmbinarile sunt identice si executate manual sau nu; y la începutul secolului al XlX-lea, piesele au început sa fie executate mecanic, cu fierastraul circular; y vechile furnire erau debitate manual, relativ mai groase si neregulate, pe când furnirele mai noi sunt obtinute mecanic si de aceea sunt mult mai subtiri si uniforme; y directia fibrelor de furnir trebuie sa fie aceeasi pe ambele jumatati ale unei piese de mobilier si, de asemenea, fibrele lemnoase de pe partea dorsala a acesteia trebuie sa aiba aceeasi directie, atât la partea superioara cât si la cea inferioara; y picioarele mobilierului sunt deseori schimbate datorita uzurii lor si, de aceea, se va urmari adaugarea de eventuale esente noi; y orice gauri astupate pot fi indicii ale unor mânere care au fost înlocuite. y Culoarea si patina sunt alte elemente de apreciere a vechimii unor piese de mobilier: - orice zona expusa luminii solare trebuie sa prezinte o usoara decolorare; - culoarea si patina trebuie sa fie uniforme pe suprafata pieselor de mobilier; - partile frecvent manevrate sau supuse unei uzuri mai intense (mânere de fotolii, de scaune, zona de furnir aflata sub mânere) si partile sculptate concav trebuie sa fie mai închise la culoare; - în jurul suruburilor, balamalelor, cuielor, mânerelor se asteapta existenta unor depozite de murdarie formate de-a lungul timpului, datorita vechimii obiectului de mobilier; - aplicarea unui strat prea gros de ceara poate fi indiciul unei reconditionari, prin care se încearca ascunderea unor modificari[17]. Mobila contemporând reprezinta unul dintre produsele cu cele mai variate niveluri de calitate, influentate în mod hotarâtor de materiile prime si de modalitatile de prelucrare si finisare: mobila executata din lemn masiv sau realizata din semifabricate; mobila executata în întregime manual, decorata prin sculptare; mobila de serie, pentru birouri, executata în mare parte mecanic.

Piesele de mobilier se pot clasifica dupa mai multe criterii: 1. Dupa materiile prime, mobilierul din lemn se clasifica în:

. ceramica.profilata. material plastic. mobila se clasifica în: . .extensibila. cu semiluciu. 2.sculptata.mobilier din lemn masiv.mobilier finisat prin ardere. vopsea sau lac). 5.mobilier din placi aglomerate (din lemn sau puzderii de cânepa). metal. .mobilier din materiale combinate (lemn. .pentru institutii publice. . . obiectele de mobilier se pot clasifica în: . . . cu luciu înalt (luciu oglinda). . Dupa destinatie. mata satinata (fara luciu).cu intarsii.mobilier din panel. cu pori închisi sau semiînchisi.pentru uz casnic.. .mobila demontabila. 4. transparenta. . Dupa sistemul constructiv se distinge: .modulata[18]. .cu marchetarie. decorativa si de imitatie. . piele.rabatabila. Dupa finisaj. Dupa omamentatie. mobila se grupeaza în: . textile).în sistem fix (nedemontabila).mobilier din rame placate (cu placaj. . . . .mozaicata. 3. PFL si PAL). Pelicula poate fi: cu suprafata mata simpla (cu pori deschisi).incrustata. opaca. ulei. semimata.gravata.mobilier finisat cu pelicula (din ceara.pictata. .mobilier nature. sticla. .

6. latimii si al diagonalei. pelicula trebuie sa fie transparenta. în conditii de iluminare normala. incluziuni de corpuri straine.camere de dormit. La verificarea aspectului se urmareste ca pelicula de lac sa fie neteda.camere de zi. Dupa locul de folosinta. asezata pe cant. . urmarindu-se prezenta oricarui defect.hol.pentru scoli si spitale. . urmarindu-se dimensiunile prevazute în desenul tehnic. . Verificarea calitativa a produselor finite de mobila cuprinde urmatoarele determinari organoleptice si fizico-mecanice: .bucatarie. . bule de aer sau fisuri. masurându-se sageata maxima. Grosimea peliculei. fara pete sau zone opalescente. de minim 25 jam.camere de tineret. verificarea planitatii panourilor montate se executa cu rigla de control. . chimice si mecanice ale finisajelor sunt prezentate în tabelul 1. Pelicula nu trebuie sa se desprinda cu usurinta de pe suport.pentru cladiri social-culturale. scurgeri. piesele de mobilier pentru locuinte pot fi pentru: . La finisarea transparent.. uniforma. cratere. iar planitatea panourilor libere se verifica pe o suprafata de referinta perfect plana. Aderenta se efectueaza dupa minim 14 zile de la aplicarea peliculei si consta în desprinderea fortata a peliculei cu o lama de cutit. trebuie sa fie uniforma si aderenta pe întreaga suprafata. nu se admit: .pentru uz comercial si hotelier.baie. fara asperitati.pentru uz industrial. y y verificarea dimensiunilor se realizeaza cu mijloacele obisnuite de masurat. în sensul lungimii. . .camere de lucru. . iar la finisarea opaca pelicula trebuie sa prezinte culoare uniforma pe toata suprafata.sufragerii. . zgârieturi si fara imprimari.verificarea aspectului se face cu ochiul liber. De asemenea. .încretituri. Conditiile de admisibilitate a finisajelor . Rezistentele minime la solicitarile fizice.

y determinarea rezistentei la compresiune verticala: se aplica trei forte perpendiculare (catre partile laterale si la mijloc). y determinarea rezistentei picioarelor: se fixeaza lateral picioarele dispuse pe una dintre parti. y Pentru conservarea calitatii produselor din mobila pâna la utilizatorul final este necesara si respectarea conditiilor de ambalare. dispuse egal pe toata suprafata sertarului. Finisare transparenta si opaca.Conditii tehnice generale de calitate) Conditiile de admisibilitate a finisajelor: verificarea functionarii corecte a sertarelor se face deschizându-se sertarul la 2/3 din lungime. acoperita cu parafina si polimeri sintetici. y determinarea rezistentei politelor la încercarea statica si dinamica. urmarindu-se rezistenta asamblarii si a încleierii. bituminata sau de matase. iar asupra celorlalte se aplica forte perpendiculare. depozitare si transport. urmarindu-se rezistenta asamblarilor. cu o anumita forta. din carton ondulat si din hârtie speciala: tip sulfit.Tabel nr. y determinarea rezistentei sertarelor la tragere: se trage sertarul în exterior. y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire orizontal se realizeaza prin dispunerea pe suprafata interioara a usii deschise a patru greutati dreptunghiulare. împingându-se mobila în doua directii perpendiculare. . y determinarea rezistentei la oboseala prin împingeri orizontale alternative: asupra partilor superioare ale pieselor de mobilier (având picioarele fixate lateral) se aplica forte alternative. y verificarea stabilitatii piesei de mobila în planul de asezare (picioare si soclu în acelasi plan) se face prin asezarea pe o placa. rezistenta. neadmitându-se desprinderea butoanelor. y determinarea rezistentei sertarelor la încercarea statica se realizeaza prin dispunerea în interiorul sertarului închis a trei greutati. 1 24 6 24 1 1 85 24 24 16 16 2 85 85 10 HB 15 2 HB 15 4 HB Rezistenta la surse fierbinti °C uscate Rezistenta la surse fierbinti °C umede Rezistenta la soc termic cicluri Rezistenta la zgâriere - (Sursa: STAS 6009-86 . Sertarul astfel deschis nu trebuie sa prezinte o deplasare în sens vertical si un joc lateral mai mare de: 20 mm la sertarele cu o lungime peste 300 mm si 15 mm la sertarele cu o lungime sub 300 mm. urmarindu-se rezistenta asamblarii. Ambalarea mobilei se poate realiza în ambalaje din lemn (cu o umiditate de 20% la ambalajele din cherestea. care sa acopere întreaga suprafata a usii. 8% la cele din PFL si 12% la cele din PAL). y determinarea rezistentei fixarii usilor cu axul de rotire vertical se face prin închideri si deschideri alternative a usilor si prin aplicarea unei forte asupra usilor deschise. 1 Caracteristica Rezistenta la apa Rezistenta la grasimi Rezistenta la alcool 50% Rezistenta la cafea Rezistenta la acetona U.M. mânerelor sau descleieri ale partii frontale fata de laterale si fund. Normal Superior Înalt ore ore ore ore min. din exterior catre interior.Mobilier din lemn.

a reusit sa se afirme si a capatat teren în fata unor alte firme cu renume si vechime.Competitia dintre firmele ce activeaza în acest domeniu este strânsa.Societatea cu raspundere limitata este o forma de societate comerciala care integreaza în functionarea ei elemente împrumutate atât de la persoane cât si de la societati pe capitaluri. pereti despartitori) si usile nedemontabile trebuie protejate cu hârtie.R. II. Societatea S. de numarul de ordine în registrul comertului. Pe timpul depozitarii. Societatea cu raspundere limitata este larg raspândita si folosita ca forma de organizare a societatilor comerciale mixte. a fost înfiintata în conformitate cu prevederile Legii 31/1990 republicata în 1998 în baza actului constitutiv sub nr. a fost înfiintata în 2002.respectiv intermediere în comertul cu ridicata al bunurilor de consum. Denumirea societatii va fi aceea de "Mobreal Divers" si va fi însotita obligatoriu de forma de societate cu raspundere limitata S.Societatea desfasoara si alte activitati. vom enumera câteva din articolele actului constitutiv: . schimbari bruste de temperatura. la 98 km de capitala. imobilizate în interiorul lazilor.05. altele decât cele alimentare. "sa cucereasca" din ce în ce mai multe piete de desfacere. actiunea directa a razelor solare sau precipitatii atmosferice. Contractul de societate al firmei se numeste. Statul firmei este cel de societate cu raspundere limitata.1 Scurt istoric Valenii de Munte este asezarea urbana cea mai însemnata din partea de nord-est a judetului Prahova. Accesoriile metalice trebuie introduse în pungi sau pachete.L. iar umiditatea relativa a aerului . pe DN 1A Bucuresti-Ploiesti-Brasov.C. act constitutiv. Placile de la mobilier trebuie protejate cu hârtie de matase asezata cu partea lucioasa sau satinata spre suprafata finisata.L. vama. de portelan) trebuie sa fie ambalate în aceeasi lada sau în lazi separate. oglinzi.R. Elementele demontabile care ies în afara suprafetelor exterioare trebuie demontate si fixate în interiorul mobilierului sau ambalate separat în hârtie de ambalaj sau carton ondulat si introduse în pungi textile sau de polietilena.Subansamblurile glisante (sertare..R. ASPECTE PRIVIND ACTIVITATEA DESF sURAT DE S. pe Valea Teleajenului. târg.L. geamuri. Colturile. în baza prevederilor legale. toate încercând sa satisfaca pe cât posibil mai bine cerintele clientilor.R.Cum societatea S. CAPITOLUL II.C. pentru a se evita deteriorarile din timpul transportului si cel manipulator sau cu mijloace adaptate special transportului de mobila.capitala de judet. la 29 km de Ploiesti si la 87 km sud-est de Brasov. acoperite si prevazute cu mijloace adecvate de fixare si protejare a mobilei. Localitatea se întinde pe o lungime de mai bine de 5 km. carton si trebuie închise sau fixate astfel încât sa fie imobilizate în timpul manipularii si al transportului. mobila trebuie ferita de: praf. 987/20.centru politic al raionului Teleajen si cetate de cultura.Activitatea principala o reprezinta productia altor tipuri de mobilier (cod CAEN 3614). care a îndeplinit de-a lungul existentei sale functii importante: . . Firma analizata aici. Stivuirea trebuie sa se faca astfel încât piesele de mobila sa nu se zgârie prin frecare între ele sau sa se deterioreze. capitalul social si sediul societatii. Mobreal Divers S. Mobreal Divers S. Zona este cunoscuta pentru potentialul sau în domeniul industriei lemnului si derivate din acestea. muchiile si alte parti proeminente trebuie protejate prin coltare.L. mânere de sticla. Conditiile de depozitare vor fi: temperatura cuprinsa între 10-35°C pentru o perioada de depozitare de pâna la 15 zile si între 10-30°C pentru o perioada de depozitare de peste 15 zile. MOBREAL DIVERS S. uscaciune.2002 si este platitoare de TVA de la înfiintare.40-70%. Transportul se face cu mijloace de transport curate. dupa 1998.Articolul 1: denumirea societatii. Depozitarea mobilei se realizeaza în încaperi închise.C. curenti puternici de aer. iar componentele fragile (cristale. polite. pentru ca aceasta sa fie ferita de actiunea factorilor atmosferici.

Sediul societatii este în orasul Valenii de Munte. . . Forma juridica a societatii va fi aceea de societate cu raspundere limitata.Articolul 3: forma juridica. Mobreal Divers S. .L. .confectionarea tâmplariei de PVC.C. Mobreal Divers S. Cuza Voda. .L.01 si se încheie la data de 31. Bilantul societatii este întocmit de administrarea acesteia. Capitalul social este de 50000 ron lei. str.confectionarea tâmplariei de aluminiu.R.productia altor tipuri de mobilier. se constituie si va functiona în conformitate cu legislatia din România si cu prezentul act constitutiv. Agromec S. judetul Prahova.Societatea va putea înfiinta sucursale si filiale în orice localitate din tara.R.Articolul 7: Transmiterea partilor sociale catre persoane din afara societatii este permisa cu respectarea conditiilor de fond si forma prevazute de lege.Articolul 9: În caz de deces.12 al fiecarui an. privind înmatricularea în registrul comertului din judetele unde vor functiona.. nr.imposibilitatea realizarii obiectelor de activitate.intermediere în comertul cu produse diverse. încheiat cu S. . Societatea se constituie pe o perioada nelimitata începându-si activitatea de la data înmatricularii în registrul comertului. .32.C.L.Articolul 10: conducerea si administrarea societatii Organul de conducere al societatii este Adunarea Generala a Actionarilor. îsi înfiinteaza puncte de lucru în comuna Drajna conform contractului de subînchiriere din 10 mai 2002.Articolul 2: sediul societatii.În caz de pierdere unicul asociat are obligatia sa analizeze cauzele si sa stabileasca masurile corespunzatoare pentru redresarea situatiei. . Exercitiul economico-financiar începe la 01.Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual. . 45.Articolul 13: participarea la beneficii si pierderi. va avea urmatoarele obiecte de activitate: . Mobreal Divers S.Plata cotelor de beneficii catre asociat se va face numai dupa aprobarea bilantului si verificarea acestuia de catre organele fiscale.Articolul 17: drepturile si obligatiile personalului angajat.fasonarea si finisarea sticlei. conform contractului de închiriere nr. . împartit în 20 de parti sociale a câte 2500 ron lei fiecare.Primul exercitiu economico-financiar începe la data constituirii societatii.A. . . .Societatea poate furniza si cu alte societati dar cu respectarea prevederilor legale. partile sociale pot fi transmise pe cale legala sau testamentara. . . Profitul integral va fi mentionat în bilantul anual. respectiv la data înregistrarii în registrul comertului.confectionarea geam termopan. .Articolul 4: durata societatii.C.Articolul 5: obiectul de activitate. S.Articolul 6: capitalul social. .R. .Articolul 16: bilantul.Articolul 18: dizolvarea si lichidarea societatii Urmatoarele situatii pot duce la dizolvarea societatii: . va fi administrata si reprezentata de unicul asociat Florea Gabriel. Nivelul salariilor pentru personalul angajat se stabileste de catre administratie prin negociere. care va fi constituita si va functiona conform legii 31/1990. 13 mai 2002. S. cu respectarea limitei minime prevazute de lege. republicata S. cu respectarea Legii 31/1990 republicata.C.Articolul 15: activitatea societatii.

stimularea capacitatii salariatilor.prelucrarea bruta a lemnului si impregnarea lemnului 202 2020.intermedieri în comertul cu produse diverse.productia mobilierului pentru birou si magazine 361 3613.fabricarea de produse stratificate din lemn 203 2030.C. Gess S. Furnizor de bare de aluminiu este firma Euro Bussines.C.R. S.A Scaieni. Mobreal Divers S. se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. geamului si tâmplariei.L.13 lucreaza în compartimentul productie: 3 în hala taiere PAL. .Pentru mobila.. cunoscut în întreaga tara.3 Prezentarea resurselor firmei S. .L.S.C.productia altor tipuri de mobilier 511 5113. Bucuresti sau Acording Group Bucuresti. daca adunarea generala nu decide completarea acestuia. .fabricarea de elemente de dulgherie si tâmplarie pentru constructii 361 3611.C. Resurse umane Resursele umane se refera la salariatii societatii care lucreaza efectiv în unitate si care prin activitatea lor asigura realizarea obiectivelor unitatii.. . 4 în sectia de tâmplarie si fabricare termopan si 3 la asamblarea si prezentarea mobilei.resurse financiare. în cazul mobilei.C.L. firma primeste comenzi de la persoane fizice si juridice dar are si un magazin de desfacere si prezentare la Câmpina.Mobreal Divers S. societatea cumpara coala de PAL. II. prin punerea în valoare si utilizarea rationala a celorlalte resurse. II. este o societate relativ nou înfiintata.hotarârea adunarii generale.pierderile de capital sub limita minima prevazuta de lege pentru existenta .incapacitatea.declararea nulitatii societatii.R.resurse materiale.asigurarea mobilizarii salariatilor. 3 în hala de taiere aluminiu si PVC. produce pe baza de comenzi.L. .L.R.productia mobilierului pentru bucatarii 361 3614. Ploiesti.Aprovizionare cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. Mobreal Divers S.4 angajati activeaza în compartimentul comercial.intermedieri în comertul cu material lemnos si de constructii 511 5115. societatii cu raspundere limitata. Personalul societatii este alcatuit din 20 de angajati dintre care: .Resursele societatii sunt foarte importante pentru dezvoltarea acesteia sunt concretizate în resurse: . .asigurarea salarizarii corespunzator fiecarui lucrator.L.2 Prezentarea obiectului de activitate al firmei În actul constitutiv al societatii. este: 201 2010. Mobreal Divers S.etc. .atragerea si angajarea unui numar de salariati corespunzator nevoilor companiei. un producator foarte puternic.în alte cazuri prevazute de lege.intermedieri în comertul cu mobila 511 5119. . Probleme principale ale managementului companiei în legatura cu resursele umane sunt: .resurse umane. . .R.R.productia de scaune 361 3612. iar accesoriile pentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S. respectiv 1 secretara si 2 contabile. .De la firma Kavico Impex S.L.R.R.3 îsi desfasoara activitatea în compartimentul economic. obiectul de activitate al firmei S.

C. este piata. apreciere globala.birouri.S. Scaieni. pe baza sporirii vânzarilor totale si a profitului unitar realizat pe seama fiecarui produs.În relatia complexa firma-mediu.din surse proprii. b. . Formarea constituie un mijloc esential pentru a facilita evolutia comportamentului si competentei salariatilor. Resurse financiare Resursele financiare sunt reprezentate prin disponibilitatile banesti în numerar si conturi bancare.facilitati auxiliare.C.C. .satisfacerea în conditii superioare a nevoilor consumatorilor prin produsele create si oferite. sursa : informatii de la firma Piata de aprovizionare Piata de desfacere furnizori de materii prime (lemn.R. d. concurenti firma ( prin anunturi publicitare ).400 m². Societatea se aprovizioneaza cu materii prime de la furnizori.evaluarea riguroasa a capacitatii fiecarui salariat si a aptitudinilor sale în vederea unei eventuale promovari. în particular. primul stadiu si ultimul reflecta legatura firmei cu piata. Relatia întreprindere-piata Activitatea firmei se desfasoara într-un mediu ambiant instabil.A. Tabel nr. apoi planul de aprovizionare si programele corespunzatoare de productie. în functie de competentele si rezultatele reevaluarilor.R. indiferent de modul în care sunt finantate: .Mecanismul pietei reprezinta pentru firma moderna. punctul de plecare în activitatea întreprinderii. hotarând singura cu privire la investitiile ce urmeaza a fi realizate.Furnizor de bare de aluminiu este fima Euro Bussines. cum sunt: . furnizori de echipamente clienti. Gess S. Asigurarea competivitatii microeconomice se bazeaza si pe managementul carierelor care.reafectarea personalului pe alte posturi.2.225 m².depozite. . promovare-retrogradare. un producator foarte puternic. cunoscut în întreaga tara.L.Se va fundamenta initial planul de desfacere. Mobreal Divers se aprovizioneaza cu PVC pentru realizarea tâmplariei de la firma Erdial Impex S. caracterizat printr-o concurenta puternica.R.L. Studiul pietei constituie premisa. . Ploiesti societatea cumpara coala de PAL.R. se practica evaluarea generala.Aprovizionarea cu geam pentru productia de geam termopan se face de la S. Resurse materiale S.cresterea rentabilitatii si a eficientei economice. terenul de confruntare a situatiei prezente cu cea de perspectiva. Succesiunea logica în fundamentarea activitatii firmei trebuie sa fie: desfacere-aprovizionare-productie-desfacere. Orientarea activitatii firmei catre obiectivele prioritare.L. prin notatie.De la Kavico Impex S. c. cu idei inovatoare. formare.La firma studiata. în sens general. .Echipa de lucru este formata din persoane tinere (sau cu spirit tânar) si dinamice. Principala componenta a mediului ambiant în care o firma apare atât în calitate de producator cât si de consumator. pot fi subliniate urmatoarele aspecte: a. se refera la: . sursa de idei pentru produse noi sau pentru modernizarea celor existente. intermediari. Societatea se bucura de autonomie în cazul investitiilor. care vor asigura realizarea programelor de desfacere. în general.din credite bancare. aflate la dispozitia firmei.. iar accesoriilepentru geam termopan le ia de la firme ca Denbraven S. potrivit obiectului sau de activitate.optimizarea ansamblului procedurilor anterioare printr-o buna gestiune a efectivului de personal. Evaluarea furnizeaza informatii importante atât pentru deciziile de recompensare-sanctionare. respectiv firma-piata.L. În fluxul aprovizionare-productie-desfacere. este acum proprietara cladirilor în care îsi desfasoara activitatea: . cât si pentru deciziile strategice care vizeaza extinderea relatiilor firmei pe piete noi de desfacere. sau Acording Group Bucuresti. sticla).apreciere functionala. persoane în cautarea unui loc de munca banca persoane fizice Piata fortei de munca Piata financiara . Mobreal Divers S.

sa fie mobilizatoare. S.L Covasna. toate firmele din domeniu. Societatea S.realizarea cifrei de afaceri stabilita. la preturi care îl pot satisface pe client.L Filipestii de Târg. . dar care sa asigure profit. Iasi.Orice întreprinzator trebuie sa includa în planul sau de afaceri un studiu de piata pentru a vedea daca exista o piata pentru produsele si serviciile oferite. .Calitatea este un concept pe re. S.asigurarea unui nivel ridicat de calificare si instruire a personalului. ale pietei. daca acestea vor fi livrate la momentul oportun. pastrând totodata relatii strânse de colaborare cu partenerii sai de afaceri: S. Fogott Com Trans S.R.O firma bine condusa trebuie sa fie puternic polarizata catre obiective care sa contribuie la marirea cifrei de afaceri. corespunzator cerintelor clientilor.R.R.R.C. în perspectiva. prestatorii de servicii. . cataloage. Obiectivele trebuie sa întruneasca anumite caracteristici: y y y y sa fie realiste.L. desfasoara în prezent o activitate eficienta si profitabila.87. încearca sa îl aplice. la mentinerea si cucerirea de noi piete. Firma îsi face cunoscute produsele atât prin intermediul angajatilor cât si prin intermediul mass-media si internet. iar realizarea lor este în functie de sporirea adaptabilitatii si flexibilitatii firmei în raport cu mediul ambiant. Mobreal Divers S. Micki Company S.Alte mijloace de promovare ar fi: expozitii. adica 440964.L.În acest context se impune promovarea unui management anticipativ.implicarea managementului. .C. S. care sa se realizeze prin respectarea de catre fiecare salariat a tuturor legilor si actelor normative în vigoare si a Regulamentului de Ordine Interioara.asigurarea unui nivel tehnic si calitativ al produselor si serviciilor. firma s-a impus prin calitatea produselor si a serviciilor.Fiecare târg sau expozitie lanseaza un produs într-o maniera aparte tinând cont si de paleta de produse atent polarizata în spatiul de expunere. ron în anul 2004 fata de anul 2003 când cifra de afaceri era de 267877. birouri. Brasov.largirea pietei de desfacere.4 Obiectivele economice ale întreprinderii în conditiile pietei concurentiale Concurenta este acerba în toate domeniile de activitate ale firmei. obiectivele ei pe termen mediu si lung fiind: . sa fie stimulatoare. Târgurile si expozitiile întregesc imaginea de ansamblu precum si capacitatea de reprezentare pe piata atât din punct de vedere al constantei în aparitii precum si ca paleta de produse.C. sa fie usor de înteles. S. prevederea si cunoasterea permanenta a modificarilor. y y y y y II. probabil. Vicu S. Obiectivele definesc scopl si însasi ratiunea existentei firmei.În dubla ipostaza a firmelor de cumparator si vânzator firmele îsi plaseaza competitia dintre ele în doua planuri: .pe de o parte ele îsi disputa furnizorii.C. Pe întreaga perioada de desfasurare a activitatii sale. urmarindu-se obtinerea celor mai avantajoase conditii în asigurarea resurselor si în plasarea produselor proprii pe piata.L. Realizarea obiectivelor companiei este conditionata si de asigurarea ordinii si disciplinei în munca. Romglass S. pliante.R.68 ron.C.L Scaieni-unul dintre cei mai mari producatori de geam din tara. .R.C. simpozioane. a profitului. Gess S. disponibilitatile de forta de munca iar pe de alta parte îsi disputa clientii .

Astazi. Criteriul identitatii activitatilor grupate într-o functiune. aplica în productie si urmareste rezultatul valorificarii cercetarii proprii sau a celei efectuate de institute specializate. . elaboreaza documentatii si proiecte pentru dezvoltarea produselor. La proiectarea functiunilor întreprinderii se va tine seama de o serie de criterii cum sunt: a.1 Functiunea de cercetare-dezvoltare Aceasta cuprinde activitatile prin care se studiaza. financiar-contabila. 4. 5. 1. de personal. informarea.Ea presupune un ansamblu de activitati dinamice si complexe. . Evolutia conceptului de functiune a fost influentata. de productie.sistemul socio-economic în cadrul caruia a fost definit si aplicat. 3. Criteriul convergentei care cere gruparea într-o functiune a unor activitati diferite. ea integrând activitati cu un accentuat caracter intelectual ce pot fi grupate în: . productiei si a muncii. care se conditioneaza reciproc si a caror integrare permite firmei sa reactioneze la solicitarile mediului. b. se concepe. în principal. c. ce se pot grupa în anumite functiuni. pentru dezvoltarea si modernizarea capacitatilor de productie.activitati de organizare a conducerii. ea asigura pe lânga acestea. care vizeaza cercetarea si proiectarea produselor. tehnologic si organizatoric al întreprinderii. a serviciilor.activitati de conceptie. documentarea tehnico-stiintifica. ca factor de baza al determinarii structurii si complexitatii activitatii întreprinderii.progresul tehnic. a lucrarilor noi si a tehnologiilor de realizare a acestora. orientate însa spre realizarea acelorasi obiective. comerciala. cercetare-dezvoltare. care cere gruparea într-o functiune a unor activitati între care se afla relatii de completare reciproca sau de auxiliaritate. . introducerea unor noi tehnologii de fabricatie. de doi factori: . se elaboreaza si se realizeaza viitorul cadru tehnic. Criteriul de complementaritate. Functiunile componente ale sistemului organizarii procesuale a întreprinderii Firma( întreprinderea) îsi desfasoara activitatea productiva într-un anumit cadru organizatoric. sa evolueze eficient si sa dezvolte continuu. 2. Pentru realizarea acestei functiuni întreprinderea efectueaza studii. ea organizeaza activitatea de inventii-inovatii. aceasta functiune capata noi dimensiuni si implicatii atât teoretice cât si practice.Functiunile întreprinderii 1. Pentru o întreprindere moderna se pot defini cinci functiuni de baza: 1.

operativa si activa pe piata. Functia de crestere a eficientei economice.Aceasta presupune promovarea spiritului novator în întreaga activitate a întreprinderii. marketing. cu scopul stabilirii celor mai adecvate modalitati de orientare a productiei si de crestere a vânzarilor. y y y y 1. prin intermediul diferitelor servicii de consultanta tehnica. firma poate cumpara informatie tehnica sau poate cumpara know-how.2 Functiunea comerciala Cuprinde un ansamblu de activitati vizând aprovizionarea tehnico-materiala. studierea nevoilor solvabile.Prin aceasta se urmareste prospectarea atât a pietelor prezente. cercetarea produsului.În realizarea functiunii de cercetare-dezvoltare se deosebesc mai multe optiuni ale firmei: y firma poate desfasura cercetare fundamentala pentru a-si spori fondul de cunostinte privind procesele fundamentale specifice procesului sau de fabricatie.Cercetarea stiintifica poate fi fundamentala si aplicativa. firma poate aborda o cercetare strategica. firma poate investi în echipament de proces sau alte input-uri intermediare. Functia de cercetare a pietei si a nevoilor de consum. desfacerea produselor. 2. criterii de evaluare. care încorporeaza activitatea de cercetare-dezvoltare a altor firme. dupa caz. perfectionarea frmelor de distributie si comercializare. de optiune ) pentru promovarea unor tehnicii moderne de eficientizare a activitatii. c. b. Activitatea de marketing cuprinde ansamblul actiunilor de studiere a pietei interne si externe. ele fiind grupate în trei componente: 1. cum sunt: a. cât si a celor potentiale. Firma poate folosi anumite tipuri de studii de marketing pentru: y y cercetare de piata. firma poate dezvolta o noua conceptie asupra produselor pentru a le asigura un grad sporit de viabilitate. a necesitatilor si comportamentului consumatorilor. astfel încât sa se asigure înnoirea cu frecventa ridicata a ofertei de marfuri. comertul exterior si cooperarea economica internationala. diversificarea actiunilor publicitare cu scopul sporirii capacitatii întreprinderii de adaptare rapida. cu scopul de a largi numarul proiectelor de cercetaredezvoltare aplicabile. a nevoilor de consum în ansamblul lor si a motivatiei consumului Functia de adaptare a întreprinderii la dinamica mediului. a unor elemente de fundamentare ( informatii. . aprovizionare.Aceasta se asigura prin realizarea. desfacere. 3. compatibile cu activitatea sa pentru a impulsiona cercetarea aplicativa.Activitatea de marketing se concretizeaza într-o serie de functii.

Activitatea de aprovizionare-depozitare ( asigurare si gestiune a resurselor materiale ) prezinta o importanta deosebita pentru desfasurarea normala a întregului proces de productie. influenteaza direct calitatea produselor fabricate. În prezent. 1. receptie cantitativa si calitativa. cercetarea promotionala. încheierea contractelor de vânzare pentru produsele fabricate. cum sunt: calculul si asigurarea necesarului de resurse materiale pentru fabricarea productiei contractate. cum sunt: prospectarea pietei interne si externe pentru stabilirea potentialilor clienti. calculul necesarului de resurse materiale pentru constituirea stocurilor pentru productie. rezolvarea reclamatiilor clientilor. în cantitatea si calitatea negociata cu clientii. inventarierea activelor circulante depozitate. Toate aceste activitati demonstreaza faptul ca fiecare întreprindere îsi desfasoara procesele economicosociale în corelatie cu alte unitati economice. În mod corespunzator. contractarea furnizorilor.y y y cercetarea pretului. calculul marimii stocurilor de produse finite. participarea la licitatii. expozitii în tara si strainatate. cercetarea distributiei. pentru adaptarea la constrângerile mediului global si mentinerea avantajului competitiv pe pietele internationale. în domeniul desfacerii si în cel al comertului exterior firma desfasoara o serie de activitati. fundamentarea normelor de consum de materiale. marketingul prezinta un pronuntat caracter prospectiv. organizarea spatiilor de depozitare cu respectarea normelor de protectie a muncii si a mediului. precum si eliberarea din depozite a resurselor materiale corespunzatoare solicitarilor unitatilor de productie consumatoare. efectuarea operatiunilor de primire. . managementul firmei trebuie sa desfasoare o serie de activitati. În domeniul aprovizionarii tehnico-materiale. cu scopul asigurarii unui suport informational adecvat elaborarii prognozelor si planurilor economice. asigurarea livrarii ritmice a bunurilor fabricate.3 Functiunea de productie Cuprinde totalitatea activitatilor legate nemijlocit de realizarea bunurilor în care este specializata firma. participarea la diferite târguri. negocierea si încheierea contractelor de aprovizionare cu resurse materiale.

O data cu proiectarea produsului si cu stabilirea tehnologiei.Scopul productiei îl constituie realizarea produselor (a bunurilor) corespunzator standardelor de calitate. precum si de întelegerea conditiilor în care acestea contribuie la realizarea activitatii de productie.produs nou asimilat. complexitatea produselor fabricate.Transformarea materiilor prime se realizeaza cu participarea factorilor complementari: capital.Din acest considerent. aceasta activitate este direct legata de activitatea de cercetare. aceasta functiune cuprinde: . caracteristicile materiilor prime. cu forta de munca si utilajele care se afla la dispozitia întreprinderii. 1.4 Functiunea financiar-contabila Cuprinde activitati privind folosirea mijloacelor financiare necesare în procesul economic si de urmarire a rezultatelor obtinute de întreprindere.productia T-munca K-capitalul Din punct de vedere al etapelor necesare fabricarii produselor. a utilajelor. Asigurarea eficientei activitatii de productie depinde de întelegerea clara si ordonata a modului în care aceasta functiune se integreaza celorlalte activitati. potrivit functiei: P = f ( T. K) unde: P. înzestrarea tehnica. stabilindu-se o anumita relatie între cantitatea de factori utilizati si cantitatea de produse obtinute. ale materialelor. a normelor de consum si tinând seama de achizitionarea utilajelor necesare se stabileste practic costul produsului. Activitatea de pregatire a productiei este influentata de gradul de noutate al produsului ce urmeaza a se fabrica. a standadelor de calitate. Executarea propriu-zisa cuprinde totalitatea activitatilor întreprinse în scopul îndeplinirii sarcinilor de fabricare a produselor finite. activitati legate de executarea propriu-zisa a produselor.În functie de obiectivele urmarite. activitatile incluse în functiunea de productie se împart în: activitati de pregatire a productiei. a utilitatilor. produs modernizat sau a carui fabricatie se repeta. munca. fiind de cele mai multe ori o continuare a unor actiuni întreprinse în cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare. Volumul activitatilor incluse în functiunea de productie este influentat de mai multi factori printre care: profilul întreprinderii.

Aceasta necesita crearea unui sistem de evidenta.Aceasta presupune respectarea urmatoarelor cerinte: . . .efectuarea de studii pentru îmbunatatirea climatului organizational si motivational în cadrul firmei.asigurarea eficientei operationale. se întrepatrund si se completeaza reciproc. . fie mecanica sau electronica cu cele mai mici costuri. c. în practica activitatile corespunzatoare fiecareia regasindu-se ca actionând simultan. În organizarea acestor activitati este necesar ca managerul sa asigure în permanenta un echilibru între interesele salariatilor. functiunile identificate au caracter teoretic.Produsul final al contabilitatii financiare este raportul financiar periodic.determinarea necesarului de forta de munca.Informatiile financiare se comunica. cuprinzând structura conturilor si metodelor de înregistrare a datelor în aceste conturi fie pe cale manuala. aplicarea acestuia si calculul drepturilor banesti ale salariatilor. în primul rând prin analiza manageriala a pretului de cost. . . . angajarea. evaluarea performantelor în munca si promovarea personalului. Elaborarea schemei organizatorice a sistemului contabil.11 Mecanismul functionarii întreprinderii. 1. veniturilor si cheltuielilor întreprinderii. fiabilitatii datelor contabile.organizarea perfectionarii.Sarcina contabilului sef este sa stabileasca baza impozabila.Aceasta componenta cuprinde activitati cu un însemnat rol de control si de actiune corectiva. selectia.Evidenta contabila financiara. b.asigurarea securitatii activelor.recrutarea.Aceasta se refera la mijloacele de comunicare a datelor financiare catre managerii întreprinderii.Aceasta cuprinde activitatile de stabilire corecta a impozitelor în concordanta cu legile fiscale.a.Marimea bazei impozabile depinde mult de exactitatea datelor din evidenta contabila financiara. d. respectând legile fiscale. Fig. de regula. care are drept scop înregistrarea si raportarea activelor.Evidenta fiscala. cum sunt: . pregatirii profesionale a salariatilor.stabilirea sistemului de salarizare. formând sistemul organizarii procesuale a întreprinderii. prin publicarea bilantului si a darilor de seama explicative în forma si continutul reglementat prin lege în vederea asigurarii claritatii necesare pentru interpretarea lor.Contabilitatea manageriala. .5 Functiunea de personal Aceasta functiune cuprinde un ansamblu de activitati specifice. În concluzie. pasivelor. obiectivele si rezultatele firmei.Organizarea interna a evidentei contabile.asigurarea calitatii.îmbunatatirea conditiilor de munca cu respectarea normelor de securitate si de protectie a muncii. Toate aceste functiuni se afla într-o strânsa interdependenta. sursa: informatii de la firma .

Interdependenta functiunilor întreprinderii Fig. F1 .12-Interdependenta functiunilor întreprinderii. sursa :informatii de la firma.

Acest fapt va duce la influentarea nefavorabila a activitatii A2 (activitate de marketing) care va produce în continuare alte dereglari ale functiunii F2 (comerciala). . dereglarea F1 ca urmare a unei dereglari din F2 (activitatea de aprovizionare tehnico-materiala nu se efectueaza la timp deoarece nu s-a încheiat contractul cu furnizorul de materii prime). A1. În aceste conditii rolul managerilor(directorul comercial si cel de productie) consta în a întrerupe procesul de autoagravare a dereglarilor si asigurarea echilibrului necesar realizarii obiectivelor firmei. F2. Din aceasta cauza nu se va putea asigura elaborarea unui nou plan al procesului tehnologic. nu se va realiza produsul (mobila. structura organizatorica are doua componente: 1. Daca în cadrul unei functiuni F1 (cercetare-dezvoltare) se va produce o dereglare (se renunta la investitii pentru modernizari). A2.F1. nu se va reduce la maxim posibilitatea de aparitie a rebuturilor.o activitate din cadrul functiunii de cercetare-dezvoltare.structura functionala(de conducere). Dereglarea F2 cauzata de dereglarea F1 produce în continuare dereglari în F3 (neplata salariilor) si încetarea functiunii F5 (procesele de productie). II. Este posibila si influenta inversa.o activitate din cadrul functiunii comerciale. adica. atunci va aparea un efect nedorit si în desfasurarea activitatii A1 (nu se mai achizitioneaza noi utilaje si echipamente). adica se stagneaza procesul de desfacere.5 Prezentarea structurii de management În ansamblul ei. de livrare a produselor.Pe lânga procesul de autoagravare a dereglarilor dintre doua functiuni se poate vorbi si de un proces de dereglare în lant. fereastra termopan) în timp util.functiunea comerciala. în consecinta se poate produce o autoagravare a dereglarilor.functiunea de cercetare-dezvoltare.

C.2. financiar si comercial. ionizare geamuri( ocazional ). Gess S. Firma se aprovizioneaza cu geam de la S. structura echipei manageriale este formata dintr-un manager general si trei manageri cu roluri bine definite:productie. tâmplarie PVC. sociala.. sau nu. formele si nivelul specializarii si cooperarii.structura operationala(de productie si conceptie). hala de taiere aluminiu si PVC.Pentru a nu se face condens. zona de amplasare a întreprinderii.R. favorizeaza simplificarea legaturilor dintre verigile de productie.L.Dintre acestia cei mai importanti sunt: volumul productiei ce urmeaza a fi fabricata. iar celelalte doua sunt auxiliare.Aceasta raspunde cerintelor principiului omogenitatii productiei fabricate. Structura functionala reprezinta ansamblul cadrelor de conducere si compartimentele tehnice. specificul procesului tehnologic utilizat si particularitatile produsului fabricat. Structura operationala (de productie si conceptie) a societatii studiate este o structura de tipul pe produs. modul de constituire si grupare a acestora. Primele doua hale sunt hale de baza.C. favorizeaza specializarea echipamentelor tehnice si a fortei de munca.În functie de preferintele clientului geamul se ionizeaza. hala de taiere PAL. tâmplarie aluminiu. precum si relatiile dintre ele necesare desfasurarii corespunzatoare a procesului managerial si a procesului de productie. În cazul S. Acest tip de structura creeaza conditii favorabile folosirii unor metode moderne de organizare a productiei.L. comerciale.Se prind apoi doua foi de geam cu ajutorul unei baghete.În procesul de productie acesta trece prin mai multe faze. administrative. economice. Hala de prelucrare a acestora sunt: hala de asamblare si prezentare mobila. în hala de ionizare.Pentru aceasta se foloseste o substanta numita hotix si o sita moleculara. Mobreal Divers S.silicagel sau bobite de silicon. în sectiile productiei de baza. se folosesc bare de aluminiu.Acestea se taie la lungimea dorita si se . La proiectarea structurii operationale se are în vedere o serie de factori cu influenta tehnica.Termopanul astfel obtinut este transportat catre client cu una din cele trei masini autoutilitare ce asigura transportul pentru toate produsele firmei. dupa care fiecare sectie este specializata în fabricarea unui anumit tip de produs. urmeaza un proces de tratare. Produsele firmei sunt de trei tipuri: mobila din PAL melaminat.R. hala pentru tâmplarie si fabricare termopan.Initial geamul este spalat si uscat cu ajutorul unei masini de spalat.Pentru tâmplaria de aluminiu. îmbunatatirea conducerii operative a acestora.

cu precizarea atributiilor si raspunderilor. Relatiile de autoritate operativa cuprind mai multe nivele de organizarece se subordoneaza între ele în conducerea companiei si se stabilesc prin deciziile adunarii generale.Mobila se executa pe comanda. are organizata evidenta contabila analitica si sintetica pentru toate elementele patrimoniale folosind tehnica de calcul în prelucrarea datelor.L. calitatea resurselor umane folosite. sunt din metal sau plastic.seful ierarhic superior poate transmite dispozitiile în caz de urgenta si nemijlocit. Transmiterea dispozitiilor legale de autoritatea ierarhica se face prin sefii ierarhici directi. iar cel care a primit dispozitiile este obligat sa-si informeze seful ierarhic direct.C. Gess S. Se asigura conducerea corecta si la zi a contabilitatii cu respectarea regulilor si metodelor contabile prevazute de reglementarli în vigoare. Organizarea activitatii în cadrul societatii S.6 Diagnosticul structurii organizatorice a firmei Aprecierea structurii organizatorice se face prin analiza mai multor factori care influenteaza situatia existenta a firmei: strategia de dezvoltare a firmei.asigurarea sarcinilor stabilite prin plan. complexitatea productiei. este obligat sa aduca la cunostinta sefului ierarhic superior orice abatere. II.C.R. Pentru asamblare. statutul firmei.Accesoriile. sefii raspund de legalitatea si temeinicia dispozitiilor date si de consecintele acestor dispozitii. galben.Obiectivul principal al organizarii. Distributia de geam de la S.C.L. . sau în magazinul de desfacere si prezentare din Câmpina. la orice nivel.. concomitent cu perfectionarea pregatirii profesionale a personalului de executie financiar-contabila la locul de munca al fiecaruia.R.Operatiile sunt aceleasi si pentru tâmplaria executata din PVC.(ca mânere sau bare de sustinere). Mobreal Divers S.asambleaza în functie de preferintele clientului. de orice natura sau orice neregula pe care o constata în sarcina personalului din compartiment privind exercitarea necorespunzatoare a sarcinilor de serviciu aprobate de conducerea companiei. specialistii au grija sa pastreze fibra materialului pe verticala pentru aspect. Bacau.S.Se face o diagrama de taiere în functie de modelul ce urmeaza a fi realizat si se taie în hala de taiere PAL. negru. elaborarea de norme de munca fundamentate din punct de vedere tehnico-economic de serviciu de catre salariati sunt competenta administratiei.Acesta se achizitioneaza de la furnizori sub forma de coala în culori variate: nuante de lemn rosu.Mobila se executa din PAL melaminat. Relatiile de serviciu între salariatii societatii sunt relatii de autoritate administrativa si relatii de autoritate operativa. Masuri de perfectionare a structurii organizatorice Crearea si asigurarea posturilor cu lucratori capabili si care doresc sa le ocupe constituie un obiectiv al organizarii ( functia staffing ). se face prin stabilirea unei structuri organizatorice care evidentiaza legaturile ierarhice si functionale ( existenta unei organigrame ).R. Mobreal Divers S. dimensiunile societatii.L. catre firme din Vaslui. albastru. dar exista si modele pentru prezentare expuse într-una din halele firmei. repartizarea tuturor salariatilor pe locuri de munca. Orice sef ierarhic. Vrancea se face cu ajutorul a trei camioane.se axeaza pe un sistem modern de conducere ( leading ) în care motivarea si stilul managerial joaca un rol esential.

.R.atributia este ansamblul sarcinilor precis conturate care sunt executate periodic sau continuu de salariatii cu cunostinte specifice unui anumit domeniu si care contribuie la realizarea unor obiective specifice. experienta si calitatile personale necesare ocupantului pentru a îndeplini în conditii optime sarcinile.În acest scop.L. Prezentarea componenetelor structurale organizatorice Organizarea presupune identificarea fortei de munca.. servicii. . ocuparea postului implica aptitudini si calitati din partea personalului muncitor. exista spre exemplu posturi precum: contabil. etc. functia si compartimentul. gruparea trebuie facuta prin prisma sinergizarii resurselor umane si materiale disponibile. respectiv integrarea organizarii în conceptul managementului dinamic si eficient.L. competentele si responsabilitatile ce le imprima postul. sectii ) si compartimente functionale ( birouri. sarcinile ce sunt de îndeplinit. Numarul de compartimente si natura lor depinde de un numar mare de factori. fiecare post caracterizându-se printr-un ansamblu de obiective si sarcini care pun în evidenta utilitatea lui ( concretizarea în descrierea postului ) si printr-o serie de cerinte privind studiile.Postul Postul reprezinta cea mai simpla subdiviziune organizatorica. calitatea lucratorilor.obiectivele postului ce justifica ratiunea înfiintarii si functionarii lui. tehnica folosita. În cadrul societatii S.Gruparea activitatilor si a lucrarilor ce realizeaza aceste activitati pe compartimente operationale ( ateliere. orientate spre realizarea obiectivelor prestabilite de întreprindere. tehnician.R.În cadrul S. economic. În cadrul firmei trebuie sa existe o concordanta dinamica între obiectivele ce revin titularului unui post si sarcinile.C.L. motiv pentru care nu se poate vorbi de un model unic. selectarea. fundamentarea numericului.Ocupantii postului trebuie sa îsi dovedeasca competenta sau autoritatea formala. directii ) face obiectul departamentarii. datorita implicit si activitatii pe care o desfasoara.Principalele trasaturi ale postului sunt: . în functie de postul ocupat. adica evaluarea cantitativa dar si calitativa prin recrutarea. plasarea si planificarea carierelor. este esential ca aceasta departamentare sa tina seama de obiectivul principal care este eficienta si eficacitatea modelului ales. având o raspundere si o responsabilitate pentru efectuarea sarcinilor si îndeplinirea obiectivelor nelimitate.C Mobreal Divers S. Mobreal Divers S. inginer. exista 3 compartimente functionale: productie.Oricum. casier. Posturile se caracterizeaza prin: . În cadrul societatii Mobreal Divers S. sarcina este un proces de munca simplu sau o componenta de baza a unui proces de munca complex care prezinta autonomie operationala si este efectuata de regula de o singura persoana. întregul context legat atât de mediul intern cât si de cel extern sunt factori determinanti. Compartimentele operationale sunt halele de baza si cele auxiliare în care au loc procese de productie. A.Componentele structurii functionale sunt urmatoarele: postul. comercial.Astfel.R.

printr-o sfera restrânsa a competentei titularului. largeste profilul de fabricatie cu acordul consiliului. în mod regulat si organizat.Functia Functia reprezinta ansamblul sarcinilor de un anumit fel ce trebuie îndeplinite. Managerul general. Functia de executie se caracterizeaza prin obiective individuale. urmareste îndeplinirea la termen a obligatiilor contractuale. Functia de conducere detine o pondere însemnata datorita importantei si dificultatii obiectivelor ce stau în fata aparatului de conducere a întreprinderii si datorita complexitatii activitatii mai larga de competente. sarcini care nu implica luarea de decizii privind munca altor persoane. de executare de lucrari sau prestare de servicii. stabileste masurile pentru îmbunatatirea conditiilor de munca. de organizare. raspunde de asigurarea calitatii productiei. printr-o reducere a responsabilitatii fata de activitatea proprie. introduce în fabricatie produse si tehnologii noi.1. autoritatea formala este limita în care titularul postului are dreptul de a actiona pentru realizarea obiectivelor individuale. dispozitie si control. Ea constituie factorul de generalizare al unor posturi asemanatoare din punct de vedere al ariei de cuprindere a autoritatii si responsabilitatii. 3. B. limitate. În cadrul functiei sunt incluse si componentele si responsabilitatile ce revin salariatilor întreprinderii. În functie de toate acestea. 2. experienta. competenta profesionala este nivelul de pregatire. de executie. responsabilitate si de autoritate în legatura cu obiectivele unitatii sau colectivelor conduse. prestigiul profesional care permit realizarea obiectivelor individuale si implicit ale celor fundamentale si derivate ale firmei. Functiei de conducere îi sunt specifice atributii de coordonare a activitatii unui numar de executanti. raspunde la îndeplinirea productiei conform contractelor.are în sarcina urmatoarele atributii: y y y y y y y organizeaza conducerea procesului de productie. Sarcinile specifice functiei de executie sunt cele de producere nemijlocita a bunurilor. de un salariat al unitatii. responsabilitatea este obligatia titularului postului de a îndeplini sarcini si atributii derivate din obiectivele individuale ale postului. ci concentrarea eforturilor celor ce îndeplinesc aceste functii numai asupra propriei activitati. în cadrul întreprinderii se deosebesc doua tipuri principale de functii: de conducere. .

Relatii organizatorice Sunt alcatuite din ansamblul legaturilor dintre compartimentele structurii organizatorice (functii.C.Managerul general are competenta deplina si decide pentru: y y retehnologizarea proceselor de productie. Executantii directi din subordinea managerului financiar sunt: serviciul contabil. postul. functii) si agregate (compartimente) ale structurii organizatorice. de cooperare.Ponderea ierarhica Numita si aria de control.= 3 în cazul firmei analizate de noi în studiul de caz.I. serviciul secretariat.= 3 F. ateliere ) plasate pe linii orizontale la aceeasi distanta fata de managementul de vârf al firmei. Marimea ponderii ierarhice influenteaza configuratia structurii organizatorice atât în ceea ce priveste numarul de compartimente cât si numarul de trepte ierarhice.Acestea pot fi grupate: ierarhice. N. reflectând legaturile ce se stabilesc între activitatile primare (post. D. .Mobreal Divers S. De exemplu în cazul firmei S. sectii. compartimente) instituite prin reglementari oficiale. functionale. P.Acest numar este influentat de dimensiunea firmei. E. de control. valorificarea superioara a materiilor prime si a materialelor. fie compartimentele complementare si executantii nemijlociti.Acesta este compartimentul în care se grupeaza sub autoritate unica fie mai multe compartimente elementare.Compartimentul de munca În cadrul firmei analizate întâlnim tipul de compartiment complex.L.R. aceasta reprezinta numarul de persoane ce pot fi coordonate nemijlocit si în mod eficient de un manager.Nivelul ierarhic Nivelul ierarhic reprezinta ansamblul subdiviziunilor organizatorice ( directii. se afla directorul general cu subordonatii manageri: director financiar. de stat major. dorector comercial si director de productie. C.E.

circulare. orientate de la stânga la dreapta. redând o parte din componentele structurii si anume: compartimente.- de reprezentare.Din punct de vedere al sferei de cuprindere. sunt legaturi de autoritate stabilite între manageri si executanti. niveluri ierarhice.Ea reflecta conceptia rationala si sistematizata a firmei. Un alt tip de relatie este cea de reprezentare.7 Documente organizatorice specifice. se concretizeaza în dispozitii transmise în sens descendent si rapoarte efective cu sens de circulatie ascendent. . relatii organizatorice.Aceasta se stabileste între managerii de nivel superior si reprezentantii unor organizatii profesionale.Din punct de vedere al modului de ordonare a compartimentelor si a relatiilor dintre ele. întocmite de firma ( organigrama ) Organigrama este o reprezentare grafica a modului de structurare formala a organizatiei. pot fi organigrame generale si partiale. sindicale sau persoane fizice si juridice din afara acesteia. II. ponderea ierarhica. etc. între sefi si subordonati. În studiul de caz întâlnim relatii ierarhice. pot fi organigrame piramidale.

R. .R.L.Fig.R. MOBREAL DIVERS S. Mobreal Divers S. GAMA SORTIMENTAL A S.C.C. Sursa: informatii de la firma CAPITOLUL III.13 Organigrama firmei S.L III.1 Caracterizarea principalelor sortimente de mobila Dintre tipurile de mobila. într-un fel sau altul.C. în cele grupate dupa stil si destinatie se regasesc. caracteristicile esentiale ale sortimentelor de mobila care se comercializeaza în prezent în cadrul firmei S.L. Mobreal Divers S.

Comoda FLOREN A (1320x505x875mm) 980. este deosebit de apreciata pe piata interna si externa.00 Lei. Stilul cuprinde totalitatea mijloacelor de expresie ce se manifesta în continut si forma. stilurile nou aparute într-o anumita perioada au preluat unele particularitati ale stilurilor anterioare. De asemenea. material: PAL furniruit cu furnir de paltin. Pat FLOREN A (1660x2095x1060mm) 1. Dulap 4 usi FLOREN A (2145x660x2260mm) 3.oferta valabila doar în magazinele Câmpina si Valeni în limita stocului disponibil.dulap 3 usi Florenta. Aparitia si evolutia diferitelor stiluri pe parcursul devoltarii societatii omenesti a fost determinata de anumite conditii social-istorice. pat dublu. pret 5.130. recomanda pentru acest stil dormitorul FLOREN A : Fig. Dintre stilurile artistice care stau la baza proiectarii si executiei mobilei stil din productia de mobila din tara noastra sunt : stilul Renasterii.510. dimensiuni: L x l x H mm.14 Dormitorul Florenta Sursa: informatii de la firma . noptiera. lemn masiv de paltin. . de aceea existenta unui stil nu poate fi perfect delimitata în timp.550. culoare: maro. în corelatie cu necesitatile omului modern. Biedermeyer). comune arhitecturii. Baroc. extinse si asupra mobilierului si decoratiunilor interioare.C. Noptiera FLOREN A (540x400x615mm) 380. Rama-Oglinda FLOREN A (700x25x840mm) 150.00 Lei. rama oglinda. comoda. . Rococo si stilurile clasice (Ludovic al XVI.00 Lei.toaleta cu oglinzi pliabile Florenta. ornamentele.Mobila stil Mobila stil. Mobreal Divers S.00 Lei.L. Dulap 3 usi FLOREN A (1630x660x2260mm) 2. .00 lei.00 Lei. proiectantii de mobila încercând sa le adapteze functiunilor moderne. Piesele de mobila trebuie sa pastreze linia arhitecturala a stilului.00 Lei.520.340. sau inspirata dupa stilurile istorice. Produsele la oferta nu se comercializeaza pe componente. Mobila stil se realizeaza astazi pe baza cunoasterii stilurilor artistice. unele apelând chiar la stilurile antichitatii (stilul clasic grec si roman). Sheraton. într-o anumita epoca. y y y y y y y Mobila stil rustic Stilurile rustice sunt specifice fiecarei tari si chiar fiecarei zone sau regiuni nefiind acceptate în alte regiuni. Tendinta de impunere pe piata a stilurilor rustice se pastreaza si în prezent. S. Optional: . decoratiile si culorile specifice dar constructia. Regence. dimensiunile si compartimentarea sa fie adaptate conditiilor actuale de executie si utilizare.00 Lei. cu noile tehnologii. Trecerea de la un stil la altul s-a facut lent prin existenta unor perioade în care elemente ale vechilor stiluri au coexistat cu noile stiluri.dulap 4 usi sau 3 usi.R. sculpturii si altor domenii ale artei. Componente-pret: Toaleta cu oglinzi pliabile FLOREN A 1. De regula acest tip de mobilier se realizeaza în unitati mici de flexibilitate mare în schimbarea productiei si unde se cunosc particularitatile specifice de forma si ornamentale ale stilului respectiv.

C. dimensiuni si functii îsi gasesc locul potrivit într-o piesa mica. mobila adaptabila si mobila din elemente tipizate. sculptura). Din produsele firmei S.15 Dormitorul Luci Sursa: www. Acest gen de mobilier se confectioneaza din elemente tipizate. economice si estetice sunt deopotriva luate în consideratie la realizarea mobilei moderne. realizate din elemente modulate. Scaunele si fotoliile pliante sunt foarte variate ca forma si dimensiuni. . dar în acelasi timp se constituie într-un ansamblu cu o structura unitara. pat 1400x2000mm. Mobila moderna se obtine din semifabricate din lemn obisnuit . Mesele juxtapuse sunt altfel dimensionate încât intra una în alta. Pentru aceasta sunt preferate în general piesele de mobila de dimensiuni reduse. în asa fel încât. Mobilerul escmontabil se gaseste la majoritatea tipurilor de mobila moderna. pret.150. în asa fel încât ocupa locul unui singur pat. cu posibilitati multiple de aranjare. În acest fel se realizeaza variante multiple de combinari. comoda 4 sertare. Mesele pliante sunt executate din elementele metalice sau din lemn. în conditiile mecanizarii si automatizarii proceselor de fabricatie. putine la numar. Paturi juxtapuse pot glisa unul într-altul. compartimentata în mod practic si rational. în serii mari. care consta într-o concordanta deplina între elementele de ordin tehnic. cu un mod de asamblare simplu. cu forme geometrice simple. Componente: dulap 4 usi si 1 sertar. Principalele tendinte care se desprind în realizarea si comercializarea mobilei moderne sunt: . mobilierul escmontabil. realizat din stejar partial masiv. pe care se aseaza rafturi.00 lei.ro Este executata în stil rustic francez. Sunt prevazute cu picioare rabatabile sau pliante. cu ornamentatii de inspiratie populara (incrustatii. dupa necesitatea si preferintelor utilizatorilor. cu finisaj îngrijit. finisaj patinat. Mobila contemporana are la baza principiul unei noi activitati de proiectare (design) si realizare a marfurilor. pentru interioare pretentioase.R.L. sertare. sa se realizeze o maxima economie de spatiu si efect estetic deosebit. cu picioarele în forma de X.mobila combinata. ameliorat sau înnobilat. Mobila combinata este tipul de mobilier în care obiectele de cele mai multe forme. Ele pot fi din tuburi de aluminiu articulate si cu pânza (în diferite culori si desene.imagini.4. Mobreal Divers S. Structura este formata din panouri. casete de marimi diferite. dupa preferinte si necesitati. Mobila moderna este altfel construita si dimensionata încât sa aiba un grad (indice) de ocupare a spatiului cât mai redus corespunzator spatiului din sectiunea de apartament careia îi este destinata. si cu un blat care se strânge în 2 sau 3 parti. culoare de maro. Paturile pliante sunt din tuburi metalice si pânza care se pot strânge complet si pastra într-un dulap sau nisa. ceea ce determina o productivitate marita si implicit o reducere a cheltuielilor de productie care se reflecta în pretul de vânzare mai redus decât al mobilei realizata în stilurile istorice. Cerintele functionale. noptiere 1 usa si 1 sertar. ocupând un spatiu minim. care se pot combina dupa necesitati. folosite ca rezerva pentru diferite ocazii. y y y y Mobila moderna Se cacterizeaza prin linii si forme simple. adaptabila unor functii multiple si diferite. functional. fara decoratiuni realizata mai ales din elemente modulate (tipizate). estetic si economic.Acest stil de mobila este executat din lemn masiv. functionale. din stejar. pentru camping) sau cu schelet din lemn si cu material textil sau stofa. în aceasta categorie se încadreaza dormitorul Luci: Fig.

Un dormitor modern prevede un pat si o comoda de televizor pentru a ramâne cât mai mult spatiu. unde dulapurile sunt fara usa. Dormitoarele moderne nu difera ca numar de piese de cele clasice. "Stilul modern" se bucura de cea mai mare cautare. Materialele din care se face mobila cel mai repede si mai ieftin sunt PAL-ul si MDF-ul. acolo unde spatiul permite. care este recomandata în functie de locul disponibil. "Mobilierul din PAL si MDF are adeseori insertii din metal sau din sticla" . cu piese din lemn masiv. material: PAL furniruit tei. "Pretul unei mobile din lemn masiv poate fi de pâna la 10 ori mai mare decât în cazul acestora" director general la Accent Architecture. mobilierul modern domina în preferintele românilor în momentul în care se amenajeaza o locuinta. La amenajarea livingului se poarta stilul casual. mai spun cei de la S. poate fi mutata în birou. Spre exemplu. Livingul va trebui dotat cu canapea relaxanta.00 Lei.Mobila adptabila se caracterizeaza prin functionalitate multipla. din piele sau stofa.L. dar sunt si clienti care prefera în continuare biblioteca. adaugând ca într-o amenajare cel mai mare rol îl are proprietarul. toate ramurile conexe ale acesteia cunosc cresteri în vânzari. fag. Pe de alta parte. [20] Fig. în ultimul timp fiind preferat cel cu plasma. Pe lânga faptul ca acest gen de mobilier este mai ieftin. Pentru mobilarea livingului se pot folosi rafturi confectionate din rigips. fag (structura) + lemn masiv tei. Mobilierul se poate comanda dupa dimensiunile oricarei camere. care vor lua locul mai vechii biblioteci. si cu fotolii. afirma reprezentantii companiei S. zona de vest a tarii prefera mai degraba "mobilierul clasic". mese. aceasta încapere este considerata locul de siesta în care se vor relua discutiile întrerupte în momentul luarii mesei.L.imagini. Datorita cresterii pietei constructiilor. mai ales mesele care se maresc si se micsoreaza dupa necesitati. culoare: maron. uneori având proiectata un fel de arcada deasupra. .Este absolut necesara combinarea atât a stilului bibliotecii. modulate prezinta urmatoarele avantaje: . ideal ar fi ca din dormitor sa se amenajeze o mica încapere închisa. usi pline si sticla sablata. care propun bucataria FLORA : [19]. Pentru amenajarea locuintei. cosuri metalice diverse. cât si a canapelelor si masutelor de cafea sau decorative. Mobilierul modern este asociat deseori cu insertii din alte materiale. taburete. de asemenea. Dormitoarele moderne presupun mobilier cât mai putin. dupa dorinta sau dupa necesitatile care se modifica în timp. De asemenea. se prefera piesele de mobilier aspectuoase. se prefera ca mobila sa ocupe cât mai putin spatiu.R. cos jolly pentru sticle. datorita posibilitatilor de transformare dupa necesitati. Patul trebuie sa fie cât mai generos. Mobila se poate face la comanda..R. . dulapuri. Mobreal Divers S. Mobreal Divers S. se lucreaza si mai repede.C.C Mobreal Divers S. a precizat Adrian Iovescu. zidite în pereti. Pe suprafetele care permit. Bucatariile moderne înseamna mobilier cu fronturi pline.piesele se pot folosi separat sau se pot grupa si include în asamblul existent. Din aceasta camera nu va lipsi televizorul. trebuie sa aiba linii si forme cât mai drepte.L. Pentru ca la moda este crearea unui loc de dinning în living. Pentru ca o familie petrece mult timp în bucatarie. blat 28mm .L.16 Bucataria Flora Sursa: www.120. designerii de interior spun ca biblioteca. cu usi din sticla sablata si cu rama din aluminiu. precizeaza designerii de la S.Majoritatea clientilor prefera acest gen de rafturi. Ca stil. dimensiuni: L 3000 x l 570 x H 750/1192 mm. Aceasta trebuie sa fie dotata cu scurgator de vase. fiind confectionat din placi de PAL si MDF. mai arata reprezentantii S. cu spoturi de lumina. urmat mai apoi de cel clasic. În sufragerie. Pret: 4.Bucatarie moderna mai înseamna o accesorizare corespunzatoare. clientul intrând mai repede în posesie.R. comparativ cu mobila confectionata din lemn masiv. Mobila din elemente tipizate.C. fata de cel clasic. Rezultatul: mai mult spatiu pentru locatar. producator de mobila. care sa serveasca drept dressing. în functie de dimensiunile camerei. mate sau lucioase. mobilierul adaptabil se utilizeaza fecvent în sufrageriile moderne. confectionate din placi de PAL sau MDF. Mobilierul. mai primitor.C. interior compartimentat cu polite. sertare. aceasta trebuie sa fie dotata în asa fel încât sa fie cât mai primitoare.R. . Mobreal Divers S. Aceasta solutie este foarte buna pentru ca sa se poata adapta în lungime (paturile) sau înaltime (scaune. birouri). înalte de jos pâna în tavanul încaperii. Hainele pot fi asezate în spatii special amenajate. dar mai putin costisitoare. Sunt sisteme de reglare pe verticala sau pe orizontala sau mixte (de reglare simultana pe orizontala sau pe verticala). în functie de necesitati.prin modificarea pozitiilor pieselor modulate se poate obtine o mare varietate în aspectul camerelor.ro corpuri superioare si inferioare.majoritatea pieselor de mobilier tipizate sunt multifunctionale si se pot completa în timp dupa necesitati.

Astfel A în hârtie. lipsa planeitatii unor piese. uscate si curate. sa fie definite responsabilitatile generale si specifice în domeniul calitatii. restul fiind defecte care se datoreaza operatiilor de manipulare . dulap cu bara de haine. III. C în hârtie si carton ondulat.2 Structura sistemului calitatii Conducerea întreprinderii este cea care raspunde de implementarea sistemului calitatii. Clasa de calitate a unui produs este data de categoria sociala a consumatorului careia i se adreseaza produsul. în cele doua scopuri principale: asigurarea externa a calitatii (ISO 9001.Mobilierul de hol trebuie sa tina seama de stilul de mobilier adoptat în locuinta. picturi pe lemn si sculpturi. tipul. Verificarea calitatii materiilor prime si a materialelor se face pentru a identifica natura acestora si prezenta defectelor naturale si de prelucrare pe lemnul masiv. culoarea PAL-ului. pe total ansamblu lucrare. În sfera circulatiei marfurilor verificarile calitative se fac asupra materiilor prime si a materialelor. se evita actiunea directa a razelor soarelui. în general. si apoi pe fazele de obtinere pâna la produsul finit. B în carton ondulat. evaluarea precontractuala si pregatirea contractului. produse de mobilier obisnuite destinate unei calse sociale de mijloc. III. folia. Holul trebuie mobilat astfel încât depozitarea hainelor si a obiectelor la intrare sa denote ordonare. seria. pete sub pelicula transparenta. cuier. în functie de nivelul de trai al consumatorilor din tara. Pe hol trebuie sa se gaseasca un dulap de pantofi. Se mai tine cont de coloristica. etajere mici si chiar sertare. Designul cerut de client.4 Utilizarea standardelor ISO 9000 în asigurarea calitatii Standardul ISO 900 clarifica conceptele referitoare la calitate. urme de hârtie gumata si de adeziv. se poate cuantifica în cadrul aceleiasi clase de produse sau pentru clase de produse similare. ISO 9003). Defectele de finisare se pot datora urmatoarelor cauze: lustruire neuniforma. dormitor. Depozitarea mobilei se face în încaperi închise.În organizarea unui sistem al calitatii bine structurat si eficace.L. definite si documentate activitatile care contribuie. notate cu litere. E cu hârtie si lazi de PFL pe rame si sipci de lemn si G în hârtie si lazi de carton ondulat.3 Verificarea calitatii Marimea nivelului de calitate al produselor realizate de firma S. în care mobila se aseaza în asa fel încât sa se poata evita degradarea ca urmare a socurilor mecanice. de asemenea. scurgeri de lac. de asemenea sa corespunda întocmai cu comanda. Mobreal Divers S. transport si depozitare. anul fabricatiei. O importanta deosebita o prezinta definirea clara a masurilor de tinere sub control si de coordonare a interferentelor între activitati. contine recomandari privind selectia si utilizarea standardelor ISO 9000. În acest scop trebuie. asupra modului de executie si asmblare. precum si asupra finisajului. dar întotdeauna numai pentru acelasi tip de produs de mobilier (camera de zi. produse realizate pentru o patura sociala saraca. Este necesar. Mobreal Divers S. pelicule desprinse. (emblema/localitate). . Din acest punct de vedere . functionare multipla si sofisticata. se vor folosi culori mai deschise. montarea necorespunzatoare a accesoriilor metalice. executie manuala cu multe intarsii. pe semifabricatele din lemn ameliorat si înnobilat. materiale scumpe si deficitare. exfolieri de furnir. Transportul se face cu mjloace special amenajate. la realizarea calitatii. de la simplu la complex. viza controlului de calitate si numarul standardului sau al normei tehnice.C. y y y Calitatea mobilei este asigurata prin verificarile care se fac la producator începând cu faza de proiectare si continuând cu receptia materiilor prime.C. Se verifica prezenta defectelor datorate modului de executie si asamblare cum sunt: descleierea elementelor. y y Standardul prevede. astfel încât sa se evite repetarea deficientelor în procesele urmatoare. cu defecte grave de fabricatie recunoscute explicit de catre firma producatoare sau realizate din materiale refolosibile sau reciclabile. starea suprafetei (lovituri. care este în corelatie directa cu nivelul de calitate al produselor. Un produs de mobilier se adreseaza unei anumite clase sociale de consumatori prin pretul de achizitie al produsului. produse rebutate. de spatiile destinate intrarii sau trecerilor.R. acoperite. destinate unei paturi sociale bogate. Holul trebuie mobilat astfel încât sa satisfaca necesitatea familiei. relatiile dintre ele. III.R. asigurarea interna a calitatii (ISO 9004). conditiile pentru demonstrarea conformitatii cu modelul selectionat. suprapuneri de furnir. reprezinta aproximativ 75 % din totalul defectelor ce pot aparea la verificarea calitatii mobilei. pete de clei. trebuie. Acestea fiind mai înguste. Ambalarea mobilei se face în conformitate cu prevederile standardului dupa unul din cele sase sisteme. mai întâi. direct sau indirect. pot exista: produse de lux. Marcarea mobilei se face prin stampilarea sau etichetarea fiecarei piese pe una din partile ascunse ale acestora cu urmatoarele specificatii: marca S. apoi. Categoriile de defecte prezentate mai sus. pentru a evita aparitia defectelor ascunse si aparente. care afecteaza.L. bucatarie). ISO 9002. D în hârtie sau carton si stelaj de lemn. usi si sertare montate gresit. camera de tineret. precum si responsabilitatile si autoritatea delegata pentru fiecare activitate cu incidenta asupra calitatii. precum si rezistenta încleierii subansamblelor. culoarea vopselei. fara variatii mari de temperatura (10-30° C ) si de umiditate relativa a aerului (40-47 %). sau cu vagoane de cale ferata. accentul trebuie pus pe identificarea problemelor referitoare la calitate si pe implementarea de actiuni preventive sau corective. mai ales de cel aflat cu deschidere catre pozitia holului. caracterizata de finisaje înalte. asimetria desenului furnirului pe suprafata unor piese de mobilier. Dimesionarea reperelor dupa proiectul clientului si de executie tehnologica a proiectantului trebuie sa corespunda întocmai cu cele executate pe fluxul tehnologic si al cotelor de gabarit finale. zgârieturi).

standarde. activitatile întreprinderii se realizeaza printr-o " retea de procese" a carui structura este. Sursa: www. elaborarea proiectelor care sa permita realizarea produselor. Mobreal Divers S. astfel încât sa poata obtine si îmbunatati permanent calitatea produselor. Standardele ISO 9001. la un cost optim. accentul este pus pe prevenirea problemelor si nu pe corectarea lor. structurat si adaptat tipului specific de activitate si proceselor pe care le realizeaza. a cerintelor acestuia referitoare la produs. reglementate sau în scopul certificarii si nu reprezinta un ghid pentru aplicarea standardelor ISO 9001. implementat si aplicat. ISO 9003 definesc trei modele pentru asigurarea externa a calitatii. costuri si riscuri. Ele specifica cerintele referitoare la sistemul calitatii.5 Asigurarea interna a calitatii Pentru realizarea obiectivelor pe care le-a propus în domeniul calitatii. III. Aceste etape sunt sugerate de spirala calitatii. cât si în organizarea activitatilor din întreprindere. De asemenea. În aceasta perioada au dominat teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii. El serveste pentru optimizarea ansamblului proceselor întreprinderii.6 Asigurarea calitatii prin control Asigurarea prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a secolului nostru.conducerea firmei S.Fig. referitoare la calitate. Standardul ISO 9004 recomanda ca. tinând seama si de considerentele referitoare la beneficii. nu este un standard de referinta pentru auditul sistemului calitatii. y y y y Sistemul calitatii implica toate etapele ciclului vietii produselor si ale proceselor.R. Aceste standarde servesc ca referinta pentru certificarea sistemului calitatii. recomanda ca întreprinderea sa îsi dezvolte si sa îsi implementeze un sistem al calitatii. deosebit de complexa. Standardul ISO 9004 descrie toate elementele cu ajutorul carora poate fi dezvoltat si implementat un sistem al calitatii. ISO 9003. adaptat nevoilor specifice ale întreprinderii. potrivit specificatiilor. . produsele satisfac în mod real nevoile si asteptarile clientilor.C. Întreprinderea trebuie sa identifice. ISO 9002. Nu este destinat pentru utilizari în situatii contractuale. începând cu identificarea nevoilor pietei. Aceasta reprezinta un concept fundamental pe care se bazeaza familia de standarde internationale ISO 9000. concretizându-se în: descompunerea procesului de realizare a produsului în operatii elementare. ci sunt complementare celor prevazute în specificatiile produselor. Aceste teorii s-au regasit atât în principiile de manangement. deosebit de importante pentru:determinarea si definirea nevoilor clientului. Sistemul calitatii trebuie sa dea încrederea corespunzatoare ca: sistemul este bine înteles. pâna la satisfacerea finala a cerintelor. limitarea responsabilitatilor. au fost luate în considerare cerintele societatii. model conceptual al activitatii interdependente cu incidenta asupra calitatii.17 Standardele ISO 9000 utilizate în verificarea calitatii. ISO 9002.L. în intreaga desfasurare a traiectoriei produsului. cerintele din standardele mentionate sunt considerate cerinte minime pentru asigurarea calitatii. adesea. sa organizeze si sa administreze reteaua sa de procese si interferentelor lor. În cazul întrepriderilor care desfasoara activitati într-un domeniu reglementat. Aceste cerinte nu se substituie. în cadrul acestor activitati. în scopul certificarii acestuia. III. întreprinderea sa puna accentul pe marketing si proiectare. în vederea demonstrarii de catre furnizorii aptitudinii sale privind realizarea calitatii cerute si în scopul evaluarii acestei aptitudini de catre clienti sau o terta parte. specializarea unitatilor functionale.ro Potrivit acestui standard.

" Fig.7 Metode statistice Asigurarea calitatii prin metode statistice în cadrul firmei S. Prin asigurarea calitatii se intelegea deci.Fig. Mobreal Divers S. urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare.L.19 Fisa de control statistic al calitatii. în principal.R. de cei care le executa si cei care controleaza îndeplinirea lor. Calitatea este asigurata.18 Asigurarea calitatii prin control. . Atentia era concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului.C. sursa: informatii de la firma. presupune utilizarea "fisei de control statistic al calitatii. urmarindu-se verificarea "post-proces" a conformitatii cu specificatiile. respectarea acestor specificatii. prin controlul final al componentelor. respectiv al produselor. III. Sursa: informatii de la firma A rezultat astfel separarea celor care iau decizii într-o întreprindere.

mentinerea stadiului de functionare a sistemului de management al calitatii în conformitate cu ISO 9001. bugetul de stat si nu va mai fi obligata sa plateasca penalitati si dobânzi majorate care sa-i micsoreze profitul (sau sa-i creasca pierderea). adica relatia dintre efortul pentru realizarea calitatii (costuri) si efectele economico-financiare care se obtin (venituri). folosirea unor procese tehnologice avansate si perfectionarea celor existente. 2.CAPITOLUL IV. pal. Mobreal Divers S. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza indicatorii valorici ai productiei prin preturile de vânzare.se propun urmatoarele masuri: obtinerea de la furnizori a materiilor prime si semifabricatelor de calitate superioara în conformitate cu specificatiile produsului. banci. y y y y y y y y y y Pentru analiza acestor cai de crestere a calitatii trebuie abordata corelatia calitate-eficienta economica. respectiv indicatorii valorici ai productiei si indicatorii de eficienta economica stabiliti ca raport între efect si efort. ridicarea calificarii personalului din întreprinderi si în special cel implicat în conceptia si realizarea produselor. adoptarea de noi tehnologii care sa asigure o calitate mai buna a produselor fabricate. în paralel cu reducerea acestora din urma. asigurarea cu materii prime si semifabricate de calitate superioara. În acest mod se consolideaza echilibrul financiar. ambalarea si transportarea produselor conform prevederilor.R. Efectele favorabile asupra situatiei financiare a întreprinderii determinata de cresterea nivelului calitativ al productiei se explica prin sporirea volumului încasarilor care creeaza un disponibil suplimentar în contul de decontare al întreprinderii. aprovizionarea la timp cu materii prime. introducerea unor materiale moderne de organizare a productiei si a muncii.1 Linii principale de actiune Pentru cresterea calitatii produselor pot fi folosite urmatoarele cai principale: perfectionarea conceptiei tehnologice si constructive a produselor.DIREC II DE AC IUNE ÎN VEDEREA ÎMBUN T IRII CALIT II PRODUSELOR IV. întreprinderea având posibilitatea îndeplinirii la timp a obligatiilor fata de terti.2 Receptia calitativa a materiilor prime si a materialelor Având în vedere implicatiile negative pe care le-ar putea avea folosirea unor materii prime si semifabricate de calitate inferioara (lemn. asigurarea unei fabricatii ritmice a produselor. prin cresterea volumului desfacerilor. elaborarea unei documentatii tehnice cât mai bine pusa la punct astfel ca prin respectarea ei sa se realizeze calitatea ceruta.C. actionari. prin documentatia de proiectare si tehnologica. y - . instruirea permanenta a personalului. asigurarea unei cointeresari materiale a lucratorilor si întarirea raspunderii materiale. în dublu sens: 1. deoarece produsele de calitate au o cerere mai mare pe piata. intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei concretizata în cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri de calitate. y y y y y y y IV. elaborarea de norme de calitate si urmarirea respectarii lor pe toate etapele si fazele procesului de productie. În vederea îmbunatatirii procesului de asigurare a calitatii productiei la S. Îmbunatatirea calitatii productiei influenteaza favorabil indicatorii de rezultate. utilizarea unei documentatii actualizate la termen. îmbunatatirea organizarii desfacerii productiei. deoarece produsele de calitate superioara se vor vinde pe piata la preturi mai ridicate în cadrul sistemului de concurenta. ceea ce determina un grad de solvabilitate sporit. elemente de asamblare a mobilei) asupra calitatii produsului finit se impune luarea urmatoarelor masuri: Selectarea furnizorilor pe baza unor criterii clar definite în functie de: calitatea produselor livrate. folosirea unor materii prime si materiale de calitate superioara.L. întarirea si îmbunatatirea în mod sistematic a compartimentului de organizare a controlului tehnic de calitate ca si a celorlalte compartimente de proiectare constructiva sau tehnologica. prin cresterea pretului de vânzare. îmbunatatirea starii de functionare a utilajelor si sculelor printr-un control sistematic asupra starii si un sistem adecvat de întretinere si reparatii.

3 Calitatea în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC. Identificarea neconformitatilor produselor aprovizionate si izolarea acestora în spatii adecvate pentru prevenirea utilizarii lor neintentionat.4 Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL. sursa: informatii de la firma Structura productiei de tâmplarie PVC si PAL (%) înainte 45 30 25 100 dupa 65 25 10 100 Indicele de echivalenta Productia echivalenta Qe înainte 53600 42700 30500 126800 ( Euro) dupa 65450 41020 29550 136020 1 0.905 I = = = 1.65 - Coeficientul echivalentei tehnice înainte de aplicarea masurii: e0 = = = 0. ferestre.APLICARE A CARE A M SUM SURII RII I 278 356 II 225 212 III 199 180 TOTAL 702 748 Modificarea coeficientului echivalentei tehnice: PRE ( euro ) VALOAREA PRODUC IEI (euro) ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 200 195 180 575 DUP APLICARE A M SURII 198 180 170 548 ÎNAINTE DE APLICARE A M SURII 53600 48875 39820 142295 DUP APLICARE A M SURII 65450 47160 37600 150210 Tab. Tab. y y Aplicarea masurii determina. de exemplu. pereti cortina.891 Coeficientul echivalentei tehnice dupa aplicarea masurii: = = = 0.01 § 101% . usi culisante ) ( buc. Sursa: informatii de la firma CANTITATE de tâmplarie din PVC si AL ( usi. Întarirea masurilor de control la receptia produselor furnizate.- existenta unui sistem de management al calitatii certificate.) ÎNAINTE DUP DE APLI.77 0. în cadrul productiei de tâmplarie din PAL si PVC urmatoarele efecte asupra indicatorilor de calitate.

Mobreal Divers S. Creste valoarea productiei buna fabricata. volumul vânzarilor. societatea S. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit.014%. Efecte asupra indicatorilor economico-financiari: creste valoarea productiei cu 2735 euro. creste productivitatea muncii.6 Costuri din rebuturi.003% fata de situatia initiala. a hotarât modernizarea tehnologiei existente. Tab. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii (euro) 57255 1000 Situatia dupa aplicarea masurii (euro) 59989 850 Productie fabricata Productie rebutata Scade ponderea productiei rebutate în totalul productiei fabricata de la 0.R. ambutisare precum si a unor produse cu configuratii foarte complexe.> e0 rezulta o situatie favorabila deoarece coeficientul echivalentei tehnice se apropie de valoarea 1 (calitatea I). Avantajele achizitionarii acestor echipamente performante constau în: Achizitionarea echipamentelor mai performante ar ajuta foarte mult la executarea unor operatii mai complexe de fabricare a mobilei iar echipamentul TRUMATIC 200R ar ajuta la executarea unor operatii mai complexe de gaurire.017% la 0. Efectul economic al acestor masuri este reducerea numarului de defecte în exploatare.5 Volumul productiei rebutate.L. y y y .achizitionarea unor echipamente mai performante. În urma aplicarii acestei masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de reducerea volumului productiei rebutate în urmatorul tabel. adica cu 0. Scaderea volumului productiei rebutate atrage dupa sine reducerea costurilor înregistrate din rebuturi si materiale irosite ca în urmatorul tabel: Tab.C. creste cifra de afaceri. obtinerea unor componente superioare sub raport calitativ si implicit îmbunatatirea calitatii produsului finit. sursa: informatii de la firma MARTIE 2006 Situatia înainte de aplicarea masurii ( euro ) Situatia dupa aplicarea masurii ( euro ) 1200 Cost înregistrat din 1700 rebuturi si materiale irosite Din tabel reiese scaderea costurile înregistrate din rebuturi cu 500 euro. Acest lucru presupune: . cu 2734 euro ( de la 57255 la 59989). stantare.

88% la 23. Rebuturi si materiale irosite 2.Cheltuieli cu elaborarea planurilor de control 4. scade costul total al calitatii cu 3663 euro.Cheltuieli pentru controlul periodic al produselor finite COSTURI DE DEFECTARE 1.IV.3 Intensificarea preocuparilor întreprinderii pentru asigurarea calitatii productiei prin cresterea ponderii actiunii de prevenire a defectelor Plecând de la premiza ca este mai ieftin sa previi un defect al produsului fabricat decât sa suporti cheltuielile datorate defectului respectiv si repercutat în final în respingerea produselor de catre beneficiar. Cheltuieli cu receptia materiilor prime si materialelor 2.74% (cu 2032 euro). ambalari.Cheltuieli pentru dotarea întreprinderii cu utilaje de manipulare mecanica si containere 3. Cheltuieli pentru mecanizarea si automatizarea unor operatii manuale în procesul de productie si control 5. transporturi duble COSTUL TOTAL AL CALIT II Efectele aplicarii masurii: 256600 1500 250000 200 1000 3000 900 76728 75000 1428 300 2000 1000 250 271280 1450 265000 180 950 2900 800 78760 77000 1440 320 1725 850 195 750 335328 680 331665 y creste ponderea costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate de la 76. scade ponderea costurilor de defectare de la 0.7 Costuri referitoare la calitate. Ca urmare a aplicarii acestor masuri se estimeaza urmatoarele efecte legate de costurile referitoare la calitate conform datelor din urmatorul tabel: Tab. în paralel cu scaderea acestora din urma. se urmareste de catre întreprindere cresterea ponderii costurilor de prevenire în total costuri referitoare la calitate. creste ponderea costurilor de identificare a defectelor de la 22. Cheltuieli cu manipulari.52% (cu 275 euro fata de situatia initiala).59% la 0. Cheltuieli pentru ambalaje de protectie a produselor finite COSTURI DE IDENTIFICARE 1. Cheltuieli pentru depozitarea produselor finite 6.79% (cu 14680 euro). y y y .Cheltuieli pentru ridicarea calificarii personalului de executie si control 2.52% la 80. sursa: informatii de la firma INDICATORI ÎNAINTE DE APLICAREA M SURI (euro) DUP APLICAREA M SURI (euro) COSTURI DE PREVENIRE 1. Cheltuieli pentru controlul procesului tehnologic 3. Valoarea pierderilor din nerespectarea clauzelor contractuale 4. Cheltuieli cu produsele remediate 3.

pierderile. Analiza Pareto porneste de la ideea ca efectele negative. în general. y y y y . de aceea se mai numeste si A. Îmbunatatirea ca rezultat al analizarii datelor. Este o metoda grafica de analiza si evaluare care scoate în evidenta importanta relativa a diferitelor informatii de care dispunem. nu sunt uniform distribuite. Întodeauna neuniformitatea distributiei pierderilor este de asa natura încât un procent redus.. Îmbunatatirea ca rezultat al noilor investitii. este autorul unui principiu care îi poarta numele si care poate fi enuntat astfel: "urmarind performanta unui grup de persoane sau obiecte se constata adesea ca un numar mic dintre acestea prezinta o importanta mare. 20% din actiuni determina 1. pe linia de prelucrare. Diagrama Pareto este o reprezentare grafica a unor date (în cazul meu a cauzelor defectelor). Este o reprezentare grafica în care cauzele problemelor sunt ordonate dupa importanta lor (numar de defecte generate.asamblare. în timp ce restul au o importanta redusa".R. Juran considera ca în domeniul calitatii acesta actioneaza astfel: ".Mobreal Divers S. Prin reprezentarea grafica se pun în evidenta cauzele determinante ca sprijin pentru luarea unor decizii. Fig. s-a constatat aparitia urmatoarelor defecte la masinile unelte. neconformitati. pentru stabilirea prioritatilor întru-un studiu de ameliorare a calitatii si a productivitatii. Diagrama Pareto permite aprofundarea semnificatiei acestor informatii si prin trasarea de diagrame succesive. nu sunt proportionale cu cauzele care le-au produs. cu scopul de a ajuta echipa de lucru sa-si ierarhizeze obiectivele în functie de importanta acordata. în cursul lunii mai 2006. 20% din populatie detinea în jur de 80% din avutia nationala. referate. costuri ale calitatii).20 Tipuri de defecte. la proiectarea unei diagrame (care în mod eronat poarta denumirea diagrama Pareto) prin care a vizualizat distributia neuniforma a bogatiei nationale. 80% din pierderi. Diagrama Pareto aplicata în domeniul calitatii indica principalele locuri de interventie asupra cauzelor care produc defectiunile cele mai frecvente sau costurile cele mai mari. În cadrul întreprinderi S. D. sursa: informatii de la firma. El a observat ca în Anglia secolului al XIX-lea. ÎMBUN T IRE CONTINU În întreprindere îmbunatatirea QMS-ului acopera urmatoarele aspecte: Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor corective. respectiv acele caracteristici de calitate care au o importanta vitala. www. unui numar mic de cauze speciale. În baza acestor constatari Juran a folosit diagrama Pareto în Japonia.. Ea se refera la aspectul calitativ al fenomenului studiat. în sectia A1. detine o pondere importanta în totalul pierderilor referitoare la calitate" [21]. Acest principiu a fost folosit de M. Îmbunatatirea ca rezultat al actiunilor preventive.C. Principiul este important pentru studierea problemelor legate de calitate. în general. Analiza Pareto nu se refera la masuratori ci la atribute.IV. B.ro Metode de prevenire a defectelor: 1. pierderile nu sunt niciodata uniform distribuite pe caracteristici de calitate.L. C ca fiind o ordine de abordare a problemelor. Referitor la acest principiu.. întrucât cea mai mare parte a costurilor noncalitatii înregistrate într-o organizatie se datoreaza. Lorenz.4 Diagrama Pareto Economistul italian Vilfredo Pareto.

XX . Pentru procedurile de sistem : în care : PSC . XX . înregistrarea actiunilor preventive. care acopera: analiza neconformitatilor. determinarea actiunilor preventive. analiza actiunilor preventive întreprinse si determinarea eficacitatii lor. 2.5 Utilizarea unei documentatii utilizate la termen Probleme legate de sistemul calitatii sunt actualizate simestrial la nivelul managementului la cel mai înalt nivel (Directorul general împreuna cu directorii de fabrica). precum si dintr-un grup de doua cifre. precum si de personalul elaborator.2. "Actiuni corective".FMG .05. Pentru Manualul Calitatii: MC . Prin aplicarea acestei masuri se estimeaza o scadere a cheltuielilor cu rebuturile si remedierile prin utilizarea unor neconcordante de ordin tehnic.reprezinta initialele de la Manualul Calitatii si initialele firmei. înregistrarea rezultatelor analizei. Utilizarea unei documentatii actualizata la termen conduce la eliminarea din start a neconformitatilor dintre cerintele si asteptarile clientilor si produsele oferite de S. întreprinderea a elaborat si mentine procedura PSC .FMG . FIBEC METALGLASS se realizeaza astfel: Codificarea documentelor QMS este realizata si tinuta sub control de Responsabilul MQ pe organizatie. întreprinderea a elaborat si mentine procedura "Actiuni preventive". 3. analiza actiunilor corective întreprinse si determinarea eficacitatii lor. ale organizatiei..Mobreal Divers S.FMG . y y y y y y y y y y y y IV. evaluarea actiunilor corective necesare.C. Codificarea documentelor QMS în cadrul firmei S. cu respectarea regulilor de codificare. evaluarea necesarului pentru actiunile preventive. care acopera: determinarea cauzelor posibilelor neconformitati. determinarea si implementarea actiunilor corective. În acest sens. de la 01 .. Codul documentelor sistemului de management al calitatii este format din initialele documentului.AC IUNI CORECTIVE Actiunile corective se aplica în scopul eliminarii neconformitatilor aparute. Modul cum se realizeaza codificarea pentru diferite tipuri de documente este urmatorul: 1. inclusiv reclamatiile clientilor.L.reprezinta numarul editiei în vigoare.XX în care: MC .R. implementarea actiunilor preventive.FMG .C. AC IUNI PREVENTIVE În scopul înlaturarii neconformitatilor posibile. determinarea cauzelor producerii neconformitatilor.

de la 01 . ..FMG-XX E . Pentru formulare.. Pentru procedurile de lucru : PL.XX .reprezinta initialele de la instructiune de lucru (specificatie tehnica si initialele organizatiei.. eticheta.6 Îmbunatatirea sistemului calitatii conform standardului ISO 9001/2000 La începutul anului S.C Mobreal Divers S. R în cadrul documentului de care apartine. Pentru instructiunile de lucru si specificatii tehnice: IL( ST) . IV. .IL(ST) . de la 01.FMG -XX în care: .FMG.PSC .reprezinta numarul de ordine a procedurii . R .FMG . 5..XX .reprezinta initialele de la formular. de la 01 .R. XX . 3.reprezinta initialele de la procedura de lucru si initialele organizatiei. etichete si registre: F. Acest standard constituie prima trecere la managementul calitatii totale.FMG .FMG .reprezinta initialele de la procedura de sistem calitate si initialele organizatiei. E. obiectiv pe care societatea îl prevedea pentru a doua jumatate a anului. E.FMG .XXX R .PL -FMG . registru si initialele organizatiei. 4.reprezinta numarul de ordine a procedurii de lucru.. .. a obtinut certificarea sistemului calitatii potrivit standardului international ISO 9001.XX în care: .XXX în care: F. Pentru mentinerea acestui standard se realizeaza audituri din 6 în 6 luni. XXX .L.FMG .au aceeasi semnificatie ca la procedurile de lucru.numarul de ordine al F...

cât mai eficient posibil si de a satisface cerintele tuturor partilor interesate. În conformitate cu ISO .C. respectiv utilizare.R.R.7 Instruirea permanenta a personalului Asigurarea instruirii personalului este o parte importanta a politicii si strategiei în domeniul calitatii si trebuie considerata ca un proces ciclic determinat de permanentele schimbari care afecteaza calitatea în întreprinderi. Mobreal Divers S. S. situata în orasul Valenii de Munte.L. În conformitate cu Legea calitatii. Obtinerea unor rezultate mai bune în eficientizarea produselor. . Politica în domeniul calitatii si a mediului la "S.Organizatia Internationala de Standardizare. În literatura de specialitate. la 32 km de municipiul Ploiesti si la 90 km de Bucuresti (capitala României). care au aceasi destinatie.C Mobreal Divers S. aptitudini de utilizare.". societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat.L. necesita un volum tot mai mare de cunostinte. Aceasta se realizeaza prin mentinerea sistemului de management al calitatii în concordanta cu standardul SR EN ISO 9001/2000 precum si cu legislatia în vigoare. calitatea este definita ca fiind grad de utilitate.C. Ajuta la formularea unor strategii si politici adecvate cerintelor pietei actuale precum si la stabilirea unor obiective coerente si realiste. Calitatea este legata de cantitate.R. sectoriale si intersectoriale. Calitatea produselor si serviciilor este data de sinteza principalelor proprietati si caracteristici ce exprima gradul de utilizare în satisfacerea unei nevoi. respectiv servicii similare. respectând cerintele standardelor SR EN ISO 9001/2000 precum si cerintele legale generale.se continuu prin îmbunatatirea performantele referitoare la calitatea si la mediul înconjurator. calitatea este definita de totalitatea cerintelor care asigura integral realizarea scopului în care a fost creat si comercializat. este de a oferi produse / servicii de un înalt nivel calitativ. etc. are acces direct la transportul rutier (prin Drumul National 1A ) si la transportul feroviar (prin statia din Valenii de Munte ) ceea ce constituie un mare avantaj referitor la posibilitatile de aprovizionare si desfacere a produselor. care îi confera acestuia proprietatea de a satisface nevoile exprimate si implicite. Scopul firmei este de a preveni neconformitatile în toate fazele ce se deruleaza între identificarea cerintelor si asteptarilor clientilor si sustinerea dupa livrare. y y y IV. este o societate cu traditie româneasca. S. conformitate cu cerintele. Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor. În acest scop.ISO 9001/2000 ajuta firma: Sa demonstreze clientilor si partilor interesate ca procesele de realizare a produselor si serviciilor sunt tinute sub control si sa garanteze executia unor produse de buna calitate. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001.L. aptitudini. respectiv serviciu. dotarea cu aparatura moderna. calitatea este definita de ansamblul de proprietati si caracteristici ale unui produs. legatura se exprima prin notiunea de masura. calitati din partea personalului. ca parte integranta a politicii generale a organizatiei. Calitatea este o categorie filozofica si exprima însusirile esentiale ale unui obiect sau serviciu care îl fac sa se distinga de toate celelalte produse. Mobreal Divers S. straduindu . Masura este limita dincolo de care se schimba calitatea obiectului sau serviciului.

Hala de asamblare si prezentare mobila ar trebui extinsa cu cel putin 10 m pentru a spori capacitatea de prezentare si promovare a produselor. SC Mobreal Divers S. Germania sau chiar din Europa Centrala si de Est intra pe piata cu preturi tot mai competitive. S-a studiat procesul de productie si normele de munca si s-a ajuns la concluzia ca aceste norme sunt subdimensionate iar în perioada imediat urmatoare s-au luat masuri de reducere a volumului personalului. SUA. impune actualizarea si îmbunatatirea continua a cunostintelor personalului calificat. Cum aceste schimbari trebuie sa porneasca de sus. Personalul ar trebui sa fie mai bine motivat prin cresterea cu cel putin 25% a salariilor. 2 . În conditiile economiei de piata. de schimbare. se reduce continuu. desi în anii precedenti a avut câteva schimbari în ceea ce priveste numarul de salariati care din punct de vedere cantitativ s-a modificat de la an la an. Societatea are nevoie în mod evident de un compartiment special de resurse umane. este dotata cu echipamente performante însa fata de alte întreprinderi prezinta o oarecare ramânere în urma deoarece unele echipamente s-au uzat si necesita reparatii.L. necesita un volum tot mai mare de cunostinte.R.C Mobreal Divers S. Sursele de aprovizionare cu materii prime se afla la distante destul de mari ceea ce prezinta un dezavantaj pentru întreprindere. criticile. Deoarece productia de semifabricate se desfasoara pe utilaje uzate fizic si moral si.L. certificarea sistemului calitatii potrivit standardului ISO 9001. numeric dar si din punct de vedere al competentelor acestora. Pentru îmbunatatirea activitatii firma are nevoie de o suplimentare a spatiului productiv. dotarea cu aparatura moderna. În cadrul întreprinderii S. La nivel microeconomic. atât pentru cei cu mai multa experienta cât si pentru cei nou veniti. Mediul în care firma îsi desfasoara activitatea. Ponderea covârsitoare a inginerilor (3%) indica o situatie nefavorabila.. Astfel se poate explica regresul firmei.R. restructurarea se manifesta printr-o serie de schimbari tehnologice si metodologice. într-un ritm exponential.L.R. De asemenea. iar în perioada urmatoare s-a operat asupra personalul direct productiv. Mobreal Divers S. Preturile practicate de firma nu constituie un avantaj absolut deoarece tot mai multe firme din Olanda.C. Un mare dezavantaj pentru S. durata de viata a conceptelor. o mare atentie trebuie acordata restructurarii si modernizarii productiei. se impun efectuarea unor cursuri de specializare pentru agajati. consecinta principala fiind nefundamentarea economica a deciziilor. îl prezinta lipsa de motivare a personalului. De resursele umane ale firmei se ocupa în prezent. Esentiala pentru firma este promovarea produselor si serviciilor oferite. În ceea ce priveste structura personalului cu studii superioare se constata un dezechilibru între numarul celor cu studii superioare tehnice si numarul celor cu studii superioare economice. Firma poate apela la profesionisti pentru realizarea unui site în care vizitatorii pot vedea ce ofera firma si tot aici ei îsi pot lasa sugestiile. de aceea apar mici divergente care uneori par ca nu au rezolvare.87. ceea ce caracterizeaza si distinge epoca actuala este accelerarea procesului de înnoire. Pe masura ce creste vârsta omenirii. Anglia. societatea S. este o întreprindere destul de profitabila. societatea trebuie sa se preocupe în permanenta de cresterea nivelului de pregatire a salariatilor sai pe baza unui program de instruire adecvat. aptitudini. Salariul este foarte mic în comparatie cu efortul pe care îl depun angajatii.C. Din toate situatiile prezentate anterior dar si în capitolul II putem spune ca S.L. Hala pentru tâmplarie si hala de taiere PAL au. Aici sunt întocmite statele de plata si tot aici se tine evidenta salariatilor.Mobreal Divers S. categoriilor si legilor prin care este reflectata realitatea obiectiva a produselor si serviciilor cerute de piata. compartimentul contabilitate. disponibilizarile facându-se treptat. Internetul ar putea fi o solutie eficienta în acest caz. În acest mod s-ar rezolva o parte din divergente iar salariatii si-ar îndeplini sarcinile mult mai repede si mult mai bine. ar trebui sa-si modernizeze tehnologia existenta prin achizitionarea de noi utilaje.Retehnologizarea fabricatiei si modernizarea utilajelor.C. calitati din partea personalului.68 pentru ca în anul 2005 sa se ajunga la 440964. propunerile si. Initial s-a disponibilizat personalul direct productiv.R. Ceea ce este specific. În acest scop. Mobreal Divers S. Întreprinderea a înregistrat profit permanent prezentând o usoara scadere în anul 2003 când a ajuns la 267877. având în vedere impactul nefavorabil pe care îl au asupra calitatii produsului finit. de asemenea nevoie de mai mult spatiu productiv. asa cum am mai spus. ele sunt urmarite cel mai bine prin asa-zisul management al schimbarii prin care toate firmele românesti ar trebui sa treaca.R. de ce nu. în urma testelor efectuate as propune înfiintarea unui laborator CTC întrucât întreprinderea nu dispune de acest laborator.L.

*** http://wikipedia. Editura Lider.E. electrice si chimice. *** http://www. Brânzei S.. Ministerul Silviculturii. .S. cât pentru furnizori acest compartiment sa adune date si informatii referitoare la calitatea materiilor prime oferite de acestia si de preturile de vânzare practicate. Bucuresti 1987.ro/.Merceologie. . museums..Cârstea I. *** http://www.Crete.. 1993. Editura M.Redes Al. nu are o legatura permanenta cu clientii si furnizorii. Mobreal Divers S.ro/. Bucuresti.Redes Al.C.. Cartolibreria Salbaroli.. Editura Tehnica. Paraian E. . Petrescu V. Ravena. Editura Tehnica. 7. Editura Eficient. 1.Consider ca firma S.. monuments and environment.furnizor. *** Encyclopaedia Britannica 1994-2001.L.. Ghimpu R.Cucu N.. Raducanu I.referate. Bucuresti 1999. *** Informatii de la firma.R. Pâslaru C.Mobila stil.T.Ghid de cultura generala. 3. 8. Bucurejti. archaelogical monuments. Lito A. *** http://www.A. 2. Lito A. si Havrilla A. 10.S. 4. *** Industrializarea lemnului în produse semifinite.google. de aceea propun înfiintarea unui compartiment relational client .Vassilakis Sp. Paraianu E. 1962.regielive. 1998..Mobilierul locuintei. 9. Via Gamba.Bustacchini G. Caiet de lucrariaplicative la Merceologia produselor metalice. Fornoaga. Editura Meridiane. Fornoga C.imagini. Pépin J. Pâslaru C. 5.Redes Al.F.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. A..S. history.ro/.. *** http://www. 1991. Bucuresti. Italia.Braunstein F..Merceologie industriala. Editura Orizonturi. Bucuresti 1974. Diamandescu E.Cismaru I. Cismaru M.Miller J. Bucuresti.Ravena. Editura Didactica si Pedagogica. sites and . Bucuresti 1980. unde angajatii acestui compartiment sa poata aduna informatii referitoare la cerintele de calitate ale produselor pe care clientii le doresc cât si nemultumirile clientilor referitoare la serviciile prestate de firma. .. .ro/.. . Olaru M. . .org.E. .Antichitati. 6. o abordare mai detaliata. Industriei Lemnului si Hârtiei. Plesea D. Athens. Bucuresti 1950. mosaics.

C.Mobreal Divers S.Bucatarii obtinute de S. .L.C.L.R. Dormitoare obtinute la S. Mobreal Divers S.R.

: .C.Mobreal Divers S.L.sifoniere confectionate la S.R.

Diferite piese de mobilier obtinut la S.Mobreal Divers S.: .C.L.R.

.

.

monuments and environment. sites and monuments. Bucuresti 1974. Editura Eficient. .Mobila stil. Editura Tehnica. Editura Lider. Paraianu E. 161.Mobila stil. . 196-198.. mosaics. Ministerul Silviculturii. Ghimpu R. [3]Industrializarea lemnului în produse semifinite. 1993. .Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila. [8] Cismaru I. 1998. Cismaru M. pag. Industriei Lemnului si Hârtiei. pag. 354-355. 14 Braunstein F. 1962. 394-404. pag.Ravena. Cismaru M. . Editura Meridiane. Ghimpu R.Merceologie. Editura Tehnica. [10] Cârstea I.. pag. 1993. 97 [13] Cismaru I. [7] Encyclopaedia Britannica. . Cismaru M. Pépin J.. archaelogical pag. 1993. pag. Fornoaga. Via Gamba. Petrescu V. A.S. pag.E. pag. 285-287. [4]Cismaru I.. Editura Tehnica..Crete. Editura Tehnica. pag. Bucuresti 1950. Italia. 2 Rede Al.[1] Encyclopaedia Britannica 1994-2001.55-63. Editura Didactica si Pedagogica. 1991. [11] Vassilakis Sp.. . 79-103. 11.. Athens.. Bucuresti. si Havrilla A. [6] Cismaru I. 337 5 Redes Al. Raducanu I.. Plesea D. . Bucuresti. Cismaru M. pag.Ghid de cultura generala. Bucuresti. 1994-2001.Merceologie industriala. Ghimpu R. Pâslaru C. [12] Bustacchini G. [9] Cucu N.Mobilierul locuintei. Bucuresti. Editura Orizonturi. . Bucurejti. Bucuresti 1980. Cartolibreria Salbaroli.F... 1993. Lito A. Ghimpu R. Editura Tehnica. .. Bucuresti.Mobila stil. Ravena. Bucuresti 1999.. 184-196. .. pag. museums. . 218-220. pag. . history.Mobila stil.

Paraian E. [19] Adrian Iovescu. director general la S.referiri în domeniul calitatii . Fornoga C. si Havrilla A. Bucuresti. Bucuresti 1987. pag. o abordare mai detaliata. Mobreal Divers S. Diamandescu E.22-23.Desen tehnic si ornamental pentru tâmplarii de mobila..A. [17] Miller J. Bucuresti.C. pag. [18] Redes Al.. 210.. Lito A. o abordare mai detaliata. 30-32. Editura Didactica si Pedagogica. [16] Cârstea I.R. Brânzei S.L [21] Juran.Caiet de lucrari aplicative la Merceologia produselor metalice.T. Bucuresti. .S. pag.. director general la Accent Architecture [20] Florea Gabriel. Editura M. 1962. pag. .Antichitati.A.S..E.[15] Miller J. .Antichitati. Editura M. Pâslaru C.T. Olaru M. . electrice si chimice... 233-234.S.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful