P. 1
79341106 Suport Curs Disciplina 1 1

79341106 Suport Curs Disciplina 1 1

|Views: 214|Likes:
Published by Patruica Anamaria

More info:

Published by: Patruica Anamaria on Feb 15, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/19/2013

pdf

text

original

UNIUNEA EUROPEANĂ

GUVERNUL ROMÂNIEI MINISTERUL MUNCII, FAMILIEI ŞI PROTECŢIEI SOCIALE AMPOSDRU

Fondul Social European POSDRU 20072013

Instrumente Structurale 2007- 2013

OIPOSDRU

Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba

Investeşte în oameni! Proiect cofinanţat din Fondul Social European prin Programul Operaţional Sectorial pentru Dezvoltarea Resurselor Umane 2007 – 2013 Axa prioritară: 1 „Educaţia şi formarea profesională în sprijinul creşterii economice şi dezvoltării societăţii bazate pe cunoaştere” Domeniul major de intervenţie: 1.3 „Dezvoltarea resurselor umane din educaţie şi formare” Titlul proiectului: „Competente crescute pentru cadrele didactice!” Cod contract: POSDRU/87/1.3/S/64250 Beneficiar: Inspectoratul Şcolar Judeţean Alba

FIŞA DISCIPLINEI 1 - Curriculum : perspective conceptuale şi istorice. Reforma curriculară în România
MODULUL I: Proiectarea şi implementarea curriculumului centrat pe competenţe DISCIPLINA 1: - Curriculum : perspective conceptuale şi istorice. Reforma curriculară în România Titular curs: Marinescu Rodica Florica

Buget timp

8 ore din care: Activităţi teoretice: 2 Activităţi practice: 5 Evaluare: 1 2 Conform graficului anexat Colegiul Naţional H.C.C. – Alba Iulia (sălile 26 şi 27) Colegiul Naţional „ David Prodan” - Cugir Şcoala Generală „Constantin Săvuiu” Târgu Jiu Liceul Teoretic Novaci

Număr de credite Program orar Loc de desfăşurare

1

COMPETENŢA GENERALĂ: Identificarea relaţiei reciproce dintre componentelor curriculumului în vedera abordării sistemice a procesului de învăţământ COMPETENŢE SPECIFICE: • Utilizarea taxonomiei specifice în domeniul curriculumului • Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional prin punerea în practică a în practică a componentelor reformei curriculare din România • Operarea cu documentele curriculare în scopul formării la elevi a setului de competenţe necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală. • Aplicarea în practica şcolară a componentelor structurale ale Curricumului Naţional CORELAREA COMPETENŢELOR SPECIFICE CU CONŢINUTURILE: Nr. Competenţe Specifice crt 1. Utilizarea taxonomiei specifice în domeniul curriculumului. 2. Manifestarea unei conduite metodologice inovative în plan profesional prin punerea în practică a în practică a componentelor reformei curriculare din România Conţinuturi • • • • • • • • Delimitări conceptuale Coordonatele actualului Curriculum Naţional Idealul educaţional al şcolii româneşti Principii care guvernează învăţământul precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii Planurile-cadru de învăţământ Programele şcolare Manuale şcolare alternative Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale Delimitări conceptuale Coordonatele actualului Curriculum Naţional Idealul educaţional al şcolii româneşti Principii care guvernează învăţământul precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii Planurile-cadru de învăţământ Programele şcolare Manuale şcolare alternative Auxiliare curriculare Principii în elaborarea planurilor cadru Delimitări conceptuale Planurile-cadru de învăţământ Programele şcolare Manuale şcolare alternative

3.

Operarea cu documentele curriculare în scopul formării la elevi a setului de cometenţe necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală

• • • • • • • • • • • • • 2

4.

Aplicarea în practica şcolară a componentelor structurale ale Curricumului Naţional

norme metodologice şi materiale didactice de suport/ ajutătoare SUGESTII METOLOGICE PENTRU FORMATOR: Activitatea de formare profesională a adulţilor este o activitate de predare – învăţare şi deci urmează aceleaşi reguli ca şi formarea iniţială. pentru o parte din metodele didactice enumerate mai sus. îndrumătoare. Explicaţia – formatorul clarifică pentru cursanţi termeni. bibligrafică • Portofoliul – pentru evaluarea cursantului • Studiul de caz • Lucrarea (activitatea) practică • Lucrul în grup (echipă) În continuare. • Numirea sau alegerea de către fiecare echipă a raportorului (liderului). • 3 . aplicate în anumite condiţii specifice. activitatea practică 1)– este o metodă didactică aleasă pentru realizarea activităţilor practice. în funcţie de context. Integrarea acestei metode în lecţie trebuie să respecte următoarele etape: Tema propusă: ” Realţia dintre Planurile-cadru de învăţământ .auxiliare curriculare” Etape pentru aplicarea ca metodă „ Lucrul în echipă” • Împărţirea grupului (aleator. Este bine să se ţină cont de opţiunile personale ale fiecărui membru din echipă. concepte utilizate în proiectarea didactică pe bază de competenţe. • Prezentarea de către raportorul fiecărei echipe a „produsului” rezultat în urma activităţii echipei. Din acest motiv. • Rezolvarea de către cursanţi a sarcinii primite. exemplificăm câteva activităţi de învăţare. în procent de peste 90% sunt folosite metodele de învăţământ consacrate în formarea iniţială. în ordine alfabetică sau pe baza unor interese comune). b.manuale şcolare alternative . ghiduri metodice. • Transmiterea sarcinilor didactice de către formator. • În cadrul fiecărei echipe se împart subdiviziuni ale sarcinii primite între membrii echipei. prin distribuirea fişelor de activităţi practice sau a fişelor cu exemple extrase din suportul de curs. • Explicarea de către formator a activităţilor incluse în fişe. definiţii de bază.Auxiliare curriculare. Lucrul în echipă ( Tema 3. a. Pe parcursul acestei etape formatorul are rol de supervizor – sprijină. în activităţile concrete de formare profesională a adulţilor. vă propunem să apelaţi la următoarele metode didactice: Metode centrate pe formator: • Explicaţia Metode centrate pe cursant: • Conversaţia euristică • Referat bazat pe informare-documentare.programele şcolare . în echipe formate din 4 – 6 cursanţi. răspunde la întrebări dar nu întrerupe lucrul cursanţilor. În abordarea din punct de vedere metodologic a acestei discipline. combinate în diferite moduri.

Rolurile celor doi factori implicaţi în dezbatere. bibligrafică(Tema 5 activitatea practică 3) • Instrument de evaluare cu pronunţat caracter formativ şi creativ • Permite abordarea unor domenii noi • Evaluarea are caracter strict individualizat şi sumativ • Relevă motivaţia intrinsecă de învăţare (documentare) şi gradul de implicare individuală • Permite multiple conexiuni. iar tema supusă dezbaterii să fie parţial cunoscută de către cursanţi. Îşi prezintă părerile proprii.4 „ Metode de predare – învăţare” din Ghidul formatorului „ Elemente de psiho – pedagogie şi didactică pentru adulţi”) c. combat ideile celorlalţi participanţi cu care nu sunt de acord. avînd caracter integrator Tema referatului: « Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale » . continuitate.stabileşte pentru dezbatere Tema 2 ” Realţia dintre Planurile-cadru de învăţământ programele şcolare . Rolul formatorului şi cursanţilor în Dezbaterea unei teme (Tema 4. Dezbaterea – se recomandă ca pentru acestă metodă grupul de cursanţi să fie împărţit în semigrupe formate din 12 – 15 cursanţi. mod de prezentare 4 .manuale şcolare alternative .( Notă – la întocmirea sugestilor metodologice s-a utilizat ca material de bază cap.auxiliare curriculare” • construieşte semigrupele de cursanţi între care are loc dezbaterea • prezintă în faţa semigrupei tema şi un plan de dezbatere • coordonează dezbaterea fără a face comentarii • trage concluzia finală Cursanţii: • se străduiesc să rezolve prin efort intelectual propriu problemele stabilite prin planul de dezbatere • dezbat tematica propusă. formator şi respectiv cursanţi sunt prezentate în continuare. Referatul bazat pe informare-documentare. Îşi argumentează afirmaţiile făcute şi punctele proprii de vedere • discuţiile se desfăşoară pe bază de respect reciproc d. cu justificare ipotezei sau a unei întrebări legate de temă Analiza în detaliu a fiecărei surse de documentare Comentariul comparativ al surselor de documentare Prezentarea rezultatelor cu selectarea a ceea ce este deosebit Interpretarea personală a rezultatelor selectate Rezumarea interpretărilor într-o concluzie exprimată succint şi raportată la ipoteză (întrebare) iniţială Oportunitatea surselor bibilografice Aspect.Tema 5 Structura propusă pentru realizarea referatului Introducere Procedura Observaţiile Rezultatele Comentarea rezultatelor Concluzii Bibliografie Modul de prezentare Argumentul . activitatea practică 2) Formatorul: .

propriul progres Conţinutul portofoliului Disciplinei 1 • • fişa de lucru „Relaţia dintre principiile de elaborare a planurilor cadru şi Legea educaţiei naţionale” referatul „Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale” LISTA DE CONŢINUTURI – DISCIPLINA 1: Nr.4. Manuale şcolare alternative 2. pot avea o imagine mai bună asupra a activităţii desfăşurate • formatorii şi cursanţii pot comunica (oral sau în scris) calităţile. Delimitări conceptuale.1. Planurile-cadru de învăţământ 2. defectele şi ariile de îmbunătăţire a activităţilor • cursanţii şi formatorii pot avea un dialog concret despre ceea ce cursanţii pot realiza. oferind posibilitatea de a emite o judecată de valoare care reflectă evoluţia cursantului. 1 3. 2. Principii care guvernează învăţământul precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii Tema 2. M1_D1 Conţinuturi/Teme Forma de activitate Activitate teoretică. 2 5 . 1. Auxiliare curriculare 1 Activitate teoretică.2.3. Relaţia dintre pricipiile de elaborare a planurilor cadru şi noua Lege a educaţiei naţionale Activitate practică 1. Crt . Nr.1. • formatorii.e. Tema 3 Principii în elaborarea planurilor cadru 3. integrator. atitudinea faţă o disciplină şi despre progresul care poate fi făcut la acea disciplină • cursanţii devin parte a sistemului de evaluare şi pot să-şi urmărească. Programele şcolare 2.3. Portofoliul se constiuie dintr-o colecţie exhaustivă de informaţii despre un cursant . Idealul educaţional al şcolii româneşti 1. pas cu pas. Tema 1.1. Coordonatele actualului Curriculum Naţional 1. Ore Formatori Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia 1. obţinut printr-o varietate de metode şi tehnici de evaluare. având la dispoziţie portofoliile cursanţilor. Este un instrument de evaluare complex.2. Componentele structurale ale Curriculumului Naţional 2.

probabil ca rezultat al nevoii de control administrativ al statului asupra autonomii 6 .1. Prima lucrare lexicografică în care apare este "The Oxford English Dictionary " (OED). car de luptă.1. Scoţia (1633). Tema 4. iar înţelesul care i se conferă este cel de "curs obligatoriu de studiu sau de instruire. Olanda (1582) şi Glasgow. de aici şi semnificaţia contemporană mai frecvent utilizată: parcurs. Termenul de curriculum este consemnat pentru prima dată în documentele universităţilor din Leiden. Delimitări conceptuale. respins. termenul desemna fugă. parcurgere. susţinut într-o şcoală sau o universitate". este plasată de cercetatorul american David Hamilton (1989) în ansamblul mişcărilor ideologice şi sociale din Europa în a doua jumătate a secolului al XVI-lea. înţeles şi utilizat necorespunzător. În timp. el a fost acceptat. scurtă privire. operaţionalizat în modalităţi diferite. Relaţia dintre Planurile-cadru de învăţământ programele şcolare . Conceptul de "curriculum" este unul dintre cele mai controversate în teoria educaţională şi unul din cele mai ambigue în practica educaţională. Coordonatele actualului Curriculum Naţional 1. Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale (referat) Activitate individuală 3.portofoliul de activităţi practice independente Activitate practică individuală 1 SUPORT CURS Disciplina 1 Curriculum : perspective conceptuale şi istorice.manuale şcolare alternative auxiliare curriculare Activitate practică 2. Metamorfozarea întelesului. 1 5. întrecere.4. Reforma curriculară în România Tema 1. Evaluare: 6. drum de viaţă sau carieră ("curriculum vitae"). drum. 2 Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Alba Andronescu Rodica Marinescu Rodica Gorj Berca Anamaria Popescu Silvia Echipa 6. Tema 5. Probă practică . În limba latină. în treacăt. alergare. cursă.

dinamică. întregul corp de cursuri oferite într-o instituţie educaţională sau într-un departament al acestuia" (Webster. aşadar. Astfel planificarea şi organizarea conţinuturilor educaţionale au început să se structureze în documente care purtau numele de curriculum. universitate. dându-li-se astfel şi legitimitatea necesară. a cărui parcurgere şi absolvire asigură cursantului un grad superior de şcolarizare. desfăşurate în mediul şcolar. În anul 1902. retroactivă şi proactivă • proces interactiv între educator şi educabili • prefigurează o apropiere între educabil (elev) şi educaţie (curriculum) ⇒ Aria semantică a termenului se extinde. Includerea experienţei indirecte sau din afara şcolii reprezintă debutul concepţiei contemporane asupra educaţiei nonformale şi informale. cât şi pe cele desfãşurate în mediul extraşcolar. în lucrarea "The Curriculum" (1918). planificate şi proiectate în şcoală. Americanul Franklin Bobbitt. în lucrarea "The Child and the Curriculum". include în sfera curriculumului întreaga experienţă de învăţare a elevilor. directe şi indirecte. ci şi demersurile didactice de asimilare a acestora. numite de stat. Importanţa contribuţiei lui John Dewey din perspectiva curriculum-ului constă în: • perceperea lui ca o realitate amplă. Ele erau stabilite de comisii speciale. reieşite din derularea efectivă a exersării abilităţilor prezente şi ulterioare ale individului 7 . El propunea ca sfera conceptului de "curriculum" să cuprindă nu numai informaţiile. În lucrarea "Copilul şi curriculum-ul". precum şi recunoaşterea existenţei curriculum-ului "din afara şcolii". deci şi la modul în care aceasta este planificată şi aplicată. amplitudinea şi dinamismul curriculum-ului ca realitate educaţională. cursuri sau discipline. respectiv atât activităţile formale. Odată cu introducerea obligativităţii şcolii în decursul secolului XVIII în statele naţionale de pe continent (curentul iluminist în Germania.univerisităţilor. Programele cuprindeau conţinuturile pentru fiecare disciplină pentru fiecare clasă. colegiu. Conţinuturile eau obligatorii. de la cunoştinţe. Această tradiţie este păstrată şi astăzi! Până la mijlocul secolului al XIX-lea. care să îi permită acestuia să utilizeze în activitatea cotidiană ceea ce a învăţat la şcoală şi în activităţile din şcoală. Curriculum-ul este văzut de Franklin Bobbitt ca: • un ansamblu de experienţe concrete. la întreaga experienţă de învaţare a individului. în vederea realizării unei educaţii globale. Programele şcolare erau tipărite şi publicate. John Dewey avansa ideea curriculum-ului centrat pe elev. "New International Dictionary"). fiind obligatorii. organizat într-o şcoală. alături de ansamblul disciplinelor de învăţământ oferite şi studiate şi sugerează complexitatea. integrative. organizată de şcoală. conceptul de curriculum a fost folosit în general cu înţelesul de "curs oficial. americanul John Dewey introduce în circulaţie sintagma "experienţă de învăţare" a copilului. Franţa sau Anglia) se stabilesc şi programe şcolare pentru diversele tipuri de şcoli.

În URSS el a fost respins cu fermitate. fiind considerat burghez. aceste experinţe au loc într-un mediu de învăţare care.• un ansamblu de experienţe de învăţare explicite. precum şi implementarea acestui plan în clasă. Tyler considera că aceasta implică patru acţiuni.) 2. Cum pot fi selectate experienţele de învăţare. în timp ce Franţa. concepute şi preconizate finalist de către şcoală. Spania. " Curriculumul înseamnă planul realizat pentru călăuzirea procesului de învăţământ în şcoli. pe autonomia ei în materie de concepţie curriculară. Ţările Scandinave. pentru a dezvolta abilităţile existente şi a le completa cu altele noi. În ceea ce priveşte elaborarea curriculum-ului. care sunt susceptibile de a fi utile în atingerea acestor obiective? (Introducerea experienţelor de învăţare. Olanda. reprezentat de obicei în documente oficiale realizate la câteva nivele de generalitate. În ceea ce priveşte structura demersului pentru furnizarea de instruire şi evaluare Tyler propune: ⇒ • • • • ⇒ Raţionament Tyler 1. Cum se poate evalua eficienţa experienţelor de învăţare? (Evaluarea procesului de revizuire şi zonele în care nu au fost eficiente. Cum pot fi organizate experienţele de învăţare pentru instruirea eficientă? (Modul de organizare a experienţelor în scopul de a maximiza efectul lor.) 4.) În a doua jumătate a secolului XX curriculum în educaţie a pătruns în Marea Britanie. reacţionar. Ce scopuri educative ar trebui să încerce să atingă şcoala? ((Definirea obiectivelor adecvate de învăţare. în concordanţã cu obiectivele educaţionale formulate stabilirea metodologiilor de organizare a experienţelor de învăţare. Germania. de asemenea influenţează ceea ce este învăţat" (Glatthorn. 1987) Curriculumul azi : 8 . decadent. Italia. funcţie de metodologii şi de conţinuturile selectate evaluarea rezultatelor activităţii de instruire. au rămas indiferente sau chiar refractare faţă de fenomenul curriculum. eminamente directe. Elveţia. Prima formulare modernă a teoriei curriculum-ului este realizată de americanul Ralph Tyler în „Principiile de bază de Curriculum şi Instrucţiunii” (1949) ⇒ Conceptul era configurat cu focalizarea expresă pe instituţia şcolară.) 3. Belgia. cu valoare de norme pedagogice aplicabile în următoarea ordine ierarhică: formularea obiectivelor educaţionale ale procesului de învăţământ selectarea experienţelor de învăţare şi a conţinuturilor cu valenţe formative.

dar aceasta nu este înţeleasă în sens tradiţional. situaţie însuşire este necesară în sau experienţă care pot ajuta vederea obţinerii calificării la dezvoltarea aptitudinilor formale într-un domeniu al cognitive şi afective cunoaşterii sau al practicii 9 Fapt curricular: Actele educatorului sau ale educatului. forme comportamentale.Un curriculum include conţinuturi culturale precum şi conceptele acţiunii. Funcţiile curriculumului : 1.1973): Curriculum formal Conţinut curricular Grup sistemic de cursuri sau Orice subiect de studiu. cu impact în situaţii specifice de învăţare. accepţiunea modernă. Accepţiuni ale conceptului de “curriculum” a.. Oamenii devin prin acest proces capabili de acţiune în propria matrice culturală. Sistematizare / ordine: delimitarea domeniilor şi disciplinelor de predare-învăţare. medii şi idei care sunt în legătură cu acestea. Deschidere: crearea de spaţii pentru manifestarea cadrului didactic şi a elevului 4. forme simbolice de exprimare. Orientare: asigurarea stabilităţii şi continuităţii 2. abordat în viziune globală şi sistemică asupra acţiunilor educative. asigurarea posibilităţii de comparare 3. C. oferirea de posibilităţi pentru studiul interdisciplinare 5. tradiţională ⇒ superpozabil cu conţinutul învăţământului ⇒ obiectivat în documente şcolare (şi universitare) care planificau conţinuturile instrucţiei (programa şcolară) b. accepţiunea restrânsă. ci ca o valorificare accentuată a potenţialităţilor celor care se educă DEFINIŢIE: Curriculumul se referă la oferta educaţională a şcolii şi reprezintă sistemul experienţelor de învăţare directe şi indirecte oferite educaţilor şi trăite de aceştia în contexte formale. cu efecte concrete.V. Toate aceste conţinuturi sunt transmise prin procese de predare / învăţare. valori. asupra procesului educaţional. ⇒ se păstrează sensul de traiectorie intelectuală şi afectivă pe care şcoala o propune elevului. de subiecte de studiu. Coordonare: coordonarea proceselor de învăţare.1959. Evaluare: Evaluarea succesului / insuccesului ambilor participanţi la procesul de predareînvăţare (elev şi profesor) Conform "Dictionary of Education " (Good. anticipate realist asupra celor din urmă şi asupra procesului însuşi. neformale şi chiar informale. El rămâne realitate interactivă între educatori şi educabili. largă ⇒ concept integrator. a căror material educaţional. orientare către reorganizarea experienţei acestuia din urmă .

cadrele didactice sunt familiarizate cu noţiunea de "didactică" noţiune ce presupune descrierea . este rezultat al reprezentarilor.umane. cunoştinţelor de orice natură ale diverselor categorii de adulţi care sunt implicaţi în acest proces. se pregateşte şi se pune în aplicare procesul de predare . Toate componentele curriculumului . deschiderea necesară a avut loc abia după 1990 şi mai ales după 1997. Uneori era tradus folosindu-se termeni cum ar fi cel de programă. proiectare. conţinuturile latente sau implicite. de cei ce au conceput şi elaborat programele analitice). evaluare. inovare. educaţi. nonformală şi informală. forme de organizare) precum şi descrierea funcţiilor fiecareia dintre aceste componente în general se discută o comparaţie între "didactică " şi "curriculum ". Structura şi necesităţile sistemului economic national influenţează curriculumul prin conştientizarea impactului acestui sistem asupra calităţii vieţii. În acest sens curriculumul suportă o serie de influenţe care îi dau o formă şi un conţinut distinctiv de la o ţară la alta sau. Ideologiile şi practicile educaţionale curente influenţează forma curriculumului 10 Economice Sociale şi . dezvoltare. calitatea vieţii şcolare. Politice Tipuri de influenţe Cultura politică a unei ţări influenţează în mod clar curriculumul. ciclul reluându-se cu definirea altor obiective. însă. Regimurile autoritare au ca trăsătură comună puternica centralizare a politicii educaţionale iar cele democratice tind spre descentralizare dar şi aceste ţări au un curriculum naţional deoarece istoriile lor au facut ca practicile educaţionale din diverse regiuni să aibă trăsături comune. metode . • • În aceste condiţii se întelege că atât procesul de planificare. obiectivele / competenţele. el era evitat. evaluarea performanţelor . obiective . din precauţie. pentru ca . explicarea şi clasificarea componentelor procesului de învaţământ (educatori. de la o comunitate la alta. elaborare. uneori. În România. credinţelor. La noi în ţară. mijloace. reînnoire. IMPORTANT!! • "Curriculum " defineşte obiectivele / competenţele înainte de conţinuturi pentru că nu se pot stabili conţinuturile înaintea sau independent de obiective/competenţe (înainte de 2000 conţinuturile erau date în programe iar profesorii trebuiau să definească obiectivele operaţionale presupuse. modalităţile de articulare între educaţia formală. mijloacele didactice. stilurile pedagogice . probabil . Se încearcă măsuri de reformă care intenţionează ca şcolile să producă persoane pregatite pentru cerinţele economice concrete.zis. ideilor. conţinuturi. conţinuturile. locul învaţării. În funcţie de aceasta se realizează planificarea unui sistem de evaluare apoi.sunt în relaţie reciprocă fiecare cu fiecare şi în ansamblul lor. în final să se pună în aplicare evaluarea. Însă. Educaţia se desfăşoară în spirală având ca punct de pornire definirea sarcinilor şi obiectivele educaţionale. termenul a început să fie semnalat sporadic din anii 1980.idealul educaţiei. implementare a curriculumului cât şi curriculumul ca produs.învaţare propriu . finalităţile educaţiei. formele de organizare a învatării. metodele. principii.

precum şi lipsa de informaţii cu privire la modalităţile alternative de organizare a educaţiei. în mod tradiţional.Elevul care pune intrebari se abate de la conţinutul programei şi-i deranjeaza sau îi întarzie pe ceilalţi.culturale prin presupoziţile pe care se bazează . Modul de organizare a învăţământului pe clase şi lecţii duce la promovarea obedienţei ca formă a succesului . adevarate paradigme care crează bariere psihologice şi instituţionale în calea reformei. ⇒ Învăţământul pregateste pentru examene (aprecierea succesului sau a eşecului unei şcoli se face pe baza numărului de elevi reuşiti la examenele de admitere şi după numărul premiilor obţinute la olimpiadele scolare). ⇒ Efectul lor: Utilizarea unor programe analitice unice pentru întregul învăţământul obligatoriu generează o uniformizare mentală a populaţiei şcolare. Rousseau. 11 . Intelectuale Figuri binecunoscute din istoria şi tradiţia educaţiei şi pedagogiei cum ar fi Comeniuis . copiilor. Herbart si Dewey sunt creditate ca fiind acelea care au schimbat atât teoriile cât şi practicile educaţiei (modul în care aceşti gânditori influentează în realitate pe educatorii de pretutindeni ramane un subiect complex pentru cercetare şi dezbatere în continuare). au creat unele tipuri de reprezentări mentale. o profundă influenţă asupra trasmiterii culturale. concepţia că învaţarea înseamnă însuşire de cunoştinţe duce la o formă a curriculumului ca o înşiruire logică de cunoştinţe sistematizate. Pestalozzi. (De exemplu. precum şi prin metodele de învăţământ posibil de utilizat în condiţiile supraîncărcării programelor s-a realizat un mod de "automatizare a actului gândirii". Interesul în identificarea originilor ideilor pedagogice importante şi în urmarirea influenţei lor asupra educaţiei publice a dat naştere unui domeniu de studiu din ce în ce mai complex numit istoria curriculumului. Aceste "paradigme" se interrelaţioneaza şi se condiţionează reciproc astfel încat sunt foarte greu de eliminat. În ţara noastră tradiţia. mentalităţile şi obisnuinţele formate în perioada educaţiei de tip comunist. iar ideologia determinismului social duce la organizarea învaţământului pe clase şi colective în care individualizarea este greu de obţinut iar autonomia individuală este negată). Elevul care reproduce lecţiile şi respectă tot ceea ce îi spune profesorul fără a-şi exprima opinii proprii este apreciat pozitiv . sarcina cadrelor didactice fiind aceea de a transmite cunoştinţele cuprinse în programe. Învăţământul trebuie să fie centralizat. Prin modul de desfăşurare al lecţiilor. Religia are. Nu se are în vedere relevanţa socială a rezultatelor (inserţia pe piata muncii) ⇒ Învăţământul este orientat academic. Accentul principal e pus pe însuşirea ştiintelor ca limbaj şi pe rezolvarea unor probleme care dezvoltă o gândire logica de tip algoritmic şi care nu au nici o tangenţă cu viaţa şi experienţa cotidiană şi personală a elevilor. Ca atare este sarcina Ministerului să realizeze planuri şi programe de învăţământ. Responsabilitatea fata de educaţia copiilor şi faţă de conţinutul acesteia aparţine Ministerului Învăţământului. ⇒ Învăţarea înseamna însusirea de cunoştinţe.

Cerinţele fundamentale ale societăţii faţă de acţiunea educativă se reflectă. pe care şcoala este chemată să o formeze. dar nu sunt interesaţi decât rar. Unii profesori ofera direct cunoştinţe. psihologică (să raspundă nevoilor şi posibilităţilor indivizilor)şi pedagogică. originile sale se află în realitatea socială. Concluzii privind curriculumul ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ este învăţarea sistematică a disciplinelor şcolare este centrat pe elev se focalizează asupra înţelegerii şi ameliorării societăţii abordare globală este un proces. 2 (3) din Legea educaţiei naţionale) 12 . în formarea personalităţii autonome şi în asumarea unui sistem de valori care sunt necesare pentru împlinirea şi dezvoltarea personală.Curriculum este ca un drum pe care elevul trebuie să-l parcurgă de-a lungul perioadei de şcolarizare. la nivelul conţinutului idealului educaţional. elevul este tentat să reţină doar ceea ce îi este necesar pentru promovarea unor examene. pentru incluziune socială şi pentru angajare pe piaţa muncii”. Potrivit Legii educaţiei naţionale„Idealul educaţional al şcolii româneşti constă în dezvoltarea liberă. impus o data pentru totdeauna. de modul în care aceştia au prelucrat ceea ce au acumulat . Idealul educaţional al şcolii româneşti Idealul educaţiei ⇒ nu este un model standard. Asumându-şi responsabilităţile de formare a cetăţenilor. alţii îi învaţă pe elevi cum să le dobândească. Transformările profunde ce se petrec în societatea contemporană impun instituţiei şcolare noi exigenţe de pregătire a tinerelor generaţii. nu un produs 1. pentru dezvoltarea spiritului antreprenorial. în mod abstract. Din formularea idealului educaţional trebuie să se desprindă caracteristicile esenţiale ale tipului de personalitate. În fiecare an de studiu şi în fiecare ora el trebuie să-şi ia în bagaj şi să care cu el cunoştinţele predate la fiecare disciplină. Din când în când profesorii evaluează cantitatea de cunoştinţe existentă în bagajul elevilor. care influenţează hotărâtor concepţia privind rolul sistemului de învăţământ. Fiecare cadru didactic este responsabil de propria disciplină.2. idealul se îmbogaţeşte cu noi elemente. dar şi în fiecare zi de şcoală. (să permită o transpunere practică în plan instructic-educativ) iar pe masura cunoaşterii şi perfecţionării acestora. Valoarea pedagogică a orcărui ideal educativ depinde de echilibrul pe care reuşeşte să-l stabilească între realitate şi posibilitate. prin proiecte curriculare novatoare. şcoala se vede nevoită să se adapteze mereu. rapidelor schimbări economice şi sociale. pentru participarea cetăţenească activă în societate. integrală şi armonioasă a individualităţii umane. (Art. ci un model dinamic ce permite redimensionari în funcţie de câmpul de posibilităţi în care are lor educaţia ⇒ nu este o construcţie arbitrară. Şi atunci . firesc .

în baza căruia unităţile şi instituţiile de învăţământ răspund public de performanţele lor. Într-o asemenea optică. Principii care guvernează învăţământul precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii . iniţiativă şi creativitate. S-a procedat la o restructurare curriculară. promovării şi păstrării identităţii naţionale şi a valorilor culturale. încât să corespundă exigenţelor sociale de ordin cultural-ştiinţific. Pâna nu demult se aprecia că obiectivul prioritar al învăţământului este înstruirea sau transmiterea cunoştinţelor de la profesor spre elevi. În acest sens. caracteristici considerate esenţiale în dezvoltarea personalităţii lor. Căutând să asigure pregătirea elevilor pentru îndeplinirea diverselor roluri sociale. pe care profesorul le consideră necesare pentru cultura lor generală.în baza căruia deciziile principale se iau de către actorii implicaţi direct în proces. adaptabilitate. Conţinutul său are o determinare socială. restructurarea procesului educaţional în toate sferele şi articulaţiile sale este centrată pe accentuarea aspectului formativ. e) principiul descentralizării .în baza căruia accesul la învăţare se realizează fără discriminare. 13 . prin gestionarea resurselor existente.în baza căruia activităţile de învăţământ se raportează la standarde de referinţă şi la bune practici naţionale şi internaţionale. Orice Curriculum pertinent proiectează aceste exigenţe formative la nivelul programelor şcolare. 3.în baza căruia educaţia răspunde nevoilor de dezvoltare personală şi social-economice. instituţia şcolară îşi redefineşte obiectivele în funcţie de calităţile pe care aceştia vor trebui să le demonstreze. h) principiul asumării. c) principiul relevanţei . şcoala trebuie să-şi asume obiective formative prin urmărirea cărora elevul este condus spre o integrare rapidă şi eficienta în câmpul social. Idealul educaţional reglează întregul efort educativ. ale poporului român. deoarece reflectă cerinţele societăţii faţă de acţiunea educativă. Art. profesional şi moral-civic. d) principiul eficienţei . impunând obiective educaţionale adecvate evoluţiei societăţii. f) principiul răspunderii publice . responsabilitate. precum şi învăţarea pe tot parcursul vieţii din România sunt: a) principiul echităţii . care să vină în întâmpinarea complexelor transformări economico-sociale. În funcţie de calitatea acestei integrări vom putea aprecia relevanţa şi calitatea procesului educaţional. Multă vreme şcoala s-a ocupat mai mult de transmiterea cunoştinţelor într-o formă elaborată şi mai puţin de formarea competenţelor şi atitudinilor solicitate de o lume în schimbare. datorate schimbării mediului social.(1) Principiile care guvernează învăţământul preuniversitar şi superior.în baza căruia se urmăreşte obţinerea de rezultate educaţionale maxime. b) principiul calităţii . g) principiul garantării identităţii culturale a tuturor cetăţenilor români şi dialogului intercultural. păstrarea şi reproducerea unor conţinuturi. Impactul său modelator se concretizează în personalităţi astfel formate. Eforturile de adaptare la noile situaţii. au condus la mutaţii profunde în domeniul învăţământului.3. astfel încât elevii să fie pregătiţi să dea dovadă de competenţe funcţionale. Reorientarea sistemului este menită să corijeze neajunsurile învăţământului tradiţional.Pentru dezvoltarea tipului de personalitate dezirabil. 1. învăţarea se rezumă la înregistrarea.

principiul fundamentării deciziilor pe dialog şi consultare. principiul libertăţii academice. iar din anul şcolar 2000-2001. a metodelor de predare. 3 din Legea educaţiei naţionale) Tema 2. prin comunicarea periodică şi adecvată a acestora. principiul promovării educaţiei pentru sănătate. principiul respectării dreptului la opinie al elevului/studentului ca beneficiar direct al sistemului de învăţământ. învăţare şi evaluare. în baza principiului subsidiarităţii. Aceste Planuri-cadru stau la baza unui nou Curriculum Naţional. - 14 . inclusiv prin educaţia fizică şi prin practicarea activităţilor sportive.i) j) k) l) m) n) o) p) q) r) s) t) u) principiul recunoaşterii şi garantării drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale. în ţara noastră se lucrează cu un noi Planuri-cadru de învăţământ.concretizat în asigurarea vizibilităţii totale a deciziei şi a rezultatelor. culturale. principiul centrării educaţiei pe beneficiarii acesteia. dogme religioase şi doctrine politice. din anul şcolar 1999-2000 şi la clasele V-IX. principiul incluziunii sociale. principiul organizării învăţământului confesional potrivit cerinţelor specifice fiecărui cult recunoscut. principiul participării şi responsabilităţii părinţilor. a conţinuturilor învăţării. lingvistice şi religioase. 64.1. principiul libertăţii de gândire şi al independenţei faţă de ideologii. dreptul la păstrarea. principiul autonomiei universitare.curriculum-ul nucleu şi curriculumul la decizia şcolii). cu care s-a operat începând din anul şcolar 1998-1999 numai la clasele I-V. (2) Curriculumul Naţional reprezintă ansamblul coerent al planurilor-cadru de învăţământ şi al programelor şcolare din învăţământul preuniversitar. principiul transparenţei . (Art. într-o manieră semidescentralizată (Curriculum-ul Naţional fiind alcătuit din două segmente . inclusiv la liceu. la dezvoltarea şi la exprimarea identităţii lor etnice. principiul asigurării egalităţii de şanse. Componentele structurale ale Curriculumului Naţional 2. care propune o articulare a obiectivelor educaţionale. Art. numărul de ore acordat acesteia TC+ CD şi disciplinelor la decizia şcolii ⇒ au un caracter unitar pentru fiecare nivel/ filieră/profil/specilializare ⇒ au un caracter obligatoriu ⇒ ⇒ În prezent. (1) În învăţământul preuniversitar se aplică Curriculumul Naţional elaborat în conformitate cu nevoile specifice dezvoltării personale şi nevoile pieţei forţei de muncă şi ale fiecărei comunităţi. Planurile-cadru de învăţământ sunt documente oficiale elaborate şi aprobate de MECTS sunt nominalizate disciplinele trunchiului comun pentru fiecare arie curriculară.

disciplinele obligatorii au o pondere de 80% în planurile-cadru de la nivelul învăţământului obligatoriu şi de 70% în cele de la nivelul liceului. asistată de cadrul didactic. respectiv modulele de pregătire obligatorii şi opţionale. (1). Art. (5)Curriculumul la decizia şcolii se constituie atât din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivel naţional. cercetării. _3410_ din _16.(1) Numărul de ore alocat disciplinelor din planurile-cadru de învăţământ este de maximum 20 de ore pe săptămână la învăţământul primar. Consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei. a conţinuturilor predate.2009 Aria curriculară/ TC+ TC CD CDS Disciplina CD LIMBĂ ŞI 6 2 8 1 COMUNICARE Limba şi literatura română 3 1 4 Limba modernă 1 2 2 Limba modernă 2 1 1 2 MATEMATICĂ ŞI 6 5 11 ŞTIINŢE ALE NATURII Matematică 2 2 4 Fizică 2 1 3 Chimie 1 1 2 Biologie 1 1 2 OM ŞI SOCIETATE 4 0 4 Istorie 1 1 Geografie 1 1 Socio-umane/ 1 1 Educaţie pentru societate Religie 1 1 ARTE 0 1 1 Educaţie muzicală 0. 65 EXEMPLU PLAN-CADRU DE ÎNVĂŢĂMÂNT PENTRU CICLUL INFERIOR AL LICEULUI FILIERA EORETICĂ – PROFIL REAL SPECIALIZĂRILE: MATEMATICĂ-INFORMATICĂ . Cercetării. Aceste ore sunt alocate atât pentru predare şi evaluare.5 0. cât şi pentru învăţarea în clasă. . părinţilor şi pe baza resurselor disponibile. disciplinele opţionale au o pondere de 20% în planurile-cadru pentru învăţământul obligatoriu şi de 30% în cele pentru liceu. cât şi din pachete disciplinare opţionale ofertate la nivelul unităţii de învăţământ.(1) Planurile-cadru de învăţământ cuprind disciplinele. (3) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. Legea educaţiei naţionale. a istoriei şi tradiţiei minorităţilor naţionale şi a învăţământului bilingv. numărul maxim de ore poate fi depăşit cu numărul de ore prevăzute pentru studierea limbii materne. tineretului şi sportului. (2) Prin excepţie de la prevederile alin. Capitolul IV Curriculumul învăţământul preunivesitar art. (3) în cadrul Curriculumului Naţional.III. 65. ANEXA 1 la Ordinul ministrului educaţiei.64. Art. stabileşte curriculumul la decizia şcolii. precum şi numărul minim şi maxim de ore aferente acestora. cercetării şi inovării nr. - 66. conform prezentei legi. în urma consultării elevilor.5 15 . domeniile de studiu. regional şi local. iar curriculumul la decizia şcolii se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire opţionale. respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei. (2) Trunchiul comun se constituie din disciplinele/domeniile de studiu/modulele de pregătire obligatorii. 25 de ore pe săptămână la învăţământul gimnazial şi 30 de ore pe săptămână la învăţământul liceal. (4) în cadrul Curriculumului Naţional.

la caracterul lor adevarat. a lucrărilor de laborator. deschis noilor achiziţii ştiinţifice Cerinţa potrivit căreia programele analitice să aiba capacitatea de a-şi 16 . CD = curriculum diferenţiat. CDŞ = curriculum la decizia şcolii NOTĂ: *Pentru fiecare disciplină din aria curriculară Arte se alocă. în fiecare semestru şcolar Pornind de la Planul –cadru se realizează schele orare ale fiecărei clase (alocarea orei prevărute la CDŞ în cazul acestei clase) 2. exercţiilor. în clasa a IX-a şi în clasa a X-a. palpabil rezultat din reflectarea adecvată a realităţii Constă în ordonarea (înlanţuirea) treptată a cunoştinţelor.5 1 0. câte o (una) oră o dată la două săptămâni. Programele şcolare ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ ⇒ documente oficiale elaborate şi aprobate de MECTS definesc obiectivele/ competenţele generale şi specifice predării fiecăreia din disciplinele prevăzute în planurile de învăţământ formulează recomandari metodice referitoare la folosirea celor mai adecvate strategii didactice delimitează şi orânduiesc structurile tematice care configurează conţinutul disciplinelor planifică totalul orelor pe tipuri de activităţi didactice şi pe unităţile de bază ale structurii tematice sunt principalul instrument al profesorului (se constituie ca un ghid ) au un caracter obligatoriu şi sunt unice Criterii ale programei : Relevanţa Autenticitatea şi consistenţa internă Succesiunea/ Secvenţialitatea/ Gradualitatea Concordanţa / Corelarea tematică / Consistenţa externă Maxima valoare formativă Mobilitatea Valoarea conţinutului obiectivului/competenţei în întregime şi defalcat pe capitole sau structuri tematice stabilite în raport cu obiectivele/competenţele specifice definite în partea introductivă a programei şi în raport cu utilitatea informaţiilor selecţionate Se referă la corectitudinea ştiinţifică şi la modernitatea cunostinţelor prevăzute.2. Trebuie să asigure legătura între conţinutul unei programe analitice şi conţinutul programelor celorlalte obiecte de învatare pentru a avea o unitate şi coerenţă a cunoştintelor predate Trebuie selecţionate acele teorii şi concepte fundamentale care constituie un mesaj cognitiv interesant.Educaţie plastică TEHNOLOGII Tehnologia informaţiei şi a comunicaţiilor Informatică EDUCAŢIE FIZICĂ ŞI SPORT Educaţie fizică Total ore/ săptămână TC/ CD/ CDŞ Total ore/ săptămână TC/ CD/ CDŞ 2 2 0.5 3 2 1 1 1 28 29 1 1 1 1 19 9 TC = trunchi comun.

manualul pentru profesor (cuprinde explicarea obiectivelor specifice.3. structurii asociative a părinţilor. respectiv modulele de pregătire obligatorii din învăţământul preuniversitar sunt elaborate de către instituţiile şi organismele abilitate ale Ministerului Educaţiei. Tineretului şi Sportului şi se aprobă prin ordin al ministrului educaţiei. 66. după caz. pentru consolidarea cunoştinţelor sau pentru stimularea elevilor capabili de performanţe superioare. Capitolul IV Curriculumul învăţământul preunivesitar art. consiliului consultativ al elevilor.65. precum şi a reprezentanţilor comunităţii locale şi. explicarea conţinuturilor pe baza programelor şcolare.schimba operativ cuprinsul (programele trebuie să ţina pasul cu realitatea) Art. respectiv modulele de pregătire opţionale se elaborează la nivelul unităţilor de învăţământ. pentru fiecare disciplină. (4) Programele şcolare stabilesc. a operatorilor economici cu care unitatea de învăţământ are relaţii pentru pregătirea practică a elevilor. eventual În raport cu tehnica consemnării. Legea educaţiei naţionale. în funcţie de caracteristicile elevilor şi de strategia şcolii din care face parte. manual programat (elaborat mai mult experimental pe baza diferitelor modalităţi de programare – interesul pentru acest tip de manual e în scădere deoarece se bazează în principal pe asocierea mecanică şi mai puţin pe 17 .manualul şcolar obişnuit (cuprinde prioritar informaţia ce trebuie asimilată de către elev) 2. Programele şcolare sunt aprobate de consiliul de administraţie al unităţii de învăţământ Art. Manuale şcolare alternative documentul pedagogic ce dezvoltă sistematic structura unei programe şcolare ⇒ instrument al predării (instrumentul profesorului de orientare în pregatirea lecţiilor) ⇒ instrument al învatarii pentru elev ⇒ Clasificare : În raport cu destinatarul stabilit 1. păstrării şi difuzării informaţiei 1. Cercetării. finalităţile urmărite şi evidenţiază conţinuturile fundamentale de ordin teoretic. (5) Planurile-cadru şi programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. (5) Pentru fiecare disciplină şi domeniu de studiu. experimental şi aplicativ. lăsând la dispoziţia cadrului didactic 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu respectiv. 66 2. cu consultarea consiliului profesoral. (6) Programele şcolare pentru disciplinele/domeniile de studiu. manual şcolar clasic (care cuprinde doar texte şi ilustraţii) 2. 65. programa şcolară acoperă 75% din orele de predare şi evaluare. domeniul de studiu/modul de pregătire din planul de învăţământ. profesorul decide dacă procentul de 25% din timpul alocat disciplinei/domeniului de studiu este folosit pentru învăţare remedială. expunerea informatiei predarii cu un plus de cunoştinţe faţă de manualul elevului. tineretului şi sportului. cercetării. în cazul copiilor cu probleme speciale. conform unor planuri individuale de învăţare elaborate pentru fiecare elev. oferind orientări metodologice generale pentru realizarea şi evaluarea acestora.

manualul şcolar modern (are ataşate CDuri. diversifică sursele de informare ale elevilor) Funcţiile manualului 1. aceste auxiliare curriculare sunt utilizate în spiritul concepţiei sistemice.Funcţie de informare – furnizează informaţii pentru un nivel corespunzator de şcolarizare 2. exemple ) întelegere) 3.Funcţie formativă – efectul exercitat de manual asupra întregii vieţi psihice a şcolarilor. Ele descriu condiţiile de aplicare şi de monitorizare ale procesului currricular şi conţin sugestii metodologice. Aceste resurse sunt conexe manualelor. pentru implementarea adecvată și eficientă a curriculumului (ghiduri metodice.4. indicaţii bibliografice.E. Analizați pe grupe situația de caz propusă și completați fișa de lucru 1 cu informațiile cerute. Relaţia dintre pricipiile de elaborare a planurilor cadru şi noua Lege a educaţiei naţionale ACTIVITATEA PRACTICĂ 1 – „Relaţia dintre pricipiile de elaborare a planurilor cadru şi Legea educaţiei naţionale – situația de caz Sarcina de lucru: În fișa de lucru 1 vă sunt date principiile de elaborare a panurilor cadru. Are latura semantică de furnizare de informaţii şi latura educativş care antrenează capacităţile 3. îndrumătoare. norme metodologice şi materiale didactice de suport/ ajutătoare. interesului 4. în procesul didactic. Auxiliare curriculare Auxiliare curriculare sunt produse curriculare utilizate de cadrele didactice și de elevi. alte mijloace sau materiale auxiliare care amplifică. Pentru a-şi valorifica valenţele didactice.(1) L. portofolii.3. în menţinerea atenţiei.). DVD-uri. exerciţii. culegeri etc.Functie stimulativă – constă în susţinerea de către conţinutul manualului a unei motivaţii pozitive în activitatea de învatare.N. fac parte din curriculum-ul de suport şi facilitează demersurile didactice practice de valorificare a programelor şcolare şi/ sau a manualelor şcolare.1. Pentru realizarea activității ve . lucrări de laborator. Tema 3 Principii în elaborarea planurilor cadru 3. 2.ți utiliza ca materiale de informare:  Titlul I art.şi sistematizate în alt mod. 18 . articulate despre curriculum-ul disciplinelor de învăţământ şi despre componentele acestuia.Funcţie de autoinstruire – exprimă contribuţia manualului la pregatirea condiţiilor pentru trecerea de la educaţie la autoeducaţie.

Etape de lucru. suportul de curs Tema1 subpunctul 1. a concluziilor care au fost formulate în cadrul fiecărei echipe (concluziile se vor scrie pe foaie flipchart.3 L. (timp de lucru 40 minute) IV. Completarea fișei și formularea concluziilor în cadrul echipei (timp de lucru 20 minute) V. I. timp afectat 10 minute) II. • Fișa de lucru se va preda formatorului.E.Citirea cu atenție a materialelor recomandate (timp afectat 30 minute) III. Anunțarea de către raportorul fiecărei echipe.3.Formarea echipelor de lucru și desemnarea raportorului de către fiecare echipă de lucru (maxim 5 membrii într-o echipă. Analizarea în cadrul fiecărei echipe a principiilor de elaborare a planurilor cadru date în fișa de lucru și stabilirea corelaților lor cu principiile corespunzătoare din art. 19 . timp afectat 20 minute) NU UITAȚI! • Să treceți pe fișă numele și prenumele fiecărui membru din echipă.N.

____________________________________ D1 TEMA 1 FIŞA 1 „Relaţia dintre principiile de elaborare a planurilor cadru şi Legea învăţământului ” În eventualitatea că veţi participa la elaborarea unui Relaţia Observaţii plan-cadru de învăţământ. ____________________________________ 4. realizată în cadrul învăţământului obligatoriu. Principiul selecţiei şi ierarhizării culturale – a condus la 20 .FIȘA DE LUCRU 1– „Relaţia dintre pricipiile de elaborare a planurilor cadru şi Legea educaţiei naţionale – situația de caz activitate practică în echipă DATA:______________ ________ COMPONENȚA ECHIPEI: 1. ____________________________________ 3. Principiul descentralizării şi al flexibilizării curriculum-ului – se referă la îmbinarea trunchiului comun cu curriculum-ul aflat la decizia şcolii. ____________________________________ 5. prin parcurgerea trunchiului comun. Principiul egalităţii şanselor – se referă la dreptul fiecărui individ la educaţia comună. Principiul descongestionării – recomandă selectarea. ____________________________________ 2. structurarea şi esenţializarea conţinuturilor programelor şcolare şi diminuarea supraîncărcării informaţionale. ce Principii de elaborare principiu/articole din (măsura în care ele se principii veţi încerca să a Planului cadru Legea educaţiei reflectă sau nu în puneţi în aplicare? Explicaţi naţionale formulările legiuitorului) cum influenţează fiecare principiu conţinutul unui plan-cadru de învăţământ.

integrarea disciplinelor de studiu într-un sistem şi la interrelaţionarea lor. implicit. permiţând structurarea Curriculum-ului Naţional în arii curriculare (consacrarea conceptului de "arie curriculară" s-a realizat cu prilejul actualei reforme din învăţământ). care se referă la asigurarea echilibrului optim între ariile curriculare şi disciplinare de studiu. a unor legături optime şi a unor colaborări între instituţiile de învăţământ şi comunitate Principiul compatibilizării cu standardele europene în învăţământ . Principiul coerenţei. în plan orizontal şi vertical Principiul racordării la social – subliniază necesitatea asigurării unor corespondenţe între instituţiile de învăţământ şi cerinţele sociale. Principiul funcţionalităţii – recomandă adaptarea disciplinelor de studiu şi.cu paradigmele educaţionale promovate la nivel 21 . a ariilor curriculare la particularităţile de vârstă ale elevilor şi gruparea programelor de studiu preuniversitare pe cicluri optime.

auxiliare curriculare ACTIVITATEA PRACTICĂ 2 – DEZBATERE TEMA propusă „Relaţia dintre Planurile-cadru de învăţământ . I.auxiliare curriculare” Etape de lucru. IV. Relația programă – manual 3. Concluzii ( 20 Tema 5. Relația plan cadru – programă 2. CONCLUZII Tema 4. II.european.programele şcolare manuale şcolare alternative . Relaţia dintre Planurile-cadru de învăţământ .programele şcolare manuale şcolare alternative .  Referatul să aibe 2 – 4 pagini Referatul se va preda atât în format electronic cât și listat. III. Relația manual – auxiliare curriculare 4. Formarea semigrupelor de către formator ( timp afectat 5 minute) Prezentarea de către formator a planului de dezbatere a temei (5 minute ) Analizarea în cadrul fiecărei semigrupe a planului de dezbatere a temei propuse minute ) Prezentarea părerilor fiecărei semigrupe și argumentarea acestora ( 30 minute) PLAN DE DEZBATERE 1. Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale (referat) ACTIVITATEA PRACTICĂ 3 – INDIVIDUALĂ Sarcina de lucru: Întocmirea unui referat cu tema „Elementele de noutate privind Reforma curriculară regăsite în noua Lege a educaţiei naţionale” Recomandări: Consultați suportul de curs și bibliografia indicată. la data stabilită pentru evaluarea formativă (ziua a 7-a)  22  .

V. J. (2008) Teoria generală a curriculumului. I.. www.merriamwebster. (2010) Gândirea critică şi şcoala postmodernă. Editura Printech. M. Clandinin. D. Radu. Nevile... Postlethwaite (Editors-în-Chief) The International Encyclopedia of Education – Research and Studies.. revizuită. Potolea.. (2001) Didactica modernă. Definitions of. Lantz. J. Iaşi. ediţia a II-a.. O. Pergamon Press. T. Pedagogie . M. Eash. Curriculum Components Ionescu. I. Curriculum. D.. Dimensiuni esenţiale în ştiinţele educaţiei. Articolele: Connelly. 2002 Popescu. M. Curriculum Content. Cluj-Napoca: Editura Dacia. Editura Polirom. coord. Connelly.. Bucureşti.. V. Negreţ-Dobridor. F.. 1988. 2003 Voinea. F. Păun. Iaşi: Editura Polirom. Braşov: Editura Universităţii Transilvania. T.SUCCES! Bibliografie Husen. M. E.. M.Fundamentări teoretice şi demersuri aplicative.com 23 .

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->