Sunteți pe pagina 1din 1

Otoscleroza Boala cu caracter genetic, se caracterizeaza printr-un proces de osificare progresiva a unor insule aberante de cartilaj ramase n capsula

otica din perioada intrauterina, osificare ce ncepe n zona situata naintea platinei scaritei pe peretele medial al casei timpanului, ce invadeaza cu timpul talpa scaritei si determina anchiloza acesteia n fereastra ovala, cu aparitia surditatii de tip transmisie, caracteristica nsotita de zgomote auriculare sub forma de vjituri, fluieraturi, tiuituri. Cu timpul, leziunile progreseaza si n urechea interna, interesnd si spirele melcului, cu degenerescenta epiteliului neurosenzorial, surditatea devenind mixta, iar apoi, n timp, cu predominanta de tip perceptie. Boala are un caracter genetic familial, aparnd mai frecvent la persoane de sex feminin, fiind influentata de ciclul vietii genitale feminine, n sensul ca sarcina, nasterea, lauzia si alaptarea accentueaza evolutia bolii, care se ncetineste cu ocazia menopauzei, ncepe nti la o ureche, apoi trece si la cealalta ureche. Surditatea evolueaza progresiv, ngreunand ntelegerea limbajului vorbit si deci comunicarea sociala a purtatorului ci, fapt care-1 jeneaza att n procesul muncii, ct si n familie. Bolnavii vorbesc soptit, snt stersi, timorati, coplesiti de boala, sunetele pure snt auzite mai bine dect cuvintele rostite, motiv pentru care bolnavul nu se mai duce la teatru, dar continua sa frecventeze uneori multi ani salile de concerte. Bolnavii aud mii bine n mediul zgomotos, n tren, n tramvai, ntr-o sala cu zgomot. Cu timpul, datorita leziunilor urechii interne, surditatea se accentueaza foarte mult, bolnavul nu mai percepe dect sunetele foarte intense, recunoscnd cuvintele prin citirea lor pe buzele celui care le pronunta, asa-zisa labiolectura. Tratamentul actual medicamentos cu saruri de fluor (fluorura de sodiu sau de calciu) este incert ca rezultat, singurul tratament eficace fiind cel chirurgical, care urmareste dezanchilozarea platinei scaritei din fereastra ovala, prin operatia de rupere a puntilor osoase care o imobilizeaza (asa-zisa mobilizare directa a scaritei) sau, atunci cnd aceasta nu este posibila, prin scoaterea scaritei anchilozate si deformate si nlocuirea acesteia, printr-o operatie plastica, cu un material care acopera fereastra ovala n locul platinei, legatura pna la nicovala fiind facuta cu un material protetic (tub de" polictilon, piston de teflon etc.) sau prin folosirea unei scarite artificiale. Rezultatul interventiei chirurgicale este bun n peste 90% din cazuri, bolnavul dobndind un auz social bun. Cand bolnavul refuza interventia chirurgicala sau leziunile constatate intraoperator snt att de mari nct nu este posibila nlaturarea lor fara riscul lezarii urechii interne, se recurge la protejarea auditiva. In cazuri de surditati grave caro nu pot fi protejate (proteza auditiva este n general greu suportata n surditatile de tip perceptie ce depasesc un anumit nivel de pierdere auditiva, deoarece amplifica selectiv att vocea umana, ct si zgomotul do fond ambiant, acesta devenind extrem de jenant pentru purtatorul surditatii se recurge la labiolectura (citirea cuvintelor de pe buzele interlocutorului).