REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECŢIEI DREPTURILOR MAMEI ŞI A COPILULUI

CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………….............…… Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului ......................................... 1. 2. Protecţia drepturilor mamei şi a copilului în Republica Moldova.................................... 1. 3. Protecţia internaţională a drepturilor mamei şi copilului .................................................. Capitolul II. ROLUL FAMILIEI ÎN MECANISMUL DE PROTECŢIE A DREPTURILOR MAMEI ŞI COPILULUI 2. 1. Conceptului familiei în dreptul contemporan ................................................................ 2. 2. Politici sociale în domeniul protecţiei familiei...................................................................... 2. 3. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în mediul familial ............................................. Capitolul III. PROTECŢIA UNOR DREPTURI SPECIALE ALE MAMEI ŞI COPILULUI 3. 1. Protecţia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului ........................................... 3. 2. Dreptul copilului la viaţă şi dezvoltare .................................................... 3. 3. Protecţia copilului aflat în dificultate .............................................................................. ÎNCHEIERE............................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................

INTRODUCERE Apropierea unui sau altui stat de idealul statului de drept este determinata, în primul rînd, de asumarea de către acesta a responsabilităţii faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, concretizată în consfinţirea constituţionala a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în garantarea juridică a exercitării efective a acestora. Astfel, problematica protecţiei drepturilor omului, în special ale mamei şi copilului, prezintă pentru societatea contemporana o importanţă majora atît din punct de vedere teoretico-ştiinţific, cît şi practic. Secolul XX a fost marcat de înţelegere a faptului că şi copilul, şi femeia sunt subiecte, ce necesită protecţie şi ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturităţii sale fizice şi psihice, iar femeia, în calitatea ei de mama, din considerentul particularităţilor psihofiziologice. Treptat problema devine o preocupare a comunităţii internaţionale, găsindu-şi o amplă reflectare. Problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului a evoluat de la unele reglementări pe plan naţional spre nivel internaţional – aceasta reprezentînd o reacţie întîrziată la abuzurile flagrante şi persistente asupra copilului şi femeii. Situaţia social-economică din Republica Moldova produce un impact grav asupra situaţiei copilului si femeii-mame - o categorie de subiecţi extrem de vulnerabili. A crescut numărul de copii vagabonzi, abandonaţi, rămaşi fără ocrotire părinteasca; s-a înregistrat o creştere însemnată a morbidităţii, în special a femeilor gravide şi copiilor; a crescut numărul de infracţiuni comise de minori etc. Provoacă îngrijorare lipsa de dorinţa a familiilor de a naşte şi educa doi sau mai mulţi copii. În aceste condiţii problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului, crearea unui mecanism legal intern ce ar duce la elaborarea, adoptarea şi implementarea eficientă în practică a ocrotirii drepturilor acestora pentru ameliorarea în consecinţă a situaţiei demografice, determină actualitatea temei cercetate în cadrul prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului domeniului protecţiei drepturilor mamei şi copilului atît în cadrul familiei, cît şi în afara ei. Pentru realizarea scopului enunţat au fost stabilite următoarele sarcini: - cercetarea apariţiei şi dezvoltării conceptului de drepturi ale mamei şi copilului ca drepturi ale omului; - elucidarea problemelor protecţiei drepturilor mamei şi copilului la nivel naţional, internaţional şi regional; 2

- cercetarea problemei protecţiei drepturilor mamei şi copilului în mediul familial; - evidenţierea problemelor actuale ale protecţiei drepturilor mamei şi copilului, în special violenta în familie, abuzul asupra copilului, precum şi problema delincventei juvenile.

Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului Noţiunile „mama” şi „copil” sînt cele mai dragi cuvinte cunoscute de civilizaţia umană şi elogiate în creaţiile poeţilor, scriitorilor, pictorilor, sculptorilor ş altor oameni de creaţie. Acest grup social (mama şi copilul) creat de natura nu poate fi despărţit, deoarece dispersarea lui duce la violarea drepturilor copilului care, în virtutea vîrstei sale fragede, are nevoie de îngrijire şi dragoste [24, p.464]. Din punct de vedere etimologic noţiunea „mama” desemnează “datatoare de viata”, “născătoare” [II, 84, p.296]. În latină mamma este denumirea glandei mamare, funcţia căreia este alăptarea pentru susţinerea vieţii în cea mai gingaşă şi vulnerabilă perioada a vieţii. În acelaşi timp sînt foarte frecvent utilizate şi expresiile: mama naturală (cea care concepe şi naşte), mama biologică (donatoare de ovul) şi mama - surogat, determinată de Gheorghe Scripcaru în modul următor: “O mamă purtătoare sau “surogat” este acea femeie, care acceptă să poarte sarcina în locul altei femei şi să aibă un copil pentru aceasta” [28, p.122]. Maternitatea este un tezaur etic şi social, unul pe care se sprijină omenirea, şi care presupune o rudenie biologica, naturala, responsabilitate pentru copil, de aceea legea perfectează aceste relaţii necondiţionat, le acorda garanţii legislative. Maternitatea propriu-zisă presupune că femeia a rămas însărcinată, a purtat şi a născut, a educat copilul sau. Legaturile sociale “mama-copil” se formează permanent. Este nenatural contrapunerea şi separarea acestor aspecte ale maternităţii. Convenţia privind drepturile copiilor, adoptata de către Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989, considera copil fiinţa umană pînă la vîrsta de 18 ani. La fel şi în Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, o persoana este considerata copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani [6, 11]. Recunoaşterea copilului ca personalitate de către părinţii săi a fost una dintre „descoperirile” tîrzii ale sec. al XX-lea, fiind legată atît de evoluţia mişcării pentru drepturile omului după cel de al doilea război mondial, cît şi de cercetările psihologice si neurobiologice, care au contribuit nu numai 3

situaţia copiilor ăi în evul mediu. lenta. unicul judecător şi preot suprem al cultului familial ancestral. puterea tatălui scade. p. La romani căsătoria monogamă apare ca o forma de subjugare a femeii de către bărbat. 146]. unele reglementări cu privire la situaţia copilului născut în căsătorie le găsim în Codex Hammurapi: copilul.la „descoperirea copilului” [17. ramînînd doar dreptul de a recunoaşte sau nu paternitatea şi de a-l dezmoşteni în anumite cazuri. al căror aviz. drept de a-şi vinde copiii în sclavie. Primele reglementări care încearcă să acorde copiilor un tratament special sînt legate de pedepsele pentru cei ce au comis infracţiuni. pater familias. Evoluţia acestui proces a fost. La greci căsătoria era o sursă a puterii părinteşti. noţiune care evoca ideea de putere. să-i abandoneze ca pe nişte lucruri nefolositoare. Sub tutelă copiii rămîneau pînă la 15 ani pentru băieţi şi pînă la 12 ani pentru fete. Astfel. recunoaşterea lor se interzicea sau era legată de anumite limitări în drepturi [29. Situaţia copiilor ilegali era complicată. nu era pentru el obligatoriu. În caz de moarte a tatălui copiii treceau sub tutela mamei sau a unei persoane fixate de tata. Nu se schimba. să-i alunge din casa familiala. practic. În timp acest obicei dispare. ei dobîndind dreptul la alimente şi la moştenire [29. a vulnerabilităţii şi nevoii sale de ocrotire.12-15]. La început. se consulta cu rudele mai apropiate. p. De-a lungul secolelor copiii au fost trataţi şi consideraţi ca o prelungire a părinţilor. care să diferenţieze pe minorul delincvent de infractorul adult este relevată în legiuirile mai multor state începînd cu Evul 4 . În epoca veche aceasta putere era nelimitata: pater familias putea să-i pedepsească. Copiii născuţi din concubinaj erau consideraţi nelegitimi. cel născut dintr-o mamă sclavă şi tată liber capătă calitatea de dezrobit deplin la moartea tatălui său. Anterior Legii lui Hammurapi. După epoca lui Solon. să-i vîndă. însă. Ideea unor limite de vîrstă. fără a deţine drepturi. pe noi temeiuri. ci şi la argumentarea. p. însă. iar cînd este procreat din părinţi sclavi are calitatea tot de sclav. în prealabil. a cărui mamă este liberă. Copiii se găseau permanent sub puterea părinteasca şi numai căsătoria ducea la desfacerea acesteia. are calitatea de om liber. să-i căsătoreasca fără a-i întreba şi chiar să-i omoare după ce. el avînd drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor. 90-91]. familia (tatăl) avînd drepturi absolute asupra lor. Codul lui Hammurapi limitează acest drept doar la cazuri grave şi numai cu aprobarea judecătorului. copilul putea fi izgonit fără nici o formalitate. Pater familias este singurul proprietar al patrimoniului familial. în scrierile timpului. Şeful familiei este numit. autoritatea părintească a tatălui era foarte mare. Ei se găseau în puterea paternă: tatăl sau mama (ca o reminiscenţă a matriarhatului) puteau să-şi omoare copilul îndată după naştere dacă existau motive temeinice în această privinţă. 138. Pe vremea lui Iustinian situaţia acestor copii se îmbunătăţeşte.

290 p. Din punctul de vedere al grijii şi ocrotirii istoria copilăriei este un coşmar din care abia am început să ne trezim. maltrataţi şi abuzaţi sexual [17. în acest sens. orice vîrstă ar fi”. zac. p. 8]. de la 7 ani şi pînă la pubertate (14 ani băieţii şi 12 fetele). Primele legiuiri româneşti care se refera la minori tratează minoritatea printre cauzele ce apără de pedeapsă sau micşorează pedeapsa. al XVII-lea. se comportau la fel şi erau integraţi în acelaşi tip de activităţi sociale. au avuto: filozoful englez John Locke.]. Din timpul romanilor şi pînă în Evul Mediu tîrziu copiii au fost abandonaţi în număr mare. deportarea sau închisoarea ca şi adulţii. autor al monumentalei lucrări Opera didactica omnia [II. Erau întradevăr adulţi în miniatura” [21. deoarece erau îmbrăcaţi la fel. Pravila lui Matei Basarab (1652. orice greşeală ar greşi” (glava 355. au fost condamnate abuzul în materie de sancţiuni corporale. 5 . fiind trimişi la aceleaşi închisori înainte de proces. al XVIII-lea copiii încă mai puteau fi vînduţi de către părinţii lor. În lucrările citate au fost dezvoltate o serie de idei şi concepţii noi cu privire la copil. a apărut treptat în Europa. „În societatea medievala ideea de copilărie nu a existat. în Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814. i-a fost caracteristică de-a lungul timpului severitatea excesivă. 2) – cocon însemnînd copilul pînă la al şaptelea an de vîrstă. 16]. Ţara Româneasca) prevedea: ”coconii de tot şi cu totul se iartă. cel puţin după vîrsta de 7 ani. abandonaţi. După vîrsta de 8 ani minorii erau consideraţi infractori adulţi. La sfîrşitul sec. cu atît mai mare este probabilitatea ca aceştia au fost ucişi. 25]. O contribuţie importantă. în întreaga Europă. la metodele de disciplină educativă. cu lucrarea Aventurile lui Telemaque şi tratatul Despre educaţia fetelor. nu erau scutiţi de pedeapsa capitala. Înţelegerea copilăriei. Copiii nu puteau fi deosebiţi de adulţi. Dimpotrivă. 42. p. Sistemului penal englez. iar un copil de 7 ani putea fi executat pentru furt. se pedepseşte cu pedeapsa de cap. Francois Fenelon. p. inclusiv cu moartea. umanistul şi pedagogul ceh Amos Komensky. Moldova) se arată că minorii. după lege. de către părinţi din toate categoriile sociale. căci „cel ce de buna voie e ucigaş. începînd cu sec. învinuiţi de omor. ca perioadă ce necesită grijă şi asistenţă speciale. minorilor li se aplicau pedepse mai uşoare [18. ca expresie a raţionalismului şi umanismului epocii moderne. cu lucrarea Cîteva cugetări asupra educaţiei. judecaţi de aceleaşi instanţe şi condamnaţi la aceleaşi pedepse. cu atît este mai scăzut nivelul de îngrijire acordat copilului.Mediu. Odată ce copilul depăşea dependenţa biologică intra direct în societatea adulţilor. Cu cît ne întoarcem mai mult în istorie. de pilda. în privinţa faptelor comise de minori.

Оn esenta. al XX-lea. obiectivul lor principal nu consta оn protectia reala a copiilor. al XX-lea majoritatea legislatiilor europene cuprindeau atвt reglementari cu privire la drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii sai. de asemenea. Actiunea pozitiva a statului оn domeniul ocrotirii copilului s-a extins si la exercitarea unor responsabilitati sociale cum ar fi educatia si sanatatea. oferind oportunitati pentru internarea copiilor neglijati sau abandonati de parinti. Tot оn sec. 127]. care. cвt si reglementari cu privire la obligatia statului de a interveni оn acele situatii оn care viata. legile din 1874-1892 interziceau angajarea copiilor de pвna la 13 ani si fixau pentru adolescentii de pвna la 16 ani ziua de lucru de 10 ore. abandonaţi şi delincvenţi. integritatea fizica si psihica ale copilului sunt periclitate оn mediul familial. Actul asupra probatiunii (1907) a reformat si umanizat legislatia penala aplicata minorilor infractori. ajung să-şi omoare propriii copii. De exemplu. sanatatea. 63. o influenta benefica asupra ocrotirii copilului. prin оntelegerea faptului ca statul are o obligatie fata de copii. Prin doua acte normative din 1909 si 1913 a fost limitata folosirea muncii copiilor [II. precum si examenul medical al acestora. care aveau drept scopul principal protejarea copiilor de mediile „corupte”. la 6 . prin maltratare. 4. 38. Totodată. capătă extindere ideea protecţiei copiilor bătuţi. prin Actul Educatiei (1906) autoritatile locale engleze au fost obligate sa asigure masa copiilor care urmau cursurile scolare. Оn SUA apar primele asezaminte institutionale denumite Case de refugiu. al XIX-lea apar primele reglementari legislative cu privire la sancţionarea juridică a părinţilor. al XIX-lea apar primele reglementari оn legislatia muncii ce tin de protectia muncii copiilor si femeilor. iar pentru femei si adolescentii de pвna la 18 ani – 11 ore [II. La mijlocul sec. ducвnd. p. prin Actul Copilului. Primele reglementari оn privinta conditiilor de munca ale minorilor si femeilor apar si оn Romвnia. Reglementarea egalitatii drepturilor si obligatiilor ambilor parinti оn оngrijirea copiilor a avut. Оn anul 1908. Acestea sunt legile sanitare din 1885 si 1894 despre interzicerea muncii de noapte si оn subteran a minorilor (sub 14 ani) si a femeilor [II. a fost оnlaturata fragmentarea legislatiei оn domeniul copilului si reglementat abuzul asupra acestuia. ci оn prevenirea probabilitatii ca acesti copii sa devina delincventi. interventia sa fiind legata оn special de acele situatii оn care parintii sunt оn imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si exercita obligatiile legate de cresterea si ocrotirea copilului. Prin Actul de оnregistrare a nasterilor (1907) s-a stabilit obligatia de оnregistrare a noilor-nascuti. p. 74]. оn ultima instanta. 40]. p.La începutul sec. Un pas important оn destramarea puterii parintesti absolute asupra copiilor a fost facut la оnceputul sec. Astfel оn Franta.

p. Era doar una dintre persoanele casei. la cununie. din care faceau parte fiii. a fost permis un oarecare acces la putere a poporului numai pentru barbati [II. 69. contemporanele Declaratiei drepturilor omului si cetateanului au apreciat acest document destul de sceptic. Nu a оnregistrat modificari de esenta pozitia femeii оn familie si societate nici оn perioada moderna. 7 . Оn acelasi spirit androcentric. Оn evul mediu. sa se teama de barbat [IV. ci prin faptul ca violatorul оncalca. au consolidat si mai mult dependenta acesteia de barbat. Astfel. 59. iar оn SUA doar оn anii nouazeci ai sec. 7]. p. care. socotita uneori ca „semn de dragoste” [II. unde оn 1848. consideram necesar sa facem o referire evolutiva a pozitiei femeii оn societate. vazвnd оn Declaratia drepturilor omului si cetateanului o desconsiderare a drepturilor femeii. Оn istoria vechiului drept romвnesc este cunoscuta situatia femeii. civile si religioase ale femeii. idee raspоndita alaturi de multe alte conceptii juridice asemanatoare din cursul evului mediu [II. 41]. Оn acest context. 60. femeile americane publica Declaratia sentimentelor. p.destramarea „imperiului tatalui”. careia biserica. p. mama o perioada оndelungata a fost desconsiderata оn drepturile sale. avвnd un spirit vadit androcentric si discriminatoriu fata de femei. Sotia nu era decвt un instrument al meseriei de cetatean si de cap de familie. fapt pentru care este pedepsita cu moartea. subliniind ca revolutia оn SUA a facut femeilor promisiuni pe care asa si nu le-a realizat Este semnificativ faptul ca оn Franta femeile au obtinut dreptul la vot doar la 150 de ani de la Marea Revolutie Franceza. dupa cum stim. 76. morala si regulile Bisericii crestine. Astfel. Declaratia drepturilor femeii si cetatenei. dreptul de proprietate al sotului sau al tatalui. Frantuzoaica Olimpia de Guj. clientii si sclavii [II. оn care ridica problema drepturilor si libertatilor sociale.18. publica. pвna оn ultimul timp. Evenimente asemanatoare au loc si оn SUA. constienti de faptul ca avem ca parte componenta a temei de cercetare drepturile femeii-mame. 48-50]. 81]. fundamentul societatilor оn cursul diferitelor perioade istorice a fost o familie оn care partenerul de sex masculin exercita pozitia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. barbatul a exercitat puterea si autoritatea asupra femeii. 11. La fel ca si copilul. al XX-lea ele au obtinut dreptul la concediu de maternitate [IV. оn 1791. оn acest mod. cвt si оn democratiile Greciei si ale Romei. p. 70-71]. acesta din urma fiind оndrituit cu o putere destul de mare „pвna la bataie оn diverse grade”. оi spunea. оntregul camin apartinвnd doar lui. ea facea copii si оmbogatea patrimoniul. Toma d’Aquino considera violul un mare pacat nu atвt prin agresarea femeii. Atвt оn despotiile antice ale Asiei si ale evului mediu. p. 55]. оndeosebi оn familie. sclavii eliberati. considerвnd-o fiinta „inferioara prin definitie”.

din 1918. Articolul 100 din Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1941 pastreaza dispozitiile care acordau femeii „drepturi egale cu barbatul оn toate ramurile vietii gospodaresti de stat. 8-9]. Am vrea sa mentionam ca schimbarile esentiale care au survenit оn situatia femeii оn societate si familie au fost influentate. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului de femei.R. problema оncepвnd sa devina o preocupare a comunitatii internationale. Posibilitatea femeilor de realizare a acestor drepturi era garantata prin „apararea de stat a intereselor mamei si copilului. la instruire.S. asigurare sociala si оnvatatura. printr-o retea larga de case de nastere. culturale a fost proclamata de art. al XX-lea a fost marcat de perceperea copilului si femeii ca subiecte ce necesita protectie speciala: primul din cauza imaturitatii sale fizice si psihice. 239]. 33. au fost semnate la Haga. culturale si obstesti-politice”. Оn calitate de garantii. Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore [I. de stat. hodina. оn dreptul la proprietate.F. p. 52]. оn anul 1902. ultima. Constitutia oferea femeii dreptul egal cu barbatul „la munca. Egalitatea femeii cu barbatul оn drepturile politice. iasle si gradini de copchii” [II. ca mama. leagane si gradini de 8 . civile. fata de copii. plata muncii. la protectia de catre stat a drepturilor mamei si copilului si la оnlesnirile legate de maternitate [II. la odihna. p. Constitutia din 1936 a proclamat egalitatea femeii cu barbatul оn toate domeniile vietii. prin apararea de catre stat a intereselor mamei si copilului.S. Astfel. apare un sir de instrumente internationale ce tin de reprimarea comertului de femei si copii: Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului de femei si copii. din cauza particularitatilor fiziologice. оn mare masura. dвnd femeilor оn vremea оngreunarii otpuscuri cu pastrarea platei de munca. 76. astfel Rusia Sovietica fiind printre primele cinci state ale lumii care au oferit femeilor dreptul de a alege si de a fi alese оn organele reprezentative ale tarii.Оnceputul sec. 64 din Constitutia R. si de evenimentele care au urmat оn Rusia dupa octombrie 1917 fiind anulate legile ce puneau femeia оntr-o situatie inegala cu barbatul оn familie. dвnd femeii оn vremea оngreunarii concedii cu pastrarea оntretinerii. cвt si printr-o mreja larga de casi de nastere. 89) oferea femeilor „drepturi totuna ca si barbatului оn toate ramurile vietii gospodaresti. culturale si obstesti-politice”. conventiile internationale privind materia casatoriei. divortului si a supravegherii minorilor. Si Constitutia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1938 (art. la divort si chiar la alegerea locului de trai. la remunerare pentru munca. fapt garantat prin dreptul egal la munca.

pentru prima data оn istoria constitutionalismului national. Protectia internationala a drepturilor mamei si copilului. 33. pune familia „sub ocrotirea statului”. p. Dimpotriva. 277] Constitutia Republicii Moldova оn vigoare consacra оntr-o maniera noua protectia juridica a mamei si copilului. politice. al XX-lea a evoluat de la unele reglementari nationale la reglementare pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. 51). оntr-un domeniu pe care si-l 37 rezerva total. 261] Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1978 (art. prin organizarea si perfectionarea sferei de deservire sociala si de alimentatie publica. masive si sistematice ale drepturilor omului la nivel intern. prin platirea de ajutoare la nasterea copilului. Esenta оntregului mecanism de consacrare si garantare internationala a drepturilor omului consta оn acceptarea de catre state a faptului ca drepturile omului nu mai pot fi lasate la discretia fiecarui stat оn parte. economice. si оn aceasta calitate. . Astfel. Protectia drepturilor mamei si copilului spre finele sec. sociale etc. precum si a unor institutii prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. care sa poata actiona оn deplina libertate. prin acordarea de ajutoare si оnlesniri familiilor cu multi copii. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Оn concluzie tinem sa accentuam. 33.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). sub acoperirea unei suveranitati statale absolute. statele au convenit sa coopereze la nivel international pentru a asigura promovarea si 9 . sunt subliniate particularitatile copilului – persoana оn devenire (respectiv absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. Оn acelasi timp. conform art. au evaluat pe parcursul secolelor destul de anevoios si dureros cu unele diferente de la stat la stat. culturale. precum si de alte feluri de ajutoare si sprijin pentru familie” [II. 2 2. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. dupa cum am remarcat оn acest paragraf. Astfel. dar numai оn secolul XX au fost recunoscute оn calitate de drepturi inalienabile ale omului de catre comunitatea internationala. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. statul trebuia sa aiba grija de familie prin „crearea si dezvoltarea unei largi retele de institutii pentru copii. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. 50 din Constitutie. Оn acest sens. p. care limiteaza competenta sa juridica). Toti copiii. mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. ca drepturile mamei si copilului.copiii” [II. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri de asistenta. constiente de necesitatea reducerii riscului unor violari grave. protectie si ocrotire.

respectarea drepturilor omului [II, 48, p. 122]. Astfel, statul nu mai dispune de putere absoluta asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa, ci dimpotriva, este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate prin norme internationale. Atвt sub aspectul consacrarii, cвt si sub cel al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta un standard multinational. Normele internationale privind drepturile omului constituie cel mai mic numitor comun la care au putut ajunge statele cu sisteme politice, sociale extrem de diferite. Pornind de la nivelul international minimal, statele pot si trebuie sa realizeze o consacrare si garantare superioara a drepturilor omului prin dreptul intern [II, 57, p. 43]. Fara a ne pune obiectivele unei cercetari оn domeniul dreptului international contemporan, vom оncerca sa analizam unele acte si mecanisme care stau la baza protectiei internationale a drepturilor omului si, оn special, a drepturilor mamei si copilului. Preocuparea internationala pentru situatia copiilor a dus la adoptarea de catre Liga Natiunilor оn 1924 a Declaratiei drepturilor copilului – primul document international care se ocupa de drepturile copilului si оn care gasim o formulare initiala a principiului interesului superior al acestuia. Declaratia subliniaza ca „omenirea datoreaza copilului ce-i mai bun din ceea ce ea poate oferi” [I, 12, p. 5]. O adevarata revolutie оn ceea ce priveste protectia drepturilor femeii si copilului a avut loc оn cadrul Organizatiei Internationale a Muncii. Primele conventii ale OIM, adoptate оnca оn anul 1919 [II, 8, p. 58], aveau ca obiect protectia femeilor fata de munca de noapte, de muncile manuale grele si de munca оn mina si porneau de la necesitatea protectiei femeii ca viitoare mama (concediul de maternitate, asigurarea locului de munca, posibilitatea de a alapta copilul оn orele de munca). Doar mai tвrziu, dupa 1950, devin prioritati accesul egal la munca si tratamentul egal оn munca si numai dupa 20 de ani – principiul egalitatii sotilor оn familie. Documentul international care marcheaza оnceputul unei noi etape оn domeniul drepturilor omului este Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO), adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala a ONU [I, 15, p. 110]. Este primul document international de ansamblu si cu vocatie de universalitate оn acest domeniu. La mai bine de 50 de ani de la adoptare, Declaratia „оsi pastreaza locul sau de onoare оn istoria miscarii pentru drepturile omului. Nici un alt document n-a surprins mai bine momentul istoric, n-a atins aceeasi forta morala sau exercitat influenta mai mare asupra miscarii оn ansamblul sau... Declaratia a exprimat оntr-un limbaj elocvent sperantele si idealurile unei lumi eliberate de ororile celui de-al doilea razboi mondial. 38 10

Oricвt de evident ar parea astazi, Declaratia aduce un mesaj mult mai radical decвt au intentionat poate chiar si promotorii оnsisi. Ea a repus mereu оn discutie doctrinele traditionale din dreptul international, a оndreptat constant discursul relatiilor internationale asupra unor probleme vitale pentru demnitatea umana si pentru pace” [IV, 22, p. 45]. Declaratia porneste de la considerentul ca „ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi оn care fiintele umane vor beneficia de libertatea cuvвntului si a convingerilor, eliberate de teroare si de mizerie este proclamata drept cea mai оnalta aspiratie a omului” [I, 15, p. 9]. Declaratia aseaza la baza drepturilor si libertatilor omului egalitatea оn drepturi, proclamвnd ca toate fiintele umane se nasc libere si egale оn demnitate si оn drepturi. Ca drepturi inerente persoanei umane sunt consacrate dreptul la viata, la libertate si la securitate. Reiesind din acestea, se prevede interzicerea torturii si pedepselor degradante, a arestarii sau detinerii arbitrare, a condamnarii pentru actiuni care nu constituie acte penale оn momentul comiterii. O atentie deosebita Declaratia acorda protectiei drepturilor mamei si copilului, recunoscвndu-i ca subiecte ce necesita o protectie sporita. Articolul 25 stipuleaza ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii, indiferent daca s-au nascut оn cadrul sau оn afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Declaratia stipuleaza ca familia, ca element natural si fundamental al societatii, are dreptul la ocrotire din partea societati si a statului. Articolul 26 proclama dreptul oricarei persoane la educatie. Educatia trebuie sa fie gratuita, cel putin оn ce priveste оnvatamвntul elementar si de baza. Оnvatamвntul elementar este obligatoriu. Educatia trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si оntarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale. O alta realizare оn domeniu este marcata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice [I, 37, p. 75] si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptate de Adunarea Generala a ONU оn decembrie 1966 [I, 38, p. 69]. Pactele recunosc si definesc оn mod detaliat drepturile prevazute de DUDO si proclama unele drepturi aditionale. Fiecare pact prevede existenta unui mecanism prin care sa supravegheze aplicarea оntocmai a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului оnscrise оn aceste documente si obligatorii pentru statele semnatare. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale include оn primul rвnd dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la remuneratie egala pentru munca egala, dreptul la conditii de munca sigure si sanatoase, dreptul la greva, la securitate sociala, dreptul la 11

protectia si asistenta sociala. Pactul afirma ca fiecare om se bucura de un standard de viata 39 adecvat, care include: hrana, оmbracaminte si locuinta. Statele parti trebuie sa asigure libertatea si obligativitatea оnvatamвntului primar si accesul tuturor la оnvatamвntul secundar si superior. Un rol major este acordat protectiei familiei, mamei si copilului. Articolul 10 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale stipuleaza ca o ocrotire si o asistenta cвt mai larga trebuie acordata familiei, elementului natural si fundamental al societatii, оn special pentru оntemeierea sa si оn rastimpul cвt are responsabilitatea оntretinerii si educarii copiilor care sunt оn sarcina sa. O ocrotire speciala este oferita mamelor, оntr-o perioada de timp rezonabila, оnainte si dupa nasterea copilului. Mamele salariate trebuie sa beneficieze оn decursul acestei perioade de un concediu platit sau de un concediu completat cu alocatii de securitate sociala adecvata. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate оn favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatie sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti оmpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata оn primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vвrsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege [I, 38]. Pactul recunoaste dreptul pe care оl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge. Оn vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept, statele parti sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura: - scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului; - оmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale; - profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta оmpotriva acestor maladii; - crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical оn caz de boala. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice cuprinde o lista ampla de drepturi ale omului care, fara a sugera o ierarhie a lor, ar trebui definite, оn mod firesc, оncepвnd cu dreptul la viata, la libertatea fizica si la integritatea persoanei; оn strвnsa legatura cu acestea fiind interzicerea sclavajului, muncii fortate, torturii si tratamentelor crude, inumane sau degradante. Aceste drepturi reprezinta, fara оndoiala, o preconditie pentru exercitarea tuturor 12

de asemenea. se consacra ca ea are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. articolul 24 al Pactului international cu privire la drepturile economice. Numeroase prevederi ale acestui Pact sunt menite sa asigure protectia de exercitiul abuziv al puterii publice prin existenta garantiilor judiciare: egalitatea indivizilor оn fata oricarui tribunal si instanta. considerвndu-se insuficiente. dar mai mult. intrata оn vigoare оn 1987). a societatii si a statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor. care. dreptul de a nu fi supus torturii. Pactul consacra: „O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub vвrsta de 18 ani si nu poate fi executata оmpotriva unor femei gravide”. sociale si culturale prevede: “Orice copil. Orice copil are dreptul de a dobвndi o cetatenie” [I.celorlalte drepturi ale omului. unor pedepse sau tratamente crude. limba. neretroactivitatea legii. prezumtia de nevinovatie. culoare. fara nici o discriminare оntemeiata pe rasa. origine nationala sau sociala. Orice copil trebuie sa fie оnregistrat dupa nastere si sa aiba un nume. dreptul ca litigiul sa fie examinat echitabil si public de catre un tribunal competent si impartial. Conventia asupra drepturilor copilului (adoptata 13 . prezenta aparatorului. reguli privitoare la tratamentul persoanelor care ispasesc o pedeapsa privativa de libertate. 40 Оn acelasi spirit. inumane sau degradante etc. se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara. Оn acest sens. iar оn cazul desfacerii casatoriei. inumane sau degradante (adoptata оn 1984. Dintre acestea. Conventia оmpotriva torturii si altor pedepse ori tratamente crude. O alta prevedere din domeniu este ca tinerii aflati оn preventie vor fi separati de adulti si se va hotarо оn legatura cu cazul lor cвt mai repede cu putinta. intrata оn vigoare оn 1969). un al doilea Protocol aditional facultativ a fost adaugat la Pact оn 1989. prin care se interzice pedeapsa cu moartea si statele parti se angajeaza sa o aboleasca. Principiile Declaratiei universale a drepturilor omului au fost. avere sau nastere. sex. iar procedura aplicabila tinerilor va tine seama de vвrsta lor si de interesul reeducarii lor. intrata оn vigoare оn 1981). 38]. tinвnd cont ca femeia-mama si copilul sunt subiecti ce necesita o atitudine deosebita. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii (adoptata оn 1979. dezvoltate si оn alte acte internationale. are dreptul din partea familiei sale. religie. Reiesind din faptul ca familia este elementul natural si fundamental al societatii. La ele se adauga prevederi speciale legate de pedeapsa cu moartea. un rol esential оn protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale оl au: Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (adoptata оn 1965.

mamei si copilului. mintale sau morale [I. 14 . Astfel. dreptul copilului la nume si la nationalitate. dreptul copilului la o dezvoltare armonioasa a personalitatii sale. religioase sau de alta natura. iar statele parti au obligatia sa adopte masuri pentru aplicarea lor.necesitatea detinerii mamelor si copiilor оmpreuna . dependenti de acestea. spiritual si social. acordata prin lege. constrвngerii la prostitutie si a oricarei forme de atentat la pudoare. Drepturile enuntate оn Declaratie trebuie garantate tuturor copiilor. locuinta. inclusiv la hrana. 13]. оnainte si dupa nastere. de natura sa-i asigure o dezvoltare sanatoasa. dreptul copilului la securitate sociala.femeile vor fi protejate оn special оmpotriva violului. dreptul copiilor cu handicap la tratament. adoptata de ONU la 20 noiembrie 1959. intrata оn vigoare оn 1990). unde оn categoria persoanelor foarte vulnerabile оn caz de conflict armat femeile si copiii detin un loc prioritar [I.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale [I. Documentele internationale mentionate acorda un loc important protectiei familiei. si la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvate оn aceasta perioada. dreptul la protectie de oricare forma de cruzime si exploatare. оn conditii de libertate si demnitate. intelectual. p. educatie si оngrijire necesara starii lor. dreptul la protectia оmpotriva discriminarii rasiale. Declaratia stipuleaza: copilul nu va fi angajat оn munca оnaintea unei vвrste minime corespunzatoare. dreptul la оnvatamвntul elementar liber si obligatoriu. moral. . el nu va fi оn nici un caz determinat sau nevoit sa se angajeze оn orice ocupatie sau serviciu care i-ar prejudicia sanatatea ori educatia. asigurвnd prioritate intereselor copilului.570] consacra reguli speciale pentru tratamentul femeilor aflate оn puterea inamicului sau pe un teritoriu ocupat si anume: .оn 1989.cu prioritate absoluta vor fi examinate cazurile femeilor оnsarcinate si mamelor cu copii mici. detinute sau internate оn legatura cu conflictul armat. 41 Оn domeniul protectiei drepturilor copilului un rol decisiv оl ocupa Declaratia drepturilor copilului. 11]. timp liber si оngrijire medicala. fara nici o discriminare. Protocolul aditional nr. Pactele internationale se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. care sunt arestate. . sau care ar dauna dezvoltarii sale fizice. 45. De o protectie speciala beneficiaza mama si copilul оn dreptul international umanitar. pe plan fizic. Declaratia proclama urmatoarele principii: fiecare copil trebuie sa beneficieze de o protectie sociala.

astfel fiind expres expus principiul protejarii deosebite a copiilor оn timpul diferendelor militare internationale. 46. O astfel de condamnare la moarte nu va fi executata [I.97]. sub protectia normelor de drept international umanitar nimeresc si copiii care participa la actiuni militare.copiii trebuie sa fie obiectul unui respect special si trebuie sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare.femeile оnsarcinate sau mamele cu copii. fixвnd оn art. Mai mult decвt atвt. Оn documentul respectiv nu оntвlnim. p. 15 .. tinвnd seama de vвrsta lor sau de orice alt motiv”. stabilind urmatoarele principii de tratament: . fapt ce 42 dovedeste percepea necesitatii protejarii speciale a copiilor оn timpul diferendelor militare оnca la 1949. ce depind de ele. acestia vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata.. Protocolul aditional nr. p. vor fi exonerate de pedeapsa cu moartea pentru o infractiune comisa оn legatura cu conflictul armat. 77: „.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale din 1977 [I. Partile la conflict trebuie sa le acorde оngrijire si ajutorul de care au nevoie.570] completeaza aceasta lacuna. Conventia de la Geneva cu privire la protectia persoanelor civile pe timp de razboi din 12 august 1949 [I. . Protocolul acorda protectiei copiilor un caracter complex. 49. . Dreptul international umanitar prevede o protectie generala a copiilor оn calitate de persoane care nu participa la actiuni militare si o protectie speciala a acestora datorita vulnerabilitatii deosebite a lor.. p. li se vor acorda оngrijiri si ajutor daca au nevoie. tinвnd cont de vвrsta lor sau de orice alt motiv.оn cazurile оn care partile la conflictul armat оnroleaza copii sub 15 ani care devin prizonieri de razboi. un principiu expres care s-ar referi la protectia specifica a copiilor.copiii vor trebui sa beneficieze de un regim special si sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. sau оnrolati оn fortele armate.copiii sub 15 ani sub nici o forma nu vor fi implicati оn ostilitatile militare sau sa fie recrutati. 21. оnsa.512] contine multiple prevederi cu privire la protectia copiilor.

оn lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea sa-1 оngrijeasca . ar fi incompleta fara indicarea prevederilor оn privinta obligativitatii urmaririi sortii persoanelor protejate si a prevederilor care permit membrilor familiilor sa afle situatia acestora. buna functionare a stabilimentelor consacrate оngrijirii si educatiei copiilor. 47. оn lipsa acestora. . . inclusiv educatia religioasa si morala. limba si religia lor. se va acorda prioritate copiilor. va lua toate masurile necesare pentru 43 usurarea identificarii si оnregistrarea filiatiei lor. .daca copiii sunt arestati. cu persoane de nationalitatea. puterea ocupanta va asigura оntretinerea si educatia copiilor orfani sau despartiti de parintii lor din cauza razboiului . lauzelor si mamelor care alapteaza.647] contine stipulari similare ce prevad ca tuturor copiilor li se va acorda оngrijirea si ajutorarea. Lauzele si copiii sub 15 ani vor primi hrana suplimentara proportional cu nevoile lor fiziologice. detinuti sau internati оn legatura cu conflictul armat. prevazute de dreptul international umanitar pentru mentinerea legaturii dintre copii si familiile acestora. Protocolul aditional nr. Adunarea Generala a оntarit sistemul promovarii si implementarii drepturilor 16 . conform dorintei parintilor sau.daca este posibil. 78 al aceluiasi Protocol atrage atentia asupra evacuarii temporare a copiilor оn caz de necesitate legata de lecuire sau de acordare a ajutorului medical. Puterea ocupanta va asigura. 2 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international din 1977 [I. Оn fine. cu exceptia cazului оn care copiii sunt cazati ca unitati familiale. art.. p. cu concursul autoritatilor nationale si locale. Conform Protocolului aditional nr. 1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare umanitare. a persoanelor care оi au оn оngrijire.copiilor care au savвrsit o infractiune оn legatura cu conflictul armat si sunt condamnati la moarte nu li se aplica pedeapsa daca nu aveau 18 ani оn momentul comiterii infractiunii. de care au nevoie. Daca institutiile locale nu vor fi potrivite оn acest scop. Оn 1993. Enumerarea tuturor masurilor.se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea familiilor separate temporar.educatie.copiii sub vвrsta de 15 ani nu se vor recruta оn fortele armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati. si оn special: . vor fi pusi sub paza оn localuri separate de adulti. .se vor lua masuri pentru evacuarea temporara a copiilor din zona оn care au loc lupte.

omului prin crearea postului de Оnalt Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului, mandatat sa coordoneze toate programele Natiunilor Unite оn materia drepturilor omului si sa le оmbunatateasca eficienta. Pentru asigurarea unei protectii efective a drepturilor omului este esential ca statele sa asigure punerea оn aplicare a angajamentelor asumate prin tratate si conventii. Оn acest context, pentru urmarirea aplicarii conventiilor ONU оn sfera drepturilor omului, s-au stabilit mecanisme si proceduri distincte, constituite оn baza dispozitiilor conventiilor respective. Оn 1997, оn cadrul unui amplu proces de reorganizare si оmbunatatire a eficientei ONU, Оnaltul Comisar pentru drepturile omului si Centrul pentru drepturile omului au fuzionat оntr-o singura structura, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului. Оn cadrul mandatului largit, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite sprijina activitatea Comisiei pentru drepturile omului оn problemele promovarii drepturilor femeilor si copiilor, combaterii discriminarii rasiale, protectiei grupurilor vulnerabile si ale minoritatilor. Prin tratate au fost create sase comitete specializate – mecanisme conventionale pentru monitorizarea actiunilor statelor parti оn directia implementarii prevederilor documentelor internationale оn materia drepturilor omului: 1. Comitetul pentru drepturile omului monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Comitetul examineaza plвngerile persoanelor fizice cu privire la оncalcarea drepturilor civile si politice; 44 2. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; 3. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale monitorizeaza implementarea Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala; 4. Comitetul pentru eliminarea discriminarii оmpotriva femeii monitorizeaza implementarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii; 5. Comitetul оmpotriva torturii monitorizeaza Conventia оmpotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; 6. Comitetul pentru drepturile copilului monitorizeaza, оncepвnd cu anul 1991, implementarea Conventiei asupra drepturilor copilului. Scopul principal al acestor structuri internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica punerea оn drepturile оncalcate si repararea prejudiciilor suferite de victime. 17

Din punct de vedere geografic, protectia internationala a drepturilor omului evolueaza оn doua dimensiuni – cea universala, despre care am mentionat mai sus, si оn dimensiune regionala, despre care credem ca este necesar sa relatam. Pвna оn prezent sunt cunoscute trei sisteme regionale de protectie a drepturilor omului: european, american si african. Sistemul european de aparare a drepturilor omului a fost creat de Consiliul Europei, organism ce grupeaza оn prezent majoritatea statelor Europei, care accepta principiile statului de drept si principiul оn virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Principalul document оn acest domeniu este Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Elaborata de Consiliul Europei, Conventia europeana a fost semnata la Roma, la 4 noiembrie, 1950, de statele participante si a intrat оn vigoare la 3 septembrie 1953. Conventia constituie garantia colectiva pe plan european a principiilor enuntate оn Declaratia universala a drepturilor omului. Ea nu se limiteaza la enumerarea acestor principii, potrivit actelor internationale cu caracter de universalitate, ci ofera protectia acestor drepturi, promovвnd masuri speciale оmpotriva оncalcarii lor. Conventia a creat un sistem de protectie a drepturilor omului, care s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel mai eficient dintre sistemele elaborate pвna оn prezent [I, 9, p.138]. Dreptul Conventiei este benefic оn primul rвnd persoanelor individuale, care sunt marii beneficiari ai acestui sistem. De asemenea el exercita o influenta pozitiva asupra drepturilor interne, impulsionвnd necesitatea pentru anumite reforme [III, 3, p. 20]. 45 Protocolul nr. 11 la Conventia europeana a drepturilor omului, intrat оn vigoare la 1 noiembrie 1998 [II, 57, p. 303], a instaurat o Curte unica permanenta care a оnlocuit vechiul mecanism: Comisia si Curtea Europeana. Scopul acestei reforme a fost de a mari eficacitatea mijloacelor de protectie, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al problemei drepturilor omului. Оn baza Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, statele parti оsi asuma obligatii concrete оn ceea ce priveste garantarea drepturilor prevazute prin adoptarea de legi interne si prin activitatea autoritatilor administrative si judecatoresti proprii. Оn anii urmatori Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului a fost completata cu mai multe protocoale aditionale dintre care am vrea sa mentionam Protocolul nr. 6, adoptat de Consiliul Europei la 28 aprilie 1983 [II, 57, p. 299], la Strasbourg, care cuprinde noua articole ce 18

se refera la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul nr. 7, adoptat de Consiliul Europei la 22 noiembrie 1984 [II, 57, p. 300], care cuprinde zece articole оn care sunt dezvoltate drepturile strainilor, conditiile оn care ei pot fi expulzati, cererea oricarei persoane condamnate de un tribunal, examinarea declaratiei de nevinovatie; relatiile parintilor cu copiii lor, etc. Desi nu contine stipulari exprese privind copiii, Conventia a fost frecvent aplicata pentru protectia drepturilor acestora – оn legatura cu viata de familie, dreptul la educatie, protectia оmpotriva discriminarii si abuzului. Pe de alta parte, Conventia europeana a drepturilor omului este, оn multe privinte, „refractara” la drepturile copilului. Ea face referiri episodice la copii, de exemplu, оn legatura cu natura publica a procedurilor оn instantele pentru delincventii minori, dar nu reuseste sa fundamenteze conceptul de drepturi ale omului adaptate copiilor оn acel cadru specific copilariei, asa cum a fost dezvoltat mai tвrziu de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului [II, 8, p. 116]. Importanta sporita a conceptului de drepturi ale copilului si rolul major atribuit de comunitatea internationala Conventiei cu privire la drepturile copilului fac necesara o mai mare sensibilitate a Uniunii Europene оn acest domeniu. Doua dimensiuni necesita o atentie speciala: prima presupune explorarea potentialului de a lansa proiecte-pilot si alte initiative venite sa promoveze drepturile copilului оn interiorul Uniunii, a doua se refera la necesitatea aducerii tuturor actelor elaborate de Comisia Europeana a Drepturilor Omului оn conformitate cu cerintele Conventiei [II, 2, p.37]. Politicile europene actuale оn domeniul protectiei drepturilor copilului acopera un spectru larg de probleme si prioritati, care sunt reglementate, implementate si monitorizate de institutiile si organismele europene оn colaborare cu guvernele statelor membre si reprezentantii societatii civile. 46 Una dintre problemele majore care preocupa societatea europeana la ora actuala tine de violenta оmpotriva copilului, оn special sub forma exploatarii si abuzului sexual. Оn acest context am vrea sa mentionam Tratatul de la Amsterdam care оncurajeaza cooperarea interguvernamentala оn scopul rezolvarii problemelor legate de infractiunile transnationale оmpotriva copiilor; programul „Stop”, destinat curmarii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor; programul „Daphne”, care, оn colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, intentioneaza sa puna capat violentei оmpotriva copilului, tinerilor si femeii. Alta problema tine de interzicerea violentei asupra copilului оn familie si оn scoli. Am vrea sa remarcam оn acest sens ca un sir de state europene – Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, 19

Statele trebuie sa asigure ca angajarea оn munca nu-i va lipsi pe tineri de beneficiul deplin al educatiei. pe lвnga Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost elaborate: Carta sociala europeana. moralei si educatiei si. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale etc [I. aranjamente fiscale. 3. Carta sociala europeana contine dispozitii cu privire la protectia economica. 20 . sa nu-i 47 angajeze оn munci de noapte.au introdus оn legislatia nationala norme prohibitive privind pedeapsa corporala a copiilor. protectia lor оmpotriva neglijentei. respectiv. beneficii pentru noii casatoriti si alte mijloace adecvate. Norvegia. Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor contra umanitatii.70]. cu exceptia muncilor usoare. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. periculoase. educatia si formarea profesionala necesara prin crearea de institutii si servicii adecvate. juridica si sociala a vietii de familie prin beneficii sociale. Cipru . mai ales de formare profesionala. Carta europeana cere statelor sa ia masuri pentru a asigura copiilor si tinerilor оngrijirea. dure si daunatoare sanatatii. iar Comisia Europeana a initiat un program referitor la stoparea violentei оn toate institutiile extrafamiliale [IV. оnainte si dupa nastere. sa le acorde si alte facilitati privind concediul anual platit si protectie speciala fata de pericolele fizice si morale la care sunt expusi оn cвmpul muncii. Letonia. ale saraciei si discriminarii. asistenta speciala si asigurarea educatiei primare si secundare celor lipsiti de sprijinul familiei. la acordarea de timp liber pentru hranirea copilului. asistenta. Vizavi de protectia copilului. Carta se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. 18 ani pentru munci considerate periculoase sau daunatoare sanatatii. ale educatiei si protectiei mediului. p. protectia. acordarea de locuinte. 47].Croatia. nedaunatoare sanatatii. la interdictia de a desface contractul de munca al femeii оn aceasta perioada si de a angaja femeile оnsarcinate sau care au оn оngrijire copii mici la munci neadecvate. violentei sau exploatarii. iar pentru cei sub 18 ani sa limiteze timpul de munca оn functie de nevoile lor de dezvoltare. la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvata оn aceasta perioada. Obiectul unor proiecte specializate ale Uniunii Europene оl constituie problemele marginalizarii si excluderii sociale. Carta europeana se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor оn ceea ce priveste procesul muncii: vвrsta minima de angajare se stabileste la 15 ani. Оn vederea protectiei drepturilor omului оn sistemul european. ale participarii copiilor la procesul de decizie. Conventia europeana de securitate sociala.

devenind o norma a culturii si standardului civilizatiei [IV. 26. fie prin intermediul unui reprezentant – fapt impus de o puternica miscare „de eliberare a copilului” din perioada anilor 60-70. 2 3 Drepturile copilului consfintite оn Conventia internationala cu privire la drepturile copilului Din cele mentionate anterior remarcam. s-au conturat doua puncte de vedere – unul care pleda pentru momentul conceptiei (de exemplu. Deci.12). definirea vвrstei minime a copilului. p. ca situatia copiilor a fost prezenta оn atentia comunitatii internationale оnca de la оnceputul sec. Оn cadrul dezbaterilor referitoare la momentul оn care оncepe copilaria. Оn acest scop Comisia Natiunilor Unite pentru drepturile omului a creat оn 1979 un grup de lucru al carui nucleu era constituit din reprezentantii guvernelor statelor membre care urma sa elaboreze Conventia cu privire la drepturile copilului. copilul nu este considerat o personalitate cu necesitate de autodeterminare . Procesul elaborarii Conventiei a оntвmpinat dificultati legate de consensul asupra unor probleme de fond. ele fiind centrate pe principiile protectiei si bunastarii copilului. Republica Argentina declara ca acest articol trebuie 48 inerent de interpretat considerвndu-se ca numim “copil” orice fiinta umana din momentul conceperii si pвna la vвrsta de 18 ani” (CDC/C/2/Rev. o persoana poate avea anumite drepturi prenatale. ramвnea necesitatea elaborarii unui document special care. Originea: Codul civil argentinian. dotata cu integritate si personalitate si cu capacitatea de a participa la viata sociala. salvgardate de omenire. Drepturile omului au obtinut nu doar dimensiunile valorilor constitutionale. Societatea internationala le-a transformat оntr-un imperativ al democratiei.5. 157].Оn concluzie am vrea sa accentuam ca drepturile omului au оncetat a mai fi obiect de preocupare si reglementare doar al statelor. оntre acestea. chiar daca 21 . De altfel. Aceste drepturi sunt irevocabil dobвndite daca fiinta conceputa оn matricea materna este nascuta vie. care prevede: ”Existenta umana оncepe din momentul conceperii оn matricea materna. precum si cu dreptul de a fi ascultat оn orice procedura judiciara sau administrativa care-l priveste.1 al Conventiei. fie direct. iar оn al doilea rвnd. Declaratii ale drepturilor copilului au fost adoptate atвt de Liga Natiunilor (1924). sa puna drepturile copilului sub protectia dreptului international si a Organizatiei Natiunilor Unite. considerвndu-le valori supreme. cвt si de Organizatia Natiunilor Unite (1959). mai оntвi de toate. dar au intrat оn circuitul esentelor protejate pe plan international. sa recunoasca copilul ca fiinta umana deplina. ca si cum s-ar fi nascut deja. al XX-lea. p. cu privire la art.

Alte probleme de fond care au оntвmpinat dificultati serioase оn realizarea consensului au fost cea a libertatii religioase.33)) [I. atвt оnainte. privare de posibilitatea continuarii studiilor. care prevedea ca copilul are nevoie de protectie. Оn formularea finala a articolului 1 din Conventie. p. De asemenea. 159]. La ultima оntвlnire delegatia Statelor Unite – aparent singura. O astfel de protectie juridica poate include. de ocrotire speciala. cu celelalte prevederi si cu оntreg spiritul documentului. оnrolarea unor copii chiar sub aceasta vвrsta [I. aceste doua pozitii tinвnd de permiterea sau de declararea ilegala a avortului. Organizatiile nonguvernamentale. de fapt. fara оnsa a cere оn mod expres interzicerea avortului. 70]. traume fizice si psihologice. Aceasta prevedere a fost constant criticata de promotorii dreptului copilului si a fost caracterizata ca una dintre marile slabiciuni ale Conventiei. cвt si dupa nastere. precum si cea referitoare la vвrsta minima a participarii copilului la conflictele armate. inclusiv de protectia juridica. iar altul pentru momentul nasterii (Marea Britanie declara ca “interpreteaza Conventia ca fiind aplicabila numai оn urma nasterii unui fat viu”(CDC/C/”/Rev. La mai bine de 10 ani de la adoptarea Conventiei. Paragraful 39). Folosirea copiilor оn calitate de combatanti de la aceasta vвrsta оnseamna.3]. Articolul 3 din Protocol mentioneaza: „Statele parti vor ridica vвrsta minima pentru recrutarea voluntara a persoanelor оn 49 fortele lor armate nationale de la cea prevazuta оn articolul 38 alin. pentru introducerea unei mentiuni care sa interzica participarea directa a copiilor la ostilitati pвna la 18 ani. Finalul a fost departe de a fi satisfacator. precum si numeroasele guverne au luptat pentru a modifica vвrsta de 15 ani sau. p. (3) din Conventia asupra drepturilor copilului. 1 din Conventie. de cele mai multe ori. оn 22 . separare de mediul familial. 38 coboara vвrsta de recrutare оn fortele armate nationale la 15 ani. 16. tinвnd cont de principiile cuprinse оn acel articol si recunoscвnd ca. оn special оn tarile оn care copiii nu sunt оnregistrati la nastere. mentinerea vвrstei de 15 ani permite. p. 14. Оn contradictie cu definitia data copilului de art. art. totusi. 69]. vвrsta minima de participare a copilului la conflicte armate a fost modificata prin Protocolul aditional la Conventia asupra drepturilor copilului privitor la participarea copilului la conflicte armate. Consensul a fost realizat doar pe precizarea preluata din Declaratia din 1959. abuz sexual si tortura. Formularea care ar fi permis statelor sa rezolve aceasta problema conform standardelor proprii nu a fost admisa. 8. dar sustinuta tacit de alti delegati – a refuzat categoric sa asigure o astfel de protectie copiilor оntre 15 si 18 ani [II.5.recunoasterea lor se produce doar dupa ce ea este separata de organismul matern”(Argentina RI. cel putin. 16. p. nu sa facut nici o mentiune cu privire la vвrsta minima a copilului [II. De multe ori copiii оsi pierd viata. p.

Este de mentionat ca оn martie 2000 era deja ratificata de un numar de 191 de state membre ale ONU. consfintind dreptul acestora de a stabili mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. sa protejeze si sa оndeplineasca drepturile copiilor. dupa cum este indicat оn articolele Conventiei. care monitorizeaza implementarea acestor drepturi. Conventia asupra drepturilor copilului a fost adoptata оn unanimitate de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989. politic. Conventia declara ca toti copiii au drepturi care apartin drepturilor omului si aceste drepturi nu trebuie percepute ca optionale. Conventia reflecta domeniul drepturilor omului sub toate aspectele: civil. Pentru prima oara оntr-un document international referitor la copil a 23 . La ora actuala doar doua state nu au ratificat Conventia: Somalia si SUA.conformitate cu dispozitiile Conventiei. 38. guvernele accepta оn mod public si se obliga sa contribuie. Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiilor este un organ compus din 10 experti internationali independenti pentru drepturile copiilor. Totusi. ca o expresie de caritate. p. social si cultural. Оn stabilirea principiilor si drepturilor fundamentale ale copilului. Conventia recunoaste statutul special al copilariei si afirma necesitatea protejarii ei prin elaborarea si adoptarea unui ansamblu de norme care sa reglementeze institutiile sociojuridice de asistenta si ocrotire a ei. sociale. de la alte documente si conventii de referinta оn materie. Prin aprobarea Conventiei pentru drepturile copiilor. 10. Nici un alt document оn materia drepturilor omului nu a beneficiat de o atоt de larga ratificare. Conventia porneste de la Declaratia universala a drepturilor omului. economice si politice dintre state. persoanele sub vвrsta de 18 ani sunt susceptibile de protectie speciala” [I. fara nici un fel de discriminare. 671]. Conventia privind drepturile copiilor percepe “copilul” ca membru plenipotentiar al societatii. Prin adoptarea acestui Protocol s-a dorit corectarea situatiei create de art. Astfel. fapt mentionat оn Raportul Secretarului General al Natiunilor Unite la summit-ul de la sfвrsitul mileniului. care era оn contradictie flagranta cu оntregul text si spirit al Conventiei. 42. p. 621]. economic. Conventia asupra drepturilor copilului atinge standarde universale. Conventia sustine evaluarea copilului ca cetatean. beneficiind оn prezent de o ratificata aproape universala [I. Este o situatie fara precedent оn domeniul drepturilor omului. Aceste drepturi includ obligatii si responsabilitati. partener оn luarea deciziilor оn procesul vast de schimbare sociala. de favoare sau bunavointa fata de copii. pe fondul recunoasterii si proclamarii acestor standarde comune. aplicabile tuturor copiilor lumii. Conventia ia оn considerare diferentele culturale.

libertatea de expresie si opinie a copilului (art. precum si оn orice alt domeniu [I. 3). Declaratia drepturilor copilului din 1959 precizeaza: „Copilul se va bucura de o protectie speciala si i se vor oferi facilitati prin lege si prin alte mijloace menite sa-i asigure o dezvoltare 24 . Pentru prima oara un document international prevede obligativitatea statului de a populariza informatiile referitoare atвt la drepturile copilului. sexul. 2. care are ca scop sau efect limitarea sau anularea recunoasterii. Оn baza lui. Asimilata unei Carte a drepturilor copilului. prevenirea abuzului de catre cei care au obligatia de a-i ocroti pe copii (art. Conventia se sprijina pe patru principii fundamentale. . 11.Principiul primatului intereselor copilului. Esenta acestui principiu оl constituie egalitatea sanselor baietilor si fetelor. a drepturilor si libertatilor fundamentale оn domeniul vietii economice. sociale. culoare. p. 37).50 fost introdus dreptul la participare. 24).culoarea. оn conditii de egalitate. au fost stipulate o serie de inovatii referitoare la interesul superior al copilului (art. originea nationala sau sociala. proprietatea. avere. interzicerea torturii. Declaratia universala a drepturilor omului extinde aceste criterii si mai adauga la cele patru . handicap. formulate оn art. Principiul nondiscriminarii este formulat оn art. limba si religia. Carta Natiunilor Unite mentioneaza expres principiul nondiscriminarii. ascendenta origine nationala sau etnica. excludere. sex.Principiul nondiscriminarii. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului. fara nici o discriminare. folosintei sau exercitiului. a copiilor refugiatilor. 21). cвt si la dreptul copilului de a-si cunoaste drepturile. 19). a detentiei pe viata si a pedepsei capitale (art. opinie politica sau alte opinii. sanatatea si accesul la asistenta medicala ( art. Articolul 1 din Conventia internationala cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala оntelege prin discriminare rasiala orice deosebire. nastere sau alt statut al copilului. indiferent de rasa. Prezenta acestui principiu la nivel international este tot atвt de veche ca si preocuparea internationala pentru situatia copiilor.14]. . nasterea sau alt statut. a copiilor din grupe indigene sau minoritare. a copiilor cu handicap sau din grupurile sarace ale populatiei. 3. stipulвnd patru criterii ale tratamentului discriminator: rasa. restrictie sau preferinta оntemeiata pe rasa. 12). 8). pastrarea identitatii (art. 6 si 12. etnica sau sociala. referirea la adoptie (art. religie. origine nationala. tratamentul penal special al copilului (art. statele se obliga sa asigure drepturile prevazute оn Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor. parintilor sau tutorilor lor legali. culturale. culoare. limba. 40).

оntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. оn art.3 alin. p. Principiul interesului superior al copilului reprezinta mesajul fundamental al Conventiei cu privire la drepturile copilului. care prevede ca „оn toate problemele referitoare la casatorie si relatiile de familie interesul superior al copilului va prevala оn toate situatiile” [I. 86]. a fost expres consacrat оn Conventia cu privire la drepturile copilului: оn art. 8. Оn acest context. 623]. 51 Acest principiu este prezent si оn art. оn art. ea reprezinta un reper оn elaborarea normelor de drept ale omului. Acest principiu оndeplineste trei roluri majore: . Оn acest scop statele parti „se obliga sa asigure copilului protectia si оngrijirea necesara оn vederea asigurarii bunastarii sale.fizica. ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost оncredintat оn mod legal. si оn acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare” [I. Оn adoptarea legilor necesare realizarii acestui scop se va avea оn vedere interesul superior al copilului”[I. 9 оn legatura cu separarea copilului de mediul familial. (1) din Conventia cu privire la drepturile copilului: „Оn toate actiunile care privesc copiii. precum si оn situatiile care implica relatia dintre copil si organele de politie sau ale justitiei. autoritatile administrative sau de organele legislative. оn mod deosebit nevoile sale de afectiune si dreptul la securitate si grija continua. spirituala si sociala normale. interesul superior al copilului. Interesul superior al copilului mai este caracterizat drept „nucleul central. 18 se face referire la responsabilitatea parintilor pentru cresterea si dezvoltarea copilului.95]. 6. 64] Declaratia Natiunilor Unite cu privire la plasament si adoptie din 1986 prevede оn art. de instantele judecatoresti. p. Principiul primatului intereselor copilului. precum si centralitatea sa оn raport cu orice decizie privitoare la copil. p. d) din Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii.118]. justifica sau clarifica – оn coordonare cu alte articole din Conventie – unele probleme specifice оn procesul aplicarii Conventiei.16 alin. 19. 8. p. principiul diriguitor” al оntregii Conventii [II. (1) lit. mentala.sprijina. precum si un element care trebuie luat integral оn 25 . 14. p. оn conditiile libertatii si demnitatii. Acest principiu este stipulat expres оn art. 20 si 21 оn contextul reglementarii asistentei alternative prin adoptie. iar implementarea lui o obligatie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. vor prevala”[I. tinвnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai. interesele copilului vor prevala”. 5 ca „оn toate deciziile de plasament.

incluzвnd actiuni preventive. . 37-38]. obiectivul fiind de a imprima un caracter dinamic dreptului la viata. . (1) din Conventie stipuleaza ca „statele parti vor garanta copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care оl priveste”. precum si toate popoarele au dreptul sa participe. 52 Prin intermediul principiului interesului superior al copilului se face posibila interpretarea unor prevederi din Conventie.Dreptul la supravietuire si dezvoltare. cognitiva. sociala. dar оn anumite limite. Copiii sunt capabili sa-si formeze propriile puncte de vedere.contribuie la evaluarea legislatiei. Оn acest context. . Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. 2. Оn urma asigurarii acestui drept. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. Art. interpretat оntr-un sens larg оn conformitate cu documentele internationale оn materie. care nu sunt оn mod expres reglementate printre obligatiile din Conventie. 1 din Declaratie defineste dezvoltarea „ca drept inalienabil al omului оn virtutea caruia orice fiinta omeneasca. -contribuie la conciliere оn rezolvarea conflictului dintre diferitele drepturi ori de cвte ori acestea iau nastere оn cadrul general al Conventiei. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. copilul va avea posibilitatea sa fie ascultat оn orice 26 . practicilor si politicilor referitoare la copil.Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului.considerare оn procesul aplicarii altor drepturi. Termenul „dezvoltare” confera si o dimensiune calitativa dreptului la viata. sa contribuie si sa se bucure de dezvoltarea economica. referindu-se nu numai la aspectele fizice. spre exemplu vaccinarea. Оn asa fel. culturala si politica prin intermediul carora toate drepturile si libertatile fundamentale pot fi pe deplin realizate”. Acestor opinii trebuie sa li se acorde atentia cuvenita оn functie de vвrsta si capacitatea intelectuala a copilului. deoarece acest principiu trebuie sa fie aplicat оntr-un mod compatibil cu respectarea tuturor drepturilor reglementate de Conventia pentru drepturile copilului [II. art. emotionala si socioculturala. luвnd оn consideratie pericolele la care este supus copilul оn primii ani de viata. p. 12 alin. Оn Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare se afirma ca „omul este subiectul central al procesului de dezvoltare. iar politicile vizвnd dezvoltarea trebuie sa faca din om principalul participant si beneficiar al dezvoltarii”. ci si la dezvoltarea mintala. sa aiba propriile opinii оn toate problemele care-i privesc.

deoarece ele reprezinta idei noi sau idei vechi prezentate оn forme noi si sugereaza faptul ca adultii si practicile existente trebuie sa fie schimbate [IV. Оn ceea ce priveste resursele disponibile. colaboratori ai organelor de interne. 43 din Conventie. prevazute оn art. cвt si оn vederea crearii de 27 . inclusiv pe cele ale societatii civile [II. pentru punerea оn aplicare a principiilor si prevederilor acesteia. cвt si оn cele dezvoltate. iar оn ce priveste drepturile economice. Оn acest context mentionam faptul ca drepturile copilului creeaza adultilor disconfort. Reglementarile Conventiei cu privire la autonomia copilului au avut de оnfruntat si rezistenta mentalitatilor traditionale referitoare la „puterea parinteasca” asupra copilului. 97]. care a pus accentul pe directivele date statelor cu privire la оntocmirea rapoartelor privind masurile de ordin general. notiunea nu trebuie vazuta оn sens static. masuri speciale оn domeniul sanatatii. securitatii sociale. Prevederile Conventiei referitoare la autonomia copilului sunt considerate ca fiind cele mai vulnerabile din acest tratat. direct sau printr-un reprezentant ori printr-un organism competent. sociale si culturale ale copiilor „оn masura maxima a resurselor disponibile”. psihologi. p. alte proceduri de protectie si asigurare a copilului. administrative etc. sociale si culturale . a fost creat Comitetul pentru drepturile copilului. 35. 15. cвt si al institutiilor sociojuridice menite sa legitimeze statutul de personalitate al acestuia [IV. inclusiv cele din cadrul cooperarii internationale. 4 оn coroborare cu dispozitiile art. asistenti sociali. implicвnd mobilizarea resurselor. Conventia reclama masuri legislative. p. pentru a asigura educatia obligatorie. (2) din Conventie. pediatri. Оn baza art. ci оntr-o perspectiva dinamica. Mai mult decвt atвt. a generat schimbari semnificative la nivelul politicilor nationale de alocare a resurselor atвt оn tarile subdezvoltate.1868]. Un rol important pentru aplicarea Conventiei vizeaza educatia si formarea personalului care lucreaza cu copiii: profesori. 10. оn anul 1991. Angajamentul statelor parti de a promova drepturile economice. Unii autori motiveaza aceasta prin caracterul relativ recent atвt al conceptului de drepturi ale copilului. p. 300].. statele sunt obligate sa elaboreze legi pentru a proteja copilul pe piata muncii.procedura judiciara si administrativa care-l atinge. Conventia acorda o atentie deosebita cooperarii internationale atвt ca un complement оn folosirea la maximum a resurselor disponibile.adoptarea masurilor antrenвnd la maximum resursele disponibile. 6 alin. 53 Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului necesita schimbari esentiale оn atitudini si mentalitati la toate natiunile. Deci. inclusiv cele cu caracter politic.

proceduri constructive. este bazata pe conceptia drepturilor individuale ale copilului. reprezentantii guvernelor si ai Natiunilor Unite. conform prevederilor art. de a-i folosi organele pentru transplantare. Statele se angajeaza sa pedepseasca asemenea infractiuni comise pe teritoriul lor. оn urma unor dezbateri fructuoase a fost adoptata Agenda de actiune оmpotriva a trei forme de exploatare a copiilor pe care le-am numit mai sus: prostitutia. desi Conventia cu privire la drepturile copilului. prostituarea si implicarea copiilor оn industria pornografica. „informatii suplimentare cu privire la aplicarea Conventiei”. produc sau difuzeaza sub orice forma materiale pornografice cu implicarea copiilor. Comisia ONU pentru drepturile omului a aprobat doua protocoale aditionale la Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. de a-l supune la munca fortata sau obtin ilegal consimtamвntul pentru adoptiunea copilului. 54/263 la 26 iunie 2000. 41. el fiind rodul cooperarii active dintre organizatiile nonguvernamentale. Un rol important оn adoptarea acestui Protocol la avut оn special Primul Congres Mondial оmpotriva exploatarii sexuale si comerciale a copiilor. despre care am mentionat mai sus. Оn conclizie putem sa mentionam ca. Comitetul poate solicita. p. (4). vizвnd 28 . Al doilea Protocol la Conventie se refera la traficul. care sa fie folosite ca baza pentru asistenta tehnica si cooperarea internationala оn promovarea protectiei drepturilor copilului. desfasurat la Stockholm оn 1996. precum si pe nave оnmatriculate de ele si sa considere aceste fapte incluse оn tratate de extradare semnate cu alte state [I. Raspunzвnd unor preocupari actuale. 44 alin. Consideram o lacuna a Conventiei cu privire la drepturile copilului faptul ca ea nu specifica un sistem de comunicare si remitere a plвngerilor formulate de copii sau reprezentantii lor legali. actiunile de baza оn favoarea copiilor au un caracter programatic. solutia propusa fiind prea putin suficienta. ca si celelalte documente privind drepturile omului. Protocolul prevede obligatia statelor de a introduce оn legislatia nationala penala si de a aplica sanctiuni penale celor care furnizeaza sau accepta un copil cu scopul de a-l exploata sexual. Оn cadrul acestui Congres. pornografia si traficul de copii оn scopuri sexuale si ca furnizori de organe interne. Primul este Protocolul aditional la Conventia cu privire la drepturile copilului asupra participarii copiilor la conflictele armate.673]. daca ne referim la valorile protejate – copilul si drepturile sale. Daca exista dovezi ca drepturile copilului sunt grav оncalcate. care au 54 fost adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr.

Declinul general al calitatii serviciilor de educatie si sanatate. Guceac. Gh. 4. 4. este evident ca piatra de temelie a constitutionalismului o formeaza conceptia drepturilor omului.dezvoltarea de ansamblu si fiind mai putin inspirate de drepturile individuale. оn care sunt enumerate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. 33.3].135]. I. Pornind de la faptul ca Constitutia Republicii Moldova proclama ca demnitatea omului. 4]. Conform opiniei Giovannei Barberis. 34. 2. la constatarea ca statul nu e donator de drepturi si libertati 29 . I. indiferent de situatia lor sociala” [III. p. Costachi. Guceac. p.88].239]. Totodata este un adevar incontestabil faptul ca оn conditiile crizei cu care se confrunta republica. dar si la cei din familiile relativ asigurate material. Fenomenul constitutionalismului оn evolutia Republicii Moldova spre statul de drept [II. libera dezvoltare a personalitatii umane. formвnd оn ansamblul lor un tot unitar. Protectia mamei si copilului оn actualul context sociopolitic al Republicii Moldova Pornind de la studiile expuse оn compartimentele anterioare si luвnd оn considerare afirmatiile facute оn literatura de specialitate. 26. dreptatea reprezinta valori supreme si sunt garantate (art. Guceac. care se bazeaza. Evolutia constitutionalismului si a organizarii de stat оn Republica Moldova [II. оn Republica Moldova se contureaza clar 55 tendinta de a crea acele mecanisme si pвrghii de implementare a unui sistem national de promovare si respectare a drepturilor omului. оn primul rвnd. o institutie constitutional-juridica specifica oricarui stat de drept. p. acest adevar „se refera nu doar la copiii din familiile vulnerabile din punct de vedere social. ele urmeaza sa fie privite ca un act de nastere a unei viziuni ce ne obliga la multe si.1 alin. Curs elementar de drept constitutional [II. intensificarea violentei si a instabilitatii generale. pe instrumente juridice internationale. оn special. deci principalul scop al unei Constitutii rezida оn garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele. Aceste prevederi constitutionale nu trebuie privite doar ca o constatare solemna si oficiala a drepturilor si libertatilor umane. Deoarece drepturile omului reprezinta un imperativ moral si politic. 18. trebuie sa recunoastem ca оn ultimul timp оn Republica Moldova оn domeniul drepturilor copiilor s-au produs evolutii relevante. p. printre care: I. p. riscurile sporite pentru sanatatea tinerilor si raspвndirea modelelor de comportament negativ оn rвndul tinerilor au un impact asupra tuturor copiilor. copiii sufera cel mai mult. reprezentantul UNICEF оn Republica Moldova. drepturile si libertatile lui. libertatile si оndatoririle fundamentale”. 3) [I. Legiuitorul nostru constitutional a recunoscut importanta majora a problematicii drepturilor omului prin оnsusi faptul ca i-a consacrat un оntreg titlu – Titlul II al Legii Supreme „Drepturile. oportunitatile limitate pentru dezvoltare si recreare.

Оn baza legislatiei оn vigoare s-a format un mecanism de aparare a drepturilor si libertatilor omului. 25]. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. contribuie activ la focalizarea atentiei statului asupra problemelor legate de crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor si libertatilor cetatenilor garantate prin Constitutie si alte legi interne si internationale. moralitatea sau care le-ar pune оn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. consolidarea coeziunii sociale оn domeniul protectiei drepturilor copiilor [I. elaborarea politicii guvernamentale vizвnd realizarea drepturilor copiilor la nivel national. оn frunte cu avocatii parlamentari. Centrul pentru drepturile omului din Moldova. dupa parerea noastra. 1349 – XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari [I.institutie nationala independenta pentru apararea si promovarea drepturilor omului. ar fi binevenita. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. copiii sunt 30 . inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. economica. stipuleaza оn articolul 50 din Constitutie ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. creata prin Legea nr. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala. Toti copiii. Legiuitorul Republicii Moldova. Exploatarea minorilor. 21]. оn special a mamei si copilului. Astfel. constientizвnd importanta majora a problematicii asigurarii drepturilor mamei si copilului. Оn acest sens s-au exprimat si 87 % din respondenti оn cadrul sondajului sociologic [Anexa 1]. оn cadrul Parlamentului Republicii Moldova activeaza Comisia permanenta pentru drepturile omului si minoritatile nationale. 21]. folosirea lor оn activitati care le-ar dauna sanatatea. Reiesind din faptul ca. Оn ce priveste protectia drepturilor mamei si a copilului. оnfiintarea functiei de avocat al mamei si copilului ca garant al acestor drepturi оn cadrul institutiei mentionate. de regula. Sarcinile Consiliului sunt: asigurarea respectarii integrale оn Republica Moldova a Conventiei cu privire la drepturile copilului.personalitatii. ci ocrotitor al lor. chemat sa contribuie la elaborarea si realizarea politicii de promovare a interesului major al copilului оn societate. iar оn scopul implementarii Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si realizarii Legii cu privire la drepturile copilului pe lвnga Guvernul Republicii Moldova a fost instituit Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului [I. copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Un mecanism important de garantare si protectie a drepturilor omului оn Republica Moldova este institutia specializata a avocatilor parlamentari si Centrul pentru Drepturile Omului 56 . Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul guvernamental. culturala si sportiva a tarii.

copiii si tinerii. Pornind de la prevederea constitutionala ca justitia se оnfaptuieste оn numele legii numai de catre instantele judecatoresti (art. Ministerul Educatiei.educati оn familii. autoadministratia locala. Acest obiectiv este pus оn sarcina mai multor organe. inclusiv adoptarea deciziei privind luarea cu forta a copiilor pвna la solutionarea cazului оn fond. este elementul natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. care prevede ca statul faciliteaza. precum si luarea hotarвrii cu privire la оncetarea adoptiei. Consiliul National 57 pentru Protectia Drepturilor Copilului. instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. solutionarea cazurilor despre adoptia copiilor. Spre regret. cвnd se constata ca acestia au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa. cum ar fi educatia. cazurile despre оncasarea pensiei pentru оntretinerea copiilor si altor membri ai familiei. 48. 114 din Constitutie). Toate preocuparile privind оntretinerea. organizatiile internationale. Ministerul Sanatatii. instantele judecatoresti solutioneaza: cazurile referitoare la stabilirea paternitatii sau maternitatii. Ministerul Afacerilor Interne. mamei si familiei оntre diferite organizatii publice si lipsa de cooperare dintre ele au drept rezultat imposibilitatea de a privi problema оn ansamblu. Instantele judecatoresti sunt independente de Guvern si de Parlament. nici puterea legislativa. Principalele institutii guvernamentale din acest domeniu sunt: Ministerul Muncii. fiecare avвnd drept obiective anumite aspecte. prin masuri economice si prin alte masuri. mama si copilul оn Republica Moldova au dreptul. 31 . Familia. organizatiile nonguvernamentale locale si altele. mamei si a copilului rezulta si din art. Un alt mecanism de aparare a drepturilor omului este sistemul judiciar. nici cea executiva nu poate influenta deciziile lor. Statul ocroteste maternitatea. stimulвnd dezvoltarea institutiilor necesare. 49 din Constitutia Republicii Moldova. acestea sunt chemate sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale mamei si copilului. conform DUDO. mamei si copilului este lasata оn sarcina mai multor ministere si departamente. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii. Constitutia Republicii Moldova. Casa Nationala de Asigurari Sociale. sanatatea. protectia sociala. conform Constitutiei. cum ar fi institutiile guvernamentale. La nivel guvernamental protectia sociala a familiei. Protectia drepturilor familiei. cazurile despre decaderea din drepturile parintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor. la protectie sociala din partea statului. оn art. iar familia. prevede si ea dreptul familiei la ocrotire din partea societatii si a statului. Оn acest context. formarea familiei si оndeplinirea obligatiilor ce оi revin. divizarea stricta a responsabilitatii оn domeniul protectiei copilului.

150]. iar despre оncalcarile si comportamentul antisocial al minorilor comunica Comisiei pentru minori [I. apararea vietii. mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice 58 sunt sarcinile primordiale ale politiei . acorda ajutor inspectorului de sector pentru minori оn desfasurarea activitatii profilactice printre adolescentii reveniti din locurile de detentie. atentioneaza organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor. stupefiante si substante psihotrope. parintii si persoanele care оi оnlocuiesc. Cazurile minorilor sunt examinate alaturi de celelalte cazuri penale. оndeosebi copilului. acestea fiind examinate de judecatorii desemnati de presedintele judecatoriei si care. supravegheaza comportamentul parintilor sau al persoanelor care оi оnlocuiesc si care influenteaza negativ asupra minorilor. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar.Оn cadrul judecarii cauzelor. inclusiv оn profilaxia antrenarii minorilor si instigarii lor la fapte ilicite оi revine inspectoratului de sector al politiei. prin decizii interlocutorii. instantele judecatoresti. 10. Conform instructiunii. p.. O problema majora ce tine de sistemul judiciar оn Moldova este lipsa unor judecatorii specializate pe cazurile minorilor. Оn Instructiune se prevede un comportament special de activitate cu infractorii minori. inspectorul de sector ia masuri de scoatere a infractorilor minori de sub influenta persoanelor cu comportament antisocial. efectueaza supravegherea minorilor оn familie.unicul organ capabil sa asigure asistenta imediata membrilor familiei. la locul de studii etc. Nu este la nivel si reprezentarea minorilor оn ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor lor legitime. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. drepturilor. de regula. sanatatii. nu au o pregatire speciala suficienta pentru a rezolva problemele legate de particularitatile de vвrsta si de motivatia comportamentului antisocial al minorilor delincventi. a carui activitate este reglementata de Instructiunea Inspectoratului de Sector al Politiei [I. Un rol considerabil оn protectia drepturilor mamei si copilului. instanta judecatoreasca anunta procurorul. onorii. precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. libertatilor. 23]. ia masuri fata de cei ce consuma bauturi alcoolice . procedura durвnd de la cвteva luni pвna la 2-3 ani. оn acest sens fiind necesara existenta unor avocati specializati оn procesele cu minorii. intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime. Despre faptele infractionale оn privinta copiilor. Оn conformitate cu prevederile Legii Republici Moldova cu privire la politie. Pentru tara noastra. ceea ce ni se pare inadmisibil. nu-si respecta obligatiile оn ce 32 .

sa curme infractiunile si cazurile de оncalcare a ordinii publice. Daca este imposibila stabilirea identitatii copilului. Оn aceasta institutie minorii sunt internati pentru o perioada de pвna la 30 de zile. parintii sau persoanele care оi оnlocuiesc. Оn acest centru copiii sunt оntretinuti оn regim оnchis si supravegheati permanent de lucratori ai politiei. sa nu admita realizarea bauturilor alcoolice. оn conformitate cu Statutul serviciului de santinela al politiei. iar оn cazuri speciale. acesta este condus la organul de politie teritorial. sa descopere grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii. unde li se acorda ajutor de urgenta si de protectie. parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. unde este оnregistrat si unde se iau masuri pentru identificarea parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. care au menirea speciala sa desfasoare o activitate de reabilitare si criminologico-preventiva printre minori: centrele de triere ale minorilor. Lucratorii de politie viziteaza parintii luati la evidenta nu mai rar de o data pe luna la domiciliu. a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins vвrsta stabilita de lege. 36]. cersit. efectuate de minor оn strazi si alte locuri publice.priveste educatia lor [I. unde duc convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de educarea si instruirea copiilor. prostitutie. sa previna si sa nu admita parasirea familiei de catre copii. el este trimis la expertiza medico-judiciara. betie. 23]. sa predea inspectoratului pentru minori. precum si locurile lor de concentrare. cu deschiderea fisei profilactice. alte institutii despre locul aflarii lui. inspectoratul pentru minori ale organelor de interne. оn Republica Moldova activeaza o serie de subdiviziuni din sistemul MAI. Оn cazul cвnd depistarea acestora este imposibila. iar оn limita posibilitatilor – si inspectoratului pentru minori. explicвnd urmarile ce pot surveni оn urma ignorarii obligatiilor parintesti [I. 33 . centrul informeaza subdiviziunea de politie teritoriala. jocuri de noroc si alte actiuni antisociale si sa raporteze ofiterului de serviciu. De obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei tine si profilaxia vagabondajului printre minori. minorul este internat оn Centrul Republican de Triere a Minorilor. Inspectoratele pentru minori ale organelor afacerilor interne iau la evidenta. parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori. si sa raporteze ofiterului de serviciu. sa descopere persoanele care atrag minorii оn activitatea criminala. 59 Echipele de patrula si santinela sunt obligate. narcomanie. оn baza deciziei careia copilul este transmis spre оngrijire la o institutie rezidentiala. Dupa retinerea minorului vagabond. pвna la 60 de zile. Ei sunt chemati sa оntreprinda masuri privind reоncadrarea copiilor vagabonzi оn familiile native. De asemenea. Dupa identificarea copilului.

pвna оn momentul comiterii contraventiei administrative. Pe lвnga influenta nociva manifestata de delincventii maturi asupra celor minori. la raspundere administrativa nu pot fi trase persoane care.. rataciti. 33). 60 Potrivit art. Оn pofida faptului ca оn legislatia nationala este stipulat ca persoanele care nu au atins vвrsta de 18 ani executa pedeapsa cu оnchisoarea оn penitenciare pentru minori (art. unde la momentul actual sunt detinute si minore.24. din cauza situatiei materiale precare a institutiei. nici оn perioada detentiei preventive. fata de persoanele care n-au atins vвrsta de 18 ani. nici оn timpul ispasirii pedepsei. Mentionam ca izolatorul de ancheta preventiva din Chisinau include si un centru de detentie provizorie pentru minori. principiul separarii minorilor de adulti nu este respectat. psihic si sexual fata de minori.iar оn caz de necesitate – unitatii de serviciu a organului afacerilor interne – copiii si minorii vagabonzi. cвt si din cauza ca оn asa mod minorii trec printr-o adevarata „scoala” a infractorilor. Deoarece mama si copilul sunt subiecte de drept ce necesita ocrotire si atitudine speciale. se considera circumstante ce atenueaza raspunderea (art. fata de femeile. legiuitorul nostru a оncercat sa reglamenteze оn legislatia administrativa si cea penala prevederi de atitudine speciala fata de aceste categorii de cetateni. se aplica masurile prevazute de Regulamentul comisiilor pentru minori aprobat de prezidiul Parlamentului. de catre o femeie gravida sau de catre o femeie.]. nu trebuie neglijat faptul ca оn asemenea conditii apar premise pentru abuzul fizic. Desi lor le-au fost acordate dormitoare separate. Principiul separarii minorilor delincventi de delincventii adulti se оncalca si la colonia penitenciara pentru femei de la Rusca. care au comis contraventii administrative. Persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani urmeaza a fi trase la 34 . 72 alin. Fata de persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. оn stare de ebrietate si sub actiunea stupefiantelor etc. оnsa. 8. art. Acest fapt este extrem de alarmant atвt din motivul unor оncalcari grave ale drepturilor minorilor delincventi. 12 din Codul cu privire la contraventiile administrative. Comiterea contraventiei de catre un minor. 31 din Codul cu privire la contraventiile administrative stipuleaza: „Arestul administrativ nu poate fi aplicat fata de femeile gravide. care au copii оn vвrsta de pвna la 12 ani. detentia lor separata este imposibila. p. Astfel. оn realitate ele nu sunt izolate de detinutele adulte. 5 Codul penal) [I. nu au atins vвrsta de 16 ani.”. care are copil оn vвrsta de pвna la un an. cea ce constituie o оncalcare grava a drepturilor copilului.. fata de invalizii de grupele оntвi si a doua.

dar stabila. ultragierea colaboratorului politiei. deosebit de grave sau exceptional de grave se aplica pedeapsa оncepоnd de la vвrsta de 14 ani. apelul fals adresat politiei.pentru infractiuni grave. 39. p. . care au comis un act huliganic nu prea grav. nesubordonarea cu rea-vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului politiei. 3.10. femeilor gravide. folosire sau aplicare a armelor individuale. precum si consumarea de catre ei a bauturilor spirtoase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc (art. 67 alin. aparitia preadolescentilor оn vвrsta de pвna la 16 ani оn locurile publice. p.munca neremunerata оn folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II. 61 persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vвrsta de pensionare (art. Оn cazul cвnd persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. (4) Cod penal) [I. amenda se percepe de la parinti sau de la persoanele care оi оnlocuiesc (art. 164. оn stare de ebrietate. p. оncalcarea termenelor de оnregistrare a armelor individuale. оncalcarea modului de vвnzare a armelor individuale. 292). nu poate fi 35 . transport. refuzul de a se prezenta оn fata organelor de ocrotire a dreptului.arestul. tragerea din arma de foc оn centrele populate si оn locurile neadaptate pentru aceasta sau prin оncalcarea modului stabilit. maltratare. prevazute оn mod direct de actele legislative [I. Huliganismul nu prea grav sau huliganismul comis de preadolescenti оn vвrsta de la 14 pвna la 16 ani. . iar оn cazul savвrsirii infractiunii usoare sau mai putin grave. a capacitatii de munca. Tinвnd seama de caracterul contraventiei comise si de persoana contravenientului.]. calomnie. оncalcarea regulilor de detinere. n-au cвstig dobвndit prin munca lor. de la vвrsta de 16 ani (art. оnjurari. port. 21 Cod penal) [I.]. aplicarea loviturilor si altor actiuni violente care au provocat dureri fizice sau care au provocat o dereglare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neоnsemnata.22. 3. оncalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera. cazurile referitoare la persoanele mentionate pot fi transmise spre examinare comisiilor pentru minori de sector. Particularitatile raspunderii penale оn Republica Moldova: . eschivarea de la comercializarea armelor individuale. opunerea de rezistenta colaboratorului politiei. femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. оncalcarea dreptului proprietatii de stat asupra regnului animal. 51].raspundere administrativa conform dispozitiilor generale pentru: cauzarea leziunilor corporale usoare. Persoanele оn vвrsta de 16-18 ani pot fi trase la raspundere administrativa conform dispozitiilor generale si оn alte cazuri. оncalcarea modului de оnstrainare a armelor individuale. care consta оn privarea de libertate pe un termen de la 3 pвna la 6 luni. 167).

. instanta de judecata le poate amвna executarea pedepsei pвna la atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani. poate sa anuleze amвnarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit de hotarвrea judecatoreasca. la propunerea organului nominalizat. p. 3. p.femeilor gravide condamnate si celor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. p.23]. de catre o femeie gravida. (3) Cod penal) [I. 70 alin. Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata femeilor si minorilor (art. . Prelungirea termenului de aflare a persoanei оn aceste institutii dupa atingerea vвrstei de 18 ani este permisa numai pвna la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii (art. (3) Cod penal) [I. 3. ca alternativa a sanctionarii penale a minorului prin detentie. 3. p. 68 alin. Оn cazul оn care vreuna dintre persoanele mentionate a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui. 3.minorii condamnati pentru savвrsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt si de reeducare sau оntr-o institutie curativa si de reeducare.23]. instanta de judecata. 71 alin. trimite condamnata оn institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei (art. prezenta copiilor minori оn familia vinovatului se considera circumstante atenuante (art. c). din 36 .34]. Internarea minorilor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt sau оntr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pвna la atingerea majoratului. 93 Cod penal) [I. . оnlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blвnda.la stabilirea pedepsei pentru savвrsirea infractiunii de catre un minor. . La atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani instanta de judecata: libereaza condamnata de executarea оn continuare a pedepsei. p.35].aplicat persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani. (3) Cod penal) [I. cu exceptia celor condamnate la оnchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave. 76 b). dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost amвnata. d) Cod penal) [I. 3. 3.25]. precum si prin aplicarea altor masuri de constrвngere.la stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savвrsirii infractiunii nu a atins vвrsta de 18 ani termenul оnchisorii nu poate depasi 15 ani (art. deosebit de grave si exceptional de grave оmpotriva persoanei.23]. 96 Cod penal) [I. femeilor gravide si femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani (art. 62 Sistemul de probatiune. p.

Comitetul coordonator a pornit de la ideea ca. Totodata. . dreptul la informatie. organizarea оn institutiile medicale a „scolii viitoarelor mame” оn vederea reducerii morbiditatii copilului si a mortalitatii infantile. . dreptul la un mediu sanatos. editarea de pliante si postere pentru promovarea alimentatiei naturale a sugarilor. La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vвnzarea de copii. Оn scopul ameliorarii situatiei din domeniul drepturilor omului. sporirea 37 . Respectarea insuficienta a acestor drepturi afecteaza оn egala masura interesele tuturor cetatenilor. este insuficient. оn societatea noastra exista anumite categorii de populatie ale caror drepturi trebuie protejate оn mod special.prezentarea rapoartelor periodice asupra modului de aplicare a Conventiei cu privire la drepturile copilului. promovarea unui mod de viata sanatos prin intermediul institutiilor de оnvatamвnt. . a initiat elaborarea Planului national de actiuni оn domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 [I. dreptul la munca si protectia ei. trebuie evidentiate cele a caror оncalcare poarta un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie: dreptul la viata. оntre ele fiind drepturile mamei si ale copilului. Planul national prevede un sir de masuri. dreptul la ocrotirea sanatatii. Parlamentul Republicii Moldova. la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului. . integritate psihica si fizica.pacate. Оn acest context. asigurarea accesului la informatiile referitoare la sanatatea reproducerii.оn domeniul asigurarii dreptului la educatie: asigurarea scolarizarii pвna la 100% a copiilor de 7-16 ani si organizarea alimentatiei si transportului elevilor din clasele I-IV. din multitudinea de drepturi si libertati ale omului. care ar oferi o alternativa pedepsei penale prin munca comunitara. 39].adoptarea si implementarea actului normativ cu privire la protectia si promovarea alimentatiei naturale a sugarilor si la regulile de utilizare a amestecurilor lactate artificiale. cum ar fi: .masuri оn scopul asigurarii dreptului copilului la sanatate. cum ar fi elaborarea unui mecanism оn vederea ridicarii responsabilitatii parintilor fata de viata si sanatatea copilului. dreptul la protectie sociala. Adoptarea Legii serviciului de probatiune. dreptul la educatie. оn conformitate cu recomandarile Conferintei mondiale pentru drepturile omului de la Viena. ar fi o masura importanta оn tratarea delincventei juvenile. . libertatea opiniei si exprimarii.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului.

. .elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de оngrijire a copilului оn dificultate.elaborarea mecanismelor de acreditare a institutiilor.accesului la studii superioare al tinerilor prin acordare de credite preferentiale. perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului..consolidarea resurselor umane si formarea opiniei publice vizavi de problemele copilului si ale familiei: pregatirea sistematica a specialistilor care lucreaza pentru si cu copiii (judecatorii.dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei.crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea si reabilitarea copilului оn situatii de risc. elaborarea si implementarea programului de protectie a copilului оmpotriva informatiilor nocive. promovarea programelor anuale de sensibilizare a opiniei publice оn domeniul protectiei copiilor: institutii. . echivalarea activitatii unuia dintre parintii care au la оntretinere unul sau mai multi copii invalizi pвna la vвrsta de 18 ani cu genuri de munca social-utila remunerata. cu accent asupra grupurilor de risc. . copiii strazii.majorarea treptata a garantiilor sociale minime adresate copiilor cu dizabilitati: modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. cadrele muzicale. crearea 38 . functionarii publici. .dezvoltarea sistemului de servicii sociale adresate copilului si familiei: elaborarea standardelor minime de calitate si a Regulamentului-tip pentru centrele de plasament de tip familial. . copii cu dizabilitati. organizatiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala pentru copil si familie. . cadrele didactice. avocatii. pentru centrele maternale. crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate оn situatii deosebit de dificile.editarea de materiale informative si metodice оn domeniul drepturilor copilului. angajatii din cadrul organelor de ordine.consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale: studierea posibilitatii functiei Avocat al copilului. оncadrate оntr-un sistem unic. modernizarea 63 curriculumurilor educationale prin compatibilizarea specificului national cu standardele europene etc. asistentii sociali. reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale). copiii maltratati si traficati. . centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati. . оn domeniul drepturilor copilului.

adaptarea programelor de educatie generala si profesionala. prevede asigurarea sanatatii lui fizice si spirituale. a opiniei si exprimarii. la integritate fizica si psihica. Оn tara noastra situatia a suferit schimbari odata cu aderarea Republicii Moldova la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului [I. 31. modificarea regulamentului organelor de tutela si curatela. acorda o grija deosebita si protectie sociala copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familiei sau care se afla оn alte conditii nefavorabile sau extreme. Cadrul legal al protectiei copiilor de catre Statul Republica Moldova Traditional. pe parcursul evolutiei societatii umane. constituie un fundament legal prin care copilului оi sunt recunoscute drepturile general-umane: dreptul inerent la viata. Tinвnd cont de faptul ca оn ultimele decenii omenirea trece printr-un proces de 39 . sociala si economica de prim ordin.elaborarea proiectului de lege privind arestarea preventiva a minorilor. copilul a fost considerat un membru dependent. Aceasta Lege. 2 5.16-20].centrelor de resurse si de informare pentru familii si copii. pentru formarea culturii juridice si culturii drepturilor omului оn tara [I. оn conformitate cu care o persoana este considerata copil din momentul nasterii si pвna la vвrsta de 18 ani. a programelor de reabilitare psihosociala la lucrul cu copiii implicati оn sistemul de justitie. Ca urmare. . 39]. Legea privind drepturile copilului stabileste statutul juridic al acestuia ca subiect independent. perfectionarea procedurilor de interventie judiciara оn cazurile оn care sunt implicati copii. Оn Preambulul Legii este declarat ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului. familiei si maternitatii constituie оn Republica Moldova o preocupare politica. copilul a оnceput sa fie „vazut”. etc. la nume si cetatenie. tendinta fiind оn expansiune si urmarind acordarea copilului unui suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat. ale cetatenilor de rвnd оntru asigurarea luptei оmpotriva оncalcarii drepturilor omului. crearea conditiilor pentru respectarea si apararea lor eficienta. cu cei aflati оn detentie. ale organizatiilor nonguvernamentale. la asociere etc. la libertatea constiintei. p.asigurarea posibilitatilor copiilor de a-si realiza drepturile оn conditii optime: оncheierea de acorduri bilaterale cu alte state оn vederea cooperarii оn domeniul protectiei copilului. ale fundatiilor si programelor. pasiv si invizibil al familiei. formarea constiintei civice pe baza valorilor nationale si general-umane. Realizarea obiectivelor mentionate va fi posibila doar prin conjugarea eforturilor statului cu cele ale societatii civile. 64 .

violenta fizica si psihica. emotionala si socioculturala. care denota ca legislatia nationala оncearca sa se conformeze legislatiei internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. neadmitвnd comportarea plina de cruzime. Dupa cum am mentionat deja. 65 Оn acelasi spirit este formulat si art. cвt si la dezvoltarea mintala. legislatia internationala ce tine de protectia drepturilor copilului nu se limiteaza la afirmarea dreptului acestuia la viata. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. stipuleaza ca dreptul copilului la viata si inviolabilitatea fizica si psihica este garantat. inclusiv din partea parintilor sau persoanelor subrogatorii legale.constientizare a extinderii violentei asupra copiilor atвt оn cadrul familiei. cognitiva. asistenta medicala primara etc. precum si urmarirea penala pentru cauze de rele tratamente aplicate copilului. Statul este obligat sa asigure mamei. оn perioada pre. luata оn prezenta reprezentantului puterii. incitarea sau constrвngerea de a practica prostitutia. antrenarea оn activitatea pornografica. rudelor. dispretuitoare. Оn vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare. 4 din Lege. pedepselor sau tratamentelor crude. conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului. insultele si maltratarile. incluzвnd atвt stabilirea de programe sociale ce tin de acordarea unui sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost оncredintat. legiuitorul. Оn cazul оn care parintii refuza asistenta medicala pentru copilul bolnav. cersetorie. 40 . referindu-se atвt la aspectele fizice. cвt si al institutiilor sau comunitatilor din care fac parte. initierea оn consumul de bauturi alcoolice. la decizia consiliului de medici. folosirea ilicita de substante stupefiante si psihotrope. protejвndu-l de orice forma de exploatare. aceasta se acorda contrar vointei lor. practicarea jocurilor de noroc. оn art. asistenta medicala calificata si gratuita. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului recunoaste acestuia dreptul la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament. care declara ca statul ocroteste inviolabilitatea persoanei copilului. ceea ce adauga si o dimensiune calitativa dreptului la viata.. antrenarea оn actiuni criminale. de propagare a unui mod de viata sanatos. Nici un copil nu poate fi supus torturii. Reiesind din acestea.si postnatala. grosolana. organizarea masurilor de profilaxie a bolilor. 6 din Lege. inumane sau degradante. statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea оmpotriva oricaror forme de maltratare a copilului. pentru alimentarea lui rationala si inofensiva. statul a luat un sir de masuri legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate. recuperare si profilaxie a bolilor. discriminare.

9). 112]. 10 din Lege proclama ca fiecare copil are dreptul la instruirea gratuita оn limba de stat sau оn alta limba оn scoli de cultura generala. оnregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului. sustine оnfiintarea diferitelor institutii de stat si obstesti care contribuie la dezvoltarea capacitatilor creative ale copiilor. abandon sau rapire. nationalitatea parintilor. 16. editarea ziarelor. Conform Instructiunii cu privire la modul de оnregistrare a actelor de stare civila [I. pe baza unei declaratii scrise sau verbale a parintilor sau a unuia dintre ei. care declara ca din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume. 21-68]. iar оn caz de boala. Оn al doilea rвnd. a vecinilor. numele parintilor si adresa lor. turnarea filmelor. dobвndita sau schimbata оn temeiul legii. prezentarea emisiunilor radiofonice si televizate pentru copii (art. Legea privind drepturile copilului stipuleaza dreptul fiecarui copil la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si dreptul la оnvatatura. 41 . revistelor si cartilor pentru copii. оn conformitate cu legislatia. 5 din Legea privind drepturile copilului. prevenirea traficului cu copii si pruncuciderea [I. p. la continuarea studiilor оn scoli tehnicoprofesionale. Si оn al treilea rвnd. ori al unuia dintre ei. cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi). Datele minime оnregistrate sunt: numele copilului la nastere. sexul copilului. sprijina. оn care se afla mama оn momentul nasterii copilului. Art. Statul asigura tuturor copiilor posibilitati si conditii egale pentru оnsusirea valorilor culturale. de moarte a parintilor sau cвnd acestia nu pot din alte motive sa faca declaratia – pe baza declaratiei rudelor.O alta categorie de drepturi este prevazuta de art. la nivel 66 national оnregistrarea nasterii este un moment esential оn evaluarea bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. оnregistrarea este un mijloc de a garanta toate celelalte drepturi ale copilului – cum ar fi identificarea lor оn caz de razboi. data nasterii copilului. si pe baza declaratiei altor persoane. Mai оntвi de toate. iar оn caz de nastere a unui copil mort – оn termen de cel mult trei zile din momentul nasterii. p. beneficierea de facilitati acordate de stat. 22. a administratiei institutiei medicale. este оnregistrat conform prevederilor Codului casatoriei si familiei si are dreptul la o cetatenie. Оnregistrarea copiilor este de importanta majora din cвteva motive. asigura accesul lor la aceste institutii. locul nasterii. ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copil si a statutului legal al acestuia. оnregistrarea nasterii se efectueaza de catre organele de stare civila de la locul de nastere al copiilor sau de la locul de trai al parintilor. Declaratia cu privire la оnregistrarea nasterii copilului trebuie sa se faca оntr-un termen de cel mult o luna din ziua nasterii copilului.

18. 6). El a mentionat ca acest caz „este un exemplu de оncalcare cruda a standardelor si drepturilor fundamentale acceptate la nivel international si de escaladare intentionata a tensiunii de catre administratia transnistreana” [ IV. colegii. Obiectivul educational major al scolii este dezvoltarea libera. Оn aceste conditii educatia nu este accesibila pentru toata populatia. de apartenenta politica sau religioasa. lor (aproximativ 4000 de elevi . Copiii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca au dreptul la instruire si la оntretinere gratuite оn toate institutiile de оnvatamвnt. оncalcвnd dreptul parintilor de a alege limba (inclusiv alfabetul ) оn care sa fie 67 instruiti copiii lor”. Оnaltul Comisar al OSCE pentru problemele minoritatilor nationale. Deosebit de limitata este instruirea generala pentru copiii din ariile rurale atвt din cauza costului de оntretinere a elevilor оn scoala exagerat de mare оn comparatie cu bugetul familiei. La acest capitol trebuie sa mentionam violarea acestui drept оn raioanele de est ale Republicii Moldova. Durata оnvatamвntului general obligatoriu este de 9 ani. profesional si superior. copiii sau parintii lor au dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de оnvatamвnt (art. Frecventarea obligatorie a scolii оnceteaza la sfвrsitul anului de оnvatamвnt оn care elevul atinge vвrsta de 16 ani (art.licee. Statul asigura sanse egale de acces оn institutiile de stat de оnvatamвnt liceal. Desi legislatia nationala cu privire la оnvatamвnt declara ca оnvatamвntul оn Republica Moldova este gratuit. 17]. 5). vвrsta. Rolf Ekeus. 9). institutii de оnvatamвnt superior. оn functie de aptitudini si capacitati (art. Оn acest sens.o treime din toti elevii moldoveni din regiune) li se interzice folosirea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca…. Legea оnvatamвntului prevede: dreptul la оnvatatura este garantat indiferent de nationalitate. a reamintit ca „mai mult de un deceniu problema scolilor din regiunea transnistreana a fost cea mai discutata… Conform legislatiei transnistrene cu privire la limba. оn conformitate cu legislatia. instruirea generala devine tot mai limitata. оn conditiile crizei economice acest principiu nu poate fi respectat. Conform Constitutiei si art. care se poate adapta la conditiile оn schimbare ale vietii (art. nedorinta profesorilor tineri de a locui оn localitatile satesti si abandonarea activitatii оn scoala de catre o mare parte dintre 42 . sex. Potrivit unui comunicat de presa al Consiliului permanent al OSCE. de originea si starea sociala. 8). de antecedentele penale. 19 si 20 din Legea cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. lipsa conditiilor pentru sustinerea procesului de оnvatamвnt. armonioasa a omului si formarea personalitatii creative.

mestesugurile. cluburi. Iar joaca este. a participarii sale la activitati extrascolare. 248-249]. pentru a-si face temele. preocuparile stiintifice. stabileste оnlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura. Un adult are – оn acord cu legislatia interna si internationala оn domeniul muncii – obligatia de a munci 8 ore pe zi. edificii sportive. оngrijirea sanatatii si educatia elementara. Odihna include necesitatile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului. Prin activitati recreative se оntelege sfera de activitati efectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie de astfel de activitati care pot fi considerate. 47. p. pot suferi deficiente importante оn capacitatile lor sociale si personale [II. culturale sau legate de tehnica). participarea la viata culturala si artistica. El cuprinde si timpul pentru reflectarea asupra a ceea ce a оnvatat. sportive si a bazelor de odihna оn timpul vacantei. оnvatamвnt. timp liber. artele creative si de interpretare.. precum si pentru a se juca si pentru a fi copil [I. 68 Timpul liber este un termen larg si оnseamna mai mult decвt timpul suficient pentru a dormi оn timpul noptii. Cresterea numarului de ore de instruire pe zi (7 ore оn scoala si minimum 3-4 de autopregatire acasa pentru copiii de 12-13 ani) are efecte negative nu numai asupra timpului liber. dreptul copilului la odihna. cвt si folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole. Art. 12 din Legea privind drepturile copilului proclama dreptul fiecarui copil la odihna si timp liber. 420]. probabil. Spre regret. Responsabilitatea parintilor si a statului este de a asigura ca toti copiii sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi si a se relaxa. dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii vвrstei sale. 16.profesori din cauza salariilor nejustificat de scazute. a dreptului la odihna si recreare a copilului. ca munca. corespunzatoare specializarii profesionale. se оncalca brutal adeseori chiar la adapostul legii si оn numele reformei sistemului educational. efectuarea aceluiasi tip de activitate. stadioane. Оn realitate joaca este un element esential care contribuie la dezvoltare. indiferent de motiv. dar si asupra sanatatii sale fizice si psihice. de regula. activitati recreative etc. p. tabere de odihna si alte obiective ce contribuie la fortificarea sanatatii copiilor. оn anumite circumstante. mai ales primavara si toamna. Spre deosebire de adult. Оn acest sens statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare. cea mai importanta dimensiune a copilariei. asigurarea unui adapost. оntrucвt include activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu se conformeaza neaparat vreunei reguli. iar copiii care sunt privati de aceasta. ca si alimentatia. Aceste 8 ore presupun. precum sportul. copilul trebuie sa 43 .

ci si prin ajutorul acordat la identificarea cailor de realizare a lor. procese penale daca parintii sunt urmariti penal etc. Libertatea constiintei copilului este garantata de catre stat. le acorda 44 . vor fi luate оn considerare opiniile copilului care a atins vвrsta de 10 ani privind: viata de familie. justitia juvenila. asociere si reuniune pasnica. O viziune noua. religie. fie printr-un reprezentant sau organ corespunzator. оn procedura de acordare a timpului de joaca. avвndu-se оn vedere vвrsta si gradul de maturitate. Copiii au dreptul sa se asocieze оn organizatii obstesti оn conformitate cu legislatia. schimb de nume. aplicarea si apararea drepturilor lor. viata scolara. adoptie. plasamentul si viata оn institutie si alte forme de оngrijire. Statul acorda ajutor material organizatiilor obstesti ale copiilor. care nu trebuie sa fie trecuta cu vederea оn Republica Moldova. la libertatea de gвndire. 307].desfasoare оn cele sapte ore scolare activitati foarte diferite. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului garanteaza dreptul copilului la exprimarea opiniei. Оn acest scop copilului i se da posibilitatea de a fi audiat оn cursul 69 dezbaterilor judiciare sau administrative care-l privesc fie direct. este ca. Parintii sau persoanele subrogatorii legale au dreptul sa educe copilul conform propriilor convingeri. copiii au de jucat un rol activ nu doar ca beneficiari de drepturi. dar includ si participarea lor. ea trebuie sa se manifeste оn spiritul tolerantei religioase si respectului reciproc. оn conformitate cu legislatia (art. functionвnd cu acelasi randament si performante sapte ore pe zi la scoala si cel putin оnca tot atвtea acasa pentru pregatirea maratonului de fiecare zi” [II. „Daca mai avem оn vedere si faptul ca notele obtinute оn liceu conditioneaza admiterea sa la o facultate. depunere de bani. оn toate procedurile judiciare. 8. Opiniile copiilor sunt importante si vocea lor trebuie sa fie auzita оn discutiile privind protectia lor. Statul garanteaza copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opiniile asupra oricarei probleme care оl priveste. Оn scopul asigurarii acestui drept. sa adere la o religie sau alta contrar vointei sale. tutela. natural. 8). pune la dispozitia lor localuri. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. оn calitatea lor de detinatori ai drepturilor. de constiinta. Nici un copil nu poate fi constrвns sa оmpartaseasca o opinie sau alta. copilul ar trebui sa devina un fel de robot ultraperformant. Conventia cu privire la drepturile copilului prevede оn mod explicit faptul ca drepturile nu sunt doar acordate copiilor. p. Opiniile copilului sunt luate оn considerare. custodie. la audiente de judecata de divort. Ei nu mai sunt simpli beneficiari ai actiunilor de caritate si asistenta. care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei si opiniilor privind orice problema care poate sa apara оn cadrul unei societati.

Evident. 21. Art. recunoscвnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile. оnainte si dupa nastere [I. au aceleasi drepturi la folosirea si mostenirea acesteia. 31. p. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul de stat privind asigurarea drepturilor copilului [I. membri ai familiei proprietarului locuintei. Membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de copii pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 10 ani (art. Оn ce priveste libertatea constiintei copilului. Conform acestui articol. p. economice si culturale. Se interzice implicarea copiilor оn activitatea politica si asocierea lor оn partide politice. daca e imposibila instalarea lor оn locuinta ocupata anterior [I. respectarii prevederilor conventiilor si acordurilor internationale оn domeniul ocrotirii copilului. Ea urmareste scopul sa-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat. p. 13 . protectia drepturilor lui se realizeaza printr-un ansamblu de institutii sociojuridice care vizeaza atвt ocrotirea persoanei copilului minor. Copiilor care au crescut оntr-o institutie de stat pentru copii. 19-21] si noua conceptie nationala cu privire la 45 . copilul beneficiaza de dreptul la proprietate оn limitele si оn modul stabilite de legislatie.16-20]. iar copiii. Cu toate ca pвna la 18 ani copilul nu este obligat sa profeseze religia parintilor. 15) [I. 70 Art. acestia pot dirija convingerile religioase. 19 din Legea privind drepturile copiilor stipuleaza ca copiii. Legea privind drepturile copilului confera dreptului copilului un spatiu destul de vast. sociale. Оn scopul realizarii ei. cвt si a patrimoniului acestuia. caci dreptul la asociere trebuie garantat numai pentru persoanele cu discernamвnt. care lipseste la copiii de vвrsta frageda. Acest drept este confirmat si de Legea cu privire la asociatiile obstesti care stipuleaza ca membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de tineret pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 14 ani.3-13]. Autoritatile administratiei publice locale asigura оntretinerea si reparatia locuintelor copiilor orfani si ale celor ramasi fara оngrijire parinteasca pвna la majorat. din lipsa de maturitate fizica si intelectuala. politice. au aceleasi drepturi ca si ceilalti membri ai familiei la folosirea spatiului locativ. 20 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza ca fiecare copil are dreptul la proprietate.95]. оndeosebi de o protectie juridica adecvata. la rude sau la persoane subrogatorii legale li se atribuie peste rвnd spatiu locativ. p. membri ai familiei locatarului. dar nu prin constrвngere.оnlesniri fiscale. are nevoie de protectie si de оngrijire speciala. Copiii оn vвrsta de pвna la 10 ani nu pot fi membri ai organizatiilor obstesti. 24. el are dreptul sa adere la o credinta conform optiunilor sale. respectat si protejat. Avвnd оn vedere ca orice copil.

de a gestiona problema adoptiilor. 46. 6. оn scoala sau deja pe piata muncii. al colectivitatii locale precum si al statului. cu probleme de sanatate.protectia familiei si copilului din 2002. handicap sau comportament. care urmareste scopul sa puna оn aplicare alocarea resurselor umane si financiare necesare pentru implementarea cadrului legislativ existent. din diferite motive. оn cele politice si programele relevante pentru copii la nivel central si local ne vorbesc despre lacunele existente оn sistemul de drept intern оn ceea ce priveste ajustarea legislatiei nationale la standardele internationale оn materia drepturilor omului [II. 5. carora. 4. li se garanteaza exercitarea drepturilor prevazute de Conventia ONU referitoare la drepturile copilului. оn hotarвrile administrative si judiciare. оnfiintarea. оn tara sau оn strainatate. 3. pentru ameliorarea problemelor cu care se confrunta acel copil (оn baza evaluarii complexe a nevoilor lui). iar pe de alta 71 parte. a unor structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului: Autoritatea Nationala cu оmputerniciri pentru Protectia Drepturilor Copilului. оnsa. 477]. instituirea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cвt mai aproape de domiciliul acestora. lвnga parinti sau separat de acestia. Acest instrument de lucru va permite urmarirea actiunilor оntreprinse de serviciile competente. fara nici o discriminare. Lipsa de reflectare integrala оn legislatia nationala. Оn aceasta ordine de idei propunem completarea cadrului normativ national cu o serie de reglementari referitoare la: 1. la nivel central. si de promovare a conditiei copilului. cu scopul de a mentine familia unita si de a o ajuta sa-si onoreze cвt mai bine оndatoririle fata de cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. extinderea ariei de reglementare normativa a drepturilor tuturor copiilor. Оn opinia noastra. pe de o parte. adoptarea unor dispozitii care sa prevada expres ca parintii sunt primii responsabili pentru 46 . indiferent unde se afla. reglementarile oferite la moment de legislatia din Republica Moldova nu sunt capabile sa ofere o protectie eficienta tuturor copiilor. reglementarea expresa a rolului parintilor оn оngrijirea si educarea copiilor. va evidentia munca оntreprinsa cu parintii sau rudele pentru ca si acestia sa depuna eforturi pentru a reоntoarce copilul оn familia sa naturala sau largita. a fost separat de familia sa. 2. Oficiul National pentru Adoptii.. introducerea оn legislatia interna. a unui instrument de lucru (planul individualizat de protectie) obligatoriu pentru o planificare corecta a interventiei оn cazul copilului care.

schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic. ci urmaresc succesiunea civilizatiilor. dimensiunile. Relatiile sexuale оnainte de casatorie nu mai constituie un tabu. b) comportamentul tinerilor necasatoriti. 36. Оn literatura de specialitate principalele schimbari din sfera familiei sunt reflectate оn urmatoarele planuri [II. astfel оncвt sa dispara mentalitatea adвnc оnradacinata оn societate precum ca statul poate substitui oricum si oricвnd parintii. mobilitatea sociala si teritoriala. Schimbarile (politice. p. o serie de competente din sfera administrativa fiind puse оn seama instantei judecatoresti. Preluarea acestei functii de alte institutii si grupuri sociale a facut ca rolul social al familiei. ci o realitate generalizata. excluderea оncalcarilor sau limitarilor оn exercitarea drepturilor parintesti prin acte administrative. familia are o independenta relativa fata de contextul social si economic.161]. preluвnd responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor. functiile. 72 Capitolul 3 PROTECTIA MAMEI SI COPILULUI ОN FAMILIE 3. rolul statului este complementar. comportamentelor din aceasta sfera. Acest fenomen a fost denumit “a doua tranzitie demografica” [II. Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu оnceteaza sa mai fie model dominant. Procesele de industrializare. Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios. astazi termenul familie оncorporвnd realitati diferite оn urma transformarilor intervenite atвt la nivel individual. cвt si la nivel social. Familia nu mai este recunoscuta o institutie fundamentala pentru supravietuirea individului si reproducerea societatii. modificarea relatiilor de proprietate devin componente fundamentale ale unei noi realitati. functiile ei sociale. 49. a) relatia familie-societate. normelor. economice) din societatea occidentala. cea mai spectaculoasa fiind trecerea de la familia nucleara (dominanta оn perioada anterioara) la o diversitate de modele familiale alternative. p.оngrijirea si educarea copilului. Оn ultimul secol s-au produs schimbari majore оn evolutia familiei. sociale. importanta ei pentru functionarea societatii sa se estompeze continuu. Tinerii оsi amвna tot mai mult data casatoriei (sau 47 . 221]. Dimensiunea moderna a conceptului de familie Оn societatea contemporana familia a suferit transformari profunde. asistenta medicala gratuita. a valorilor. 1. exodul rural. de urbanizare. оn ultimele doua decade au fost оnsotite de schimbari оn sfera familiei. careia familia a оncercat sa-i faca fata. culturale. modificвndu-si modul de constituire. precum si faptul ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara.

fie cu prieteni. . preocuparile pentru familie si nasterea copiilor trecвnd pe un plan secundar. Оn aceste conditii.renunta definitiv la aceasta) practicвnd un celibat cu tendinte libertine. Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate . 119]: . Tot mai multe femei "fac cariera". mai tвrziu. Reculul casatoriilor a 73 оnceput оn tarile scandinave оn a doua jumatate a anilor '60. оncetвnd sa fie o forma prealabila a casatoriei. 8. locuind fie singuri. Planificarea nasterilor a devenit posibila datorita contraceptiei moderne. Оn medie. Оn ultima perioada оn procesul de formare a familiilor s-a afirmat un nou model matrimonial оn cadrul caruia casatoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si. 68. . Coabitarea juvenila devine din ce оn ce mai frecventa si mai durabila. Acestia оncep sa se separe din ce оn ce mai devreme de parinti. fie оn cuplu. coabitarile sunt mai putin durabile decвt casatoriile. Germania. copiii sunt doriti.faza premoderna. Astfel conditia copilului a trecut prin trei faze [II. c) comportamente nuptiale. egalitatea cu barbatul modificвnd rolurile оn cadrul familiei (tendinta catre familia bazata pe dialog si parteneriat). neavвnd alt "mobil" decвt sentimentele. creste vвrsta la prima casatorie. dupa care s-a extins оn Elvetia. numarul de copii rezultati din cupluri dizolvate (prin divort sau separare) fiind оn crestere. este prezenta tendinta cresterii vвrstei femeilor la prima nastere. sudul. p. VI. debutul procrearii. legaturile familiale devin mai fragile. p. Оn general. 48 . d) comportamente familiale. Paralel cu scaderea ratei nuptialitatii.faza moderna corespunde unui model de protectie marcata de interventia statului (оn educatia si protectia copiilor). cвt si la fete). atвt pentru femei cвt si pentru barbati. Se estimeaza ca: 20% dintre femeile nascute dupa 1955 vor ramвne celibatare. asociata notiunii de proprietate. Dezvoltarea sferei de servicii a promovat activitatea femeilor оn afara domiciliului оntr-o proportie fara precedent. parintii acordвnd multa atentie conditiilor materiale si educative. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atвt оn plan social cвt si familial. pentru a cuceri vestul Europei si. оn care copilul este considerat obiect si munceste pentru оntretinerea familiei. Austria. prin aceasta. ce a devenit un mod de viata destul de raspвndit (single-culture). Circa doua treimi dintre primele uniuni conjugale sunt coabitari si numai o treime casatorii [III. de comportament) si оn care accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii (atвt la baieti. оn Suedia chiar 30%.faza postmoderna оn care copilul este conceput ca persoana cu drepturi si libertati (de exprimare.nascuti tвrziu si оn numar mic.] .

cresterea veniturilor prin care s-a asigurat posibilitatea de a trai singur. e) noi tipuri de menaje. dinamismul social global. . оn acelasi timp. tot mai multi tati оsi abandoneaza familia. . fara legaturi de rudenie dar care traiesc оmpreuna. fie prin stabilirea unor noi uniuni dupa divort sau separare.familiilor nucleare. alcatuite din copii si un parinte. divortati. pe cвnd оn Occident se extind modele familiale alternative. Оn aceasta ordine de idei se considera ca mutatiile оn dimensiunea conceptului de familie au fost determinate de o serie de factori printre care [II. Datorita faptului ca legatura dintre mama si copii e singura legatura "naturala" оn relatiile familiale si datorita cresterii 74 instabilitatii cuplurilor. divortata sau separata). lasвnd mamei responsabilitatea оngrijirii copiilor. aceasta influentвnd.familiilor monoparentale.Оn ceea ce priveste distribuirea rolurilor оntre parinti.care de altfel ar fi o situatie provizorie.familiilor reconstituite fie prin recasatorie.menajelor nefamiliale: celibatari. viata familiala fiind conditionata de schimbarile economice si sociale. reducвnd 49 . unii autori afirma ca ne оndreptam catre o societate "matricentrica" [III. Pornind de la aceasta. deoarece casatoriile devin mai rare si mai tвrzii. inclusiv situatii cвnd sunt prezenti copiii rezultati din uniuni anterioare ale ambilor parteneri. . relatiile dintre familie si societate se оnscriu оntr-un regim din ce оn ce mai complex de interdependente. Оn Republica Moldova ramвne dominanta.cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala. p. dar. . vaduvi . . оn general mama (necasatorita. se constata o mai mare implicare a tatalui (decвt оn trecut) оn cresterea si educarea copiilor. fiind raspвndite оnsa coabitarile si celibatul. Pe masura dezvoltarii economico-sociale. Familia este integrata оn societatea globala. este posibil ca aceasta forma sa devina mai stabila оn raport cu cuplul . cu functii sociale de o importanta majora.diminuarea functiilor familiei prin preluarea de catre societate a unei parti a acestora. menaje nefamiliale din mai multe persoane. 16]. 49. la rвndul ei. datorita instabilitatii crescвnde a cuplurilor.cresterea independentei economice a tinerilor. . sunt de asemenea frecvente. 98]: .majoritatea batrвne singure (mentionam aici erodarea legaturilor оntre generatii). Societatea contemporana se caracterizeaza prin raspвndirea: . Astfel оn Republica Moldova familia ramвne o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor.

Constitutia Republicii Moldova (art. оmbunatatirea calitatii vietii familiale. asigurarea imortalitatii societatii prin оnlocuirea generatiilor si mentinerea trasaturilor nationale specifice. 6. 49. Dupa cum observam. 4. Ofera asistenta familiala. de remediu.frecventa casatoriilor pe motive de constrвngere economica. 99]: 1. Urmaresc cresterea fertilitatii si sporirea dimensiunilor familiei. demografice pronataliste. analiza. . 75 3 2 Caracterizarea unor modele de politici sociale оn domeniul familiei оn contextul recomandarilor Uniunii Europene Dintre categoriile de cetateni care beneficiaza de prevederi speciale privind protectia lor de catre stat. Ofera consultanta оn domeniul problemelor familiale. 2. 3. oferind argumente оn favoarea implementarii unui model similar оn Republica Moldova. antinataliste. Оn aceste conditii este oportuna o analiza a cadrului legal al protectiei copiilor de catre stat оn Republica Moldova. 50) statueaza dreptul copiilor si tinerilor la protectie din partea statului: copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Urmaresc оmbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor. оn urma careia s-ar propune ca model alternativ un model de politica social aplicat оn statele europene. lasвnd acestora libertatea de a hotarо numarul de copii. substitutionale.schimbarea moravurilor si cresterea permisivitatii sociale fata de noile forme de comportament nuptial. 5. .preluarea unor modele comportamentale de la un grup la altul si de la o societate la alta. neutre. Оn literatura de specialitate se mentioneaza existenta urmatoarelor tipuri de politici sociale оn domeniul populatiei si familiei [ II.cresterea diversitatii politice. Urmaresc scaderea natalitatii si a dimensiunilor familiei. Urmaresc ameliorarea situatiei familiilor. urmarind evolutia acestuia dupa declararea independentei si concordanta sa cu recomandarile si politica Uniunii Europene cu privire la protectia copilului. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori 50 . . aceste politici оn domeniul familiei urmaresc scopuri diferite: asigurarea fortei de munca. categoria de care ne vom ocupa оn aceasta lucrare o reprezinta copiii. pentru o mai buna realizare a protectiei copiilor de catre stat prin sistemul de alocatii familiale. culturale si spirituale. socializarea copiilor оn directia pastrarii identitatii culturale sau asigurarea egalitatii sexelor. p. ameliorative.

3. 5. Criterii de alocare a beneficiilor 2. Beneficiarul 51 . 6. trebuie sa se tina cont de capacitatea contribuitorie a contribuabililor. Fiecare stat membru trebuie sa garanteze solidaritatea optima оn finantarea beneficiilor familiale. Sistemul alocatiilor familiale trebuie sa cuprinda plati periodice оn beneficiul fiecarui copil. оn special оn favoarea celor cu venituri scazute. conform urmatorului tabel: 76 Metoda de plata 1. Recomandarea nr. Indiferent de metoda de finantare. Beneficiile familiale trebuie acordate оn urmatoarele situatii: cel putin pвna la оncheierea frecventarii оnvatamвntului obligatoriu de catre copil sau pвna la vвrsta de 16 ani.handicapati. Finantarea sistemului 4. Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege. alocatiile familiale trebuie acordate tuturor copiilor rezidenti pe teritoriul statului respectiv. pentru a nu deveni apasatoare pentru cei cu mijloace reduse. Punerea la dispozitia institutiilor abilitate a resurselor suficiente pentru a atinge obiectivul fundamental al sistemului alocatiilor familiale. R(92)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei adresata statelor membre privind sistemul alocatiilor familiale are o importanta majora pentru Republica Moldova prin prisma optiunii clare a tarii noastre de integrare оn Uniunea Europeana si datorita importantei pe care aceasta institutie o acorda problemei copiilor оn Republica Moldova. care se aplica оn statele membre. Recomandarea reflecta principiile asezate de Uniune la baza sistemului de alocatii familiale pentru copii. pвna la vвrsta de 18 ani atвta timp cвt copilul este оncadrat cu frecventa оntr-un program de оnvatamвnt superior sau profesional si nu primeste din alte surse venitul minim stabilit prin legislatia nationala. Оn cazul оn care contributiile sunt sub forma de taxe.

Sistemul existent astazi оn Republica Moldova contribuie astfel la adвncirea inegalitatii оntre copii provocata de acutizarea diferentierii 77 veniturilor оn tara si nu ofera o protectie eficienta a copiilor datorita puterii economice reduse a cuantumului alocatiei. fara ca aceste sisteme sa se implice si оn alte programe sociale care nu vizeaza mentinerea veniturilor. iar asigurarile sociale nu au un caracter general / national оncadrвnd aceste tari оntr-un pattern mixt al politicilor sociale. Beneficiarul alocatiei familiale trebuie sa fie persoana оn grija careia se afla copilul sau chiar copilul dupa vвrsta majoratului. Realizarea protectiei sociale оn “modelul european de politica sociala” este оn principal bazata pe relatiile traditionale si pe factorii traditionali (familia.alocatiei familiale 7. Sistemele securitatii sociale din aceste state nu sunt foarte avansate si nici definitivate coerent. dar s-au transformat si continua sa se transforme оn baza recomandarilor Uniunii Europene. Singurul domeniu al asigurarilor sociale cu caracter universal este cel al asigurarilor medicale. iar distributia veniturilor nu variaza nici оn functie de veniturile familiei si nici оn functie de numarul de membri / copii aflati оn оngrijirea familiei. a caror finantare tinde sa se bazeze din ce оn ce mai mult pe impozite si nu pe contributii. Proportia cea mai mare a prestatiilor sociale o suporta angajatorii. bazate pe asigurari si care duc la pensii mari. Sistemul national contrazice toate aceste principii pentru ca statul nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a stabili un cuantum al alocatiilor de stat pentru copii susceptibile sa asigure bunastarea copilului si stabilitatea economica a familiei acestuia. fiind mult mai aproape de acestea decвt este sistemul nostru actual. 52 . exclud multe categorii care nu beneficiaza de alte programe. Recomandarile europene privind sursele de finantare dovedesc discrepanta dintre sistemul existent оn Republica Moldova cu standardele Uniunii Europene оn domeniul protectiei copiilor. criteriu cu care puterea economica a cuantumului alocatiei de stat pentru copii din Republica Moldova este оn contradictie evidenta. iar sistemele de mentinere a veniturilor. stabilind ca obiectiv fundamental al acestui sistem “asigurarea bunastarii copilului si a stabilitatii economice a familiei acestuia”. Sistemul de colectare a fondurilor nu distinge оntre capacitatea contributorie a contribuabililor. care se constituie adesea оn surse majore ale prestarii de servicii sociale. biserica si comunitatile locale). Aceasta Recomandare statueaza principiile calauzitoare pe care ar trebui sa se fondeze sistemele alocatiilor familiale. Exista o tendinta de instituire de programe care sa mentina veniturile оn baza fondurilor ocupationale si a parteneriatelor sociale.

pe de o parte. cu reglementari speciale pentru someri. si lumea a treia. se mai vehiculeaza ideile nostalgice privitor la politica sociala оn URSS si RSSM. Оn prezent numai Grecia se mai conduce dupa aceeasi lege. pe de alta parte. Оn Republica Moldova. оn 1980. respectiv. Originea istorica a alocatiilor familiale poate fi identificata оn Europa sec. Analiza sistemului de alocatii familiale din modelul sudeuropean de politici sociale va fi structurata pe urmatoarele criterii: legi existente оn acest domeniu. Ideea s-a raspвndit оntre anii 1920 si 1930 оn mai multe tari europene care au instituit astfel de programe. de fapt. cheltuielile pentru securitate sociala erau оn medie 16. O alta trasatura a modelului conservator / corporatist. sursele de finantare. 1927-1965). atunci cвnd cвteva mari companii au оnceput sa plateasca prime muncitorilor cu familii numeroase. persoanele care intra оn acoperirea sistemului. Esping Andersen. Toate statele subscrise acestui model de politici sociale au un sistem al alocatiilor familiale bazat pe statutul de angajat. оn celelalte state adoptвndu-se reglementari mai recente: Italia 78 (1988). urmata de Spania (1938).Urmarind clasificarea sistemelor de politica sociala facuta оn 1990 de catre G. Aceasta situatie. 1935-1973) sau Portugalia (Salazar. оsi gaseste corespondentul оn realitatea istorica a regimurilor autoritare din Spania (Franco. Cele mai multe dintre aceste programe au devenit operationale dupa al doilea razboi mondial si se mentin active pвna astazi. beneficiarii de asistenta sociala si micii оntreprinzatori activi sau pensionari care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Cea mai veche lege оn domeniul alocatiilor familiale este cea a Italiei adoptata оn 1937. ci.6% 53 . ne obliga sa mentionam ca оn privinta politicii familiale datele statistice oficiale din epoca socialista nu arata o diferenta fundamentala оntre lumea capitalista si statele socialiste. criteriile de eligibilitate si beneficiile acordate si institutiile care organizeaza si administreaza sistemul. Astfel. оntre tarile socialiste si cele capitaliste. Portugalia (1942) si Grecia (1958). Portugalia (1991) si Spania (1994). Similitudinile dintre modelul sud-european de politica sociala si modelul corporatist se refera la rolul major al factorilor traditionali si la limitarea interventiei statului la formele de protectie sociala pe care celelalte institutii nu reusesc sa le asigure. originile predemocratice autoritare ale acestor state. XIX-lea. putem оncadra tarile din sudul Europei оn modelul conservator / corporatist fara ca aceasta оncadrare sa fie perfecta. la etapa contemporana determinata de o criza economica acuta si o politica sociala de proasta calitate. tipul de sistem de alocare a beneficiilor. mai degraba.

fiecare va deveni salariat de stat). majoritatea serviciilor. care asigura accesul la realizarea nevoilor fundamentale ale tuturor. 54 . rezultatele primelor doua decenii de guvernare comunista оn privinta protectiei sociale au fost notabile comparativ cu situatia interbelica.accesul gratuit la educatie si asistenta medicala.din P. оn politica statelor socialiste. Instrumentele acestui paternalism erau: . iar speranta de viata si nivelul de scolarizare al populatiei au crescut. analfabetismul s-au redus spectaculos.sistemul de distribuire a locuintelor prin оntreprinderi. care acopereau totalitatea salariatilor de stat (fiind 79 presupus ca. Tot criteriile statistice formale arata prezenta. Оn continuare vom prezenta cвteva trasaturi distinctive ale politicii sociale si familiale a regimurilor comuniste оn comparatie cu statele capitaliste: a) Egalitarismul. morbiditatea. оn mod artificial.71. a fortei de munca. Оn privinta numarului mediu al programelor de securitate sociala. 14. p. Principalul mecanism al realizarii egalitarismului este redistribuirea. Regimurile comuniste sustin ideea desfiintarii discriminarilor оntre oameni si a administrarii centralizate si planificate a resurselor economice si noneconomice оn scopul dezvoltarii umane.universalismul asigurarilor sociale. acest sistem opera оn privinta indicilor esentiali ai consumului populatiei: chirii.5% оn tarile оn curs de dezvoltare [II. Mortalitatea infantila.) mult mai generoase decвt оn tarile capitaliste (cu exceptia celor scandinave) [IV. оn tarile capitaliste dezvoltate acesta era 5. .70]. a unor programe pentru mame si copii (alocatii.sistemul de preturi subventionate. . sa extinda asistenta medicala si reteaua de оnvatamвnt.I. chiar a celor cu venituri foarte mici. оn tarile оn curs de dezvoltare 2. 17. оn tarile capitaliste dezvoltate. concedii etc. limitвnd veniturile primare (din munca) si sustinвnd veniturile secundare (din redistribuire) ale familiei. Chiar оn conditiile de dupa cel de al doilea razboi mondial (cвnd venitul national si veniturile populatiei erau foarte reduse) statul a reusit sa sporeasca cheltuielile sociale. fundamentat pe criterii neeconomice. mai devreme sau mai tвrziu. acest sistem actiona ca un sistem de beneficii universale. 44.B. . alimente de baza. b) Paternalismul.9% оn tarile socialiste si numai 3. оn tarile socialiste -4.ocuparea completa. Avвnd la оndemвna practic оn mod nelimitat avutia unei tari оntregi. energie. . transport public. 4]. Statul se implica оn cele mai importante aspecte ale vietii familiale si individuale. servicii.

Saracii si problema saraciei erau neglijate pentru ca. lipseau оn cele socialiste: indemnizatia si ajutorul de somaj. prezente оn statele capitaliste. socializarea copiilor.). ai caror amвndoi parintii nu lucrau. dar a aratat un dezinteres total fata de grupurile cele mai defavorizate. Fundamentarea predominant ideologica determina caracterul formal al multor prevederi si masuri. Daca o problema era considerata rezolvata оn plan ideologic (de exemplu. urmare directa a naturii totalitare a regimului. Conditia pentru a obtine beneficiile de securitate sociala .inclusiv pentru copii . locuinta etc. Aceasta regula nu facea exceptii nici оn cazurile copiilor.controlul total al statului asupra aspectelor de politica economica si sociala ce influenteaza viata de familie (veniturile. dar nu si pentru cei care nu erau cuprinsi оn sfera activitatii social-economice (asistenta sociala era quaziignorata. d) Subordonarea obiectivelor politicii sociale si familiale dezvoltarii economice propagandistice.era munca retribuita. sistemul de securitate sociala era dezvoltat asimetric. a ocuparii fortei de munca. facвndu-le sa contravina.abolirea autonomiei fondului de asigurari sociale. Statul nu proteja ceea ce nu putea controla. оn mod practic. justificata de ratiunea primatului sferei productive оn raport cu sfera nonproductiva. inflatia). Astfel. taranilor. Trei elemente. alocatiile pentru copii. societatea nu mai facea nimic pentru a contracara persistenta ei оn planul real. 80 e) Centralismul excesiv si excluderea societatii civile de la elaborarea si aplicarea politicii familiale. statul comunist a avut o atitudine paternalista fata de majoritatea populatiei. Aceasta оndeparta politica statelor comuniste atвt de modelele orientate catre nevoile populatiei. fiind rezolvate o data pentru totdeauna. Astfel. 55 . nevoile individuale sau ale unor grupuri particulare. оn mod oficial. se traducea prin: . Suprasolicitarea statutului de salariat a determinat devalorizarea sociala a statutului femeilor casnice. atвt dorintelor si nevoilor populatiei cвt si necesitatilor unei economii eficiente. . Astfel. “marginale”. subdezvoltata. marginalizata). programele universale оn general (de exemplu. cheltuielile social-culturale оnregistreaza o scadere lenta. pensiile de boala sau incapacitate de munca nu acopereau toti beneficiarii posibili). cвt si de modelele orientate spre pragmatism. nu erau luate оn considerare. acceptвnd protectia sociala pentru cei ce munceau (asigurari sociale). Desi suna paradoxal. dupa 1980. programele de indexare automata a pensiilor. imperativelor si primatului unui stat totalitar coercitiv. ele nu existau. problema locuintelor. asistenta medicala.c) Ignorarea nevoilor reale. liber-profesionistilor.

Оn concluzie.limitarea consecintelor negative ale comportamentului familial modern asupra echilibrului demografic si cel social. penuria. familia reprezinta un cadru pentru abordarea completa si integrata a politicii sociale. un punct de оntвlnire a diverselor abordari sectoriale. . a lipsurilor si nerealizarilor aratate mai sus. Chiar daca оn primii ani dupa razboi politica familiala si sociala a comunismului ar fi putut fi justificata (reducвnd saracia masiva si unele inegalitati).absenta conceptului de drepturi sociale din vocabularul politic. emanciparea femeii) . оnvatamвnt. . stagnarea sau chiar scaderea indicatorilor consumului populatiei sau evolutia nefavorabila a unor indicatori demografici (mortalitatea infantila.asistenta sociala discretionara. 4]. . 81 .inexistenta organismelor nonguvernamentale. trebuie facuta o distinctie clara оntre problemele generate de criza socialismului si cele legate de reforma economica si sociala. necesita raspuns trei оntrebari: ce trebuie mentinut asa cum este. Asa cum am mai aratat. chiar daca regimurile totalitare au creat sisteme de politica familiala asemanatoare formal cu cele din tarile capitaliste dezvoltate (beneficiile pentru mame si copii. principalele obiective ale politicii familiale оn aceasta perioada sunt: . asigurarea bunastarii copiilor. egalitatea dintre barbati si femei. asistenta medicala.rezultatele si efectele acestor sisteme nu au fost aceleasi. De asemenea. Principiile ce stau la baza suportului statului acordat familiilor se refera la: оntarirea familiei ca institutie. aspecte critice ale vietii de familie. cu rolul retelelor institutionale si statale. speranta de viata). Оn aceasta perioada trebuie avuta оn vedere оmpletirea rolului familiei оn asigurarea protectiei. De aceea. Ea оndeplineste functiuni capitale оn perioada de tranzitie.limitarea cвmpului de actiune de nivel local. оn ultimul deceniu datele obiective au aratat falimentul acestei politici: deteriorarea nivelului de trai. ce elemente noi trebuie introduse. ce trebuie adaptat la economia de piata.sustinerea familiilor оn efortul de a face fata rigorilor tranzitiei. sau chiar a supravietuirii membrilor ei. servicii de оngrijire a prescolarilor. administratia publica devenind din ce оn ce mai incapabila sa raspunda nevoilor reale ale populatiei (la aceasta contribuind si scaderea performantei economiei) [IV. scaderea calitatii serviciilor sociale.. 56 . ceea ce face din aceasta institutie un pilon ce trebuie consolidat. Pornind de la analiza situatiei familiei si a politicii familiale existente. asigurari sociale.

colaboratorii “Cf. . de la care s-au mostenit majoritatea programelor sociale (cu exceptia beneficiilor de somaj).familiile cu someri. Pentru aceste familii nu exista. sistemul de alocatii pentru copii a devenit universal. оn Republica Moldova. Modificarile recente nu au avut urmari semnificative asupra nivelului de trai al familiilor. . deseori. Berthier si D. sotul lucreaza. Astfel. precum si a nivelului de trai foarte redus оn perioada actuala. 4]. Оn general. desi оncearca sa promoveze impozite progresive.necesita (оn medie) 44% din VSMN [IV.familiile de vвrstnici оn care exista o singura pensie. care . toate avantajele noi introduse au fost contracarate de abrogarea sau deprecierea altora. actualmente. o politica familiala? Noi credem ca eforturile statului оn aceasta directie sunt sustinute de reminiscentele politicii regimului anterior. familiile cu peste 3 copii. fluxurile transferurilor sociale nu se оndreapta catre tipurile de familii care au cea mai mare nevoie de protectie. оntr-o situatie foarte grea sunt familiile monoparentale. History of Woman Suffrage [IV. iar valoarea reala a acestor prestatii a scazut mult. care sa tina seama de specificul situatiei lor si sa contribuie la mentinerea veniturilor.Un studiu stiintific L'odyssee de la famille roumaine.familiile monoparentale cu cel putin 2 copii. nu protejeaza оn mod real 57 . efectuat оn Romвnia de M. Bonneau. care au nevoie de un complement оntre 20% si 46% din VSMN. care au nevoie de un complement mediu de 73% din VSMN. iar sotia este casnica. Acestea sunt: . Exista.familiile cu cel putin 2 copii si doar o singura persoana ocupata. actualmente. aceasta situatie grea fiind consecinta politicii duse оn anii regimului comunist (care forta si stimula femeile sa faca parte din populatia ocupata). . оmpiedicвnd degradarea iremediabila a nivelului lor de trai. protectia sociala va ramвne lipsita de eficienta. оn prezent. O alta analiza. Atвt timp cвt nu sunt stabilite оn mod clar si justificat prioritatile. care au nevoie de 63108% din VSMN. Smaranda Mezei”. . 11]. Sistemul fiscal. “clasica” оn societatile occidentale оn care. protejate si a demonstrat ca.pentru depasirea pragului de subzistenta . masuri speciale de protectie. a pus оn evidenta familiile cu cele mai mari riscuri оn ceea ce priveste diminuarea nivelului de trai si saracia. care necesita un complement al carui cuantum se situeaza оntre 45% si 53% din VSMN. a pus оn evidenta riscuri оn fata carora familiile nu sunt. Astfel. a ajuns оn societatea noastra un fel de “paria”. o situatie foarte grea o au si familiile cu copii оn care un singur parinte lucreaza. Aceasta familie. traditional. De asemenea.familiile cu 3 si mai multi copii. familiile de someri pe termen lung.

Singurele programe sociale care functioneaza cвt de cвt eficient sunt cele cu regim de asigurari sociale (pensii. Оn actuala perioada trebuie redefinita notiunea de “risc social”. оn general. Astfel. Este necesar un nou echilibru оntre universalism si selectivitate. cresterea galopanta a pretului la locuinte etc. Оn perioada de tranzitie au aparut riscuri pe care societatea din Republica Moldova nu le cunostea anterior: somaj. Оn aceasta perioada de tranzitie statul trebuie sa-si asume obligatia constitutionala de a asigura familiile si. bunastarea copiilor. iar creditele neoperationale. care departajeaza sever familiile sarace de cele bogate. printre alocatiile familiale. 58 . care sa tina seama de tendintele de evolutie a familiei si a оntregii societati оn tara noastra. beneficii de somaj. Singura solutie pentru protejarea оn fata acestor riscuri este diversificarea gamei de alocatii Familiale. precum si de tendintele оn dezvoltarea politicii sociale familiale pe plan mondial.82 familiile cu venituri mici (care. Nu putem ramвne la vechiul universalism al regimului trecut. оn majoritate. Nu este deci de mirare prabusirea natalitatii si nici cea a nuptialitatii. care. Costul ridicat al copilului reiese si din analiza saraciei pe tipuri de familii. un rol primordial оl au alocatiile pentru copii. Politica financiara (subventii. este contracarat prin asigurari sociale. beneficii de maternitate). lipsa locuintei. masurile existente avвnd un aspect formal si inconsistent iar respectivele familii lasate. astfel largite. Astfel: 1. la a caror crestere si educatie contribuie alaturi de parinti. inflatie. Putem conchide ca statul nu are ca obiectiv explicit si eficient protectia familiilor defavorizate. sa creasca оn conditii de deprivare economica. care ar fi ineficient оn conditiile unei societati bazate pe diferentierea crescвnda a veniturilor familiilor. nu putem adopta modelul protectiei bazate pe programe sociale puternic focalizate. ar diminua treptat nevoia de asistenta sociala. sa se descurce singure. Aceste beneficii ar trebui sa aiba оn vedere nevoile specifice pentru diferite tipuri de familii (оn special cele cu copii) si nu doar pe ale celor foarte sarace. care sa raspunda unor criterii de eligibilitate specifice. оn special. 2. au si multi copii). noile generatii de copii sunt silite. Desigur. Propunerile noastre vizeaza constituirea unui pachet coerent de transferuri sociale pentru familii. care ar fi ineficienta оn conditiile оn care saracia are proportii de masa. Alocatii familiale. Familiile fara copii si persoanele singure sunt astfel situate mult mai bine din punct de vedere material. mai mult sau mai putin. De asemenea. subventiile fiind suprimate. credite) оn sustinerea familiilor vulnerabile este practic inexistenta. оn mod traditional.

Legea reglementeaza normele si limitele pentru stabilirea paternitatii (art. 4. precum si prevederi cu privire la drepturile si obligatiile parintilor si ale statului fata de copii. pe toata durata minoritatii si оn celelalte cazuri prevazute de lege. 95]. art. prevederi cu privire la sprijinirea mamei оnainte si dupa nasterea copilului. de asemenea. de a-si creste si de a-si educa copiii. Оn privinta beneficiilor de maternitate. 39 proclama ca puterile publice asigura protectia sociala. indiferent daca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. constitutiile multor state consacra prevederi cu referire la protectia speciala acordata de catre stat familiei. indiferent de starea lor civila. si a mamelor. Copiii se bucura de protectia reglementata оn acordurile internationale care vegheaza asupra drepturilor lor [I. Legea reglementeaza stabilirea paternitatii. Republica оnlesneste. platit la nivelul cosului de consum. mamei si copilului. p. Puterile publice asigura si protectia copiilor. mamei si copilului gasim si оn Constitutia Spaniei. familiei оi revine rolul central оn procesul de protectie a drepturilor copilului. directia de evolutie ar putea fi aceea de prelungire a concediului pentru оngrijirea copilului pвna la оndeplinirea vвrstei de 3 ani a copilului. Оn cazul incapacitatii parintilor. pe plan mondial exista o tendinta de expansiune a lor. оn special оn privinta familiilor numeroase. 525]. formarea familiei si оndeplinirea оndatoririlor acesteia. chiar daca sunt nascuti оn afara casatoriei. care sunt egali оn fata legii. indiferent de filiatie. Fiind conforme documentelor internationale. ocrotirea femeilor si a tinerelor оn cвmpul muncii. Оn Constitutia Republicii Ungare gasim. Constitutia Republicii Italiene stipuleaza ca este datoria si dreptul parintilor de a-si оntretine. parintii fiind acei care asigura asistenta si ocrotirea lor. 83 Оn Republica Moldova. 66. Оn asa fel. Ori de cвte ori оnsa parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii 59 . 30). Astfel. juridica si morala. оnlesnind dezvoltarea institutiilor corespunzatoare acestui scop (art. prin masuri economice. Parintii trebuie sa acorde asistenta copiilor оn toate domeniile.439]. Acest fapt ar avea urmari benefice asupra cresterii si educarii copiilor si a оncurajarii natalitatii si ar slabi presiunea asupra pietei muncii. p. 5. Astfel. ocrotirea copilului (art. prin traditie legiferata de legislatiile nationale. Republica protejeaza maternitatea. copiii si tineretul.3. compatibila cu drepturile membrilor familiei legitime. economica si juridica a familiei. 31) [I. legea prevede modalitatile de оndeplinire a acestor obligatii. 67) [I. asigurвnd copiilor nascuti оn afara casatoriei оntreaga protectie. Prevederi ce tin de protectia familiei. 49. p.

precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara оngrijire parinteasca [II. la finantare participau alaturi de stat si patronii [IV. p. Astfel. 48-49]. activitati culturale si sportive. dupa al doilea razboi mondial. 66-67]. Оn anul 1981. p. Actualmente pentru desemnarea alocatiilor care se atribuie оn favoarea familiei se foloseste termenul „prestatii familiale”. оntr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. educatie si оnvatamвnt obligatoriu si gratuit. gradinite. оn 1932. sunt educati оn familie. numarul tarilor care au instituit regimul de alocatii familiale. 47. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. оn special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. organizarea timpului liber – tabere de vacanta. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. оn anul 1930. Bugetul familial.copilului оn mediul familial. Din aceste considerente. s-a ridicat la 50. 47. Primul regim de alocatii familiale instituit de stat pe principiul serviciului public a aparut оn Noua Zeelanda оn 1926. finantate оn оntregime de bugetul statului. 8. acest regim de prestatii va trece оn оntregime оn grija statului оn foarte multe tari. Оn urma valului general de revendicari salariale. si cei francezi. care. Izvoarele de оntretinere a copiilor оn majoritatea familiilor le constituie salariile si alte venituri 84 provenite din munca ale parintilor. Nascut din initiativa privata. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. 105]. Оn acest domeniu prezinta interes experienta URSS. 60 . p. creвnd un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. оn timp ce оn alte 67 de tari. dar aceasta restrictie a fost ulterior scoasa [II. Datorita faptului ca copiii. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor acestuia. 19. fiind format din anumite parti depuse de catre unul sau alt membru. cвt si de corelatia dintre membrii apti si inapti de munca [II. оn interiorul familiei ele оsi pierd caracterul individual si sunt оndreptate spre satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. distribuirea cu prioritate a locuintelor. industriasii belgieni. Copiii constituie o categorie de persoane care nu dispun de mijloace de existenta proprii. p. La оnceput doar familiile cu venituri scazute aveau dreptul la prestatii. Primele regimuri de alocatii familiale au aparut оn Belgia si оn Franta. 25]. de regula. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membru al unei familii concrete depinde atвt de venitul total al familiei. a оncercat sa dezvolte o politica orientata оn mod accentuat spre copil. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. au hotarвt sa acorde alocatii speciale proportional cu numarul copiilor avuti оn оngrijire.

ajutoarele оn favoarea familiilor cu multi copii sunt foarte numeroase si diversificate. alocatie parentala оn scopul educatiei. Este impresionant acest efort al statului francez pentru sustinerea familiei оn forma sa traditionala. iar din 1990. De asemenea. оncepвnd cu al doilea copil. cum este оn cazul Frantei. uniuni libere cu sau fara copii. Оn unele tari. Valoarea prestatiilor difera de la o tara la alta si poate fi cuprinsa оntre 3% si 25% dintr-un cвstig mediu. p. sunt studenti sau sufera de o invaliditate [II. destinatie. complementul familial). 76. dreptul femeii la concediul de maternitate a fost legiferat nu demult. p. al XX-lea. 21. 31. prestatii legate de nastere si de mica copilarie (alocatie pentru al doilea nascut. precum si pentru preоntвmpinarea unor situatii izvorвte din noile stiluri de viata care au dus la aparitia unor mari diversitati ale vietii familiale: familii monoparentale. Aceasta limita poate fi mai ridicata оn cazul copiilor care urmeaza o scoala. odata cu venirea Presedintelui Clinton la putere [II. fiind fixata оntre 14 si 16 ani. alocatia de sustinere a familiei). sotie. familii compuse din parinti. La nivel federal. sau pot fi diminuate sau chiar stopate dupa un anumit numar de 85 copii. оn functie de politica demografica pe care o duce statul. copii оn оngrijire. alocatie pentru o educatie speciala. Acest regim complex cuprinde urmatoarele grupe de prestatii: prestatii de оntretinere (alocatii familiale. Unii autori americani. Ele pot reprezenta o suma fixa sau sunt stabilite оn functie de venitul familiei. prestatii de vocatie specifica (alocatie de оnceput de an scolar. unde lupta femeii pentru drepturile sale pe parcursul ultimelor doua secole a luat uneori forme dramatice. 464-519]. conditii de atribuire. unde natalitatea a scazut foarte mult. ei оnsisi divortati sau separati etc. 396]. prestatii legate de izolare (alocatia de parinte solitar. fiind diferite ca suma. numarul de copii оn оngrijire. vazвnd оn aceasta o оncalcare a drepturilor lor. Legislatiile unor state prevad asa-numitele prestatii progresive. difera si vвrsta copiilor pвna la care se acorda prestatiile. alocatii de оngrijire a copilului la domiciliu). оn crestere. problema concediului de maternitate a fost solutionata оn Statele Unite doar catre finele sec. sau оn raport de vвrsta acestora.Prestatiile familiale оn bani pot оmbraca o mare diversitate de forme. ajutoare pentru locuinta). 117-118]. Оn Statele Unite. alocatiile pentru copii pot fi universale sau conditionate. preocupati de tema drepturilor femeii. p. aduc exemple de greve ale barbatilor-profesori care protesteaza contra оncercarii unor state de a fixa concedii de maternitate pentru femeile-profesoare. o noua indemnizatie speciala de „asistenta materna”. Оn Rusia femeile beneficiaza de un concediu de maternitate cu durata de 70 de zile 61 . sot. Astfel. care da posibilitatea tinerelor mame sa-si supravegheze copiii pвna la vвrsta de 6 ani [II.

324]. deoarece confirma principiul universalitatii subventiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a ajutorului de stat pentru copii. Legea data are o semnificatie importanta. la cerere [I. оncepвnd cu al doilea copil. 404-405]. alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi afectate de saracie este cea mai mare [II. alocatia de stat pentru copii este una dintre principalele indemnizatii de asistenta sociala ce consta оntr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii оn vederea acoperirii nevoilor de crestere si educatie a acestora [I. Оn cadrul indemnizatiilor familiale putem enumera si ajutorul care se acorda sotiilor celor care оsi satisfac serviciul militar obligatoriu. probabil.287]. mamei si copilului. familiilor cu multi copii urmeaza sa li se plateasca o alocatie suplimentara. indemnizatia de nastere se acorda mamelor care au nascut mai mult de un copil. Datele studiate despre tarile aflate оn tranzitia economica arata ca cea mai grea povara a ajustarii economice o sufera copiii. reiesind din raportul UNICEF pentru aa. la nasterea a doi sau mai multi copii – 110 zile (art. s-a aratat ca saracia este strвns legata de dimensiunea familiei si de numarul de copii. “saracia afecteaza оn cele mai multe cazuri familiile mari sau cele monoparentale. Cuantumul alocatiei este stabilit оntr-o suma fixa ce se plateste lunar. indemnizatia de nastere si ajutorul de urgenta. Familiile cu mai mult de doi copii vor fi. pentru fiecare copil nascut ulterior. 335]. indiferent de calitatea de salariat a parintelui. De aceea. p. Probabilitatea ca o familie cu trei sau mai multi copii sa traiasca оn saracie este mare. p. un sir de masuri de sustinere a familiei. o singura data. de ajutor beneficiaza fiecare copil. mai ales оn conditiile scaderii semnificative a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei. Conform acestei legi. 2000-2001. Astfel. p. 31. indiferent de numarul copiilor. lucratorii agricoli si populatia rurala. Conform acestei Legi. cele mai expuse riscului de a 62 . 165 Codul muncii). care se indexeaza prin hotarвre de Guvern. Оn Republica Moldova. Aceasta indemnizatie este adresata familiilor cu doi si mai multi copii оn vederea ameliorarii situatiei lor familiale. de asemenea. Astfel. 28. Legislatia Romвniei prevede. 29. 86 Legislatia Romвniei prevede pentru familiile cu copii o indemnizatie familiala de asistenta sociala speciala ce consta dintr-o suma de bani suportata de bugetul de stat оn scopul atenuarii consecintelor reformei оn domeniul economic [I. efectuat de Banca Mondiala оn Romвnia si оn majoritatea tarilor din regiune. 27. p. Cuantumul alocatiei reprezinta o suma fixa. Оntr-un studiu asupra saraciei.calendaristice pвna la nastere si 70 de zile calendaristice dupa nastere (оn cazul unor nasteri complicate – 86 de zile.

beneficiarii de asistenta sociala. Procentul contributiei acestora variaza de la stat la stat si exista tari оn care nu toti cei trei factori contribuie la finantarea alocatiilor familiale. Оn Portugalia finantarea este asigurata de contributia angajatilor cu 11% din cвstiguri. sunt privati de alocatia platita de catre stat.62]. a angajatorilor cu 23. Procentul platit de angajatori raportat la numarul de salariati care beneficiaza de alocatii familiale trebuie sa depaseasca un plafon minim pentru ca salariatii respectivului angajator sa beneficieze de alocatii familiale. Оn statele europene este promovata o politica sociala. p. iar sectiunea noncontributorie cuprinde rezidentii straini legali care nu beneficiaza de alte programe publice. Patru sute de mii de persoane din familiile cu cinci sau mai multi membri оsi duc astfel viata оn saracie” [III. 26. respectiv. La sectiunea contributorie sunt incluse categoriile enuntate anterior. 87 Оn sistemele analizate exista trei surse principale de finantare a alocatiilor familiale: angajatii.15]. iar cea a angajatorilor de pвna la 23. оn timp ce statul nu contribuie cu nimic la finantarea alocatiilor familiale. Оn Spania contributia angajatilor este de pвna la 4. Micii оntreprinzatori au o cota contributorie obligatorie de pвna la 25. angajatorii si statul.84% platit de angajatori din fondul de salarii si din numeroase subventii acordate de catre stat. astfel оncвt ar fi foarte greu ca procentul platit de angajator sa nu satisfaca aceasta conditie si angajatii sai sa nu beneficieze de alocatie [II. Оn Grecia angajatii sectorului privat.75% din fondul de salarii si a statului cu subventii de 2. statul finantвnd sistemul non-contribuitoriu (dedicat rezidentilor straini legali) din veniturile generale. fondurile provenind din procentul de 4. p. care primesc alocatia echivalenta de la angajator.trai оn saracie. Оn Spania exista o diferentiere a ariei de acoperire a sistemului de alocatii familiale оn functie de caracterul contributoriu sau noncontributoriu al beneficiarului.8%. procente care variaza оn functie de unsprezece categorii ocupationale.6% din cвstiguri. 2.7% din venituri. somerii si pensionarii care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Оn celelalte tari nu exista reglementari speciale pentru rezidentii straini legali care au copii оn оngrijire. Acest plafon se situeaza sub nivelul salariului minim pe economie. Pentru micii оntreprinzatori si pentru pensionarii din acest sector exista reglementari separate care stabilesc criteriile de acordare a alocatiilor familiale si sursele de finantare ale acestora. Оn Grecia angajatii si angajatorii contribuie cu acelasi procent (1%) din cвstiguri. Оn Italia angajatii nu contribuie direct la finantarea alocatiilor familiale. 63 . din fondul de salarii.4% din cвstiguri si o cota contributorie voluntara de pвna la 32%. conform careia beneficiaza de alocatii familiale: angajatii din sectorul public sau privat.

Trecerea la o schema selectiva de alocare a beneficiilor. se remarca o reducere a procentului alocatiilor familiale datorita sporirii numarului de beneficiari. Factorii relevanti ai sistemelor de alocatii care favorizeaza familia sunt considerati a fi caracterul progresiv al sumei alocate оn functie de numarul de copii (Grecia. Vвrsta pвna la care se acorda alocatia familiala este de 18 ani оn majoritatea statelor. Оn Spania aceasta prevedere este valabila daca gradul de invaliditate depaseste 65%. Оn anii ’80. Italia. Оn conceptia Uniunii Europene alocatiile familiale exprimate оn procente fata de produsul global brut dovedeste efortul statului de a sprijini familia si politica sa fata de aceasta celula de baza a societatii. la nivelul Uniunii Europene. Si daca оn Republica Moldova schema de alocare universala este una costisitoare si ineficienta оn оndeplinirea scopurilor pentru care a fost adoptata. nu exista limita de vвrsta. Italia. Pentru situatia оn care copilul este student. Portugalia). precum si instituirea unui sistem 64 . Daca este vorba despre un copil cu un anumit grad de invaliditate. Numai trei dintre statele Uniunii Europene оndeplinesc simultan cele patru criterii considerate favorabile familiei: Belgia. Portugalia) si limita de vвrsta de 18 ani (existenta оn Grecia. dar numai оn cazul copiilor cu 88 handicap). iar оn Italia si Spania nu exista prelungire a limitei de vвrsta pentru studenti [II.Progresul realizat de statele europene dupa aderarea la Uniunea Europeana si adaptarea sistemului lor de alocatii familiale cerintelor Uniunii sunt vectori pe care Republica Moldova i-ar putea prelua si aplica situatiei din tara noastra.Criteriile de stabilire a cotei copiilor pentru care se acorda alocatia familiala sunt bazate pe vвrsta copilului. gradul de invaliditate. majorarea sumei odata cu оnaintarea оn vвrsta (Portugalia. Asadar. Franta si Luxemburg. dar-mite оn Republica Moldova. iar оn Portugalia este valabila doar daca respectivul copil nu beneficiaza de pensie speciala pe viata. p. . statutul social si statutul parintelui оn оngrijirea caruia se afla copilul. оn baza celor constatate оn prezentul paragraf tragem urmatoarele concluzii: . Spania si Italia).64]. 2. permitвnd apropierea mai clara de obiectivul declarat al echitatii sociale a copiilor pe care sistemele de alocatii familiale оsi propun sa-l asigure. limita de vвrsta variaza de la 22 de ani оn Grecia la 25 de ani оn Portugalia. numai оn Portugalia limita de vвrsta este de 15 ani. оn modelul european schema de alocare selectiva este mult mai eficienta. stabilirea cuantumului alocatiei оn functie de venitul familiei (Grecia.Problema protectiei sociale pe care statul o asigura copilului si familiei este departe de a fi o problema rezolvata chiar si оn tarile modelului european de politici sociale.

Protectia drepturilor mamei si copilului оn mediul familial Protectia drepturilor copilului prin parinti se sprijina pe un ansamblu de principii. care. spre a-l face util colectivitatii. efortul gospodinei si al mamei ramвnвnd nerecompensat si nerecunoscut pe plan social. sustinвnd de altfel sistemul propus de savantul finlandez John Eekelaar. dar cu influente largi. de educatia. de nevoile sale speciale. Include un interes primordial obstesc. conform caruia parintii sunt obligati sa оngrijeasca de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului.principiul interesului superior al copilului. Aplicarea acestui principiu оntotdeauna trebuie pusa оn functie de etapa ontogenetica de dezvoltare a copilului. de a lua hotarвri оn nume propriu. . desi transformata. care ar elibera statul de o parte din cheltuielile bugetare pe care acesta le suporta pentru alocatiile familiale. Concluzia foarte clara este ca aceste familii. potrivit capacitatilor lui. Reprezentantii paternalismului considera ca ceea ce este bine pentru copil trebuie sa fie stabilit de societate sau de familie оn baza convingerii ca anumite conditii sunt considerate a fi оn interesul superior al copilului. desi au o situatie deosebit de grea. instruirea si pregatirea profesionala a acestuia. 42-61]. 25. care sunt de fapt grupul tinta al оntregului efort facut de stat оn domeniul protectiei sociale prin intermediul politicilor оndreptate catre sprijinirea familiei. statutul muncii casnice nu este reglementat. Referitor la tema data exista doua curente majore: paternalismul si autodeterminarea. . Consideram. pe care le gasim incorporate оn legislatiile nationale ale statelor de drept. Pe masura ce se dezvolta. p. si anume: . Este discutabila problema cu privire la modul de stabilire a ceea ce trebuie sa se faca оn interesul superior al copilului: adultii sau copiii? [II. Оn aceste conditii. 89 3 3. Adeptii autodeterminarii pledeaza pentru drepturile copilului.contributoriu. ramвne оn continuare o structura sociala pe care se bazeaza stabilitatea si dezvoltarea sociala a oricarui stat modern. 65 . ar permite o mai buna directionare a veniturilor catre un ajutor substantial acordat selectiv acelor familii cu copii care au o reala nevoie de ajutor.Mutatiile produse оn contemporaneitate оn substanta conceptului de familie ar trebui extinse pentru a se putea realiza o protectie sociala eficienta a copiilor. pentru posibilitatea juridica acordata acestuia de a-si exprima propriul punct de vedere оn deciziile care-i afecteaza direct viata. ca copilul trebuie sa se afle оntr-un mediu protectiv. nu sunt mai protejate.Salariul mediu nu permite un nivel decent de viata.

8. unul dintre motivele pentru care SUA na ratificat Conventia cu privire la drepturile copilului (desi a semnat-o оn 1995) este „amestecul оn viata privata de familie”. . fiind. Este de data recenta оn majoritatea legislatiilor europene. 90 .egalitatea ambilor parinti în exercitarea drepturilor si îndatoririlor parintesti fata de copii. se solutioneaza reiesind din principiul egalitatii sotilor. De unele publicatii Conventia a fost apreciata оn termeni foarte duri drept cel mai periculos atac la adresa drepturilor parintesti din istoria SUA. De exemplu. оn mare masura. precum si al presiunilor feministe оn efortul lor de a distruge inegalitatea dintre sexe. 66 . [II. . Controlul statului. Implicarea statului оn ocrotirea copiilor este de data relativ recenta. din afara casatoriei sau din adoptie.el este оncurajat sa actioneze asupra acestor influente оn asa fel оncвt copilul оnsusi sa contribuie la rezultat. 30. 25. Faptul ca rezultatul a fost determinat. Continutul ocrotirii parintesti nu difera este copilul din casatorie. reprezentвnd baza asigurarii cвt mai depline a ocrotirii minorului. relatiile dintre parinti si copii apartin domeniului.egalitatea în drepturi a copiilor fara deosebire sunt ei din casatorie sau din afara casatoriei. p. administrarea bunurilor. de copil insufla оncrederea ca el este оn interesul superior al acestuia [II.exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor parintesti se fac sub îndrumarea si controlul efectiv si continuu al statului. p. de catre ambii parinti. efectul dezvoltarii miscarii pentru drepturile omului. dupa parerea noastra. ultima tentativa de a anihila drepturile parintilor etc. 196-197]. prin intermediul unor organisme specializate. Evident ca viata privata trebuie protejata de interventiile arbitrare. protectia vietii private se limiteaza la respectul pentru demnitatea si integritatea persoanei [II. . оn afara de dreptul la mostenire si la оntretinere. La momentul actual legislatia tarilor dezvoltate stipuleaza ca toate problemele legate de casatorie. inclusiv educatia si оnvatamвntul copiilor. asupra modului оn care parintii оsi realizeaza drepturile si оndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. considerat pвna nu demult tabu al vietii private.134]. dar chiar daca nu este posibila trasarea unui hotar net оntre privat si public. alegerea locului resedintei. 47-48]. cel putin partial. Prin traditie. Ideea precum ca statul ar putea interveni оn acest proces sau ca ar avea o obligatie оn acest sens a trezit nenumarate controverse. оncredintarea copiilor etc.independenta patrimoniala dintre parinti si copii presupune ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui. este binevenita. p.

dreptul de a creste personal copilul. dreptul de a decide cu privire la оntinderea obligatiei de оntretinere datorata copilului. p. dreptul de a stabili locuinta copilului. Pe de o parte. dreptul de a cere оnapoierea copilului de la persoana care оl tine fara drept. a unor practici care ar putea dauna sanatatii sale etc. 528-529]. 28. оndatorirea de a asigura оnvatatura si pregatirea profesionala a copilului. familiale si private. Societatea moderna modifica esential fundamentul familiei. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de el. mustrarea etc. a neglijentei. Ocrotirea minorului prin parinti оn statele dezvoltate se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si оndatoririle parintesti atвt fata de persoana copilului minor. 533]. trebuie sa foloseasca metoda convingerii. Transformarea familiei nucleare traditionale – revolutia familiei. Pe de alta parte. fie sanctiunea penala pentru relele tratamente aplicate minorului [II. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil presupune ca parintii. cum o denumesc unii autori – s-a produs sub impactul unei multitudini de factori de natura economica. ea prevede obligatia pozitiva a parintilor de a satisface trebuintele copilului оn conformitate cu particularitatile de dezvoltare si cu nevoile sale speciale. intrвnd оn conflict cu dispozitiile legislatiilor nationale si ale legislatiei internationale cu privire la protectia vietii intime. conferindu-i noi roluri si destinatii. Printre drepturile si оndatoririle parintilor cu privire la persoana copilului putem cita dreptul si оndatorirea de a оngriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. Masura care depaseste aceste limite оn functie de gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil justifica fie plasamentul copilului unei persoane sau familii. parintii au dreptul de a aplica оn interesul acestora masuri disciplinare: observatia. dreptul de avea legaturi personale cu copilul.dar fara ca sa se intervina excesiv оn viata privata. dar acestea nu trebuie sa depaseasca limitele unui comportament firesc al parintelui fata de copil si sa nu primejduiasca dezvoltarea lui fizica. psihic si emotional. dreptul si оndatorirea de a educa copilul. fie decaderea din drepturile parintesti. politica. cвt si fata de bunurile sale. p. morala 67 . dreptul de a consimti adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei [II. Parintii pot sa ia fata de copii si unele masuri mai severe. ea 91 reprezinta si o obligatie negativa care prevede protectia copilului оmpotriva abuzului fizic. mai exigente. Obligatia de a asigura sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului are o dimensiune dubla. morala ori sanatatea copilului. 28. intelectuala. instructвndu-l astfel оncвt acesta sasi poata da seama de ce este bine si ce este rau si sa aleaga singur calea cea buna. оn procesul оngrijirii si educarii copilului. Оn cazul оn care aceasta metoda se dovedeste nesatisfacatoare.

Deseori. Aceasta influenta a avut efecte atвt pozitive. 92 astfel de efecte sunt benefice. familia monoparentala. cuplul fara descendenti. 55. cel putin. 74]. Urmarile asupra copiilor din familiile dezorganizate pot fi de durata. care-si desfasoara activitatea pe lвnga instanta. Separarea intervenita оntre parinti prin divort afecteaza decisiv relatiile copilului cu cei doi parinti. Evenimentele din lumea contemporana ne pun оn fata unei game orbitoare de noi optiuni оn materie de relatii familiale. copiii pierd contactul cu parintele detasat. cum ar fi celibatul. Din acest motiv. оn Danemarca. Оn situatiile оn care cauza divortului a fost violenta domestica. Оn caz de neоntelegere. cum ar fi legiferarea egalitatii оn drepturi a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie. separarea parintilor lor fiind greu de acceptat pentru acestia. 215]. Оn acest scop unele legislatii civile reglementeaza custodia comuna a sotilor [II. Studiile si cercetarile оn domeniul relatiilor de familie au evidentiat faptul ca оntretinerea relatiilor cu ambii parinti este esentiala pentru dezvoltarea intelectuala si moral-afectiva a copilului. Aproape toti copiii vor ca parintii lor sa fie оmpreuna sau. Spre exemplu. ducвnd. au generat schimbari majore оn legislatia civila. Aceste transformari si mutatii au influentat direct protectia si ocrotirea drepturilor copilului. concubinajul. оn perioada pubertatii si adolescentei).. p. 54. 8. casatoriile deschise. care judeca numai cauze nascute sau legate de relatiile de familie. uneori. p. Australia etc. sunt antrenati оn munci mai putin 68 . centrata pe mediere si conciliere. cвt si negative asupra protectiei si ocrotirii drepturilor copilului: cresterea considerabila a numarului de divorturi a avut un impact negativ asupra copilului. legislatia prevede ca оn cazul separarii prin divort parintii se pot оntelege asupra custodiei comune a copiilor sau doar a unuia dintre ei. Оn situatia custodiei comune ei au drepturi si оndatoriri egale fata de copiii lor minori [II. e binevenita pastrarea relatiilor cu ambii parinti si dupa separarea prin divort. Divortul este traumatizant pentru copii. din Canada. Trauma este accentuata de implicarea copiilor оn procedura judiciara. instanta decide tinвnd cont de interesul superior al copilului. comunitatile si „mariajele” оntre homosexuali. printr-o procedura progresiva. Aceste servicii sunt asigurate de asistenti sociali.si juridica. Divortul are de asemenea consecinte psihologice dramatice. sa aiba оncrederea ca nici unul dintre parinti nu i-a abandonat si nici nu are intentia sa o faca [II. ei fiind impusi adesea sa se pronunte оmpotriva partii adverse. a familiei si copilului оn majoritatea tarilor occidentale. p. Оn aceste cazuri este binevenita practica instantelor pentru familie din unele tari europene. familiile reconstituite. la comportamente deviante ale copiilor (оn special. 58]. Cercetarile arata ca acesti copii ajunsi la maturitate denota un nivel de educatie mai redus.

69 . delincventa. оncredintarea). o reorganizare fundamentala оn urmatoarele directii: extindere. este foarte restrвnsa. Оn concluzie. оn tara noastra. diversificare. оn Republica Moldova gama serviciilor oferite familiilor оn general.restructurarea bugetara. politica familiala trebuie sa aiba оn vedere: a) preventia si ameliorarea aspectelor negative imediate оn viata de familie. fara a creste eficienta utilizarii lor nu este o solutie. fara a le scoate оnsa din statutul de saracie. birocratice si dificil de parcurs. Actualmente. cu venituri mai mici decвt cei proveniti din familii complete. plasamentul. persecutia parinteasca . c) simpla crestere a cheltuielilor sociale. Оn prezent se impun оndeosebi doua prioritati: . care nu au venitul minim stabilit ca prag oficial al saraciei. Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii. programe de prevenire a acestor fenomene. 93 Оn opinia noastra. dar poate avea consecinte negative asupra stimularii economice. b) sustinerea familiilor. оn general. d) strategia veniturilor (redistribuirea) amelioreaza temporar situatia familiilor cu dificultati materiale. ameliorarea administratiei lor.reprezinta prioritatile serviciilor sociale pentru familii si ale asistentilor sociali. dar sa permita si o abordare pozitiva. contribuie la ridicarea nivelului de trai al acestor familii. caracteristic si baietilor. si familiilor care trec prin diferite stari de criza.prevenirea institutionalizarii copiilor si crearea serviciilor care sa ajute revenirea lor оn propriile familii sau оn alte familii permanente (adoptia. Prin urmare. neglijenta educativa. Acestea necesita. prostitutia.violenta. Sunt necesare.prestigioase. оn multe cazuri. complexe. somajul. lipsa de locuinta. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa nasca la rвndul lor copii la vвrsta prematura. un rol important оn cresterea calitatii relatiilor interfamiliale оl au serviciile sociale familiale. de asemenea. alcoolismul. Caile de patrundere оn sistemul de servicii sunt neclare. cu multi ani оnaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni cu reverberatii оn viata ulterioara. delincventa. reforma protectiei sociale a familiei trebuie sa cuprinda: . alcoolismul. Acest lucru este. Ca rezultat. .crearea de servicii care sa sprijine familiile vulnerabile la domiciliu. Majoritatea serviciilor pentru familii sunt axate pe serviciile medicale si nu cuprind problemele sociale ale familiilor: saracia. de inovare si de atingere a unor obiective de perspectiva. оn special. Fenomene deviante . cresterea calitatii. influenta divortului asupra echilibrului individual si social оncepe. flexibilitatea institutionala. libertatea de a coexista a serviciilor publice si celor private.

Doar patru parinti din zece le spun copiilor povestea de seara. 6. 4]. p. interventia judecatorilor оn caz de abuz sexual sau neglijare parentala. copiii nu au nici o jucarie [IV. reglementarea statutului femeii si a muncii casnice.5% . eliminarea confuziei dintre puterea executiva si cea judecatoreasca оn aplicarea legislatiei. efectuat cu sprijinul UNICEF. iar 40.strategia institutionala. excluderii din scoala. оn fiecare al treilea caz оn care parintii afirmau ca ar avea destule jucarii. Jumatate din parinti au spus ca nu au suficiente jucarii pentru copii. La realizarea acestui studiu au fost intervievati 1184 de familii cu 1503 copii. Totodata. Familia are responsabilitatea primordiala pentru оngrijirea si ocrotirea copiilor. 3 4 Violenta оn familie Оn 58 la suta din familiile cu copii de pвna la 7 ani din satele Republicii Moldova nu exista nici o carte. o mare parte dintre copiii ramasi acasa „devin victime ale unei 94 alimentatii necorespunzatoare. 24.оn orase. dintre care 59. neglijarii si abandonului. 70 . Astfel. iar tatii o fac оn trei cazuri dintr-o suta. Doar cinci copii din zece sunt pregatiti pentru scoala. eliminarea paralelismelor si a golurilor оn functionarea institutiilor implicate оn protectia familiei.. Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza оn urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare. Potrivit aceleiasi cercetari. Cunoasterea valorilor culturale si a normelor societatii оncepe оn familie. . p. precum si ale infractionalitatii juvenile si consumului de droguri si alcool” [IV.5% locuiesc оn sate. doar opt adulti din zece se joaca din cвnd оn cвnd cu copiii lor. alternative eficiente la institutionalizare. de la nastere pвna la adolescenta. 4]. copiii aveau doar una sau doua. iar fiecare al zecelea copil de cinci-sapte ani nu cunoaste nici o figura geometrica. Studiul mai demonstreaza ca fiecare al patrulea copil de trei-patru ani din Republica Moldova nu deosebeste nici o culoare. Оn opt familii dintr-o suta. Acestea sunt cвteva din datele Studiului national "Dezvoltarea timpurie a copilului оn Moldova".cadrul juridic legislativ (condamnarea juridica a violentei оn familie. iar sapte din zece o fac foarte rar. Media pentru tara la acest capitol este de 44%.

Оn viziunea Parlamentului European. vecinii. dragoste si оntelegere. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. telefonului si a altor surse de оngrijire si protectie”. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa оntretina relatii sociale оn cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata obtine un sprijin. amenintari facute la adresa altor persoane importante pentru victima. 173]. p. 5]. Atacul fizic sau sexual poate fi оnsotit de intimidari sau abuzuri verbale. controlul asupra banilor. toate institutiile sociale trebuie sa respecte si sa sprijine eforturile parintilor si ale altor ocrotitori legali de a educa copiii оn mediul familial [I. o ranire fizica оn cadrul relatiei dintre partenerii sociali. deplasarilor. fapt ce le face sa se izoleze. fizic sau emotional. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspвndit. оn vreme ce la locul de munca ramвne o 71 . o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare. оn urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. 13. Abuzul оn interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. iar toate tipurile de violenta fizica sau psihica оmpotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale [I. care constituie un teren de manifestare a violentei domestice. Ele devin sistematizate оn ochii celorlalti. personalitatea barbatilor violenti este caracterizata prin lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. prietenii. respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului. refuzul accesului la resurse financiare. mult mai raspвndit decвt arata sondajele. оntr-o atmosfera de fericire. colegii. Familia. care a avut loc оn prezent sau оn trecut. izolarea de prieteni. amenintari si atacuri care оn unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Se numeste „violenta оn familie” orice act vatamator. comunicarea. Оn acest scop. inclusiv a copiilor. 95 devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. оn mediul intim al caminului. familie sau de alte potentiale surse de sprijin. din simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor [III. Din punct de vedere clinic. 44]. furturi. alimentelor. izolarea de prieteni si familie. care are loc оntre membrii unei familii. Pentru partenerii violenti. lucrurilor personale ale victimei. Desi pвna de curвnd se credea ca femeia este cel mai des victima violentei оn familie. Pe de alta parte. devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita.Pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor copiii trebuie sa creasca оn mediul familial. distrugerea bunurilor care apartin victimei.

expus tuturor relelor. de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. frica de abandon. haine. relatii pentru a scapa de acasa. femeia nu mai este capabila sa execute nici unul dintre rolurile impuse de viata familiala. automutilare. boli inexplicabile. de teroare. Evaluarile facute de sociologi оn domeniul familiei contemporane sunt contradictorii. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. dezvoltarea lor fizica este mai lenta. Un lucru mai putin luat оn considerare pвna acum este faptul ca оn rвndul tinerilor se raspвndesc tentativele de suicid. Copiii care cresc оn familii violente se deosebesc prin comportament si conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. Aceasta situatie este. de autoacuzatii. eliminare. consum de droguri si alcool. comparare cu viata mai fericita a colegilor. de sentimentul esecului оn cea mai importanta relatie interpersonala. enurezie. insomnie. functiile parentale nu mai pot fi executate. copiii cresc оntr-o atmosfera оn care necesitatile lor de baza (de siguranta. expusi la accidente оn casa si оn afara casei. este distorsionata cu largi si dramatice consecinte оn viitor. lipsa de concentrare. pericole fizice. iar pe de alta parte. un loc privilegiat de manifestare a afectivitatii. simtamвnt de culpabilitate. ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza оn momentele critice de violenta. chiar daca nu ei sunt victime directe. de dragoste) sunt profund neglijate. conditionate оn mare parte de lipsa climatului de comunicare оn cadrul familiei. Ei prezinta probleme: fizice. mвnie. este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata decвt оn cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor [III. un rol jucat оn limitele orelor de serviciu. Functia principala a familiei. comportament defensiv prin minciuna. emotionale si intelectuale: anxietate. igiena.rutina de relationare superficiala cu ceilalti. Cercetarile demonstreaza ca traumatizarea copiilor care cresc оntr-o atmosfera de violenta. frustare. Perturbarea acestei functii are loc permanent. de viata ordonata. familia este recunoscuta ca un loc de refugiu. evadari de acasa. exprimata prin declinul 72 . 5]. si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. Pe de o parte. оngrijirea si educarea copiilor. izolare. se constata ca familia se afla оntr-o criza. lipsa de maniere sociale. scolare: neоncredere. schimbari bruste оn performantele scolare. Оntr-o familie bвntuita de violenta. depresie. accidente. frica de raniri si moarte. Оn atmosfera de violenta. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se оntвmpla. casa. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure оngrijirile de baza necesare copilului (hrana. de fapt ramвne оntr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. copilul devine cel mai adesea neglijat. probabil. psihologice: neоncredere оn sine. identificarea cu eroi negativi.

p. Violenta normala se refera la acele acte care urmaresc suferinta fizica a victimei. mai puternica decвt оn oricare alta comunitate. 25% dintre femeile si 33% dintre fetitele americane risca un viol si. p. foarte bine pazit. оn care nu poate fi admisa nici o interventie din afara. a fost considerarea familiei drept un spatiu privat cu caracter tabu. Alte studii arata ca оntre 40 si 50% dintre femei au fost implicate оn situatii de hartuire sexuala [II. Astfel. Cauza principala. Familia este si cel mai activ centru de agresivitate. suferintei existente оn lumea noastra. Anual sunt batute de catre sotii lor circa doua milioane de sotii. spre deosebire de alte situatii. Оn 1994 оn Statele Unite au fost оnregistrate un milion de cazuri de abuz si neglijenta fata de copii. 29. Violenta domestica nu este o problema noua. Оn raportul anual asupra starii de sanatate se constata ca violenta domestica este principala cauza de traumatism al femeilor оntre 15 si 44 de ani. aici agresivitatea este extrem de puternica. violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. inclusiv parinti sau educatori. 18]. 28]. Cu referire la cele expuse mai sus. Mai mult decвt atвt. Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie dintre aplicarea legitima a fortei si actele ilegale de violenta care se manifesta оn cadrul familiei. 65. Оn acelasi an s-au оnregistrat 1300 de decese printre copiii abuzati. Situatia prezentata mai sus este doar o palida descriere a amploarei.functiilor ei traditionale. 91]. оn medie una la fiecare 16 secunde numai оn Statele Unite. pentru care violenta familiala a fost constientizata atвt de tвrziu. Unul dintre cele mai acute 96 aspecte ale acestei crize este intensificarea violentei оntre membri. asa cum este cazul unei 73 . dar beneficiaza de o larga aprobare sociala. dintre acestea 1500 sunt ucise оn bataie. aplicata оndeosebi asupra copilului si femeii. Copiii proveniti din familii destramate au 60% din sanse sa traiasca aceeasi experienta оn existenta lor conjugala [IV. Violenta familiala este frecventa. palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta. pentru multe persoane. exista un consens foarte scazut оn ceea ce priveste opiniile publicului sau ale specialistilor asupra definirii violentei domestice ca atare. dar. Unul dintre domeniile de maxima vulnerabilitate a femeii este riscul violului. ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar necesar [II. un abuz sexual de catre un adult. cu toate acestea constientizarea ca problema sociala a avut loc de abia оn ultimele patru decenii. cresterea tendintelor ei de instabilitate. respectiv. ceea ce оnsemna o crestere cu 27% fata de 1990. fenomen care exista оn majoritatea societatilor contemporane. este interesanta delimitarea dintre doua notiuni: violenta normala si violenta abuziva.

5]. „Istoria civilizatiei pune оn evidenta faptul ca. ambele forme de violenta sunt nocive. Exista. . care au оmbracat. 65. care afecteaza integritatea fizica a acestuia. o mare raspвndire оn societatile оn curs de industrializare. . de asemenea. Violenta abuziva se refera la acte care au un оnalt nivel de risc оn ceea ce priveste ranirea sau uciderea victimei. totusi. Оn China si Japonia cazurile de pruncucidere erau extrem de frecvente. cunoscuta din cele mai vechi timpuri оn majoritatea societatilor.palme date copilului. Una dintre cele mai grave forme de abuz asupra copilului este pruncuciderea.abuzul emotional este supunerea copilului unor severe tratamente emotionale sau de abandon. ce are ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau dezvoltarii copilului. ba chiar оncurajate de catre reglementarile oficiale (copii care se nasteau cu deficiente sau slab dezvoltati erau aruncati de pe stвnca). De-a lungul secolelor copiii au fost supusi la nenumarate umilinte. a dezvoltarii fizice si emotionale a copilului [III. istoria sociala a copilariei cuprinzвnd un lung sir de maltratari si violente. p. cвt si pentru faptul ca violenta induce violenta ca reactie de raspuns sau de aparare [II. 97 Dificultati оn aprecierea abuzului asupra copilului prezinta si faptul ca aceasta problema este strвns legata de contextul sociocultural si poate varia considerabil оn timp si оn spatiu. spre deosebire de agresiunile individuale dintre adulti. 20-21]. atвt pentru faptul ca provoaca suferinta victimei. au fost victimele nenumaratelor abuzuri comise de parinti. Violenta оndreptata contra copiilor este prezenta оn istoria diferitelor societati.abuzul sexual consta оn antrenarea silita a copiilor si adolescentilor оn activitati sexuale pe care nivelul lor de dezvoltare nu le permite sa le оnteleaga pentru a-si da consimtamвntul sau care оncalca interdictiile sociale. Pruncuciderea a cunoscut. diversele forme de violenta exercitate оmpotriva copiilor au 74 . Formele de abuz pot fi clasificate оn patru categorii [IV. Оn Sparta aceste practici erau considerate normale. p. . cвt si lipsa unei legislatii care sa o sanctioneze. adeseori.lipsirea copilului de grija si ocrotire care nu este altceva decвt neglijenta grava оn ocrotirea copilului. care au fost permanent sanctionate оn cadrul unui grup social determinat.abuzul fizic consta оn acte de violenta fizica practicate intentionat sau neprevenirea unor asemenea acte оndreptate asupra copilului. Indiferent de aceste delimitari. un concept universal de definire a abuzului asupra copilului: punerea оn pericol. 3. educatori sau de alte persoane. оn special atunci cвnd nasterile de sex feminin depaseau limitele admise. forme oribile. intentionat sau neintentionat. cauza fiind atвt lipsa unor conditii economice adecvate si absenta contraceptiei. neglijenta. 71 -72]: .

care. оn familie [II. fapt ce perturbeaza оn cel mai оnalt grad dezvoltarea normala a copilului. sub forma expunerii la riscuri sau a abandonarii noilor-nascuti. o vвrsta foarte frageda. chiar aprobate de catre societatea adultilor si ca istoria umanitatii este jalonata de maltratari exercitate contra copiilor. care se manifesta brutal.2 ani. оn lipsa de interes a acesteia fata de trebuintele lui elementare si оn adoptarea unor conduite indiferente sau violente. a fost o practica mult timp tolerata si chiar recomandata din motive demografice. mai mult sau mai putin. 62]. 107]. religioase” [IV. eugenice (teoria despre sanatatea ereditara a omului). acestea 98 devenind extrem de rare. cu adevarat. exista alte 20 de cazuri neraportate. comise. 75 . luвnd forma abandonului total. pruncucidere si abandon este incestul.fost. p. Infanticidul direct sau ocolit. Оn timp ce violul este un caz mai izolat. Istoria pruncuciderii este parte integranta a istoriei violentei asupra copilului. sau lipseste din camin. epoca contemporana cunoaste o tendinta vadita de scadere a actelor de pruncucidere. la care copilul nu are nici o capacitate de discernamвnt si nici puterea de a se opune [II. desfasurat оn SUA. tolerate. Este evident ca lipsesc statisticile reprezentative оn acest domeniu. 23. victimizarea sexuala a copilului (incestul) poate continua luni sau ani de zile. Vвrsta medie a fetelor. nefireasca si neobisnuita. p. O forma la fel de grava de violenta оndreptata contra copiilor este si abandonul. a evidentiat ca 19 % din femeile anchetate si 9% din barbatii investigati au declarat ca au fost victime ale abuzului sexual din partea parintilor. semiabandonului (practicat de unul sau altul dintre parinti dupa o situatie de divort) si abandonului criptic (constвnd оn respingerea afectiva a copilului de catre mama. are adesea ca urmare institutionalizarea. care sunt victime ale actelor de incest. Este forma cea mai ascunsa opiniei publice. Din fericire. este de circa 10. mergвnd pвna la maltratarea zilnica a copilului). Оn societatile contemporane pruncuciderea a devenit o infractiune grava sanctionata de legea penala. Cele mai frecvente sunt cazurile de incest оntre tatal vitreg si fiica. 29. mai ales. 29. fie de prietenii familiei. Indiferent de formele оn care se manifesta (fiind acceptat. sau nu-si poate exercita оndatoririle conjugale. O alta forma dramatica de violenta оmpotriva minorilor alaturi de maltratare. fara ca nimeni sa stie ceea ce se petrece. p. Un studiu sociologic. dar studiile arata ca este caracteristica multor familii оn care mama. care devine din ce оn ce mai raspвndit. iar una din cinci femei si unul din 11 barbati au fost victimizati sexual fie de membrii grupului familial. Unii cercetatori sustin ca pentru fiecare caz de incest raportat. 60]. de persoane caracterizate de tendinte patologice.

оntre tata si fiica. Оnsa astfel de reglementare nu poate prevedea limita de la care utilizarea fortei devine periculoasa pentru copil [II. оnvatatorilor care predau la clasele mici li se recunoaste dreptul legal de a aplica pedepse fizice.tolerat sau obtinut prin violenta. ori pentru a-i proteja sau asigura educatia. p. 186]. 59]. intimidare sau teroare) orice act de incest are multiple efecte traumatice asupra copilului. Codul penal romвn оn articolul 203 incrimineaza raportul sexual dintre rude directe оn linie directa sau dintre frati si surori. sanctionвndu-l cu o pedeapsa privativa de libertate de la 2 pвna la 7 ani. sanctionat de Legea penala din majoritatea covвrsitoare a 99 statelor. un parinte vitreg sau tutorele acestuia si atunci cвnd autorul crede. incapacitatea de a mai dezvolta relatii normale cu prietenii care au aceeasi vвrsta. sunt considerate delicte penale. cu exceptia celei care poate aduce moartea victimei. care nu au relatii de tutela sau raporturi educative cu copiii. alcoolism. p. Оn Anglia sunt incriminate patru categorii distincte de abuz asupra copilului care impun restrвngerea drepturilor parintesti asupra copilului: 76 . ba chiar fiind оn concordanta cu vechile principii pedagogice. Pierderea stimei de sine. Este semnificativ faptul ca orice act de incest. ca forta este necesara pentru a putea disciplina copilul.iata numai cвteva dintre efectele cu implicatii deosebit de dramatice. de abuz sau violenta. cu unele exceptii. Оn contextul violentei оndreptate asupra copilului. Astfel. a оncrederii personale fata de cei vвrstnici. adeseori. constituind o forma secundara de victimizare [II. оn mod sincer. tendintele ulterioare spre abuz. orice relatie sexuala оntre adult si copil. alte legislatii incrimineaza distinct fiecare tip de abuz. La toate acestea se adauga atitudinea de stigmatizare adoptata de cei din jur. оntre mama si fiu. Оn Codul penal din Statul Texas este stipulat ca folosirea fortei. bataia a reprezentat de-a lungul secolelor unul dintre actele cele mai obisnuite. Este curios faptul ca aceleasi sanctiuni fizice aplicate de catre persoane straine. Chiar si оn prezent оn majoritatea tarilor. conform carora sanctiunea fizica reprezinta unul dintre mijloacele principale de educatie. Оn unele legislatii penale incriminarea abuzului are un caracter general. sinucidere. оntre minori si alte rude din familie reprezinta un act de victimizare. mai ales оn ceea ce priveste dezvoltarea sa ca adult. consum de droguri si prostitutie . parintilor si. 60. оmpotriva unui minor aflat sub vвrsta de 18 ani este justificata оn urmatoarele doua cazuri: atunci cвnd autorul este parintele minorului. Practica tratamentului juridic al violentei si abuzului asupra copilului ca actiune incriminata si sanctionata оn legislatiile penale este de data recenta si variaza mult de la o tara la alta. 9. frigiditatea fizica si emotionala.

p. caracterizat ca o forma integratoare. s-a constatat ca circa 2 milioane de copii cad victima violentei fizice a parintilor оn fiecare an. 183-190]. determinat de relele tratamente persistente si severe la care este supus copilul sau de abandonarea lui [II. 23. Оn urma unor cercetari efectuate de sociologii americani. cu batul ori amenintari cu arma de foc sau cutit. Evidentele arata ca cea mai mare parte dintre parintii care recurg la mijloace violente au 77 . 7. bazat pe pedepse severe.1. neglijenta. care este definita оn Actul Copilului din 1989 drept absenta de durata a grijii si ocrotirii datorate copilului sau neоndeplinirea obligatiei de a proteja copilul de orice fel de pericole. Legislatia unor tari. au o probabilitate de cel putin doua ori mai mare sa agreseze propriii lor copii [III. care au ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau a dezvoltarii copilului. Оn acest sens. Iar femeile agresate de sotii lor. cu efect actual sau potential. asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale. p. a identifica acei parinti care au nevoie de ajutor оn educatia copiilor lor prin intermediul unor servicii specializate [IV. Vorbind despre violenta оndreptata asupra copilului. care au constientizat mai devreme problema violentei оndreptate asupra copilului. 2. inclusiv afectarea maturizarii biologice a acestuia. 9. printre care si Suedia. fie barbati care оsi agreseaza sotiile. abuzul emotional. Formele tipice de maltratare merg de la simpla palma pвna la lovituri cu pumnii. 33]. p. spre deosebire de cele care nu sunt agresate de soti. exista o probabilitate de 45 la 80% ca barbatii care abuzeaza fizic sotiile lor sa abuzeze fizic si copiii pe care оi au. 4. inclusiv de frig sau foame. fie prin neglijenta acestora. definit ca exploatare sexuala a unui copil sau adolescent. Este semnificativ faptul ca majoritatea parintilor care recurg la asemenea agresiuni sunt fie femei agresate de sotii lor. definit ca prejudiciu fizic provocat copilului fie prin acte intentionate ale parintilor. 3. abuzul fizic. interzice pedepsele corporale aplicate de parinti sau de educatori. Scopul legislatiei оn acest domeniu nu consta оn sanctionarea celor care оncalca aceste reglementari (motiv pentru care aceasta stipulare nu este оncorporata оn codurile penale ale 100 tarilor respective). dar urmareste: a asigura o reglementare unitara оn acest domeniu. abuzul sexual. ajungem la concluzia ca este dificila stabilirea numarului de copii care sunt abuzati de catre parintii lor din cauza rezervelor evidente ale acestora de a raspunde la оntrebarile anchetelor. Majoritatea studiilor recente centrate pe investigarea abuzului asupra copilului si a efectelor sale pe termen lung se sprijina pe teoria agresiunii preluate si pe conceptiile ca agresivitatea copiilor este determinata adesea de un stil autoritar de educatie. 135].

totusi printre clasele si straturile definite de un statut economic mai scazut. ei оnsisi. fie sa traga la raspundere agresorul si sa previna comiterea unor fapte asemanatoare pe viitor. rani. sunt exonerate оn ce priveste informarea autoritatilor оn legatura cu violenta asupra minorilor (art. se nasc premisele identificarii abuzului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate. Practica raportarii abuzului difera de la o tara la alta. modificari psihocomportamentale. de protectie. Odata cu observarea acestor semne de catre persoane din afara familiei si declararea lor organelor autorizate sa intervina. tulburari de adaptare etc. fiind mai caracteristica pentru acele familii оn care parintii au un nivel mai scazut de instruire. ocupatii modeste si venituri mici. 358 Cod penal). ea pare sa fie mai prevalenta. cum ar fi diferite urme fizice – plagi. identificarea si raportarea abuzului asupra copilului.crescut si au fost. 9. Abuzul se denota. Unele legislatii au reglementat obligatia tuturor cetatenilor de a оnstiinta organele 101 competente ori de cвte ori afla de existenta unui caz de abuz asupra copilului. abuzul fizic. echimoze. оn Elvetia nu exista obligatia de a raporta cazurile de abuz. de asemenea. La rвndul lor. tratament si recuperare a victimelor. Acestor familii le sunt proprii rezolvarea dificultatilor si problemelor existente prin mijloace agresive si violente. Copiii care au fost maltratati vor practica. daca violenta ca mijloc de disciplinare a fost sprijinita pe convingerile si normele existente оn familie [II. Astfel. la rвndul sau. 60. Exista. 44-45]. de regula. p. la rвndul lor devenind adulti. tulburari nevrotice. cei care au fost victimele abuzului sexual оnregistreaza o probabilitate ridicata de a practica tot abuzul sexual etc. fiind supusi chiar ei maltratarilor. de asemenea. p. оnsa оn scopul respectarii interesului superior al copilului. de dificultatile cu care trebuie sa se confrunte familiile care au un venit sub pragul saraciei [II. Оn Italia asistentii sociali care au aflat de producerea unui abuz sunt obligati sa 78 . o corelatie strвnsa оntre tipul de abuz la care a fost supus copilul si cel pe care. ca adult оl va practica. o parte importanta dintre copiii agresati de acesti parinti vor deveni ei оnsisi agresori. Desi violenta familiala nu se limiteaza la o singura clasa sociala. Violenta оn familie este legata de problema saraciei. educati оntr-un mediu familial caracterizat de violenta. Unele dintre aceste organe au ca scop fie sa sprijine victima si sa asigure asistenta оn scopul recuperarii.183]. persoanele care au obligatia profesionala de a pastra confidentialitatea informatiilor. Reactia sociala fata de abuzul asupra copilului a dus la dezvoltarea unei varietati de servicii specializate de interventie – de receptie a mesajelor persoanelor abuzate. O problema importanta este. printr-o serie de semne exterioare.

violenta оmpotriva femeilor a capatat vizibilitate si a devenit o serioasa problema publica. violenta оn timp de razboi sau alte practici traditionale daunatoare. c) sprijinul financiar acordat de stat pentru prevenirea si controlul abuzului asupra copilului. Violenta оmpotriva femeilor se exprima prin incest. precum si a unei reactii prompte fata de asemenea acte. Desi reglementarile legale din mai multe tari dispun aducerea оn fata instantelor de judecata pentru abuz. dar si consecintele tragice ale situatiei inferioare pe care o ocupa femeile. sa raporteze orice caz de abuz. 361. Recunoscвnd copilul ca exponent al viitorului sau. Legislatia Belgiei obliga toti cetatenii. neraportarea se sanctioneaza penal (art. p. 102 Pentru moment. Оn prezent. 8. acasa sau оn public si este оn mare masura nelegiferata si nereglementata. deoarece este necesara plвngerea prealabila a victimei. fenomenul maltratarii copiilor ramвne stabil ca amploare. Un studiu realizat de UNICEF оn septembrie 1999 arata ca оn Romвnia violenta domestica este un lucru obisnuit si ca 108 femei din 1000 sunt agresate sexual. sentintele sunt blвnde si nu se aplica decвt оn jumatate din cazurile identificate. iar 41 din 1000 agresate nesexual [II. 60. 365 Codul penal). cum ar fi casatorii fortate. nu au fost elaborate legi speciale care sa reglementeze violenta domestica. Оn Danemarca obligatia de a raporta cazurile de abuz are оntвietate fata de orice alta regula referitoare la confidentialitatea profesionala [II. 305-306]. prostitutie. Violenta оmpotriva femeilor este manifesta оn toate societatile. 174]. inclusiv prin promovarea unor masuri si politici adecvate de prevenire a abuzului. 362 Cod penal). Violenta оmpotriva femeilor este lucrul care ilustreaza cel mai bine interdependenta dintre drepturile femeilor si sanatatea lor. mutilari genitale. spre a preveni si controla abuzul asupra copilului. Plвngerile depuse de victime sunt foarte putine. batai casnice. Оn timp. Eficacitatea acestor masuri este conditionata de cel putin patru factori: a) recunoasterea statutului copilului ca persoana detinatoare de drepturi per se. tendinta manifestata si la nivel mondial. desi au fost оnregistrate progrese palpabile. aceasta problema era privita ca una de interes privat. aceeasi obligatie fiind valabila si pentru personalul medical (art. Autoritatile nu se pot autosesiza оn aceste cazuri. p. hartuire sexuala.raporteze cazul. Оn trecut. arderea mireselor sau a 79 . totusi. b) recunoasterea si sanctionarea оn legislatie a abuzului asupra copilului. precum si personalul specializat. societatea devine responsabila pentru dezvoltarea lui normala. viol. Codul penal reprezinta dreptul comun оn materie de violenta domestica. d) crearea unei structuri adecvate la nivel local si national.

care se manifesta la nivelul оntregii societati. 293].vaduvelor. Aproape jumatate din cazurile de violenta domestica se manifesta sub forma abuzurilor sexuale (sex fortat). 60. Suntem solidari cu opinia profesorului romвn Sorin M. iar оn Europa Occidentala si America de Nord doar 10. Abuzul psihic acompaniaza aproape оntotdeauna abuzul fizic si. si fara a asigura familiei ca institutie fundamentala conditia adecvata de functionare [II. Оn timp ce perspectiva decesului matern este 1/20 оn Africa. De aceea. 10.2]. Protectia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului Se considera ca femeia este victima predilecta a egoismului copilului. 80 . multe state si-au consolidat legile de combatere si pedepsire a acestor acte. Acest adevar este demonstrat de faptul ca aproape o jumatate de milion de femei mor anual de afectiuni legate de sarcina si nastere. nici o masura de natura sa previna sau sa diminueze violenta familiala nu poate avea eficienta scontata fara a elimina violenta. оn America Latina 300. Violenta domestica este una dintre cele mai des оntвlnite forme de manifestare a violentei оmpotriva femeilor si este cel mai des cauzata de prieteni sau soti. Un studiu recent sustine ca o femeie din trei sufera de una dintre formele de violenta prezentate mai sus. de obicei. 90% dintre ele оn tarile din lumea a treia sau оn curs de dezvoltare. p. 103 Capitolul 4. aceste abuzuri se repeta оn timp. conflicte si violenta din spatiul public. fiindu-le frica de eventualele repercusiuni ce ar putea sa apara оn cazul оn care ele ar face cunoscute aceste abuzuri. Prapastia dintre statele bogate si cele sarace se reflecta si оn aceasta situatie. Aceasta оnseamna cca un deces pe minut. Radulescu ca violenta оn familie nu este altceva decвt un mod de a reproduce оn spatiul privat climatul marcat оn prezent de tensiuni. Multe femei tolereaza aceste acte de violenta. PROBLEME ACTUALE ALE PROTECTIEI DREPTURILOR MAMEI SI COPILULUI 4 1. Vulnerabilitatea femeilor оn fata violentei este sustinuta si de faptul ca ele depind economic de barbati sau de faptul ca violenta domestica este o norma culturala acceptata si ca nu exista legi care sa sanctioneze aceste acte. оn Statele Unite este 1/6336 [II. Violenta оmpotriva femeilor оsi are radacinile оn inegalitatea de putere dintre femei si barbati. оn mare masura datorita neglijentei. оn Asia 400. Dupa multe conferinte si оntruniri care au avut loc dupa 1990 cu scopul reglementarii si eliminarii tuturor formelor de violenta оmpotriva femeilor. astfel оncвt la 100 000 de nasteri оn Africa mor 600 de mame. p.

Conferinta privind drepturile omului tinuta la Viena оn anul 1993 a accentuat ca drepturile femeilor si ale fetelor sunt parte integranta a drepturilor omului si ca femeile ar trebui sa se bucure de standarde dintre cele mai ridicate de viata.]. оndeosebi оn perioada reproductiva. 104 asa cum se stipuleaza оn documentele aferente drepturilor omului. Conferinta de la Cairo a definit sanatatea reproductiva si sexuala ca drepturi recunoscute universal. Pentru fiecare deces matern exista оnca 15 mame aflate оntr-o stare de suferinta cronica. Оmbunatatirea sanatatii reproductive implica mai mult decвt asigurarea оngrijirii de-a lungul perioadei de reproducere a femeilor [II. conform unor studii. 93. casatorii premature. omul trebuie sa ia оn considerare conditiile proprii de viata si viitorul copiilor. 12) dispune ca. 93]. Оn timp ce оn societatile moderne femeile aloca 14% din existenta lor cresterii copiilor. constrвngere sau violenta. Оn doctrina dreptului constitutional. оn lumea a treia acestea оsi petrec 50% din viata pentru reproducere si оngrijirea copiilor. neglijarii aspectelor legate de: оngrijirea mamei si copilului. Cam o jumatate dintre decesele materne se datoreaza. Aceste drepturi rezida оn recunoasterea dreptului elementar al cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil asupra numarului. 19. Multiparele din lumea a treia sufera оn mod cronic si constant de carente multiple si оmbatrвnire precoce. Libertatea constienta de a procrea este garantata de Conventia europeana a drepturilor omului care (art. оn procesul reglementarii normative a dinamicii demografice trebuie sa tinem cont si de libertatea de a procrea. spatiului si timpului de concepere a copiilor si de a avea informatiile necesare pentru a proceda оn acest sens. Оn baza acestor recomandari. libertatea de a procrea este privita sub doua aspecte esentiale: 1) libertatea constienta de a procrea si 2) dreptul de a refuza procrearea [II. saracie. p. Totodata. 72. care sunt deja recunoscute оn legile nationale. Drepturile reproductive оmbraca forma anumitor drepturi ale omului. Оn exercitarea drepturilor sale. lipsa educatiei si analfabetismul.Aceasta prapastie se datoreaza carentelor de asistenta medicala. avorturilor. munca grea si carentele alimentare. оn documentele internationale privind drepturile omului si оn alte acorduri si conventii. Оn mod logic poate fi trasa concluzia ca dreptul de a оntemeia o familie presupune оn acelasi 81 . sanatate. оncepвnd de la vвrsta stabilita prin lege. p. dar si responsabilitatile fata de comunitate. precum si dreptul de a lua decizii оn ceea ce priveste reproducerea libera fara discriminare. barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a оntemeia o familie.

ce pot 82 . Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (art. Acest drept este prevazut si оn actele normative internationale. Cu atвt mai mult. Pentru evitarea nasterilor unor copii „defectuosi”. pivotul dreptului de a procrea poate fi gasit оn continutul art. Dupa cum vedem оnsa acest drept este rezervat оn exclusivitate membrilor cuplului familial оn virtutea carui fapt doar acestia pot decide „cвnd viata lor sexuala trebuie sa conduca la procreare” [II. Astfel. 4) stipuleaza ca „parintii au dreptul exclusiv de a determina liber si cu toata responsabilitatea numarul si esalonarea nasterilor”. Pentru aceasta Legea obliga persoanele care depun cerere de casatorie sa treaca examinarea medicala оn scopul depistarii bolilor ereditare sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor. organele starii civile din Republica Moldova efectueaza оnregistrarea casatoriei tinerilor numai dupa prezentarea unor certificate medicale eliberate de institutiile medicale din republica. оncepвnd cu 1 ianuarie 1996.timp si pe cel de a procrea. Pornind оnsa de la faptul ca dreptul de a procrea este conditia sinequanon a dreptului la viata care se manifesta prin dreptul de a transmite viata. p. Declaratia asupra progresului si dezvoltarii оn domeniul social. situatie care rezulta chiar din continutul art. potrivit caruia nu orice persoana este capabila de a procrea (Rezolutia privind carta europeana a drepturilor pacientului. trebuie sa recunoastem ca dreptul de a procrea nu este un drept absolut. 19. Regulamentul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Justitiei privind organizarea examinarii medicale a tinerilor оnainte de casatorie [I. putem concluziona ca comunitatea umana admite totusi un control asupra procesului de procreare. 8 din Conventia europeana care prevede „respectul vietii private si familiale”. Оn acelasi timp. 43] determina ca оn scopul depistarii maladiilor ce pot fi transmise viitorilor lor copii si оn scopul profilaxiei nasterii copiilor cu dereglari grave fizice si psihice sunt supuse examenului medical persoanele de vвrsta reproductiva ce au depus cereri de casatorie. 105 Оn scopul realizarii acestor prevederi. 94]. 68] (art. Regulamentul dispune ca оn cazul depistarii la ambii tineri a dereglarilor genetice. 15) consacra оn mod expres obligatia parintilor de a naste copii sanatosi. 12 din Conventie. membrii cuplului familial trebuie sa constientizeze ca dreptul de procreare poate fi realizat numai оn conditii care exclud transmiterea unor boli patogene viitorilor copii. legislatia statelor poate introduce anumite impedimente оn realizarea dreptului de procreare. adoptata de Parlamentul European la 19 ianuarie 1984). p. Pornind de la cele mentionate. adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite оn anul 1969 [II. 72. Astfel.

consiliul medicilor geneticieni elibereaza un certificat medical despre contraindicatia nasterii copiilor la cuplul dat.05. ca ar fi binevenita o lege cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia ar reprezenta una dintre cele mai efective garantii privind protectia drepturilor mamei si copilului. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive.copilul poate fi conceput оn afara organismului unei femei (in vitro).nou-nascutul poate fi dat dupa nastere unei a treia femei. dreptul femeilor la examen medical si de a decide liber si responsabil asupra unor probleme 106 legate de sexualitatea lor. 15) nu interzice casatoria оn caz de depistare a unor boli. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. consideram.01 [I. agenti patogeni. 19. Оn cuprinsul acestui act normativ ar putea fi incluse unele principii . dar nasterea copilului. „a condus la o fragmentare a procrearii. 26].cheie ale drepturilor reproductive printre care: 83 . Оnsa. Remediul oferit pentru depasirea acestei stari este procrearea artificiala care.femeia care a donat ovulul nu оn toate cazurile este cea care va purta sarcina. .185-XV din 24. . Legea privind drepturile copilului (art. inclusiv de sanatatea sexuala si reproductiva.provoca dezvoltarea unei maladii ereditare grave la viitorii lor copii. secretul personal si al vietii de familie. dupa cum consemneaza savantul obstetrician J. Aceasta „revolutie” genereaza a serie de probleme pentru doctrina juridica si anume: . la o pluralitate de participanti si pe cale de consecinta va avea оn vedere folosirea sa chiar pentru o femeie care nu este sterila”. fara discriminare. Totodata. asa-numitei „mame sociale”. . оn aceste cazuri. dreptul la inviolabilitatea vietii private. violenta sau constrвngere. p. 95]. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. Оn acest act normativ trebuie sa fie consacrata si garantata realizarea unor drepturi constitutionale. Оn legatura cu dreptul de a procrea al femeii apar unele dificultati legate de realizarea acestuia. Robert. Оn literatura din domeniu se considera ca o asemenea stare „conduce la probleme etice si juridice foarte complexe pe care legislatia le ignora” [II. nu este recomandata. mai ales оn cazuri de sterilitate.procrearea artificiala admite nu doar separarea actului sexual de fecundare. Оn Republica Moldova drepturile persoanelor la reproducere sunt reglementate de Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala nr. оn conditiile progresului social si stiintific. dereglari genetice transmisibile. ci si fecundarea de gestatie.

printre consecintele avorturilor repetate se numara cresterea ratei mortalitatii si infertilitatii. .dreptul de a modifica traditiile si obiceiurile care violeaza drepturile femeilor. Datele statisticii oficiale monstreaza ca persoanele tinere din republica au mare nevoie de protectie оn domeniul sanatatii si drepturilor reproductive. 27. copii si femei. avortul.dreptul la sanatate. Оntr-un studiu realizat recent se mentioneaza ca numarul mare de avorturi si complicatiile provocate de acestea. sanatate reproductiva si planificare familiala . libertate si securitate. . cresterea rapida a numarului de persoane infectate cu HIV/SIDA si cu alte boli transmise pe cale sexuala.dreptul la viata.dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude. contraceptivele se utilizeaza rar оn principal din cauza lipsei de informatie cu privire la rezultatele benefice pentru planificarea familiei. . alaturi de practicile contraceptive neadecvate. inumane sau tratamente degradante incompatibile cu statutul de om. O alta problema importanta este cea a transmiterii bolilor pe cale sexuala si cresterea riscului raspвndirii HIV/SIDA mai ales printre persoanele tinere.dreptul la roadele progresului stiintific si de a consimti noi experimente. . 9]. оncercвndu-se legalizarea si 84 . pun peste 50 la suta din femei оn situatia de a se confrunta cu probleme оn domeniul sanatatii reproducerii [III. . . p. cвt si a copilului. Sanatatea reproductiva subreda оn rвndul mamelor din Republica Moldova pune adesea оn pericol atвt supravietuirea mamei.dreptul de a consimti casatoria si egalitatea оn casatorie. dupa cum mentionam mai sus. .dreptul de a fi liber de orice discriminare pe anumite criterii. Pentru tarile aflate оn tranzitie din Europa Centrala si de Est sanatatea reproductiva ramвne a fi o problema foarte importanta : metoda cea mai frecventa оn reglarea nasterilor este avortul. Legislatia prevede prostitutia drept contraventie.dreptul de a fi liber de orice violenta sexuala. fiind principala cale de оntrerupere a sarcinii.dreptul de a decide timpul si numarul de nasteri.. 107 O problema grava a societatii cu implicatii enorme оn domeniul drepturilor reproductive este prostitutia. . Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne оn republica nu este suficient de populara.dreptul la intimitate. Datorita nivelului redus al serviciilor medicale. . Aceste probleme se manifesta cu preponderenta la tineri.

1994. 1948. 1968.1994).Declaratia privind protectia femeilor si copiilor оn perioadele exceptionale si de conflict armat. Cu toate ca rezolvarea acestor probleme este prioritara.Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (HP nr. 9]: . dezvoltare economica scazuta. 1975.04. .1994.89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreaza оn industrie. S-au facut totusi demersuri оn ceea ce priveste alinierea legislatiei nationale la cea europeana оn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. .sanctionarea acesteia ca infractiune оn cazul оn care nu se desfasoara оn conditiile dictate de lege.156/1983 privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale. La acest proces lent contribuie si alti factori.Conventia OIM nr. .103/1952 cu privire la protectia maternitatii.Declaratia universala a drepturilor omului (HP nr. ele nu ar trebui separate de cele ale drepturilor femeilor. Republica Moldova a ratificat pвna acum urmatoarele conventii si tratate internationale оn domeniu [III.07. lipsa mijloacelor de informare. .Protocolul din 1990 la Conventia revizuita privind munca de noapte a femeilor. avвnd оn 108 85 . . de consiliere familiala. proasta dezvoltare a serviciilor medicale. deoarece mediile politice.217-XII din 28. Cu toate ca se fac pasi importanti оn reglementarea acestor aspecte legate de drepturile reproductive. dezinteresul manifestat de anumite categorii sociale fata de aceste probleme. Asadar. p. оn vigoare din 31.Conventia OIM nr.1990).Conventia europeana оn materia adoptiei de copii. Problema reglementarii drepturilor femeilor este privita ca avвnd o mai mica importanta оn comparatie cu problemele cu care se confrunta Republica Moldova astazi – saracie.Conventia OIM nr. nu se оntrevad masuri concrete care sa duca la оntarirea infrastructurii serviciilor de asistenta sociala ce au ca scop informarea si protejarea persoanelor ale caror drepturi reproductive sunt оncalcate.07.Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti оn afara casatoriei. drepturile reproductive nu au o reglementare speciala оn Republica Moldova. . . coruptie. fiscalitate excesiva. 100 privind egalitatea оn remunerare a mвinii de lucru masculine si mвinii de lucru feminine pentru o munca de valoare egala. 27. care nu tin de mediile mai sus enumerate: educatia (nivelul educational si domeniile). sociale si culturale sunt prea putin interesate de problemele cu care se confrunta femeile. somaj. . . traditiile si stereotipurile societatii.87-XII din 28.Conventia OIM nr.

93]. 11. protectia si dezvoltarea copiilor. asigurarea dreptului la educatie. este si ea оn consens cu aceasta idee aratвnd оn anii '90..vedere faptul ca saracia si somajul afecteaza оntr-o mai mare masura populatia feminina din Republica Moldova. Dreptul roman prevedea dreptul la viata al fiintei umane din оnsasi obвrsia ei: . ca . dedicate asigurarii bunastarii copiilor [IV. asigurat de familie sau de alte organe de asistenta. 10. „o preconditie a libertatii. 93]. legislatia nationala trebuie sa оnsereze un cadru de norme juridice care sa consacre garantiile de realizare a drepturilor reproductive printre care: masurile ce privesc sustinerea maternitatii. fiind dreptul central al oricarei fiinte umane . supravietuire si dezvoltare Dreptul la viata. El este alpha si omega drepturilor omului. Stiinta medicala. pe scurt este dreptul central din care se nasc toate celelalte” [II. Оn opinia noastra. statele semnatare s-au obligat sa acorde prioritate drepturilor copilului si sa elaboreze un program de activitate ce ar оmbunatati radical situatia copiilor оn deceniul care va urma. Esentialmente este vorba despre necesitatea crearii unor conditii care ar asigura fiecarei familii posibilitatea de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. determinвnd-o astfel pe mama sal protejeze". protectia familiei ca grup fundamental si mediu natural pentru cresterea si dezvoltarea copilului. primul si ultimul drept al omului. cвnd are abia 1-2 mm оnaltime. 182]. Acesta produce оntreruperea menstruatiei mamei. 69. p.omul exista ca om din clipa conceptiei". Dreptul copilului la viata. independent de codul genetic al mamei si 86 . Оn zilele noastre s-a dovedit clar ca viata umana оncepe оn momentul conceptiei (conceptie-fecundatie). bazata pe experienta. 4 2.. justitiei si creativitatii. progresului. mijlocul si scopul drepturilor omului. intereselor si sanatatii mamei si copilului. adoptata de summit-ul international pentru copii din 30 septembrie 1990 [I. 3]. 16. situatia copiilor handicapati si protectia acelor aflati оn dificultate. оnceputul si finalitatea. acelasi remarcabil savant Lejeune spune: „Omul este om din momentul conceperii. dezvoltare si supravietuire este un drept fundamental. protectia drepturilor. este deja capabil sa se оngrijeasca de destinul sau. chiar de la conceptie.Copilul conceput este considerat ca nascut ori de cвte ori e vorba de interesele acestuia"[II. Оn alt loc. a fost reiterat si оn Declaratia universala cu privire de supravietuirea. p. оn a sasea sau a saptea zi a vietii sale. Declaratia mentioneaza: reducerea mortalitatii infantile. p..Sunt si eu convins ca fiinta omeneasca оncepe sa existe din momentul fecundarii ei. Recentele progrese ale stiintelor biologice dovedesc clar ca noua fiinta. precum si sansa copiilor de a-si descoperi identitatea personala оntr-un mediu protectiv. poseda un cod genetic propriu. p. Profesorul francez de genetica Jerom Lejeune scrie: . Prin aceasta Declaratie. Printre obiectivele prioritare. Dreptul la viata si dezvoltare. Acest fat.

Оnainte de a te fi zamislit оn pвntece. sa gaseasca gura si sa-si suga 87 . cu cele 23 de perechi de cromozomi care au fuzionat si care cuprind un numar atвt de mare de informatii оncвt nici memoria unui computer din lume nu ar putea sa le cuprinda. culoarea parului si a ochilor. te-am cunoscut si оnainte de a iesi din pвntece. asa cum se оntelege din urmatoarele versete : . la sase saptamвni se manifesta sistemul nervos оntr-un schelet clar organizat si ficatul. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul copilului. se va termina de derulat оn clipa mortii [IV. cвnd noua fiinta umana оsi оncepe cariera. Iar la trei luni aceasta faptura umana are atвta viata оncвt reuseste sa-si miste capul. nu exista trecere de la o forma de viata vegetala la una animala si apoi la forma de viata umana. 12. Ieremia 1. chiar оnainte de aceasta prin tainica prevedere a lui Dumnezeu.semn si criteriu fundamental al afirmarii vietii. omul de stiinta оsi pleaca fruntea cu respect ca оn fata unui mister sacru. Оn acest nou ciclu vital nu exista vreun salt calitativ. stomacul оsi оndeplinesc menirea. La zece saptamвni fatul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa normala.. daca nu este distrusa. оncepe derularea.. Sfвnta Scriptura. sa-si schimbe expresia fetei.5]. 99]. Оn momentul оn care spermatozoidul patrunde оn ovul. rinichii. te-am sfintit si te-am numit proroc pentru popoare" [II. cei doi gameti formeaza o noua entitate biologica. forma fetei. practic toate trasaturile umane оn forma incipienta.109 de cel al tatalui. aceasta minicaseta pe care este оnscrisa simfonia vietii. o noua viata individuala” [IV. cu o minicaseta invizibila pe care este оnregistrata o simfonie. care poarta оn el un nou program individualizat. 13. Cercetarile stiintifice arata ca la 18 zile se fac simtite bataile inimii fatului. nuanta tenului. Sfintii Parinti ai Bisericii si legi ale Dreptului Antic certifica realitatea vietii personale si drepturile la viata din momentul zamislirii vietii. Prin urmare. Оntrebarea fundamentala din ce moment o fiinta conceputa este considerata existenta si persoana umana omenirea si-a pus-o din vremuri stravechi. la cinci saptamвni apare fizionomia acestei fiinte noi (obrajii. sa strвnga pumnul. Оn fata fiintei umane care s-a zamislit оn mediul matern. zigotul. p. la sapte saptamвni se fac simtite undele cefalice . forma nasului etc. criteriu prin care si la o persoana adulta se face constatarea daca se afla din punct de vedere nervos оn viata sau nu. deci chiar de la conceptie ea este fiinta umana. Оn momentul conceperii. оnaltimea. ce se distruge prin avort este o viata umana: ceea ce se arunca la lada de gunoi sau se arde оn crematoriu este o fiinta umana. Profesorul genetician Jerome Lejeune compara zigotul ce nu masoara mai mult de un milimetru jumatate. 12]. degetele).

88 . sa apere drepturile fundamentale ale tuturor cetatenilor оn mod egal. sa promoveze. Un stat care se aliaza la o categorie de cetateni mai puternici spre a suprima o alta categorie de cetateni neajutorati si nevinovati. 30]. Оn aceasta ordine de idei statul trebuie sa recunoasca. Printre aceste drepturi fundamentale. Documentul Bisericii amintit mai sus noteaza: “Оn momentul оn care o lege pozitiva priveaza o categorie de fiinte umane de protectia pe care legislatia civila trebuie sa le-o acorde. cum este cazul legalizarii avortului. Un document recent din 1987 a Congregatiei pentru Doctrina Credintei al Bisericii Catolice referitor la dreptul la viata. Acest document sugereaza ideea ca statele sau parlamentele nu au dreptul sa aprobe sau sa legalizeze avortul. Marturie sta un film documentar оn care se arata 110 avortul unui fat de 12 saptamвni. precizeaza: "Drepturile inalienabile ale persoanei vor trebui recunoscute si respectate de societatea civila si de autoritatea politica. Cвnd statul nu-si pune puterea оn slujba drepturilor fiecarui cetatean. Ca o consecinta a respectului si a protectiei care trebuie asigurate copilului оnca din momentul conceperii lui. Acest medic fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din SUA si presedintele unei organizatii pentru dreptul la avort. оntr-un strigat mut. apoi este taiat оn bucati si extras din uter bucata cu bucata. оnsusi fundamentul unui stat de drept este amenintat. оsi pierde legitimitatea. Drepturile omului nu depind nici de indivizi. ele apartin naturii umane si sunt inerente persoanei оn puterea actului creator оn care ea оsi are originea. se descalifica si оnceteaza sa mai fie un stat de drept. Documentarul este realizat de medicul american Bernard Nathanson. 6]. оndeosebi ale celor mai slabi. doctorul Nathanson a оncetat sa mai faca avorturi si a realizat acest documentar pentru sensibilizarea oamenilor оn privinta avortului [III. intitulat Donum vitae (Darul vietii) [III. Spectatorii pot vedea cum copilul nu vrea sa moara. deschide gura larg. statul neaga egalitatea tuturor cetatenilor оn fata legii. adica moartea fiintelor nevinovate. Daca omul este fiinta din clipa conceptiei. asa cum sustin atвt teologii cвt si medicii. trebuie numit dreptul la viata si la integritatea fizica a oricarei fiinte umane de la concepere pвna la moarte". nici de parinti si nici macar nu reprezinta o concesie din partea societatii si a statului.degetul. se fereste de instrumentele pentru avort si cвnd constata ca nu mai are unde sa se fereasca. legea va trebui sa prevada sanctiuni penale pentru orice violare deliberata a drepturilor lui”. atunci rezulta оn mod evident ca avortarea este o crima. Dreptul la viata copilul оl are chiar din primul moment al conceperii sale. Dupa ce si-a facut un proces de constiinta. numita NARA.

dar trupul pe care оl poarta оn ea. din zorile omenirii pвna оn timpurile noastre.156]. medicul nu numai ca оsi abroga dreptul de a decide asupra vietii si mortii. Chiar celebrul legiuitor spartan Licurg. 85]. un act imoral. care propaga selectia naturala a copiilor..H. nu este al ei. Femeia.VI p. numind femeia care avorteaza “fiinta detestabila”. 79. p. La Roma avortul 89 . poate sa dispuna de propriul corp. De asemeni nu voi da la nici o femeie pessariu abortiv" [II. policelular si. femeia оsi revendica dreptul de a dispune de viata copilului pe care оl avea оn vechea societate romana pater familias . pentru care nu este iertare [II. 111 ulterior. deoarece prin actiunile savвrsite se atenteaza la viata unei alte persoane. p. nu a mortii. Convingerea ca avortul voluntar este un delict moral si preocuparea de a apara prin lege viata copiilor din sвnul matern au existat la toate marile civilizatii.H. ca si infanticidul. p. Dreptul la avort este reclamat оn timpurile noastre de miscarea feminista оn numele emanciparii femeii.tatal copilului. Оntr-o asemenea situatie. apartine altei fiinte umane. Realizarea dreptului de a оntrerupe voluntar sarcina este conditionat de sfera de extindere a dreptului la viata. 79. este o noua fiinta umana cu un cod genetic complet diferit de al mamei. dar оsi tradeaza propriul angajament exprimat оn juramвntul lui Ippocrate prin aceste cuvinte: "Nu voi accepta cererea de a administra otrava cuiva. embrionul uman. 232]. Ovulul fecundat. s-a practicat la multe popoare. Potrivit Codului lui Hammurapi (Hammurapi. a dat legi drastice оmpotriva avortului. Aceleasi pedepse severe existau la asirieni si la babiloneni [II. nici nu voi da sfaturi de acest fel. Acestia sunt оn slujba vietii. Ucigвnd copii nenascuti. hititii pedepseau avortul cu amenda. e adevarat. Оn noua societate. iar оn unele cazuri cu moartea. Codex Manu sau Manu-smrite (tin de sec. este un delict. Dreptul la viata al copilului nu depinde nici de medici.Dreptul copilului la viata nu depinde nici de parinti. daca dreptul la viata consacrat оn Constitutia Republicii Moldova (art. femeile care accepta o asemenea interventie pot fi trase la raspundere penala. La indienii Americii Latine (atteci.rege al Babilonului оntre 1792-1750 p. 71. оn India Antica ) considera uciderea copiilor оn sвnul matern pacat la fel de grav ca si uciderea parintilor [II. cu pretentia ca femeia este stapвna propriului corp. Astfel. 26]. caci nici un om nu poate fi proprietatea altui om. p. E adevarat ca avortul. drept de a оntrerupe voluntar sarcina nu poate exista. 81.). prin eliminarea copiilor diformi. chiar daca este practicat. 24) se оntinde si asupra fatului nenascut. dar numai оn momentele de decadere morala a acestora si fara sa dispara constientizarea si convingerea ca avortul. maia) оn textele descifrate recent este prescris ca avortul este un pacat.

Nasterea оnseamna parasirea uterului matern. nici a mamei. unica. care se dezvolta separat. hrana si oxigenul erau preluate de la mama prin cordonul ombilical. Scriitorul Suetoniu оi reproseaza оmparatului Domitian faptul de a fi avut relatii sexuale cu nepoata sa Iulia si оl gaseste vinovat de moartea acesteia provocata de avortul pe care a оndemnat-o sa-l faca. dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult [III. existenta noului-nascut оn afara organismului mamei si separat de el. contin aceleasi mesaj ca si cel al geneticienilor. cu drepturi egale cu ale fiecaruia dintre noi. o parte din corpul mamei. Viata umana оncepe оn momentul conceptiei. Ovidiu descria cazul Carinei. fiind o fiinta umana cu un tipar genetic nou. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om. care trebuie sa se bucure de demnitate si sa-i fie asigurate drepturile ce decurg de aici [II. p. nu este proprietatea mamei. 30]. 16. Tehnologia moderna a permis studierea comportamentului individual al copilului оn uter. fiinta conceputa оn pвntecele matern e o fiinta umana complet noua. obsesiei frumusetii corporale si avortului [II. Cuvintele proorocilor. nici a statului. Iar Seneca aduce elogii mamei sale pentru ca nu s-a lasat victima marilor coruptii morale ale epocii. si anume: dispretului fecunditatii. embrionul este оnzestrat cu o bogatie de date cu nimic mai prejos decвt cea a omului matur. Nici mama. riscвndu-si viata pentru a-si mentine farmecele fizice. care nu este nici a tatalui. Asadar. dupa nastere 90 . nici tatal si nici un alt om nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane. ce se declanseaza dupa actul conceperii. independenta. Оn literatura de specialitate se mentioneaza ca avortul nu poate fi considerat un drept al femeii. nici nu este un organ. Ia nastere o fiinta umana. rusinii de a ramвne оnsarcinata. Dar chiar si acest poet frivol le condamna pe abortiste pentru macelul pe care оl provocau. 112 Ovulul fecundat si embrionul care se dezvolta оn uter.14]. taierea cordonului ombilical. Atunci оncepe o viata noua. nici a unui alt om. independent de cel al mamei si al tatalui.s-a practicat оn perioada de decadenta a Imperiului. Genetica arata ca. diferita. 82. p. care marturisesc prezenta lui Dumnezeu la concepere. care si-a facut avort. оn momentul cвnd ovulul este fecundat. Singura schimbare se refera la metoda de alimentatie cu hrana si oxigen: оnainte de nastere. chiar daca acel om este copilul sau. din primele momente ale evolutiei proceselor biochimice. Caracteristicile fatului au aceeasi pregnanta ca si cele ale copilului deja nascut. deci nu au nici un drept sa hotarasca daca sa traiasca sau nu. nici a tatalui. 199]. Dar nu este nici o diferenta revolutionara оntre copilul din uter si copilul de dupa nastere.

garanteaza prin legile sale sa respecte si. ovulul fecundat are aceeasi valoare de persoana umana ca si un copil dupa nastere sau ca si un om matur. libertate de exprimare si de miscare au fost reduse drastic”[II.99]. 54. Astfel.oxigenul este luat din atmosfera prin plamвni si hrana prin stomac. 64. care dispune urmatoarele: “Statul recunoaste dreptul la viata al copiilor nenascuti si.crearea unor centre maternale unde ar putea fi primite femeile. Geneticianul Lejeune. Dar chiar si aceasta practica pozitiva a lasat fara raspuns mai multe probleme. De la conceptie pвna la moarte codul genetic al omului ramвne acelasi (nu este supus variatiilor). ce nu poate fi vazut decвt la microscop. avortul poate fi evitat prin instituirea urmatoarelor solutii alternative: . Acelasi principiu e valabil оn cazul avortului. Nu poate fi adus ca motiv faptul ca femeia are dreptul inviolabil de a dispune de propriul ei trup. ci are nevoie de timp ca sa dezvolte ceea ce este deja din momentul conceptiei. votat prin referendum оn 1983. Exemplu la acest capitol serveste amendamentul 8 la Constitutia Irlandei. Omul nu are nevoie de timp ca sa devina om. daca noul-nascut este destul de matur pentru a fi hranit оn acest fel. p. hrana continua sa-i fie administrata prin sisteme artificiale оntr-o forma asemanatoare cu cea pe care i-o acorda cordonul ombilical. tinerele si adolescentele 91 . Cantitatea de informatii pe care le contine ovulul fecundat. Omul adult de astazi e acelasi ca si cel din momentul conceptiei si are acelasi cod genetic ca si оn acel moment. asociere. absolut tipica a acestei noi fiinte umane. sa apere si sa sustina acest drept” [I. 812]. Datorita comportamentului agresiv si abuzului fata de o alta fiinta umana. E vorba de o noutate absoluta. la care am facut referinte anterior. оn masura оn care este aplicabil оn practica. оn ceea ce priveste dreptul egal la viata al mamelor. Dupa cum am vazut mai sus. e atвt de mare оncвt nu poate intra оn memoria nici unui computer facut de mвna omului. o atare femeie pierde dreptul constitutional оn virtutea caruia nimeni nu se poate amesteca оn treburile ei personale. Fiinta umana ramвne fiinta umana indiferent de dimensiunile pe care le are si de mediul оn care traieste. Оn unele state dreptul la viata a “copiilor nenascuti este garantat prin legislatie”. 13. Constitutionalistii din Irlanda privesc critic acest amendament considerвnd ca “statutul de cetatean al femeilor a fost grav afectat…prin faptul ca drepturile lor constitutionale la intimitate. p. afirma: “Fecundatia determina o noua constitutie personala. nici оn cel utilizat de NASA pentru programele zborurilor spatiale” [IV. Daca este prematur. Оn viziunea noastra. p. 109]. constituantul irlandez n-a specificat оn mod expres cum anume va legifera statul presupusele “drepturi egale” ale “copiilor nenascuti” si ale “mamelor” si nici sensul frazei: “оn masura оn care este aplicabil оn practica”. o 113 constitutie unica ce nu s-a оntвlnit оn trecut si nu se va repeta оn viitor.

4. pe ultimul loc fiind Polonia cu 3. pe cвnd numarul de avorturi la fetitele de pвna la 15 ani a scazut de la 81 оn 1994 si 115 оn 1995 la 33 оn 2002. Ele ar putea ramвne оn aceste centre maternale cu hrana si cazarea gratuite pвna la un anumit timp dupa nastere.oferirea ajutorului material de urgenta. Actualmente. dar vor sa mai adopte.4 avorturi la mia de femei avвnd vвrsta оntre 15 si 44 de ani. Cuba cu 56. Conform datelor. SUA cu 26.6 [III. оnainte si dupa nastere. . . iar apoi fiind ajutate material.1% оn 2002. observam urmatoarea situatie: pe primul loc оn lume se situa Romвnia cu 172. temporar sau definitiv.8 % оn 1997 la 11. China cu 37. Оn Declaratia drepturilor copilului se afirma: “Datorita lipsei sale de maturitate fizica si mintala copilul are nevoie de оngrijire si protectie speciale. Aceasta ar permite mamei naturale sa-si ia copilul оnapoi dupa un anumit numar de luni sau ani. оn octombrie 1972 afirma: “Copiii nenascuti au toate calitatile si toate atributele adultilor. 57. Decвt sa faca avort. atвt оnainte cвt si dupa nastere”[II. . de care se deosebesc numai prin vвrsta si maturitate. 30]. inclusiv de asistenta juridica adecvata. din punct de vedere medical. urmata de Rusia cu 119.оncredintarea copilului spre adoptie unor familii care nu pot avea copii sau care au.organizarea unor consultatii preavort si postavort. 30]. p. si aceasta stare este 92 .5. viata umana este un fenomen continuu de la conceptie pвna la moarte”[III.5. dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina este o problema controversata mai оn toate sistemele juridice.plasarea оn regim de asistenta maternala a copilului (оncredintarea lui pentru un timp unei familii care nu poate avea copii sau care are deja si vrea sa ia si un alt copil оn оngrijire maternala).оncredintarea copilului unui centru de plasament regional. care оi vor oferi o familie. Оn acelasi timp. grupa de vвrsta 15-19 ani de la 9. .6.6 % оn 1997 (anterior nu sunt date) la 12. Curtea Suprema a Statului Missouri din SUA. cвnd reuseste sa-si faca o situatie materiala acceptabila.оnsarcinate care au probleme familiale sau diferite alte probleme. . inclusiv оn cel apartinвnd Republicii Moldova. a crescut ponderea avortului la: primigeste (prima sarcina) de la 6. оn republica se оnregistreaza o scadere a avorturilor de la 58 777 оn 1994 la 14 603 оn 2002. pentru a-si putea creste mai usor copilul. de care dispune Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). direct sau prin e-mail. e preferabil ca mama sa transmita оn mod legal copilul unor parinti adoptivi. 114 Analizвnd statisticile оn privinta avorturilor din 1994. 152].8% оn 2002.

p. 32 din Legea ocrotirii sanatatii. Persoanele care doresc sa se casatoreasca. Sanatatea materna. de educatia lui fizica. Legea ocrotirii sanatatii prevede ca familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei si la protectia sociala. alti reprezentanti legali. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasilor lor. Parintii.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii ).4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii si morti ).”[II. care astazi a atins un grad de dezvoltare ce permite stabilirea unui diagnostic prenatal care exclude nasterea unor copii cu deficiente оnnascute. Оn art. drept care reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale acestei Conventii.94 Despre ocrotirea sanatatii [I. sa-i cultive un mod sanatos de viata.determinata de importanta deosebita a acestui subiect. unitatile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planificarea familiei. Astfel. 20. copiii cu anumite dizabilitati fiind expusi unui nivel de risc avansat. efectueaza. оntreruperea sarcinii poate fi efectuata pвna la sfвrsitul primelor 12 saptamвni de sarcina. Articolul 47 din Legea ocrotirii sanatatii stipuleaza ca parintii sunt obligati sa aiba grija de sanatatea copilului. pot sa-si faca un examen medical si sa ia consultatii medico-genetice оn unitatile medico-sanitare respective pentru depistarea alterarilor genetice din cariotipul lor.8 оn anii 1997-98 pоna la 11. Dezbaterile stiintifice privind dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina devin si mai complicate sub influenta progresului оn medicina. fabricarea de arme bacteriologice. 35]. cu consimtamвntul lor examene medicale. mortalitatea neonatala scade de la 9. care duc la malformarea viitorului copil.8 оn 1997 pоna la 7. la solicitarea 93 . Conform datelor oferite de Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). de dezvoltarea lui prenatala si postnatala. 99]. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului se mentioneaza despre obligatia statelor parti de a asigura prin toate masurile posibile supravietuirea si dezvoltarea copilului. incidenta mortalitatii si 115 morbiditatii si accesul la оngrijire primara preventiva si curativa pentru aceste grupuri de mare risc constituie indicatorii de baza pentru implementarea acestui drept. Оn Republica Moldova. care influenteaza оn mod direct natalitatea si sporul populatiei.08. spirituala si morala. Autorii semnaleaza ca acest progres permite „utilizarea fetilor pentru practici care оncalca cea mai elementara etica. mortalitatea perinatala scade de la 14. 61 alin. cultura pancreasului prelevat оn vederea unei grefe ulterioare etc. Copilaria si chiar adolescenta sunt etapele cele mai vulnerabile ale dezvoltarii. Modul de efectuare a acestei operatii este reglementat de Ordinul nr. 152 al MS din 3. conform art. cum ar fi fabricarea de cosmetice.

Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici. Accesul copiilor la asistenta medicala 94 . 116 sindicatelor. li se garanteaza apararea drepturilor. acordвndu-i-se indemnizatii pe linia asigurarilor sociale. Lista indicatiilor medicale referitoare la aranjarea copiilor si adolescentilor оn case si camine de copii si оn institutii instructiv-educative este aprobata de Ministerul Sanatatii. conform avizului medical. de оngrijire suplimentara. 49. Legea ocrotirii sanatatii). inclusiv la conditii de viata propice dezvoltarii lui fizice si spirituale (art. p. Copiii de vвrsta frageda sunt asigurati cu produse alimentare speciale. la nastere.11]. mama (tatal) ori o ruda are dreptul sa fie alaturi de copil оn unitatea medicala si sa primeasca. dar. spre regret. Statul apara interesele si drepturile copilului. dispensare. оn modul stabilit. ocroteste sanatatea mamei si a copilului. gradinite. Оn cazul tratarii оn stationar a copilului оn vвrsta de pвna la trei ani sau a copilului grav bolnav de o vвrsta mai mare care are nevoie. 48. inclusiv gratuit оn modul stabilit. S-ar parea ca totul e bine. mama sau un alt membru al familiei care оngrijeste copilul bolnav poate fi scutita de lucru оn modul stabilit.) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. Lor li se acorda periodic supraveghere medicala activa. Statul stimuleaza maternitatea. 30. Neоndeplinirea acestor obligatii este pedepsita de lege. Femeilor li se creeaza conditii de оmbinare a muncii cu maternitatea. Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor оn crese. Оn cazul imposibilitatii spitalizarii sau lipsei de indicatii pentru tratament оn stationar. Copilul se bucura de o atentie deosebita din partea statului si societatii si beneficiaza de ocrotirea sociala. Copiii si adolescentii cu deficiente оn dezvoltarea fizica sau psihica sunt оntretinuti de stat оn case si camine de copii. Legea ocrotirii sanatatii). spitale. gradinite. copiilor li se acorda gratuit foi de tratament оn sanatoriu. sanatorii etc. mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative functioneaza extrem de slab. scoli si оn alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de оnvatamвnt. sustinerea morala si materiala. Lucratorii medicali sunt obligati sa informeze parintii. indemnizatii pe linia asigurarilor sociale [I. tutorele sau curatorul despre boala copilului si despre tratament. altor organizatii obstesti si ale unor persoane particulare. dupa nastere si ajutor curativ-profilactic mamei si nounascutului (art. оn alte institutii specializate pentru copii. precum si din mijloacele unitatilor economice. Principalele cheltuieli de оntretinere a copiilor оn crese. trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea masurilor de profilaxie. Unitatile medico-sanitare asigura asistenta medicala calificata femeii оn cursul sarcinii.unitatilor medico-sanitare. scoli si оn alte institutii pentru copii se fac din surse bugetare.

1990).Programul National de ameliorare a asistentei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 printre obiectivele caruia putem mentiona reducerea mortalitatii perinatale de la 15. vital necesare оn consumul alimentar al copiilor. Ceilalti copii de la 5 pвna la 18 ani au оnlesniri numai оn cazuri de urgenta. 19. .9 la o mie de nou-nascuti оn 1997 pвna la 15. implementarea noilor tehnologii de fabricare a produselor alimentare speciale pentru copii. la fabricarea si comercializarea lor. afectiunilor parodontiului. copiii invalizi si orfani [I. asigurarea 117 pietei interne cu produse alimentare speciale de calitate оnalta si la pret redus. si micsorarii numarului de complicatii.Programul National „Alimentatia copiilor”. 27-76].Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007. Situatia se complica si оn legatura cu accesul limitat la tratamentul de reabilitare. copilul ramвne mult timp bolnav acasa. reducerea cotei de necorespundere a indicilor sanitaro-igienici si microbiologici ai calitatii produselor alimentare. cauza fiind lipsa tratamentului de reabilitare gratuit оn Republica Moldova si a preturilor exagerate оn raport cu veniturile populatiei. care deseori duc la invaliditate sau chiar la deces. . 23-30]. crearea unui sistem eficient de alimentare rationala a copiilor din institutiile de оnvatamвnt si prescolare. garantat de stat. p. cu scopul principal оn asigurarea sanatatii copiilor prin intermediul preventiei principalelor afectiuni stomatologice: cariei dentare. Programul este bazat pe conceptia Conventiei internationale privind drepturile copilului. reducerea cu o treime a numarului de adolescenti cu retard оn dezvoltarea fizica.0 оn anul 2003. de tratament gratuit оn stationar beneficiaza doar copiii pвna la vвrsta de cinci ani. pe Rezolutia summit-ului mondial оn problemele sanatatii copiilor (ONU. pe principiile de prioritate ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii privind sanatatea populatiei catre anul 2000 [I. deseori din lipsa de bani. p. printre obiectivele caruia putem mentiona: reducerea mortalitatii infantile de la 19. Conform acestei Legi.2 95 . formarea unui sistem de asigurare a copiilor institutionalizati cu alimentatie corespunzatoare normativelor fiziologice. fluorozei etc. fiind spitalizat tвrziu cu complicatii grave. 34. reducerea cu cel putin o treime a afectiunilor distrofice si anemice la copii cu vвrsta de pвna la un an.spitaliceasca a scazut brusc odata cu adoptarea Legii privind minimul de asistenta medicala gratuita. Printre alte masuri prevazute de stat оn vederea realizarii drepturilor copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare am putea numi: . Astfel.

pedagogice pentru copiii cu deficiente fizice si mintale. . drepturile.Programul National de asistenta оn planificarea si protejarea sanatatii reproductive [I. pe baza prevederilor legale.0 la 100 000 de nou-nascuti vii. prevenibile prin vaccinare [I. obiectivele de baza ale caruia sunt reducerea. .instituirea birourilor de consultatii republicane si raionale psihologo. .scutirea de plata taxelor de abonament pentru detinerea aparatelor de radio si televiziune оn conditiile gradului I de invaliditate. 20]. odihnei copiilor lor оn institutiile de reconfortare a copiilor si оntretinerea scolilor sportive pentru copii si adolescenti. . au dreptul la alocatia de оntretinere la nivelul unui salariu minim 96 .alocatia de stat.regulamentul cu privire la organizarea tratamentului balneo-sanatorial si odihnei salariatilor.8 pвna la 6. ar stabili masurile de protectie speciala. . reducerea mortalitatii neonatale precoce de la 7. reducerea mortalitatii materne de la 40. 17].lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pвna la vвrsta de 16 ani dreptul la dobвndirea statutului de copil-invalid si la alocatiile de stat conform legislatiei. .0 la o mie de nou-nascuti catre finele anului 2003. instituirea unui sistem regionalizat de asistenta medicala neonatala. La finele acestui paragraf mentionam ca actualmente оn Republica Moldova nu este adoptat un act normativ care ar asigura o protectie speciala a persoanelor cu handicap.daca sunt оn plasament familial sau оncredintati unei persoane sau familii. Cheltuielile financiare necesare pentru implementarea acestui Program au fost suportate partial de asistentele internationale prin intermediul agentilor lor pentru dezvoltare [I.0 la o mie de nou-nascuti. Оn continutul acestei legi s-ar putea consacra: .Programul National de imunizare pentru anii 2001-2005.2 pвna la 20. eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile. . 40]. implementarea tehnologiilor aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii drept cost-efective la toate nivelurile de asistenta medicala de verticala. .pвna la 12. chiar daca parintii lor nu se оncadreaza оn categoriile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei. care au оn оngrijire un copil cu handicap. Оn acest context consideram oportuna elaborarea unei legi care ar defini persoana cu handicap. de care trebuie sa beneficieze 118 persoanele.alocatia de stat pentru copii оn cuantumurile prevazute de lege sa fie majorata cu 100% .

fara sa se fi instituit tutela. 3) instanta judecatoreasca nu a hotarвt оncredintarea copilului unei persoane sau familii. 108/1998 de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. desi trebuia оncredintat. b) copiii a caror integritate. are dreptul la protectie si ajutor special din partea statului” si “o astfel de ocrotire poate include plasarea оntr-o familie. fizica sau morala. (1)]: 1) parintii copilului sunt decedati. Copiii care au savвrsit fapte penale. Astfel. Legea Romвniei nr. p. 26/1997 [I. facвndu-se vinovati de neglijenta оn exercitarea ocrotirii parintesti. este periclitata. 2. deci copilul este lipsit de оngrijirea parinteasca. pe toata perioada cвt se afla оn оntretinerea completa a unei institutii de ocrotire. 32. la sesizarea oricarei 97 . se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintesti. din categoria copiilor aflati оn stare de dificultate fac parte si: 1.brut pe tara. 4 3. dar nu raspunde penal. p. plasarea оn institutii adecvate оngrijirii copiilor”. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva оn exercitarea drepturilor parintesti. Copilul se afla оn situatia de a fi amenintat оn dezvoltarea sa fizica si intelectuala si оn urmatoarele cazuri [art. Оn viziunea noastra. 8 alin. Documentul mentionat distinge doua situatii: a) copiii a caror dezvoltare fizica sau morala este primejduita. ar trebui sa beneficieze de protectie prin luarea unor masuri educative. оn conditiile legii. deoarece parintii nu-si оndeplinesc оn mod corespunzator drepturile si оndatoririle lor cu privire la persoana copilului. deoarece sunt lipsiti de ocrotirea parinteasca pentru aceleasi motive ca si оn cazul copiilor din prima situatie. Protectia copilului aflat оn dificultate Conform art. 20 din Conventia Natiunilor Unite privind protectia drepturilor copilului. temporar sau definitiv. minorul care nu a оmplinit vвrsta de 14 ani nu raspunde penal. 2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva si 119 irevocabila. „Orice copil care este. necunoscuti. Copilul care a savвrsit o fapta penala. Potrivit art. 309-314] al Republicii Moldova. dar fara caracter de gravitate ori abuz. Unele state au acceptat formule proprii ale expresiei „copilului aflat оn dificultate”. pusi sub interdictie. daca este necesar. 474-487 din Codul de procedura penala [I. deoarece exista o cauza de instituire a tutelei. lipsit de mediul sau familial sau care оn propriul sau interes nu poate fi lasat оn acest mediu. 343] stabileste ca copilul se afla оn dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. dar nu raspund penal. adoptia sau. declarati prin judecata morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti.

120 Оn legatura cu procesul de adoptie. metodele de prevenire a sarcinii. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii. ce intra оn notiunea de planning familial si care vizeaza. lipsa de preocupare pentru soarta acestuia. 4. situatie ce are grave repercusiuni asupra dezvoltarii psihice. Notiunea de abandon se poate aplica si оn cazul parasirii copiilor оn institutii de protectie a copilului de catre parinti. Definitia abandonului este data de perspectiva psihologica. aceasta trecвnd prin asa-numita perioada de tranzitie. alcoolism. O alta cauza este reprezentata de nivelul economic extrem de scazut al societatii noastre contemporane. De altfel. p. Оn viziunea noastra. Copiii abandonati. Conform art. Minorul care are vвrsta оntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savвrsit fapta cu discernamвnt. psihiatrica. Confuzia morala. poate fi declarat prin hotarвre judecatoreasca abandonat. orice situatie care se soldeaza cu anularea unor trairi afective poate fi traita ca un abandon. “Copilul aflat оn оngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat. slabirea sau ruptura unei legaturi afective de sustinere.persoane. abandonul are un caracter complex. a organelor de politie sau a parintilor acestuia. Copiii care au savвrsit infractiuni si sunt condamnati. Daca ne referim la cauzele abandonului. 33. 285]. оn primul rвnd. 98 . vom avea оn vedere atвt cauzele cвt si efectele fenomenului de abandon al copilului. iar minorul care a оmplinit vвrsta de 16 ani raspunde penal. 1 din aceasta Lege. Оn acest context. martor al pierderii propriei identitati. Copiii cu handicap (invalizi). daunele sociale cauzate victimei sunt conditii favorabile aparitiei unor tulburari nevrotice sau psihice la acesta. perioada оn care creste numarul de familii dezorganizate. dezinteresul este definit ca оncetarea oricaror legaturi оntre parinti si copil care sa ateste existenta unor raporturi afective normale. sociala. familii cu mari probleme sociale (somaj. Conform acesteia din urma abandonul este considerat ca fiind absenta. оn mod vadit. 3. fizice si sociale a acestora. droguri. 2. daca parintii sau dezinteresat de el. a procurorului. Abandonul constituie actiunea de parasire a unei fiinte. Un alt simptom al egoismului lumii moderne sunt copiii abandonati. nu putem exclude lipsa de educatie contraceptiva. Оn Romвnia acest fenomen este reglementat prin Legea nr. o perioada mai mare de sase luni” [I. determina pierderea treptata a coerentei actelor interne si externe ale abandonatului. a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau оncredintat оn conditiile legii unei persoane fizice.

probleme legate de copii (probleme de sanatate ale copilului. tipul familiei. mama/tata a abandonat familia. оncredintarea оn vederea adoptiei. . adoptia – legiuitorul romвn a 99 . se afla оn imposibilitatea de a-si exercita drepturile si оndatoririle cu privire la copil.decompletarea sau dezorganizarea familiei (parinte solitar. оncredintarea copilului unei familii. altele reprezinta masuri cu caracter permanent (de exemplu. divort). unei persoane sau unui organism privat 121 autorizat. la serviciul public specializat sau la un organism privat specializat. situatii оn care acestia au decedat ori. marimea ei. mama violata. curatela. De asemenea capacitatea scazuta de administrare a veniturilor. saracie extrema). plasamentul оntr-o familie asistata. Exista. mama/ tata decedat(a). Institutionalizarea e determinata de: . оnsa. copil maltratat/ violenta оn familie). fiind aplicate concomitent cu strategii de sprijinire a familiei оn scopul reintegrarii copilului. оn special cele maternale (mama adolescenta. mama recasatorita. оn functie de situatia concreta a copilului. unde este prevazut un ansamblu de institutii sociojuridice menite sa asigure. organismele abilitate trebuie sa asigure copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia sa asupra masurii de protectie propuse. mama/ tata bolnav(a) оn spital. Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca.lipsa de venituri (lipsa de sprijin financiar. cresterea si ocrotirea copilului se realizeaza оn familie.diverse abuzuri. Din cele expuse anterior. plasamentul la o familie sau persoana.atitudinile parentale. tatal nu recunoaste copilul. Drept model de reglementare a masurilor de asistenta alternativa poate servi dreptul romвn. gradul de instruire al parintilor sunt factori care оi determina pe parinti sa-si abandoneze copiii оn spitale. mama/ tata оn оnchisoare). de catre parinti sau de catre unul dintre ei. 5. Paralel cu institutiile traditionale – tutela. probleme de comportament ale copilului). . desi sunt оn viata. . protectia drepturilor sale prin asistenta alternativa. curatela. mama/tata alcoolic. La alegerea unei masuri. Unele dintre masurile de asistenta alternativa a statului poarta un caracter temporar de protectie a drepturilor copilului. copil nedorit. la decesul ambilor parinti). plasamentul оn regim de urgenta si adoptia. dificultatile de comunicare si relationare a membrilor familiei. Aceste masuri sunt: tutela. mama prostituata. institutii de ocrotire.

оn privinta copilului nu a fost luata o masura de ocrotire. declarati morti. comisia pentru protectia copilului poate hotarо оncredintarea minorului fie serviciului public specializat. оncredintarea minorului unei familii sau unei persoane. legislatiile nationale s-au orientat catre solutii centrate pe valorile continuitatii si stabilitatii ocrotirii copilului оn mediul familial alternativ – оncredintarea pe termen lung sau adoptia. 11]. cu aprobarea speciala a comisiei pentru protectia copilului. Astfel.reglementat si institutii. оn sensul ca nu a fost instituita tutela si nici nu a fost dispusa. pentru ca dureaza pвna оn momentul оn care se va putea realiza оncredintarea copilului unei familii sau unei persoane. Ia nastere o institutie originala – o cotutela – оn cadrul careia statul si familia alternativa sau organismul privat autorizat exercita оn comun drepturile si obligatiile de protectie si ocrotire a copilului [II. care prevad distributia drepturilor si obligatiilor de protectie a drepturilor copilului оntre stat (prin reprezentantii sai autorizati de la nivelul colectivitatilor locale) si familia alternativa sau organisme private autorizate. ori оncredintarea acestuia оn vederea adoptiei. 41. 8. si poate fi instituita daca sunt оntrunite urmatoarele conditii cumulative: . Pe durata оncredintarii. . caracter temporar. precum si faptul ca acest rol poate fi оndeplinit оn mod adecvat de parinti alternativi sau de parinti adoptivi” [II. Educatia scolara a copilului nu poate fi schimbata decвt оn interesul acestuia si numai cu aprobarea comisiei. prin hotarвre judecatoreasca.parintii copilului sunt decedati. fie unui organism privat autorizat. disparuti sau decazuti din drepturile parintesti. Daca nu s-a gasit o familie sau o persoana corespunzatoare. pusi sub interdictie. Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost оncredintat copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana copilului. domiciliul copilului se afla la persoana careia i-a fost оncredintat. credinta religioasa оn care a fost educat copilul nu se poate schimba decвt оn cazuri exceptionale. p. 229] . copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva. p. Pe baza studiilor psihosociale care au evidentiat efectele negative ale mediului din institutiile de ocrotire asupra dezvoltarii copilului si faptul „ca mai presus de orice copiii simt nevoia unui mediu familial stabil. de asemenea. necunoscuti. 122 Adoptia este o masura importanta de protectie a drepturilor copilului aflat оn dificultate cu 100 . оncredintarea este un instrument de protectie si ocrotire a copilului aflat оn dificultate ai carui parinti sunt оn imposibilitatea permanenta de a-si manifesta vointa. Masura are caracter subsidiar si.

unele institutii care se apropie de adoptie. pe de o parte. care interzic adoptia. si legislatii care reglementeaza ambele feluri de adoptie [II. se pot identifica trei tipuri de solutii legislative оn raport cu extinderea efectelor adoptiei: legislatii care reglementeaza numai adoptia cu efecte restrвnse. unde alaturi de legaturile de rudenie create prin adoptie (numai оntre adoptat si adoptator sau sotii adoptatori). totusi. Оn acest context se pot remarca doua tipuri de sisteme de drept: care ignoreaza sau chiar interzic adoptia si care reglementeaza si оncurajeaza aceasta institutie.caracter permanent. 29]. prin care un barbat ia оn оngrijire un copil. Оn dreptul musulman exista. 93]. Ideea de „a da un copil familiei care nu are copii” s-a transformat оn aceea de „a da o familie copilului lipsit de un mediu familial”. continuau cultul stramosilor si veneau la succesiune ca si un copil provenit din casatorie [II. cum ar fi „kafalah”. si adoptator si rudele acestuia. ca masura de protectie si ocrotire a copilului prin mijloace cu caracter permanent. care nu reglementeaza adoptia. pe de alta parte. 6. Legislatiile multor state prevad masuri care asigura confidentialitatea identitatii parintilor. traditiile familiale. оn raport cu conceptiile religioase. ca o masura de protectie a acestuia [II. Оn cadrul sistemelor de drept care reglementeaza adoptia. 78. si „tranzil”. p. 6. scopul principal al adoptiei era de a permite persoanei fara descendenti legitimi de a primi оn familia sa copii care dobвndeau astfel numele adoptatorului. 92]. cвnd se creeaza legaturi de rudenie оntre adoptat si descendentii acestuia. p. totodata оnceteaza legaturile de rudenie cu familia biologica. оntreruperea oricarei relatii dintre copilul adoptat si parintii sai naturali a fost socotita o preconditie a reusitei integrarii copilului оn familia adoptatoare. p. Din prima categorie fac parte legislatia din Vietnam si din unele tari din America de Sud. legislatiile statelor au evoluat consacrвnd principiul potrivit caruia adoptia trebuie sa se realizeze оn interesul copilului. Astfel. 31. prin care se crea patria potestas. de exemplu Noua 101 . fara оnsa a se crea legaturi de rudenie [II. prin care un copil este luat pentru a veni la mostenire оn calitate de descendent. Prin traditie. se mentin si legaturile de rudenie ale copilului cu familia biologica. Legislatiile nationale reflecta atitudini diferite fata de adoptie. p. moravurile sau istoria statelor. XX. s-a conturat doar оn sec. legislatiile care reglementeaza numai adoptia cu efecte depline. 179]. Sensul actual al institutiei sociojuridice a adoptiei. cвnd scopul adoptiei s-a deplasat de la interesul predominant al adoptatorului spre interesul copilului lipsit de оngrijire parinteasca. Un numar redus de state. si dreptul tarilor musulmane. Оn practica judiciara recenta a unor state sunt cazuri оn care instantele au acordat parintilor naturali ai copilului adoptat dreptul de a-l vizita оn noua familie. Radacinile istorice ale adoptiei se regasesc оn dreptul roman.

оn cazul adoptiei internationale trebuie sa se constate nu doar legalitatea adoptiei copilului. 36.copiii care sunt prezenti оn strada. fie оn sistemul universal. Оn spiritul acesteia a fost elaborata si Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii оn materia adoptiei internationale оncheiata la Haga la 29 mai 1993 [I. Copiii strazii. au transformat toate adoptiile оn adoptii deschise. 2. adica daca copilul poate оnfrunta dificultatile create de schimbarea mediului cultural. 102 . 7. p. Mai mult decвt atвt. religios [II. Оn urma unor sondaje s-a alcatuit o tipologie a copiilor strazii: . p. culegerea unor date consistente ridica probleme aproape insurmontabile. 6. 268]. Din ratiuni care tin de metodologia sociologica de investigare. considerвndu-l persoana detinatoare de drepturi per se [II. Ea si-a lasat amprenta asupra tuturor documentelor juridice elaborate ulterior. pвna оn prezent nu exista totusi statistici pertinente.1). Oficial acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau al institutiei de ocrotire [II. 142]. ci si faptul daca sunt оndeplinite conditiile psihosociale de adoptabilitate. consideram necesara crearea оn fiecare stat a mecanismului juridic adecvat pentru a constata si verifica daca adoptia internationala reprezinta pentru copil unica solutie pentru a-i asigura un mediu familial. Deoarece „copiii strazii" sunt caracterizati prin mobilitate si dificultatea urmaririi. 188]. lingvistic. p. fie оn diferite sisteme regionale. fiind o masura exclusiv subsidiara оn raport cu celelalte masuri de protectie a copilului.copiii care se afla оn strada оn cea mai mare parte a zilei si care au abandonat scoala. numiti „fugari". 21. care traiesc оn mediul stradal o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. 274]. 13]. Ei sunt acei copii care hoinaresc din loc оn loc si care se asociaza оn grupuri al caror principal mediu de viata si actiune este strada. . desi sunt unele date atвt la nivel institutional cвt si neguvernamental. Adoptia internationala. Dupa cum am mentionat deja. vвnzarea sau traficul de copii. p. iar situatia temporara poate dura de la cвteva zile pвna la cвteva luni.123 Zeelanda. Conventia cu privire la drepturile copilului a modificat radical viziunea asupra copilului. Conventia are ca obiective: stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se оnfaptuiasca оn interesul superior al copilului. „copii ai strazii" au fost considerati subiecti sub 18 ani. crearea unui sistem de cooperare care sa previna rapirea. Ca urmare. asigurarea recunoasterii оn statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei (art. care privesc drepturile copilului. 6. p. pe temeiul respectarii interesului superior al copilului [II.

control si reducere a fenomenului.triajul eficient si rapid al minorilor pentru orientarea lor catre institutiile specializate cele mai adecvate. . faptul ca оn ultimii ani politia a contribuit efectiv la cunoasterea fenomenului copiii strazii.sensibilizarea opiniei publice si оn mod deosebit a comunitatilor locale cu privire la acest fenomen si la consecintele sociale grave pe care le poate genera. restrвngerii si excluderii treptate a fenomenului „copiii strazii”. .sprijinirea fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale care actioneaza pe diferite paliere pentru diminuarea fenomenului „copiii strazii" si exercitarea unui control eficient asupra concordantei dintre prevederile statutului aprobat si activitatea concreta a acestora. . Aceste grupuri de copii sunt cel mai dificil de controlat. . . deoarece au un comportament deviant structurat.realizarea si punerea оn practica a unei strategii nationale de prevenire. 103 . 203]. avвnd mare 124 nevoie de asistenta sociala. precum si a unor structuri guvernamentale si neguvernamentale eficiente cu rol de coordonare la nivel raional. Cercetarea a pus оn evidenta. cu claritate.. fiind considerati aproape irecuperabili.copiii permanenti sau quazipermanenti (cei care au abandonat aproape definitiv institutiile de ocrotire sociala.sensibilizarea conducerii institutiilor de ocrotire a minorilor pentru оntarirea pazei si supravegherii copiilor care parasesc frecvent aceste unitati pentru vagabondaj sau cersit. urmarindu-se evolutia cazurilor de la depistare pвna оn momentul solutionarii lor definitive. a оncercat prin diverse tipuri de activitati sa identifice copiii – problema si sa sprijine orientarea lor catre familii sau institutii. p. Оn prezent se face distinctia dintre „copiii strazii" si „copiii din strada" (primii fiind considerati nascuti si crescuti оn strada) al caror numar nu este semnificativ.instituirea unui sistem de apreciere a eficientei activitatii institutiilor guvernamentale implicate оn controlul fenomenului „copiii strazii". Оn scopul controlului. Stimularea civismului si a curentelor de opinie favorabile interventiei si sprijinirii institutiilor statale si organizatiilor neguvernamentale implicate оn reducerea acestui fenomen. desi оn unele cazuri mai pastreaza contacte sporadice cu familiile sau cu institutiile respective). 2. consideram oportune urmatoarele masuri: . dar este оn crestere [II.

Cercetarea reglementarilor internationale si nationale оn 104 . . care limiteaza competenta sa juridica) .si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). Sinteza rezultatelor obtinute. politice. оntrucвt majoritatea acestora depasesc vвrsta scolara corespunzatoare.organizarea unor clase serale pentru оnvatamвntul primar si gimnazial destinate „copiilor strazii". culturale.intensificarea si coordonarea activitatilor specifice desfasurate de organele de ordine publica pentru a asigura un control sistematic asupra „copiilor strazii" оn contextul situatiei operative la nivel local si national. producвnd o revolutie оn acordarea drepturilor acestora de la unele reglementari nationale la reglementari pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. . .оnfiintarea pe plan local a unor servicii speciale de sprijin a familiilor cu multi copii si cu situatie socioeconomica precara. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile.ameliorarea si diversificarea cooperarii dintre organele de politie si institutiile guvernamentale cu rol de protectie si asistenta sociala pentru aceste categorii de minori. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri speciale de asistenta si protectie. оncep sa fie evidentiate particularitatile copilului – ca personalitate оn devenire (constatвnd absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. si оn aceasta calitate.. . 125 .organizarea unor comisii raionale de profilaxie a fenomenului „copiii strazii” subordonate presedintelui raionului. Оn acest sens.crearea de noi centre de ocrotire sau a unor locuri de cazare de tip „azil de noapte” pentru minorii dezavantajati paralel cu suplimentarea cantinelor de ajutor social. 126 ОNCHEIERE Secolul al XX-lea a fost marcat de constientizarea faptului ca femeia-mama si copilul sunt subiecte ce necesita protectie si ocrotire speciala. precum si a unor organe prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. sociale etc.оnfiintarea unor camine de nefamilisti pentru cei care depasesc vвrsta de 18 ani si care provin din casele de copii. Totodata. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. . economice.

violenta sau constrвngere. dar si practic. Poate fi considerata stabila si constanta societatea оn care asigurarea drepturilor omului si cetateanului este datoria primordiala a puterilor legislativa. punctul de pornire si scopul final fiind omul cu interesele si necesitatile sale. f) legislatia nationala trebuie sa asigure fiecarei familii dreptul de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor.domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului trezeste un viu interes nu numai din punct de vedere teoretico-stiintific. j) ori de cвte ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului оn 105 . chemata sa depaseasca instabilitatea sociala si sa stabilizeze progresul. reducerea mortalitatii. Investigatiile efectuate оn cadrul prezentei lucrari au pus оn lumina actualitatea si importanta temei cercetate. orientata spre crearea conditiilor favorabile pentru cresterea numarului populatiei. Оn concluzie se mentioneaza: a) dezvoltarea sociala stabila reprezinta оn primul rвnd o problema de ordin umanitar. c) fiecare etapa de dezvoltare a proceselor sociale a dat nastere la „generatia” proprie de drepturi ale omului. d) cauza principala a instabilitatii dezvoltarii societatii din Republica Moldova tine de faptul ca actualmente nu reprezinta un stat de drept. cresterea natalitatii. dreptul femeilor la examen medical si de a solutiona liber si responsabil problemele vizвnd sanatatea lor sexuala si reproductiva. 127 g) legislatia cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia trebuie sa garanteze realizarea unor drepturi constitutionale. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. i) familia este elementul natural si fundamental al societatii cu rolul central оn procesul de ocrotire a drepturilor copilului si are dreptul la protectie speciala din partea societatii si a statului. iar drepturile si libertatile omului n-au devenit оn realitate valori sociale supreme. b) drepturile omului reprezinta reperul de baza si valoarea suprema de care ar trebui sa tina cont orice stat. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. fara discriminare. executiva si judecatoreasca. mai ales pe perioada оn care asigura оntretinerea si educarea copiilor. e) asigurarea dezvoltarii sociale stabile si a unui nivel оnalt de viata pentru toti cetatenii Republicii Moldova presupune elaborarea unor dispozitii conceptuale privitor la politica demografica nationala. h) cuplul natural mama-copil este indispensabil si necesita protectie speciala din partea statului si a societatii. cresterea longevitatii.

statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor copilului. 10 (3) dupa cuvintele “…оn conformitate cu legislatia “ a introduce urmatoarea fraza: “Оn scopul asigurarii dreptului copilului la educatie si ridicarii nivelului 128 scolarizarii copiilor de 7-16 ani se introduce o alocatie de оnceput de an scolar оn marimea a cinci salarii minime”. 5. 4. care prevede ziua de munca de 8 ore. A recomanda Ministerului Educatiei. . delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. Оn scopul protectiei mai eficiente a copilului pвna la nastere оn preambulul Legii privind drepturile copilului dupa cuvintele “Ocrotirea de catre stat si societate a copilului. prevazut de art. efectuata оn cadrul prezentei lucrari. sa venim cu un complex de recomandari: 1. atribuindu-i acestuia dreptul la viata si asistenta medicala pвna la nastere. A introduce оn Republica Moldova functia de avocat parlamentar al mamei si copilului. ne obliga. оn vederea ameliorarii situatiei оn domeniul protectiei drepturilor mamei si a copilului pe plan national.” a introduce expresia „copilului nenascut”. . k) pentru tara noastra. timp liber. care au fost luate la evidenta оn primele 12 saptamвni. Tineretului si Sportului sa coordoneze programele de educatie generala cu dreptul copilului la odihna. A introduce ciclu de specializare a avocatilor pentru procesele cu minori. 18 (3) dupa cuvintele “pentru a-si apara drepturile si interesele “ a introduce urmatorul text: “Pedepsele corporale aplicate copiilor de catre parinti sau educatori 106 .mediul familial. Investigatia stiintifica. se introduce o alocatie unica tuturor gravidelor.Оn art. A introduce оn Legea privind drepturile copilului urmatoarele modificari: . 2. 3. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta.Оn art.Оn art. pentru protectia mai eficienta a drepturilor mamei si copilului. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. 12(1) din Legea cu privire la drepturile copilului si legislatia interna si internationala оn domeniul muncii.15 (3) dupa cuvintele “ Femeia gravida оndeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltarii normale a fatului” a introduce urmatoarea fraza: “Pentru a stimula dispensarizarea femeilor gravide la termen.

(c) a completa articolul 1 cu urmatoarea dispozitie: “Activitatea de consiliere –acordarea asistentei de specialitate femeii оnsarcinate оn scopul protectiei sale si a copilului”. reglementate si garantate drepturile privind sanatatea reproducerii populatiei. оn masura deplina. mintala si sociala. functiile sau procesele 107 . Оn scopul instituirii unor dispozitii privind consilierea solicitantelor de a-si оntrerupe sarcina pentru a reduce numarul de avorturi si a creste numarul de nasteri.sunt interzise si sunt pedepsite conform legislatiei оn vigoare”.Оn art. 6. propunem: (a) reformularea titlului Legii Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala astfel: Lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical. . 24 (2) dupa cuvintele “ Statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “ a introduce urmatoarea fraza: “Pensiile sociale minime adresate copiilor cu dezabilitati sunt la nivelul cosului minim de consum”.Оn art.dreptul cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil numarul.starea de bunastare fizica. 18: (4) dupa cuvintele “ оn conformitate cu legislatia” a introduce urmatoarea fraza: “Persoanele din afara familiei sunt obligate sa declare organelor competente cazurile de abuz intrafamilial cunoscute”. .dreptul la reproducere . 21 (2) dupa cuvintele “ si compensatii prevazute de legislatie “ a introduce urmatoarea fraza: “Indemnizatia lunara pe durata concediului pentru оngrijirea copilului pвna la vвrsta de 3 ani este la nivelul cosului minim de consum”. . care nu poate fi definita doar prin absenta bolii sau infirmitatii. precum si dreptul de a avea acces la informatie. frecventa si momentul оn care doresc sa aiba copii. precum si regimul juridic al reproducerii umane asistate medical prin metoda оnsamвntarii artificiale sau metoda fertilizarii “in vitro”.Оn art.sanatatea reproducerii umane . educatie si mijloace pentru a lua o asemenea decizie. (d) a completa articolului 1 dupa cuvintele “ au urmatorul оnteles “ cu urmatoarele notiuni: 129 . dar care este legata de tot ceea ce tine de sistemul reproductiv.Оn art. . (b) a reformula aliniatul 2 din Preambulul Legii dupa cum urmeaza: “Prin prezenta lege sunt recunoscute. . 22 (2) dupa cuvintele “sunt оnfiati sau plasati оn alta familie sau оn institutie de stat pentru copii “ a introduce urmatoarea fraza: “Copii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca pot fi оnfiati inclusiv de catre cuplurile de concubini”.

capacitatea indivizilor si a cuplurilor de a anticipa si de a hotarо asupra numarului de copii. . incluzвnd оnsamвntarea artificiala.оndeplinite de acesta. materiale ilustrative.metoda de curmare.actul medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor si procedurilor de оnsamвntare artificiala sau de fertilizare “in vitro”. . a unei sarcini neplanificate sau nedorite. (e) a completa Capitolul I cu articolul 5: “Art. 108 .servicii pentru оntreruperea sarcinii оn conditii de siguranta.mentinerea sau оmbunatatirea functiilor sexuale si de reproducere. . precum оngrijirea pre. оntr-o modalitate pe care pacientul sa o оnteleaga si la care sa poata face referire.tehnologii de asistare medicala a reproducerii umane . brosuri. 130 (2) Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale elaboreaza si raspвndeste note informative.informare . . оn scopul fecundarii artificiale a ovulelor. despre: . .alimentatia corecta a copilului.оntreruperea voluntara a sarcinii . . datei si perioadelor dintre nasteri. manipulare a spermei si/sau a embrionilor proveniti din fecundarea extracorporala si implantarea acestora. discutii publice.un complex de servicii medicale orientate spre corectarea starii de infertilitate.sanatatea sexuala . de manipulare medicala оn laborator a materialului genetic feminin si masculin. petrece seminare. . precum si a relatiilor dintre partenerii de cuplu.si postnatala.prevenirea si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV. la cererea femeii. 5. Atributiile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn domeniul sanatatii reproducerii: (1) Activitatile privind sanatatea reproducerii umane organizate si coordonate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sunt: . consultative si de tratament оn domeniul planificarii familiale. etc. .asigurarea maternitatii fara risc. .sanatatea reproducerii si sexualitatii la adolescenti si tineri.servicii informative.planificare familiala .furnizarea de date esentiale. scopul informarii este sa ofere pacientului posibilitatea de a lua de sine statator decizia convenabila si sa obtina accesul legal la anumite proceduri medicale. . fertilizarea “in vitro” si transferul de embrioni.reproducere umana asistata medical .

care ar permite sa se produca o schimbare оn comportamentul si atitudinea societatii si comunitatii. . .reproducerea umana asistata medical.asigurarea educatiei sexuale si pregatirii pentru viata de familie a adolescentilor si tinerilor. (3) Оn domeniul sanatatii reproducerii umane.sanatatea sexuala a persoanelor оn vвrsta. uneori. . . nu stie cum sa protejeze drepturile mamei si copilului. Оn final. Statul nu reuseste sau.elaborarea de acte normative privind reglementarea activitatilor din domeniul sanatati reproducerii. Оn aceste conditii sunt necesare actiuni orientate la crearea de noi resurse umane si materiale.prevenirea si tratamentul infertilitatii.serviciul umanitar. de informare. astfel ca dintr-o prioritate declarata protectia drepturilor mamei si copilului sa devina o prioritate reala. Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn colaborare cu Ministerului Educatiei. Tineretului si Sportului au urmatoarele atributii: .. trebuie sa apreciem eforturile depuse de statul nostru pentru asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu prevederile internationale оn domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului.diagnosticarea precoce si tratamentul cancerului genito-mamar. cu care se confrunta actualmente Republica Moldova si lipsa unor traditii democratice оn atitudinea fata de femeie si copil duc deseori la оncalcarea drepturilor elementare ale acestora. aflat si el оn plina transformare. оnsa problemele crizei economice si sociale. care include servicii de consiliere. . educatie familiala. inclusiv profilaxia bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV”. 109 .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful