REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECŢIEI DREPTURILOR MAMEI ŞI A COPILULUI

CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………….............…… Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului ......................................... 1. 2. Protecţia drepturilor mamei şi a copilului în Republica Moldova.................................... 1. 3. Protecţia internaţională a drepturilor mamei şi copilului .................................................. Capitolul II. ROLUL FAMILIEI ÎN MECANISMUL DE PROTECŢIE A DREPTURILOR MAMEI ŞI COPILULUI 2. 1. Conceptului familiei în dreptul contemporan ................................................................ 2. 2. Politici sociale în domeniul protecţiei familiei...................................................................... 2. 3. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în mediul familial ............................................. Capitolul III. PROTECŢIA UNOR DREPTURI SPECIALE ALE MAMEI ŞI COPILULUI 3. 1. Protecţia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului ........................................... 3. 2. Dreptul copilului la viaţă şi dezvoltare .................................................... 3. 3. Protecţia copilului aflat în dificultate .............................................................................. ÎNCHEIERE............................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................

INTRODUCERE Apropierea unui sau altui stat de idealul statului de drept este determinata, în primul rînd, de asumarea de către acesta a responsabilităţii faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, concretizată în consfinţirea constituţionala a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în garantarea juridică a exercitării efective a acestora. Astfel, problematica protecţiei drepturilor omului, în special ale mamei şi copilului, prezintă pentru societatea contemporana o importanţă majora atît din punct de vedere teoretico-ştiinţific, cît şi practic. Secolul XX a fost marcat de înţelegere a faptului că şi copilul, şi femeia sunt subiecte, ce necesită protecţie şi ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturităţii sale fizice şi psihice, iar femeia, în calitatea ei de mama, din considerentul particularităţilor psihofiziologice. Treptat problema devine o preocupare a comunităţii internaţionale, găsindu-şi o amplă reflectare. Problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului a evoluat de la unele reglementări pe plan naţional spre nivel internaţional – aceasta reprezentînd o reacţie întîrziată la abuzurile flagrante şi persistente asupra copilului şi femeii. Situaţia social-economică din Republica Moldova produce un impact grav asupra situaţiei copilului si femeii-mame - o categorie de subiecţi extrem de vulnerabili. A crescut numărul de copii vagabonzi, abandonaţi, rămaşi fără ocrotire părinteasca; s-a înregistrat o creştere însemnată a morbidităţii, în special a femeilor gravide şi copiilor; a crescut numărul de infracţiuni comise de minori etc. Provoacă îngrijorare lipsa de dorinţa a familiilor de a naşte şi educa doi sau mai mulţi copii. În aceste condiţii problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului, crearea unui mecanism legal intern ce ar duce la elaborarea, adoptarea şi implementarea eficientă în practică a ocrotirii drepturilor acestora pentru ameliorarea în consecinţă a situaţiei demografice, determină actualitatea temei cercetate în cadrul prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului domeniului protecţiei drepturilor mamei şi copilului atît în cadrul familiei, cît şi în afara ei. Pentru realizarea scopului enunţat au fost stabilite următoarele sarcini: - cercetarea apariţiei şi dezvoltării conceptului de drepturi ale mamei şi copilului ca drepturi ale omului; - elucidarea problemelor protecţiei drepturilor mamei şi copilului la nivel naţional, internaţional şi regional; 2

- cercetarea problemei protecţiei drepturilor mamei şi copilului în mediul familial; - evidenţierea problemelor actuale ale protecţiei drepturilor mamei şi copilului, în special violenta în familie, abuzul asupra copilului, precum şi problema delincventei juvenile.

Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului Noţiunile „mama” şi „copil” sînt cele mai dragi cuvinte cunoscute de civilizaţia umană şi elogiate în creaţiile poeţilor, scriitorilor, pictorilor, sculptorilor ş altor oameni de creaţie. Acest grup social (mama şi copilul) creat de natura nu poate fi despărţit, deoarece dispersarea lui duce la violarea drepturilor copilului care, în virtutea vîrstei sale fragede, are nevoie de îngrijire şi dragoste [24, p.464]. Din punct de vedere etimologic noţiunea „mama” desemnează “datatoare de viata”, “născătoare” [II, 84, p.296]. În latină mamma este denumirea glandei mamare, funcţia căreia este alăptarea pentru susţinerea vieţii în cea mai gingaşă şi vulnerabilă perioada a vieţii. În acelaşi timp sînt foarte frecvent utilizate şi expresiile: mama naturală (cea care concepe şi naşte), mama biologică (donatoare de ovul) şi mama - surogat, determinată de Gheorghe Scripcaru în modul următor: “O mamă purtătoare sau “surogat” este acea femeie, care acceptă să poarte sarcina în locul altei femei şi să aibă un copil pentru aceasta” [28, p.122]. Maternitatea este un tezaur etic şi social, unul pe care se sprijină omenirea, şi care presupune o rudenie biologica, naturala, responsabilitate pentru copil, de aceea legea perfectează aceste relaţii necondiţionat, le acorda garanţii legislative. Maternitatea propriu-zisă presupune că femeia a rămas însărcinată, a purtat şi a născut, a educat copilul sau. Legaturile sociale “mama-copil” se formează permanent. Este nenatural contrapunerea şi separarea acestor aspecte ale maternităţii. Convenţia privind drepturile copiilor, adoptata de către Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989, considera copil fiinţa umană pînă la vîrsta de 18 ani. La fel şi în Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, o persoana este considerata copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani [6, 11]. Recunoaşterea copilului ca personalitate de către părinţii săi a fost una dintre „descoperirile” tîrzii ale sec. al XX-lea, fiind legată atît de evoluţia mişcării pentru drepturile omului după cel de al doilea război mondial, cît şi de cercetările psihologice si neurobiologice, care au contribuit nu numai 3

12-15]. fără a deţine drepturi. să-i vîndă. 90-91]. În epoca veche aceasta putere era nelimitata: pater familias putea să-i pedepsească. unele reglementări cu privire la situaţia copilului născut în căsătorie le găsim în Codex Hammurapi: copilul. noţiune care evoca ideea de putere. drept de a-şi vinde copiii în sclavie. familia (tatăl) avînd drepturi absolute asupra lor. Situaţia copiilor ilegali era complicată. pater familias. să-i alunge din casa familiala. autoritatea părintească a tatălui era foarte mare. cel născut dintr-o mamă sclavă şi tată liber capătă calitatea de dezrobit deplin la moartea tatălui său. 138. p. Copiii se găseau permanent sub puterea părinteasca şi numai căsătoria ducea la desfacerea acesteia. Primele reglementări care încearcă să acorde copiilor un tratament special sînt legate de pedepsele pentru cei ce au comis infracţiuni. el avînd drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor. în prealabil. p. a cărui mamă este liberă. unicul judecător şi preot suprem al cultului familial ancestral. Sub tutelă copiii rămîneau pînă la 15 ani pentru băieţi şi pînă la 12 ani pentru fete. pe noi temeiuri. Şeful familiei este numit. situaţia copiilor ăi în evul mediu. să-i abandoneze ca pe nişte lucruri nefolositoare. Evoluţia acestui proces a fost. puterea tatălui scade. care să diferenţieze pe minorul delincvent de infractorul adult este relevată în legiuirile mai multor state începînd cu Evul 4 . ei dobîndind dreptul la alimente şi la moştenire [29. recunoaşterea lor se interzicea sau era legată de anumite limitări în drepturi [29. iar cînd este procreat din părinţi sclavi are calitatea tot de sclav. După epoca lui Solon. Pater familias este singurul proprietar al patrimoniului familial. ramînînd doar dreptul de a recunoaşte sau nu paternitatea şi de a-l dezmoşteni în anumite cazuri. De-a lungul secolelor copiii au fost trataţi şi consideraţi ca o prelungire a părinţilor. însă. p. ci şi la argumentarea. Astfel. La început. lenta. Ideea unor limite de vîrstă. al căror aviz. a vulnerabilităţii şi nevoii sale de ocrotire.la „descoperirea copilului” [17. se consulta cu rudele mai apropiate. Copiii născuţi din concubinaj erau consideraţi nelegitimi. În caz de moarte a tatălui copiii treceau sub tutela mamei sau a unei persoane fixate de tata. în scrierile timpului. are calitatea de om liber. Anterior Legii lui Hammurapi. nu era pentru el obligatoriu. copilul putea fi izgonit fără nici o formalitate. La romani căsătoria monogamă apare ca o forma de subjugare a femeii de către bărbat. Codul lui Hammurapi limitează acest drept doar la cazuri grave şi numai cu aprobarea judecătorului. însă. În timp acest obicei dispare. să-i căsătoreasca fără a-i întreba şi chiar să-i omoare după ce. practic. 146]. La greci căsătoria era o sursă a puterii părinteşti. Pe vremea lui Iustinian situaţia acestor copii se îmbunătăţeşte. Ei se găseau în puterea paternă: tatăl sau mama (ca o reminiscenţă a matriarhatului) puteau să-şi omoare copilul îndată după naştere dacă existau motive temeinice în această privinţă. Nu se schimba.

În lucrările citate au fost dezvoltate o serie de idei şi concepţii noi cu privire la copil. 290 p. Copiii nu puteau fi deosebiţi de adulţi. orice vîrstă ar fi”. nu erau scutiţi de pedeapsa capitala. căci „cel ce de buna voie e ucigaş. maltrataţi şi abuzaţi sexual [17. deportarea sau închisoarea ca şi adulţii. 42. deoarece erau îmbrăcaţi la fel.]. Înţelegerea copilăriei. 2) – cocon însemnînd copilul pînă la al şaptelea an de vîrstă. judecaţi de aceleaşi instanţe şi condamnaţi la aceleaşi pedepse. de pilda. în acest sens. de la 7 ani şi pînă la pubertate (14 ani băieţii şi 12 fetele). 8]. minorilor li se aplicau pedepse mai uşoare [18. Moldova) se arată că minorii. ca expresie a raţionalismului şi umanismului epocii moderne. învinuiţi de omor. 25]. Din timpul romanilor şi pînă în Evul Mediu tîrziu copiii au fost abandonaţi în număr mare. 5 . autor al monumentalei lucrări Opera didactica omnia [II. iar un copil de 7 ani putea fi executat pentru furt. inclusiv cu moartea. Cu cît ne întoarcem mai mult în istorie. La sfîrşitul sec. orice greşeală ar greşi” (glava 355. în privinţa faptelor comise de minori. O contribuţie importantă.Mediu. în Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814. umanistul şi pedagogul ceh Amos Komensky. au avuto: filozoful englez John Locke. Ţara Româneasca) prevedea: ”coconii de tot şi cu totul se iartă. După vîrsta de 8 ani minorii erau consideraţi infractori adulţi. abandonaţi. după lege. Dimpotrivă. cu atît este mai scăzut nivelul de îngrijire acordat copilului. se pedepseşte cu pedeapsa de cap. cu lucrarea Cîteva cugetări asupra educaţiei. Primele legiuiri româneşti care se refera la minori tratează minoritatea printre cauzele ce apără de pedeapsă sau micşorează pedeapsa. cu lucrarea Aventurile lui Telemaque şi tratatul Despre educaţia fetelor. de către părinţi din toate categoriile sociale. fiind trimişi la aceleaşi închisori înainte de proces. Francois Fenelon. Erau întradevăr adulţi în miniatura” [21. zac. i-a fost caracteristică de-a lungul timpului severitatea excesivă. a apărut treptat în Europa. Pravila lui Matei Basarab (1652. cel puţin după vîrsta de 7 ani. Sistemului penal englez. ca perioadă ce necesită grijă şi asistenţă speciale. cu atît mai mare este probabilitatea ca aceştia au fost ucişi. se comportau la fel şi erau integraţi în acelaşi tip de activităţi sociale. la metodele de disciplină educativă. p. începînd cu sec. p. au fost condamnate abuzul în materie de sancţiuni corporale. al XVIII-lea copiii încă mai puteau fi vînduţi de către părinţii lor. în întreaga Europă. „În societatea medievala ideea de copilărie nu a existat. Odată ce copilul depăşea dependenţa biologică intra direct în societatea adulţilor. al XVII-lea. 16]. Din punctul de vedere al grijii şi ocrotirii istoria copilăriei este un coşmar din care abia am început să ne trezim. p.

al XX-lea. Reglementarea egalitatii drepturilor si obligatiilor ambilor parinti оn оngrijirea copiilor a avut. 40]. obiectivul lor principal nu consta оn protectia reala a copiilor. prin Actul Educatiei (1906) autoritatile locale engleze au fost obligate sa asigure masa copiilor care urmau cursurile scolare. al XIX-lea apar primele reglementari оn legislatia muncii ce tin de protectia muncii copiilor si femeilor. capătă extindere ideea protecţiei copiilor bătuţi. Actul asupra probatiunii (1907) a reformat si umanizat legislatia penala aplicata minorilor infractori. 38. Actiunea pozitiva a statului оn domeniul ocrotirii copilului s-a extins si la exercitarea unor responsabilitati sociale cum ar fi educatia si sanatatea. Totodată. integritatea fizica si psihica ale copilului sunt periclitate оn mediul familial. iar pentru femei si adolescentii de pвna la 18 ani – 11 ore [II. a fost оnlaturata fragmentarea legislatiei оn domeniul copilului si reglementat abuzul asupra acestuia. oferind oportunitati pentru internarea copiilor neglijati sau abandonati de parinti. 4. sanatatea. Un pas important оn destramarea puterii parintesti absolute asupra copiilor a fost facut la оnceputul sec. p.La începutul sec. Оn anul 1908. interventia sa fiind legata оn special de acele situatii оn care parintii sunt оn imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si exercita obligatiile legate de cresterea si ocrotirea copilului. prin оntelegerea faptului ca statul are o obligatie fata de copii. de asemenea. o influenta benefica asupra ocrotirii copilului. ducвnd. Оn esenta. care aveau drept scopul principal protejarea copiilor de mediile „corupte”. Оn SUA apar primele asezaminte institutionale denumite Case de refugiu. care. оn ultima instanta. Prin doua acte normative din 1909 si 1913 a fost limitata folosirea muncii copiilor [II. al XIX-lea apar primele reglementari legislative cu privire la sancţionarea juridică a părinţilor. ci оn prevenirea probabilitatii ca acesti copii sa devina delincventi. precum si examenul medical al acestora. p. Primele reglementari оn privinta conditiilor de munca ale minorilor si femeilor apar si оn Romвnia. la 6 . Prin Actul de оnregistrare a nasterilor (1907) s-a stabilit obligatia de оnregistrare a noilor-nascuti. abandonaţi şi delincvenţi. prin maltratare. Acestea sunt legile sanitare din 1885 si 1894 despre interzicerea muncii de noapte si оn subteran a minorilor (sub 14 ani) si a femeilor [II. prin Actul Copilului. 63. cвt si reglementari cu privire la obligatia statului de a interveni оn acele situatii оn care viata. De exemplu. p. Tot оn sec. 127]. legile din 1874-1892 interziceau angajarea copiilor de pвna la 13 ani si fixau pentru adolescentii de pвna la 16 ani ziua de lucru de 10 ore. 74]. Astfel оn Franta. al XX-lea majoritatea legislatiilor europene cuprindeau atвt reglementari cu privire la drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii sai. ajung să-şi omoare propriii copii. La mijlocul sec.

Era doar una dintre persoanele casei. pвna оn ultimul timp. 76. acesta din urma fiind оndrituit cu o putere destul de mare „pвna la bataie оn diverse grade”. 81]. sa se teama de barbat [IV. 11. la cununie. Toma d’Aquino considera violul un mare pacat nu atвt prin agresarea femeii. cвt si оn democratiile Greciei si ale Romei. Sotia nu era decвt un instrument al meseriei de cetatean si de cap de familie. careia biserica. p. Declaratia drepturilor femeii si cetatenei. avвnd un spirit vadit androcentric si discriminatoriu fata de femei. ea facea copii si оmbogatea patrimoniul. оi spunea. Nu a оnregistrat modificari de esenta pozitia femeii оn familie si societate nici оn perioada moderna. fapt pentru care este pedepsita cu moartea. vazвnd оn Declaratia drepturilor omului si cetateanului o desconsiderare a drepturilor femeii. civile si religioase ale femeii. considerвnd-o fiinta „inferioara prin definitie”. constienti de faptul ca avem ca parte componenta a temei de cercetare drepturile femeii-mame. Astfel. subliniind ca revolutia оn SUA a facut femeilor promisiuni pe care asa si nu le-a realizat Este semnificativ faptul ca оn Franta femeile au obtinut dreptul la vot doar la 150 de ani de la Marea Revolutie Franceza. Astfel.destramarea „imperiului tatalui”. оn acest mod. a fost permis un oarecare acces la putere a poporului numai pentru barbati [II. p. Оn istoria vechiului drept romвnesc este cunoscuta situatia femeii.18. оn care ridica problema drepturilor si libertatilor sociale. contemporanele Declaratiei drepturilor omului si cetateanului au apreciat acest document destul de sceptic. Atвt оn despotiile antice ale Asiei si ale evului mediu. p. 7]. p. Оn acest context. dreptul de proprietate al sotului sau al tatalui. iar оn SUA doar оn anii nouazeci ai sec. barbatul a exercitat puterea si autoritatea asupra femeii. p. al XX-lea ele au obtinut dreptul la concediu de maternitate [IV. sclavii eliberati. mama o perioada оndelungata a fost desconsiderata оn drepturile sale. 70-71]. La fel ca si copilul. idee raspоndita alaturi de multe alte conceptii juridice asemanatoare din cursul evului mediu [II. au consolidat si mai mult dependenta acesteia de barbat. publica. consideram necesar sa facem o referire evolutiva a pozitiei femeii оn societate. fundamentul societatilor оn cursul diferitelor perioade istorice a fost o familie оn care partenerul de sex masculin exercita pozitia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. оntregul camin apartinвnd doar lui. Оn evul mediu. morala si regulile Bisericii crestine. Оn acelasi spirit androcentric. unde оn 1848. 55]. 7 . 59. dupa cum stim. 48-50]. Evenimente asemanatoare au loc si оn SUA. 60. Frantuzoaica Olimpia de Guj. ci prin faptul ca violatorul оncalca. p. din care faceau parte fiii. оn 1791. socotita uneori ca „semn de dragoste” [II. 41]. оndeosebi оn familie. femeile americane publica Declaratia sentimentelor. clientii si sclavii [II. care. 69.

culturale a fost proclamata de art. Astfel. hodina. ca mama. Constitutia din 1936 a proclamat egalitatea femeii cu barbatul оn toate domeniile vietii. prin apararea de catre stat a intereselor mamei si copilului. 52]. Am vrea sa mentionam ca schimbarile esentiale care au survenit оn situatia femeii оn societate si familie au fost influentate. 89) oferea femeilor „drepturi totuna ca si barbatului оn toate ramurile vietii gospodaresti. divortului si a supravegherii minorilor. p. fata de copii. problema оncepвnd sa devina o preocupare a comunitatii internationale. din 1918. la instruire. p. Egalitatea femeii cu barbatul оn drepturile politice. culturale si obstesti-politice”. dвnd femeilor оn vremea оngreunarii otpuscuri cu pastrarea platei de munca. Posibilitatea femeilor de realizare a acestor drepturi era garantata prin „apararea de stat a intereselor mamei si copilului. Constitutia oferea femeii dreptul egal cu barbatul „la munca. ultima. culturale si obstesti-politice”. de stat. apare un sir de instrumente internationale ce tin de reprimarea comertului de femei si copii: Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei. la odihna. iasle si gradini de copchii” [II. 8-9]. fapt garantat prin dreptul egal la munca. al XX-lea a fost marcat de perceperea copilului si femeii ca subiecte ce necesita protectie speciala: primul din cauza imaturitatii sale fizice si psihice. au fost semnate la Haga. leagane si gradini de 8 . asigurare sociala si оnvatatura. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului de femei si copii. 64 din Constitutia R. оn dreptul la proprietate.S.S. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului de femei. din cauza particularitatilor fiziologice. 239]. оn anul 1902.Оnceputul sec. si de evenimentele care au urmat оn Rusia dupa octombrie 1917 fiind anulate legile ce puneau femeia оntr-o situatie inegala cu barbatul оn familie. Оn calitate de garantii. printr-o retea larga de case de nastere. civile. Articolul 100 din Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1941 pastreaza dispozitiile care acordau femeii „drepturi egale cu barbatul оn toate ramurile vietii gospodaresti de stat. 33. 76. оn mare masura.F. astfel Rusia Sovietica fiind printre primele cinci state ale lumii care au oferit femeilor dreptul de a alege si de a fi alese оn organele reprezentative ale tarii. cвt si printr-o mreja larga de casi de nastere. Si Constitutia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1938 (art. la remunerare pentru munca. la protectia de catre stat a drepturilor mamei si copilului si la оnlesnirile legate de maternitate [II. plata muncii. Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore [I. dвnd femeii оn vremea оngreunarii concedii cu pastrarea оntretinerii. la divort si chiar la alegerea locului de trai. conventiile internationale privind materia casatoriei.R.

inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. 277] Constitutia Republicii Moldova оn vigoare consacra оntr-o maniera noua protectia juridica a mamei si copilului. prin acordarea de ajutoare si оnlesniri familiilor cu multi copii. 33. care limiteaza competenta sa juridica). protectie si ocrotire. . 261] Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1978 (art. Protectia drepturilor mamei si copilului spre finele sec. pune familia „sub ocrotirea statului”. Astfel. оntr-un domeniu pe care si-l 37 rezerva total. prin platirea de ajutoare la nasterea copilului. conform art. au evaluat pe parcursul secolelor destul de anevoios si dureros cu unele diferente de la stat la stat. economice. statele au convenit sa coopereze la nivel international pentru a asigura promovarea si 9 . culturale. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. se bucura de aceeasi ocrotire sociala.copiii” [II. ca drepturile mamei si copilului. Toti copiii. statul trebuia sa aiba grija de familie prin „crearea si dezvoltarea unei largi retele de institutii pentru copii. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri de asistenta. sunt subliniate particularitatile copilului – persoana оn devenire (respectiv absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). Оn concluzie tinem sa accentuam. mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. Esenta оntregului mecanism de consacrare si garantare internationala a drepturilor omului consta оn acceptarea de catre state a faptului ca drepturile omului nu mai pot fi lasate la discretia fiecarui stat оn parte. precum si a unor institutii prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. p. politice. constiente de necesitatea reducerii riscului unor violari grave. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. Dimpotriva. 50 din Constitutie. p. sociale etc. sub acoperirea unei suveranitati statale absolute. pentru prima data оn istoria constitutionalismului national. al XX-lea a evoluat de la unele reglementari nationale la reglementare pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. prin organizarea si perfectionarea sferei de deservire sociala si de alimentatie publica. dar numai оn secolul XX au fost recunoscute оn calitate de drepturi inalienabile ale omului de catre comunitatea internationala. Astfel. precum si de alte feluri de ajutoare si sprijin pentru familie” [II. masive si sistematice ale drepturilor omului la nivel intern. dupa cum am remarcat оn acest paragraf. Оn acest sens. 51). si оn aceasta calitate. care sa poata actiona оn deplina libertate. Protectia internationala a drepturilor mamei si copilului. 2 2. Оn acelasi timp. 33.

respectarea drepturilor omului [II, 48, p. 122]. Astfel, statul nu mai dispune de putere absoluta asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa, ci dimpotriva, este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate prin norme internationale. Atвt sub aspectul consacrarii, cвt si sub cel al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta un standard multinational. Normele internationale privind drepturile omului constituie cel mai mic numitor comun la care au putut ajunge statele cu sisteme politice, sociale extrem de diferite. Pornind de la nivelul international minimal, statele pot si trebuie sa realizeze o consacrare si garantare superioara a drepturilor omului prin dreptul intern [II, 57, p. 43]. Fara a ne pune obiectivele unei cercetari оn domeniul dreptului international contemporan, vom оncerca sa analizam unele acte si mecanisme care stau la baza protectiei internationale a drepturilor omului si, оn special, a drepturilor mamei si copilului. Preocuparea internationala pentru situatia copiilor a dus la adoptarea de catre Liga Natiunilor оn 1924 a Declaratiei drepturilor copilului – primul document international care se ocupa de drepturile copilului si оn care gasim o formulare initiala a principiului interesului superior al acestuia. Declaratia subliniaza ca „omenirea datoreaza copilului ce-i mai bun din ceea ce ea poate oferi” [I, 12, p. 5]. O adevarata revolutie оn ceea ce priveste protectia drepturilor femeii si copilului a avut loc оn cadrul Organizatiei Internationale a Muncii. Primele conventii ale OIM, adoptate оnca оn anul 1919 [II, 8, p. 58], aveau ca obiect protectia femeilor fata de munca de noapte, de muncile manuale grele si de munca оn mina si porneau de la necesitatea protectiei femeii ca viitoare mama (concediul de maternitate, asigurarea locului de munca, posibilitatea de a alapta copilul оn orele de munca). Doar mai tвrziu, dupa 1950, devin prioritati accesul egal la munca si tratamentul egal оn munca si numai dupa 20 de ani – principiul egalitatii sotilor оn familie. Documentul international care marcheaza оnceputul unei noi etape оn domeniul drepturilor omului este Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO), adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala a ONU [I, 15, p. 110]. Este primul document international de ansamblu si cu vocatie de universalitate оn acest domeniu. La mai bine de 50 de ani de la adoptare, Declaratia „оsi pastreaza locul sau de onoare оn istoria miscarii pentru drepturile omului. Nici un alt document n-a surprins mai bine momentul istoric, n-a atins aceeasi forta morala sau exercitat influenta mai mare asupra miscarii оn ansamblul sau... Declaratia a exprimat оntr-un limbaj elocvent sperantele si idealurile unei lumi eliberate de ororile celui de-al doilea razboi mondial. 38 10

Oricвt de evident ar parea astazi, Declaratia aduce un mesaj mult mai radical decвt au intentionat poate chiar si promotorii оnsisi. Ea a repus mereu оn discutie doctrinele traditionale din dreptul international, a оndreptat constant discursul relatiilor internationale asupra unor probleme vitale pentru demnitatea umana si pentru pace” [IV, 22, p. 45]. Declaratia porneste de la considerentul ca „ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi оn care fiintele umane vor beneficia de libertatea cuvвntului si a convingerilor, eliberate de teroare si de mizerie este proclamata drept cea mai оnalta aspiratie a omului” [I, 15, p. 9]. Declaratia aseaza la baza drepturilor si libertatilor omului egalitatea оn drepturi, proclamвnd ca toate fiintele umane se nasc libere si egale оn demnitate si оn drepturi. Ca drepturi inerente persoanei umane sunt consacrate dreptul la viata, la libertate si la securitate. Reiesind din acestea, se prevede interzicerea torturii si pedepselor degradante, a arestarii sau detinerii arbitrare, a condamnarii pentru actiuni care nu constituie acte penale оn momentul comiterii. O atentie deosebita Declaratia acorda protectiei drepturilor mamei si copilului, recunoscвndu-i ca subiecte ce necesita o protectie sporita. Articolul 25 stipuleaza ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii, indiferent daca s-au nascut оn cadrul sau оn afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Declaratia stipuleaza ca familia, ca element natural si fundamental al societatii, are dreptul la ocrotire din partea societati si a statului. Articolul 26 proclama dreptul oricarei persoane la educatie. Educatia trebuie sa fie gratuita, cel putin оn ce priveste оnvatamвntul elementar si de baza. Оnvatamвntul elementar este obligatoriu. Educatia trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si оntarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale. O alta realizare оn domeniu este marcata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice [I, 37, p. 75] si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptate de Adunarea Generala a ONU оn decembrie 1966 [I, 38, p. 69]. Pactele recunosc si definesc оn mod detaliat drepturile prevazute de DUDO si proclama unele drepturi aditionale. Fiecare pact prevede existenta unui mecanism prin care sa supravegheze aplicarea оntocmai a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului оnscrise оn aceste documente si obligatorii pentru statele semnatare. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale include оn primul rвnd dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la remuneratie egala pentru munca egala, dreptul la conditii de munca sigure si sanatoase, dreptul la greva, la securitate sociala, dreptul la 11

protectia si asistenta sociala. Pactul afirma ca fiecare om se bucura de un standard de viata 39 adecvat, care include: hrana, оmbracaminte si locuinta. Statele parti trebuie sa asigure libertatea si obligativitatea оnvatamвntului primar si accesul tuturor la оnvatamвntul secundar si superior. Un rol major este acordat protectiei familiei, mamei si copilului. Articolul 10 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale stipuleaza ca o ocrotire si o asistenta cвt mai larga trebuie acordata familiei, elementului natural si fundamental al societatii, оn special pentru оntemeierea sa si оn rastimpul cвt are responsabilitatea оntretinerii si educarii copiilor care sunt оn sarcina sa. O ocrotire speciala este oferita mamelor, оntr-o perioada de timp rezonabila, оnainte si dupa nasterea copilului. Mamele salariate trebuie sa beneficieze оn decursul acestei perioade de un concediu platit sau de un concediu completat cu alocatii de securitate sociala adecvata. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate оn favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatie sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti оmpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata оn primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vвrsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege [I, 38]. Pactul recunoaste dreptul pe care оl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge. Оn vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept, statele parti sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura: - scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului; - оmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale; - profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta оmpotriva acestor maladii; - crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical оn caz de boala. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice cuprinde o lista ampla de drepturi ale omului care, fara a sugera o ierarhie a lor, ar trebui definite, оn mod firesc, оncepвnd cu dreptul la viata, la libertatea fizica si la integritatea persoanei; оn strвnsa legatura cu acestea fiind interzicerea sclavajului, muncii fortate, torturii si tratamentelor crude, inumane sau degradante. Aceste drepturi reprezinta, fara оndoiala, o preconditie pentru exercitarea tuturor 12

inumane sau degradante (adoptata оn 1984. dezvoltate si оn alte acte internationale. prezenta aparatorului. Orice copil are dreptul de a dobвndi o cetatenie” [I. dar mai mult. care. Principiile Declaratiei universale a drepturilor omului au fost. O alta prevedere din domeniu este ca tinerii aflati оn preventie vor fi separati de adulti si se va hotarо оn legatura cu cazul lor cвt mai repede cu putinta. are dreptul din partea familiei sale. unor pedepse sau tratamente crude. dreptul ca litigiul sa fie examinat echitabil si public de catre un tribunal competent si impartial. considerвndu-se insuficiente. 40 Оn acelasi spirit. culoare. Оn acest sens. iar procedura aplicabila tinerilor va tine seama de vвrsta lor si de interesul reeducarii lor. Pactul consacra: „O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub vвrsta de 18 ani si nu poate fi executata оmpotriva unor femei gravide”. se consacra ca ea are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. intrata оn vigoare оn 1987). neretroactivitatea legii. 38]. Conventia оmpotriva torturii si altor pedepse ori tratamente crude. articolul 24 al Pactului international cu privire la drepturile economice. sociale si culturale prevede: “Orice copil. iar оn cazul desfacerii casatoriei. un rol esential оn protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale оl au: Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (adoptata оn 1965. dreptul de a nu fi supus torturii. tinвnd cont ca femeia-mama si copilul sunt subiecti ce necesita o atitudine deosebita. inumane sau degradante etc. a societatii si a statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor. religie. Orice copil trebuie sa fie оnregistrat dupa nastere si sa aiba un nume. Conventia asupra drepturilor copilului (adoptata 13 . limba. reguli privitoare la tratamentul persoanelor care ispasesc o pedeapsa privativa de libertate. intrata оn vigoare оn 1969). prin care se interzice pedeapsa cu moartea si statele parti se angajeaza sa o aboleasca. intrata оn vigoare оn 1981). de asemenea.celorlalte drepturi ale omului. Reiesind din faptul ca familia este elementul natural si fundamental al societatii. un al doilea Protocol aditional facultativ a fost adaugat la Pact оn 1989. Numeroase prevederi ale acestui Pact sunt menite sa asigure protectia de exercitiul abuziv al puterii publice prin existenta garantiilor judiciare: egalitatea indivizilor оn fata oricarui tribunal si instanta. sex. origine nationala sau sociala. Dintre acestea. se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara. La ele se adauga prevederi speciale legate de pedeapsa cu moartea. fara nici o discriminare оntemeiata pe rasa. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii (adoptata оn 1979. prezumtia de nevinovatie. avere sau nastere.

Pactele internationale se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. intelectual. pe plan fizic. constrвngerii la prostitutie si a oricarei forme de atentat la pudoare. Drepturile enuntate оn Declaratie trebuie garantate tuturor copiilor. educatie si оngrijire necesara starii lor. care sunt arestate. fara nici o discriminare. 41 Оn domeniul protectiei drepturilor copilului un rol decisiv оl ocupa Declaratia drepturilor copilului. dreptul copilului la nume si la nationalitate.femeile vor fi protejate оn special оmpotriva violului. Protocolul aditional nr.570] consacra reguli speciale pentru tratamentul femeilor aflate оn puterea inamicului sau pe un teritoriu ocupat si anume: . оn conditii de libertate si demnitate. . dreptul copilului la o dezvoltare armonioasa a personalitatii sale. dreptul la protectia оmpotriva discriminarii rasiale. timp liber si оngrijire medicala. De o protectie speciala beneficiaza mama si copilul оn dreptul international umanitar. Documentele internationale mentionate acorda un loc important protectiei familiei. dreptul la protectie de oricare forma de cruzime si exploatare. de natura sa-i asigure o dezvoltare sanatoasa. оnainte si dupa nastere. intrata оn vigoare оn 1990). dependenti de acestea. 14 . detinute sau internate оn legatura cu conflictul armat.cu prioritate absoluta vor fi examinate cazurile femeilor оnsarcinate si mamelor cu copii mici. adoptata de ONU la 20 noiembrie 1959. Astfel. sau care ar dauna dezvoltarii sale fizice. dreptul copilului la securitate sociala. 45.оn 1989. spiritual si social. 11]. el nu va fi оn nici un caz determinat sau nevoit sa se angajeze оn orice ocupatie sau serviciu care i-ar prejudicia sanatatea ori educatia.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale [I. asigurвnd prioritate intereselor copilului. dreptul copiilor cu handicap la tratament. unde оn categoria persoanelor foarte vulnerabile оn caz de conflict armat femeile si copiii detin un loc prioritar [I. mamei si copilului. p. mintale sau morale [I. moral. inclusiv la hrana. locuinta. . si la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvate оn aceasta perioada. religioase sau de alta natura. 13]. Declaratia stipuleaza: copilul nu va fi angajat оn munca оnaintea unei vвrste minime corespunzatoare. dreptul la оnvatamвntul elementar liber si obligatoriu. Declaratia proclama urmatoarele principii: fiecare copil trebuie sa beneficieze de o protectie sociala. iar statele parti au obligatia sa adopte masuri pentru aplicarea lor. acordata prin lege.necesitatea detinerii mamelor si copiilor оmpreuna .

Mai mult decвt atвt. p. . p. vor fi exonerate de pedeapsa cu moartea pentru o infractiune comisa оn legatura cu conflictul armat. Оn documentul respectiv nu оntвlnim. 15 . li se vor acorda оngrijiri si ajutor daca au nevoie. Partile la conflict trebuie sa le acorde оngrijire si ajutorul de care au nevoie. Protocolul acorda protectiei copiilor un caracter complex. fixвnd оn art. astfel fiind expres expus principiul protejarii deosebite a copiilor оn timpul diferendelor militare internationale. ..570] completeaza aceasta lacuna.femeile оnsarcinate sau mamele cu copii.оn cazurile оn care partile la conflictul armat оnroleaza copii sub 15 ani care devin prizonieri de razboi. Protocolul aditional nr. O astfel de condamnare la moarte nu va fi executata [I. 46. 21.copiii trebuie sa fie obiectul unui respect special si trebuie sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare.97]. оnsa. sau оnrolati оn fortele armate. 49. tinвnd seama de vвrsta lor sau de orice alt motiv”.. Conventia de la Geneva cu privire la protectia persoanelor civile pe timp de razboi din 12 august 1949 [I.copiii vor trebui sa beneficieze de un regim special si sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. ce depind de ele. Dreptul international umanitar prevede o protectie generala a copiilor оn calitate de persoane care nu participa la actiuni militare si o protectie speciala a acestora datorita vulnerabilitatii deosebite a lor.. acestia vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata. stabilind urmatoarele principii de tratament: . fapt ce 42 dovedeste percepea necesitatii protejarii speciale a copiilor оn timpul diferendelor militare оnca la 1949.512] contine multiple prevederi cu privire la protectia copiilor. un principiu expres care s-ar referi la protectia specifica a copiilor. sub protectia normelor de drept international umanitar nimeresc si copiii care participa la actiuni militare. 77: „. p. tinвnd cont de vвrsta lor sau de orice alt motiv.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale din 1977 [I.copiii sub 15 ani sub nici o forma nu vor fi implicati оn ostilitatile militare sau sa fie recrutati.

cu exceptia cazului оn care copiii sunt cazati ca unitati familiale. . 47.647] contine stipulari similare ce prevad ca tuturor copiilor li se va acorda оngrijirea si ajutorarea.copiilor care au savвrsit o infractiune оn legatura cu conflictul armat si sunt condamnati la moarte nu li se aplica pedeapsa daca nu aveau 18 ani оn momentul comiterii infractiunii. ar fi incompleta fara indicarea prevederilor оn privinta obligativitatii urmaririi sortii persoanelor protejate si a prevederilor care permit membrilor familiilor sa afle situatia acestora. cu persoane de nationalitatea. buna functionare a stabilimentelor consacrate оngrijirii si educatiei copiilor.se vor lua masuri pentru evacuarea temporara a copiilor din zona оn care au loc lupte.se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea familiilor separate temporar. vor fi pusi sub paza оn localuri separate de adulti. .copiii sub vвrsta de 15 ani nu se vor recruta оn fortele armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati. puterea ocupanta va asigura оntretinerea si educatia copiilor orfani sau despartiti de parintii lor din cauza razboiului . art. a persoanelor care оi au оn оngrijire. de care au nevoie.оn lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea sa-1 оngrijeasca . Enumerarea tuturor masurilor. lauzelor si mamelor care alapteaza. limba si religia lor. p. 78 al aceluiasi Protocol atrage atentia asupra evacuarii temporare a copiilor оn caz de necesitate legata de lecuire sau de acordare a ajutorului medical. Lauzele si copiii sub 15 ani vor primi hrana suplimentara proportional cu nevoile lor fiziologice.educatie. Protocolul aditional nr.daca copiii sunt arestati. se va acorda prioritate copiilor. detinuti sau internati оn legatura cu conflictul armat. conform dorintei parintilor sau. Daca institutiile locale nu vor fi potrivite оn acest scop. оn lipsa acestora. prevazute de dreptul international umanitar pentru mentinerea legaturii dintre copii si familiile acestora. . 1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare umanitare. 2 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international din 1977 [I. inclusiv educatia religioasa si morala. . Conform Protocolului aditional nr. Puterea ocupanta va asigura.daca este posibil. Оn 1993. Adunarea Generala a оntarit sistemul promovarii si implementarii drepturilor 16 . cu concursul autoritatilor nationale si locale.. Оn fine. si оn special: . va lua toate masurile necesare pentru 43 usurarea identificarii si оnregistrarea filiatiei lor.

omului prin crearea postului de Оnalt Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului, mandatat sa coordoneze toate programele Natiunilor Unite оn materia drepturilor omului si sa le оmbunatateasca eficienta. Pentru asigurarea unei protectii efective a drepturilor omului este esential ca statele sa asigure punerea оn aplicare a angajamentelor asumate prin tratate si conventii. Оn acest context, pentru urmarirea aplicarii conventiilor ONU оn sfera drepturilor omului, s-au stabilit mecanisme si proceduri distincte, constituite оn baza dispozitiilor conventiilor respective. Оn 1997, оn cadrul unui amplu proces de reorganizare si оmbunatatire a eficientei ONU, Оnaltul Comisar pentru drepturile omului si Centrul pentru drepturile omului au fuzionat оntr-o singura structura, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului. Оn cadrul mandatului largit, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite sprijina activitatea Comisiei pentru drepturile omului оn problemele promovarii drepturilor femeilor si copiilor, combaterii discriminarii rasiale, protectiei grupurilor vulnerabile si ale minoritatilor. Prin tratate au fost create sase comitete specializate – mecanisme conventionale pentru monitorizarea actiunilor statelor parti оn directia implementarii prevederilor documentelor internationale оn materia drepturilor omului: 1. Comitetul pentru drepturile omului monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Comitetul examineaza plвngerile persoanelor fizice cu privire la оncalcarea drepturilor civile si politice; 44 2. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; 3. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale monitorizeaza implementarea Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala; 4. Comitetul pentru eliminarea discriminarii оmpotriva femeii monitorizeaza implementarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii; 5. Comitetul оmpotriva torturii monitorizeaza Conventia оmpotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; 6. Comitetul pentru drepturile copilului monitorizeaza, оncepвnd cu anul 1991, implementarea Conventiei asupra drepturilor copilului. Scopul principal al acestor structuri internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica punerea оn drepturile оncalcate si repararea prejudiciilor suferite de victime. 17

Din punct de vedere geografic, protectia internationala a drepturilor omului evolueaza оn doua dimensiuni – cea universala, despre care am mentionat mai sus, si оn dimensiune regionala, despre care credem ca este necesar sa relatam. Pвna оn prezent sunt cunoscute trei sisteme regionale de protectie a drepturilor omului: european, american si african. Sistemul european de aparare a drepturilor omului a fost creat de Consiliul Europei, organism ce grupeaza оn prezent majoritatea statelor Europei, care accepta principiile statului de drept si principiul оn virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Principalul document оn acest domeniu este Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Elaborata de Consiliul Europei, Conventia europeana a fost semnata la Roma, la 4 noiembrie, 1950, de statele participante si a intrat оn vigoare la 3 septembrie 1953. Conventia constituie garantia colectiva pe plan european a principiilor enuntate оn Declaratia universala a drepturilor omului. Ea nu se limiteaza la enumerarea acestor principii, potrivit actelor internationale cu caracter de universalitate, ci ofera protectia acestor drepturi, promovвnd masuri speciale оmpotriva оncalcarii lor. Conventia a creat un sistem de protectie a drepturilor omului, care s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel mai eficient dintre sistemele elaborate pвna оn prezent [I, 9, p.138]. Dreptul Conventiei este benefic оn primul rвnd persoanelor individuale, care sunt marii beneficiari ai acestui sistem. De asemenea el exercita o influenta pozitiva asupra drepturilor interne, impulsionвnd necesitatea pentru anumite reforme [III, 3, p. 20]. 45 Protocolul nr. 11 la Conventia europeana a drepturilor omului, intrat оn vigoare la 1 noiembrie 1998 [II, 57, p. 303], a instaurat o Curte unica permanenta care a оnlocuit vechiul mecanism: Comisia si Curtea Europeana. Scopul acestei reforme a fost de a mari eficacitatea mijloacelor de protectie, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al problemei drepturilor omului. Оn baza Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, statele parti оsi asuma obligatii concrete оn ceea ce priveste garantarea drepturilor prevazute prin adoptarea de legi interne si prin activitatea autoritatilor administrative si judecatoresti proprii. Оn anii urmatori Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului a fost completata cu mai multe protocoale aditionale dintre care am vrea sa mentionam Protocolul nr. 6, adoptat de Consiliul Europei la 28 aprilie 1983 [II, 57, p. 299], la Strasbourg, care cuprinde noua articole ce 18

se refera la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul nr. 7, adoptat de Consiliul Europei la 22 noiembrie 1984 [II, 57, p. 300], care cuprinde zece articole оn care sunt dezvoltate drepturile strainilor, conditiile оn care ei pot fi expulzati, cererea oricarei persoane condamnate de un tribunal, examinarea declaratiei de nevinovatie; relatiile parintilor cu copiii lor, etc. Desi nu contine stipulari exprese privind copiii, Conventia a fost frecvent aplicata pentru protectia drepturilor acestora – оn legatura cu viata de familie, dreptul la educatie, protectia оmpotriva discriminarii si abuzului. Pe de alta parte, Conventia europeana a drepturilor omului este, оn multe privinte, „refractara” la drepturile copilului. Ea face referiri episodice la copii, de exemplu, оn legatura cu natura publica a procedurilor оn instantele pentru delincventii minori, dar nu reuseste sa fundamenteze conceptul de drepturi ale omului adaptate copiilor оn acel cadru specific copilariei, asa cum a fost dezvoltat mai tвrziu de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului [II, 8, p. 116]. Importanta sporita a conceptului de drepturi ale copilului si rolul major atribuit de comunitatea internationala Conventiei cu privire la drepturile copilului fac necesara o mai mare sensibilitate a Uniunii Europene оn acest domeniu. Doua dimensiuni necesita o atentie speciala: prima presupune explorarea potentialului de a lansa proiecte-pilot si alte initiative venite sa promoveze drepturile copilului оn interiorul Uniunii, a doua se refera la necesitatea aducerii tuturor actelor elaborate de Comisia Europeana a Drepturilor Omului оn conformitate cu cerintele Conventiei [II, 2, p.37]. Politicile europene actuale оn domeniul protectiei drepturilor copilului acopera un spectru larg de probleme si prioritati, care sunt reglementate, implementate si monitorizate de institutiile si organismele europene оn colaborare cu guvernele statelor membre si reprezentantii societatii civile. 46 Una dintre problemele majore care preocupa societatea europeana la ora actuala tine de violenta оmpotriva copilului, оn special sub forma exploatarii si abuzului sexual. Оn acest context am vrea sa mentionam Tratatul de la Amsterdam care оncurajeaza cooperarea interguvernamentala оn scopul rezolvarii problemelor legate de infractiunile transnationale оmpotriva copiilor; programul „Stop”, destinat curmarii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor; programul „Daphne”, care, оn colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, intentioneaza sa puna capat violentei оmpotriva copilului, tinerilor si femeii. Alta problema tine de interzicerea violentei asupra copilului оn familie si оn scoli. Am vrea sa remarcam оn acest sens ca un sir de state europene – Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, 19

ale educatiei si protectiei mediului. beneficii pentru noii casatoriti si alte mijloace adecvate. cu exceptia muncilor usoare. moralei si educatiei si. Cipru . asistenta speciala si asigurarea educatiei primare si secundare celor lipsiti de sprijinul familiei. Carta sociala europeana contine dispozitii cu privire la protectia economica. sa le acorde si alte facilitati privind concediul anual platit si protectie speciala fata de pericolele fizice si morale la care sunt expusi оn cвmpul muncii. Carta europeana se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor оn ceea ce priveste procesul muncii: vвrsta minima de angajare se stabileste la 15 ani. violentei sau exploatarii. Vizavi de protectia copilului. Norvegia. aranjamente fiscale. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Carta europeana cere statelor sa ia masuri pentru a asigura copiilor si tinerilor оngrijirea. acordarea de locuinte. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale etc [I. Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor contra umanitatii. p. protectia lor оmpotriva neglijentei. sa nu-i 47 angajeze оn munci de noapte. Obiectul unor proiecte specializate ale Uniunii Europene оl constituie problemele marginalizarii si excluderii sociale. educatia si formarea profesionala necesara prin crearea de institutii si servicii adecvate. la acordarea de timp liber pentru hranirea copilului. nedaunatoare sanatatii. Statele trebuie sa asigure ca angajarea оn munca nu-i va lipsi pe tineri de beneficiul deplin al educatiei. protectia. Conventia europeana de securitate sociala. 18 ani pentru munci considerate periculoase sau daunatoare sanatatii. оnainte si dupa nastere. dure si daunatoare sanatatii. Оn vederea protectiei drepturilor omului оn sistemul european. mai ales de formare profesionala. Carta se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. asistenta. ale participarii copiilor la procesul de decizie. 47]. iar Comisia Europeana a initiat un program referitor la stoparea violentei оn toate institutiile extrafamiliale [IV. 20 . la interdictia de a desface contractul de munca al femeii оn aceasta perioada si de a angaja femeile оnsarcinate sau care au оn оngrijire copii mici la munci neadecvate. 3. juridica si sociala a vietii de familie prin beneficii sociale.au introdus оn legislatia nationala norme prohibitive privind pedeapsa corporala a copiilor. iar pentru cei sub 18 ani sa limiteze timpul de munca оn functie de nevoile lor de dezvoltare. la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvata оn aceasta perioada. Letonia.Croatia. periculoase. respectiv. pe lвnga Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost elaborate: Carta sociala europeana. ale saraciei si discriminarii.70].

copilul nu este considerat o personalitate cu necesitate de autodeterminare . mai оntвi de toate. dotata cu integritate si personalitate si cu capacitatea de a participa la viata sociala. devenind o norma a culturii si standardului civilizatiei [IV. cвt si de Organizatia Natiunilor Unite (1959). ca situatia copiilor a fost prezenta оn atentia comunitatii internationale оnca de la оnceputul sec. 157]. Оn acest scop Comisia Natiunilor Unite pentru drepturile omului a creat оn 1979 un grup de lucru al carui nucleu era constituit din reprezentantii guvernelor statelor membre care urma sa elaboreze Conventia cu privire la drepturile copilului. ramвnea necesitatea elaborarii unui document special care. Procesul elaborarii Conventiei a оntвmpinat dificultati legate de consensul asupra unor probleme de fond. al XX-lea. precum si cu dreptul de a fi ascultat оn orice procedura judiciara sau administrativa care-l priveste. s-au conturat doua puncte de vedere – unul care pleda pentru momentul conceptiei (de exemplu. p. considerвndu-le valori supreme. o persoana poate avea anumite drepturi prenatale.5. ele fiind centrate pe principiile protectiei si bunastarii copilului. Declaratii ale drepturilor copilului au fost adoptate atвt de Liga Natiunilor (1924). Originea: Codul civil argentinian. salvgardate de omenire. definirea vвrstei minime a copilului. p. Drepturile omului au obtinut nu doar dimensiunile valorilor constitutionale. Republica Argentina declara ca acest articol trebuie 48 inerent de interpretat considerвndu-se ca numim “copil” orice fiinta umana din momentul conceperii si pвna la vвrsta de 18 ani” (CDC/C/2/Rev. 2 3 Drepturile copilului consfintite оn Conventia internationala cu privire la drepturile copilului Din cele mentionate anterior remarcam.Оn concluzie am vrea sa accentuam ca drepturile omului au оncetat a mai fi obiect de preocupare si reglementare doar al statelor. sa puna drepturile copilului sub protectia dreptului international si a Organizatiei Natiunilor Unite. De altfel. chiar daca 21 . fie direct. care prevede: ”Existenta umana оncepe din momentul conceperii оn matricea materna. iar оn al doilea rвnd. fie prin intermediul unui reprezentant – fapt impus de o puternica miscare „de eliberare a copilului” din perioada anilor 60-70. 26. Aceste drepturi sunt irevocabil dobвndite daca fiinta conceputa оn matricea materna este nascuta vie. оntre acestea.1 al Conventiei. ca si cum s-ar fi nascut deja. Deci. Societatea internationala le-a transformat оntr-un imperativ al democratiei. sa recunoasca copilul ca fiinta umana deplina.12). cu privire la art. dar au intrat оn circuitul esentelor protejate pe plan international. Оn cadrul dezbaterilor referitoare la momentul оn care оncepe copilaria.

p. De multe ori copiii оsi pierd viata. La mai bine de 10 ani de la adoptarea Conventiei. de cele mai multe ori. Articolul 3 din Protocol mentioneaza: „Statele parti vor ridica vвrsta minima pentru recrutarea voluntara a persoanelor оn 49 fortele lor armate nationale de la cea prevazuta оn articolul 38 alin. 8. traume fizice si psihologice. оn special оn tarile оn care copiii nu sunt оnregistrati la nastere. cвt si dupa nastere. Finalul a fost departe de a fi satisfacator. De asemenea. 38 coboara vвrsta de recrutare оn fortele armate nationale la 15 ani. оn 22 . aceste doua pozitii tinвnd de permiterea sau de declararea ilegala a avortului. inclusiv de protectia juridica. Alte probleme de fond care au оntвmpinat dificultati serioase оn realizarea consensului au fost cea a libertatii religioase.3]. 69]. precum si cea referitoare la vвrsta minima a participarii copilului la conflictele armate. Оn formularea finala a articolului 1 din Conventie. pentru introducerea unei mentiuni care sa interzica participarea directa a copiilor la ostilitati pвna la 18 ani. de fapt.recunoasterea lor se produce doar dupa ce ea este separata de organismul matern”(Argentina RI. 16. Formularea care ar fi permis statelor sa rezolve aceasta problema conform standardelor proprii nu a fost admisa. precum si numeroasele guverne au luptat pentru a modifica vвrsta de 15 ani sau. 1 din Conventie. (3) din Conventia asupra drepturilor copilului. Paragraful 39). de ocrotire speciala. 159]. 14. Aceasta prevedere a fost constant criticata de promotorii dreptului copilului si a fost caracterizata ca una dintre marile slabiciuni ale Conventiei. privare de posibilitatea continuarii studiilor. abuz sexual si tortura. оnrolarea unor copii chiar sub aceasta vвrsta [I. p. O astfel de protectie juridica poate include. 70]. vвrsta minima de participare a copilului la conflicte armate a fost modificata prin Protocolul aditional la Conventia asupra drepturilor copilului privitor la participarea copilului la conflicte armate. p.5. p.33)) [I. dar sustinuta tacit de alti delegati – a refuzat categoric sa asigure o astfel de protectie copiilor оntre 15 si 18 ani [II. Оn contradictie cu definitia data copilului de art. Consensul a fost realizat doar pe precizarea preluata din Declaratia din 1959. art. care prevedea ca copilul are nevoie de protectie. iar altul pentru momentul nasterii (Marea Britanie declara ca “interpreteaza Conventia ca fiind aplicabila numai оn urma nasterii unui fat viu”(CDC/C/”/Rev. 16. atвt оnainte. p. fara оnsa a cere оn mod expres interzicerea avortului. cu celelalte prevederi si cu оntreg spiritul documentului. Folosirea copiilor оn calitate de combatanti de la aceasta vвrsta оnseamna. tinвnd cont de principiile cuprinse оn acel articol si recunoscвnd ca. separare de mediul familial. nu sa facut nici o mentiune cu privire la vвrsta minima a copilului [II. cel putin. Organizatiile nonguvernamentale. totusi. mentinerea vвrstei de 15 ani permite. La ultima оntвlnire delegatia Statelor Unite – aparent singura.

Este de mentionat ca оn martie 2000 era deja ratificata de un numar de 191 de state membre ale ONU.conformitate cu dispozitiile Conventiei. care monitorizeaza implementarea acestor drepturi. La ora actuala doar doua state nu au ratificat Conventia: Somalia si SUA. de favoare sau bunavointa fata de copii. Aceste drepturi includ obligatii si responsabilitati. partener оn luarea deciziilor оn procesul vast de schimbare sociala. 10. p. guvernele accepta оn mod public si se obliga sa contribuie. Pentru prima oara оntr-un document international referitor la copil a 23 . pe fondul recunoasterii si proclamarii acestor standarde comune. Prin aprobarea Conventiei pentru drepturile copiilor. Conventia ia оn considerare diferentele culturale. Conventia asupra drepturilor copilului a fost adoptata оn unanimitate de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989. Prin adoptarea acestui Protocol s-a dorit corectarea situatiei create de art. Conventia sustine evaluarea copilului ca cetatean. social si cultural. economic. politic. 42. ca o expresie de caritate. Conventia recunoaste statutul special al copilariei si afirma necesitatea protejarii ei prin elaborarea si adoptarea unui ansamblu de norme care sa reglementeze institutiile sociojuridice de asistenta si ocrotire a ei. 671]. aplicabile tuturor copiilor lumii. care era оn contradictie flagranta cu оntregul text si spirit al Conventiei. Conventia declara ca toti copiii au drepturi care apartin drepturilor omului si aceste drepturi nu trebuie percepute ca optionale. fara nici un fel de discriminare. p. Este o situatie fara precedent оn domeniul drepturilor omului. economice si politice dintre state. beneficiind оn prezent de o ratificata aproape universala [I. fapt mentionat оn Raportul Secretarului General al Natiunilor Unite la summit-ul de la sfвrsitul mileniului. Totusi. Conventia privind drepturile copiilor percepe “copilul” ca membru plenipotentiar al societatii. Astfel. 621]. sa protejeze si sa оndeplineasca drepturile copiilor. Оn stabilirea principiilor si drepturilor fundamentale ale copilului. 38. consfintind dreptul acestora de a stabili mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. persoanele sub vвrsta de 18 ani sunt susceptibile de protectie speciala” [I. Conventia porneste de la Declaratia universala a drepturilor omului. Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiilor este un organ compus din 10 experti internationali independenti pentru drepturile copiilor. Conventia asupra drepturilor copilului atinge standarde universale. dupa cum este indicat оn articolele Conventiei. sociale. Conventia reflecta domeniul drepturilor omului sub toate aspectele: civil. de la alte documente si conventii de referinta оn materie. Nici un alt document оn materia drepturilor omului nu a beneficiat de o atоt de larga ratificare.

a drepturilor si libertatilor fundamentale оn domeniul vietii economice. statele se obliga sa asigure drepturile prevazute оn Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor. a copiilor cu handicap sau din grupurile sarace ale populatiei. Articolul 1 din Conventia internationala cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala оntelege prin discriminare rasiala orice deosebire. fara nici o discriminare. 3. origine nationala. prevenirea abuzului de catre cei care au obligatia de a-i ocroti pe copii (art. parintilor sau tutorilor lor legali. 24). Pentru prima oara un document international prevede obligativitatea statului de a populariza informatiile referitoare atвt la drepturile copilului. 11.50 fost introdus dreptul la participare. Carta Natiunilor Unite mentioneaza expres principiul nondiscriminarii. au fost stipulate o serie de inovatii referitoare la interesul superior al copilului (art. Оn baza lui. limba si religia. a copiilor refugiatilor. cвt si la dreptul copilului de a-si cunoaste drepturile. culoare. оn conditii de egalitate. interzicerea torturii. 2. restrictie sau preferinta оntemeiata pe rasa. opinie politica sau alte opinii. libertatea de expresie si opinie a copilului (art. 3). Esenta acestui principiu оl constituie egalitatea sanselor baietilor si fetelor. 19). 37). Declaratia drepturilor copilului din 1959 precizeaza: „Copilul se va bucura de o protectie speciala si i se vor oferi facilitati prin lege si prin alte mijloace menite sa-i asigure o dezvoltare 24 . 21). tratamentul penal special al copilului (art.culoarea. Principiul nondiscriminarii este formulat оn art. culturale. formulate оn art. culoare. pastrarea identitatii (art. folosintei sau exercitiului. 6 si 12. . sex. limba. excludere.Principiul nondiscriminarii. Declaratia universala a drepturilor omului extinde aceste criterii si mai adauga la cele patru .14]. nastere sau alt statut al copilului. 8). 40). handicap. . ascendenta origine nationala sau etnica. nasterea sau alt statut. avere. sanatatea si accesul la asistenta medicala ( art. sexul. Asimilata unei Carte a drepturilor copilului.Principiul primatului intereselor copilului. Conventia se sprijina pe patru principii fundamentale. precum si оn orice alt domeniu [I. etnica sau sociala. originea nationala sau sociala. indiferent de rasa. sociale. care are ca scop sau efect limitarea sau anularea recunoasterii. religie. Prezenta acestui principiu la nivel international este tot atвt de veche ca si preocuparea internationala pentru situatia copiilor. stipulвnd patru criterii ale tratamentului discriminator: rasa. 12). 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului. proprietatea. p. a copiilor din grupe indigene sau minoritare. referirea la adoptie (art. a detentiei pe viata si a pedepsei capitale (art.

interesele copilului vor prevala”. interesul superior al copilului. 14. 5 ca „оn toate deciziile de plasament. оn art. оntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. spirituala si sociala normale. 20 si 21 оn contextul reglementarii asistentei alternative prin adoptie. (1) din Conventia cu privire la drepturile copilului: „Оn toate actiunile care privesc copiii. ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost оncredintat оn mod legal. precum si centralitatea sa оn raport cu orice decizie privitoare la copil. mentala.sprijina.16 alin. 8. Оn acest scop statele parti „se obliga sa asigure copilului protectia si оngrijirea necesara оn vederea asigurarii bunastarii sale.95]. a fost expres consacrat оn Conventia cu privire la drepturile copilului: оn art. precum si un element care trebuie luat integral оn 25 . 623]. Оn acest context.3 alin. iar implementarea lui o obligatie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. 51 Acest principiu este prezent si оn art. p. p. justifica sau clarifica – оn coordonare cu alte articole din Conventie – unele probleme specifice оn procesul aplicarii Conventiei. 6. de instantele judecatoresti. оn art. Principiul primatului intereselor copilului. оn mod deosebit nevoile sale de afectiune si dreptul la securitate si grija continua. principiul diriguitor” al оntregii Conventii [II. vor prevala”[I. 8. p.fizica. 64] Declaratia Natiunilor Unite cu privire la plasament si adoptie din 1986 prevede оn art. Acest principiu оndeplineste trei roluri majore: . p. оn conditiile libertatii si demnitatii. Principiul interesului superior al copilului reprezinta mesajul fundamental al Conventiei cu privire la drepturile copilului. care prevede ca „оn toate problemele referitoare la casatorie si relatiile de familie interesul superior al copilului va prevala оn toate situatiile” [I. 86]. tinвnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai. 18 se face referire la responsabilitatea parintilor pentru cresterea si dezvoltarea copilului. ea reprezinta un reper оn elaborarea normelor de drept ale omului. 9 оn legatura cu separarea copilului de mediul familial. Acest principiu este stipulat expres оn art. d) din Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii. p. Оn adoptarea legilor necesare realizarii acestui scop se va avea оn vedere interesul superior al copilului”[I. si оn acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare” [I. 19. (1) lit. Interesul superior al copilului mai este caracterizat drept „nucleul central. autoritatile administrative sau de organele legislative.118]. precum si оn situatiile care implica relatia dintre copil si organele de politie sau ale justitiei.

52 Prin intermediul principiului interesului superior al copilului se face posibila interpretarea unor prevederi din Conventie. -contribuie la conciliere оn rezolvarea conflictului dintre diferitele drepturi ori de cвte ori acestea iau nastere оn cadrul general al Conventiei. p. obiectivul fiind de a imprima un caracter dinamic dreptului la viata. . Оn asa fel. Acestor opinii trebuie sa li se acorde atentia cuvenita оn functie de vвrsta si capacitatea intelectuala a copilului. . precum si toate popoarele au dreptul sa participe.Dreptul la supravietuire si dezvoltare. 2. culturala si politica prin intermediul carora toate drepturile si libertatile fundamentale pot fi pe deplin realizate”. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. cognitiva. art. emotionala si socioculturala. practicilor si politicilor referitoare la copil. care nu sunt оn mod expres reglementate printre obligatiile din Conventie. referindu-se nu numai la aspectele fizice. copilul va avea posibilitatea sa fie ascultat оn orice 26 . ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. Оn Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare se afirma ca „omul este subiectul central al procesului de dezvoltare. 12 alin. Оn urma asigurarii acestui drept. ci si la dezvoltarea mintala. Оn acest context. 1 din Declaratie defineste dezvoltarea „ca drept inalienabil al omului оn virtutea caruia orice fiinta omeneasca. incluzвnd actiuni preventive. 37-38]. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. sociala. interpretat оntr-un sens larg оn conformitate cu documentele internationale оn materie.contribuie la evaluarea legislatiei.considerare оn procesul aplicarii altor drepturi. Copiii sunt capabili sa-si formeze propriile puncte de vedere. (1) din Conventie stipuleaza ca „statele parti vor garanta copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care оl priveste”. deoarece acest principiu trebuie sa fie aplicat оntr-un mod compatibil cu respectarea tuturor drepturilor reglementate de Conventia pentru drepturile copilului [II. sa aiba propriile opinii оn toate problemele care-i privesc. . spre exemplu vaccinarea. dar оn anumite limite. Art. Termenul „dezvoltare” confera si o dimensiune calitativa dreptului la viata. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. luвnd оn consideratie pericolele la care este supus copilul оn primii ani de viata. iar politicile vizвnd dezvoltarea trebuie sa faca din om principalul participant si beneficiar al dezvoltarii”. sa contribuie si sa se bucure de dezvoltarea economica.Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului.

sociale si culturale ale copiilor „оn masura maxima a resurselor disponibile”.adoptarea masurilor antrenвnd la maximum resursele disponibile. 53 Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului necesita schimbari esentiale оn atitudini si mentalitati la toate natiunile. deoarece ele reprezinta idei noi sau idei vechi prezentate оn forme noi si sugereaza faptul ca adultii si practicile existente trebuie sa fie schimbate [IV. 4 оn coroborare cu dispozitiile art. iar оn ce priveste drepturile economice. оn anul 1991. alte proceduri de protectie si asigurare a copilului. notiunea nu trebuie vazuta оn sens static. Оn acest context mentionam faptul ca drepturile copilului creeaza adultilor disconfort. ci оntr-o perspectiva dinamica.1868]. p.procedura judiciara si administrativa care-l atinge. a generat schimbari semnificative la nivelul politicilor nationale de alocare a resurselor atвt оn tarile subdezvoltate. p. 6 alin. Un rol important pentru aplicarea Conventiei vizeaza educatia si formarea personalului care lucreaza cu copiii: profesori. 43 din Conventie. Оn baza art. pentru a asigura educatia obligatorie. 97]. Deci. Оn ceea ce priveste resursele disponibile. p. 15. 35. (2) din Conventie. psihologi. sociale si culturale . inclusiv cele cu caracter politic. cвt si оn vederea crearii de 27 . a fost creat Comitetul pentru drepturile copilului.. cвt si al institutiilor sociojuridice menite sa legitimeze statutul de personalitate al acestuia [IV. 10. prevazute оn art. cвt si оn cele dezvoltate. asistenti sociali. statele sunt obligate sa elaboreze legi pentru a proteja copilul pe piata muncii. inclusiv pe cele ale societatii civile [II. pediatri. 300]. administrative etc. inclusiv cele din cadrul cooperarii internationale. Conventia reclama masuri legislative. colaboratori ai organelor de interne. direct sau printr-un reprezentant ori printr-un organism competent. masuri speciale оn domeniul sanatatii. Angajamentul statelor parti de a promova drepturile economice. Unii autori motiveaza aceasta prin caracterul relativ recent atвt al conceptului de drepturi ale copilului. care a pus accentul pe directivele date statelor cu privire la оntocmirea rapoartelor privind masurile de ordin general. Prevederile Conventiei referitoare la autonomia copilului sunt considerate ca fiind cele mai vulnerabile din acest tratat. securitatii sociale. Reglementarile Conventiei cu privire la autonomia copilului au avut de оnfruntat si rezistenta mentalitatilor traditionale referitoare la „puterea parinteasca” asupra copilului. pentru punerea оn aplicare a principiilor si prevederilor acesteia. Mai mult decвt atвt. implicвnd mobilizarea resurselor. Conventia acorda o atentie deosebita cooperarii internationale atвt ca un complement оn folosirea la maximum a resurselor disponibile.

Raspunzвnd unor preocupari actuale. vizвnd 28 . precum si pe nave оnmatriculate de ele si sa considere aceste fapte incluse оn tratate de extradare semnate cu alte state [I. Statele se angajeaza sa pedepseasca asemenea infractiuni comise pe teritoriul lor. solutia propusa fiind prea putin suficienta. Оn conclizie putem sa mentionam ca. (4). 44 alin. Consideram o lacuna a Conventiei cu privire la drepturile copilului faptul ca ea nu specifica un sistem de comunicare si remitere a plвngerilor formulate de copii sau reprezentantii lor legali. Daca exista dovezi ca drepturile copilului sunt grav оncalcate. prostituarea si implicarea copiilor оn industria pornografica. de a-l supune la munca fortata sau obtin ilegal consimtamвntul pentru adoptiunea copilului. Primul este Protocolul aditional la Conventia cu privire la drepturile copilului asupra participarii copiilor la conflictele armate. Protocolul prevede obligatia statelor de a introduce оn legislatia nationala penala si de a aplica sanctiuni penale celor care furnizeaza sau accepta un copil cu scopul de a-l exploata sexual. despre care am mentionat mai sus. de a-i folosi organele pentru transplantare.proceduri constructive. actiunile de baza оn favoarea copiilor au un caracter programatic.673]. reprezentantii guvernelor si ai Natiunilor Unite. desfasurat la Stockholm оn 1996. Al doilea Protocol la Conventie se refera la traficul. care sa fie folosite ca baza pentru asistenta tehnica si cooperarea internationala оn promovarea protectiei drepturilor copilului. care au 54 fost adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. conform prevederilor art. Comisia ONU pentru drepturile omului a aprobat doua protocoale aditionale la Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. Оn cadrul acestui Congres. daca ne referim la valorile protejate – copilul si drepturile sale. 54/263 la 26 iunie 2000. produc sau difuzeaza sub orice forma materiale pornografice cu implicarea copiilor. el fiind rodul cooperarii active dintre organizatiile nonguvernamentale. „informatii suplimentare cu privire la aplicarea Conventiei”. ca si celelalte documente privind drepturile omului. desi Conventia cu privire la drepturile copilului. p. Un rol important оn adoptarea acestui Protocol la avut оn special Primul Congres Mondial оmpotriva exploatarii sexuale si comerciale a copiilor. Comitetul poate solicita. оn urma unor dezbateri fructuoase a fost adoptata Agenda de actiune оmpotriva a trei forme de exploatare a copiilor pe care le-am numit mai sus: prostitutia. este bazata pe conceptia drepturilor individuale ale copilului. pornografia si traficul de copii оn scopuri sexuale si ca furnizori de organe interne. 41.

libera dezvoltare a personalitatii umane. Pornind de la faptul ca Constitutia Republicii Moldova proclama ca demnitatea omului. Evolutia constitutionalismului si a organizarii de stat оn Republica Moldova [II. Guceac.1 alin. Totodata este un adevar incontestabil faptul ca оn conditiile crizei cu care se confrunta republica.135]. Gh. este evident ca piatra de temelie a constitutionalismului o formeaza conceptia drepturilor omului. Costachi. pe instrumente juridice internationale. acest adevar „se refera nu doar la copiii din familiile vulnerabile din punct de vedere social. Guceac. riscurile sporite pentru sanatatea tinerilor si raspвndirea modelelor de comportament negativ оn rвndul tinerilor au un impact asupra tuturor copiilor. p. Curs elementar de drept constitutional [II. p.239].88]. dreptatea reprezinta valori supreme si sunt garantate (art. 18. Deoarece drepturile omului reprezinta un imperativ moral si politic. la constatarea ca statul nu e donator de drepturi si libertati 29 . 34. оn care sunt enumerate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. oportunitatile limitate pentru dezvoltare si recreare. formвnd оn ansamblul lor un tot unitar. I. dar si la cei din familiile relativ asigurate material.dezvoltarea de ansamblu si fiind mai putin inspirate de drepturile individuale. intensificarea violentei si a instabilitatii generale. оn Republica Moldova se contureaza clar 55 tendinta de a crea acele mecanisme si pвrghii de implementare a unui sistem national de promovare si respectare a drepturilor omului. p. care se bazeaza. reprezentantul UNICEF оn Republica Moldova. p. Declinul general al calitatii serviciilor de educatie si sanatate. 2. p. 4. copiii sufera cel mai mult. trebuie sa recunoastem ca оn ultimul timp оn Republica Moldova оn domeniul drepturilor copiilor s-au produs evolutii relevante. printre care: I. Legiuitorul nostru constitutional a recunoscut importanta majora a problematicii drepturilor omului prin оnsusi faptul ca i-a consacrat un оntreg titlu – Titlul II al Legii Supreme „Drepturile. 26. ele urmeaza sa fie privite ca un act de nastere a unei viziuni ce ne obliga la multe si. 33. Conform opiniei Giovannei Barberis. deci principalul scop al unei Constitutii rezida оn garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele. drepturile si libertatile lui. o institutie constitutional-juridica specifica oricarui stat de drept. Guceac. 4]. Fenomenul constitutionalismului оn evolutia Republicii Moldova spre statul de drept [II. 4. Protectia mamei si copilului оn actualul context sociopolitic al Republicii Moldova Pornind de la studiile expuse оn compartimentele anterioare si luвnd оn considerare afirmatiile facute оn literatura de specialitate. indiferent de situatia lor sociala” [III. libertatile si оndatoririle fundamentale”.3]. 3) [I. I. оn special. оn primul rвnd. Aceste prevederi constitutionale nu trebuie privite doar ca o constatare solemna si oficiala a drepturilor si libertatilor umane.

ci ocrotitor al lor. copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Exploatarea minorilor. Toti copiii.institutie nationala independenta pentru apararea si promovarea drepturilor omului. copiii sunt 30 . оn special a mamei si copilului. Оn ce priveste protectia drepturilor mamei si a copilului. contribuie activ la focalizarea atentiei statului asupra problemelor legate de crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor si libertatilor cetatenilor garantate prin Constitutie si alte legi interne si internationale. economica. culturala si sportiva a tarii. elaborarea politicii guvernamentale vizвnd realizarea drepturilor copiilor la nivel national. stipuleaza оn articolul 50 din Constitutie ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. constientizвnd importanta majora a problematicii asigurarii drepturilor mamei si copilului. de regula. Оn acest sens s-au exprimat si 87 % din respondenti оn cadrul sondajului sociologic [Anexa 1]. folosirea lor оn activitati care le-ar dauna sanatatea. оn frunte cu avocatii parlamentari. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. Оn baza legislatiei оn vigoare s-a format un mecanism de aparare a drepturilor si libertatilor omului. dupa parerea noastra. iar оn scopul implementarii Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si realizarii Legii cu privire la drepturile copilului pe lвnga Guvernul Republicii Moldova a fost instituit Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului [I. Centrul pentru drepturile omului din Moldova. Astfel. Un mecanism important de garantare si protectie a drepturilor omului оn Republica Moldova este institutia specializata a avocatilor parlamentari si Centrul pentru Drepturile Omului 56 . moralitatea sau care le-ar pune оn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul guvernamental. chemat sa contribuie la elaborarea si realizarea politicii de promovare a interesului major al copilului оn societate. 1349 – XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari [I. Legiuitorul Republicii Moldova. Sarcinile Consiliului sunt: asigurarea respectarii integrale оn Republica Moldova a Conventiei cu privire la drepturile copilului.personalitatii. Reiesind din faptul ca. creata prin Legea nr. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. 21]. ar fi binevenita. оn cadrul Parlamentului Republicii Moldova activeaza Comisia permanenta pentru drepturile omului si minoritatile nationale. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. оnfiintarea functiei de avocat al mamei si copilului ca garant al acestor drepturi оn cadrul institutiei mentionate. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala. 21]. consolidarea coeziunii sociale оn domeniul protectiei drepturilor copiilor [I. 25].

precum si luarea hotarвrii cu privire la оncetarea adoptiei. nici puterea legislativa. 49 din Constitutia Republicii Moldova. este elementul natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. divizarea stricta a responsabilitatii оn domeniul protectiei copilului. Constitutia Republicii Moldova. instantele judecatoresti solutioneaza: cazurile referitoare la stabilirea paternitatii sau maternitatii. Pornind de la prevederea constitutionala ca justitia se оnfaptuieste оn numele legii numai de catre instantele judecatoresti (art. Casa Nationala de Asigurari Sociale. nici cea executiva nu poate influenta deciziile lor. Spre regret. prin masuri economice si prin alte masuri. Un alt mecanism de aparare a drepturilor omului este sistemul judiciar. Toate preocuparile privind оntretinerea. cвnd se constata ca acestia au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii. fiecare avвnd drept obiective anumite aspecte.educati оn familii. cazurile despre оncasarea pensiei pentru оntretinerea copiilor si altor membri ai familiei. Acest obiectiv este pus оn sarcina mai multor organe. conform DUDO. mamei si familiei оntre diferite organizatii publice si lipsa de cooperare dintre ele au drept rezultat imposibilitatea de a privi problema оn ansamblu. оn art. protectia sociala. Ministerul Afacerilor Interne. inclusiv adoptarea deciziei privind luarea cu forta a copiilor pвna la solutionarea cazului оn fond. care prevede ca statul faciliteaza. 48. autoadministratia locala. iar familia. sanatatea. La nivel guvernamental protectia sociala a familiei. cum ar fi educatia. 114 din Constitutie). la protectie sociala din partea statului. mamei si a copilului rezulta si din art. prevede si ea dreptul familiei la ocrotire din partea societatii si a statului. Statul ocroteste maternitatea. Ministerul Educatiei. Instantele judecatoresti sunt independente de Guvern si de Parlament. organizatiile nonguvernamentale locale si altele. stimulвnd dezvoltarea institutiilor necesare. Principalele institutii guvernamentale din acest domeniu sunt: Ministerul Muncii. formarea familiei si оndeplinirea obligatiilor ce оi revin. acestea sunt chemate sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale mamei si copilului. organizatiile internationale. 31 . instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. Оn acest context. solutionarea cazurilor despre adoptia copiilor. Protectia drepturilor familiei. mama si copilul оn Republica Moldova au dreptul. cazurile despre decaderea din drepturile parintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor. mamei si copilului este lasata оn sarcina mai multor ministere si departamente. cum ar fi institutiile guvernamentale. Familia. conform Constitutiei. Consiliul National 57 pentru Protectia Drepturilor Copilului. Ministerul Sanatatii. copiii si tinerii.

O problema majora ce tine de sistemul judiciar оn Moldova este lipsa unor judecatorii specializate pe cazurile minorilor. оndeosebi copilului. instantele judecatoresti. onorii. Оn Instructiune se prevede un comportament special de activitate cu infractorii minori. Pentru tara noastra.150]. de regula. procedura durвnd de la cвteva luni pвna la 2-3 ani. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. Conform instructiunii. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice 58 sunt sarcinile primordiale ale politiei . Despre faptele infractionale оn privinta copiilor. sanatatii. 10. nu-si respecta obligatiile оn ce 32 . оn acest sens fiind necesara existenta unor avocati specializati оn procesele cu minorii. ceea ce ni se pare inadmisibil. Оn conformitate cu prevederile Legii Republici Moldova cu privire la politie. instanta judecatoreasca anunta procurorul. nu au o pregatire speciala suficienta pentru a rezolva problemele legate de particularitatile de vвrsta si de motivatia comportamentului antisocial al minorilor delincventi. Nu este la nivel si reprezentarea minorilor оn ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor lor legitime. ia masuri fata de cei ce consuma bauturi alcoolice .unicul organ capabil sa asigure asistenta imediata membrilor familiei. Un rol considerabil оn protectia drepturilor mamei si copilului.. libertatilor. acorda ajutor inspectorului de sector pentru minori оn desfasurarea activitatii profilactice printre adolescentii reveniti din locurile de detentie.Оn cadrul judecarii cauzelor. inspectorul de sector ia masuri de scoatere a infractorilor minori de sub influenta persoanelor cu comportament antisocial. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. prin decizii interlocutorii. precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor. p. acestea fiind examinate de judecatorii desemnati de presedintele judecatoriei si care. Cazurile minorilor sunt examinate alaturi de celelalte cazuri penale. efectueaza supravegherea minorilor оn familie. a carui activitate este reglementata de Instructiunea Inspectoratului de Sector al Politiei [I. inclusiv оn profilaxia antrenarii minorilor si instigarii lor la fapte ilicite оi revine inspectoratului de sector al politiei. intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime. iar despre оncalcarile si comportamentul antisocial al minorilor comunica Comisiei pentru minori [I. drepturilor. parintii si persoanele care оi оnlocuiesc. la locul de studii etc. 23]. supravegheaza comportamentul parintilor sau al persoanelor care оi оnlocuiesc si care influenteaza negativ asupra minorilor. stupefiante si substante psihotrope. apararea vietii. atentioneaza organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor.

unde este оnregistrat si unde se iau masuri pentru identificarea parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins vвrsta stabilita de lege. Lucratorii de politie viziteaza parintii luati la evidenta nu mai rar de o data pe luna la domiciliu. alte institutii despre locul aflarii lui. 23]. parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. acesta este condus la organul de politie teritorial. prostitutie. De obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei tine si profilaxia vagabondajului printre minori. оn baza deciziei careia copilul este transmis spre оngrijire la o institutie rezidentiala. el este trimis la expertiza medico-judiciara. Ei sunt chemati sa оntreprinda masuri privind reоncadrarea copiilor vagabonzi оn familiile native. betie. explicвnd urmarile ce pot surveni оn urma ignorarii obligatiilor parintesti [I. оn Republica Moldova activeaza o serie de subdiviziuni din sistemul MAI. parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori. sa descopere grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii. sa previna si sa nu admita parasirea familiei de catre copii. 33 . unde duc convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de educarea si instruirea copiilor. оn conformitate cu Statutul serviciului de santinela al politiei. cersit. Оn acest centru copiii sunt оntretinuti оn regim оnchis si supravegheati permanent de lucratori ai politiei. Dupa retinerea minorului vagabond. efectuate de minor оn strazi si alte locuri publice. narcomanie. Daca este imposibila stabilirea identitatii copilului. 59 Echipele de patrula si santinela sunt obligate.priveste educatia lor [I. sa predea inspectoratului pentru minori. minorul este internat оn Centrul Republican de Triere a Minorilor. precum si locurile lor de concentrare. parintii sau persoanele care оi оnlocuiesc. si sa raporteze ofiterului de serviciu. Оn cazul cвnd depistarea acestora este imposibila. 36]. Оn aceasta institutie minorii sunt internati pentru o perioada de pвna la 30 de zile. iar оn cazuri speciale. sa descopere persoanele care atrag minorii оn activitatea criminala. Inspectoratele pentru minori ale organelor afacerilor interne iau la evidenta. Dupa identificarea copilului. sa nu admita realizarea bauturilor alcoolice. cu deschiderea fisei profilactice. jocuri de noroc si alte actiuni antisociale si sa raporteze ofiterului de serviciu. care au menirea speciala sa desfasoare o activitate de reabilitare si criminologico-preventiva printre minori: centrele de triere ale minorilor. inspectoratul pentru minori ale organelor de interne. unde li se acorda ajutor de urgenta si de protectie. pвna la 60 de zile. centrul informeaza subdiviziunea de politie teritoriala. sa curme infractiunile si cazurile de оncalcare a ordinii publice. iar оn limita posibilitatilor – si inspectoratului pentru minori. De asemenea.

Pe lвnga influenta nociva manifestata de delincventii maturi asupra celor minori. unde la momentul actual sunt detinute si minore. оn realitate ele nu sunt izolate de detinutele adulte. fata de invalizii de grupele оntвi si a doua. fata de femeile. Persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani urmeaza a fi trase la 34 . din cauza situatiei materiale precare a institutiei. оnsa. Desi lor le-au fost acordate dormitoare separate.24. cвt si din cauza ca оn asa mod minorii trec printr-o adevarata „scoala” a infractorilor. care are copil оn vвrsta de pвna la un an. principiul separarii minorilor de adulti nu este respectat. nu au atins vвrsta de 16 ani. 72 alin. 12 din Codul cu privire la contraventiile administrative. Comiterea contraventiei de catre un minor. cea ce constituie o оncalcare grava a drepturilor copilului. fata de persoanele care n-au atins vвrsta de 18 ani. 60 Potrivit art. nici оn timpul ispasirii pedepsei. care au comis contraventii administrative. Оn pofida faptului ca оn legislatia nationala este stipulat ca persoanele care nu au atins vвrsta de 18 ani executa pedeapsa cu оnchisoarea оn penitenciare pentru minori (art. Acest fapt este extrem de alarmant atвt din motivul unor оncalcari grave ale drepturilor minorilor delincventi. detentia lor separata este imposibila. 31 din Codul cu privire la contraventiile administrative stipuleaza: „Arestul administrativ nu poate fi aplicat fata de femeile gravide. legiuitorul nostru a оncercat sa reglamenteze оn legislatia administrativa si cea penala prevederi de atitudine speciala fata de aceste categorii de cetateni. nu trebuie neglijat faptul ca оn asemenea conditii apar premise pentru abuzul fizic. art. psihic si sexual fata de minori. Fata de persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. Mentionam ca izolatorul de ancheta preventiva din Chisinau include si un centru de detentie provizorie pentru minori. p. la raspundere administrativa nu pot fi trase persoane care. de catre o femeie gravida sau de catre o femeie. pвna оn momentul comiterii contraventiei administrative. care au copii оn vвrsta de pвna la 12 ani.”. nici оn perioada detentiei preventive. Deoarece mama si copilul sunt subiecte de drept ce necesita ocrotire si atitudine speciale. Astfel. 33).]. rataciti.iar оn caz de necesitate – unitatii de serviciu a organului afacerilor interne – copiii si minorii vagabonzi. Principiul separarii minorilor delincventi de delincventii adulti se оncalca si la colonia penitenciara pentru femei de la Rusca. se aplica masurile prevazute de Regulamentul comisiilor pentru minori aprobat de prezidiul Parlamentului... оn stare de ebrietate si sub actiunea stupefiantelor etc. se considera circumstante ce atenueaza raspunderea (art. 8. 5 Codul penal) [I.

оncalcarea regulilor de detinere. de la vвrsta de 16 ani (art. . eschivarea de la comercializarea armelor individuale. prevazute оn mod direct de actele legislative [I.pentru infractiuni grave. tragerea din arma de foc оn centrele populate si оn locurile neadaptate pentru aceasta sau prin оncalcarea modului stabilit.22. оncalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera. (4) Cod penal) [I. care au comis un act huliganic nu prea grav. p. 67 alin. nesubordonarea cu rea-vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului politiei. deosebit de grave sau exceptional de grave se aplica pedeapsa оncepоnd de la vвrsta de 14 ani. dar stabila. iar оn cazul savвrsirii infractiunii usoare sau mai putin grave. amenda se percepe de la parinti sau de la persoanele care оi оnlocuiesc (art. Huliganismul nu prea grav sau huliganismul comis de preadolescenti оn vвrsta de la 14 pвna la 16 ani.]. оncalcarea modului de vвnzare a armelor individuale. Оn cazul cвnd persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. p. 51]. Particularitatile raspunderii penale оn Republica Moldova: . 292). opunerea de rezistenta colaboratorului politiei.arestul.raspundere administrativa conform dispozitiilor generale pentru: cauzarea leziunilor corporale usoare. port. 164. n-au cвstig dobвndit prin munca lor. 21 Cod penal) [I.munca neremunerata оn folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II. precum si consumarea de catre ei a bauturilor spirtoase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc (art. maltratare. apelul fals adresat politiei. folosire sau aplicare a armelor individuale. оn stare de ebrietate. cazurile referitoare la persoanele mentionate pot fi transmise spre examinare comisiilor pentru minori de sector. aparitia preadolescentilor оn vвrsta de pвna la 16 ani оn locurile publice. оncalcarea termenelor de оnregistrare a armelor individuale. . ultragierea colaboratorului politiei. a capacitatii de munca. care consta оn privarea de libertate pe un termen de la 3 pвna la 6 luni. 3. p.10. transport. femeilor gravide. refuzul de a se prezenta оn fata organelor de ocrotire a dreptului. calomnie. оncalcarea dreptului proprietatii de stat asupra regnului animal. 39. 3. Tinвnd seama de caracterul contraventiei comise si de persoana contravenientului. femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. 167). aplicarea loviturilor si altor actiuni violente care au provocat dureri fizice sau care au provocat o dereglare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neоnsemnata. оnjurari. Persoanele оn vвrsta de 16-18 ani pot fi trase la raspundere administrativa conform dispozitiilor generale si оn alte cazuri. 61 persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vвrsta de pensionare (art. nu poate fi 35 .]. оncalcarea modului de оnstrainare a armelor individuale.

la propunerea organului nominalizat. d) Cod penal) [I.23]. . p. cu exceptia celor condamnate la оnchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave. prezenta copiilor minori оn familia vinovatului se considera circumstante atenuante (art. Оn cazul оn care vreuna dintre persoanele mentionate a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui. p. 3.34]. .23].35].la stabilirea pedepsei pentru savвrsirea infractiunii de catre un minor. 70 alin.25]. 3. (3) Cod penal) [I.minorii condamnati pentru savвrsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt si de reeducare sau оntr-o institutie curativa si de reeducare. precum si prin aplicarea altor masuri de constrвngere. femeilor gravide si femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani (art. p. p. 76 b). Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata femeilor si minorilor (art. . instanta de judecata.aplicat persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani. La atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani instanta de judecata: libereaza condamnata de executarea оn continuare a pedepsei.la stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savвrsirii infractiunii nu a atins vвrsta de 18 ani termenul оnchisorii nu poate depasi 15 ani (art. 3. Internarea minorilor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt sau оntr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pвna la atingerea majoratului. . (3) Cod penal) [I. ca alternativa a sanctionarii penale a minorului prin detentie.femeilor gravide condamnate si celor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani.23]. de catre o femeie gravida. trimite condamnata оn institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei (art. 62 Sistemul de probatiune. deosebit de grave si exceptional de grave оmpotriva persoanei. dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost amвnata. Prelungirea termenului de aflare a persoanei оn aceste institutii dupa atingerea vвrstei de 18 ani este permisa numai pвna la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii (art. 68 alin. poate sa anuleze amвnarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit de hotarвrea judecatoreasca. 93 Cod penal) [I. p. p. instanta de judecata le poate amвna executarea pedepsei pвna la atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani. 96 Cod penal) [I. din 36 . оnlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blвnda. 3. 3. (3) Cod penal) [I. 71 alin. 3. c).

promovarea unui mod de viata sanatos prin intermediul institutiilor de оnvatamвnt. cum ar fi: . din multitudinea de drepturi si libertati ale omului.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vвnzarea de copii. este insuficient. sporirea 37 . dreptul la un mediu sanatos. la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului. dreptul la informatie. 39]. Parlamentul Republicii Moldova. dreptul la educatie. . La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului. libertatea opiniei si exprimarii. Оn scopul ameliorarii situatiei din domeniul drepturilor omului. dreptul la ocrotirea sanatatii. . cum ar fi elaborarea unui mecanism оn vederea ridicarii responsabilitatii parintilor fata de viata si sanatatea copilului.prezentarea rapoartelor periodice asupra modului de aplicare a Conventiei cu privire la drepturile copilului. Оn acest context. оn societatea noastra exista anumite categorii de populatie ale caror drepturi trebuie protejate оn mod special. trebuie evidentiate cele a caror оncalcare poarta un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie: dreptul la viata. . editarea de pliante si postere pentru promovarea alimentatiei naturale a sugarilor.оn domeniul asigurarii dreptului la educatie: asigurarea scolarizarii pвna la 100% a copiilor de 7-16 ani si organizarea alimentatiei si transportului elevilor din clasele I-IV. ar fi o masura importanta оn tratarea delincventei juvenile. organizarea оn institutiile medicale a „scolii viitoarelor mame” оn vederea reducerii morbiditatii copilului si a mortalitatii infantile. оntre ele fiind drepturile mamei si ale copilului. . asigurarea accesului la informatiile referitoare la sanatatea reproducerii.masuri оn scopul asigurarii dreptului copilului la sanatate. dreptul la protectie sociala. оn conformitate cu recomandarile Conferintei mondiale pentru drepturile omului de la Viena. Respectarea insuficienta a acestor drepturi afecteaza оn egala masura interesele tuturor cetatenilor.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului. care ar oferi o alternativa pedepsei penale prin munca comunitara. dreptul la munca si protectia ei.adoptarea si implementarea actului normativ cu privire la protectia si promovarea alimentatiei naturale a sugarilor si la regulile de utilizare a amestecurilor lactate artificiale. Comitetul coordonator a pornit de la ideea ca. . Planul national prevede un sir de masuri. a initiat elaborarea Planului national de actiuni оn domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 [I. Totodata. integritate psihica si fizica. Adoptarea Legii serviciului de probatiune.pacate.

crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea si reabilitarea copilului оn situatii de risc. . angajatii din cadrul organelor de ordine. . copii cu dizabilitati. asistentii sociali. reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale). modernizarea 63 curriculumurilor educationale prin compatibilizarea specificului national cu standardele europene etc. . functionarii publici. centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati. оn domeniul drepturilor copilului.dezvoltarea sistemului de servicii sociale adresate copilului si familiei: elaborarea standardelor minime de calitate si a Regulamentului-tip pentru centrele de plasament de tip familial. .consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale: studierea posibilitatii functiei Avocat al copilului. crearea 38 . copiii maltratati si traficati.elaborarea mecanismelor de acreditare a institutiilor. echivalarea activitatii unuia dintre parintii care au la оntretinere unul sau mai multi copii invalizi pвna la vвrsta de 18 ani cu genuri de munca social-utila remunerata.elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de оngrijire a copilului оn dificultate. оncadrate оntr-un sistem unic. cu accent asupra grupurilor de risc. organizatiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala pentru copil si familie.. promovarea programelor anuale de sensibilizare a opiniei publice оn domeniul protectiei copiilor: institutii.editarea de materiale informative si metodice оn domeniul drepturilor copilului.majorarea treptata a garantiilor sociale minime adresate copiilor cu dizabilitati: modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. cadrele muzicale. . crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate оn situatii deosebit de dificile. . . perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului.accesului la studii superioare al tinerilor prin acordare de credite preferentiale.consolidarea resurselor umane si formarea opiniei publice vizavi de problemele copilului si ale familiei: pregatirea sistematica a specialistilor care lucreaza pentru si cu copiii (judecatorii. pentru centrele maternale. . cadrele didactice. .dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei. elaborarea si implementarea programului de protectie a copilului оmpotriva informatiilor nocive. copiii strazii. avocatii.

39].asigurarea posibilitatilor copiilor de a-si realiza drepturile оn conditii optime: оncheierea de acorduri bilaterale cu alte state оn vederea cooperarii оn domeniul protectiei copilului. a programelor de reabilitare psihosociala la lucrul cu copiii implicati оn sistemul de justitie. etc. modificarea regulamentului organelor de tutela si curatela. pentru formarea culturii juridice si culturii drepturilor omului оn tara [I. ale organizatiilor nonguvernamentale. constituie un fundament legal prin care copilului оi sunt recunoscute drepturile general-umane: dreptul inerent la viata. Tinвnd cont de faptul ca оn ultimele decenii omenirea trece printr-un proces de 39 . pe parcursul evolutiei societatii umane. copilul a оnceput sa fie „vazut”. cu cei aflati оn detentie. Оn Preambulul Legii este declarat ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului. copilul a fost considerat un membru dependent.centrelor de resurse si de informare pentru familii si copii. оn conformitate cu care o persoana este considerata copil din momentul nasterii si pвna la vвrsta de 18 ani. adaptarea programelor de educatie generala si profesionala. 2 5. sociala si economica de prim ordin. 64 . tendinta fiind оn expansiune si urmarind acordarea copilului unui suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat. a opiniei si exprimarii. pasiv si invizibil al familiei. ale fundatiilor si programelor. Cadrul legal al protectiei copiilor de catre Statul Republica Moldova Traditional. familiei si maternitatii constituie оn Republica Moldova o preocupare politica. ale cetatenilor de rвnd оntru asigurarea luptei оmpotriva оncalcarii drepturilor omului.16-20]. Aceasta Lege. Realizarea obiectivelor mentionate va fi posibila doar prin conjugarea eforturilor statului cu cele ale societatii civile. perfectionarea procedurilor de interventie judiciara оn cazurile оn care sunt implicati copii. Ca urmare. la nume si cetatenie. . acorda o grija deosebita si protectie sociala copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familiei sau care se afla оn alte conditii nefavorabile sau extreme. la libertatea constiintei. p. 31. formarea constiintei civice pe baza valorilor nationale si general-umane. Legea privind drepturile copilului stabileste statutul juridic al acestuia ca subiect independent. la integritate fizica si psihica. la asociere etc.elaborarea proiectului de lege privind arestarea preventiva a minorilor. prevede asigurarea sanatatii lui fizice si spirituale. Оn tara noastra situatia a suferit schimbari odata cu aderarea Republicii Moldova la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului [I. crearea conditiilor pentru respectarea si apararea lor eficienta.

violenta fizica si psihica. statul a luat un sir de masuri legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. ceea ce adauga si o dimensiune calitativa dreptului la viata. 65 Оn acelasi spirit este formulat si art. initierea оn consumul de bauturi alcoolice. de propagare a unui mod de viata sanatos. Nici un copil nu poate fi supus torturii.constientizare a extinderii violentei asupra copiilor atвt оn cadrul familiei. Statul este obligat sa asigure mamei. Оn vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare. neadmitвnd comportarea plina de cruzime. 40 . Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului recunoaste acestuia dreptul la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament. оn art. cognitiva. aceasta se acorda contrar vointei lor. pentru alimentarea lui rationala si inofensiva. legiuitorul. inclusiv din partea parintilor sau persoanelor subrogatorii legale. antrenarea оn actiuni criminale. 4 din Lege. precum si urmarirea penala pentru cauze de rele tratamente aplicate copilului. asistenta medicala primara etc. practicarea jocurilor de noroc. emotionala si socioculturala. 6 din Lege. Reiesind din acestea. inumane sau degradante. care denota ca legislatia nationala оncearca sa se conformeze legislatiei internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. оn perioada pre. luata оn prezenta reprezentantului puterii. incluzвnd atвt stabilirea de programe sociale ce tin de acordarea unui sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost оncredintat. discriminare. protejвndu-l de orice forma de exploatare. folosirea ilicita de substante stupefiante si psihotrope. la decizia consiliului de medici. dispretuitoare.si postnatala. recuperare si profilaxie a bolilor. pedepselor sau tratamentelor crude. cвt si la dezvoltarea mintala. cвt si al institutiilor sau comunitatilor din care fac parte. statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea оmpotriva oricaror forme de maltratare a copilului. referindu-se atвt la aspectele fizice. asistenta medicala calificata si gratuita. conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului. cersetorie. incitarea sau constrвngerea de a practica prostitutia. organizarea masurilor de profilaxie a bolilor. insultele si maltratarile.. rudelor. Оn cazul оn care parintii refuza asistenta medicala pentru copilul bolnav. stipuleaza ca dreptul copilului la viata si inviolabilitatea fizica si psihica este garantat. legislatia internationala ce tine de protectia drepturilor copilului nu se limiteaza la afirmarea dreptului acestuia la viata. care declara ca statul ocroteste inviolabilitatea persoanei copilului. Dupa cum am mentionat deja. antrenarea оn activitatea pornografica. grosolana.

оn care se afla mama оn momentul nasterii copilului. Оn al doilea rвnd. ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copil si a statutului legal al acestuia. Mai оntвi de toate. оnregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului. locul nasterii. sprijina. p. turnarea filmelor. iar оn caz de boala. Si оn al treilea rвnd. abandon sau rapire. la nivel 66 national оnregistrarea nasterii este un moment esential оn evaluarea bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. 21-68]. 22. care declara ca din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume. sustine оnfiintarea diferitelor institutii de stat si obstesti care contribuie la dezvoltarea capacitatilor creative ale copiilor. 16. 5 din Legea privind drepturile copilului. Legea privind drepturile copilului stipuleaza dreptul fiecarui copil la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si dreptul la оnvatatura. prevenirea traficului cu copii si pruncuciderea [I. оnregistrarea nasterii se efectueaza de catre organele de stare civila de la locul de nastere al copiilor sau de la locul de trai al parintilor. la continuarea studiilor оn scoli tehnicoprofesionale. prezentarea emisiunilor radiofonice si televizate pentru copii (art. оnregistrarea este un mijloc de a garanta toate celelalte drepturi ale copilului – cum ar fi identificarea lor оn caz de razboi. Declaratia cu privire la оnregistrarea nasterii copilului trebuie sa se faca оntr-un termen de cel mult o luna din ziua nasterii copilului. 9). Conform Instructiunii cu privire la modul de оnregistrare a actelor de stare civila [I. a administratiei institutiei medicale. 10 din Lege proclama ca fiecare copil are dreptul la instruirea gratuita оn limba de stat sau оn alta limba оn scoli de cultura generala. оn conformitate cu legislatia. este оnregistrat conform prevederilor Codului casatoriei si familiei si are dreptul la o cetatenie. Statul asigura tuturor copiilor posibilitati si conditii egale pentru оnsusirea valorilor culturale. cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi). editarea ziarelor. revistelor si cartilor pentru copii. Art. sexul copilului. nationalitatea parintilor. a vecinilor. data nasterii copilului. ori al unuia dintre ei. p. 112]. dobвndita sau schimbata оn temeiul legii. si pe baza declaratiei altor persoane. asigura accesul lor la aceste institutii. Оnregistrarea copiilor este de importanta majora din cвteva motive. de moarte a parintilor sau cвnd acestia nu pot din alte motive sa faca declaratia – pe baza declaratiei rudelor. beneficierea de facilitati acordate de stat. 41 .O alta categorie de drepturi este prevazuta de art. Datele minime оnregistrate sunt: numele copilului la nastere. iar оn caz de nastere a unui copil mort – оn termen de cel mult trei zile din momentul nasterii. pe baza unei declaratii scrise sau verbale a parintilor sau a unuia dintre ei. numele parintilor si adresa lor.

a reamintit ca „mai mult de un deceniu problema scolilor din regiunea transnistreana a fost cea mai discutata… Conform legislatiei transnistrene cu privire la limba. sex. Rolf Ekeus. de apartenenta politica sau religioasa. vвrsta. Frecventarea obligatorie a scolii оnceteaza la sfвrsitul anului de оnvatamвnt оn care elevul atinge vвrsta de 16 ani (art. profesional si superior. lor (aproximativ 4000 de elevi . Оn aceste conditii educatia nu este accesibila pentru toata populatia. Durata оnvatamвntului general obligatoriu este de 9 ani. оn conformitate cu legislatia. Obiectivul educational major al scolii este dezvoltarea libera. nedorinta profesorilor tineri de a locui оn localitatile satesti si abandonarea activitatii оn scoala de catre o mare parte dintre 42 . Оn acest sens. Potrivit unui comunicat de presa al Consiliului permanent al OSCE. de antecedentele penale. copiii sau parintii lor au dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de оnvatamвnt (art. Deosebit de limitata este instruirea generala pentru copiii din ariile rurale atвt din cauza costului de оntretinere a elevilor оn scoala exagerat de mare оn comparatie cu bugetul familiei. оncalcвnd dreptul parintilor de a alege limba (inclusiv alfabetul ) оn care sa fie 67 instruiti copiii lor”. armonioasa a omului si formarea personalitatii creative. instruirea generala devine tot mai limitata. оn functie de aptitudini si capacitati (art. 9). Оnaltul Comisar al OSCE pentru problemele minoritatilor nationale. colegii. Conform Constitutiei si art. institutii de оnvatamвnt superior. оn conditiile crizei economice acest principiu nu poate fi respectat. 18. 5). Copiii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca au dreptul la instruire si la оntretinere gratuite оn toate institutiile de оnvatamвnt. 17]. La acest capitol trebuie sa mentionam violarea acestui drept оn raioanele de est ale Republicii Moldova. Statul asigura sanse egale de acces оn institutiile de stat de оnvatamвnt liceal. care se poate adapta la conditiile оn schimbare ale vietii (art. 19 si 20 din Legea cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova.o treime din toti elevii moldoveni din regiune) li se interzice folosirea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca…. El a mentionat ca acest caz „este un exemplu de оncalcare cruda a standardelor si drepturilor fundamentale acceptate la nivel international si de escaladare intentionata a tensiunii de catre administratia transnistreana” [ IV. Legea оnvatamвntului prevede: dreptul la оnvatatura este garantat indiferent de nationalitate. 6). 8). de originea si starea sociala. Desi legislatia nationala cu privire la оnvatamвnt declara ca оnvatamвntul оn Republica Moldova este gratuit.licee. lipsa conditiilor pentru sustinerea procesului de оnvatamвnt.

tabere de odihna si alte obiective ce contribuie la fortificarea sanatatii copiilor. dreptul copilului la odihna. dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii vвrstei sale. 16. ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului. edificii sportive.. Iar joaca este. cea mai importanta dimensiune a copilariei. preocuparile stiintifice. 68 Timpul liber este un termen larg si оnseamna mai mult decвt timpul suficient pentru a dormi оn timpul noptii. оnvatamвnt. Aceste 8 ore presupun. ca munca. efectuarea aceluiasi tip de activitate. dar si asupra sanatatii sale fizice si psihice. de regula. Spre regret. Prin activitati recreative se оntelege sfera de activitati efectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie de astfel de activitati care pot fi considerate. ca si alimentatia. sportive si a bazelor de odihna оn timpul vacantei. mestesugurile. stadioane. se оncalca brutal adeseori chiar la adapostul legii si оn numele reformei sistemului educational. precum si pentru a se juca si pentru a fi copil [I. pentru a-si face temele. probabil. culturale sau legate de tehnica). Un adult are – оn acord cu legislatia interna si internationala оn domeniul muncii – obligatia de a munci 8 ore pe zi. El cuprinde si timpul pentru reflectarea asupra a ceea ce a оnvatat. оngrijirea sanatatii si educatia elementara. copilul trebuie sa 43 . p. Cresterea numarului de ore de instruire pe zi (7 ore оn scoala si minimum 3-4 de autopregatire acasa pentru copiii de 12-13 ani) are efecte negative nu numai asupra timpului liber. artele creative si de interpretare. 12 din Legea privind drepturile copilului proclama dreptul fiecarui copil la odihna si timp liber. 248-249]. activitati recreative etc. Odihna include necesitatile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. Spre deosebire de adult. stabileste оnlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura. 420]. p. оntrucвt include activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu se conformeaza neaparat vreunei reguli. a participarii sale la activitati extrascolare. timp liber. cluburi. 47. оn anumite circumstante. indiferent de motiv. Responsabilitatea parintilor si a statului este de a asigura ca toti copiii sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi si a se relaxa. mai ales primavara si toamna.profesori din cauza salariilor nejustificat de scazute. corespunzatoare specializarii profesionale. precum sportul. asigurarea unui adapost. a dreptului la odihna si recreare a copilului. participarea la viata culturala si artistica. Оn realitate joaca este un element esential care contribuie la dezvoltare. Оn acest sens statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare. pot suferi deficiente importante оn capacitatile lor sociale si personale [II. iar copiii care sunt privati de aceasta. cвt si folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole. Art.

Оn scopul asigurarii acestui drept. оn calitatea lor de detinatori ai drepturilor. asociere si reuniune pasnica. Statul acorda ajutor material organizatiilor obstesti ale copiilor. оn toate procedurile judiciare. avвndu-se оn vedere vвrsta si gradul de maturitate. 8). tutela. Conventia cu privire la drepturile copilului prevede оn mod explicit faptul ca drepturile nu sunt doar acordate copiilor. Nici un copil nu poate fi constrвns sa оmpartaseasca o opinie sau alta. le acorda 44 . Parintii sau persoanele subrogatorii legale au dreptul sa educe copilul conform propriilor convingeri. Ei nu mai sunt simpli beneficiari ai actiunilor de caritate si asistenta. este ca. 307]. dar includ si participarea lor. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului garanteaza dreptul copilului la exprimarea opiniei. Statul garanteaza copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opiniile asupra oricarei probleme care оl priveste. la audiente de judecata de divort. natural. Opiniile copiilor sunt importante si vocea lor trebuie sa fie auzita оn discutiile privind protectia lor. de constiinta. fie printr-un reprezentant sau organ corespunzator. aplicarea si apararea drepturilor lor. functionвnd cu acelasi randament si performante sapte ore pe zi la scoala si cel putin оnca tot atвtea acasa pentru pregatirea maratonului de fiecare zi” [II. copiii au de jucat un rol activ nu doar ca beneficiari de drepturi. care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei si opiniilor privind orice problema care poate sa apara оn cadrul unei societati. plasamentul si viata оn institutie si alte forme de оngrijire. ci si prin ajutorul acordat la identificarea cailor de realizare a lor. la libertatea de gвndire. p. custodie. procese penale daca parintii sunt urmariti penal etc. Opiniile copilului sunt luate оn considerare. sa adere la o religie sau alta contrar vointei sale. care nu trebuie sa fie trecuta cu vederea оn Republica Moldova. оn procedura de acordare a timpului de joaca. Libertatea constiintei copilului este garantata de catre stat.desfasoare оn cele sapte ore scolare activitati foarte diferite. pune la dispozitia lor localuri. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. „Daca mai avem оn vedere si faptul ca notele obtinute оn liceu conditioneaza admiterea sa la o facultate. religie. vor fi luate оn considerare opiniile copilului care a atins vвrsta de 10 ani privind: viata de familie. 8. O viziune noua. schimb de nume. ea trebuie sa se manifeste оn spiritul tolerantei religioase si respectului reciproc. viata scolara. adoptie. Copiii au dreptul sa se asocieze оn organizatii obstesti оn conformitate cu legislatia. Оn acest scop copilului i se da posibilitatea de a fi audiat оn cursul 69 dezbaterilor judiciare sau administrative care-l privesc fie direct. depunere de bani. copilul ar trebui sa devina un fel de robot ultraperformant. justitia juvenila. оn conformitate cu legislatia (art.

Copiii оn vвrsta de pвna la 10 ani nu pot fi membri ai organizatiilor obstesti. Copiilor care au crescut оntr-o institutie de stat pentru copii. 70 Art.16-20]. dar nu prin constrвngere. Conform acestui articol. copilul beneficiaza de dreptul la proprietate оn limitele si оn modul stabilite de legislatie.95]. la rude sau la persoane subrogatorii legale li se atribuie peste rвnd spatiu locativ. 15) [I. 24. Оn scopul realizarii ei. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul de stat privind asigurarea drepturilor copilului [I. Ea urmareste scopul sa-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat. sociale. au aceleasi drepturi la folosirea si mostenirea acesteia.оnlesniri fiscale. 19-21] si noua conceptie nationala cu privire la 45 . are nevoie de protectie si de оngrijire speciala. p. iar copiii. 13 . Autoritatile administratiei publice locale asigura оntretinerea si reparatia locuintelor copiilor orfani si ale celor ramasi fara оngrijire parinteasca pвna la majorat. Оn ce priveste libertatea constiintei copilului. protectia drepturilor lui se realizeaza printr-un ansamblu de institutii sociojuridice care vizeaza atвt ocrotirea persoanei copilului minor. оnainte si dupa nastere [I.3-13]. 21. din lipsa de maturitate fizica si intelectuala. 31. Legea privind drepturile copilului confera dreptului copilului un spatiu destul de vast. politice. membri ai familiei locatarului. el are dreptul sa adere la o credinta conform optiunilor sale. recunoscвnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile. economice si culturale. Art. p. care lipseste la copiii de vвrsta frageda. Avвnd оn vedere ca orice copil. 20 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza ca fiecare copil are dreptul la proprietate. Cu toate ca pвna la 18 ani copilul nu este obligat sa profeseze religia parintilor. Evident. acestia pot dirija convingerile religioase. respectarii prevederilor conventiilor si acordurilor internationale оn domeniul ocrotirii copilului. daca e imposibila instalarea lor оn locuinta ocupata anterior [I. cвt si a patrimoniului acestuia. p. caci dreptul la asociere trebuie garantat numai pentru persoanele cu discernamвnt. 19 din Legea privind drepturile copiilor stipuleaza ca copiii. Acest drept este confirmat si de Legea cu privire la asociatiile obstesti care stipuleaza ca membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de tineret pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 14 ani. Se interzice implicarea copiilor оn activitatea politica si asocierea lor оn partide politice. au aceleasi drepturi ca si ceilalti membri ai familiei la folosirea spatiului locativ. Membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de copii pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 10 ani (art. respectat si protejat. membri ai familiei proprietarului locuintei. оndeosebi de o protectie juridica adecvata. p.

de a gestiona problema adoptiilor. la nivel central. lвnga parinti sau separat de acestia. fara nici o discriminare.. 2. iar pe de alta 71 parte. оn scoala sau deja pe piata muncii. a unui instrument de lucru (planul individualizat de protectie) obligatoriu pentru o planificare corecta a interventiei оn cazul copilului care. cu scopul de a mentine familia unita si de a o ajuta sa-si onoreze cвt mai bine оndatoririle fata de cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. 4. 477]. оnsa. оnfiintarea. va evidentia munca оntreprinsa cu parintii sau rudele pentru ca si acestia sa depuna eforturi pentru a reоntoarce copilul оn familia sa naturala sau largita. 5. reglementarile oferite la moment de legislatia din Republica Moldova nu sunt capabile sa ofere o protectie eficienta tuturor copiilor. cu probleme de sanatate. 6. a fost separat de familia sa. 46. pe de o parte. carora. introducerea оn legislatia interna. Оn aceasta ordine de idei propunem completarea cadrului normativ national cu o serie de reglementari referitoare la: 1. adoptarea unor dispozitii care sa prevada expres ca parintii sunt primii responsabili pentru 46 . Oficiul National pentru Adoptii. din diferite motive. indiferent unde se afla. оn tara sau оn strainatate. Lipsa de reflectare integrala оn legislatia nationala. care urmareste scopul sa puna оn aplicare alocarea resurselor umane si financiare necesare pentru implementarea cadrului legislativ existent. instituirea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cвt mai aproape de domiciliul acestora. pentru ameliorarea problemelor cu care se confrunta acel copil (оn baza evaluarii complexe a nevoilor lui). оn hotarвrile administrative si judiciare. si de promovare a conditiei copilului. оn cele politice si programele relevante pentru copii la nivel central si local ne vorbesc despre lacunele existente оn sistemul de drept intern оn ceea ce priveste ajustarea legislatiei nationale la standardele internationale оn materia drepturilor omului [II. extinderea ariei de reglementare normativa a drepturilor tuturor copiilor. Оn opinia noastra. handicap sau comportament.protectia familiei si copilului din 2002. a unor structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului: Autoritatea Nationala cu оmputerniciri pentru Protectia Drepturilor Copilului. Acest instrument de lucru va permite urmarirea actiunilor оntreprinse de serviciile competente. reglementarea expresa a rolului parintilor оn оngrijirea si educarea copiilor. 3. li se garanteaza exercitarea drepturilor prevazute de Conventia ONU referitoare la drepturile copilului. al colectivitatii locale precum si al statului.

b) comportamentul tinerilor necasatoriti. Tinerii оsi amвna tot mai mult data casatoriei (sau 47 . comportamentelor din aceasta sfera. Schimbarile (politice. ci urmaresc succesiunea civilizatiilor. 221]. Dimensiunea moderna a conceptului de familie Оn societatea contemporana familia a suferit transformari profunde. 36. Familia nu mai este recunoscuta o institutie fundamentala pentru supravietuirea individului si reproducerea societatii. asistenta medicala gratuita. a valorilor. importanta ei pentru functionarea societatii sa se estompeze continuu. ci o realitate generalizata. modificвndu-si modul de constituire. astazi termenul familie оncorporвnd realitati diferite оn urma transformarilor intervenite atвt la nivel individual. dimensiunile. a) relatia familie-societate. 49. functiile. functiile ei sociale. careia familia a оncercat sa-i faca fata. modificarea relatiilor de proprietate devin componente fundamentale ale unei noi realitati. normelor. Оn ultimul secol s-au produs schimbari majore оn evolutia familiei. Procesele de industrializare. exodul rural. Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios. cвt si la nivel social. astfel оncвt sa dispara mentalitatea adвnc оnradacinata оn societate precum ca statul poate substitui oricum si oricвnd parintii. p. Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu оnceteaza sa mai fie model dominant. precum si faptul ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara. 1. de urbanizare. Оn literatura de specialitate principalele schimbari din sfera familiei sunt reflectate оn urmatoarele planuri [II. sociale. culturale. mobilitatea sociala si teritoriala. оn ultimele doua decade au fost оnsotite de schimbari оn sfera familiei. Preluarea acestei functii de alte institutii si grupuri sociale a facut ca rolul social al familiei.оngrijirea si educarea copilului. cea mai spectaculoasa fiind trecerea de la familia nucleara (dominanta оn perioada anterioara) la o diversitate de modele familiale alternative. o serie de competente din sfera administrativa fiind puse оn seama instantei judecatoresti. Relatiile sexuale оnainte de casatorie nu mai constituie un tabu.161]. schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic. preluвnd responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor. excluderea оncalcarilor sau limitarilor оn exercitarea drepturilor parintesti prin acte administrative. 72 Capitolul 3 PROTECTIA MAMEI SI COPILULUI ОN FAMILIE 3. p. rolul statului este complementar. economice) din societatea occidentala. familia are o independenta relativa fata de contextul social si economic. Acest fenomen a fost denumit “a doua tranzitie demografica” [II.

debutul procrearii. Austria. p. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atвt оn plan social cвt si familial. Coabitarea juvenila devine din ce оn ce mai frecventa si mai durabila. neavвnd alt "mobil" decвt sentimentele. copiii sunt doriti. fie cu prieteni. fie оn cuplu. de comportament) si оn care accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii (atвt la baieti. 48 . Planificarea nasterilor a devenit posibila datorita contraceptiei moderne. egalitatea cu barbatul modificвnd rolurile оn cadrul familiei (tendinta catre familia bazata pe dialog si parteneriat). оn Suedia chiar 30%. este prezenta tendinta cresterii vвrstei femeilor la prima nastere. Germania. prin aceasta. Acestia оncep sa se separe din ce оn ce mai devreme de parinti. оncetвnd sa fie o forma prealabila a casatoriei. pentru a cuceri vestul Europei si. Оn aceste conditii. Dezvoltarea sferei de servicii a promovat activitatea femeilor оn afara domiciliului оntr-o proportie fara precedent. Reculul casatoriilor a 73 оnceput оn tarile scandinave оn a doua jumatate a anilor '60. VI.renunta definitiv la aceasta) practicвnd un celibat cu tendinte libertine. Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate . оn care copilul este considerat obiect si munceste pentru оntretinerea familiei. coabitarile sunt mai putin durabile decвt casatoriile. . 68. asociata notiunii de proprietate. Оn ultima perioada оn procesul de formare a familiilor s-a afirmat un nou model matrimonial оn cadrul caruia casatoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si. Se estimeaza ca: 20% dintre femeile nascute dupa 1955 vor ramвne celibatare. Tot mai multe femei "fac cariera". Astfel conditia copilului a trecut prin trei faze [II. dupa care s-a extins оn Elvetia.nascuti tвrziu si оn numar mic. locuind fie singuri. c) comportamente nuptiale.faza moderna corespunde unui model de protectie marcata de interventia statului (оn educatia si protectia copiilor). Circa doua treimi dintre primele uniuni conjugale sunt coabitari si numai o treime casatorii [III. mai tвrziu. ce a devenit un mod de viata destul de raspвndit (single-culture). Оn general.faza postmoderna оn care copilul este conceput ca persoana cu drepturi si libertati (de exprimare.faza premoderna. cвt si la fete). parintii acordвnd multa atentie conditiilor materiale si educative. legaturile familiale devin mai fragile. 119]: . d) comportamente familiale. atвt pentru femei cвt si pentru barbati.] . creste vвrsta la prima casatorie. 8. p. numarul de copii rezultati din cupluri dizolvate (prin divort sau separare) fiind оn crestere. Оn medie. preocuparile pentru familie si nasterea copiilor trecвnd pe un plan secundar. sudul. Paralel cu scaderea ratei nuptialitatii. .

Astfel оn Republica Moldova familia ramвne o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor. deoarece casatoriile devin mai rare si mai tвrzii. fara legaturi de rudenie dar care traiesc оmpreuna.care de altfel ar fi o situatie provizorie. Societatea contemporana se caracterizeaza prin raspвndirea: . datorita instabilitatii crescвnde a cuplurilor. dar. p. . menaje nefamiliale din mai multe persoane. Оn aceasta ordine de idei se considera ca mutatiile оn dimensiunea conceptului de familie au fost determinate de o serie de factori printre care [II. Pe masura dezvoltarii economico-sociale. alcatuite din copii si un parinte.Оn ceea ce priveste distribuirea rolurilor оntre parinti. Оn Republica Moldova ramвne dominanta. viata familiala fiind conditionata de schimbarile economice si sociale. inclusiv situatii cвnd sunt prezenti copiii rezultati din uniuni anterioare ale ambilor parteneri. оn general mama (necasatorita. Pornind de la aceasta.majoritatea batrвne singure (mentionam aici erodarea legaturilor оntre generatii).cresterea veniturilor prin care s-a asigurat posibilitatea de a trai singur.familiilor nucleare. . sunt de asemenea frecvente. dinamismul social global. la rвndul ei. Familia este integrata оn societatea globala. . . e) noi tipuri de menaje. vaduvi . tot mai multi tati оsi abandoneaza familia. unii autori afirma ca ne оndreptam catre o societate "matricentrica" [III. divortati. divortata sau separata). reducвnd 49 . оn acelasi timp. 98]: . cu functii sociale de o importanta majora. lasвnd mamei responsabilitatea оngrijirii copiilor.menajelor nefamiliale: celibatari.familiilor monoparentale.cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala. relatiile dintre familie si societate se оnscriu оntr-un regim din ce оn ce mai complex de interdependente. 16]. fiind raspвndite оnsa coabitarile si celibatul. . pe cвnd оn Occident se extind modele familiale alternative. se constata o mai mare implicare a tatalui (decвt оn trecut) оn cresterea si educarea copiilor. aceasta influentвnd. este posibil ca aceasta forma sa devina mai stabila оn raport cu cuplul . fie prin stabilirea unor noi uniuni dupa divort sau separare.diminuarea functiilor familiei prin preluarea de catre societate a unei parti a acestora.cresterea independentei economice a tinerilor. 49.familiilor reconstituite fie prin recasatorie. Datorita faptului ca legatura dintre mama si copii e singura legatura "naturala" оn relatiile familiale si datorita cresterii 74 instabilitatii cuplurilor. .

Ofera consultanta оn domeniul problemelor familiale. 75 3 2 Caracterizarea unor modele de politici sociale оn domeniul familiei оn contextul recomandarilor Uniunii Europene Dintre categoriile de cetateni care beneficiaza de prevederi speciale privind protectia lor de catre stat. aceste politici оn domeniul familiei urmaresc scopuri diferite: asigurarea fortei de munca. ameliorative. Urmaresc cresterea fertilitatii si sporirea dimensiunilor familiei. Оn aceste conditii este oportuna o analiza a cadrului legal al protectiei copiilor de catre stat оn Republica Moldova. Оn literatura de specialitate se mentioneaza existenta urmatoarelor tipuri de politici sociale оn domeniul populatiei si familiei [ II. lasвnd acestora libertatea de a hotarо numarul de copii. de remediu. asigurarea imortalitatii societatii prin оnlocuirea generatiilor si mentinerea trasaturilor nationale specifice. 4. . Urmaresc scaderea natalitatii si a dimensiunilor familiei. demografice pronataliste. .cresterea diversitatii politice.schimbarea moravurilor si cresterea permisivitatii sociale fata de noile forme de comportament nuptial. Ofera asistenta familiala. 6. оmbunatatirea calitatii vietii familiale. antinataliste. Urmaresc ameliorarea situatiei familiilor. oferind argumente оn favoarea implementarii unui model similar оn Republica Moldova. 99]: 1. . 3. 49. urmarind evolutia acestuia dupa declararea independentei si concordanta sa cu recomandarile si politica Uniunii Europene cu privire la protectia copilului.frecventa casatoriilor pe motive de constrвngere economica. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori 50 . pentru o mai buna realizare a protectiei copiilor de catre stat prin sistemul de alocatii familiale. 5. socializarea copiilor оn directia pastrarii identitatii culturale sau asigurarea egalitatii sexelor. 2. p. analiza. оn urma careia s-ar propune ca model alternativ un model de politica social aplicat оn statele europene. culturale si spirituale. Constitutia Republicii Moldova (art.preluarea unor modele comportamentale de la un grup la altul si de la o societate la alta. categoria de care ne vom ocupa оn aceasta lucrare o reprezinta copiii. Urmaresc оmbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor. 50) statueaza dreptul copiilor si tinerilor la protectie din partea statului: copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. neutre. substitutionale. Dupa cum observam.

pentru a nu deveni apasatoare pentru cei cu mijloace reduse. оn special оn favoarea celor cu venituri scazute. conform urmatorului tabel: 76 Metoda de plata 1. care se aplica оn statele membre. Indiferent de metoda de finantare. Finantarea sistemului 4. 3. Оn cazul оn care contributiile sunt sub forma de taxe. pвna la vвrsta de 18 ani atвta timp cвt copilul este оncadrat cu frecventa оntr-un program de оnvatamвnt superior sau profesional si nu primeste din alte surse venitul minim stabilit prin legislatia nationala. R(92)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei adresata statelor membre privind sistemul alocatiilor familiale are o importanta majora pentru Republica Moldova prin prisma optiunii clare a tarii noastre de integrare оn Uniunea Europeana si datorita importantei pe care aceasta institutie o acorda problemei copiilor оn Republica Moldova. alocatiile familiale trebuie acordate tuturor copiilor rezidenti pe teritoriul statului respectiv. Recomandarea reflecta principiile asezate de Uniune la baza sistemului de alocatii familiale pentru copii. Beneficiile familiale trebuie acordate оn urmatoarele situatii: cel putin pвna la оncheierea frecventarii оnvatamвntului obligatoriu de catre copil sau pвna la vвrsta de 16 ani. Criterii de alocare a beneficiilor 2. Punerea la dispozitia institutiilor abilitate a resurselor suficiente pentru a atinge obiectivul fundamental al sistemului alocatiilor familiale.handicapati. 6. trebuie sa se tina cont de capacitatea contribuitorie a contribuabililor. Sistemul alocatiilor familiale trebuie sa cuprinda plati periodice оn beneficiul fiecarui copil. Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege. Recomandarea nr. Fiecare stat membru trebuie sa garanteze solidaritatea optima оn finantarea beneficiilor familiale. Beneficiarul 51 . 5.

exclud multe categorii care nu beneficiaza de alte programe. fiind mult mai aproape de acestea decвt este sistemul nostru actual. Beneficiarul alocatiei familiale trebuie sa fie persoana оn grija careia se afla copilul sau chiar copilul dupa vвrsta majoratului. Sistemele securitatii sociale din aceste state nu sunt foarte avansate si nici definitivate coerent. criteriu cu care puterea economica a cuantumului alocatiei de stat pentru copii din Republica Moldova este оn contradictie evidenta. a caror finantare tinde sa se bazeze din ce оn ce mai mult pe impozite si nu pe contributii. iar sistemele de mentinere a veniturilor. iar asigurarile sociale nu au un caracter general / national оncadrвnd aceste tari оntr-un pattern mixt al politicilor sociale. biserica si comunitatile locale). bazate pe asigurari si care duc la pensii mari. iar distributia veniturilor nu variaza nici оn functie de veniturile familiei si nici оn functie de numarul de membri / copii aflati оn оngrijirea familiei. Sistemul de colectare a fondurilor nu distinge оntre capacitatea contributorie a contribuabililor. Recomandarile europene privind sursele de finantare dovedesc discrepanta dintre sistemul existent оn Republica Moldova cu standardele Uniunii Europene оn domeniul protectiei copiilor. 52 . care se constituie adesea оn surse majore ale prestarii de servicii sociale. Sistemul national contrazice toate aceste principii pentru ca statul nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a stabili un cuantum al alocatiilor de stat pentru copii susceptibile sa asigure bunastarea copilului si stabilitatea economica a familiei acestuia. dar s-au transformat si continua sa se transforme оn baza recomandarilor Uniunii Europene. Realizarea protectiei sociale оn “modelul european de politica sociala” este оn principal bazata pe relatiile traditionale si pe factorii traditionali (familia.alocatiei familiale 7. fara ca aceste sisteme sa se implice si оn alte programe sociale care nu vizeaza mentinerea veniturilor. Aceasta Recomandare statueaza principiile calauzitoare pe care ar trebui sa se fondeze sistemele alocatiilor familiale. stabilind ca obiectiv fundamental al acestui sistem “asigurarea bunastarii copilului si a stabilitatii economice a familiei acestuia”. Sistemul existent astazi оn Republica Moldova contribuie astfel la adвncirea inegalitatii оntre copii provocata de acutizarea diferentierii 77 veniturilor оn tara si nu ofera o protectie eficienta a copiilor datorita puterii economice reduse a cuantumului alocatiei. Proportia cea mai mare a prestatiilor sociale o suporta angajatorii. Exista o tendinta de instituire de programe care sa mentina veniturile оn baza fondurilor ocupationale si a parteneriatelor sociale. Singurul domeniu al asigurarilor sociale cu caracter universal este cel al asigurarilor medicale.

pe de o parte. cheltuielile pentru securitate sociala erau оn medie 16. Analiza sistemului de alocatii familiale din modelul sudeuropean de politici sociale va fi structurata pe urmatoarele criterii: legi existente оn acest domeniu. O alta trasatura a modelului conservator / corporatist. persoanele care intra оn acoperirea sistemului. atunci cвnd cвteva mari companii au оnceput sa plateasca prime muncitorilor cu familii numeroase. оsi gaseste corespondentul оn realitatea istorica a regimurilor autoritare din Spania (Franco. Similitudinile dintre modelul sud-european de politica sociala si modelul corporatist se refera la rolul major al factorilor traditionali si la limitarea interventiei statului la formele de protectie sociala pe care celelalte institutii nu reusesc sa le asigure. criteriile de eligibilitate si beneficiile acordate si institutiile care organizeaza si administreaza sistemul. de fapt. оntre tarile socialiste si cele capitaliste. оn celelalte state adoptвndu-se reglementari mai recente: Italia 78 (1988). sursele de finantare. tipul de sistem de alocare a beneficiilor. Ideea s-a raspвndit оntre anii 1920 si 1930 оn mai multe tari europene care au instituit astfel de programe. ci. originile predemocratice autoritare ale acestor state. Toate statele subscrise acestui model de politici sociale au un sistem al alocatiilor familiale bazat pe statutul de angajat. оn 1980. Оn Republica Moldova. Astfel. cu reglementari speciale pentru someri. 1935-1973) sau Portugalia (Salazar. beneficiarii de asistenta sociala si micii оntreprinzatori activi sau pensionari care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Originea istorica a alocatiilor familiale poate fi identificata оn Europa sec. pe de alta parte. si lumea a treia. Portugalia (1942) si Grecia (1958). respectiv. putem оncadra tarile din sudul Europei оn modelul conservator / corporatist fara ca aceasta оncadrare sa fie perfecta. Aceasta situatie. Esping Andersen.6% 53 . Portugalia (1991) si Spania (1994). mai degraba. Cele mai multe dintre aceste programe au devenit operationale dupa al doilea razboi mondial si se mentin active pвna astazi. 1927-1965). urmata de Spania (1938). Оn prezent numai Grecia se mai conduce dupa aceeasi lege. la etapa contemporana determinata de o criza economica acuta si o politica sociala de proasta calitate. ne obliga sa mentionam ca оn privinta politicii familiale datele statistice oficiale din epoca socialista nu arata o diferenta fundamentala оntre lumea capitalista si statele socialiste. se mai vehiculeaza ideile nostalgice privitor la politica sociala оn URSS si RSSM. Cea mai veche lege оn domeniul alocatiilor familiale este cea a Italiei adoptata оn 1937.Urmarind clasificarea sistemelor de politica sociala facuta оn 1990 de catre G. XIX-lea.

energie. оn tarile socialiste -4. 14. rezultatele primelor doua decenii de guvernare comunista оn privinta protectiei sociale au fost notabile comparativ cu situatia interbelica. b) Paternalismul. Оn privinta numarului mediu al programelor de securitate sociala.I. chiar a celor cu venituri foarte mici. morbiditatea. оn tarile capitaliste dezvoltate acesta era 5. fiecare va deveni salariat de stat). Principalul mecanism al realizarii egalitarismului este redistribuirea. mai devreme sau mai tвrziu. transport public. acest sistem opera оn privinta indicilor esentiali ai consumului populatiei: chirii. a unor programe pentru mame si copii (alocatii. a fortei de munca. 4]. Tot criteriile statistice formale arata prezenta.universalismul asigurarilor sociale. 54 . оn tarile оn curs de dezvoltare 2. 17. . majoritatea serviciilor. оn mod artificial. Mortalitatea infantila. .9% оn tarile socialiste si numai 3. 44. care acopereau totalitatea salariatilor de stat (fiind 79 presupus ca. analfabetismul s-au redus spectaculos. Statul se implica оn cele mai importante aspecte ale vietii familiale si individuale. Regimurile comuniste sustin ideea desfiintarii discriminarilor оntre oameni si a administrarii centralizate si planificate a resurselor economice si noneconomice оn scopul dezvoltarii umane. оn tarile capitaliste dezvoltate. acest sistem actiona ca un sistem de beneficii universale.sistemul de distribuire a locuintelor prin оntreprinderi. p.) mult mai generoase decвt оn tarile capitaliste (cu exceptia celor scandinave) [IV. servicii. concedii etc.71.accesul gratuit la educatie si asistenta medicala.B.sistemul de preturi subventionate. alimente de baza. . Avвnd la оndemвna practic оn mod nelimitat avutia unei tari оntregi. Instrumentele acestui paternalism erau: . sa extinda asistenta medicala si reteaua de оnvatamвnt. Оn continuare vom prezenta cвteva trasaturi distinctive ale politicii sociale si familiale a regimurilor comuniste оn comparatie cu statele capitaliste: a) Egalitarismul. limitвnd veniturile primare (din munca) si sustinвnd veniturile secundare (din redistribuire) ale familiei.din P. Chiar оn conditiile de dupa cel de al doilea razboi mondial (cвnd venitul national si veniturile populatiei erau foarte reduse) statul a reusit sa sporeasca cheltuielile sociale. iar speranta de viata si nivelul de scolarizare al populatiei au crescut.5% оn tarile оn curs de dezvoltare [II. .ocuparea completa. оn politica statelor socialiste.70]. care asigura accesul la realizarea nevoilor fundamentale ale tuturor. fundamentat pe criterii neeconomice.

cвt si de modelele orientate spre pragmatism. problema locuintelor. Saracii si problema saraciei erau neglijate pentru ca.abolirea autonomiei fondului de asigurari sociale. inflatia). nevoile individuale sau ale unor grupuri particulare. ai caror amвndoi parintii nu lucrau. societatea nu mai facea nimic pentru a contracara persistenta ei оn planul real. atвt dorintelor si nevoilor populatiei cвt si necesitatilor unei economii eficiente. justificata de ratiunea primatului sferei productive оn raport cu sfera nonproductiva. Aceasta regula nu facea exceptii nici оn cazurile copiilor. imperativelor si primatului unui stat totalitar coercitiv. taranilor. Trei elemente. programele de indexare automata a pensiilor. 80 e) Centralismul excesiv si excluderea societatii civile de la elaborarea si aplicarea politicii familiale. dar nu si pentru cei care nu erau cuprinsi оn sfera activitatii social-economice (asistenta sociala era quaziignorata. marginalizata). acceptвnd protectia sociala pentru cei ce munceau (asigurari sociale). locuinta etc. dupa 1980.controlul total al statului asupra aspectelor de politica economica si sociala ce influenteaza viata de familie (veniturile. “marginale”. sistemul de securitate sociala era dezvoltat asimetric.). Desi suna paradoxal. subdezvoltata. lipseau оn cele socialiste: indemnizatia si ajutorul de somaj. Aceasta оndeparta politica statelor comuniste atвt de modelele orientate catre nevoile populatiei. asistenta medicala. urmare directa a naturii totalitare a regimului. socializarea copiilor. pensiile de boala sau incapacitate de munca nu acopereau toti beneficiarii posibili). liber-profesionistilor. ele nu existau. оn mod oficial. alocatiile pentru copii. d) Subordonarea obiectivelor politicii sociale si familiale dezvoltarii economice propagandistice. se traducea prin: . . Suprasolicitarea statutului de salariat a determinat devalorizarea sociala a statutului femeilor casnice. facвndu-le sa contravina. Statul nu proteja ceea ce nu putea controla. cheltuielile social-culturale оnregistreaza o scadere lenta. programele universale оn general (de exemplu. nu erau luate оn considerare.c) Ignorarea nevoilor reale.inclusiv pentru copii . оn mod practic. prezente оn statele capitaliste. dar a aratat un dezinteres total fata de grupurile cele mai defavorizate.era munca retribuita. a ocuparii fortei de munca. 55 . Astfel. Conditia pentru a obtine beneficiile de securitate sociala . Daca o problema era considerata rezolvata оn plan ideologic (de exemplu. Astfel. Astfel. statul comunist a avut o atitudine paternalista fata de majoritatea populatiei. fiind rezolvate o data pentru totdeauna. Fundamentarea predominant ideologica determina caracterul formal al multor prevederi si masuri.

asistenta medicala.inexistenta organismelor nonguvernamentale. оn ultimul deceniu datele obiective au aratat falimentul acestei politici: deteriorarea nivelului de trai. . aspecte critice ale vietii de familie. .sustinerea familiilor оn efortul de a face fata rigorilor tranzitiei. servicii de оngrijire a prescolarilor. penuria. principalele obiective ale politicii familiale оn aceasta perioada sunt: . stagnarea sau chiar scaderea indicatorilor consumului populatiei sau evolutia nefavorabila a unor indicatori demografici (mortalitatea infantila..rezultatele si efectele acestor sisteme nu au fost aceleasi. chiar daca regimurile totalitare au creat sisteme de politica familiala asemanatoare formal cu cele din tarile capitaliste dezvoltate (beneficiile pentru mame si copii. . asigurari sociale. 56 . speranta de viata). Principiile ce stau la baza suportului statului acordat familiilor se refera la: оntarirea familiei ca institutie. necesita raspuns trei оntrebari: ce trebuie mentinut asa cum este.asistenta sociala discretionara. un punct de оntвlnire a diverselor abordari sectoriale.limitarea consecintelor negative ale comportamentului familial modern asupra echilibrului demografic si cel social. 4]. asigurarea bunastarii copiilor. Оn aceasta perioada trebuie avuta оn vedere оmpletirea rolului familiei оn asigurarea protectiei.absenta conceptului de drepturi sociale din vocabularul politic. emanciparea femeii) . Ea оndeplineste functiuni capitale оn perioada de tranzitie. a lipsurilor si nerealizarilor aratate mai sus. Pornind de la analiza situatiei familiei si a politicii familiale existente. Оn concluzie. ce trebuie adaptat la economia de piata.limitarea cвmpului de actiune de nivel local. scaderea calitatii serviciilor sociale. administratia publica devenind din ce оn ce mai incapabila sa raspunda nevoilor reale ale populatiei (la aceasta contribuind si scaderea performantei economiei) [IV. 81 . egalitatea dintre barbati si femei. Chiar daca оn primii ani dupa razboi politica familiala si sociala a comunismului ar fi putut fi justificata (reducвnd saracia masiva si unele inegalitati). ceea ce face din aceasta institutie un pilon ce trebuie consolidat. De aceea. sau chiar a supravietuirii membrilor ei. De asemenea. trebuie facuta o distinctie clara оntre problemele generate de criza socialismului si cele legate de reforma economica si sociala. cu rolul retelelor institutionale si statale. оnvatamвnt. ce elemente noi trebuie introduse. familia reprezinta un cadru pentru abordarea completa si integrata a politicii sociale. Asa cum am mai aratat.

11]. actualmente. masuri speciale de protectie. o situatie foarte grea o au si familiile cu copii оn care un singur parinte lucreaza. a ajuns оn societatea noastra un fel de “paria”. colaboratorii “Cf. iar sotia este casnica.pentru depasirea pragului de subzistenta . protectia sociala va ramвne lipsita de eficienta. Acestea sunt: . care necesita un complement al carui cuantum se situeaza оntre 45% si 53% din VSMN. care . aceasta situatie grea fiind consecinta politicii duse оn anii regimului comunist (care forta si stimula femeile sa faca parte din populatia ocupata). Aceasta familie. Pentru aceste familii nu exista.familiile monoparentale cu cel putin 2 copii.familiile cu cel putin 2 copii si doar o singura persoana ocupata. care au nevoie de un complement оntre 20% si 46% din VSMN.Un studiu stiintific L'odyssee de la famille roumaine. . deseori. nu protejeaza оn mod real 57 . Bonneau. 4]. sotul lucreaza. toate avantajele noi introduse au fost contracarate de abrogarea sau deprecierea altora. a pus оn evidenta familiile cu cele mai mari riscuri оn ceea ce priveste diminuarea nivelului de trai si saracia. Оn general. precum si a nivelului de trai foarte redus оn perioada actuala. Astfel. Sistemul fiscal.familiile cu 3 si mai multi copii. de la care s-au mostenit majoritatea programelor sociale (cu exceptia beneficiilor de somaj). Modificarile recente nu au avut urmari semnificative asupra nivelului de trai al familiilor.familiile de vвrstnici оn care exista o singura pensie. iar valoarea reala a acestor prestatii a scazut mult. familiile de someri pe termen lung. desi оncearca sa promoveze impozite progresive. fluxurile transferurilor sociale nu se оndreapta catre tipurile de familii care au cea mai mare nevoie de protectie. “clasica” оn societatile occidentale оn care.necesita (оn medie) 44% din VSMN [IV. sistemul de alocatii pentru copii a devenit universal. care sa tina seama de specificul situatiei lor si sa contribuie la mentinerea veniturilor. efectuat оn Romвnia de M. care au nevoie de un complement mediu de 73% din VSMN. traditional. Smaranda Mezei”. familiile cu peste 3 copii. оn prezent. оmpiedicвnd degradarea iremediabila a nivelului lor de trai. . Atвt timp cвt nu sunt stabilite оn mod clar si justificat prioritatile. Astfel. History of Woman Suffrage [IV.familiile cu someri. оn Republica Moldova. o politica familiala? Noi credem ca eforturile statului оn aceasta directie sunt sustinute de reminiscentele politicii regimului anterior. a pus оn evidenta riscuri оn fata carora familiile nu sunt. . O alta analiza. actualmente. De asemenea. . Berthier si D. оntr-o situatie foarte grea sunt familiile monoparentale. protejate si a demonstrat ca. care au nevoie de 63108% din VSMN. Exista.

Propunerile noastre vizeaza constituirea unui pachet coerent de transferuri sociale pentru familii. Alocatii familiale. inflatie. care sa tina seama de tendintele de evolutie a familiei si a оntregii societati оn tara noastra. De asemenea. credite) оn sustinerea familiilor vulnerabile este practic inexistenta. Este necesar un nou echilibru оntre universalism si selectivitate. masurile existente avвnd un aspect formal si inconsistent iar respectivele familii lasate. este contracarat prin asigurari sociale. beneficii de maternitate). cresterea galopanta a pretului la locuinte etc. care ar fi ineficienta оn conditiile оn care saracia are proportii de masa. Оn aceasta perioada de tranzitie statul trebuie sa-si asume obligatia constitutionala de a asigura familiile si. оn mod traditional. care ar fi ineficient оn conditiile unei societati bazate pe diferentierea crescвnda a veniturilor familiilor. sa se descurce singure. sa creasca оn conditii de deprivare economica. care sa raspunda unor criterii de eligibilitate specifice. 2. оn majoritate. care. Оn perioada de tranzitie au aparut riscuri pe care societatea din Republica Moldova nu le cunostea anterior: somaj. оn general. Politica financiara (subventii. Оn actuala perioada trebuie redefinita notiunea de “risc social”. un rol primordial оl au alocatiile pentru copii. Astfel. care departajeaza sever familiile sarace de cele bogate. Nu putem ramвne la vechiul universalism al regimului trecut. au si multi copii). оn special. Costul ridicat al copilului reiese si din analiza saraciei pe tipuri de familii. Putem conchide ca statul nu are ca obiectiv explicit si eficient protectia familiilor defavorizate.82 familiile cu venituri mici (care. subventiile fiind suprimate. nu putem adopta modelul protectiei bazate pe programe sociale puternic focalizate. mai mult sau mai putin. lipsa locuintei. Singurele programe sociale care functioneaza cвt de cвt eficient sunt cele cu regim de asigurari sociale (pensii. 58 . Singura solutie pentru protejarea оn fata acestor riscuri este diversificarea gamei de alocatii Familiale. Nu este deci de mirare prabusirea natalitatii si nici cea a nuptialitatii. precum si de tendintele оn dezvoltarea politicii sociale familiale pe plan mondial. astfel largite. iar creditele neoperationale. Familiile fara copii si persoanele singure sunt astfel situate mult mai bine din punct de vedere material. Astfel: 1. beneficii de somaj. la a caror crestere si educatie contribuie alaturi de parinti. noile generatii de copii sunt silite. printre alocatiile familiale. bunastarea copiilor. ar diminua treptat nevoia de asistenta sociala. Aceste beneficii ar trebui sa aiba оn vedere nevoile specifice pentru diferite tipuri de familii (оn special cele cu copii) si nu doar pe ale celor foarte sarace. Desigur.

familiei оi revine rolul central оn procesul de protectie a drepturilor copilului. 5. 83 Оn Republica Moldova. indiferent daca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. mamei si copilului gasim si оn Constitutia Spaniei. оn special оn privinta familiilor numeroase. Astfel. care sunt egali оn fata legii. 66. pe plan mondial exista o tendinta de expansiune a lor. 67) [I. 4. Оn asa fel. copiii si tineretul. 39 proclama ca puterile publice asigura protectia sociala. prin masuri economice. p. Parintii trebuie sa acorde asistenta copiilor оn toate domeniile.439]. Puterile publice asigura si protectia copiilor. si a mamelor.3. Republica оnlesneste. prevederi cu privire la sprijinirea mamei оnainte si dupa nasterea copilului. Оn privinta beneficiilor de maternitate. ocrotirea femeilor si a tinerelor оn cвmpul muncii. platit la nivelul cosului de consum. art. pe toata durata minoritatii si оn celelalte cazuri prevazute de lege. juridica si morala. de a-si creste si de a-si educa copiii. indiferent de filiatie. 95]. legea prevede modalitatile de оndeplinire a acestor obligatii. economica si juridica a familiei. Astfel. оnlesnind dezvoltarea institutiilor corespunzatoare acestui scop (art. Copiii se bucura de protectia reglementata оn acordurile internationale care vegheaza asupra drepturilor lor [I. Acest fapt ar avea urmari benefice asupra cresterii si educarii copiilor si a оncurajarii natalitatii si ar slabi presiunea asupra pietei muncii. p. Fiind conforme documentelor internationale. precum si prevederi cu privire la drepturile si obligatiile parintilor si ale statului fata de copii. Prevederi ce tin de protectia familiei. parintii fiind acei care asigura asistenta si ocrotirea lor. Republica protejeaza maternitatea. 30). constitutiile multor state consacra prevederi cu referire la protectia speciala acordata de catre stat familiei. mamei si copilului. formarea familiei si оndeplinirea оndatoririlor acesteia. 49. compatibila cu drepturile membrilor familiei legitime. prin traditie legiferata de legislatiile nationale. ocrotirea copilului (art. asigurвnd copiilor nascuti оn afara casatoriei оntreaga protectie. de asemenea. Legea reglementeaza stabilirea paternitatii. Legea reglementeaza normele si limitele pentru stabilirea paternitatii (art. Ori de cвte ori оnsa parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii 59 . p. 525]. Constitutia Republicii Italiene stipuleaza ca este datoria si dreptul parintilor de a-si оntretine. chiar daca sunt nascuti оn afara casatoriei. indiferent de starea lor civila. Оn cazul incapacitatii parintilor. directia de evolutie ar putea fi aceea de prelungire a concediului pentru оngrijirea copilului pвna la оndeplinirea vвrstei de 3 ani a copilului. 31) [I. Оn Constitutia Republicii Ungare gasim.

25]. activitati culturale si sportive. au hotarвt sa acorde alocatii speciale proportional cu numarul copiilor avuti оn оngrijire. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. sunt educati оn familie. 48-49]. organizarea timpului liber – tabere de vacanta. Izvoarele de оntretinere a copiilor оn majoritatea familiilor le constituie salariile si alte venituri 84 provenite din munca ale parintilor. s-a ridicat la 50. cвt si de corelatia dintre membrii apti si inapti de munca [II. Bugetul familial. a оncercat sa dezvolte o politica orientata оn mod accentuat spre copil. 105]. industriasii belgieni. 60 . оn special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. 66-67]. Astfel. оn timp ce оn alte 67 de tari. Din aceste considerente. 47. Оn anul 1981. fiind format din anumite parti depuse de catre unul sau alt membru. p. dar aceasta restrictie a fost ulterior scoasa [II. Оn urma valului general de revendicari salariale. оn 1932. p. 19. precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara оngrijire parinteasca [II. p. p. care. 8. Actualmente pentru desemnarea alocatiilor care se atribuie оn favoarea familiei se foloseste termenul „prestatii familiale”. dupa al doilea razboi mondial. numarul tarilor care au instituit regimul de alocatii familiale. Copiii constituie o categorie de persoane care nu dispun de mijloace de existenta proprii. 47. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. Primele regimuri de alocatii familiale au aparut оn Belgia si оn Franta. оntr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. creвnd un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor acestuia. gradinite. finantate оn оntregime de bugetul statului. si cei francezi. la finantare participau alaturi de stat si patronii [IV. distribuirea cu prioritate a locuintelor. La оnceput doar familiile cu venituri scazute aveau dreptul la prestatii. оn interiorul familiei ele оsi pierd caracterul individual si sunt оndreptate spre satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor.copilului оn mediul familial. Datorita faptului ca copiii. educatie si оnvatamвnt obligatoriu si gratuit. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membru al unei familii concrete depinde atвt de venitul total al familiei. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. acest regim de prestatii va trece оn оntregime оn grija statului оn foarte multe tari. Nascut din initiativa privata. de regula. Оn acest domeniu prezinta interes experienta URSS. Primul regim de alocatii familiale instituit de stat pe principiul serviciului public a aparut оn Noua Zeelanda оn 1926. оn anul 1930.

complementul familial). uniuni libere cu sau fara copii. Оn Statele Unite. o noua indemnizatie speciala de „asistenta materna”. prestatii legate de nastere si de mica copilarie (alocatie pentru al doilea nascut. conditii de atribuire. fiind diferite ca suma. 76. prestatii legate de izolare (alocatia de parinte solitar. odata cu venirea Presedintelui Clinton la putere [II. Ele pot reprezenta o suma fixa sau sunt stabilite оn functie de venitul familiei. Este impresionant acest efort al statului francez pentru sustinerea familiei оn forma sa traditionala. 31. sau оn raport de vвrsta acestora. destinatie. dreptul femeii la concediul de maternitate a fost legiferat nu demult. p. alocatii de оngrijire a copilului la domiciliu). cum este оn cazul Frantei. prestatii de vocatie specifica (alocatie de оnceput de an scolar. ajutoarele оn favoarea familiilor cu multi copii sunt foarte numeroase si diversificate. iar din 1990. p. problema concediului de maternitate a fost solutionata оn Statele Unite doar catre finele sec. 464-519]. La nivel federal. ei оnsisi divortati sau separati etc. numarul de copii оn оngrijire. Astfel. vazвnd оn aceasta o оncalcare a drepturilor lor. 117-118]. Acest regim complex cuprinde urmatoarele grupe de prestatii: prestatii de оntretinere (alocatii familiale. fiind fixata оntre 14 si 16 ani. sau pot fi diminuate sau chiar stopate dupa un anumit numar de 85 copii. unde lupta femeii pentru drepturile sale pe parcursul ultimelor doua secole a luat uneori forme dramatice. Valoarea prestatiilor difera de la o tara la alta si poate fi cuprinsa оntre 3% si 25% dintr-un cвstig mediu. sot.Prestatiile familiale оn bani pot оmbraca o mare diversitate de forme. Оn unele tari. Legislatiile unor state prevad asa-numitele prestatii progresive. Оn Rusia femeile beneficiaza de un concediu de maternitate cu durata de 70 de zile 61 . Aceasta limita poate fi mai ridicata оn cazul copiilor care urmeaza o scoala. оn functie de politica demografica pe care o duce statul. copii оn оngrijire. ajutoare pentru locuinta). al XX-lea. De asemenea. difera si vвrsta copiilor pвna la care se acorda prestatiile. preocupati de tema drepturilor femeii. Unii autori americani. precum si pentru preоntвmpinarea unor situatii izvorвte din noile stiluri de viata care au dus la aparitia unor mari diversitati ale vietii familiale: familii monoparentale. 21. aduc exemple de greve ale barbatilor-profesori care protesteaza contra оncercarii unor state de a fixa concedii de maternitate pentru femeile-profesoare. familii compuse din parinti. p. оncepвnd cu al doilea copil. alocatiile pentru copii pot fi universale sau conditionate. sotie. alocatia de sustinere a familiei). care da posibilitatea tinerelor mame sa-si supravegheze copiii pвna la vвrsta de 6 ani [II. alocatie pentru o educatie speciala. sunt studenti sau sufera de o invaliditate [II. unde natalitatea a scazut foarte mult. alocatie parentala оn scopul educatiei. 396]. оn crestere.

alocatia de stat pentru copii este una dintre principalele indemnizatii de asistenta sociala ce consta оntr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii оn vederea acoperirii nevoilor de crestere si educatie a acestora [I.calendaristice pвna la nastere si 70 de zile calendaristice dupa nastere (оn cazul unor nasteri complicate – 86 de zile.287]. de asemenea. 27. Conform acestei legi. un sir de masuri de sustinere a familiei. care se indexeaza prin hotarвre de Guvern. Cuantumul alocatiei este stabilit оntr-o suma fixa ce se plateste lunar. indemnizatia de nastere si ajutorul de urgenta. familiilor cu multi copii urmeaza sa li se plateasca o alocatie suplimentara. 404-405]. p. Familiile cu mai mult de doi copii vor fi. efectuat de Banca Mondiala оn Romвnia si оn majoritatea tarilor din regiune. pentru fiecare copil nascut ulterior. 31. p. indiferent de calitatea de salariat a parintelui. 335]. Оn Republica Moldova. “saracia afecteaza оn cele mai multe cazuri familiile mari sau cele monoparentale. Legislatia Romвniei prevede. Aceasta indemnizatie este adresata familiilor cu doi si mai multi copii оn vederea ameliorarii situatiei lor familiale. o singura data. mamei si copilului. reiesind din raportul UNICEF pentru aa. 28. cele mai expuse riscului de a 62 . 2000-2001. la cerere [I. Оntr-un studiu asupra saraciei. 29. probabil. Probabilitatea ca o familie cu trei sau mai multi copii sa traiasca оn saracie este mare. De aceea. la nasterea a doi sau mai multi copii – 110 zile (art. 86 Legislatia Romвniei prevede pentru familiile cu copii o indemnizatie familiala de asistenta sociala speciala ce consta dintr-o suma de bani suportata de bugetul de stat оn scopul atenuarii consecintelor reformei оn domeniul economic [I. indemnizatia de nastere se acorda mamelor care au nascut mai mult de un copil. mai ales оn conditiile scaderii semnificative a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei. 324]. alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi afectate de saracie este cea mai mare [II. p. lucratorii agricoli si populatia rurala. Conform acestei Legi. Datele studiate despre tarile aflate оn tranzitia economica arata ca cea mai grea povara a ajustarii economice o sufera copiii. оncepвnd cu al doilea copil. Astfel. Legea data are o semnificatie importanta. indiferent de numarul copiilor. s-a aratat ca saracia este strвns legata de dimensiunea familiei si de numarul de copii. Astfel. Cuantumul alocatiei reprezinta o suma fixa. p. de ajutor beneficiaza fiecare copil. deoarece confirma principiul universalitatii subventiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a ajutorului de stat pentru copii. Оn cadrul indemnizatiilor familiale putem enumera si ajutorul care se acorda sotiilor celor care оsi satisfac serviciul militar obligatoriu. 165 Codul muncii).

Оn Spania exista o diferentiere a ariei de acoperire a sistemului de alocatii familiale оn functie de caracterul contributoriu sau noncontributoriu al beneficiarului. astfel оncвt ar fi foarte greu ca procentul platit de angajator sa nu satisfaca aceasta conditie si angajatii sai sa nu beneficieze de alocatie [II. conform careia beneficiaza de alocatii familiale: angajatii din sectorul public sau privat.6% din cвstiguri.84% platit de angajatori din fondul de salarii si din numeroase subventii acordate de catre stat. iar cea a angajatorilor de pвna la 23. sunt privati de alocatia platita de catre stat. beneficiarii de asistenta sociala. Patru sute de mii de persoane din familiile cu cinci sau mai multi membri оsi duc astfel viata оn saracie” [III. somerii si pensionarii care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Pentru micii оntreprinzatori si pentru pensionarii din acest sector exista reglementari separate care stabilesc criteriile de acordare a alocatiilor familiale si sursele de finantare ale acestora. Acest plafon se situeaza sub nivelul salariului minim pe economie. оn timp ce statul nu contribuie cu nimic la finantarea alocatiilor familiale. 87 Оn sistemele analizate exista trei surse principale de finantare a alocatiilor familiale: angajatii. Оn Spania contributia angajatilor este de pвna la 4. p. La sectiunea contributorie sunt incluse categoriile enuntate anterior. Оn Italia angajatii nu contribuie direct la finantarea alocatiilor familiale. care primesc alocatia echivalenta de la angajator. Procentul contributiei acestora variaza de la stat la stat si exista tari оn care nu toti cei trei factori contribuie la finantarea alocatiilor familiale. Оn celelalte tari nu exista reglementari speciale pentru rezidentii straini legali care au copii оn оngrijire. procente care variaza оn functie de unsprezece categorii ocupationale. Оn Grecia angajatii si angajatorii contribuie cu acelasi procent (1%) din cвstiguri. angajatorii si statul. respectiv. a angajatorilor cu 23. 63 . Оn Grecia angajatii sectorului privat. Оn statele europene este promovata o politica sociala.4% din cвstiguri si o cota contributorie voluntara de pвna la 32%. statul finantвnd sistemul non-contribuitoriu (dedicat rezidentilor straini legali) din veniturile generale. 2.8%. 26. Micii оntreprinzatori au o cota contributorie obligatorie de pвna la 25.75% din fondul de salarii si a statului cu subventii de 2. Procentul platit de angajatori raportat la numarul de salariati care beneficiaza de alocatii familiale trebuie sa depaseasca un plafon minim pentru ca salariatii respectivului angajator sa beneficieze de alocatii familiale. fondurile provenind din procentul de 4. din fondul de salarii. iar sectiunea noncontributorie cuprinde rezidentii straini legali care nu beneficiaza de alte programe publice.15]. Оn Portugalia finantarea este asigurata de contributia angajatilor cu 11% din cвstiguri. p.trai оn saracie.62].7% din venituri.

numai оn Portugalia limita de vвrsta este de 15 ani. Vвrsta pвna la care se acorda alocatia familiala este de 18 ani оn majoritatea statelor. Pentru situatia оn care copilul este student. Spania si Italia). оn modelul european schema de alocare selectiva este mult mai eficienta. Trecerea la o schema selectiva de alocare a beneficiilor. . iar оn Italia si Spania nu exista prelungire a limitei de vвrsta pentru studenti [II.Criteriile de stabilire a cotei copiilor pentru care se acorda alocatia familiala sunt bazate pe vвrsta copilului. Franta si Luxemburg. Factorii relevanti ai sistemelor de alocatii care favorizeaza familia sunt considerati a fi caracterul progresiv al sumei alocate оn functie de numarul de copii (Grecia. majorarea sumei odata cu оnaintarea оn vвrsta (Portugalia. nu exista limita de vвrsta. limita de vвrsta variaza de la 22 de ani оn Grecia la 25 de ani оn Portugalia. Italia. Оn conceptia Uniunii Europene alocatiile familiale exprimate оn procente fata de produsul global brut dovedeste efortul statului de a sprijini familia si politica sa fata de aceasta celula de baza a societatii. Portugalia). Asadar.Progresul realizat de statele europene dupa aderarea la Uniunea Europeana si adaptarea sistemului lor de alocatii familiale cerintelor Uniunii sunt vectori pe care Republica Moldova i-ar putea prelua si aplica situatiei din tara noastra. se remarca o reducere a procentului alocatiilor familiale datorita sporirii numarului de beneficiari. Оn anii ’80.Problema protectiei sociale pe care statul o asigura copilului si familiei este departe de a fi o problema rezolvata chiar si оn tarile modelului european de politici sociale. 2. Оn Spania aceasta prevedere este valabila daca gradul de invaliditate depaseste 65%. Si daca оn Republica Moldova schema de alocare universala este una costisitoare si ineficienta оn оndeplinirea scopurilor pentru care a fost adoptata. la nivelul Uniunii Europene. Portugalia) si limita de vвrsta de 18 ani (existenta оn Grecia. permitвnd apropierea mai clara de obiectivul declarat al echitatii sociale a copiilor pe care sistemele de alocatii familiale оsi propun sa-l asigure. оn baza celor constatate оn prezentul paragraf tragem urmatoarele concluzii: . iar оn Portugalia este valabila doar daca respectivul copil nu beneficiaza de pensie speciala pe viata. precum si instituirea unui sistem 64 . Italia. Daca este vorba despre un copil cu un anumit grad de invaliditate. statutul social si statutul parintelui оn оngrijirea caruia se afla copilul. gradul de invaliditate. stabilirea cuantumului alocatiei оn functie de venitul familiei (Grecia. dar numai оn cazul copiilor cu 88 handicap).64]. Numai trei dintre statele Uniunii Europene оndeplinesc simultan cele patru criterii considerate favorabile familiei: Belgia. p. dar-mite оn Republica Moldova.

Concluzia foarte clara este ca aceste familii. Pe masura ce se dezvolta. dar cu influente largi. Aplicarea acestui principiu оntotdeauna trebuie pusa оn functie de etapa ontogenetica de dezvoltare a copilului.Salariul mediu nu permite un nivel decent de viata. Este discutabila problema cu privire la modul de stabilire a ceea ce trebuie sa se faca оn interesul superior al copilului: adultii sau copiii? [II. p.Mutatiile produse оn contemporaneitate оn substanta conceptului de familie ar trebui extinse pentru a se putea realiza o protectie sociala eficienta a copiilor.principiul interesului superior al copilului. Reprezentantii paternalismului considera ca ceea ce este bine pentru copil trebuie sa fie stabilit de societate sau de familie оn baza convingerii ca anumite conditii sunt considerate a fi оn interesul superior al copilului. desi au o situatie deosebit de grea. 65 . Consideram. Protectia drepturilor mamei si copilului оn mediul familial Protectia drepturilor copilului prin parinti se sprijina pe un ansamblu de principii. statutul muncii casnice nu este reglementat. 89 3 3. ar permite o mai buna directionare a veniturilor catre un ajutor substantial acordat selectiv acelor familii cu copii care au o reala nevoie de ajutor. instruirea si pregatirea profesionala a acestuia. Include un interes primordial obstesc. sustinвnd de altfel sistemul propus de savantul finlandez John Eekelaar. conform caruia parintii sunt obligati sa оngrijeasca de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. potrivit capacitatilor lui. pentru posibilitatea juridica acordata acestuia de a-si exprima propriul punct de vedere оn deciziile care-i afecteaza direct viata. care sunt de fapt grupul tinta al оntregului efort facut de stat оn domeniul protectiei sociale prin intermediul politicilor оndreptate catre sprijinirea familiei. de a lua hotarвri оn nume propriu. si anume: . de nevoile sale speciale. . 42-61]. efortul gospodinei si al mamei ramвnвnd nerecompensat si nerecunoscut pe plan social. spre a-l face util colectivitatii. care. desi transformata. Adeptii autodeterminarii pledeaza pentru drepturile copilului. de educatia. Оn aceste conditii. ca copilul trebuie sa se afle оntr-un mediu protectiv. nu sunt mai protejate. . Referitor la tema data exista doua curente majore: paternalismul si autodeterminarea. 25. ramвne оn continuare o structura sociala pe care se bazeaza stabilitatea si dezvoltarea sociala a oricarui stat modern. pe care le gasim incorporate оn legislatiile nationale ale statelor de drept.contributoriu. care ar elibera statul de o parte din cheltuielile bugetare pe care acesta le suporta pentru alocatiile familiale.

administrarea bunurilor. 30. unul dintre motivele pentru care SUA na ratificat Conventia cu privire la drepturile copilului (desi a semnat-o оn 1995) este „amestecul оn viata privata de familie”. оn mare masura. de copil insufla оncrederea ca el este оn interesul superior al acestuia [II. relatiile dintre parinti si copii apartin domeniului. . dupa parerea noastra.egalitatea ambilor parinti în exercitarea drepturilor si îndatoririlor parintesti fata de copii. precum si al presiunilor feministe оn efortul lor de a distruge inegalitatea dintre sexe. este binevenita. reprezentвnd baza asigurarii cвt mai depline a ocrotirii minorului. p. ultima tentativa de a anihila drepturile parintilor etc. p.egalitatea în drepturi a copiilor fara deosebire sunt ei din casatorie sau din afara casatoriei. inclusiv educatia si оnvatamвntul copiilor. Controlul statului. 66 . оncredintarea copiilor etc. Evident ca viata privata trebuie protejata de interventiile arbitrare. De unele publicatii Conventia a fost apreciata оn termeni foarte duri drept cel mai periculos atac la adresa drepturilor parintesti din istoria SUA. 196-197]. p. La momentul actual legislatia tarilor dezvoltate stipuleaza ca toate problemele legate de casatorie. protectia vietii private se limiteaza la respectul pentru demnitatea si integritatea persoanei [II. 25. asupra modului оn care parintii оsi realizeaza drepturile si оndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului.134]. Prin traditie. alegerea locului resedintei. prin intermediul unor organisme specializate. [II. 47-48]. efectul dezvoltarii miscarii pentru drepturile omului. de catre ambii parinti. . dar chiar daca nu este posibila trasarea unui hotar net оntre privat si public.independenta patrimoniala dintre parinti si copii presupune ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui. 90 . Ideea precum ca statul ar putea interveni оn acest proces sau ca ar avea o obligatie оn acest sens a trezit nenumarate controverse. оn afara de dreptul la mostenire si la оntretinere. Faptul ca rezultatul a fost determinat. fiind.el este оncurajat sa actioneze asupra acestor influente оn asa fel оncвt copilul оnsusi sa contribuie la rezultat. Este de data recenta оn majoritatea legislatiilor europene. Continutul ocrotirii parintesti nu difera este copilul din casatorie. De exemplu. din afara casatoriei sau din adoptie. 8.exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor parintesti se fac sub îndrumarea si controlul efectiv si continuu al statului. se solutioneaza reiesind din principiul egalitatii sotilor. . Implicarea statului оn ocrotirea copiilor este de data relativ recenta. considerat pвna nu demult tabu al vietii private. cel putin partial.

Pe de o parte. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil presupune ca parintii. 28.dar fara ca sa se intervina excesiv оn viata privata. intelectuala. fie decaderea din drepturile parintesti. p. оn procesul оngrijirii si educarii copilului. Ocrotirea minorului prin parinti оn statele dezvoltate se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si оndatoririle parintesti atвt fata de persoana copilului minor. Transformarea familiei nucleare traditionale – revolutia familiei. politica. cвt si fata de bunurile sale. a neglijentei. p. familiale si private. intrвnd оn conflict cu dispozitiile legislatiilor nationale si ale legislatiei internationale cu privire la protectia vietii intime. Parintii pot sa ia fata de copii si unele masuri mai severe. Оn cazul оn care aceasta metoda se dovedeste nesatisfacatoare. cum o denumesc unii autori – s-a produs sub impactul unei multitudini de factori de natura economica. ea prevede obligatia pozitiva a parintilor de a satisface trebuintele copilului оn conformitate cu particularitatile de dezvoltare si cu nevoile sale speciale. dreptul de a cere оnapoierea copilului de la persoana care оl tine fara drept. Obligatia de a asigura sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului are o dimensiune dubla. dar acestea nu trebuie sa depaseasca limitele unui comportament firesc al parintelui fata de copil si sa nu primejduiasca dezvoltarea lui fizica. dreptul de avea legaturi personale cu copilul. conferindu-i noi roluri si destinatii. mustrarea etc. ea 91 reprezinta si o obligatie negativa care prevede protectia copilului оmpotriva abuzului fizic. dreptul si оndatorirea de a educa copilul. dreptul de a decide cu privire la оntinderea obligatiei de оntretinere datorata copilului. 28. Printre drepturile si оndatoririle parintilor cu privire la persoana copilului putem cita dreptul si оndatorirea de a оngriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. psihic si emotional. mai exigente. dreptul de a consimti adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei [II. Societatea moderna modifica esential fundamentul familiei. Pe de alta parte. 533]. morala 67 . morala ori sanatatea copilului. Masura care depaseste aceste limite оn functie de gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil justifica fie plasamentul copilului unei persoane sau familii. fie sanctiunea penala pentru relele tratamente aplicate minorului [II. parintii au dreptul de a aplica оn interesul acestora masuri disciplinare: observatia. 528-529]. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de el. dreptul de a stabili locuinta copilului. dreptul de a creste personal copilul. оndatorirea de a asigura оnvatatura si pregatirea profesionala a copilului. trebuie sa foloseasca metoda convingerii. a unor practici care ar putea dauna sanatatii sale etc. instructвndu-l astfel оncвt acesta sasi poata da seama de ce este bine si ce este rau si sa aleaga singur calea cea buna.

Оn situatia custodiei comune ei au drepturi si оndatoriri egale fata de copiii lor minori [II. 92 astfel de efecte sunt benefice. ducвnd. cel putin. Cercetarile arata ca acesti copii ajunsi la maturitate denota un nivel de educatie mai redus. concubinajul. 55. cum ar fi legiferarea egalitatii оn drepturi a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie.si juridica. Spre exemplu. Studiile si cercetarile оn domeniul relatiilor de familie au evidentiat faptul ca оntretinerea relatiilor cu ambii parinti este esentiala pentru dezvoltarea intelectuala si moral-afectiva a copilului. au generat schimbari majore оn legislatia civila. 58]. p. 54. casatoriile deschise. оn perioada pubertatii si adolescentei). la comportamente deviante ale copiilor (оn special. p. comunitatile si „mariajele” оntre homosexuali. Divortul are de asemenea consecinte psihologice dramatice. Aceasta influenta a avut efecte atвt pozitive. 8. din Canada. care-si desfasoara activitatea pe lвnga instanta. Separarea intervenita оntre parinti prin divort afecteaza decisiv relatiile copilului cu cei doi parinti. familia monoparentala. Urmarile asupra copiilor din familiile dezorganizate pot fi de durata. Evenimentele din lumea contemporana ne pun оn fata unei game orbitoare de noi optiuni оn materie de relatii familiale. Оn acest scop unele legislatii civile reglementeaza custodia comuna a sotilor [II. centrata pe mediere si conciliere. cвt si negative asupra protectiei si ocrotirii drepturilor copilului: cresterea considerabila a numarului de divorturi a avut un impact negativ asupra copilului. copiii pierd contactul cu parintele detasat. cum ar fi celibatul. Aproape toti copiii vor ca parintii lor sa fie оmpreuna sau. Deseori. separarea parintilor lor fiind greu de acceptat pentru acestia. Australia etc. Aceste transformari si mutatii au influentat direct protectia si ocrotirea drepturilor copilului. printr-o procedura progresiva. legislatia prevede ca оn cazul separarii prin divort parintii se pot оntelege asupra custodiei comune a copiilor sau doar a unuia dintre ei. a familiei si copilului оn majoritatea tarilor occidentale.. Aceste servicii sunt asigurate de asistenti sociali. cuplul fara descendenti. ei fiind impusi adesea sa se pronunte оmpotriva partii adverse. sunt antrenati оn munci mai putin 68 . e binevenita pastrarea relatiilor cu ambii parinti si dupa separarea prin divort. 74]. 215]. care judeca numai cauze nascute sau legate de relatiile de familie. familiile reconstituite. p. Оn caz de neоntelegere. Оn aceste cazuri este binevenita practica instantelor pentru familie din unele tari europene. Din acest motiv. оn Danemarca. instanta decide tinвnd cont de interesul superior al copilului. Оn situatiile оn care cauza divortului a fost violenta domestica. Trauma este accentuata de implicarea copiilor оn procedura judiciara. uneori. sa aiba оncrederea ca nici unul dintre parinti nu i-a abandonat si nici nu are intentia sa o faca [II. Divortul este traumatizant pentru copii.

reforma protectiei sociale a familiei trebuie sa cuprinda: . diversificare. neglijenta educativa.prevenirea institutionalizarii copiilor si crearea serviciilor care sa ajute revenirea lor оn propriile familii sau оn alte familii permanente (adoptia. programe de prevenire a acestor fenomene. b) sustinerea familiilor. c) simpla crestere a cheltuielilor sociale. d) strategia veniturilor (redistribuirea) amelioreaza temporar situatia familiilor cu dificultati materiale. delincventa. Acestea necesita. оn special.violenta.restructurarea bugetara. cresterea calitatii. alcoolismul. birocratice si dificil de parcurs. dar poate avea consecinte negative asupra stimularii economice. care nu au venitul minim stabilit ca prag oficial al saraciei. оn multe cazuri. Fenomene deviante . оn Republica Moldova gama serviciilor oferite familiilor оn general. Ca rezultat. оncredintarea). Оn concluzie. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa nasca la rвndul lor copii la vвrsta prematura. fara a le scoate оnsa din statutul de saracie.prestigioase. somajul. Оn prezent se impun оndeosebi doua prioritati: . ameliorarea administratiei lor. de inovare si de atingere a unor obiective de perspectiva. Prin urmare. flexibilitatea institutionala. .reprezinta prioritatile serviciilor sociale pentru familii si ale asistentilor sociali. o reorganizare fundamentala оn urmatoarele directii: extindere. libertatea de a coexista a serviciilor publice si celor private. Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii. lipsa de locuinta. cu venituri mai mici decвt cei proveniti din familii complete. delincventa. 93 Оn opinia noastra. persecutia parinteasca . si familiilor care trec prin diferite stari de criza. alcoolismul. fara a creste eficienta utilizarii lor nu este o solutie. un rol important оn cresterea calitatii relatiilor interfamiliale оl au serviciile sociale familiale. оn tara noastra. plasamentul. Caile de patrundere оn sistemul de servicii sunt neclare. caracteristic si baietilor. Sunt necesare.crearea de servicii care sa sprijine familiile vulnerabile la domiciliu. оn general. complexe. Acest lucru este. de asemenea. politica familiala trebuie sa aiba оn vedere: a) preventia si ameliorarea aspectelor negative imediate оn viata de familie. este foarte restrвnsa. dar sa permita si o abordare pozitiva. cu multi ani оnaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni cu reverberatii оn viata ulterioara. contribuie la ridicarea nivelului de trai al acestor familii. Majoritatea serviciilor pentru familii sunt axate pe serviciile medicale si nu cuprind problemele sociale ale familiilor: saracia. influenta divortului asupra echilibrului individual si social оncepe. 69 . prostitutia. Actualmente.

70 . 24. doar opt adulti din zece se joaca din cвnd оn cвnd cu copiii lor. Familia are responsabilitatea primordiala pentru оngrijirea si ocrotirea copiilor.. copiii nu au nici o jucarie [IV. 4]. Potrivit aceleiasi cercetari. Doar patru parinti din zece le spun copiilor povestea de seara. Totodata. iar fiecare al zecelea copil de cinci-sapte ani nu cunoaste nici o figura geometrica. interventia judecatorilor оn caz de abuz sexual sau neglijare parentala. оn fiecare al treilea caz оn care parintii afirmau ca ar avea destule jucarii. iar 40. alternative eficiente la institutionalizare.strategia institutionala. neglijarii si abandonului. 4].оn orase. 3 4 Violenta оn familie Оn 58 la suta din familiile cu copii de pвna la 7 ani din satele Republicii Moldova nu exista nici o carte. . Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza оn urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare. Doar cinci copii din zece sunt pregatiti pentru scoala. excluderii din scoala. La realizarea acestui studiu au fost intervievati 1184 de familii cu 1503 copii. o mare parte dintre copiii ramasi acasa „devin victime ale unei 94 alimentatii necorespunzatoare. eliminarea confuziei dintre puterea executiva si cea judecatoreasca оn aplicarea legislatiei. eliminarea paralelismelor si a golurilor оn functionarea institutiilor implicate оn protectia familiei. p. efectuat cu sprijinul UNICEF. p. Jumatate din parinti au spus ca nu au suficiente jucarii pentru copii.5% . Acestea sunt cвteva din datele Studiului national "Dezvoltarea timpurie a copilului оn Moldova". 6. Media pentru tara la acest capitol este de 44%.cadrul juridic legislativ (condamnarea juridica a violentei оn familie. dintre care 59. iar sapte din zece o fac foarte rar. copiii aveau doar una sau doua. Оn opt familii dintr-o suta. Cunoasterea valorilor culturale si a normelor societatii оncepe оn familie. de la nastere pвna la adolescenta. precum si ale infractionalitatii juvenile si consumului de droguri si alcool” [IV. iar tatii o fac оn trei cazuri dintr-o suta. reglementarea statutului femeii si a muncii casnice. Studiul mai demonstreaza ca fiecare al patrulea copil de trei-patru ani din Republica Moldova nu deosebeste nici o culoare. Astfel.5% locuiesc оn sate.

mult mai raspвndit decвt arata sondajele. izolarea de prieteni. lucrurilor personale ale victimei. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. 5]. Оn acest scop. toate institutiile sociale trebuie sa respecte si sa sprijine eforturile parintilor si ale altor ocrotitori legali de a educa copiii оn mediul familial [I. furturi. iar toate tipurile de violenta fizica sau psihica оmpotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale [I. familie sau de alte potentiale surse de sprijin. fapt ce le face sa se izoleze. оntr-o atmosfera de fericire. Оn viziunea Parlamentului European. devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. care constituie un teren de manifestare a violentei domestice. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspвndit. Ele devin sistematizate оn ochii celorlalti. comunicarea. p. refuzul accesului la resurse financiare. respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului. Pe de alta parte. Atacul fizic sau sexual poate fi оnsotit de intimidari sau abuzuri verbale. care are loc оntre membrii unei familii. оn urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. amenintari si atacuri care оn unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. care a avut loc оn prezent sau оn trecut. 95 devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. izolarea de prieteni si familie.Pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor copiii trebuie sa creasca оn mediul familial. prietenii. Abuzul оn interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. оn vreme ce la locul de munca ramвne o 71 . 173]. fizic sau emotional. alimentelor. personalitatea barbatilor violenti este caracterizata prin lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. Din punct de vedere clinic. dragoste si оntelegere. Pentru partenerii violenti. оn mediul intim al caminului. amenintari facute la adresa altor persoane importante pentru victima. 44]. deplasarilor. o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare. Familia. o ranire fizica оn cadrul relatiei dintre partenerii sociali. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. controlul asupra banilor. inclusiv a copiilor. vecinii. distrugerea bunurilor care apartin victimei. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa оntretina relatii sociale оn cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata obtine un sprijin. Desi pвna de curвnd se credea ca femeia este cel mai des victima violentei оn familie. colegii. telefonului si a altor surse de оngrijire si protectie”. Se numeste „violenta оn familie” orice act vatamator. din simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor [III. 13.

Cercetarile demonstreaza ca traumatizarea copiilor care cresc оntr-o atmosfera de violenta. eliminare. pericole fizice. copilul devine cel mai adesea neglijat. scolare: neоncredere. accidente. lipsa de maniere sociale. expusi la accidente оn casa si оn afara casei. se constata ca familia se afla оntr-o criza. ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza оn momentele critice de violenta. Pe de o parte. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure оngrijirile de baza necesare copilului (hrana. Functia principala a familiei. si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. enurezie. este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata decвt оn cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor [III. psihologice: neоncredere оn sine. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. de dragoste) sunt profund neglijate. Evaluarile facute de sociologi оn domeniul familiei contemporane sunt contradictorii. de autoacuzatii. de fapt ramвne оntr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. 5]. iar pe de alta parte. de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. simtamвnt de culpabilitate. igiena. dezvoltarea lor fizica este mai lenta. emotionale si intelectuale: anxietate. izolare. Perturbarea acestei functii are loc permanent. un loc privilegiat de manifestare a afectivitatii. femeia nu mai este capabila sa execute nici unul dintre rolurile impuse de viata familiala. un rol jucat оn limitele orelor de serviciu. Un lucru mai putin luat оn considerare pвna acum este faptul ca оn rвndul tinerilor se raspвndesc tentativele de suicid.rutina de relationare superficiala cu ceilalti. Copiii care cresc оn familii violente se deosebesc prin comportament si conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. functiile parentale nu mai pot fi executate. chiar daca nu ei sunt victime directe. Aceasta situatie este. lipsa de concentrare. copiii cresc оntr-o atmosfera оn care necesitatile lor de baza (de siguranta. probabil. boli inexplicabile. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se оntвmpla. Оn atmosfera de violenta. automutilare. familia este recunoscuta ca un loc de refugiu. schimbari bruste оn performantele scolare. comparare cu viata mai fericita a colegilor. exprimata prin declinul 72 . este distorsionata cu largi si dramatice consecinte оn viitor. evadari de acasa. relatii pentru a scapa de acasa. casa. Оntr-o familie bвntuita de violenta. de viata ordonata. de sentimentul esecului оn cea mai importanta relatie interpersonala. frica de raniri si moarte. Ei prezinta probleme: fizice. consum de droguri si alcool. frica de abandon. conditionate оn mare parte de lipsa climatului de comunicare оn cadrul familiei. depresie. frustare. identificarea cu eroi negativi. expus tuturor relelor. de teroare. insomnie. оngrijirea si educarea copiilor. comportament defensiv prin minciuna. haine. mвnie.

mai puternica decвt оn oricare alta comunitate. Violenta familiala este frecventa. inclusiv parinti sau educatori. palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta. pentru care violenta familiala a fost constientizata atвt de tвrziu. pentru multe persoane. Violenta domestica nu este o problema noua.functiilor ei traditionale. cresterea tendintelor ei de instabilitate. dintre acestea 1500 sunt ucise оn bataie. Unul dintre cele mai acute 96 aspecte ale acestei crize este intensificarea violentei оntre membri. Violenta normala se refera la acele acte care urmaresc suferinta fizica a victimei. respectiv. оn medie una la fiecare 16 secunde numai оn Statele Unite. Copiii proveniti din familii destramate au 60% din sanse sa traiasca aceeasi experienta оn existenta lor conjugala [IV. Оn acelasi an s-au оnregistrat 1300 de decese printre copiii abuzati. p. aici agresivitatea este extrem de puternica. Alte studii arata ca оntre 40 si 50% dintre femei au fost implicate оn situatii de hartuire sexuala [II. 65. a fost considerarea familiei drept un spatiu privat cu caracter tabu. spre deosebire de alte situatii. Оn 1994 оn Statele Unite au fost оnregistrate un milion de cazuri de abuz si neglijenta fata de copii. 18]. foarte bine pazit. 29. Cu referire la cele expuse mai sus. exista un consens foarte scazut оn ceea ce priveste opiniile publicului sau ale specialistilor asupra definirii violentei domestice ca atare. ceea ce оnsemna o crestere cu 27% fata de 1990. un abuz sexual de catre un adult. asa cum este cazul unei 73 . Anual sunt batute de catre sotii lor circa doua milioane de sotii. 25% dintre femeile si 33% dintre fetitele americane risca un viol si. 91]. Cauza principala. cu toate acestea constientizarea ca problema sociala a avut loc de abia оn ultimele patru decenii. violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. Familia este si cel mai activ centru de agresivitate. Astfel. оn care nu poate fi admisa nici o interventie din afara. Situatia prezentata mai sus este doar o palida descriere a amploarei. dar beneficiaza de o larga aprobare sociala. fenomen care exista оn majoritatea societatilor contemporane. este interesanta delimitarea dintre doua notiuni: violenta normala si violenta abuziva. p. dar. suferintei existente оn lumea noastra. Оn raportul anual asupra starii de sanatate se constata ca violenta domestica este principala cauza de traumatism al femeilor оntre 15 si 44 de ani. ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar necesar [II. Mai mult decвt atвt. aplicata оndeosebi asupra copilului si femeii. Unul dintre domeniile de maxima vulnerabilitate a femeii este riscul violului. Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie dintre aplicarea legitima a fortei si actele ilegale de violenta care se manifesta оn cadrul familiei. 28].

de asemenea. 65. un concept universal de definire a abuzului asupra copilului: punerea оn pericol. ambele forme de violenta sunt nocive. forme oribile. care afecteaza integritatea fizica a acestuia. Оn China si Japonia cazurile de pruncucidere erau extrem de frecvente. cвt si pentru faptul ca violenta induce violenta ca reactie de raspuns sau de aparare [II.abuzul fizic consta оn acte de violenta fizica practicate intentionat sau neprevenirea unor asemenea acte оndreptate asupra copilului. Violenta abuziva se refera la acte care au un оnalt nivel de risc оn ceea ce priveste ranirea sau uciderea victimei. care au fost permanent sanctionate оn cadrul unui grup social determinat.abuzul emotional este supunerea copilului unor severe tratamente emotionale sau de abandon. o mare raspвndire оn societatile оn curs de industrializare. 20-21]. p. spre deosebire de agresiunile individuale dintre adulti.palme date copilului. atвt pentru faptul ca provoaca suferinta victimei. ce are ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau dezvoltarii copilului. 71 -72]: . . . educatori sau de alte persoane. cauza fiind atвt lipsa unor conditii economice adecvate si absenta contraceptiei. ba chiar оncurajate de catre reglementarile oficiale (copii care se nasteau cu deficiente sau slab dezvoltati erau aruncati de pe stвnca). totusi. Violenta оndreptata contra copiilor este prezenta оn istoria diferitelor societati. a dezvoltarii fizice si emotionale a copilului [III. 3.lipsirea copilului de grija si ocrotire care nu este altceva decвt neglijenta grava оn ocrotirea copilului. De-a lungul secolelor copiii au fost supusi la nenumarate umilinte. diversele forme de violenta exercitate оmpotriva copiilor au 74 .abuzul sexual consta оn antrenarea silita a copiilor si adolescentilor оn activitati sexuale pe care nivelul lor de dezvoltare nu le permite sa le оnteleaga pentru a-si da consimtamвntul sau care оncalca interdictiile sociale. 5]. Pruncuciderea a cunoscut. 97 Dificultati оn aprecierea abuzului asupra copilului prezinta si faptul ca aceasta problema este strвns legata de contextul sociocultural si poate varia considerabil оn timp si оn spatiu. neglijenta. intentionat sau neintentionat. cunoscuta din cele mai vechi timpuri оn majoritatea societatilor. Indiferent de aceste delimitari. au fost victimele nenumaratelor abuzuri comise de parinti. care au оmbracat. p. Una dintre cele mai grave forme de abuz asupra copilului este pruncuciderea. „Istoria civilizatiei pune оn evidenta faptul ca. Formele de abuz pot fi clasificate оn patru categorii [IV. cвt si lipsa unei legislatii care sa o sanctioneze. adeseori. istoria sociala a copilariei cuprinzвnd un lung sir de maltratari si violente. Оn Sparta aceste practici erau considerate normale. оn special atunci cвnd nasterile de sex feminin depaseau limitele admise. Exista. .

fara ca nimeni sa stie ceea ce se petrece. O alta forma dramatica de violenta оmpotriva minorilor alaturi de maltratare. desfasurat оn SUA. Un studiu sociologic. o vвrsta foarte frageda. 62]. eugenice (teoria despre sanatatea ereditara a omului). Cele mai frecvente sunt cazurile de incest оntre tatal vitreg si fiica. acestea 98 devenind extrem de rare. luвnd forma abandonului total. tolerate. care. 29. a evidentiat ca 19 % din femeile anchetate si 9% din barbatii investigati au declarat ca au fost victime ale abuzului sexual din partea parintilor. sau nu-si poate exercita оndatoririle conjugale. fie de prietenii familiei. de persoane caracterizate de tendinte patologice. Indiferent de formele оn care se manifesta (fiind acceptat. 23. exista alte 20 de cazuri neraportate. are adesea ca urmare institutionalizarea. comise.fost. care sunt victime ale actelor de incest. p. 29. Vвrsta medie a fetelor. mai ales. 75 . Istoria pruncuciderii este parte integranta a istoriei violentei asupra copilului. epoca contemporana cunoaste o tendinta vadita de scadere a actelor de pruncucidere. nefireasca si neobisnuita. fapt ce perturbeaza оn cel mai оnalt grad dezvoltarea normala a copilului. Unii cercetatori sustin ca pentru fiecare caz de incest raportat. chiar aprobate de catre societatea adultilor si ca istoria umanitatii este jalonata de maltratari exercitate contra copiilor. care se manifesta brutal. Infanticidul direct sau ocolit. 107]. religioase” [IV. Оn timp ce violul este un caz mai izolat. cu adevarat. оn lipsa de interes a acesteia fata de trebuintele lui elementare si оn adoptarea unor conduite indiferente sau violente. Este evident ca lipsesc statisticile reprezentative оn acest domeniu. pruncucidere si abandon este incestul. sau lipseste din camin. dar studiile arata ca este caracteristica multor familii оn care mama. semiabandonului (practicat de unul sau altul dintre parinti dupa o situatie de divort) si abandonului criptic (constвnd оn respingerea afectiva a copilului de catre mama. Оn societatile contemporane pruncuciderea a devenit o infractiune grava sanctionata de legea penala. la care copilul nu are nici o capacitate de discernamвnt si nici puterea de a se opune [II. mai mult sau mai putin. 60]. este de circa 10. sub forma expunerii la riscuri sau a abandonarii noilor-nascuti. care devine din ce оn ce mai raspвndit. mergвnd pвna la maltratarea zilnica a copilului). Este forma cea mai ascunsa opiniei publice. Din fericire.2 ani. p. O forma la fel de grava de violenta оndreptata contra copiilor este si abandonul. оn familie [II. a fost o practica mult timp tolerata si chiar recomandata din motive demografice. victimizarea sexuala a copilului (incestul) poate continua luni sau ani de zile. iar una din cinci femei si unul din 11 barbati au fost victimizati sexual fie de membrii grupului familial. p.

Este semnificativ faptul ca orice act de incest. Codul penal romвn оn articolul 203 incrimineaza raportul sexual dintre rude directe оn linie directa sau dintre frati si surori. care nu au relatii de tutela sau raporturi educative cu copiii. de abuz sau violenta. ba chiar fiind оn concordanta cu vechile principii pedagogice. p. alcoolism. mai ales оn ceea ce priveste dezvoltarea sa ca adult. Оn Codul penal din Statul Texas este stipulat ca folosirea fortei. Practica tratamentului juridic al violentei si abuzului asupra copilului ca actiune incriminata si sanctionata оn legislatiile penale este de data recenta si variaza mult de la o tara la alta. sanctionвndu-l cu o pedeapsa privativa de libertate de la 2 pвna la 7 ani. constituind o forma secundara de victimizare [II. оnvatatorilor care predau la clasele mici li se recunoaste dreptul legal de a aplica pedepse fizice. cu unele exceptii. Оn unele legislatii penale incriminarea abuzului are un caracter general. incapacitatea de a mai dezvolta relatii normale cu prietenii care au aceeasi vвrsta. Chiar si оn prezent оn majoritatea tarilor. un parinte vitreg sau tutorele acestuia si atunci cвnd autorul crede. 60. tendintele ulterioare spre abuz. bataia a reprezentat de-a lungul secolelor unul dintre actele cele mai obisnuite. parintilor si. adeseori. La toate acestea se adauga atitudinea de stigmatizare adoptata de cei din jur. frigiditatea fizica si emotionala. 59]. 186].iata numai cвteva dintre efectele cu implicatii deosebit de dramatice. Оnsa astfel de reglementare nu poate prevedea limita de la care utilizarea fortei devine periculoasa pentru copil [II. Pierderea stimei de sine. оn mod sincer. Este curios faptul ca aceleasi sanctiuni fizice aplicate de catre persoane straine. оntre tata si fiica. ori pentru a-i proteja sau asigura educatia. ca forta este necesara pentru a putea disciplina copilul. cu exceptia celei care poate aduce moartea victimei. оntre mama si fiu. sanctionat de Legea penala din majoritatea covвrsitoare a 99 statelor. p.tolerat sau obtinut prin violenta. sunt considerate delicte penale. Оn contextul violentei оndreptate asupra copilului. intimidare sau teroare) orice act de incest are multiple efecte traumatice asupra copilului. conform carora sanctiunea fizica reprezinta unul dintre mijloacele principale de educatie. Astfel. orice relatie sexuala оntre adult si copil. sinucidere. a оncrederii personale fata de cei vвrstnici. consum de droguri si prostitutie . оntre minori si alte rude din familie reprezinta un act de victimizare. оmpotriva unui minor aflat sub vвrsta de 18 ani este justificata оn urmatoarele doua cazuri: atunci cвnd autorul este parintele minorului. 9. Оn Anglia sunt incriminate patru categorii distincte de abuz asupra copilului care impun restrвngerea drepturilor parintesti asupra copilului: 76 . alte legislatii incrimineaza distinct fiecare tip de abuz.

au o probabilitate de cel putin doua ori mai mare sa agreseze propriii lor copii [III. abuzul sexual. 3. ajungem la concluzia ca este dificila stabilirea numarului de copii care sunt abuzati de catre parintii lor din cauza rezervelor evidente ale acestora de a raspunde la оntrebarile anchetelor. inclusiv afectarea maturizarii biologice a acestuia. bazat pe pedepse severe. 23. Scopul legislatiei оn acest domeniu nu consta оn sanctionarea celor care оncalca aceste reglementari (motiv pentru care aceasta stipulare nu este оncorporata оn codurile penale ale 100 tarilor respective). Legislatia unor tari. interzice pedepsele corporale aplicate de parinti sau de educatori. a identifica acei parinti care au nevoie de ajutor оn educatia copiilor lor prin intermediul unor servicii specializate [IV. 4. Este semnificativ faptul ca majoritatea parintilor care recurg la asemenea agresiuni sunt fie femei agresate de sotii lor. p. p. Оn acest sens. 2. fie barbati care оsi agreseaza sotiile. Formele tipice de maltratare merg de la simpla palma pвna la lovituri cu pumnii. abuzul emotional. caracterizat ca o forma integratoare. printre care si Suedia.1. dar urmareste: a asigura o reglementare unitara оn acest domeniu. spre deosebire de cele care nu sunt agresate de soti. definit ca exploatare sexuala a unui copil sau adolescent. Оn urma unor cercetari efectuate de sociologii americani. neglijenta. Vorbind despre violenta оndreptata asupra copilului. fie prin neglijenta acestora. care este definita оn Actul Copilului din 1989 drept absenta de durata a grijii si ocrotirii datorate copilului sau neоndeplinirea obligatiei de a proteja copilul de orice fel de pericole. 183-190]. abuzul fizic. cu batul ori amenintari cu arma de foc sau cutit. Majoritatea studiilor recente centrate pe investigarea abuzului asupra copilului si a efectelor sale pe termen lung se sprijina pe teoria agresiunii preluate si pe conceptiile ca agresivitatea copiilor este determinata adesea de un stil autoritar de educatie. care au constientizat mai devreme problema violentei оndreptate asupra copilului. 7. 9. Iar femeile agresate de sotii lor. Evidentele arata ca cea mai mare parte dintre parintii care recurg la mijloace violente au 77 . 135]. p. definit ca prejudiciu fizic provocat copilului fie prin acte intentionate ale parintilor. inclusiv de frig sau foame. s-a constatat ca circa 2 milioane de copii cad victima violentei fizice a parintilor оn fiecare an. exista o probabilitate de 45 la 80% ca barbatii care abuzeaza fizic sotiile lor sa abuzeze fizic si copiii pe care оi au. asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale. cu efect actual sau potential. 33]. care au ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau a dezvoltarii copilului. determinat de relele tratamente persistente si severe la care este supus copilul sau de abandonarea lui [II.

Practica raportarii abuzului difera de la o tara la alta. Copiii care au fost maltratati vor practica. tratament si recuperare a victimelor. ocupatii modeste si venituri mici. 44-45]. rani. o parte importanta dintre copiii agresati de acesti parinti vor deveni ei оnsisi agresori. Оn Italia asistentii sociali care au aflat de producerea unui abuz sunt obligati sa 78 . tulburari nevrotice. cum ar fi diferite urme fizice – plagi. modificari psihocomportamentale. ea pare sa fie mai prevalenta. de asemenea. Unele legislatii au reglementat obligatia tuturor cetatenilor de a оnstiinta organele 101 competente ori de cвte ori afla de existenta unui caz de abuz asupra copilului. O problema importanta este. o corelatie strвnsa оntre tipul de abuz la care a fost supus copilul si cel pe care. Exista. la rвndul lor devenind adulti. de asemenea.183]. оn Elvetia nu exista obligatia de a raporta cazurile de abuz. fiind supusi chiar ei maltratarilor. 60. 358 Cod penal). 9. Acestor familii le sunt proprii rezolvarea dificultatilor si problemelor existente prin mijloace agresive si violente. La rвndul lor. identificarea si raportarea abuzului asupra copilului. p. totusi printre clasele si straturile definite de un statut economic mai scazut. se nasc premisele identificarii abuzului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate.crescut si au fost. ca adult оl va practica. ei оnsisi. de dificultatile cu care trebuie sa se confrunte familiile care au un venit sub pragul saraciei [II. daca violenta ca mijloc de disciplinare a fost sprijinita pe convingerile si normele existente оn familie [II. Reactia sociala fata de abuzul asupra copilului a dus la dezvoltarea unei varietati de servicii specializate de interventie – de receptie a mesajelor persoanelor abuzate. fiind mai caracteristica pentru acele familii оn care parintii au un nivel mai scazut de instruire. tulburari de adaptare etc. de regula. Violenta оn familie este legata de problema saraciei. Astfel. Unele dintre aceste organe au ca scop fie sa sprijine victima si sa asigure asistenta оn scopul recuperarii. Desi violenta familiala nu se limiteaza la o singura clasa sociala. echimoze. sunt exonerate оn ce priveste informarea autoritatilor оn legatura cu violenta asupra minorilor (art. Odata cu observarea acestor semne de catre persoane din afara familiei si declararea lor organelor autorizate sa intervina. printr-o serie de semne exterioare. p. la rвndul sau. оnsa оn scopul respectarii interesului superior al copilului. persoanele care au obligatia profesionala de a pastra confidentialitatea informatiilor. Abuzul se denota. fie sa traga la raspundere agresorul si sa previna comiterea unor fapte asemanatoare pe viitor. cei care au fost victimele abuzului sexual оnregistreaza o probabilitate ridicata de a practica tot abuzul sexual etc. abuzul fizic. educati оntr-un mediu familial caracterizat de violenta. de protectie.

60. prostitutie. p. acasa sau оn public si este оn mare masura nelegiferata si nereglementata. Autoritatile nu se pot autosesiza оn aceste cazuri. Legislatia Belgiei obliga toti cetatenii. p. Recunoscвnd copilul ca exponent al viitorului sau. aceeasi obligatie fiind valabila si pentru personalul medical (art. viol. sentintele sunt blвnde si nu se aplica decвt оn jumatate din cazurile identificate. fenomenul maltratarii copiilor ramвne stabil ca amploare. Оn timp. desi au fost оnregistrate progrese palpabile. Violenta оmpotriva femeilor se exprima prin incest. deoarece este necesara plвngerea prealabila a victimei. mutilari genitale. iar 41 din 1000 agresate nesexual [II. spre a preveni si controla abuzul asupra copilului. b) recunoasterea si sanctionarea оn legislatie a abuzului asupra copilului. Un studiu realizat de UNICEF оn septembrie 1999 arata ca оn Romвnia violenta domestica este un lucru obisnuit si ca 108 femei din 1000 sunt agresate sexual. Violenta оmpotriva femeilor este lucrul care ilustreaza cel mai bine interdependenta dintre drepturile femeilor si sanatatea lor. 365 Codul penal). dar si consecintele tragice ale situatiei inferioare pe care o ocupa femeile. Оn Danemarca obligatia de a raporta cazurile de abuz are оntвietate fata de orice alta regula referitoare la confidentialitatea profesionala [II. Codul penal reprezinta dreptul comun оn materie de violenta domestica. Оn prezent. cum ar fi casatorii fortate. tendinta manifestata si la nivel mondial. nu au fost elaborate legi speciale care sa reglementeze violenta domestica. 102 Pentru moment. arderea mireselor sau a 79 . 361. 305-306]. 174]. neraportarea se sanctioneaza penal (art. societatea devine responsabila pentru dezvoltarea lui normala. totusi. violenta оmpotriva femeilor a capatat vizibilitate si a devenit o serioasa problema publica. Оn trecut. batai casnice. precum si personalul specializat.raporteze cazul. 8. Plвngerile depuse de victime sunt foarte putine. aceasta problema era privita ca una de interes privat. violenta оn timp de razboi sau alte practici traditionale daunatoare. Eficacitatea acestor masuri este conditionata de cel putin patru factori: a) recunoasterea statutului copilului ca persoana detinatoare de drepturi per se. c) sprijinul financiar acordat de stat pentru prevenirea si controlul abuzului asupra copilului. sa raporteze orice caz de abuz. precum si a unei reactii prompte fata de asemenea acte. Desi reglementarile legale din mai multe tari dispun aducerea оn fata instantelor de judecata pentru abuz. hartuire sexuala. 362 Cod penal). Violenta оmpotriva femeilor este manifesta оn toate societatile. inclusiv prin promovarea unor masuri si politici adecvate de prevenire a abuzului. d) crearea unei structuri adecvate la nivel local si national.

80 . Multe femei tolereaza aceste acte de violenta. 103 Capitolul 4. Protectia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului Se considera ca femeia este victima predilecta a egoismului copilului. Abuzul psihic acompaniaza aproape оntotdeauna abuzul fizic si. si fara a asigura familiei ca institutie fundamentala conditia adecvata de functionare [II. Radulescu ca violenta оn familie nu este altceva decвt un mod de a reproduce оn spatiul privat climatul marcat оn prezent de tensiuni. Vulnerabilitatea femeilor оn fata violentei este sustinuta si de faptul ca ele depind economic de barbati sau de faptul ca violenta domestica este o norma culturala acceptata si ca nu exista legi care sa sanctioneze aceste acte. Acest adevar este demonstrat de faptul ca aproape o jumatate de milion de femei mor anual de afectiuni legate de sarcina si nastere. Оn timp ce perspectiva decesului matern este 1/20 оn Africa. PROBLEME ACTUALE ALE PROTECTIEI DREPTURILOR MAMEI SI COPILULUI 4 1. Suntem solidari cu opinia profesorului romвn Sorin M. multe state si-au consolidat legile de combatere si pedepsire a acestor acte. оn mare masura datorita neglijentei. Prapastia dintre statele bogate si cele sarace se reflecta si оn aceasta situatie. fiindu-le frica de eventualele repercusiuni ce ar putea sa apara оn cazul оn care ele ar face cunoscute aceste abuzuri. Aceasta оnseamna cca un deces pe minut. 90% dintre ele оn tarile din lumea a treia sau оn curs de dezvoltare. оn Asia 400. conflicte si violenta din spatiul public. aceste abuzuri se repeta оn timp. astfel оncвt la 100 000 de nasteri оn Africa mor 600 de mame. Un studiu recent sustine ca o femeie din trei sufera de una dintre formele de violenta prezentate mai sus. 293]. p. De aceea. 10.2]. Aproape jumatate din cazurile de violenta domestica se manifesta sub forma abuzurilor sexuale (sex fortat). Violenta оmpotriva femeilor оsi are radacinile оn inegalitatea de putere dintre femei si barbati. care se manifesta la nivelul оntregii societati. de obicei.vaduvelor. 60. Dupa multe conferinte si оntruniri care au avut loc dupa 1990 cu scopul reglementarii si eliminarii tuturor formelor de violenta оmpotriva femeilor. p. iar оn Europa Occidentala si America de Nord doar 10. nici o masura de natura sa previna sau sa diminueze violenta familiala nu poate avea eficienta scontata fara a elimina violenta. оn America Latina 300. Violenta domestica este una dintre cele mai des оntвlnite forme de manifestare a violentei оmpotriva femeilor si este cel mai des cauzata de prieteni sau soti. оn Statele Unite este 1/6336 [II.

Aceste drepturi rezida оn recunoasterea dreptului elementar al cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil asupra numarului. p. Conferinta de la Cairo a definit sanatatea reproductiva si sexuala ca drepturi recunoscute universal. Drepturile reproductive оmbraca forma anumitor drepturi ale omului. dar si responsabilitatile fata de comunitate. оn lumea a treia acestea оsi petrec 50% din viata pentru reproducere si оngrijirea copiilor. 93]. оncepвnd de la vвrsta stabilita prin lege. оn documentele internationale privind drepturile omului si оn alte acorduri si conventii. Conferinta privind drepturile omului tinuta la Viena оn anul 1993 a accentuat ca drepturile femeilor si ale fetelor sunt parte integranta a drepturilor omului si ca femeile ar trebui sa se bucure de standarde dintre cele mai ridicate de viata. neglijarii aspectelor legate de: оngrijirea mamei si copilului. casatorii premature. 19. avorturilor. Оmbunatatirea sanatatii reproductive implica mai mult decвt asigurarea оngrijirii de-a lungul perioadei de reproducere a femeilor [II. Libertatea constienta de a procrea este garantata de Conventia europeana a drepturilor omului care (art. оn procesul reglementarii normative a dinamicii demografice trebuie sa tinem cont si de libertatea de a procrea. оndeosebi оn perioada reproductiva. care sunt deja recunoscute оn legile nationale. spatiului si timpului de concepere a copiilor si de a avea informatiile necesare pentru a proceda оn acest sens. 12) dispune ca. p. munca grea si carentele alimentare. 93. Оn exercitarea drepturilor sale. Оn doctrina dreptului constitutional. 104 asa cum se stipuleaza оn documentele aferente drepturilor omului. Totodata. Оn timp ce оn societatile moderne femeile aloca 14% din existenta lor cresterii copiilor. omul trebuie sa ia оn considerare conditiile proprii de viata si viitorul copiilor. lipsa educatiei si analfabetismul. Оn mod logic poate fi trasa concluzia ca dreptul de a оntemeia o familie presupune оn acelasi 81 . saracie. precum si dreptul de a lua decizii оn ceea ce priveste reproducerea libera fara discriminare. libertatea de a procrea este privita sub doua aspecte esentiale: 1) libertatea constienta de a procrea si 2) dreptul de a refuza procrearea [II. Multiparele din lumea a treia sufera оn mod cronic si constant de carente multiple si оmbatrвnire precoce. constrвngere sau violenta. Pentru fiecare deces matern exista оnca 15 mame aflate оntr-o stare de suferinta cronica. sanatate.]. 72.Aceasta prapastie se datoreaza carentelor de asistenta medicala. Cam o jumatate dintre decesele materne se datoreaza. Оn baza acestor recomandari. conform unor studii. barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a оntemeia o familie.

adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite оn anul 1969 [II. ce pot 82 . Regulamentul dispune ca оn cazul depistarii la ambii tineri a dereglarilor genetice. putem concluziona ca comunitatea umana admite totusi un control asupra procesului de procreare. Dupa cum vedem оnsa acest drept este rezervat оn exclusivitate membrilor cuplului familial оn virtutea carui fapt doar acestia pot decide „cвnd viata lor sexuala trebuie sa conduca la procreare” [II. Astfel. Pornind de la cele mentionate. 43] determina ca оn scopul depistarii maladiilor ce pot fi transmise viitorilor lor copii si оn scopul profilaxiei nasterii copiilor cu dereglari grave fizice si psihice sunt supuse examenului medical persoanele de vвrsta reproductiva ce au depus cereri de casatorie. organele starii civile din Republica Moldova efectueaza оnregistrarea casatoriei tinerilor numai dupa prezentarea unor certificate medicale eliberate de institutiile medicale din republica. оncepвnd cu 1 ianuarie 1996. 94]. 15) consacra оn mod expres obligatia parintilor de a naste copii sanatosi. p. adoptata de Parlamentul European la 19 ianuarie 1984). Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (art. Pentru aceasta Legea obliga persoanele care depun cerere de casatorie sa treaca examinarea medicala оn scopul depistarii bolilor ereditare sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor. Cu atвt mai mult. trebuie sa recunoastem ca dreptul de a procrea nu este un drept absolut. pivotul dreptului de a procrea poate fi gasit оn continutul art. Astfel. p. 68] (art.timp si pe cel de a procrea. Acest drept este prevazut si оn actele normative internationale. potrivit caruia nu orice persoana este capabila de a procrea (Rezolutia privind carta europeana a drepturilor pacientului. Оn acelasi timp. situatie care rezulta chiar din continutul art. 12 din Conventie. 72. membrii cuplului familial trebuie sa constientizeze ca dreptul de procreare poate fi realizat numai оn conditii care exclud transmiterea unor boli patogene viitorilor copii. 105 Оn scopul realizarii acestor prevederi. 19. 4) stipuleaza ca „parintii au dreptul exclusiv de a determina liber si cu toata responsabilitatea numarul si esalonarea nasterilor”. Regulamentul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Justitiei privind organizarea examinarii medicale a tinerilor оnainte de casatorie [I. legislatia statelor poate introduce anumite impedimente оn realizarea dreptului de procreare. 8 din Conventia europeana care prevede „respectul vietii private si familiale”. Declaratia asupra progresului si dezvoltarii оn domeniul social. Pentru evitarea nasterilor unor copii „defectuosi”. Pornind оnsa de la faptul ca dreptul de a procrea este conditia sinequanon a dreptului la viata care se manifesta prin dreptul de a transmite viata.

„a condus la o fragmentare a procrearii. .cheie ale drepturilor reproductive printre care: 83 . dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. Оn acest act normativ trebuie sa fie consacrata si garantata realizarea unor drepturi constitutionale.copilul poate fi conceput оn afara organismului unei femei (in vitro). Remediul oferit pentru depasirea acestei stari este procrearea artificiala care.procrearea artificiala admite nu doar separarea actului sexual de fecundare.185-XV din 24. dreptul femeilor la examen medical si de a decide liber si responsabil asupra unor probleme 106 legate de sexualitatea lor. la o pluralitate de participanti si pe cale de consecinta va avea оn vedere folosirea sa chiar pentru o femeie care nu este sterila”. Legea privind drepturile copilului (art.provoca dezvoltarea unei maladii ereditare grave la viitorii lor copii. dupa cum consemneaza savantul obstetrician J. consideram.femeia care a donat ovulul nu оn toate cazurile este cea care va purta sarcina. 95]. оn aceste cazuri. dar nasterea copilului. secretul personal si al vietii de familie. mai ales оn cazuri de sterilitate. ci si fecundarea de gestatie. ca ar fi binevenita o lege cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia ar reprezenta una dintre cele mai efective garantii privind protectia drepturilor mamei si copilului. Totodata. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. asa-numitei „mame sociale”. violenta sau constrвngere. consiliul medicilor geneticieni elibereaza un certificat medical despre contraindicatia nasterii copiilor la cuplul dat. nu este recomandata. inclusiv de sanatatea sexuala si reproductiva. dereglari genetice transmisibile. Оn cuprinsul acestui act normativ ar putea fi incluse unele principii . 15) nu interzice casatoria оn caz de depistare a unor boli. p. . Оn legatura cu dreptul de a procrea al femeii apar unele dificultati legate de realizarea acestuia. fara discriminare.01 [I. Оnsa. 19. Robert.05. Оn Republica Moldova drepturile persoanelor la reproducere sunt reglementate de Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala nr. dreptul la inviolabilitatea vietii private. 26]. оn conditiile progresului social si stiintific. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. . Aceasta „revolutie” genereaza a serie de probleme pentru doctrina juridica si anume: . Оn literatura din domeniu se considera ca o asemenea stare „conduce la probleme etice si juridice foarte complexe pe care legislatia le ignora” [II. agenti patogeni.nou-nascutul poate fi dat dupa nastere unei a treia femei.

p.. dupa cum mentionam mai sus.dreptul la sanatate. . Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne оn republica nu este suficient de populara. . . . Aceste probleme se manifesta cu preponderenta la tineri. . 27. printre consecintele avorturilor repetate se numara cresterea ratei mortalitatii si infertilitatii. Оntr-un studiu realizat recent se mentioneaza ca numarul mare de avorturi si complicatiile provocate de acestea. sanatate reproductiva si planificare familiala . . cresterea rapida a numarului de persoane infectate cu HIV/SIDA si cu alte boli transmise pe cale sexuala.dreptul la intimitate. Datele statisticii oficiale monstreaza ca persoanele tinere din republica au mare nevoie de protectie оn domeniul sanatatii si drepturilor reproductive.dreptul de a fi liber de orice violenta sexuala. copii si femei. O alta problema importanta este cea a transmiterii bolilor pe cale sexuala si cresterea riscului raspвndirii HIV/SIDA mai ales printre persoanele tinere. contraceptivele se utilizeaza rar оn principal din cauza lipsei de informatie cu privire la rezultatele benefice pentru planificarea familiei.dreptul de a modifica traditiile si obiceiurile care violeaza drepturile femeilor.dreptul de a consimti casatoria si egalitatea оn casatorie.dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude.dreptul de a fi liber de orice discriminare pe anumite criterii. cвt si a copilului. alaturi de practicile contraceptive neadecvate.dreptul la viata. Datorita nivelului redus al serviciilor medicale. libertate si securitate. fiind principala cale de оntrerupere a sarcinii. Legislatia prevede prostitutia drept contraventie. Sanatatea reproductiva subreda оn rвndul mamelor din Republica Moldova pune adesea оn pericol atвt supravietuirea mamei. .dreptul de a decide timpul si numarul de nasteri. 107 O problema grava a societatii cu implicatii enorme оn domeniul drepturilor reproductive este prostitutia. 9]. Pentru tarile aflate оn tranzitie din Europa Centrala si de Est sanatatea reproductiva ramвne a fi o problema foarte importanta : metoda cea mai frecventa оn reglarea nasterilor este avortul. inumane sau tratamente degradante incompatibile cu statutul de om. .dreptul la roadele progresului stiintific si de a consimti noi experimente. оncercвndu-se legalizarea si 84 . pun peste 50 la suta din femei оn situatia de a se confrunta cu probleme оn domeniul sanatatii reproducerii [III. . avortul.

avвnd оn 108 85 . 9]: .Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (HP nr. La acest proces lent contribuie si alti factori.07.87-XII din 28. proasta dezvoltare a serviciilor medicale. deoarece mediile politice.1994.1994). .103/1952 cu privire la protectia maternitatii.Declaratia universala a drepturilor omului (HP nr. ele nu ar trebui separate de cele ale drepturilor femeilor.89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreaza оn industrie.Declaratia privind protectia femeilor si copiilor оn perioadele exceptionale si de conflict armat. care nu tin de mediile mai sus enumerate: educatia (nivelul educational si domeniile). dezinteresul manifestat de anumite categorii sociale fata de aceste probleme.Conventia OIM nr. 1994. 1968. sociale si culturale sunt prea putin interesate de problemele cu care se confrunta femeile.sanctionarea acesteia ca infractiune оn cazul оn care nu se desfasoara оn conditiile dictate de lege.Protocolul din 1990 la Conventia revizuita privind munca de noapte a femeilor.Conventia OIM nr.156/1983 privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale. S-au facut totusi demersuri оn ceea ce priveste alinierea legislatiei nationale la cea europeana оn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. p.07. somaj. 100 privind egalitatea оn remunerare a mвinii de lucru masculine si mвinii de lucru feminine pentru o munca de valoare egala. . de consiliere familiala.Conventia OIM nr. dezvoltare economica scazuta. traditiile si stereotipurile societatii. nu se оntrevad masuri concrete care sa duca la оntarirea infrastructurii serviciilor de asistenta sociala ce au ca scop informarea si protejarea persoanelor ale caror drepturi reproductive sunt оncalcate. 1975. Problema reglementarii drepturilor femeilor este privita ca avвnd o mai mica importanta оn comparatie cu problemele cu care se confrunta Republica Moldova astazi – saracie.Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti оn afara casatoriei. . . . Asadar. Cu toate ca se fac pasi importanti оn reglementarea acestor aspecte legate de drepturile reproductive.217-XII din 28. . оn vigoare din 31.Conventia OIM nr.04. .Conventia europeana оn materia adoptiei de copii. fiscalitate excesiva.1990). . Cu toate ca rezolvarea acestor probleme este prioritara. lipsa mijloacelor de informare. coruptie. drepturile reproductive nu au o reglementare speciala оn Republica Moldova. 27. Republica Moldova a ratificat pвna acum urmatoarele conventii si tratate internationale оn domeniu [III. 1948. .

El este alpha si omega drepturilor omului. Stiinta medicala. independent de codul genetic al mamei si 86 . 10. 16. Оn opinia noastra. legislatia nationala trebuie sa оnsereze un cadru de norme juridice care sa consacre garantiile de realizare a drepturilor reproductive printre care: masurile ce privesc sustinerea maternitatii.omul exista ca om din clipa conceptiei". 182]. оn a sasea sau a saptea zi a vietii sale. protectia familiei ca grup fundamental si mediu natural pentru cresterea si dezvoltarea copilului. Declaratia mentioneaza: reducerea mortalitatii infantile. dedicate asigurarii bunastarii copiilor [IV. оnceputul si finalitatea. mijlocul si scopul drepturilor omului. 93]. este deja capabil sa se оngrijeasca de destinul sau. situatia copiilor handicapati si protectia acelor aflati оn dificultate. precum si sansa copiilor de a-si descoperi identitatea personala оntr-un mediu protectiv. Оn zilele noastre s-a dovedit clar ca viata umana оncepe оn momentul conceptiei (conceptie-fecundatie). este si ea оn consens cu aceasta idee aratвnd оn anii '90. determinвnd-o astfel pe mama sal protejeze". 4 2. Acesta produce оntreruperea menstruatiei mamei. Dreptul la viata si dezvoltare. Dreptul roman prevedea dreptul la viata al fiintei umane din оnsasi obвrsia ei: . Оn alt loc. adoptata de summit-ul international pentru copii din 30 septembrie 1990 [I. Acest fat.. Dreptul copilului la viata. asigurat de familie sau de alte organe de asistenta. Printre obiectivele prioritare. dezvoltare si supravietuire este un drept fundamental. ca . p..Sunt si eu convins ca fiinta omeneasca оncepe sa existe din momentul fecundarii ei. a fost reiterat si оn Declaratia universala cu privire de supravietuirea. intereselor si sanatatii mamei si copilului. justitiei si creativitatii..vedere faptul ca saracia si somajul afecteaza оntr-o mai mare masura populatia feminina din Republica Moldova. acelasi remarcabil savant Lejeune spune: „Omul este om din momentul conceperii. 93]. supravietuire si dezvoltare Dreptul la viata. progresului. protectia si dezvoltarea copiilor. chiar de la conceptie. Profesorul francez de genetica Jerom Lejeune scrie: . statele semnatare s-au obligat sa acorde prioritate drepturilor copilului si sa elaboreze un program de activitate ce ar оmbunatati radical situatia copiilor оn deceniul care va urma. p. p. Prin aceasta Declaratie. „o preconditie a libertatii. p. bazata pe experienta. 11. poseda un cod genetic propriu. fiind dreptul central al oricarei fiinte umane . primul si ultimul drept al omului. pe scurt este dreptul central din care se nasc toate celelalte” [II.Copilul conceput este considerat ca nascut ori de cвte ori e vorba de interesele acestuia"[II. asigurarea dreptului la educatie. 69. cвnd are abia 1-2 mm оnaltime. protectia drepturilor. 3]. Recentele progrese ale stiintelor biologice dovedesc clar ca noua fiinta. Esentialmente este vorba despre necesitatea crearii unor conditii care ar asigura fiecarei familii posibilitatea de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor.

te-am sfintit si te-am numit proroc pentru popoare" [II. 99]. se va termina de derulat оn clipa mortii [IV. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul copilului. Оn momentul оn care spermatozoidul patrunde оn ovul. omul de stiinta оsi pleaca fruntea cu respect ca оn fata unui mister sacru.semn si criteriu fundamental al afirmarii vietii. forma fetei. cu cele 23 de perechi de cromozomi care au fuzionat si care cuprind un numar atвt de mare de informatii оncвt nici memoria unui computer din lume nu ar putea sa le cuprinda. 12]. la sapte saptamвni se fac simtite undele cefalice .109 de cel al tatalui. оncepe derularea. la cinci saptamвni apare fizionomia acestei fiinte noi (obrajii. Оn acest nou ciclu vital nu exista vreun salt calitativ. care poarta оn el un nou program individualizat. practic toate trasaturile umane оn forma incipienta. deci chiar de la conceptie ea este fiinta umana. la sase saptamвni se manifesta sistemul nervos оntr-un schelet clar organizat si ficatul. La zece saptamвni fatul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa normala. stomacul оsi оndeplinesc menirea.. sa-si schimbe expresia fetei. Sfintii Parinti ai Bisericii si legi ale Dreptului Antic certifica realitatea vietii personale si drepturile la viata din momentul zamislirii vietii. chiar оnainte de aceasta prin tainica prevedere a lui Dumnezeu.Оnainte de a te fi zamislit оn pвntece. Ieremia 1. 12. Cercetarile stiintifice arata ca la 18 zile se fac simtite bataile inimii fatului. Оntrebarea fundamentala din ce moment o fiinta conceputa este considerata existenta si persoana umana omenirea si-a pus-o din vremuri stravechi. te-am cunoscut si оnainte de a iesi din pвntece. cвnd noua fiinta umana оsi оncepe cariera. 13. sa gaseasca gura si sa-si suga 87 . asa cum se оntelege din urmatoarele versete : . forma nasului etc. nuanta tenului. aceasta minicaseta pe care este оnscrisa simfonia vietii. Profesorul genetician Jerome Lejeune compara zigotul ce nu masoara mai mult de un milimetru jumatate. criteriu prin care si la o persoana adulta se face constatarea daca se afla din punct de vedere nervos оn viata sau nu. cei doi gameti formeaza o noua entitate biologica. ce se distruge prin avort este o viata umana: ceea ce se arunca la lada de gunoi sau se arde оn crematoriu este o fiinta umana. оnaltimea. zigotul.5]. rinichii. Sfвnta Scriptura.. nu exista trecere de la o forma de viata vegetala la una animala si apoi la forma de viata umana. culoarea parului si a ochilor. Оn momentul conceperii. daca nu este distrusa. o noua viata individuala” [IV. Prin urmare. degetele). cu o minicaseta invizibila pe care este оnregistrata o simfonie. Оn fata fiintei umane care s-a zamislit оn mediul matern. Iar la trei luni aceasta faptura umana are atвta viata оncвt reuseste sa-si miste capul. p. sa strвnga pumnul.

asa cum sustin atвt teologii cвt si medicii. ele apartin naturii umane si sunt inerente persoanei оn puterea actului creator оn care ea оsi are originea. sa promoveze. оsi pierde legitimitatea. оndeosebi ale celor mai slabi. trebuie numit dreptul la viata si la integritatea fizica a oricarei fiinte umane de la concepere pвna la moarte". Dreptul la viata copilul оl are chiar din primul moment al conceperii sale. precizeaza: "Drepturile inalienabile ale persoanei vor trebui recunoscute si respectate de societatea civila si de autoritatea politica. apoi este taiat оn bucati si extras din uter bucata cu bucata. intitulat Donum vitae (Darul vietii) [III. Ca o consecinta a respectului si a protectiei care trebuie asigurate copilului оnca din momentul conceperii lui. sa apere drepturile fundamentale ale tuturor cetatenilor оn mod egal. Documentul Bisericii amintit mai sus noteaza: “Оn momentul оn care o lege pozitiva priveaza o categorie de fiinte umane de protectia pe care legislatia civila trebuie sa le-o acorde. Acest medic fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din SUA si presedintele unei organizatii pentru dreptul la avort. Dupa ce si-a facut un proces de constiinta. Cвnd statul nu-si pune puterea оn slujba drepturilor fiecarui cetatean. numita NARA. doctorul Nathanson a оncetat sa mai faca avorturi si a realizat acest documentar pentru sensibilizarea oamenilor оn privinta avortului [III. Оn aceasta ordine de idei statul trebuie sa recunoasca.degetul. 6]. оnsusi fundamentul unui stat de drept este amenintat. nici de parinti si nici macar nu reprezinta o concesie din partea societatii si a statului. Drepturile omului nu depind nici de indivizi. оntr-un strigat mut. 30]. cum este cazul legalizarii avortului. Daca omul este fiinta din clipa conceptiei. atunci rezulta оn mod evident ca avortarea este o crima. Un stat care se aliaza la o categorie de cetateni mai puternici spre a suprima o alta categorie de cetateni neajutorati si nevinovati. statul neaga egalitatea tuturor cetatenilor оn fata legii. Un document recent din 1987 a Congregatiei pentru Doctrina Credintei al Bisericii Catolice referitor la dreptul la viata. Printre aceste drepturi fundamentale. se descalifica si оnceteaza sa mai fie un stat de drept. Acest document sugereaza ideea ca statele sau parlamentele nu au dreptul sa aprobe sau sa legalizeze avortul. legea va trebui sa prevada sanctiuni penale pentru orice violare deliberata a drepturilor lui”. 88 . deschide gura larg. Marturie sta un film documentar оn care se arata 110 avortul unui fat de 12 saptamвni. adica moartea fiintelor nevinovate. Documentarul este realizat de medicul american Bernard Nathanson. se fereste de instrumentele pentru avort si cвnd constata ca nu mai are unde sa se fereasca. Spectatorii pot vedea cum copilul nu vrea sa moara.

E adevarat ca avortul. un act imoral. care propaga selectia naturala a copiilor. 79. embrionul uman. cu pretentia ca femeia este stapвna propriului corp. ca si infanticidul. Dreptul la viata al copilului nu depinde nici de medici.tatal copilului. nu este al ei.rege al Babilonului оntre 1792-1750 p.. apartine altei fiinte umane. dar trupul pe care оl poarta оn ea. 111 ulterior. iar оn unele cazuri cu moartea. caci nici un om nu poate fi proprietatea altui om. La indienii Americii Latine (atteci. Aceleasi pedepse severe existau la asirieni si la babiloneni [II. Оntr-o asemenea situatie. nu a mortii. Astfel. s-a practicat la multe popoare. 232]. prin eliminarea copiilor diformi. Femeia. De asemeni nu voi da la nici o femeie pessariu abortiv" [II. maia) оn textele descifrate recent este prescris ca avortul este un pacat. Ovulul fecundat. Dreptul la avort este reclamat оn timpurile noastre de miscarea feminista оn numele emanciparii femeii. drept de a оntrerupe voluntar sarcina nu poate exista. La Roma avortul 89 . pentru care nu este iertare [II. poate sa dispuna de propriul corp. 81. оn India Antica ) considera uciderea copiilor оn sвnul matern pacat la fel de grav ca si uciderea parintilor [II. Chiar celebrul legiuitor spartan Licurg. p. p. Convingerea ca avortul voluntar este un delict moral si preocuparea de a apara prin lege viata copiilor din sвnul matern au existat la toate marile civilizatii. 79. este un delict. 85]. Ucigвnd copii nenascuti. femeia оsi revendica dreptul de a dispune de viata copilului pe care оl avea оn vechea societate romana pater familias . dar оsi tradeaza propriul angajament exprimat оn juramвntul lui Ippocrate prin aceste cuvinte: "Nu voi accepta cererea de a administra otrava cuiva. Codex Manu sau Manu-smrite (tin de sec. dar numai оn momentele de decadere morala a acestora si fara sa dispara constientizarea si convingerea ca avortul. medicul nu numai ca оsi abroga dreptul de a decide asupra vietii si mortii. 24) se оntinde si asupra fatului nenascut. 26]. Acestia sunt оn slujba vietii. Realizarea dreptului de a оntrerupe voluntar sarcina este conditionat de sfera de extindere a dreptului la viata. este o noua fiinta umana cu un cod genetic complet diferit de al mamei. nici nu voi da sfaturi de acest fel. p.VI p. p. policelular si. chiar daca este practicat.Dreptul copilului la viata nu depinde nici de parinti. Оn noua societate. femeile care accepta o asemenea interventie pot fi trase la raspundere penala.). daca dreptul la viata consacrat оn Constitutia Republicii Moldova (art. deoarece prin actiunile savвrsite se atenteaza la viata unei alte persoane.156].H. hititii pedepseau avortul cu amenda.H. numind femeia care avorteaza “fiinta detestabila”. a dat legi drastice оmpotriva avortului. 71. din zorile omenirii pвna оn timpurile noastre. Potrivit Codului lui Hammurapi (Hammurapi. e adevarat.

contin aceleasi mesaj ca si cel al geneticienilor. nici nu este un organ. Atunci оncepe o viata noua. care se dezvolta separat. nici a tatalui. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om. p. Cuvintele proorocilor. embrionul este оnzestrat cu o bogatie de date cu nimic mai prejos decвt cea a omului matur. ce se declanseaza dupa actul conceperii. diferita. nici tatal si nici un alt om nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane. Ia nastere o fiinta umana.s-a practicat оn perioada de decadenta a Imperiului. 199]. hrana si oxigenul erau preluate de la mama prin cordonul ombilical. Nasterea оnseamna parasirea uterului matern. Genetica arata ca. 82. o parte din corpul mamei. Asadar. fiinta conceputa оn pвntecele matern e o fiinta umana complet noua. taierea cordonului ombilical. existenta noului-nascut оn afara organismului mamei si separat de el. unica. fiind o fiinta umana cu un tipar genetic nou. obsesiei frumusetii corporale si avortului [II. nici a statului. deci nu au nici un drept sa hotarasca daca sa traiasca sau nu.14]. Dar nu este nici o diferenta revolutionara оntre copilul din uter si copilul de dupa nastere. Viata umana оncepe оn momentul conceptiei. p. Iar Seneca aduce elogii mamei sale pentru ca nu s-a lasat victima marilor coruptii morale ale epocii. Tehnologia moderna a permis studierea comportamentului individual al copilului оn uter. оn momentul cвnd ovulul este fecundat. dupa nastere 90 . independenta. 112 Ovulul fecundat si embrionul care se dezvolta оn uter. independent de cel al mamei si al tatalui. Ovidiu descria cazul Carinei. riscвndu-si viata pentru a-si mentine farmecele fizice. Оn literatura de specialitate se mentioneaza ca avortul nu poate fi considerat un drept al femeii. care nu este nici a tatalui. care si-a facut avort. Caracteristicile fatului au aceeasi pregnanta ca si cele ale copilului deja nascut. si anume: dispretului fecunditatii. Dar chiar si acest poet frivol le condamna pe abortiste pentru macelul pe care оl provocau. rusinii de a ramвne оnsarcinata. chiar daca acel om este copilul sau. dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult [III. nici a mamei. Scriitorul Suetoniu оi reproseaza оmparatului Domitian faptul de a fi avut relatii sexuale cu nepoata sa Iulia si оl gaseste vinovat de moartea acesteia provocata de avortul pe care a оndemnat-o sa-l faca. Nici mama. care trebuie sa se bucure de demnitate si sa-i fie asigurate drepturile ce decurg de aici [II. 30]. nici a unui alt om. Singura schimbare se refera la metoda de alimentatie cu hrana si oxigen: оnainte de nastere. care marturisesc prezenta lui Dumnezeu la concepere. 16. cu drepturi egale cu ale fiecaruia dintre noi. nu este proprietatea mamei. din primele momente ale evolutiei proceselor biochimice.

daca noul-nascut este destul de matur pentru a fi hranit оn acest fel. afirma: “Fecundatia determina o noua constitutie personala. Dar chiar si aceasta practica pozitiva a lasat fara raspuns mai multe probleme. la care am facut referinte anterior. Datorita comportamentului agresiv si abuzului fata de o alta fiinta umana. Exemplu la acest capitol serveste amendamentul 8 la Constitutia Irlandei. o atare femeie pierde dreptul constitutional оn virtutea caruia nimeni nu se poate amesteca оn treburile ei personale. Cantitatea de informatii pe care le contine ovulul fecundat. Оn viziunea noastra. E vorba de o noutate absoluta. garanteaza prin legile sale sa respecte si. ci are nevoie de timp ca sa dezvolte ceea ce este deja din momentul conceptiei. 13. 54. ce nu poate fi vazut decвt la microscop. libertate de exprimare si de miscare au fost reduse drastic”[II.oxigenul este luat din atmosfera prin plamвni si hrana prin stomac. Fiinta umana ramвne fiinta umana indiferent de dimensiunile pe care le are si de mediul оn care traieste. Constitutionalistii din Irlanda privesc critic acest amendament considerвnd ca “statutul de cetatean al femeilor a fost grav afectat…prin faptul ca drepturile lor constitutionale la intimitate. o 113 constitutie unica ce nu s-a оntвlnit оn trecut si nu se va repeta оn viitor.99]. 109]. Nu poate fi adus ca motiv faptul ca femeia are dreptul inviolabil de a dispune de propriul ei trup. 812]. оn ceea ce priveste dreptul egal la viata al mamelor. hrana continua sa-i fie administrata prin sisteme artificiale оntr-o forma asemanatoare cu cea pe care i-o acorda cordonul ombilical. constituantul irlandez n-a specificat оn mod expres cum anume va legifera statul presupusele “drepturi egale” ale “copiilor nenascuti” si ale “mamelor” si nici sensul frazei: “оn masura оn care este aplicabil оn practica”. Omul nu are nevoie de timp ca sa devina om. Geneticianul Lejeune. 64. Оn unele state dreptul la viata a “copiilor nenascuti este garantat prin legislatie”. оn masura оn care este aplicabil оn practica. Daca este prematur.crearea unor centre maternale unde ar putea fi primite femeile. p. Acelasi principiu e valabil оn cazul avortului. absolut tipica a acestei noi fiinte umane. avortul poate fi evitat prin instituirea urmatoarelor solutii alternative: . nici оn cel utilizat de NASA pentru programele zborurilor spatiale” [IV. Astfel. tinerele si adolescentele 91 . ovulul fecundat are aceeasi valoare de persoana umana ca si un copil dupa nastere sau ca si un om matur. asociere. care dispune urmatoarele: “Statul recunoaste dreptul la viata al copiilor nenascuti si. p. Omul adult de astazi e acelasi ca si cel din momentul conceptiei si are acelasi cod genetic ca si оn acel moment. votat prin referendum оn 1983. sa apere si sa sustina acest drept” [I. De la conceptie pвna la moarte codul genetic al omului ramвne acelasi (nu este supus variatiilor). Dupa cum am vazut mai sus. e atвt de mare оncвt nu poate intra оn memoria nici unui computer facut de mвna omului. p.

pe cвnd numarul de avorturi la fetitele de pвna la 15 ani a scazut de la 81 оn 1994 si 115 оn 1995 la 33 оn 2002.6.8% оn 2002. 57. . de care se deosebesc numai prin vвrsta si maturitate. оnainte si dupa nastere. оn republica se оnregistreaza o scadere a avorturilor de la 58 777 оn 1994 la 14 603 оn 2002. atвt оnainte cвt si dupa nastere”[II. Actualmente.5. cвnd reuseste sa-si faca o situatie materiala acceptabila. .4. 152]. . SUA cu 26. Conform datelor. temporar sau definitiv. dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina este o problema controversata mai оn toate sistemele juridice. Оn Declaratia drepturilor copilului se afirma: “Datorita lipsei sale de maturitate fizica si mintala copilul are nevoie de оngrijire si protectie speciale. 30]. inclusiv de asistenta juridica adecvata. pentru a-si putea creste mai usor copilul.organizarea unor consultatii preavort si postavort. a crescut ponderea avortului la: primigeste (prima sarcina) de la 6.oferirea ajutorului material de urgenta. Cuba cu 56. de care dispune Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est).plasarea оn regim de asistenta maternala a copilului (оncredintarea lui pentru un timp unei familii care nu poate avea copii sau care are deja si vrea sa ia si un alt copil оn оngrijire maternala). direct sau prin e-mail. care оi vor oferi o familie. pe ultimul loc fiind Polonia cu 3. urmata de Rusia cu 119.оncredintarea copilului spre adoptie unor familii care nu pot avea copii sau care au. оn octombrie 1972 afirma: “Copiii nenascuti au toate calitatile si toate atributele adultilor. viata umana este un fenomen continuu de la conceptie pвna la moarte”[III. . 114 Analizвnd statisticile оn privinta avorturilor din 1994. dar vor sa mai adopte. inclusiv оn cel apartinвnd Republicii Moldova. Оn acelasi timp. e preferabil ca mama sa transmita оn mod legal copilul unor parinti adoptivi. Decвt sa faca avort. iar apoi fiind ajutate material.6 [III.6 % оn 1997 (anterior nu sunt date) la 12.4 avorturi la mia de femei avвnd vвrsta оntre 15 si 44 de ani. p. observam urmatoarea situatie: pe primul loc оn lume se situa Romвnia cu 172. grupa de vвrsta 15-19 ani de la 9.1% оn 2002. 30].8 % оn 1997 la 11.5. .оncredintarea copilului unui centru de plasament regional. Curtea Suprema a Statului Missouri din SUA. Aceasta ar permite mamei naturale sa-si ia copilul оnapoi dupa un anumit numar de luni sau ani. si aceasta stare este 92 . din punct de vedere medical. China cu 37. Ele ar putea ramвne оn aceste centre maternale cu hrana si cazarea gratuite pвna la un anumit timp dupa nastere.оnsarcinate care au probleme familiale sau diferite alte probleme.

pot sa-si faca un examen medical si sa ia consultatii medico-genetice оn unitatile medico-sanitare respective pentru depistarea alterarilor genetice din cariotipul lor. unitatile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planificarea familiei. оntreruperea sarcinii poate fi efectuata pвna la sfвrsitul primelor 12 saptamвni de sarcina. sa-i cultive un mod sanatos de viata. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului se mentioneaza despre obligatia statelor parti de a asigura prin toate masurile posibile supravietuirea si dezvoltarea copilului. care influenteaza оn mod direct natalitatea si sporul populatiei.94 Despre ocrotirea sanatatii [I. de educatia lui fizica. mortalitatea neonatala scade de la 9. Dezbaterile stiintifice privind dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina devin si mai complicate sub influenta progresului оn medicina.8 оn anii 1997-98 pоna la 11.08. efectueaza. 35]. Copilaria si chiar adolescenta sunt etapele cele mai vulnerabile ale dezvoltarii. Autorii semnaleaza ca acest progres permite „utilizarea fetilor pentru practici care оncalca cea mai elementara etica. Conform datelor oferite de Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). mortalitatea perinatala scade de la 14. cu consimtamвntul lor examene medicale.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii ). fabricarea de arme bacteriologice. care duc la malformarea viitorului copil. incidenta mortalitatii si 115 morbiditatii si accesul la оngrijire primara preventiva si curativa pentru aceste grupuri de mare risc constituie indicatorii de baza pentru implementarea acestui drept. Оn Republica Moldova. 20. 152 al MS din 3. cum ar fi fabricarea de cosmetice.8 оn 1997 pоna la 7. Sanatatea materna. copiii cu anumite dizabilitati fiind expusi unui nivel de risc avansat. alti reprezentanti legali. drept care reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale acestei Conventii. la solicitarea 93 .”[II. de dezvoltarea lui prenatala si postnatala. Astfel. care astazi a atins un grad de dezvoltare ce permite stabilirea unui diagnostic prenatal care exclude nasterea unor copii cu deficiente оnnascute. Оn art. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasilor lor. spirituala si morala. 61 alin. 99]. Modul de efectuare a acestei operatii este reglementat de Ordinul nr. p. Parintii. conform art. 32 din Legea ocrotirii sanatatii. Articolul 47 din Legea ocrotirii sanatatii stipuleaza ca parintii sunt obligati sa aiba grija de sanatatea copilului. Persoanele care doresc sa se casatoreasca. cultura pancreasului prelevat оn vederea unei grefe ulterioare etc.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii si morti ). Legea ocrotirii sanatatii prevede ca familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei si la protectia sociala.determinata de importanta deosebita a acestui subiect.

unitatilor medico-sanitare. indemnizatii pe linia asigurarilor sociale [I. gradinite. оn modul stabilit. Lor li se acorda periodic supraveghere medicala activa. Femeilor li se creeaza conditii de оmbinare a muncii cu maternitatea. mama (tatal) ori o ruda are dreptul sa fie alaturi de copil оn unitatea medicala si sa primeasca. 49. оn alte institutii specializate pentru copii. inclusiv gratuit оn modul stabilit. precum si din mijloacele unitatilor economice. Copiii si adolescentii cu deficiente оn dezvoltarea fizica sau psihica sunt оntretinuti de stat оn case si camine de copii. Lucratorii medicali sunt obligati sa informeze parintii. sustinerea morala si materiala. scoli si оn alte institutii pentru copii se fac din surse bugetare. Statul apara interesele si drepturile copilului. dar. de оngrijire suplimentara.) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. gradinite. p. inclusiv la conditii de viata propice dezvoltarii lui fizice si spirituale (art. ocroteste sanatatea mamei si a copilului. altor organizatii obstesti si ale unor persoane particulare. mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative functioneaza extrem de slab.11]. Statul stimuleaza maternitatea. spitale. Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici. tutorele sau curatorul despre boala copilului si despre tratament. Copilul se bucura de o atentie deosebita din partea statului si societatii si beneficiaza de ocrotirea sociala. Copiii de vвrsta frageda sunt asigurati cu produse alimentare speciale. Legea ocrotirii sanatatii). Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor оn crese. mama sau un alt membru al familiei care оngrijeste copilul bolnav poate fi scutita de lucru оn modul stabilit. Оn cazul tratarii оn stationar a copilului оn vвrsta de pвna la trei ani sau a copilului grav bolnav de o vвrsta mai mare care are nevoie. Оn cazul imposibilitatii spitalizarii sau lipsei de indicatii pentru tratament оn stationar. scoli si оn alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de оnvatamвnt. dupa nastere si ajutor curativ-profilactic mamei si nounascutului (art. Accesul copiilor la asistenta medicala 94 . S-ar parea ca totul e bine. acordвndu-i-se indemnizatii pe linia asigurarilor sociale. Unitatile medico-sanitare asigura asistenta medicala calificata femeii оn cursul sarcinii. Neоndeplinirea acestor obligatii este pedepsita de lege. li se garanteaza apararea drepturilor. spre regret. copiilor li se acorda gratuit foi de tratament оn sanatoriu. Principalele cheltuieli de оntretinere a copiilor оn crese. trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea masurilor de profilaxie. conform avizului medical. la nastere. Legea ocrotirii sanatatii). 30. Lista indicatiilor medicale referitoare la aranjarea copiilor si adolescentilor оn case si camine de copii si оn institutii instructiv-educative este aprobata de Ministerul Sanatatii. dispensare. 116 sindicatelor. 48. sanatorii etc.

. 27-76]. Situatia se complica si оn legatura cu accesul limitat la tratamentul de reabilitare. Ceilalti copii de la 5 pвna la 18 ani au оnlesniri numai оn cazuri de urgenta. Printre alte masuri prevazute de stat оn vederea realizarii drepturilor copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare am putea numi: . garantat de stat. reducerea cu cel putin o treime a afectiunilor distrofice si anemice la copii cu vвrsta de pвna la un an. fluorozei etc. .spitaliceasca a scazut brusc odata cu adoptarea Legii privind minimul de asistenta medicala gratuita.Programul National „Alimentatia copiilor”. fiind spitalizat tвrziu cu complicatii grave. copiii invalizi si orfani [I. de tratament gratuit оn stationar beneficiaza doar copiii pвna la vвrsta de cinci ani. cauza fiind lipsa tratamentului de reabilitare gratuit оn Republica Moldova si a preturilor exagerate оn raport cu veniturile populatiei.9 la o mie de nou-nascuti оn 1997 pвna la 15. la fabricarea si comercializarea lor. asigurarea 117 pietei interne cu produse alimentare speciale de calitate оnalta si la pret redus. care deseori duc la invaliditate sau chiar la deces. formarea unui sistem de asigurare a copiilor institutionalizati cu alimentatie corespunzatoare normativelor fiziologice. reducerea cotei de necorespundere a indicilor sanitaro-igienici si microbiologici ai calitatii produselor alimentare. Astfel. crearea unui sistem eficient de alimentare rationala a copiilor din institutiile de оnvatamвnt si prescolare. vital necesare оn consumul alimentar al copiilor.Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007. 34.2 95 . Conform acestei Legi. implementarea noilor tehnologii de fabricare a produselor alimentare speciale pentru copii. pe principiile de prioritate ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii privind sanatatea populatiei catre anul 2000 [I. p. copilul ramвne mult timp bolnav acasa. 1990). reducerea cu o treime a numarului de adolescenti cu retard оn dezvoltarea fizica. afectiunilor parodontiului. printre obiectivele caruia putem mentiona: reducerea mortalitatii infantile de la 19. deseori din lipsa de bani.Programul National de ameliorare a asistentei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 printre obiectivele caruia putem mentiona reducerea mortalitatii perinatale de la 15. pe Rezolutia summit-ului mondial оn problemele sanatatii copiilor (ONU. cu scopul principal оn asigurarea sanatatii copiilor prin intermediul preventiei principalelor afectiuni stomatologice: cariei dentare. 19. p. si micsorarii numarului de complicatii. Programul este bazat pe conceptia Conventiei internationale privind drepturile copilului. 23-30].0 оn anul 2003.

au dreptul la alocatia de оntretinere la nivelul unui salariu minim 96 . .pedagogice pentru copiii cu deficiente fizice si mintale.regulamentul cu privire la organizarea tratamentului balneo-sanatorial si odihnei salariatilor.alocatia de stat. reducerea mortalitatii materne de la 40.0 la o mie de nou-nascuti.scutirea de plata taxelor de abonament pentru detinerea aparatelor de radio si televiziune оn conditiile gradului I de invaliditate. Cheltuielile financiare necesare pentru implementarea acestui Program au fost suportate partial de asistentele internationale prin intermediul agentilor lor pentru dezvoltare [I. . .0 la o mie de nou-nascuti catre finele anului 2003.Programul National de imunizare pentru anii 2001-2005.2 pвna la 20.alocatia de stat pentru copii оn cuantumurile prevazute de lege sa fie majorata cu 100% .pвna la 12.0 la 100 000 de nou-nascuti vii. reducerea mortalitatii neonatale precoce de la 7. . implementarea tehnologiilor aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii drept cost-efective la toate nivelurile de asistenta medicala de verticala. obiectivele de baza ale caruia sunt reducerea. . 40]. instituirea unui sistem regionalizat de asistenta medicala neonatala. 20]. . 17].lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pвna la vвrsta de 16 ani dreptul la dobвndirea statutului de copil-invalid si la alocatiile de stat conform legislatiei. La finele acestui paragraf mentionam ca actualmente оn Republica Moldova nu este adoptat un act normativ care ar asigura o protectie speciala a persoanelor cu handicap. ar stabili masurile de protectie speciala. pe baza prevederilor legale. . chiar daca parintii lor nu se оncadreaza оn categoriile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei.8 pвna la 6.instituirea birourilor de consultatii republicane si raionale psihologo.Programul National de asistenta оn planificarea si protejarea sanatatii reproductive [I. odihnei copiilor lor оn institutiile de reconfortare a copiilor si оntretinerea scolilor sportive pentru copii si adolescenti. de care trebuie sa beneficieze 118 persoanele. eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile. Оn continutul acestei legi s-ar putea consacra: . drepturile. Оn acest context consideram oportuna elaborarea unei legi care ar defini persoana cu handicap. . care au оn оngrijire un copil cu handicap. prevenibile prin vaccinare [I.daca sunt оn plasament familial sau оncredintati unei persoane sau familii.

Astfel. este periclitata. ar trebui sa beneficieze de protectie prin luarea unor masuri educative. 20 din Conventia Natiunilor Unite privind protectia drepturilor copilului. Copiii care au savвrsit fapte penale. deoarece parintii nu-si оndeplinesc оn mod corespunzator drepturile si оndatoririle lor cu privire la persoana copilului. 474-487 din Codul de procedura penala [I. deoarece exista o cauza de instituire a tutelei. 108/1998 de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. 8 alin. p. se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintesti. 2. fizica sau morala. pe toata perioada cвt se afla оn оntretinerea completa a unei institutii de ocrotire. Оn viziunea noastra. la sesizarea oricarei 97 . 2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva si 119 irevocabila. minorul care nu a оmplinit vвrsta de 14 ani nu raspunde penal. adoptia sau. 26/1997 [I. Documentul mentionat distinge doua situatii: a) copiii a caror dezvoltare fizica sau morala este primejduita. dar nu raspund penal. facвndu-se vinovati de neglijenta оn exercitarea ocrotirii parintesti. оn conditiile legii. 309-314] al Republicii Moldova. necunoscuti. Protectia copilului aflat оn dificultate Conform art. daca este necesar. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva оn exercitarea drepturilor parintesti. pusi sub interdictie.brut pe tara. 4 3. plasarea оn institutii adecvate оngrijirii copiilor”. lipsit de mediul sau familial sau care оn propriul sau interes nu poate fi lasat оn acest mediu. 3) instanta judecatoreasca nu a hotarвt оncredintarea copilului unei persoane sau familii. Copilul care a savвrsit o fapta penala. temporar sau definitiv. 32. desi trebuia оncredintat. Copilul se afla оn situatia de a fi amenintat оn dezvoltarea sa fizica si intelectuala si оn urmatoarele cazuri [art. 343] stabileste ca copilul se afla оn dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. deoarece sunt lipsiti de ocrotirea parinteasca pentru aceleasi motive ca si оn cazul copiilor din prima situatie. Potrivit art. dar fara caracter de gravitate ori abuz. p. (1)]: 1) parintii copilului sunt decedati. b) copiii a caror integritate. dar nu raspunde penal. fara sa se fi instituit tutela. „Orice copil care este. Unele state au acceptat formule proprii ale expresiei „copilului aflat оn dificultate”. are dreptul la protectie si ajutor special din partea statului” si “o astfel de ocrotire poate include plasarea оntr-o familie. deci copilul este lipsit de оngrijirea parinteasca. Legea Romвniei nr. declarati prin judecata morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti. din categoria copiilor aflati оn stare de dificultate fac parte si: 1.

Conform art. o perioada mai mare de sase luni” [I. Conform acesteia din urma abandonul este considerat ca fiind absenta. psihiatrica. 1 din aceasta Lege. a organelor de politie sau a parintilor acestuia. 98 . orice situatie care se soldeaza cu anularea unor trairi afective poate fi traita ca un abandon. Minorul care are vвrsta оntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savвrsit fapta cu discernamвnt. Copiii care au savвrsit infractiuni si sunt condamnati. 120 Оn legatura cu procesul de adoptie. aceasta trecвnd prin asa-numita perioada de tranzitie. vom avea оn vedere atвt cauzele cвt si efectele fenomenului de abandon al copilului. Оn acest context. daunele sociale cauzate victimei sunt conditii favorabile aparitiei unor tulburari nevrotice sau psihice la acesta. O alta cauza este reprezentata de nivelul economic extrem de scazut al societatii noastre contemporane. Notiunea de abandon se poate aplica si оn cazul parasirii copiilor оn institutii de protectie a copilului de catre parinti. dezinteresul este definit ca оncetarea oricaror legaturi оntre parinti si copil care sa ateste existenta unor raporturi afective normale. Abandonul constituie actiunea de parasire a unei fiinte. Daca ne referim la cauzele abandonului. оn mod vadit. оn primul rвnd. alcoolism. abandonul are un caracter complex. determina pierderea treptata a coerentei actelor interne si externe ale abandonatului. Un alt simptom al egoismului lumii moderne sunt copiii abandonati. droguri. Оn viziunea noastra. p. lipsa de preocupare pentru soarta acestuia. poate fi declarat prin hotarвre judecatoreasca abandonat. Оn Romвnia acest fenomen este reglementat prin Legea nr. Copiii cu handicap (invalizi). daca parintii sau dezinteresat de el. nu putem exclude lipsa de educatie contraceptiva. a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau оncredintat оn conditiile legii unei persoane fizice. sociala. 4. familii cu mari probleme sociale (somaj. 2. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii. 33. ce intra оn notiunea de planning familial si care vizeaza. perioada оn care creste numarul de familii dezorganizate. iar minorul care a оmplinit vвrsta de 16 ani raspunde penal. martor al pierderii propriei identitati. situatie ce are grave repercusiuni asupra dezvoltarii psihice. Confuzia morala.persoane. 285]. a procurorului. metodele de prevenire a sarcinii. Definitia abandonului este data de perspectiva psihologica. fizice si sociale a acestora. Copiii abandonati. De altfel. “Copilul aflat оn оngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat. 3. slabirea sau ruptura unei legaturi afective de sustinere.

de catre parinti sau de catre unul dintre ei.atitudinile parentale. Paralel cu institutiile traditionale – tutela. tipul familiei. оnsa. situatii оn care acestia au decedat ori. gradul de instruire al parintilor sunt factori care оi determina pe parinti sa-si abandoneze copiii оn spitale. fiind aplicate concomitent cu strategii de sprijinire a familiei оn scopul reintegrarii copilului. altele reprezinta masuri cu caracter permanent (de exemplu. mama/ tata bolnav(a) оn spital. divort). mama/tata alcoolic. plasamentul оntr-o familie asistata.lipsa de venituri (lipsa de sprijin financiar. copil nedorit. adoptia – legiuitorul romвn a 99 . plasamentul оn regim de urgenta si adoptia. . . desi sunt оn viata. marimea ei. Din cele expuse anterior. mama violata. tatal nu recunoaste copilul. la decesul ambilor parinti). unde este prevazut un ansamblu de institutii sociojuridice menite sa asigure. оn functie de situatia concreta a copilului. оn special cele maternale (mama adolescenta. 5. copil maltratat/ violenta оn familie).probleme legate de copii (probleme de sanatate ale copilului. la serviciul public specializat sau la un organism privat specializat. protectia drepturilor sale prin asistenta alternativa. mama prostituata. mama/ tata оn оnchisoare). unei persoane sau unui organism privat 121 autorizat. cresterea si ocrotirea copilului se realizeaza оn familie. institutii de ocrotire. curatela. organismele abilitate trebuie sa asigure copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia sa asupra masurii de protectie propuse. Exista. saracie extrema). . La alegerea unei masuri. se afla оn imposibilitatea de a-si exercita drepturile si оndatoririle cu privire la copil. Institutionalizarea e determinata de: . mama/tata a abandonat familia. plasamentul la o familie sau persoana. оncredintarea оn vederea adoptiei. probleme de comportament ale copilului). Drept model de reglementare a masurilor de asistenta alternativa poate servi dreptul romвn. Aceste masuri sunt: tutela. dificultatile de comunicare si relationare a membrilor familiei.decompletarea sau dezorganizarea familiei (parinte solitar. mama recasatorita. curatela. mama/ tata decedat(a).diverse abuzuri. Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. оncredintarea copilului unei familii. Unele dintre masurile de asistenta alternativa a statului poarta un caracter temporar de protectie a drepturilor copilului. De asemenea capacitatea scazuta de administrare a veniturilor.

disparuti sau decazuti din drepturile parintesti. cu aprobarea speciala a comisiei pentru protectia copilului. fie unui organism privat autorizat. Pe baza studiilor psihosociale care au evidentiat efectele negative ale mediului din institutiile de ocrotire asupra dezvoltarii copilului si faptul „ca mai presus de orice copiii simt nevoia unui mediu familial stabil. credinta religioasa оn care a fost educat copilul nu se poate schimba decвt оn cazuri exceptionale. precum si faptul ca acest rol poate fi оndeplinit оn mod adecvat de parinti alternativi sau de parinti adoptivi” [II. 11]. domiciliul copilului se afla la persoana careia i-a fost оncredintat. legislatiile nationale s-au orientat catre solutii centrate pe valorile continuitatii si stabilitatii ocrotirii copilului оn mediul familial alternativ – оncredintarea pe termen lung sau adoptia. 122 Adoptia este o masura importanta de protectie a drepturilor copilului aflat оn dificultate cu 100 .reglementat si institutii. оncredintarea este un instrument de protectie si ocrotire a copilului aflat оn dificultate ai carui parinti sunt оn imposibilitatea permanenta de a-si manifesta vointa. declarati morti. caracter temporar. ori оncredintarea acestuia оn vederea adoptiei. Pe durata оncredintarii. p. Ia nastere o institutie originala – o cotutela – оn cadrul careia statul si familia alternativa sau organismul privat autorizat exercita оn comun drepturile si obligatiile de protectie si ocrotire a copilului [II. 229] . pentru ca dureaza pвna оn momentul оn care se va putea realiza оncredintarea copilului unei familii sau unei persoane. оn sensul ca nu a fost instituita tutela si nici nu a fost dispusa. pusi sub interdictie. 41. Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost оncredintat copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana copilului.оn privinta copilului nu a fost luata o masura de ocrotire. Astfel. Educatia scolara a copilului nu poate fi schimbata decвt оn interesul acestuia si numai cu aprobarea comisiei. copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva. necunoscuti. . оncredintarea minorului unei familii sau unei persoane. 8. comisia pentru protectia copilului poate hotarо оncredintarea minorului fie serviciului public specializat.parintii copilului sunt decedati. Daca nu s-a gasit o familie sau o persoana corespunzatoare. prin hotarвre judecatoreasca. si poate fi instituita daca sunt оntrunite urmatoarele conditii cumulative: . care prevad distributia drepturilor si obligatiilor de protectie a drepturilor copilului оntre stat (prin reprezentantii sai autorizati de la nivelul colectivitatilor locale) si familia alternativa sau organisme private autorizate. Masura are caracter subsidiar si. p. de asemenea.

caracter permanent. p. moravurile sau istoria statelor. cum ar fi „kafalah”. Оn cadrul sistemelor de drept care reglementeaza adoptia. Оn acest context se pot remarca doua tipuri de sisteme de drept: care ignoreaza sau chiar interzic adoptia si care reglementeaza si оncurajeaza aceasta institutie. pe de alta parte. Sensul actual al institutiei sociojuridice a adoptiei. cвnd scopul adoptiei s-a deplasat de la interesul predominant al adoptatorului spre interesul copilului lipsit de оngrijire parinteasca. scopul principal al adoptiei era de a permite persoanei fara descendenti legitimi de a primi оn familia sa copii care dobвndeau astfel numele adoptatorului. Legislatiile multor state prevad masuri care asigura confidentialitatea identitatii parintilor. care nu reglementeaza adoptia. Legislatiile nationale reflecta atitudini diferite fata de adoptie. totusi. p. fara оnsa a se crea legaturi de rudenie [II. 179]. Din prima categorie fac parte legislatia din Vietnam si din unele tari din America de Sud. 78. prin care un barbat ia оn оngrijire un copil. prin care un copil este luat pentru a veni la mostenire оn calitate de descendent. prin care se crea patria potestas. 6. se pot identifica trei tipuri de solutii legislative оn raport cu extinderea efectelor adoptiei: legislatii care reglementeaza numai adoptia cu efecte restrвnse. de exemplu Noua 101 . Radacinile istorice ale adoptiei se regasesc оn dreptul roman. unele institutii care se apropie de adoptie. unde alaturi de legaturile de rudenie create prin adoptie (numai оntre adoptat si adoptator sau sotii adoptatori). si dreptul tarilor musulmane. care interzic adoptia. cвnd se creeaza legaturi de rudenie оntre adoptat si descendentii acestuia. si „tranzil”. XX. Оn practica judiciara recenta a unor state sunt cazuri оn care instantele au acordat parintilor naturali ai copilului adoptat dreptul de a-l vizita оn noua familie. s-a conturat doar оn sec. 6. Оn dreptul musulman exista. Astfel. оntreruperea oricarei relatii dintre copilul adoptat si parintii sai naturali a fost socotita o preconditie a reusitei integrarii copilului оn familia adoptatoare. ca masura de protectie si ocrotire a copilului prin mijloace cu caracter permanent. totodata оnceteaza legaturile de rudenie cu familia biologica. continuau cultul stramosilor si veneau la succesiune ca si un copil provenit din casatorie [II. 92]. Prin traditie. оn raport cu conceptiile religioase. ca o masura de protectie a acestuia [II. 29]. legislatiile care reglementeaza numai adoptia cu efecte depline. Ideea de „a da un copil familiei care nu are copii” s-a transformat оn aceea de „a da o familie copilului lipsit de un mediu familial”. p. legislatiile statelor au evoluat consacrвnd principiul potrivit caruia adoptia trebuie sa se realizeze оn interesul copilului. p. 31. traditiile familiale. pe de o parte. si legislatii care reglementeaza ambele feluri de adoptie [II. si adoptator si rudele acestuia. 93]. Un numar redus de state. se mentin si legaturile de rudenie ale copilului cu familia biologica.

6. Adoptia internationala. Din ratiuni care tin de metodologia sociologica de investigare. p. adica daca copilul poate оnfrunta dificultatile create de schimbarea mediului cultural. Dupa cum am mentionat deja. 188]. culegerea unor date consistente ridica probleme aproape insurmontabile. p. . Oficial acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau al institutiei de ocrotire [II. 7. Ea si-a lasat amprenta asupra tuturor documentelor juridice elaborate ulterior. Deoarece „copiii strazii" sunt caracterizati prin mobilitate si dificultatea urmaririi. numiti „fugari". lingvistic. 102 . consideram necesara crearea оn fiecare stat a mecanismului juridic adecvat pentru a constata si verifica daca adoptia internationala reprezinta pentru copil unica solutie pentru a-i asigura un mediu familial. 268]. Copiii strazii. Mai mult decвt atвt. fiind o masura exclusiv subsidiara оn raport cu celelalte masuri de protectie a copilului.123 Zeelanda.1). 36. „copii ai strazii" au fost considerati subiecti sub 18 ani. Ei sunt acei copii care hoinaresc din loc оn loc si care se asociaza оn grupuri al caror principal mediu de viata si actiune este strada. Оn urma unor sondaje s-a alcatuit o tipologie a copiilor strazii: . 142].copiii care se afla оn strada оn cea mai mare parte a zilei si care au abandonat scoala.copiii care sunt prezenti оn strada. p. Conventia are ca obiective: stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se оnfaptuiasca оn interesul superior al copilului. Conventia cu privire la drepturile copilului a modificat radical viziunea asupra copilului. au transformat toate adoptiile оn adoptii deschise. care privesc drepturile copilului. Оn spiritul acesteia a fost elaborata si Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii оn materia adoptiei internationale оncheiata la Haga la 29 mai 1993 [I. iar situatia temporara poate dura de la cвteva zile pвna la cвteva luni. 2. p. pe temeiul respectarii interesului superior al copilului [II. ci si faptul daca sunt оndeplinite conditiile psihosociale de adoptabilitate. crearea unui sistem de cooperare care sa previna rapirea. asigurarea recunoasterii оn statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei (art. p. vвnzarea sau traficul de copii. 13]. Ca urmare. pвna оn prezent nu exista totusi statistici pertinente. 21. considerвndu-l persoana detinatoare de drepturi per se [II. care traiesc оn mediul stradal o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. 6. оn cazul adoptiei internationale trebuie sa se constate nu doar legalitatea adoptiei copilului. fie оn diferite sisteme regionale. religios [II. 274]. desi sunt unele date atвt la nivel institutional cвt si neguvernamental. fie оn sistemul universal.

restrвngerii si excluderii treptate a fenomenului „copiii strazii”. deoarece au un comportament deviant structurat. precum si a unor structuri guvernamentale si neguvernamentale eficiente cu rol de coordonare la nivel raional. . . control si reducere a fenomenului. dar este оn crestere [II. . a оncercat prin diverse tipuri de activitati sa identifice copiii – problema si sa sprijine orientarea lor catre familii sau institutii. 203]. p.copiii permanenti sau quazipermanenti (cei care au abandonat aproape definitiv institutiile de ocrotire sociala. Оn prezent se face distinctia dintre „copiii strazii" si „copiii din strada" (primii fiind considerati nascuti si crescuti оn strada) al caror numar nu este semnificativ. 2. Stimularea civismului si a curentelor de opinie favorabile interventiei si sprijinirii institutiilor statale si organizatiilor neguvernamentale implicate оn reducerea acestui fenomen. desi оn unele cazuri mai pastreaza contacte sporadice cu familiile sau cu institutiile respective). Оn scopul controlului.realizarea si punerea оn practica a unei strategii nationale de prevenire.instituirea unui sistem de apreciere a eficientei activitatii institutiilor guvernamentale implicate оn controlul fenomenului „copiii strazii".triajul eficient si rapid al minorilor pentru orientarea lor catre institutiile specializate cele mai adecvate.sprijinirea fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale care actioneaza pe diferite paliere pentru diminuarea fenomenului „copiii strazii" si exercitarea unui control eficient asupra concordantei dintre prevederile statutului aprobat si activitatea concreta a acestora.sensibilizarea conducerii institutiilor de ocrotire a minorilor pentru оntarirea pazei si supravegherii copiilor care parasesc frecvent aceste unitati pentru vagabondaj sau cersit.sensibilizarea opiniei publice si оn mod deosebit a comunitatilor locale cu privire la acest fenomen si la consecintele sociale grave pe care le poate genera. consideram oportune urmatoarele masuri: . . Aceste grupuri de copii sunt cel mai dificil de controlat. 103 . faptul ca оn ultimii ani politia a contribuit efectiv la cunoasterea fenomenului copiii strazii.. urmarindu-se evolutia cazurilor de la depistare pвna оn momentul solutionarii lor definitive. cu claritate. Cercetarea a pus оn evidenta. . avвnd mare 124 nevoie de asistenta sociala. fiind considerati aproape irecuperabili.

precum si a unor organe prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. Cercetarea reglementarilor internationale si nationale оn 104 . ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri speciale de asistenta si protectie. Sinteza rezultatelor obtinute. . .organizarea unor comisii raionale de profilaxie a fenomenului „copiii strazii” subordonate presedintelui raionului. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept.оnfiintarea pe plan local a unor servicii speciale de sprijin a familiilor cu multi copii si cu situatie socioeconomica precara. sociale etc.intensificarea si coordonarea activitatilor specifice desfasurate de organele de ordine publica pentru a asigura un control sistematic asupra „copiilor strazii" оn contextul situatiei operative la nivel local si national. .ameliorarea si diversificarea cooperarii dintre organele de politie si institutiile guvernamentale cu rol de protectie si asistenta sociala pentru aceste categorii de minori. culturale. оncep sa fie evidentiate particularitatile copilului – ca personalitate оn devenire (constatвnd absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale.organizarea unor clase serale pentru оnvatamвntul primar si gimnazial destinate „copiilor strazii". 126 ОNCHEIERE Secolul al XX-lea a fost marcat de constientizarea faptului ca femeia-mama si copilul sunt subiecte ce necesita protectie si ocrotire speciala. si оn aceasta calitate. ..оnfiintarea unor camine de nefamilisti pentru cei care depasesc vвrsta de 18 ani si care provin din casele de copii. care limiteaza competenta sa juridica) . economice. Оn acest sens. producвnd o revolutie оn acordarea drepturilor acestora de la unele reglementari nationale la reglementari pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. . оntrucвt majoritatea acestora depasesc vвrsta scolara corespunzatoare.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic).crearea de noi centre de ocrotire sau a unor locuri de cazare de tip „azil de noapte” pentru minorii dezavantajati paralel cu suplimentarea cantinelor de ajutor social. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. politice. 125 . Totodata.

precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. Poate fi considerata stabila si constanta societatea оn care asigurarea drepturilor omului si cetateanului este datoria primordiala a puterilor legislativa. dar si practic. executiva si judecatoreasca. violenta sau constrвngere. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. fara discriminare. iar drepturile si libertatile omului n-au devenit оn realitate valori sociale supreme. 127 g) legislatia cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia trebuie sa garanteze realizarea unor drepturi constitutionale. cresterea longevitatii. dreptul femeilor la examen medical si de a solutiona liber si responsabil problemele vizвnd sanatatea lor sexuala si reproductiva. i) familia este elementul natural si fundamental al societatii cu rolul central оn procesul de ocrotire a drepturilor copilului si are dreptul la protectie speciala din partea societatii si a statului. punctul de pornire si scopul final fiind omul cu interesele si necesitatile sale. d) cauza principala a instabilitatii dezvoltarii societatii din Republica Moldova tine de faptul ca actualmente nu reprezinta un stat de drept. Оn concluzie se mentioneaza: a) dezvoltarea sociala stabila reprezinta оn primul rвnd o problema de ordin umanitar. chemata sa depaseasca instabilitatea sociala si sa stabilizeze progresul. j) ori de cвte ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului оn 105 . f) legislatia nationala trebuie sa asigure fiecarei familii dreptul de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. c) fiecare etapa de dezvoltare a proceselor sociale a dat nastere la „generatia” proprie de drepturi ale omului. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. orientata spre crearea conditiilor favorabile pentru cresterea numarului populatiei. Investigatiile efectuate оn cadrul prezentei lucrari au pus оn lumina actualitatea si importanta temei cercetate. cresterea natalitatii. mai ales pe perioada оn care asigura оntretinerea si educarea copiilor. h) cuplul natural mama-copil este indispensabil si necesita protectie speciala din partea statului si a societatii. reducerea mortalitatii. b) drepturile omului reprezinta reperul de baza si valoarea suprema de care ar trebui sa tina cont orice stat. e) asigurarea dezvoltarii sociale stabile si a unui nivel оnalt de viata pentru toti cetatenii Republicii Moldova presupune elaborarea unor dispozitii conceptuale privitor la politica demografica nationala.domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului trezeste un viu interes nu numai din punct de vedere teoretico-stiintific.

оn vederea ameliorarii situatiei оn domeniul protectiei drepturilor mamei si a copilului pe plan national. A introduce оn Republica Moldova functia de avocat parlamentar al mamei si copilului. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. A introduce оn Legea privind drepturile copilului urmatoarele modificari: . A recomanda Ministerului Educatiei.mediul familial.Оn art. care prevede ziua de munca de 8 ore. timp liber. pentru protectia mai eficienta a drepturilor mamei si copilului. k) pentru tara noastra.Оn art. 4.” a introduce expresia „copilului nenascut”. 18 (3) dupa cuvintele “pentru a-si apara drepturile si interesele “ a introduce urmatorul text: “Pedepsele corporale aplicate copiilor de catre parinti sau educatori 106 . 2. Tineretului si Sportului sa coordoneze programele de educatie generala cu dreptul copilului la odihna. . unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. efectuata оn cadrul prezentei lucrari. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor copilului. sa venim cu un complex de recomandari: 1. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. Оn scopul protectiei mai eficiente a copilului pвna la nastere оn preambulul Legii privind drepturile copilului dupa cuvintele “Ocrotirea de catre stat si societate a copilului. atribuindu-i acestuia dreptul la viata si asistenta medicala pвna la nastere.15 (3) dupa cuvintele “ Femeia gravida оndeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltarii normale a fatului” a introduce urmatoarea fraza: “Pentru a stimula dispensarizarea femeilor gravide la termen. 10 (3) dupa cuvintele “…оn conformitate cu legislatia “ a introduce urmatoarea fraza: “Оn scopul asigurarii dreptului copilului la educatie si ridicarii nivelului 128 scolarizarii copiilor de 7-16 ani se introduce o alocatie de оnceput de an scolar оn marimea a cinci salarii minime”. 12(1) din Legea cu privire la drepturile copilului si legislatia interna si internationala оn domeniul muncii.Оn art. ne obliga. 5. care au fost luate la evidenta оn primele 12 saptamвni. prevazut de art. se introduce o alocatie unica tuturor gravidelor. A introduce ciclu de specializare a avocatilor pentru procesele cu minori. Investigatia stiintifica. . 3.

propunem: (a) reformularea titlului Legii Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala astfel: Lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical. (b) a reformula aliniatul 2 din Preambulul Legii dupa cum urmeaza: “Prin prezenta lege sunt recunoscute. mintala si sociala. .sunt interzise si sunt pedepsite conform legislatiei оn vigoare”. . reglementate si garantate drepturile privind sanatatea reproducerii populatiei.starea de bunastare fizica. functiile sau procesele 107 .sanatatea reproducerii umane . 21 (2) dupa cuvintele “ si compensatii prevazute de legislatie “ a introduce urmatoarea fraza: “Indemnizatia lunara pe durata concediului pentru оngrijirea copilului pвna la vвrsta de 3 ani este la nivelul cosului minim de consum”. (d) a completa articolului 1 dupa cuvintele “ au urmatorul оnteles “ cu urmatoarele notiuni: 129 . оn masura deplina. 24 (2) dupa cuvintele “ Statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “ a introduce urmatoarea fraza: “Pensiile sociale minime adresate copiilor cu dezabilitati sunt la nivelul cosului minim de consum”.dreptul cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil numarul. dar care este legata de tot ceea ce tine de sistemul reproductiv. frecventa si momentul оn care doresc sa aiba copii. precum si regimul juridic al reproducerii umane asistate medical prin metoda оnsamвntarii artificiale sau metoda fertilizarii “in vitro”. care nu poate fi definita doar prin absenta bolii sau infirmitatii. 18: (4) dupa cuvintele “ оn conformitate cu legislatia” a introduce urmatoarea fraza: “Persoanele din afara familiei sunt obligate sa declare organelor competente cazurile de abuz intrafamilial cunoscute”.dreptul la reproducere . Оn scopul instituirii unor dispozitii privind consilierea solicitantelor de a-si оntrerupe sarcina pentru a reduce numarul de avorturi si a creste numarul de nasteri. .Оn art.Оn art. . (c) a completa articolul 1 cu urmatoarea dispozitie: “Activitatea de consiliere –acordarea asistentei de specialitate femeii оnsarcinate оn scopul protectiei sale si a copilului”.Оn art. 6.Оn art. precum si dreptul de a avea acces la informatie. . educatie si mijloace pentru a lua o asemenea decizie. 22 (2) dupa cuvintele “sunt оnfiati sau plasati оn alta familie sau оn institutie de stat pentru copii “ a introduce urmatoarea fraza: “Copii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca pot fi оnfiati inclusiv de catre cuplurile de concubini”.

sanatatea sexuala .оndeplinite de acesta. . . 5. datei si perioadelor dintre nasteri. . Atributiile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn domeniul sanatatii reproducerii: (1) Activitatile privind sanatatea reproducerii umane organizate si coordonate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sunt: .servicii informative.asigurarea maternitatii fara risc. etc.informare . brosuri. de manipulare medicala оn laborator a materialului genetic feminin si masculin. (e) a completa Capitolul I cu articolul 5: “Art.servicii pentru оntreruperea sarcinii оn conditii de siguranta.capacitatea indivizilor si a cuplurilor de a anticipa si de a hotarо asupra numarului de copii.sanatatea reproducerii si sexualitatii la adolescenti si tineri. .actul medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor si procedurilor de оnsamвntare artificiala sau de fertilizare “in vitro”. la cererea femeii.si postnatala.metoda de curmare. manipulare a spermei si/sau a embrionilor proveniti din fecundarea extracorporala si implantarea acestora.planificare familiala . . materiale ilustrative. . a unei sarcini neplanificate sau nedorite. fertilizarea “in vitro” si transferul de embrioni.reproducere umana asistata medical .alimentatia corecta a copilului.un complex de servicii medicale orientate spre corectarea starii de infertilitate. precum оngrijirea pre.prevenirea si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV. consultative si de tratament оn domeniul planificarii familiale. оn scopul fecundarii artificiale a ovulelor. despre: . 108 .mentinerea sau оmbunatatirea functiilor sexuale si de reproducere. 130 (2) Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale elaboreaza si raspвndeste note informative. precum si a relatiilor dintre partenerii de cuplu. . . incluzвnd оnsamвntarea artificiala. оntr-o modalitate pe care pacientul sa o оnteleaga si la care sa poata face referire.tehnologii de asistare medicala a reproducerii umane . petrece seminare. discutii publice. scopul informarii este sa ofere pacientului posibilitatea de a lua de sine statator decizia convenabila si sa obtina accesul legal la anumite proceduri medicale.оntreruperea voluntara a sarcinii .furnizarea de date esentiale. . .

elaborarea de acte normative privind reglementarea activitatilor din domeniul sanatati reproducerii. educatie familiala. . trebuie sa apreciem eforturile depuse de statul nostru pentru asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu prevederile internationale оn domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului. . astfel ca dintr-o prioritate declarata protectia drepturilor mamei si copilului sa devina o prioritate reala. Оn final. . Tineretului si Sportului au urmatoarele atributii: . Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn colaborare cu Ministerului Educatiei. aflat si el оn plina transformare.reproducerea umana asistata medical. 109 . Statul nu reuseste sau. care ar permite sa se produca o schimbare оn comportamentul si atitudinea societatii si comunitatii. nu stie cum sa protejeze drepturile mamei si copilului. .sanatatea sexuala a persoanelor оn vвrsta. de informare.diagnosticarea precoce si tratamentul cancerului genito-mamar.serviciul umanitar. оnsa problemele crizei economice si sociale. cu care se confrunta actualmente Republica Moldova si lipsa unor traditii democratice оn atitudinea fata de femeie si copil duc deseori la оncalcarea drepturilor elementare ale acestora.asigurarea educatiei sexuale si pregatirii pentru viata de familie a adolescentilor si tinerilor. uneori. .prevenirea si tratamentul infertilitatii. inclusiv profilaxia bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV”. care include servicii de consiliere. Оn aceste conditii sunt necesare actiuni orientate la crearea de noi resurse umane si materiale. (3) Оn domeniul sanatatii reproducerii umane..

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful