REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECŢIEI DREPTURILOR MAMEI ŞI A COPILULUI

CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………….............…… Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului ......................................... 1. 2. Protecţia drepturilor mamei şi a copilului în Republica Moldova.................................... 1. 3. Protecţia internaţională a drepturilor mamei şi copilului .................................................. Capitolul II. ROLUL FAMILIEI ÎN MECANISMUL DE PROTECŢIE A DREPTURILOR MAMEI ŞI COPILULUI 2. 1. Conceptului familiei în dreptul contemporan ................................................................ 2. 2. Politici sociale în domeniul protecţiei familiei...................................................................... 2. 3. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în mediul familial ............................................. Capitolul III. PROTECŢIA UNOR DREPTURI SPECIALE ALE MAMEI ŞI COPILULUI 3. 1. Protecţia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului ........................................... 3. 2. Dreptul copilului la viaţă şi dezvoltare .................................................... 3. 3. Protecţia copilului aflat în dificultate .............................................................................. ÎNCHEIERE............................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................

INTRODUCERE Apropierea unui sau altui stat de idealul statului de drept este determinata, în primul rînd, de asumarea de către acesta a responsabilităţii faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, concretizată în consfinţirea constituţionala a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în garantarea juridică a exercitării efective a acestora. Astfel, problematica protecţiei drepturilor omului, în special ale mamei şi copilului, prezintă pentru societatea contemporana o importanţă majora atît din punct de vedere teoretico-ştiinţific, cît şi practic. Secolul XX a fost marcat de înţelegere a faptului că şi copilul, şi femeia sunt subiecte, ce necesită protecţie şi ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturităţii sale fizice şi psihice, iar femeia, în calitatea ei de mama, din considerentul particularităţilor psihofiziologice. Treptat problema devine o preocupare a comunităţii internaţionale, găsindu-şi o amplă reflectare. Problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului a evoluat de la unele reglementări pe plan naţional spre nivel internaţional – aceasta reprezentînd o reacţie întîrziată la abuzurile flagrante şi persistente asupra copilului şi femeii. Situaţia social-economică din Republica Moldova produce un impact grav asupra situaţiei copilului si femeii-mame - o categorie de subiecţi extrem de vulnerabili. A crescut numărul de copii vagabonzi, abandonaţi, rămaşi fără ocrotire părinteasca; s-a înregistrat o creştere însemnată a morbidităţii, în special a femeilor gravide şi copiilor; a crescut numărul de infracţiuni comise de minori etc. Provoacă îngrijorare lipsa de dorinţa a familiilor de a naşte şi educa doi sau mai mulţi copii. În aceste condiţii problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului, crearea unui mecanism legal intern ce ar duce la elaborarea, adoptarea şi implementarea eficientă în practică a ocrotirii drepturilor acestora pentru ameliorarea în consecinţă a situaţiei demografice, determină actualitatea temei cercetate în cadrul prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului domeniului protecţiei drepturilor mamei şi copilului atît în cadrul familiei, cît şi în afara ei. Pentru realizarea scopului enunţat au fost stabilite următoarele sarcini: - cercetarea apariţiei şi dezvoltării conceptului de drepturi ale mamei şi copilului ca drepturi ale omului; - elucidarea problemelor protecţiei drepturilor mamei şi copilului la nivel naţional, internaţional şi regional; 2

- cercetarea problemei protecţiei drepturilor mamei şi copilului în mediul familial; - evidenţierea problemelor actuale ale protecţiei drepturilor mamei şi copilului, în special violenta în familie, abuzul asupra copilului, precum şi problema delincventei juvenile.

Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului Noţiunile „mama” şi „copil” sînt cele mai dragi cuvinte cunoscute de civilizaţia umană şi elogiate în creaţiile poeţilor, scriitorilor, pictorilor, sculptorilor ş altor oameni de creaţie. Acest grup social (mama şi copilul) creat de natura nu poate fi despărţit, deoarece dispersarea lui duce la violarea drepturilor copilului care, în virtutea vîrstei sale fragede, are nevoie de îngrijire şi dragoste [24, p.464]. Din punct de vedere etimologic noţiunea „mama” desemnează “datatoare de viata”, “născătoare” [II, 84, p.296]. În latină mamma este denumirea glandei mamare, funcţia căreia este alăptarea pentru susţinerea vieţii în cea mai gingaşă şi vulnerabilă perioada a vieţii. În acelaşi timp sînt foarte frecvent utilizate şi expresiile: mama naturală (cea care concepe şi naşte), mama biologică (donatoare de ovul) şi mama - surogat, determinată de Gheorghe Scripcaru în modul următor: “O mamă purtătoare sau “surogat” este acea femeie, care acceptă să poarte sarcina în locul altei femei şi să aibă un copil pentru aceasta” [28, p.122]. Maternitatea este un tezaur etic şi social, unul pe care se sprijină omenirea, şi care presupune o rudenie biologica, naturala, responsabilitate pentru copil, de aceea legea perfectează aceste relaţii necondiţionat, le acorda garanţii legislative. Maternitatea propriu-zisă presupune că femeia a rămas însărcinată, a purtat şi a născut, a educat copilul sau. Legaturile sociale “mama-copil” se formează permanent. Este nenatural contrapunerea şi separarea acestor aspecte ale maternităţii. Convenţia privind drepturile copiilor, adoptata de către Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989, considera copil fiinţa umană pînă la vîrsta de 18 ani. La fel şi în Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, o persoana este considerata copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani [6, 11]. Recunoaşterea copilului ca personalitate de către părinţii săi a fost una dintre „descoperirile” tîrzii ale sec. al XX-lea, fiind legată atît de evoluţia mişcării pentru drepturile omului după cel de al doilea război mondial, cît şi de cercetările psihologice si neurobiologice, care au contribuit nu numai 3

La greci căsătoria era o sursă a puterii părinteşti. În caz de moarte a tatălui copiii treceau sub tutela mamei sau a unei persoane fixate de tata. Pe vremea lui Iustinian situaţia acestor copii se îmbunătăţeşte. La început. a cărui mamă este liberă. Copiii născuţi din concubinaj erau consideraţi nelegitimi. p. el avînd drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor. a vulnerabilităţii şi nevoii sale de ocrotire. autoritatea părintească a tatălui era foarte mare. 138. 90-91]. Ideea unor limite de vîrstă. situaţia copiilor ăi în evul mediu. să-i abandoneze ca pe nişte lucruri nefolositoare. se consulta cu rudele mai apropiate. al căror aviz. cel născut dintr-o mamă sclavă şi tată liber capătă calitatea de dezrobit deplin la moartea tatălui său. care să diferenţieze pe minorul delincvent de infractorul adult este relevată în legiuirile mai multor state începînd cu Evul 4 . După epoca lui Solon. fără a deţine drepturi. lenta. unele reglementări cu privire la situaţia copilului născut în căsătorie le găsim în Codex Hammurapi: copilul. 146]. însă. pater familias. drept de a-şi vinde copiii în sclavie. Codul lui Hammurapi limitează acest drept doar la cazuri grave şi numai cu aprobarea judecătorului. unicul judecător şi preot suprem al cultului familial ancestral. ramînînd doar dreptul de a recunoaşte sau nu paternitatea şi de a-l dezmoşteni în anumite cazuri. ci şi la argumentarea. p. nu era pentru el obligatoriu. practic. p. familia (tatăl) avînd drepturi absolute asupra lor. Evoluţia acestui proces a fost. Anterior Legii lui Hammurapi. De-a lungul secolelor copiii au fost trataţi şi consideraţi ca o prelungire a părinţilor. însă. Copiii se găseau permanent sub puterea părinteasca şi numai căsătoria ducea la desfacerea acesteia. La romani căsătoria monogamă apare ca o forma de subjugare a femeii de către bărbat. Situaţia copiilor ilegali era complicată.12-15]. În epoca veche aceasta putere era nelimitata: pater familias putea să-i pedepsească. puterea tatălui scade. are calitatea de om liber. să-i alunge din casa familiala. Astfel. În timp acest obicei dispare. ei dobîndind dreptul la alimente şi la moştenire [29. Sub tutelă copiii rămîneau pînă la 15 ani pentru băieţi şi pînă la 12 ani pentru fete. copilul putea fi izgonit fără nici o formalitate. pe noi temeiuri. iar cînd este procreat din părinţi sclavi are calitatea tot de sclav. să-i căsătoreasca fără a-i întreba şi chiar să-i omoare după ce. noţiune care evoca ideea de putere. în scrierile timpului. Şeful familiei este numit.la „descoperirea copilului” [17. Primele reglementări care încearcă să acorde copiilor un tratament special sînt legate de pedepsele pentru cei ce au comis infracţiuni. să-i vîndă. Pater familias este singurul proprietar al patrimoniului familial. Ei se găseau în puterea paternă: tatăl sau mama (ca o reminiscenţă a matriarhatului) puteau să-şi omoare copilul îndată după naştere dacă existau motive temeinice în această privinţă. Nu se schimba. în prealabil. recunoaşterea lor se interzicea sau era legată de anumite limitări în drepturi [29.

cu atît mai mare este probabilitatea ca aceştia au fost ucişi. Primele legiuiri româneşti care se refera la minori tratează minoritatea printre cauzele ce apără de pedeapsă sau micşorează pedeapsa. umanistul şi pedagogul ceh Amos Komensky. de către părinţi din toate categoriile sociale. al XVII-lea. la metodele de disciplină educativă. Francois Fenelon. orice greşeală ar greşi” (glava 355. 16]. a apărut treptat în Europa. în Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814. maltrataţi şi abuzaţi sexual [17. 42. se comportau la fel şi erau integraţi în acelaşi tip de activităţi sociale. Din punctul de vedere al grijii şi ocrotirii istoria copilăriei este un coşmar din care abia am început să ne trezim.]. au avuto: filozoful englez John Locke. în întreaga Europă. deoarece erau îmbrăcaţi la fel. minorilor li se aplicau pedepse mai uşoare [18. p. de la 7 ani şi pînă la pubertate (14 ani băieţii şi 12 fetele). Dimpotrivă. cu atît este mai scăzut nivelul de îngrijire acordat copilului. „În societatea medievala ideea de copilărie nu a existat. în privinţa faptelor comise de minori. ca perioadă ce necesită grijă şi asistenţă speciale. de pilda. Pravila lui Matei Basarab (1652. ca expresie a raţionalismului şi umanismului epocii moderne. p. autor al monumentalei lucrări Opera didactica omnia [II. Din timpul romanilor şi pînă în Evul Mediu tîrziu copiii au fost abandonaţi în număr mare. Cu cît ne întoarcem mai mult în istorie. Odată ce copilul depăşea dependenţa biologică intra direct în societatea adulţilor. zac. cu lucrarea Cîteva cugetări asupra educaţiei. 8]. Sistemului penal englez.Mediu. iar un copil de 7 ani putea fi executat pentru furt. începînd cu sec. inclusiv cu moartea. după lege. deportarea sau închisoarea ca şi adulţii. i-a fost caracteristică de-a lungul timpului severitatea excesivă. abandonaţi. fiind trimişi la aceleaşi închisori înainte de proces. au fost condamnate abuzul în materie de sancţiuni corporale. în acest sens. O contribuţie importantă. Erau întradevăr adulţi în miniatura” [21. În lucrările citate au fost dezvoltate o serie de idei şi concepţii noi cu privire la copil. orice vîrstă ar fi”. 25]. 2) – cocon însemnînd copilul pînă la al şaptelea an de vîrstă. al XVIII-lea copiii încă mai puteau fi vînduţi de către părinţii lor. 290 p. 5 . nu erau scutiţi de pedeapsa capitala. cel puţin după vîrsta de 7 ani. p. După vîrsta de 8 ani minorii erau consideraţi infractori adulţi. judecaţi de aceleaşi instanţe şi condamnaţi la aceleaşi pedepse. Înţelegerea copilăriei. învinuiţi de omor. Ţara Româneasca) prevedea: ”coconii de tot şi cu totul se iartă. cu lucrarea Aventurile lui Telemaque şi tratatul Despre educaţia fetelor. se pedepseşte cu pedeapsa de cap. La sfîrşitul sec. căci „cel ce de buna voie e ucigaş. Copiii nu puteau fi deosebiţi de adulţi. Moldova) se arată că minorii.

oferind oportunitati pentru internarea copiilor neglijati sau abandonati de parinti. 63. La mijlocul sec. la 6 . ci оn prevenirea probabilitatii ca acesti copii sa devina delincventi. Un pas important оn destramarea puterii parintesti absolute asupra copiilor a fost facut la оnceputul sec. Astfel оn Franta. al XX-lea majoritatea legislatiilor europene cuprindeau atвt reglementari cu privire la drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii sai. Оn anul 1908. al XIX-lea apar primele reglementari оn legislatia muncii ce tin de protectia muncii copiilor si femeilor. capătă extindere ideea protecţiei copiilor bătuţi. a fost оnlaturata fragmentarea legislatiei оn domeniul copilului si reglementat abuzul asupra acestuia. prin оntelegerea faptului ca statul are o obligatie fata de copii. Acestea sunt legile sanitare din 1885 si 1894 despre interzicerea muncii de noapte si оn subteran a minorilor (sub 14 ani) si a femeilor [II. care. Primele reglementari оn privinta conditiilor de munca ale minorilor si femeilor apar si оn Romвnia. ajung să-şi omoare propriii copii. 127]. Actiunea pozitiva a statului оn domeniul ocrotirii copilului s-a extins si la exercitarea unor responsabilitati sociale cum ar fi educatia si sanatatea. prin maltratare. Prin doua acte normative din 1909 si 1913 a fost limitata folosirea muncii copiilor [II. De exemplu. Reglementarea egalitatii drepturilor si obligatiilor ambilor parinti оn оngrijirea copiilor a avut. Оn SUA apar primele asezaminte institutionale denumite Case de refugiu. legile din 1874-1892 interziceau angajarea copiilor de pвna la 13 ani si fixau pentru adolescentii de pвna la 16 ani ziua de lucru de 10 ore. de asemenea. o influenta benefica asupra ocrotirii copilului. 74]. prin Actul Educatiei (1906) autoritatile locale engleze au fost obligate sa asigure masa copiilor care urmau cursurile scolare. cвt si reglementari cu privire la obligatia statului de a interveni оn acele situatii оn care viata. 4. 40]. p. 38. p. obiectivul lor principal nu consta оn protectia reala a copiilor. al XX-lea. p. interventia sa fiind legata оn special de acele situatii оn care parintii sunt оn imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si exercita obligatiile legate de cresterea si ocrotirea copilului. оn ultima instanta. iar pentru femei si adolescentii de pвna la 18 ani – 11 ore [II. precum si examenul medical al acestora. care aveau drept scopul principal protejarea copiilor de mediile „corupte”. abandonaţi şi delincvenţi. Оn esenta. Tot оn sec. al XIX-lea apar primele reglementari legislative cu privire la sancţionarea juridică a părinţilor. Prin Actul de оnregistrare a nasterilor (1907) s-a stabilit obligatia de оnregistrare a noilor-nascuti.La începutul sec. prin Actul Copilului. ducвnd. integritatea fizica si psihica ale copilului sunt periclitate оn mediul familial. Actul asupra probatiunii (1907) a reformat si umanizat legislatia penala aplicata minorilor infractori. sanatatea. Totodată.

оntregul camin apartinвnd doar lui. 7]. p. fundamentul societatilor оn cursul diferitelor perioade istorice a fost o familie оn care partenerul de sex masculin exercita pozitia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. Atвt оn despotiile antice ale Asiei si ale evului mediu. оn care ridica problema drepturilor si libertatilor sociale. p. 7 . unde оn 1848. p. sclavii eliberati. 60. publica. iar оn SUA doar оn anii nouazeci ai sec. avвnd un spirit vadit androcentric si discriminatoriu fata de femei. la cununie. 48-50]. Astfel. contemporanele Declaratiei drepturilor omului si cetateanului au apreciat acest document destul de sceptic. Astfel. 70-71]. 11. cвt si оn democratiile Greciei si ale Romei. Evenimente asemanatoare au loc si оn SUA. оi spunea. a fost permis un oarecare acces la putere a poporului numai pentru barbati [II. consideram necesar sa facem o referire evolutiva a pozitiei femeii оn societate. mama o perioada оndelungata a fost desconsiderata оn drepturile sale. 55]. constienti de faptul ca avem ca parte componenta a temei de cercetare drepturile femeii-mame. care. Nu a оnregistrat modificari de esenta pozitia femeii оn familie si societate nici оn perioada moderna. Оn evul mediu. dreptul de proprietate al sotului sau al tatalui. pвna оn ultimul timp. Frantuzoaica Olimpia de Guj.destramarea „imperiului tatalui”. au consolidat si mai mult dependenta acesteia de barbat. considerвnd-o fiinta „inferioara prin definitie”. acesta din urma fiind оndrituit cu o putere destul de mare „pвna la bataie оn diverse grade”. Toma d’Aquino considera violul un mare pacat nu atвt prin agresarea femeii. 41]. morala si regulile Bisericii crestine. civile si religioase ale femeii. dupa cum stim. оn 1791. 69. 76. subliniind ca revolutia оn SUA a facut femeilor promisiuni pe care asa si nu le-a realizat Este semnificativ faptul ca оn Franta femeile au obtinut dreptul la vot doar la 150 de ani de la Marea Revolutie Franceza. Sotia nu era decвt un instrument al meseriei de cetatean si de cap de familie. careia biserica. Оn acelasi spirit androcentric. Оn istoria vechiului drept romвnesc este cunoscuta situatia femeii. Era doar una dintre persoanele casei. La fel ca si copilul. femeile americane publica Declaratia sentimentelor. din care faceau parte fiii. ea facea copii si оmbogatea patrimoniul. socotita uneori ca „semn de dragoste” [II. barbatul a exercitat puterea si autoritatea asupra femeii. 59. p. sa se teama de barbat [IV. p. al XX-lea ele au obtinut dreptul la concediu de maternitate [IV. оndeosebi оn familie. p. оn acest mod. clientii si sclavii [II. vazвnd оn Declaratia drepturilor omului si cetateanului o desconsiderare a drepturilor femeii.18. Оn acest context. ci prin faptul ca violatorul оncalca. fapt pentru care este pedepsita cu moartea. idee raspоndita alaturi de multe alte conceptii juridice asemanatoare din cursul evului mediu [II. 81]. Declaratia drepturilor femeii si cetatenei.

52]. la odihna. оn dreptul la proprietate. Si Constitutia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1938 (art. printr-o retea larga de case de nastere. fapt garantat prin dreptul egal la munca. ca mama. cвt si printr-o mreja larga de casi de nastere.S. divortului si a supravegherii minorilor. p. civile. culturale a fost proclamata de art. оn anul 1902. Constitutia din 1936 a proclamat egalitatea femeii cu barbatul оn toate domeniile vietii. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului de femei si copii. Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore [I. 89) oferea femeilor „drepturi totuna ca si barbatului оn toate ramurile vietii gospodaresti. apare un sir de instrumente internationale ce tin de reprimarea comertului de femei si copii: Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei. culturale si obstesti-politice”.F. 64 din Constitutia R. Posibilitatea femeilor de realizare a acestor drepturi era garantata prin „apararea de stat a intereselor mamei si copilului. de stat. 76. prin apararea de catre stat a intereselor mamei si copilului.R. ultima. iasle si gradini de copchii” [II. Am vrea sa mentionam ca schimbarile esentiale care au survenit оn situatia femeii оn societate si familie au fost influentate. Articolul 100 din Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1941 pastreaza dispozitiile care acordau femeii „drepturi egale cu barbatul оn toate ramurile vietii gospodaresti de stat. 239].S. fata de copii. plata muncii. conventiile internationale privind materia casatoriei. la remunerare pentru munca. Constitutia oferea femeii dreptul egal cu barbatul „la munca. problema оncepвnd sa devina o preocupare a comunitatii internationale. au fost semnate la Haga. asigurare sociala si оnvatatura. al XX-lea a fost marcat de perceperea copilului si femeii ca subiecte ce necesita protectie speciala: primul din cauza imaturitatii sale fizice si psihice. dвnd femeilor оn vremea оngreunarii otpuscuri cu pastrarea platei de munca. 33. Оn calitate de garantii. оn mare masura. din 1918. Astfel. la protectia de catre stat a drepturilor mamei si copilului si la оnlesnirile legate de maternitate [II. la instruire.Оnceputul sec. p. 8-9]. dвnd femeii оn vremea оngreunarii concedii cu pastrarea оntretinerii. hodina. culturale si obstesti-politice”. astfel Rusia Sovietica fiind printre primele cinci state ale lumii care au oferit femeilor dreptul de a alege si de a fi alese оn organele reprezentative ale tarii. Egalitatea femeii cu barbatul оn drepturile politice. leagane si gradini de 8 . la divort si chiar la alegerea locului de trai. si de evenimentele care au urmat оn Rusia dupa octombrie 1917 fiind anulate legile ce puneau femeia оntr-o situatie inegala cu barbatul оn familie. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului de femei. din cauza particularitatilor fiziologice.

care sa poata actiona оn deplina libertate. dupa cum am remarcat оn acest paragraf. Astfel. Esenta оntregului mecanism de consacrare si garantare internationala a drepturilor omului consta оn acceptarea de catre state a faptului ca drepturile omului nu mai pot fi lasate la discretia fiecarui stat оn parte. politice. mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. care limiteaza competenta sa juridica). Protectia drepturilor mamei si copilului spre finele sec. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. p. Protectia internationala a drepturilor mamei si copilului. dar numai оn secolul XX au fost recunoscute оn calitate de drepturi inalienabile ale omului de catre comunitatea internationala. Оn acelasi timp. constiente de necesitatea reducerii riscului unor violari grave. protectie si ocrotire. 277] Constitutia Republicii Moldova оn vigoare consacra оntr-o maniera noua protectia juridica a mamei si copilului. 33. al XX-lea a evoluat de la unele reglementari nationale la reglementare pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. sunt subliniate particularitatile copilului – persoana оn devenire (respectiv absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. precum si a unor institutii prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. Toti copiii. statele au convenit sa coopereze la nivel international pentru a asigura promovarea si 9 . 33.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. culturale. ca drepturile mamei si copilului. Dimpotriva. masive si sistematice ale drepturilor omului la nivel intern. 261] Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1978 (art. economice. si оn aceasta calitate. sub acoperirea unei suveranitati statale absolute. prin acordarea de ajutoare si оnlesniri familiilor cu multi copii. sociale etc. p. precum si de alte feluri de ajutoare si sprijin pentru familie” [II. 2 2. pentru prima data оn istoria constitutionalismului national. 51). оntr-un domeniu pe care si-l 37 rezerva total. prin platirea de ajutoare la nasterea copilului. Оn acest sens. Оn concluzie tinem sa accentuam.copiii” [II. . ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri de asistenta. pune familia „sub ocrotirea statului”. au evaluat pe parcursul secolelor destul de anevoios si dureros cu unele diferente de la stat la stat. conform art. prin organizarea si perfectionarea sferei de deservire sociala si de alimentatie publica. statul trebuia sa aiba grija de familie prin „crearea si dezvoltarea unei largi retele de institutii pentru copii. Astfel. 50 din Constitutie.

respectarea drepturilor omului [II, 48, p. 122]. Astfel, statul nu mai dispune de putere absoluta asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa, ci dimpotriva, este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate prin norme internationale. Atвt sub aspectul consacrarii, cвt si sub cel al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta un standard multinational. Normele internationale privind drepturile omului constituie cel mai mic numitor comun la care au putut ajunge statele cu sisteme politice, sociale extrem de diferite. Pornind de la nivelul international minimal, statele pot si trebuie sa realizeze o consacrare si garantare superioara a drepturilor omului prin dreptul intern [II, 57, p. 43]. Fara a ne pune obiectivele unei cercetari оn domeniul dreptului international contemporan, vom оncerca sa analizam unele acte si mecanisme care stau la baza protectiei internationale a drepturilor omului si, оn special, a drepturilor mamei si copilului. Preocuparea internationala pentru situatia copiilor a dus la adoptarea de catre Liga Natiunilor оn 1924 a Declaratiei drepturilor copilului – primul document international care se ocupa de drepturile copilului si оn care gasim o formulare initiala a principiului interesului superior al acestuia. Declaratia subliniaza ca „omenirea datoreaza copilului ce-i mai bun din ceea ce ea poate oferi” [I, 12, p. 5]. O adevarata revolutie оn ceea ce priveste protectia drepturilor femeii si copilului a avut loc оn cadrul Organizatiei Internationale a Muncii. Primele conventii ale OIM, adoptate оnca оn anul 1919 [II, 8, p. 58], aveau ca obiect protectia femeilor fata de munca de noapte, de muncile manuale grele si de munca оn mina si porneau de la necesitatea protectiei femeii ca viitoare mama (concediul de maternitate, asigurarea locului de munca, posibilitatea de a alapta copilul оn orele de munca). Doar mai tвrziu, dupa 1950, devin prioritati accesul egal la munca si tratamentul egal оn munca si numai dupa 20 de ani – principiul egalitatii sotilor оn familie. Documentul international care marcheaza оnceputul unei noi etape оn domeniul drepturilor omului este Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO), adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala a ONU [I, 15, p. 110]. Este primul document international de ansamblu si cu vocatie de universalitate оn acest domeniu. La mai bine de 50 de ani de la adoptare, Declaratia „оsi pastreaza locul sau de onoare оn istoria miscarii pentru drepturile omului. Nici un alt document n-a surprins mai bine momentul istoric, n-a atins aceeasi forta morala sau exercitat influenta mai mare asupra miscarii оn ansamblul sau... Declaratia a exprimat оntr-un limbaj elocvent sperantele si idealurile unei lumi eliberate de ororile celui de-al doilea razboi mondial. 38 10

Oricвt de evident ar parea astazi, Declaratia aduce un mesaj mult mai radical decвt au intentionat poate chiar si promotorii оnsisi. Ea a repus mereu оn discutie doctrinele traditionale din dreptul international, a оndreptat constant discursul relatiilor internationale asupra unor probleme vitale pentru demnitatea umana si pentru pace” [IV, 22, p. 45]. Declaratia porneste de la considerentul ca „ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi оn care fiintele umane vor beneficia de libertatea cuvвntului si a convingerilor, eliberate de teroare si de mizerie este proclamata drept cea mai оnalta aspiratie a omului” [I, 15, p. 9]. Declaratia aseaza la baza drepturilor si libertatilor omului egalitatea оn drepturi, proclamвnd ca toate fiintele umane se nasc libere si egale оn demnitate si оn drepturi. Ca drepturi inerente persoanei umane sunt consacrate dreptul la viata, la libertate si la securitate. Reiesind din acestea, se prevede interzicerea torturii si pedepselor degradante, a arestarii sau detinerii arbitrare, a condamnarii pentru actiuni care nu constituie acte penale оn momentul comiterii. O atentie deosebita Declaratia acorda protectiei drepturilor mamei si copilului, recunoscвndu-i ca subiecte ce necesita o protectie sporita. Articolul 25 stipuleaza ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii, indiferent daca s-au nascut оn cadrul sau оn afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Declaratia stipuleaza ca familia, ca element natural si fundamental al societatii, are dreptul la ocrotire din partea societati si a statului. Articolul 26 proclama dreptul oricarei persoane la educatie. Educatia trebuie sa fie gratuita, cel putin оn ce priveste оnvatamвntul elementar si de baza. Оnvatamвntul elementar este obligatoriu. Educatia trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si оntarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale. O alta realizare оn domeniu este marcata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice [I, 37, p. 75] si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptate de Adunarea Generala a ONU оn decembrie 1966 [I, 38, p. 69]. Pactele recunosc si definesc оn mod detaliat drepturile prevazute de DUDO si proclama unele drepturi aditionale. Fiecare pact prevede existenta unui mecanism prin care sa supravegheze aplicarea оntocmai a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului оnscrise оn aceste documente si obligatorii pentru statele semnatare. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale include оn primul rвnd dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la remuneratie egala pentru munca egala, dreptul la conditii de munca sigure si sanatoase, dreptul la greva, la securitate sociala, dreptul la 11

protectia si asistenta sociala. Pactul afirma ca fiecare om se bucura de un standard de viata 39 adecvat, care include: hrana, оmbracaminte si locuinta. Statele parti trebuie sa asigure libertatea si obligativitatea оnvatamвntului primar si accesul tuturor la оnvatamвntul secundar si superior. Un rol major este acordat protectiei familiei, mamei si copilului. Articolul 10 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale stipuleaza ca o ocrotire si o asistenta cвt mai larga trebuie acordata familiei, elementului natural si fundamental al societatii, оn special pentru оntemeierea sa si оn rastimpul cвt are responsabilitatea оntretinerii si educarii copiilor care sunt оn sarcina sa. O ocrotire speciala este oferita mamelor, оntr-o perioada de timp rezonabila, оnainte si dupa nasterea copilului. Mamele salariate trebuie sa beneficieze оn decursul acestei perioade de un concediu platit sau de un concediu completat cu alocatii de securitate sociala adecvata. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate оn favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatie sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti оmpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata оn primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vвrsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege [I, 38]. Pactul recunoaste dreptul pe care оl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge. Оn vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept, statele parti sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura: - scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului; - оmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale; - profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta оmpotriva acestor maladii; - crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical оn caz de boala. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice cuprinde o lista ampla de drepturi ale omului care, fara a sugera o ierarhie a lor, ar trebui definite, оn mod firesc, оncepвnd cu dreptul la viata, la libertatea fizica si la integritatea persoanei; оn strвnsa legatura cu acestea fiind interzicerea sclavajului, muncii fortate, torturii si tratamentelor crude, inumane sau degradante. Aceste drepturi reprezinta, fara оndoiala, o preconditie pentru exercitarea tuturor 12

intrata оn vigoare оn 1987). Orice copil trebuie sa fie оnregistrat dupa nastere si sa aiba un nume. dar mai mult. La ele se adauga prevederi speciale legate de pedeapsa cu moartea. articolul 24 al Pactului international cu privire la drepturile economice. Numeroase prevederi ale acestui Pact sunt menite sa asigure protectia de exercitiul abuziv al puterii publice prin existenta garantiilor judiciare: egalitatea indivizilor оn fata oricarui tribunal si instanta. Reiesind din faptul ca familia este elementul natural si fundamental al societatii. Orice copil are dreptul de a dobвndi o cetatenie” [I. se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara. iar оn cazul desfacerii casatoriei. inumane sau degradante (adoptata оn 1984. culoare. dezvoltate si оn alte acte internationale. intrata оn vigoare оn 1969). Conventia asupra drepturilor copilului (adoptata 13 . dreptul ca litigiul sa fie examinat echitabil si public de catre un tribunal competent si impartial. tinвnd cont ca femeia-mama si copilul sunt subiecti ce necesita o atitudine deosebita. Conventia оmpotriva torturii si altor pedepse ori tratamente crude. 40 Оn acelasi spirit. Оn acest sens. O alta prevedere din domeniu este ca tinerii aflati оn preventie vor fi separati de adulti si se va hotarо оn legatura cu cazul lor cвt mai repede cu putinta.celorlalte drepturi ale omului. religie. unor pedepse sau tratamente crude. avere sau nastere. un al doilea Protocol aditional facultativ a fost adaugat la Pact оn 1989. origine nationala sau sociala. un rol esential оn protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale оl au: Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (adoptata оn 1965. Pactul consacra: „O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub vвrsta de 18 ani si nu poate fi executata оmpotriva unor femei gravide”. reguli privitoare la tratamentul persoanelor care ispasesc o pedeapsa privativa de libertate. considerвndu-se insuficiente. intrata оn vigoare оn 1981). 38]. fara nici o discriminare оntemeiata pe rasa. prezenta aparatorului. inumane sau degradante etc. are dreptul din partea familiei sale. a societatii si a statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor. Principiile Declaratiei universale a drepturilor omului au fost. se consacra ca ea are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. Dintre acestea. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii (adoptata оn 1979. sociale si culturale prevede: “Orice copil. prin care se interzice pedeapsa cu moartea si statele parti se angajeaza sa o aboleasca. limba. iar procedura aplicabila tinerilor va tine seama de vвrsta lor si de interesul reeducarii lor. sex. prezumtia de nevinovatie. dreptul de a nu fi supus torturii. care. neretroactivitatea legii. de asemenea.

dreptul la protectie de oricare forma de cruzime si exploatare. adoptata de ONU la 20 noiembrie 1959. dreptul copilului la nume si la nationalitate. spiritual si social. religioase sau de alta natura.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale [I. fara nici o discriminare. 11]. dreptul la protectia оmpotriva discriminarii rasiale. unde оn categoria persoanelor foarte vulnerabile оn caz de conflict armat femeile si copiii detin un loc prioritar [I. p. iar statele parti au obligatia sa adopte masuri pentru aplicarea lor. constrвngerii la prostitutie si a oricarei forme de atentat la pudoare. 14 . Declaratia proclama urmatoarele principii: fiecare copil trebuie sa beneficieze de o protectie sociala. locuinta. asigurвnd prioritate intereselor copilului. dreptul copiilor cu handicap la tratament. pe plan fizic. mintale sau morale [I. 45. el nu va fi оn nici un caz determinat sau nevoit sa se angajeze оn orice ocupatie sau serviciu care i-ar prejudicia sanatatea ori educatia. care sunt arestate.cu prioritate absoluta vor fi examinate cazurile femeilor оnsarcinate si mamelor cu copii mici. Protocolul aditional nr. intelectual.оn 1989. 13]. Astfel. inclusiv la hrana. De o protectie speciala beneficiaza mama si copilul оn dreptul international umanitar. acordata prin lege. moral. Pactele internationale se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. Drepturile enuntate оn Declaratie trebuie garantate tuturor copiilor. . оn conditii de libertate si demnitate.necesitatea detinerii mamelor si copiilor оmpreuna . de natura sa-i asigure o dezvoltare sanatoasa. оnainte si dupa nastere. dreptul copilului la o dezvoltare armonioasa a personalitatii sale. Declaratia stipuleaza: copilul nu va fi angajat оn munca оnaintea unei vвrste minime corespunzatoare. 41 Оn domeniul protectiei drepturilor copilului un rol decisiv оl ocupa Declaratia drepturilor copilului.570] consacra reguli speciale pentru tratamentul femeilor aflate оn puterea inamicului sau pe un teritoriu ocupat si anume: . . si la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvate оn aceasta perioada. sau care ar dauna dezvoltarii sale fizice. dreptul copilului la securitate sociala. educatie si оngrijire necesara starii lor.femeile vor fi protejate оn special оmpotriva violului. dependenti de acestea. dreptul la оnvatamвntul elementar liber si obligatoriu. timp liber si оngrijire medicala. Documentele internationale mentionate acorda un loc important protectiei familiei. detinute sau internate оn legatura cu conflictul armat. mamei si copilului. intrata оn vigoare оn 1990).

21. p. stabilind urmatoarele principii de tratament: .570] completeaza aceasta lacuna.. sau оnrolati оn fortele armate. li se vor acorda оngrijiri si ajutor daca au nevoie. p.copiii sub 15 ani sub nici o forma nu vor fi implicati оn ostilitatile militare sau sa fie recrutati. Оn documentul respectiv nu оntвlnim.copiii vor trebui sa beneficieze de un regim special si sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. . 77: „. fapt ce 42 dovedeste percepea necesitatii protejarii speciale a copiilor оn timpul diferendelor militare оnca la 1949. Protocolul acorda protectiei copiilor un caracter complex.copiii trebuie sa fie obiectul unui respect special si trebuie sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. tinвnd seama de vвrsta lor sau de orice alt motiv”. acestia vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata. .femeile оnsarcinate sau mamele cu copii. ce depind de ele. O astfel de condamnare la moarte nu va fi executata [I.. 46.оn cazurile оn care partile la conflictul armat оnroleaza copii sub 15 ani care devin prizonieri de razboi. Protocolul aditional nr.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale din 1977 [I.97]. sub protectia normelor de drept international umanitar nimeresc si copiii care participa la actiuni militare. оnsa. Dreptul international umanitar prevede o protectie generala a copiilor оn calitate de persoane care nu participa la actiuni militare si o protectie speciala a acestora datorita vulnerabilitatii deosebite a lor. tinвnd cont de vвrsta lor sau de orice alt motiv. p.512] contine multiple prevederi cu privire la protectia copiilor. fixвnd оn art. 49. un principiu expres care s-ar referi la protectia specifica a copiilor. 15 . vor fi exonerate de pedeapsa cu moartea pentru o infractiune comisa оn legatura cu conflictul armat.. Conventia de la Geneva cu privire la protectia persoanelor civile pe timp de razboi din 12 august 1949 [I. astfel fiind expres expus principiul protejarii deosebite a copiilor оn timpul diferendelor militare internationale. Partile la conflict trebuie sa le acorde оngrijire si ajutorul de care au nevoie. Mai mult decвt atвt.

daca copiii sunt arestati. Оn fine. . cu persoane de nationalitatea. lauzelor si mamelor care alapteaza.daca este posibil. Daca institutiile locale nu vor fi potrivite оn acest scop. оn lipsa acestora. conform dorintei parintilor sau. cu concursul autoritatilor nationale si locale. 78 al aceluiasi Protocol atrage atentia asupra evacuarii temporare a copiilor оn caz de necesitate legata de lecuire sau de acordare a ajutorului medical.se vor lua masuri pentru evacuarea temporara a copiilor din zona оn care au loc lupte. Protocolul aditional nr. 47. art. Conform Protocolului aditional nr. . . Enumerarea tuturor masurilor.647] contine stipulari similare ce prevad ca tuturor copiilor li se va acorda оngrijirea si ajutorarea.copiii sub vвrsta de 15 ani nu se vor recruta оn fortele armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati. Оn 1993.educatie. limba si religia lor. Lauzele si copiii sub 15 ani vor primi hrana suplimentara proportional cu nevoile lor fiziologice. va lua toate masurile necesare pentru 43 usurarea identificarii si оnregistrarea filiatiei lor. 2 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international din 1977 [I. 1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare umanitare.se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea familiilor separate temporar.оn lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea sa-1 оngrijeasca .. Adunarea Generala a оntarit sistemul promovarii si implementarii drepturilor 16 . Puterea ocupanta va asigura. de care au nevoie. p. buna functionare a stabilimentelor consacrate оngrijirii si educatiei copiilor. prevazute de dreptul international umanitar pentru mentinerea legaturii dintre copii si familiile acestora. a persoanelor care оi au оn оngrijire. vor fi pusi sub paza оn localuri separate de adulti. se va acorda prioritate copiilor. ar fi incompleta fara indicarea prevederilor оn privinta obligativitatii urmaririi sortii persoanelor protejate si a prevederilor care permit membrilor familiilor sa afle situatia acestora. . si оn special: .copiilor care au savвrsit o infractiune оn legatura cu conflictul armat si sunt condamnati la moarte nu li se aplica pedeapsa daca nu aveau 18 ani оn momentul comiterii infractiunii. cu exceptia cazului оn care copiii sunt cazati ca unitati familiale. inclusiv educatia religioasa si morala. detinuti sau internati оn legatura cu conflictul armat. puterea ocupanta va asigura оntretinerea si educatia copiilor orfani sau despartiti de parintii lor din cauza razboiului .

omului prin crearea postului de Оnalt Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului, mandatat sa coordoneze toate programele Natiunilor Unite оn materia drepturilor omului si sa le оmbunatateasca eficienta. Pentru asigurarea unei protectii efective a drepturilor omului este esential ca statele sa asigure punerea оn aplicare a angajamentelor asumate prin tratate si conventii. Оn acest context, pentru urmarirea aplicarii conventiilor ONU оn sfera drepturilor omului, s-au stabilit mecanisme si proceduri distincte, constituite оn baza dispozitiilor conventiilor respective. Оn 1997, оn cadrul unui amplu proces de reorganizare si оmbunatatire a eficientei ONU, Оnaltul Comisar pentru drepturile omului si Centrul pentru drepturile omului au fuzionat оntr-o singura structura, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului. Оn cadrul mandatului largit, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite sprijina activitatea Comisiei pentru drepturile omului оn problemele promovarii drepturilor femeilor si copiilor, combaterii discriminarii rasiale, protectiei grupurilor vulnerabile si ale minoritatilor. Prin tratate au fost create sase comitete specializate – mecanisme conventionale pentru monitorizarea actiunilor statelor parti оn directia implementarii prevederilor documentelor internationale оn materia drepturilor omului: 1. Comitetul pentru drepturile omului monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Comitetul examineaza plвngerile persoanelor fizice cu privire la оncalcarea drepturilor civile si politice; 44 2. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; 3. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale monitorizeaza implementarea Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala; 4. Comitetul pentru eliminarea discriminarii оmpotriva femeii monitorizeaza implementarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii; 5. Comitetul оmpotriva torturii monitorizeaza Conventia оmpotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; 6. Comitetul pentru drepturile copilului monitorizeaza, оncepвnd cu anul 1991, implementarea Conventiei asupra drepturilor copilului. Scopul principal al acestor structuri internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica punerea оn drepturile оncalcate si repararea prejudiciilor suferite de victime. 17

Din punct de vedere geografic, protectia internationala a drepturilor omului evolueaza оn doua dimensiuni – cea universala, despre care am mentionat mai sus, si оn dimensiune regionala, despre care credem ca este necesar sa relatam. Pвna оn prezent sunt cunoscute trei sisteme regionale de protectie a drepturilor omului: european, american si african. Sistemul european de aparare a drepturilor omului a fost creat de Consiliul Europei, organism ce grupeaza оn prezent majoritatea statelor Europei, care accepta principiile statului de drept si principiul оn virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Principalul document оn acest domeniu este Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Elaborata de Consiliul Europei, Conventia europeana a fost semnata la Roma, la 4 noiembrie, 1950, de statele participante si a intrat оn vigoare la 3 septembrie 1953. Conventia constituie garantia colectiva pe plan european a principiilor enuntate оn Declaratia universala a drepturilor omului. Ea nu se limiteaza la enumerarea acestor principii, potrivit actelor internationale cu caracter de universalitate, ci ofera protectia acestor drepturi, promovвnd masuri speciale оmpotriva оncalcarii lor. Conventia a creat un sistem de protectie a drepturilor omului, care s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel mai eficient dintre sistemele elaborate pвna оn prezent [I, 9, p.138]. Dreptul Conventiei este benefic оn primul rвnd persoanelor individuale, care sunt marii beneficiari ai acestui sistem. De asemenea el exercita o influenta pozitiva asupra drepturilor interne, impulsionвnd necesitatea pentru anumite reforme [III, 3, p. 20]. 45 Protocolul nr. 11 la Conventia europeana a drepturilor omului, intrat оn vigoare la 1 noiembrie 1998 [II, 57, p. 303], a instaurat o Curte unica permanenta care a оnlocuit vechiul mecanism: Comisia si Curtea Europeana. Scopul acestei reforme a fost de a mari eficacitatea mijloacelor de protectie, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al problemei drepturilor omului. Оn baza Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, statele parti оsi asuma obligatii concrete оn ceea ce priveste garantarea drepturilor prevazute prin adoptarea de legi interne si prin activitatea autoritatilor administrative si judecatoresti proprii. Оn anii urmatori Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului a fost completata cu mai multe protocoale aditionale dintre care am vrea sa mentionam Protocolul nr. 6, adoptat de Consiliul Europei la 28 aprilie 1983 [II, 57, p. 299], la Strasbourg, care cuprinde noua articole ce 18

se refera la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul nr. 7, adoptat de Consiliul Europei la 22 noiembrie 1984 [II, 57, p. 300], care cuprinde zece articole оn care sunt dezvoltate drepturile strainilor, conditiile оn care ei pot fi expulzati, cererea oricarei persoane condamnate de un tribunal, examinarea declaratiei de nevinovatie; relatiile parintilor cu copiii lor, etc. Desi nu contine stipulari exprese privind copiii, Conventia a fost frecvent aplicata pentru protectia drepturilor acestora – оn legatura cu viata de familie, dreptul la educatie, protectia оmpotriva discriminarii si abuzului. Pe de alta parte, Conventia europeana a drepturilor omului este, оn multe privinte, „refractara” la drepturile copilului. Ea face referiri episodice la copii, de exemplu, оn legatura cu natura publica a procedurilor оn instantele pentru delincventii minori, dar nu reuseste sa fundamenteze conceptul de drepturi ale omului adaptate copiilor оn acel cadru specific copilariei, asa cum a fost dezvoltat mai tвrziu de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului [II, 8, p. 116]. Importanta sporita a conceptului de drepturi ale copilului si rolul major atribuit de comunitatea internationala Conventiei cu privire la drepturile copilului fac necesara o mai mare sensibilitate a Uniunii Europene оn acest domeniu. Doua dimensiuni necesita o atentie speciala: prima presupune explorarea potentialului de a lansa proiecte-pilot si alte initiative venite sa promoveze drepturile copilului оn interiorul Uniunii, a doua se refera la necesitatea aducerii tuturor actelor elaborate de Comisia Europeana a Drepturilor Omului оn conformitate cu cerintele Conventiei [II, 2, p.37]. Politicile europene actuale оn domeniul protectiei drepturilor copilului acopera un spectru larg de probleme si prioritati, care sunt reglementate, implementate si monitorizate de institutiile si organismele europene оn colaborare cu guvernele statelor membre si reprezentantii societatii civile. 46 Una dintre problemele majore care preocupa societatea europeana la ora actuala tine de violenta оmpotriva copilului, оn special sub forma exploatarii si abuzului sexual. Оn acest context am vrea sa mentionam Tratatul de la Amsterdam care оncurajeaza cooperarea interguvernamentala оn scopul rezolvarii problemelor legate de infractiunile transnationale оmpotriva copiilor; programul „Stop”, destinat curmarii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor; programul „Daphne”, care, оn colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, intentioneaza sa puna capat violentei оmpotriva copilului, tinerilor si femeii. Alta problema tine de interzicerea violentei asupra copilului оn familie si оn scoli. Am vrea sa remarcam оn acest sens ca un sir de state europene – Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, 19

la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvata оn aceasta perioada. asistenta. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Obiectul unor proiecte specializate ale Uniunii Europene оl constituie problemele marginalizarii si excluderii sociale. pe lвnga Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost elaborate: Carta sociala europeana. Carta europeana cere statelor sa ia masuri pentru a asigura copiilor si tinerilor оngrijirea. 47]. periculoase. mai ales de formare profesionala.au introdus оn legislatia nationala norme prohibitive privind pedeapsa corporala a copiilor. Carta europeana se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor оn ceea ce priveste procesul muncii: vвrsta minima de angajare se stabileste la 15 ani. aranjamente fiscale. acordarea de locuinte.Croatia. iar Comisia Europeana a initiat un program referitor la stoparea violentei оn toate institutiile extrafamiliale [IV. ale participarii copiilor la procesul de decizie. ale educatiei si protectiei mediului. Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor contra umanitatii. sa nu-i 47 angajeze оn munci de noapte. dure si daunatoare sanatatii. asistenta speciala si asigurarea educatiei primare si secundare celor lipsiti de sprijinul familiei. Letonia. respectiv. Norvegia. Conventia europeana de securitate sociala. violentei sau exploatarii. Statele trebuie sa asigure ca angajarea оn munca nu-i va lipsi pe tineri de beneficiul deplin al educatiei. educatia si formarea profesionala necesara prin crearea de institutii si servicii adecvate. оnainte si dupa nastere. Carta sociala europeana contine dispozitii cu privire la protectia economica.70]. la acordarea de timp liber pentru hranirea copilului. 20 . Cipru . 18 ani pentru munci considerate periculoase sau daunatoare sanatatii. p. la interdictia de a desface contractul de munca al femeii оn aceasta perioada si de a angaja femeile оnsarcinate sau care au оn оngrijire copii mici la munci neadecvate. iar pentru cei sub 18 ani sa limiteze timpul de munca оn functie de nevoile lor de dezvoltare. protectia. moralei si educatiei si. Vizavi de protectia copilului. cu exceptia muncilor usoare. 3. Carta se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. ale saraciei si discriminarii. nedaunatoare sanatatii. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale etc [I. juridica si sociala a vietii de familie prin beneficii sociale. beneficii pentru noii casatoriti si alte mijloace adecvate. sa le acorde si alte facilitati privind concediul anual platit si protectie speciala fata de pericolele fizice si morale la care sunt expusi оn cвmpul muncii. Оn vederea protectiei drepturilor omului оn sistemul european. protectia lor оmpotriva neglijentei.

Оn cadrul dezbaterilor referitoare la momentul оn care оncepe copilaria. iar оn al doilea rвnd. al XX-lea. Drepturile omului au obtinut nu doar dimensiunile valorilor constitutionale. Оn acest scop Comisia Natiunilor Unite pentru drepturile omului a creat оn 1979 un grup de lucru al carui nucleu era constituit din reprezentantii guvernelor statelor membre care urma sa elaboreze Conventia cu privire la drepturile copilului. Aceste drepturi sunt irevocabil dobвndite daca fiinta conceputa оn matricea materna este nascuta vie. copilul nu este considerat o personalitate cu necesitate de autodeterminare . p. ca situatia copiilor a fost prezenta оn atentia comunitatii internationale оnca de la оnceputul sec. Procesul elaborarii Conventiei a оntвmpinat dificultati legate de consensul asupra unor probleme de fond. s-au conturat doua puncte de vedere – unul care pleda pentru momentul conceptiei (de exemplu. mai оntвi de toate. definirea vвrstei minime a copilului. care prevede: ”Existenta umana оncepe din momentul conceperii оn matricea materna. dotata cu integritate si personalitate si cu capacitatea de a participa la viata sociala. Originea: Codul civil argentinian. cu privire la art. De altfel. fie prin intermediul unui reprezentant – fapt impus de o puternica miscare „de eliberare a copilului” din perioada anilor 60-70.12). sa recunoasca copilul ca fiinta umana deplina.5. ca si cum s-ar fi nascut deja. Deci. 26. cвt si de Organizatia Natiunilor Unite (1959).1 al Conventiei. 2 3 Drepturile copilului consfintite оn Conventia internationala cu privire la drepturile copilului Din cele mentionate anterior remarcam. sa puna drepturile copilului sub protectia dreptului international si a Organizatiei Natiunilor Unite. 157]. fie direct. dar au intrat оn circuitul esentelor protejate pe plan international. devenind o norma a culturii si standardului civilizatiei [IV. Societatea internationala le-a transformat оntr-un imperativ al democratiei. Republica Argentina declara ca acest articol trebuie 48 inerent de interpretat considerвndu-se ca numim “copil” orice fiinta umana din momentul conceperii si pвna la vвrsta de 18 ani” (CDC/C/2/Rev. p. salvgardate de omenire. o persoana poate avea anumite drepturi prenatale. Declaratii ale drepturilor copilului au fost adoptate atвt de Liga Natiunilor (1924). considerвndu-le valori supreme.Оn concluzie am vrea sa accentuam ca drepturile omului au оncetat a mai fi obiect de preocupare si reglementare doar al statelor. оntre acestea. ramвnea necesitatea elaborarii unui document special care. ele fiind centrate pe principiile protectiei si bunastarii copilului. precum si cu dreptul de a fi ascultat оn orice procedura judiciara sau administrativa care-l priveste. chiar daca 21 .

De asemenea. 1 din Conventie. p. inclusiv de protectia juridica. Folosirea copiilor оn calitate de combatanti de la aceasta vвrsta оnseamna. p. 8. pentru introducerea unei mentiuni care sa interzica participarea directa a copiilor la ostilitati pвna la 18 ani. nu sa facut nici o mentiune cu privire la vвrsta minima a copilului [II. cвt si dupa nastere. Formularea care ar fi permis statelor sa rezolve aceasta problema conform standardelor proprii nu a fost admisa. cu celelalte prevederi si cu оntreg spiritul documentului. Paragraful 39). Finalul a fost departe de a fi satisfacator. fara оnsa a cere оn mod expres interzicerea avortului. dar sustinuta tacit de alti delegati – a refuzat categoric sa asigure o astfel de protectie copiilor оntre 15 si 18 ani [II. de ocrotire speciala. de fapt. 69]. traume fizice si psihologice. 16. atвt оnainte. De multe ori copiii оsi pierd viata. оnrolarea unor copii chiar sub aceasta vвrsta [I. de cele mai multe ori. care prevedea ca copilul are nevoie de protectie.33)) [I. O astfel de protectie juridica poate include. Organizatiile nonguvernamentale.3]. iar altul pentru momentul nasterii (Marea Britanie declara ca “interpreteaza Conventia ca fiind aplicabila numai оn urma nasterii unui fat viu”(CDC/C/”/Rev. totusi. p. Alte probleme de fond care au оntвmpinat dificultati serioase оn realizarea consensului au fost cea a libertatii religioase. privare de posibilitatea continuarii studiilor. 14. La ultima оntвlnire delegatia Statelor Unite – aparent singura. Aceasta prevedere a fost constant criticata de promotorii dreptului copilului si a fost caracterizata ca una dintre marile slabiciuni ale Conventiei. p. 16. 159]. aceste doua pozitii tinвnd de permiterea sau de declararea ilegala a avortului. 70]. Оn formularea finala a articolului 1 din Conventie. Consensul a fost realizat doar pe precizarea preluata din Declaratia din 1959. mentinerea vвrstei de 15 ani permite. cel putin. Articolul 3 din Protocol mentioneaza: „Statele parti vor ridica vвrsta minima pentru recrutarea voluntara a persoanelor оn 49 fortele lor armate nationale de la cea prevazuta оn articolul 38 alin. vвrsta minima de participare a copilului la conflicte armate a fost modificata prin Protocolul aditional la Conventia asupra drepturilor copilului privitor la participarea copilului la conflicte armate. abuz sexual si tortura.5. 38 coboara vвrsta de recrutare оn fortele armate nationale la 15 ani. La mai bine de 10 ani de la adoptarea Conventiei.recunoasterea lor se produce doar dupa ce ea este separata de organismul matern”(Argentina RI. оn special оn tarile оn care copiii nu sunt оnregistrati la nastere. art. tinвnd cont de principiile cuprinse оn acel articol si recunoscвnd ca. precum si cea referitoare la vвrsta minima a participarii copilului la conflictele armate. оn 22 . p. Оn contradictie cu definitia data copilului de art. precum si numeroasele guverne au luptat pentru a modifica vвrsta de 15 ani sau. (3) din Conventia asupra drepturilor copilului. separare de mediul familial.

42. Prin aprobarea Conventiei pentru drepturile copiilor. Astfel. de la alte documente si conventii de referinta оn materie. Conventia declara ca toti copiii au drepturi care apartin drepturilor omului si aceste drepturi nu trebuie percepute ca optionale. beneficiind оn prezent de o ratificata aproape universala [I. politic. Nici un alt document оn materia drepturilor omului nu a beneficiat de o atоt de larga ratificare. de favoare sau bunavointa fata de copii. Conventia asupra drepturilor copilului atinge standarde universale. Conventia privind drepturile copiilor percepe “copilul” ca membru plenipotentiar al societatii.conformitate cu dispozitiile Conventiei. Este o situatie fara precedent оn domeniul drepturilor omului. Aceste drepturi includ obligatii si responsabilitati. Pentru prima oara оntr-un document international referitor la copil a 23 . Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiilor este un organ compus din 10 experti internationali independenti pentru drepturile copiilor. fapt mentionat оn Raportul Secretarului General al Natiunilor Unite la summit-ul de la sfвrsitul mileniului. Conventia reflecta domeniul drepturilor omului sub toate aspectele: civil. Conventia sustine evaluarea copilului ca cetatean. p. p. aplicabile tuturor copiilor lumii. ca o expresie de caritate. partener оn luarea deciziilor оn procesul vast de schimbare sociala. 38. social si cultural. Este de mentionat ca оn martie 2000 era deja ratificata de un numar de 191 de state membre ale ONU. Totusi. Conventia asupra drepturilor copilului a fost adoptata оn unanimitate de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989. Оn stabilirea principiilor si drepturilor fundamentale ale copilului. Conventia porneste de la Declaratia universala a drepturilor omului. dupa cum este indicat оn articolele Conventiei. La ora actuala doar doua state nu au ratificat Conventia: Somalia si SUA. consfintind dreptul acestora de a stabili mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. Conventia recunoaste statutul special al copilariei si afirma necesitatea protejarii ei prin elaborarea si adoptarea unui ansamblu de norme care sa reglementeze institutiile sociojuridice de asistenta si ocrotire a ei. 671]. care monitorizeaza implementarea acestor drepturi. economice si politice dintre state. fara nici un fel de discriminare. pe fondul recunoasterii si proclamarii acestor standarde comune. persoanele sub vвrsta de 18 ani sunt susceptibile de protectie speciala” [I. sa protejeze si sa оndeplineasca drepturile copiilor. care era оn contradictie flagranta cu оntregul text si spirit al Conventiei. 621]. Conventia ia оn considerare diferentele culturale. guvernele accepta оn mod public si se obliga sa contribuie. sociale. 10. Prin adoptarea acestui Protocol s-a dorit corectarea situatiei create de art. economic.

Principiul nondiscriminarii. stipulвnd patru criterii ale tratamentului discriminator: rasa. culturale. Prezenta acestui principiu la nivel international este tot atвt de veche ca si preocuparea internationala pentru situatia copiilor. excludere. 24). 21). statele se obliga sa asigure drepturile prevazute оn Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor. a copiilor refugiatilor. a detentiei pe viata si a pedepsei capitale (art. tratamentul penal special al copilului (art. culoare. parintilor sau tutorilor lor legali. 19). sexul. care are ca scop sau efect limitarea sau anularea recunoasterii. . a copiilor din grupe indigene sau minoritare. Оn baza lui.50 fost introdus dreptul la participare. 12). p. Declaratia drepturilor copilului din 1959 precizeaza: „Copilul se va bucura de o protectie speciala si i se vor oferi facilitati prin lege si prin alte mijloace menite sa-i asigure o dezvoltare 24 . interzicerea torturii. sanatatea si accesul la asistenta medicala ( art. cвt si la dreptul copilului de a-si cunoaste drepturile.Principiul primatului intereselor copilului. 11. formulate оn art.culoarea. Principiul nondiscriminarii este formulat оn art. 40). religie. prevenirea abuzului de catre cei care au obligatia de a-i ocroti pe copii (art. fara nici o discriminare. nastere sau alt statut al copilului. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului. limba. a drepturilor si libertatilor fundamentale оn domeniul vietii economice. Conventia se sprijina pe patru principii fundamentale. 6 si 12. folosintei sau exercitiului. origine nationala. Asimilata unei Carte a drepturilor copilului. limba si religia. handicap. sociale. culoare. 37). 2. originea nationala sau sociala. 8). ascendenta origine nationala sau etnica. . Articolul 1 din Conventia internationala cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala оntelege prin discriminare rasiala orice deosebire. au fost stipulate o serie de inovatii referitoare la interesul superior al copilului (art. 3.14]. Declaratia universala a drepturilor omului extinde aceste criterii si mai adauga la cele patru . opinie politica sau alte opinii. оn conditii de egalitate. sex. restrictie sau preferinta оntemeiata pe rasa. precum si оn orice alt domeniu [I. indiferent de rasa. pastrarea identitatii (art. libertatea de expresie si opinie a copilului (art. avere. referirea la adoptie (art. a copiilor cu handicap sau din grupurile sarace ale populatiei. proprietatea. nasterea sau alt statut. Carta Natiunilor Unite mentioneaza expres principiul nondiscriminarii. Pentru prima oara un document international prevede obligativitatea statului de a populariza informatiile referitoare atвt la drepturile copilului. etnica sau sociala. Esenta acestui principiu оl constituie egalitatea sanselor baietilor si fetelor. 3).

8.118]. Interesul superior al copilului mai este caracterizat drept „nucleul central. 623]. ea reprezinta un reper оn elaborarea normelor de drept ale omului. p. Оn adoptarea legilor necesare realizarii acestui scop se va avea оn vedere interesul superior al copilului”[I. оn mod deosebit nevoile sale de afectiune si dreptul la securitate si grija continua. care prevede ca „оn toate problemele referitoare la casatorie si relatiile de familie interesul superior al copilului va prevala оn toate situatiile” [I. precum si un element care trebuie luat integral оn 25 . Principiul primatului intereselor copilului. p. spirituala si sociala normale. 51 Acest principiu este prezent si оn art. ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost оncredintat оn mod legal. Оn acest context. vor prevala”[I. Acest principiu оndeplineste trei roluri majore: . interesele copilului vor prevala”. a fost expres consacrat оn Conventia cu privire la drepturile copilului: оn art. 9 оn legatura cu separarea copilului de mediul familial.sprijina. Principiul interesului superior al copilului reprezinta mesajul fundamental al Conventiei cu privire la drepturile copilului.95]. p. оn art. mentala.16 alin. оn art. 6. de instantele judecatoresti. iar implementarea lui o obligatie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. 8.3 alin. autoritatile administrative sau de organele legislative. interesul superior al copilului. d) din Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii. 5 ca „оn toate deciziile de plasament. 14. оn conditiile libertatii si demnitatii. Acest principiu este stipulat expres оn art. p. (1) lit. 19. 64] Declaratia Natiunilor Unite cu privire la plasament si adoptie din 1986 prevede оn art.fizica. 20 si 21 оn contextul reglementarii asistentei alternative prin adoptie. principiul diriguitor” al оntregii Conventii [II. оntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. tinвnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai. justifica sau clarifica – оn coordonare cu alte articole din Conventie – unele probleme specifice оn procesul aplicarii Conventiei. precum si оn situatiile care implica relatia dintre copil si organele de politie sau ale justitiei. 18 se face referire la responsabilitatea parintilor pentru cresterea si dezvoltarea copilului. 86]. Оn acest scop statele parti „se obliga sa asigure copilului protectia si оngrijirea necesara оn vederea asigurarii bunastarii sale. si оn acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare” [I. precum si centralitatea sa оn raport cu orice decizie privitoare la copil. (1) din Conventia cu privire la drepturile copilului: „Оn toate actiunile care privesc copiii. p.

sa contribuie si sa se bucure de dezvoltarea economica. . (1) din Conventie stipuleaza ca „statele parti vor garanta copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care оl priveste”. 1 din Declaratie defineste dezvoltarea „ca drept inalienabil al omului оn virtutea caruia orice fiinta omeneasca.considerare оn procesul aplicarii altor drepturi. Acestor opinii trebuie sa li se acorde atentia cuvenita оn functie de vвrsta si capacitatea intelectuala a copilului.Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. dar оn anumite limite. deoarece acest principiu trebuie sa fie aplicat оntr-un mod compatibil cu respectarea tuturor drepturilor reglementate de Conventia pentru drepturile copilului [II. sa aiba propriile opinii оn toate problemele care-i privesc. Оn Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare se afirma ca „omul este subiectul central al procesului de dezvoltare. Termenul „dezvoltare” confera si o dimensiune calitativa dreptului la viata. care nu sunt оn mod expres reglementate printre obligatiile din Conventie. obiectivul fiind de a imprima un caracter dinamic dreptului la viata. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui.contribuie la evaluarea legislatiei. ci si la dezvoltarea mintala. spre exemplu vaccinarea. p.Dreptul la supravietuire si dezvoltare. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. art. Оn acest context. 52 Prin intermediul principiului interesului superior al copilului se face posibila interpretarea unor prevederi din Conventie. 37-38]. cognitiva. Оn asa fel. emotionala si socioculturala. incluzвnd actiuni preventive. referindu-se nu numai la aspectele fizice. luвnd оn consideratie pericolele la care este supus copilul оn primii ani de viata. copilul va avea posibilitatea sa fie ascultat оn orice 26 . 2. . 12 alin. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. precum si toate popoarele au dreptul sa participe. iar politicile vizвnd dezvoltarea trebuie sa faca din om principalul participant si beneficiar al dezvoltarii”. culturala si politica prin intermediul carora toate drepturile si libertatile fundamentale pot fi pe deplin realizate”. Оn urma asigurarii acestui drept. Copiii sunt capabili sa-si formeze propriile puncte de vedere. -contribuie la conciliere оn rezolvarea conflictului dintre diferitele drepturi ori de cвte ori acestea iau nastere оn cadrul general al Conventiei. sociala. . practicilor si politicilor referitoare la copil. Art. interpretat оntr-un sens larg оn conformitate cu documentele internationale оn materie.

implicвnd mobilizarea resurselor. administrative etc. Angajamentul statelor parti de a promova drepturile economice. colaboratori ai organelor de interne. Deci. ci оntr-o perspectiva dinamica. Reglementarile Conventiei cu privire la autonomia copilului au avut de оnfruntat si rezistenta mentalitatilor traditionale referitoare la „puterea parinteasca” asupra copilului. pentru a asigura educatia obligatorie. sociale si culturale ale copiilor „оn masura maxima a resurselor disponibile”. Оn baza art. cвt si оn cele dezvoltate. alte proceduri de protectie si asigurare a copilului. care a pus accentul pe directivele date statelor cu privire la оntocmirea rapoartelor privind masurile de ordin general.adoptarea masurilor antrenвnd la maximum resursele disponibile. pentru punerea оn aplicare a principiilor si prevederilor acesteia. Unii autori motiveaza aceasta prin caracterul relativ recent atвt al conceptului de drepturi ale copilului. 4 оn coroborare cu dispozitiile art. prevazute оn art. 300]. (2) din Conventie. 10. a fost creat Comitetul pentru drepturile copilului. inclusiv cele cu caracter politic. 6 alin. cвt si оn vederea crearii de 27 . cвt si al institutiilor sociojuridice menite sa legitimeze statutul de personalitate al acestuia [IV. masuri speciale оn domeniul sanatatii.procedura judiciara si administrativa care-l atinge. Mai mult decвt atвt. deoarece ele reprezinta idei noi sau idei vechi prezentate оn forme noi si sugereaza faptul ca adultii si practicile existente trebuie sa fie schimbate [IV. Prevederile Conventiei referitoare la autonomia copilului sunt considerate ca fiind cele mai vulnerabile din acest tratat. 43 din Conventie. 35. 97]. inclusiv pe cele ale societatii civile [II. iar оn ce priveste drepturile economice. 15. pediatri. asistenti sociali. Conventia reclama masuri legislative. Оn acest context mentionam faptul ca drepturile copilului creeaza adultilor disconfort. inclusiv cele din cadrul cooperarii internationale. securitatii sociale. 53 Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului necesita schimbari esentiale оn atitudini si mentalitati la toate natiunile. p. Un rol important pentru aplicarea Conventiei vizeaza educatia si formarea personalului care lucreaza cu copiii: profesori. a generat schimbari semnificative la nivelul politicilor nationale de alocare a resurselor atвt оn tarile subdezvoltate. psihologi. sociale si culturale . statele sunt obligate sa elaboreze legi pentru a proteja copilul pe piata muncii. Conventia acorda o atentie deosebita cooperarii internationale atвt ca un complement оn folosirea la maximum a resurselor disponibile. direct sau printr-un reprezentant ori printr-un organism competent.1868]. p. оn anul 1991. p. notiunea nu trebuie vazuta оn sens static.. Оn ceea ce priveste resursele disponibile.

41. care au 54 fost adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. Consideram o lacuna a Conventiei cu privire la drepturile copilului faptul ca ea nu specifica un sistem de comunicare si remitere a plвngerilor formulate de copii sau reprezentantii lor legali. conform prevederilor art. vizвnd 28 . Оn cadrul acestui Congres. produc sau difuzeaza sub orice forma materiale pornografice cu implicarea copiilor. este bazata pe conceptia drepturilor individuale ale copilului. reprezentantii guvernelor si ai Natiunilor Unite. 54/263 la 26 iunie 2000. solutia propusa fiind prea putin suficienta. Daca exista dovezi ca drepturile copilului sunt grav оncalcate. prostituarea si implicarea copiilor оn industria pornografica. daca ne referim la valorile protejate – copilul si drepturile sale. ca si celelalte documente privind drepturile omului. de a-i folosi organele pentru transplantare. care sa fie folosite ca baza pentru asistenta tehnica si cooperarea internationala оn promovarea protectiei drepturilor copilului. Primul este Protocolul aditional la Conventia cu privire la drepturile copilului asupra participarii copiilor la conflictele armate. p. desfasurat la Stockholm оn 1996. Raspunzвnd unor preocupari actuale. Comisia ONU pentru drepturile omului a aprobat doua protocoale aditionale la Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. de a-l supune la munca fortata sau obtin ilegal consimtamвntul pentru adoptiunea copilului. оn urma unor dezbateri fructuoase a fost adoptata Agenda de actiune оmpotriva a trei forme de exploatare a copiilor pe care le-am numit mai sus: prostitutia. Statele se angajeaza sa pedepseasca asemenea infractiuni comise pe teritoriul lor. actiunile de baza оn favoarea copiilor au un caracter programatic. despre care am mentionat mai sus.proceduri constructive. el fiind rodul cooperarii active dintre organizatiile nonguvernamentale. Protocolul prevede obligatia statelor de a introduce оn legislatia nationala penala si de a aplica sanctiuni penale celor care furnizeaza sau accepta un copil cu scopul de a-l exploata sexual. Comitetul poate solicita.673]. desi Conventia cu privire la drepturile copilului. pornografia si traficul de copii оn scopuri sexuale si ca furnizori de organe interne. (4). Оn conclizie putem sa mentionam ca. „informatii suplimentare cu privire la aplicarea Conventiei”. 44 alin. Al doilea Protocol la Conventie se refera la traficul. Un rol important оn adoptarea acestui Protocol la avut оn special Primul Congres Mondial оmpotriva exploatarii sexuale si comerciale a copiilor. precum si pe nave оnmatriculate de ele si sa considere aceste fapte incluse оn tratate de extradare semnate cu alte state [I.

239]. Gh. printre care: I. formвnd оn ansamblul lor un tot unitar. dreptatea reprezinta valori supreme si sunt garantate (art.135]. 18. indiferent de situatia lor sociala” [III. Guceac. 34. оn special. Totodata este un adevar incontestabil faptul ca оn conditiile crizei cu care se confrunta republica. 33. care se bazeaza. Fenomenul constitutionalismului оn evolutia Republicii Moldova spre statul de drept [II. dar si la cei din familiile relativ asigurate material. trebuie sa recunoastem ca оn ultimul timp оn Republica Moldova оn domeniul drepturilor copiilor s-au produs evolutii relevante. 4. Evolutia constitutionalismului si a organizarii de stat оn Republica Moldova [II.dezvoltarea de ansamblu si fiind mai putin inspirate de drepturile individuale. acest adevar „se refera nu doar la copiii din familiile vulnerabile din punct de vedere social. p. оn Republica Moldova se contureaza clar 55 tendinta de a crea acele mecanisme si pвrghii de implementare a unui sistem national de promovare si respectare a drepturilor omului. p. oportunitatile limitate pentru dezvoltare si recreare. Guceac. la constatarea ca statul nu e donator de drepturi si libertati 29 . reprezentantul UNICEF оn Republica Moldova. riscurile sporite pentru sanatatea tinerilor si raspвndirea modelelor de comportament negativ оn rвndul tinerilor au un impact asupra tuturor copiilor. I. Legiuitorul nostru constitutional a recunoscut importanta majora a problematicii drepturilor omului prin оnsusi faptul ca i-a consacrat un оntreg titlu – Titlul II al Legii Supreme „Drepturile. libertatile si оndatoririle fundamentale”. Protectia mamei si copilului оn actualul context sociopolitic al Republicii Moldova Pornind de la studiile expuse оn compartimentele anterioare si luвnd оn considerare afirmatiile facute оn literatura de specialitate. 4]. copiii sufera cel mai mult. libera dezvoltare a personalitatii umane.88]. este evident ca piatra de temelie a constitutionalismului o formeaza conceptia drepturilor omului. Guceac. 26. 3) [I. ele urmeaza sa fie privite ca un act de nastere a unei viziuni ce ne obliga la multe si. 2. оn care sunt enumerate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. оn primul rвnd. Pornind de la faptul ca Constitutia Republicii Moldova proclama ca demnitatea omului.3]. deci principalul scop al unei Constitutii rezida оn garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele. p. p.1 alin. drepturile si libertatile lui. intensificarea violentei si a instabilitatii generale. p. Conform opiniei Giovannei Barberis. Curs elementar de drept constitutional [II. pe instrumente juridice internationale. Aceste prevederi constitutionale nu trebuie privite doar ca o constatare solemna si oficiala a drepturilor si libertatilor umane. 4. o institutie constitutional-juridica specifica oricarui stat de drept. Deoarece drepturile omului reprezinta un imperativ moral si politic. Declinul general al calitatii serviciilor de educatie si sanatate. I. Costachi.

Оn baza legislatiei оn vigoare s-a format un mecanism de aparare a drepturilor si libertatilor omului. consolidarea coeziunii sociale оn domeniul protectiei drepturilor copiilor [I. culturala si sportiva a tarii. Reiesind din faptul ca. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. Legiuitorul Republicii Moldova.institutie nationala independenta pentru apararea si promovarea drepturilor omului. ar fi binevenita. Un mecanism important de garantare si protectie a drepturilor omului оn Republica Moldova este institutia specializata a avocatilor parlamentari si Centrul pentru Drepturile Omului 56 . Оn acest sens s-au exprimat si 87 % din respondenti оn cadrul sondajului sociologic [Anexa 1]. chemat sa contribuie la elaborarea si realizarea politicii de promovare a interesului major al copilului оn societate. оn frunte cu avocatii parlamentari. folosirea lor оn activitati care le-ar dauna sanatatea. copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Sarcinile Consiliului sunt: asigurarea respectarii integrale оn Republica Moldova a Conventiei cu privire la drepturile copilului. de regula. moralitatea sau care le-ar pune оn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. оn cadrul Parlamentului Republicii Moldova activeaza Comisia permanenta pentru drepturile omului si minoritatile nationale. 1349 – XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari [I. creata prin Legea nr. copiii sunt 30 . se bucura de aceeasi ocrotire sociala. 21].personalitatii. оn special a mamei si copilului. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. economica. stipuleaza оn articolul 50 din Constitutie ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. 21]. 25]. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala. iar оn scopul implementarii Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si realizarii Legii cu privire la drepturile copilului pe lвnga Guvernul Republicii Moldova a fost instituit Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului [I. Оn ce priveste protectia drepturilor mamei si a copilului. Centrul pentru drepturile omului din Moldova. Toti copiii. elaborarea politicii guvernamentale vizвnd realizarea drepturilor copiilor la nivel national. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul guvernamental. Exploatarea minorilor. ci ocrotitor al lor. оnfiintarea functiei de avocat al mamei si copilului ca garant al acestor drepturi оn cadrul institutiei mentionate. constientizвnd importanta majora a problematicii asigurarii drepturilor mamei si copilului. contribuie activ la focalizarea atentiei statului asupra problemelor legate de crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor si libertatilor cetatenilor garantate prin Constitutie si alte legi interne si internationale. dupa parerea noastra. Astfel.

mamei si familiei оntre diferite organizatii publice si lipsa de cooperare dintre ele au drept rezultat imposibilitatea de a privi problema оn ansamblu. Оn acest context. Acest obiectiv este pus оn sarcina mai multor organe. nici cea executiva nu poate influenta deciziile lor. Ministerul Educatiei. cum ar fi institutiile guvernamentale. Constitutia Republicii Moldova. copiii si tinerii. cвnd se constata ca acestia au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa. instantele judecatoresti solutioneaza: cazurile referitoare la stabilirea paternitatii sau maternitatii. fiecare avвnd drept obiective anumite aspecte. iar familia. sanatatea. acestea sunt chemate sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale mamei si copilului. autoadministratia locala. cazurile despre оncasarea pensiei pentru оntretinerea copiilor si altor membri ai familiei. Toate preocuparile privind оntretinerea. Principalele institutii guvernamentale din acest domeniu sunt: Ministerul Muncii. conform DUDO. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii. conform Constitutiei. Statul ocroteste maternitatea. la protectie sociala din partea statului. stimulвnd dezvoltarea institutiilor necesare. care prevede ca statul faciliteaza. Instantele judecatoresti sunt independente de Guvern si de Parlament. 114 din Constitutie). instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. Familia. Ministerul Afacerilor Interne. mamei si copilului este lasata оn sarcina mai multor ministere si departamente. mama si copilul оn Republica Moldova au dreptul. este elementul natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. organizatiile internationale. inclusiv adoptarea deciziei privind luarea cu forta a copiilor pвna la solutionarea cazului оn fond. Protectia drepturilor familiei. solutionarea cazurilor despre adoptia copiilor. оn art. cazurile despre decaderea din drepturile parintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor. formarea familiei si оndeplinirea obligatiilor ce оi revin. 48. Ministerul Sanatatii. precum si luarea hotarвrii cu privire la оncetarea adoptiei. mamei si a copilului rezulta si din art. prevede si ea dreptul familiei la ocrotire din partea societatii si a statului. 49 din Constitutia Republicii Moldova.educati оn familii. Consiliul National 57 pentru Protectia Drepturilor Copilului. Spre regret. Un alt mecanism de aparare a drepturilor omului este sistemul judiciar. organizatiile nonguvernamentale locale si altele. Pornind de la prevederea constitutionala ca justitia se оnfaptuieste оn numele legii numai de catre instantele judecatoresti (art. nici puterea legislativa. 31 . prin masuri economice si prin alte masuri. protectia sociala. Casa Nationala de Asigurari Sociale. La nivel guvernamental protectia sociala a familiei. divizarea stricta a responsabilitatii оn domeniul protectiei copilului. cum ar fi educatia.

acestea fiind examinate de judecatorii desemnati de presedintele judecatoriei si care. Оn Instructiune se prevede un comportament special de activitate cu infractorii minori. instantele judecatoresti. Despre faptele infractionale оn privinta copiilor.. supravegheaza comportamentul parintilor sau al persoanelor care оi оnlocuiesc si care influenteaza negativ asupra minorilor. drepturilor. efectueaza supravegherea minorilor оn familie. parintii si persoanele care оi оnlocuiesc. Cazurile minorilor sunt examinate alaturi de celelalte cazuri penale. onorii. instanta judecatoreasca anunta procurorul. mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice 58 sunt sarcinile primordiale ale politiei . Conform instructiunii.150]. O problema majora ce tine de sistemul judiciar оn Moldova este lipsa unor judecatorii specializate pe cazurile minorilor. Nu este la nivel si reprezentarea minorilor оn ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor lor legitime. precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor.unicul organ capabil sa asigure asistenta imediata membrilor familiei. procedura durвnd de la cвteva luni pвna la 2-3 ani. Pentru tara noastra. sanatatii. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. ceea ce ni se pare inadmisibil. libertatilor. Un rol considerabil оn protectia drepturilor mamei si copilului. 10. p. iar despre оncalcarile si comportamentul antisocial al minorilor comunica Comisiei pentru minori [I. inspectorul de sector ia masuri de scoatere a infractorilor minori de sub influenta persoanelor cu comportament antisocial. de regula. la locul de studii etc. a carui activitate este reglementata de Instructiunea Inspectoratului de Sector al Politiei [I. acorda ajutor inspectorului de sector pentru minori оn desfasurarea activitatii profilactice printre adolescentii reveniti din locurile de detentie. 23]. оn acest sens fiind necesara existenta unor avocati specializati оn procesele cu minorii. ia masuri fata de cei ce consuma bauturi alcoolice .Оn cadrul judecarii cauzelor. оndeosebi copilului. nu-si respecta obligatiile оn ce 32 . atentioneaza organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. inclusiv оn profilaxia antrenarii minorilor si instigarii lor la fapte ilicite оi revine inspectoratului de sector al politiei. intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime. Оn conformitate cu prevederile Legii Republici Moldova cu privire la politie. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. apararea vietii. nu au o pregatire speciala suficienta pentru a rezolva problemele legate de particularitatile de vвrsta si de motivatia comportamentului antisocial al minorilor delincventi. stupefiante si substante psihotrope. prin decizii interlocutorii.

оn conformitate cu Statutul serviciului de santinela al politiei. care au menirea speciala sa desfasoare o activitate de reabilitare si criminologico-preventiva printre minori: centrele de triere ale minorilor. minorul este internat оn Centrul Republican de Triere a Minorilor. parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. Inspectoratele pentru minori ale organelor afacerilor interne iau la evidenta. sa predea inspectoratului pentru minori. prostitutie. jocuri de noroc si alte actiuni antisociale si sa raporteze ofiterului de serviciu. betie. sa descopere grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii. centrul informeaza subdiviziunea de politie teritoriala. narcomanie. a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins vвrsta stabilita de lege. efectuate de minor оn strazi si alte locuri publice. Оn cazul cвnd depistarea acestora este imposibila. parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori. оn Republica Moldova activeaza o serie de subdiviziuni din sistemul MAI. cu deschiderea fisei profilactice. sa nu admita realizarea bauturilor alcoolice. 36]. оn baza deciziei careia copilul este transmis spre оngrijire la o institutie rezidentiala. cersit. pвna la 60 de zile. sa curme infractiunile si cazurile de оncalcare a ordinii publice. De obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei tine si profilaxia vagabondajului printre minori. Dupa identificarea copilului. Dupa retinerea minorului vagabond. iar оn limita posibilitatilor – si inspectoratului pentru minori. acesta este condus la organul de politie teritorial. el este trimis la expertiza medico-judiciara. unde este оnregistrat si unde se iau masuri pentru identificarea parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. Daca este imposibila stabilirea identitatii copilului. unde duc convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de educarea si instruirea copiilor. alte institutii despre locul aflarii lui. De asemenea. parintii sau persoanele care оi оnlocuiesc. explicвnd urmarile ce pot surveni оn urma ignorarii obligatiilor parintesti [I. Оn acest centru copiii sunt оntretinuti оn regim оnchis si supravegheati permanent de lucratori ai politiei. 59 Echipele de patrula si santinela sunt obligate. unde li se acorda ajutor de urgenta si de protectie. 23]. precum si locurile lor de concentrare. sa previna si sa nu admita parasirea familiei de catre copii. Оn aceasta institutie minorii sunt internati pentru o perioada de pвna la 30 de zile. iar оn cazuri speciale. sa descopere persoanele care atrag minorii оn activitatea criminala. Ei sunt chemati sa оntreprinda masuri privind reоncadrarea copiilor vagabonzi оn familiile native. 33 . si sa raporteze ofiterului de serviciu.priveste educatia lor [I. inspectoratul pentru minori ale organelor de interne. Lucratorii de politie viziteaza parintii luati la evidenta nu mai rar de o data pe luna la domiciliu.

Astfel. detentia lor separata este imposibila. Deoarece mama si copilul sunt subiecte de drept ce necesita ocrotire si atitudine speciale. Pe lвnga influenta nociva manifestata de delincventii maturi asupra celor minori. care are copil оn vвrsta de pвna la un an. Fata de persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. оn realitate ele nu sunt izolate de detinutele adulte.]. principiul separarii minorilor de adulti nu este respectat. nici оn timpul ispasirii pedepsei. unde la momentul actual sunt detinute si minore. 12 din Codul cu privire la contraventiile administrative. 31 din Codul cu privire la contraventiile administrative stipuleaza: „Arestul administrativ nu poate fi aplicat fata de femeile gravide. Desi lor le-au fost acordate dormitoare separate. care au copii оn vвrsta de pвna la 12 ani. de catre o femeie gravida sau de catre o femeie.”. Mentionam ca izolatorul de ancheta preventiva din Chisinau include si un centru de detentie provizorie pentru minori.. pвna оn momentul comiterii contraventiei administrative. psihic si sexual fata de minori. legiuitorul nostru a оncercat sa reglamenteze оn legislatia administrativa si cea penala prevederi de atitudine speciala fata de aceste categorii de cetateni. 72 alin. Comiterea contraventiei de catre un minor. la raspundere administrativa nu pot fi trase persoane care. Acest fapt este extrem de alarmant atвt din motivul unor оncalcari grave ale drepturilor minorilor delincventi. cвt si din cauza ca оn asa mod minorii trec printr-o adevarata „scoala” a infractorilor. art. оn stare de ebrietate si sub actiunea stupefiantelor etc. p. 60 Potrivit art. se considera circumstante ce atenueaza raspunderea (art. cea ce constituie o оncalcare grava a drepturilor copilului. din cauza situatiei materiale precare a institutiei. fata de invalizii de grupele оntвi si a doua. fata de persoanele care n-au atins vвrsta de 18 ani. care au comis contraventii administrative. Persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani urmeaza a fi trase la 34 . nu trebuie neglijat faptul ca оn asemenea conditii apar premise pentru abuzul fizic. Principiul separarii minorilor delincventi de delincventii adulti se оncalca si la colonia penitenciara pentru femei de la Rusca. nici оn perioada detentiei preventive. nu au atins vвrsta de 16 ani. fata de femeile. 33). Оn pofida faptului ca оn legislatia nationala este stipulat ca persoanele care nu au atins vвrsta de 18 ani executa pedeapsa cu оnchisoarea оn penitenciare pentru minori (art.. 8.24. оnsa. se aplica masurile prevazute de Regulamentul comisiilor pentru minori aprobat de prezidiul Parlamentului.iar оn caz de necesitate – unitatii de serviciu a organului afacerilor interne – copiii si minorii vagabonzi. rataciti. 5 Codul penal) [I.

n-au cвstig dobвndit prin munca lor. nu poate fi 35 . port. cazurile referitoare la persoanele mentionate pot fi transmise spre examinare comisiilor pentru minori de sector. оnjurari. aplicarea loviturilor si altor actiuni violente care au provocat dureri fizice sau care au provocat o dereglare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neоnsemnata.munca neremunerata оn folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II. de la vвrsta de 16 ani (art. iar оn cazul savвrsirii infractiunii usoare sau mai putin grave.]. femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. . calomnie. 3. nesubordonarea cu rea-vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului politiei. precum si consumarea de catre ei a bauturilor spirtoase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc (art. . a capacitatii de munca. prevazute оn mod direct de actele legislative [I. femeilor gravide. maltratare. ultragierea colaboratorului politiei. 21 Cod penal) [I. 51]. refuzul de a se prezenta оn fata organelor de ocrotire a dreptului.pentru infractiuni grave.raspundere administrativa conform dispozitiilor generale pentru: cauzarea leziunilor corporale usoare. Tinвnd seama de caracterul contraventiei comise si de persoana contravenientului. folosire sau aplicare a armelor individuale. 67 alin. 61 persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vвrsta de pensionare (art. 167). оncalcarea modului de оnstrainare a armelor individuale. 292). dar stabila. оncalcarea dreptului proprietatii de stat asupra regnului animal.10. p. Оn cazul cвnd persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. p. eschivarea de la comercializarea armelor individuale. 3. care au comis un act huliganic nu prea grav. deosebit de grave sau exceptional de grave se aplica pedeapsa оncepоnd de la vвrsta de 14 ani.22. Persoanele оn vвrsta de 16-18 ani pot fi trase la raspundere administrativa conform dispozitiilor generale si оn alte cazuri. Particularitatile raspunderii penale оn Republica Moldova: . transport. amenda se percepe de la parinti sau de la persoanele care оi оnlocuiesc (art. Huliganismul nu prea grav sau huliganismul comis de preadolescenti оn vвrsta de la 14 pвna la 16 ani. оncalcarea modului de vвnzare a armelor individuale. (4) Cod penal) [I. оncalcarea termenelor de оnregistrare a armelor individuale. 39. оn stare de ebrietate. aparitia preadolescentilor оn vвrsta de pвna la 16 ani оn locurile publice. apelul fals adresat politiei. оncalcarea regulilor de detinere.arestul. 164. tragerea din arma de foc оn centrele populate si оn locurile neadaptate pentru aceasta sau prin оncalcarea modului stabilit. opunerea de rezistenta colaboratorului politiei. p. оncalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera. care consta оn privarea de libertate pe un termen de la 3 pвna la 6 luni.].

3. femeilor gravide si femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani (art. deosebit de grave si exceptional de grave оmpotriva persoanei. de catre o femeie gravida. trimite condamnata оn institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei (art. cu exceptia celor condamnate la оnchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave. precum si prin aplicarea altor masuri de constrвngere. . instanta de judecata le poate amвna executarea pedepsei pвna la atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani. Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata femeilor si minorilor (art.25]. p. .23]. instanta de judecata. p.la stabilirea pedepsei pentru savвrsirea infractiunii de catre un minor. la propunerea organului nominalizat. Internarea minorilor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt sau оntr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pвna la atingerea majoratului.aplicat persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani. ca alternativa a sanctionarii penale a minorului prin detentie. 3. p. Оn cazul оn care vreuna dintre persoanele mentionate a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui. 3. оnlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blвnda. 62 Sistemul de probatiune. 3.femeilor gravide condamnate si celor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani.la stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savвrsirii infractiunii nu a atins vвrsta de 18 ani termenul оnchisorii nu poate depasi 15 ani (art. 3. c).23]. 93 Cod penal) [I.35]. dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost amвnata. poate sa anuleze amвnarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit de hotarвrea judecatoreasca. p.34].23]. 3. 70 alin. prezenta copiilor minori оn familia vinovatului se considera circumstante atenuante (art. Prelungirea termenului de aflare a persoanei оn aceste institutii dupa atingerea vвrstei de 18 ani este permisa numai pвna la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii (art. 96 Cod penal) [I.minorii condamnati pentru savвrsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt si de reeducare sau оntr-o institutie curativa si de reeducare. 68 alin. (3) Cod penal) [I. 76 b). (3) Cod penal) [I. La atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani instanta de judecata: libereaza condamnata de executarea оn continuare a pedepsei. p. d) Cod penal) [I. . . (3) Cod penal) [I. din 36 . p. 71 alin.

dreptul la informatie. оn conformitate cu recomandarile Conferintei mondiale pentru drepturile omului de la Viena.masuri оn scopul asigurarii dreptului copilului la sanatate. integritate psihica si fizica.prezentarea rapoartelor periodice asupra modului de aplicare a Conventiei cu privire la drepturile copilului. оntre ele fiind drepturile mamei si ale copilului. dreptul la un mediu sanatos. Planul national prevede un sir de masuri. 39]. organizarea оn institutiile medicale a „scolii viitoarelor mame” оn vederea reducerii morbiditatii copilului si a mortalitatii infantile. editarea de pliante si postere pentru promovarea alimentatiei naturale a sugarilor. Respectarea insuficienta a acestor drepturi afecteaza оn egala masura interesele tuturor cetatenilor.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vвnzarea de copii. Оn scopul ameliorarii situatiei din domeniul drepturilor omului. ar fi o masura importanta оn tratarea delincventei juvenile. care ar oferi o alternativa pedepsei penale prin munca comunitara. . a initiat elaborarea Planului national de actiuni оn domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 [I. оn societatea noastra exista anumite categorii de populatie ale caror drepturi trebuie protejate оn mod special.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului. Parlamentul Republicii Moldova. dreptul la munca si protectia ei. cum ar fi elaborarea unui mecanism оn vederea ridicarii responsabilitatii parintilor fata de viata si sanatatea copilului. dreptul la educatie. sporirea 37 . Comitetul coordonator a pornit de la ideea ca. La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului. . din multitudinea de drepturi si libertati ale omului.pacate. . Adoptarea Legii serviciului de probatiune. cum ar fi: .оn domeniul asigurarii dreptului la educatie: asigurarea scolarizarii pвna la 100% a copiilor de 7-16 ani si organizarea alimentatiei si transportului elevilor din clasele I-IV. Оn acest context. promovarea unui mod de viata sanatos prin intermediul institutiilor de оnvatamвnt. trebuie evidentiate cele a caror оncalcare poarta un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie: dreptul la viata. dreptul la protectie sociala. este insuficient. . libertatea opiniei si exprimarii. Totodata. asigurarea accesului la informatiile referitoare la sanatatea reproducerii. dreptul la ocrotirea sanatatii. . la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului.adoptarea si implementarea actului normativ cu privire la protectia si promovarea alimentatiei naturale a sugarilor si la regulile de utilizare a amestecurilor lactate artificiale.

cu accent asupra grupurilor de risc. promovarea programelor anuale de sensibilizare a opiniei publice оn domeniul protectiei copiilor: institutii. copiii maltratati si traficati. perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului. . .consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale: studierea posibilitatii functiei Avocat al copilului. . copii cu dizabilitati. оn domeniul drepturilor copilului. angajatii din cadrul organelor de ordine. . crearea 38 .elaborarea mecanismelor de acreditare a institutiilor. crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate оn situatii deosebit de dificile.consolidarea resurselor umane si formarea opiniei publice vizavi de problemele copilului si ale familiei: pregatirea sistematica a specialistilor care lucreaza pentru si cu copiii (judecatorii.editarea de materiale informative si metodice оn domeniul drepturilor copilului.dezvoltarea sistemului de servicii sociale adresate copilului si familiei: elaborarea standardelor minime de calitate si a Regulamentului-tip pentru centrele de plasament de tip familial. cadrele muzicale. .dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei.crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea si reabilitarea copilului оn situatii de risc. оncadrate оntr-un sistem unic.elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de оngrijire a copilului оn dificultate. asistentii sociali. . centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati.majorarea treptata a garantiilor sociale minime adresate copiilor cu dizabilitati: modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. elaborarea si implementarea programului de protectie a copilului оmpotriva informatiilor nocive. . organizatiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala pentru copil si familie. modernizarea 63 curriculumurilor educationale prin compatibilizarea specificului national cu standardele europene etc. copiii strazii. avocatii.. cadrele didactice. reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale).accesului la studii superioare al tinerilor prin acordare de credite preferentiale. . . pentru centrele maternale. echivalarea activitatii unuia dintre parintii care au la оntretinere unul sau mai multi copii invalizi pвna la vвrsta de 18 ani cu genuri de munca social-utila remunerata. functionarii publici.

Cadrul legal al protectiei copiilor de catre Statul Republica Moldova Traditional. adaptarea programelor de educatie generala si profesionala. 2 5. a programelor de reabilitare psihosociala la lucrul cu copiii implicati оn sistemul de justitie.16-20]. sociala si economica de prim ordin. familiei si maternitatii constituie оn Republica Moldova o preocupare politica. p.centrelor de resurse si de informare pentru familii si copii. . perfectionarea procedurilor de interventie judiciara оn cazurile оn care sunt implicati copii. pasiv si invizibil al familiei. cu cei aflati оn detentie. formarea constiintei civice pe baza valorilor nationale si general-umane. Legea privind drepturile copilului stabileste statutul juridic al acestuia ca subiect independent. Ca urmare. оn conformitate cu care o persoana este considerata copil din momentul nasterii si pвna la vвrsta de 18 ani. Оn Preambulul Legii este declarat ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului. Aceasta Lege. 39].elaborarea proiectului de lege privind arestarea preventiva a minorilor.asigurarea posibilitatilor copiilor de a-si realiza drepturile оn conditii optime: оncheierea de acorduri bilaterale cu alte state оn vederea cooperarii оn domeniul protectiei copilului. la libertatea constiintei. ale fundatiilor si programelor. etc. pe parcursul evolutiei societatii umane. 64 . Realizarea obiectivelor mentionate va fi posibila doar prin conjugarea eforturilor statului cu cele ale societatii civile. copilul a оnceput sa fie „vazut”. pentru formarea culturii juridice si culturii drepturilor omului оn tara [I. crearea conditiilor pentru respectarea si apararea lor eficienta. 31. acorda o grija deosebita si protectie sociala copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familiei sau care se afla оn alte conditii nefavorabile sau extreme. Оn tara noastra situatia a suferit schimbari odata cu aderarea Republicii Moldova la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului [I. la asociere etc. la nume si cetatenie. modificarea regulamentului organelor de tutela si curatela. copilul a fost considerat un membru dependent. prevede asigurarea sanatatii lui fizice si spirituale. ale cetatenilor de rвnd оntru asigurarea luptei оmpotriva оncalcarii drepturilor omului. constituie un fundament legal prin care copilului оi sunt recunoscute drepturile general-umane: dreptul inerent la viata. la integritate fizica si psihica. Tinвnd cont de faptul ca оn ultimele decenii omenirea trece printr-un proces de 39 . tendinta fiind оn expansiune si urmarind acordarea copilului unui suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat. ale organizatiilor nonguvernamentale. a opiniei si exprimarii.

incluzвnd atвt stabilirea de programe sociale ce tin de acordarea unui sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost оncredintat. legiuitorul. rudelor. practicarea jocurilor de noroc. stipuleaza ca dreptul copilului la viata si inviolabilitatea fizica si psihica este garantat. care denota ca legislatia nationala оncearca sa se conformeze legislatiei internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. cвt si la dezvoltarea mintala. precum si urmarirea penala pentru cauze de rele tratamente aplicate copilului. conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului.constientizare a extinderii violentei asupra copiilor atвt оn cadrul familiei. recuperare si profilaxie a bolilor. 40 . la decizia consiliului de medici. pedepselor sau tratamentelor crude.. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului recunoaste acestuia dreptul la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament. care declara ca statul ocroteste inviolabilitatea persoanei copilului. Оn cazul оn care parintii refuza asistenta medicala pentru copilul bolnav. cersetorie. antrenarea оn actiuni criminale. insultele si maltratarile. inumane sau degradante. violenta fizica si psihica. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. luata оn prezenta reprezentantului puterii.si postnatala. cognitiva. Reiesind din acestea. referindu-se atвt la aspectele fizice. organizarea masurilor de profilaxie a bolilor. 65 Оn acelasi spirit este formulat si art. Nici un copil nu poate fi supus torturii. aceasta se acorda contrar vointei lor. statul a luat un sir de masuri legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate. Dupa cum am mentionat deja. cвt si al institutiilor sau comunitatilor din care fac parte. antrenarea оn activitatea pornografica. neadmitвnd comportarea plina de cruzime. initierea оn consumul de bauturi alcoolice. inclusiv din partea parintilor sau persoanelor subrogatorii legale. 6 din Lege. 4 din Lege. discriminare. folosirea ilicita de substante stupefiante si psihotrope. statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea оmpotriva oricaror forme de maltratare a copilului. protejвndu-l de orice forma de exploatare. Оn vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare. legislatia internationala ce tine de protectia drepturilor copilului nu se limiteaza la afirmarea dreptului acestuia la viata. оn perioada pre. asistenta medicala primara etc. оn art. ceea ce adauga si o dimensiune calitativa dreptului la viata. de propagare a unui mod de viata sanatos. Statul este obligat sa asigure mamei. dispretuitoare. grosolana. pentru alimentarea lui rationala si inofensiva. incitarea sau constrвngerea de a practica prostitutia. asistenta medicala calificata si gratuita. emotionala si socioculturala.

оnregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului. Datele minime оnregistrate sunt: numele copilului la nastere. beneficierea de facilitati acordate de stat. dobвndita sau schimbata оn temeiul legii.O alta categorie de drepturi este prevazuta de art. 10 din Lege proclama ca fiecare copil are dreptul la instruirea gratuita оn limba de stat sau оn alta limba оn scoli de cultura generala. оn conformitate cu legislatia. 9). cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi). la continuarea studiilor оn scoli tehnicoprofesionale. abandon sau rapire. pe baza unei declaratii scrise sau verbale a parintilor sau a unuia dintre ei. a administratiei institutiei medicale. оnregistrarea nasterii se efectueaza de catre organele de stare civila de la locul de nastere al copiilor sau de la locul de trai al parintilor. asigura accesul lor la aceste institutii. sexul copilului. prevenirea traficului cu copii si pruncuciderea [I. 41 . Legea privind drepturile copilului stipuleaza dreptul fiecarui copil la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si dreptul la оnvatatura. Mai оntвi de toate. оnregistrarea este un mijloc de a garanta toate celelalte drepturi ale copilului – cum ar fi identificarea lor оn caz de razboi. ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copil si a statutului legal al acestuia. p. numele parintilor si adresa lor. sprijina. a vecinilor. p. Declaratia cu privire la оnregistrarea nasterii copilului trebuie sa se faca оntr-un termen de cel mult o luna din ziua nasterii copilului. Conform Instructiunii cu privire la modul de оnregistrare a actelor de stare civila [I. si pe baza declaratiei altor persoane. Si оn al treilea rвnd. revistelor si cartilor pentru copii. 21-68]. care declara ca din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume. Statul asigura tuturor copiilor posibilitati si conditii egale pentru оnsusirea valorilor culturale. iar оn caz de nastere a unui copil mort – оn termen de cel mult trei zile din momentul nasterii. nationalitatea parintilor. turnarea filmelor. locul nasterii. 5 din Legea privind drepturile copilului. Art. ori al unuia dintre ei. iar оn caz de boala. de moarte a parintilor sau cвnd acestia nu pot din alte motive sa faca declaratia – pe baza declaratiei rudelor. este оnregistrat conform prevederilor Codului casatoriei si familiei si are dreptul la o cetatenie. Оnregistrarea copiilor este de importanta majora din cвteva motive. la nivel 66 national оnregistrarea nasterii este un moment esential оn evaluarea bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. оn care se afla mama оn momentul nasterii copilului. 22. Оn al doilea rвnd. data nasterii copilului. editarea ziarelor. sustine оnfiintarea diferitelor institutii de stat si obstesti care contribuie la dezvoltarea capacitatilor creative ale copiilor. 112]. 16. prezentarea emisiunilor radiofonice si televizate pentru copii (art.

Conform Constitutiei si art.licee. Durata оnvatamвntului general obligatoriu este de 9 ani. Deosebit de limitata este instruirea generala pentru copiii din ariile rurale atвt din cauza costului de оntretinere a elevilor оn scoala exagerat de mare оn comparatie cu bugetul familiei. nedorinta profesorilor tineri de a locui оn localitatile satesti si abandonarea activitatii оn scoala de catre o mare parte dintre 42 . Statul asigura sanse egale de acces оn institutiile de stat de оnvatamвnt liceal. armonioasa a omului si formarea personalitatii creative. lipsa conditiilor pentru sustinerea procesului de оnvatamвnt. Frecventarea obligatorie a scolii оnceteaza la sfвrsitul anului de оnvatamвnt оn care elevul atinge vвrsta de 16 ani (art. copiii sau parintii lor au dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de оnvatamвnt (art. Potrivit unui comunicat de presa al Consiliului permanent al OSCE. sex. 17]. El a mentionat ca acest caz „este un exemplu de оncalcare cruda a standardelor si drepturilor fundamentale acceptate la nivel international si de escaladare intentionata a tensiunii de catre administratia transnistreana” [ IV. 8). 5). Legea оnvatamвntului prevede: dreptul la оnvatatura este garantat indiferent de nationalitate. care se poate adapta la conditiile оn schimbare ale vietii (art. 9). Оnaltul Comisar al OSCE pentru problemele minoritatilor nationale. Rolf Ekeus. institutii de оnvatamвnt superior. lor (aproximativ 4000 de elevi . de originea si starea sociala. 18. profesional si superior. 19 si 20 din Legea cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. оn conditiile crizei economice acest principiu nu poate fi respectat. Obiectivul educational major al scolii este dezvoltarea libera. Desi legislatia nationala cu privire la оnvatamвnt declara ca оnvatamвntul оn Republica Moldova este gratuit. de antecedentele penale. a reamintit ca „mai mult de un deceniu problema scolilor din regiunea transnistreana a fost cea mai discutata… Conform legislatiei transnistrene cu privire la limba. de apartenenta politica sau religioasa. оncalcвnd dreptul parintilor de a alege limba (inclusiv alfabetul ) оn care sa fie 67 instruiti copiii lor”. Copiii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca au dreptul la instruire si la оntretinere gratuite оn toate institutiile de оnvatamвnt. Оn aceste conditii educatia nu este accesibila pentru toata populatia. vвrsta. Оn acest sens. La acest capitol trebuie sa mentionam violarea acestui drept оn raioanele de est ale Republicii Moldova. оn functie de aptitudini si capacitati (art. оn conformitate cu legislatia. 6).o treime din toti elevii moldoveni din regiune) li se interzice folosirea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca…. colegii. instruirea generala devine tot mai limitata.

de regula. 68 Timpul liber este un termen larg si оnseamna mai mult decвt timpul suficient pentru a dormi оn timpul noptii. mestesugurile. activitati recreative etc. Aceste 8 ore presupun. p. Оn acest sens statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare. precum sportul. copilul trebuie sa 43 . Un adult are – оn acord cu legislatia interna si internationala оn domeniul muncii – obligatia de a munci 8 ore pe zi. tabere de odihna si alte obiective ce contribuie la fortificarea sanatatii copiilor. timp liber. Iar joaca este. corespunzatoare specializarii profesionale. cea mai importanta dimensiune a copilariei. preocuparile stiintifice. dreptul copilului la odihna. edificii sportive. Spre regret. оnvatamвnt. оn anumite circumstante. ca si alimentatia. 47. iar copiii care sunt privati de aceasta. mai ales primavara si toamna. dar si asupra sanatatii sale fizice si psihice. sportive si a bazelor de odihna оn timpul vacantei. precum si pentru a se juca si pentru a fi copil [I. 420]. cвt si folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole. cluburi. probabil. asigurarea unui adapost. Cresterea numarului de ore de instruire pe zi (7 ore оn scoala si minimum 3-4 de autopregatire acasa pentru copiii de 12-13 ani) are efecte negative nu numai asupra timpului liber. se оncalca brutal adeseori chiar la adapostul legii si оn numele reformei sistemului educational.. dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii vвrstei sale. оntrucвt include activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu se conformeaza neaparat vreunei reguli. Art. El cuprinde si timpul pentru reflectarea asupra a ceea ce a оnvatat. Responsabilitatea parintilor si a statului este de a asigura ca toti copiii sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi si a se relaxa. artele creative si de interpretare. indiferent de motiv. efectuarea aceluiasi tip de activitate. Оn realitate joaca este un element esential care contribuie la dezvoltare.profesori din cauza salariilor nejustificat de scazute. ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului. a dreptului la odihna si recreare a copilului. participarea la viata culturala si artistica. 12 din Legea privind drepturile copilului proclama dreptul fiecarui copil la odihna si timp liber. Prin activitati recreative se оntelege sfera de activitati efectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie de astfel de activitati care pot fi considerate. pot suferi deficiente importante оn capacitatile lor sociale si personale [II. pentru a-si face temele. Spre deosebire de adult. оngrijirea sanatatii si educatia elementara. Odihna include necesitatile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. ca munca. culturale sau legate de tehnica). stadioane. 248-249]. 16. p. a participarii sale la activitati extrascolare. stabileste оnlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura.

8. custodie. 307]. Libertatea constiintei copilului este garantata de catre stat.desfasoare оn cele sapte ore scolare activitati foarte diferite. Оn scopul asigurarii acestui drept. Opiniile copilului sunt luate оn considerare. Conventia cu privire la drepturile copilului prevede оn mod explicit faptul ca drepturile nu sunt doar acordate copiilor. natural. fie printr-un reprezentant sau organ corespunzator. O viziune noua. procese penale daca parintii sunt urmariti penal etc. justitia juvenila. оn conformitate cu legislatia (art. sa adere la o religie sau alta contrar vointei sale. adoptie. le acorda 44 . оn procedura de acordare a timpului de joaca. la audiente de judecata de divort. la libertatea de gвndire. оn toate procedurile judiciare. functionвnd cu acelasi randament si performante sapte ore pe zi la scoala si cel putin оnca tot atвtea acasa pentru pregatirea maratonului de fiecare zi” [II. Copiii au dreptul sa se asocieze оn organizatii obstesti оn conformitate cu legislatia. religie. este ca. de constiinta. Statul acorda ajutor material organizatiilor obstesti ale copiilor. pune la dispozitia lor localuri. tutela. copiii au de jucat un rol activ nu doar ca beneficiari de drepturi. aplicarea si apararea drepturilor lor. vor fi luate оn considerare opiniile copilului care a atins vвrsta de 10 ani privind: viata de familie. avвndu-se оn vedere vвrsta si gradul de maturitate. ci si prin ajutorul acordat la identificarea cailor de realizare a lor. Parintii sau persoanele subrogatorii legale au dreptul sa educe copilul conform propriilor convingeri. copilul ar trebui sa devina un fel de robot ultraperformant. viata scolara. Opiniile copiilor sunt importante si vocea lor trebuie sa fie auzita оn discutiile privind protectia lor. 8). Statul garanteaza copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opiniile asupra oricarei probleme care оl priveste. „Daca mai avem оn vedere si faptul ca notele obtinute оn liceu conditioneaza admiterea sa la o facultate. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. ea trebuie sa se manifeste оn spiritul tolerantei religioase si respectului reciproc. оn calitatea lor de detinatori ai drepturilor. asociere si reuniune pasnica. dar includ si participarea lor. schimb de nume. Nici un copil nu poate fi constrвns sa оmpartaseasca o opinie sau alta. care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei si opiniilor privind orice problema care poate sa apara оn cadrul unei societati. p. Ei nu mai sunt simpli beneficiari ai actiunilor de caritate si asistenta. plasamentul si viata оn institutie si alte forme de оngrijire. Оn acest scop copilului i se da posibilitatea de a fi audiat оn cursul 69 dezbaterilor judiciare sau administrative care-l privesc fie direct. care nu trebuie sa fie trecuta cu vederea оn Republica Moldova. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului garanteaza dreptul copilului la exprimarea opiniei. depunere de bani.

оndeosebi de o protectie juridica adecvata.3-13]. Cu toate ca pвna la 18 ani copilul nu este obligat sa profeseze religia parintilor. Avвnd оn vedere ca orice copil. Оn ce priveste libertatea constiintei copilului. au aceleasi drepturi la folosirea si mostenirea acesteia. оnainte si dupa nastere [I. Se interzice implicarea copiilor оn activitatea politica si asocierea lor оn partide politice. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul de stat privind asigurarea drepturilor copilului [I. 13 . 24. recunoscвnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile. 15) [I. membri ai familiei proprietarului locuintei. 19-21] si noua conceptie nationala cu privire la 45 . care lipseste la copiii de vвrsta frageda.оnlesniri fiscale. membri ai familiei locatarului. iar copiii. dar nu prin constrвngere. protectia drepturilor lui se realizeaza printr-un ansamblu de institutii sociojuridice care vizeaza atвt ocrotirea persoanei copilului minor. Membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de copii pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 10 ani (art. Copiii оn vвrsta de pвna la 10 ani nu pot fi membri ai organizatiilor obstesti. p. cвt si a patrimoniului acestuia. daca e imposibila instalarea lor оn locuinta ocupata anterior [I. 19 din Legea privind drepturile copiilor stipuleaza ca copiii. respectarii prevederilor conventiilor si acordurilor internationale оn domeniul ocrotirii copilului. 70 Art. p. au aceleasi drepturi ca si ceilalti membri ai familiei la folosirea spatiului locativ. Art. respectat si protejat. Оn scopul realizarii ei. sociale. 20 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza ca fiecare copil are dreptul la proprietate. are nevoie de protectie si de оngrijire speciala.16-20]. Evident. din lipsa de maturitate fizica si intelectuala. Legea privind drepturile copilului confera dreptului copilului un spatiu destul de vast. Conform acestui articol. caci dreptul la asociere trebuie garantat numai pentru persoanele cu discernamвnt. p. economice si culturale. Copiilor care au crescut оntr-o institutie de stat pentru copii. Acest drept este confirmat si de Legea cu privire la asociatiile obstesti care stipuleaza ca membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de tineret pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 14 ani. el are dreptul sa adere la o credinta conform optiunilor sale. Autoritatile administratiei publice locale asigura оntretinerea si reparatia locuintelor copiilor orfani si ale celor ramasi fara оngrijire parinteasca pвna la majorat. 21. acestia pot dirija convingerile religioase. la rude sau la persoane subrogatorii legale li se atribuie peste rвnd spatiu locativ. copilul beneficiaza de dreptul la proprietate оn limitele si оn modul stabilite de legislatie.95]. p. Ea urmareste scopul sa-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat. 31. politice.

6. 5. оnsa. la nivel central. introducerea оn legislatia interna. al colectivitatii locale precum si al statului. Acest instrument de lucru va permite urmarirea actiunilor оntreprinse de serviciile competente. оnfiintarea. indiferent unde se afla. si de promovare a conditiei copilului.. a fost separat de familia sa. fara nici o discriminare. care urmareste scopul sa puna оn aplicare alocarea resurselor umane si financiare necesare pentru implementarea cadrului legislativ existent. 46. оn cele politice si programele relevante pentru copii la nivel central si local ne vorbesc despre lacunele existente оn sistemul de drept intern оn ceea ce priveste ajustarea legislatiei nationale la standardele internationale оn materia drepturilor omului [II. carora. 3. din diferite motive. li se garanteaza exercitarea drepturilor prevazute de Conventia ONU referitoare la drepturile copilului. a unor structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului: Autoritatea Nationala cu оmputerniciri pentru Protectia Drepturilor Copilului. cu probleme de sanatate. оn scoala sau deja pe piata muncii.protectia familiei si copilului din 2002. 477]. cu scopul de a mentine familia unita si de a o ajuta sa-si onoreze cвt mai bine оndatoririle fata de cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. оn tara sau оn strainatate. de a gestiona problema adoptiilor. a unui instrument de lucru (planul individualizat de protectie) obligatoriu pentru o planificare corecta a interventiei оn cazul copilului care. reglementarile oferite la moment de legislatia din Republica Moldova nu sunt capabile sa ofere o protectie eficienta tuturor copiilor. extinderea ariei de reglementare normativa a drepturilor tuturor copiilor. 2. Оn aceasta ordine de idei propunem completarea cadrului normativ national cu o serie de reglementari referitoare la: 1. 4. pentru ameliorarea problemelor cu care se confrunta acel copil (оn baza evaluarii complexe a nevoilor lui). reglementarea expresa a rolului parintilor оn оngrijirea si educarea copiilor. pe de o parte. adoptarea unor dispozitii care sa prevada expres ca parintii sunt primii responsabili pentru 46 . Oficiul National pentru Adoptii. lвnga parinti sau separat de acestia. Lipsa de reflectare integrala оn legislatia nationala. iar pe de alta 71 parte. Оn opinia noastra. оn hotarвrile administrative si judiciare. va evidentia munca оntreprinsa cu parintii sau rudele pentru ca si acestia sa depuna eforturi pentru a reоntoarce copilul оn familia sa naturala sau largita. instituirea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cвt mai aproape de domiciliul acestora. handicap sau comportament.

modificarea relatiilor de proprietate devin componente fundamentale ale unei noi realitati. rolul statului este complementar. schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic. excluderea оncalcarilor sau limitarilor оn exercitarea drepturilor parintesti prin acte administrative. оn ultimele doua decade au fost оnsotite de schimbari оn sfera familiei. 1. dimensiunile. Preluarea acestei functii de alte institutii si grupuri sociale a facut ca rolul social al familiei. ci o realitate generalizata. comportamentelor din aceasta sfera. asistenta medicala gratuita. a valorilor. 221]. 36. modificвndu-si modul de constituire. Dimensiunea moderna a conceptului de familie Оn societatea contemporana familia a suferit transformari profunde. mobilitatea sociala si teritoriala. ci urmaresc succesiunea civilizatiilor. importanta ei pentru functionarea societatii sa se estompeze continuu. familia are o independenta relativa fata de contextul social si economic. economice) din societatea occidentala. culturale. Relatiile sexuale оnainte de casatorie nu mai constituie un tabu. Procesele de industrializare. de urbanizare. Acest fenomen a fost denumit “a doua tranzitie demografica” [II. functiile. precum si faptul ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara. cea mai spectaculoasa fiind trecerea de la familia nucleara (dominanta оn perioada anterioara) la o diversitate de modele familiale alternative. astazi termenul familie оncorporвnd realitati diferite оn urma transformarilor intervenite atвt la nivel individual. o serie de competente din sfera administrativa fiind puse оn seama instantei judecatoresti. p. Оn literatura de specialitate principalele schimbari din sfera familiei sunt reflectate оn urmatoarele planuri [II. sociale. 49. a) relatia familie-societate. b) comportamentul tinerilor necasatoriti.оngrijirea si educarea copilului. Tinerii оsi amвna tot mai mult data casatoriei (sau 47 . Familia nu mai este recunoscuta o institutie fundamentala pentru supravietuirea individului si reproducerea societatii. Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu оnceteaza sa mai fie model dominant. careia familia a оncercat sa-i faca fata. functiile ei sociale. preluвnd responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor. normelor. p.161]. Оn ultimul secol s-au produs schimbari majore оn evolutia familiei. astfel оncвt sa dispara mentalitatea adвnc оnradacinata оn societate precum ca statul poate substitui oricum si oricвnd parintii. Schimbarile (politice. exodul rural. 72 Capitolul 3 PROTECTIA MAMEI SI COPILULUI ОN FAMILIE 3. cвt si la nivel social. Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios.

faza moderna corespunde unui model de protectie marcata de interventia statului (оn educatia si protectia copiilor). .faza premoderna. ce a devenit un mod de viata destul de raspвndit (single-culture). Coabitarea juvenila devine din ce оn ce mai frecventa si mai durabila. fie cu prieteni. 119]: . preocuparile pentru familie si nasterea copiilor trecвnd pe un plan secundar. Germania. parintii acordвnd multa atentie conditiilor materiale si educative. Dezvoltarea sferei de servicii a promovat activitatea femeilor оn afara domiciliului оntr-o proportie fara precedent. de comportament) si оn care accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii (atвt la baieti. neavвnd alt "mobil" decвt sentimentele. numarul de copii rezultati din cupluri dizolvate (prin divort sau separare) fiind оn crestere. Astfel conditia copilului a trecut prin trei faze [II. 68. . Austria. coabitarile sunt mai putin durabile decвt casatoriile. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atвt оn plan social cвt si familial. locuind fie singuri. Paralel cu scaderea ratei nuptialitatii. оn care copilul este considerat obiect si munceste pentru оntretinerea familiei. Оn ultima perioada оn procesul de formare a familiilor s-a afirmat un nou model matrimonial оn cadrul caruia casatoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si. 8. c) comportamente nuptiale. debutul procrearii. 48 . Оn aceste conditii. cвt si la fete). pentru a cuceri vestul Europei si. dupa care s-a extins оn Elvetia. Se estimeaza ca: 20% dintre femeile nascute dupa 1955 vor ramвne celibatare. d) comportamente familiale. Tot mai multe femei "fac cariera". Оn general. Planificarea nasterilor a devenit posibila datorita contraceptiei moderne. prin aceasta.renunta definitiv la aceasta) practicвnd un celibat cu tendinte libertine.] . este prezenta tendinta cresterii vвrstei femeilor la prima nastere. creste vвrsta la prima casatorie. p. p. VI. copiii sunt doriti. atвt pentru femei cвt si pentru barbati. Reculul casatoriilor a 73 оnceput оn tarile scandinave оn a doua jumatate a anilor '60. asociata notiunii de proprietate. оn Suedia chiar 30%.faza postmoderna оn care copilul este conceput ca persoana cu drepturi si libertati (de exprimare. egalitatea cu barbatul modificвnd rolurile оn cadrul familiei (tendinta catre familia bazata pe dialog si parteneriat). Circa doua treimi dintre primele uniuni conjugale sunt coabitari si numai o treime casatorii [III. mai tвrziu. legaturile familiale devin mai fragile. Acestia оncep sa se separe din ce оn ce mai devreme de parinti. Оn medie.nascuti tвrziu si оn numar mic. оncetвnd sa fie o forma prealabila a casatoriei. sudul. fie оn cuplu. Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate .

unii autori afirma ca ne оndreptam catre o societate "matricentrica" [III.Оn ceea ce priveste distribuirea rolurilor оntre parinti. e) noi tipuri de menaje. . divortati. 49. la rвndul ei. Pornind de la aceasta. vaduvi . datorita instabilitatii crescвnde a cuplurilor.familiilor nucleare.diminuarea functiilor familiei prin preluarea de catre societate a unei parti a acestora.cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala. . alcatuite din copii si un parinte. reducвnd 49 . .care de altfel ar fi o situatie provizorie. оn acelasi timp. inclusiv situatii cвnd sunt prezenti copiii rezultati din uniuni anterioare ale ambilor parteneri. Societatea contemporana se caracterizeaza prin raspвndirea: .familiilor reconstituite fie prin recasatorie. deoarece casatoriile devin mai rare si mai tвrzii. оn general mama (necasatorita. lasвnd mamei responsabilitatea оngrijirii copiilor. . Оn aceasta ordine de idei se considera ca mutatiile оn dimensiunea conceptului de familie au fost determinate de o serie de factori printre care [II. 16]. Оn Republica Moldova ramвne dominanta. fiind raspвndite оnsa coabitarile si celibatul. Familia este integrata оn societatea globala.cresterea independentei economice a tinerilor. 98]: . Astfel оn Republica Moldova familia ramвne o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor. viata familiala fiind conditionata de schimbarile economice si sociale.menajelor nefamiliale: celibatari. fara legaturi de rudenie dar care traiesc оmpreuna. pe cвnd оn Occident se extind modele familiale alternative. dinamismul social global. . Pe masura dezvoltarii economico-sociale.majoritatea batrвne singure (mentionam aici erodarea legaturilor оntre generatii). . sunt de asemenea frecvente. tot mai multi tati оsi abandoneaza familia.familiilor monoparentale. dar. aceasta influentвnd. este posibil ca aceasta forma sa devina mai stabila оn raport cu cuplul . fie prin stabilirea unor noi uniuni dupa divort sau separare. Datorita faptului ca legatura dintre mama si copii e singura legatura "naturala" оn relatiile familiale si datorita cresterii 74 instabilitatii cuplurilor. divortata sau separata). se constata o mai mare implicare a tatalui (decвt оn trecut) оn cresterea si educarea copiilor. menaje nefamiliale din mai multe persoane. cu functii sociale de o importanta majora. relatiile dintre familie si societate se оnscriu оntr-un regim din ce оn ce mai complex de interdependente.cresterea veniturilor prin care s-a asigurat posibilitatea de a trai singur. p.

оn urma careia s-ar propune ca model alternativ un model de politica social aplicat оn statele europene.preluarea unor modele comportamentale de la un grup la altul si de la o societate la alta. asigurarea imortalitatii societatii prin оnlocuirea generatiilor si mentinerea trasaturilor nationale specifice. p. analiza. Оn literatura de specialitate se mentioneaza existenta urmatoarelor tipuri de politici sociale оn domeniul populatiei si familiei [ II. antinataliste. 2. 99]: 1. demografice pronataliste. Ofera asistenta familiala. de remediu.schimbarea moravurilor si cresterea permisivitatii sociale fata de noile forme de comportament nuptial. 3. Urmaresc scaderea natalitatii si a dimensiunilor familiei. . lasвnd acestora libertatea de a hotarо numarul de copii. urmarind evolutia acestuia dupa declararea independentei si concordanta sa cu recomandarile si politica Uniunii Europene cu privire la protectia copilului. pentru o mai buna realizare a protectiei copiilor de catre stat prin sistemul de alocatii familiale. substitutionale.frecventa casatoriilor pe motive de constrвngere economica. Constitutia Republicii Moldova (art. oferind argumente оn favoarea implementarii unui model similar оn Republica Moldova. . . Urmaresc оmbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor. categoria de care ne vom ocupa оn aceasta lucrare o reprezinta copiii. ameliorative. Ofera consultanta оn domeniul problemelor familiale. aceste politici оn domeniul familiei urmaresc scopuri diferite: asigurarea fortei de munca. culturale si spirituale. socializarea copiilor оn directia pastrarii identitatii culturale sau asigurarea egalitatii sexelor. 5. 49. neutre. 6. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori 50 . 50) statueaza dreptul copiilor si tinerilor la protectie din partea statului: copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. 4. Оn aceste conditii este oportuna o analiza a cadrului legal al protectiei copiilor de catre stat оn Republica Moldova.cresterea diversitatii politice. Urmaresc cresterea fertilitatii si sporirea dimensiunilor familiei. 75 3 2 Caracterizarea unor modele de politici sociale оn domeniul familiei оn contextul recomandarilor Uniunii Europene Dintre categoriile de cetateni care beneficiaza de prevederi speciale privind protectia lor de catre stat. оmbunatatirea calitatii vietii familiale. Dupa cum observam. Urmaresc ameliorarea situatiei familiilor.

Recomandarea nr. alocatiile familiale trebuie acordate tuturor copiilor rezidenti pe teritoriul statului respectiv. оn special оn favoarea celor cu venituri scazute. pentru a nu deveni apasatoare pentru cei cu mijloace reduse. R(92)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei adresata statelor membre privind sistemul alocatiilor familiale are o importanta majora pentru Republica Moldova prin prisma optiunii clare a tarii noastre de integrare оn Uniunea Europeana si datorita importantei pe care aceasta institutie o acorda problemei copiilor оn Republica Moldova. Sistemul alocatiilor familiale trebuie sa cuprinda plati periodice оn beneficiul fiecarui copil. pвna la vвrsta de 18 ani atвta timp cвt copilul este оncadrat cu frecventa оntr-un program de оnvatamвnt superior sau profesional si nu primeste din alte surse venitul minim stabilit prin legislatia nationala. Beneficiarul 51 . Criterii de alocare a beneficiilor 2. trebuie sa se tina cont de capacitatea contribuitorie a contribuabililor. care se aplica оn statele membre. Recomandarea reflecta principiile asezate de Uniune la baza sistemului de alocatii familiale pentru copii. 6. 3. conform urmatorului tabel: 76 Metoda de plata 1. 5. Оn cazul оn care contributiile sunt sub forma de taxe. Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege. Fiecare stat membru trebuie sa garanteze solidaritatea optima оn finantarea beneficiilor familiale. Finantarea sistemului 4. Punerea la dispozitia institutiilor abilitate a resurselor suficiente pentru a atinge obiectivul fundamental al sistemului alocatiilor familiale. Indiferent de metoda de finantare.handicapati. Beneficiile familiale trebuie acordate оn urmatoarele situatii: cel putin pвna la оncheierea frecventarii оnvatamвntului obligatoriu de catre copil sau pвna la vвrsta de 16 ani.

criteriu cu care puterea economica a cuantumului alocatiei de stat pentru copii din Republica Moldova este оn contradictie evidenta. iar sistemele de mentinere a veniturilor. 52 . iar asigurarile sociale nu au un caracter general / national оncadrвnd aceste tari оntr-un pattern mixt al politicilor sociale. Sistemul existent astazi оn Republica Moldova contribuie astfel la adвncirea inegalitatii оntre copii provocata de acutizarea diferentierii 77 veniturilor оn tara si nu ofera o protectie eficienta a copiilor datorita puterii economice reduse a cuantumului alocatiei. fiind mult mai aproape de acestea decвt este sistemul nostru actual. fara ca aceste sisteme sa se implice si оn alte programe sociale care nu vizeaza mentinerea veniturilor. stabilind ca obiectiv fundamental al acestui sistem “asigurarea bunastarii copilului si a stabilitatii economice a familiei acestuia”. Realizarea protectiei sociale оn “modelul european de politica sociala” este оn principal bazata pe relatiile traditionale si pe factorii traditionali (familia. Sistemele securitatii sociale din aceste state nu sunt foarte avansate si nici definitivate coerent. Aceasta Recomandare statueaza principiile calauzitoare pe care ar trebui sa se fondeze sistemele alocatiilor familiale. Proportia cea mai mare a prestatiilor sociale o suporta angajatorii. exclud multe categorii care nu beneficiaza de alte programe. Recomandarile europene privind sursele de finantare dovedesc discrepanta dintre sistemul existent оn Republica Moldova cu standardele Uniunii Europene оn domeniul protectiei copiilor. Sistemul national contrazice toate aceste principii pentru ca statul nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a stabili un cuantum al alocatiilor de stat pentru copii susceptibile sa asigure bunastarea copilului si stabilitatea economica a familiei acestuia. Beneficiarul alocatiei familiale trebuie sa fie persoana оn grija careia se afla copilul sau chiar copilul dupa vвrsta majoratului. care se constituie adesea оn surse majore ale prestarii de servicii sociale. a caror finantare tinde sa se bazeze din ce оn ce mai mult pe impozite si nu pe contributii.alocatiei familiale 7. Sistemul de colectare a fondurilor nu distinge оntre capacitatea contributorie a contribuabililor. bazate pe asigurari si care duc la pensii mari. iar distributia veniturilor nu variaza nici оn functie de veniturile familiei si nici оn functie de numarul de membri / copii aflati оn оngrijirea familiei. Exista o tendinta de instituire de programe care sa mentina veniturile оn baza fondurilor ocupationale si a parteneriatelor sociale. biserica si comunitatile locale). dar s-au transformat si continua sa se transforme оn baza recomandarilor Uniunii Europene. Singurul domeniu al asigurarilor sociale cu caracter universal este cel al asigurarilor medicale.

cu reglementari speciale pentru someri. O alta trasatura a modelului conservator / corporatist. tipul de sistem de alocare a beneficiilor. originile predemocratice autoritare ale acestor state. urmata de Spania (1938). Cele mai multe dintre aceste programe au devenit operationale dupa al doilea razboi mondial si se mentin active pвna astazi. Analiza sistemului de alocatii familiale din modelul sudeuropean de politici sociale va fi structurata pe urmatoarele criterii: legi existente оn acest domeniu. ne obliga sa mentionam ca оn privinta politicii familiale datele statistice oficiale din epoca socialista nu arata o diferenta fundamentala оntre lumea capitalista si statele socialiste. de fapt. criteriile de eligibilitate si beneficiile acordate si institutiile care organizeaza si administreaza sistemul. beneficiarii de asistenta sociala si micii оntreprinzatori activi sau pensionari care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Ideea s-a raspвndit оntre anii 1920 si 1930 оn mai multe tari europene care au instituit astfel de programe. Оn Republica Moldova. оn celelalte state adoptвndu-se reglementari mai recente: Italia 78 (1988). Portugalia (1991) si Spania (1994). Aceasta situatie.Urmarind clasificarea sistemelor de politica sociala facuta оn 1990 de catre G. 1935-1973) sau Portugalia (Salazar. 1927-1965). pe de alta parte. se mai vehiculeaza ideile nostalgice privitor la politica sociala оn URSS si RSSM. Similitudinile dintre modelul sud-european de politica sociala si modelul corporatist se refera la rolul major al factorilor traditionali si la limitarea interventiei statului la formele de protectie sociala pe care celelalte institutii nu reusesc sa le asigure. Cea mai veche lege оn domeniul alocatiilor familiale este cea a Italiei adoptata оn 1937. XIX-lea. оn 1980. оntre tarile socialiste si cele capitaliste. sursele de finantare. atunci cвnd cвteva mari companii au оnceput sa plateasca prime muncitorilor cu familii numeroase. la etapa contemporana determinata de o criza economica acuta si o politica sociala de proasta calitate. mai degraba. pe de o parte. Esping Andersen. persoanele care intra оn acoperirea sistemului.6% 53 . оsi gaseste corespondentul оn realitatea istorica a regimurilor autoritare din Spania (Franco. Astfel. Toate statele subscrise acestui model de politici sociale au un sistem al alocatiilor familiale bazat pe statutul de angajat. si lumea a treia. respectiv. ci. Оn prezent numai Grecia se mai conduce dupa aceeasi lege. Originea istorica a alocatiilor familiale poate fi identificata оn Europa sec. putem оncadra tarile din sudul Europei оn modelul conservator / corporatist fara ca aceasta оncadrare sa fie perfecta. cheltuielile pentru securitate sociala erau оn medie 16. Portugalia (1942) si Grecia (1958).

sa extinda asistenta medicala si reteaua de оnvatamвnt.universalismul asigurarilor sociale. . Instrumentele acestui paternalism erau: . acest sistem opera оn privinta indicilor esentiali ai consumului populatiei: chirii. 44. care asigura accesul la realizarea nevoilor fundamentale ale tuturor.din P. оn tarile capitaliste dezvoltate. a fortei de munca. оn tarile socialiste -4.5% оn tarile оn curs de dezvoltare [II. .sistemul de distribuire a locuintelor prin оntreprinderi. mai devreme sau mai tвrziu. оn politica statelor socialiste. оn tarile capitaliste dezvoltate acesta era 5. care acopereau totalitatea salariatilor de stat (fiind 79 presupus ca. p.) mult mai generoase decвt оn tarile capitaliste (cu exceptia celor scandinave) [IV.71. majoritatea serviciilor. servicii. 54 . . a unor programe pentru mame si copii (alocatii.I. b) Paternalismul. fundamentat pe criterii neeconomice. Principalul mecanism al realizarii egalitarismului este redistribuirea. rezultatele primelor doua decenii de guvernare comunista оn privinta protectiei sociale au fost notabile comparativ cu situatia interbelica. limitвnd veniturile primare (din munca) si sustinвnd veniturile secundare (din redistribuire) ale familiei. energie. acest sistem actiona ca un sistem de beneficii universale.70].accesul gratuit la educatie si asistenta medicala.ocuparea completa. Statul se implica оn cele mai importante aspecte ale vietii familiale si individuale. 4].9% оn tarile socialiste si numai 3. оn mod artificial. Tot criteriile statistice formale arata prezenta. Avвnd la оndemвna practic оn mod nelimitat avutia unei tari оntregi. Regimurile comuniste sustin ideea desfiintarii discriminarilor оntre oameni si a administrarii centralizate si planificate a resurselor economice si noneconomice оn scopul dezvoltarii umane.sistemul de preturi subventionate. 14. fiecare va deveni salariat de stat). analfabetismul s-au redus spectaculos. morbiditatea.B. concedii etc. Chiar оn conditiile de dupa cel de al doilea razboi mondial (cвnd venitul national si veniturile populatiei erau foarte reduse) statul a reusit sa sporeasca cheltuielile sociale. 17. alimente de baza. iar speranta de viata si nivelul de scolarizare al populatiei au crescut. Mortalitatea infantila. transport public. . chiar a celor cu venituri foarte mici. оn tarile оn curs de dezvoltare 2. Оn continuare vom prezenta cвteva trasaturi distinctive ale politicii sociale si familiale a regimurilor comuniste оn comparatie cu statele capitaliste: a) Egalitarismul. Оn privinta numarului mediu al programelor de securitate sociala.

problema locuintelor.c) Ignorarea nevoilor reale. dupa 1980. societatea nu mai facea nimic pentru a contracara persistenta ei оn planul real. оn mod oficial.abolirea autonomiei fondului de asigurari sociale. Aceasta regula nu facea exceptii nici оn cazurile copiilor. prezente оn statele capitaliste. taranilor.controlul total al statului asupra aspectelor de politica economica si sociala ce influenteaza viata de familie (veniturile. cheltuielile social-culturale оnregistreaza o scadere lenta.inclusiv pentru copii . urmare directa a naturii totalitare a regimului. Desi suna paradoxal. d) Subordonarea obiectivelor politicii sociale si familiale dezvoltarii economice propagandistice. acceptвnd protectia sociala pentru cei ce munceau (asigurari sociale). socializarea copiilor. sistemul de securitate sociala era dezvoltat asimetric.era munca retribuita. pensiile de boala sau incapacitate de munca nu acopereau toti beneficiarii posibili). subdezvoltata. “marginale”. Daca o problema era considerata rezolvata оn plan ideologic (de exemplu. cвt si de modelele orientate spre pragmatism. Trei elemente. asistenta medicala. programele de indexare automata a pensiilor. a ocuparii fortei de munca.). dar a aratat un dezinteres total fata de grupurile cele mai defavorizate. inflatia). 80 e) Centralismul excesiv si excluderea societatii civile de la elaborarea si aplicarea politicii familiale. Fundamentarea predominant ideologica determina caracterul formal al multor prevederi si masuri. nu erau luate оn considerare. Suprasolicitarea statutului de salariat a determinat devalorizarea sociala a statutului femeilor casnice. nevoile individuale sau ale unor grupuri particulare. Aceasta оndeparta politica statelor comuniste atвt de modelele orientate catre nevoile populatiei. programele universale оn general (de exemplu. Astfel. ai caror amвndoi parintii nu lucrau. Saracii si problema saraciei erau neglijate pentru ca. fiind rezolvate o data pentru totdeauna. facвndu-le sa contravina. оn mod practic. . locuinta etc. Statul nu proteja ceea ce nu putea controla. Conditia pentru a obtine beneficiile de securitate sociala . lipseau оn cele socialiste: indemnizatia si ajutorul de somaj. justificata de ratiunea primatului sferei productive оn raport cu sfera nonproductiva. se traducea prin: . statul comunist a avut o atitudine paternalista fata de majoritatea populatiei. marginalizata). imperativelor si primatului unui stat totalitar coercitiv. alocatiile pentru copii. ele nu existau. Astfel. liber-profesionistilor. dar nu si pentru cei care nu erau cuprinsi оn sfera activitatii social-economice (asistenta sociala era quaziignorata. atвt dorintelor si nevoilor populatiei cвt si necesitatilor unei economii eficiente. 55 . Astfel.

absenta conceptului de drepturi sociale din vocabularul politic. . ce elemente noi trebuie introduse. scaderea calitatii serviciilor sociale.sustinerea familiilor оn efortul de a face fata rigorilor tranzitiei. asigurarea bunastarii copiilor. chiar daca regimurile totalitare au creat sisteme de politica familiala asemanatoare formal cu cele din tarile capitaliste dezvoltate (beneficiile pentru mame si copii. Оn concluzie.limitarea cвmpului de actiune de nivel local. aspecte critice ale vietii de familie.inexistenta organismelor nonguvernamentale. Asa cum am mai aratat. emanciparea femeii) . Chiar daca оn primii ani dupa razboi politica familiala si sociala a comunismului ar fi putut fi justificata (reducвnd saracia masiva si unele inegalitati). penuria. asistenta medicala. Ea оndeplineste functiuni capitale оn perioada de tranzitie. оn ultimul deceniu datele obiective au aratat falimentul acestei politici: deteriorarea nivelului de trai. De aceea.. 56 . . familia reprezinta un cadru pentru abordarea completa si integrata a politicii sociale. 4]. stagnarea sau chiar scaderea indicatorilor consumului populatiei sau evolutia nefavorabila a unor indicatori demografici (mortalitatea infantila. sau chiar a supravietuirii membrilor ei. Pornind de la analiza situatiei familiei si a politicii familiale existente. cu rolul retelelor institutionale si statale. a lipsurilor si nerealizarilor aratate mai sus. administratia publica devenind din ce оn ce mai incapabila sa raspunda nevoilor reale ale populatiei (la aceasta contribuind si scaderea performantei economiei) [IV.rezultatele si efectele acestor sisteme nu au fost aceleasi.asistenta sociala discretionara. оnvatamвnt. ceea ce face din aceasta institutie un pilon ce trebuie consolidat. 81 . trebuie facuta o distinctie clara оntre problemele generate de criza socialismului si cele legate de reforma economica si sociala. speranta de viata). Оn aceasta perioada trebuie avuta оn vedere оmpletirea rolului familiei оn asigurarea protectiei. asigurari sociale. egalitatea dintre barbati si femei. . ce trebuie adaptat la economia de piata. un punct de оntвlnire a diverselor abordari sectoriale. De asemenea. principalele obiective ale politicii familiale оn aceasta perioada sunt: .limitarea consecintelor negative ale comportamentului familial modern asupra echilibrului demografic si cel social. servicii de оngrijire a prescolarilor. Principiile ce stau la baza suportului statului acordat familiilor se refera la: оntarirea familiei ca institutie. necesita raspuns trei оntrebari: ce trebuie mentinut asa cum este.

a pus оn evidenta riscuri оn fata carora familiile nu sunt. actualmente. Acestea sunt: . Aceasta familie. iar sotia este casnica. o politica familiala? Noi credem ca eforturile statului оn aceasta directie sunt sustinute de reminiscentele politicii regimului anterior. 11].familiile cu someri. Smaranda Mezei”. sotul lucreaza.familiile de vвrstnici оn care exista o singura pensie.pentru depasirea pragului de subzistenta . O alta analiza. care au nevoie de un complement оntre 20% si 46% din VSMN. оmpiedicвnd degradarea iremediabila a nivelului lor de trai. . оn prezent. Exista. protectia sociala va ramвne lipsita de eficienta. deseori. Pentru aceste familii nu exista. a pus оn evidenta familiile cu cele mai mari riscuri оn ceea ce priveste diminuarea nivelului de trai si saracia. Berthier si D. sistemul de alocatii pentru copii a devenit universal. iar valoarea reala a acestor prestatii a scazut mult. Sistemul fiscal. care . fluxurile transferurilor sociale nu se оndreapta catre tipurile de familii care au cea mai mare nevoie de protectie. . Astfel. оntr-o situatie foarte grea sunt familiile monoparentale. de la care s-au mostenit majoritatea programelor sociale (cu exceptia beneficiilor de somaj). .familiile monoparentale cu cel putin 2 copii. care sa tina seama de specificul situatiei lor si sa contribuie la mentinerea veniturilor. Bonneau. familiile de someri pe termen lung. a ajuns оn societatea noastra un fel de “paria”. оn Republica Moldova. efectuat оn Romвnia de M. actualmente. aceasta situatie grea fiind consecinta politicii duse оn anii regimului comunist (care forta si stimula femeile sa faca parte din populatia ocupata). masuri speciale de protectie. nu protejeaza оn mod real 57 . History of Woman Suffrage [IV. De asemenea. 4]. Astfel. protejate si a demonstrat ca. precum si a nivelului de trai foarte redus оn perioada actuala. . colaboratorii “Cf. o situatie foarte grea o au si familiile cu copii оn care un singur parinte lucreaza. Оn general. “clasica” оn societatile occidentale оn care. familiile cu peste 3 copii. desi оncearca sa promoveze impozite progresive.Un studiu stiintific L'odyssee de la famille roumaine. Modificarile recente nu au avut urmari semnificative asupra nivelului de trai al familiilor. care au nevoie de 63108% din VSMN. care necesita un complement al carui cuantum se situeaza оntre 45% si 53% din VSMN.familiile cu 3 si mai multi copii. traditional.familiile cu cel putin 2 copii si doar o singura persoana ocupata. Atвt timp cвt nu sunt stabilite оn mod clar si justificat prioritatile. toate avantajele noi introduse au fost contracarate de abrogarea sau deprecierea altora.necesita (оn medie) 44% din VSMN [IV. care au nevoie de un complement mediu de 73% din VSMN.

care sa raspunda unor criterii de eligibilitate specifice. inflatie. cresterea galopanta a pretului la locuinte etc. Astfel. sa creasca оn conditii de deprivare economica. care ar fi ineficienta оn conditiile оn care saracia are proportii de masa. nu putem adopta modelul protectiei bazate pe programe sociale puternic focalizate. оn general. subventiile fiind suprimate. printre alocatiile familiale. Este necesar un nou echilibru оntre universalism si selectivitate. Singura solutie pentru protejarea оn fata acestor riscuri este diversificarea gamei de alocatii Familiale. masurile existente avвnd un aspect formal si inconsistent iar respectivele familii lasate. ar diminua treptat nevoia de asistenta sociala. beneficii de maternitate). Putem conchide ca statul nu are ca obiectiv explicit si eficient protectia familiilor defavorizate. care ar fi ineficient оn conditiile unei societati bazate pe diferentierea crescвnda a veniturilor familiilor. sa se descurce singure. оn special. Politica financiara (subventii. Оn perioada de tranzitie au aparut riscuri pe care societatea din Republica Moldova nu le cunostea anterior: somaj. care. iar creditele neoperationale. au si multi copii). lipsa locuintei. Desigur. 2. Familiile fara copii si persoanele singure sunt astfel situate mult mai bine din punct de vedere material. 58 . Singurele programe sociale care functioneaza cвt de cвt eficient sunt cele cu regim de asigurari sociale (pensii. care sa tina seama de tendintele de evolutie a familiei si a оntregii societati оn tara noastra. Aceste beneficii ar trebui sa aiba оn vedere nevoile specifice pentru diferite tipuri de familii (оn special cele cu copii) si nu doar pe ale celor foarte sarace. astfel largite. este contracarat prin asigurari sociale. Alocatii familiale.82 familiile cu venituri mici (care. Astfel: 1. un rol primordial оl au alocatiile pentru copii. bunastarea copiilor. beneficii de somaj. credite) оn sustinerea familiilor vulnerabile este practic inexistenta. care departajeaza sever familiile sarace de cele bogate. оn mod traditional. оn majoritate. noile generatii de copii sunt silite. precum si de tendintele оn dezvoltarea politicii sociale familiale pe plan mondial. Costul ridicat al copilului reiese si din analiza saraciei pe tipuri de familii. Propunerile noastre vizeaza constituirea unui pachet coerent de transferuri sociale pentru familii. Оn actuala perioada trebuie redefinita notiunea de “risc social”. Nu este deci de mirare prabusirea natalitatii si nici cea a nuptialitatii. De asemenea. Оn aceasta perioada de tranzitie statul trebuie sa-si asume obligatia constitutionala de a asigura familiile si. Nu putem ramвne la vechiul universalism al regimului trecut. la a caror crestere si educatie contribuie alaturi de parinti. mai mult sau mai putin.

Acest fapt ar avea urmari benefice asupra cresterii si educarii copiilor si a оncurajarii natalitatii si ar slabi presiunea asupra pietei muncii. asigurвnd copiilor nascuti оn afara casatoriei оntreaga protectie. indiferent de filiatie. p. 66. si a mamelor. directia de evolutie ar putea fi aceea de prelungire a concediului pentru оngrijirea copilului pвna la оndeplinirea vвrstei de 3 ani a copilului. Legea reglementeaza stabilirea paternitatii. Legea reglementeaza normele si limitele pentru stabilirea paternitatii (art. 525]. оnlesnind dezvoltarea institutiilor corespunzatoare acestui scop (art. p. art. 4. prin masuri economice. precum si prevederi cu privire la drepturile si obligatiile parintilor si ale statului fata de copii. Constitutia Republicii Italiene stipuleaza ca este datoria si dreptul parintilor de a-si оntretine. platit la nivelul cosului de consum. pe plan mondial exista o tendinta de expansiune a lor. economica si juridica a familiei. Copiii se bucura de protectia reglementata оn acordurile internationale care vegheaza asupra drepturilor lor [I. Оn privinta beneficiilor de maternitate. Republica protejeaza maternitatea. care sunt egali оn fata legii. 39 proclama ca puterile publice asigura protectia sociala. indiferent de starea lor civila. de a-si creste si de a-si educa copiii. 95]. compatibila cu drepturile membrilor familiei legitime. indiferent daca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. 83 Оn Republica Moldova. mamei si copilului gasim si оn Constitutia Spaniei. 49. ocrotirea femeilor si a tinerelor оn cвmpul muncii. de asemenea. 67) [I. 31) [I. Fiind conforme documentelor internationale. Оn Constitutia Republicii Ungare gasim. pe toata durata minoritatii si оn celelalte cazuri prevazute de lege. Puterile publice asigura si protectia copiilor. Prevederi ce tin de protectia familiei. copiii si tineretul. formarea familiei si оndeplinirea оndatoririlor acesteia. prin traditie legiferata de legislatiile nationale. 5. p. prevederi cu privire la sprijinirea mamei оnainte si dupa nasterea copilului. Republica оnlesneste. Parintii trebuie sa acorde asistenta copiilor оn toate domeniile.3. legea prevede modalitatile de оndeplinire a acestor obligatii. mamei si copilului. Astfel. parintii fiind acei care asigura asistenta si ocrotirea lor. familiei оi revine rolul central оn procesul de protectie a drepturilor copilului. оn special оn privinta familiilor numeroase. Оn cazul incapacitatii parintilor. Оn asa fel.439]. ocrotirea copilului (art. Astfel. Ori de cвte ori оnsa parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii 59 . 30). juridica si morala. chiar daca sunt nascuti оn afara casatoriei. constitutiile multor state consacra prevederi cu referire la protectia speciala acordata de catre stat familiei.

copilului оn mediul familial. Primele regimuri de alocatii familiale au aparut оn Belgia si оn Franta. Bugetul familial. dupa al doilea razboi mondial. оn 1932. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membru al unei familii concrete depinde atвt de venitul total al familiei. 105]. creвnd un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. la finantare participau alaturi de stat si patronii [IV. organizarea timpului liber – tabere de vacanta. p. оn anul 1930. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. Astfel. Оn acest domeniu prezinta interes experienta URSS. 48-49]. Izvoarele de оntretinere a copiilor оn majoritatea familiilor le constituie salariile si alte venituri 84 provenite din munca ale parintilor. fiind format din anumite parti depuse de catre unul sau alt membru. 47. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. Din aceste considerente. cвt si de corelatia dintre membrii apti si inapti de munca [II. care. de regula. precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara оngrijire parinteasca [II. 19. оn special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. 60 . 25]. s-a ridicat la 50. activitati culturale si sportive. La оnceput doar familiile cu venituri scazute aveau dreptul la prestatii. Actualmente pentru desemnarea alocatiilor care se atribuie оn favoarea familiei se foloseste termenul „prestatii familiale”. Copiii constituie o categorie de persoane care nu dispun de mijloace de existenta proprii. 47. educatie si оnvatamвnt obligatoriu si gratuit. оn interiorul familiei ele оsi pierd caracterul individual si sunt оndreptate spre satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. p. au hotarвt sa acorde alocatii speciale proportional cu numarul copiilor avuti оn оngrijire. a оncercat sa dezvolte o politica orientata оn mod accentuat spre copil. Datorita faptului ca copiii. 8. numarul tarilor care au instituit regimul de alocatii familiale. оn timp ce оn alte 67 de tari. distribuirea cu prioritate a locuintelor. Оn anul 1981. 66-67]. Nascut din initiativa privata. sunt educati оn familie. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor acestuia. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. gradinite. finantate оn оntregime de bugetul statului. si cei francezi. p. Primul regim de alocatii familiale instituit de stat pe principiul serviciului public a aparut оn Noua Zeelanda оn 1926. industriasii belgieni. Оn urma valului general de revendicari salariale. оntr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. p. dar aceasta restrictie a fost ulterior scoasa [II. acest regim de prestatii va trece оn оntregime оn grija statului оn foarte multe tari.

ajutoare pentru locuinta). sau pot fi diminuate sau chiar stopate dupa un anumit numar de 85 copii. p. ei оnsisi divortati sau separati etc. fiind diferite ca suma. Astfel.Prestatiile familiale оn bani pot оmbraca o mare diversitate de forme. 31. Legislatiile unor state prevad asa-numitele prestatii progresive. alocatie parentala оn scopul educatiei. alocatie pentru o educatie speciala. problema concediului de maternitate a fost solutionata оn Statele Unite doar catre finele sec. unde natalitatea a scazut foarte mult. prestatii legate de izolare (alocatia de parinte solitar. difera si vвrsta copiilor pвna la care se acorda prestatiile. alocatiile pentru copii pot fi universale sau conditionate. numarul de copii оn оngrijire. unde lupta femeii pentru drepturile sale pe parcursul ultimelor doua secole a luat uneori forme dramatice. 464-519]. uniuni libere cu sau fara copii. оn functie de politica demografica pe care o duce statul. sunt studenti sau sufera de o invaliditate [II. Aceasta limita poate fi mai ridicata оn cazul copiilor care urmeaza o scoala. dreptul femeii la concediul de maternitate a fost legiferat nu demult. cum este оn cazul Frantei. оn crestere. Este impresionant acest efort al statului francez pentru sustinerea familiei оn forma sa traditionala. complementul familial). alocatii de оngrijire a copilului la domiciliu). La nivel federal. sot. De asemenea. prestatii de vocatie specifica (alocatie de оnceput de an scolar. 117-118]. fiind fixata оntre 14 si 16 ani. iar din 1990. precum si pentru preоntвmpinarea unor situatii izvorвte din noile stiluri de viata care au dus la aparitia unor mari diversitati ale vietii familiale: familii monoparentale. Оn Rusia femeile beneficiaza de un concediu de maternitate cu durata de 70 de zile 61 . o noua indemnizatie speciala de „asistenta materna”. aduc exemple de greve ale barbatilor-profesori care protesteaza contra оncercarii unor state de a fixa concedii de maternitate pentru femeile-profesoare. ajutoarele оn favoarea familiilor cu multi copii sunt foarte numeroase si diversificate. Unii autori americani. Оn unele tari. sau оn raport de vвrsta acestora. preocupati de tema drepturilor femeii. al XX-lea. sotie. prestatii legate de nastere si de mica copilarie (alocatie pentru al doilea nascut. familii compuse din parinti. conditii de atribuire. Acest regim complex cuprinde urmatoarele grupe de prestatii: prestatii de оntretinere (alocatii familiale. vazвnd оn aceasta o оncalcare a drepturilor lor. Ele pot reprezenta o suma fixa sau sunt stabilite оn functie de venitul familiei. p. care da posibilitatea tinerelor mame sa-si supravegheze copiii pвna la vвrsta de 6 ani [II. оncepвnd cu al doilea copil. Valoarea prestatiilor difera de la o tara la alta si poate fi cuprinsa оntre 3% si 25% dintr-un cвstig mediu. destinatie. odata cu venirea Presedintelui Clinton la putere [II. Оn Statele Unite. 76. copii оn оngrijire. 21. p. alocatia de sustinere a familiei). 396].

efectuat de Banca Mondiala оn Romвnia si оn majoritatea tarilor din regiune. Cuantumul alocatiei este stabilit оntr-o suma fixa ce se plateste lunar. p. 86 Legislatia Romвniei prevede pentru familiile cu copii o indemnizatie familiala de asistenta sociala speciala ce consta dintr-o suma de bani suportata de bugetul de stat оn scopul atenuarii consecintelor reformei оn domeniul economic [I. pentru fiecare copil nascut ulterior. оncepвnd cu al doilea copil. reiesind din raportul UNICEF pentru aa. familiilor cu multi copii urmeaza sa li se plateasca o alocatie suplimentara. Aceasta indemnizatie este adresata familiilor cu doi si mai multi copii оn vederea ameliorarii situatiei lor familiale. Legislatia Romвniei prevede. Cuantumul alocatiei reprezinta o suma fixa. indemnizatia de nastere se acorda mamelor care au nascut mai mult de un copil. Astfel. lucratorii agricoli si populatia rurala. indiferent de numarul copiilor. Astfel. indemnizatia de nastere si ajutorul de urgenta. 404-405]. la nasterea a doi sau mai multi copii – 110 zile (art. 324]. 27. De aceea. Conform acestei Legi. de ajutor beneficiaza fiecare copil. p. indiferent de calitatea de salariat a parintelui. alocatia de stat pentru copii este una dintre principalele indemnizatii de asistenta sociala ce consta оntr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii оn vederea acoperirii nevoilor de crestere si educatie a acestora [I. un sir de masuri de sustinere a familiei. 2000-2001.calendaristice pвna la nastere si 70 de zile calendaristice dupa nastere (оn cazul unor nasteri complicate – 86 de zile. s-a aratat ca saracia este strвns legata de dimensiunea familiei si de numarul de copii. Оn Republica Moldova. Familiile cu mai mult de doi copii vor fi. Legea data are o semnificatie importanta. Datele studiate despre tarile aflate оn tranzitia economica arata ca cea mai grea povara a ajustarii economice o sufera copiii. o singura data. “saracia afecteaza оn cele mai multe cazuri familiile mari sau cele monoparentale. cele mai expuse riscului de a 62 . Оn cadrul indemnizatiilor familiale putem enumera si ajutorul care se acorda sotiilor celor care оsi satisfac serviciul militar obligatoriu. care se indexeaza prin hotarвre de Guvern. Probabilitatea ca o familie cu trei sau mai multi copii sa traiasca оn saracie este mare. 165 Codul muncii). Оntr-un studiu asupra saraciei. la cerere [I. 28.287]. 29. Conform acestei legi. alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi afectate de saracie este cea mai mare [II. 31. 335]. mai ales оn conditiile scaderii semnificative a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei. p. mamei si copilului. p. deoarece confirma principiul universalitatii subventiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a ajutorului de stat pentru copii. probabil. de asemenea.

Acest plafon se situeaza sub nivelul salariului minim pe economie. Pentru micii оntreprinzatori si pentru pensionarii din acest sector exista reglementari separate care stabilesc criteriile de acordare a alocatiilor familiale si sursele de finantare ale acestora. оn timp ce statul nu contribuie cu nimic la finantarea alocatiilor familiale.84% platit de angajatori din fondul de salarii si din numeroase subventii acordate de catre stat. Оn Spania exista o diferentiere a ariei de acoperire a sistemului de alocatii familiale оn functie de caracterul contributoriu sau noncontributoriu al beneficiarului. angajatorii si statul. conform careia beneficiaza de alocatii familiale: angajatii din sectorul public sau privat. astfel оncвt ar fi foarte greu ca procentul platit de angajator sa nu satisfaca aceasta conditie si angajatii sai sa nu beneficieze de alocatie [II.6% din cвstiguri. 63 . Оn Portugalia finantarea este asigurata de contributia angajatilor cu 11% din cвstiguri. a angajatorilor cu 23. Procentul contributiei acestora variaza de la stat la stat si exista tari оn care nu toti cei trei factori contribuie la finantarea alocatiilor familiale. din fondul de salarii. fondurile provenind din procentul de 4. iar cea a angajatorilor de pвna la 23. Patru sute de mii de persoane din familiile cu cinci sau mai multi membri оsi duc astfel viata оn saracie” [III. care primesc alocatia echivalenta de la angajator. Оn celelalte tari nu exista reglementari speciale pentru rezidentii straini legali care au copii оn оngrijire. iar sectiunea noncontributorie cuprinde rezidentii straini legali care nu beneficiaza de alte programe publice.8%. Оn Spania contributia angajatilor este de pвna la 4.4% din cвstiguri si o cota contributorie voluntara de pвna la 32%. procente care variaza оn functie de unsprezece categorii ocupationale. Micii оntreprinzatori au o cota contributorie obligatorie de pвna la 25. Оn Grecia angajatii si angajatorii contribuie cu acelasi procent (1%) din cвstiguri.15].62]. Оn Italia angajatii nu contribuie direct la finantarea alocatiilor familiale. Оn statele europene este promovata o politica sociala. statul finantвnd sistemul non-contribuitoriu (dedicat rezidentilor straini legali) din veniturile generale. sunt privati de alocatia platita de catre stat. Procentul platit de angajatori raportat la numarul de salariati care beneficiaza de alocatii familiale trebuie sa depaseasca un plafon minim pentru ca salariatii respectivului angajator sa beneficieze de alocatii familiale. respectiv. La sectiunea contributorie sunt incluse categoriile enuntate anterior. 26. 2. somerii si pensionarii care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Оn Grecia angajatii sectorului privat.7% din venituri.trai оn saracie. beneficiarii de asistenta sociala. 87 Оn sistemele analizate exista trei surse principale de finantare a alocatiilor familiale: angajatii.75% din fondul de salarii si a statului cu subventii de 2. p. p.

p. se remarca o reducere a procentului alocatiilor familiale datorita sporirii numarului de beneficiari. Si daca оn Republica Moldova schema de alocare universala este una costisitoare si ineficienta оn оndeplinirea scopurilor pentru care a fost adoptata. Vвrsta pвna la care se acorda alocatia familiala este de 18 ani оn majoritatea statelor. majorarea sumei odata cu оnaintarea оn vвrsta (Portugalia. la nivelul Uniunii Europene. dar-mite оn Republica Moldova.Progresul realizat de statele europene dupa aderarea la Uniunea Europeana si adaptarea sistemului lor de alocatii familiale cerintelor Uniunii sunt vectori pe care Republica Moldova i-ar putea prelua si aplica situatiei din tara noastra. оn modelul european schema de alocare selectiva este mult mai eficienta. limita de vвrsta variaza de la 22 de ani оn Grecia la 25 de ani оn Portugalia. Daca este vorba despre un copil cu un anumit grad de invaliditate. . Pentru situatia оn care copilul este student. Оn anii ’80. gradul de invaliditate. Italia. Numai trei dintre statele Uniunii Europene оndeplinesc simultan cele patru criterii considerate favorabile familiei: Belgia. permitвnd apropierea mai clara de obiectivul declarat al echitatii sociale a copiilor pe care sistemele de alocatii familiale оsi propun sa-l asigure. Portugalia) si limita de vвrsta de 18 ani (existenta оn Grecia. Оn conceptia Uniunii Europene alocatiile familiale exprimate оn procente fata de produsul global brut dovedeste efortul statului de a sprijini familia si politica sa fata de aceasta celula de baza a societatii. iar оn Italia si Spania nu exista prelungire a limitei de vвrsta pentru studenti [II. Оn Spania aceasta prevedere este valabila daca gradul de invaliditate depaseste 65%. Franta si Luxemburg. Spania si Italia). Factorii relevanti ai sistemelor de alocatii care favorizeaza familia sunt considerati a fi caracterul progresiv al sumei alocate оn functie de numarul de copii (Grecia. nu exista limita de vвrsta. precum si instituirea unui sistem 64 . stabilirea cuantumului alocatiei оn functie de venitul familiei (Grecia. 2. statutul social si statutul parintelui оn оngrijirea caruia se afla copilul. dar numai оn cazul copiilor cu 88 handicap).Problema protectiei sociale pe care statul o asigura copilului si familiei este departe de a fi o problema rezolvata chiar si оn tarile modelului european de politici sociale. numai оn Portugalia limita de vвrsta este de 15 ani. Italia. Trecerea la o schema selectiva de alocare a beneficiilor.Criteriile de stabilire a cotei copiilor pentru care se acorda alocatia familiala sunt bazate pe vвrsta copilului. оn baza celor constatate оn prezentul paragraf tragem urmatoarele concluzii: .64]. Asadar. iar оn Portugalia este valabila doar daca respectivul copil nu beneficiaza de pensie speciala pe viata. Portugalia).

89 3 3. efortul gospodinei si al mamei ramвnвnd nerecompensat si nerecunoscut pe plan social. Reprezentantii paternalismului considera ca ceea ce este bine pentru copil trebuie sa fie stabilit de societate sau de familie оn baza convingerii ca anumite conditii sunt considerate a fi оn interesul superior al copilului. Concluzia foarte clara este ca aceste familii. care sunt de fapt grupul tinta al оntregului efort facut de stat оn domeniul protectiei sociale prin intermediul politicilor оndreptate catre sprijinirea familiei. pentru posibilitatea juridica acordata acestuia de a-si exprima propriul punct de vedere оn deciziile care-i afecteaza direct viata.contributoriu. Protectia drepturilor mamei si copilului оn mediul familial Protectia drepturilor copilului prin parinti se sprijina pe un ansamblu de principii. Referitor la tema data exista doua curente majore: paternalismul si autodeterminarea. de a lua hotarвri оn nume propriu. conform caruia parintii sunt obligati sa оngrijeasca de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. Pe masura ce se dezvolta. potrivit capacitatilor lui. ar permite o mai buna directionare a veniturilor catre un ajutor substantial acordat selectiv acelor familii cu copii care au o reala nevoie de ajutor.Salariul mediu nu permite un nivel decent de viata. . ca copilul trebuie sa se afle оntr-un mediu protectiv. desi transformata. de educatia. instruirea si pregatirea profesionala a acestuia. desi au o situatie deosebit de grea. Оn aceste conditii. Include un interes primordial obstesc.Mutatiile produse оn contemporaneitate оn substanta conceptului de familie ar trebui extinse pentru a se putea realiza o protectie sociala eficienta a copiilor. care ar elibera statul de o parte din cheltuielile bugetare pe care acesta le suporta pentru alocatiile familiale. 25. 42-61]. 65 . statutul muncii casnice nu este reglementat. Consideram. si anume: . ramвne оn continuare o structura sociala pe care se bazeaza stabilitatea si dezvoltarea sociala a oricarui stat modern.principiul interesului superior al copilului. spre a-l face util colectivitatii. Este discutabila problema cu privire la modul de stabilire a ceea ce trebuie sa se faca оn interesul superior al copilului: adultii sau copiii? [II. pe care le gasim incorporate оn legislatiile nationale ale statelor de drept. Aplicarea acestui principiu оntotdeauna trebuie pusa оn functie de etapa ontogenetica de dezvoltare a copilului. de nevoile sale speciale. dar cu influente largi. Adeptii autodeterminarii pledeaza pentru drepturile copilului. . sustinвnd de altfel sistemul propus de savantul finlandez John Eekelaar. nu sunt mai protejate. p. care.

efectul dezvoltarii miscarii pentru drepturile omului. De exemplu. Faptul ca rezultatul a fost determinat. se solutioneaza reiesind din principiul egalitatii sotilor.egalitatea ambilor parinti în exercitarea drepturilor si îndatoririlor parintesti fata de copii. .independenta patrimoniala dintre parinti si copii presupune ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui. precum si al presiunilor feministe оn efortul lor de a distruge inegalitatea dintre sexe. dupa parerea noastra. оn afara de dreptul la mostenire si la оntretinere. considerat pвna nu demult tabu al vietii private. reprezentвnd baza asigurarii cвt mai depline a ocrotirii minorului. 8. administrarea bunurilor. оncredintarea copiilor etc. p. De unele publicatii Conventia a fost apreciata оn termeni foarte duri drept cel mai periculos atac la adresa drepturilor parintesti din istoria SUA. Implicarea statului оn ocrotirea copiilor este de data relativ recenta.egalitatea în drepturi a copiilor fara deosebire sunt ei din casatorie sau din afara casatoriei. Ideea precum ca statul ar putea interveni оn acest proces sau ca ar avea o obligatie оn acest sens a trezit nenumarate controverse. . оn mare masura. 90 . Prin traditie. unul dintre motivele pentru care SUA na ratificat Conventia cu privire la drepturile copilului (desi a semnat-o оn 1995) este „amestecul оn viata privata de familie”. La momentul actual legislatia tarilor dezvoltate stipuleaza ca toate problemele legate de casatorie. 30. fiind. 47-48]. din afara casatoriei sau din adoptie. asupra modului оn care parintii оsi realizeaza drepturile si оndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. [II. inclusiv educatia si оnvatamвntul copiilor. 196-197]. ultima tentativa de a anihila drepturile parintilor etc. relatiile dintre parinti si copii apartin domeniului. . Controlul statului. prin intermediul unor organisme specializate.134]. Evident ca viata privata trebuie protejata de interventiile arbitrare.exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor parintesti se fac sub îndrumarea si controlul efectiv si continuu al statului. de copil insufla оncrederea ca el este оn interesul superior al acestuia [II.el este оncurajat sa actioneze asupra acestor influente оn asa fel оncвt copilul оnsusi sa contribuie la rezultat. cel putin partial. dar chiar daca nu este posibila trasarea unui hotar net оntre privat si public. este binevenita. de catre ambii parinti. p. alegerea locului resedintei. 25. p. Continutul ocrotirii parintesti nu difera este copilul din casatorie. Este de data recenta оn majoritatea legislatiilor europene. 66 . protectia vietii private se limiteaza la respectul pentru demnitatea si integritatea persoanei [II.

Transformarea familiei nucleare traditionale – revolutia familiei. dreptul de a creste personal copilul. Societatea moderna modifica esential fundamentul familiei. mustrarea etc. ea 91 reprezinta si o obligatie negativa care prevede protectia copilului оmpotriva abuzului fizic. Pe de o parte. оn procesul оngrijirii si educarii copilului. morala 67 . Оn cazul оn care aceasta metoda se dovedeste nesatisfacatoare. Masura care depaseste aceste limite оn functie de gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil justifica fie plasamentul copilului unei persoane sau familii. ea prevede obligatia pozitiva a parintilor de a satisface trebuintele copilului оn conformitate cu particularitatile de dezvoltare si cu nevoile sale speciale. trebuie sa foloseasca metoda convingerii. fie sanctiunea penala pentru relele tratamente aplicate minorului [II. dreptul de avea legaturi personale cu copilul. Parintii pot sa ia fata de copii si unele masuri mai severe. politica. morala ori sanatatea copilului. a unor practici care ar putea dauna sanatatii sale etc. 28.dar fara ca sa se intervina excesiv оn viata privata. intelectuala. Obligatia de a asigura sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului are o dimensiune dubla. dar acestea nu trebuie sa depaseasca limitele unui comportament firesc al parintelui fata de copil si sa nu primejduiasca dezvoltarea lui fizica. instructвndu-l astfel оncвt acesta sasi poata da seama de ce este bine si ce este rau si sa aleaga singur calea cea buna. a neglijentei. familiale si private. Printre drepturile si оndatoririle parintilor cu privire la persoana copilului putem cita dreptul si оndatorirea de a оngriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. 528-529]. dreptul de a cere оnapoierea copilului de la persoana care оl tine fara drept. conferindu-i noi roluri si destinatii. mai exigente. dreptul de a decide cu privire la оntinderea obligatiei de оntretinere datorata copilului. p. fie decaderea din drepturile parintesti. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil presupune ca parintii. dreptul si оndatorirea de a educa copilul. Pe de alta parte. Ocrotirea minorului prin parinti оn statele dezvoltate se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si оndatoririle parintesti atвt fata de persoana copilului minor. 28. 533]. dreptul de a consimti adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei [II. cum o denumesc unii autori – s-a produs sub impactul unei multitudini de factori de natura economica. intrвnd оn conflict cu dispozitiile legislatiilor nationale si ale legislatiei internationale cu privire la protectia vietii intime. dreptul de a stabili locuinta copilului. cвt si fata de bunurile sale. p. parintii au dreptul de a aplica оn interesul acestora masuri disciplinare: observatia. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de el. оndatorirea de a asigura оnvatatura si pregatirea profesionala a copilului. psihic si emotional.

printr-o procedura progresiva. 55. 8. 58]. familia monoparentala. cвt si negative asupra protectiei si ocrotirii drepturilor copilului: cresterea considerabila a numarului de divorturi a avut un impact negativ asupra copilului. la comportamente deviante ale copiilor (оn special. Studiile si cercetarile оn domeniul relatiilor de familie au evidentiat faptul ca оntretinerea relatiilor cu ambii parinti este esentiala pentru dezvoltarea intelectuala si moral-afectiva a copilului. concubinajul. p. Оn aceste cazuri este binevenita practica instantelor pentru familie din unele tari europene. Aproape toti copiii vor ca parintii lor sa fie оmpreuna sau. оn perioada pubertatii si adolescentei). cel putin. familiile reconstituite. cum ar fi legiferarea egalitatii оn drepturi a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie. Cercetarile arata ca acesti copii ajunsi la maturitate denota un nivel de educatie mai redus. Australia etc. Separarea intervenita оntre parinti prin divort afecteaza decisiv relatiile copilului cu cei doi parinti. care judeca numai cauze nascute sau legate de relatiile de familie. copiii pierd contactul cu parintele detasat. uneori. legislatia prevede ca оn cazul separarii prin divort parintii se pot оntelege asupra custodiei comune a copiilor sau doar a unuia dintre ei. 54. ducвnd. centrata pe mediere si conciliere. din Canada. Aceste transformari si mutatii au influentat direct protectia si ocrotirea drepturilor copilului. separarea parintilor lor fiind greu de acceptat pentru acestia. Urmarile asupra copiilor din familiile dezorganizate pot fi de durata. Оn situatia custodiei comune ei au drepturi si оndatoriri egale fata de copiii lor minori [II. 92 astfel de efecte sunt benefice.. Spre exemplu. Divortul este traumatizant pentru copii. cuplul fara descendenti.si juridica. ei fiind impusi adesea sa se pronunte оmpotriva partii adverse. cum ar fi celibatul. instanta decide tinвnd cont de interesul superior al copilului. e binevenita pastrarea relatiilor cu ambii parinti si dupa separarea prin divort. Aceste servicii sunt asigurate de asistenti sociali. sunt antrenati оn munci mai putin 68 . Evenimentele din lumea contemporana ne pun оn fata unei game orbitoare de noi optiuni оn materie de relatii familiale. оn Danemarca. 215]. Оn acest scop unele legislatii civile reglementeaza custodia comuna a sotilor [II. Deseori. Divortul are de asemenea consecinte psihologice dramatice. Оn situatiile оn care cauza divortului a fost violenta domestica. Din acest motiv. comunitatile si „mariajele” оntre homosexuali. sa aiba оncrederea ca nici unul dintre parinti nu i-a abandonat si nici nu are intentia sa o faca [II. p. a familiei si copilului оn majoritatea tarilor occidentale. 74]. au generat schimbari majore оn legislatia civila. Trauma este accentuata de implicarea copiilor оn procedura judiciara. casatoriile deschise. p. care-si desfasoara activitatea pe lвnga instanta. Aceasta influenta a avut efecte atвt pozitive. Оn caz de neоntelegere.

alcoolismul. care nu au venitul minim stabilit ca prag oficial al saraciei. Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii. Prin urmare. influenta divortului asupra echilibrului individual si social оncepe. cresterea calitatii. оn special. birocratice si dificil de parcurs. somajul. libertatea de a coexista a serviciilor publice si celor private. Оn prezent se impun оndeosebi doua prioritati: . neglijenta educativa. dar sa permita si o abordare pozitiva.restructurarea bugetara. complexe. Acest lucru este. fara a creste eficienta utilizarii lor nu este o solutie. un rol important оn cresterea calitatii relatiilor interfamiliale оl au serviciile sociale familiale. fara a le scoate оnsa din statutul de saracie. Acestea necesita. . politica familiala trebuie sa aiba оn vedere: a) preventia si ameliorarea aspectelor negative imediate оn viata de familie. cu venituri mai mici decвt cei proveniti din familii complete. diversificare.crearea de servicii care sa sprijine familiile vulnerabile la domiciliu.violenta. 93 Оn opinia noastra.reprezinta prioritatile serviciilor sociale pentru familii si ale asistentilor sociali. de inovare si de atingere a unor obiective de perspectiva. оn Republica Moldova gama serviciilor oferite familiilor оn general. Caile de patrundere оn sistemul de servicii sunt neclare. Оn concluzie. prostitutia. Majoritatea serviciilor pentru familii sunt axate pe serviciile medicale si nu cuprind problemele sociale ale familiilor: saracia. Actualmente. plasamentul. persecutia parinteasca .prestigioase. cu multi ani оnaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni cu reverberatii оn viata ulterioara. c) simpla crestere a cheltuielilor sociale. flexibilitatea institutionala. contribuie la ridicarea nivelului de trai al acestor familii. оn general. este foarte restrвnsa.prevenirea institutionalizarii copiilor si crearea serviciilor care sa ajute revenirea lor оn propriile familii sau оn alte familii permanente (adoptia. o reorganizare fundamentala оn urmatoarele directii: extindere. оn multe cazuri. 69 . dar poate avea consecinte negative asupra stimularii economice. delincventa. delincventa. alcoolismul. Sunt necesare. d) strategia veniturilor (redistribuirea) amelioreaza temporar situatia familiilor cu dificultati materiale. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa nasca la rвndul lor copii la vвrsta prematura. de asemenea. reforma protectiei sociale a familiei trebuie sa cuprinda: . lipsa de locuinta. Ca rezultat. оn tara noastra. programe de prevenire a acestor fenomene. Fenomene deviante . ameliorarea administratiei lor. оncredintarea). b) sustinerea familiilor. caracteristic si baietilor. si familiilor care trec prin diferite stari de criza.

cadrul juridic legislativ (condamnarea juridica a violentei оn familie. doar opt adulti din zece se joaca din cвnd оn cвnd cu copiii lor. 70 . оn fiecare al treilea caz оn care parintii afirmau ca ar avea destule jucarii. Familia are responsabilitatea primordiala pentru оngrijirea si ocrotirea copiilor. reglementarea statutului femeii si a muncii casnice.5% . Potrivit aceleiasi cercetari. Doar patru parinti din zece le spun copiilor povestea de seara. La realizarea acestui studiu au fost intervievati 1184 de familii cu 1503 copii. eliminarea paralelismelor si a golurilor оn functionarea institutiilor implicate оn protectia familiei. iar sapte din zece o fac foarte rar. Jumatate din parinti au spus ca nu au suficiente jucarii pentru copii. interventia judecatorilor оn caz de abuz sexual sau neglijare parentala. Totodata. o mare parte dintre copiii ramasi acasa „devin victime ale unei 94 alimentatii necorespunzatoare.оn orase. Astfel. Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza оn urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare. precum si ale infractionalitatii juvenile si consumului de droguri si alcool” [IV. efectuat cu sprijinul UNICEF. excluderii din scoala.strategia institutionala. 6. .5% locuiesc оn sate. neglijarii si abandonului. p. iar fiecare al zecelea copil de cinci-sapte ani nu cunoaste nici o figura geometrica.. alternative eficiente la institutionalizare. Acestea sunt cвteva din datele Studiului national "Dezvoltarea timpurie a copilului оn Moldova". Cunoasterea valorilor culturale si a normelor societatii оncepe оn familie. 4]. Media pentru tara la acest capitol este de 44%. 4]. Studiul mai demonstreaza ca fiecare al patrulea copil de trei-patru ani din Republica Moldova nu deosebeste nici o culoare. eliminarea confuziei dintre puterea executiva si cea judecatoreasca оn aplicarea legislatiei. p. copiii nu au nici o jucarie [IV. 24. dintre care 59. iar 40. copiii aveau doar una sau doua. Оn opt familii dintr-o suta. iar tatii o fac оn trei cazuri dintr-o suta. 3 4 Violenta оn familie Оn 58 la suta din familiile cu copii de pвna la 7 ani din satele Republicii Moldova nu exista nici o carte. de la nastere pвna la adolescenta. Doar cinci copii din zece sunt pregatiti pentru scoala.

5]. Ele devin sistematizate оn ochii celorlalti. alimentelor. o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare. vecinii. personalitatea barbatilor violenti este caracterizata prin lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. amenintari facute la adresa altor persoane importante pentru victima. inclusiv a copiilor. 95 devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. Abuzul оn interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. Pe de alta parte. refuzul accesului la resurse financiare. distrugerea bunurilor care apartin victimei. p. mult mai raspвndit decвt arata sondajele. care a avut loc оn prezent sau оn trecut. izolarea de prieteni. Оn viziunea Parlamentului European. Atacul fizic sau sexual poate fi оnsotit de intimidari sau abuzuri verbale. iar toate tipurile de violenta fizica sau psihica оmpotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale [I. fapt ce le face sa se izoleze. оn urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. 173]. care are loc оntre membrii unei familii. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. furturi. deplasarilor. Pentru partenerii violenti. amenintari si atacuri care оn unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. оn vreme ce la locul de munca ramвne o 71 . Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspвndit. fizic sau emotional. toate institutiile sociale trebuie sa respecte si sa sprijine eforturile parintilor si ale altor ocrotitori legali de a educa copiii оn mediul familial [I. 13. Din punct de vedere clinic. 44]. familie sau de alte potentiale surse de sprijin. Familia. comunicarea. оn mediul intim al caminului. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa оntretina relatii sociale оn cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata obtine un sprijin. care constituie un teren de manifestare a violentei domestice. din simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor [III. devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. izolarea de prieteni si familie. lucrurilor personale ale victimei. prietenii. dragoste si оntelegere. Se numeste „violenta оn familie” orice act vatamator. оntr-o atmosfera de fericire. telefonului si a altor surse de оngrijire si protectie”. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. colegii.Pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor copiii trebuie sa creasca оn mediul familial. Оn acest scop. respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului. Desi pвna de curвnd se credea ca femeia este cel mai des victima violentei оn familie. o ranire fizica оn cadrul relatiei dintre partenerii sociali. controlul asupra banilor.

probabil. de autoacuzatii. haine. de fapt ramвne оntr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. frica de raniri si moarte. comparare cu viata mai fericita a colegilor. un rol jucat оn limitele orelor de serviciu. schimbari bruste оn performantele scolare. lipsa de concentrare. Un lucru mai putin luat оn considerare pвna acum este faptul ca оn rвndul tinerilor se raspвndesc tentativele de suicid. si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. comportament defensiv prin minciuna. emotionale si intelectuale: anxietate. pericole fizice. Оntr-o familie bвntuita de violenta. copiii cresc оntr-o atmosfera оn care necesitatile lor de baza (de siguranta. Perturbarea acestei functii are loc permanent. de dragoste) sunt profund neglijate. identificarea cu eroi negativi. Оn atmosfera de violenta. Pe de o parte. relatii pentru a scapa de acasa. frica de abandon. оngrijirea si educarea copiilor. 5]. izolare. iar pe de alta parte. boli inexplicabile. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se оntвmpla. un loc privilegiat de manifestare a afectivitatii. lipsa de maniere sociale. mвnie. Cercetarile demonstreaza ca traumatizarea copiilor care cresc оntr-o atmosfera de violenta. Functia principala a familiei. scolare: neоncredere. psihologice: neоncredere оn sine. de viata ordonata. consum de droguri si alcool. depresie. simtamвnt de culpabilitate. de sentimentul esecului оn cea mai importanta relatie interpersonala. expus tuturor relelor. eliminare. expusi la accidente оn casa si оn afara casei. Ei prezinta probleme: fizice. de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. exprimata prin declinul 72 . familia este recunoscuta ca un loc de refugiu. Evaluarile facute de sociologi оn domeniul familiei contemporane sunt contradictorii. accidente. Aceasta situatie este. copilul devine cel mai adesea neglijat. automutilare. casa.rutina de relationare superficiala cu ceilalti. ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza оn momentele critice de violenta. dezvoltarea lor fizica este mai lenta. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure оngrijirile de baza necesare copilului (hrana. Copiii care cresc оn familii violente se deosebesc prin comportament si conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. de teroare. evadari de acasa. igiena. este distorsionata cu largi si dramatice consecinte оn viitor. femeia nu mai este capabila sa execute nici unul dintre rolurile impuse de viata familiala. frustare. functiile parentale nu mai pot fi executate. este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata decвt оn cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor [III. conditionate оn mare parte de lipsa climatului de comunicare оn cadrul familiei. insomnie. chiar daca nu ei sunt victime directe. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. enurezie. se constata ca familia se afla оntr-o criza.

Copiii proveniti din familii destramate au 60% din sanse sa traiasca aceeasi experienta оn existenta lor conjugala [IV. un abuz sexual de catre un adult. palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta. Violenta domestica nu este o problema noua. 29. p. spre deosebire de alte situatii. Anual sunt batute de catre sotii lor circa doua milioane de sotii. ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar necesar [II. 91]. mai puternica decвt оn oricare alta comunitate. Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie dintre aplicarea legitima a fortei si actele ilegale de violenta care se manifesta оn cadrul familiei. Situatia prezentata mai sus este doar o palida descriere a amploarei. exista un consens foarte scazut оn ceea ce priveste opiniile publicului sau ale specialistilor asupra definirii violentei domestice ca atare. Unul dintre cele mai acute 96 aspecte ale acestei crize este intensificarea violentei оntre membri. violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. inclusiv parinti sau educatori.functiilor ei traditionale. dar beneficiaza de o larga aprobare sociala. ceea ce оnsemna o crestere cu 27% fata de 1990. Cauza principala. Unul dintre domeniile de maxima vulnerabilitate a femeii este riscul violului. aplicata оndeosebi asupra copilului si femeii. оn care nu poate fi admisa nici o interventie din afara. foarte bine pazit. Оn raportul anual asupra starii de sanatate se constata ca violenta domestica este principala cauza de traumatism al femeilor оntre 15 si 44 de ani. suferintei existente оn lumea noastra. Оn acelasi an s-au оnregistrat 1300 de decese printre copiii abuzati. Alte studii arata ca оntre 40 si 50% dintre femei au fost implicate оn situatii de hartuire sexuala [II. 65. 25% dintre femeile si 33% dintre fetitele americane risca un viol si. 28]. asa cum este cazul unei 73 . pentru multe persoane. p. 18]. pentru care violenta familiala a fost constientizata atвt de tвrziu. dintre acestea 1500 sunt ucise оn bataie. Astfel. aici agresivitatea este extrem de puternica. fenomen care exista оn majoritatea societatilor contemporane. respectiv. cu toate acestea constientizarea ca problema sociala a avut loc de abia оn ultimele patru decenii. Violenta familiala este frecventa. a fost considerarea familiei drept un spatiu privat cu caracter tabu. Violenta normala se refera la acele acte care urmaresc suferinta fizica a victimei. оn medie una la fiecare 16 secunde numai оn Statele Unite. dar. Mai mult decвt atвt. Cu referire la cele expuse mai sus. Familia este si cel mai activ centru de agresivitate. cresterea tendintelor ei de instabilitate. este interesanta delimitarea dintre doua notiuni: violenta normala si violenta abuziva. Оn 1994 оn Statele Unite au fost оnregistrate un milion de cazuri de abuz si neglijenta fata de copii.

. оn special atunci cвnd nasterile de sex feminin depaseau limitele admise. Pruncuciderea a cunoscut. cunoscuta din cele mai vechi timpuri оn majoritatea societatilor. de asemenea. . „Istoria civilizatiei pune оn evidenta faptul ca. 5]. care au оmbracat.lipsirea copilului de grija si ocrotire care nu este altceva decвt neglijenta grava оn ocrotirea copilului. p. totusi. Оn Sparta aceste practici erau considerate normale. educatori sau de alte persoane. cauza fiind atвt lipsa unor conditii economice adecvate si absenta contraceptiei. Violenta оndreptata contra copiilor este prezenta оn istoria diferitelor societati. adeseori. care afecteaza integritatea fizica a acestuia. p. atвt pentru faptul ca provoaca suferinta victimei.abuzul emotional este supunerea copilului unor severe tratamente emotionale sau de abandon. o mare raspвndire оn societatile оn curs de industrializare. Indiferent de aceste delimitari. forme oribile. diversele forme de violenta exercitate оmpotriva copiilor au 74 . neglijenta. Violenta abuziva se refera la acte care au un оnalt nivel de risc оn ceea ce priveste ranirea sau uciderea victimei. Exista. cвt si pentru faptul ca violenta induce violenta ca reactie de raspuns sau de aparare [II. . 97 Dificultati оn aprecierea abuzului asupra copilului prezinta si faptul ca aceasta problema este strвns legata de contextul sociocultural si poate varia considerabil оn timp si оn spatiu. un concept universal de definire a abuzului asupra copilului: punerea оn pericol. a dezvoltarii fizice si emotionale a copilului [III. 65. ba chiar оncurajate de catre reglementarile oficiale (copii care se nasteau cu deficiente sau slab dezvoltati erau aruncati de pe stвnca). spre deosebire de agresiunile individuale dintre adulti. cвt si lipsa unei legislatii care sa o sanctioneze. 71 -72]: . care au fost permanent sanctionate оn cadrul unui grup social determinat.palme date copilului. intentionat sau neintentionat. ce are ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau dezvoltarii copilului. au fost victimele nenumaratelor abuzuri comise de parinti. Оn China si Japonia cazurile de pruncucidere erau extrem de frecvente. ambele forme de violenta sunt nocive.abuzul fizic consta оn acte de violenta fizica practicate intentionat sau neprevenirea unor asemenea acte оndreptate asupra copilului. De-a lungul secolelor copiii au fost supusi la nenumarate umilinte. 3.abuzul sexual consta оn antrenarea silita a copiilor si adolescentilor оn activitati sexuale pe care nivelul lor de dezvoltare nu le permite sa le оnteleaga pentru a-si da consimtamвntul sau care оncalca interdictiile sociale. 20-21]. Una dintre cele mai grave forme de abuz asupra copilului este pruncuciderea. Formele de abuz pot fi clasificate оn patru categorii [IV. istoria sociala a copilariei cuprinzвnd un lung sir de maltratari si violente.

Infanticidul direct sau ocolit. luвnd forma abandonului total. eugenice (teoria despre sanatatea ereditara a omului).2 ani. Cele mai frecvente sunt cazurile de incest оntre tatal vitreg si fiica. 29. are adesea ca urmare institutionalizarea. O alta forma dramatica de violenta оmpotriva minorilor alaturi de maltratare. mai ales. acestea 98 devenind extrem de rare. nefireasca si neobisnuita. tolerate. religioase” [IV. оn lipsa de interes a acesteia fata de trebuintele lui elementare si оn adoptarea unor conduite indiferente sau violente. 75 . p. comise. sub forma expunerii la riscuri sau a abandonarii noilor-nascuti. p. Este evident ca lipsesc statisticile reprezentative оn acest domeniu. semiabandonului (practicat de unul sau altul dintre parinti dupa o situatie de divort) si abandonului criptic (constвnd оn respingerea afectiva a copilului de catre mama.fost. mergвnd pвna la maltratarea zilnica a copilului). de persoane caracterizate de tendinte patologice. dar studiile arata ca este caracteristica multor familii оn care mama. sau nu-si poate exercita оndatoririle conjugale. 29. Unii cercetatori sustin ca pentru fiecare caz de incest raportat. fapt ce perturbeaza оn cel mai оnalt grad dezvoltarea normala a copilului. a evidentiat ca 19 % din femeile anchetate si 9% din barbatii investigati au declarat ca au fost victime ale abuzului sexual din partea parintilor. 60]. оn familie [II. Istoria pruncuciderii este parte integranta a istoriei violentei asupra copilului. cu adevarat. Este forma cea mai ascunsa opiniei publice. care sunt victime ale actelor de incest. iar una din cinci femei si unul din 11 barbati au fost victimizati sexual fie de membrii grupului familial. pruncucidere si abandon este incestul. fie de prietenii familiei. la care copilul nu are nici o capacitate de discernamвnt si nici puterea de a se opune [II. 23. 62]. care se manifesta brutal. mai mult sau mai putin. p. epoca contemporana cunoaste o tendinta vadita de scadere a actelor de pruncucidere. Indiferent de formele оn care se manifesta (fiind acceptat. Un studiu sociologic. victimizarea sexuala a copilului (incestul) poate continua luni sau ani de zile. Оn timp ce violul este un caz mai izolat. sau lipseste din camin. 107]. care. desfasurat оn SUA. fara ca nimeni sa stie ceea ce se petrece. care devine din ce оn ce mai raspвndit. exista alte 20 de cazuri neraportate. Vвrsta medie a fetelor. este de circa 10. Din fericire. o vвrsta foarte frageda. a fost o practica mult timp tolerata si chiar recomandata din motive demografice. O forma la fel de grava de violenta оndreptata contra copiilor este si abandonul. Оn societatile contemporane pruncuciderea a devenit o infractiune grava sanctionata de legea penala. chiar aprobate de catre societatea adultilor si ca istoria umanitatii este jalonata de maltratari exercitate contra copiilor.

оnvatatorilor care predau la clasele mici li se recunoaste dreptul legal de a aplica pedepse fizice. Practica tratamentului juridic al violentei si abuzului asupra copilului ca actiune incriminata si sanctionata оn legislatiile penale este de data recenta si variaza mult de la o tara la alta. оmpotriva unui minor aflat sub vвrsta de 18 ani este justificata оn urmatoarele doua cazuri: atunci cвnd autorul este parintele minorului. sunt considerate delicte penale. consum de droguri si prostitutie . alte legislatii incrimineaza distinct fiecare tip de abuz. Codul penal romвn оn articolul 203 incrimineaza raportul sexual dintre rude directe оn linie directa sau dintre frati si surori. a оncrederii personale fata de cei vвrstnici. constituind o forma secundara de victimizare [II. cu exceptia celei care poate aduce moartea victimei. Astfel. оntre minori si alte rude din familie reprezinta un act de victimizare. ori pentru a-i proteja sau asigura educatia. Оn contextul violentei оndreptate asupra copilului. tendintele ulterioare spre abuz. cu unele exceptii. orice relatie sexuala оntre adult si copil. La toate acestea se adauga atitudinea de stigmatizare adoptata de cei din jur. alcoolism. sanctionвndu-l cu o pedeapsa privativa de libertate de la 2 pвna la 7 ani. frigiditatea fizica si emotionala. Chiar si оn prezent оn majoritatea tarilor. ca forta este necesara pentru a putea disciplina copilul. conform carora sanctiunea fizica reprezinta unul dintre mijloacele principale de educatie. оntre mama si fiu. Este curios faptul ca aceleasi sanctiuni fizice aplicate de catre persoane straine. incapacitatea de a mai dezvolta relatii normale cu prietenii care au aceeasi vвrsta. Este semnificativ faptul ca orice act de incest. p. оn mod sincer. care nu au relatii de tutela sau raporturi educative cu copiii. intimidare sau teroare) orice act de incest are multiple efecte traumatice asupra copilului. Оnsa astfel de reglementare nu poate prevedea limita de la care utilizarea fortei devine periculoasa pentru copil [II. Pierderea stimei de sine. ba chiar fiind оn concordanta cu vechile principii pedagogice. 60. de abuz sau violenta. Оn Codul penal din Statul Texas este stipulat ca folosirea fortei. 59]. mai ales оn ceea ce priveste dezvoltarea sa ca adult. parintilor si. Оn Anglia sunt incriminate patru categorii distincte de abuz asupra copilului care impun restrвngerea drepturilor parintesti asupra copilului: 76 . un parinte vitreg sau tutorele acestuia si atunci cвnd autorul crede. adeseori. p. sinucidere. bataia a reprezentat de-a lungul secolelor unul dintre actele cele mai obisnuite.tolerat sau obtinut prin violenta. 186]. оntre tata si fiica. sanctionat de Legea penala din majoritatea covвrsitoare a 99 statelor. 9. Оn unele legislatii penale incriminarea abuzului are un caracter general.iata numai cвteva dintre efectele cu implicatii deosebit de dramatice.

1. 23. inclusiv afectarea maturizarii biologice a acestuia. a identifica acei parinti care au nevoie de ajutor оn educatia copiilor lor prin intermediul unor servicii specializate [IV. interzice pedepsele corporale aplicate de parinti sau de educatori. Legislatia unor tari. Este semnificativ faptul ca majoritatea parintilor care recurg la asemenea agresiuni sunt fie femei agresate de sotii lor. Scopul legislatiei оn acest domeniu nu consta оn sanctionarea celor care оncalca aceste reglementari (motiv pentru care aceasta stipulare nu este оncorporata оn codurile penale ale 100 tarilor respective). 33]. care au constientizat mai devreme problema violentei оndreptate asupra copilului. dar urmareste: a asigura o reglementare unitara оn acest domeniu. 7. fie prin neglijenta acestora. p. au o probabilitate de cel putin doua ori mai mare sa agreseze propriii lor copii [III. Majoritatea studiilor recente centrate pe investigarea abuzului asupra copilului si a efectelor sale pe termen lung se sprijina pe teoria agresiunii preluate si pe conceptiile ca agresivitatea copiilor este determinata adesea de un stil autoritar de educatie. 4. bazat pe pedepse severe. 9. p. definit ca exploatare sexuala a unui copil sau adolescent. care au ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau a dezvoltarii copilului. 183-190]. abuzul sexual. neglijenta. asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale. cu batul ori amenintari cu arma de foc sau cutit. spre deosebire de cele care nu sunt agresate de soti. determinat de relele tratamente persistente si severe la care este supus copilul sau de abandonarea lui [II. Iar femeile agresate de sotii lor. ajungem la concluzia ca este dificila stabilirea numarului de copii care sunt abuzati de catre parintii lor din cauza rezervelor evidente ale acestora de a raspunde la оntrebarile anchetelor. 2. 3. abuzul fizic. fie barbati care оsi agreseaza sotiile. s-a constatat ca circa 2 milioane de copii cad victima violentei fizice a parintilor оn fiecare an. Evidentele arata ca cea mai mare parte dintre parintii care recurg la mijloace violente au 77 . abuzul emotional. exista o probabilitate de 45 la 80% ca barbatii care abuzeaza fizic sotiile lor sa abuzeze fizic si copiii pe care оi au. definit ca prejudiciu fizic provocat copilului fie prin acte intentionate ale parintilor. inclusiv de frig sau foame. cu efect actual sau potential. p. Оn urma unor cercetari efectuate de sociologii americani. care este definita оn Actul Copilului din 1989 drept absenta de durata a grijii si ocrotirii datorate copilului sau neоndeplinirea obligatiei de a proteja copilul de orice fel de pericole. 135]. Оn acest sens. printre care si Suedia. caracterizat ca o forma integratoare. Vorbind despre violenta оndreptata asupra copilului. Formele tipice de maltratare merg de la simpla palma pвna la lovituri cu pumnii.

de asemenea. ea pare sa fie mai prevalenta. Reactia sociala fata de abuzul asupra copilului a dus la dezvoltarea unei varietati de servicii specializate de interventie – de receptie a mesajelor persoanelor abuzate. p. daca violenta ca mijloc de disciplinare a fost sprijinita pe convingerile si normele existente оn familie [II. de regula. totusi printre clasele si straturile definite de un statut economic mai scazut. ocupatii modeste si venituri mici. cum ar fi diferite urme fizice – plagi. La rвndul lor. o parte importanta dintre copiii agresati de acesti parinti vor deveni ei оnsisi agresori. rani. p. echimoze. Odata cu observarea acestor semne de catre persoane din afara familiei si declararea lor organelor autorizate sa intervina. persoanele care au obligatia profesionala de a pastra confidentialitatea informatiilor.crescut si au fost. educati оntr-un mediu familial caracterizat de violenta. fiind supusi chiar ei maltratarilor. ca adult оl va practica. printr-o serie de semne exterioare. ei оnsisi. Desi violenta familiala nu se limiteaza la o singura clasa sociala. Оn Italia asistentii sociali care au aflat de producerea unui abuz sunt obligati sa 78 . o corelatie strвnsa оntre tipul de abuz la care a fost supus copilul si cel pe care. Abuzul se denota. 9. de dificultatile cu care trebuie sa se confrunte familiile care au un venit sub pragul saraciei [II. tulburari de adaptare etc. abuzul fizic. Exista. modificari psihocomportamentale. se nasc premisele identificarii abuzului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate. de asemenea. cei care au fost victimele abuzului sexual оnregistreaza o probabilitate ridicata de a practica tot abuzul sexual etc.183]. 358 Cod penal). sunt exonerate оn ce priveste informarea autoritatilor оn legatura cu violenta asupra minorilor (art. Acestor familii le sunt proprii rezolvarea dificultatilor si problemelor existente prin mijloace agresive si violente. Practica raportarii abuzului difera de la o tara la alta. Unele legislatii au reglementat obligatia tuturor cetatenilor de a оnstiinta organele 101 competente ori de cвte ori afla de existenta unui caz de abuz asupra copilului. tulburari nevrotice. la rвndul lor devenind adulti. la rвndul sau. Violenta оn familie este legata de problema saraciei. identificarea si raportarea abuzului asupra copilului. de protectie. Unele dintre aceste organe au ca scop fie sa sprijine victima si sa asigure asistenta оn scopul recuperarii. fiind mai caracteristica pentru acele familii оn care parintii au un nivel mai scazut de instruire. оnsa оn scopul respectarii interesului superior al copilului. tratament si recuperare a victimelor. 44-45]. O problema importanta este. Copiii care au fost maltratati vor practica. 60. оn Elvetia nu exista obligatia de a raporta cazurile de abuz. Astfel. fie sa traga la raspundere agresorul si sa previna comiterea unor fapte asemanatoare pe viitor.

hartuire sexuala. 8. iar 41 din 1000 agresate nesexual [II. Оn trecut. 305-306]. societatea devine responsabila pentru dezvoltarea lui normala. Оn timp. Legislatia Belgiei obliga toti cetatenii. Un studiu realizat de UNICEF оn septembrie 1999 arata ca оn Romвnia violenta domestica este un lucru obisnuit si ca 108 femei din 1000 sunt agresate sexual. aceasta problema era privita ca una de interes privat. desi au fost оnregistrate progrese palpabile. p. totusi. acasa sau оn public si este оn mare masura nelegiferata si nereglementata. c) sprijinul financiar acordat de stat pentru prevenirea si controlul abuzului asupra copilului. prostitutie. violenta оn timp de razboi sau alte practici traditionale daunatoare. Autoritatile nu se pot autosesiza оn aceste cazuri. Plвngerile depuse de victime sunt foarte putine. Оn Danemarca obligatia de a raporta cazurile de abuz are оntвietate fata de orice alta regula referitoare la confidentialitatea profesionala [II. Desi reglementarile legale din mai multe tari dispun aducerea оn fata instantelor de judecata pentru abuz. p. 365 Codul penal). precum si personalul specializat. 102 Pentru moment. Codul penal reprezinta dreptul comun оn materie de violenta domestica. viol. Оn prezent. 361. batai casnice. aceeasi obligatie fiind valabila si pentru personalul medical (art. Violenta оmpotriva femeilor este manifesta оn toate societatile. sa raporteze orice caz de abuz. Recunoscвnd copilul ca exponent al viitorului sau. dar si consecintele tragice ale situatiei inferioare pe care o ocupa femeile. tendinta manifestata si la nivel mondial. 174]. spre a preveni si controla abuzul asupra copilului. cum ar fi casatorii fortate. d) crearea unei structuri adecvate la nivel local si national. arderea mireselor sau a 79 . violenta оmpotriva femeilor a capatat vizibilitate si a devenit o serioasa problema publica. neraportarea se sanctioneaza penal (art. fenomenul maltratarii copiilor ramвne stabil ca amploare. mutilari genitale. sentintele sunt blвnde si nu se aplica decвt оn jumatate din cazurile identificate. Violenta оmpotriva femeilor este lucrul care ilustreaza cel mai bine interdependenta dintre drepturile femeilor si sanatatea lor. 60. precum si a unei reactii prompte fata de asemenea acte. nu au fost elaborate legi speciale care sa reglementeze violenta domestica.raporteze cazul. Eficacitatea acestor masuri este conditionata de cel putin patru factori: a) recunoasterea statutului copilului ca persoana detinatoare de drepturi per se. inclusiv prin promovarea unor masuri si politici adecvate de prevenire a abuzului. deoarece este necesara plвngerea prealabila a victimei. Violenta оmpotriva femeilor se exprima prin incest. 362 Cod penal). b) recunoasterea si sanctionarea оn legislatie a abuzului asupra copilului.

Vulnerabilitatea femeilor оn fata violentei este sustinuta si de faptul ca ele depind economic de barbati sau de faptul ca violenta domestica este o norma culturala acceptata si ca nu exista legi care sa sanctioneze aceste acte. Violenta domestica este una dintre cele mai des оntвlnite forme de manifestare a violentei оmpotriva femeilor si este cel mai des cauzata de prieteni sau soti. 10. оn Statele Unite este 1/6336 [II. Radulescu ca violenta оn familie nu este altceva decвt un mod de a reproduce оn spatiul privat climatul marcat оn prezent de tensiuni. de obicei. 103 Capitolul 4. si fara a asigura familiei ca institutie fundamentala conditia adecvata de functionare [II. Prapastia dintre statele bogate si cele sarace se reflecta si оn aceasta situatie. Un studiu recent sustine ca o femeie din trei sufera de una dintre formele de violenta prezentate mai sus. Protectia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului Se considera ca femeia este victima predilecta a egoismului copilului. De aceea. Multe femei tolereaza aceste acte de violenta.2]. Abuzul psihic acompaniaza aproape оntotdeauna abuzul fizic si. Violenta оmpotriva femeilor оsi are radacinile оn inegalitatea de putere dintre femei si barbati. 60. Оn timp ce perspectiva decesului matern este 1/20 оn Africa. astfel оncвt la 100 000 de nasteri оn Africa mor 600 de mame. conflicte si violenta din spatiul public. Suntem solidari cu opinia profesorului romвn Sorin M. nici o masura de natura sa previna sau sa diminueze violenta familiala nu poate avea eficienta scontata fara a elimina violenta. iar оn Europa Occidentala si America de Nord doar 10. Acest adevar este demonstrat de faptul ca aproape o jumatate de milion de femei mor anual de afectiuni legate de sarcina si nastere.vaduvelor. PROBLEME ACTUALE ALE PROTECTIEI DREPTURILOR MAMEI SI COPILULUI 4 1. Aceasta оnseamna cca un deces pe minut. p. оn America Latina 300. fiindu-le frica de eventualele repercusiuni ce ar putea sa apara оn cazul оn care ele ar face cunoscute aceste abuzuri. оn mare masura datorita neglijentei. оn Asia 400. p. Dupa multe conferinte si оntruniri care au avut loc dupa 1990 cu scopul reglementarii si eliminarii tuturor formelor de violenta оmpotriva femeilor. 90% dintre ele оn tarile din lumea a treia sau оn curs de dezvoltare. aceste abuzuri se repeta оn timp. 80 . Aproape jumatate din cazurile de violenta domestica se manifesta sub forma abuzurilor sexuale (sex fortat). multe state si-au consolidat legile de combatere si pedepsire a acestor acte. care se manifesta la nivelul оntregii societati. 293].

93]. avorturilor. 19. Cam o jumatate dintre decesele materne se datoreaza. Totodata. 93. Multiparele din lumea a treia sufera оn mod cronic si constant de carente multiple si оmbatrвnire precoce. Pentru fiecare deces matern exista оnca 15 mame aflate оntr-o stare de suferinta cronica.]. saracie. care sunt deja recunoscute оn legile nationale. Оn mod logic poate fi trasa concluzia ca dreptul de a оntemeia o familie presupune оn acelasi 81 . 72. Оn doctrina dreptului constitutional. Оn exercitarea drepturilor sale. оn lumea a treia acestea оsi petrec 50% din viata pentru reproducere si оngrijirea copiilor. оn procesul reglementarii normative a dinamicii demografice trebuie sa tinem cont si de libertatea de a procrea. conform unor studii. Drepturile reproductive оmbraca forma anumitor drepturi ale omului. p. p. precum si dreptul de a lua decizii оn ceea ce priveste reproducerea libera fara discriminare. Оmbunatatirea sanatatii reproductive implica mai mult decвt asigurarea оngrijirii de-a lungul perioadei de reproducere a femeilor [II. sanatate. spatiului si timpului de concepere a copiilor si de a avea informatiile necesare pentru a proceda оn acest sens. munca grea si carentele alimentare. Оn timp ce оn societatile moderne femeile aloca 14% din existenta lor cresterii copiilor. Conferinta privind drepturile omului tinuta la Viena оn anul 1993 a accentuat ca drepturile femeilor si ale fetelor sunt parte integranta a drepturilor omului si ca femeile ar trebui sa se bucure de standarde dintre cele mai ridicate de viata. Оn baza acestor recomandari. оn documentele internationale privind drepturile omului si оn alte acorduri si conventii. lipsa educatiei si analfabetismul. libertatea de a procrea este privita sub doua aspecte esentiale: 1) libertatea constienta de a procrea si 2) dreptul de a refuza procrearea [II. 12) dispune ca. casatorii premature.Aceasta prapastie se datoreaza carentelor de asistenta medicala. neglijarii aspectelor legate de: оngrijirea mamei si copilului. Conferinta de la Cairo a definit sanatatea reproductiva si sexuala ca drepturi recunoscute universal. 104 asa cum se stipuleaza оn documentele aferente drepturilor omului. Aceste drepturi rezida оn recunoasterea dreptului elementar al cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil asupra numarului. оncepвnd de la vвrsta stabilita prin lege. оndeosebi оn perioada reproductiva. omul trebuie sa ia оn considerare conditiile proprii de viata si viitorul copiilor. Libertatea constienta de a procrea este garantata de Conventia europeana a drepturilor omului care (art. barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a оntemeia o familie. constrвngere sau violenta. dar si responsabilitatile fata de comunitate.

Regulamentul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Justitiei privind organizarea examinarii medicale a tinerilor оnainte de casatorie [I. Declaratia asupra progresului si dezvoltarii оn domeniul social. 105 Оn scopul realizarii acestor prevederi. Astfel. Pornind de la cele mentionate. p. Оn acelasi timp. membrii cuplului familial trebuie sa constientizeze ca dreptul de procreare poate fi realizat numai оn conditii care exclud transmiterea unor boli patogene viitorilor copii. 68] (art. Pentru aceasta Legea obliga persoanele care depun cerere de casatorie sa treaca examinarea medicala оn scopul depistarii bolilor ereditare sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor. 12 din Conventie. Cu atвt mai mult. 4) stipuleaza ca „parintii au dreptul exclusiv de a determina liber si cu toata responsabilitatea numarul si esalonarea nasterilor”. оncepвnd cu 1 ianuarie 1996. pivotul dreptului de a procrea poate fi gasit оn continutul art. potrivit caruia nu orice persoana este capabila de a procrea (Rezolutia privind carta europeana a drepturilor pacientului. Astfel. 43] determina ca оn scopul depistarii maladiilor ce pot fi transmise viitorilor lor copii si оn scopul profilaxiei nasterii copiilor cu dereglari grave fizice si psihice sunt supuse examenului medical persoanele de vвrsta reproductiva ce au depus cereri de casatorie. adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite оn anul 1969 [II. organele starii civile din Republica Moldova efectueaza оnregistrarea casatoriei tinerilor numai dupa prezentarea unor certificate medicale eliberate de institutiile medicale din republica. 94].timp si pe cel de a procrea. ce pot 82 . p. Acest drept este prevazut si оn actele normative internationale. trebuie sa recunoastem ca dreptul de a procrea nu este un drept absolut. Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (art. 19. Pentru evitarea nasterilor unor copii „defectuosi”. adoptata de Parlamentul European la 19 ianuarie 1984). Dupa cum vedem оnsa acest drept este rezervat оn exclusivitate membrilor cuplului familial оn virtutea carui fapt doar acestia pot decide „cвnd viata lor sexuala trebuie sa conduca la procreare” [II. legislatia statelor poate introduce anumite impedimente оn realizarea dreptului de procreare. Regulamentul dispune ca оn cazul depistarii la ambii tineri a dereglarilor genetice. Pornind оnsa de la faptul ca dreptul de a procrea este conditia sinequanon a dreptului la viata care se manifesta prin dreptul de a transmite viata. 8 din Conventia europeana care prevede „respectul vietii private si familiale”. 72. situatie care rezulta chiar din continutul art. putem concluziona ca comunitatea umana admite totusi un control asupra procesului de procreare. 15) consacra оn mod expres obligatia parintilor de a naste copii sanatosi.

. consiliul medicilor geneticieni elibereaza un certificat medical despre contraindicatia nasterii copiilor la cuplul dat. secretul personal si al vietii de familie.provoca dezvoltarea unei maladii ereditare grave la viitorii lor copii.procrearea artificiala admite nu doar separarea actului sexual de fecundare. 15) nu interzice casatoria оn caz de depistare a unor boli. 26].copilul poate fi conceput оn afara organismului unei femei (in vitro). оn conditiile progresului social si stiintific.nou-nascutul poate fi dat dupa nastere unei a treia femei. violenta sau constrвngere. . Legea privind drepturile copilului (art. „a condus la o fragmentare a procrearii. . dereglari genetice transmisibile. Оn acest act normativ trebuie sa fie consacrata si garantata realizarea unor drepturi constitutionale. la o pluralitate de participanti si pe cale de consecinta va avea оn vedere folosirea sa chiar pentru o femeie care nu este sterila”. оn aceste cazuri. Оn cuprinsul acestui act normativ ar putea fi incluse unele principii . ci si fecundarea de gestatie. dar nasterea copilului. 19. Оnsa. Оn literatura din domeniu se considera ca o asemenea stare „conduce la probleme etice si juridice foarte complexe pe care legislatia le ignora” [II. consideram. Remediul oferit pentru depasirea acestei stari este procrearea artificiala care. p. 95]. ca ar fi binevenita o lege cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia ar reprezenta una dintre cele mai efective garantii privind protectia drepturilor mamei si copilului. agenti patogeni. dupa cum consemneaza savantul obstetrician J. Оn legatura cu dreptul de a procrea al femeii apar unele dificultati legate de realizarea acestuia. Robert. nu este recomandata. inclusiv de sanatatea sexuala si reproductiva. dreptul femeilor la examen medical si de a decide liber si responsabil asupra unor probleme 106 legate de sexualitatea lor. mai ales оn cazuri de sterilitate. Aceasta „revolutie” genereaza a serie de probleme pentru doctrina juridica si anume: . asa-numitei „mame sociale”. Totodata. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului.05. fara discriminare.185-XV din 24. dreptul la inviolabilitatea vietii private.01 [I.cheie ale drepturilor reproductive printre care: 83 .femeia care a donat ovulul nu оn toate cazurile este cea care va purta sarcina. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. Оn Republica Moldova drepturile persoanelor la reproducere sunt reglementate de Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala nr.

. p. .dreptul de a modifica traditiile si obiceiurile care violeaza drepturile femeilor. printre consecintele avorturilor repetate se numara cresterea ratei mortalitatii si infertilitatii. Pentru tarile aflate оn tranzitie din Europa Centrala si de Est sanatatea reproductiva ramвne a fi o problema foarte importanta : metoda cea mai frecventa оn reglarea nasterilor este avortul.dreptul la sanatate. Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne оn republica nu este suficient de populara. . Legislatia prevede prostitutia drept contraventie. cвt si a copilului. inumane sau tratamente degradante incompatibile cu statutul de om. sanatate reproductiva si planificare familiala . . оncercвndu-se legalizarea si 84 .. dupa cum mentionam mai sus. . Datorita nivelului redus al serviciilor medicale. contraceptivele se utilizeaza rar оn principal din cauza lipsei de informatie cu privire la rezultatele benefice pentru planificarea familiei. O alta problema importanta este cea a transmiterii bolilor pe cale sexuala si cresterea riscului raspвndirii HIV/SIDA mai ales printre persoanele tinere. fiind principala cale de оntrerupere a sarcinii. libertate si securitate.dreptul la viata. copii si femei. cresterea rapida a numarului de persoane infectate cu HIV/SIDA si cu alte boli transmise pe cale sexuala.dreptul la intimitate. .dreptul de a fi liber de orice discriminare pe anumite criterii. Sanatatea reproductiva subreda оn rвndul mamelor din Republica Moldova pune adesea оn pericol atвt supravietuirea mamei. 27. avortul.dreptul de a decide timpul si numarul de nasteri. . 9]. . Aceste probleme se manifesta cu preponderenta la tineri. .dreptul de a consimti casatoria si egalitatea оn casatorie. Datele statisticii oficiale monstreaza ca persoanele tinere din republica au mare nevoie de protectie оn domeniul sanatatii si drepturilor reproductive. Оntr-un studiu realizat recent se mentioneaza ca numarul mare de avorturi si complicatiile provocate de acestea.dreptul la roadele progresului stiintific si de a consimti noi experimente. pun peste 50 la suta din femei оn situatia de a se confrunta cu probleme оn domeniul sanatatii reproducerii [III.dreptul de a fi liber de orice violenta sexuala. alaturi de practicile contraceptive neadecvate. 107 O problema grava a societatii cu implicatii enorme оn domeniul drepturilor reproductive este prostitutia.dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude.

.89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreaza оn industrie. 100 privind egalitatea оn remunerare a mвinii de lucru masculine si mвinii de lucru feminine pentru o munca de valoare egala. 1968. 27. Cu toate ca se fac pasi importanti оn reglementarea acestor aspecte legate de drepturile reproductive.217-XII din 28. dezvoltare economica scazuta. somaj.156/1983 privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale.Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti оn afara casatoriei.sanctionarea acesteia ca infractiune оn cazul оn care nu se desfasoara оn conditiile dictate de lege. nu se оntrevad masuri concrete care sa duca la оntarirea infrastructurii serviciilor de asistenta sociala ce au ca scop informarea si protejarea persoanelor ale caror drepturi reproductive sunt оncalcate.Conventia OIM nr. 9]: . . p. Republica Moldova a ratificat pвna acum urmatoarele conventii si tratate internationale оn domeniu [III. ele nu ar trebui separate de cele ale drepturilor femeilor. .Conventia europeana оn materia adoptiei de copii. coruptie. La acest proces lent contribuie si alti factori.1990). sociale si culturale sunt prea putin interesate de problemele cu care se confrunta femeile.Protocolul din 1990 la Conventia revizuita privind munca de noapte a femeilor.1994.Declaratia universala a drepturilor omului (HP nr.Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (HP nr. traditiile si stereotipurile societatii. . . lipsa mijloacelor de informare.103/1952 cu privire la protectia maternitatii. 1994. . оn vigoare din 31. Asadar.Conventia OIM nr. .Conventia OIM nr.Declaratia privind protectia femeilor si copiilor оn perioadele exceptionale si de conflict armat.04. Cu toate ca rezolvarea acestor probleme este prioritara.07. drepturile reproductive nu au o reglementare speciala оn Republica Moldova.07. 1975. fiscalitate excesiva. dezinteresul manifestat de anumite categorii sociale fata de aceste probleme. . Problema reglementarii drepturilor femeilor este privita ca avвnd o mai mica importanta оn comparatie cu problemele cu care se confrunta Republica Moldova astazi – saracie. avвnd оn 108 85 .87-XII din 28. care nu tin de mediile mai sus enumerate: educatia (nivelul educational si domeniile).1994). 1948. deoarece mediile politice. . S-au facut totusi demersuri оn ceea ce priveste alinierea legislatiei nationale la cea europeana оn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. proasta dezvoltare a serviciilor medicale.Conventia OIM nr. de consiliere familiala.

acelasi remarcabil savant Lejeune spune: „Omul este om din momentul conceperii. precum si sansa copiilor de a-si descoperi identitatea personala оntr-un mediu protectiv. оnceputul si finalitatea. оn a sasea sau a saptea zi a vietii sale. protectia drepturilor.. Dreptul la viata si dezvoltare. Esentialmente este vorba despre necesitatea crearii unor conditii care ar asigura fiecarei familii posibilitatea de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. 93]. Printre obiectivele prioritare. 10. Stiinta medicala. supravietuire si dezvoltare Dreptul la viata.vedere faptul ca saracia si somajul afecteaza оntr-o mai mare masura populatia feminina din Republica Moldova. Оn zilele noastre s-a dovedit clar ca viata umana оncepe оn momentul conceptiei (conceptie-fecundatie). asigurarea dreptului la educatie. Recentele progrese ale stiintelor biologice dovedesc clar ca noua fiinta. intereselor si sanatatii mamei si copilului. fiind dreptul central al oricarei fiinte umane . determinвnd-o astfel pe mama sal protejeze". este deja capabil sa se оngrijeasca de destinul sau. progresului. independent de codul genetic al mamei si 86 .omul exista ca om din clipa conceptiei". 4 2. 69. „o preconditie a libertatii. dezvoltare si supravietuire este un drept fundamental. chiar de la conceptie. p. cвnd are abia 1-2 mm оnaltime. Оn opinia noastra.Sunt si eu convins ca fiinta omeneasca оncepe sa existe din momentul fecundarii ei. a fost reiterat si оn Declaratia universala cu privire de supravietuirea. statele semnatare s-au obligat sa acorde prioritate drepturilor copilului si sa elaboreze un program de activitate ce ar оmbunatati radical situatia copiilor оn deceniul care va urma. primul si ultimul drept al omului. legislatia nationala trebuie sa оnsereze un cadru de norme juridice care sa consacre garantiile de realizare a drepturilor reproductive printre care: masurile ce privesc sustinerea maternitatii. Dreptul copilului la viata. situatia copiilor handicapati si protectia acelor aflati оn dificultate. 3]. Оn alt loc. bazata pe experienta. p. asigurat de familie sau de alte organe de asistenta. pe scurt este dreptul central din care se nasc toate celelalte” [II.Copilul conceput este considerat ca nascut ori de cвte ori e vorba de interesele acestuia"[II. Declaratia mentioneaza: reducerea mortalitatii infantile. protectia familiei ca grup fundamental si mediu natural pentru cresterea si dezvoltarea copilului. protectia si dezvoltarea copiilor. El este alpha si omega drepturilor omului. Acest fat. Prin aceasta Declaratie. Profesorul francez de genetica Jerom Lejeune scrie: . este si ea оn consens cu aceasta idee aratвnd оn anii '90. justitiei si creativitatii. 93]. p. 16. ca . Acesta produce оntreruperea menstruatiei mamei. Dreptul roman prevedea dreptul la viata al fiintei umane din оnsasi obвrsia ei: . 182]... 11. poseda un cod genetic propriu. mijlocul si scopul drepturilor omului. dedicate asigurarii bunastarii copiilor [IV. adoptata de summit-ul international pentru copii din 30 septembrie 1990 [I. p.

culoarea parului si a ochilor. Iar la trei luni aceasta faptura umana are atвta viata оncвt reuseste sa-si miste capul. sa strвnga pumnul. Оn fata fiintei umane care s-a zamislit оn mediul matern. Cercetarile stiintifice arata ca la 18 zile se fac simtite bataile inimii fatului. sa-si schimbe expresia fetei. deci chiar de la conceptie ea este fiinta umana. Prin urmare. Ieremia 1. nu exista trecere de la o forma de viata vegetala la una animala si apoi la forma de viata umana.. Sfвnta Scriptura. care poarta оn el un nou program individualizat. cei doi gameti formeaza o noua entitate biologica. omul de stiinta оsi pleaca fruntea cu respect ca оn fata unui mister sacru.5]. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul copilului. 12. La zece saptamвni fatul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa normala. la sase saptamвni se manifesta sistemul nervos оntr-un schelet clar organizat si ficatul. Оn momentul оn care spermatozoidul patrunde оn ovul. se va termina de derulat оn clipa mortii [IV. daca nu este distrusa. te-am cunoscut si оnainte de a iesi din pвntece. rinichii. cu o minicaseta invizibila pe care este оnregistrata o simfonie. sa gaseasca gura si sa-si suga 87 . Sfintii Parinti ai Bisericii si legi ale Dreptului Antic certifica realitatea vietii personale si drepturile la viata din momentul zamislirii vietii. 13. p. cu cele 23 de perechi de cromozomi care au fuzionat si care cuprind un numar atвt de mare de informatii оncвt nici memoria unui computer din lume nu ar putea sa le cuprinda. stomacul оsi оndeplinesc menirea.. la sapte saptamвni se fac simtite undele cefalice . aceasta minicaseta pe care este оnscrisa simfonia vietii. Оn momentul conceperii. 12].Оnainte de a te fi zamislit оn pвntece. o noua viata individuala” [IV. nuanta tenului. cвnd noua fiinta umana оsi оncepe cariera. Оntrebarea fundamentala din ce moment o fiinta conceputa este considerata existenta si persoana umana omenirea si-a pus-o din vremuri stravechi. forma nasului etc.semn si criteriu fundamental al afirmarii vietii. la cinci saptamвni apare fizionomia acestei fiinte noi (obrajii. forma fetei. degetele). Profesorul genetician Jerome Lejeune compara zigotul ce nu masoara mai mult de un milimetru jumatate. criteriu prin care si la o persoana adulta se face constatarea daca se afla din punct de vedere nervos оn viata sau nu. 99].109 de cel al tatalui. zigotul. practic toate trasaturile umane оn forma incipienta. asa cum se оntelege din urmatoarele versete : . Оn acest nou ciclu vital nu exista vreun salt calitativ. оnaltimea. chiar оnainte de aceasta prin tainica prevedere a lui Dumnezeu. оncepe derularea. ce se distruge prin avort este o viata umana: ceea ce se arunca la lada de gunoi sau se arde оn crematoriu este o fiinta umana. te-am sfintit si te-am numit proroc pentru popoare" [II.

statul neaga egalitatea tuturor cetatenilor оn fata legii. Cвnd statul nu-si pune puterea оn slujba drepturilor fiecarui cetatean. cum este cazul legalizarii avortului. Printre aceste drepturi fundamentale. Spectatorii pot vedea cum copilul nu vrea sa moara. Dreptul la viata copilul оl are chiar din primul moment al conceperii sale. Documentarul este realizat de medicul american Bernard Nathanson. nici de parinti si nici macar nu reprezinta o concesie din partea societatii si a statului. atunci rezulta оn mod evident ca avortarea este o crima. Оn aceasta ordine de idei statul trebuie sa recunoasca. se fereste de instrumentele pentru avort si cвnd constata ca nu mai are unde sa se fereasca. intitulat Donum vitae (Darul vietii) [III. Dupa ce si-a facut un proces de constiinta. Marturie sta un film documentar оn care se arata 110 avortul unui fat de 12 saptamвni. numita NARA. sa apere drepturile fundamentale ale tuturor cetatenilor оn mod egal. trebuie numit dreptul la viata si la integritatea fizica a oricarei fiinte umane de la concepere pвna la moarte". Acest medic fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din SUA si presedintele unei organizatii pentru dreptul la avort. deschide gura larg. legea va trebui sa prevada sanctiuni penale pentru orice violare deliberata a drepturilor lui”. 88 . оndeosebi ale celor mai slabi. оnsusi fundamentul unui stat de drept este amenintat. 6]. Daca omul este fiinta din clipa conceptiei. Ca o consecinta a respectului si a protectiei care trebuie asigurate copilului оnca din momentul conceperii lui. Un document recent din 1987 a Congregatiei pentru Doctrina Credintei al Bisericii Catolice referitor la dreptul la viata. оsi pierde legitimitatea. Documentul Bisericii amintit mai sus noteaza: “Оn momentul оn care o lege pozitiva priveaza o categorie de fiinte umane de protectia pe care legislatia civila trebuie sa le-o acorde. doctorul Nathanson a оncetat sa mai faca avorturi si a realizat acest documentar pentru sensibilizarea oamenilor оn privinta avortului [III. Un stat care se aliaza la o categorie de cetateni mai puternici spre a suprima o alta categorie de cetateni neajutorati si nevinovati. оntr-un strigat mut. sa promoveze. Acest document sugereaza ideea ca statele sau parlamentele nu au dreptul sa aprobe sau sa legalizeze avortul. asa cum sustin atвt teologii cвt si medicii. precizeaza: "Drepturile inalienabile ale persoanei vor trebui recunoscute si respectate de societatea civila si de autoritatea politica. se descalifica si оnceteaza sa mai fie un stat de drept. adica moartea fiintelor nevinovate. ele apartin naturii umane si sunt inerente persoanei оn puterea actului creator оn care ea оsi are originea.degetul. 30]. Drepturile omului nu depind nici de indivizi. apoi este taiat оn bucati si extras din uter bucata cu bucata.

156]. Femeia. Ovulul fecundat. 111 ulterior. nici nu voi da sfaturi de acest fel.H. numind femeia care avorteaza “fiinta detestabila”. este un delict. nu este al ei.H. 26]. deoarece prin actiunile savвrsite se atenteaza la viata unei alte persoane. Realizarea dreptului de a оntrerupe voluntar sarcina este conditionat de sfera de extindere a dreptului la viata. femeia оsi revendica dreptul de a dispune de viata copilului pe care оl avea оn vechea societate romana pater familias . apartine altei fiinte umane. care propaga selectia naturala a copiilor. Astfel. embrionul uman. este o noua fiinta umana cu un cod genetic complet diferit de al mamei.rege al Babilonului оntre 1792-1750 p. p. a dat legi drastice оmpotriva avortului. pentru care nu este iertare [II. Ucigвnd copii nenascuti. daca dreptul la viata consacrat оn Constitutia Republicii Moldova (art. femeile care accepta o asemenea interventie pot fi trase la raspundere penala. maia) оn textele descifrate recent este prescris ca avortul este un pacat. dar оsi tradeaza propriul angajament exprimat оn juramвntul lui Ippocrate prin aceste cuvinte: "Nu voi accepta cererea de a administra otrava cuiva. p. e adevarat. Aceleasi pedepse severe existau la asirieni si la babiloneni [II. drept de a оntrerupe voluntar sarcina nu poate exista. Dreptul la avort este reclamat оn timpurile noastre de miscarea feminista оn numele emanciparii femeii. prin eliminarea copiilor diformi. 85]. E adevarat ca avortul. 24) se оntinde si asupra fatului nenascut. hititii pedepseau avortul cu amenda. iar оn unele cazuri cu moartea. policelular si. Dreptul la viata al copilului nu depinde nici de medici. chiar daca este practicat. La indienii Americii Latine (atteci. caci nici un om nu poate fi proprietatea altui om. p. Potrivit Codului lui Hammurapi (Hammurapi. nu a mortii.tatal copilului. din zorile omenirii pвna оn timpurile noastre. Chiar celebrul legiuitor spartan Licurg. Acestia sunt оn slujba vietii. Оn noua societate. cu pretentia ca femeia este stapвna propriului corp. Оntr-o asemenea situatie. Convingerea ca avortul voluntar este un delict moral si preocuparea de a apara prin lege viata copiilor din sвnul matern au existat la toate marile civilizatii.VI p.). La Roma avortul 89 . dar numai оn momentele de decadere morala a acestora si fara sa dispara constientizarea si convingerea ca avortul. s-a practicat la multe popoare. un act imoral. 71. p. 232]. ca si infanticidul. De asemeni nu voi da la nici o femeie pessariu abortiv" [II. 79. dar trupul pe care оl poarta оn ea. 79.Dreptul copilului la viata nu depinde nici de parinti. medicul nu numai ca оsi abroga dreptul de a decide asupra vietii si mortii. 81. оn India Antica ) considera uciderea copiilor оn sвnul matern pacat la fel de grav ca si uciderea parintilor [II. poate sa dispuna de propriul corp. Codex Manu sau Manu-smrite (tin de sec..

14]. Ia nastere o fiinta umana. fiind o fiinta umana cu un tipar genetic nou. taierea cordonului ombilical. p. ce se declanseaza dupa actul conceperii. nici nu este un organ. Tehnologia moderna a permis studierea comportamentului individual al copilului оn uter. riscвndu-si viata pentru a-si mentine farmecele fizice. Singura schimbare se refera la metoda de alimentatie cu hrana si oxigen: оnainte de nastere. nici a tatalui. Scriitorul Suetoniu оi reproseaza оmparatului Domitian faptul de a fi avut relatii sexuale cu nepoata sa Iulia si оl gaseste vinovat de moartea acesteia provocata de avortul pe care a оndemnat-o sa-l faca. 199]. embrionul este оnzestrat cu o bogatie de date cu nimic mai prejos decвt cea a omului matur. Nasterea оnseamna parasirea uterului matern. nici tatal si nici un alt om nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane. rusinii de a ramвne оnsarcinata. independent de cel al mamei si al tatalui. contin aceleasi mesaj ca si cel al geneticienilor. 82. existenta noului-nascut оn afara organismului mamei si separat de el. hrana si oxigenul erau preluate de la mama prin cordonul ombilical. o parte din corpul mamei. din primele momente ale evolutiei proceselor biochimice. оn momentul cвnd ovulul este fecundat. nici a unui alt om. fiinta conceputa оn pвntecele matern e o fiinta umana complet noua. dupa nastere 90 . Dar nu este nici o diferenta revolutionara оntre copilul din uter si copilul de dupa nastere. cu drepturi egale cu ale fiecaruia dintre noi. care trebuie sa se bucure de demnitate si sa-i fie asigurate drepturile ce decurg de aici [II. independenta. unica. dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult [III. 16. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om. 30]. p. Cuvintele proorocilor. si anume: dispretului fecunditatii. care si-a facut avort. Dar chiar si acest poet frivol le condamna pe abortiste pentru macelul pe care оl provocau. Asadar. Caracteristicile fatului au aceeasi pregnanta ca si cele ale copilului deja nascut. nu este proprietatea mamei.s-a practicat оn perioada de decadenta a Imperiului. Atunci оncepe o viata noua. chiar daca acel om este copilul sau. Iar Seneca aduce elogii mamei sale pentru ca nu s-a lasat victima marilor coruptii morale ale epocii. Genetica arata ca. Оn literatura de specialitate se mentioneaza ca avortul nu poate fi considerat un drept al femeii. care se dezvolta separat. Nici mama. care nu este nici a tatalui. Viata umana оncepe оn momentul conceptiei. deci nu au nici un drept sa hotarasca daca sa traiasca sau nu. Ovidiu descria cazul Carinei. nici a statului. nici a mamei. diferita. 112 Ovulul fecundat si embrionul care se dezvolta оn uter. obsesiei frumusetii corporale si avortului [II. care marturisesc prezenta lui Dumnezeu la concepere.

votat prin referendum оn 1983. Astfel. p. Dupa cum am vazut mai sus.99]. avortul poate fi evitat prin instituirea urmatoarelor solutii alternative: . ovulul fecundat are aceeasi valoare de persoana umana ca si un copil dupa nastere sau ca si un om matur. libertate de exprimare si de miscare au fost reduse drastic”[II. 64. Dar chiar si aceasta practica pozitiva a lasat fara raspuns mai multe probleme.oxigenul este luat din atmosfera prin plamвni si hrana prin stomac. оn ceea ce priveste dreptul egal la viata al mamelor. Оn unele state dreptul la viata a “copiilor nenascuti este garantat prin legislatie”. оn masura оn care este aplicabil оn practica. absolut tipica a acestei noi fiinte umane. 109]. asociere. Omul nu are nevoie de timp ca sa devina om. tinerele si adolescentele 91 . 812]. daca noul-nascut este destul de matur pentru a fi hranit оn acest fel. Fiinta umana ramвne fiinta umana indiferent de dimensiunile pe care le are si de mediul оn care traieste. o 113 constitutie unica ce nu s-a оntвlnit оn trecut si nu se va repeta оn viitor. garanteaza prin legile sale sa respecte si. Nu poate fi adus ca motiv faptul ca femeia are dreptul inviolabil de a dispune de propriul ei trup. o atare femeie pierde dreptul constitutional оn virtutea caruia nimeni nu se poate amesteca оn treburile ei personale. ce nu poate fi vazut decвt la microscop. Geneticianul Lejeune. hrana continua sa-i fie administrata prin sisteme artificiale оntr-o forma asemanatoare cu cea pe care i-o acorda cordonul ombilical. Exemplu la acest capitol serveste amendamentul 8 la Constitutia Irlandei. Оn viziunea noastra. Acelasi principiu e valabil оn cazul avortului. 13. p. 54. care dispune urmatoarele: “Statul recunoaste dreptul la viata al copiilor nenascuti si. Daca este prematur. E vorba de o noutate absoluta. Datorita comportamentului agresiv si abuzului fata de o alta fiinta umana. la care am facut referinte anterior. constituantul irlandez n-a specificat оn mod expres cum anume va legifera statul presupusele “drepturi egale” ale “copiilor nenascuti” si ale “mamelor” si nici sensul frazei: “оn masura оn care este aplicabil оn practica”. e atвt de mare оncвt nu poate intra оn memoria nici unui computer facut de mвna omului.crearea unor centre maternale unde ar putea fi primite femeile. De la conceptie pвna la moarte codul genetic al omului ramвne acelasi (nu este supus variatiilor). Omul adult de astazi e acelasi ca si cel din momentul conceptiei si are acelasi cod genetic ca si оn acel moment. nici оn cel utilizat de NASA pentru programele zborurilor spatiale” [IV. sa apere si sa sustina acest drept” [I. afirma: “Fecundatia determina o noua constitutie personala. Cantitatea de informatii pe care le contine ovulul fecundat. ci are nevoie de timp ca sa dezvolte ceea ce este deja din momentul conceptiei. Constitutionalistii din Irlanda privesc critic acest amendament considerвnd ca “statutul de cetatean al femeilor a fost grav afectat…prin faptul ca drepturile lor constitutionale la intimitate. p.

. a crescut ponderea avortului la: primigeste (prima sarcina) de la 6. . p. observam urmatoarea situatie: pe primul loc оn lume se situa Romвnia cu 172. оnainte si dupa nastere. оn octombrie 1972 afirma: “Copiii nenascuti au toate calitatile si toate atributele adultilor. din punct de vedere medical.4 avorturi la mia de femei avвnd vвrsta оntre 15 si 44 de ani.plasarea оn regim de asistenta maternala a copilului (оncredintarea lui pentru un timp unei familii care nu poate avea copii sau care are deja si vrea sa ia si un alt copil оn оngrijire maternala). 152]. 30]. Decвt sa faca avort. Aceasta ar permite mamei naturale sa-si ia copilul оnapoi dupa un anumit numar de luni sau ani. Actualmente. care оi vor oferi o familie. Оn acelasi timp. pe ultimul loc fiind Polonia cu 3. dar vor sa mai adopte.5. iar apoi fiind ajutate material.oferirea ajutorului material de urgenta.оnsarcinate care au probleme familiale sau diferite alte probleme.1% оn 2002. SUA cu 26. 114 Analizвnd statisticile оn privinta avorturilor din 1994. .6. de care dispune Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). inclusiv оn cel apartinвnd Republicii Moldova. dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina este o problema controversata mai оn toate sistemele juridice.8% оn 2002. inclusiv de asistenta juridica adecvata.6 % оn 1997 (anterior nu sunt date) la 12. оn republica se оnregistreaza o scadere a avorturilor de la 58 777 оn 1994 la 14 603 оn 2002.5. grupa de vвrsta 15-19 ani de la 9.оncredintarea copilului spre adoptie unor familii care nu pot avea copii sau care au.6 [III. Ele ar putea ramвne оn aceste centre maternale cu hrana si cazarea gratuite pвna la un anumit timp dupa nastere. direct sau prin e-mail. Curtea Suprema a Statului Missouri din SUA.organizarea unor consultatii preavort si postavort. si aceasta stare este 92 . cвnd reuseste sa-si faca o situatie materiala acceptabila. Conform datelor. pe cвnd numarul de avorturi la fetitele de pвna la 15 ani a scazut de la 81 оn 1994 si 115 оn 1995 la 33 оn 2002.4. 57. Cuba cu 56. . China cu 37. Оn Declaratia drepturilor copilului se afirma: “Datorita lipsei sale de maturitate fizica si mintala copilul are nevoie de оngrijire si protectie speciale. e preferabil ca mama sa transmita оn mod legal copilul unor parinti adoptivi. temporar sau definitiv. pentru a-si putea creste mai usor copilul. de care se deosebesc numai prin vвrsta si maturitate. atвt оnainte cвt si dupa nastere”[II.8 % оn 1997 la 11.оncredintarea copilului unui centru de plasament regional. . 30]. viata umana este un fenomen continuu de la conceptie pвna la moarte”[III. urmata de Rusia cu 119.

Dezbaterile stiintifice privind dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina devin si mai complicate sub influenta progresului оn medicina. Legea ocrotirii sanatatii prevede ca familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei si la protectia sociala. care duc la malformarea viitorului copil. Sanatatea materna.8 оn 1997 pоna la 7. cum ar fi fabricarea de cosmetice. Articolul 47 din Legea ocrotirii sanatatii stipuleaza ca parintii sunt obligati sa aiba grija de sanatatea copilului. mortalitatea neonatala scade de la 9.”[II. care influenteaza оn mod direct natalitatea si sporul populatiei. efectueaza. p. Conform datelor oferite de Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). copiii cu anumite dizabilitati fiind expusi unui nivel de risc avansat.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii si morti ). Parintii. la solicitarea 93 . Оn art. sa-i cultive un mod sanatos de viata. Copilaria si chiar adolescenta sunt etapele cele mai vulnerabile ale dezvoltarii.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii ).94 Despre ocrotirea sanatatii [I. Persoanele care doresc sa se casatoreasca. spirituala si morala. unitatile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planificarea familiei. fabricarea de arme bacteriologice. 32 din Legea ocrotirii sanatatii.8 оn anii 1997-98 pоna la 11. 61 alin. incidenta mortalitatii si 115 morbiditatii si accesul la оngrijire primara preventiva si curativa pentru aceste grupuri de mare risc constituie indicatorii de baza pentru implementarea acestui drept. conform art. cultura pancreasului prelevat оn vederea unei grefe ulterioare etc. Astfel. de dezvoltarea lui prenatala si postnatala. Autorii semnaleaza ca acest progres permite „utilizarea fetilor pentru practici care оncalca cea mai elementara etica. mortalitatea perinatala scade de la 14. pot sa-si faca un examen medical si sa ia consultatii medico-genetice оn unitatile medico-sanitare respective pentru depistarea alterarilor genetice din cariotipul lor. alti reprezentanti legali. 35]. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasilor lor. care astazi a atins un grad de dezvoltare ce permite stabilirea unui diagnostic prenatal care exclude nasterea unor copii cu deficiente оnnascute. cu consimtamвntul lor examene medicale.08.determinata de importanta deosebita a acestui subiect. Оn Republica Moldova. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului se mentioneaza despre obligatia statelor parti de a asigura prin toate masurile posibile supravietuirea si dezvoltarea copilului. de educatia lui fizica. 152 al MS din 3. оntreruperea sarcinii poate fi efectuata pвna la sfвrsitul primelor 12 saptamвni de sarcina. 20. Modul de efectuare a acestei operatii este reglementat de Ordinul nr. drept care reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale acestei Conventii. 99].

S-ar parea ca totul e bine. оn alte institutii specializate pentru copii. Copiii si adolescentii cu deficiente оn dezvoltarea fizica sau psihica sunt оntretinuti de stat оn case si camine de copii. Accesul copiilor la asistenta medicala 94 . Lucratorii medicali sunt obligati sa informeze parintii. Оn cazul tratarii оn stationar a copilului оn vвrsta de pвna la trei ani sau a copilului grav bolnav de o vвrsta mai mare care are nevoie. dispensare.11]. sustinerea morala si materiala. indemnizatii pe linia asigurarilor sociale [I. de оngrijire suplimentara. tutorele sau curatorul despre boala copilului si despre tratament. sanatorii etc. gradinite. inclusiv gratuit оn modul stabilit. dar. dupa nastere si ajutor curativ-profilactic mamei si nounascutului (art. Statul stimuleaza maternitatea. copiilor li se acorda gratuit foi de tratament оn sanatoriu. mama sau un alt membru al familiei care оngrijeste copilul bolnav poate fi scutita de lucru оn modul stabilit. li se garanteaza apararea drepturilor. la nastere. Femeilor li se creeaza conditii de оmbinare a muncii cu maternitatea. Legea ocrotirii sanatatii). Neоndeplinirea acestor obligatii este pedepsita de lege. Principalele cheltuieli de оntretinere a copiilor оn crese. spitale. mama (tatal) ori o ruda are dreptul sa fie alaturi de copil оn unitatea medicala si sa primeasca. 49. Statul apara interesele si drepturile copilului.unitatilor medico-sanitare. scoli si оn alte institutii pentru copii se fac din surse bugetare. trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea masurilor de profilaxie. Unitatile medico-sanitare asigura asistenta medicala calificata femeii оn cursul sarcinii. p. Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor оn crese. Lor li se acorda periodic supraveghere medicala activa. scoli si оn alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de оnvatamвnt. 116 sindicatelor. precum si din mijloacele unitatilor economice. acordвndu-i-se indemnizatii pe linia asigurarilor sociale. Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici. 48. 30. altor organizatii obstesti si ale unor persoane particulare. ocroteste sanatatea mamei si a copilului. gradinite. Оn cazul imposibilitatii spitalizarii sau lipsei de indicatii pentru tratament оn stationar. оn modul stabilit. Legea ocrotirii sanatatii). Copiii de vвrsta frageda sunt asigurati cu produse alimentare speciale. conform avizului medical. Lista indicatiilor medicale referitoare la aranjarea copiilor si adolescentilor оn case si camine de copii si оn institutii instructiv-educative este aprobata de Ministerul Sanatatii. inclusiv la conditii de viata propice dezvoltarii lui fizice si spirituale (art. Copilul se bucura de o atentie deosebita din partea statului si societatii si beneficiaza de ocrotirea sociala.) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. spre regret. mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative functioneaza extrem de slab.

Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007. copiii invalizi si orfani [I. implementarea noilor tehnologii de fabricare a produselor alimentare speciale pentru copii. care deseori duc la invaliditate sau chiar la deces. 1990). 19. reducerea cotei de necorespundere a indicilor sanitaro-igienici si microbiologici ai calitatii produselor alimentare. Printre alte masuri prevazute de stat оn vederea realizarii drepturilor copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare am putea numi: .spitaliceasca a scazut brusc odata cu adoptarea Legii privind minimul de asistenta medicala gratuita. fiind spitalizat tвrziu cu complicatii grave. . de tratament gratuit оn stationar beneficiaza doar copiii pвna la vвrsta de cinci ani. garantat de stat. .0 оn anul 2003. cu scopul principal оn asigurarea sanatatii copiilor prin intermediul preventiei principalelor afectiuni stomatologice: cariei dentare. 23-30]. asigurarea 117 pietei interne cu produse alimentare speciale de calitate оnalta si la pret redus. 34. la fabricarea si comercializarea lor. reducerea cu cel putin o treime a afectiunilor distrofice si anemice la copii cu vвrsta de pвna la un an. Programul este bazat pe conceptia Conventiei internationale privind drepturile copilului.Programul National de ameliorare a asistentei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 printre obiectivele caruia putem mentiona reducerea mortalitatii perinatale de la 15.2 95 . pe principiile de prioritate ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii privind sanatatea populatiei catre anul 2000 [I. Astfel. Ceilalti copii de la 5 pвna la 18 ani au оnlesniri numai оn cazuri de urgenta. 27-76]. copilul ramвne mult timp bolnav acasa. p.9 la o mie de nou-nascuti оn 1997 pвna la 15. reducerea cu o treime a numarului de adolescenti cu retard оn dezvoltarea fizica. Situatia se complica si оn legatura cu accesul limitat la tratamentul de reabilitare. p. Conform acestei Legi.Programul National „Alimentatia copiilor”. si micsorarii numarului de complicatii. deseori din lipsa de bani. pe Rezolutia summit-ului mondial оn problemele sanatatii copiilor (ONU. crearea unui sistem eficient de alimentare rationala a copiilor din institutiile de оnvatamвnt si prescolare. cauza fiind lipsa tratamentului de reabilitare gratuit оn Republica Moldova si a preturilor exagerate оn raport cu veniturile populatiei. vital necesare оn consumul alimentar al copiilor. fluorozei etc. afectiunilor parodontiului. printre obiectivele caruia putem mentiona: reducerea mortalitatii infantile de la 19. formarea unui sistem de asigurare a copiilor institutionalizati cu alimentatie corespunzatoare normativelor fiziologice.

2 pвna la 20. reducerea mortalitatii neonatale precoce de la 7. 17].Programul National de asistenta оn planificarea si protejarea sanatatii reproductive [I.pedagogice pentru copiii cu deficiente fizice si mintale.0 la o mie de nou-nascuti. Cheltuielile financiare necesare pentru implementarea acestui Program au fost suportate partial de asistentele internationale prin intermediul agentilor lor pentru dezvoltare [I.0 la o mie de nou-nascuti catre finele anului 2003. . .scutirea de plata taxelor de abonament pentru detinerea aparatelor de radio si televiziune оn conditiile gradului I de invaliditate. 20]. odihnei copiilor lor оn institutiile de reconfortare a copiilor si оntretinerea scolilor sportive pentru copii si adolescenti.daca sunt оn plasament familial sau оncredintati unei persoane sau familii. 40]. au dreptul la alocatia de оntretinere la nivelul unui salariu minim 96 .pвna la 12. Оn continutul acestei legi s-ar putea consacra: . chiar daca parintii lor nu se оncadreaza оn categoriile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei. pe baza prevederilor legale. implementarea tehnologiilor aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii drept cost-efective la toate nivelurile de asistenta medicala de verticala.alocatia de stat.Programul National de imunizare pentru anii 2001-2005. .instituirea birourilor de consultatii republicane si raionale psihologo. La finele acestui paragraf mentionam ca actualmente оn Republica Moldova nu este adoptat un act normativ care ar asigura o protectie speciala a persoanelor cu handicap. .regulamentul cu privire la organizarea tratamentului balneo-sanatorial si odihnei salariatilor.0 la 100 000 de nou-nascuti vii.alocatia de stat pentru copii оn cuantumurile prevazute de lege sa fie majorata cu 100% . prevenibile prin vaccinare [I. de care trebuie sa beneficieze 118 persoanele. obiectivele de baza ale caruia sunt reducerea. instituirea unui sistem regionalizat de asistenta medicala neonatala. . drepturile. Оn acest context consideram oportuna elaborarea unei legi care ar defini persoana cu handicap. .8 pвna la 6. eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile.lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pвna la vвrsta de 16 ani dreptul la dobвndirea statutului de copil-invalid si la alocatiile de stat conform legislatiei. . ar stabili masurile de protectie speciala. care au оn оngrijire un copil cu handicap. . reducerea mortalitatii materne de la 40.

Legea Romвniei nr. facвndu-se vinovati de neglijenta оn exercitarea ocrotirii parintesti. ar trebui sa beneficieze de protectie prin luarea unor masuri educative. temporar sau definitiv. necunoscuti. din categoria copiilor aflati оn stare de dificultate fac parte si: 1. la sesizarea oricarei 97 . deoarece sunt lipsiti de ocrotirea parinteasca pentru aceleasi motive ca si оn cazul copiilor din prima situatie. declarati prin judecata morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti. 32. b) copiii a caror integritate. se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintesti. 343] stabileste ca copilul se afla оn dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. 2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva si 119 irevocabila. are dreptul la protectie si ajutor special din partea statului” si “o astfel de ocrotire poate include plasarea оntr-o familie. Copiii care au savвrsit fapte penale. 4 3. Documentul mentionat distinge doua situatii: a) copiii a caror dezvoltare fizica sau morala este primejduita. adoptia sau. daca este necesar. lipsit de mediul sau familial sau care оn propriul sau interes nu poate fi lasat оn acest mediu. 8 alin. 26/1997 [I. minorul care nu a оmplinit vвrsta de 14 ani nu raspunde penal. 309-314] al Republicii Moldova. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva оn exercitarea drepturilor parintesti. Copilul se afla оn situatia de a fi amenintat оn dezvoltarea sa fizica si intelectuala si оn urmatoarele cazuri [art. Astfel. 2. dar nu raspunde penal. pe toata perioada cвt se afla оn оntretinerea completa a unei institutii de ocrotire. este periclitata. plasarea оn institutii adecvate оngrijirii copiilor”. dar fara caracter de gravitate ori abuz. p. deoarece parintii nu-si оndeplinesc оn mod corespunzator drepturile si оndatoririle lor cu privire la persoana copilului. deoarece exista o cauza de instituire a tutelei. 474-487 din Codul de procedura penala [I. 108/1998 de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. 3) instanta judecatoreasca nu a hotarвt оncredintarea copilului unei persoane sau familii. 20 din Conventia Natiunilor Unite privind protectia drepturilor copilului. dar nu raspund penal. p.brut pe tara. deci copilul este lipsit de оngrijirea parinteasca. Protectia copilului aflat оn dificultate Conform art. Оn viziunea noastra. desi trebuia оncredintat. Copilul care a savвrsit o fapta penala. „Orice copil care este. (1)]: 1) parintii copilului sunt decedati. fizica sau morala. Unele state au acceptat formule proprii ale expresiei „copilului aflat оn dificultate”. pusi sub interdictie. Potrivit art. оn conditiile legii. fara sa se fi instituit tutela.

Copiii cu handicap (invalizi). lipsa de preocupare pentru soarta acestuia. оn primul rвnd. metodele de prevenire a sarcinii. Оn acest context. Conform art. Daca ne referim la cauzele abandonului. Copiii care au savвrsit infractiuni si sunt condamnati. determina pierderea treptata a coerentei actelor interne si externe ale abandonatului. “Copilul aflat оn оngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat. iar minorul care a оmplinit vвrsta de 16 ani raspunde penal.persoane. abandonul are un caracter complex. Оn Romвnia acest fenomen este reglementat prin Legea nr. sociala. Confuzia morala. fizice si sociale a acestora. оn mod vadit. a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau оncredintat оn conditiile legii unei persoane fizice. 2. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii. a organelor de politie sau a parintilor acestuia. 120 Оn legatura cu procesul de adoptie. daunele sociale cauzate victimei sunt conditii favorabile aparitiei unor tulburari nevrotice sau psihice la acesta. a procurorului. daca parintii sau dezinteresat de el. 3. orice situatie care se soldeaza cu anularea unor trairi afective poate fi traita ca un abandon. Notiunea de abandon se poate aplica si оn cazul parasirii copiilor оn institutii de protectie a copilului de catre parinti. Copiii abandonati. O alta cauza este reprezentata de nivelul economic extrem de scazut al societatii noastre contemporane. slabirea sau ruptura unei legaturi afective de sustinere. 4. ce intra оn notiunea de planning familial si care vizeaza. Conform acesteia din urma abandonul este considerat ca fiind absenta. Minorul care are vвrsta оntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savвrsit fapta cu discernamвnt. nu putem exclude lipsa de educatie contraceptiva. p. 285]. vom avea оn vedere atвt cauzele cвt si efectele fenomenului de abandon al copilului. o perioada mai mare de sase luni” [I. 33. martor al pierderii propriei identitati. psihiatrica. situatie ce are grave repercusiuni asupra dezvoltarii psihice. poate fi declarat prin hotarвre judecatoreasca abandonat. Оn viziunea noastra. Abandonul constituie actiunea de parasire a unei fiinte. 98 . Definitia abandonului este data de perspectiva psihologica. 1 din aceasta Lege. familii cu mari probleme sociale (somaj. dezinteresul este definit ca оncetarea oricaror legaturi оntre parinti si copil care sa ateste existenta unor raporturi afective normale. droguri. Un alt simptom al egoismului lumii moderne sunt copiii abandonati. perioada оn care creste numarul de familii dezorganizate. alcoolism. aceasta trecвnd prin asa-numita perioada de tranzitie. De altfel.

gradul de instruire al parintilor sunt factori care оi determina pe parinti sa-si abandoneze copiii оn spitale. . De asemenea capacitatea scazuta de administrare a veniturilor. Din cele expuse anterior. mama prostituata. organismele abilitate trebuie sa asigure copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia sa asupra masurii de protectie propuse. оncredintarea оn vederea adoptiei. curatela. desi sunt оn viata. . tipul familiei.atitudinile parentale. mama/ tata decedat(a). Paralel cu institutiile traditionale – tutela. Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. mama/tata alcoolic. plasamentul оn regim de urgenta si adoptia. divort). la serviciul public specializat sau la un organism privat specializat. institutii de ocrotire.lipsa de venituri (lipsa de sprijin financiar. Aceste masuri sunt: tutela. fiind aplicate concomitent cu strategii de sprijinire a familiei оn scopul reintegrarii copilului. mama violata. plasamentul la o familie sau persoana. mama/ tata оn оnchisoare). cresterea si ocrotirea copilului se realizeaza оn familie.probleme legate de copii (probleme de sanatate ale copilului. mama recasatorita. tatal nu recunoaste copilul. оn special cele maternale (mama adolescenta. mama/ tata bolnav(a) оn spital. оncredintarea copilului unei familii. curatela. altele reprezinta masuri cu caracter permanent (de exemplu. La alegerea unei masuri. adoptia – legiuitorul romвn a 99 . Unele dintre masurile de asistenta alternativa a statului poarta un caracter temporar de protectie a drepturilor copilului. copil maltratat/ violenta оn familie). probleme de comportament ale copilului). Drept model de reglementare a masurilor de asistenta alternativa poate servi dreptul romвn. unde este prevazut un ansamblu de institutii sociojuridice menite sa asigure. saracie extrema). dificultatile de comunicare si relationare a membrilor familiei. оnsa.decompletarea sau dezorganizarea familiei (parinte solitar. marimea ei. Institutionalizarea e determinata de: . unei persoane sau unui organism privat 121 autorizat.diverse abuzuri. Exista. copil nedorit. se afla оn imposibilitatea de a-si exercita drepturile si оndatoririle cu privire la copil. de catre parinti sau de catre unul dintre ei. la decesul ambilor parinti). situatii оn care acestia au decedat ori. protectia drepturilor sale prin asistenta alternativa. plasamentul оntr-o familie asistata. . mama/tata a abandonat familia. оn functie de situatia concreta a copilului. 5.

comisia pentru protectia copilului poate hotarо оncredintarea minorului fie serviciului public specializat. . cu aprobarea speciala a comisiei pentru protectia copilului. fie unui organism privat autorizat. Masura are caracter subsidiar si. legislatiile nationale s-au orientat catre solutii centrate pe valorile continuitatii si stabilitatii ocrotirii copilului оn mediul familial alternativ – оncredintarea pe termen lung sau adoptia. necunoscuti. Pe durata оncredintarii. Educatia scolara a copilului nu poate fi schimbata decвt оn interesul acestuia si numai cu aprobarea comisiei. ori оncredintarea acestuia оn vederea adoptiei. de asemenea. credinta religioasa оn care a fost educat copilul nu se poate schimba decвt оn cazuri exceptionale. 41. Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost оncredintat copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana copilului. оn sensul ca nu a fost instituita tutela si nici nu a fost dispusa. care prevad distributia drepturilor si obligatiilor de protectie a drepturilor copilului оntre stat (prin reprezentantii sai autorizati de la nivelul colectivitatilor locale) si familia alternativa sau organisme private autorizate. domiciliul copilului se afla la persoana careia i-a fost оncredintat. caracter temporar. pentru ca dureaza pвna оn momentul оn care se va putea realiza оncredintarea copilului unei familii sau unei persoane. pusi sub interdictie. Daca nu s-a gasit o familie sau o persoana corespunzatoare. si poate fi instituita daca sunt оntrunite urmatoarele conditii cumulative: . оncredintarea este un instrument de protectie si ocrotire a copilului aflat оn dificultate ai carui parinti sunt оn imposibilitatea permanenta de a-si manifesta vointa. p.reglementat si institutii. Ia nastere o institutie originala – o cotutela – оn cadrul careia statul si familia alternativa sau organismul privat autorizat exercita оn comun drepturile si obligatiile de protectie si ocrotire a copilului [II. оncredintarea minorului unei familii sau unei persoane. prin hotarвre judecatoreasca. declarati morti. Astfel.parintii copilului sunt decedati. copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva. precum si faptul ca acest rol poate fi оndeplinit оn mod adecvat de parinti alternativi sau de parinti adoptivi” [II. 229] . Pe baza studiilor psihosociale care au evidentiat efectele negative ale mediului din institutiile de ocrotire asupra dezvoltarii copilului si faptul „ca mai presus de orice copiii simt nevoia unui mediu familial stabil. 122 Adoptia este o masura importanta de protectie a drepturilor copilului aflat оn dificultate cu 100 .оn privinta copilului nu a fost luata o masura de ocrotire. disparuti sau decazuti din drepturile parintesti. p. 8. 11].

si „tranzil”. 6. de exemplu Noua 101 . totusi. Оn practica judiciara recenta a unor state sunt cazuri оn care instantele au acordat parintilor naturali ai copilului adoptat dreptul de a-l vizita оn noua familie. Ideea de „a da un copil familiei care nu are copii” s-a transformat оn aceea de „a da o familie copilului lipsit de un mediu familial”. pe de o parte. 78. se pot identifica trei tipuri de solutii legislative оn raport cu extinderea efectelor adoptiei: legislatii care reglementeaza numai adoptia cu efecte restrвnse. cum ar fi „kafalah”. prin care un barbat ia оn оngrijire un copil. 6. p. 179]. Un numar redus de state. 93]. Prin traditie. si dreptul tarilor musulmane. unele institutii care se apropie de adoptie. оntreruperea oricarei relatii dintre copilul adoptat si parintii sai naturali a fost socotita o preconditie a reusitei integrarii copilului оn familia adoptatoare. moravurile sau istoria statelor. continuau cultul stramosilor si veneau la succesiune ca si un copil provenit din casatorie [II. ca o masura de protectie a acestuia [II. si adoptator si rudele acestuia. ca masura de protectie si ocrotire a copilului prin mijloace cu caracter permanent. care nu reglementeaza adoptia. cвnd se creeaza legaturi de rudenie оntre adoptat si descendentii acestuia. pe de alta parte. Sensul actual al institutiei sociojuridice a adoptiei. Radacinile istorice ale adoptiei se regasesc оn dreptul roman. prin care se crea patria potestas. traditiile familiale. unde alaturi de legaturile de rudenie create prin adoptie (numai оntre adoptat si adoptator sau sotii adoptatori). s-a conturat doar оn sec. legislatiile statelor au evoluat consacrвnd principiul potrivit caruia adoptia trebuie sa se realizeze оn interesul copilului. XX. fara оnsa a se crea legaturi de rudenie [II. prin care un copil este luat pentru a veni la mostenire оn calitate de descendent. Astfel. 31. p. legislatiile care reglementeaza numai adoptia cu efecte depline. si legislatii care reglementeaza ambele feluri de adoptie [II. Legislatiile nationale reflecta atitudini diferite fata de adoptie. 92]. totodata оnceteaza legaturile de rudenie cu familia biologica.caracter permanent. Legislatiile multor state prevad masuri care asigura confidentialitatea identitatii parintilor. Оn cadrul sistemelor de drept care reglementeaza adoptia. p. Din prima categorie fac parte legislatia din Vietnam si din unele tari din America de Sud. 29]. care interzic adoptia. Оn dreptul musulman exista. scopul principal al adoptiei era de a permite persoanei fara descendenti legitimi de a primi оn familia sa copii care dobвndeau astfel numele adoptatorului. se mentin si legaturile de rudenie ale copilului cu familia biologica. Оn acest context se pot remarca doua tipuri de sisteme de drept: care ignoreaza sau chiar interzic adoptia si care reglementeaza si оncurajeaza aceasta institutie. оn raport cu conceptiile religioase. cвnd scopul adoptiei s-a deplasat de la interesul predominant al adoptatorului spre interesul copilului lipsit de оngrijire parinteasca. p.

Dupa cum am mentionat deja. pвna оn prezent nu exista totusi statistici pertinente. considerвndu-l persoana detinatoare de drepturi per se [II. care traiesc оn mediul stradal o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Copiii strazii. p. p. Din ratiuni care tin de metodologia sociologica de investigare. lingvistic. 6. 13]. 142]. Оn urma unor sondaje s-a alcatuit o tipologie a copiilor strazii: . p. p. 6. consideram necesara crearea оn fiecare stat a mecanismului juridic adecvat pentru a constata si verifica daca adoptia internationala reprezinta pentru copil unica solutie pentru a-i asigura un mediu familial. 21. Conventia cu privire la drepturile copilului a modificat radical viziunea asupra copilului. p. . asigurarea recunoasterii оn statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei (art. 36. Ca urmare. оn cazul adoptiei internationale trebuie sa se constate nu doar legalitatea adoptiei copilului. culegerea unor date consistente ridica probleme aproape insurmontabile. 268]. 102 . Oficial acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau al institutiei de ocrotire [II. Deoarece „copiii strazii" sunt caracterizati prin mobilitate si dificultatea urmaririi. 2. pe temeiul respectarii interesului superior al copilului [II.copiii care sunt prezenti оn strada. fie оn diferite sisteme regionale. Adoptia internationala. Conventia are ca obiective: stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se оnfaptuiasca оn interesul superior al copilului. ci si faptul daca sunt оndeplinite conditiile psihosociale de adoptabilitate. fie оn sistemul universal.1). crearea unui sistem de cooperare care sa previna rapirea. Оn spiritul acesteia a fost elaborata si Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii оn materia adoptiei internationale оncheiata la Haga la 29 mai 1993 [I. „copii ai strazii" au fost considerati subiecti sub 18 ani. religios [II. Ea si-a lasat amprenta asupra tuturor documentelor juridice elaborate ulterior. adica daca copilul poate оnfrunta dificultatile create de schimbarea mediului cultural. au transformat toate adoptiile оn adoptii deschise. 274]. care privesc drepturile copilului. 188]. numiti „fugari".123 Zeelanda. vвnzarea sau traficul de copii. desi sunt unele date atвt la nivel institutional cвt si neguvernamental. iar situatia temporara poate dura de la cвteva zile pвna la cвteva luni. Ei sunt acei copii care hoinaresc din loc оn loc si care se asociaza оn grupuri al caror principal mediu de viata si actiune este strada. 7. fiind o masura exclusiv subsidiara оn raport cu celelalte masuri de protectie a copilului.copiii care se afla оn strada оn cea mai mare parte a zilei si care au abandonat scoala. Mai mult decвt atвt.

. 103 . avвnd mare 124 nevoie de asistenta sociala. Cercetarea a pus оn evidenta.sensibilizarea opiniei publice si оn mod deosebit a comunitatilor locale cu privire la acest fenomen si la consecintele sociale grave pe care le poate genera.. Aceste grupuri de copii sunt cel mai dificil de controlat.sprijinirea fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale care actioneaza pe diferite paliere pentru diminuarea fenomenului „copiii strazii" si exercitarea unui control eficient asupra concordantei dintre prevederile statutului aprobat si activitatea concreta a acestora. desi оn unele cazuri mai pastreaza contacte sporadice cu familiile sau cu institutiile respective). 203]. precum si a unor structuri guvernamentale si neguvernamentale eficiente cu rol de coordonare la nivel raional. Оn prezent se face distinctia dintre „copiii strazii" si „copiii din strada" (primii fiind considerati nascuti si crescuti оn strada) al caror numar nu este semnificativ. .sensibilizarea conducerii institutiilor de ocrotire a minorilor pentru оntarirea pazei si supravegherii copiilor care parasesc frecvent aceste unitati pentru vagabondaj sau cersit. dar este оn crestere [II. restrвngerii si excluderii treptate a fenomenului „copiii strazii”.realizarea si punerea оn practica a unei strategii nationale de prevenire. cu claritate. Оn scopul controlului.instituirea unui sistem de apreciere a eficientei activitatii institutiilor guvernamentale implicate оn controlul fenomenului „copiii strazii". urmarindu-se evolutia cazurilor de la depistare pвna оn momentul solutionarii lor definitive. . Stimularea civismului si a curentelor de opinie favorabile interventiei si sprijinirii institutiilor statale si organizatiilor neguvernamentale implicate оn reducerea acestui fenomen. faptul ca оn ultimii ani politia a contribuit efectiv la cunoasterea fenomenului copiii strazii. control si reducere a fenomenului. consideram oportune urmatoarele masuri: . deoarece au un comportament deviant structurat. 2. . fiind considerati aproape irecuperabili. p. . a оncercat prin diverse tipuri de activitati sa identifice copiii – problema si sa sprijine orientarea lor catre familii sau institutii.copiii permanenti sau quazipermanenti (cei care au abandonat aproape definitiv institutiile de ocrotire sociala.triajul eficient si rapid al minorilor pentru orientarea lor catre institutiile specializate cele mai adecvate.

a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri speciale de asistenta si protectie. sociale etc.crearea de noi centre de ocrotire sau a unor locuri de cazare de tip „azil de noapte” pentru minorii dezavantajati paralel cu suplimentarea cantinelor de ajutor social.оnfiintarea pe plan local a unor servicii speciale de sprijin a familiilor cu multi copii si cu situatie socioeconomica precara. Cercetarea reglementarilor internationale si nationale оn 104 . Sinteza rezultatelor obtinute. . si оn aceasta calitate.оnfiintarea unor camine de nefamilisti pentru cei care depasesc vвrsta de 18 ani si care provin din casele de copii.ameliorarea si diversificarea cooperarii dintre organele de politie si institutiile guvernamentale cu rol de protectie si asistenta sociala pentru aceste categorii de minori. Totodata. producвnd o revolutie оn acordarea drepturilor acestora de la unele reglementari nationale la reglementari pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. care limiteaza competenta sa juridica) . culturale. 125 . оncep sa fie evidentiate particularitatile copilului – ca personalitate оn devenire (constatвnd absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic).organizarea unor clase serale pentru оnvatamвntul primar si gimnazial destinate „copiilor strazii".. . оntrucвt majoritatea acestora depasesc vвrsta scolara corespunzatoare.organizarea unor comisii raionale de profilaxie a fenomenului „copiii strazii” subordonate presedintelui raionului. . . Оn acest sens. economice.intensificarea si coordonarea activitatilor specifice desfasurate de organele de ordine publica pentru a asigura un control sistematic asupra „copiilor strazii" оn contextul situatiei operative la nivel local si national. 126 ОNCHEIERE Secolul al XX-lea a fost marcat de constientizarea faptului ca femeia-mama si copilul sunt subiecte ce necesita protectie si ocrotire speciala. . politice. precum si a unor organe prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati.

iar drepturile si libertatile omului n-au devenit оn realitate valori sociale supreme.domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului trezeste un viu interes nu numai din punct de vedere teoretico-stiintific. cresterea longevitatii. e) asigurarea dezvoltarii sociale stabile si a unui nivel оnalt de viata pentru toti cetatenii Republicii Moldova presupune elaborarea unor dispozitii conceptuale privitor la politica demografica nationala. orientata spre crearea conditiilor favorabile pentru cresterea numarului populatiei. punctul de pornire si scopul final fiind omul cu interesele si necesitatile sale. Оn concluzie se mentioneaza: a) dezvoltarea sociala stabila reprezinta оn primul rвnd o problema de ordin umanitar. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. reducerea mortalitatii. executiva si judecatoreasca. i) familia este elementul natural si fundamental al societatii cu rolul central оn procesul de ocrotire a drepturilor copilului si are dreptul la protectie speciala din partea societatii si a statului. dar si practic. c) fiecare etapa de dezvoltare a proceselor sociale a dat nastere la „generatia” proprie de drepturi ale omului. f) legislatia nationala trebuie sa asigure fiecarei familii dreptul de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. 127 g) legislatia cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia trebuie sa garanteze realizarea unor drepturi constitutionale. b) drepturile omului reprezinta reperul de baza si valoarea suprema de care ar trebui sa tina cont orice stat. fara discriminare. dreptul femeilor la examen medical si de a solutiona liber si responsabil problemele vizвnd sanatatea lor sexuala si reproductiva. mai ales pe perioada оn care asigura оntretinerea si educarea copiilor. Investigatiile efectuate оn cadrul prezentei lucrari au pus оn lumina actualitatea si importanta temei cercetate. d) cauza principala a instabilitatii dezvoltarii societatii din Republica Moldova tine de faptul ca actualmente nu reprezinta un stat de drept. Poate fi considerata stabila si constanta societatea оn care asigurarea drepturilor omului si cetateanului este datoria primordiala a puterilor legislativa. violenta sau constrвngere. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. j) ori de cвte ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului оn 105 . precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. cresterea natalitatii. chemata sa depaseasca instabilitatea sociala si sa stabilizeze progresul. h) cuplul natural mama-copil este indispensabil si necesita protectie speciala din partea statului si a societatii.

18 (3) dupa cuvintele “pentru a-si apara drepturile si interesele “ a introduce urmatorul text: “Pedepsele corporale aplicate copiilor de catre parinti sau educatori 106 . 4. ne obliga. 2.Оn art. k) pentru tara noastra.” a introduce expresia „copilului nenascut”. atribuindu-i acestuia dreptul la viata si asistenta medicala pвna la nastere. 12(1) din Legea cu privire la drepturile copilului si legislatia interna si internationala оn domeniul muncii. se introduce o alocatie unica tuturor gravidelor. 5. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar.mediul familial. 3. Investigatia stiintifica. оn vederea ameliorarii situatiei оn domeniul protectiei drepturilor mamei si a copilului pe plan national. 10 (3) dupa cuvintele “…оn conformitate cu legislatia “ a introduce urmatoarea fraza: “Оn scopul asigurarii dreptului copilului la educatie si ridicarii nivelului 128 scolarizarii copiilor de 7-16 ani se introduce o alocatie de оnceput de an scolar оn marimea a cinci salarii minime”. pentru protectia mai eficienta a drepturilor mamei si copilului. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor copilului. A recomanda Ministerului Educatiei. A introduce оn Legea privind drepturile copilului urmatoarele modificari: .Оn art. efectuata оn cadrul prezentei lucrari. A introduce ciclu de specializare a avocatilor pentru procesele cu minori. A introduce оn Republica Moldova functia de avocat parlamentar al mamei si copilului. . timp liber. Оn scopul protectiei mai eficiente a copilului pвna la nastere оn preambulul Legii privind drepturile copilului dupa cuvintele “Ocrotirea de catre stat si societate a copilului. care prevede ziua de munca de 8 ore. . sa venim cu un complex de recomandari: 1. Tineretului si Sportului sa coordoneze programele de educatie generala cu dreptul copilului la odihna.Оn art. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. care au fost luate la evidenta оn primele 12 saptamвni. prevazut de art.15 (3) dupa cuvintele “ Femeia gravida оndeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltarii normale a fatului” a introduce urmatoarea fraza: “Pentru a stimula dispensarizarea femeilor gravide la termen.

Оn art. (b) a reformula aliniatul 2 din Preambulul Legii dupa cum urmeaza: “Prin prezenta lege sunt recunoscute. (c) a completa articolul 1 cu urmatoarea dispozitie: “Activitatea de consiliere –acordarea asistentei de specialitate femeii оnsarcinate оn scopul protectiei sale si a copilului”.dreptul cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil numarul. reglementate si garantate drepturile privind sanatatea reproducerii populatiei.sanatatea reproducerii umane . functiile sau procesele 107 . . mintala si sociala. 21 (2) dupa cuvintele “ si compensatii prevazute de legislatie “ a introduce urmatoarea fraza: “Indemnizatia lunara pe durata concediului pentru оngrijirea copilului pвna la vвrsta de 3 ani este la nivelul cosului minim de consum”. .sunt interzise si sunt pedepsite conform legislatiei оn vigoare”. dar care este legata de tot ceea ce tine de sistemul reproductiv. .starea de bunastare fizica. 18: (4) dupa cuvintele “ оn conformitate cu legislatia” a introduce urmatoarea fraza: “Persoanele din afara familiei sunt obligate sa declare organelor competente cazurile de abuz intrafamilial cunoscute”. 6. 22 (2) dupa cuvintele “sunt оnfiati sau plasati оn alta familie sau оn institutie de stat pentru copii “ a introduce urmatoarea fraza: “Copii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca pot fi оnfiati inclusiv de catre cuplurile de concubini”.Оn art. propunem: (a) reformularea titlului Legii Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala astfel: Lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical. (d) a completa articolului 1 dupa cuvintele “ au urmatorul оnteles “ cu urmatoarele notiuni: 129 . frecventa si momentul оn care doresc sa aiba copii.dreptul la reproducere .Оn art. . Оn scopul instituirii unor dispozitii privind consilierea solicitantelor de a-si оntrerupe sarcina pentru a reduce numarul de avorturi si a creste numarul de nasteri. precum si dreptul de a avea acces la informatie.Оn art. 24 (2) dupa cuvintele “ Statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “ a introduce urmatoarea fraza: “Pensiile sociale minime adresate copiilor cu dezabilitati sunt la nivelul cosului minim de consum”. оn masura deplina. precum si regimul juridic al reproducerii umane asistate medical prin metoda оnsamвntarii artificiale sau metoda fertilizarii “in vitro”. . care nu poate fi definita doar prin absenta bolii sau infirmitatii. educatie si mijloace pentru a lua o asemenea decizie.

de manipulare medicala оn laborator a materialului genetic feminin si masculin.tehnologii de asistare medicala a reproducerii umane .informare . scopul informarii este sa ofere pacientului posibilitatea de a lua de sine statator decizia convenabila si sa obtina accesul legal la anumite proceduri medicale. 5. . precum оngrijirea pre. a unei sarcini neplanificate sau nedorite. Atributiile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn domeniul sanatatii reproducerii: (1) Activitatile privind sanatatea reproducerii umane organizate si coordonate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sunt: . manipulare a spermei si/sau a embrionilor proveniti din fecundarea extracorporala si implantarea acestora.capacitatea indivizilor si a cuplurilor de a anticipa si de a hotarо asupra numarului de copii. оntr-o modalitate pe care pacientul sa o оnteleaga si la care sa poata face referire. .prevenirea si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV.si postnatala.actul medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor si procedurilor de оnsamвntare artificiala sau de fertilizare “in vitro”.planificare familiala .asigurarea maternitatii fara risc.оntreruperea voluntara a sarcinii . la cererea femeii. materiale ilustrative.sanatatea reproducerii si sexualitatii la adolescenti si tineri. . оn scopul fecundarii artificiale a ovulelor.alimentatia corecta a copilului. consultative si de tratament оn domeniul planificarii familiale.servicii pentru оntreruperea sarcinii оn conditii de siguranta.metoda de curmare. despre: . 108 .furnizarea de date esentiale. . incluzвnd оnsamвntarea artificiala.sanatatea sexuala .оndeplinite de acesta. precum si a relatiilor dintre partenerii de cuplu.un complex de servicii medicale orientate spre corectarea starii de infertilitate. discutii publice.reproducere umana asistata medical . etc. (e) a completa Capitolul I cu articolul 5: “Art.mentinerea sau оmbunatatirea functiilor sexuale si de reproducere. . brosuri. datei si perioadelor dintre nasteri. . petrece seminare. 130 (2) Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale elaboreaza si raspвndeste note informative. .servicii informative. . . . fertilizarea “in vitro” si transferul de embrioni.

uneori. cu care se confrunta actualmente Republica Moldova si lipsa unor traditii democratice оn atitudinea fata de femeie si copil duc deseori la оncalcarea drepturilor elementare ale acestora. 109 . trebuie sa apreciem eforturile depuse de statul nostru pentru asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu prevederile internationale оn domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului. care include servicii de consiliere. aflat si el оn plina transformare. Statul nu reuseste sau. inclusiv profilaxia bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV”. Оn final. nu stie cum sa protejeze drepturile mamei si copilului. .reproducerea umana asistata medical.serviciul umanitar. astfel ca dintr-o prioritate declarata protectia drepturilor mamei si copilului sa devina o prioritate reala. (3) Оn domeniul sanatatii reproducerii umane. educatie familiala. Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn colaborare cu Ministerului Educatiei.. Оn aceste conditii sunt necesare actiuni orientate la crearea de noi resurse umane si materiale.elaborarea de acte normative privind reglementarea activitatilor din domeniul sanatati reproducerii. care ar permite sa se produca o schimbare оn comportamentul si atitudinea societatii si comunitatii.diagnosticarea precoce si tratamentul cancerului genito-mamar.sanatatea sexuala a persoanelor оn vвrsta. de informare. . Tineretului si Sportului au urmatoarele atributii: .prevenirea si tratamentul infertilitatii. . оnsa problemele crizei economice si sociale. .asigurarea educatiei sexuale si pregatirii pentru viata de familie a adolescentilor si tinerilor. .