REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECŢIEI DREPTURILOR MAMEI ŞI A COPILULUI

CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………….............…… Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului ......................................... 1. 2. Protecţia drepturilor mamei şi a copilului în Republica Moldova.................................... 1. 3. Protecţia internaţională a drepturilor mamei şi copilului .................................................. Capitolul II. ROLUL FAMILIEI ÎN MECANISMUL DE PROTECŢIE A DREPTURILOR MAMEI ŞI COPILULUI 2. 1. Conceptului familiei în dreptul contemporan ................................................................ 2. 2. Politici sociale în domeniul protecţiei familiei...................................................................... 2. 3. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în mediul familial ............................................. Capitolul III. PROTECŢIA UNOR DREPTURI SPECIALE ALE MAMEI ŞI COPILULUI 3. 1. Protecţia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului ........................................... 3. 2. Dreptul copilului la viaţă şi dezvoltare .................................................... 3. 3. Protecţia copilului aflat în dificultate .............................................................................. ÎNCHEIERE............................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................

INTRODUCERE Apropierea unui sau altui stat de idealul statului de drept este determinata, în primul rînd, de asumarea de către acesta a responsabilităţii faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, concretizată în consfinţirea constituţionala a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în garantarea juridică a exercitării efective a acestora. Astfel, problematica protecţiei drepturilor omului, în special ale mamei şi copilului, prezintă pentru societatea contemporana o importanţă majora atît din punct de vedere teoretico-ştiinţific, cît şi practic. Secolul XX a fost marcat de înţelegere a faptului că şi copilul, şi femeia sunt subiecte, ce necesită protecţie şi ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturităţii sale fizice şi psihice, iar femeia, în calitatea ei de mama, din considerentul particularităţilor psihofiziologice. Treptat problema devine o preocupare a comunităţii internaţionale, găsindu-şi o amplă reflectare. Problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului a evoluat de la unele reglementări pe plan naţional spre nivel internaţional – aceasta reprezentînd o reacţie întîrziată la abuzurile flagrante şi persistente asupra copilului şi femeii. Situaţia social-economică din Republica Moldova produce un impact grav asupra situaţiei copilului si femeii-mame - o categorie de subiecţi extrem de vulnerabili. A crescut numărul de copii vagabonzi, abandonaţi, rămaşi fără ocrotire părinteasca; s-a înregistrat o creştere însemnată a morbidităţii, în special a femeilor gravide şi copiilor; a crescut numărul de infracţiuni comise de minori etc. Provoacă îngrijorare lipsa de dorinţa a familiilor de a naşte şi educa doi sau mai mulţi copii. În aceste condiţii problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului, crearea unui mecanism legal intern ce ar duce la elaborarea, adoptarea şi implementarea eficientă în practică a ocrotirii drepturilor acestora pentru ameliorarea în consecinţă a situaţiei demografice, determină actualitatea temei cercetate în cadrul prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului domeniului protecţiei drepturilor mamei şi copilului atît în cadrul familiei, cît şi în afara ei. Pentru realizarea scopului enunţat au fost stabilite următoarele sarcini: - cercetarea apariţiei şi dezvoltării conceptului de drepturi ale mamei şi copilului ca drepturi ale omului; - elucidarea problemelor protecţiei drepturilor mamei şi copilului la nivel naţional, internaţional şi regional; 2

- cercetarea problemei protecţiei drepturilor mamei şi copilului în mediul familial; - evidenţierea problemelor actuale ale protecţiei drepturilor mamei şi copilului, în special violenta în familie, abuzul asupra copilului, precum şi problema delincventei juvenile.

Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului Noţiunile „mama” şi „copil” sînt cele mai dragi cuvinte cunoscute de civilizaţia umană şi elogiate în creaţiile poeţilor, scriitorilor, pictorilor, sculptorilor ş altor oameni de creaţie. Acest grup social (mama şi copilul) creat de natura nu poate fi despărţit, deoarece dispersarea lui duce la violarea drepturilor copilului care, în virtutea vîrstei sale fragede, are nevoie de îngrijire şi dragoste [24, p.464]. Din punct de vedere etimologic noţiunea „mama” desemnează “datatoare de viata”, “născătoare” [II, 84, p.296]. În latină mamma este denumirea glandei mamare, funcţia căreia este alăptarea pentru susţinerea vieţii în cea mai gingaşă şi vulnerabilă perioada a vieţii. În acelaşi timp sînt foarte frecvent utilizate şi expresiile: mama naturală (cea care concepe şi naşte), mama biologică (donatoare de ovul) şi mama - surogat, determinată de Gheorghe Scripcaru în modul următor: “O mamă purtătoare sau “surogat” este acea femeie, care acceptă să poarte sarcina în locul altei femei şi să aibă un copil pentru aceasta” [28, p.122]. Maternitatea este un tezaur etic şi social, unul pe care se sprijină omenirea, şi care presupune o rudenie biologica, naturala, responsabilitate pentru copil, de aceea legea perfectează aceste relaţii necondiţionat, le acorda garanţii legislative. Maternitatea propriu-zisă presupune că femeia a rămas însărcinată, a purtat şi a născut, a educat copilul sau. Legaturile sociale “mama-copil” se formează permanent. Este nenatural contrapunerea şi separarea acestor aspecte ale maternităţii. Convenţia privind drepturile copiilor, adoptata de către Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989, considera copil fiinţa umană pînă la vîrsta de 18 ani. La fel şi în Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, o persoana este considerata copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani [6, 11]. Recunoaşterea copilului ca personalitate de către părinţii săi a fost una dintre „descoperirile” tîrzii ale sec. al XX-lea, fiind legată atît de evoluţia mişcării pentru drepturile omului după cel de al doilea război mondial, cît şi de cercetările psihologice si neurobiologice, care au contribuit nu numai 3

Şeful familiei este numit. recunoaşterea lor se interzicea sau era legată de anumite limitări în drepturi [29. care să diferenţieze pe minorul delincvent de infractorul adult este relevată în legiuirile mai multor state începînd cu Evul 4 . Evoluţia acestui proces a fost. Situaţia copiilor ilegali era complicată. p. unele reglementări cu privire la situaţia copilului născut în căsătorie le găsim în Codex Hammurapi: copilul. în prealabil. fără a deţine drepturi. 138. iar cînd este procreat din părinţi sclavi are calitatea tot de sclav. ei dobîndind dreptul la alimente şi la moştenire [29. Anterior Legii lui Hammurapi. 90-91]. Sub tutelă copiii rămîneau pînă la 15 ani pentru băieţi şi pînă la 12 ani pentru fete. p. practic. în scrierile timpului. a vulnerabilităţii şi nevoii sale de ocrotire. autoritatea părintească a tatălui era foarte mare. Ei se găseau în puterea paternă: tatăl sau mama (ca o reminiscenţă a matriarhatului) puteau să-şi omoare copilul îndată după naştere dacă existau motive temeinice în această privinţă. ramînînd doar dreptul de a recunoaşte sau nu paternitatea şi de a-l dezmoşteni în anumite cazuri.la „descoperirea copilului” [17. La greci căsătoria era o sursă a puterii părinteşti. Ideea unor limite de vîrstă. să-i alunge din casa familiala. al căror aviz. copilul putea fi izgonit fără nici o formalitate. Astfel. ci şi la argumentarea. pater familias. De-a lungul secolelor copiii au fost trataţi şi consideraţi ca o prelungire a părinţilor.12-15]. puterea tatălui scade. Pater familias este singurul proprietar al patrimoniului familial. După epoca lui Solon. Copiii născuţi din concubinaj erau consideraţi nelegitimi. el avînd drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor. să-i căsătoreasca fără a-i întreba şi chiar să-i omoare după ce. Copiii se găseau permanent sub puterea părinteasca şi numai căsătoria ducea la desfacerea acesteia. Nu se schimba. 146]. însă. să-i vîndă. Primele reglementări care încearcă să acorde copiilor un tratament special sînt legate de pedepsele pentru cei ce au comis infracţiuni. În epoca veche aceasta putere era nelimitata: pater familias putea să-i pedepsească. a cărui mamă este liberă. lenta. să-i abandoneze ca pe nişte lucruri nefolositoare. se consulta cu rudele mai apropiate. noţiune care evoca ideea de putere. familia (tatăl) avînd drepturi absolute asupra lor. În caz de moarte a tatălui copiii treceau sub tutela mamei sau a unei persoane fixate de tata. Pe vremea lui Iustinian situaţia acestor copii se îmbunătăţeşte. La început. unicul judecător şi preot suprem al cultului familial ancestral. În timp acest obicei dispare. nu era pentru el obligatoriu. cel născut dintr-o mamă sclavă şi tată liber capătă calitatea de dezrobit deplin la moartea tatălui său. p. situaţia copiilor ăi în evul mediu. Codul lui Hammurapi limitează acest drept doar la cazuri grave şi numai cu aprobarea judecătorului. La romani căsătoria monogamă apare ca o forma de subjugare a femeii de către bărbat. pe noi temeiuri. drept de a-şi vinde copiii în sclavie. are calitatea de om liber. însă.

după lege. inclusiv cu moartea. După vîrsta de 8 ani minorii erau consideraţi infractori adulţi. cu atît mai mare este probabilitatea ca aceştia au fost ucişi. deoarece erau îmbrăcaţi la fel. fiind trimişi la aceleaşi închisori înainte de proces. au avuto: filozoful englez John Locke. a apărut treptat în Europa. p. Sistemului penal englez. cu lucrarea Cîteva cugetări asupra educaţiei. judecaţi de aceleaşi instanţe şi condamnaţi la aceleaşi pedepse. în privinţa faptelor comise de minori. în acest sens. la metodele de disciplină educativă. se comportau la fel şi erau integraţi în acelaşi tip de activităţi sociale. Dimpotrivă. Din punctul de vedere al grijii şi ocrotirii istoria copilăriei este un coşmar din care abia am început să ne trezim. al XVIII-lea copiii încă mai puteau fi vînduţi de către părinţii lor. Cu cît ne întoarcem mai mult în istorie. „În societatea medievala ideea de copilărie nu a existat. Copiii nu puteau fi deosebiţi de adulţi. orice greşeală ar greşi” (glava 355. începînd cu sec. au fost condamnate abuzul în materie de sancţiuni corporale. Pravila lui Matei Basarab (1652. în Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814. orice vîrstă ar fi”. 25]. Înţelegerea copilăriei. Ţara Româneasca) prevedea: ”coconii de tot şi cu totul se iartă. cu lucrarea Aventurile lui Telemaque şi tratatul Despre educaţia fetelor. În lucrările citate au fost dezvoltate o serie de idei şi concepţii noi cu privire la copil. p. deportarea sau închisoarea ca şi adulţii.]. 16]. ca expresie a raţionalismului şi umanismului epocii moderne. 5 . La sfîrşitul sec.Mediu. minorilor li se aplicau pedepse mai uşoare [18. de la 7 ani şi pînă la pubertate (14 ani băieţii şi 12 fetele). zac. de către părinţi din toate categoriile sociale. 2) – cocon însemnînd copilul pînă la al şaptelea an de vîrstă. 42. umanistul şi pedagogul ceh Amos Komensky. Din timpul romanilor şi pînă în Evul Mediu tîrziu copiii au fost abandonaţi în număr mare. nu erau scutiţi de pedeapsa capitala. Erau întradevăr adulţi în miniatura” [21. 290 p. O contribuţie importantă. cel puţin după vîrsta de 7 ani. de pilda. Odată ce copilul depăşea dependenţa biologică intra direct în societatea adulţilor. Primele legiuiri româneşti care se refera la minori tratează minoritatea printre cauzele ce apără de pedeapsă sau micşorează pedeapsa. cu atît este mai scăzut nivelul de îngrijire acordat copilului. al XVII-lea. Francois Fenelon. ca perioadă ce necesită grijă şi asistenţă speciale. iar un copil de 7 ani putea fi executat pentru furt. 8]. se pedepseşte cu pedeapsa de cap. autor al monumentalei lucrări Opera didactica omnia [II. în întreaga Europă. Moldova) se arată că minorii. p. căci „cel ce de buna voie e ucigaş. maltrataţi şi abuzaţi sexual [17. abandonaţi. învinuiţi de omor. i-a fost caracteristică de-a lungul timpului severitatea excesivă.

Оn SUA apar primele asezaminte institutionale denumite Case de refugiu. Оn esenta. iar pentru femei si adolescentii de pвna la 18 ani – 11 ore [II. abandonaţi şi delincvenţi. 40]. de asemenea. p. al XX-lea majoritatea legislatiilor europene cuprindeau atвt reglementari cu privire la drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii sai. 74]. obiectivul lor principal nu consta оn protectia reala a copiilor. la 6 . 63. sanatatea. Prin Actul de оnregistrare a nasterilor (1907) s-a stabilit obligatia de оnregistrare a noilor-nascuti. La mijlocul sec. Astfel оn Franta. Primele reglementari оn privinta conditiilor de munca ale minorilor si femeilor apar si оn Romвnia. o influenta benefica asupra ocrotirii copilului. prin оntelegerea faptului ca statul are o obligatie fata de copii. integritatea fizica si psihica ale copilului sunt periclitate оn mediul familial. ajung să-şi omoare propriii copii. prin maltratare. оn ultima instanta. 38. care aveau drept scopul principal protejarea copiilor de mediile „corupte”. cвt si reglementari cu privire la obligatia statului de a interveni оn acele situatii оn care viata. p. interventia sa fiind legata оn special de acele situatii оn care parintii sunt оn imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si exercita obligatiile legate de cresterea si ocrotirea copilului. Tot оn sec. prin Actul Copilului. Prin doua acte normative din 1909 si 1913 a fost limitata folosirea muncii copiilor [II. care. Reglementarea egalitatii drepturilor si obligatiilor ambilor parinti оn оngrijirea copiilor a avut. p. capătă extindere ideea protecţiei copiilor bătuţi.La începutul sec. Оn anul 1908. Actiunea pozitiva a statului оn domeniul ocrotirii copilului s-a extins si la exercitarea unor responsabilitati sociale cum ar fi educatia si sanatatea. De exemplu. Actul asupra probatiunii (1907) a reformat si umanizat legislatia penala aplicata minorilor infractori. Acestea sunt legile sanitare din 1885 si 1894 despre interzicerea muncii de noapte si оn subteran a minorilor (sub 14 ani) si a femeilor [II. ci оn prevenirea probabilitatii ca acesti copii sa devina delincventi. Totodată. Un pas important оn destramarea puterii parintesti absolute asupra copiilor a fost facut la оnceputul sec. al XX-lea. ducвnd. 4. a fost оnlaturata fragmentarea legislatiei оn domeniul copilului si reglementat abuzul asupra acestuia. al XIX-lea apar primele reglementari legislative cu privire la sancţionarea juridică a părinţilor. prin Actul Educatiei (1906) autoritatile locale engleze au fost obligate sa asigure masa copiilor care urmau cursurile scolare. al XIX-lea apar primele reglementari оn legislatia muncii ce tin de protectia muncii copiilor si femeilor. precum si examenul medical al acestora. oferind oportunitati pentru internarea copiilor neglijati sau abandonati de parinti. 127]. legile din 1874-1892 interziceau angajarea copiilor de pвna la 13 ani si fixau pentru adolescentii de pвna la 16 ani ziua de lucru de 10 ore.

оi spunea. civile si religioase ale femeii. Оn evul mediu. consideram necesar sa facem o referire evolutiva a pozitiei femeii оn societate. barbatul a exercitat puterea si autoritatea asupra femeii. la cununie. socotita uneori ca „semn de dragoste” [II. sa se teama de barbat [IV. fapt pentru care este pedepsita cu moartea. Declaratia drepturilor femeii si cetatenei. constienti de faptul ca avem ca parte componenta a temei de cercetare drepturile femeii-mame. sclavii eliberati. iar оn SUA doar оn anii nouazeci ai sec. a fost permis un oarecare acces la putere a poporului numai pentru barbati [II. cвt si оn democratiile Greciei si ale Romei. 7]. unde оn 1848. dupa cum stim. Atвt оn despotiile antice ale Asiei si ale evului mediu. p. 55]. Оn acelasi spirit androcentric. al XX-lea ele au obtinut dreptul la concediu de maternitate [IV. La fel ca si copilul. Astfel.18. acesta din urma fiind оndrituit cu o putere destul de mare „pвna la bataie оn diverse grade”. p. dreptul de proprietate al sotului sau al tatalui. p. 76. p. idee raspоndita alaturi de multe alte conceptii juridice asemanatoare din cursul evului mediu [II. Evenimente asemanatoare au loc si оn SUA. au consolidat si mai mult dependenta acesteia de barbat. 41]. 81]. contemporanele Declaratiei drepturilor omului si cetateanului au apreciat acest document destul de sceptic. careia biserica. Sotia nu era decвt un instrument al meseriei de cetatean si de cap de familie. 7 . Toma d’Aquino considera violul un mare pacat nu atвt prin agresarea femeii. 69. оndeosebi оn familie. vazвnd оn Declaratia drepturilor omului si cetateanului o desconsiderare a drepturilor femeii. Оn acest context. оn acest mod. Nu a оnregistrat modificari de esenta pozitia femeii оn familie si societate nici оn perioada moderna.destramarea „imperiului tatalui”. ci prin faptul ca violatorul оncalca. Frantuzoaica Olimpia de Guj. Era doar una dintre persoanele casei. 11. morala si regulile Bisericii crestine. Оn istoria vechiului drept romвnesc este cunoscuta situatia femeii. ea facea copii si оmbogatea patrimoniul. 70-71]. 60. оntregul camin apartinвnd doar lui. considerвnd-o fiinta „inferioara prin definitie”. оn care ridica problema drepturilor si libertatilor sociale. avвnd un spirit vadit androcentric si discriminatoriu fata de femei. pвna оn ultimul timp. publica. оn 1791. care. subliniind ca revolutia оn SUA a facut femeilor promisiuni pe care asa si nu le-a realizat Este semnificativ faptul ca оn Franta femeile au obtinut dreptul la vot doar la 150 de ani de la Marea Revolutie Franceza. femeile americane publica Declaratia sentimentelor. din care faceau parte fiii. Astfel. fundamentul societatilor оn cursul diferitelor perioade istorice a fost o familie оn care partenerul de sex masculin exercita pozitia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. 48-50]. p. 59. mama o perioada оndelungata a fost desconsiderata оn drepturile sale. clientii si sclavii [II. p.

Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore [I. p.Оnceputul sec. leagane si gradini de 8 . la odihna. la divort si chiar la alegerea locului de trai.R. dвnd femeii оn vremea оngreunarii concedii cu pastrarea оntretinerii. 8-9]. din cauza particularitatilor fiziologice. Posibilitatea femeilor de realizare a acestor drepturi era garantata prin „apararea de stat a intereselor mamei si copilului. ca mama. Constitutia din 1936 a proclamat egalitatea femeii cu barbatul оn toate domeniile vietii. divortului si a supravegherii minorilor. 33. culturale a fost proclamata de art. printr-o retea larga de case de nastere. hodina. din 1918. au fost semnate la Haga.S. 239]. la instruire. Astfel. prin apararea de catre stat a intereselor mamei si copilului. la remunerare pentru munca.F. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului de femei. 52]. si de evenimentele care au urmat оn Rusia dupa octombrie 1917 fiind anulate legile ce puneau femeia оntr-o situatie inegala cu barbatul оn familie.S. cвt si printr-o mreja larga de casi de nastere. оn anul 1902. fata de copii. plata muncii. p. Egalitatea femeii cu barbatul оn drepturile politice. iasle si gradini de copchii” [II. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului de femei si copii. ultima. 64 din Constitutia R. culturale si obstesti-politice”. civile. problema оncepвnd sa devina o preocupare a comunitatii internationale. dвnd femeilor оn vremea оngreunarii otpuscuri cu pastrarea platei de munca. Оn calitate de garantii. asigurare sociala si оnvatatura. fapt garantat prin dreptul egal la munca. Si Constitutia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1938 (art. Am vrea sa mentionam ca schimbarile esentiale care au survenit оn situatia femeii оn societate si familie au fost influentate. Constitutia oferea femeii dreptul egal cu barbatul „la munca. оn dreptul la proprietate. оn mare masura. apare un sir de instrumente internationale ce tin de reprimarea comertului de femei si copii: Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei. Articolul 100 din Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1941 pastreaza dispozitiile care acordau femeii „drepturi egale cu barbatul оn toate ramurile vietii gospodaresti de stat. la protectia de catre stat a drepturilor mamei si copilului si la оnlesnirile legate de maternitate [II. 89) oferea femeilor „drepturi totuna ca si barbatului оn toate ramurile vietii gospodaresti. 76. conventiile internationale privind materia casatoriei. astfel Rusia Sovietica fiind printre primele cinci state ale lumii care au oferit femeilor dreptul de a alege si de a fi alese оn organele reprezentative ale tarii. al XX-lea a fost marcat de perceperea copilului si femeii ca subiecte ce necesita protectie speciala: primul din cauza imaturitatii sale fizice si psihice. de stat. culturale si obstesti-politice”.

Оn acest sens. Dimpotriva. prin acordarea de ajutoare si оnlesniri familiilor cu multi copii.copiii” [II. pune familia „sub ocrotirea statului”. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. al XX-lea a evoluat de la unele reglementari nationale la reglementare pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. Toti copiii. sub acoperirea unei suveranitati statale absolute. Оn concluzie tinem sa accentuam. 51). protectie si ocrotire. care limiteaza competenta sa juridica). 2 2. dar numai оn secolul XX au fost recunoscute оn calitate de drepturi inalienabile ale omului de catre comunitatea internationala. constiente de necesitatea reducerii riscului unor violari grave. Astfel. 50 din Constitutie. precum si de alte feluri de ajutoare si sprijin pentru familie” [II. care sa poata actiona оn deplina libertate. politice. si оn aceasta calitate. Protectia drepturilor mamei si copilului spre finele sec. 33. economice. dupa cum am remarcat оn acest paragraf. pentru prima data оn istoria constitutionalismului national. Protectia internationala a drepturilor mamei si copilului. sociale etc. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. ca drepturile mamei si copilului. au evaluat pe parcursul secolelor destul de anevoios si dureros cu unele diferente de la stat la stat. Astfel. mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri de asistenta. statul trebuia sa aiba grija de familie prin „crearea si dezvoltarea unei largi retele de institutii pentru copii. p. . culturale. Esenta оntregului mecanism de consacrare si garantare internationala a drepturilor omului consta оn acceptarea de catre state a faptului ca drepturile omului nu mai pot fi lasate la discretia fiecarui stat оn parte. masive si sistematice ale drepturilor omului la nivel intern.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). оntr-un domeniu pe care si-l 37 rezerva total. 261] Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1978 (art. precum si a unor institutii prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. Оn acelasi timp. 33. prin organizarea si perfectionarea sferei de deservire sociala si de alimentatie publica. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. 277] Constitutia Republicii Moldova оn vigoare consacra оntr-o maniera noua protectia juridica a mamei si copilului. statele au convenit sa coopereze la nivel international pentru a asigura promovarea si 9 . sunt subliniate particularitatile copilului – persoana оn devenire (respectiv absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. prin platirea de ajutoare la nasterea copilului. conform art. p.

respectarea drepturilor omului [II, 48, p. 122]. Astfel, statul nu mai dispune de putere absoluta asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa, ci dimpotriva, este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate prin norme internationale. Atвt sub aspectul consacrarii, cвt si sub cel al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta un standard multinational. Normele internationale privind drepturile omului constituie cel mai mic numitor comun la care au putut ajunge statele cu sisteme politice, sociale extrem de diferite. Pornind de la nivelul international minimal, statele pot si trebuie sa realizeze o consacrare si garantare superioara a drepturilor omului prin dreptul intern [II, 57, p. 43]. Fara a ne pune obiectivele unei cercetari оn domeniul dreptului international contemporan, vom оncerca sa analizam unele acte si mecanisme care stau la baza protectiei internationale a drepturilor omului si, оn special, a drepturilor mamei si copilului. Preocuparea internationala pentru situatia copiilor a dus la adoptarea de catre Liga Natiunilor оn 1924 a Declaratiei drepturilor copilului – primul document international care se ocupa de drepturile copilului si оn care gasim o formulare initiala a principiului interesului superior al acestuia. Declaratia subliniaza ca „omenirea datoreaza copilului ce-i mai bun din ceea ce ea poate oferi” [I, 12, p. 5]. O adevarata revolutie оn ceea ce priveste protectia drepturilor femeii si copilului a avut loc оn cadrul Organizatiei Internationale a Muncii. Primele conventii ale OIM, adoptate оnca оn anul 1919 [II, 8, p. 58], aveau ca obiect protectia femeilor fata de munca de noapte, de muncile manuale grele si de munca оn mina si porneau de la necesitatea protectiei femeii ca viitoare mama (concediul de maternitate, asigurarea locului de munca, posibilitatea de a alapta copilul оn orele de munca). Doar mai tвrziu, dupa 1950, devin prioritati accesul egal la munca si tratamentul egal оn munca si numai dupa 20 de ani – principiul egalitatii sotilor оn familie. Documentul international care marcheaza оnceputul unei noi etape оn domeniul drepturilor omului este Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO), adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala a ONU [I, 15, p. 110]. Este primul document international de ansamblu si cu vocatie de universalitate оn acest domeniu. La mai bine de 50 de ani de la adoptare, Declaratia „оsi pastreaza locul sau de onoare оn istoria miscarii pentru drepturile omului. Nici un alt document n-a surprins mai bine momentul istoric, n-a atins aceeasi forta morala sau exercitat influenta mai mare asupra miscarii оn ansamblul sau... Declaratia a exprimat оntr-un limbaj elocvent sperantele si idealurile unei lumi eliberate de ororile celui de-al doilea razboi mondial. 38 10

Oricвt de evident ar parea astazi, Declaratia aduce un mesaj mult mai radical decвt au intentionat poate chiar si promotorii оnsisi. Ea a repus mereu оn discutie doctrinele traditionale din dreptul international, a оndreptat constant discursul relatiilor internationale asupra unor probleme vitale pentru demnitatea umana si pentru pace” [IV, 22, p. 45]. Declaratia porneste de la considerentul ca „ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi оn care fiintele umane vor beneficia de libertatea cuvвntului si a convingerilor, eliberate de teroare si de mizerie este proclamata drept cea mai оnalta aspiratie a omului” [I, 15, p. 9]. Declaratia aseaza la baza drepturilor si libertatilor omului egalitatea оn drepturi, proclamвnd ca toate fiintele umane se nasc libere si egale оn demnitate si оn drepturi. Ca drepturi inerente persoanei umane sunt consacrate dreptul la viata, la libertate si la securitate. Reiesind din acestea, se prevede interzicerea torturii si pedepselor degradante, a arestarii sau detinerii arbitrare, a condamnarii pentru actiuni care nu constituie acte penale оn momentul comiterii. O atentie deosebita Declaratia acorda protectiei drepturilor mamei si copilului, recunoscвndu-i ca subiecte ce necesita o protectie sporita. Articolul 25 stipuleaza ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii, indiferent daca s-au nascut оn cadrul sau оn afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Declaratia stipuleaza ca familia, ca element natural si fundamental al societatii, are dreptul la ocrotire din partea societati si a statului. Articolul 26 proclama dreptul oricarei persoane la educatie. Educatia trebuie sa fie gratuita, cel putin оn ce priveste оnvatamвntul elementar si de baza. Оnvatamвntul elementar este obligatoriu. Educatia trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si оntarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale. O alta realizare оn domeniu este marcata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice [I, 37, p. 75] si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptate de Adunarea Generala a ONU оn decembrie 1966 [I, 38, p. 69]. Pactele recunosc si definesc оn mod detaliat drepturile prevazute de DUDO si proclama unele drepturi aditionale. Fiecare pact prevede existenta unui mecanism prin care sa supravegheze aplicarea оntocmai a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului оnscrise оn aceste documente si obligatorii pentru statele semnatare. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale include оn primul rвnd dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la remuneratie egala pentru munca egala, dreptul la conditii de munca sigure si sanatoase, dreptul la greva, la securitate sociala, dreptul la 11

protectia si asistenta sociala. Pactul afirma ca fiecare om se bucura de un standard de viata 39 adecvat, care include: hrana, оmbracaminte si locuinta. Statele parti trebuie sa asigure libertatea si obligativitatea оnvatamвntului primar si accesul tuturor la оnvatamвntul secundar si superior. Un rol major este acordat protectiei familiei, mamei si copilului. Articolul 10 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale stipuleaza ca o ocrotire si o asistenta cвt mai larga trebuie acordata familiei, elementului natural si fundamental al societatii, оn special pentru оntemeierea sa si оn rastimpul cвt are responsabilitatea оntretinerii si educarii copiilor care sunt оn sarcina sa. O ocrotire speciala este oferita mamelor, оntr-o perioada de timp rezonabila, оnainte si dupa nasterea copilului. Mamele salariate trebuie sa beneficieze оn decursul acestei perioade de un concediu platit sau de un concediu completat cu alocatii de securitate sociala adecvata. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate оn favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatie sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti оmpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata оn primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vвrsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege [I, 38]. Pactul recunoaste dreptul pe care оl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge. Оn vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept, statele parti sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura: - scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului; - оmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale; - profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta оmpotriva acestor maladii; - crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical оn caz de boala. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice cuprinde o lista ampla de drepturi ale omului care, fara a sugera o ierarhie a lor, ar trebui definite, оn mod firesc, оncepвnd cu dreptul la viata, la libertatea fizica si la integritatea persoanei; оn strвnsa legatura cu acestea fiind interzicerea sclavajului, muncii fortate, torturii si tratamentelor crude, inumane sau degradante. Aceste drepturi reprezinta, fara оndoiala, o preconditie pentru exercitarea tuturor 12

iar оn cazul desfacerii casatoriei. prezumtia de nevinovatie. fara nici o discriminare оntemeiata pe rasa. tinвnd cont ca femeia-mama si copilul sunt subiecti ce necesita o atitudine deosebita. Principiile Declaratiei universale a drepturilor omului au fost. un al doilea Protocol aditional facultativ a fost adaugat la Pact оn 1989. Оn acest sens. Conventia оmpotriva torturii si altor pedepse ori tratamente crude. La ele se adauga prevederi speciale legate de pedeapsa cu moartea. dezvoltate si оn alte acte internationale. de asemenea. limba. prin care se interzice pedeapsa cu moartea si statele parti se angajeaza sa o aboleasca. un rol esential оn protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale оl au: Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (adoptata оn 1965. se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara. a societatii si a statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor. inumane sau degradante etc. intrata оn vigoare оn 1987). Orice copil trebuie sa fie оnregistrat dupa nastere si sa aiba un nume. culoare. sex. Reiesind din faptul ca familia este elementul natural si fundamental al societatii. sociale si culturale prevede: “Orice copil. care. dar mai mult. articolul 24 al Pactului international cu privire la drepturile economice. dreptul ca litigiul sa fie examinat echitabil si public de catre un tribunal competent si impartial. reguli privitoare la tratamentul persoanelor care ispasesc o pedeapsa privativa de libertate. neretroactivitatea legii. 38]. Numeroase prevederi ale acestui Pact sunt menite sa asigure protectia de exercitiul abuziv al puterii publice prin existenta garantiilor judiciare: egalitatea indivizilor оn fata oricarui tribunal si instanta. are dreptul din partea familiei sale. Pactul consacra: „O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub vвrsta de 18 ani si nu poate fi executata оmpotriva unor femei gravide”. origine nationala sau sociala. 40 Оn acelasi spirit. unor pedepse sau tratamente crude. religie. O alta prevedere din domeniu este ca tinerii aflati оn preventie vor fi separati de adulti si se va hotarо оn legatura cu cazul lor cвt mai repede cu putinta. Dintre acestea. dreptul de a nu fi supus torturii. Orice copil are dreptul de a dobвndi o cetatenie” [I. intrata оn vigoare оn 1981). Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii (adoptata оn 1979. se consacra ca ea are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului.celorlalte drepturi ale omului. prezenta aparatorului. avere sau nastere. intrata оn vigoare оn 1969). Conventia asupra drepturilor copilului (adoptata 13 . inumane sau degradante (adoptata оn 1984. iar procedura aplicabila tinerilor va tine seama de vвrsta lor si de interesul reeducarii lor. considerвndu-se insuficiente.

detinute sau internate оn legatura cu conflictul armat. religioase sau de alta natura. si la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvate оn aceasta perioada. mintale sau morale [I. dependenti de acestea. dreptul copilului la nume si la nationalitate. dreptul copilului la o dezvoltare armonioasa a personalitatii sale. acordata prin lege. 45. Pactele internationale se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. pe plan fizic. 14 . adoptata de ONU la 20 noiembrie 1959. Declaratia proclama urmatoarele principii: fiecare copil trebuie sa beneficieze de o protectie sociala. care sunt arestate. constrвngerii la prostitutie si a oricarei forme de atentat la pudoare. dreptul la protectie de oricare forma de cruzime si exploatare. De o protectie speciala beneficiaza mama si copilul оn dreptul international umanitar.necesitatea detinerii mamelor si copiilor оmpreuna . iar statele parti au obligatia sa adopte masuri pentru aplicarea lor. оn conditii de libertate si demnitate. p. asigurвnd prioritate intereselor copilului. Protocolul aditional nr. Astfel. timp liber si оngrijire medicala. moral. Declaratia stipuleaza: copilul nu va fi angajat оn munca оnaintea unei vвrste minime corespunzatoare. de natura sa-i asigure o dezvoltare sanatoasa. Drepturile enuntate оn Declaratie trebuie garantate tuturor copiilor. spiritual si social. dreptul copiilor cu handicap la tratament. .femeile vor fi protejate оn special оmpotriva violului. Documentele internationale mentionate acorda un loc important protectiei familiei. 11].1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale [I. inclusiv la hrana. dreptul la protectia оmpotriva discriminarii rasiale. unde оn categoria persoanelor foarte vulnerabile оn caz de conflict armat femeile si copiii detin un loc prioritar [I. intrata оn vigoare оn 1990).570] consacra reguli speciale pentru tratamentul femeilor aflate оn puterea inamicului sau pe un teritoriu ocupat si anume: . оnainte si dupa nastere. . educatie si оngrijire necesara starii lor. dreptul copilului la securitate sociala. mamei si copilului. 41 Оn domeniul protectiei drepturilor copilului un rol decisiv оl ocupa Declaratia drepturilor copilului. sau care ar dauna dezvoltarii sale fizice.оn 1989.cu prioritate absoluta vor fi examinate cazurile femeilor оnsarcinate si mamelor cu copii mici. 13]. fara nici o discriminare. locuinta. el nu va fi оn nici un caz determinat sau nevoit sa se angajeze оn orice ocupatie sau serviciu care i-ar prejudicia sanatatea ori educatia. intelectual. dreptul la оnvatamвntul elementar liber si obligatoriu.

1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale din 1977 [I. 46.copiii trebuie sa fie obiectul unui respect special si trebuie sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. li se vor acorda оngrijiri si ajutor daca au nevoie. sub protectia normelor de drept international umanitar nimeresc si copiii care participa la actiuni militare. p. tinвnd cont de vвrsta lor sau de orice alt motiv.оn cazurile оn care partile la conflictul armat оnroleaza copii sub 15 ani care devin prizonieri de razboi.. vor fi exonerate de pedeapsa cu moartea pentru o infractiune comisa оn legatura cu conflictul armat. stabilind urmatoarele principii de tratament: . .512] contine multiple prevederi cu privire la protectia copiilor. p. Оn documentul respectiv nu оntвlnim. p.copiii sub 15 ani sub nici o forma nu vor fi implicati оn ostilitatile militare sau sa fie recrutati.femeile оnsarcinate sau mamele cu copii. Mai mult decвt atвt. fixвnd оn art. оnsa. Partile la conflict trebuie sa le acorde оngrijire si ajutorul de care au nevoie. Dreptul international umanitar prevede o protectie generala a copiilor оn calitate de persoane care nu participa la actiuni militare si o protectie speciala a acestora datorita vulnerabilitatii deosebite a lor. O astfel de condamnare la moarte nu va fi executata [I. acestia vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata.97]. 21.. tinвnd seama de vвrsta lor sau de orice alt motiv”.copiii vor trebui sa beneficieze de un regim special si sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. astfel fiind expres expus principiul protejarii deosebite a copiilor оn timpul diferendelor militare internationale. sau оnrolati оn fortele armate. Protocolul acorda protectiei copiilor un caracter complex. . 77: „. 49. fapt ce 42 dovedeste percepea necesitatii protejarii speciale a copiilor оn timpul diferendelor militare оnca la 1949. Protocolul aditional nr. ce depind de ele. 15 .. Conventia de la Geneva cu privire la protectia persoanelor civile pe timp de razboi din 12 august 1949 [I. un principiu expres care s-ar referi la protectia specifica a copiilor.570] completeaza aceasta lacuna.

ar fi incompleta fara indicarea prevederilor оn privinta obligativitatii urmaririi sortii persoanelor protejate si a prevederilor care permit membrilor familiilor sa afle situatia acestora.se vor lua masuri pentru evacuarea temporara a copiilor din zona оn care au loc lupte. si оn special: . 1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare umanitare.. de care au nevoie. 78 al aceluiasi Protocol atrage atentia asupra evacuarii temporare a copiilor оn caz de necesitate legata de lecuire sau de acordare a ajutorului medical. Оn fine. 2 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international din 1977 [I. .se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea familiilor separate temporar. . prevazute de dreptul international umanitar pentru mentinerea legaturii dintre copii si familiile acestora.daca este posibil. Enumerarea tuturor masurilor.educatie. Conform Protocolului aditional nr.daca copiii sunt arestati. puterea ocupanta va asigura оntretinerea si educatia copiilor orfani sau despartiti de parintii lor din cauza razboiului . Adunarea Generala a оntarit sistemul promovarii si implementarii drepturilor 16 . Daca institutiile locale nu vor fi potrivite оn acest scop. limba si religia lor. va lua toate masurile necesare pentru 43 usurarea identificarii si оnregistrarea filiatiei lor. art. . vor fi pusi sub paza оn localuri separate de adulti. detinuti sau internati оn legatura cu conflictul armat. Lauzele si copiii sub 15 ani vor primi hrana suplimentara proportional cu nevoile lor fiziologice. Puterea ocupanta va asigura. se va acorda prioritate copiilor.647] contine stipulari similare ce prevad ca tuturor copiilor li se va acorda оngrijirea si ajutorarea. buna functionare a stabilimentelor consacrate оngrijirii si educatiei copiilor. cu exceptia cazului оn care copiii sunt cazati ca unitati familiale. . оn lipsa acestora. Оn 1993. cu persoane de nationalitatea. p. 47. inclusiv educatia religioasa si morala.copiilor care au savвrsit o infractiune оn legatura cu conflictul armat si sunt condamnati la moarte nu li se aplica pedeapsa daca nu aveau 18 ani оn momentul comiterii infractiunii. a persoanelor care оi au оn оngrijire. Protocolul aditional nr.оn lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea sa-1 оngrijeasca . cu concursul autoritatilor nationale si locale. conform dorintei parintilor sau. lauzelor si mamelor care alapteaza.copiii sub vвrsta de 15 ani nu se vor recruta оn fortele armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati.

omului prin crearea postului de Оnalt Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului, mandatat sa coordoneze toate programele Natiunilor Unite оn materia drepturilor omului si sa le оmbunatateasca eficienta. Pentru asigurarea unei protectii efective a drepturilor omului este esential ca statele sa asigure punerea оn aplicare a angajamentelor asumate prin tratate si conventii. Оn acest context, pentru urmarirea aplicarii conventiilor ONU оn sfera drepturilor omului, s-au stabilit mecanisme si proceduri distincte, constituite оn baza dispozitiilor conventiilor respective. Оn 1997, оn cadrul unui amplu proces de reorganizare si оmbunatatire a eficientei ONU, Оnaltul Comisar pentru drepturile omului si Centrul pentru drepturile omului au fuzionat оntr-o singura structura, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului. Оn cadrul mandatului largit, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite sprijina activitatea Comisiei pentru drepturile omului оn problemele promovarii drepturilor femeilor si copiilor, combaterii discriminarii rasiale, protectiei grupurilor vulnerabile si ale minoritatilor. Prin tratate au fost create sase comitete specializate – mecanisme conventionale pentru monitorizarea actiunilor statelor parti оn directia implementarii prevederilor documentelor internationale оn materia drepturilor omului: 1. Comitetul pentru drepturile omului monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Comitetul examineaza plвngerile persoanelor fizice cu privire la оncalcarea drepturilor civile si politice; 44 2. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; 3. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale monitorizeaza implementarea Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala; 4. Comitetul pentru eliminarea discriminarii оmpotriva femeii monitorizeaza implementarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii; 5. Comitetul оmpotriva torturii monitorizeaza Conventia оmpotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; 6. Comitetul pentru drepturile copilului monitorizeaza, оncepвnd cu anul 1991, implementarea Conventiei asupra drepturilor copilului. Scopul principal al acestor structuri internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica punerea оn drepturile оncalcate si repararea prejudiciilor suferite de victime. 17

Din punct de vedere geografic, protectia internationala a drepturilor omului evolueaza оn doua dimensiuni – cea universala, despre care am mentionat mai sus, si оn dimensiune regionala, despre care credem ca este necesar sa relatam. Pвna оn prezent sunt cunoscute trei sisteme regionale de protectie a drepturilor omului: european, american si african. Sistemul european de aparare a drepturilor omului a fost creat de Consiliul Europei, organism ce grupeaza оn prezent majoritatea statelor Europei, care accepta principiile statului de drept si principiul оn virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Principalul document оn acest domeniu este Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Elaborata de Consiliul Europei, Conventia europeana a fost semnata la Roma, la 4 noiembrie, 1950, de statele participante si a intrat оn vigoare la 3 septembrie 1953. Conventia constituie garantia colectiva pe plan european a principiilor enuntate оn Declaratia universala a drepturilor omului. Ea nu se limiteaza la enumerarea acestor principii, potrivit actelor internationale cu caracter de universalitate, ci ofera protectia acestor drepturi, promovвnd masuri speciale оmpotriva оncalcarii lor. Conventia a creat un sistem de protectie a drepturilor omului, care s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel mai eficient dintre sistemele elaborate pвna оn prezent [I, 9, p.138]. Dreptul Conventiei este benefic оn primul rвnd persoanelor individuale, care sunt marii beneficiari ai acestui sistem. De asemenea el exercita o influenta pozitiva asupra drepturilor interne, impulsionвnd necesitatea pentru anumite reforme [III, 3, p. 20]. 45 Protocolul nr. 11 la Conventia europeana a drepturilor omului, intrat оn vigoare la 1 noiembrie 1998 [II, 57, p. 303], a instaurat o Curte unica permanenta care a оnlocuit vechiul mecanism: Comisia si Curtea Europeana. Scopul acestei reforme a fost de a mari eficacitatea mijloacelor de protectie, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al problemei drepturilor omului. Оn baza Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, statele parti оsi asuma obligatii concrete оn ceea ce priveste garantarea drepturilor prevazute prin adoptarea de legi interne si prin activitatea autoritatilor administrative si judecatoresti proprii. Оn anii urmatori Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului a fost completata cu mai multe protocoale aditionale dintre care am vrea sa mentionam Protocolul nr. 6, adoptat de Consiliul Europei la 28 aprilie 1983 [II, 57, p. 299], la Strasbourg, care cuprinde noua articole ce 18

se refera la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul nr. 7, adoptat de Consiliul Europei la 22 noiembrie 1984 [II, 57, p. 300], care cuprinde zece articole оn care sunt dezvoltate drepturile strainilor, conditiile оn care ei pot fi expulzati, cererea oricarei persoane condamnate de un tribunal, examinarea declaratiei de nevinovatie; relatiile parintilor cu copiii lor, etc. Desi nu contine stipulari exprese privind copiii, Conventia a fost frecvent aplicata pentru protectia drepturilor acestora – оn legatura cu viata de familie, dreptul la educatie, protectia оmpotriva discriminarii si abuzului. Pe de alta parte, Conventia europeana a drepturilor omului este, оn multe privinte, „refractara” la drepturile copilului. Ea face referiri episodice la copii, de exemplu, оn legatura cu natura publica a procedurilor оn instantele pentru delincventii minori, dar nu reuseste sa fundamenteze conceptul de drepturi ale omului adaptate copiilor оn acel cadru specific copilariei, asa cum a fost dezvoltat mai tвrziu de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului [II, 8, p. 116]. Importanta sporita a conceptului de drepturi ale copilului si rolul major atribuit de comunitatea internationala Conventiei cu privire la drepturile copilului fac necesara o mai mare sensibilitate a Uniunii Europene оn acest domeniu. Doua dimensiuni necesita o atentie speciala: prima presupune explorarea potentialului de a lansa proiecte-pilot si alte initiative venite sa promoveze drepturile copilului оn interiorul Uniunii, a doua se refera la necesitatea aducerii tuturor actelor elaborate de Comisia Europeana a Drepturilor Omului оn conformitate cu cerintele Conventiei [II, 2, p.37]. Politicile europene actuale оn domeniul protectiei drepturilor copilului acopera un spectru larg de probleme si prioritati, care sunt reglementate, implementate si monitorizate de institutiile si organismele europene оn colaborare cu guvernele statelor membre si reprezentantii societatii civile. 46 Una dintre problemele majore care preocupa societatea europeana la ora actuala tine de violenta оmpotriva copilului, оn special sub forma exploatarii si abuzului sexual. Оn acest context am vrea sa mentionam Tratatul de la Amsterdam care оncurajeaza cooperarea interguvernamentala оn scopul rezolvarii problemelor legate de infractiunile transnationale оmpotriva copiilor; programul „Stop”, destinat curmarii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor; programul „Daphne”, care, оn colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, intentioneaza sa puna capat violentei оmpotriva copilului, tinerilor si femeii. Alta problema tine de interzicerea violentei asupra copilului оn familie si оn scoli. Am vrea sa remarcam оn acest sens ca un sir de state europene – Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, 19

beneficii pentru noii casatoriti si alte mijloace adecvate. Norvegia. Оn vederea protectiei drepturilor omului оn sistemul european. Statele trebuie sa asigure ca angajarea оn munca nu-i va lipsi pe tineri de beneficiul deplin al educatiei. moralei si educatiei si. оnainte si dupa nastere. Vizavi de protectia copilului. 20 . dure si daunatoare sanatatii. iar Comisia Europeana a initiat un program referitor la stoparea violentei оn toate institutiile extrafamiliale [IV. 3.Croatia. Carta se refera la acordarea unei protectii speciale mamei.70]. mai ales de formare profesionala. asistenta speciala si asigurarea educatiei primare si secundare celor lipsiti de sprijinul familiei. protectia lor оmpotriva neglijentei. 18 ani pentru munci considerate periculoase sau daunatoare sanatatii. la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvata оn aceasta perioada. Letonia. sa le acorde si alte facilitati privind concediul anual platit si protectie speciala fata de pericolele fizice si morale la care sunt expusi оn cвmpul muncii. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale etc [I. Obiectul unor proiecte specializate ale Uniunii Europene оl constituie problemele marginalizarii si excluderii sociale. Conventia europeana de securitate sociala. acordarea de locuinte. Carta europeana cere statelor sa ia masuri pentru a asigura copiilor si tinerilor оngrijirea. aranjamente fiscale. protectia. la acordarea de timp liber pentru hranirea copilului. la interdictia de a desface contractul de munca al femeii оn aceasta perioada si de a angaja femeile оnsarcinate sau care au оn оngrijire copii mici la munci neadecvate. p. sa nu-i 47 angajeze оn munci de noapte. violentei sau exploatarii. 47]. pe lвnga Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost elaborate: Carta sociala europeana. Carta sociala europeana contine dispozitii cu privire la protectia economica. juridica si sociala a vietii de familie prin beneficii sociale. ale educatiei si protectiei mediului. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. respectiv. ale participarii copiilor la procesul de decizie. Cipru .au introdus оn legislatia nationala norme prohibitive privind pedeapsa corporala a copiilor. ale saraciei si discriminarii. Carta europeana se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor оn ceea ce priveste procesul muncii: vвrsta minima de angajare se stabileste la 15 ani. iar pentru cei sub 18 ani sa limiteze timpul de munca оn functie de nevoile lor de dezvoltare. nedaunatoare sanatatii. cu exceptia muncilor usoare. asistenta. periculoase. Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor contra umanitatii. educatia si formarea profesionala necesara prin crearea de institutii si servicii adecvate.

care prevede: ”Existenta umana оncepe din momentul conceperii оn matricea materna. s-au conturat doua puncte de vedere – unul care pleda pentru momentul conceptiei (de exemplu. 26. dar au intrat оn circuitul esentelor protejate pe plan international. Societatea internationala le-a transformat оntr-un imperativ al democratiei.12). De altfel. p. iar оn al doilea rвnd. al XX-lea. copilul nu este considerat o personalitate cu necesitate de autodeterminare . mai оntвi de toate. оntre acestea. chiar daca 21 . cu privire la art. Оn acest scop Comisia Natiunilor Unite pentru drepturile omului a creat оn 1979 un grup de lucru al carui nucleu era constituit din reprezentantii guvernelor statelor membre care urma sa elaboreze Conventia cu privire la drepturile copilului. 157]. sa recunoasca copilul ca fiinta umana deplina. o persoana poate avea anumite drepturi prenatale. Оn cadrul dezbaterilor referitoare la momentul оn care оncepe copilaria. 2 3 Drepturile copilului consfintite оn Conventia internationala cu privire la drepturile copilului Din cele mentionate anterior remarcam. Republica Argentina declara ca acest articol trebuie 48 inerent de interpretat considerвndu-se ca numim “copil” orice fiinta umana din momentul conceperii si pвna la vвrsta de 18 ani” (CDC/C/2/Rev. ramвnea necesitatea elaborarii unui document special care. precum si cu dreptul de a fi ascultat оn orice procedura judiciara sau administrativa care-l priveste. Drepturile omului au obtinut nu doar dimensiunile valorilor constitutionale. Procesul elaborarii Conventiei a оntвmpinat dificultati legate de consensul asupra unor probleme de fond. sa puna drepturile copilului sub protectia dreptului international si a Organizatiei Natiunilor Unite. dotata cu integritate si personalitate si cu capacitatea de a participa la viata sociala. definirea vвrstei minime a copilului. Originea: Codul civil argentinian. cвt si de Organizatia Natiunilor Unite (1959). Aceste drepturi sunt irevocabil dobвndite daca fiinta conceputa оn matricea materna este nascuta vie. considerвndu-le valori supreme.Оn concluzie am vrea sa accentuam ca drepturile omului au оncetat a mai fi obiect de preocupare si reglementare doar al statelor.5. Deci. fie prin intermediul unui reprezentant – fapt impus de o puternica miscare „de eliberare a copilului” din perioada anilor 60-70. fie direct.1 al Conventiei. salvgardate de omenire. ca si cum s-ar fi nascut deja. ele fiind centrate pe principiile protectiei si bunastarii copilului. Declaratii ale drepturilor copilului au fost adoptate atвt de Liga Natiunilor (1924). ca situatia copiilor a fost prezenta оn atentia comunitatii internationale оnca de la оnceputul sec. devenind o norma a culturii si standardului civilizatiei [IV. p.

La mai bine de 10 ani de la adoptarea Conventiei.33)) [I. p. 159]. p. 1 din Conventie. aceste doua pozitii tinвnd de permiterea sau de declararea ilegala a avortului. Paragraful 39). Consensul a fost realizat doar pe precizarea preluata din Declaratia din 1959. Organizatiile nonguvernamentale. Finalul a fost departe de a fi satisfacator. оnrolarea unor copii chiar sub aceasta vвrsta [I. (3) din Conventia asupra drepturilor copilului. Formularea care ar fi permis statelor sa rezolve aceasta problema conform standardelor proprii nu a fost admisa. de ocrotire speciala. pentru introducerea unei mentiuni care sa interzica participarea directa a copiilor la ostilitati pвna la 18 ani. art.5. 8. fara оnsa a cere оn mod expres interzicerea avortului. atвt оnainte. Articolul 3 din Protocol mentioneaza: „Statele parti vor ridica vвrsta minima pentru recrutarea voluntara a persoanelor оn 49 fortele lor armate nationale de la cea prevazuta оn articolul 38 alin. Aceasta prevedere a fost constant criticata de promotorii dreptului copilului si a fost caracterizata ca una dintre marile slabiciuni ale Conventiei. Оn formularea finala a articolului 1 din Conventie. 16. 70]. de fapt. Alte probleme de fond care au оntвmpinat dificultati serioase оn realizarea consensului au fost cea a libertatii religioase. оn 22 . La ultima оntвlnire delegatia Statelor Unite – aparent singura. p. p. De asemenea. traume fizice si psihologice. precum si cea referitoare la vвrsta minima a participarii copilului la conflictele armate. privare de posibilitatea continuarii studiilor. inclusiv de protectia juridica. de cele mai multe ori. vвrsta minima de participare a copilului la conflicte armate a fost modificata prin Protocolul aditional la Conventia asupra drepturilor copilului privitor la participarea copilului la conflicte armate. оn special оn tarile оn care copiii nu sunt оnregistrati la nastere. Folosirea copiilor оn calitate de combatanti de la aceasta vвrsta оnseamna. O astfel de protectie juridica poate include. nu sa facut nici o mentiune cu privire la vвrsta minima a copilului [II.recunoasterea lor se produce doar dupa ce ea este separata de organismul matern”(Argentina RI. cвt si dupa nastere. cel putin. mentinerea vвrstei de 15 ani permite. 38 coboara vвrsta de recrutare оn fortele armate nationale la 15 ani. tinвnd cont de principiile cuprinse оn acel articol si recunoscвnd ca. Оn contradictie cu definitia data copilului de art. precum si numeroasele guverne au luptat pentru a modifica vвrsta de 15 ani sau. p.3]. abuz sexual si tortura. 16. care prevedea ca copilul are nevoie de protectie. De multe ori copiii оsi pierd viata. cu celelalte prevederi si cu оntreg spiritul documentului. 69]. 14. iar altul pentru momentul nasterii (Marea Britanie declara ca “interpreteaza Conventia ca fiind aplicabila numai оn urma nasterii unui fat viu”(CDC/C/”/Rev. separare de mediul familial. totusi. dar sustinuta tacit de alti delegati – a refuzat categoric sa asigure o astfel de protectie copiilor оntre 15 si 18 ani [II.

Este de mentionat ca оn martie 2000 era deja ratificata de un numar de 191 de state membre ale ONU. persoanele sub vвrsta de 18 ani sunt susceptibile de protectie speciala” [I. Prin adoptarea acestui Protocol s-a dorit corectarea situatiei create de art. Nici un alt document оn materia drepturilor omului nu a beneficiat de o atоt de larga ratificare. Conventia ia оn considerare diferentele culturale. care monitorizeaza implementarea acestor drepturi. 42. ca o expresie de caritate. Este o situatie fara precedent оn domeniul drepturilor omului. Prin aprobarea Conventiei pentru drepturile copiilor. Totusi. Conventia asupra drepturilor copilului a fost adoptata оn unanimitate de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989. de la alte documente si conventii de referinta оn materie. Оn stabilirea principiilor si drepturilor fundamentale ale copilului. de favoare sau bunavointa fata de copii. Aceste drepturi includ obligatii si responsabilitati. fapt mentionat оn Raportul Secretarului General al Natiunilor Unite la summit-ul de la sfвrsitul mileniului.conformitate cu dispozitiile Conventiei. aplicabile tuturor copiilor lumii. economice si politice dintre state. Conventia reflecta domeniul drepturilor omului sub toate aspectele: civil. Conventia declara ca toti copiii au drepturi care apartin drepturilor omului si aceste drepturi nu trebuie percepute ca optionale. care era оn contradictie flagranta cu оntregul text si spirit al Conventiei. Conventia privind drepturile copiilor percepe “copilul” ca membru plenipotentiar al societatii. Pentru prima oara оntr-un document international referitor la copil a 23 . 621]. sociale. guvernele accepta оn mod public si se obliga sa contribuie. Conventia recunoaste statutul special al copilariei si afirma necesitatea protejarii ei prin elaborarea si adoptarea unui ansamblu de norme care sa reglementeze institutiile sociojuridice de asistenta si ocrotire a ei. Conventia asupra drepturilor copilului atinge standarde universale. consfintind dreptul acestora de a stabili mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. sa protejeze si sa оndeplineasca drepturile copiilor. p. p. pe fondul recunoasterii si proclamarii acestor standarde comune. Astfel. social si cultural. 38. 10. Conventia sustine evaluarea copilului ca cetatean. beneficiind оn prezent de o ratificata aproape universala [I. politic. economic. partener оn luarea deciziilor оn procesul vast de schimbare sociala. Conventia porneste de la Declaratia universala a drepturilor omului. Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiilor este un organ compus din 10 experti internationali independenti pentru drepturile copiilor. La ora actuala doar doua state nu au ratificat Conventia: Somalia si SUA. 671]. dupa cum este indicat оn articolele Conventiei. fara nici un fel de discriminare.

limba. culturale. Esenta acestui principiu оl constituie egalitatea sanselor baietilor si fetelor. a detentiei pe viata si a pedepsei capitale (art. Principiul nondiscriminarii este formulat оn art. 6 si 12. au fost stipulate o serie de inovatii referitoare la interesul superior al copilului (art. 3). originea nationala sau sociala.culoarea.Principiul primatului intereselor copilului. statele se obliga sa asigure drepturile prevazute оn Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor. 8). prevenirea abuzului de catre cei care au obligatia de a-i ocroti pe copii (art. formulate оn art. 19). nastere sau alt statut al copilului. sociale. a copiilor din grupe indigene sau minoritare. Articolul 1 din Conventia internationala cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala оntelege prin discriminare rasiala orice deosebire. opinie politica sau alte opinii. cвt si la dreptul copilului de a-si cunoaste drepturile. proprietatea. interzicerea torturii. p. tratamentul penal special al copilului (art. precum si оn orice alt domeniu [I. stipulвnd patru criterii ale tratamentului discriminator: rasa. . Оn baza lui. care are ca scop sau efect limitarea sau anularea recunoasterii. nasterea sau alt statut. sexul. folosintei sau exercitiului. Carta Natiunilor Unite mentioneaza expres principiul nondiscriminarii. 12). Pentru prima oara un document international prevede obligativitatea statului de a populariza informatiile referitoare atвt la drepturile copilului. Prezenta acestui principiu la nivel international este tot atвt de veche ca si preocuparea internationala pentru situatia copiilor. 2. a drepturilor si libertatilor fundamentale оn domeniul vietii economice. ascendenta origine nationala sau etnica. a copiilor refugiatilor. restrictie sau preferinta оntemeiata pe rasa. referirea la adoptie (art. culoare. avere. Declaratia universala a drepturilor omului extinde aceste criterii si mai adauga la cele patru . 24). 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului. fara nici o discriminare. sex. оn conditii de egalitate. culoare. indiferent de rasa. 21).14]. a copiilor cu handicap sau din grupurile sarace ale populatiei. limba si religia. 40). 11.Principiul nondiscriminarii.50 fost introdus dreptul la participare. 3. pastrarea identitatii (art. Asimilata unei Carte a drepturilor copilului. Declaratia drepturilor copilului din 1959 precizeaza: „Copilul se va bucura de o protectie speciala si i se vor oferi facilitati prin lege si prin alte mijloace menite sa-i asigure o dezvoltare 24 . religie. . 37). Conventia se sprijina pe patru principii fundamentale. etnica sau sociala. libertatea de expresie si opinie a copilului (art. excludere. parintilor sau tutorilor lor legali. origine nationala. sanatatea si accesul la asistenta medicala ( art. handicap.

ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost оncredintat оn mod legal. оntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. justifica sau clarifica – оn coordonare cu alte articole din Conventie – unele probleme specifice оn procesul aplicarii Conventiei.118].16 alin. de instantele judecatoresti.95]. p. p. interesele copilului vor prevala”. Principiul primatului intereselor copilului. p. оn conditiile libertatii si demnitatii. precum si оn situatiile care implica relatia dintre copil si organele de politie sau ale justitiei. оn art. Оn acest scop statele parti „se obliga sa asigure copilului protectia si оngrijirea necesara оn vederea asigurarii bunastarii sale. p. 623].fizica. Principiul interesului superior al copilului reprezinta mesajul fundamental al Conventiei cu privire la drepturile copilului. оn art. iar implementarea lui o obligatie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. 6. vor prevala”[I. 20 si 21 оn contextul reglementarii asistentei alternative prin adoptie. 8. autoritatile administrative sau de organele legislative.sprijina. 86]. Interesul superior al copilului mai este caracterizat drept „nucleul central. 8. 64] Declaratia Natiunilor Unite cu privire la plasament si adoptie din 1986 prevede оn art. d) din Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii. precum si centralitatea sa оn raport cu orice decizie privitoare la copil. 51 Acest principiu este prezent si оn art. Оn acest context. p. Acest principiu este stipulat expres оn art.3 alin. 14. ea reprezinta un reper оn elaborarea normelor de drept ale omului. 18 se face referire la responsabilitatea parintilor pentru cresterea si dezvoltarea copilului. principiul diriguitor” al оntregii Conventii [II. 19. (1) din Conventia cu privire la drepturile copilului: „Оn toate actiunile care privesc copiii. precum si un element care trebuie luat integral оn 25 . оn mod deosebit nevoile sale de afectiune si dreptul la securitate si grija continua. spirituala si sociala normale. 9 оn legatura cu separarea copilului de mediul familial. a fost expres consacrat оn Conventia cu privire la drepturile copilului: оn art. Acest principiu оndeplineste trei roluri majore: . interesul superior al copilului. si оn acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare” [I. mentala. care prevede ca „оn toate problemele referitoare la casatorie si relatiile de familie interesul superior al copilului va prevala оn toate situatiile” [I. Оn adoptarea legilor necesare realizarii acestui scop se va avea оn vedere interesul superior al copilului”[I. 5 ca „оn toate deciziile de plasament. tinвnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai. (1) lit.

p.contribuie la evaluarea legislatiei. Copiii sunt capabili sa-si formeze propriile puncte de vedere. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. -contribuie la conciliere оn rezolvarea conflictului dintre diferitele drepturi ori de cвte ori acestea iau nastere оn cadrul general al Conventiei. . iar politicile vizвnd dezvoltarea trebuie sa faca din om principalul participant si beneficiar al dezvoltarii”. interpretat оntr-un sens larg оn conformitate cu documentele internationale оn materie. 52 Prin intermediul principiului interesului superior al copilului se face posibila interpretarea unor prevederi din Conventie. precum si toate popoarele au dreptul sa participe. 1 din Declaratie defineste dezvoltarea „ca drept inalienabil al omului оn virtutea caruia orice fiinta omeneasca. spre exemplu vaccinarea. Оn urma asigurarii acestui drept. sociala. 12 alin.Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului. copilul va avea posibilitatea sa fie ascultat оn orice 26 . practicilor si politicilor referitoare la copil. ci si la dezvoltarea mintala. cognitiva. emotionala si socioculturala. Art. Оn asa fel. incluzвnd actiuni preventive. obiectivul fiind de a imprima un caracter dinamic dreptului la viata. Termenul „dezvoltare” confera si o dimensiune calitativa dreptului la viata. sa contribuie si sa se bucure de dezvoltarea economica. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. dar оn anumite limite. deoarece acest principiu trebuie sa fie aplicat оntr-un mod compatibil cu respectarea tuturor drepturilor reglementate de Conventia pentru drepturile copilului [II. care nu sunt оn mod expres reglementate printre obligatiile din Conventie.Dreptul la supravietuire si dezvoltare. . 37-38]. sa aiba propriile opinii оn toate problemele care-i privesc. referindu-se nu numai la aspectele fizice. . art. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. culturala si politica prin intermediul carora toate drepturile si libertatile fundamentale pot fi pe deplin realizate”.considerare оn procesul aplicarii altor drepturi. Acestor opinii trebuie sa li se acorde atentia cuvenita оn functie de vвrsta si capacitatea intelectuala a copilului. luвnd оn consideratie pericolele la care este supus copilul оn primii ani de viata. (1) din Conventie stipuleaza ca „statele parti vor garanta copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care оl priveste”. Оn Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare se afirma ca „omul este subiectul central al procesului de dezvoltare. Оn acest context. 2.

97]. deoarece ele reprezinta idei noi sau idei vechi prezentate оn forme noi si sugereaza faptul ca adultii si practicile existente trebuie sa fie schimbate [IV. alte proceduri de protectie si asigurare a copilului. colaboratori ai organelor de interne. care a pus accentul pe directivele date statelor cu privire la оntocmirea rapoartelor privind masurile de ordin general. psihologi. Unii autori motiveaza aceasta prin caracterul relativ recent atвt al conceptului de drepturi ale copilului. inclusiv cele cu caracter politic. cвt si оn cele dezvoltate. implicвnd mobilizarea resurselor. p. (2) din Conventie. 300]. inclusiv pe cele ale societatii civile [II. statele sunt obligate sa elaboreze legi pentru a proteja copilul pe piata muncii. Prevederile Conventiei referitoare la autonomia copilului sunt considerate ca fiind cele mai vulnerabile din acest tratat. securitatii sociale.. direct sau printr-un reprezentant ori printr-un organism competent.adoptarea masurilor antrenвnd la maximum resursele disponibile. 53 Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului necesita schimbari esentiale оn atitudini si mentalitati la toate natiunile. cвt si al institutiilor sociojuridice menite sa legitimeze statutul de personalitate al acestuia [IV. оn anul 1991. Оn ceea ce priveste resursele disponibile. 15. sociale si culturale . pediatri. a fost creat Comitetul pentru drepturile copilului. sociale si culturale ale copiilor „оn masura maxima a resurselor disponibile”. pentru a asigura educatia obligatorie.procedura judiciara si administrativa care-l atinge. Mai mult decвt atвt. notiunea nu trebuie vazuta оn sens static. 43 din Conventie. ci оntr-o perspectiva dinamica. asistenti sociali. Оn baza art. p. cвt si оn vederea crearii de 27 . a generat schimbari semnificative la nivelul politicilor nationale de alocare a resurselor atвt оn tarile subdezvoltate. Deci. inclusiv cele din cadrul cooperarii internationale. Angajamentul statelor parti de a promova drepturile economice. Оn acest context mentionam faptul ca drepturile copilului creeaza adultilor disconfort. masuri speciale оn domeniul sanatatii.1868]. Conventia acorda o atentie deosebita cooperarii internationale atвt ca un complement оn folosirea la maximum a resurselor disponibile. 10. p. prevazute оn art. Reglementarile Conventiei cu privire la autonomia copilului au avut de оnfruntat si rezistenta mentalitatilor traditionale referitoare la „puterea parinteasca” asupra copilului. iar оn ce priveste drepturile economice. pentru punerea оn aplicare a principiilor si prevederilor acesteia. 6 alin. 35. 4 оn coroborare cu dispozitiile art. administrative etc. Conventia reclama masuri legislative. Un rol important pentru aplicarea Conventiei vizeaza educatia si formarea personalului care lucreaza cu copiii: profesori.

care au 54 fost adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. Consideram o lacuna a Conventiei cu privire la drepturile copilului faptul ca ea nu specifica un sistem de comunicare si remitere a plвngerilor formulate de copii sau reprezentantii lor legali. produc sau difuzeaza sub orice forma materiale pornografice cu implicarea copiilor.proceduri constructive. (4). actiunile de baza оn favoarea copiilor au un caracter programatic. conform prevederilor art. reprezentantii guvernelor si ai Natiunilor Unite. de a-i folosi organele pentru transplantare. Al doilea Protocol la Conventie se refera la traficul. 44 alin. pornografia si traficul de copii оn scopuri sexuale si ca furnizori de organe interne. Оn conclizie putem sa mentionam ca. оn urma unor dezbateri fructuoase a fost adoptata Agenda de actiune оmpotriva a trei forme de exploatare a copiilor pe care le-am numit mai sus: prostitutia. este bazata pe conceptia drepturilor individuale ale copilului. 54/263 la 26 iunie 2000. el fiind rodul cooperarii active dintre organizatiile nonguvernamentale. daca ne referim la valorile protejate – copilul si drepturile sale. Comisia ONU pentru drepturile omului a aprobat doua protocoale aditionale la Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. Statele se angajeaza sa pedepseasca asemenea infractiuni comise pe teritoriul lor. desi Conventia cu privire la drepturile copilului. de a-l supune la munca fortata sau obtin ilegal consimtamвntul pentru adoptiunea copilului. Primul este Protocolul aditional la Conventia cu privire la drepturile copilului asupra participarii copiilor la conflictele armate. despre care am mentionat mai sus. vizвnd 28 . 41. Daca exista dovezi ca drepturile copilului sunt grav оncalcate. „informatii suplimentare cu privire la aplicarea Conventiei”. Raspunzвnd unor preocupari actuale. p. prostituarea si implicarea copiilor оn industria pornografica. precum si pe nave оnmatriculate de ele si sa considere aceste fapte incluse оn tratate de extradare semnate cu alte state [I. Comitetul poate solicita. care sa fie folosite ca baza pentru asistenta tehnica si cooperarea internationala оn promovarea protectiei drepturilor copilului. desfasurat la Stockholm оn 1996. ca si celelalte documente privind drepturile omului. Un rol important оn adoptarea acestui Protocol la avut оn special Primul Congres Mondial оmpotriva exploatarii sexuale si comerciale a copiilor. solutia propusa fiind prea putin suficienta.673]. Оn cadrul acestui Congres. Protocolul prevede obligatia statelor de a introduce оn legislatia nationala penala si de a aplica sanctiuni penale celor care furnizeaza sau accepta un copil cu scopul de a-l exploata sexual.

оn special. Conform opiniei Giovannei Barberis. p. Gh. deci principalul scop al unei Constitutii rezida оn garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele.239]. Pornind de la faptul ca Constitutia Republicii Moldova proclama ca demnitatea omului. la constatarea ca statul nu e donator de drepturi si libertati 29 . riscurile sporite pentru sanatatea tinerilor si raspвndirea modelelor de comportament negativ оn rвndul tinerilor au un impact asupra tuturor copiilor. drepturile si libertatile lui. reprezentantul UNICEF оn Republica Moldova. 4]. 18. 2. ele urmeaza sa fie privite ca un act de nastere a unei viziuni ce ne obliga la multe si. trebuie sa recunoastem ca оn ultimul timp оn Republica Moldova оn domeniul drepturilor copiilor s-au produs evolutii relevante. 4. I.1 alin.3]. Protectia mamei si copilului оn actualul context sociopolitic al Republicii Moldova Pornind de la studiile expuse оn compartimentele anterioare si luвnd оn considerare afirmatiile facute оn literatura de specialitate. 33.dezvoltarea de ansamblu si fiind mai putin inspirate de drepturile individuale. libertatile si оndatoririle fundamentale”. Declinul general al calitatii serviciilor de educatie si sanatate. Curs elementar de drept constitutional [II. Costachi. Legiuitorul nostru constitutional a recunoscut importanta majora a problematicii drepturilor omului prin оnsusi faptul ca i-a consacrat un оntreg titlu – Titlul II al Legii Supreme „Drepturile. I. оn care sunt enumerate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. libera dezvoltare a personalitatii umane. Aceste prevederi constitutionale nu trebuie privite doar ca o constatare solemna si oficiala a drepturilor si libertatilor umane. p. оn primul rвnd. 4.88]. 26. Totodata este un adevar incontestabil faptul ca оn conditiile crizei cu care se confrunta republica. оn Republica Moldova se contureaza clar 55 tendinta de a crea acele mecanisme si pвrghii de implementare a unui sistem national de promovare si respectare a drepturilor omului. o institutie constitutional-juridica specifica oricarui stat de drept. copiii sufera cel mai mult. 3) [I. p. dar si la cei din familiile relativ asigurate material.135]. intensificarea violentei si a instabilitatii generale. p. este evident ca piatra de temelie a constitutionalismului o formeaza conceptia drepturilor omului. pe instrumente juridice internationale. Deoarece drepturile omului reprezinta un imperativ moral si politic. Guceac. Guceac. Guceac. printre care: I. indiferent de situatia lor sociala” [III. Evolutia constitutionalismului si a organizarii de stat оn Republica Moldova [II. care se bazeaza. formвnd оn ansamblul lor un tot unitar. 34. p. Fenomenul constitutionalismului оn evolutia Republicii Moldova spre statul de drept [II. oportunitatile limitate pentru dezvoltare si recreare. acest adevar „se refera nu doar la copiii din familiile vulnerabile din punct de vedere social. dreptatea reprezinta valori supreme si sunt garantate (art.

copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. iar оn scopul implementarii Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si realizarii Legii cu privire la drepturile copilului pe lвnga Guvernul Republicii Moldova a fost instituit Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului [I. Un mecanism important de garantare si protectie a drepturilor omului оn Republica Moldova este institutia specializata a avocatilor parlamentari si Centrul pentru Drepturile Omului 56 . Sarcinile Consiliului sunt: asigurarea respectarii integrale оn Republica Moldova a Conventiei cu privire la drepturile copilului. contribuie activ la focalizarea atentiei statului asupra problemelor legate de crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor si libertatilor cetatenilor garantate prin Constitutie si alte legi interne si internationale. Оn baza legislatiei оn vigoare s-a format un mecanism de aparare a drepturilor si libertatilor omului.personalitatii. Оn acest sens s-au exprimat si 87 % din respondenti оn cadrul sondajului sociologic [Anexa 1]. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala. dupa parerea noastra. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. ci ocrotitor al lor. consolidarea coeziunii sociale оn domeniul protectiei drepturilor copiilor [I. оn frunte cu avocatii parlamentari. Astfel. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul guvernamental. оn special a mamei si copilului. 21]. economica. 1349 – XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari [I. ar fi binevenita. stipuleaza оn articolul 50 din Constitutie ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. elaborarea politicii guvernamentale vizвnd realizarea drepturilor copiilor la nivel national. de regula. moralitatea sau care le-ar pune оn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. folosirea lor оn activitati care le-ar dauna sanatatea.institutie nationala independenta pentru apararea si promovarea drepturilor omului. chemat sa contribuie la elaborarea si realizarea politicii de promovare a interesului major al copilului оn societate. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. Toti copiii. 21]. 25]. creata prin Legea nr. culturala si sportiva a tarii. Оn ce priveste protectia drepturilor mamei si a copilului. Reiesind din faptul ca. оnfiintarea functiei de avocat al mamei si copilului ca garant al acestor drepturi оn cadrul institutiei mentionate. оn cadrul Parlamentului Republicii Moldova activeaza Comisia permanenta pentru drepturile omului si minoritatile nationale. Centrul pentru drepturile omului din Moldova. Legiuitorul Republicii Moldova. constientizвnd importanta majora a problematicii asigurarii drepturilor mamei si copilului. Exploatarea minorilor. copiii sunt 30 .

prin masuri economice si prin alte masuri. Familia. Ministerul Sanatatii. cazurile despre decaderea din drepturile parintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor. care prevede ca statul faciliteaza. cum ar fi educatia. fiecare avвnd drept obiective anumite aspecte. Оn acest context. Toate preocuparile privind оntretinerea. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii. mamei si copilului este lasata оn sarcina mai multor ministere si departamente. Un alt mecanism de aparare a drepturilor omului este sistemul judiciar. autoadministratia locala. organizatiile nonguvernamentale locale si altele.educati оn familii. Protectia drepturilor familiei. prevede si ea dreptul familiei la ocrotire din partea societatii si a statului. Ministerul Afacerilor Interne. mamei si a copilului rezulta si din art. cum ar fi institutiile guvernamentale. Consiliul National 57 pentru Protectia Drepturilor Copilului. Casa Nationala de Asigurari Sociale. 49 din Constitutia Republicii Moldova. Statul ocroteste maternitatea. Acest obiectiv este pus оn sarcina mai multor organe. instantele judecatoresti solutioneaza: cazurile referitoare la stabilirea paternitatii sau maternitatii. divizarea stricta a responsabilitatii оn domeniul protectiei copilului. la protectie sociala din partea statului. copiii si tinerii. iar familia. este elementul natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. оn art. Constitutia Republicii Moldova. La nivel guvernamental protectia sociala a familiei. stimulвnd dezvoltarea institutiilor necesare. inclusiv adoptarea deciziei privind luarea cu forta a copiilor pвna la solutionarea cazului оn fond. cвnd se constata ca acestia au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa. Spre regret. precum si luarea hotarвrii cu privire la оncetarea adoptiei. sanatatea. 48. solutionarea cazurilor despre adoptia copiilor. protectia sociala. mamei si familiei оntre diferite organizatii publice si lipsa de cooperare dintre ele au drept rezultat imposibilitatea de a privi problema оn ansamblu. conform DUDO. conform Constitutiei. Pornind de la prevederea constitutionala ca justitia se оnfaptuieste оn numele legii numai de catre instantele judecatoresti (art. instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. 31 . Ministerul Educatiei. nici puterea legislativa. formarea familiei si оndeplinirea obligatiilor ce оi revin. organizatiile internationale. nici cea executiva nu poate influenta deciziile lor. mama si copilul оn Republica Moldova au dreptul. 114 din Constitutie). Principalele institutii guvernamentale din acest domeniu sunt: Ministerul Muncii. acestea sunt chemate sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale mamei si copilului. cazurile despre оncasarea pensiei pentru оntretinerea copiilor si altor membri ai familiei. Instantele judecatoresti sunt independente de Guvern si de Parlament.

sanatatii.. nu au o pregatire speciala suficienta pentru a rezolva problemele legate de particularitatile de vвrsta si de motivatia comportamentului antisocial al minorilor delincventi. ceea ce ni se pare inadmisibil. parintii si persoanele care оi оnlocuiesc. Conform instructiunii. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. Оn conformitate cu prevederile Legii Republici Moldova cu privire la politie. Nu este la nivel si reprezentarea minorilor оn ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor lor legitime. a carui activitate este reglementata de Instructiunea Inspectoratului de Sector al Politiei [I. precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor. acestea fiind examinate de judecatorii desemnati de presedintele judecatoriei si care. p. de regula. libertatilor. 23]. intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime. O problema majora ce tine de sistemul judiciar оn Moldova este lipsa unor judecatorii specializate pe cazurile minorilor. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. iar despre оncalcarile si comportamentul antisocial al minorilor comunica Comisiei pentru minori [I. 10. оndeosebi copilului. mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice 58 sunt sarcinile primordiale ale politiei . prin decizii interlocutorii.150]. inspectorul de sector ia masuri de scoatere a infractorilor minori de sub influenta persoanelor cu comportament antisocial. procedura durвnd de la cвteva luni pвna la 2-3 ani. supravegheaza comportamentul parintilor sau al persoanelor care оi оnlocuiesc si care influenteaza negativ asupra minorilor. inclusiv оn profilaxia antrenarii minorilor si instigarii lor la fapte ilicite оi revine inspectoratului de sector al politiei. Despre faptele infractionale оn privinta copiilor. acorda ajutor inspectorului de sector pentru minori оn desfasurarea activitatii profilactice printre adolescentii reveniti din locurile de detentie. ia masuri fata de cei ce consuma bauturi alcoolice . onorii. Cazurile minorilor sunt examinate alaturi de celelalte cazuri penale. nu-si respecta obligatiile оn ce 32 .Оn cadrul judecarii cauzelor. Оn Instructiune se prevede un comportament special de activitate cu infractorii minori. instanta judecatoreasca anunta procurorul. drepturilor. apararea vietii. Un rol considerabil оn protectia drepturilor mamei si copilului. instantele judecatoresti. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. Pentru tara noastra. efectueaza supravegherea minorilor оn familie. оn acest sens fiind necesara existenta unor avocati specializati оn procesele cu minorii. la locul de studii etc. stupefiante si substante psihotrope.unicul organ capabil sa asigure asistenta imediata membrilor familiei. atentioneaza organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor.

sa curme infractiunile si cazurile de оncalcare a ordinii publice. De asemenea. Ei sunt chemati sa оntreprinda masuri privind reоncadrarea copiilor vagabonzi оn familiile native. iar оn limita posibilitatilor – si inspectoratului pentru minori. acesta este condus la organul de politie teritorial. betie. inspectoratul pentru minori ale organelor de interne. efectuate de minor оn strazi si alte locuri publice. оn Republica Moldova activeaza o serie de subdiviziuni din sistemul MAI. sa descopere persoanele care atrag minorii оn activitatea criminala. 36]. care au menirea speciala sa desfasoare o activitate de reabilitare si criminologico-preventiva printre minori: centrele de triere ale minorilor. Daca este imposibila stabilirea identitatii copilului. minorul este internat оn Centrul Republican de Triere a Minorilor. cu deschiderea fisei profilactice. sa descopere grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii. cersit. el este trimis la expertiza medico-judiciara. parintii sau persoanele care оi оnlocuiesc. sa previna si sa nu admita parasirea familiei de catre copii. explicвnd urmarile ce pot surveni оn urma ignorarii obligatiilor parintesti [I. parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori. a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins vвrsta stabilita de lege. Оn aceasta institutie minorii sunt internati pentru o perioada de pвna la 30 de zile. iar оn cazuri speciale. sa predea inspectoratului pentru minori. Inspectoratele pentru minori ale organelor afacerilor interne iau la evidenta. pвna la 60 de zile. jocuri de noroc si alte actiuni antisociale si sa raporteze ofiterului de serviciu.priveste educatia lor [I. 59 Echipele de patrula si santinela sunt obligate. unde este оnregistrat si unde se iau masuri pentru identificarea parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. alte institutii despre locul aflarii lui. оn baza deciziei careia copilul este transmis spre оngrijire la o institutie rezidentiala. parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. si sa raporteze ofiterului de serviciu. precum si locurile lor de concentrare. Dupa identificarea copilului. unde duc convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de educarea si instruirea copiilor. 23]. centrul informeaza subdiviziunea de politie teritoriala. 33 . unde li se acorda ajutor de urgenta si de protectie. Dupa retinerea minorului vagabond. sa nu admita realizarea bauturilor alcoolice. Оn cazul cвnd depistarea acestora este imposibila. оn conformitate cu Statutul serviciului de santinela al politiei. Оn acest centru copiii sunt оntretinuti оn regim оnchis si supravegheati permanent de lucratori ai politiei. narcomanie. De obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei tine si profilaxia vagabondajului printre minori. Lucratorii de politie viziteaza parintii luati la evidenta nu mai rar de o data pe luna la domiciliu. prostitutie.

оnsa. nici оn perioada detentiei preventive. 12 din Codul cu privire la contraventiile administrative. 31 din Codul cu privire la contraventiile administrative stipuleaza: „Arestul administrativ nu poate fi aplicat fata de femeile gravide. rataciti.]. art. Desi lor le-au fost acordate dormitoare separate. pвna оn momentul comiterii contraventiei administrative. de catre o femeie gravida sau de catre o femeie. unde la momentul actual sunt detinute si minore. care au copii оn vвrsta de pвna la 12 ani. Persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani urmeaza a fi trase la 34 . detentia lor separata este imposibila. оn stare de ebrietate si sub actiunea stupefiantelor etc. 8. Deoarece mama si copilul sunt subiecte de drept ce necesita ocrotire si atitudine speciale. psihic si sexual fata de minori. 33). cвt si din cauza ca оn asa mod minorii trec printr-o adevarata „scoala” a infractorilor. principiul separarii minorilor de adulti nu este respectat.. nu trebuie neglijat faptul ca оn asemenea conditii apar premise pentru abuzul fizic. se aplica masurile prevazute de Regulamentul comisiilor pentru minori aprobat de prezidiul Parlamentului. care are copil оn vвrsta de pвna la un an. 72 alin. Astfel. Оn pofida faptului ca оn legislatia nationala este stipulat ca persoanele care nu au atins vвrsta de 18 ani executa pedeapsa cu оnchisoarea оn penitenciare pentru minori (art. fata de persoanele care n-au atins vвrsta de 18 ani. p. la raspundere administrativa nu pot fi trase persoane care. legiuitorul nostru a оncercat sa reglamenteze оn legislatia administrativa si cea penala prevederi de atitudine speciala fata de aceste categorii de cetateni. Mentionam ca izolatorul de ancheta preventiva din Chisinau include si un centru de detentie provizorie pentru minori. din cauza situatiei materiale precare a institutiei. Fata de persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani.. nici оn timpul ispasirii pedepsei. care au comis contraventii administrative. Pe lвnga influenta nociva manifestata de delincventii maturi asupra celor minori. fata de invalizii de grupele оntвi si a doua. cea ce constituie o оncalcare grava a drepturilor copilului. 5 Codul penal) [I. Acest fapt este extrem de alarmant atвt din motivul unor оncalcari grave ale drepturilor minorilor delincventi. fata de femeile. 60 Potrivit art.24.iar оn caz de necesitate – unitatii de serviciu a organului afacerilor interne – copiii si minorii vagabonzi. Principiul separarii minorilor delincventi de delincventii adulti se оncalca si la colonia penitenciara pentru femei de la Rusca. оn realitate ele nu sunt izolate de detinutele adulte.”. se considera circumstante ce atenueaza raspunderea (art. Comiterea contraventiei de catre un minor. nu au atins vвrsta de 16 ani.

aparitia preadolescentilor оn vвrsta de pвna la 16 ani оn locurile publice. оncalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera. femeilor gravide. 21 Cod penal) [I. folosire sau aplicare a armelor individuale. оncalcarea termenelor de оnregistrare a armelor individuale. оncalcarea regulilor de detinere. . (4) Cod penal) [I. calomnie.].22. p. 51]. precum si consumarea de catre ei a bauturilor spirtoase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc (art. cazurile referitoare la persoanele mentionate pot fi transmise spre examinare comisiilor pentru minori de sector. 167). 67 alin. оn stare de ebrietate.raspundere administrativa conform dispozitiilor generale pentru: cauzarea leziunilor corporale usoare. nesubordonarea cu rea-vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului politiei. care consta оn privarea de libertate pe un termen de la 3 pвna la 6 luni. prevazute оn mod direct de actele legislative [I. оncalcarea modului de оnstrainare a armelor individuale. Particularitatile raspunderii penale оn Republica Moldova: . refuzul de a se prezenta оn fata organelor de ocrotire a dreptului. ultragierea colaboratorului politiei.pentru infractiuni grave. 61 persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vвrsta de pensionare (art. tragerea din arma de foc оn centrele populate si оn locurile neadaptate pentru aceasta sau prin оncalcarea modului stabilit. iar оn cazul savвrsirii infractiunii usoare sau mai putin grave. transport. maltratare. Persoanele оn vвrsta de 16-18 ani pot fi trase la raspundere administrativa conform dispozitiilor generale si оn alte cazuri. amenda se percepe de la parinti sau de la persoanele care оi оnlocuiesc (art. оnjurari. de la vвrsta de 16 ani (art. deosebit de grave sau exceptional de grave se aplica pedeapsa оncepоnd de la vвrsta de 14 ani. 292). opunerea de rezistenta colaboratorului politiei. Huliganismul nu prea grav sau huliganismul comis de preadolescenti оn vвrsta de la 14 pвna la 16 ani.]. eschivarea de la comercializarea armelor individuale. p.10. port. 3. aplicarea loviturilor si altor actiuni violente care au provocat dureri fizice sau care au provocat o dereglare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neоnsemnata. . оncalcarea dreptului proprietatii de stat asupra regnului animal. Tinвnd seama de caracterul contraventiei comise si de persoana contravenientului. a capacitatii de munca. p. care au comis un act huliganic nu prea grav. 164. dar stabila. 3. n-au cвstig dobвndit prin munca lor. оncalcarea modului de vвnzare a armelor individuale.munca neremunerata оn folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II. nu poate fi 35 . 39. Оn cazul cвnd persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani.arestul. apelul fals adresat politiei.

poate sa anuleze amвnarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit de hotarвrea judecatoreasca. deosebit de grave si exceptional de grave оmpotriva persoanei. p. instanta de judecata le poate amвna executarea pedepsei pвna la atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani.la stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savвrsirii infractiunii nu a atins vвrsta de 18 ani termenul оnchisorii nu poate depasi 15 ani (art. Prelungirea termenului de aflare a persoanei оn aceste institutii dupa atingerea vвrstei de 18 ani este permisa numai pвna la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii (art.23]. (3) Cod penal) [I. La atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani instanta de judecata: libereaza condamnata de executarea оn continuare a pedepsei. . 3. Internarea minorilor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt sau оntr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pвna la atingerea majoratului.35]. p. (3) Cod penal) [I. 3. 68 alin. 62 Sistemul de probatiune. d) Cod penal) [I. Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata femeilor si minorilor (art. 70 alin. femeilor gravide si femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani (art.minorii condamnati pentru savвrsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt si de reeducare sau оntr-o institutie curativa si de reeducare. c). p.aplicat persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani.23]. din 36 . (3) Cod penal) [I. . p. 3. dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost amвnata. 71 alin. p. 3.23]. ca alternativa a sanctionarii penale a minorului prin detentie. la propunerea organului nominalizat. instanta de judecata. prezenta copiilor minori оn familia vinovatului se considera circumstante atenuante (art. оnlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blвnda. de catre o femeie gravida. precum si prin aplicarea altor masuri de constrвngere. cu exceptia celor condamnate la оnchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave.25]. 3.la stabilirea pedepsei pentru savвrsirea infractiunii de catre un minor. 3. p.femeilor gravide condamnate si celor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. . 93 Cod penal) [I. trimite condamnata оn institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei (art. 76 b). .34]. 96 Cod penal) [I. Оn cazul оn care vreuna dintre persoanele mentionate a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui.

. care ar oferi o alternativa pedepsei penale prin munca comunitara. dreptul la un mediu sanatos.adoptarea si implementarea actului normativ cu privire la protectia si promovarea alimentatiei naturale a sugarilor si la regulile de utilizare a amestecurilor lactate artificiale. la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului. organizarea оn institutiile medicale a „scolii viitoarelor mame” оn vederea reducerii morbiditatii copilului si a mortalitatii infantile. Respectarea insuficienta a acestor drepturi afecteaza оn egala masura interesele tuturor cetatenilor. trebuie evidentiate cele a caror оncalcare poarta un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie: dreptul la viata.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vвnzarea de copii. . este insuficient.masuri оn scopul asigurarii dreptului copilului la sanatate. Оn scopul ameliorarii situatiei din domeniul drepturilor omului. cum ar fi elaborarea unui mecanism оn vederea ridicarii responsabilitatii parintilor fata de viata si sanatatea copilului. оn conformitate cu recomandarile Conferintei mondiale pentru drepturile omului de la Viena.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului. asigurarea accesului la informatiile referitoare la sanatatea reproducerii. Adoptarea Legii serviciului de probatiune. integritate psihica si fizica. dreptul la protectie sociala. promovarea unui mod de viata sanatos prin intermediul institutiilor de оnvatamвnt. dreptul la educatie. . Comitetul coordonator a pornit de la ideea ca. La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului. dreptul la ocrotirea sanatatii. 39]. . din multitudinea de drepturi si libertati ale omului. libertatea opiniei si exprimarii. dreptul la munca si protectia ei.оn domeniul asigurarii dreptului la educatie: asigurarea scolarizarii pвna la 100% a copiilor de 7-16 ani si organizarea alimentatiei si transportului elevilor din clasele I-IV. editarea de pliante si postere pentru promovarea alimentatiei naturale a sugarilor. cum ar fi: . ar fi o masura importanta оn tratarea delincventei juvenile. a initiat elaborarea Planului national de actiuni оn domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 [I. оn societatea noastra exista anumite categorii de populatie ale caror drepturi trebuie protejate оn mod special. Planul national prevede un sir de masuri. sporirea 37 . Оn acest context. .prezentarea rapoartelor periodice asupra modului de aplicare a Conventiei cu privire la drepturile copilului.pacate. dreptul la informatie. Totodata. Parlamentul Republicii Moldova. оntre ele fiind drepturile mamei si ale copilului.

copiii strazii.majorarea treptata a garantiilor sociale minime adresate copiilor cu dizabilitati: modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. copiii maltratati si traficati. organizatiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala pentru copil si familie. cadrele didactice.accesului la studii superioare al tinerilor prin acordare de credite preferentiale. pentru centrele maternale. perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului.dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei. asistentii sociali.consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale: studierea posibilitatii functiei Avocat al copilului. cadrele muzicale. .consolidarea resurselor umane si formarea opiniei publice vizavi de problemele copilului si ale familiei: pregatirea sistematica a specialistilor care lucreaza pentru si cu copiii (judecatorii. . copii cu dizabilitati. crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate оn situatii deosebit de dificile. . elaborarea si implementarea programului de protectie a copilului оmpotriva informatiilor nocive. centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati. echivalarea activitatii unuia dintre parintii care au la оntretinere unul sau mai multi copii invalizi pвna la vвrsta de 18 ani cu genuri de munca social-utila remunerata. functionarii publici. avocatii. reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale). promovarea programelor anuale de sensibilizare a opiniei publice оn domeniul protectiei copiilor: institutii. . . . оncadrate оntr-un sistem unic. modernizarea 63 curriculumurilor educationale prin compatibilizarea specificului national cu standardele europene etc..dezvoltarea sistemului de servicii sociale adresate copilului si familiei: elaborarea standardelor minime de calitate si a Regulamentului-tip pentru centrele de plasament de tip familial. cu accent asupra grupurilor de risc.crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea si reabilitarea copilului оn situatii de risc. оn domeniul drepturilor copilului. . crearea 38 . angajatii din cadrul organelor de ordine. .elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de оngrijire a copilului оn dificultate.elaborarea mecanismelor de acreditare a institutiilor.editarea de materiale informative si metodice оn domeniul drepturilor copilului. .

elaborarea proiectului de lege privind arestarea preventiva a minorilor. cu cei aflati оn detentie. . acorda o grija deosebita si protectie sociala copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familiei sau care se afla оn alte conditii nefavorabile sau extreme. Оn tara noastra situatia a suferit schimbari odata cu aderarea Republicii Moldova la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului [I. Realizarea obiectivelor mentionate va fi posibila doar prin conjugarea eforturilor statului cu cele ale societatii civile. Aceasta Lege. sociala si economica de prim ordin. copilul a fost considerat un membru dependent. Legea privind drepturile copilului stabileste statutul juridic al acestuia ca subiect independent. la libertatea constiintei. pe parcursul evolutiei societatii umane. Ca urmare. copilul a оnceput sa fie „vazut”. formarea constiintei civice pe baza valorilor nationale si general-umane. familiei si maternitatii constituie оn Republica Moldova o preocupare politica. perfectionarea procedurilor de interventie judiciara оn cazurile оn care sunt implicati copii. la nume si cetatenie. pentru formarea culturii juridice si culturii drepturilor omului оn tara [I. etc. 31. Tinвnd cont de faptul ca оn ultimele decenii omenirea trece printr-un proces de 39 . pasiv si invizibil al familiei. 39].asigurarea posibilitatilor copiilor de a-si realiza drepturile оn conditii optime: оncheierea de acorduri bilaterale cu alte state оn vederea cooperarii оn domeniul protectiei copilului. modificarea regulamentului organelor de tutela si curatela. 2 5. Оn Preambulul Legii este declarat ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului. a programelor de reabilitare psihosociala la lucrul cu copiii implicati оn sistemul de justitie.16-20]. constituie un fundament legal prin care copilului оi sunt recunoscute drepturile general-umane: dreptul inerent la viata. оn conformitate cu care o persoana este considerata copil din momentul nasterii si pвna la vвrsta de 18 ani. a opiniei si exprimarii. crearea conditiilor pentru respectarea si apararea lor eficienta. ale cetatenilor de rвnd оntru asigurarea luptei оmpotriva оncalcarii drepturilor omului. la integritate fizica si psihica. ale fundatiilor si programelor. Cadrul legal al protectiei copiilor de catre Statul Republica Moldova Traditional. prevede asigurarea sanatatii lui fizice si spirituale.centrelor de resurse si de informare pentru familii si copii. la asociere etc. p. 64 . tendinta fiind оn expansiune si urmarind acordarea copilului unui suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat. ale organizatiilor nonguvernamentale. adaptarea programelor de educatie generala si profesionala.

de propagare a unui mod de viata sanatos. discriminare. conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului. pedepselor sau tratamentelor crude. inumane sau degradante. pentru alimentarea lui rationala si inofensiva. Dupa cum am mentionat deja. care declara ca statul ocroteste inviolabilitatea persoanei copilului. aceasta se acorda contrar vointei lor. precum si urmarirea penala pentru cauze de rele tratamente aplicate copilului. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului recunoaste acestuia dreptul la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament. Оn vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare. emotionala si socioculturala. statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea оmpotriva oricaror forme de maltratare a copilului. statul a luat un sir de masuri legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate. cersetorie.. Statul este obligat sa asigure mamei. grosolana. practicarea jocurilor de noroc. violenta fizica si psihica. insultele si maltratarile. incitarea sau constrвngerea de a practica prostitutia. ceea ce adauga si o dimensiune calitativa dreptului la viata. asistenta medicala calificata si gratuita. recuperare si profilaxie a bolilor. referindu-se atвt la aspectele fizice. 40 . ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. neadmitвnd comportarea plina de cruzime. Оn cazul оn care parintii refuza asistenta medicala pentru copilul bolnav. cвt si al institutiilor sau comunitatilor din care fac parte.constientizare a extinderii violentei asupra copiilor atвt оn cadrul familiei. dispretuitoare. 4 din Lege. care denota ca legislatia nationala оncearca sa se conformeze legislatiei internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. cognitiva. asistenta medicala primara etc. cвt si la dezvoltarea mintala. protejвndu-l de orice forma de exploatare. initierea оn consumul de bauturi alcoolice. la decizia consiliului de medici. antrenarea оn actiuni criminale. organizarea masurilor de profilaxie a bolilor. folosirea ilicita de substante stupefiante si psihotrope. 6 din Lege. оn perioada pre. 65 Оn acelasi spirit este formulat si art. Nici un copil nu poate fi supus torturii. Reiesind din acestea. stipuleaza ca dreptul copilului la viata si inviolabilitatea fizica si psihica este garantat. incluzвnd atвt stabilirea de programe sociale ce tin de acordarea unui sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost оncredintat. оn art. legislatia internationala ce tine de protectia drepturilor copilului nu se limiteaza la afirmarea dreptului acestuia la viata. inclusiv din partea parintilor sau persoanelor subrogatorii legale. luata оn prezenta reprezentantului puterii. antrenarea оn activitatea pornografica. legiuitorul. rudelor.si postnatala.

prezentarea emisiunilor radiofonice si televizate pentru copii (art. revistelor si cartilor pentru copii. Mai оntвi de toate. sexul copilului. asigura accesul lor la aceste institutii. la nivel 66 national оnregistrarea nasterii este un moment esential оn evaluarea bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. pe baza unei declaratii scrise sau verbale a parintilor sau a unuia dintre ei. cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi). locul nasterii. 5 din Legea privind drepturile copilului. dobвndita sau schimbata оn temeiul legii. data nasterii copilului. si pe baza declaratiei altor persoane.O alta categorie de drepturi este prevazuta de art. Оnregistrarea copiilor este de importanta majora din cвteva motive. оnregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului. Datele minime оnregistrate sunt: numele copilului la nastere. 9). 41 . la continuarea studiilor оn scoli tehnicoprofesionale. Declaratia cu privire la оnregistrarea nasterii copilului trebuie sa se faca оntr-un termen de cel mult o luna din ziua nasterii copilului. numele parintilor si adresa lor. care declara ca din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume. editarea ziarelor. beneficierea de facilitati acordate de stat. Оn al doilea rвnd. ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copil si a statutului legal al acestuia. a vecinilor. Statul asigura tuturor copiilor posibilitati si conditii egale pentru оnsusirea valorilor culturale. p. este оnregistrat conform prevederilor Codului casatoriei si familiei si are dreptul la o cetatenie. оnregistrarea este un mijloc de a garanta toate celelalte drepturi ale copilului – cum ar fi identificarea lor оn caz de razboi. iar оn caz de nastere a unui copil mort – оn termen de cel mult trei zile din momentul nasterii. оn conformitate cu legislatia. ori al unuia dintre ei. 22. de moarte a parintilor sau cвnd acestia nu pot din alte motive sa faca declaratia – pe baza declaratiei rudelor. оn care se afla mama оn momentul nasterii copilului. Conform Instructiunii cu privire la modul de оnregistrare a actelor de stare civila [I. sustine оnfiintarea diferitelor institutii de stat si obstesti care contribuie la dezvoltarea capacitatilor creative ale copiilor. оnregistrarea nasterii se efectueaza de catre organele de stare civila de la locul de nastere al copiilor sau de la locul de trai al parintilor. 10 din Lege proclama ca fiecare copil are dreptul la instruirea gratuita оn limba de stat sau оn alta limba оn scoli de cultura generala. p. abandon sau rapire. prevenirea traficului cu copii si pruncuciderea [I. 21-68]. nationalitatea parintilor. 112]. sprijina. a administratiei institutiei medicale. Si оn al treilea rвnd. Legea privind drepturile copilului stipuleaza dreptul fiecarui copil la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si dreptul la оnvatatura. 16. turnarea filmelor. iar оn caz de boala. Art.

lor (aproximativ 4000 de elevi . Deosebit de limitata este instruirea generala pentru copiii din ariile rurale atвt din cauza costului de оntretinere a elevilor оn scoala exagerat de mare оn comparatie cu bugetul familiei. nedorinta profesorilor tineri de a locui оn localitatile satesti si abandonarea activitatii оn scoala de catre o mare parte dintre 42 . Conform Constitutiei si art. a reamintit ca „mai mult de un deceniu problema scolilor din regiunea transnistreana a fost cea mai discutata… Conform legislatiei transnistrene cu privire la limba.o treime din toti elevii moldoveni din regiune) li se interzice folosirea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca…. de originea si starea sociala. оn conditiile crizei economice acest principiu nu poate fi respectat. Potrivit unui comunicat de presa al Consiliului permanent al OSCE. Оn acest sens. оn conformitate cu legislatia. Durata оnvatamвntului general obligatoriu este de 9 ani. Desi legislatia nationala cu privire la оnvatamвnt declara ca оnvatamвntul оn Republica Moldova este gratuit. vвrsta. 19 si 20 din Legea cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. de apartenenta politica sau religioasa. instruirea generala devine tot mai limitata. Obiectivul educational major al scolii este dezvoltarea libera. 18. 8). 17]. La acest capitol trebuie sa mentionam violarea acestui drept оn raioanele de est ale Republicii Moldova. Copiii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca au dreptul la instruire si la оntretinere gratuite оn toate institutiile de оnvatamвnt. institutii de оnvatamвnt superior. colegii.licee. de antecedentele penale. lipsa conditiilor pentru sustinerea procesului de оnvatamвnt. Оnaltul Comisar al OSCE pentru problemele minoritatilor nationale. Legea оnvatamвntului prevede: dreptul la оnvatatura este garantat indiferent de nationalitate. оncalcвnd dreptul parintilor de a alege limba (inclusiv alfabetul ) оn care sa fie 67 instruiti copiii lor”. profesional si superior. care se poate adapta la conditiile оn schimbare ale vietii (art. оn functie de aptitudini si capacitati (art. 5). sex. 9). armonioasa a omului si formarea personalitatii creative. copiii sau parintii lor au dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de оnvatamвnt (art. Оn aceste conditii educatia nu este accesibila pentru toata populatia. Frecventarea obligatorie a scolii оnceteaza la sfвrsitul anului de оnvatamвnt оn care elevul atinge vвrsta de 16 ani (art. 6). Rolf Ekeus. El a mentionat ca acest caz „este un exemplu de оncalcare cruda a standardelor si drepturilor fundamentale acceptate la nivel international si de escaladare intentionata a tensiunii de catre administratia transnistreana” [ IV. Statul asigura sanse egale de acces оn institutiile de stat de оnvatamвnt liceal.

Odihna include necesitatile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. indiferent de motiv. cluburi. precum sportul. stabileste оnlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura. оngrijirea sanatatii si educatia elementara. оn anumite circumstante. iar copiii care sunt privati de aceasta. Spre regret. copilul trebuie sa 43 . preocuparile stiintifice. Spre deosebire de adult. sportive si a bazelor de odihna оn timpul vacantei. El cuprinde si timpul pentru reflectarea asupra a ceea ce a оnvatat. оnvatamвnt. p. probabil. Cresterea numarului de ore de instruire pe zi (7 ore оn scoala si minimum 3-4 de autopregatire acasa pentru copiii de 12-13 ani) are efecte negative nu numai asupra timpului liber. corespunzatoare specializarii profesionale. Un adult are – оn acord cu legislatia interna si internationala оn domeniul muncii – obligatia de a munci 8 ore pe zi. asigurarea unui adapost. tabere de odihna si alte obiective ce contribuie la fortificarea sanatatii copiilor. pentru a-si face temele. se оncalca brutal adeseori chiar la adapostul legii si оn numele reformei sistemului educational.. Responsabilitatea parintilor si a statului este de a asigura ca toti copiii sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi si a se relaxa. Оn acest sens statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare. a participarii sale la activitati extrascolare. ca munca. Iar joaca este. de regula. mestesugurile. cвt si folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole. оntrucвt include activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu se conformeaza neaparat vreunei reguli. timp liber. cea mai importanta dimensiune a copilariei. ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului. pot suferi deficiente importante оn capacitatile lor sociale si personale [II. Art. a dreptului la odihna si recreare a copilului. mai ales primavara si toamna. Оn realitate joaca este un element esential care contribuie la dezvoltare. precum si pentru a se juca si pentru a fi copil [I. 68 Timpul liber este un termen larg si оnseamna mai mult decвt timpul suficient pentru a dormi оn timpul noptii. 420]. Prin activitati recreative se оntelege sfera de activitati efectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie de astfel de activitati care pot fi considerate. dar si asupra sanatatii sale fizice si psihice.profesori din cauza salariilor nejustificat de scazute. 248-249]. stadioane. dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii vвrstei sale. Aceste 8 ore presupun. p. dreptul copilului la odihna. artele creative si de interpretare. ca si alimentatia. activitati recreative etc. 16. efectuarea aceluiasi tip de activitate. 47. culturale sau legate de tehnica). participarea la viata culturala si artistica. 12 din Legea privind drepturile copilului proclama dreptul fiecarui copil la odihna si timp liber. edificii sportive.

Libertatea constiintei copilului este garantata de catre stat. custodie. fie printr-un reprezentant sau organ corespunzator. pune la dispozitia lor localuri. avвndu-se оn vedere vвrsta si gradul de maturitate. viata scolara. la audiente de judecata de divort. care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei si opiniilor privind orice problema care poate sa apara оn cadrul unei societati. оn calitatea lor de detinatori ai drepturilor. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului garanteaza dreptul copilului la exprimarea opiniei. ci si prin ajutorul acordat la identificarea cailor de realizare a lor. 307]. adoptie. Parintii sau persoanele subrogatorii legale au dreptul sa educe copilul conform propriilor convingeri. la libertatea de gвndire. care nu trebuie sa fie trecuta cu vederea оn Republica Moldova. dar includ si participarea lor. Statul acorda ajutor material organizatiilor obstesti ale copiilor. de constiinta. Opiniile copilului sunt luate оn considerare. procese penale daca parintii sunt urmariti penal etc. plasamentul si viata оn institutie si alte forme de оngrijire. Opiniile copiilor sunt importante si vocea lor trebuie sa fie auzita оn discutiile privind protectia lor. copilul ar trebui sa devina un fel de robot ultraperformant. religie. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. justitia juvenila. le acorda 44 . 8. schimb de nume. p. copiii au de jucat un rol activ nu doar ca beneficiari de drepturi. оn toate procedurile judiciare. Оn scopul asigurarii acestui drept. оn procedura de acordare a timpului de joaca. Ei nu mai sunt simpli beneficiari ai actiunilor de caritate si asistenta. Copiii au dreptul sa se asocieze оn organizatii obstesti оn conformitate cu legislatia. 8). vor fi luate оn considerare opiniile copilului care a atins vвrsta de 10 ani privind: viata de familie. asociere si reuniune pasnica. depunere de bani. ea trebuie sa se manifeste оn spiritul tolerantei religioase si respectului reciproc. aplicarea si apararea drepturilor lor. tutela. Conventia cu privire la drepturile copilului prevede оn mod explicit faptul ca drepturile nu sunt doar acordate copiilor. functionвnd cu acelasi randament si performante sapte ore pe zi la scoala si cel putin оnca tot atвtea acasa pentru pregatirea maratonului de fiecare zi” [II. sa adere la o religie sau alta contrar vointei sale. оn conformitate cu legislatia (art. „Daca mai avem оn vedere si faptul ca notele obtinute оn liceu conditioneaza admiterea sa la o facultate.desfasoare оn cele sapte ore scolare activitati foarte diferite. Nici un copil nu poate fi constrвns sa оmpartaseasca o opinie sau alta. este ca. Statul garanteaza copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opiniile asupra oricarei probleme care оl priveste. natural. Оn acest scop copilului i se da posibilitatea de a fi audiat оn cursul 69 dezbaterilor judiciare sau administrative care-l privesc fie direct. O viziune noua.

copilul beneficiaza de dreptul la proprietate оn limitele si оn modul stabilite de legislatie. Art. Оn scopul realizarii ei.95]. Evident. 13 . are nevoie de protectie si de оngrijire speciala. recunoscвnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile. Autoritatile administratiei publice locale asigura оntretinerea si reparatia locuintelor copiilor orfani si ale celor ramasi fara оngrijire parinteasca pвna la majorat. politice. p. din lipsa de maturitate fizica si intelectuala. оnainte si dupa nastere [I. Acest drept este confirmat si de Legea cu privire la asociatiile obstesti care stipuleaza ca membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de tineret pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 14 ani. Conform acestui articol. dar nu prin constrвngere. Оn ce priveste libertatea constiintei copilului. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul de stat privind asigurarea drepturilor copilului [I. p. оndeosebi de o protectie juridica adecvata. respectarii prevederilor conventiilor si acordurilor internationale оn domeniul ocrotirii copilului. Ea urmareste scopul sa-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat. daca e imposibila instalarea lor оn locuinta ocupata anterior [I.3-13]. sociale. la rude sau la persoane subrogatorii legale li se atribuie peste rвnd spatiu locativ. cвt si a patrimoniului acestuia. 31. Cu toate ca pвna la 18 ani copilul nu este obligat sa profeseze religia parintilor.оnlesniri fiscale. 24. el are dreptul sa adere la o credinta conform optiunilor sale. 70 Art. au aceleasi drepturi la folosirea si mostenirea acesteia. Avвnd оn vedere ca orice copil. membri ai familiei proprietarului locuintei. care lipseste la copiii de vвrsta frageda. Copiilor care au crescut оntr-o institutie de stat pentru copii. Se interzice implicarea copiilor оn activitatea politica si asocierea lor оn partide politice. iar copiii. 20 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza ca fiecare copil are dreptul la proprietate. p. 21. acestia pot dirija convingerile religioase. 15) [I. au aceleasi drepturi ca si ceilalti membri ai familiei la folosirea spatiului locativ. Copiii оn vвrsta de pвna la 10 ani nu pot fi membri ai organizatiilor obstesti. membri ai familiei locatarului. respectat si protejat. caci dreptul la asociere trebuie garantat numai pentru persoanele cu discernamвnt. Membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de copii pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 10 ani (art. 19-21] si noua conceptie nationala cu privire la 45 .16-20]. Legea privind drepturile copilului confera dreptului copilului un spatiu destul de vast. protectia drepturilor lui se realizeaza printr-un ansamblu de institutii sociojuridice care vizeaza atвt ocrotirea persoanei copilului minor. p. economice si culturale. 19 din Legea privind drepturile copiilor stipuleaza ca copiii.

a unui instrument de lucru (planul individualizat de protectie) obligatoriu pentru o planificare corecta a interventiei оn cazul copilului care. cu probleme de sanatate. 4. din diferite motive. Оn opinia noastra. extinderea ariei de reglementare normativa a drepturilor tuturor copiilor. lвnga parinti sau separat de acestia. carora. indiferent unde se afla. al colectivitatii locale precum si al statului. va evidentia munca оntreprinsa cu parintii sau rudele pentru ca si acestia sa depuna eforturi pentru a reоntoarce copilul оn familia sa naturala sau largita. pentru ameliorarea problemelor cu care se confrunta acel copil (оn baza evaluarii complexe a nevoilor lui). оnsa. fara nici o discriminare. Oficiul National pentru Adoptii. reglementarea expresa a rolului parintilor оn оngrijirea si educarea copiilor. la nivel central. оn tara sau оn strainatate. 6. оn cele politice si programele relevante pentru copii la nivel central si local ne vorbesc despre lacunele existente оn sistemul de drept intern оn ceea ce priveste ajustarea legislatiei nationale la standardele internationale оn materia drepturilor omului [II. Acest instrument de lucru va permite urmarirea actiunilor оntreprinse de serviciile competente. 5. adoptarea unor dispozitii care sa prevada expres ca parintii sunt primii responsabili pentru 46 . a fost separat de familia sa. reglementarile oferite la moment de legislatia din Republica Moldova nu sunt capabile sa ofere o protectie eficienta tuturor copiilor. Lipsa de reflectare integrala оn legislatia nationala. pe de o parte. a unor structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului: Autoritatea Nationala cu оmputerniciri pentru Protectia Drepturilor Copilului. оn hotarвrile administrative si judiciare. 2. 46. handicap sau comportament. de a gestiona problema adoptiilor. 477]. 3.protectia familiei si copilului din 2002. cu scopul de a mentine familia unita si de a o ajuta sa-si onoreze cвt mai bine оndatoririle fata de cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor.. Оn aceasta ordine de idei propunem completarea cadrului normativ national cu o serie de reglementari referitoare la: 1. si de promovare a conditiei copilului. li se garanteaza exercitarea drepturilor prevazute de Conventia ONU referitoare la drepturile copilului. instituirea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cвt mai aproape de domiciliul acestora. care urmareste scopul sa puna оn aplicare alocarea resurselor umane si financiare necesare pentru implementarea cadrului legislativ existent. оn scoala sau deja pe piata muncii. оnfiintarea. introducerea оn legislatia interna. iar pe de alta 71 parte.

schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic. modificвndu-si modul de constituire. 221]. 49. p. Procesele de industrializare. b) comportamentul tinerilor necasatoriti. Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios. careia familia a оncercat sa-i faca fata. modificarea relatiilor de proprietate devin componente fundamentale ale unei noi realitati.161]. a) relatia familie-societate. functiile ei sociale. 1. importanta ei pentru functionarea societatii sa se estompeze continuu. comportamentelor din aceasta sfera. dimensiunile. Tinerii оsi amвna tot mai mult data casatoriei (sau 47 . cea mai spectaculoasa fiind trecerea de la familia nucleara (dominanta оn perioada anterioara) la o diversitate de modele familiale alternative. Acest fenomen a fost denumit “a doua tranzitie demografica” [II. ci o realitate generalizata. Dimensiunea moderna a conceptului de familie Оn societatea contemporana familia a suferit transformari profunde. ci urmaresc succesiunea civilizatiilor.оngrijirea si educarea copilului. asistenta medicala gratuita. astazi termenul familie оncorporвnd realitati diferite оn urma transformarilor intervenite atвt la nivel individual. Preluarea acestei functii de alte institutii si grupuri sociale a facut ca rolul social al familiei. mobilitatea sociala si teritoriala. 72 Capitolul 3 PROTECTIA MAMEI SI COPILULUI ОN FAMILIE 3. Оn literatura de specialitate principalele schimbari din sfera familiei sunt reflectate оn urmatoarele planuri [II. excluderea оncalcarilor sau limitarilor оn exercitarea drepturilor parintesti prin acte administrative. rolul statului este complementar. оn ultimele doua decade au fost оnsotite de schimbari оn sfera familiei. familia are o independenta relativa fata de contextul social si economic. economice) din societatea occidentala. a valorilor. preluвnd responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor. astfel оncвt sa dispara mentalitatea adвnc оnradacinata оn societate precum ca statul poate substitui oricum si oricвnd parintii. functiile. cвt si la nivel social. Relatiile sexuale оnainte de casatorie nu mai constituie un tabu. 36. normelor. p. Оn ultimul secol s-au produs schimbari majore оn evolutia familiei. sociale. de urbanizare. Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu оnceteaza sa mai fie model dominant. o serie de competente din sfera administrativa fiind puse оn seama instantei judecatoresti. Familia nu mai este recunoscuta o institutie fundamentala pentru supravietuirea individului si reproducerea societatii. Schimbarile (politice. precum si faptul ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara. exodul rural. culturale.

faza postmoderna оn care copilul este conceput ca persoana cu drepturi si libertati (de exprimare. Reculul casatoriilor a 73 оnceput оn tarile scandinave оn a doua jumatate a anilor '60. neavвnd alt "mobil" decвt sentimentele. copiii sunt doriti. Circa doua treimi dintre primele uniuni conjugale sunt coabitari si numai o treime casatorii [III. Planificarea nasterilor a devenit posibila datorita contraceptiei moderne. Paralel cu scaderea ratei nuptialitatii. Astfel conditia copilului a trecut prin trei faze [II. 68. Оn medie. Coabitarea juvenila devine din ce оn ce mai frecventa si mai durabila. .faza premoderna. c) comportamente nuptiale. mai tвrziu. numarul de copii rezultati din cupluri dizolvate (prin divort sau separare) fiind оn crestere. оn Suedia chiar 30%. Acestia оncep sa se separe din ce оn ce mai devreme de parinti. egalitatea cu barbatul modificвnd rolurile оn cadrul familiei (tendinta catre familia bazata pe dialog si parteneriat).] . pentru a cuceri vestul Europei si. VI. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atвt оn plan social cвt si familial. Germania. de comportament) si оn care accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii (atвt la baieti. Оn ultima perioada оn procesul de formare a familiilor s-a afirmat un nou model matrimonial оn cadrul caruia casatoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si. Se estimeaza ca: 20% dintre femeile nascute dupa 1955 vor ramвne celibatare. legaturile familiale devin mai fragile. p. preocuparile pentru familie si nasterea copiilor trecвnd pe un plan secundar. asociata notiunii de proprietate. Оn aceste conditii. coabitarile sunt mai putin durabile decвt casatoriile. este prezenta tendinta cresterii vвrstei femeilor la prima nastere.faza moderna corespunde unui model de protectie marcata de interventia statului (оn educatia si protectia copiilor). Tot mai multe femei "fac cariera". Оn general. . creste vвrsta la prima casatorie. locuind fie singuri. fie оn cuplu. оn care copilul este considerat obiect si munceste pentru оntretinerea familiei. оncetвnd sa fie o forma prealabila a casatoriei. Dezvoltarea sferei de servicii a promovat activitatea femeilor оn afara domiciliului оntr-o proportie fara precedent. p. 119]: . prin aceasta. fie cu prieteni. 48 . Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate . parintii acordвnd multa atentie conditiilor materiale si educative. sudul. d) comportamente familiale.renunta definitiv la aceasta) practicвnd un celibat cu tendinte libertine. debutul procrearii. cвt si la fete). ce a devenit un mod de viata destul de raspвndit (single-culture).nascuti tвrziu si оn numar mic. Austria. dupa care s-a extins оn Elvetia. 8. atвt pentru femei cвt si pentru barbati.

familiilor monoparentale. Pe masura dezvoltarii economico-sociale.cresterea independentei economice a tinerilor. Societatea contemporana se caracterizeaza prin raspвndirea: . la rвndul ei. menaje nefamiliale din mai multe persoane.cresterea veniturilor prin care s-a asigurat posibilitatea de a trai singur.familiilor nucleare. p. . 49. Pornind de la aceasta. inclusiv situatii cвnd sunt prezenti copiii rezultati din uniuni anterioare ale ambilor parteneri. . 16]. fara legaturi de rudenie dar care traiesc оmpreuna. Astfel оn Republica Moldova familia ramвne o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor. reducвnd 49 .diminuarea functiilor familiei prin preluarea de catre societate a unei parti a acestora. .cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala. este posibil ca aceasta forma sa devina mai stabila оn raport cu cuplul . relatiile dintre familie si societate se оnscriu оntr-un regim din ce оn ce mai complex de interdependente.familiilor reconstituite fie prin recasatorie. pe cвnd оn Occident se extind modele familiale alternative. fiind raspвndite оnsa coabitarile si celibatul. fie prin stabilirea unor noi uniuni dupa divort sau separare. 98]: . datorita instabilitatii crescвnde a cuplurilor. deoarece casatoriile devin mai rare si mai tвrzii. Familia este integrata оn societatea globala. e) noi tipuri de menaje.majoritatea batrвne singure (mentionam aici erodarea legaturilor оntre generatii).Оn ceea ce priveste distribuirea rolurilor оntre parinti. . lasвnd mamei responsabilitatea оngrijirii copiilor. tot mai multi tati оsi abandoneaza familia. divortati. aceasta influentвnd. оn acelasi timp. unii autori afirma ca ne оndreptam catre o societate "matricentrica" [III. sunt de asemenea frecvente. viata familiala fiind conditionata de schimbarile economice si sociale. vaduvi .menajelor nefamiliale: celibatari. оn general mama (necasatorita. divortata sau separata). se constata o mai mare implicare a tatalui (decвt оn trecut) оn cresterea si educarea copiilor. Datorita faptului ca legatura dintre mama si copii e singura legatura "naturala" оn relatiile familiale si datorita cresterii 74 instabilitatii cuplurilor. alcatuite din copii si un parinte. Оn Republica Moldova ramвne dominanta.care de altfel ar fi o situatie provizorie. dinamismul social global. cu functii sociale de o importanta majora. . dar. Оn aceasta ordine de idei se considera ca mutatiile оn dimensiunea conceptului de familie au fost determinate de o serie de factori printre care [II. .

2. Constitutia Republicii Moldova (art. Ofera asistenta familiala. antinataliste.cresterea diversitatii politice. . Urmaresc cresterea fertilitatii si sporirea dimensiunilor familiei. Ofera consultanta оn domeniul problemelor familiale. оn urma careia s-ar propune ca model alternativ un model de politica social aplicat оn statele europene. p. 75 3 2 Caracterizarea unor modele de politici sociale оn domeniul familiei оn contextul recomandarilor Uniunii Europene Dintre categoriile de cetateni care beneficiaza de prevederi speciale privind protectia lor de catre stat. substitutionale.frecventa casatoriilor pe motive de constrвngere economica. Оn aceste conditii este oportuna o analiza a cadrului legal al protectiei copiilor de catre stat оn Republica Moldova. ameliorative.preluarea unor modele comportamentale de la un grup la altul si de la o societate la alta. оmbunatatirea calitatii vietii familiale. Оn literatura de specialitate se mentioneaza existenta urmatoarelor tipuri de politici sociale оn domeniul populatiei si familiei [ II. de remediu. asigurarea imortalitatii societatii prin оnlocuirea generatiilor si mentinerea trasaturilor nationale specifice. pentru o mai buna realizare a protectiei copiilor de catre stat prin sistemul de alocatii familiale.schimbarea moravurilor si cresterea permisivitatii sociale fata de noile forme de comportament nuptial. 50) statueaza dreptul copiilor si tinerilor la protectie din partea statului: copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Urmaresc scaderea natalitatii si a dimensiunilor familiei. oferind argumente оn favoarea implementarii unui model similar оn Republica Moldova. demografice pronataliste. 3. culturale si spirituale. 5. socializarea copiilor оn directia pastrarii identitatii culturale sau asigurarea egalitatii sexelor. 49. analiza. . Dupa cum observam. lasвnd acestora libertatea de a hotarо numarul de copii. Urmaresc ameliorarea situatiei familiilor. . Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori 50 . Urmaresc оmbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor. urmarind evolutia acestuia dupa declararea independentei si concordanta sa cu recomandarile si politica Uniunii Europene cu privire la protectia copilului. 4. categoria de care ne vom ocupa оn aceasta lucrare o reprezinta copiii. neutre. 6. 99]: 1. aceste politici оn domeniul familiei urmaresc scopuri diferite: asigurarea fortei de munca.

Beneficiarul 51 .handicapati. pвna la vвrsta de 18 ani atвta timp cвt copilul este оncadrat cu frecventa оntr-un program de оnvatamвnt superior sau profesional si nu primeste din alte surse venitul minim stabilit prin legislatia nationala. Sistemul alocatiilor familiale trebuie sa cuprinda plati periodice оn beneficiul fiecarui copil. 3. conform urmatorului tabel: 76 Metoda de plata 1. Punerea la dispozitia institutiilor abilitate a resurselor suficiente pentru a atinge obiectivul fundamental al sistemului alocatiilor familiale. Beneficiile familiale trebuie acordate оn urmatoarele situatii: cel putin pвna la оncheierea frecventarii оnvatamвntului obligatoriu de catre copil sau pвna la vвrsta de 16 ani. alocatiile familiale trebuie acordate tuturor copiilor rezidenti pe teritoriul statului respectiv. Finantarea sistemului 4. pentru a nu deveni apasatoare pentru cei cu mijloace reduse. Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege. Recomandarea reflecta principiile asezate de Uniune la baza sistemului de alocatii familiale pentru copii. R(92)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei adresata statelor membre privind sistemul alocatiilor familiale are o importanta majora pentru Republica Moldova prin prisma optiunii clare a tarii noastre de integrare оn Uniunea Europeana si datorita importantei pe care aceasta institutie o acorda problemei copiilor оn Republica Moldova. 5. Recomandarea nr. Fiecare stat membru trebuie sa garanteze solidaritatea optima оn finantarea beneficiilor familiale. Indiferent de metoda de finantare. 6. Criterii de alocare a beneficiilor 2. Оn cazul оn care contributiile sunt sub forma de taxe. trebuie sa se tina cont de capacitatea contribuitorie a contribuabililor. оn special оn favoarea celor cu venituri scazute. care se aplica оn statele membre.

Proportia cea mai mare a prestatiilor sociale o suporta angajatorii. Sistemul de colectare a fondurilor nu distinge оntre capacitatea contributorie a contribuabililor. Recomandarile europene privind sursele de finantare dovedesc discrepanta dintre sistemul existent оn Republica Moldova cu standardele Uniunii Europene оn domeniul protectiei copiilor. exclud multe categorii care nu beneficiaza de alte programe. 52 .alocatiei familiale 7. dar s-au transformat si continua sa se transforme оn baza recomandarilor Uniunii Europene. Sistemele securitatii sociale din aceste state nu sunt foarte avansate si nici definitivate coerent. Sistemul existent astazi оn Republica Moldova contribuie astfel la adвncirea inegalitatii оntre copii provocata de acutizarea diferentierii 77 veniturilor оn tara si nu ofera o protectie eficienta a copiilor datorita puterii economice reduse a cuantumului alocatiei. iar distributia veniturilor nu variaza nici оn functie de veniturile familiei si nici оn functie de numarul de membri / copii aflati оn оngrijirea familiei. fara ca aceste sisteme sa se implice si оn alte programe sociale care nu vizeaza mentinerea veniturilor. Aceasta Recomandare statueaza principiile calauzitoare pe care ar trebui sa se fondeze sistemele alocatiilor familiale. fiind mult mai aproape de acestea decвt este sistemul nostru actual. criteriu cu care puterea economica a cuantumului alocatiei de stat pentru copii din Republica Moldova este оn contradictie evidenta. iar asigurarile sociale nu au un caracter general / national оncadrвnd aceste tari оntr-un pattern mixt al politicilor sociale. Singurul domeniu al asigurarilor sociale cu caracter universal este cel al asigurarilor medicale. care se constituie adesea оn surse majore ale prestarii de servicii sociale. Sistemul national contrazice toate aceste principii pentru ca statul nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a stabili un cuantum al alocatiilor de stat pentru copii susceptibile sa asigure bunastarea copilului si stabilitatea economica a familiei acestuia. a caror finantare tinde sa se bazeze din ce оn ce mai mult pe impozite si nu pe contributii. stabilind ca obiectiv fundamental al acestui sistem “asigurarea bunastarii copilului si a stabilitatii economice a familiei acestuia”. Exista o tendinta de instituire de programe care sa mentina veniturile оn baza fondurilor ocupationale si a parteneriatelor sociale. biserica si comunitatile locale). iar sistemele de mentinere a veniturilor. Realizarea protectiei sociale оn “modelul european de politica sociala” este оn principal bazata pe relatiile traditionale si pe factorii traditionali (familia. bazate pe asigurari si care duc la pensii mari. Beneficiarul alocatiei familiale trebuie sa fie persoana оn grija careia se afla copilul sau chiar copilul dupa vвrsta majoratului.

O alta trasatura a modelului conservator / corporatist. Toate statele subscrise acestui model de politici sociale au un sistem al alocatiilor familiale bazat pe statutul de angajat. putem оncadra tarile din sudul Europei оn modelul conservator / corporatist fara ca aceasta оncadrare sa fie perfecta. Cele mai multe dintre aceste programe au devenit operationale dupa al doilea razboi mondial si se mentin active pвna astazi. Aceasta situatie. Ideea s-a raspвndit оntre anii 1920 si 1930 оn mai multe tari europene care au instituit astfel de programe. sursele de finantare. de fapt. originile predemocratice autoritare ale acestor state. оn celelalte state adoptвndu-se reglementari mai recente: Italia 78 (1988). beneficiarii de asistenta sociala si micii оntreprinzatori activi sau pensionari care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Originea istorica a alocatiilor familiale poate fi identificata оn Europa sec. Esping Andersen. persoanele care intra оn acoperirea sistemului. оn 1980. pe de alta parte. Portugalia (1991) si Spania (1994). XIX-lea. respectiv. tipul de sistem de alocare a beneficiilor. cheltuielile pentru securitate sociala erau оn medie 16.6% 53 . Оn prezent numai Grecia se mai conduce dupa aceeasi lege. criteriile de eligibilitate si beneficiile acordate si institutiile care organizeaza si administreaza sistemul. urmata de Spania (1938). Analiza sistemului de alocatii familiale din modelul sudeuropean de politici sociale va fi structurata pe urmatoarele criterii: legi existente оn acest domeniu. Similitudinile dintre modelul sud-european de politica sociala si modelul corporatist se refera la rolul major al factorilor traditionali si la limitarea interventiei statului la formele de protectie sociala pe care celelalte institutii nu reusesc sa le asigure. atunci cвnd cвteva mari companii au оnceput sa plateasca prime muncitorilor cu familii numeroase. mai degraba. se mai vehiculeaza ideile nostalgice privitor la politica sociala оn URSS si RSSM. si lumea a treia. Astfel. оntre tarile socialiste si cele capitaliste. Оn Republica Moldova. Cea mai veche lege оn domeniul alocatiilor familiale este cea a Italiei adoptata оn 1937. cu reglementari speciale pentru someri. ne obliga sa mentionam ca оn privinta politicii familiale datele statistice oficiale din epoca socialista nu arata o diferenta fundamentala оntre lumea capitalista si statele socialiste. 1935-1973) sau Portugalia (Salazar. la etapa contemporana determinata de o criza economica acuta si o politica sociala de proasta calitate.Urmarind clasificarea sistemelor de politica sociala facuta оn 1990 de catre G. ci. Portugalia (1942) si Grecia (1958). 1927-1965). pe de o parte. оsi gaseste corespondentul оn realitatea istorica a regimurilor autoritare din Spania (Franco.

universalismul asigurarilor sociale.70]. servicii.I. morbiditatea. rezultatele primelor doua decenii de guvernare comunista оn privinta protectiei sociale au fost notabile comparativ cu situatia interbelica. Avвnd la оndemвna practic оn mod nelimitat avutia unei tari оntregi. Regimurile comuniste sustin ideea desfiintarii discriminarilor оntre oameni si a administrarii centralizate si planificate a resurselor economice si noneconomice оn scopul dezvoltarii umane. оn tarile capitaliste dezvoltate. Оn privinta numarului mediu al programelor de securitate sociala. . оn mod artificial. acest sistem actiona ca un sistem de beneficii universale. Chiar оn conditiile de dupa cel de al doilea razboi mondial (cвnd venitul national si veniturile populatiei erau foarte reduse) statul a reusit sa sporeasca cheltuielile sociale.ocuparea completa. analfabetismul s-au redus spectaculos.din P.sistemul de preturi subventionate. p. care asigura accesul la realizarea nevoilor fundamentale ale tuturor. iar speranta de viata si nivelul de scolarizare al populatiei au crescut. оn politica statelor socialiste. energie. 17. Statul se implica оn cele mai importante aspecte ale vietii familiale si individuale.9% оn tarile socialiste si numai 3. 44. fiecare va deveni salariat de stat). . Tot criteriile statistice formale arata prezenta. concedii etc.B. a fortei de munca.sistemul de distribuire a locuintelor prin оntreprinderi.accesul gratuit la educatie si asistenta medicala. оn tarile socialiste -4. оn tarile capitaliste dezvoltate acesta era 5. оn tarile оn curs de dezvoltare 2. chiar a celor cu venituri foarte mici. alimente de baza. care acopereau totalitatea salariatilor de stat (fiind 79 presupus ca. majoritatea serviciilor. Mortalitatea infantila. fundamentat pe criterii neeconomice. Оn continuare vom prezenta cвteva trasaturi distinctive ale politicii sociale si familiale a regimurilor comuniste оn comparatie cu statele capitaliste: a) Egalitarismul. acest sistem opera оn privinta indicilor esentiali ai consumului populatiei: chirii. limitвnd veniturile primare (din munca) si sustinвnd veniturile secundare (din redistribuire) ale familiei. 14. b) Paternalismul. transport public. Instrumentele acestui paternalism erau: . . mai devreme sau mai tвrziu. Principalul mecanism al realizarii egalitarismului este redistribuirea. sa extinda asistenta medicala si reteaua de оnvatamвnt.) mult mai generoase decвt оn tarile capitaliste (cu exceptia celor scandinave) [IV.71. . 4]. 54 .5% оn tarile оn curs de dezvoltare [II. a unor programe pentru mame si copii (alocatii.

80 e) Centralismul excesiv si excluderea societatii civile de la elaborarea si aplicarea politicii familiale. marginalizata). ele nu existau. Astfel. nu erau luate оn considerare. socializarea copiilor. justificata de ratiunea primatului sferei productive оn raport cu sfera nonproductiva. Saracii si problema saraciei erau neglijate pentru ca. pensiile de boala sau incapacitate de munca nu acopereau toti beneficiarii posibili). Astfel. cheltuielile social-culturale оnregistreaza o scadere lenta.c) Ignorarea nevoilor reale. prezente оn statele capitaliste.). cвt si de modelele orientate spre pragmatism. problema locuintelor.abolirea autonomiei fondului de asigurari sociale. Conditia pentru a obtine beneficiile de securitate sociala . sistemul de securitate sociala era dezvoltat asimetric. Statul nu proteja ceea ce nu putea controla. asistenta medicala. Suprasolicitarea statutului de salariat a determinat devalorizarea sociala a statutului femeilor casnice. liber-profesionistilor. оn mod practic. alocatiile pentru copii. Aceasta оndeparta politica statelor comuniste atвt de modelele orientate catre nevoile populatiei. Trei elemente. urmare directa a naturii totalitare a regimului. facвndu-le sa contravina.era munca retribuita.controlul total al statului asupra aspectelor de politica economica si sociala ce influenteaza viata de familie (veniturile. subdezvoltata. societatea nu mai facea nimic pentru a contracara persistenta ei оn planul real. Fundamentarea predominant ideologica determina caracterul formal al multor prevederi si masuri. dar a aratat un dezinteres total fata de grupurile cele mai defavorizate. se traducea prin: . Astfel. inflatia). dar nu si pentru cei care nu erau cuprinsi оn sfera activitatii social-economice (asistenta sociala era quaziignorata. nevoile individuale sau ale unor grupuri particulare. . programele de indexare automata a pensiilor. fiind rezolvate o data pentru totdeauna. imperativelor si primatului unui stat totalitar coercitiv. acceptвnd protectia sociala pentru cei ce munceau (asigurari sociale). taranilor.inclusiv pentru copii . Desi suna paradoxal. ai caror amвndoi parintii nu lucrau. locuinta etc. d) Subordonarea obiectivelor politicii sociale si familiale dezvoltarii economice propagandistice. a ocuparii fortei de munca. Daca o problema era considerata rezolvata оn plan ideologic (de exemplu. Aceasta regula nu facea exceptii nici оn cazurile copiilor. atвt dorintelor si nevoilor populatiei cвt si necesitatilor unei economii eficiente. “marginale”. statul comunist a avut o atitudine paternalista fata de majoritatea populatiei. оn mod oficial. dupa 1980. lipseau оn cele socialiste: indemnizatia si ajutorul de somaj. programele universale оn general (de exemplu. 55 .

chiar daca regimurile totalitare au creat sisteme de politica familiala asemanatoare formal cu cele din tarile capitaliste dezvoltate (beneficiile pentru mame si copii. .absenta conceptului de drepturi sociale din vocabularul politic. ceea ce face din aceasta institutie un pilon ce trebuie consolidat. asistenta medicala.. Principiile ce stau la baza suportului statului acordat familiilor se refera la: оntarirea familiei ca institutie. 56 . cu rolul retelelor institutionale si statale. 81 . scaderea calitatii serviciilor sociale.inexistenta organismelor nonguvernamentale.limitarea cвmpului de actiune de nivel local. asigurarea bunastarii copiilor. asigurari sociale. principalele obiective ale politicii familiale оn aceasta perioada sunt: . administratia publica devenind din ce оn ce mai incapabila sa raspunda nevoilor reale ale populatiei (la aceasta contribuind si scaderea performantei economiei) [IV. a lipsurilor si nerealizarilor aratate mai sus. sau chiar a supravietuirii membrilor ei. ce elemente noi trebuie introduse.sustinerea familiilor оn efortul de a face fata rigorilor tranzitiei. Оn concluzie. Ea оndeplineste functiuni capitale оn perioada de tranzitie. Pornind de la analiza situatiei familiei si a politicii familiale existente. trebuie facuta o distinctie clara оntre problemele generate de criza socialismului si cele legate de reforma economica si sociala. penuria. De asemenea. egalitatea dintre barbati si femei.asistenta sociala discretionara. servicii de оngrijire a prescolarilor. De aceea. un punct de оntвlnire a diverselor abordari sectoriale. familia reprezinta un cadru pentru abordarea completa si integrata a politicii sociale. Asa cum am mai aratat. stagnarea sau chiar scaderea indicatorilor consumului populatiei sau evolutia nefavorabila a unor indicatori demografici (mortalitatea infantila. aspecte critice ale vietii de familie. ce trebuie adaptat la economia de piata. Chiar daca оn primii ani dupa razboi politica familiala si sociala a comunismului ar fi putut fi justificata (reducвnd saracia masiva si unele inegalitati).rezultatele si efectele acestor sisteme nu au fost aceleasi. necesita raspuns trei оntrebari: ce trebuie mentinut asa cum este. . 4]. . Оn aceasta perioada trebuie avuta оn vedere оmpletirea rolului familiei оn asigurarea protectiei. speranta de viata). emanciparea femeii) . оnvatamвnt. оn ultimul deceniu datele obiective au aratat falimentul acestei politici: deteriorarea nivelului de trai.limitarea consecintelor negative ale comportamentului familial modern asupra echilibrului demografic si cel social.

Aceasta familie. a pus оn evidenta familiile cu cele mai mari riscuri оn ceea ce priveste diminuarea nivelului de trai si saracia. care au nevoie de un complement оntre 20% si 46% din VSMN.pentru depasirea pragului de subzistenta . .necesita (оn medie) 44% din VSMN [IV. “clasica” оn societatile occidentale оn care. protectia sociala va ramвne lipsita de eficienta. Acestea sunt: .familiile monoparentale cu cel putin 2 copii. sotul lucreaza. a ajuns оn societatea noastra un fel de “paria”. Bonneau. iar valoarea reala a acestor prestatii a scazut mult. оn prezent. Pentru aceste familii nu exista. care necesita un complement al carui cuantum se situeaza оntre 45% si 53% din VSMN. care au nevoie de un complement mediu de 73% din VSMN. fluxurile transferurilor sociale nu se оndreapta catre tipurile de familii care au cea mai mare nevoie de protectie. Astfel. O alta analiza. nu protejeaza оn mod real 57 . actualmente. efectuat оn Romвnia de M. protejate si a demonstrat ca. De asemenea. aceasta situatie grea fiind consecinta politicii duse оn anii regimului comunist (care forta si stimula femeile sa faca parte din populatia ocupata). 11]. traditional. toate avantajele noi introduse au fost contracarate de abrogarea sau deprecierea altora. History of Woman Suffrage [IV. de la care s-au mostenit majoritatea programelor sociale (cu exceptia beneficiilor de somaj). actualmente. iar sotia este casnica. оmpiedicвnd degradarea iremediabila a nivelului lor de trai. care .familiile cu cel putin 2 copii si doar o singura persoana ocupata. 4]. Exista. оn Republica Moldova. . precum si a nivelului de trai foarte redus оn perioada actuala. a pus оn evidenta riscuri оn fata carora familiile nu sunt. care au nevoie de 63108% din VSMN. Smaranda Mezei”. оntr-o situatie foarte grea sunt familiile monoparentale. Modificarile recente nu au avut urmari semnificative asupra nivelului de trai al familiilor. Atвt timp cвt nu sunt stabilite оn mod clar si justificat prioritatile.familiile cu someri. deseori. Sistemul fiscal. care sa tina seama de specificul situatiei lor si sa contribuie la mentinerea veniturilor. colaboratorii “Cf. desi оncearca sa promoveze impozite progresive. o politica familiala? Noi credem ca eforturile statului оn aceasta directie sunt sustinute de reminiscentele politicii regimului anterior. familiile de someri pe termen lung.familiile de vвrstnici оn care exista o singura pensie. . familiile cu peste 3 copii. .familiile cu 3 si mai multi copii. sistemul de alocatii pentru copii a devenit universal. masuri speciale de protectie. Astfel. Оn general. o situatie foarte grea o au si familiile cu copii оn care un singur parinte lucreaza.Un studiu stiintific L'odyssee de la famille roumaine. Berthier si D.

precum si de tendintele оn dezvoltarea politicii sociale familiale pe plan mondial. 2. Singurele programe sociale care functioneaza cвt de cвt eficient sunt cele cu regim de asigurari sociale (pensii. masurile existente avвnd un aspect formal si inconsistent iar respectivele familii lasate. 58 . mai mult sau mai putin. care departajeaza sever familiile sarace de cele bogate. lipsa locuintei. оn general. Desigur. nu putem adopta modelul protectiei bazate pe programe sociale puternic focalizate.82 familiile cu venituri mici (care. Nu putem ramвne la vechiul universalism al regimului trecut. Оn perioada de tranzitie au aparut riscuri pe care societatea din Republica Moldova nu le cunostea anterior: somaj. au si multi copii). Оn actuala perioada trebuie redefinita notiunea de “risc social”. noile generatii de copii sunt silite. оn majoritate. sa se descurce singure. Costul ridicat al copilului reiese si din analiza saraciei pe tipuri de familii. Оn aceasta perioada de tranzitie statul trebuie sa-si asume obligatia constitutionala de a asigura familiile si. astfel largite. inflatie. оn mod traditional. care ar fi ineficient оn conditiile unei societati bazate pe diferentierea crescвnda a veniturilor familiilor. credite) оn sustinerea familiilor vulnerabile este practic inexistenta. Este necesar un nou echilibru оntre universalism si selectivitate. Politica financiara (subventii. Astfel: 1. care sa tina seama de tendintele de evolutie a familiei si a оntregii societati оn tara noastra. Singura solutie pentru protejarea оn fata acestor riscuri este diversificarea gamei de alocatii Familiale. beneficii de somaj. Nu este deci de mirare prabusirea natalitatii si nici cea a nuptialitatii. Alocatii familiale. care. Aceste beneficii ar trebui sa aiba оn vedere nevoile specifice pentru diferite tipuri de familii (оn special cele cu copii) si nu doar pe ale celor foarte sarace. un rol primordial оl au alocatiile pentru copii. care sa raspunda unor criterii de eligibilitate specifice. printre alocatiile familiale. care ar fi ineficienta оn conditiile оn care saracia are proportii de masa. Familiile fara copii si persoanele singure sunt astfel situate mult mai bine din punct de vedere material. cresterea galopanta a pretului la locuinte etc. este contracarat prin asigurari sociale. Propunerile noastre vizeaza constituirea unui pachet coerent de transferuri sociale pentru familii. Astfel. ar diminua treptat nevoia de asistenta sociala. beneficii de maternitate). De asemenea. sa creasca оn conditii de deprivare economica. оn special. Putem conchide ca statul nu are ca obiectiv explicit si eficient protectia familiilor defavorizate. la a caror crestere si educatie contribuie alaturi de parinti. iar creditele neoperationale. bunastarea copiilor. subventiile fiind suprimate.

Puterile publice asigura si protectia copiilor. indiferent de starea lor civila. 39 proclama ca puterile publice asigura protectia sociala. pe toata durata minoritatii si оn celelalte cazuri prevazute de lege. 5. compatibila cu drepturile membrilor familiei legitime. 66. legea prevede modalitatile de оndeplinire a acestor obligatii. Ori de cвte ori оnsa parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii 59 . chiar daca sunt nascuti оn afara casatoriei. precum si prevederi cu privire la drepturile si obligatiile parintilor si ale statului fata de copii. 83 Оn Republica Moldova. prin masuri economice. copiii si tineretul. ocrotirea copilului (art. Legea reglementeaza normele si limitele pentru stabilirea paternitatii (art. platit la nivelul cosului de consum. 4. 30). pe plan mondial exista o tendinta de expansiune a lor. mamei si copilului gasim si оn Constitutia Spaniei. 95]. constitutiile multor state consacra prevederi cu referire la protectia speciala acordata de catre stat familiei. ocrotirea femeilor si a tinerelor оn cвmpul muncii. 49. 31) [I. 67) [I. indiferent daca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. prevederi cu privire la sprijinirea mamei оnainte si dupa nasterea copilului. Fiind conforme documentelor internationale. Constitutia Republicii Italiene stipuleaza ca este datoria si dreptul parintilor de a-si оntretine. Legea reglementeaza stabilirea paternitatii.439]. Оn cazul incapacitatii parintilor. Prevederi ce tin de protectia familiei. mamei si copilului. оn special оn privinta familiilor numeroase. de a-si creste si de a-si educa copiii. directia de evolutie ar putea fi aceea de prelungire a concediului pentru оngrijirea copilului pвna la оndeplinirea vвrstei de 3 ani a copilului. Parintii trebuie sa acorde asistenta copiilor оn toate domeniile. juridica si morala. p. оnlesnind dezvoltarea institutiilor corespunzatoare acestui scop (art. si a mamelor. familiei оi revine rolul central оn procesul de protectie a drepturilor copilului. Copiii se bucura de protectia reglementata оn acordurile internationale care vegheaza asupra drepturilor lor [I. economica si juridica a familiei. Astfel. Acest fapt ar avea urmari benefice asupra cresterii si educarii copiilor si a оncurajarii natalitatii si ar slabi presiunea asupra pietei muncii. art. formarea familiei si оndeplinirea оndatoririlor acesteia.3. Republica protejeaza maternitatea. Republica оnlesneste. parintii fiind acei care asigura asistenta si ocrotirea lor. asigurвnd copiilor nascuti оn afara casatoriei оntreaga protectie. Оn Constitutia Republicii Ungare gasim. p. Оn asa fel. care sunt egali оn fata legii. Оn privinta beneficiilor de maternitate. prin traditie legiferata de legislatiile nationale. de asemenea. p. 525]. Astfel. indiferent de filiatie.

Оn urma valului general de revendicari salariale. distribuirea cu prioritate a locuintelor. la finantare participau alaturi de stat si patronii [IV. numarul tarilor care au instituit regimul de alocatii familiale. 60 . creвnd un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. p. p. de regula. оn 1932. p. Datorita faptului ca copiii. fiind format din anumite parti depuse de catre unul sau alt membru. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. acest regim de prestatii va trece оn оntregime оn grija statului оn foarte multe tari. 66-67]. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor acestuia. La оnceput doar familiile cu venituri scazute aveau dreptul la prestatii. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. p. a оncercat sa dezvolte o politica orientata оn mod accentuat spre copil. Оn acest domeniu prezinta interes experienta URSS. dupa al doilea razboi mondial. 25]. Оn anul 1981. оn special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara оngrijire parinteasca [II. educatie si оnvatamвnt obligatoriu si gratuit. Bugetul familial. Astfel. dar aceasta restrictie a fost ulterior scoasa [II. sunt educati оn familie. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membru al unei familii concrete depinde atвt de venitul total al familiei. оn timp ce оn alte 67 de tari. activitati culturale si sportive. au hotarвt sa acorde alocatii speciale proportional cu numarul copiilor avuti оn оngrijire. оntr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. оn interiorul familiei ele оsi pierd caracterul individual si sunt оndreptate spre satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. s-a ridicat la 50. 8. gradinite. Primele regimuri de alocatii familiale au aparut оn Belgia si оn Franta. Din aceste considerente. organizarea timpului liber – tabere de vacanta. care. 19. Primul regim de alocatii familiale instituit de stat pe principiul serviciului public a aparut оn Noua Zeelanda оn 1926. si cei francezi. 47. industriasii belgieni. Izvoarele de оntretinere a copiilor оn majoritatea familiilor le constituie salariile si alte venituri 84 provenite din munca ale parintilor. 48-49]. 47. 105]. оn anul 1930. Copiii constituie o categorie de persoane care nu dispun de mijloace de existenta proprii. Nascut din initiativa privata. cвt si de corelatia dintre membrii apti si inapti de munca [II. Actualmente pentru desemnarea alocatiilor care se atribuie оn favoarea familiei se foloseste termenul „prestatii familiale”. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. finantate оn оntregime de bugetul statului.copilului оn mediul familial.

uniuni libere cu sau fara copii. prestatii legate de izolare (alocatia de parinte solitar. Оn Rusia femeile beneficiaza de un concediu de maternitate cu durata de 70 de zile 61 . problema concediului de maternitate a fost solutionata оn Statele Unite doar catre finele sec. al XX-lea. precum si pentru preоntвmpinarea unor situatii izvorвte din noile stiluri de viata care au dus la aparitia unor mari diversitati ale vietii familiale: familii monoparentale. unde lupta femeii pentru drepturile sale pe parcursul ultimelor doua secole a luat uneori forme dramatice. alocatie parentala оn scopul educatiei. 76. fiind fixata оntre 14 si 16 ani. p. complementul familial). 396]. 464-519]. iar din 1990. Ele pot reprezenta o suma fixa sau sunt stabilite оn functie de venitul familiei. оn functie de politica demografica pe care o duce statul. prestatii de vocatie specifica (alocatie de оnceput de an scolar. sot. sunt studenti sau sufera de o invaliditate [II. 31. care da posibilitatea tinerelor mame sa-si supravegheze copiii pвna la vвrsta de 6 ani [II. Unii autori americani. dreptul femeii la concediul de maternitate a fost legiferat nu demult. 117-118]. copii оn оngrijire. La nivel federal. unde natalitatea a scazut foarte mult. odata cu venirea Presedintelui Clinton la putere [II. Valoarea prestatiilor difera de la o tara la alta si poate fi cuprinsa оntre 3% si 25% dintr-un cвstig mediu. difera si vвrsta copiilor pвna la care se acorda prestatiile. o noua indemnizatie speciala de „asistenta materna”. destinatie. sotie. De asemenea.Prestatiile familiale оn bani pot оmbraca o mare diversitate de forme. Este impresionant acest efort al statului francez pentru sustinerea familiei оn forma sa traditionala. alocatii de оngrijire a copilului la domiciliu). sau pot fi diminuate sau chiar stopate dupa un anumit numar de 85 copii. ei оnsisi divortati sau separati etc. p. sau оn raport de vвrsta acestora. оncepвnd cu al doilea copil. 21. ajutoare pentru locuinta). numarul de copii оn оngrijire. alocatiile pentru copii pot fi universale sau conditionate. Astfel. оn crestere. ajutoarele оn favoarea familiilor cu multi copii sunt foarte numeroase si diversificate. aduc exemple de greve ale barbatilor-profesori care protesteaza contra оncercarii unor state de a fixa concedii de maternitate pentru femeile-profesoare. prestatii legate de nastere si de mica copilarie (alocatie pentru al doilea nascut. Acest regim complex cuprinde urmatoarele grupe de prestatii: prestatii de оntretinere (alocatii familiale. p. familii compuse din parinti. alocatie pentru o educatie speciala. cum este оn cazul Frantei. fiind diferite ca suma. conditii de atribuire. alocatia de sustinere a familiei). Aceasta limita poate fi mai ridicata оn cazul copiilor care urmeaza o scoala. preocupati de tema drepturilor femeii. Legislatiile unor state prevad asa-numitele prestatii progresive. vazвnd оn aceasta o оncalcare a drepturilor lor. Оn unele tari. Оn Statele Unite.

Familiile cu mai mult de doi copii vor fi. alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi afectate de saracie este cea mai mare [II. Astfel. lucratorii agricoli si populatia rurala. s-a aratat ca saracia este strвns legata de dimensiunea familiei si de numarul de copii. mai ales оn conditiile scaderii semnificative a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei. reiesind din raportul UNICEF pentru aa. Оntr-un studiu asupra saraciei. care se indexeaza prin hotarвre de Guvern. De aceea. indiferent de numarul copiilor. 29. оncepвnd cu al doilea copil. Legea data are o semnificatie importanta. 31. 28. de asemenea. 335]. alocatia de stat pentru copii este una dintre principalele indemnizatii de asistenta sociala ce consta оntr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii оn vederea acoperirii nevoilor de crestere si educatie a acestora [I. la cerere [I. indemnizatia de nastere se acorda mamelor care au nascut mai mult de un copil. Conform acestei legi.calendaristice pвna la nastere si 70 de zile calendaristice dupa nastere (оn cazul unor nasteri complicate – 86 de zile. Legislatia Romвniei prevede. p. un sir de masuri de sustinere a familiei. p. pentru fiecare copil nascut ulterior. indemnizatia de nastere si ajutorul de urgenta. familiilor cu multi copii urmeaza sa li se plateasca o alocatie suplimentara. p. Conform acestei Legi. Probabilitatea ca o familie cu trei sau mai multi copii sa traiasca оn saracie este mare. 404-405]. Datele studiate despre tarile aflate оn tranzitia economica arata ca cea mai grea povara a ajustarii economice o sufera copiii. Astfel. 324]. probabil. la nasterea a doi sau mai multi copii – 110 zile (art. efectuat de Banca Mondiala оn Romвnia si оn majoritatea tarilor din regiune. 86 Legislatia Romвniei prevede pentru familiile cu copii o indemnizatie familiala de asistenta sociala speciala ce consta dintr-o suma de bani suportata de bugetul de stat оn scopul atenuarii consecintelor reformei оn domeniul economic [I. Оn cadrul indemnizatiilor familiale putem enumera si ajutorul care se acorda sotiilor celor care оsi satisfac serviciul militar obligatoriu. Cuantumul alocatiei este stabilit оntr-o suma fixa ce se plateste lunar. Aceasta indemnizatie este adresata familiilor cu doi si mai multi copii оn vederea ameliorarii situatiei lor familiale. 165 Codul muncii). Cuantumul alocatiei reprezinta o suma fixa. o singura data. 2000-2001. indiferent de calitatea de salariat a parintelui. deoarece confirma principiul universalitatii subventiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a ajutorului de stat pentru copii. mamei si copilului.287]. cele mai expuse riscului de a 62 . de ajutor beneficiaza fiecare copil. p. 27. Оn Republica Moldova. “saracia afecteaza оn cele mai multe cazuri familiile mari sau cele monoparentale.

La sectiunea contributorie sunt incluse categoriile enuntate anterior. Оn Spania contributia angajatilor este de pвna la 4. Procentul contributiei acestora variaza de la stat la stat si exista tari оn care nu toti cei trei factori contribuie la finantarea alocatiilor familiale. 63 . оn timp ce statul nu contribuie cu nimic la finantarea alocatiilor familiale.8%. astfel оncвt ar fi foarte greu ca procentul platit de angajator sa nu satisfaca aceasta conditie si angajatii sai sa nu beneficieze de alocatie [II. Оn Spania exista o diferentiere a ariei de acoperire a sistemului de alocatii familiale оn functie de caracterul contributoriu sau noncontributoriu al beneficiarului. Оn Italia angajatii nu contribuie direct la finantarea alocatiilor familiale. p. 2. a angajatorilor cu 23.15]. Оn Portugalia finantarea este asigurata de contributia angajatilor cu 11% din cвstiguri. p. Оn Grecia angajatii si angajatorii contribuie cu acelasi procent (1%) din cвstiguri. conform careia beneficiaza de alocatii familiale: angajatii din sectorul public sau privat. Оn celelalte tari nu exista reglementari speciale pentru rezidentii straini legali care au copii оn оngrijire. din fondul de salarii.6% din cвstiguri. iar sectiunea noncontributorie cuprinde rezidentii straini legali care nu beneficiaza de alte programe publice. sunt privati de alocatia platita de catre stat. respectiv. somerii si pensionarii care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. 87 Оn sistemele analizate exista trei surse principale de finantare a alocatiilor familiale: angajatii. Pentru micii оntreprinzatori si pentru pensionarii din acest sector exista reglementari separate care stabilesc criteriile de acordare a alocatiilor familiale si sursele de finantare ale acestora. procente care variaza оn functie de unsprezece categorii ocupationale. statul finantвnd sistemul non-contribuitoriu (dedicat rezidentilor straini legali) din veniturile generale.84% platit de angajatori din fondul de salarii si din numeroase subventii acordate de catre stat. Patru sute de mii de persoane din familiile cu cinci sau mai multi membri оsi duc astfel viata оn saracie” [III. Procentul platit de angajatori raportat la numarul de salariati care beneficiaza de alocatii familiale trebuie sa depaseasca un plafon minim pentru ca salariatii respectivului angajator sa beneficieze de alocatii familiale.75% din fondul de salarii si a statului cu subventii de 2. care primesc alocatia echivalenta de la angajator.trai оn saracie. Оn Grecia angajatii sectorului privat. 26.4% din cвstiguri si o cota contributorie voluntara de pвna la 32%.7% din venituri.62]. fondurile provenind din procentul de 4. Micii оntreprinzatori au o cota contributorie obligatorie de pвna la 25. beneficiarii de asistenta sociala. Acest plafon se situeaza sub nivelul salariului minim pe economie. angajatorii si statul. iar cea a angajatorilor de pвna la 23. Оn statele europene este promovata o politica sociala.

precum si instituirea unui sistem 64 . stabilirea cuantumului alocatiei оn functie de venitul familiei (Grecia. Оn anii ’80. Pentru situatia оn care copilul este student. gradul de invaliditate.Problema protectiei sociale pe care statul o asigura copilului si familiei este departe de a fi o problema rezolvata chiar si оn tarile modelului european de politici sociale. Franta si Luxemburg. 2. Оn Spania aceasta prevedere este valabila daca gradul de invaliditate depaseste 65%. Vвrsta pвna la care se acorda alocatia familiala este de 18 ani оn majoritatea statelor. p. nu exista limita de vвrsta. Numai trei dintre statele Uniunii Europene оndeplinesc simultan cele patru criterii considerate favorabile familiei: Belgia. permitвnd apropierea mai clara de obiectivul declarat al echitatii sociale a copiilor pe care sistemele de alocatii familiale оsi propun sa-l asigure. iar оn Italia si Spania nu exista prelungire a limitei de vвrsta pentru studenti [II. numai оn Portugalia limita de vвrsta este de 15 ani. Portugalia). dar numai оn cazul copiilor cu 88 handicap). dar-mite оn Republica Moldova. limita de vвrsta variaza de la 22 de ani оn Grecia la 25 de ani оn Portugalia. la nivelul Uniunii Europene. majorarea sumei odata cu оnaintarea оn vвrsta (Portugalia. statutul social si statutul parintelui оn оngrijirea caruia se afla copilul. Italia. Factorii relevanti ai sistemelor de alocatii care favorizeaza familia sunt considerati a fi caracterul progresiv al sumei alocate оn functie de numarul de copii (Grecia. Asadar. оn baza celor constatate оn prezentul paragraf tragem urmatoarele concluzii: .Criteriile de stabilire a cotei copiilor pentru care se acorda alocatia familiala sunt bazate pe vвrsta copilului. Spania si Italia). Portugalia) si limita de vвrsta de 18 ani (existenta оn Grecia. . iar оn Portugalia este valabila doar daca respectivul copil nu beneficiaza de pensie speciala pe viata.64]. Daca este vorba despre un copil cu un anumit grad de invaliditate. Trecerea la o schema selectiva de alocare a beneficiilor.Progresul realizat de statele europene dupa aderarea la Uniunea Europeana si adaptarea sistemului lor de alocatii familiale cerintelor Uniunii sunt vectori pe care Republica Moldova i-ar putea prelua si aplica situatiei din tara noastra. Оn conceptia Uniunii Europene alocatiile familiale exprimate оn procente fata de produsul global brut dovedeste efortul statului de a sprijini familia si politica sa fata de aceasta celula de baza a societatii. оn modelul european schema de alocare selectiva este mult mai eficienta. se remarca o reducere a procentului alocatiilor familiale datorita sporirii numarului de beneficiari. Si daca оn Republica Moldova schema de alocare universala este una costisitoare si ineficienta оn оndeplinirea scopurilor pentru care a fost adoptata. Italia.

25. care. . conform caruia parintii sunt obligati sa оngrijeasca de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. desi au o situatie deosebit de grea. Reprezentantii paternalismului considera ca ceea ce este bine pentru copil trebuie sa fie stabilit de societate sau de familie оn baza convingerii ca anumite conditii sunt considerate a fi оn interesul superior al copilului. de educatia.Mutatiile produse оn contemporaneitate оn substanta conceptului de familie ar trebui extinse pentru a se putea realiza o protectie sociala eficienta a copiilor. Concluzia foarte clara este ca aceste familii. de a lua hotarвri оn nume propriu. 65 . Este discutabila problema cu privire la modul de stabilire a ceea ce trebuie sa se faca оn interesul superior al copilului: adultii sau copiii? [II. p. de nevoile sale speciale. efortul gospodinei si al mamei ramвnвnd nerecompensat si nerecunoscut pe plan social. 89 3 3. . si anume: . Referitor la tema data exista doua curente majore: paternalismul si autodeterminarea. care ar elibera statul de o parte din cheltuielile bugetare pe care acesta le suporta pentru alocatiile familiale. potrivit capacitatilor lui. statutul muncii casnice nu este reglementat. dar cu influente largi. ca copilul trebuie sa se afle оntr-un mediu protectiv. 42-61]. pe care le gasim incorporate оn legislatiile nationale ale statelor de drept. Оn aceste conditii. spre a-l face util colectivitatii. Pe masura ce se dezvolta. ramвne оn continuare o structura sociala pe care se bazeaza stabilitatea si dezvoltarea sociala a oricarui stat modern. nu sunt mai protejate.contributoriu. Include un interes primordial obstesc. Protectia drepturilor mamei si copilului оn mediul familial Protectia drepturilor copilului prin parinti se sprijina pe un ansamblu de principii. desi transformata. Adeptii autodeterminarii pledeaza pentru drepturile copilului. instruirea si pregatirea profesionala a acestuia. ar permite o mai buna directionare a veniturilor catre un ajutor substantial acordat selectiv acelor familii cu copii care au o reala nevoie de ajutor. pentru posibilitatea juridica acordata acestuia de a-si exprima propriul punct de vedere оn deciziile care-i afecteaza direct viata. care sunt de fapt grupul tinta al оntregului efort facut de stat оn domeniul protectiei sociale prin intermediul politicilor оndreptate catre sprijinirea familiei.principiul interesului superior al copilului. sustinвnd de altfel sistemul propus de savantul finlandez John Eekelaar. Consideram.Salariul mediu nu permite un nivel decent de viata. Aplicarea acestui principiu оntotdeauna trebuie pusa оn functie de etapa ontogenetica de dezvoltare a copilului.

asupra modului оn care parintii оsi realizeaza drepturile si оndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. 30. alegerea locului resedintei. 47-48]. reprezentвnd baza asigurarii cвt mai depline a ocrotirii minorului.egalitatea ambilor parinti în exercitarea drepturilor si îndatoririlor parintesti fata de copii. 196-197]. unul dintre motivele pentru care SUA na ratificat Conventia cu privire la drepturile copilului (desi a semnat-o оn 1995) este „amestecul оn viata privata de familie”. administrarea bunurilor. Faptul ca rezultatul a fost determinat. Continutul ocrotirii parintesti nu difera este copilul din casatorie. [II. ultima tentativa de a anihila drepturile parintilor etc. оn mare masura. este binevenita. . de catre ambii parinti. prin intermediul unor organisme specializate. Implicarea statului оn ocrotirea copiilor este de data relativ recenta. Evident ca viata privata trebuie protejata de interventiile arbitrare. оn afara de dreptul la mostenire si la оntretinere. efectul dezvoltarii miscarii pentru drepturile omului. 66 . relatiile dintre parinti si copii apartin domeniului. p. dar chiar daca nu este posibila trasarea unui hotar net оntre privat si public. se solutioneaza reiesind din principiul egalitatii sotilor. p. 90 . Este de data recenta оn majoritatea legislatiilor europene.134]. De unele publicatii Conventia a fost apreciata оn termeni foarte duri drept cel mai periculos atac la adresa drepturilor parintesti din istoria SUA. p.exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor parintesti se fac sub îndrumarea si controlul efectiv si continuu al statului. 25. inclusiv educatia si оnvatamвntul copiilor. Prin traditie. protectia vietii private se limiteaza la respectul pentru demnitatea si integritatea persoanei [II. . precum si al presiunilor feministe оn efortul lor de a distruge inegalitatea dintre sexe. considerat pвna nu demult tabu al vietii private. De exemplu. Ideea precum ca statul ar putea interveni оn acest proces sau ca ar avea o obligatie оn acest sens a trezit nenumarate controverse.el este оncurajat sa actioneze asupra acestor influente оn asa fel оncвt copilul оnsusi sa contribuie la rezultat. 8. de copil insufla оncrederea ca el este оn interesul superior al acestuia [II. dupa parerea noastra. Controlul statului.independenta patrimoniala dintre parinti si copii presupune ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui. cel putin partial. fiind.egalitatea în drepturi a copiilor fara deosebire sunt ei din casatorie sau din afara casatoriei. . din afara casatoriei sau din adoptie. оncredintarea copiilor etc. La momentul actual legislatia tarilor dezvoltate stipuleaza ca toate problemele legate de casatorie.

Obligatia de a asigura sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului are o dimensiune dubla. dreptul de a creste personal copilul. dreptul de a cere оnapoierea copilului de la persoana care оl tine fara drept. Pe de o parte. instructвndu-l astfel оncвt acesta sasi poata da seama de ce este bine si ce este rau si sa aleaga singur calea cea buna. politica. p. mai exigente. trebuie sa foloseasca metoda convingerii. 28. a unor practici care ar putea dauna sanatatii sale etc. оn procesul оngrijirii si educarii copilului.dar fara ca sa se intervina excesiv оn viata privata. parintii au dreptul de a aplica оn interesul acestora masuri disciplinare: observatia. conferindu-i noi roluri si destinatii. fie decaderea din drepturile parintesti. morala 67 . dreptul de a stabili locuinta copilului. Masura care depaseste aceste limite оn functie de gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil justifica fie plasamentul copilului unei persoane sau familii. a neglijentei. Pe de alta parte. dreptul de a decide cu privire la оntinderea obligatiei de оntretinere datorata copilului. cвt si fata de bunurile sale. Transformarea familiei nucleare traditionale – revolutia familiei. p. morala ori sanatatea copilului. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil presupune ca parintii. fie sanctiunea penala pentru relele tratamente aplicate minorului [II. ea prevede obligatia pozitiva a parintilor de a satisface trebuintele copilului оn conformitate cu particularitatile de dezvoltare si cu nevoile sale speciale. Printre drepturile si оndatoririle parintilor cu privire la persoana copilului putem cita dreptul si оndatorirea de a оngriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. ea 91 reprezinta si o obligatie negativa care prevede protectia copilului оmpotriva abuzului fizic. Parintii pot sa ia fata de copii si unele masuri mai severe. 28. intrвnd оn conflict cu dispozitiile legislatiilor nationale si ale legislatiei internationale cu privire la protectia vietii intime. familiale si private. dreptul si оndatorirea de a educa copilul. cum o denumesc unii autori – s-a produs sub impactul unei multitudini de factori de natura economica. intelectuala. 533]. оndatorirea de a asigura оnvatatura si pregatirea profesionala a copilului. dar acestea nu trebuie sa depaseasca limitele unui comportament firesc al parintelui fata de copil si sa nu primejduiasca dezvoltarea lui fizica. dreptul de a consimti adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei [II. Оn cazul оn care aceasta metoda se dovedeste nesatisfacatoare. psihic si emotional. 528-529]. mustrarea etc. dreptul de avea legaturi personale cu copilul. Societatea moderna modifica esential fundamentul familiei. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de el. Ocrotirea minorului prin parinti оn statele dezvoltate se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si оndatoririle parintesti atвt fata de persoana copilului minor.

copiii pierd contactul cu parintele detasat. 54. 58]. Cercetarile arata ca acesti copii ajunsi la maturitate denota un nivel de educatie mai redus. care-si desfasoara activitatea pe lвnga instanta. Оn situatiile оn care cauza divortului a fost violenta domestica. Divortul are de asemenea consecinte psihologice dramatice. familiile reconstituite. a familiei si copilului оn majoritatea tarilor occidentale. legislatia prevede ca оn cazul separarii prin divort parintii se pot оntelege asupra custodiei comune a copiilor sau doar a unuia dintre ei. 8. Aceste transformari si mutatii au influentat direct protectia si ocrotirea drepturilor copilului. separarea parintilor lor fiind greu de acceptat pentru acestia. Оn aceste cazuri este binevenita practica instantelor pentru familie din unele tari europene. familia monoparentala. ducвnd. cum ar fi celibatul. Оn acest scop unele legislatii civile reglementeaza custodia comuna a sotilor [II. Spre exemplu. оn Danemarca. Din acest motiv. Australia etc. Trauma este accentuata de implicarea copiilor оn procedura judiciara. 55. ei fiind impusi adesea sa se pronunte оmpotriva partii adverse. cel putin. Urmarile asupra copiilor din familiile dezorganizate pot fi de durata. Aceste servicii sunt asigurate de asistenti sociali. e binevenita pastrarea relatiilor cu ambii parinti si dupa separarea prin divort. Divortul este traumatizant pentru copii. p. au generat schimbari majore оn legislatia civila.si juridica. centrata pe mediere si conciliere. care judeca numai cauze nascute sau legate de relatiile de familie. Aceasta influenta a avut efecte atвt pozitive. Оn situatia custodiei comune ei au drepturi si оndatoriri egale fata de copiii lor minori [II. 92 astfel de efecte sunt benefice. 215]. sunt antrenati оn munci mai putin 68 . Separarea intervenita оntre parinti prin divort afecteaza decisiv relatiile copilului cu cei doi parinti. p.. 74]. Aproape toti copiii vor ca parintii lor sa fie оmpreuna sau. Deseori. la comportamente deviante ale copiilor (оn special. оn perioada pubertatii si adolescentei). sa aiba оncrederea ca nici unul dintre parinti nu i-a abandonat si nici nu are intentia sa o faca [II. cuplul fara descendenti. Оn caz de neоntelegere. cвt si negative asupra protectiei si ocrotirii drepturilor copilului: cresterea considerabila a numarului de divorturi a avut un impact negativ asupra copilului. Studiile si cercetarile оn domeniul relatiilor de familie au evidentiat faptul ca оntretinerea relatiilor cu ambii parinti este esentiala pentru dezvoltarea intelectuala si moral-afectiva a copilului. cum ar fi legiferarea egalitatii оn drepturi a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie. instanta decide tinвnd cont de interesul superior al copilului. comunitatile si „mariajele” оntre homosexuali. din Canada. uneori. Evenimentele din lumea contemporana ne pun оn fata unei game orbitoare de noi optiuni оn materie de relatii familiale. casatoriile deschise. printr-o procedura progresiva. concubinajul. p.

Оn prezent se impun оndeosebi doua prioritati: . diversificare. plasamentul. programe de prevenire a acestor fenomene. caracteristic si baietilor. оn general. Prin urmare. fara a creste eficienta utilizarii lor nu este o solutie. delincventa. оn tara noastra. flexibilitatea institutionala. prostitutia. Acest lucru este. alcoolismul.violenta. оn Republica Moldova gama serviciilor oferite familiilor оn general. fara a le scoate оnsa din statutul de saracie. care nu au venitul minim stabilit ca prag oficial al saraciei. Caile de patrundere оn sistemul de servicii sunt neclare. Ca rezultat. complexe. . reforma protectiei sociale a familiei trebuie sa cuprinda: . оn multe cazuri. somajul. cu venituri mai mici decвt cei proveniti din familii complete. оn special. Acestea necesita. Sunt necesare. de inovare si de atingere a unor obiective de perspectiva. politica familiala trebuie sa aiba оn vedere: a) preventia si ameliorarea aspectelor negative imediate оn viata de familie. lipsa de locuinta. Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii. si familiilor care trec prin diferite stari de criza. cu multi ani оnaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni cu reverberatii оn viata ulterioara. influenta divortului asupra echilibrului individual si social оncepe. cresterea calitatii.reprezinta prioritatile serviciilor sociale pentru familii si ale asistentilor sociali. Fenomene deviante . d) strategia veniturilor (redistribuirea) amelioreaza temporar situatia familiilor cu dificultati materiale. contribuie la ridicarea nivelului de trai al acestor familii. Actualmente. un rol important оn cresterea calitatii relatiilor interfamiliale оl au serviciile sociale familiale. neglijenta educativa. dar sa permita si o abordare pozitiva. o reorganizare fundamentala оn urmatoarele directii: extindere. 69 . c) simpla crestere a cheltuielilor sociale. persecutia parinteasca . Majoritatea serviciilor pentru familii sunt axate pe serviciile medicale si nu cuprind problemele sociale ale familiilor: saracia.prestigioase. 93 Оn opinia noastra. Оn concluzie. dar poate avea consecinte negative asupra stimularii economice. delincventa. birocratice si dificil de parcurs. de asemenea. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa nasca la rвndul lor copii la vвrsta prematura. ameliorarea administratiei lor. alcoolismul. libertatea de a coexista a serviciilor publice si celor private.crearea de servicii care sa sprijine familiile vulnerabile la domiciliu.restructurarea bugetara. este foarte restrвnsa. b) sustinerea familiilor.prevenirea institutionalizarii copiilor si crearea serviciilor care sa ajute revenirea lor оn propriile familii sau оn alte familii permanente (adoptia. оncredintarea).

iar tatii o fac оn trei cazuri dintr-o suta. reglementarea statutului femeii si a muncii casnice. Doar cinci copii din zece sunt pregatiti pentru scoala. neglijarii si abandonului. o mare parte dintre copiii ramasi acasa „devin victime ale unei 94 alimentatii necorespunzatoare. iar sapte din zece o fac foarte rar. Jumatate din parinti au spus ca nu au suficiente jucarii pentru copii. Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza оn urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare. copiii aveau doar una sau doua.cadrul juridic legislativ (condamnarea juridica a violentei оn familie. Cunoasterea valorilor culturale si a normelor societatii оncepe оn familie. . dintre care 59. 6.оn orase. eliminarea paralelismelor si a golurilor оn functionarea institutiilor implicate оn protectia familiei. Studiul mai demonstreaza ca fiecare al patrulea copil de trei-patru ani din Republica Moldova nu deosebeste nici o culoare.5% locuiesc оn sate. 3 4 Violenta оn familie Оn 58 la suta din familiile cu copii de pвna la 7 ani din satele Republicii Moldova nu exista nici o carte. Astfel. 4]. 24. doar opt adulti din zece se joaca din cвnd оn cвnd cu copiii lor. Оn opt familii dintr-o suta. de la nastere pвna la adolescenta. Media pentru tara la acest capitol este de 44%. La realizarea acestui studiu au fost intervievati 1184 de familii cu 1503 copii. оn fiecare al treilea caz оn care parintii afirmau ca ar avea destule jucarii. alternative eficiente la institutionalizare. interventia judecatorilor оn caz de abuz sexual sau neglijare parentala.5% . 70 . Potrivit aceleiasi cercetari. iar 40. excluderii din scoala. copiii nu au nici o jucarie [IV. p. precum si ale infractionalitatii juvenile si consumului de droguri si alcool” [IV. Familia are responsabilitatea primordiala pentru оngrijirea si ocrotirea copiilor. eliminarea confuziei dintre puterea executiva si cea judecatoreasca оn aplicarea legislatiei. Totodata. iar fiecare al zecelea copil de cinci-sapte ani nu cunoaste nici o figura geometrica. 4]. p.. Doar patru parinti din zece le spun copiilor povestea de seara. efectuat cu sprijinul UNICEF.strategia institutionala. Acestea sunt cвteva din datele Studiului national "Dezvoltarea timpurie a copilului оn Moldova".

Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa оntretina relatii sociale оn cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata obtine un sprijin. оn mediul intim al caminului. devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspвndit. colegii. familie sau de alte potentiale surse de sprijin. Ele devin sistematizate оn ochii celorlalti. dragoste si оntelegere. fizic sau emotional. toate institutiile sociale trebuie sa respecte si sa sprijine eforturile parintilor si ale altor ocrotitori legali de a educa copiii оn mediul familial [I. оntr-o atmosfera de fericire. controlul asupra banilor. 5]. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. izolarea de prieteni si familie. izolarea de prieteni. Pentru partenerii violenti. Pe de alta parte. care constituie un teren de manifestare a violentei domestice. Abuzul оn interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. comunicarea. Оn viziunea Parlamentului European. Desi pвna de curвnd se credea ca femeia este cel mai des victima violentei оn familie. оn urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare. 13. mult mai raspвndit decвt arata sondajele. Se numeste „violenta оn familie” orice act vatamator. din simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor [III. 173]. personalitatea barbatilor violenti este caracterizata prin lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. care are loc оntre membrii unei familii. оn vreme ce la locul de munca ramвne o 71 . telefonului si a altor surse de оngrijire si protectie”. furturi. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. fapt ce le face sa se izoleze. care a avut loc оn prezent sau оn trecut. amenintari facute la adresa altor persoane importante pentru victima. Оn acest scop. respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului. deplasarilor. iar toate tipurile de violenta fizica sau psihica оmpotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale [I. vecinii. inclusiv a copiilor.Pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor copiii trebuie sa creasca оn mediul familial. prietenii. Atacul fizic sau sexual poate fi оnsotit de intimidari sau abuzuri verbale. 44]. Din punct de vedere clinic. alimentelor. 95 devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. distrugerea bunurilor care apartin victimei. p. refuzul accesului la resurse financiare. o ranire fizica оn cadrul relatiei dintre partenerii sociali. Familia. amenintari si atacuri care оn unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. lucrurilor personale ale victimei.

de dragoste) sunt profund neglijate. Evaluarile facute de sociologi оn domeniul familiei contemporane sunt contradictorii. de fapt ramвne оntr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. simtamвnt de culpabilitate. este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata decвt оn cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor [III. mвnie. lipsa de maniere sociale. 5]. Functia principala a familiei. dezvoltarea lor fizica este mai lenta. Cercetarile demonstreaza ca traumatizarea copiilor care cresc оntr-o atmosfera de violenta. de viata ordonata. si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. este distorsionata cu largi si dramatice consecinte оn viitor. de sentimentul esecului оn cea mai importanta relatie interpersonala. schimbari bruste оn performantele scolare. enurezie. automutilare. evadari de acasa. haine. iar pe de alta parte. casa. exprimata prin declinul 72 . scolare: neоncredere. se constata ca familia se afla оntr-o criza. Perturbarea acestei functii are loc permanent. accidente. pericole fizice. Ei prezinta probleme: fizice. frica de raniri si moarte. femeia nu mai este capabila sa execute nici unul dintre rolurile impuse de viata familiala. familia este recunoscuta ca un loc de refugiu. de autoacuzatii. copilul devine cel mai adesea neglijat. Copiii care cresc оn familii violente se deosebesc prin comportament si conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. functiile parentale nu mai pot fi executate. identificarea cu eroi negativi. copiii cresc оntr-o atmosfera оn care necesitatile lor de baza (de siguranta. Un lucru mai putin luat оn considerare pвna acum este faptul ca оn rвndul tinerilor se raspвndesc tentativele de suicid. expus tuturor relelor. de teroare. comportament defensiv prin minciuna. eliminare. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure оngrijirile de baza necesare copilului (hrana. depresie. igiena. expusi la accidente оn casa si оn afara casei.rutina de relationare superficiala cu ceilalti. un rol jucat оn limitele orelor de serviciu. frica de abandon. Оntr-o familie bвntuita de violenta. Pe de o parte. conditionate оn mare parte de lipsa climatului de comunicare оn cadrul familiei. оngrijirea si educarea copiilor. chiar daca nu ei sunt victime directe. un loc privilegiat de manifestare a afectivitatii. insomnie. emotionale si intelectuale: anxietate. boli inexplicabile. izolare. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. Aceasta situatie este. comparare cu viata mai fericita a colegilor. probabil. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se оntвmpla. lipsa de concentrare. consum de droguri si alcool. relatii pentru a scapa de acasa. de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza оn momentele critice de violenta. Оn atmosfera de violenta. frustare. psihologice: neоncredere оn sine.

cresterea tendintelor ei de instabilitate. 65. 18]. pentru multe persoane. aplicata оndeosebi asupra copilului si femeii. Cu referire la cele expuse mai sus. p. Astfel. dintre acestea 1500 sunt ucise оn bataie. palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta. оn care nu poate fi admisa nici o interventie din afara. Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie dintre aplicarea legitima a fortei si actele ilegale de violenta care se manifesta оn cadrul familiei. Оn raportul anual asupra starii de sanatate se constata ca violenta domestica este principala cauza de traumatism al femeilor оntre 15 si 44 de ani. Cauza principala. spre deosebire de alte situatii. оn medie una la fiecare 16 secunde numai оn Statele Unite. p. Familia este si cel mai activ centru de agresivitate. Оn acelasi an s-au оnregistrat 1300 de decese printre copiii abuzati. 25% dintre femeile si 33% dintre fetitele americane risca un viol si. suferintei existente оn lumea noastra. exista un consens foarte scazut оn ceea ce priveste opiniile publicului sau ale specialistilor asupra definirii violentei domestice ca atare. pentru care violenta familiala a fost constientizata atвt de tвrziu. 91]. un abuz sexual de catre un adult. 29. a fost considerarea familiei drept un spatiu privat cu caracter tabu. asa cum este cazul unei 73 . Оn 1994 оn Statele Unite au fost оnregistrate un milion de cazuri de abuz si neglijenta fata de copii. Mai mult decвt atвt. dar. Unul dintre domeniile de maxima vulnerabilitate a femeii este riscul violului. Violenta domestica nu este o problema noua. ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar necesar [II. Violenta normala se refera la acele acte care urmaresc suferinta fizica a victimei. cu toate acestea constientizarea ca problema sociala a avut loc de abia оn ultimele patru decenii. este interesanta delimitarea dintre doua notiuni: violenta normala si violenta abuziva. dar beneficiaza de o larga aprobare sociala. Situatia prezentata mai sus este doar o palida descriere a amploarei. inclusiv parinti sau educatori. fenomen care exista оn majoritatea societatilor contemporane. ceea ce оnsemna o crestere cu 27% fata de 1990. mai puternica decвt оn oricare alta comunitate. foarte bine pazit.functiilor ei traditionale. violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. 28]. Violenta familiala este frecventa. Copiii proveniti din familii destramate au 60% din sanse sa traiasca aceeasi experienta оn existenta lor conjugala [IV. aici agresivitatea este extrem de puternica. Unul dintre cele mai acute 96 aspecte ale acestei crize este intensificarea violentei оntre membri. Anual sunt batute de catre sotii lor circa doua milioane de sotii. respectiv. Alte studii arata ca оntre 40 si 50% dintre femei au fost implicate оn situatii de hartuire sexuala [II.

care afecteaza integritatea fizica a acestuia. care au fost permanent sanctionate оn cadrul unui grup social determinat. educatori sau de alte persoane. ce are ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau dezvoltarii copilului. cвt si pentru faptul ca violenta induce violenta ca reactie de raspuns sau de aparare [II. Formele de abuz pot fi clasificate оn patru categorii [IV. a dezvoltarii fizice si emotionale a copilului [III. 71 -72]: . un concept universal de definire a abuzului asupra copilului: punerea оn pericol.lipsirea copilului de grija si ocrotire care nu este altceva decвt neglijenta grava оn ocrotirea copilului. cauza fiind atвt lipsa unor conditii economice adecvate si absenta contraceptiei. care au оmbracat. au fost victimele nenumaratelor abuzuri comise de parinti. ba chiar оncurajate de catre reglementarile oficiale (copii care se nasteau cu deficiente sau slab dezvoltati erau aruncati de pe stвnca). Exista.abuzul emotional este supunerea copilului unor severe tratamente emotionale sau de abandon. Indiferent de aceste delimitari. 97 Dificultati оn aprecierea abuzului asupra copilului prezinta si faptul ca aceasta problema este strвns legata de contextul sociocultural si poate varia considerabil оn timp si оn spatiu. Pruncuciderea a cunoscut. cвt si lipsa unei legislatii care sa o sanctioneze. Violenta abuziva se refera la acte care au un оnalt nivel de risc оn ceea ce priveste ranirea sau uciderea victimei. Una dintre cele mai grave forme de abuz asupra copilului este pruncuciderea. Оn Sparta aceste practici erau considerate normale.abuzul sexual consta оn antrenarea silita a copiilor si adolescentilor оn activitati sexuale pe care nivelul lor de dezvoltare nu le permite sa le оnteleaga pentru a-si da consimtamвntul sau care оncalca interdictiile sociale. Violenta оndreptata contra copiilor este prezenta оn istoria diferitelor societati. 5]. atвt pentru faptul ca provoaca suferinta victimei. 65. „Istoria civilizatiei pune оn evidenta faptul ca.palme date copilului. neglijenta. . intentionat sau neintentionat. de asemenea. diversele forme de violenta exercitate оmpotriva copiilor au 74 . De-a lungul secolelor copiii au fost supusi la nenumarate umilinte. ambele forme de violenta sunt nocive. cunoscuta din cele mai vechi timpuri оn majoritatea societatilor. 20-21]. . istoria sociala a copilariei cuprinzвnd un lung sir de maltratari si violente.abuzul fizic consta оn acte de violenta fizica practicate intentionat sau neprevenirea unor asemenea acte оndreptate asupra copilului. spre deosebire de agresiunile individuale dintre adulti. p. . o mare raspвndire оn societatile оn curs de industrializare. totusi. Оn China si Japonia cazurile de pruncucidere erau extrem de frecvente. forme oribile. оn special atunci cвnd nasterile de sex feminin depaseau limitele admise. 3. p. adeseori.

mai mult sau mai putin. 29. a fost o practica mult timp tolerata si chiar recomandata din motive demografice. mai ales. mergвnd pвna la maltratarea zilnica a copilului). Vвrsta medie a fetelor. 107]. p. a evidentiat ca 19 % din femeile anchetate si 9% din barbatii investigati au declarat ca au fost victime ale abuzului sexual din partea parintilor. exista alte 20 de cazuri neraportate. Istoria pruncuciderii este parte integranta a istoriei violentei asupra copilului. cu adevarat. religioase” [IV. eugenice (teoria despre sanatatea ereditara a omului). O forma la fel de grava de violenta оndreptata contra copiilor este si abandonul. pruncucidere si abandon este incestul. Indiferent de formele оn care se manifesta (fiind acceptat. fara ca nimeni sa stie ceea ce se petrece. Este forma cea mai ascunsa opiniei publice. nefireasca si neobisnuita. sau nu-si poate exercita оndatoririle conjugale.2 ani. victimizarea sexuala a copilului (incestul) poate continua luni sau ani de zile. epoca contemporana cunoaste o tendinta vadita de scadere a actelor de pruncucidere. iar una din cinci femei si unul din 11 barbati au fost victimizati sexual fie de membrii grupului familial. o vвrsta foarte frageda. care. la care copilul nu are nici o capacitate de discernamвnt si nici puterea de a se opune [II. Este evident ca lipsesc statisticile reprezentative оn acest domeniu. Cele mai frecvente sunt cazurile de incest оntre tatal vitreg si fiica. 29. dar studiile arata ca este caracteristica multor familii оn care mama. 62]. Infanticidul direct sau ocolit.fost. semiabandonului (practicat de unul sau altul dintre parinti dupa o situatie de divort) si abandonului criptic (constвnd оn respingerea afectiva a copilului de catre mama. оn familie [II. care sunt victime ale actelor de incest. Un studiu sociologic. comise. O alta forma dramatica de violenta оmpotriva minorilor alaturi de maltratare. p. Оn societatile contemporane pruncuciderea a devenit o infractiune grava sanctionata de legea penala. fie de prietenii familiei. оn lipsa de interes a acesteia fata de trebuintele lui elementare si оn adoptarea unor conduite indiferente sau violente. 23. Din fericire. are adesea ca urmare institutionalizarea. Unii cercetatori sustin ca pentru fiecare caz de incest raportat. 75 . acestea 98 devenind extrem de rare. luвnd forma abandonului total. p. este de circa 10. sub forma expunerii la riscuri sau a abandonarii noilor-nascuti. tolerate. care se manifesta brutal. fapt ce perturbeaza оn cel mai оnalt grad dezvoltarea normala a copilului. sau lipseste din camin. chiar aprobate de catre societatea adultilor si ca istoria umanitatii este jalonata de maltratari exercitate contra copiilor. de persoane caracterizate de tendinte patologice. care devine din ce оn ce mai raspвndit. Оn timp ce violul este un caz mai izolat. 60]. desfasurat оn SUA.

frigiditatea fizica si emotionala. Оn unele legislatii penale incriminarea abuzului are un caracter general. Astfel. sanctionвndu-l cu o pedeapsa privativa de libertate de la 2 pвna la 7 ani. p. orice relatie sexuala оntre adult si copil. p. sunt considerate delicte penale. de abuz sau violenta. оntre mama si fiu. a оncrederii personale fata de cei vвrstnici. оn mod sincer. alte legislatii incrimineaza distinct fiecare tip de abuz. un parinte vitreg sau tutorele acestuia si atunci cвnd autorul crede. consum de droguri si prostitutie . 59]. оmpotriva unui minor aflat sub vвrsta de 18 ani este justificata оn urmatoarele doua cazuri: atunci cвnd autorul este parintele minorului. tendintele ulterioare spre abuz. ori pentru a-i proteja sau asigura educatia. bataia a reprezentat de-a lungul secolelor unul dintre actele cele mai obisnuite. 9. La toate acestea se adauga atitudinea de stigmatizare adoptata de cei din jur. Chiar si оn prezent оn majoritatea tarilor. Este curios faptul ca aceleasi sanctiuni fizice aplicate de catre persoane straine. cu exceptia celei care poate aduce moartea victimei. incapacitatea de a mai dezvolta relatii normale cu prietenii care au aceeasi vвrsta. cu unele exceptii. parintilor si.iata numai cвteva dintre efectele cu implicatii deosebit de dramatice. sinucidere. adeseori. sanctionat de Legea penala din majoritatea covвrsitoare a 99 statelor. ba chiar fiind оn concordanta cu vechile principii pedagogice. conform carora sanctiunea fizica reprezinta unul dintre mijloacele principale de educatie. оntre minori si alte rude din familie reprezinta un act de victimizare. care nu au relatii de tutela sau raporturi educative cu copiii. Оnsa astfel de reglementare nu poate prevedea limita de la care utilizarea fortei devine periculoasa pentru copil [II. constituind o forma secundara de victimizare [II. Оn contextul violentei оndreptate asupra copilului. ca forta este necesara pentru a putea disciplina copilul. Este semnificativ faptul ca orice act de incest. 60. Оn Anglia sunt incriminate patru categorii distincte de abuz asupra copilului care impun restrвngerea drepturilor parintesti asupra copilului: 76 . alcoolism. mai ales оn ceea ce priveste dezvoltarea sa ca adult.tolerat sau obtinut prin violenta. 186]. оntre tata si fiica. оnvatatorilor care predau la clasele mici li se recunoaste dreptul legal de a aplica pedepse fizice. Оn Codul penal din Statul Texas este stipulat ca folosirea fortei. Codul penal romвn оn articolul 203 incrimineaza raportul sexual dintre rude directe оn linie directa sau dintre frati si surori. Pierderea stimei de sine. Practica tratamentului juridic al violentei si abuzului asupra copilului ca actiune incriminata si sanctionata оn legislatiile penale este de data recenta si variaza mult de la o tara la alta. intimidare sau teroare) orice act de incest are multiple efecte traumatice asupra copilului.

determinat de relele tratamente persistente si severe la care este supus copilul sau de abandonarea lui [II. Оn acest sens. care au constientizat mai devreme problema violentei оndreptate asupra copilului. neglijenta. spre deosebire de cele care nu sunt agresate de soti. interzice pedepsele corporale aplicate de parinti sau de educatori. inclusiv de frig sau foame. Оn urma unor cercetari efectuate de sociologii americani. Evidentele arata ca cea mai mare parte dintre parintii care recurg la mijloace violente au 77 . care au ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau a dezvoltarii copilului. Vorbind despre violenta оndreptata asupra copilului. 3. 135]. bazat pe pedepse severe.1. 7. ajungem la concluzia ca este dificila stabilirea numarului de copii care sunt abuzati de catre parintii lor din cauza rezervelor evidente ale acestora de a raspunde la оntrebarile anchetelor. 23. p. Legislatia unor tari. s-a constatat ca circa 2 milioane de copii cad victima violentei fizice a parintilor оn fiecare an. caracterizat ca o forma integratoare. inclusiv afectarea maturizarii biologice a acestuia. Majoritatea studiilor recente centrate pe investigarea abuzului asupra copilului si a efectelor sale pe termen lung se sprijina pe teoria agresiunii preluate si pe conceptiile ca agresivitatea copiilor este determinata adesea de un stil autoritar de educatie. abuzul fizic. asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale. au o probabilitate de cel putin doua ori mai mare sa agreseze propriii lor copii [III. care este definita оn Actul Copilului din 1989 drept absenta de durata a grijii si ocrotirii datorate copilului sau neоndeplinirea obligatiei de a proteja copilul de orice fel de pericole. abuzul sexual. fie prin neglijenta acestora. p. cu efect actual sau potential. printre care si Suedia. 9. definit ca prejudiciu fizic provocat copilului fie prin acte intentionate ale parintilor. cu batul ori amenintari cu arma de foc sau cutit. 2. fie barbati care оsi agreseaza sotiile. Formele tipice de maltratare merg de la simpla palma pвna la lovituri cu pumnii. 4. exista o probabilitate de 45 la 80% ca barbatii care abuzeaza fizic sotiile lor sa abuzeze fizic si copiii pe care оi au. definit ca exploatare sexuala a unui copil sau adolescent. Scopul legislatiei оn acest domeniu nu consta оn sanctionarea celor care оncalca aceste reglementari (motiv pentru care aceasta stipulare nu este оncorporata оn codurile penale ale 100 tarilor respective). Este semnificativ faptul ca majoritatea parintilor care recurg la asemenea agresiuni sunt fie femei agresate de sotii lor. 33]. a identifica acei parinti care au nevoie de ajutor оn educatia copiilor lor prin intermediul unor servicii specializate [IV. 183-190]. dar urmareste: a asigura o reglementare unitara оn acest domeniu. Iar femeile agresate de sotii lor. abuzul emotional. p.

Оn Italia asistentii sociali care au aflat de producerea unui abuz sunt obligati sa 78 . sunt exonerate оn ce priveste informarea autoritatilor оn legatura cu violenta asupra minorilor (art. cum ar fi diferite urme fizice – plagi. Odata cu observarea acestor semne de catre persoane din afara familiei si declararea lor organelor autorizate sa intervina. se nasc premisele identificarii abuzului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate. Practica raportarii abuzului difera de la o tara la alta. ea pare sa fie mai prevalenta. o corelatie strвnsa оntre tipul de abuz la care a fost supus copilul si cel pe care. de asemenea. de regula. p. la rвndul lor devenind adulti. rani. tulburari de adaptare etc. Unele dintre aceste organe au ca scop fie sa sprijine victima si sa asigure asistenta оn scopul recuperarii. Exista. оnsa оn scopul respectarii interesului superior al copilului. la rвndul sau. ca adult оl va practica. cei care au fost victimele abuzului sexual оnregistreaza o probabilitate ridicata de a practica tot abuzul sexual etc. Abuzul se denota. 358 Cod penal). printr-o serie de semne exterioare. totusi printre clasele si straturile definite de un statut economic mai scazut. 60.crescut si au fost. ei оnsisi. de asemenea. Copiii care au fost maltratati vor practica. fiind mai caracteristica pentru acele familii оn care parintii au un nivel mai scazut de instruire. 44-45]. 9. fie sa traga la raspundere agresorul si sa previna comiterea unor fapte asemanatoare pe viitor. echimoze. ocupatii modeste si venituri mici. o parte importanta dintre copiii agresati de acesti parinti vor deveni ei оnsisi agresori. tulburari nevrotice.183]. Astfel. tratament si recuperare a victimelor. Acestor familii le sunt proprii rezolvarea dificultatilor si problemelor existente prin mijloace agresive si violente. Violenta оn familie este legata de problema saraciei. Desi violenta familiala nu se limiteaza la o singura clasa sociala. abuzul fizic. persoanele care au obligatia profesionala de a pastra confidentialitatea informatiilor. de protectie. fiind supusi chiar ei maltratarilor. identificarea si raportarea abuzului asupra copilului. de dificultatile cu care trebuie sa se confrunte familiile care au un venit sub pragul saraciei [II. O problema importanta este. daca violenta ca mijloc de disciplinare a fost sprijinita pe convingerile si normele existente оn familie [II. оn Elvetia nu exista obligatia de a raporta cazurile de abuz. Unele legislatii au reglementat obligatia tuturor cetatenilor de a оnstiinta organele 101 competente ori de cвte ori afla de existenta unui caz de abuz asupra copilului. educati оntr-un mediu familial caracterizat de violenta. modificari psihocomportamentale. La rвndul lor. Reactia sociala fata de abuzul asupra copilului a dus la dezvoltarea unei varietati de servicii specializate de interventie – de receptie a mesajelor persoanelor abuzate. p.

batai casnice. spre a preveni si controla abuzul asupra copilului. violenta оmpotriva femeilor a capatat vizibilitate si a devenit o serioasa problema publica. Un studiu realizat de UNICEF оn septembrie 1999 arata ca оn Romвnia violenta domestica este un lucru obisnuit si ca 108 femei din 1000 sunt agresate sexual. deoarece este necesara plвngerea prealabila a victimei. prostitutie. 305-306]. Recunoscвnd copilul ca exponent al viitorului sau. b) recunoasterea si sanctionarea оn legislatie a abuzului asupra copilului.raporteze cazul. neraportarea se sanctioneaza penal (art. Оn trecut. Autoritatile nu se pot autosesiza оn aceste cazuri. Plвngerile depuse de victime sunt foarte putine. cum ar fi casatorii fortate. 8. desi au fost оnregistrate progrese palpabile. precum si a unei reactii prompte fata de asemenea acte. precum si personalul specializat. nu au fost elaborate legi speciale care sa reglementeze violenta domestica. 174]. Оn Danemarca obligatia de a raporta cazurile de abuz are оntвietate fata de orice alta regula referitoare la confidentialitatea profesionala [II. hartuire sexuala. tendinta manifestata si la nivel mondial. viol. violenta оn timp de razboi sau alte practici traditionale daunatoare. 365 Codul penal). aceeasi obligatie fiind valabila si pentru personalul medical (art. Legislatia Belgiei obliga toti cetatenii. 362 Cod penal). sa raporteze orice caz de abuz. Codul penal reprezinta dreptul comun оn materie de violenta domestica. 102 Pentru moment. inclusiv prin promovarea unor masuri si politici adecvate de prevenire a abuzului. societatea devine responsabila pentru dezvoltarea lui normala. Оn timp. arderea mireselor sau a 79 . 361. Desi reglementarile legale din mai multe tari dispun aducerea оn fata instantelor de judecata pentru abuz. acasa sau оn public si este оn mare masura nelegiferata si nereglementata. Violenta оmpotriva femeilor este manifesta оn toate societatile. c) sprijinul financiar acordat de stat pentru prevenirea si controlul abuzului asupra copilului. Violenta оmpotriva femeilor se exprima prin incest. sentintele sunt blвnde si nu se aplica decвt оn jumatate din cazurile identificate. dar si consecintele tragice ale situatiei inferioare pe care o ocupa femeile. mutilari genitale. totusi. fenomenul maltratarii copiilor ramвne stabil ca amploare. p. Violenta оmpotriva femeilor este lucrul care ilustreaza cel mai bine interdependenta dintre drepturile femeilor si sanatatea lor. Eficacitatea acestor masuri este conditionata de cel putin patru factori: a) recunoasterea statutului copilului ca persoana detinatoare de drepturi per se. aceasta problema era privita ca una de interes privat. d) crearea unei structuri adecvate la nivel local si national. iar 41 din 1000 agresate nesexual [II. 60. p. Оn prezent.

Violenta оmpotriva femeilor оsi are radacinile оn inegalitatea de putere dintre femei si barbati.vaduvelor. Multe femei tolereaza aceste acte de violenta. 90% dintre ele оn tarile din lumea a treia sau оn curs de dezvoltare. p. Suntem solidari cu opinia profesorului romвn Sorin M. Radulescu ca violenta оn familie nu este altceva decвt un mod de a reproduce оn spatiul privat climatul marcat оn prezent de tensiuni. de obicei. care se manifesta la nivelul оntregii societati. 80 . Abuzul psihic acompaniaza aproape оntotdeauna abuzul fizic si. оn Asia 400. оn mare masura datorita neglijentei. Оn timp ce perspectiva decesului matern este 1/20 оn Africa. оn America Latina 300. Prapastia dintre statele bogate si cele sarace se reflecta si оn aceasta situatie. iar оn Europa Occidentala si America de Nord doar 10. Aceasta оnseamna cca un deces pe minut. PROBLEME ACTUALE ALE PROTECTIEI DREPTURILOR MAMEI SI COPILULUI 4 1. Vulnerabilitatea femeilor оn fata violentei este sustinuta si de faptul ca ele depind economic de barbati sau de faptul ca violenta domestica este o norma culturala acceptata si ca nu exista legi care sa sanctioneze aceste acte. 10. aceste abuzuri se repeta оn timp. 293]. Un studiu recent sustine ca o femeie din trei sufera de una dintre formele de violenta prezentate mai sus. si fara a asigura familiei ca institutie fundamentala conditia adecvata de functionare [II. fiindu-le frica de eventualele repercusiuni ce ar putea sa apara оn cazul оn care ele ar face cunoscute aceste abuzuri. p. Dupa multe conferinte si оntruniri care au avut loc dupa 1990 cu scopul reglementarii si eliminarii tuturor formelor de violenta оmpotriva femeilor. 60. Acest adevar este demonstrat de faptul ca aproape o jumatate de milion de femei mor anual de afectiuni legate de sarcina si nastere. nici o masura de natura sa previna sau sa diminueze violenta familiala nu poate avea eficienta scontata fara a elimina violenta. Aproape jumatate din cazurile de violenta domestica se manifesta sub forma abuzurilor sexuale (sex fortat). 103 Capitolul 4. conflicte si violenta din spatiul public. astfel оncвt la 100 000 de nasteri оn Africa mor 600 de mame. оn Statele Unite este 1/6336 [II. Protectia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului Se considera ca femeia este victima predilecta a egoismului copilului. Violenta domestica este una dintre cele mai des оntвlnite forme de manifestare a violentei оmpotriva femeilor si este cel mai des cauzata de prieteni sau soti. De aceea.2]. multe state si-au consolidat legile de combatere si pedepsire a acestor acte.

munca grea si carentele alimentare. conform unor studii. Cam o jumatate dintre decesele materne se datoreaza. constrвngere sau violenta. Оn exercitarea drepturilor sale. precum si dreptul de a lua decizii оn ceea ce priveste reproducerea libera fara discriminare. оn procesul reglementarii normative a dinamicii demografice trebuie sa tinem cont si de libertatea de a procrea. avorturilor. Pentru fiecare deces matern exista оnca 15 mame aflate оntr-o stare de suferinta cronica. Conferinta privind drepturile omului tinuta la Viena оn anul 1993 a accentuat ca drepturile femeilor si ale fetelor sunt parte integranta a drepturilor omului si ca femeile ar trebui sa se bucure de standarde dintre cele mai ridicate de viata. casatorii premature. lipsa educatiei si analfabetismul. 19. Drepturile reproductive оmbraca forma anumitor drepturi ale omului. Оn doctrina dreptului constitutional. 12) dispune ca. Multiparele din lumea a treia sufera оn mod cronic si constant de carente multiple si оmbatrвnire precoce. neglijarii aspectelor legate de: оngrijirea mamei si copilului. p.]. spatiului si timpului de concepere a copiilor si de a avea informatiile necesare pentru a proceda оn acest sens. оn lumea a treia acestea оsi petrec 50% din viata pentru reproducere si оngrijirea copiilor. Aceste drepturi rezida оn recunoasterea dreptului elementar al cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil asupra numarului. Оn baza acestor recomandari. dar si responsabilitatile fata de comunitate. Libertatea constienta de a procrea este garantata de Conventia europeana a drepturilor omului care (art. 93].Aceasta prapastie se datoreaza carentelor de asistenta medicala. Оn mod logic poate fi trasa concluzia ca dreptul de a оntemeia o familie presupune оn acelasi 81 . оndeosebi оn perioada reproductiva. 72. saracie. p. Оn timp ce оn societatile moderne femeile aloca 14% din existenta lor cresterii copiilor. оn documentele internationale privind drepturile omului si оn alte acorduri si conventii. Оmbunatatirea sanatatii reproductive implica mai mult decвt asigurarea оngrijirii de-a lungul perioadei de reproducere a femeilor [II. Conferinta de la Cairo a definit sanatatea reproductiva si sexuala ca drepturi recunoscute universal. 104 asa cum se stipuleaza оn documentele aferente drepturilor omului. оncepвnd de la vвrsta stabilita prin lege. barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a оntemeia o familie. omul trebuie sa ia оn considerare conditiile proprii de viata si viitorul copiilor. libertatea de a procrea este privita sub doua aspecte esentiale: 1) libertatea constienta de a procrea si 2) dreptul de a refuza procrearea [II. sanatate. 93. Totodata. care sunt deja recunoscute оn legile nationale.

8 din Conventia europeana care prevede „respectul vietii private si familiale”. p. Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (art. 19. p. Declaratia asupra progresului si dezvoltarii оn domeniul social. Regulamentul dispune ca оn cazul depistarii la ambii tineri a dereglarilor genetice. Regulamentul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Justitiei privind organizarea examinarii medicale a tinerilor оnainte de casatorie [I. 68] (art. 12 din Conventie. ce pot 82 . Dupa cum vedem оnsa acest drept este rezervat оn exclusivitate membrilor cuplului familial оn virtutea carui fapt doar acestia pot decide „cвnd viata lor sexuala trebuie sa conduca la procreare” [II. Pentru aceasta Legea obliga persoanele care depun cerere de casatorie sa treaca examinarea medicala оn scopul depistarii bolilor ereditare sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor. 105 Оn scopul realizarii acestor prevederi. Acest drept este prevazut si оn actele normative internationale. 4) stipuleaza ca „parintii au dreptul exclusiv de a determina liber si cu toata responsabilitatea numarul si esalonarea nasterilor”. Astfel. pivotul dreptului de a procrea poate fi gasit оn continutul art. Astfel. Cu atвt mai mult. Оn acelasi timp. adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite оn anul 1969 [II. potrivit caruia nu orice persoana este capabila de a procrea (Rezolutia privind carta europeana a drepturilor pacientului. membrii cuplului familial trebuie sa constientizeze ca dreptul de procreare poate fi realizat numai оn conditii care exclud transmiterea unor boli patogene viitorilor copii. 94]. 72. organele starii civile din Republica Moldova efectueaza оnregistrarea casatoriei tinerilor numai dupa prezentarea unor certificate medicale eliberate de institutiile medicale din republica. situatie care rezulta chiar din continutul art.timp si pe cel de a procrea. Pornind оnsa de la faptul ca dreptul de a procrea este conditia sinequanon a dreptului la viata care se manifesta prin dreptul de a transmite viata. 43] determina ca оn scopul depistarii maladiilor ce pot fi transmise viitorilor lor copii si оn scopul profilaxiei nasterii copiilor cu dereglari grave fizice si psihice sunt supuse examenului medical persoanele de vвrsta reproductiva ce au depus cereri de casatorie. Pentru evitarea nasterilor unor copii „defectuosi”. Pornind de la cele mentionate. adoptata de Parlamentul European la 19 ianuarie 1984). 15) consacra оn mod expres obligatia parintilor de a naste copii sanatosi. оncepвnd cu 1 ianuarie 1996. trebuie sa recunoastem ca dreptul de a procrea nu este un drept absolut. legislatia statelor poate introduce anumite impedimente оn realizarea dreptului de procreare. putem concluziona ca comunitatea umana admite totusi un control asupra procesului de procreare.

.procrearea artificiala admite nu doar separarea actului sexual de fecundare. nu este recomandata. Оn Republica Moldova drepturile persoanelor la reproducere sunt reglementate de Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala nr. Totodata. dereglari genetice transmisibile. оn conditiile progresului social si stiintific. Legea privind drepturile copilului (art.05.cheie ale drepturilor reproductive printre care: 83 . mai ales оn cazuri de sterilitate. Оn legatura cu dreptul de a procrea al femeii apar unele dificultati legate de realizarea acestuia.copilul poate fi conceput оn afara organismului unei femei (in vitro). Aceasta „revolutie” genereaza a serie de probleme pentru doctrina juridica si anume: . 19. 15) nu interzice casatoria оn caz de depistare a unor boli. dupa cum consemneaza savantul obstetrician J. consideram. Оn cuprinsul acestui act normativ ar putea fi incluse unele principii . dreptul femeilor la examen medical si de a decide liber si responsabil asupra unor probleme 106 legate de sexualitatea lor. оn aceste cazuri. agenti patogeni. .provoca dezvoltarea unei maladii ereditare grave la viitorii lor copii. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. fara discriminare. Оn acest act normativ trebuie sa fie consacrata si garantata realizarea unor drepturi constitutionale. Robert.femeia care a donat ovulul nu оn toate cazurile este cea care va purta sarcina. ca ar fi binevenita o lege cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia ar reprezenta una dintre cele mai efective garantii privind protectia drepturilor mamei si copilului.nou-nascutul poate fi dat dupa nastere unei a treia femei.01 [I. Remediul oferit pentru depasirea acestei stari este procrearea artificiala care. secretul personal si al vietii de familie. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. Оn literatura din domeniu se considera ca o asemenea stare „conduce la probleme etice si juridice foarte complexe pe care legislatia le ignora” [II. 95]. Оnsa. .185-XV din 24. „a condus la o fragmentare a procrearii. 26]. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. la o pluralitate de participanti si pe cale de consecinta va avea оn vedere folosirea sa chiar pentru o femeie care nu este sterila”. inclusiv de sanatatea sexuala si reproductiva. dar nasterea copilului. ci si fecundarea de gestatie. dreptul la inviolabilitatea vietii private. violenta sau constrвngere. consiliul medicilor geneticieni elibereaza un certificat medical despre contraindicatia nasterii copiilor la cuplul dat. asa-numitei „mame sociale”. p.

Pentru tarile aflate оn tranzitie din Europa Centrala si de Est sanatatea reproductiva ramвne a fi o problema foarte importanta : metoda cea mai frecventa оn reglarea nasterilor este avortul. Sanatatea reproductiva subreda оn rвndul mamelor din Republica Moldova pune adesea оn pericol atвt supravietuirea mamei. libertate si securitate. . alaturi de practicile contraceptive neadecvate. . 107 O problema grava a societatii cu implicatii enorme оn domeniul drepturilor reproductive este prostitutia. fiind principala cale de оntrerupere a sarcinii. Datele statisticii oficiale monstreaza ca persoanele tinere din republica au mare nevoie de protectie оn domeniul sanatatii si drepturilor reproductive. .dreptul de a modifica traditiile si obiceiurile care violeaza drepturile femeilor. 9].. . inumane sau tratamente degradante incompatibile cu statutul de om.dreptul de a fi liber de orice discriminare pe anumite criterii. p. 27. .dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude. printre consecintele avorturilor repetate se numara cresterea ratei mortalitatii si infertilitatii. copii si femei.dreptul la intimitate.dreptul la roadele progresului stiintific si de a consimti noi experimente. . contraceptivele se utilizeaza rar оn principal din cauza lipsei de informatie cu privire la rezultatele benefice pentru planificarea familiei. Оntr-un studiu realizat recent se mentioneaza ca numarul mare de avorturi si complicatiile provocate de acestea. Datorita nivelului redus al serviciilor medicale. Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne оn republica nu este suficient de populara. . sanatate reproductiva si planificare familiala . pun peste 50 la suta din femei оn situatia de a se confrunta cu probleme оn domeniul sanatatii reproducerii [III. cresterea rapida a numarului de persoane infectate cu HIV/SIDA si cu alte boli transmise pe cale sexuala. .dreptul de a fi liber de orice violenta sexuala. оncercвndu-se legalizarea si 84 . cвt si a copilului. . Legislatia prevede prostitutia drept contraventie.dreptul de a decide timpul si numarul de nasteri.dreptul la viata.dreptul de a consimti casatoria si egalitatea оn casatorie.dreptul la sanatate. O alta problema importanta este cea a transmiterii bolilor pe cale sexuala si cresterea riscului raspвndirii HIV/SIDA mai ales printre persoanele tinere. dupa cum mentionam mai sus. avortul. Aceste probleme se manifesta cu preponderenta la tineri.

.89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreaza оn industrie. de consiliere familiala. . avвnd оn 108 85 . оn vigoare din 31. .Conventia OIM nr. 1948. .Conventia OIM nr.sanctionarea acesteia ca infractiune оn cazul оn care nu se desfasoara оn conditiile dictate de lege.07.Conventia OIM nr. 9]: . . drepturile reproductive nu au o reglementare speciala оn Republica Moldova. sociale si culturale sunt prea putin interesate de problemele cu care se confrunta femeile.Conventia europeana оn materia adoptiei de copii.Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti оn afara casatoriei.217-XII din 28. . 1975. fiscalitate excesiva.156/1983 privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale. Cu toate ca rezolvarea acestor probleme este prioritara.07. ele nu ar trebui separate de cele ale drepturilor femeilor. dezinteresul manifestat de anumite categorii sociale fata de aceste probleme. dezvoltare economica scazuta.Declaratia universala a drepturilor omului (HP nr. care nu tin de mediile mai sus enumerate: educatia (nivelul educational si domeniile).1994).Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (HP nr. deoarece mediile politice. Asadar.1994. traditiile si stereotipurile societatii. 100 privind egalitatea оn remunerare a mвinii de lucru masculine si mвinii de lucru feminine pentru o munca de valoare egala. S-au facut totusi demersuri оn ceea ce priveste alinierea legislatiei nationale la cea europeana оn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. 27. Problema reglementarii drepturilor femeilor este privita ca avвnd o mai mica importanta оn comparatie cu problemele cu care se confrunta Republica Moldova astazi – saracie.103/1952 cu privire la protectia maternitatii. Republica Moldova a ratificat pвna acum urmatoarele conventii si tratate internationale оn domeniu [III. coruptie. . lipsa mijloacelor de informare.1990).Conventia OIM nr.04. Cu toate ca se fac pasi importanti оn reglementarea acestor aspecte legate de drepturile reproductive.Protocolul din 1990 la Conventia revizuita privind munca de noapte a femeilor. nu se оntrevad masuri concrete care sa duca la оntarirea infrastructurii serviciilor de asistenta sociala ce au ca scop informarea si protejarea persoanelor ale caror drepturi reproductive sunt оncalcate.Declaratia privind protectia femeilor si copiilor оn perioadele exceptionale si de conflict armat. 1994. 1968.87-XII din 28. somaj. . proasta dezvoltare a serviciilor medicale. . p. La acest proces lent contribuie si alti factori.

93]. poseda un cod genetic propriu. asigurarea dreptului la educatie. intereselor si sanatatii mamei si copilului. 10. Profesorul francez de genetica Jerom Lejeune scrie: . 4 2. Dreptul copilului la viata. 93]. protectia drepturilor. Esentialmente este vorba despre necesitatea crearii unor conditii care ar asigura fiecarei familii posibilitatea de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. Оn opinia noastra. supravietuire si dezvoltare Dreptul la viata.. progresului. Acesta produce оntreruperea menstruatiei mamei. p. El este alpha si omega drepturilor omului. chiar de la conceptie.vedere faptul ca saracia si somajul afecteaza оntr-o mai mare masura populatia feminina din Republica Moldova. este si ea оn consens cu aceasta idee aratвnd оn anii '90. 3]. 182]. Prin aceasta Declaratie. pe scurt este dreptul central din care se nasc toate celelalte” [II.Copilul conceput este considerat ca nascut ori de cвte ori e vorba de interesele acestuia"[II. Acest fat. primul si ultimul drept al omului. asigurat de familie sau de alte organe de asistenta. bazata pe experienta. Dreptul la viata si dezvoltare. Stiinta medicala. cвnd are abia 1-2 mm оnaltime.. 11. determinвnd-o astfel pe mama sal protejeze". protectia familiei ca grup fundamental si mediu natural pentru cresterea si dezvoltarea copilului. este deja capabil sa se оngrijeasca de destinul sau. acelasi remarcabil savant Lejeune spune: „Omul este om din momentul conceperii. dezvoltare si supravietuire este un drept fundamental. precum si sansa copiilor de a-si descoperi identitatea personala оntr-un mediu protectiv. legislatia nationala trebuie sa оnsereze un cadru de norme juridice care sa consacre garantiile de realizare a drepturilor reproductive printre care: masurile ce privesc sustinerea maternitatii. dedicate asigurarii bunastarii copiilor [IV. justitiei si creativitatii. оn a sasea sau a saptea zi a vietii sale.omul exista ca om din clipa conceptiei". situatia copiilor handicapati si protectia acelor aflati оn dificultate. p. a fost reiterat si оn Declaratia universala cu privire de supravietuirea. protectia si dezvoltarea copiilor. „o preconditie a libertatii. Оn zilele noastre s-a dovedit clar ca viata umana оncepe оn momentul conceptiei (conceptie-fecundatie). p.Sunt si eu convins ca fiinta omeneasca оncepe sa existe din momentul fecundarii ei. оnceputul si finalitatea. Declaratia mentioneaza: reducerea mortalitatii infantile. Dreptul roman prevedea dreptul la viata al fiintei umane din оnsasi obвrsia ei: . Recentele progrese ale stiintelor biologice dovedesc clar ca noua fiinta. 69.. Printre obiectivele prioritare. fiind dreptul central al oricarei fiinte umane . statele semnatare s-au obligat sa acorde prioritate drepturilor copilului si sa elaboreze un program de activitate ce ar оmbunatati radical situatia copiilor оn deceniul care va urma. ca . mijlocul si scopul drepturilor omului. p. Оn alt loc. independent de codul genetic al mamei si 86 . 16. adoptata de summit-ul international pentru copii din 30 septembrie 1990 [I.

care poarta оn el un nou program individualizat. practic toate trasaturile umane оn forma incipienta. Оn acest nou ciclu vital nu exista vreun salt calitativ. nu exista trecere de la o forma de viata vegetala la una animala si apoi la forma de viata umana. p. Оntrebarea fundamentala din ce moment o fiinta conceputa este considerata existenta si persoana umana omenirea si-a pus-o din vremuri stravechi. te-am sfintit si te-am numit proroc pentru popoare" [II. Оn momentul оn care spermatozoidul patrunde оn ovul. Cercetarile stiintifice arata ca la 18 zile se fac simtite bataile inimii fatului. sa-si schimbe expresia fetei. la sapte saptamвni se fac simtite undele cefalice . 99]. chiar оnainte de aceasta prin tainica prevedere a lui Dumnezeu. forma fetei. 12. deci chiar de la conceptie ea este fiinta umana. te-am cunoscut si оnainte de a iesi din pвntece. sa strвnga pumnul. aceasta minicaseta pe care este оnscrisa simfonia vietii. 12]. la sase saptamвni se manifesta sistemul nervos оntr-un schelet clar organizat si ficatul. cu o minicaseta invizibila pe care este оnregistrata o simfonie.semn si criteriu fundamental al afirmarii vietii. оnaltimea. stomacul оsi оndeplinesc menirea.Оnainte de a te fi zamislit оn pвntece. La zece saptamвni fatul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa normala. asa cum se оntelege din urmatoarele versete : . o noua viata individuala” [IV. ce se distruge prin avort este o viata umana: ceea ce se arunca la lada de gunoi sau se arde оn crematoriu este o fiinta umana. cei doi gameti formeaza o noua entitate biologica. se va termina de derulat оn clipa mortii [IV.. Sfintii Parinti ai Bisericii si legi ale Dreptului Antic certifica realitatea vietii personale si drepturile la viata din momentul zamislirii vietii. Iar la trei luni aceasta faptura umana are atвta viata оncвt reuseste sa-si miste capul. Оn fata fiintei umane care s-a zamislit оn mediul matern. Ieremia 1. degetele).109 de cel al tatalui.5]. forma nasului etc. cвnd noua fiinta umana оsi оncepe cariera. omul de stiinta оsi pleaca fruntea cu respect ca оn fata unui mister sacru.. sa gaseasca gura si sa-si suga 87 . 13. cu cele 23 de perechi de cromozomi care au fuzionat si care cuprind un numar atвt de mare de informatii оncвt nici memoria unui computer din lume nu ar putea sa le cuprinda. Profesorul genetician Jerome Lejeune compara zigotul ce nu masoara mai mult de un milimetru jumatate. daca nu este distrusa. zigotul. la cinci saptamвni apare fizionomia acestei fiinte noi (obrajii. Prin urmare. nuanta tenului. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul copilului. Sfвnta Scriptura. culoarea parului si a ochilor. оncepe derularea. criteriu prin care si la o persoana adulta se face constatarea daca se afla din punct de vedere nervos оn viata sau nu. rinichii. Оn momentul conceperii.

оsi pierde legitimitatea. Dupa ce si-a facut un proces de constiinta. intitulat Donum vitae (Darul vietii) [III. Documentul Bisericii amintit mai sus noteaza: “Оn momentul оn care o lege pozitiva priveaza o categorie de fiinte umane de protectia pe care legislatia civila trebuie sa le-o acorde. Drepturile omului nu depind nici de indivizi. 30]. adica moartea fiintelor nevinovate. Cвnd statul nu-si pune puterea оn slujba drepturilor fiecarui cetatean. trebuie numit dreptul la viata si la integritatea fizica a oricarei fiinte umane de la concepere pвna la moarte". atunci rezulta оn mod evident ca avortarea este o crima. nici de parinti si nici macar nu reprezinta o concesie din partea societatii si a statului. numita NARA. apoi este taiat оn bucati si extras din uter bucata cu bucata. Acest document sugereaza ideea ca statele sau parlamentele nu au dreptul sa aprobe sau sa legalizeze avortul. Ca o consecinta a respectului si a protectiei care trebuie asigurate copilului оnca din momentul conceperii lui. deschide gura larg. se descalifica si оnceteaza sa mai fie un stat de drept.degetul. Spectatorii pot vedea cum copilul nu vrea sa moara. precizeaza: "Drepturile inalienabile ale persoanei vor trebui recunoscute si respectate de societatea civila si de autoritatea politica. Printre aceste drepturi fundamentale. sa apere drepturile fundamentale ale tuturor cetatenilor оn mod egal. legea va trebui sa prevada sanctiuni penale pentru orice violare deliberata a drepturilor lui”. оnsusi fundamentul unui stat de drept este amenintat. Acest medic fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din SUA si presedintele unei organizatii pentru dreptul la avort. Dreptul la viata copilul оl are chiar din primul moment al conceperii sale. Documentarul este realizat de medicul american Bernard Nathanson. оndeosebi ale celor mai slabi. doctorul Nathanson a оncetat sa mai faca avorturi si a realizat acest documentar pentru sensibilizarea oamenilor оn privinta avortului [III. Un document recent din 1987 a Congregatiei pentru Doctrina Credintei al Bisericii Catolice referitor la dreptul la viata. ele apartin naturii umane si sunt inerente persoanei оn puterea actului creator оn care ea оsi are originea. 6]. оntr-un strigat mut. Daca omul este fiinta din clipa conceptiei. asa cum sustin atвt teologii cвt si medicii. 88 . Un stat care se aliaza la o categorie de cetateni mai puternici spre a suprima o alta categorie de cetateni neajutorati si nevinovati. sa promoveze. Оn aceasta ordine de idei statul trebuie sa recunoasca. statul neaga egalitatea tuturor cetatenilor оn fata legii. se fereste de instrumentele pentru avort si cвnd constata ca nu mai are unde sa se fereasca. cum este cazul legalizarii avortului. Marturie sta un film documentar оn care se arata 110 avortul unui fat de 12 saptamвni.

Femeia. оn India Antica ) considera uciderea copiilor оn sвnul matern pacat la fel de grav ca si uciderea parintilor [II. dar оsi tradeaza propriul angajament exprimat оn juramвntul lui Ippocrate prin aceste cuvinte: "Nu voi accepta cererea de a administra otrava cuiva. 81. p. ca si infanticidul. maia) оn textele descifrate recent este prescris ca avortul este un pacat. 111 ulterior.). chiar daca este practicat. apartine altei fiinte umane. medicul nu numai ca оsi abroga dreptul de a decide asupra vietii si mortii. caci nici un om nu poate fi proprietatea altui om. din zorile omenirii pвna оn timpurile noastre. hititii pedepseau avortul cu amenda. Ovulul fecundat. Dreptul la viata al copilului nu depinde nici de medici. dar trupul pe care оl poarta оn ea. Dreptul la avort este reclamat оn timpurile noastre de miscarea feminista оn numele emanciparii femeii. dar numai оn momentele de decadere morala a acestora si fara sa dispara constientizarea si convingerea ca avortul.156]. Chiar celebrul legiuitor spartan Licurg.H. 79. 232]. Codex Manu sau Manu-smrite (tin de sec.rege al Babilonului оntre 1792-1750 p. un act imoral. p. cu pretentia ca femeia este stapвna propriului corp. E adevarat ca avortul. poate sa dispuna de propriul corp. este o noua fiinta umana cu un cod genetic complet diferit de al mamei. pentru care nu este iertare [II. deoarece prin actiunile savвrsite se atenteaza la viata unei alte persoane. 24) se оntinde si asupra fatului nenascut. embrionul uman.VI p. p. Acestia sunt оn slujba vietii. numind femeia care avorteaza “fiinta detestabila”. a dat legi drastice оmpotriva avortului. femeia оsi revendica dreptul de a dispune de viata copilului pe care оl avea оn vechea societate romana pater familias . p. drept de a оntrerupe voluntar sarcina nu poate exista. La Roma avortul 89 . iar оn unele cazuri cu moartea.tatal copilului. 26]. La indienii Americii Latine (atteci. este un delict. 79. femeile care accepta o asemenea interventie pot fi trase la raspundere penala.Dreptul copilului la viata nu depinde nici de parinti. nu este al ei. Convingerea ca avortul voluntar este un delict moral si preocuparea de a apara prin lege viata copiilor din sвnul matern au existat la toate marile civilizatii. nu a mortii. policelular si. Realizarea dreptului de a оntrerupe voluntar sarcina este conditionat de sfera de extindere a dreptului la viata. Оn noua societate. e adevarat. Ucigвnd copii nenascuti. prin eliminarea copiilor diformi. 85]. Potrivit Codului lui Hammurapi (Hammurapi. Оntr-o asemenea situatie. De asemeni nu voi da la nici o femeie pessariu abortiv" [II.. 71. Astfel.H. daca dreptul la viata consacrat оn Constitutia Republicii Moldova (art. Aceleasi pedepse severe existau la asirieni si la babiloneni [II. s-a practicat la multe popoare. nici nu voi da sfaturi de acest fel. care propaga selectia naturala a copiilor.

taierea cordonului ombilical. nu este proprietatea mamei. 30]. Asadar. Cuvintele proorocilor. unica. fiind o fiinta umana cu un tipar genetic nou. Dar chiar si acest poet frivol le condamna pe abortiste pentru macelul pe care оl provocau.14]. Tehnologia moderna a permis studierea comportamentului individual al copilului оn uter. riscвndu-si viata pentru a-si mentine farmecele fizice. nici a mamei. p. nici nu este un organ. fiinta conceputa оn pвntecele matern e o fiinta umana complet noua. diferita. Оn literatura de specialitate se mentioneaza ca avortul nu poate fi considerat un drept al femeii. Scriitorul Suetoniu оi reproseaza оmparatului Domitian faptul de a fi avut relatii sexuale cu nepoata sa Iulia si оl gaseste vinovat de moartea acesteia provocata de avortul pe care a оndemnat-o sa-l faca. Viata umana оncepe оn momentul conceptiei. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om. Caracteristicile fatului au aceeasi pregnanta ca si cele ale copilului deja nascut. dupa nastere 90 . contin aceleasi mesaj ca si cel al geneticienilor. o parte din corpul mamei. hrana si oxigenul erau preluate de la mama prin cordonul ombilical. din primele momente ale evolutiei proceselor biochimice. 16. chiar daca acel om este copilul sau. nici a tatalui. 112 Ovulul fecundat si embrionul care se dezvolta оn uter. embrionul este оnzestrat cu o bogatie de date cu nimic mai prejos decвt cea a omului matur. Dar nu este nici o diferenta revolutionara оntre copilul din uter si copilul de dupa nastere. cu drepturi egale cu ale fiecaruia dintre noi. Atunci оncepe o viata noua. nici tatal si nici un alt om nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane. Iar Seneca aduce elogii mamei sale pentru ca nu s-a lasat victima marilor coruptii morale ale epocii. dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult [III. Singura schimbare se refera la metoda de alimentatie cu hrana si oxigen: оnainte de nastere. existenta noului-nascut оn afara organismului mamei si separat de el. nici a statului. care si-a facut avort. Nici mama. ce se declanseaza dupa actul conceperii. Nasterea оnseamna parasirea uterului matern. obsesiei frumusetii corporale si avortului [II. rusinii de a ramвne оnsarcinata. independenta. оn momentul cвnd ovulul este fecundat. care se dezvolta separat. nici a unui alt om. deci nu au nici un drept sa hotarasca daca sa traiasca sau nu. 199]. p. care marturisesc prezenta lui Dumnezeu la concepere. care nu este nici a tatalui. Ovidiu descria cazul Carinei. si anume: dispretului fecunditatii. 82.s-a practicat оn perioada de decadenta a Imperiului. care trebuie sa se bucure de demnitate si sa-i fie asigurate drepturile ce decurg de aici [II. independent de cel al mamei si al tatalui. Genetica arata ca. Ia nastere o fiinta umana.

Astfel. la care am facut referinte anterior. Omul adult de astazi e acelasi ca si cel din momentul conceptiei si are acelasi cod genetic ca si оn acel moment. hrana continua sa-i fie administrata prin sisteme artificiale оntr-o forma asemanatoare cu cea pe care i-o acorda cordonul ombilical. o atare femeie pierde dreptul constitutional оn virtutea caruia nimeni nu se poate amesteca оn treburile ei personale. nici оn cel utilizat de NASA pentru programele zborurilor spatiale” [IV. Оn viziunea noastra. absolut tipica a acestei noi fiinte umane. E vorba de o noutate absoluta. De la conceptie pвna la moarte codul genetic al omului ramвne acelasi (nu este supus variatiilor).99]. Omul nu are nevoie de timp ca sa devina om. avortul poate fi evitat prin instituirea urmatoarelor solutii alternative: . 54. Dar chiar si aceasta practica pozitiva a lasat fara raspuns mai multe probleme. Fiinta umana ramвne fiinta umana indiferent de dimensiunile pe care le are si de mediul оn care traieste. Constitutionalistii din Irlanda privesc critic acest amendament considerвnd ca “statutul de cetatean al femeilor a fost grav afectat…prin faptul ca drepturile lor constitutionale la intimitate.oxigenul este luat din atmosfera prin plamвni si hrana prin stomac. Dupa cum am vazut mai sus. 64. Daca este prematur. care dispune urmatoarele: “Statul recunoaste dreptul la viata al copiilor nenascuti si. constituantul irlandez n-a specificat оn mod expres cum anume va legifera statul presupusele “drepturi egale” ale “copiilor nenascuti” si ale “mamelor” si nici sensul frazei: “оn masura оn care este aplicabil оn practica”. libertate de exprimare si de miscare au fost reduse drastic”[II. garanteaza prin legile sale sa respecte si. p. votat prin referendum оn 1983. Geneticianul Lejeune. asociere. оn masura оn care este aplicabil оn practica. Cantitatea de informatii pe care le contine ovulul fecundat. ci are nevoie de timp ca sa dezvolte ceea ce este deja din momentul conceptiei.crearea unor centre maternale unde ar putea fi primite femeile. e atвt de mare оncвt nu poate intra оn memoria nici unui computer facut de mвna omului. Оn unele state dreptul la viata a “copiilor nenascuti este garantat prin legislatie”. daca noul-nascut este destul de matur pentru a fi hranit оn acest fel. 109]. afirma: “Fecundatia determina o noua constitutie personala. Acelasi principiu e valabil оn cazul avortului. Nu poate fi adus ca motiv faptul ca femeia are dreptul inviolabil de a dispune de propriul ei trup. ce nu poate fi vazut decвt la microscop. 13. оn ceea ce priveste dreptul egal la viata al mamelor. p. tinerele si adolescentele 91 . o 113 constitutie unica ce nu s-a оntвlnit оn trecut si nu se va repeta оn viitor. 812]. ovulul fecundat are aceeasi valoare de persoana umana ca si un copil dupa nastere sau ca si un om matur. Exemplu la acest capitol serveste amendamentul 8 la Constitutia Irlandei. p. sa apere si sa sustina acest drept” [I. Datorita comportamentului agresiv si abuzului fata de o alta fiinta umana.

Conform datelor.5. Оn acelasi timp. grupa de vвrsta 15-19 ani de la 9. Aceasta ar permite mamei naturale sa-si ia copilul оnapoi dupa un anumit numar de luni sau ani. China cu 37. SUA cu 26.4. . atвt оnainte cвt si dupa nastere”[II. care оi vor oferi o familie.plasarea оn regim de asistenta maternala a copilului (оncredintarea lui pentru un timp unei familii care nu poate avea copii sau care are deja si vrea sa ia si un alt copil оn оngrijire maternala). viata umana este un fenomen continuu de la conceptie pвna la moarte”[III. Оn Declaratia drepturilor copilului se afirma: “Datorita lipsei sale de maturitate fizica si mintala copilul are nevoie de оngrijire si protectie speciale.1% оn 2002. si aceasta stare este 92 . Actualmente. temporar sau definitiv.оncredintarea copilului unui centru de plasament regional. . urmata de Rusia cu 119.6 % оn 1997 (anterior nu sunt date) la 12.оncredintarea copilului spre adoptie unor familii care nu pot avea copii sau care au. Ele ar putea ramвne оn aceste centre maternale cu hrana si cazarea gratuite pвna la un anumit timp dupa nastere. cвnd reuseste sa-si faca o situatie materiala acceptabila.organizarea unor consultatii preavort si postavort. pentru a-si putea creste mai usor copilul. Decвt sa faca avort.oferirea ajutorului material de urgenta. din punct de vedere medical. 152]. оn republica se оnregistreaza o scadere a avorturilor de la 58 777 оn 1994 la 14 603 оn 2002. pe ultimul loc fiind Polonia cu 3. a crescut ponderea avortului la: primigeste (prima sarcina) de la 6.4 avorturi la mia de femei avвnd vвrsta оntre 15 si 44 de ani.5. 30]. de care dispune Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). 114 Analizвnd statisticile оn privinta avorturilor din 1994. . оn octombrie 1972 afirma: “Copiii nenascuti au toate calitatile si toate atributele adultilor. dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina este o problema controversata mai оn toate sistemele juridice. inclusiv de asistenta juridica adecvata. observam urmatoarea situatie: pe primul loc оn lume se situa Romвnia cu 172. e preferabil ca mama sa transmita оn mod legal copilul unor parinti adoptivi. de care se deosebesc numai prin vвrsta si maturitate. direct sau prin e-mail. оnainte si dupa nastere. pe cвnd numarul de avorturi la fetitele de pвna la 15 ani a scazut de la 81 оn 1994 si 115 оn 1995 la 33 оn 2002.6 [III. inclusiv оn cel apartinвnd Republicii Moldova. Cuba cu 56. .8% оn 2002. p.оnsarcinate care au probleme familiale sau diferite alte probleme. iar apoi fiind ajutate material.8 % оn 1997 la 11. . 57. 30]. Curtea Suprema a Statului Missouri din SUA. dar vor sa mai adopte.6.

оntreruperea sarcinii poate fi efectuata pвna la sfвrsitul primelor 12 saptamвni de sarcina. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului se mentioneaza despre obligatia statelor parti de a asigura prin toate masurile posibile supravietuirea si dezvoltarea copilului. Autorii semnaleaza ca acest progres permite „utilizarea fetilor pentru practici care оncalca cea mai elementara etica. cultura pancreasului prelevat оn vederea unei grefe ulterioare etc. 20. care astazi a atins un grad de dezvoltare ce permite stabilirea unui diagnostic prenatal care exclude nasterea unor copii cu deficiente оnnascute. Astfel. care duc la malformarea viitorului copil. fabricarea de arme bacteriologice.”[II. Оn Republica Moldova. de educatia lui fizica. efectueaza. drept care reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale acestei Conventii. Articolul 47 din Legea ocrotirii sanatatii stipuleaza ca parintii sunt obligati sa aiba grija de sanatatea copilului. alti reprezentanti legali. Sanatatea materna. Persoanele care doresc sa se casatoreasca. conform art. unitatile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planificarea familiei. 152 al MS din 3. cum ar fi fabricarea de cosmetice. Dezbaterile stiintifice privind dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina devin si mai complicate sub influenta progresului оn medicina. la solicitarea 93 . pot sa-si faca un examen medical si sa ia consultatii medico-genetice оn unitatile medico-sanitare respective pentru depistarea alterarilor genetice din cariotipul lor. mortalitatea neonatala scade de la 9. Modul de efectuare a acestei operatii este reglementat de Ordinul nr. spirituala si morala.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii ). 61 alin. copiii cu anumite dizabilitati fiind expusi unui nivel de risc avansat. de dezvoltarea lui prenatala si postnatala. Conform datelor oferite de Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est).8 оn 1997 pоna la 7. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasilor lor. sa-i cultive un mod sanatos de viata. Parintii. 99].4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii si morti ). Оn art. 35]. cu consimtamвntul lor examene medicale. p. incidenta mortalitatii si 115 morbiditatii si accesul la оngrijire primara preventiva si curativa pentru aceste grupuri de mare risc constituie indicatorii de baza pentru implementarea acestui drept.94 Despre ocrotirea sanatatii [I.08. mortalitatea perinatala scade de la 14. Copilaria si chiar adolescenta sunt etapele cele mai vulnerabile ale dezvoltarii. care influenteaza оn mod direct natalitatea si sporul populatiei. Legea ocrotirii sanatatii prevede ca familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei si la protectia sociala.8 оn anii 1997-98 pоna la 11. 32 din Legea ocrotirii sanatatii.determinata de importanta deosebita a acestui subiect.

Lista indicatiilor medicale referitoare la aranjarea copiilor si adolescentilor оn case si camine de copii si оn institutii instructiv-educative este aprobata de Ministerul Sanatatii. Copiii de vвrsta frageda sunt asigurati cu produse alimentare speciale. altor organizatii obstesti si ale unor persoane particulare. Statul apara interesele si drepturile copilului. mama sau un alt membru al familiei care оngrijeste copilul bolnav poate fi scutita de lucru оn modul stabilit. Lor li se acorda periodic supraveghere medicala activa. sanatorii etc. sustinerea morala si materiala. precum si din mijloacele unitatilor economice. dispensare. Copiii si adolescentii cu deficiente оn dezvoltarea fizica sau psihica sunt оntretinuti de stat оn case si camine de copii. spitale. 48. Unitatile medico-sanitare asigura asistenta medicala calificata femeii оn cursul sarcinii.11]. Femeilor li se creeaza conditii de оmbinare a muncii cu maternitatea. ocroteste sanatatea mamei si a copilului. Legea ocrotirii sanatatii). p. Оn cazul tratarii оn stationar a copilului оn vвrsta de pвna la trei ani sau a copilului grav bolnav de o vвrsta mai mare care are nevoie. Оn cazul imposibilitatii spitalizarii sau lipsei de indicatii pentru tratament оn stationar. scoli si оn alte institutii pentru copii se fac din surse bugetare. acordвndu-i-se indemnizatii pe linia asigurarilor sociale. Legea ocrotirii sanatatii).) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. mama (tatal) ori o ruda are dreptul sa fie alaturi de copil оn unitatea medicala si sa primeasca. conform avizului medical. tutorele sau curatorul despre boala copilului si despre tratament. gradinite. gradinite. mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative functioneaza extrem de slab. dar. Principalele cheltuieli de оntretinere a copiilor оn crese.unitatilor medico-sanitare. copiilor li se acorda gratuit foi de tratament оn sanatoriu. Accesul copiilor la asistenta medicala 94 . inclusiv gratuit оn modul stabilit. inclusiv la conditii de viata propice dezvoltarii lui fizice si spirituale (art. spre regret. indemnizatii pe linia asigurarilor sociale [I. Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici. li se garanteaza apararea drepturilor. Copilul se bucura de o atentie deosebita din partea statului si societatii si beneficiaza de ocrotirea sociala. 49. Statul stimuleaza maternitatea. scoli si оn alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de оnvatamвnt. Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor оn crese. trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea masurilor de profilaxie. de оngrijire suplimentara. Neоndeplinirea acestor obligatii este pedepsita de lege. Lucratorii medicali sunt obligati sa informeze parintii. dupa nastere si ajutor curativ-profilactic mamei si nounascutului (art. оn alte institutii specializate pentru copii. la nastere. S-ar parea ca totul e bine. оn modul stabilit. 30. 116 sindicatelor.

reducerea cu cel putin o treime a afectiunilor distrofice si anemice la copii cu vвrsta de pвna la un an. reducerea cotei de necorespundere a indicilor sanitaro-igienici si microbiologici ai calitatii produselor alimentare. cauza fiind lipsa tratamentului de reabilitare gratuit оn Republica Moldova si a preturilor exagerate оn raport cu veniturile populatiei. 19. afectiunilor parodontiului.9 la o mie de nou-nascuti оn 1997 pвna la 15.Programul National „Alimentatia copiilor”.2 95 . deseori din lipsa de bani.Programul National de ameliorare a asistentei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 printre obiectivele caruia putem mentiona reducerea mortalitatii perinatale de la 15. garantat de stat. p. printre obiectivele caruia putem mentiona: reducerea mortalitatii infantile de la 19. Astfel. cu scopul principal оn asigurarea sanatatii copiilor prin intermediul preventiei principalelor afectiuni stomatologice: cariei dentare. Conform acestei Legi. la fabricarea si comercializarea lor. crearea unui sistem eficient de alimentare rationala a copiilor din institutiile de оnvatamвnt si prescolare. pe Rezolutia summit-ului mondial оn problemele sanatatii copiilor (ONU. p. vital necesare оn consumul alimentar al copiilor. 34. fluorozei etc. formarea unui sistem de asigurare a copiilor institutionalizati cu alimentatie corespunzatoare normativelor fiziologice. si micsorarii numarului de complicatii. copilul ramвne mult timp bolnav acasa. care deseori duc la invaliditate sau chiar la deces. 23-30]. copiii invalizi si orfani [I. implementarea noilor tehnologii de fabricare a produselor alimentare speciale pentru copii. . 1990).spitaliceasca a scazut brusc odata cu adoptarea Legii privind minimul de asistenta medicala gratuita. pe principiile de prioritate ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii privind sanatatea populatiei catre anul 2000 [I. 27-76]. Printre alte masuri prevazute de stat оn vederea realizarii drepturilor copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare am putea numi: . Situatia se complica si оn legatura cu accesul limitat la tratamentul de reabilitare. Ceilalti copii de la 5 pвna la 18 ani au оnlesniri numai оn cazuri de urgenta.0 оn anul 2003. reducerea cu o treime a numarului de adolescenti cu retard оn dezvoltarea fizica. asigurarea 117 pietei interne cu produse alimentare speciale de calitate оnalta si la pret redus. fiind spitalizat tвrziu cu complicatii grave.Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007. Programul este bazat pe conceptia Conventiei internationale privind drepturile copilului. . de tratament gratuit оn stationar beneficiaza doar copiii pвna la vвrsta de cinci ani.

ar stabili masurile de protectie speciala. reducerea mortalitatii materne de la 40.pвna la 12.Programul National de asistenta оn planificarea si protejarea sanatatii reproductive [I. implementarea tehnologiilor aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii drept cost-efective la toate nivelurile de asistenta medicala de verticala.daca sunt оn plasament familial sau оncredintati unei persoane sau familii. care au оn оngrijire un copil cu handicap.8 pвna la 6. Оn continutul acestei legi s-ar putea consacra: . Cheltuielile financiare necesare pentru implementarea acestui Program au fost suportate partial de asistentele internationale prin intermediul agentilor lor pentru dezvoltare [I. .regulamentul cu privire la organizarea tratamentului balneo-sanatorial si odihnei salariatilor. 40]. . odihnei copiilor lor оn institutiile de reconfortare a copiilor si оntretinerea scolilor sportive pentru copii si adolescenti.lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pвna la vвrsta de 16 ani dreptul la dobвndirea statutului de copil-invalid si la alocatiile de stat conform legislatiei.0 la o mie de nou-nascuti. 17]. instituirea unui sistem regionalizat de asistenta medicala neonatala. de care trebuie sa beneficieze 118 persoanele. obiectivele de baza ale caruia sunt reducerea. . . prevenibile prin vaccinare [I. La finele acestui paragraf mentionam ca actualmente оn Republica Moldova nu este adoptat un act normativ care ar asigura o protectie speciala a persoanelor cu handicap. eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile.scutirea de plata taxelor de abonament pentru detinerea aparatelor de radio si televiziune оn conditiile gradului I de invaliditate. .0 la 100 000 de nou-nascuti vii. pe baza prevederilor legale.0 la o mie de nou-nascuti catre finele anului 2003. au dreptul la alocatia de оntretinere la nivelul unui salariu minim 96 . . reducerea mortalitatii neonatale precoce de la 7. drepturile. Оn acest context consideram oportuna elaborarea unei legi care ar defini persoana cu handicap.2 pвna la 20.alocatia de stat pentru copii оn cuantumurile prevazute de lege sa fie majorata cu 100% . . 20]. chiar daca parintii lor nu se оncadreaza оn categoriile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei.instituirea birourilor de consultatii republicane si raionale psihologo.Programul National de imunizare pentru anii 2001-2005. .pedagogice pentru copiii cu deficiente fizice si mintale.alocatia de stat.

plasarea оn institutii adecvate оngrijirii copiilor”. 32. facвndu-se vinovati de neglijenta оn exercitarea ocrotirii parintesti. minorul care nu a оmplinit vвrsta de 14 ani nu raspunde penal. p. deci copilul este lipsit de оngrijirea parinteasca. Protectia copilului aflat оn dificultate Conform art.brut pe tara. 343] stabileste ca copilul se afla оn dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. Unele state au acceptat formule proprii ale expresiei „copilului aflat оn dificultate”. Astfel. 108/1998 de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. 3) instanta judecatoreasca nu a hotarвt оncredintarea copilului unei persoane sau familii. ar trebui sa beneficieze de protectie prin luarea unor masuri educative. la sesizarea oricarei 97 . deoarece parintii nu-si оndeplinesc оn mod corespunzator drepturile si оndatoririle lor cu privire la persoana copilului. 26/1997 [I. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva оn exercitarea drepturilor parintesti. pe toata perioada cвt se afla оn оntretinerea completa a unei institutii de ocrotire. fizica sau morala. p. desi trebuia оncredintat. Documentul mentionat distinge doua situatii: a) copiii a caror dezvoltare fizica sau morala este primejduita. deoarece sunt lipsiti de ocrotirea parinteasca pentru aceleasi motive ca si оn cazul copiilor din prima situatie. Copiii care au savвrsit fapte penale. b) copiii a caror integritate. Оn viziunea noastra. 20 din Conventia Natiunilor Unite privind protectia drepturilor copilului. 474-487 din Codul de procedura penala [I. 309-314] al Republicii Moldova. 2. Copilul care a savвrsit o fapta penala. Potrivit art. temporar sau definitiv. Copilul se afla оn situatia de a fi amenintat оn dezvoltarea sa fizica si intelectuala si оn urmatoarele cazuri [art. (1)]: 1) parintii copilului sunt decedati. 2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva si 119 irevocabila. lipsit de mediul sau familial sau care оn propriul sau interes nu poate fi lasat оn acest mediu. daca este necesar. din categoria copiilor aflati оn stare de dificultate fac parte si: 1. dar fara caracter de gravitate ori abuz. 4 3. оn conditiile legii. declarati prin judecata morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti. „Orice copil care este. are dreptul la protectie si ajutor special din partea statului” si “o astfel de ocrotire poate include plasarea оntr-o familie. fara sa se fi instituit tutela. este periclitata. deoarece exista o cauza de instituire a tutelei. dar nu raspund penal. Legea Romвniei nr. 8 alin. adoptia sau. pusi sub interdictie. se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintesti. necunoscuti. dar nu raspunde penal.

a organelor de politie sau a parintilor acestuia. оn mod vadit. Conform acesteia din urma abandonul este considerat ca fiind absenta. 98 . Оn viziunea noastra. iar minorul care a оmplinit vвrsta de 16 ani raspunde penal. metodele de prevenire a sarcinii. abandonul are un caracter complex. O alta cauza este reprezentata de nivelul economic extrem de scazut al societatii noastre contemporane. psihiatrica. Copiii care au savвrsit infractiuni si sunt condamnati. Abandonul constituie actiunea de parasire a unei fiinte. martor al pierderii propriei identitati. daunele sociale cauzate victimei sunt conditii favorabile aparitiei unor tulburari nevrotice sau psihice la acesta. aceasta trecвnd prin asa-numita perioada de tranzitie. droguri. familii cu mari probleme sociale (somaj. 4. De altfel. determina pierderea treptata a coerentei actelor interne si externe ale abandonatului. poate fi declarat prin hotarвre judecatoreasca abandonat.persoane. dezinteresul este definit ca оncetarea oricaror legaturi оntre parinti si copil care sa ateste existenta unor raporturi afective normale. alcoolism. Definitia abandonului este data de perspectiva psihologica. Copiii abandonati. 2. 1 din aceasta Lege. sociala. Minorul care are vвrsta оntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savвrsit fapta cu discernamвnt. fizice si sociale a acestora. Conform art. оn primul rвnd. Confuzia morala. Copiii cu handicap (invalizi). a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau оncredintat оn conditiile legii unei persoane fizice. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii. Оn acest context. Un alt simptom al egoismului lumii moderne sunt copiii abandonati. perioada оn care creste numarul de familii dezorganizate. daca parintii sau dezinteresat de el. p. a procurorului. situatie ce are grave repercusiuni asupra dezvoltarii psihice. lipsa de preocupare pentru soarta acestuia. “Copilul aflat оn оngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat. orice situatie care se soldeaza cu anularea unor trairi afective poate fi traita ca un abandon. Оn Romвnia acest fenomen este reglementat prin Legea nr. slabirea sau ruptura unei legaturi afective de sustinere. o perioada mai mare de sase luni” [I. 3. 285]. vom avea оn vedere atвt cauzele cвt si efectele fenomenului de abandon al copilului. 33. Notiunea de abandon se poate aplica si оn cazul parasirii copiilor оn institutii de protectie a copilului de catre parinti. 120 Оn legatura cu procesul de adoptie. Daca ne referim la cauzele abandonului. ce intra оn notiunea de planning familial si care vizeaza. nu putem exclude lipsa de educatie contraceptiva.

mama/tata alcoolic. . tipul familiei.lipsa de venituri (lipsa de sprijin financiar. оn functie de situatia concreta a copilului. оncredintarea copilului unei familii. institutii de ocrotire. copil maltratat/ violenta оn familie). Institutionalizarea e determinata de: . divort). оncredintarea оn vederea adoptiei. se afla оn imposibilitatea de a-si exercita drepturile si оndatoririle cu privire la copil. mama recasatorita. Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. curatela. copil nedorit. la serviciul public specializat sau la un organism privat specializat. оn special cele maternale (mama adolescenta. mama/ tata decedat(a). probleme de comportament ale copilului). de catre parinti sau de catre unul dintre ei. saracie extrema). situatii оn care acestia au decedat ori. altele reprezinta masuri cu caracter permanent (de exemplu. mama violata. . gradul de instruire al parintilor sunt factori care оi determina pe parinti sa-si abandoneze copiii оn spitale. organismele abilitate trebuie sa asigure copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia sa asupra masurii de protectie propuse. Din cele expuse anterior. cresterea si ocrotirea copilului se realizeaza оn familie. Unele dintre masurile de asistenta alternativa a statului poarta un caracter temporar de protectie a drepturilor copilului. protectia drepturilor sale prin asistenta alternativa. dificultatile de comunicare si relationare a membrilor familiei. mama/ tata оn оnchisoare). Exista. mama/tata a abandonat familia.probleme legate de copii (probleme de sanatate ale copilului. . adoptia – legiuitorul romвn a 99 . fiind aplicate concomitent cu strategii de sprijinire a familiei оn scopul reintegrarii copilului. curatela. Drept model de reglementare a masurilor de asistenta alternativa poate servi dreptul romвn. plasamentul оn regim de urgenta si adoptia. De asemenea capacitatea scazuta de administrare a veniturilor.decompletarea sau dezorganizarea familiei (parinte solitar. 5. Paralel cu institutiile traditionale – tutela. La alegerea unei masuri. desi sunt оn viata.atitudinile parentale. оnsa. unei persoane sau unui organism privat 121 autorizat. plasamentul la o familie sau persoana. marimea ei. mama prostituata. unde este prevazut un ansamblu de institutii sociojuridice menite sa asigure. plasamentul оntr-o familie asistata. la decesul ambilor parinti). Aceste masuri sunt: tutela. mama/ tata bolnav(a) оn spital. tatal nu recunoaste copilul.diverse abuzuri.

11]. Masura are caracter subsidiar si. 229] . 122 Adoptia este o masura importanta de protectie a drepturilor copilului aflat оn dificultate cu 100 . declarati morti. Astfel. legislatiile nationale s-au orientat catre solutii centrate pe valorile continuitatii si stabilitatii ocrotirii copilului оn mediul familial alternativ – оncredintarea pe termen lung sau adoptia. оn sensul ca nu a fost instituita tutela si nici nu a fost dispusa. Educatia scolara a copilului nu poate fi schimbata decвt оn interesul acestuia si numai cu aprobarea comisiei. fie unui organism privat autorizat. ori оncredintarea acestuia оn vederea adoptiei. p. caracter temporar. prin hotarвre judecatoreasca. Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost оncredintat copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana copilului. Pe baza studiilor psihosociale care au evidentiat efectele negative ale mediului din institutiile de ocrotire asupra dezvoltarii copilului si faptul „ca mai presus de orice copiii simt nevoia unui mediu familial stabil. Pe durata оncredintarii. . care prevad distributia drepturilor si obligatiilor de protectie a drepturilor copilului оntre stat (prin reprezentantii sai autorizati de la nivelul colectivitatilor locale) si familia alternativa sau organisme private autorizate. disparuti sau decazuti din drepturile parintesti. p. precum si faptul ca acest rol poate fi оndeplinit оn mod adecvat de parinti alternativi sau de parinti adoptivi” [II. necunoscuti. 41. Ia nastere o institutie originala – o cotutela – оn cadrul careia statul si familia alternativa sau organismul privat autorizat exercita оn comun drepturile si obligatiile de protectie si ocrotire a copilului [II.parintii copilului sunt decedati. pusi sub interdictie. credinta religioasa оn care a fost educat copilul nu se poate schimba decвt оn cazuri exceptionale. Daca nu s-a gasit o familie sau o persoana corespunzatoare.оn privinta copilului nu a fost luata o masura de ocrotire. 8. de asemenea. оncredintarea este un instrument de protectie si ocrotire a copilului aflat оn dificultate ai carui parinti sunt оn imposibilitatea permanenta de a-si manifesta vointa. comisia pentru protectia copilului poate hotarо оncredintarea minorului fie serviciului public specializat. оncredintarea minorului unei familii sau unei persoane. si poate fi instituita daca sunt оntrunite urmatoarele conditii cumulative: . cu aprobarea speciala a comisiei pentru protectia copilului. domiciliul copilului se afla la persoana careia i-a fost оncredintat. copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva.reglementat si institutii. pentru ca dureaza pвna оn momentul оn care se va putea realiza оncredintarea copilului unei familii sau unei persoane.

p. unde alaturi de legaturile de rudenie create prin adoptie (numai оntre adoptat si adoptator sau sotii adoptatori). s-a conturat doar оn sec. 6. 93]. cum ar fi „kafalah”. Оn practica judiciara recenta a unor state sunt cazuri оn care instantele au acordat parintilor naturali ai copilului adoptat dreptul de a-l vizita оn noua familie. Оn cadrul sistemelor de drept care reglementeaza adoptia.caracter permanent. si adoptator si rudele acestuia. Prin traditie. p. Astfel. prin care un copil este luat pentru a veni la mostenire оn calitate de descendent. si legislatii care reglementeaza ambele feluri de adoptie [II. si dreptul tarilor musulmane. 92]. 78. pe de o parte. ca o masura de protectie a acestuia [II. si „tranzil”. ca masura de protectie si ocrotire a copilului prin mijloace cu caracter permanent. prin care un barbat ia оn оngrijire un copil. de exemplu Noua 101 . 31. totusi. 6. Оn dreptul musulman exista. оn raport cu conceptiile religioase. оntreruperea oricarei relatii dintre copilul adoptat si parintii sai naturali a fost socotita o preconditie a reusitei integrarii copilului оn familia adoptatoare. Оn acest context se pot remarca doua tipuri de sisteme de drept: care ignoreaza sau chiar interzic adoptia si care reglementeaza si оncurajeaza aceasta institutie. p. p. fara оnsa a se crea legaturi de rudenie [II. Un numar redus de state. Din prima categorie fac parte legislatia din Vietnam si din unele tari din America de Sud. legislatiile statelor au evoluat consacrвnd principiul potrivit caruia adoptia trebuie sa se realizeze оn interesul copilului. unele institutii care se apropie de adoptie. se mentin si legaturile de rudenie ale copilului cu familia biologica. care nu reglementeaza adoptia. se pot identifica trei tipuri de solutii legislative оn raport cu extinderea efectelor adoptiei: legislatii care reglementeaza numai adoptia cu efecte restrвnse. Ideea de „a da un copil familiei care nu are copii” s-a transformat оn aceea de „a da o familie copilului lipsit de un mediu familial”. Sensul actual al institutiei sociojuridice a adoptiei. prin care se crea patria potestas. cвnd scopul adoptiei s-a deplasat de la interesul predominant al adoptatorului spre interesul copilului lipsit de оngrijire parinteasca. totodata оnceteaza legaturile de rudenie cu familia biologica. pe de alta parte. 29]. Legislatiile nationale reflecta atitudini diferite fata de adoptie. moravurile sau istoria statelor. legislatiile care reglementeaza numai adoptia cu efecte depline. 179]. Radacinile istorice ale adoptiei se regasesc оn dreptul roman. traditiile familiale. Legislatiile multor state prevad masuri care asigura confidentialitatea identitatii parintilor. care interzic adoptia. cвnd se creeaza legaturi de rudenie оntre adoptat si descendentii acestuia. scopul principal al adoptiei era de a permite persoanei fara descendenti legitimi de a primi оn familia sa copii care dobвndeau astfel numele adoptatorului. XX. continuau cultul stramosilor si veneau la succesiune ca si un copil provenit din casatorie [II.

care traiesc оn mediul stradal o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. 268]. numiti „fugari". asigurarea recunoasterii оn statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei (art. Conventia cu privire la drepturile copilului a modificat radical viziunea asupra copilului. „copii ai strazii" au fost considerati subiecti sub 18 ani. Dupa cum am mentionat deja. 188]. Ea si-a lasat amprenta asupra tuturor documentelor juridice elaborate ulterior. au transformat toate adoptiile оn adoptii deschise. fiind o masura exclusiv subsidiara оn raport cu celelalte masuri de protectie a copilului. p. p. iar situatia temporara poate dura de la cвteva zile pвna la cвteva luni. 2. 36. 102 . fie оn sistemul universal. vвnzarea sau traficul de copii. оn cazul adoptiei internationale trebuie sa se constate nu doar legalitatea adoptiei copilului. crearea unui sistem de cooperare care sa previna rapirea.copiii care se afla оn strada оn cea mai mare parte a zilei si care au abandonat scoala. p. Ca urmare. 13]. Copiii strazii. adica daca copilul poate оnfrunta dificultatile create de schimbarea mediului cultural. 6.123 Zeelanda. 6. desi sunt unele date atвt la nivel institutional cвt si neguvernamental. 21.copiii care sunt prezenti оn strada.1). Mai mult decвt atвt. pвna оn prezent nu exista totusi statistici pertinente. fie оn diferite sisteme regionale. p. culegerea unor date consistente ridica probleme aproape insurmontabile. 7. 274]. Оn spiritul acesteia a fost elaborata si Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii оn materia adoptiei internationale оncheiata la Haga la 29 mai 1993 [I. Din ratiuni care tin de metodologia sociologica de investigare. ci si faptul daca sunt оndeplinite conditiile psihosociale de adoptabilitate. care privesc drepturile copilului. religios [II. consideram necesara crearea оn fiecare stat a mecanismului juridic adecvat pentru a constata si verifica daca adoptia internationala reprezinta pentru copil unica solutie pentru a-i asigura un mediu familial. Ei sunt acei copii care hoinaresc din loc оn loc si care se asociaza оn grupuri al caror principal mediu de viata si actiune este strada. Conventia are ca obiective: stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se оnfaptuiasca оn interesul superior al copilului. 142]. Deoarece „copiii strazii" sunt caracterizati prin mobilitate si dificultatea urmaririi. considerвndu-l persoana detinatoare de drepturi per se [II. pe temeiul respectarii interesului superior al copilului [II. Оn urma unor sondaje s-a alcatuit o tipologie a copiilor strazii: . Adoptia internationala. lingvistic. . p. Oficial acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau al institutiei de ocrotire [II.

2. fiind considerati aproape irecuperabili. deoarece au un comportament deviant structurat. faptul ca оn ultimii ani politia a contribuit efectiv la cunoasterea fenomenului copiii strazii.triajul eficient si rapid al minorilor pentru orientarea lor catre institutiile specializate cele mai adecvate. Aceste grupuri de copii sunt cel mai dificil de controlat. Оn prezent se face distinctia dintre „copiii strazii" si „copiii din strada" (primii fiind considerati nascuti si crescuti оn strada) al caror numar nu este semnificativ. p. restrвngerii si excluderii treptate a fenomenului „copiii strazii”.sensibilizarea opiniei publice si оn mod deosebit a comunitatilor locale cu privire la acest fenomen si la consecintele sociale grave pe care le poate genera. . cu claritate.instituirea unui sistem de apreciere a eficientei activitatii institutiilor guvernamentale implicate оn controlul fenomenului „copiii strazii". desi оn unele cazuri mai pastreaza contacte sporadice cu familiile sau cu institutiile respective). precum si a unor structuri guvernamentale si neguvernamentale eficiente cu rol de coordonare la nivel raional. . Оn scopul controlului. consideram oportune urmatoarele masuri: . . dar este оn crestere [II.sensibilizarea conducerii institutiilor de ocrotire a minorilor pentru оntarirea pazei si supravegherii copiilor care parasesc frecvent aceste unitati pentru vagabondaj sau cersit. Stimularea civismului si a curentelor de opinie favorabile interventiei si sprijinirii institutiilor statale si organizatiilor neguvernamentale implicate оn reducerea acestui fenomen.sprijinirea fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale care actioneaza pe diferite paliere pentru diminuarea fenomenului „copiii strazii" si exercitarea unui control eficient asupra concordantei dintre prevederile statutului aprobat si activitatea concreta a acestora.copiii permanenti sau quazipermanenti (cei care au abandonat aproape definitiv institutiile de ocrotire sociala.realizarea si punerea оn practica a unei strategii nationale de prevenire. .. a оncercat prin diverse tipuri de activitati sa identifice copiii – problema si sa sprijine orientarea lor catre familii sau institutii. Cercetarea a pus оn evidenta. 103 . . urmarindu-se evolutia cazurilor de la depistare pвna оn momentul solutionarii lor definitive. avвnd mare 124 nevoie de asistenta sociala. control si reducere a fenomenului. 203].

organizarea unor clase serale pentru оnvatamвntul primar si gimnazial destinate „copiilor strazii". producвnd o revolutie оn acordarea drepturilor acestora de la unele reglementari nationale la reglementari pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. . .. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri speciale de asistenta si protectie. . politice. care limiteaza competenta sa juridica) . Cercetarea reglementarilor internationale si nationale оn 104 . Totodata. Оn acest sens.intensificarea si coordonarea activitatilor specifice desfasurate de organele de ordine publica pentru a asigura un control sistematic asupra „copiilor strazii" оn contextul situatiei operative la nivel local si national. .crearea de noi centre de ocrotire sau a unor locuri de cazare de tip „azil de noapte” pentru minorii dezavantajati paralel cu suplimentarea cantinelor de ajutor social. sociale etc. оncep sa fie evidentiate particularitatile copilului – ca personalitate оn devenire (constatвnd absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. Sinteza rezultatelor obtinute. culturale. precum si a unor organe prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati.оnfiintarea unor camine de nefamilisti pentru cei care depasesc vвrsta de 18 ani si care provin din casele de copii. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). . 125 . оntrucвt majoritatea acestora depasesc vвrsta scolara corespunzatoare.organizarea unor comisii raionale de profilaxie a fenomenului „copiii strazii” subordonate presedintelui raionului.оnfiintarea pe plan local a unor servicii speciale de sprijin a familiilor cu multi copii si cu situatie socioeconomica precara. economice.ameliorarea si diversificarea cooperarii dintre organele de politie si institutiile guvernamentale cu rol de protectie si asistenta sociala pentru aceste categorii de minori. si оn aceasta calitate. 126 ОNCHEIERE Secolul al XX-lea a fost marcat de constientizarea faptului ca femeia-mama si copilul sunt subiecte ce necesita protectie si ocrotire speciala.

dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. c) fiecare etapa de dezvoltare a proceselor sociale a dat nastere la „generatia” proprie de drepturi ale omului. d) cauza principala a instabilitatii dezvoltarii societatii din Republica Moldova tine de faptul ca actualmente nu reprezinta un stat de drept. e) asigurarea dezvoltarii sociale stabile si a unui nivel оnalt de viata pentru toti cetatenii Republicii Moldova presupune elaborarea unor dispozitii conceptuale privitor la politica demografica nationala. iar drepturile si libertatile omului n-au devenit оn realitate valori sociale supreme. mai ales pe perioada оn care asigura оntretinerea si educarea copiilor. j) ori de cвte ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului оn 105 . dreptul femeilor la examen medical si de a solutiona liber si responsabil problemele vizвnd sanatatea lor sexuala si reproductiva. b) drepturile omului reprezinta reperul de baza si valoarea suprema de care ar trebui sa tina cont orice stat. cresterea longevitatii. chemata sa depaseasca instabilitatea sociala si sa stabilizeze progresul. cresterea natalitatii. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. violenta sau constrвngere. reducerea mortalitatii. dar si practic. Оn concluzie se mentioneaza: a) dezvoltarea sociala stabila reprezinta оn primul rвnd o problema de ordin umanitar. Investigatiile efectuate оn cadrul prezentei lucrari au pus оn lumina actualitatea si importanta temei cercetate. f) legislatia nationala trebuie sa asigure fiecarei familii dreptul de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. i) familia este elementul natural si fundamental al societatii cu rolul central оn procesul de ocrotire a drepturilor copilului si are dreptul la protectie speciala din partea societatii si a statului.domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului trezeste un viu interes nu numai din punct de vedere teoretico-stiintific. 127 g) legislatia cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia trebuie sa garanteze realizarea unor drepturi constitutionale. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. punctul de pornire si scopul final fiind omul cu interesele si necesitatile sale. h) cuplul natural mama-copil este indispensabil si necesita protectie speciala din partea statului si a societatii. orientata spre crearea conditiilor favorabile pentru cresterea numarului populatiei. fara discriminare. executiva si judecatoreasca. Poate fi considerata stabila si constanta societatea оn care asigurarea drepturilor omului si cetateanului este datoria primordiala a puterilor legislativa.

4. atribuindu-i acestuia dreptul la viata si asistenta medicala pвna la nastere. ne obliga. A recomanda Ministerului Educatiei. 5. Tineretului si Sportului sa coordoneze programele de educatie generala cu dreptul copilului la odihna. A introduce оn Republica Moldova functia de avocat parlamentar al mamei si copilului. A introduce ciclu de specializare a avocatilor pentru procesele cu minori. prevazut de art. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor copilului. sa venim cu un complex de recomandari: 1. 12(1) din Legea cu privire la drepturile copilului si legislatia interna si internationala оn domeniul muncii. оn vederea ameliorarii situatiei оn domeniul protectiei drepturilor mamei si a copilului pe plan national. . delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. 3. 18 (3) dupa cuvintele “pentru a-si apara drepturile si interesele “ a introduce urmatorul text: “Pedepsele corporale aplicate copiilor de catre parinti sau educatori 106 .” a introduce expresia „copilului nenascut”. 10 (3) dupa cuvintele “…оn conformitate cu legislatia “ a introduce urmatoarea fraza: “Оn scopul asigurarii dreptului copilului la educatie si ridicarii nivelului 128 scolarizarii copiilor de 7-16 ani se introduce o alocatie de оnceput de an scolar оn marimea a cinci salarii minime”. pentru protectia mai eficienta a drepturilor mamei si copilului. Investigatia stiintifica. se introduce o alocatie unica tuturor gravidelor. efectuata оn cadrul prezentei lucrari.mediul familial.Оn art. A introduce оn Legea privind drepturile copilului urmatoarele modificari: . . Оn scopul protectiei mai eficiente a copilului pвna la nastere оn preambulul Legii privind drepturile copilului dupa cuvintele “Ocrotirea de catre stat si societate a copilului. k) pentru tara noastra. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar.15 (3) dupa cuvintele “ Femeia gravida оndeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltarii normale a fatului” a introduce urmatoarea fraza: “Pentru a stimula dispensarizarea femeilor gravide la termen. care au fost luate la evidenta оn primele 12 saptamвni.Оn art. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. care prevede ziua de munca de 8 ore. timp liber. 2.Оn art.

Оn art.Оn art. frecventa si momentul оn care doresc sa aiba copii. 6.Оn art. educatie si mijloace pentru a lua o asemenea decizie. Оn scopul instituirii unor dispozitii privind consilierea solicitantelor de a-si оntrerupe sarcina pentru a reduce numarul de avorturi si a creste numarul de nasteri.Оn art. . (d) a completa articolului 1 dupa cuvintele “ au urmatorul оnteles “ cu urmatoarele notiuni: 129 . .sanatatea reproducerii umane .sunt interzise si sunt pedepsite conform legislatiei оn vigoare”. (b) a reformula aliniatul 2 din Preambulul Legii dupa cum urmeaza: “Prin prezenta lege sunt recunoscute. 22 (2) dupa cuvintele “sunt оnfiati sau plasati оn alta familie sau оn institutie de stat pentru copii “ a introduce urmatoarea fraza: “Copii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca pot fi оnfiati inclusiv de catre cuplurile de concubini”. dar care este legata de tot ceea ce tine de sistemul reproductiv.dreptul cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil numarul. reglementate si garantate drepturile privind sanatatea reproducerii populatiei. . . оn masura deplina. 18: (4) dupa cuvintele “ оn conformitate cu legislatia” a introduce urmatoarea fraza: “Persoanele din afara familiei sunt obligate sa declare organelor competente cazurile de abuz intrafamilial cunoscute”. 24 (2) dupa cuvintele “ Statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “ a introduce urmatoarea fraza: “Pensiile sociale minime adresate copiilor cu dezabilitati sunt la nivelul cosului minim de consum”. (c) a completa articolul 1 cu urmatoarea dispozitie: “Activitatea de consiliere –acordarea asistentei de specialitate femeii оnsarcinate оn scopul protectiei sale si a copilului”.starea de bunastare fizica. 21 (2) dupa cuvintele “ si compensatii prevazute de legislatie “ a introduce urmatoarea fraza: “Indemnizatia lunara pe durata concediului pentru оngrijirea copilului pвna la vвrsta de 3 ani este la nivelul cosului minim de consum”.dreptul la reproducere . . precum si regimul juridic al reproducerii umane asistate medical prin metoda оnsamвntarii artificiale sau metoda fertilizarii “in vitro”. care nu poate fi definita doar prin absenta bolii sau infirmitatii. propunem: (a) reformularea titlului Legii Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala astfel: Lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical. functiile sau procesele 107 . precum si dreptul de a avea acces la informatie. mintala si sociala.

.sanatatea sexuala .actul medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor si procedurilor de оnsamвntare artificiala sau de fertilizare “in vitro”.planificare familiala . scopul informarii este sa ofere pacientului posibilitatea de a lua de sine statator decizia convenabila si sa obtina accesul legal la anumite proceduri medicale. a unei sarcini neplanificate sau nedorite.furnizarea de date esentiale. la cererea femeii.capacitatea indivizilor si a cuplurilor de a anticipa si de a hotarо asupra numarului de copii. (e) a completa Capitolul I cu articolul 5: “Art.оndeplinite de acesta. discutii publice.tehnologii de asistare medicala a reproducerii umane . оn scopul fecundarii artificiale a ovulelor. brosuri. consultative si de tratament оn domeniul planificarii familiale.оntreruperea voluntara a sarcinii .prevenirea si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV. .metoda de curmare. incluzвnd оnsamвntarea artificiala. Atributiile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn domeniul sanatatii reproducerii: (1) Activitatile privind sanatatea reproducerii umane organizate si coordonate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sunt: . . . datei si perioadelor dintre nasteri. de manipulare medicala оn laborator a materialului genetic feminin si masculin. materiale ilustrative. оntr-o modalitate pe care pacientul sa o оnteleaga si la care sa poata face referire.sanatatea reproducerii si sexualitatii la adolescenti si tineri.reproducere umana asistata medical . 5. . precum оngrijirea pre.mentinerea sau оmbunatatirea functiilor sexuale si de reproducere. 108 . . despre: . . etc.un complex de servicii medicale orientate spre corectarea starii de infertilitate.servicii informative.informare . .servicii pentru оntreruperea sarcinii оn conditii de siguranta. petrece seminare.asigurarea maternitatii fara risc. manipulare a spermei si/sau a embrionilor proveniti din fecundarea extracorporala si implantarea acestora. .alimentatia corecta a copilului.si postnatala. precum si a relatiilor dintre partenerii de cuplu. . fertilizarea “in vitro” si transferul de embrioni. 130 (2) Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale elaboreaza si raspвndeste note informative.

uneori. nu stie cum sa protejeze drepturile mamei si copilului.prevenirea si tratamentul infertilitatii. оnsa problemele crizei economice si sociale. Statul nu reuseste sau. care include servicii de consiliere. . 109 . aflat si el оn plina transformare. Tineretului si Sportului au urmatoarele atributii: .serviciul umanitar. . Оn final. Оn aceste conditii sunt necesare actiuni orientate la crearea de noi resurse umane si materiale. Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn colaborare cu Ministerului Educatiei.elaborarea de acte normative privind reglementarea activitatilor din domeniul sanatati reproducerii. (3) Оn domeniul sanatatii reproducerii umane. de informare.asigurarea educatiei sexuale si pregatirii pentru viata de familie a adolescentilor si tinerilor. . care ar permite sa se produca o schimbare оn comportamentul si atitudinea societatii si comunitatii.reproducerea umana asistata medical. .. inclusiv profilaxia bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV”.sanatatea sexuala a persoanelor оn vвrsta. . cu care se confrunta actualmente Republica Moldova si lipsa unor traditii democratice оn atitudinea fata de femeie si copil duc deseori la оncalcarea drepturilor elementare ale acestora.diagnosticarea precoce si tratamentul cancerului genito-mamar. educatie familiala. astfel ca dintr-o prioritate declarata protectia drepturilor mamei si copilului sa devina o prioritate reala. trebuie sa apreciem eforturile depuse de statul nostru pentru asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu prevederile internationale оn domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful