REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECŢIEI DREPTURILOR MAMEI ŞI A COPILULUI

CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………….............…… Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului ......................................... 1. 2. Protecţia drepturilor mamei şi a copilului în Republica Moldova.................................... 1. 3. Protecţia internaţională a drepturilor mamei şi copilului .................................................. Capitolul II. ROLUL FAMILIEI ÎN MECANISMUL DE PROTECŢIE A DREPTURILOR MAMEI ŞI COPILULUI 2. 1. Conceptului familiei în dreptul contemporan ................................................................ 2. 2. Politici sociale în domeniul protecţiei familiei...................................................................... 2. 3. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în mediul familial ............................................. Capitolul III. PROTECŢIA UNOR DREPTURI SPECIALE ALE MAMEI ŞI COPILULUI 3. 1. Protecţia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului ........................................... 3. 2. Dreptul copilului la viaţă şi dezvoltare .................................................... 3. 3. Protecţia copilului aflat în dificultate .............................................................................. ÎNCHEIERE............................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................

INTRODUCERE Apropierea unui sau altui stat de idealul statului de drept este determinata, în primul rînd, de asumarea de către acesta a responsabilităţii faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, concretizată în consfinţirea constituţionala a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în garantarea juridică a exercitării efective a acestora. Astfel, problematica protecţiei drepturilor omului, în special ale mamei şi copilului, prezintă pentru societatea contemporana o importanţă majora atît din punct de vedere teoretico-ştiinţific, cît şi practic. Secolul XX a fost marcat de înţelegere a faptului că şi copilul, şi femeia sunt subiecte, ce necesită protecţie şi ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturităţii sale fizice şi psihice, iar femeia, în calitatea ei de mama, din considerentul particularităţilor psihofiziologice. Treptat problema devine o preocupare a comunităţii internaţionale, găsindu-şi o amplă reflectare. Problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului a evoluat de la unele reglementări pe plan naţional spre nivel internaţional – aceasta reprezentînd o reacţie întîrziată la abuzurile flagrante şi persistente asupra copilului şi femeii. Situaţia social-economică din Republica Moldova produce un impact grav asupra situaţiei copilului si femeii-mame - o categorie de subiecţi extrem de vulnerabili. A crescut numărul de copii vagabonzi, abandonaţi, rămaşi fără ocrotire părinteasca; s-a înregistrat o creştere însemnată a morbidităţii, în special a femeilor gravide şi copiilor; a crescut numărul de infracţiuni comise de minori etc. Provoacă îngrijorare lipsa de dorinţa a familiilor de a naşte şi educa doi sau mai mulţi copii. În aceste condiţii problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului, crearea unui mecanism legal intern ce ar duce la elaborarea, adoptarea şi implementarea eficientă în practică a ocrotirii drepturilor acestora pentru ameliorarea în consecinţă a situaţiei demografice, determină actualitatea temei cercetate în cadrul prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului domeniului protecţiei drepturilor mamei şi copilului atît în cadrul familiei, cît şi în afara ei. Pentru realizarea scopului enunţat au fost stabilite următoarele sarcini: - cercetarea apariţiei şi dezvoltării conceptului de drepturi ale mamei şi copilului ca drepturi ale omului; - elucidarea problemelor protecţiei drepturilor mamei şi copilului la nivel naţional, internaţional şi regional; 2

- cercetarea problemei protecţiei drepturilor mamei şi copilului în mediul familial; - evidenţierea problemelor actuale ale protecţiei drepturilor mamei şi copilului, în special violenta în familie, abuzul asupra copilului, precum şi problema delincventei juvenile.

Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului Noţiunile „mama” şi „copil” sînt cele mai dragi cuvinte cunoscute de civilizaţia umană şi elogiate în creaţiile poeţilor, scriitorilor, pictorilor, sculptorilor ş altor oameni de creaţie. Acest grup social (mama şi copilul) creat de natura nu poate fi despărţit, deoarece dispersarea lui duce la violarea drepturilor copilului care, în virtutea vîrstei sale fragede, are nevoie de îngrijire şi dragoste [24, p.464]. Din punct de vedere etimologic noţiunea „mama” desemnează “datatoare de viata”, “născătoare” [II, 84, p.296]. În latină mamma este denumirea glandei mamare, funcţia căreia este alăptarea pentru susţinerea vieţii în cea mai gingaşă şi vulnerabilă perioada a vieţii. În acelaşi timp sînt foarte frecvent utilizate şi expresiile: mama naturală (cea care concepe şi naşte), mama biologică (donatoare de ovul) şi mama - surogat, determinată de Gheorghe Scripcaru în modul următor: “O mamă purtătoare sau “surogat” este acea femeie, care acceptă să poarte sarcina în locul altei femei şi să aibă un copil pentru aceasta” [28, p.122]. Maternitatea este un tezaur etic şi social, unul pe care se sprijină omenirea, şi care presupune o rudenie biologica, naturala, responsabilitate pentru copil, de aceea legea perfectează aceste relaţii necondiţionat, le acorda garanţii legislative. Maternitatea propriu-zisă presupune că femeia a rămas însărcinată, a purtat şi a născut, a educat copilul sau. Legaturile sociale “mama-copil” se formează permanent. Este nenatural contrapunerea şi separarea acestor aspecte ale maternităţii. Convenţia privind drepturile copiilor, adoptata de către Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989, considera copil fiinţa umană pînă la vîrsta de 18 ani. La fel şi în Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, o persoana este considerata copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani [6, 11]. Recunoaşterea copilului ca personalitate de către părinţii săi a fost una dintre „descoperirile” tîrzii ale sec. al XX-lea, fiind legată atît de evoluţia mişcării pentru drepturile omului după cel de al doilea război mondial, cît şi de cercetările psihologice si neurobiologice, care au contribuit nu numai 3

146]. însă. practic. să-i abandoneze ca pe nişte lucruri nefolositoare. să-i căsătoreasca fără a-i întreba şi chiar să-i omoare după ce. copilul putea fi izgonit fără nici o formalitate. p. 90-91]. Şeful familiei este numit. a vulnerabilităţii şi nevoii sale de ocrotire. a cărui mamă este liberă. el avînd drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor. După epoca lui Solon. drept de a-şi vinde copiii în sclavie. al căror aviz. În caz de moarte a tatălui copiii treceau sub tutela mamei sau a unei persoane fixate de tata. Primele reglementări care încearcă să acorde copiilor un tratament special sînt legate de pedepsele pentru cei ce au comis infracţiuni. fără a deţine drepturi. cel născut dintr-o mamă sclavă şi tată liber capătă calitatea de dezrobit deplin la moartea tatălui său. Pe vremea lui Iustinian situaţia acestor copii se îmbunătăţeşte. situaţia copiilor ăi în evul mediu. Ideea unor limite de vîrstă. noţiune care evoca ideea de putere. Copiii născuţi din concubinaj erau consideraţi nelegitimi. ramînînd doar dreptul de a recunoaşte sau nu paternitatea şi de a-l dezmoşteni în anumite cazuri. recunoaşterea lor se interzicea sau era legată de anumite limitări în drepturi [29. p. În timp acest obicei dispare. puterea tatălui scade. Astfel. Evoluţia acestui proces a fost. La greci căsătoria era o sursă a puterii părinteşti. pater familias. în scrierile timpului. să-i vîndă.la „descoperirea copilului” [17. unele reglementări cu privire la situaţia copilului născut în căsătorie le găsim în Codex Hammurapi: copilul. În epoca veche aceasta putere era nelimitata: pater familias putea să-i pedepsească. are calitatea de om liber. nu era pentru el obligatoriu. Situaţia copiilor ilegali era complicată. unicul judecător şi preot suprem al cultului familial ancestral. Anterior Legii lui Hammurapi. să-i alunge din casa familiala. p. pe noi temeiuri. Copiii se găseau permanent sub puterea părinteasca şi numai căsătoria ducea la desfacerea acesteia. La început. familia (tatăl) avînd drepturi absolute asupra lor. iar cînd este procreat din părinţi sclavi are calitatea tot de sclav. Pater familias este singurul proprietar al patrimoniului familial.12-15]. Ei se găseau în puterea paternă: tatăl sau mama (ca o reminiscenţă a matriarhatului) puteau să-şi omoare copilul îndată după naştere dacă existau motive temeinice în această privinţă. Codul lui Hammurapi limitează acest drept doar la cazuri grave şi numai cu aprobarea judecătorului. Nu se schimba. autoritatea părintească a tatălui era foarte mare. Sub tutelă copiii rămîneau pînă la 15 ani pentru băieţi şi pînă la 12 ani pentru fete. însă. care să diferenţieze pe minorul delincvent de infractorul adult este relevată în legiuirile mai multor state începînd cu Evul 4 . La romani căsătoria monogamă apare ca o forma de subjugare a femeii de către bărbat. se consulta cu rudele mai apropiate. lenta. ei dobîndind dreptul la alimente şi la moştenire [29. 138. ci şi la argumentarea. De-a lungul secolelor copiii au fost trataţi şi consideraţi ca o prelungire a părinţilor. în prealabil.

judecaţi de aceleaşi instanţe şi condamnaţi la aceleaşi pedepse. de pilda. în Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814. al XVII-lea. p. căci „cel ce de buna voie e ucigaş. p. minorilor li se aplicau pedepse mai uşoare [18. Dimpotrivă. se pedepseşte cu pedeapsa de cap. 290 p. 8]. se comportau la fel şi erau integraţi în acelaşi tip de activităţi sociale. după lege. în întreaga Europă. fiind trimişi la aceleaşi închisori înainte de proces. în acest sens. Cu cît ne întoarcem mai mult în istorie. 42. nu erau scutiţi de pedeapsa capitala. Odată ce copilul depăşea dependenţa biologică intra direct în societatea adulţilor. orice vîrstă ar fi”. Din punctul de vedere al grijii şi ocrotirii istoria copilăriei este un coşmar din care abia am început să ne trezim. deoarece erau îmbrăcaţi la fel. iar un copil de 7 ani putea fi executat pentru furt. Erau întradevăr adulţi în miniatura” [21. 16]. de către părinţi din toate categoriile sociale. a apărut treptat în Europa. cu atît mai mare este probabilitatea ca aceştia au fost ucişi.]. Sistemului penal englez. cel puţin după vîrsta de 7 ani. cu lucrarea Cîteva cugetări asupra educaţiei. cu lucrarea Aventurile lui Telemaque şi tratatul Despre educaţia fetelor. de la 7 ani şi pînă la pubertate (14 ani băieţii şi 12 fetele). autor al monumentalei lucrări Opera didactica omnia [II. ca perioadă ce necesită grijă şi asistenţă speciale. Din timpul romanilor şi pînă în Evul Mediu tîrziu copiii au fost abandonaţi în număr mare. 25]. Pravila lui Matei Basarab (1652. abandonaţi. i-a fost caracteristică de-a lungul timpului severitatea excesivă. După vîrsta de 8 ani minorii erau consideraţi infractori adulţi. „În societatea medievala ideea de copilărie nu a existat. începînd cu sec. O contribuţie importantă. 2) – cocon însemnînd copilul pînă la al şaptelea an de vîrstă. în privinţa faptelor comise de minori. 5 . inclusiv cu moartea. deportarea sau închisoarea ca şi adulţii. La sfîrşitul sec. au fost condamnate abuzul în materie de sancţiuni corporale. au avuto: filozoful englez John Locke. Moldova) se arată că minorii. p. maltrataţi şi abuzaţi sexual [17. Primele legiuiri româneşti care se refera la minori tratează minoritatea printre cauzele ce apără de pedeapsă sau micşorează pedeapsa. Francois Fenelon. cu atît este mai scăzut nivelul de îngrijire acordat copilului. învinuiţi de omor. zac. orice greşeală ar greşi” (glava 355. la metodele de disciplină educativă. ca expresie a raţionalismului şi umanismului epocii moderne. umanistul şi pedagogul ceh Amos Komensky. Înţelegerea copilăriei. În lucrările citate au fost dezvoltate o serie de idei şi concepţii noi cu privire la copil. Ţara Româneasca) prevedea: ”coconii de tot şi cu totul se iartă.Mediu. Copiii nu puteau fi deosebiţi de adulţi. al XVIII-lea copiii încă mai puteau fi vînduţi de către părinţii lor.

4. 127]. Оn esenta. Un pas important оn destramarea puterii parintesti absolute asupra copiilor a fost facut la оnceputul sec. Primele reglementari оn privinta conditiilor de munca ale minorilor si femeilor apar si оn Romвnia. 74]. al XIX-lea apar primele reglementari оn legislatia muncii ce tin de protectia muncii copiilor si femeilor. p. 40]. care aveau drept scopul principal protejarea copiilor de mediile „corupte”. interventia sa fiind legata оn special de acele situatii оn care parintii sunt оn imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si exercita obligatiile legate de cresterea si ocrotirea copilului. obiectivul lor principal nu consta оn protectia reala a copiilor. al XX-lea. abandonaţi şi delincvenţi. Tot оn sec. a fost оnlaturata fragmentarea legislatiei оn domeniul copilului si reglementat abuzul asupra acestuia. legile din 1874-1892 interziceau angajarea copiilor de pвna la 13 ani si fixau pentru adolescentii de pвna la 16 ani ziua de lucru de 10 ore. o influenta benefica asupra ocrotirii copilului. al XX-lea majoritatea legislatiilor europene cuprindeau atвt reglementari cu privire la drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii sai. Prin doua acte normative din 1909 si 1913 a fost limitata folosirea muncii copiilor [II. prin maltratare. oferind oportunitati pentru internarea copiilor neglijati sau abandonati de parinti. 63. оn ultima instanta. prin Actul Copilului. al XIX-lea apar primele reglementari legislative cu privire la sancţionarea juridică a părinţilor. Оn anul 1908. p. Actiunea pozitiva a statului оn domeniul ocrotirii copilului s-a extins si la exercitarea unor responsabilitati sociale cum ar fi educatia si sanatatea. prin Actul Educatiei (1906) autoritatile locale engleze au fost obligate sa asigure masa copiilor care urmau cursurile scolare. integritatea fizica si psihica ale copilului sunt periclitate оn mediul familial. 38. iar pentru femei si adolescentii de pвna la 18 ani – 11 ore [II. Оn SUA apar primele asezaminte institutionale denumite Case de refugiu. sanatatea. Actul asupra probatiunii (1907) a reformat si umanizat legislatia penala aplicata minorilor infractori. De exemplu. de asemenea. p. Totodată. ajung să-şi omoare propriii copii. prin оntelegerea faptului ca statul are o obligatie fata de copii. care. Astfel оn Franta. la 6 . Acestea sunt legile sanitare din 1885 si 1894 despre interzicerea muncii de noapte si оn subteran a minorilor (sub 14 ani) si a femeilor [II. La mijlocul sec. ducвnd. cвt si reglementari cu privire la obligatia statului de a interveni оn acele situatii оn care viata. ci оn prevenirea probabilitatii ca acesti copii sa devina delincventi. Prin Actul de оnregistrare a nasterilor (1907) s-a stabilit obligatia de оnregistrare a noilor-nascuti. precum si examenul medical al acestora. capătă extindere ideea protecţiei copiilor bătuţi. Reglementarea egalitatii drepturilor si obligatiilor ambilor parinti оn оngrijirea copiilor a avut.La începutul sec.

Toma d’Aquino considera violul un mare pacat nu atвt prin agresarea femeii. Sotia nu era decвt un instrument al meseriei de cetatean si de cap de familie. p. publica. оi spunea. subliniind ca revolutia оn SUA a facut femeilor promisiuni pe care asa si nu le-a realizat Este semnificativ faptul ca оn Franta femeile au obtinut dreptul la vot doar la 150 de ani de la Marea Revolutie Franceza. din care faceau parte fiii. idee raspоndita alaturi de multe alte conceptii juridice asemanatoare din cursul evului mediu [II. fundamentul societatilor оn cursul diferitelor perioade istorice a fost o familie оn care partenerul de sex masculin exercita pozitia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. Evenimente asemanatoare au loc si оn SUA. оntregul camin apartinвnd doar lui. Оn evul mediu. vazвnd оn Declaratia drepturilor omului si cetateanului o desconsiderare a drepturilor femeii. considerвnd-o fiinta „inferioara prin definitie”. sclavii eliberati. al XX-lea ele au obtinut dreptul la concediu de maternitate [IV. 48-50]. 69. consideram necesar sa facem o referire evolutiva a pozitiei femeii оn societate. Astfel. La fel ca si copilul. socotita uneori ca „semn de dragoste” [II. p. оn 1791. Оn acelasi spirit androcentric. femeile americane publica Declaratia sentimentelor. Declaratia drepturilor femeii si cetatenei. avвnd un spirit vadit androcentric si discriminatoriu fata de femei. оn acest mod.18. Era doar una dintre persoanele casei. cвt si оn democratiile Greciei si ale Romei. 11. fapt pentru care este pedepsita cu moartea. clientii si sclavii [II. p. mama o perioada оndelungata a fost desconsiderata оn drepturile sale. оn care ridica problema drepturilor si libertatilor sociale. 76. careia biserica. barbatul a exercitat puterea si autoritatea asupra femeii. 7 . оndeosebi оn familie. dupa cum stim. ci prin faptul ca violatorul оncalca. unde оn 1848. dreptul de proprietate al sotului sau al tatalui. a fost permis un oarecare acces la putere a poporului numai pentru barbati [II. p. care.destramarea „imperiului tatalui”. civile si religioase ale femeii. la cununie. Frantuzoaica Olimpia de Guj. morala si regulile Bisericii crestine. 55]. contemporanele Declaratiei drepturilor omului si cetateanului au apreciat acest document destul de sceptic. 7]. 81]. Оn istoria vechiului drept romвnesc este cunoscuta situatia femeii. Atвt оn despotiile antice ale Asiei si ale evului mediu. ea facea copii si оmbogatea patrimoniul. p. sa se teama de barbat [IV. acesta din urma fiind оndrituit cu o putere destul de mare „pвna la bataie оn diverse grade”. 59. 41]. iar оn SUA doar оn anii nouazeci ai sec. 70-71]. p. Astfel. pвna оn ultimul timp. Nu a оnregistrat modificari de esenta pozitia femeii оn familie si societate nici оn perioada moderna. au consolidat si mai mult dependenta acesteia de barbat. constienti de faptul ca avem ca parte componenta a temei de cercetare drepturile femeii-mame. Оn acest context. 60.

din 1918. problema оncepвnd sa devina o preocupare a comunitatii internationale. leagane si gradini de 8 . ca mama. culturale si obstesti-politice”. culturale a fost proclamata de art. Egalitatea femeii cu barbatul оn drepturile politice. оn mare masura.S. hodina. fata de copii. 239]. Оn calitate de garantii. 33. Articolul 100 din Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1941 pastreaza dispozitiile care acordau femeii „drepturi egale cu barbatul оn toate ramurile vietii gospodaresti de stat.Оnceputul sec. Constitutia oferea femeii dreptul egal cu barbatul „la munca. Posibilitatea femeilor de realizare a acestor drepturi era garantata prin „apararea de stat a intereselor mamei si copilului. si de evenimentele care au urmat оn Rusia dupa octombrie 1917 fiind anulate legile ce puneau femeia оntr-o situatie inegala cu barbatul оn familie.F. 52]. culturale si obstesti-politice”. conventiile internationale privind materia casatoriei. de stat.S. astfel Rusia Sovietica fiind printre primele cinci state ale lumii care au oferit femeilor dreptul de a alege si de a fi alese оn organele reprezentative ale tarii. fapt garantat prin dreptul egal la munca. apare un sir de instrumente internationale ce tin de reprimarea comertului de femei si copii: Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei. ultima. 76. plata muncii. iasle si gradini de copchii” [II. la odihna. Si Constitutia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1938 (art. la instruire. civile. al XX-lea a fost marcat de perceperea copilului si femeii ca subiecte ce necesita protectie speciala: primul din cauza imaturitatii sale fizice si psihice. prin apararea de catre stat a intereselor mamei si copilului. divortului si a supravegherii minorilor. cвt si printr-o mreja larga de casi de nastere. printr-o retea larga de case de nastere. Constitutia din 1936 a proclamat egalitatea femeii cu barbatul оn toate domeniile vietii.R. Astfel. asigurare sociala si оnvatatura. la remunerare pentru munca. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului de femei si copii. 64 din Constitutia R. Am vrea sa mentionam ca schimbarile esentiale care au survenit оn situatia femeii оn societate si familie au fost influentate. au fost semnate la Haga. din cauza particularitatilor fiziologice. p. оn dreptul la proprietate. p. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului de femei. dвnd femeii оn vremea оngreunarii concedii cu pastrarea оntretinerii. 8-9]. 89) oferea femeilor „drepturi totuna ca si barbatului оn toate ramurile vietii gospodaresti. la divort si chiar la alegerea locului de trai. оn anul 1902. dвnd femeilor оn vremea оngreunarii otpuscuri cu pastrarea platei de munca. la protectia de catre stat a drepturilor mamei si copilului si la оnlesnirile legate de maternitate [II. Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore [I.

Astfel. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. economice. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. sub acoperirea unei suveranitati statale absolute. Protectia drepturilor mamei si copilului spre finele sec. masive si sistematice ale drepturilor omului la nivel intern. conform art. dar numai оn secolul XX au fost recunoscute оn calitate de drepturi inalienabile ale omului de catre comunitatea internationala. Оn acest sens. 33. Оn concluzie tinem sa accentuam. dupa cum am remarcat оn acest paragraf. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. Protectia internationala a drepturilor mamei si copilului. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. politice. Astfel. protectie si ocrotire. ca drepturile mamei si copilului. precum si de alte feluri de ajutoare si sprijin pentru familie” [II. prin organizarea si perfectionarea sferei de deservire sociala si de alimentatie publica. p. prin platirea de ajutoare la nasterea copilului. Dimpotriva.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). au evaluat pe parcursul secolelor destul de anevoios si dureros cu unele diferente de la stat la stat. 277] Constitutia Republicii Moldova оn vigoare consacra оntr-o maniera noua protectia juridica a mamei si copilului. Оn acelasi timp. sociale etc. . 33. 261] Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1978 (art. Esenta оntregului mecanism de consacrare si garantare internationala a drepturilor omului consta оn acceptarea de catre state a faptului ca drepturile omului nu mai pot fi lasate la discretia fiecarui stat оn parte. constiente de necesitatea reducerii riscului unor violari grave. pentru prima data оn istoria constitutionalismului national. p. culturale. 51). sunt subliniate particularitatile copilului – persoana оn devenire (respectiv absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. care limiteaza competenta sa juridica). care sa poata actiona оn deplina libertate. si оn aceasta calitate. Toti copiii. al XX-lea a evoluat de la unele reglementari nationale la reglementare pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii.copiii” [II. statele au convenit sa coopereze la nivel international pentru a asigura promovarea si 9 . 2 2. оntr-un domeniu pe care si-l 37 rezerva total. pune familia „sub ocrotirea statului”. prin acordarea de ajutoare si оnlesniri familiilor cu multi copii. mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. 50 din Constitutie. statul trebuia sa aiba grija de familie prin „crearea si dezvoltarea unei largi retele de institutii pentru copii. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri de asistenta. precum si a unor institutii prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati.

respectarea drepturilor omului [II, 48, p. 122]. Astfel, statul nu mai dispune de putere absoluta asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa, ci dimpotriva, este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate prin norme internationale. Atвt sub aspectul consacrarii, cвt si sub cel al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta un standard multinational. Normele internationale privind drepturile omului constituie cel mai mic numitor comun la care au putut ajunge statele cu sisteme politice, sociale extrem de diferite. Pornind de la nivelul international minimal, statele pot si trebuie sa realizeze o consacrare si garantare superioara a drepturilor omului prin dreptul intern [II, 57, p. 43]. Fara a ne pune obiectivele unei cercetari оn domeniul dreptului international contemporan, vom оncerca sa analizam unele acte si mecanisme care stau la baza protectiei internationale a drepturilor omului si, оn special, a drepturilor mamei si copilului. Preocuparea internationala pentru situatia copiilor a dus la adoptarea de catre Liga Natiunilor оn 1924 a Declaratiei drepturilor copilului – primul document international care se ocupa de drepturile copilului si оn care gasim o formulare initiala a principiului interesului superior al acestuia. Declaratia subliniaza ca „omenirea datoreaza copilului ce-i mai bun din ceea ce ea poate oferi” [I, 12, p. 5]. O adevarata revolutie оn ceea ce priveste protectia drepturilor femeii si copilului a avut loc оn cadrul Organizatiei Internationale a Muncii. Primele conventii ale OIM, adoptate оnca оn anul 1919 [II, 8, p. 58], aveau ca obiect protectia femeilor fata de munca de noapte, de muncile manuale grele si de munca оn mina si porneau de la necesitatea protectiei femeii ca viitoare mama (concediul de maternitate, asigurarea locului de munca, posibilitatea de a alapta copilul оn orele de munca). Doar mai tвrziu, dupa 1950, devin prioritati accesul egal la munca si tratamentul egal оn munca si numai dupa 20 de ani – principiul egalitatii sotilor оn familie. Documentul international care marcheaza оnceputul unei noi etape оn domeniul drepturilor omului este Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO), adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala a ONU [I, 15, p. 110]. Este primul document international de ansamblu si cu vocatie de universalitate оn acest domeniu. La mai bine de 50 de ani de la adoptare, Declaratia „оsi pastreaza locul sau de onoare оn istoria miscarii pentru drepturile omului. Nici un alt document n-a surprins mai bine momentul istoric, n-a atins aceeasi forta morala sau exercitat influenta mai mare asupra miscarii оn ansamblul sau... Declaratia a exprimat оntr-un limbaj elocvent sperantele si idealurile unei lumi eliberate de ororile celui de-al doilea razboi mondial. 38 10

Oricвt de evident ar parea astazi, Declaratia aduce un mesaj mult mai radical decвt au intentionat poate chiar si promotorii оnsisi. Ea a repus mereu оn discutie doctrinele traditionale din dreptul international, a оndreptat constant discursul relatiilor internationale asupra unor probleme vitale pentru demnitatea umana si pentru pace” [IV, 22, p. 45]. Declaratia porneste de la considerentul ca „ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi оn care fiintele umane vor beneficia de libertatea cuvвntului si a convingerilor, eliberate de teroare si de mizerie este proclamata drept cea mai оnalta aspiratie a omului” [I, 15, p. 9]. Declaratia aseaza la baza drepturilor si libertatilor omului egalitatea оn drepturi, proclamвnd ca toate fiintele umane se nasc libere si egale оn demnitate si оn drepturi. Ca drepturi inerente persoanei umane sunt consacrate dreptul la viata, la libertate si la securitate. Reiesind din acestea, se prevede interzicerea torturii si pedepselor degradante, a arestarii sau detinerii arbitrare, a condamnarii pentru actiuni care nu constituie acte penale оn momentul comiterii. O atentie deosebita Declaratia acorda protectiei drepturilor mamei si copilului, recunoscвndu-i ca subiecte ce necesita o protectie sporita. Articolul 25 stipuleaza ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii, indiferent daca s-au nascut оn cadrul sau оn afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Declaratia stipuleaza ca familia, ca element natural si fundamental al societatii, are dreptul la ocrotire din partea societati si a statului. Articolul 26 proclama dreptul oricarei persoane la educatie. Educatia trebuie sa fie gratuita, cel putin оn ce priveste оnvatamвntul elementar si de baza. Оnvatamвntul elementar este obligatoriu. Educatia trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si оntarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale. O alta realizare оn domeniu este marcata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice [I, 37, p. 75] si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptate de Adunarea Generala a ONU оn decembrie 1966 [I, 38, p. 69]. Pactele recunosc si definesc оn mod detaliat drepturile prevazute de DUDO si proclama unele drepturi aditionale. Fiecare pact prevede existenta unui mecanism prin care sa supravegheze aplicarea оntocmai a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului оnscrise оn aceste documente si obligatorii pentru statele semnatare. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale include оn primul rвnd dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la remuneratie egala pentru munca egala, dreptul la conditii de munca sigure si sanatoase, dreptul la greva, la securitate sociala, dreptul la 11

protectia si asistenta sociala. Pactul afirma ca fiecare om se bucura de un standard de viata 39 adecvat, care include: hrana, оmbracaminte si locuinta. Statele parti trebuie sa asigure libertatea si obligativitatea оnvatamвntului primar si accesul tuturor la оnvatamвntul secundar si superior. Un rol major este acordat protectiei familiei, mamei si copilului. Articolul 10 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale stipuleaza ca o ocrotire si o asistenta cвt mai larga trebuie acordata familiei, elementului natural si fundamental al societatii, оn special pentru оntemeierea sa si оn rastimpul cвt are responsabilitatea оntretinerii si educarii copiilor care sunt оn sarcina sa. O ocrotire speciala este oferita mamelor, оntr-o perioada de timp rezonabila, оnainte si dupa nasterea copilului. Mamele salariate trebuie sa beneficieze оn decursul acestei perioade de un concediu platit sau de un concediu completat cu alocatii de securitate sociala adecvata. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate оn favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatie sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti оmpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata оn primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vвrsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege [I, 38]. Pactul recunoaste dreptul pe care оl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge. Оn vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept, statele parti sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura: - scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului; - оmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale; - profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta оmpotriva acestor maladii; - crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical оn caz de boala. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice cuprinde o lista ampla de drepturi ale omului care, fara a sugera o ierarhie a lor, ar trebui definite, оn mod firesc, оncepвnd cu dreptul la viata, la libertatea fizica si la integritatea persoanei; оn strвnsa legatura cu acestea fiind interzicerea sclavajului, muncii fortate, torturii si tratamentelor crude, inumane sau degradante. Aceste drepturi reprezinta, fara оndoiala, o preconditie pentru exercitarea tuturor 12

Pactul consacra: „O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub vвrsta de 18 ani si nu poate fi executata оmpotriva unor femei gravide”.celorlalte drepturi ale omului. iar procedura aplicabila tinerilor va tine seama de vвrsta lor si de interesul reeducarii lor. La ele se adauga prevederi speciale legate de pedeapsa cu moartea. avere sau nastere. considerвndu-se insuficiente. culoare. se consacra ca ea are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. care. dreptul de a nu fi supus torturii. intrata оn vigoare оn 1969). dreptul ca litigiul sa fie examinat echitabil si public de catre un tribunal competent si impartial. unor pedepse sau tratamente crude. articolul 24 al Pactului international cu privire la drepturile economice. religie. dezvoltate si оn alte acte internationale. fara nici o discriminare оntemeiata pe rasa. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii (adoptata оn 1979. O alta prevedere din domeniu este ca tinerii aflati оn preventie vor fi separati de adulti si se va hotarо оn legatura cu cazul lor cвt mai repede cu putinta. 40 Оn acelasi spirit. Conventia asupra drepturilor copilului (adoptata 13 . origine nationala sau sociala. 38]. Orice copil trebuie sa fie оnregistrat dupa nastere si sa aiba un nume. prezumtia de nevinovatie. intrata оn vigoare оn 1981). se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara. inumane sau degradante (adoptata оn 1984. Numeroase prevederi ale acestui Pact sunt menite sa asigure protectia de exercitiul abuziv al puterii publice prin existenta garantiilor judiciare: egalitatea indivizilor оn fata oricarui tribunal si instanta. neretroactivitatea legii. Orice copil are dreptul de a dobвndi o cetatenie” [I. reguli privitoare la tratamentul persoanelor care ispasesc o pedeapsa privativa de libertate. sociale si culturale prevede: “Orice copil. tinвnd cont ca femeia-mama si copilul sunt subiecti ce necesita o atitudine deosebita. inumane sau degradante etc. prin care se interzice pedeapsa cu moartea si statele parti se angajeaza sa o aboleasca. are dreptul din partea familiei sale. Оn acest sens. limba. un rol esential оn protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale оl au: Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (adoptata оn 1965. de asemenea. Conventia оmpotriva torturii si altor pedepse ori tratamente crude. un al doilea Protocol aditional facultativ a fost adaugat la Pact оn 1989. dar mai mult. Reiesind din faptul ca familia este elementul natural si fundamental al societatii. Dintre acestea. prezenta aparatorului. sex. a societatii si a statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor. intrata оn vigoare оn 1987). Principiile Declaratiei universale a drepturilor omului au fost. iar оn cazul desfacerii casatoriei.

care sunt arestate. dreptul copilului la securitate sociala. Protocolul aditional nr.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale [I. 14 . Drepturile enuntate оn Declaratie trebuie garantate tuturor copiilor. оn conditii de libertate si demnitate. dreptul copilului la nume si la nationalitate. intelectual. 11]. fara nici o discriminare. religioase sau de alta natura.necesitatea detinerii mamelor si copiilor оmpreuna . dreptul copilului la o dezvoltare armonioasa a personalitatii sale. adoptata de ONU la 20 noiembrie 1959. dreptul la protectia оmpotriva discriminarii rasiale. asigurвnd prioritate intereselor copilului. Declaratia proclama urmatoarele principii: fiecare copil trebuie sa beneficieze de o protectie sociala. timp liber si оngrijire medicala. 13]. De o protectie speciala beneficiaza mama si copilul оn dreptul international umanitar. constrвngerii la prostitutie si a oricarei forme de atentat la pudoare. dependenti de acestea. el nu va fi оn nici un caz determinat sau nevoit sa se angajeze оn orice ocupatie sau serviciu care i-ar prejudicia sanatatea ori educatia. locuinta.femeile vor fi protejate оn special оmpotriva violului. 45. sau care ar dauna dezvoltarii sale fizice. . iar statele parti au obligatia sa adopte masuri pentru aplicarea lor. p. Astfel. de natura sa-i asigure o dezvoltare sanatoasa. mamei si copilului. pe plan fizic. Documentele internationale mentionate acorda un loc important protectiei familiei. mintale sau morale [I. educatie si оngrijire necesara starii lor. moral. intrata оn vigoare оn 1990). 41 Оn domeniul protectiei drepturilor copilului un rol decisiv оl ocupa Declaratia drepturilor copilului.cu prioritate absoluta vor fi examinate cazurile femeilor оnsarcinate si mamelor cu copii mici.570] consacra reguli speciale pentru tratamentul femeilor aflate оn puterea inamicului sau pe un teritoriu ocupat si anume: . Declaratia stipuleaza: copilul nu va fi angajat оn munca оnaintea unei vвrste minime corespunzatoare. inclusiv la hrana. dreptul la оnvatamвntul elementar liber si obligatoriu. si la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvate оn aceasta perioada. detinute sau internate оn legatura cu conflictul armat. Pactele internationale se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. dreptul copiilor cu handicap la tratament.оn 1989. spiritual si social. . acordata prin lege. dreptul la protectie de oricare forma de cruzime si exploatare. оnainte si dupa nastere. unde оn categoria persoanelor foarte vulnerabile оn caz de conflict armat femeile si copiii detin un loc prioritar [I.

77: „. ce depind de ele..copiii trebuie sa fie obiectul unui respect special si trebuie sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. Mai mult decвt atвt. sau оnrolati оn fortele armate. li se vor acorda оngrijiri si ajutor daca au nevoie. stabilind urmatoarele principii de tratament: .512] contine multiple prevederi cu privire la protectia copiilor. p.97]. 15 .оn cazurile оn care partile la conflictul armat оnroleaza copii sub 15 ani care devin prizonieri de razboi. vor fi exonerate de pedeapsa cu moartea pentru o infractiune comisa оn legatura cu conflictul armat. Protocolul aditional nr. p. 49. tinвnd seama de vвrsta lor sau de orice alt motiv”. Conventia de la Geneva cu privire la protectia persoanelor civile pe timp de razboi din 12 august 1949 [I. Protocolul acorda protectiei copiilor un caracter complex. Dreptul international umanitar prevede o protectie generala a copiilor оn calitate de persoane care nu participa la actiuni militare si o protectie speciala a acestora datorita vulnerabilitatii deosebite a lor.copiii sub 15 ani sub nici o forma nu vor fi implicati оn ostilitatile militare sau sa fie recrutati. Partile la conflict trebuie sa le acorde оngrijire si ajutorul de care au nevoie. 46.femeile оnsarcinate sau mamele cu copii. fapt ce 42 dovedeste percepea necesitatii protejarii speciale a copiilor оn timpul diferendelor militare оnca la 1949. astfel fiind expres expus principiul protejarii deosebite a copiilor оn timpul diferendelor militare internationale. tinвnd cont de vвrsta lor sau de orice alt motiv.570] completeaza aceasta lacuna. . 21. sub protectia normelor de drept international umanitar nimeresc si copiii care participa la actiuni militare.copiii vor trebui sa beneficieze de un regim special si sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare.. . un principiu expres care s-ar referi la protectia specifica a copiilor. оnsa.. p. O astfel de condamnare la moarte nu va fi executata [I.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale din 1977 [I. Оn documentul respectiv nu оntвlnim. fixвnd оn art. acestia vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata.

1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare umanitare.copiii sub vвrsta de 15 ani nu se vor recruta оn fortele armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati.оn lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea sa-1 оngrijeasca . Conform Protocolului aditional nr. Оn 1993. lauzelor si mamelor care alapteaza. conform dorintei parintilor sau. . cu persoane de nationalitatea. 2 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international din 1977 [I. . buna functionare a stabilimentelor consacrate оngrijirii si educatiei copiilor. Lauzele si copiii sub 15 ani vor primi hrana suplimentara proportional cu nevoile lor fiziologice. de care au nevoie. va lua toate masurile necesare pentru 43 usurarea identificarii si оnregistrarea filiatiei lor.daca este posibil. . inclusiv educatia religioasa si morala.se vor lua masuri pentru evacuarea temporara a copiilor din zona оn care au loc lupte. Daca institutiile locale nu vor fi potrivite оn acest scop. 47. Puterea ocupanta va asigura. p. Adunarea Generala a оntarit sistemul promovarii si implementarii drepturilor 16 . Enumerarea tuturor masurilor. detinuti sau internati оn legatura cu conflictul armat. art. cu exceptia cazului оn care copiii sunt cazati ca unitati familiale.educatie. оn lipsa acestora. se va acorda prioritate copiilor. cu concursul autoritatilor nationale si locale. ar fi incompleta fara indicarea prevederilor оn privinta obligativitatii urmaririi sortii persoanelor protejate si a prevederilor care permit membrilor familiilor sa afle situatia acestora. Protocolul aditional nr. prevazute de dreptul international umanitar pentru mentinerea legaturii dintre copii si familiile acestora.se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea familiilor separate temporar.copiilor care au savвrsit o infractiune оn legatura cu conflictul armat si sunt condamnati la moarte nu li se aplica pedeapsa daca nu aveau 18 ani оn momentul comiterii infractiunii. . 78 al aceluiasi Protocol atrage atentia asupra evacuarii temporare a copiilor оn caz de necesitate legata de lecuire sau de acordare a ajutorului medical.647] contine stipulari similare ce prevad ca tuturor copiilor li se va acorda оngrijirea si ajutorarea. vor fi pusi sub paza оn localuri separate de adulti. puterea ocupanta va asigura оntretinerea si educatia copiilor orfani sau despartiti de parintii lor din cauza razboiului . limba si religia lor..daca copiii sunt arestati. a persoanelor care оi au оn оngrijire. si оn special: . Оn fine.

omului prin crearea postului de Оnalt Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului, mandatat sa coordoneze toate programele Natiunilor Unite оn materia drepturilor omului si sa le оmbunatateasca eficienta. Pentru asigurarea unei protectii efective a drepturilor omului este esential ca statele sa asigure punerea оn aplicare a angajamentelor asumate prin tratate si conventii. Оn acest context, pentru urmarirea aplicarii conventiilor ONU оn sfera drepturilor omului, s-au stabilit mecanisme si proceduri distincte, constituite оn baza dispozitiilor conventiilor respective. Оn 1997, оn cadrul unui amplu proces de reorganizare si оmbunatatire a eficientei ONU, Оnaltul Comisar pentru drepturile omului si Centrul pentru drepturile omului au fuzionat оntr-o singura structura, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului. Оn cadrul mandatului largit, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite sprijina activitatea Comisiei pentru drepturile omului оn problemele promovarii drepturilor femeilor si copiilor, combaterii discriminarii rasiale, protectiei grupurilor vulnerabile si ale minoritatilor. Prin tratate au fost create sase comitete specializate – mecanisme conventionale pentru monitorizarea actiunilor statelor parti оn directia implementarii prevederilor documentelor internationale оn materia drepturilor omului: 1. Comitetul pentru drepturile omului monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Comitetul examineaza plвngerile persoanelor fizice cu privire la оncalcarea drepturilor civile si politice; 44 2. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; 3. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale monitorizeaza implementarea Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala; 4. Comitetul pentru eliminarea discriminarii оmpotriva femeii monitorizeaza implementarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii; 5. Comitetul оmpotriva torturii monitorizeaza Conventia оmpotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; 6. Comitetul pentru drepturile copilului monitorizeaza, оncepвnd cu anul 1991, implementarea Conventiei asupra drepturilor copilului. Scopul principal al acestor structuri internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica punerea оn drepturile оncalcate si repararea prejudiciilor suferite de victime. 17

Din punct de vedere geografic, protectia internationala a drepturilor omului evolueaza оn doua dimensiuni – cea universala, despre care am mentionat mai sus, si оn dimensiune regionala, despre care credem ca este necesar sa relatam. Pвna оn prezent sunt cunoscute trei sisteme regionale de protectie a drepturilor omului: european, american si african. Sistemul european de aparare a drepturilor omului a fost creat de Consiliul Europei, organism ce grupeaza оn prezent majoritatea statelor Europei, care accepta principiile statului de drept si principiul оn virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Principalul document оn acest domeniu este Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Elaborata de Consiliul Europei, Conventia europeana a fost semnata la Roma, la 4 noiembrie, 1950, de statele participante si a intrat оn vigoare la 3 septembrie 1953. Conventia constituie garantia colectiva pe plan european a principiilor enuntate оn Declaratia universala a drepturilor omului. Ea nu se limiteaza la enumerarea acestor principii, potrivit actelor internationale cu caracter de universalitate, ci ofera protectia acestor drepturi, promovвnd masuri speciale оmpotriva оncalcarii lor. Conventia a creat un sistem de protectie a drepturilor omului, care s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel mai eficient dintre sistemele elaborate pвna оn prezent [I, 9, p.138]. Dreptul Conventiei este benefic оn primul rвnd persoanelor individuale, care sunt marii beneficiari ai acestui sistem. De asemenea el exercita o influenta pozitiva asupra drepturilor interne, impulsionвnd necesitatea pentru anumite reforme [III, 3, p. 20]. 45 Protocolul nr. 11 la Conventia europeana a drepturilor omului, intrat оn vigoare la 1 noiembrie 1998 [II, 57, p. 303], a instaurat o Curte unica permanenta care a оnlocuit vechiul mecanism: Comisia si Curtea Europeana. Scopul acestei reforme a fost de a mari eficacitatea mijloacelor de protectie, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al problemei drepturilor omului. Оn baza Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, statele parti оsi asuma obligatii concrete оn ceea ce priveste garantarea drepturilor prevazute prin adoptarea de legi interne si prin activitatea autoritatilor administrative si judecatoresti proprii. Оn anii urmatori Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului a fost completata cu mai multe protocoale aditionale dintre care am vrea sa mentionam Protocolul nr. 6, adoptat de Consiliul Europei la 28 aprilie 1983 [II, 57, p. 299], la Strasbourg, care cuprinde noua articole ce 18

se refera la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul nr. 7, adoptat de Consiliul Europei la 22 noiembrie 1984 [II, 57, p. 300], care cuprinde zece articole оn care sunt dezvoltate drepturile strainilor, conditiile оn care ei pot fi expulzati, cererea oricarei persoane condamnate de un tribunal, examinarea declaratiei de nevinovatie; relatiile parintilor cu copiii lor, etc. Desi nu contine stipulari exprese privind copiii, Conventia a fost frecvent aplicata pentru protectia drepturilor acestora – оn legatura cu viata de familie, dreptul la educatie, protectia оmpotriva discriminarii si abuzului. Pe de alta parte, Conventia europeana a drepturilor omului este, оn multe privinte, „refractara” la drepturile copilului. Ea face referiri episodice la copii, de exemplu, оn legatura cu natura publica a procedurilor оn instantele pentru delincventii minori, dar nu reuseste sa fundamenteze conceptul de drepturi ale omului adaptate copiilor оn acel cadru specific copilariei, asa cum a fost dezvoltat mai tвrziu de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului [II, 8, p. 116]. Importanta sporita a conceptului de drepturi ale copilului si rolul major atribuit de comunitatea internationala Conventiei cu privire la drepturile copilului fac necesara o mai mare sensibilitate a Uniunii Europene оn acest domeniu. Doua dimensiuni necesita o atentie speciala: prima presupune explorarea potentialului de a lansa proiecte-pilot si alte initiative venite sa promoveze drepturile copilului оn interiorul Uniunii, a doua se refera la necesitatea aducerii tuturor actelor elaborate de Comisia Europeana a Drepturilor Omului оn conformitate cu cerintele Conventiei [II, 2, p.37]. Politicile europene actuale оn domeniul protectiei drepturilor copilului acopera un spectru larg de probleme si prioritati, care sunt reglementate, implementate si monitorizate de institutiile si organismele europene оn colaborare cu guvernele statelor membre si reprezentantii societatii civile. 46 Una dintre problemele majore care preocupa societatea europeana la ora actuala tine de violenta оmpotriva copilului, оn special sub forma exploatarii si abuzului sexual. Оn acest context am vrea sa mentionam Tratatul de la Amsterdam care оncurajeaza cooperarea interguvernamentala оn scopul rezolvarii problemelor legate de infractiunile transnationale оmpotriva copiilor; programul „Stop”, destinat curmarii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor; programul „Daphne”, care, оn colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, intentioneaza sa puna capat violentei оmpotriva copilului, tinerilor si femeii. Alta problema tine de interzicerea violentei asupra copilului оn familie si оn scoli. Am vrea sa remarcam оn acest sens ca un sir de state europene – Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, 19

moralei si educatiei si. juridica si sociala a vietii de familie prin beneficii sociale. nedaunatoare sanatatii. Оn vederea protectiei drepturilor omului оn sistemul european. Norvegia. la acordarea de timp liber pentru hranirea copilului. Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor contra umanitatii. cu exceptia muncilor usoare. ale educatiei si protectiei mediului.au introdus оn legislatia nationala norme prohibitive privind pedeapsa corporala a copiilor. ale saraciei si discriminarii. Carta europeana cere statelor sa ia masuri pentru a asigura copiilor si tinerilor оngrijirea. оnainte si dupa nastere. Letonia. Cipru . asistenta speciala si asigurarea educatiei primare si secundare celor lipsiti de sprijinul familiei. aranjamente fiscale. asistenta. la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvata оn aceasta perioada. dure si daunatoare sanatatii. 3. protectia. acordarea de locuinte.Croatia.70]. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. iar Comisia Europeana a initiat un program referitor la stoparea violentei оn toate institutiile extrafamiliale [IV. Carta se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. ale participarii copiilor la procesul de decizie. educatia si formarea profesionala necesara prin crearea de institutii si servicii adecvate. mai ales de formare profesionala. pe lвnga Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost elaborate: Carta sociala europeana. Carta europeana se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor оn ceea ce priveste procesul muncii: vвrsta minima de angajare se stabileste la 15 ani. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale etc [I. Vizavi de protectia copilului. 20 . violentei sau exploatarii. 47]. p. respectiv. 18 ani pentru munci considerate periculoase sau daunatoare sanatatii. Carta sociala europeana contine dispozitii cu privire la protectia economica. sa nu-i 47 angajeze оn munci de noapte. iar pentru cei sub 18 ani sa limiteze timpul de munca оn functie de nevoile lor de dezvoltare. beneficii pentru noii casatoriti si alte mijloace adecvate. la interdictia de a desface contractul de munca al femeii оn aceasta perioada si de a angaja femeile оnsarcinate sau care au оn оngrijire copii mici la munci neadecvate. Obiectul unor proiecte specializate ale Uniunii Europene оl constituie problemele marginalizarii si excluderii sociale. Statele trebuie sa asigure ca angajarea оn munca nu-i va lipsi pe tineri de beneficiul deplin al educatiei. sa le acorde si alte facilitati privind concediul anual platit si protectie speciala fata de pericolele fizice si morale la care sunt expusi оn cвmpul muncii. periculoase. Conventia europeana de securitate sociala. protectia lor оmpotriva neglijentei.

2 3 Drepturile copilului consfintite оn Conventia internationala cu privire la drepturile copilului Din cele mentionate anterior remarcam. Deci. definirea vвrstei minime a copilului. p. 26.1 al Conventiei. Оn cadrul dezbaterilor referitoare la momentul оn care оncepe copilaria. Republica Argentina declara ca acest articol trebuie 48 inerent de interpretat considerвndu-se ca numim “copil” orice fiinta umana din momentul conceperii si pвna la vвrsta de 18 ani” (CDC/C/2/Rev. De altfel. оntre acestea. s-au conturat doua puncte de vedere – unul care pleda pentru momentul conceptiei (de exemplu.5. ele fiind centrate pe principiile protectiei si bunastarii copilului. fie prin intermediul unui reprezentant – fapt impus de o puternica miscare „de eliberare a copilului” din perioada anilor 60-70. Procesul elaborarii Conventiei a оntвmpinat dificultati legate de consensul asupra unor probleme de fond. Societatea internationala le-a transformat оntr-un imperativ al democratiei. care prevede: ”Existenta umana оncepe din momentul conceperii оn matricea materna. considerвndu-le valori supreme. cвt si de Organizatia Natiunilor Unite (1959).12). Drepturile omului au obtinut nu doar dimensiunile valorilor constitutionale. Оn acest scop Comisia Natiunilor Unite pentru drepturile omului a creat оn 1979 un grup de lucru al carui nucleu era constituit din reprezentantii guvernelor statelor membre care urma sa elaboreze Conventia cu privire la drepturile copilului. o persoana poate avea anumite drepturi prenatale. mai оntвi de toate. iar оn al doilea rвnd. al XX-lea.Оn concluzie am vrea sa accentuam ca drepturile omului au оncetat a mai fi obiect de preocupare si reglementare doar al statelor. precum si cu dreptul de a fi ascultat оn orice procedura judiciara sau administrativa care-l priveste. p. chiar daca 21 . fie direct. cu privire la art. sa recunoasca copilul ca fiinta umana deplina. ca situatia copiilor a fost prezenta оn atentia comunitatii internationale оnca de la оnceputul sec. 157]. sa puna drepturile copilului sub protectia dreptului international si a Organizatiei Natiunilor Unite. ca si cum s-ar fi nascut deja. copilul nu este considerat o personalitate cu necesitate de autodeterminare . salvgardate de omenire. dotata cu integritate si personalitate si cu capacitatea de a participa la viata sociala. devenind o norma a culturii si standardului civilizatiei [IV. Declaratii ale drepturilor copilului au fost adoptate atвt de Liga Natiunilor (1924). ramвnea necesitatea elaborarii unui document special care. Originea: Codul civil argentinian. dar au intrat оn circuitul esentelor protejate pe plan international. Aceste drepturi sunt irevocabil dobвndite daca fiinta conceputa оn matricea materna este nascuta vie.

De asemenea. 70]. iar altul pentru momentul nasterii (Marea Britanie declara ca “interpreteaza Conventia ca fiind aplicabila numai оn urma nasterii unui fat viu”(CDC/C/”/Rev.5. abuz sexual si tortura. art. fara оnsa a cere оn mod expres interzicerea avortului. 38 coboara vвrsta de recrutare оn fortele armate nationale la 15 ani. pentru introducerea unei mentiuni care sa interzica participarea directa a copiilor la ostilitati pвna la 18 ani. Consensul a fost realizat doar pe precizarea preluata din Declaratia din 1959. Folosirea copiilor оn calitate de combatanti de la aceasta vвrsta оnseamna.recunoasterea lor se produce doar dupa ce ea este separata de organismul matern”(Argentina RI. nu sa facut nici o mentiune cu privire la vвrsta minima a copilului [II. separare de mediul familial. precum si numeroasele guverne au luptat pentru a modifica vвrsta de 15 ani sau.3].33)) [I. Оn formularea finala a articolului 1 din Conventie. vвrsta minima de participare a copilului la conflicte armate a fost modificata prin Protocolul aditional la Conventia asupra drepturilor copilului privitor la participarea copilului la conflicte armate. p. Organizatiile nonguvernamentale. de ocrotire speciala. p. De multe ori copiii оsi pierd viata. оn special оn tarile оn care copiii nu sunt оnregistrati la nastere. precum si cea referitoare la vвrsta minima a participarii copilului la conflictele armate. оnrolarea unor copii chiar sub aceasta vвrsta [I. Articolul 3 din Protocol mentioneaza: „Statele parti vor ridica vвrsta minima pentru recrutarea voluntara a persoanelor оn 49 fortele lor armate nationale de la cea prevazuta оn articolul 38 alin. 14. privare de posibilitatea continuarii studiilor. care prevedea ca copilul are nevoie de protectie. cвt si dupa nastere. Alte probleme de fond care au оntвmpinat dificultati serioase оn realizarea consensului au fost cea a libertatii religioase. Finalul a fost departe de a fi satisfacator. La mai bine de 10 ani de la adoptarea Conventiei. 8. inclusiv de protectia juridica. Formularea care ar fi permis statelor sa rezolve aceasta problema conform standardelor proprii nu a fost admisa. La ultima оntвlnire delegatia Statelor Unite – aparent singura. totusi. traume fizice si psihologice. dar sustinuta tacit de alti delegati – a refuzat categoric sa asigure o astfel de protectie copiilor оntre 15 si 18 ani [II. p. tinвnd cont de principiile cuprinse оn acel articol si recunoscвnd ca. Paragraful 39). 69]. de fapt. O astfel de protectie juridica poate include. Aceasta prevedere a fost constant criticata de promotorii dreptului copilului si a fost caracterizata ca una dintre marile slabiciuni ale Conventiei. cu celelalte prevederi si cu оntreg spiritul documentului. 16. de cele mai multe ori. 1 din Conventie. (3) din Conventia asupra drepturilor copilului. aceste doua pozitii tinвnd de permiterea sau de declararea ilegala a avortului. 159]. оn 22 . cel putin. p. p. Оn contradictie cu definitia data copilului de art. mentinerea vвrstei de 15 ani permite. 16. atвt оnainte.

sociale. care era оn contradictie flagranta cu оntregul text si spirit al Conventiei. Conventia recunoaste statutul special al copilariei si afirma necesitatea protejarii ei prin elaborarea si adoptarea unui ansamblu de norme care sa reglementeze institutiile sociojuridice de asistenta si ocrotire a ei. Conventia asupra drepturilor copilului atinge standarde universale. 38. fapt mentionat оn Raportul Secretarului General al Natiunilor Unite la summit-ul de la sfвrsitul mileniului. p. Nici un alt document оn materia drepturilor omului nu a beneficiat de o atоt de larga ratificare.conformitate cu dispozitiile Conventiei. economic. sa protejeze si sa оndeplineasca drepturile copiilor. politic. fara nici un fel de discriminare. care monitorizeaza implementarea acestor drepturi. Conventia ia оn considerare diferentele culturale. pe fondul recunoasterii si proclamarii acestor standarde comune. social si cultural. Conventia declara ca toti copiii au drepturi care apartin drepturilor omului si aceste drepturi nu trebuie percepute ca optionale. de favoare sau bunavointa fata de copii. dupa cum este indicat оn articolele Conventiei. de la alte documente si conventii de referinta оn materie. economice si politice dintre state. Astfel. 42. p. Pentru prima oara оntr-un document international referitor la copil a 23 . persoanele sub vвrsta de 18 ani sunt susceptibile de protectie speciala” [I. 671]. Totusi. partener оn luarea deciziilor оn procesul vast de schimbare sociala. Prin adoptarea acestui Protocol s-a dorit corectarea situatiei create de art. Conventia porneste de la Declaratia universala a drepturilor omului. Aceste drepturi includ obligatii si responsabilitati. Este de mentionat ca оn martie 2000 era deja ratificata de un numar de 191 de state membre ale ONU. Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiilor este un organ compus din 10 experti internationali independenti pentru drepturile copiilor. consfintind dreptul acestora de a stabili mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. aplicabile tuturor copiilor lumii. Este o situatie fara precedent оn domeniul drepturilor omului. 10. Conventia reflecta domeniul drepturilor omului sub toate aspectele: civil. Оn stabilirea principiilor si drepturilor fundamentale ale copilului. Conventia asupra drepturilor copilului a fost adoptata оn unanimitate de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989. La ora actuala doar doua state nu au ratificat Conventia: Somalia si SUA. Conventia privind drepturile copiilor percepe “copilul” ca membru plenipotentiar al societatii. 621]. Prin aprobarea Conventiei pentru drepturile copiilor. Conventia sustine evaluarea copilului ca cetatean. guvernele accepta оn mod public si se obliga sa contribuie. ca o expresie de caritate. beneficiind оn prezent de o ratificata aproape universala [I.

Asimilata unei Carte a drepturilor copilului. ascendenta origine nationala sau etnica. religie.Principiul primatului intereselor copilului. . Pentru prima oara un document international prevede obligativitatea statului de a populariza informatiile referitoare atвt la drepturile copilului. 6 si 12. оn conditii de egalitate. folosintei sau exercitiului. handicap. . opinie politica sau alte opinii. avere. a copiilor din grupe indigene sau minoritare. nastere sau alt statut al copilului. etnica sau sociala. 19). care are ca scop sau efect limitarea sau anularea recunoasterii. formulate оn art. Declaratia universala a drepturilor omului extinde aceste criterii si mai adauga la cele patru . limba. restrictie sau preferinta оntemeiata pe rasa. precum si оn orice alt domeniu [I. Оn baza lui. stipulвnd patru criterii ale tratamentului discriminator: rasa. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului. sex. Principiul nondiscriminarii este formulat оn art. 11. 8).Principiul nondiscriminarii. parintilor sau tutorilor lor legali. proprietatea. Esenta acestui principiu оl constituie egalitatea sanselor baietilor si fetelor. culturale. interzicerea torturii. 37).culoarea. 40). originea nationala sau sociala. referirea la adoptie (art. prevenirea abuzului de catre cei care au obligatia de a-i ocroti pe copii (art. tratamentul penal special al copilului (art. p. indiferent de rasa. cвt si la dreptul copilului de a-si cunoaste drepturile. 21). Conventia se sprijina pe patru principii fundamentale. 24). Articolul 1 din Conventia internationala cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala оntelege prin discriminare rasiala orice deosebire. Carta Natiunilor Unite mentioneaza expres principiul nondiscriminarii. Declaratia drepturilor copilului din 1959 precizeaza: „Copilul se va bucura de o protectie speciala si i se vor oferi facilitati prin lege si prin alte mijloace menite sa-i asigure o dezvoltare 24 .14]. limba si religia. nasterea sau alt statut. excludere. sociale. Prezenta acestui principiu la nivel international este tot atвt de veche ca si preocuparea internationala pentru situatia copiilor. 12). fara nici o discriminare. a copiilor refugiatilor. a detentiei pe viata si a pedepsei capitale (art. pastrarea identitatii (art. 3). 2. libertatea de expresie si opinie a copilului (art. 3. origine nationala. culoare. culoare. a drepturilor si libertatilor fundamentale оn domeniul vietii economice. au fost stipulate o serie de inovatii referitoare la interesul superior al copilului (art.50 fost introdus dreptul la participare. a copiilor cu handicap sau din grupurile sarace ale populatiei. sanatatea si accesul la asistenta medicala ( art. statele se obliga sa asigure drepturile prevazute оn Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor. sexul.

3 alin. interesele copilului vor prevala”. iar implementarea lui o obligatie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. оn conditiile libertatii si demnitatii.sprijina. оn art. Interesul superior al copilului mai este caracterizat drept „nucleul central. Оn acest scop statele parti „se obliga sa asigure copilului protectia si оngrijirea necesara оn vederea asigurarii bunastarii sale. Acest principiu este stipulat expres оn art.16 alin. precum si оn situatiile care implica relatia dintre copil si organele de politie sau ale justitiei. p. Principiul interesului superior al copilului reprezinta mesajul fundamental al Conventiei cu privire la drepturile copilului. p. tinвnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai. 20 si 21 оn contextul reglementarii asistentei alternative prin adoptie.95]. Principiul primatului intereselor copilului. 86]. оntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. precum si un element care trebuie luat integral оn 25 . spirituala si sociala normale. (1) din Conventia cu privire la drepturile copilului: „Оn toate actiunile care privesc copiii. Оn adoptarea legilor necesare realizarii acestui scop se va avea оn vedere interesul superior al copilului”[I. vor prevala”[I.118]. de instantele judecatoresti. Оn acest context. p. 18 se face referire la responsabilitatea parintilor pentru cresterea si dezvoltarea copilului. 623]. justifica sau clarifica – оn coordonare cu alte articole din Conventie – unele probleme specifice оn procesul aplicarii Conventiei. оn art. (1) lit. a fost expres consacrat оn Conventia cu privire la drepturile copilului: оn art. 19. Acest principiu оndeplineste trei roluri majore: . 14. 64] Declaratia Natiunilor Unite cu privire la plasament si adoptie din 1986 prevede оn art. оn mod deosebit nevoile sale de afectiune si dreptul la securitate si grija continua. mentala. 5 ca „оn toate deciziile de plasament. p. autoritatile administrative sau de organele legislative.fizica. ea reprezinta un reper оn elaborarea normelor de drept ale omului. 51 Acest principiu este prezent si оn art. interesul superior al copilului. ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost оncredintat оn mod legal. principiul diriguitor” al оntregii Conventii [II. precum si centralitatea sa оn raport cu orice decizie privitoare la copil. si оn acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare” [I. p. care prevede ca „оn toate problemele referitoare la casatorie si relatiile de familie interesul superior al copilului va prevala оn toate situatiile” [I. 8. d) din Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii. 8. 9 оn legatura cu separarea copilului de mediul familial. 6.

care nu sunt оn mod expres reglementate printre obligatiile din Conventie. interpretat оntr-un sens larg оn conformitate cu documentele internationale оn materie. art. . (1) din Conventie stipuleaza ca „statele parti vor garanta copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care оl priveste”. cognitiva. Оn urma asigurarii acestui drept. luвnd оn consideratie pericolele la care este supus copilul оn primii ani de viata. 2. obiectivul fiind de a imprima un caracter dinamic dreptului la viata. Termenul „dezvoltare” confera si o dimensiune calitativa dreptului la viata. culturala si politica prin intermediul carora toate drepturile si libertatile fundamentale pot fi pe deplin realizate”.contribuie la evaluarea legislatiei. 1 din Declaratie defineste dezvoltarea „ca drept inalienabil al omului оn virtutea caruia orice fiinta omeneasca. iar politicile vizвnd dezvoltarea trebuie sa faca din om principalul participant si beneficiar al dezvoltarii”. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. . Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. sa contribuie si sa se bucure de dezvoltarea economica. incluzвnd actiuni preventive. spre exemplu vaccinarea. . referindu-se nu numai la aspectele fizice. 12 alin. Оn Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare se afirma ca „omul este subiectul central al procesului de dezvoltare. 37-38]. Оn asa fel.considerare оn procesul aplicarii altor drepturi. sociala. Copiii sunt capabili sa-si formeze propriile puncte de vedere. Оn acest context.Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului. 52 Prin intermediul principiului interesului superior al copilului se face posibila interpretarea unor prevederi din Conventie. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. ci si la dezvoltarea mintala. copilul va avea posibilitatea sa fie ascultat оn orice 26 . Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. -contribuie la conciliere оn rezolvarea conflictului dintre diferitele drepturi ori de cвte ori acestea iau nastere оn cadrul general al Conventiei. Acestor opinii trebuie sa li se acorde atentia cuvenita оn functie de vвrsta si capacitatea intelectuala a copilului. dar оn anumite limite.Dreptul la supravietuire si dezvoltare. practicilor si politicilor referitoare la copil. sa aiba propriile opinii оn toate problemele care-i privesc. deoarece acest principiu trebuie sa fie aplicat оntr-un mod compatibil cu respectarea tuturor drepturilor reglementate de Conventia pentru drepturile copilului [II. precum si toate popoarele au dreptul sa participe. emotionala si socioculturala. p. Art.

care a pus accentul pe directivele date statelor cu privire la оntocmirea rapoartelor privind masurile de ordin general. оn anul 1991. securitatii sociale. a fost creat Comitetul pentru drepturile copilului.procedura judiciara si administrativa care-l atinge. 10. inclusiv cele cu caracter politic. pentru a asigura educatia obligatorie. 4 оn coroborare cu dispozitiile art. pediatri. asistenti sociali. p. notiunea nu trebuie vazuta оn sens static. sociale si culturale ale copiilor „оn masura maxima a resurselor disponibile”. Оn acest context mentionam faptul ca drepturile copilului creeaza adultilor disconfort. Angajamentul statelor parti de a promova drepturile economice. 53 Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului necesita schimbari esentiale оn atitudini si mentalitati la toate natiunile. 97]. Conventia reclama masuri legislative. 6 alin. 35. 300]. Оn ceea ce priveste resursele disponibile. alte proceduri de protectie si asigurare a copilului. cвt si al institutiilor sociojuridice menite sa legitimeze statutul de personalitate al acestuia [IV. p. direct sau printr-un reprezentant ori printr-un organism competent. sociale si culturale . cвt si оn vederea crearii de 27 . iar оn ce priveste drepturile economice. inclusiv pe cele ale societatii civile [II. masuri speciale оn domeniul sanatatii. Un rol important pentru aplicarea Conventiei vizeaza educatia si formarea personalului care lucreaza cu copiii: profesori. Prevederile Conventiei referitoare la autonomia copilului sunt considerate ca fiind cele mai vulnerabile din acest tratat. Unii autori motiveaza aceasta prin caracterul relativ recent atвt al conceptului de drepturi ale copilului. psihologi. pentru punerea оn aplicare a principiilor si prevederilor acesteia. Оn baza art. ci оntr-o perspectiva dinamica. deoarece ele reprezinta idei noi sau idei vechi prezentate оn forme noi si sugereaza faptul ca adultii si practicile existente trebuie sa fie schimbate [IV. Mai mult decвt atвt. Deci. prevazute оn art. Reglementarile Conventiei cu privire la autonomia copilului au avut de оnfruntat si rezistenta mentalitatilor traditionale referitoare la „puterea parinteasca” asupra copilului.adoptarea masurilor antrenвnd la maximum resursele disponibile. statele sunt obligate sa elaboreze legi pentru a proteja copilul pe piata muncii. a generat schimbari semnificative la nivelul politicilor nationale de alocare a resurselor atвt оn tarile subdezvoltate. colaboratori ai organelor de interne. administrative etc. (2) din Conventie. 15. implicвnd mobilizarea resurselor. cвt si оn cele dezvoltate. 43 din Conventie..1868]. Conventia acorda o atentie deosebita cooperarii internationale atвt ca un complement оn folosirea la maximum a resurselor disponibile. p. inclusiv cele din cadrul cooperarii internationale.

prostituarea si implicarea copiilor оn industria pornografica. Statele se angajeaza sa pedepseasca asemenea infractiuni comise pe teritoriul lor. el fiind rodul cooperarii active dintre organizatiile nonguvernamentale. Un rol important оn adoptarea acestui Protocol la avut оn special Primul Congres Mondial оmpotriva exploatarii sexuale si comerciale a copiilor. 54/263 la 26 iunie 2000. despre care am mentionat mai sus. Daca exista dovezi ca drepturile copilului sunt grav оncalcate.673]. produc sau difuzeaza sub orice forma materiale pornografice cu implicarea copiilor. reprezentantii guvernelor si ai Natiunilor Unite. desfasurat la Stockholm оn 1996.proceduri constructive. de a-l supune la munca fortata sau obtin ilegal consimtamвntul pentru adoptiunea copilului. Comitetul poate solicita. precum si pe nave оnmatriculate de ele si sa considere aceste fapte incluse оn tratate de extradare semnate cu alte state [I. Primul este Protocolul aditional la Conventia cu privire la drepturile copilului asupra participarii copiilor la conflictele armate. desi Conventia cu privire la drepturile copilului. conform prevederilor art. „informatii suplimentare cu privire la aplicarea Conventiei”. Raspunzвnd unor preocupari actuale. Оn cadrul acestui Congres. p. оn urma unor dezbateri fructuoase a fost adoptata Agenda de actiune оmpotriva a trei forme de exploatare a copiilor pe care le-am numit mai sus: prostitutia. Consideram o lacuna a Conventiei cu privire la drepturile copilului faptul ca ea nu specifica un sistem de comunicare si remitere a plвngerilor formulate de copii sau reprezentantii lor legali. pornografia si traficul de copii оn scopuri sexuale si ca furnizori de organe interne. care au 54 fost adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. Protocolul prevede obligatia statelor de a introduce оn legislatia nationala penala si de a aplica sanctiuni penale celor care furnizeaza sau accepta un copil cu scopul de a-l exploata sexual. 41. daca ne referim la valorile protejate – copilul si drepturile sale. Al doilea Protocol la Conventie se refera la traficul. ca si celelalte documente privind drepturile omului. vizвnd 28 . solutia propusa fiind prea putin suficienta. Comisia ONU pentru drepturile omului a aprobat doua protocoale aditionale la Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. de a-i folosi organele pentru transplantare. actiunile de baza оn favoarea copiilor au un caracter programatic. Оn conclizie putem sa mentionam ca. care sa fie folosite ca baza pentru asistenta tehnica si cooperarea internationala оn promovarea protectiei drepturilor copilului. este bazata pe conceptia drepturilor individuale ale copilului. 44 alin. (4).

оn Republica Moldova se contureaza clar 55 tendinta de a crea acele mecanisme si pвrghii de implementare a unui sistem national de promovare si respectare a drepturilor omului.239]. 34. drepturile si libertatile lui. Declinul general al calitatii serviciilor de educatie si sanatate. 33. la constatarea ca statul nu e donator de drepturi si libertati 29 . Totodata este un adevar incontestabil faptul ca оn conditiile crizei cu care se confrunta republica.135]. Guceac. pe instrumente juridice internationale. dreptatea reprezinta valori supreme si sunt garantate (art. Costachi.3]. este evident ca piatra de temelie a constitutionalismului o formeaza conceptia drepturilor omului.1 alin. ele urmeaza sa fie privite ca un act de nastere a unei viziuni ce ne obliga la multe si. Protectia mamei si copilului оn actualul context sociopolitic al Republicii Moldova Pornind de la studiile expuse оn compartimentele anterioare si luвnd оn considerare afirmatiile facute оn literatura de specialitate. formвnd оn ansamblul lor un tot unitar. acest adevar „se refera nu doar la copiii din familiile vulnerabile din punct de vedere social. intensificarea violentei si a instabilitatii generale. I. Deoarece drepturile omului reprezinta un imperativ moral si politic. Gh. p. trebuie sa recunoastem ca оn ultimul timp оn Republica Moldova оn domeniul drepturilor copiilor s-au produs evolutii relevante. dar si la cei din familiile relativ asigurate material.88]. copiii sufera cel mai mult. 26. 3) [I. Curs elementar de drept constitutional [II. p. libera dezvoltare a personalitatii umane. Guceac. p. Fenomenul constitutionalismului оn evolutia Republicii Moldova spre statul de drept [II. Pornind de la faptul ca Constitutia Republicii Moldova proclama ca demnitatea omului. 18. deci principalul scop al unei Constitutii rezida оn garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele. 2. Conform opiniei Giovannei Barberis. 4.dezvoltarea de ansamblu si fiind mai putin inspirate de drepturile individuale. Guceac. indiferent de situatia lor sociala” [III. p. riscurile sporite pentru sanatatea tinerilor si raspвndirea modelelor de comportament negativ оn rвndul tinerilor au un impact asupra tuturor copiilor. 4]. оn special. libertatile si оndatoririle fundamentale”. оn primul rвnd. оn care sunt enumerate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. care se bazeaza. Legiuitorul nostru constitutional a recunoscut importanta majora a problematicii drepturilor omului prin оnsusi faptul ca i-a consacrat un оntreg titlu – Titlul II al Legii Supreme „Drepturile. 4. reprezentantul UNICEF оn Republica Moldova. Aceste prevederi constitutionale nu trebuie privite doar ca o constatare solemna si oficiala a drepturilor si libertatilor umane. printre care: I. o institutie constitutional-juridica specifica oricarui stat de drept. Evolutia constitutionalismului si a organizarii de stat оn Republica Moldova [II. I. p. oportunitatile limitate pentru dezvoltare si recreare.

оn cadrul Parlamentului Republicii Moldova activeaza Comisia permanenta pentru drepturile omului si minoritatile nationale. Оn baza legislatiei оn vigoare s-a format un mecanism de aparare a drepturilor si libertatilor omului. Astfel. ar fi binevenita. Оn ce priveste protectia drepturilor mamei si a copilului. Sarcinile Consiliului sunt: asigurarea respectarii integrale оn Republica Moldova a Conventiei cu privire la drepturile copilului. culturala si sportiva a tarii. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. contribuie activ la focalizarea atentiei statului asupra problemelor legate de crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor si libertatilor cetatenilor garantate prin Constitutie si alte legi interne si internationale. creata prin Legea nr. 1349 – XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari [I. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. folosirea lor оn activitati care le-ar dauna sanatatea. Reiesind din faptul ca. constientizвnd importanta majora a problematicii asigurarii drepturilor mamei si copilului. elaborarea politicii guvernamentale vizвnd realizarea drepturilor copiilor la nivel national. 21]. 21]. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul guvernamental. economica. chemat sa contribuie la elaborarea si realizarea politicii de promovare a interesului major al copilului оn societate. оnfiintarea functiei de avocat al mamei si copilului ca garant al acestor drepturi оn cadrul institutiei mentionate. stipuleaza оn articolul 50 din Constitutie ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. 25]. dupa parerea noastra. consolidarea coeziunii sociale оn domeniul protectiei drepturilor copiilor [I. Centrul pentru drepturile omului din Moldova.personalitatii. de regula. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. copiii sunt 30 . moralitatea sau care le-ar pune оn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. Оn acest sens s-au exprimat si 87 % din respondenti оn cadrul sondajului sociologic [Anexa 1].institutie nationala independenta pentru apararea si promovarea drepturilor omului. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala. iar оn scopul implementarii Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si realizarii Legii cu privire la drepturile copilului pe lвnga Guvernul Republicii Moldova a fost instituit Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului [I. оn special a mamei si copilului. Toti copiii. Un mecanism important de garantare si protectie a drepturilor omului оn Republica Moldova este institutia specializata a avocatilor parlamentari si Centrul pentru Drepturile Omului 56 . Exploatarea minorilor. Legiuitorul Republicii Moldova. оn frunte cu avocatii parlamentari. ci ocrotitor al lor.

prevede si ea dreptul familiei la ocrotire din partea societatii si a statului. cвnd se constata ca acestia au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa. nici puterea legislativa. cum ar fi educatia. Ministerul Educatiei. 48. mamei si a copilului rezulta si din art. inclusiv adoptarea deciziei privind luarea cu forta a copiilor pвna la solutionarea cazului оn fond. Ministerul Afacerilor Interne. mama si copilul оn Republica Moldova au dreptul. organizatiile internationale. autoadministratia locala. organizatiile nonguvernamentale locale si altele. mamei si familiei оntre diferite organizatii publice si lipsa de cooperare dintre ele au drept rezultat imposibilitatea de a privi problema оn ansamblu. Оn acest context. cum ar fi institutiile guvernamentale. Un alt mecanism de aparare a drepturilor omului este sistemul judiciar. 49 din Constitutia Republicii Moldova. protectia sociala.educati оn familii. solutionarea cazurilor despre adoptia copiilor. оn art. formarea familiei si оndeplinirea obligatiilor ce оi revin. conform Constitutiei. prin masuri economice si prin alte masuri. instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. Principalele institutii guvernamentale din acest domeniu sunt: Ministerul Muncii. la protectie sociala din partea statului. cazurile despre оncasarea pensiei pentru оntretinerea copiilor si altor membri ai familiei. Spre regret. Protectia drepturilor familiei. Statul ocroteste maternitatea. sanatatea. Consiliul National 57 pentru Protectia Drepturilor Copilului. conform DUDO. mamei si copilului este lasata оn sarcina mai multor ministere si departamente. Ministerul Sanatatii. nici cea executiva nu poate influenta deciziile lor. Pornind de la prevederea constitutionala ca justitia se оnfaptuieste оn numele legii numai de catre instantele judecatoresti (art. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii. care prevede ca statul faciliteaza. Casa Nationala de Asigurari Sociale. Acest obiectiv este pus оn sarcina mai multor organe. instantele judecatoresti solutioneaza: cazurile referitoare la stabilirea paternitatii sau maternitatii. cazurile despre decaderea din drepturile parintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor. acestea sunt chemate sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale mamei si copilului. fiecare avвnd drept obiective anumite aspecte. 31 . precum si luarea hotarвrii cu privire la оncetarea adoptiei. copiii si tinerii. 114 din Constitutie). Toate preocuparile privind оntretinerea. La nivel guvernamental protectia sociala a familiei. divizarea stricta a responsabilitatii оn domeniul protectiei copilului. stimulвnd dezvoltarea institutiilor necesare. Familia. iar familia. Constitutia Republicii Moldova. este elementul natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. Instantele judecatoresti sunt independente de Guvern si de Parlament.

inclusiv оn profilaxia antrenarii minorilor si instigarii lor la fapte ilicite оi revine inspectoratului de sector al politiei. iar despre оncalcarile si comportamentul antisocial al minorilor comunica Comisiei pentru minori [I. instanta judecatoreasca anunta procurorul. instantele judecatoresti. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. ceea ce ni se pare inadmisibil. mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice 58 sunt sarcinile primordiale ale politiei . sanatatii.Оn cadrul judecarii cauzelor. acorda ajutor inspectorului de sector pentru minori оn desfasurarea activitatii profilactice printre adolescentii reveniti din locurile de detentie. efectueaza supravegherea minorilor оn familie. precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor. ia masuri fata de cei ce consuma bauturi alcoolice . Оn Instructiune se prevede un comportament special de activitate cu infractorii minori. libertatilor. p. apararea vietii. la locul de studii etc. nu-si respecta obligatiile оn ce 32 . O problema majora ce tine de sistemul judiciar оn Moldova este lipsa unor judecatorii specializate pe cazurile minorilor. stupefiante si substante psihotrope. Cazurile minorilor sunt examinate alaturi de celelalte cazuri penale. a carui activitate este reglementata de Instructiunea Inspectoratului de Sector al Politiei [I. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. Nu este la nivel si reprezentarea minorilor оn ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor lor legitime. Conform instructiunii. intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime. 10.150].. inspectorul de sector ia masuri de scoatere a infractorilor minori de sub influenta persoanelor cu comportament antisocial. nu au o pregatire speciala suficienta pentru a rezolva problemele legate de particularitatile de vвrsta si de motivatia comportamentului antisocial al minorilor delincventi. оn acest sens fiind necesara existenta unor avocati specializati оn procesele cu minorii. acestea fiind examinate de judecatorii desemnati de presedintele judecatoriei si care. supravegheaza comportamentul parintilor sau al persoanelor care оi оnlocuiesc si care influenteaza negativ asupra minorilor. оndeosebi copilului. drepturilor. onorii. Despre faptele infractionale оn privinta copiilor.unicul organ capabil sa asigure asistenta imediata membrilor familiei. parintii si persoanele care оi оnlocuiesc. Pentru tara noastra. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. procedura durвnd de la cвteva luni pвna la 2-3 ani. Оn conformitate cu prevederile Legii Republici Moldova cu privire la politie. Un rol considerabil оn protectia drepturilor mamei si copilului. 23]. atentioneaza organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor. prin decizii interlocutorii. de regula.

sa predea inspectoratului pentru minori. el este trimis la expertiza medico-judiciara. acesta este condus la organul de politie teritorial. оn conformitate cu Statutul serviciului de santinela al politiei. parintii sau persoanele care оi оnlocuiesc. pвna la 60 de zile. parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori. оn baza deciziei careia copilul este transmis spre оngrijire la o institutie rezidentiala. minorul este internat оn Centrul Republican de Triere a Minorilor. Оn acest centru copiii sunt оntretinuti оn regim оnchis si supravegheati permanent de lucratori ai politiei. precum si locurile lor de concentrare. efectuate de minor оn strazi si alte locuri publice. narcomanie. prostitutie. Dupa identificarea copilului. explicвnd urmarile ce pot surveni оn urma ignorarii obligatiilor parintesti [I. unde li se acorda ajutor de urgenta si de protectie. unde duc convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de educarea si instruirea copiilor. 23]. cersit.priveste educatia lor [I. Ei sunt chemati sa оntreprinda masuri privind reоncadrarea copiilor vagabonzi оn familiile native. iar оn cazuri speciale. Inspectoratele pentru minori ale organelor afacerilor interne iau la evidenta. betie. sa nu admita realizarea bauturilor alcoolice. Dupa retinerea minorului vagabond. unde este оnregistrat si unde se iau masuri pentru identificarea parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. De obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei tine si profilaxia vagabondajului printre minori. 59 Echipele de patrula si santinela sunt obligate. 33 . Оn aceasta institutie minorii sunt internati pentru o perioada de pвna la 30 de zile. care au menirea speciala sa desfasoare o activitate de reabilitare si criminologico-preventiva printre minori: centrele de triere ale minorilor. Daca este imposibila stabilirea identitatii copilului. centrul informeaza subdiviziunea de politie teritoriala. parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. sa previna si sa nu admita parasirea familiei de catre copii. Оn cazul cвnd depistarea acestora este imposibila. оn Republica Moldova activeaza o serie de subdiviziuni din sistemul MAI. jocuri de noroc si alte actiuni antisociale si sa raporteze ofiterului de serviciu. inspectoratul pentru minori ale organelor de interne. sa descopere persoanele care atrag minorii оn activitatea criminala. cu deschiderea fisei profilactice. iar оn limita posibilitatilor – si inspectoratului pentru minori. 36]. De asemenea. sa descopere grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii. sa curme infractiunile si cazurile de оncalcare a ordinii publice. a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins vвrsta stabilita de lege. Lucratorii de politie viziteaza parintii luati la evidenta nu mai rar de o data pe luna la domiciliu. alte institutii despre locul aflarii lui. si sa raporteze ofiterului de serviciu.

оn stare de ebrietate si sub actiunea stupefiantelor etc. Deoarece mama si copilul sunt subiecte de drept ce necesita ocrotire si atitudine speciale. Principiul separarii minorilor delincventi de delincventii adulti se оncalca si la colonia penitenciara pentru femei de la Rusca. din cauza situatiei materiale precare a institutiei. care au copii оn vвrsta de pвna la 12 ani. unde la momentul actual sunt detinute si minore. Mentionam ca izolatorul de ancheta preventiva din Chisinau include si un centru de detentie provizorie pentru minori. 33). fata de femeile. principiul separarii minorilor de adulti nu este respectat. Acest fapt este extrem de alarmant atвt din motivul unor оncalcari grave ale drepturilor minorilor delincventi. nici оn perioada detentiei preventive.. Desi lor le-au fost acordate dormitoare separate. nici оn timpul ispasirii pedepsei. 12 din Codul cu privire la contraventiile administrative. 31 din Codul cu privire la contraventiile administrative stipuleaza: „Arestul administrativ nu poate fi aplicat fata de femeile gravide. Fata de persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. cвt si din cauza ca оn asa mod minorii trec printr-o adevarata „scoala” a infractorilor. care are copil оn vвrsta de pвna la un an. la raspundere administrativa nu pot fi trase persoane care. cea ce constituie o оncalcare grava a drepturilor copilului. de catre o femeie gravida sau de catre o femeie.iar оn caz de necesitate – unitatii de serviciu a organului afacerilor interne – copiii si minorii vagabonzi.24. nu au atins vвrsta de 16 ani. 5 Codul penal) [I. detentia lor separata este imposibila. pвna оn momentul comiterii contraventiei administrative. 60 Potrivit art. 72 alin. fata de persoanele care n-au atins vвrsta de 18 ani. Pe lвnga influenta nociva manifestata de delincventii maturi asupra celor minori. care au comis contraventii administrative. se considera circumstante ce atenueaza raspunderea (art.”. psihic si sexual fata de minori. p. se aplica masurile prevazute de Regulamentul comisiilor pentru minori aprobat de prezidiul Parlamentului. nu trebuie neglijat faptul ca оn asemenea conditii apar premise pentru abuzul fizic. Astfel.]. Оn pofida faptului ca оn legislatia nationala este stipulat ca persoanele care nu au atins vвrsta de 18 ani executa pedeapsa cu оnchisoarea оn penitenciare pentru minori (art. Comiterea contraventiei de catre un minor. оnsa. legiuitorul nostru a оncercat sa reglamenteze оn legislatia administrativa si cea penala prevederi de atitudine speciala fata de aceste categorii de cetateni. art. оn realitate ele nu sunt izolate de detinutele adulte. 8. Persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani urmeaza a fi trase la 34 . rataciti.. fata de invalizii de grupele оntвi si a doua.

Particularitatile raspunderii penale оn Republica Moldova: . p. cazurile referitoare la persoanele mentionate pot fi transmise spre examinare comisiilor pentru minori de sector. оncalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera. 61 persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vвrsta de pensionare (art. Huliganismul nu prea grav sau huliganismul comis de preadolescenti оn vвrsta de la 14 pвna la 16 ani. 3. 167). eschivarea de la comercializarea armelor individuale. nu poate fi 35 . a capacitatii de munca. Оn cazul cвnd persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. refuzul de a se prezenta оn fata organelor de ocrotire a dreptului. оncalcarea regulilor de detinere.].munca neremunerata оn folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II. care consta оn privarea de libertate pe un termen de la 3 pвna la 6 luni.10. 292). precum si consumarea de catre ei a bauturilor spirtoase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc (art. dar stabila. 164. Persoanele оn vвrsta de 16-18 ani pot fi trase la raspundere administrativa conform dispozitiilor generale si оn alte cazuri. iar оn cazul savвrsirii infractiunii usoare sau mai putin grave. maltratare. aparitia preadolescentilor оn vвrsta de pвna la 16 ani оn locurile publice. оncalcarea modului de оnstrainare a armelor individuale. transport. aplicarea loviturilor si altor actiuni violente care au provocat dureri fizice sau care au provocat o dereglare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neоnsemnata. 3. . apelul fals adresat politiei. .raspundere administrativa conform dispozitiilor generale pentru: cauzarea leziunilor corporale usoare. 51]. tragerea din arma de foc оn centrele populate si оn locurile neadaptate pentru aceasta sau prin оncalcarea modului stabilit. femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. p. prevazute оn mod direct de actele legislative [I. femeilor gravide.22. deosebit de grave sau exceptional de grave se aplica pedeapsa оncepоnd de la vвrsta de 14 ani. 39. (4) Cod penal) [I. amenda se percepe de la parinti sau de la persoanele care оi оnlocuiesc (art.pentru infractiuni grave. оncalcarea modului de vвnzare a armelor individuale. n-au cвstig dobвndit prin munca lor. care au comis un act huliganic nu prea grav. оncalcarea termenelor de оnregistrare a armelor individuale. folosire sau aplicare a armelor individuale. оnjurari. ultragierea colaboratorului politiei. оn stare de ebrietate. port. 21 Cod penal) [I. Tinвnd seama de caracterul contraventiei comise si de persoana contravenientului. 67 alin. opunerea de rezistenta colaboratorului politiei. de la vвrsta de 16 ani (art. p. оncalcarea dreptului proprietatii de stat asupra regnului animal. calomnie.arestul. nesubordonarea cu rea-vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului politiei.].

62 Sistemul de probatiune. 3. din 36 . La atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani instanta de judecata: libereaza condamnata de executarea оn continuare a pedepsei.la stabilirea pedepsei pentru savвrsirea infractiunii de catre un minor. Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata femeilor si minorilor (art. p. 3. p. (3) Cod penal) [I. la propunerea organului nominalizat.la stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savвrsirii infractiunii nu a atins vвrsta de 18 ani termenul оnchisorii nu poate depasi 15 ani (art. d) Cod penal) [I. instanta de judecata le poate amвna executarea pedepsei pвna la atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani. p.aplicat persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani. p.23]. . femeilor gravide si femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani (art. 76 b). 70 alin. 93 Cod penal) [I. deosebit de grave si exceptional de grave оmpotriva persoanei.femeilor gravide condamnate si celor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. cu exceptia celor condamnate la оnchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave. (3) Cod penal) [I. 3. de catre o femeie gravida.23]. ca alternativa a sanctionarii penale a minorului prin detentie.minorii condamnati pentru savвrsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt si de reeducare sau оntr-o institutie curativa si de reeducare. poate sa anuleze amвnarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit de hotarвrea judecatoreasca. (3) Cod penal) [I. 3. Prelungirea termenului de aflare a persoanei оn aceste institutii dupa atingerea vвrstei de 18 ani este permisa numai pвna la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii (art. 71 alin. instanta de judecata. . prezenta copiilor minori оn familia vinovatului se considera circumstante atenuante (art.35].23].25]. trimite condamnata оn institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei (art. . 68 alin. 3. p. Internarea minorilor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt sau оntr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pвna la atingerea majoratului. p. precum si prin aplicarea altor masuri de constrвngere. 3. c). 96 Cod penal) [I. оnlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blвnda. . Оn cazul оn care vreuna dintre persoanele mentionate a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui. dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost amвnata.34].

оn conformitate cu recomandarile Conferintei mondiale pentru drepturile omului de la Viena. dreptul la educatie. . dreptul la informatie. . dreptul la munca si protectia ei.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului. este insuficient. ar fi o masura importanta оn tratarea delincventei juvenile. promovarea unui mod de viata sanatos prin intermediul institutiilor de оnvatamвnt. Parlamentul Republicii Moldova. dreptul la un mediu sanatos. dreptul la ocrotirea sanatatii. Respectarea insuficienta a acestor drepturi afecteaza оn egala masura interesele tuturor cetatenilor. dreptul la protectie sociala. organizarea оn institutiile medicale a „scolii viitoarelor mame” оn vederea reducerii morbiditatii copilului si a mortalitatii infantile. Adoptarea Legii serviciului de probatiune. Оn scopul ameliorarii situatiei din domeniul drepturilor omului. . оn societatea noastra exista anumite categorii de populatie ale caror drepturi trebuie protejate оn mod special. la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vвnzarea de copii. Planul national prevede un sir de masuri. 39]. La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului. . cum ar fi: . Totodata. integritate psihica si fizica. sporirea 37 . a initiat elaborarea Planului national de actiuni оn domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 [I.pacate.оn domeniul asigurarii dreptului la educatie: asigurarea scolarizarii pвna la 100% a copiilor de 7-16 ani si organizarea alimentatiei si transportului elevilor din clasele I-IV.adoptarea si implementarea actului normativ cu privire la protectia si promovarea alimentatiei naturale a sugarilor si la regulile de utilizare a amestecurilor lactate artificiale. Оn acest context. оntre ele fiind drepturile mamei si ale copilului. libertatea opiniei si exprimarii. asigurarea accesului la informatiile referitoare la sanatatea reproducerii. cum ar fi elaborarea unui mecanism оn vederea ridicarii responsabilitatii parintilor fata de viata si sanatatea copilului. care ar oferi o alternativa pedepsei penale prin munca comunitara. Comitetul coordonator a pornit de la ideea ca.masuri оn scopul asigurarii dreptului copilului la sanatate. din multitudinea de drepturi si libertati ale omului.prezentarea rapoartelor periodice asupra modului de aplicare a Conventiei cu privire la drepturile copilului. . trebuie evidentiate cele a caror оncalcare poarta un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie: dreptul la viata. editarea de pliante si postere pentru promovarea alimentatiei naturale a sugarilor.

centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati. . perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului. reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale). . . angajatii din cadrul organelor de ordine. copiii strazii. cu accent asupra grupurilor de risc.elaborarea mecanismelor de acreditare a institutiilor. .elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de оngrijire a copilului оn dificultate. promovarea programelor anuale de sensibilizare a opiniei publice оn domeniul protectiei copiilor: institutii. avocatii. оncadrate оntr-un sistem unic.dezvoltarea sistemului de servicii sociale adresate copilului si familiei: elaborarea standardelor minime de calitate si a Regulamentului-tip pentru centrele de plasament de tip familial. . modernizarea 63 curriculumurilor educationale prin compatibilizarea specificului national cu standardele europene etc.editarea de materiale informative si metodice оn domeniul drepturilor copilului. оn domeniul drepturilor copilului. elaborarea si implementarea programului de protectie a copilului оmpotriva informatiilor nocive.consolidarea resurselor umane si formarea opiniei publice vizavi de problemele copilului si ale familiei: pregatirea sistematica a specialistilor care lucreaza pentru si cu copiii (judecatorii. functionarii publici. .crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea si reabilitarea copilului оn situatii de risc. copiii maltratati si traficati.majorarea treptata a garantiilor sociale minime adresate copiilor cu dizabilitati: modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. pentru centrele maternale. organizatiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala pentru copil si familie. . asistentii sociali. cadrele didactice. cadrele muzicale. echivalarea activitatii unuia dintre parintii care au la оntretinere unul sau mai multi copii invalizi pвna la vвrsta de 18 ani cu genuri de munca social-utila remunerata.consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale: studierea posibilitatii functiei Avocat al copilului. . .. crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate оn situatii deosebit de dificile. crearea 38 .accesului la studii superioare al tinerilor prin acordare de credite preferentiale. copii cu dizabilitati.dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei.

la libertatea constiintei. оn conformitate cu care o persoana este considerata copil din momentul nasterii si pвna la vвrsta de 18 ani. formarea constiintei civice pe baza valorilor nationale si general-umane. Ca urmare. prevede asigurarea sanatatii lui fizice si spirituale.16-20]. sociala si economica de prim ordin. ale cetatenilor de rвnd оntru asigurarea luptei оmpotriva оncalcarii drepturilor omului. a programelor de reabilitare psihosociala la lucrul cu copiii implicati оn sistemul de justitie. ale fundatiilor si programelor. la nume si cetatenie. modificarea regulamentului organelor de tutela si curatela. Оn Preambulul Legii este declarat ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului. crearea conditiilor pentru respectarea si apararea lor eficienta. 39]. constituie un fundament legal prin care copilului оi sunt recunoscute drepturile general-umane: dreptul inerent la viata. Cadrul legal al protectiei copiilor de catre Statul Republica Moldova Traditional. pasiv si invizibil al familiei. ale organizatiilor nonguvernamentale. la asociere etc. adaptarea programelor de educatie generala si profesionala. Aceasta Lege. tendinta fiind оn expansiune si urmarind acordarea copilului unui suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat. la integritate fizica si psihica. perfectionarea procedurilor de interventie judiciara оn cazurile оn care sunt implicati copii.elaborarea proiectului de lege privind arestarea preventiva a minorilor. a opiniei si exprimarii. copilul a оnceput sa fie „vazut”. cu cei aflati оn detentie. pentru formarea culturii juridice si culturii drepturilor omului оn tara [I. 31.asigurarea posibilitatilor copiilor de a-si realiza drepturile оn conditii optime: оncheierea de acorduri bilaterale cu alte state оn vederea cooperarii оn domeniul protectiei copilului. Realizarea obiectivelor mentionate va fi posibila doar prin conjugarea eforturilor statului cu cele ale societatii civile. p. copilul a fost considerat un membru dependent. etc. familiei si maternitatii constituie оn Republica Moldova o preocupare politica. pe parcursul evolutiei societatii umane. Tinвnd cont de faptul ca оn ultimele decenii omenirea trece printr-un proces de 39 . 2 5. 64 . Legea privind drepturile copilului stabileste statutul juridic al acestuia ca subiect independent. . Оn tara noastra situatia a suferit schimbari odata cu aderarea Republicii Moldova la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului [I.centrelor de resurse si de informare pentru familii si copii. acorda o grija deosebita si protectie sociala copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familiei sau care se afla оn alte conditii nefavorabile sau extreme.

cognitiva. Оn vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare. care declara ca statul ocroteste inviolabilitatea persoanei copilului. cвt si al institutiilor sau comunitatilor din care fac parte. protejвndu-l de orice forma de exploatare. practicarea jocurilor de noroc. cвt si la dezvoltarea mintala. care denota ca legislatia nationala оncearca sa se conformeze legislatiei internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. 6 din Lege. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. rudelor. insultele si maltratarile. stipuleaza ca dreptul copilului la viata si inviolabilitatea fizica si psihica este garantat. luata оn prezenta reprezentantului puterii. precum si urmarirea penala pentru cauze de rele tratamente aplicate copilului. inclusiv din partea parintilor sau persoanelor subrogatorii legale. incitarea sau constrвngerea de a practica prostitutia. conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului. оn art. pedepselor sau tratamentelor crude. aceasta se acorda contrar vointei lor. antrenarea оn actiuni criminale. 4 din Lege. statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea оmpotriva oricaror forme de maltratare a copilului. antrenarea оn activitatea pornografica. Оn cazul оn care parintii refuza asistenta medicala pentru copilul bolnav. incluzвnd atвt stabilirea de programe sociale ce tin de acordarea unui sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost оncredintat. inumane sau degradante. ceea ce adauga si o dimensiune calitativa dreptului la viata. Reiesind din acestea. initierea оn consumul de bauturi alcoolice. recuperare si profilaxie a bolilor. emotionala si socioculturala. Statul este obligat sa asigure mamei. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului recunoaste acestuia dreptul la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament. statul a luat un sir de masuri legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate. asistenta medicala primara etc. legislatia internationala ce tine de protectia drepturilor copilului nu se limiteaza la afirmarea dreptului acestuia la viata. referindu-se atвt la aspectele fizice. folosirea ilicita de substante stupefiante si psihotrope. cersetorie. Dupa cum am mentionat deja.si postnatala. 40 . la decizia consiliului de medici. de propagare a unui mod de viata sanatos.constientizare a extinderii violentei asupra copiilor atвt оn cadrul familiei. asistenta medicala calificata si gratuita. organizarea masurilor de profilaxie a bolilor. discriminare. pentru alimentarea lui rationala si inofensiva. legiuitorul. grosolana. dispretuitoare. 65 Оn acelasi spirit este formulat si art. violenta fizica si psihica. Nici un copil nu poate fi supus torturii. оn perioada pre.. neadmitвnd comportarea plina de cruzime.

Оn al doilea rвnd. prevenirea traficului cu copii si pruncuciderea [I. 112]. numele parintilor si adresa lor. a vecinilor. si pe baza declaratiei altor persoane. 16. 21-68]. data nasterii copilului. sprijina. dobвndita sau schimbata оn temeiul legii. 22. Statul asigura tuturor copiilor posibilitati si conditii egale pentru оnsusirea valorilor culturale. a administratiei institutiei medicale. iar оn caz de nastere a unui copil mort – оn termen de cel mult trei zile din momentul nasterii. Datele minime оnregistrate sunt: numele copilului la nastere. iar оn caz de boala. оnregistrarea nasterii se efectueaza de catre organele de stare civila de la locul de nastere al copiilor sau de la locul de trai al parintilor. locul nasterii. оnregistrarea este un mijloc de a garanta toate celelalte drepturi ale copilului – cum ar fi identificarea lor оn caz de razboi. care declara ca din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume. 9). Declaratia cu privire la оnregistrarea nasterii copilului trebuie sa se faca оntr-un termen de cel mult o luna din ziua nasterii copilului. turnarea filmelor. Mai оntвi de toate. оn conformitate cu legislatia. Art. revistelor si cartilor pentru copii. Legea privind drepturile copilului stipuleaza dreptul fiecarui copil la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si dreptul la оnvatatura. pe baza unei declaratii scrise sau verbale a parintilor sau a unuia dintre ei. la continuarea studiilor оn scoli tehnicoprofesionale. p. cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi). la nivel 66 national оnregistrarea nasterii este un moment esential оn evaluarea bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. p. Оnregistrarea copiilor este de importanta majora din cвteva motive. sexul copilului. beneficierea de facilitati acordate de stat. Conform Instructiunii cu privire la modul de оnregistrare a actelor de stare civila [I. prezentarea emisiunilor radiofonice si televizate pentru copii (art. 10 din Lege proclama ca fiecare copil are dreptul la instruirea gratuita оn limba de stat sau оn alta limba оn scoli de cultura generala. sustine оnfiintarea diferitelor institutii de stat si obstesti care contribuie la dezvoltarea capacitatilor creative ale copiilor. ori al unuia dintre ei. editarea ziarelor. 41 . оn care se afla mama оn momentul nasterii copilului. de moarte a parintilor sau cвnd acestia nu pot din alte motive sa faca declaratia – pe baza declaratiei rudelor. este оnregistrat conform prevederilor Codului casatoriei si familiei si are dreptul la o cetatenie. nationalitatea parintilor. abandon sau rapire.O alta categorie de drepturi este prevazuta de art. asigura accesul lor la aceste institutii. оnregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului. ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copil si a statutului legal al acestuia. Si оn al treilea rвnd. 5 din Legea privind drepturile copilului.

licee. La acest capitol trebuie sa mentionam violarea acestui drept оn raioanele de est ale Republicii Moldova. Оnaltul Comisar al OSCE pentru problemele minoritatilor nationale. Conform Constitutiei si art. Durata оnvatamвntului general obligatoriu este de 9 ani. institutii de оnvatamвnt superior. Rolf Ekeus. profesional si superior. 17]. de originea si starea sociala. оn conditiile crizei economice acest principiu nu poate fi respectat. оn conformitate cu legislatia. Copiii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca au dreptul la instruire si la оntretinere gratuite оn toate institutiile de оnvatamвnt. 5). Statul asigura sanse egale de acces оn institutiile de stat de оnvatamвnt liceal. Desi legislatia nationala cu privire la оnvatamвnt declara ca оnvatamвntul оn Republica Moldova este gratuit. care se poate adapta la conditiile оn schimbare ale vietii (art.o treime din toti elevii moldoveni din regiune) li se interzice folosirea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca…. Оn aceste conditii educatia nu este accesibila pentru toata populatia. 19 si 20 din Legea cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. Оn acest sens. de antecedentele penale. vвrsta. Frecventarea obligatorie a scolii оnceteaza la sfвrsitul anului de оnvatamвnt оn care elevul atinge vвrsta de 16 ani (art. sex. nedorinta profesorilor tineri de a locui оn localitatile satesti si abandonarea activitatii оn scoala de catre o mare parte dintre 42 . de apartenenta politica sau religioasa. instruirea generala devine tot mai limitata. armonioasa a omului si formarea personalitatii creative. lipsa conditiilor pentru sustinerea procesului de оnvatamвnt. оncalcвnd dreptul parintilor de a alege limba (inclusiv alfabetul ) оn care sa fie 67 instruiti copiii lor”. 18. Obiectivul educational major al scolii este dezvoltarea libera. Potrivit unui comunicat de presa al Consiliului permanent al OSCE. оn functie de aptitudini si capacitati (art. Deosebit de limitata este instruirea generala pentru copiii din ariile rurale atвt din cauza costului de оntretinere a elevilor оn scoala exagerat de mare оn comparatie cu bugetul familiei. 8). lor (aproximativ 4000 de elevi . Legea оnvatamвntului prevede: dreptul la оnvatatura este garantat indiferent de nationalitate. copiii sau parintii lor au dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de оnvatamвnt (art. 6). a reamintit ca „mai mult de un deceniu problema scolilor din regiunea transnistreana a fost cea mai discutata… Conform legislatiei transnistrene cu privire la limba. 9). colegii. El a mentionat ca acest caz „este un exemplu de оncalcare cruda a standardelor si drepturilor fundamentale acceptate la nivel international si de escaladare intentionata a tensiunii de catre administratia transnistreana” [ IV.

dreptul copilului la odihna. se оncalca brutal adeseori chiar la adapostul legii si оn numele reformei sistemului educational. El cuprinde si timpul pentru reflectarea asupra a ceea ce a оnvatat. corespunzatoare specializarii profesionale. participarea la viata culturala si artistica. stabileste оnlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura. a dreptului la odihna si recreare a copilului. Cresterea numarului de ore de instruire pe zi (7 ore оn scoala si minimum 3-4 de autopregatire acasa pentru copiii de 12-13 ani) are efecte negative nu numai asupra timpului liber. p. ca munca. timp liber. оngrijirea sanatatii si educatia elementara. efectuarea aceluiasi tip de activitate. Odihna include necesitatile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. оn anumite circumstante. dar si asupra sanatatii sale fizice si psihice. p. stadioane. Responsabilitatea parintilor si a statului este de a asigura ca toti copiii sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi si a se relaxa.profesori din cauza salariilor nejustificat de scazute. a participarii sale la activitati extrascolare. probabil. mestesugurile. 12 din Legea privind drepturile copilului proclama dreptul fiecarui copil la odihna si timp liber. 47. pot suferi deficiente importante оn capacitatile lor sociale si personale [II. pentru a-si face temele. preocuparile stiintifice. Art. Оn acest sens statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare. dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii vвrstei sale. activitati recreative etc. Spre regret. Un adult are – оn acord cu legislatia interna si internationala оn domeniul muncii – obligatia de a munci 8 ore pe zi. ca si alimentatia. ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului.. cвt si folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole. precum si pentru a se juca si pentru a fi copil [I. Aceste 8 ore presupun. оnvatamвnt. edificii sportive. cluburi. Оn realitate joaca este un element esential care contribuie la dezvoltare. tabere de odihna si alte obiective ce contribuie la fortificarea sanatatii copiilor. Iar joaca este. copilul trebuie sa 43 . mai ales primavara si toamna. Spre deosebire de adult. cea mai importanta dimensiune a copilariei. оntrucвt include activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu se conformeaza neaparat vreunei reguli. precum sportul. 420]. indiferent de motiv. 16. iar copiii care sunt privati de aceasta. de regula. culturale sau legate de tehnica). Prin activitati recreative se оntelege sfera de activitati efectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie de astfel de activitati care pot fi considerate. artele creative si de interpretare. sportive si a bazelor de odihna оn timpul vacantei. 248-249]. 68 Timpul liber este un termen larg si оnseamna mai mult decвt timpul suficient pentru a dormi оn timpul noptii. asigurarea unui adapost.

plasamentul si viata оn institutie si alte forme de оngrijire. adoptie. оn conformitate cu legislatia (art. natural. care nu trebuie sa fie trecuta cu vederea оn Republica Moldova. pune la dispozitia lor localuri. Libertatea constiintei copilului este garantata de catre stat. оn calitatea lor de detinatori ai drepturilor. ci si prin ajutorul acordat la identificarea cailor de realizare a lor. justitia juvenila. Statul acorda ajutor material organizatiilor obstesti ale copiilor. оn toate procedurile judiciare. Оn acest scop copilului i se da posibilitatea de a fi audiat оn cursul 69 dezbaterilor judiciare sau administrative care-l privesc fie direct. este ca. Statul garanteaza copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opiniile asupra oricarei probleme care оl priveste. 8). copiii au de jucat un rol activ nu doar ca beneficiari de drepturi. le acorda 44 . religie. functionвnd cu acelasi randament si performante sapte ore pe zi la scoala si cel putin оnca tot atвtea acasa pentru pregatirea maratonului de fiecare zi” [II. ea trebuie sa se manifeste оn spiritul tolerantei religioase si respectului reciproc. Parintii sau persoanele subrogatorii legale au dreptul sa educe copilul conform propriilor convingeri. dar includ si participarea lor. Copiii au dreptul sa se asocieze оn organizatii obstesti оn conformitate cu legislatia. aplicarea si apararea drepturilor lor. tutela.desfasoare оn cele sapte ore scolare activitati foarte diferite. vor fi luate оn considerare opiniile copilului care a atins vвrsta de 10 ani privind: viata de familie. fie printr-un reprezentant sau organ corespunzator. de constiinta. asociere si reuniune pasnica. schimb de nume. care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei si opiniilor privind orice problema care poate sa apara оn cadrul unei societati. avвndu-se оn vedere vвrsta si gradul de maturitate. procese penale daca parintii sunt urmariti penal etc. Ei nu mai sunt simpli beneficiari ai actiunilor de caritate si asistenta. O viziune noua. Оn scopul asigurarii acestui drept. Opiniile copiilor sunt importante si vocea lor trebuie sa fie auzita оn discutiile privind protectia lor. p. custodie. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. depunere de bani. viata scolara. 307]. la audiente de judecata de divort. 8. Nici un copil nu poate fi constrвns sa оmpartaseasca o opinie sau alta. Conventia cu privire la drepturile copilului prevede оn mod explicit faptul ca drepturile nu sunt doar acordate copiilor. sa adere la o religie sau alta contrar vointei sale. la libertatea de gвndire. „Daca mai avem оn vedere si faptul ca notele obtinute оn liceu conditioneaza admiterea sa la o facultate. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului garanteaza dreptul copilului la exprimarea opiniei. Opiniile copilului sunt luate оn considerare. оn procedura de acordare a timpului de joaca. copilul ar trebui sa devina un fel de robot ultraperformant.

19-21] si noua conceptie nationala cu privire la 45 .95]. оnainte si dupa nastere [I. care lipseste la copiii de vвrsta frageda. Cu toate ca pвna la 18 ani copilul nu este obligat sa profeseze religia parintilor. economice si culturale.16-20]. 20 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza ca fiecare copil are dreptul la proprietate. Acest drept este confirmat si de Legea cu privire la asociatiile obstesti care stipuleaza ca membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de tineret pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 14 ani. Conform acestui articol. 31. membri ai familiei proprietarului locuintei.оnlesniri fiscale. 70 Art. p. Legea privind drepturile copilului confera dreptului copilului un spatiu destul de vast. 13 . 19 din Legea privind drepturile copiilor stipuleaza ca copiii. Ea urmareste scopul sa-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat. daca e imposibila instalarea lor оn locuinta ocupata anterior [I. p. Avвnd оn vedere ca orice copil. membri ai familiei locatarului. Copiilor care au crescut оntr-o institutie de stat pentru copii. acestia pot dirija convingerile religioase. caci dreptul la asociere trebuie garantat numai pentru persoanele cu discernamвnt. respectat si protejat. 24.3-13]. p. politice. Оn ce priveste libertatea constiintei copilului. protectia drepturilor lui se realizeaza printr-un ansamblu de institutii sociojuridice care vizeaza atвt ocrotirea persoanei copilului minor. Copiii оn vвrsta de pвna la 10 ani nu pot fi membri ai organizatiilor obstesti. recunoscвnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile. au aceleasi drepturi la folosirea si mostenirea acesteia. el are dreptul sa adere la o credinta conform optiunilor sale. are nevoie de protectie si de оngrijire speciala. la rude sau la persoane subrogatorii legale li se atribuie peste rвnd spatiu locativ. Оn scopul realizarii ei. 15) [I. cвt si a patrimoniului acestuia. Membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de copii pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 10 ani (art. iar copiii. din lipsa de maturitate fizica si intelectuala. Evident. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul de stat privind asigurarea drepturilor copilului [I. respectarii prevederilor conventiilor si acordurilor internationale оn domeniul ocrotirii copilului. Autoritatile administratiei publice locale asigura оntretinerea si reparatia locuintelor copiilor orfani si ale celor ramasi fara оngrijire parinteasca pвna la majorat. 21. sociale. оndeosebi de o protectie juridica adecvata. Art. au aceleasi drepturi ca si ceilalti membri ai familiei la folosirea spatiului locativ. dar nu prin constrвngere. copilul beneficiaza de dreptul la proprietate оn limitele si оn modul stabilite de legislatie. p. Se interzice implicarea copiilor оn activitatea politica si asocierea lor оn partide politice.

care urmareste scopul sa puna оn aplicare alocarea resurselor umane si financiare necesare pentru implementarea cadrului legislativ existent. Оn opinia noastra. a unor structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului: Autoritatea Nationala cu оmputerniciri pentru Protectia Drepturilor Copilului. 46. pe de o parte. Acest instrument de lucru va permite urmarirea actiunilor оntreprinse de serviciile competente. handicap sau comportament. Оn aceasta ordine de idei propunem completarea cadrului normativ national cu o serie de reglementari referitoare la: 1. 4.. reglementarile oferite la moment de legislatia din Republica Moldova nu sunt capabile sa ofere o protectie eficienta tuturor copiilor. a unui instrument de lucru (planul individualizat de protectie) obligatoriu pentru o planificare corecta a interventiei оn cazul copilului care. al colectivitatii locale precum si al statului. pentru ameliorarea problemelor cu care se confrunta acel copil (оn baza evaluarii complexe a nevoilor lui). introducerea оn legislatia interna. cu probleme de sanatate. la nivel central. cu scopul de a mentine familia unita si de a o ajuta sa-si onoreze cвt mai bine оndatoririle fata de cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. li se garanteaza exercitarea drepturilor prevazute de Conventia ONU referitoare la drepturile copilului. 6. Lipsa de reflectare integrala оn legislatia nationala. a fost separat de familia sa. оn hotarвrile administrative si judiciare. lвnga parinti sau separat de acestia. si de promovare a conditiei copilului. fara nici o discriminare. carora. indiferent unde se afla.protectia familiei si copilului din 2002. 3. оn cele politice si programele relevante pentru copii la nivel central si local ne vorbesc despre lacunele existente оn sistemul de drept intern оn ceea ce priveste ajustarea legislatiei nationale la standardele internationale оn materia drepturilor omului [II. instituirea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cвt mai aproape de domiciliul acestora. va evidentia munca оntreprinsa cu parintii sau rudele pentru ca si acestia sa depuna eforturi pentru a reоntoarce copilul оn familia sa naturala sau largita. 2. оnsa. din diferite motive. 5. extinderea ariei de reglementare normativa a drepturilor tuturor copiilor. оn tara sau оn strainatate. de a gestiona problema adoptiilor. оnfiintarea. оn scoala sau deja pe piata muncii. Oficiul National pentru Adoptii. iar pe de alta 71 parte. adoptarea unor dispozitii care sa prevada expres ca parintii sunt primii responsabili pentru 46 . 477]. reglementarea expresa a rolului parintilor оn оngrijirea si educarea copiilor.

161]. astfel оncвt sa dispara mentalitatea adвnc оnradacinata оn societate precum ca statul poate substitui oricum si oricвnd parintii. o serie de competente din sfera administrativa fiind puse оn seama instantei judecatoresti. culturale. rolul statului este complementar. precum si faptul ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara. Acest fenomen a fost denumit “a doua tranzitie demografica” [II. modificarea relatiilor de proprietate devin componente fundamentale ale unei noi realitati. p. familia are o independenta relativa fata de contextul social si economic. Dimensiunea moderna a conceptului de familie Оn societatea contemporana familia a suferit transformari profunde. 221]. cвt si la nivel social. Оn ultimul secol s-au produs schimbari majore оn evolutia familiei. 1. cea mai spectaculoasa fiind trecerea de la familia nucleara (dominanta оn perioada anterioara) la o diversitate de modele familiale alternative. Procesele de industrializare. оn ultimele doua decade au fost оnsotite de schimbari оn sfera familiei. preluвnd responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor. asistenta medicala gratuita. Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu оnceteaza sa mai fie model dominant. careia familia a оncercat sa-i faca fata. b) comportamentul tinerilor necasatoriti. 72 Capitolul 3 PROTECTIA MAMEI SI COPILULUI ОN FAMILIE 3. importanta ei pentru functionarea societatii sa se estompeze continuu. functiile ei sociale. Preluarea acestei functii de alte institutii si grupuri sociale a facut ca rolul social al familiei. mobilitatea sociala si teritoriala. ci urmaresc succesiunea civilizatiilor. sociale. de urbanizare. Familia nu mai este recunoscuta o institutie fundamentala pentru supravietuirea individului si reproducerea societatii. Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios. modificвndu-si modul de constituire. a valorilor.оngrijirea si educarea copilului. comportamentelor din aceasta sfera. economice) din societatea occidentala. p. 49. astazi termenul familie оncorporвnd realitati diferite оn urma transformarilor intervenite atвt la nivel individual. Relatiile sexuale оnainte de casatorie nu mai constituie un tabu. Оn literatura de specialitate principalele schimbari din sfera familiei sunt reflectate оn urmatoarele planuri [II. exodul rural. normelor. excluderea оncalcarilor sau limitarilor оn exercitarea drepturilor parintesti prin acte administrative. Tinerii оsi amвna tot mai mult data casatoriei (sau 47 . functiile. Schimbarile (politice. ci o realitate generalizata. schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic. 36. a) relatia familie-societate. dimensiunile.

Оn medie. creste vвrsta la prima casatorie. Оn aceste conditii. locuind fie singuri. . Circa doua treimi dintre primele uniuni conjugale sunt coabitari si numai o treime casatorii [III. prin aceasta. pentru a cuceri vestul Europei si. Coabitarea juvenila devine din ce оn ce mai frecventa si mai durabila. 68. legaturile familiale devin mai fragile. ce a devenit un mod de viata destul de raspвndit (single-culture). p. Austria. atвt pentru femei cвt si pentru barbati. Se estimeaza ca: 20% dintre femeile nascute dupa 1955 vor ramвne celibatare. оncetвnd sa fie o forma prealabila a casatoriei. Tot mai multe femei "fac cariera". este prezenta tendinta cresterii vвrstei femeilor la prima nastere. coabitarile sunt mai putin durabile decвt casatoriile. d) comportamente familiale.nascuti tвrziu si оn numar mic. 48 . Germania. c) comportamente nuptiale. Astfel conditia copilului a trecut prin trei faze [II. de comportament) si оn care accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii (atвt la baieti.] . оn care copilul este considerat obiect si munceste pentru оntretinerea familiei. sudul. asociata notiunii de proprietate. оn Suedia chiar 30%.faza postmoderna оn care copilul este conceput ca persoana cu drepturi si libertati (de exprimare. Planificarea nasterilor a devenit posibila datorita contraceptiei moderne. copiii sunt doriti. mai tвrziu. . fie оn cuplu. Paralel cu scaderea ratei nuptialitatii. Dezvoltarea sferei de servicii a promovat activitatea femeilor оn afara domiciliului оntr-o proportie fara precedent.faza moderna corespunde unui model de protectie marcata de interventia statului (оn educatia si protectia copiilor). fie cu prieteni. egalitatea cu barbatul modificвnd rolurile оn cadrul familiei (tendinta catre familia bazata pe dialog si parteneriat). neavвnd alt "mobil" decвt sentimentele. p.faza premoderna. VI. dupa care s-a extins оn Elvetia. Acestia оncep sa se separe din ce оn ce mai devreme de parinti. Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate . preocuparile pentru familie si nasterea copiilor trecвnd pe un plan secundar. debutul procrearii.renunta definitiv la aceasta) practicвnd un celibat cu tendinte libertine. Оn ultima perioada оn procesul de formare a familiilor s-a afirmat un nou model matrimonial оn cadrul caruia casatoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si. numarul de copii rezultati din cupluri dizolvate (prin divort sau separare) fiind оn crestere. 8. parintii acordвnd multa atentie conditiilor materiale si educative. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atвt оn plan social cвt si familial. cвt si la fete). 119]: . Оn general. Reculul casatoriilor a 73 оnceput оn tarile scandinave оn a doua jumatate a anilor '60.

cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala. unii autori afirma ca ne оndreptam catre o societate "matricentrica" [III.majoritatea batrвne singure (mentionam aici erodarea legaturilor оntre generatii). 16]. e) noi tipuri de menaje.familiilor nucleare. reducвnd 49 .familiilor monoparentale. la rвndul ei. lasвnd mamei responsabilitatea оngrijirii copiilor. sunt de asemenea frecvente. datorita instabilitatii crescвnde a cuplurilor. Оn Republica Moldova ramвne dominanta. divortati.menajelor nefamiliale: celibatari. fie prin stabilirea unor noi uniuni dupa divort sau separare. Оn aceasta ordine de idei se considera ca mutatiile оn dimensiunea conceptului de familie au fost determinate de o serie de factori printre care [II. vaduvi . оn general mama (necasatorita.familiilor reconstituite fie prin recasatorie. cu functii sociale de o importanta majora. inclusiv situatii cвnd sunt prezenti copiii rezultati din uniuni anterioare ale ambilor parteneri. . 98]: . deoarece casatoriile devin mai rare si mai tвrzii. divortata sau separata). . viata familiala fiind conditionata de schimbarile economice si sociale. pe cвnd оn Occident se extind modele familiale alternative. . . fiind raspвndite оnsa coabitarile si celibatul.diminuarea functiilor familiei prin preluarea de catre societate a unei parti a acestora.cresterea veniturilor prin care s-a asigurat posibilitatea de a trai singur. fara legaturi de rudenie dar care traiesc оmpreuna. p.Оn ceea ce priveste distribuirea rolurilor оntre parinti. Astfel оn Republica Moldova familia ramвne o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor. Datorita faptului ca legatura dintre mama si copii e singura legatura "naturala" оn relatiile familiale si datorita cresterii 74 instabilitatii cuplurilor. se constata o mai mare implicare a tatalui (decвt оn trecut) оn cresterea si educarea copiilor. tot mai multi tati оsi abandoneaza familia. оn acelasi timp. Familia este integrata оn societatea globala. dar. 49. alcatuite din copii si un parinte.cresterea independentei economice a tinerilor. Pornind de la aceasta. aceasta influentвnd. Societatea contemporana se caracterizeaza prin raspвndirea: . Pe masura dezvoltarii economico-sociale.care de altfel ar fi o situatie provizorie. menaje nefamiliale din mai multe persoane. este posibil ca aceasta forma sa devina mai stabila оn raport cu cuplul . . . relatiile dintre familie si societate se оnscriu оntr-un regim din ce оn ce mai complex de interdependente. dinamismul social global.

50) statueaza dreptul copiilor si tinerilor la protectie din partea statului: copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Ofera asistenta familiala. . 3. lasвnd acestora libertatea de a hotarо numarul de copii. 6. 2. oferind argumente оn favoarea implementarii unui model similar оn Republica Moldova. categoria de care ne vom ocupa оn aceasta lucrare o reprezinta copiii. 75 3 2 Caracterizarea unor modele de politici sociale оn domeniul familiei оn contextul recomandarilor Uniunii Europene Dintre categoriile de cetateni care beneficiaza de prevederi speciale privind protectia lor de catre stat. asigurarea imortalitatii societatii prin оnlocuirea generatiilor si mentinerea trasaturilor nationale specifice. Оn literatura de specialitate se mentioneaza existenta urmatoarelor tipuri de politici sociale оn domeniul populatiei si familiei [ II. оmbunatatirea calitatii vietii familiale. antinataliste. Urmaresc ameliorarea situatiei familiilor. . culturale si spirituale.preluarea unor modele comportamentale de la un grup la altul si de la o societate la alta. Ofera consultanta оn domeniul problemelor familiale. Urmaresc cresterea fertilitatii si sporirea dimensiunilor familiei. Dupa cum observam. Оn aceste conditii este oportuna o analiza a cadrului legal al protectiei copiilor de catre stat оn Republica Moldova. Constitutia Republicii Moldova (art. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori 50 . Urmaresc оmbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor. neutre. 4. 49.schimbarea moravurilor si cresterea permisivitatii sociale fata de noile forme de comportament nuptial. . Urmaresc scaderea natalitatii si a dimensiunilor familiei. socializarea copiilor оn directia pastrarii identitatii culturale sau asigurarea egalitatii sexelor. de remediu. urmarind evolutia acestuia dupa declararea independentei si concordanta sa cu recomandarile si politica Uniunii Europene cu privire la protectia copilului. demografice pronataliste. 5.cresterea diversitatii politice. analiza. ameliorative. aceste politici оn domeniul familiei urmaresc scopuri diferite: asigurarea fortei de munca. p.frecventa casatoriilor pe motive de constrвngere economica. substitutionale. 99]: 1. pentru o mai buna realizare a protectiei copiilor de catre stat prin sistemul de alocatii familiale. оn urma careia s-ar propune ca model alternativ un model de politica social aplicat оn statele europene.

Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege. 3. R(92)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei adresata statelor membre privind sistemul alocatiilor familiale are o importanta majora pentru Republica Moldova prin prisma optiunii clare a tarii noastre de integrare оn Uniunea Europeana si datorita importantei pe care aceasta institutie o acorda problemei copiilor оn Republica Moldova. Punerea la dispozitia institutiilor abilitate a resurselor suficiente pentru a atinge obiectivul fundamental al sistemului alocatiilor familiale. Finantarea sistemului 4. pentru a nu deveni apasatoare pentru cei cu mijloace reduse. Indiferent de metoda de finantare. Recomandarea reflecta principiile asezate de Uniune la baza sistemului de alocatii familiale pentru copii. Sistemul alocatiilor familiale trebuie sa cuprinda plati periodice оn beneficiul fiecarui copil. trebuie sa se tina cont de capacitatea contribuitorie a contribuabililor. Recomandarea nr. care se aplica оn statele membre. 5. Criterii de alocare a beneficiilor 2. Beneficiile familiale trebuie acordate оn urmatoarele situatii: cel putin pвna la оncheierea frecventarii оnvatamвntului obligatoriu de catre copil sau pвna la vвrsta de 16 ani. alocatiile familiale trebuie acordate tuturor copiilor rezidenti pe teritoriul statului respectiv. Fiecare stat membru trebuie sa garanteze solidaritatea optima оn finantarea beneficiilor familiale.handicapati. оn special оn favoarea celor cu venituri scazute. conform urmatorului tabel: 76 Metoda de plata 1. 6. Beneficiarul 51 . pвna la vвrsta de 18 ani atвta timp cвt copilul este оncadrat cu frecventa оntr-un program de оnvatamвnt superior sau profesional si nu primeste din alte surse venitul minim stabilit prin legislatia nationala. Оn cazul оn care contributiile sunt sub forma de taxe.

biserica si comunitatile locale). iar sistemele de mentinere a veniturilor. exclud multe categorii care nu beneficiaza de alte programe. a caror finantare tinde sa se bazeze din ce оn ce mai mult pe impozite si nu pe contributii. fiind mult mai aproape de acestea decвt este sistemul nostru actual. Aceasta Recomandare statueaza principiile calauzitoare pe care ar trebui sa se fondeze sistemele alocatiilor familiale.alocatiei familiale 7. Sistemul de colectare a fondurilor nu distinge оntre capacitatea contributorie a contribuabililor. Beneficiarul alocatiei familiale trebuie sa fie persoana оn grija careia se afla copilul sau chiar copilul dupa vвrsta majoratului. Singurul domeniu al asigurarilor sociale cu caracter universal este cel al asigurarilor medicale. Sistemul national contrazice toate aceste principii pentru ca statul nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a stabili un cuantum al alocatiilor de stat pentru copii susceptibile sa asigure bunastarea copilului si stabilitatea economica a familiei acestuia. iar distributia veniturilor nu variaza nici оn functie de veniturile familiei si nici оn functie de numarul de membri / copii aflati оn оngrijirea familiei. 52 . fara ca aceste sisteme sa se implice si оn alte programe sociale care nu vizeaza mentinerea veniturilor. Exista o tendinta de instituire de programe care sa mentina veniturile оn baza fondurilor ocupationale si a parteneriatelor sociale. dar s-au transformat si continua sa se transforme оn baza recomandarilor Uniunii Europene. iar asigurarile sociale nu au un caracter general / national оncadrвnd aceste tari оntr-un pattern mixt al politicilor sociale. Sistemul existent astazi оn Republica Moldova contribuie astfel la adвncirea inegalitatii оntre copii provocata de acutizarea diferentierii 77 veniturilor оn tara si nu ofera o protectie eficienta a copiilor datorita puterii economice reduse a cuantumului alocatiei. Realizarea protectiei sociale оn “modelul european de politica sociala” este оn principal bazata pe relatiile traditionale si pe factorii traditionali (familia. stabilind ca obiectiv fundamental al acestui sistem “asigurarea bunastarii copilului si a stabilitatii economice a familiei acestuia”. Proportia cea mai mare a prestatiilor sociale o suporta angajatorii. Sistemele securitatii sociale din aceste state nu sunt foarte avansate si nici definitivate coerent. care se constituie adesea оn surse majore ale prestarii de servicii sociale. Recomandarile europene privind sursele de finantare dovedesc discrepanta dintre sistemul existent оn Republica Moldova cu standardele Uniunii Europene оn domeniul protectiei copiilor. bazate pe asigurari si care duc la pensii mari. criteriu cu care puterea economica a cuantumului alocatiei de stat pentru copii din Republica Moldova este оn contradictie evidenta.

atunci cвnd cвteva mari companii au оnceput sa plateasca prime muncitorilor cu familii numeroase. criteriile de eligibilitate si beneficiile acordate si institutiile care organizeaza si administreaza sistemul. Cea mai veche lege оn domeniul alocatiilor familiale este cea a Italiei adoptata оn 1937. Cele mai multe dintre aceste programe au devenit operationale dupa al doilea razboi mondial si se mentin active pвna astazi. оn 1980. la etapa contemporana determinata de o criza economica acuta si o politica sociala de proasta calitate. оn celelalte state adoptвndu-se reglementari mai recente: Italia 78 (1988). оsi gaseste corespondentul оn realitatea istorica a regimurilor autoritare din Spania (Franco. Similitudinile dintre modelul sud-european de politica sociala si modelul corporatist se refera la rolul major al factorilor traditionali si la limitarea interventiei statului la formele de protectie sociala pe care celelalte institutii nu reusesc sa le asigure. si lumea a treia. originile predemocratice autoritare ale acestor state. Esping Andersen. Toate statele subscrise acestui model de politici sociale au un sistem al alocatiilor familiale bazat pe statutul de angajat. respectiv. pe de alta parte. Originea istorica a alocatiilor familiale poate fi identificata оn Europa sec. sursele de finantare. O alta trasatura a modelului conservator / corporatist. ne obliga sa mentionam ca оn privinta politicii familiale datele statistice oficiale din epoca socialista nu arata o diferenta fundamentala оntre lumea capitalista si statele socialiste. se mai vehiculeaza ideile nostalgice privitor la politica sociala оn URSS si RSSM. Ideea s-a raspвndit оntre anii 1920 si 1930 оn mai multe tari europene care au instituit astfel de programe.Urmarind clasificarea sistemelor de politica sociala facuta оn 1990 de catre G. Aceasta situatie. Portugalia (1991) si Spania (1994). Astfel. cheltuielile pentru securitate sociala erau оn medie 16. ci. de fapt. Analiza sistemului de alocatii familiale din modelul sudeuropean de politici sociale va fi structurata pe urmatoarele criterii: legi existente оn acest domeniu. 1935-1973) sau Portugalia (Salazar. mai degraba.6% 53 . urmata de Spania (1938). Оn prezent numai Grecia se mai conduce dupa aceeasi lege. оntre tarile socialiste si cele capitaliste. beneficiarii de asistenta sociala si micii оntreprinzatori activi sau pensionari care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Оn Republica Moldova. persoanele care intra оn acoperirea sistemului. tipul de sistem de alocare a beneficiilor. putem оncadra tarile din sudul Europei оn modelul conservator / corporatist fara ca aceasta оncadrare sa fie perfecta. XIX-lea. 1927-1965). pe de o parte. cu reglementari speciale pentru someri. Portugalia (1942) si Grecia (1958).

morbiditatea. оn tarile оn curs de dezvoltare 2. chiar a celor cu venituri foarte mici. transport public. p. . alimente de baza.9% оn tarile socialiste si numai 3.ocuparea completa.sistemul de preturi subventionate.din P.I. . оn tarile capitaliste dezvoltate acesta era 5. Principalul mecanism al realizarii egalitarismului este redistribuirea. 4]. Instrumentele acestui paternalism erau: . Mortalitatea infantila. acest sistem opera оn privinta indicilor esentiali ai consumului populatiei: chirii.B. Avвnd la оndemвna practic оn mod nelimitat avutia unei tari оntregi. 17.) mult mai generoase decвt оn tarile capitaliste (cu exceptia celor scandinave) [IV. mai devreme sau mai tвrziu. . оn mod artificial. Regimurile comuniste sustin ideea desfiintarii discriminarilor оntre oameni si a administrarii centralizate si planificate a resurselor economice si noneconomice оn scopul dezvoltarii umane. care asigura accesul la realizarea nevoilor fundamentale ale tuturor. limitвnd veniturile primare (din munca) si sustinвnd veniturile secundare (din redistribuire) ale familiei. servicii. sa extinda asistenta medicala si reteaua de оnvatamвnt. Tot criteriile statistice formale arata prezenta. acest sistem actiona ca un sistem de beneficii universale. оn tarile capitaliste dezvoltate.universalismul asigurarilor sociale. 54 . rezultatele primelor doua decenii de guvernare comunista оn privinta protectiei sociale au fost notabile comparativ cu situatia interbelica. energie.70]. Chiar оn conditiile de dupa cel de al doilea razboi mondial (cвnd venitul national si veniturile populatiei erau foarte reduse) statul a reusit sa sporeasca cheltuielile sociale. fiecare va deveni salariat de stat). a unor programe pentru mame si copii (alocatii. iar speranta de viata si nivelul de scolarizare al populatiei au crescut. Оn privinta numarului mediu al programelor de securitate sociala. . majoritatea serviciilor. Оn continuare vom prezenta cвteva trasaturi distinctive ale politicii sociale si familiale a regimurilor comuniste оn comparatie cu statele capitaliste: a) Egalitarismul. Statul se implica оn cele mai importante aspecte ale vietii familiale si individuale.71.sistemul de distribuire a locuintelor prin оntreprinderi. concedii etc. оn politica statelor socialiste. 44. analfabetismul s-au redus spectaculos. a fortei de munca. b) Paternalismul.accesul gratuit la educatie si asistenta medicala. care acopereau totalitatea salariatilor de stat (fiind 79 presupus ca. fundamentat pe criterii neeconomice.5% оn tarile оn curs de dezvoltare [II. оn tarile socialiste -4. 14.

programele universale оn general (de exemplu. societatea nu mai facea nimic pentru a contracara persistenta ei оn planul real. problema locuintelor. pensiile de boala sau incapacitate de munca nu acopereau toti beneficiarii posibili). 80 e) Centralismul excesiv si excluderea societatii civile de la elaborarea si aplicarea politicii familiale. nevoile individuale sau ale unor grupuri particulare.inclusiv pentru copii . dupa 1980. justificata de ratiunea primatului sferei productive оn raport cu sfera nonproductiva. ele nu existau. 55 . facвndu-le sa contravina. alocatiile pentru copii. Trei elemente.era munca retribuita. taranilor. cheltuielile social-culturale оnregistreaza o scadere lenta. locuinta etc. Aceasta regula nu facea exceptii nici оn cazurile copiilor. Statul nu proteja ceea ce nu putea controla. Saracii si problema saraciei erau neglijate pentru ca. cвt si de modelele orientate spre pragmatism. programele de indexare automata a pensiilor. Desi suna paradoxal. inflatia). Astfel. liber-profesionistilor. fiind rezolvate o data pentru totdeauna.). statul comunist a avut o atitudine paternalista fata de majoritatea populatiei. se traducea prin: . Fundamentarea predominant ideologica determina caracterul formal al multor prevederi si masuri. . prezente оn statele capitaliste. Suprasolicitarea statutului de salariat a determinat devalorizarea sociala a statutului femeilor casnice. оn mod practic. sistemul de securitate sociala era dezvoltat asimetric. Aceasta оndeparta politica statelor comuniste atвt de modelele orientate catre nevoile populatiei.c) Ignorarea nevoilor reale. “marginale”. subdezvoltata. imperativelor si primatului unui stat totalitar coercitiv. dar nu si pentru cei care nu erau cuprinsi оn sfera activitatii social-economice (asistenta sociala era quaziignorata. dar a aratat un dezinteres total fata de grupurile cele mai defavorizate. Astfel. nu erau luate оn considerare. Daca o problema era considerata rezolvata оn plan ideologic (de exemplu. marginalizata).abolirea autonomiei fondului de asigurari sociale. lipseau оn cele socialiste: indemnizatia si ajutorul de somaj. a ocuparii fortei de munca. оn mod oficial. Astfel. acceptвnd protectia sociala pentru cei ce munceau (asigurari sociale). ai caror amвndoi parintii nu lucrau. urmare directa a naturii totalitare a regimului. asistenta medicala. socializarea copiilor. atвt dorintelor si nevoilor populatiei cвt si necesitatilor unei economii eficiente. Conditia pentru a obtine beneficiile de securitate sociala . d) Subordonarea obiectivelor politicii sociale si familiale dezvoltarii economice propagandistice.controlul total al statului asupra aspectelor de politica economica si sociala ce influenteaza viata de familie (veniturile.

sau chiar a supravietuirii membrilor ei. emanciparea femeii) . De aceea. principalele obiective ale politicii familiale оn aceasta perioada sunt: . 81 .sustinerea familiilor оn efortul de a face fata rigorilor tranzitiei. . cu rolul retelelor institutionale si statale. asigurari sociale. 56 .asistenta sociala discretionara. ce trebuie adaptat la economia de piata. necesita raspuns trei оntrebari: ce trebuie mentinut asa cum este. Ea оndeplineste functiuni capitale оn perioada de tranzitie. asistenta medicala. ceea ce face din aceasta institutie un pilon ce trebuie consolidat.absenta conceptului de drepturi sociale din vocabularul politic.. egalitatea dintre barbati si femei. scaderea calitatii serviciilor sociale. . 4]. familia reprezinta un cadru pentru abordarea completa si integrata a politicii sociale. chiar daca regimurile totalitare au creat sisteme de politica familiala asemanatoare formal cu cele din tarile capitaliste dezvoltate (beneficiile pentru mame si copii.rezultatele si efectele acestor sisteme nu au fost aceleasi. Asa cum am mai aratat.limitarea consecintelor negative ale comportamentului familial modern asupra echilibrului demografic si cel social. оn ultimul deceniu datele obiective au aratat falimentul acestei politici: deteriorarea nivelului de trai. un punct de оntвlnire a diverselor abordari sectoriale. stagnarea sau chiar scaderea indicatorilor consumului populatiei sau evolutia nefavorabila a unor indicatori demografici (mortalitatea infantila. Pornind de la analiza situatiei familiei si a politicii familiale existente. aspecte critice ale vietii de familie. penuria. a lipsurilor si nerealizarilor aratate mai sus. . trebuie facuta o distinctie clara оntre problemele generate de criza socialismului si cele legate de reforma economica si sociala.limitarea cвmpului de actiune de nivel local. De asemenea.inexistenta organismelor nonguvernamentale. administratia publica devenind din ce оn ce mai incapabila sa raspunda nevoilor reale ale populatiei (la aceasta contribuind si scaderea performantei economiei) [IV. Principiile ce stau la baza suportului statului acordat familiilor se refera la: оntarirea familiei ca institutie. оnvatamвnt. Chiar daca оn primii ani dupa razboi politica familiala si sociala a comunismului ar fi putut fi justificata (reducвnd saracia masiva si unele inegalitati). Оn aceasta perioada trebuie avuta оn vedere оmpletirea rolului familiei оn asigurarea protectiei. Оn concluzie. asigurarea bunastarii copiilor. ce elemente noi trebuie introduse. speranta de viata). servicii de оngrijire a prescolarilor.

o situatie foarte grea o au si familiile cu copii оn care un singur parinte lucreaza. sotul lucreaza. Smaranda Mezei”. actualmente. nu protejeaza оn mod real 57 . Aceasta familie.familiile monoparentale cu cel putin 2 copii. Astfel. . 11]. “clasica” оn societatile occidentale оn care. Berthier si D. Оn general.familiile cu someri. оntr-o situatie foarte grea sunt familiile monoparentale. care au nevoie de un complement mediu de 73% din VSMN.pentru depasirea pragului de subzistenta . a pus оn evidenta riscuri оn fata carora familiile nu sunt. protejate si a demonstrat ca. familiile cu peste 3 copii.familiile cu 3 si mai multi copii. a pus оn evidenta familiile cu cele mai mari riscuri оn ceea ce priveste diminuarea nivelului de trai si saracia. care necesita un complement al carui cuantum se situeaza оntre 45% si 53% din VSMN. care sa tina seama de specificul situatiei lor si sa contribuie la mentinerea veniturilor. aceasta situatie grea fiind consecinta politicii duse оn anii regimului comunist (care forta si stimula femeile sa faca parte din populatia ocupata). de la care s-au mostenit majoritatea programelor sociale (cu exceptia beneficiilor de somaj). care au nevoie de un complement оntre 20% si 46% din VSMN.necesita (оn medie) 44% din VSMN [IV. Sistemul fiscal. O alta analiza. оmpiedicвnd degradarea iremediabila a nivelului lor de trai. protectia sociala va ramвne lipsita de eficienta.Un studiu stiintific L'odyssee de la famille roumaine. a ajuns оn societatea noastra un fel de “paria”. traditional. Astfel. care . Exista. Pentru aceste familii nu exista. deseori. efectuat оn Romвnia de M. o politica familiala? Noi credem ca eforturile statului оn aceasta directie sunt sustinute de reminiscentele politicii regimului anterior. оn prezent. Bonneau. . colaboratorii “Cf. sistemul de alocatii pentru copii a devenit universal. Modificarile recente nu au avut urmari semnificative asupra nivelului de trai al familiilor. masuri speciale de protectie. оn Republica Moldova. fluxurile transferurilor sociale nu se оndreapta catre tipurile de familii care au cea mai mare nevoie de protectie. precum si a nivelului de trai foarte redus оn perioada actuala. toate avantajele noi introduse au fost contracarate de abrogarea sau deprecierea altora. . care au nevoie de 63108% din VSMN. iar valoarea reala a acestor prestatii a scazut mult. Atвt timp cвt nu sunt stabilite оn mod clar si justificat prioritatile. De asemenea. History of Woman Suffrage [IV. Acestea sunt: . familiile de someri pe termen lung. desi оncearca sa promoveze impozite progresive.familiile de vвrstnici оn care exista o singura pensie.familiile cu cel putin 2 copii si doar o singura persoana ocupata. actualmente. 4]. . iar sotia este casnica.

Putem conchide ca statul nu are ca obiectiv explicit si eficient protectia familiilor defavorizate. sa se descurce singure. este contracarat prin asigurari sociale. bunastarea copiilor. 2. nu putem adopta modelul protectiei bazate pe programe sociale puternic focalizate. ar diminua treptat nevoia de asistenta sociala. 58 . subventiile fiind suprimate. оn majoritate. inflatie. iar creditele neoperationale. Nu putem ramвne la vechiul universalism al regimului trecut. Familiile fara copii si persoanele singure sunt astfel situate mult mai bine din punct de vedere material. beneficii de somaj. masurile existente avвnd un aspect formal si inconsistent iar respectivele familii lasate. Оn aceasta perioada de tranzitie statul trebuie sa-si asume obligatia constitutionala de a asigura familiile si. Astfel: 1. Оn perioada de tranzitie au aparut riscuri pe care societatea din Republica Moldova nu le cunostea anterior: somaj. Astfel. care. beneficii de maternitate). Alocatii familiale. care sa tina seama de tendintele de evolutie a familiei si a оntregii societati оn tara noastra. credite) оn sustinerea familiilor vulnerabile este practic inexistenta. au si multi copii). Politica financiara (subventii. sa creasca оn conditii de deprivare economica. cresterea galopanta a pretului la locuinte etc. lipsa locuintei. Оn actuala perioada trebuie redefinita notiunea de “risc social”. Desigur.82 familiile cu venituri mici (care. un rol primordial оl au alocatiile pentru copii. оn special. care ar fi ineficient оn conditiile unei societati bazate pe diferentierea crescвnda a veniturilor familiilor. оn general. care departajeaza sever familiile sarace de cele bogate. Aceste beneficii ar trebui sa aiba оn vedere nevoile specifice pentru diferite tipuri de familii (оn special cele cu copii) si nu doar pe ale celor foarte sarace. Costul ridicat al copilului reiese si din analiza saraciei pe tipuri de familii. astfel largite. mai mult sau mai putin. De asemenea. printre alocatiile familiale. Nu este deci de mirare prabusirea natalitatii si nici cea a nuptialitatii. la a caror crestere si educatie contribuie alaturi de parinti. Propunerile noastre vizeaza constituirea unui pachet coerent de transferuri sociale pentru familii. Singurele programe sociale care functioneaza cвt de cвt eficient sunt cele cu regim de asigurari sociale (pensii. care sa raspunda unor criterii de eligibilitate specifice. precum si de tendintele оn dezvoltarea politicii sociale familiale pe plan mondial. care ar fi ineficienta оn conditiile оn care saracia are proportii de masa. оn mod traditional. Singura solutie pentru protejarea оn fata acestor riscuri este diversificarea gamei de alocatii Familiale. noile generatii de copii sunt silite. Este necesar un nou echilibru оntre universalism si selectivitate.

legea prevede modalitatile de оndeplinire a acestor obligatii. chiar daca sunt nascuti оn afara casatoriei. Ori de cвte ori оnsa parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii 59 . prevederi cu privire la sprijinirea mamei оnainte si dupa nasterea copilului. Republica protejeaza maternitatea. pe plan mondial exista o tendinta de expansiune a lor. Оn privinta beneficiilor de maternitate. formarea familiei si оndeplinirea оndatoririlor acesteia. 67) [I.3. constitutiile multor state consacra prevederi cu referire la protectia speciala acordata de catre stat familiei. 66. 5. Оn asa fel. asigurвnd copiilor nascuti оn afara casatoriei оntreaga protectie. 95]. ocrotirea femeilor si a tinerelor оn cвmpul muncii. Constitutia Republicii Italiene stipuleaza ca este datoria si dreptul parintilor de a-si оntretine. 31) [I. Parintii trebuie sa acorde asistenta copiilor оn toate domeniile. mamei si copilului. parintii fiind acei care asigura asistenta si ocrotirea lor. Acest fapt ar avea urmari benefice asupra cresterii si educarii copiilor si a оncurajarii natalitatii si ar slabi presiunea asupra pietei muncii.439]. pe toata durata minoritatii si оn celelalte cazuri prevazute de lege. 39 proclama ca puterile publice asigura protectia sociala. indiferent daca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. p. art. 49. 4. Legea reglementeaza normele si limitele pentru stabilirea paternitatii (art. compatibila cu drepturile membrilor familiei legitime. prin traditie legiferata de legislatiile nationale. 30). Astfel. mamei si copilului gasim si оn Constitutia Spaniei. copiii si tineretul. directia de evolutie ar putea fi aceea de prelungire a concediului pentru оngrijirea copilului pвna la оndeplinirea vвrstei de 3 ani a copilului. 83 Оn Republica Moldova. care sunt egali оn fata legii. оnlesnind dezvoltarea institutiilor corespunzatoare acestui scop (art. Republica оnlesneste. prin masuri economice. de asemenea. precum si prevederi cu privire la drepturile si obligatiile parintilor si ale statului fata de copii. indiferent de starea lor civila. juridica si morala. Copiii se bucura de protectia reglementata оn acordurile internationale care vegheaza asupra drepturilor lor [I. 525]. Prevederi ce tin de protectia familiei. platit la nivelul cosului de consum. si a mamelor. indiferent de filiatie. Puterile publice asigura si protectia copiilor. de a-si creste si de a-si educa copiii. Оn cazul incapacitatii parintilor. оn special оn privinta familiilor numeroase. ocrotirea copilului (art. Astfel. p. Оn Constitutia Republicii Ungare gasim. Legea reglementeaza stabilirea paternitatii. economica si juridica a familiei. p. familiei оi revine rolul central оn procesul de protectie a drepturilor copilului. Fiind conforme documentelor internationale.

asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. Izvoarele de оntretinere a copiilor оn majoritatea familiilor le constituie salariile si alte venituri 84 provenite din munca ale parintilor. numarul tarilor care au instituit regimul de alocatii familiale. 25]. Nascut din initiativa privata. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. Astfel. оn interiorul familiei ele оsi pierd caracterul individual si sunt оndreptate spre satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. de regula. creвnd un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. Primul regim de alocatii familiale instituit de stat pe principiul serviciului public a aparut оn Noua Zeelanda оn 1926. 47. 19. p. organizarea timpului liber – tabere de vacanta. La оnceput doar familiile cu venituri scazute aveau dreptul la prestatii. care. dupa al doilea razboi mondial. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor acestuia. оn special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. cвt si de corelatia dintre membrii apti si inapti de munca [II. si cei francezi. p. Оn anul 1981. Datorita faptului ca copiii. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membru al unei familii concrete depinde atвt de venitul total al familiei. оn 1932. distribuirea cu prioritate a locuintelor. la finantare participau alaturi de stat si patronii [IV. 48-49]. dar aceasta restrictie a fost ulterior scoasa [II. p. industriasii belgieni. precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara оngrijire parinteasca [II. Primele regimuri de alocatii familiale au aparut оn Belgia si оn Franta. sunt educati оn familie. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. Bugetul familial. acest regim de prestatii va trece оn оntregime оn grija statului оn foarte multe tari. fiind format din anumite parti depuse de catre unul sau alt membru. 8. Оn acest domeniu prezinta interes experienta URSS. оn anul 1930. au hotarвt sa acorde alocatii speciale proportional cu numarul copiilor avuti оn оngrijire. activitati culturale si sportive. 66-67]. Actualmente pentru desemnarea alocatiilor care se atribuie оn favoarea familiei se foloseste termenul „prestatii familiale”. educatie si оnvatamвnt obligatoriu si gratuit. 105]. 60 . p. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. Din aceste considerente. s-a ridicat la 50. a оncercat sa dezvolte o politica orientata оn mod accentuat spre copil. оn timp ce оn alte 67 de tari. Copiii constituie o categorie de persoane care nu dispun de mijloace de existenta proprii. 47.copilului оn mediul familial. Оn urma valului general de revendicari salariale. gradinite. finantate оn оntregime de bugetul statului. оntr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei.

iar din 1990. sunt studenti sau sufera de o invaliditate [II. 21. ajutoarele оn favoarea familiilor cu multi copii sunt foarte numeroase si diversificate. p. fiind fixata оntre 14 si 16 ani. Оn Rusia femeile beneficiaza de un concediu de maternitate cu durata de 70 de zile 61 . Оn Statele Unite. o noua indemnizatie speciala de „asistenta materna”. 76. care da posibilitatea tinerelor mame sa-si supravegheze copiii pвna la vвrsta de 6 ani [II. copii оn оngrijire. uniuni libere cu sau fara copii. vazвnd оn aceasta o оncalcare a drepturilor lor. conditii de atribuire. alocatii de оngrijire a copilului la domiciliu). preocupati de tema drepturilor femeii. 464-519]. complementul familial). Aceasta limita poate fi mai ridicata оn cazul copiilor care urmeaza o scoala. p. numarul de copii оn оngrijire. precum si pentru preоntвmpinarea unor situatii izvorвte din noile stiluri de viata care au dus la aparitia unor mari diversitati ale vietii familiale: familii monoparentale. prestatii legate de izolare (alocatia de parinte solitar. p. La nivel federal. Astfel. Este impresionant acest efort al statului francez pentru sustinerea familiei оn forma sa traditionala. alocatiile pentru copii pot fi universale sau conditionate. оn crestere. 396]. alocatie pentru o educatie speciala. fiind diferite ca suma. alocatia de sustinere a familiei).Prestatiile familiale оn bani pot оmbraca o mare diversitate de forme. Valoarea prestatiilor difera de la o tara la alta si poate fi cuprinsa оntre 3% si 25% dintr-un cвstig mediu. alocatie parentala оn scopul educatiei. sau оn raport de vвrsta acestora. prestatii de vocatie specifica (alocatie de оnceput de an scolar. difera si vвrsta copiilor pвna la care se acorda prestatiile. familii compuse din parinti. odata cu venirea Presedintelui Clinton la putere [II. destinatie. dreptul femeii la concediul de maternitate a fost legiferat nu demult. De asemenea. ei оnsisi divortati sau separati etc. sau pot fi diminuate sau chiar stopate dupa un anumit numar de 85 copii. 31. Unii autori americani. unde natalitatea a scazut foarte mult. Acest regim complex cuprinde urmatoarele grupe de prestatii: prestatii de оntretinere (alocatii familiale. Legislatiile unor state prevad asa-numitele prestatii progresive. al XX-lea. оn functie de politica demografica pe care o duce statul. aduc exemple de greve ale barbatilor-profesori care protesteaza contra оncercarii unor state de a fixa concedii de maternitate pentru femeile-profesoare. ajutoare pentru locuinta). prestatii legate de nastere si de mica copilarie (alocatie pentru al doilea nascut. Ele pot reprezenta o suma fixa sau sunt stabilite оn functie de venitul familiei. unde lupta femeii pentru drepturile sale pe parcursul ultimelor doua secole a luat uneori forme dramatice. problema concediului de maternitate a fost solutionata оn Statele Unite doar catre finele sec. cum este оn cazul Frantei. Оn unele tari. sot. оncepвnd cu al doilea copil. sotie. 117-118].

la cerere [I. un sir de masuri de sustinere a familiei. 165 Codul muncii). alocatia de stat pentru copii este una dintre principalele indemnizatii de asistenta sociala ce consta оntr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii оn vederea acoperirii nevoilor de crestere si educatie a acestora [I. Probabilitatea ca o familie cu trei sau mai multi copii sa traiasca оn saracie este mare. 2000-2001. reiesind din raportul UNICEF pentru aa. 324]. De aceea. p. Familiile cu mai mult de doi copii vor fi. indemnizatia de nastere si ajutorul de urgenta. Cuantumul alocatiei este stabilit оntr-o suma fixa ce se plateste lunar. 404-405]. оncepвnd cu al doilea copil. mai ales оn conditiile scaderii semnificative a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei. indiferent de numarul copiilor. probabil. alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi afectate de saracie este cea mai mare [II. Aceasta indemnizatie este adresata familiilor cu doi si mai multi copii оn vederea ameliorarii situatiei lor familiale. indemnizatia de nastere se acorda mamelor care au nascut mai mult de un copil. 29. Astfel. s-a aratat ca saracia este strвns legata de dimensiunea familiei si de numarul de copii. la nasterea a doi sau mai multi copii – 110 zile (art. pentru fiecare copil nascut ulterior. efectuat de Banca Mondiala оn Romвnia si оn majoritatea tarilor din regiune. Datele studiate despre tarile aflate оn tranzitia economica arata ca cea mai grea povara a ajustarii economice o sufera copiii. 28. 335]. familiilor cu multi copii urmeaza sa li se plateasca o alocatie suplimentara.287]. cele mai expuse riscului de a 62 . p. de ajutor beneficiaza fiecare copil. Оn cadrul indemnizatiilor familiale putem enumera si ajutorul care se acorda sotiilor celor care оsi satisfac serviciul militar obligatoriu. 86 Legislatia Romвniei prevede pentru familiile cu copii o indemnizatie familiala de asistenta sociala speciala ce consta dintr-o suma de bani suportata de bugetul de stat оn scopul atenuarii consecintelor reformei оn domeniul economic [I. care se indexeaza prin hotarвre de Guvern. “saracia afecteaza оn cele mai multe cazuri familiile mari sau cele monoparentale. Conform acestei legi. p. Conform acestei Legi. lucratorii agricoli si populatia rurala. o singura data. Legea data are o semnificatie importanta.calendaristice pвna la nastere si 70 de zile calendaristice dupa nastere (оn cazul unor nasteri complicate – 86 de zile. Оn Republica Moldova. deoarece confirma principiul universalitatii subventiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a ajutorului de stat pentru copii. Оntr-un studiu asupra saraciei. 27. 31. Astfel. mamei si copilului. indiferent de calitatea de salariat a parintelui. Legislatia Romвniei prevede. p. Cuantumul alocatiei reprezinta o suma fixa. de asemenea.

26. Оn Grecia angajatii sectorului privat.6% din cвstiguri. din fondul de salarii. Оn Grecia angajatii si angajatorii contribuie cu acelasi procent (1%) din cвstiguri.62]. Оn Spania contributia angajatilor este de pвna la 4. Acest plafon se situeaza sub nivelul salariului minim pe economie. Оn Spania exista o diferentiere a ariei de acoperire a sistemului de alocatii familiale оn functie de caracterul contributoriu sau noncontributoriu al beneficiarului.7% din venituri. Оn Portugalia finantarea este asigurata de contributia angajatilor cu 11% din cвstiguri.trai оn saracie. statul finantвnd sistemul non-contribuitoriu (dedicat rezidentilor straini legali) din veniturile generale. procente care variaza оn functie de unsprezece categorii ocupationale. Оn statele europene este promovata o politica sociala. somerii si pensionarii care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. sunt privati de alocatia platita de catre stat. Procentul contributiei acestora variaza de la stat la stat si exista tari оn care nu toti cei trei factori contribuie la finantarea alocatiilor familiale. оn timp ce statul nu contribuie cu nimic la finantarea alocatiilor familiale. Pentru micii оntreprinzatori si pentru pensionarii din acest sector exista reglementari separate care stabilesc criteriile de acordare a alocatiilor familiale si sursele de finantare ale acestora. p.4% din cвstiguri si o cota contributorie voluntara de pвna la 32%.75% din fondul de salarii si a statului cu subventii de 2. Patru sute de mii de persoane din familiile cu cinci sau mai multi membri оsi duc astfel viata оn saracie” [III. beneficiarii de asistenta sociala. Micii оntreprinzatori au o cota contributorie obligatorie de pвna la 25.8%. a angajatorilor cu 23. p.15]. astfel оncвt ar fi foarte greu ca procentul platit de angajator sa nu satisfaca aceasta conditie si angajatii sai sa nu beneficieze de alocatie [II. 63 . 87 Оn sistemele analizate exista trei surse principale de finantare a alocatiilor familiale: angajatii.84% platit de angajatori din fondul de salarii si din numeroase subventii acordate de catre stat. conform careia beneficiaza de alocatii familiale: angajatii din sectorul public sau privat. 2. angajatorii si statul. Procentul platit de angajatori raportat la numarul de salariati care beneficiaza de alocatii familiale trebuie sa depaseasca un plafon minim pentru ca salariatii respectivului angajator sa beneficieze de alocatii familiale. Оn Italia angajatii nu contribuie direct la finantarea alocatiilor familiale. La sectiunea contributorie sunt incluse categoriile enuntate anterior. iar sectiunea noncontributorie cuprinde rezidentii straini legali care nu beneficiaza de alte programe publice. care primesc alocatia echivalenta de la angajator. respectiv. Оn celelalte tari nu exista reglementari speciale pentru rezidentii straini legali care au copii оn оngrijire. iar cea a angajatorilor de pвna la 23. fondurile provenind din procentul de 4.

gradul de invaliditate. precum si instituirea unui sistem 64 . Vвrsta pвna la care se acorda alocatia familiala este de 18 ani оn majoritatea statelor. nu exista limita de vвrsta. permitвnd apropierea mai clara de obiectivul declarat al echitatii sociale a copiilor pe care sistemele de alocatii familiale оsi propun sa-l asigure. se remarca o reducere a procentului alocatiilor familiale datorita sporirii numarului de beneficiari. Italia. Asadar.Problema protectiei sociale pe care statul o asigura copilului si familiei este departe de a fi o problema rezolvata chiar si оn tarile modelului european de politici sociale. majorarea sumei odata cu оnaintarea оn vвrsta (Portugalia. limita de vвrsta variaza de la 22 de ani оn Grecia la 25 de ani оn Portugalia.64]. la nivelul Uniunii Europene.Criteriile de stabilire a cotei copiilor pentru care se acorda alocatia familiala sunt bazate pe vвrsta copilului. iar оn Portugalia este valabila doar daca respectivul copil nu beneficiaza de pensie speciala pe viata. Si daca оn Republica Moldova schema de alocare universala este una costisitoare si ineficienta оn оndeplinirea scopurilor pentru care a fost adoptata. statutul social si statutul parintelui оn оngrijirea caruia se afla copilul. iar оn Italia si Spania nu exista prelungire a limitei de vвrsta pentru studenti [II. Portugalia). Numai trei dintre statele Uniunii Europene оndeplinesc simultan cele patru criterii considerate favorabile familiei: Belgia. Trecerea la o schema selectiva de alocare a beneficiilor. Pentru situatia оn care copilul este student. Italia. Оn conceptia Uniunii Europene alocatiile familiale exprimate оn procente fata de produsul global brut dovedeste efortul statului de a sprijini familia si politica sa fata de aceasta celula de baza a societatii. Factorii relevanti ai sistemelor de alocatii care favorizeaza familia sunt considerati a fi caracterul progresiv al sumei alocate оn functie de numarul de copii (Grecia. 2. оn modelul european schema de alocare selectiva este mult mai eficienta. Portugalia) si limita de vвrsta de 18 ani (existenta оn Grecia.Progresul realizat de statele europene dupa aderarea la Uniunea Europeana si adaptarea sistemului lor de alocatii familiale cerintelor Uniunii sunt vectori pe care Republica Moldova i-ar putea prelua si aplica situatiei din tara noastra. . Daca este vorba despre un copil cu un anumit grad de invaliditate. Оn anii ’80. p. stabilirea cuantumului alocatiei оn functie de venitul familiei (Grecia. Оn Spania aceasta prevedere este valabila daca gradul de invaliditate depaseste 65%. numai оn Portugalia limita de vвrsta este de 15 ani. dar-mite оn Republica Moldova. Spania si Italia). dar numai оn cazul copiilor cu 88 handicap). Franta si Luxemburg. оn baza celor constatate оn prezentul paragraf tragem urmatoarele concluzii: .

pentru posibilitatea juridica acordata acestuia de a-si exprima propriul punct de vedere оn deciziile care-i afecteaza direct viata. ar permite o mai buna directionare a veniturilor catre un ajutor substantial acordat selectiv acelor familii cu copii care au o reala nevoie de ajutor. de a lua hotarвri оn nume propriu. desi au o situatie deosebit de grea. desi transformata. instruirea si pregatirea profesionala a acestuia. Pe masura ce se dezvolta. nu sunt mai protejate. . spre a-l face util colectivitatii.Mutatiile produse оn contemporaneitate оn substanta conceptului de familie ar trebui extinse pentru a se putea realiza o protectie sociala eficienta a copiilor. 42-61]. Include un interes primordial obstesc. . 89 3 3. Aplicarea acestui principiu оntotdeauna trebuie pusa оn functie de etapa ontogenetica de dezvoltare a copilului. dar cu influente largi. care.contributoriu. Consideram. pe care le gasim incorporate оn legislatiile nationale ale statelor de drept.Salariul mediu nu permite un nivel decent de viata.principiul interesului superior al copilului. statutul muncii casnice nu este reglementat. de educatia. 25. sustinвnd de altfel sistemul propus de savantul finlandez John Eekelaar. ramвne оn continuare o structura sociala pe care se bazeaza stabilitatea si dezvoltarea sociala a oricarui stat modern. care sunt de fapt grupul tinta al оntregului efort facut de stat оn domeniul protectiei sociale prin intermediul politicilor оndreptate catre sprijinirea familiei. conform caruia parintii sunt obligati sa оngrijeasca de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. Reprezentantii paternalismului considera ca ceea ce este bine pentru copil trebuie sa fie stabilit de societate sau de familie оn baza convingerii ca anumite conditii sunt considerate a fi оn interesul superior al copilului. de nevoile sale speciale. Concluzia foarte clara este ca aceste familii. 65 . potrivit capacitatilor lui. care ar elibera statul de o parte din cheltuielile bugetare pe care acesta le suporta pentru alocatiile familiale. si anume: . p. efortul gospodinei si al mamei ramвnвnd nerecompensat si nerecunoscut pe plan social. ca copilul trebuie sa se afle оntr-un mediu protectiv. Adeptii autodeterminarii pledeaza pentru drepturile copilului. Оn aceste conditii. Este discutabila problema cu privire la modul de stabilire a ceea ce trebuie sa se faca оn interesul superior al copilului: adultii sau copiii? [II. Protectia drepturilor mamei si copilului оn mediul familial Protectia drepturilor copilului prin parinti se sprijina pe un ansamblu de principii. Referitor la tema data exista doua curente majore: paternalismul si autodeterminarea.

egalitatea ambilor parinti în exercitarea drepturilor si îndatoririlor parintesti fata de copii. administrarea bunurilor. precum si al presiunilor feministe оn efortul lor de a distruge inegalitatea dintre sexe. 196-197]. De unele publicatii Conventia a fost apreciata оn termeni foarte duri drept cel mai periculos atac la adresa drepturilor parintesti din istoria SUA. protectia vietii private se limiteaza la respectul pentru demnitatea si integritatea persoanei [II. inclusiv educatia si оnvatamвntul copiilor.egalitatea în drepturi a copiilor fara deosebire sunt ei din casatorie sau din afara casatoriei. p. unul dintre motivele pentru care SUA na ratificat Conventia cu privire la drepturile copilului (desi a semnat-o оn 1995) este „amestecul оn viata privata de familie”. Ideea precum ca statul ar putea interveni оn acest proces sau ca ar avea o obligatie оn acest sens a trezit nenumarate controverse. . Prin traditie. asupra modului оn care parintii оsi realizeaza drepturile si оndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. de copil insufla оncrederea ca el este оn interesul superior al acestuia [II. ultima tentativa de a anihila drepturile parintilor etc.exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor parintesti se fac sub îndrumarea si controlul efectiv si continuu al statului. se solutioneaza reiesind din principiul egalitatii sotilor. . 90 . p. . 8. 66 . din afara casatoriei sau din adoptie. alegerea locului resedintei. De exemplu. 30. Este de data recenta оn majoritatea legislatiilor europene. reprezentвnd baza asigurarii cвt mai depline a ocrotirii minorului. La momentul actual legislatia tarilor dezvoltate stipuleaza ca toate problemele legate de casatorie. оn afara de dreptul la mostenire si la оntretinere. prin intermediul unor organisme specializate. fiind. 47-48]. оn mare masura. considerat pвna nu demult tabu al vietii private. [II. relatiile dintre parinti si copii apartin domeniului. dar chiar daca nu este posibila trasarea unui hotar net оntre privat si public. efectul dezvoltarii miscarii pentru drepturile omului. Evident ca viata privata trebuie protejata de interventiile arbitrare. dupa parerea noastra. оncredintarea copiilor etc. Faptul ca rezultatul a fost determinat. Implicarea statului оn ocrotirea copiilor este de data relativ recenta.134].el este оncurajat sa actioneze asupra acestor influente оn asa fel оncвt copilul оnsusi sa contribuie la rezultat.independenta patrimoniala dintre parinti si copii presupune ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui. Controlul statului. 25. Continutul ocrotirii parintesti nu difera este copilul din casatorie. este binevenita. p. de catre ambii parinti. cel putin partial.

fie sanctiunea penala pentru relele tratamente aplicate minorului [II. familiale si private. politica. instructвndu-l astfel оncвt acesta sasi poata da seama de ce este bine si ce este rau si sa aleaga singur calea cea buna. p. Masura care depaseste aceste limite оn functie de gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil justifica fie plasamentul copilului unei persoane sau familii. trebuie sa foloseasca metoda convingerii. conferindu-i noi roluri si destinatii. dar acestea nu trebuie sa depaseasca limitele unui comportament firesc al parintelui fata de copil si sa nu primejduiasca dezvoltarea lui fizica. Pe de o parte. intrвnd оn conflict cu dispozitiile legislatiilor nationale si ale legislatiei internationale cu privire la protectia vietii intime. ea 91 reprezinta si o obligatie negativa care prevede protectia copilului оmpotriva abuzului fizic. morala 67 . p. Societatea moderna modifica esential fundamentul familiei. a neglijentei. dreptul si оndatorirea de a educa copilul. mustrarea etc. 28. psihic si emotional. intelectuala. Ocrotirea minorului prin parinti оn statele dezvoltate se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si оndatoririle parintesti atвt fata de persoana copilului minor. morala ori sanatatea copilului. dreptul de a cere оnapoierea copilului de la persoana care оl tine fara drept. Transformarea familiei nucleare traditionale – revolutia familiei. оndatorirea de a asigura оnvatatura si pregatirea profesionala a copilului. ea prevede obligatia pozitiva a parintilor de a satisface trebuintele copilului оn conformitate cu particularitatile de dezvoltare si cu nevoile sale speciale. 533]. dreptul de a stabili locuinta copilului. Pe de alta parte. Parintii pot sa ia fata de copii si unele masuri mai severe. dreptul de a creste personal copilul. cвt si fata de bunurile sale. cum o denumesc unii autori – s-a produs sub impactul unei multitudini de factori de natura economica. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil presupune ca parintii. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de el. 528-529]. mai exigente. dreptul de a decide cu privire la оntinderea obligatiei de оntretinere datorata copilului.dar fara ca sa se intervina excesiv оn viata privata. parintii au dreptul de a aplica оn interesul acestora masuri disciplinare: observatia. fie decaderea din drepturile parintesti. dreptul de a consimti adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei [II. 28. оn procesul оngrijirii si educarii copilului. a unor practici care ar putea dauna sanatatii sale etc. Printre drepturile si оndatoririle parintilor cu privire la persoana copilului putem cita dreptul si оndatorirea de a оngriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. Оn cazul оn care aceasta metoda se dovedeste nesatisfacatoare. Obligatia de a asigura sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului are o dimensiune dubla. dreptul de avea legaturi personale cu copilul.

Separarea intervenita оntre parinti prin divort afecteaza decisiv relatiile copilului cu cei doi parinti. printr-o procedura progresiva. Australia etc. au generat schimbari majore оn legislatia civila. Aproape toti copiii vor ca parintii lor sa fie оmpreuna sau. Оn acest scop unele legislatii civile reglementeaza custodia comuna a sotilor [II. sa aiba оncrederea ca nici unul dintre parinti nu i-a abandonat si nici nu are intentia sa o faca [II. a familiei si copilului оn majoritatea tarilor occidentale. familiile reconstituite. p. Aceasta influenta a avut efecte atвt pozitive. Urmarile asupra copiilor din familiile dezorganizate pot fi de durata. 58]. Din acest motiv. e binevenita pastrarea relatiilor cu ambii parinti si dupa separarea prin divort. instanta decide tinвnd cont de interesul superior al copilului. legislatia prevede ca оn cazul separarii prin divort parintii se pot оntelege asupra custodiei comune a copiilor sau doar a unuia dintre ei. familia monoparentala. Aceste transformari si mutatii au influentat direct protectia si ocrotirea drepturilor copilului.si juridica. la comportamente deviante ale copiilor (оn special. 54. Cercetarile arata ca acesti copii ajunsi la maturitate denota un nivel de educatie mai redus. Оn aceste cazuri este binevenita practica instantelor pentru familie din unele tari europene. din Canada. separarea parintilor lor fiind greu de acceptat pentru acestia. ducвnd. Aceste servicii sunt asigurate de asistenti sociali. 92 astfel de efecte sunt benefice. Studiile si cercetarile оn domeniul relatiilor de familie au evidentiat faptul ca оntretinerea relatiilor cu ambii parinti este esentiala pentru dezvoltarea intelectuala si moral-afectiva a copilului. Divortul are de asemenea consecinte psihologice dramatice. 8. Divortul este traumatizant pentru copii. cum ar fi celibatul. Deseori. sunt antrenati оn munci mai putin 68 . uneori. centrata pe mediere si conciliere. 215]. 55. cum ar fi legiferarea egalitatii оn drepturi a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie. care judeca numai cauze nascute sau legate de relatiile de familie. ei fiind impusi adesea sa se pronunte оmpotriva partii adverse. Trauma este accentuata de implicarea copiilor оn procedura judiciara. care-si desfasoara activitatea pe lвnga instanta. cвt si negative asupra protectiei si ocrotirii drepturilor copilului: cresterea considerabila a numarului de divorturi a avut un impact negativ asupra copilului. Оn situatiile оn care cauza divortului a fost violenta domestica. Evenimentele din lumea contemporana ne pun оn fata unei game orbitoare de noi optiuni оn materie de relatii familiale. comunitatile si „mariajele” оntre homosexuali. p. Оn situatia custodiei comune ei au drepturi si оndatoriri egale fata de copiii lor minori [II. Spre exemplu. concubinajul. cel putin. casatoriile deschise. оn Danemarca. p. copiii pierd contactul cu parintele detasat. 74].. оn perioada pubertatii si adolescentei). cuplul fara descendenti. Оn caz de neоntelegere.

. ameliorarea administratiei lor.prestigioase. delincventa. оn tara noastra. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa nasca la rвndul lor copii la vвrsta prematura. Sunt necesare. cu multi ani оnaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni cu reverberatii оn viata ulterioara. Ca rezultat. diversificare. influenta divortului asupra echilibrului individual si social оncepe. Caile de patrundere оn sistemul de servicii sunt neclare. Acest lucru este. d) strategia veniturilor (redistribuirea) amelioreaza temporar situatia familiilor cu dificultati materiale. reforma protectiei sociale a familiei trebuie sa cuprinda: . Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii. Actualmente. c) simpla crestere a cheltuielilor sociale. flexibilitatea institutionala. Acestea necesita. politica familiala trebuie sa aiba оn vedere: a) preventia si ameliorarea aspectelor negative imediate оn viata de familie. оn general. contribuie la ridicarea nivelului de trai al acestor familii. fara a le scoate оnsa din statutul de saracie. cu venituri mai mici decвt cei proveniti din familii complete. fara a creste eficienta utilizarii lor nu este o solutie. de asemenea. plasamentul. birocratice si dificil de parcurs. o reorganizare fundamentala оn urmatoarele directii: extindere. alcoolismul. caracteristic si baietilor. оn special. Majoritatea serviciilor pentru familii sunt axate pe serviciile medicale si nu cuprind problemele sociale ale familiilor: saracia.reprezinta prioritatile serviciilor sociale pentru familii si ale asistentilor sociali. оncredintarea). si familiilor care trec prin diferite stari de criza. prostitutia. somajul.crearea de servicii care sa sprijine familiile vulnerabile la domiciliu.violenta. delincventa. alcoolismul. programe de prevenire a acestor fenomene. b) sustinerea familiilor. dar sa permita si o abordare pozitiva. complexe. 93 Оn opinia noastra. 69 . Оn prezent se impun оndeosebi doua prioritati: . de inovare si de atingere a unor obiective de perspectiva.restructurarea bugetara. Prin urmare. persecutia parinteasca . Оn concluzie. dar poate avea consecinte negative asupra stimularii economice. este foarte restrвnsa. un rol important оn cresterea calitatii relatiilor interfamiliale оl au serviciile sociale familiale. оn Republica Moldova gama serviciilor oferite familiilor оn general. care nu au venitul minim stabilit ca prag oficial al saraciei. Fenomene deviante . lipsa de locuinta. cresterea calitatii. оn multe cazuri. neglijenta educativa.prevenirea institutionalizarii copiilor si crearea serviciilor care sa ajute revenirea lor оn propriile familii sau оn alte familii permanente (adoptia. libertatea de a coexista a serviciilor publice si celor private.

Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza оn urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare. dintre care 59. Acestea sunt cвteva din datele Studiului national "Dezvoltarea timpurie a copilului оn Moldova". iar sapte din zece o fac foarte rar. iar 40. p. eliminarea confuziei dintre puterea executiva si cea judecatoreasca оn aplicarea legislatiei. Media pentru tara la acest capitol este de 44%. p. iar fiecare al zecelea copil de cinci-sapte ani nu cunoaste nici o figura geometrica.5% . copiii aveau doar una sau doua.5% locuiesc оn sate. . neglijarii si abandonului. precum si ale infractionalitatii juvenile si consumului de droguri si alcool” [IV. alternative eficiente la institutionalizare. iar tatii o fac оn trei cazuri dintr-o suta. 3 4 Violenta оn familie Оn 58 la suta din familiile cu copii de pвna la 7 ani din satele Republicii Moldova nu exista nici o carte. Оn opt familii dintr-o suta. reglementarea statutului femeii si a muncii casnice.. copiii nu au nici o jucarie [IV. 4].strategia institutionala. 4]. Doar patru parinti din zece le spun copiilor povestea de seara. excluderii din scoala. Totodata.оn orase. de la nastere pвna la adolescenta. Familia are responsabilitatea primordiala pentru оngrijirea si ocrotirea copiilor. Jumatate din parinti au spus ca nu au suficiente jucarii pentru copii. Potrivit aceleiasi cercetari. Doar cinci copii din zece sunt pregatiti pentru scoala. 70 . interventia judecatorilor оn caz de abuz sexual sau neglijare parentala. efectuat cu sprijinul UNICEF. 24. Studiul mai demonstreaza ca fiecare al patrulea copil de trei-patru ani din Republica Moldova nu deosebeste nici o culoare. o mare parte dintre copiii ramasi acasa „devin victime ale unei 94 alimentatii necorespunzatoare. doar opt adulti din zece se joaca din cвnd оn cвnd cu copiii lor. eliminarea paralelismelor si a golurilor оn functionarea institutiilor implicate оn protectia familiei. La realizarea acestui studiu au fost intervievati 1184 de familii cu 1503 copii.cadrul juridic legislativ (condamnarea juridica a violentei оn familie. Cunoasterea valorilor culturale si a normelor societatii оncepe оn familie. 6. Astfel. оn fiecare al treilea caz оn care parintii afirmau ca ar avea destule jucarii.

comunicarea. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. prietenii. mult mai raspвndit decвt arata sondajele. toate institutiile sociale trebuie sa respecte si sa sprijine eforturile parintilor si ale altor ocrotitori legali de a educa copiii оn mediul familial [I. 5]. respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului. Оn viziunea Parlamentului European. personalitatea barbatilor violenti este caracterizata prin lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. оn urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. p. alimentelor. Pe de alta parte. care constituie un teren de manifestare a violentei domestice. refuzul accesului la resurse financiare. 44]. fizic sau emotional. оn mediul intim al caminului. Ele devin sistematizate оn ochii celorlalti. Abuzul оn interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. Pentru partenerii violenti. 95 devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. o ranire fizica оn cadrul relatiei dintre partenerii sociali. 13. Se numeste „violenta оn familie” orice act vatamator.Pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor copiii trebuie sa creasca оn mediul familial. izolarea de prieteni si familie. inclusiv a copiilor. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. deplasarilor. distrugerea bunurilor care apartin victimei. оn vreme ce la locul de munca ramвne o 71 . telefonului si a altor surse de оngrijire si protectie”. fapt ce le face sa se izoleze. dragoste si оntelegere. o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare. оntr-o atmosfera de fericire. Оn acest scop. controlul asupra banilor. izolarea de prieteni. amenintari facute la adresa altor persoane importante pentru victima. iar toate tipurile de violenta fizica sau psihica оmpotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale [I. amenintari si atacuri care оn unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa оntretina relatii sociale оn cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata obtine un sprijin. care are loc оntre membrii unei familii. familie sau de alte potentiale surse de sprijin. Atacul fizic sau sexual poate fi оnsotit de intimidari sau abuzuri verbale. lucrurilor personale ale victimei. devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. vecinii. 173]. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspвndit. Desi pвna de curвnd se credea ca femeia este cel mai des victima violentei оn familie. care a avut loc оn prezent sau оn trecut. din simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor [III. Din punct de vedere clinic. furturi. Familia. colegii.

este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata decвt оn cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor [III. Copiii care cresc оn familii violente se deosebesc prin comportament si conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. Evaluarile facute de sociologi оn domeniul familiei contemporane sunt contradictorii. schimbari bruste оn performantele scolare. pericole fizice. psihologice: neоncredere оn sine. este distorsionata cu largi si dramatice consecinte оn viitor. ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza оn momentele critice de violenta. Оntr-o familie bвntuita de violenta. identificarea cu eroi negativi. frica de abandon. Cercetarile demonstreaza ca traumatizarea copiilor care cresc оntr-o atmosfera de violenta. igiena. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. izolare. mвnie. 5]. femeia nu mai este capabila sa execute nici unul dintre rolurile impuse de viata familiala. comportament defensiv prin minciuna. si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure оngrijirile de baza necesare copilului (hrana. iar pe de alta parte. chiar daca nu ei sunt victime directe.rutina de relationare superficiala cu ceilalti. probabil. comparare cu viata mai fericita a colegilor. copiii cresc оntr-o atmosfera оn care necesitatile lor de baza (de siguranta. Functia principala a familiei. Aceasta situatie este. conditionate оn mare parte de lipsa climatului de comunicare оn cadrul familiei. un rol jucat оn limitele orelor de serviciu. de viata ordonata. Perturbarea acestei functii are loc permanent. dezvoltarea lor fizica este mai lenta. exprimata prin declinul 72 . familia este recunoscuta ca un loc de refugiu. Un lucru mai putin luat оn considerare pвna acum este faptul ca оn rвndul tinerilor se raspвndesc tentativele de suicid. automutilare. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se оntвmpla. frustare. expusi la accidente оn casa si оn afara casei. de teroare. lipsa de maniere sociale. de dragoste) sunt profund neglijate. accidente. depresie. simtamвnt de culpabilitate. Ei prezinta probleme: fizice. Pe de o parte. haine. Оn atmosfera de violenta. lipsa de concentrare. eliminare. frica de raniri si moarte. de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. de sentimentul esecului оn cea mai importanta relatie interpersonala. scolare: neоncredere. consum de droguri si alcool. se constata ca familia se afla оntr-o criza. functiile parentale nu mai pot fi executate. un loc privilegiat de manifestare a afectivitatii. expus tuturor relelor. оngrijirea si educarea copiilor. insomnie. enurezie. relatii pentru a scapa de acasa. de autoacuzatii. evadari de acasa. casa. copilul devine cel mai adesea neglijat. boli inexplicabile. emotionale si intelectuale: anxietate. de fapt ramвne оntr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur.

оn care nu poate fi admisa nici o interventie din afara. respectiv. foarte bine pazit. aici agresivitatea este extrem de puternica. Оn acelasi an s-au оnregistrat 1300 de decese printre copiii abuzati. оn medie una la fiecare 16 secunde numai оn Statele Unite. asa cum este cazul unei 73 . Familia este si cel mai activ centru de agresivitate. Copiii proveniti din familii destramate au 60% din sanse sa traiasca aceeasi experienta оn existenta lor conjugala [IV. spre deosebire de alte situatii. pentru multe persoane. Mai mult decвt atвt. Violenta familiala este frecventa. cu toate acestea constientizarea ca problema sociala a avut loc de abia оn ultimele patru decenii. Anual sunt batute de catre sotii lor circa doua milioane de sotii. Оn raportul anual asupra starii de sanatate se constata ca violenta domestica este principala cauza de traumatism al femeilor оntre 15 si 44 de ani. palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta. Cu referire la cele expuse mai sus. 29. dintre acestea 1500 sunt ucise оn bataie. Оn 1994 оn Statele Unite au fost оnregistrate un milion de cazuri de abuz si neglijenta fata de copii. ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar necesar [II. fenomen care exista оn majoritatea societatilor contemporane. 91]. Unul dintre cele mai acute 96 aspecte ale acestei crize este intensificarea violentei оntre membri. dar. Situatia prezentata mai sus este doar o palida descriere a amploarei. Violenta domestica nu este o problema noua. 25% dintre femeile si 33% dintre fetitele americane risca un viol si. Alte studii arata ca оntre 40 si 50% dintre femei au fost implicate оn situatii de hartuire sexuala [II.functiilor ei traditionale. un abuz sexual de catre un adult. Unul dintre domeniile de maxima vulnerabilitate a femeii este riscul violului. a fost considerarea familiei drept un spatiu privat cu caracter tabu. 18]. 28]. violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. pentru care violenta familiala a fost constientizata atвt de tвrziu. 65. Cauza principala. Astfel. p. cresterea tendintelor ei de instabilitate. aplicata оndeosebi asupra copilului si femeii. mai puternica decвt оn oricare alta comunitate. este interesanta delimitarea dintre doua notiuni: violenta normala si violenta abuziva. suferintei existente оn lumea noastra. Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie dintre aplicarea legitima a fortei si actele ilegale de violenta care se manifesta оn cadrul familiei. dar beneficiaza de o larga aprobare sociala. exista un consens foarte scazut оn ceea ce priveste opiniile publicului sau ale specialistilor asupra definirii violentei domestice ca atare. inclusiv parinti sau educatori. Violenta normala se refera la acele acte care urmaresc suferinta fizica a victimei. ceea ce оnsemna o crestere cu 27% fata de 1990. p.

5]. 97 Dificultati оn aprecierea abuzului asupra copilului prezinta si faptul ca aceasta problema este strвns legata de contextul sociocultural si poate varia considerabil оn timp si оn spatiu. intentionat sau neintentionat. care au оmbracat. „Istoria civilizatiei pune оn evidenta faptul ca. diversele forme de violenta exercitate оmpotriva copiilor au 74 . Una dintre cele mai grave forme de abuz asupra copilului este pruncuciderea.abuzul emotional este supunerea copilului unor severe tratamente emotionale sau de abandon. De-a lungul secolelor copiii au fost supusi la nenumarate umilinte. cвt si lipsa unei legislatii care sa o sanctioneze. p. . Formele de abuz pot fi clasificate оn patru categorii [IV. cвt si pentru faptul ca violenta induce violenta ca reactie de raspuns sau de aparare [II. 65. forme oribile.abuzul fizic consta оn acte de violenta fizica practicate intentionat sau neprevenirea unor asemenea acte оndreptate asupra copilului. .abuzul sexual consta оn antrenarea silita a copiilor si adolescentilor оn activitati sexuale pe care nivelul lor de dezvoltare nu le permite sa le оnteleaga pentru a-si da consimtamвntul sau care оncalca interdictiile sociale. 71 -72]: . Оn Sparta aceste practici erau considerate normale. spre deosebire de agresiunile individuale dintre adulti. neglijenta. care afecteaza integritatea fizica a acestuia. totusi. au fost victimele nenumaratelor abuzuri comise de parinti. Exista. Оn China si Japonia cazurile de pruncucidere erau extrem de frecvente. 20-21]. atвt pentru faptul ca provoaca suferinta victimei. o mare raspвndire оn societatile оn curs de industrializare. adeseori. de asemenea. care au fost permanent sanctionate оn cadrul unui grup social determinat.palme date copilului. . Violenta оndreptata contra copiilor este prezenta оn istoria diferitelor societati. 3. ce are ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau dezvoltarii copilului. p.lipsirea copilului de grija si ocrotire care nu este altceva decвt neglijenta grava оn ocrotirea copilului. Pruncuciderea a cunoscut. educatori sau de alte persoane. cunoscuta din cele mai vechi timpuri оn majoritatea societatilor. cauza fiind atвt lipsa unor conditii economice adecvate si absenta contraceptiei. оn special atunci cвnd nasterile de sex feminin depaseau limitele admise. un concept universal de definire a abuzului asupra copilului: punerea оn pericol. Indiferent de aceste delimitari. ba chiar оncurajate de catre reglementarile oficiale (copii care se nasteau cu deficiente sau slab dezvoltati erau aruncati de pe stвnca). Violenta abuziva se refera la acte care au un оnalt nivel de risc оn ceea ce priveste ranirea sau uciderea victimei. istoria sociala a copilariei cuprinzвnd un lung sir de maltratari si violente. a dezvoltarii fizice si emotionale a copilului [III. ambele forme de violenta sunt nocive.

chiar aprobate de catre societatea adultilor si ca istoria umanitatii este jalonata de maltratari exercitate contra copiilor. mergвnd pвna la maltratarea zilnica a copilului). 62]. Este forma cea mai ascunsa opiniei publice. sau nu-si poate exercita оndatoririle conjugale. 60].2 ani. 107]. p. acestea 98 devenind extrem de rare. fapt ce perturbeaza оn cel mai оnalt grad dezvoltarea normala a copilului. pruncucidere si abandon este incestul.fost. O alta forma dramatica de violenta оmpotriva minorilor alaturi de maltratare. 29. religioase” [IV. O forma la fel de grava de violenta оndreptata contra copiilor este si abandonul. care sunt victime ale actelor de incest. Istoria pruncuciderii este parte integranta a istoriei violentei asupra copilului. care devine din ce оn ce mai raspвndit. 23. Indiferent de formele оn care se manifesta (fiind acceptat. 29. sub forma expunerii la riscuri sau a abandonarii noilor-nascuti. Unii cercetatori sustin ca pentru fiecare caz de incest raportat. 75 . p. cu adevarat. Оn societatile contemporane pruncuciderea a devenit o infractiune grava sanctionata de legea penala. a evidentiat ca 19 % din femeile anchetate si 9% din barbatii investigati au declarat ca au fost victime ale abuzului sexual din partea parintilor. care se manifesta brutal. Cele mai frecvente sunt cazurile de incest оntre tatal vitreg si fiica. de persoane caracterizate de tendinte patologice. p. Un studiu sociologic. eugenice (teoria despre sanatatea ereditara a omului). Infanticidul direct sau ocolit. victimizarea sexuala a copilului (incestul) poate continua luni sau ani de zile. Vвrsta medie a fetelor. Este evident ca lipsesc statisticile reprezentative оn acest domeniu. nefireasca si neobisnuita. are adesea ca urmare institutionalizarea. care. mai mult sau mai putin. desfasurat оn SUA. este de circa 10. Din fericire. fie de prietenii familiei. exista alte 20 de cazuri neraportate. o vвrsta foarte frageda. mai ales. la care copilul nu are nici o capacitate de discernamвnt si nici puterea de a se opune [II. comise. fara ca nimeni sa stie ceea ce se petrece. luвnd forma abandonului total. iar una din cinci femei si unul din 11 barbati au fost victimizati sexual fie de membrii grupului familial. sau lipseste din camin. Оn timp ce violul este un caz mai izolat. semiabandonului (practicat de unul sau altul dintre parinti dupa o situatie de divort) si abandonului criptic (constвnd оn respingerea afectiva a copilului de catre mama. оn lipsa de interes a acesteia fata de trebuintele lui elementare si оn adoptarea unor conduite indiferente sau violente. оn familie [II. a fost o practica mult timp tolerata si chiar recomandata din motive demografice. epoca contemporana cunoaste o tendinta vadita de scadere a actelor de pruncucidere. tolerate. dar studiile arata ca este caracteristica multor familii оn care mama.

Este semnificativ faptul ca orice act de incest. orice relatie sexuala оntre adult si copil. Pierderea stimei de sine. ba chiar fiind оn concordanta cu vechile principii pedagogice. Este curios faptul ca aceleasi sanctiuni fizice aplicate de catre persoane straine. mai ales оn ceea ce priveste dezvoltarea sa ca adult. 59]. Practica tratamentului juridic al violentei si abuzului asupra copilului ca actiune incriminata si sanctionata оn legislatiile penale este de data recenta si variaza mult de la o tara la alta. frigiditatea fizica si emotionala. sanctionвndu-l cu o pedeapsa privativa de libertate de la 2 pвna la 7 ani. parintilor si. оmpotriva unui minor aflat sub vвrsta de 18 ani este justificata оn urmatoarele doua cazuri: atunci cвnd autorul este parintele minorului. adeseori. de abuz sau violenta. incapacitatea de a mai dezvolta relatii normale cu prietenii care au aceeasi vвrsta. 9. conform carora sanctiunea fizica reprezinta unul dintre mijloacele principale de educatie. alte legislatii incrimineaza distinct fiecare tip de abuz. p. p. 186]. ori pentru a-i proteja sau asigura educatia. Оn unele legislatii penale incriminarea abuzului are un caracter general. sanctionat de Legea penala din majoritatea covвrsitoare a 99 statelor. a оncrederii personale fata de cei vвrstnici. Codul penal romвn оn articolul 203 incrimineaza raportul sexual dintre rude directe оn linie directa sau dintre frati si surori.iata numai cвteva dintre efectele cu implicatii deosebit de dramatice. bataia a reprezentat de-a lungul secolelor unul dintre actele cele mai obisnuite. tendintele ulterioare spre abuz. cu exceptia celei care poate aduce moartea victimei. оntre minori si alte rude din familie reprezinta un act de victimizare. sinucidere. La toate acestea se adauga atitudinea de stigmatizare adoptata de cei din jur. intimidare sau teroare) orice act de incest are multiple efecte traumatice asupra copilului. Оn Codul penal din Statul Texas este stipulat ca folosirea fortei. Astfel. оn mod sincer. Оn Anglia sunt incriminate patru categorii distincte de abuz asupra copilului care impun restrвngerea drepturilor parintesti asupra copilului: 76 . Оnsa astfel de reglementare nu poate prevedea limita de la care utilizarea fortei devine periculoasa pentru copil [II. sunt considerate delicte penale. Chiar si оn prezent оn majoritatea tarilor. Оn contextul violentei оndreptate asupra copilului.tolerat sau obtinut prin violenta. оntre mama si fiu. consum de droguri si prostitutie . ca forta este necesara pentru a putea disciplina copilul. cu unele exceptii. оnvatatorilor care predau la clasele mici li se recunoaste dreptul legal de a aplica pedepse fizice. care nu au relatii de tutela sau raporturi educative cu copiii. 60. constituind o forma secundara de victimizare [II. alcoolism. un parinte vitreg sau tutorele acestuia si atunci cвnd autorul crede. оntre tata si fiica.

183-190]. abuzul emotional. asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale. dar urmareste: a asigura o reglementare unitara оn acest domeniu. printre care si Suedia. abuzul sexual. Majoritatea studiilor recente centrate pe investigarea abuzului asupra copilului si a efectelor sale pe termen lung se sprijina pe teoria agresiunii preluate si pe conceptiile ca agresivitatea copiilor este determinata adesea de un stil autoritar de educatie. a identifica acei parinti care au nevoie de ajutor оn educatia copiilor lor prin intermediul unor servicii specializate [IV. 9. definit ca prejudiciu fizic provocat copilului fie prin acte intentionate ale parintilor. fie prin neglijenta acestora. Vorbind despre violenta оndreptata asupra copilului. caracterizat ca o forma integratoare. Este semnificativ faptul ca majoritatea parintilor care recurg la asemenea agresiuni sunt fie femei agresate de sotii lor. Legislatia unor tari. 33]. p. 3. abuzul fizic. p. determinat de relele tratamente persistente si severe la care este supus copilul sau de abandonarea lui [II. 4. definit ca exploatare sexuala a unui copil sau adolescent. p. inclusiv de frig sau foame. 135]. Оn urma unor cercetari efectuate de sociologii americani. 23. fie barbati care оsi agreseaza sotiile. Evidentele arata ca cea mai mare parte dintre parintii care recurg la mijloace violente au 77 . neglijenta. interzice pedepsele corporale aplicate de parinti sau de educatori. exista o probabilitate de 45 la 80% ca barbatii care abuzeaza fizic sotiile lor sa abuzeze fizic si copiii pe care оi au. Formele tipice de maltratare merg de la simpla palma pвna la lovituri cu pumnii. care au ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau a dezvoltarii copilului. Scopul legislatiei оn acest domeniu nu consta оn sanctionarea celor care оncalca aceste reglementari (motiv pentru care aceasta stipulare nu este оncorporata оn codurile penale ale 100 tarilor respective). Iar femeile agresate de sotii lor. cu efect actual sau potential.1. ajungem la concluzia ca este dificila stabilirea numarului de copii care sunt abuzati de catre parintii lor din cauza rezervelor evidente ale acestora de a raspunde la оntrebarile anchetelor. bazat pe pedepse severe. care au constientizat mai devreme problema violentei оndreptate asupra copilului. care este definita оn Actul Copilului din 1989 drept absenta de durata a grijii si ocrotirii datorate copilului sau neоndeplinirea obligatiei de a proteja copilul de orice fel de pericole. au o probabilitate de cel putin doua ori mai mare sa agreseze propriii lor copii [III. cu batul ori amenintari cu arma de foc sau cutit. spre deosebire de cele care nu sunt agresate de soti. Оn acest sens. 7. s-a constatat ca circa 2 milioane de copii cad victima violentei fizice a parintilor оn fiecare an. 2. inclusiv afectarea maturizarii biologice a acestuia.

tratament si recuperare a victimelor. sunt exonerate оn ce priveste informarea autoritatilor оn legatura cu violenta asupra minorilor (art. fiind supusi chiar ei maltratarilor. La rвndul lor. Violenta оn familie este legata de problema saraciei. Abuzul se denota. 44-45]. identificarea si raportarea abuzului asupra copilului. Practica raportarii abuzului difera de la o tara la alta. rani. tulburari nevrotice. ca adult оl va practica. la rвndul lor devenind adulti. оn Elvetia nu exista obligatia de a raporta cazurile de abuz. de asemenea. o corelatie strвnsa оntre tipul de abuz la care a fost supus copilul si cel pe care. printr-o serie de semne exterioare.crescut si au fost. fie sa traga la raspundere agresorul si sa previna comiterea unor fapte asemanatoare pe viitor. la rвndul sau. Copiii care au fost maltratati vor practica. Acestor familii le sunt proprii rezolvarea dificultatilor si problemelor existente prin mijloace agresive si violente. de dificultatile cu care trebuie sa se confrunte familiile care au un venit sub pragul saraciei [II. daca violenta ca mijloc de disciplinare a fost sprijinita pe convingerile si normele existente оn familie [II. de protectie. p. 9. 60. educati оntr-un mediu familial caracterizat de violenta. Оn Italia asistentii sociali care au aflat de producerea unui abuz sunt obligati sa 78 . O problema importanta este. ea pare sa fie mai prevalenta. se nasc premisele identificarii abuzului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate. abuzul fizic. tulburari de adaptare etc. ocupatii modeste si venituri mici.183]. modificari psihocomportamentale. Odata cu observarea acestor semne de catre persoane din afara familiei si declararea lor organelor autorizate sa intervina. echimoze. o parte importanta dintre copiii agresati de acesti parinti vor deveni ei оnsisi agresori. persoanele care au obligatia profesionala de a pastra confidentialitatea informatiilor. p. ei оnsisi. оnsa оn scopul respectarii interesului superior al copilului. 358 Cod penal). Astfel. cei care au fost victimele abuzului sexual оnregistreaza o probabilitate ridicata de a practica tot abuzul sexual etc. Exista. Unele legislatii au reglementat obligatia tuturor cetatenilor de a оnstiinta organele 101 competente ori de cвte ori afla de existenta unui caz de abuz asupra copilului. Desi violenta familiala nu se limiteaza la o singura clasa sociala. Unele dintre aceste organe au ca scop fie sa sprijine victima si sa asigure asistenta оn scopul recuperarii. Reactia sociala fata de abuzul asupra copilului a dus la dezvoltarea unei varietati de servicii specializate de interventie – de receptie a mesajelor persoanelor abuzate. cum ar fi diferite urme fizice – plagi. de asemenea. fiind mai caracteristica pentru acele familii оn care parintii au un nivel mai scazut de instruire. totusi printre clasele si straturile definite de un statut economic mai scazut. de regula.

305-306]. precum si a unei reactii prompte fata de asemenea acte. sa raporteze orice caz de abuz. p. iar 41 din 1000 agresate nesexual [II. inclusiv prin promovarea unor masuri si politici adecvate de prevenire a abuzului. d) crearea unei structuri adecvate la nivel local si national. 60. mutilari genitale. spre a preveni si controla abuzul asupra copilului. 361. 102 Pentru moment. sentintele sunt blвnde si nu se aplica decвt оn jumatate din cazurile identificate. Recunoscвnd copilul ca exponent al viitorului sau. hartuire sexuala. aceeasi obligatie fiind valabila si pentru personalul medical (art. arderea mireselor sau a 79 . societatea devine responsabila pentru dezvoltarea lui normala. Оn timp. b) recunoasterea si sanctionarea оn legislatie a abuzului asupra copilului. dar si consecintele tragice ale situatiei inferioare pe care o ocupa femeile. acasa sau оn public si este оn mare masura nelegiferata si nereglementata. Codul penal reprezinta dreptul comun оn materie de violenta domestica. Eficacitatea acestor masuri este conditionata de cel putin patru factori: a) recunoasterea statutului copilului ca persoana detinatoare de drepturi per se. Оn Danemarca obligatia de a raporta cazurile de abuz are оntвietate fata de orice alta regula referitoare la confidentialitatea profesionala [II. violenta оn timp de razboi sau alte practici traditionale daunatoare.raporteze cazul. desi au fost оnregistrate progrese palpabile. Оn prezent. neraportarea se sanctioneaza penal (art. aceasta problema era privita ca una de interes privat. totusi. prostitutie. c) sprijinul financiar acordat de stat pentru prevenirea si controlul abuzului asupra copilului. precum si personalul specializat. Un studiu realizat de UNICEF оn septembrie 1999 arata ca оn Romвnia violenta domestica este un lucru obisnuit si ca 108 femei din 1000 sunt agresate sexual. batai casnice. 362 Cod penal). Plвngerile depuse de victime sunt foarte putine. p. violenta оmpotriva femeilor a capatat vizibilitate si a devenit o serioasa problema publica. viol. 365 Codul penal). tendinta manifestata si la nivel mondial. fenomenul maltratarii copiilor ramвne stabil ca amploare. cum ar fi casatorii fortate. deoarece este necesara plвngerea prealabila a victimei. Оn trecut. nu au fost elaborate legi speciale care sa reglementeze violenta domestica. Violenta оmpotriva femeilor se exprima prin incest. Autoritatile nu se pot autosesiza оn aceste cazuri. Violenta оmpotriva femeilor este manifesta оn toate societatile. Violenta оmpotriva femeilor este lucrul care ilustreaza cel mai bine interdependenta dintre drepturile femeilor si sanatatea lor. 174]. Legislatia Belgiei obliga toti cetatenii. 8. Desi reglementarile legale din mai multe tari dispun aducerea оn fata instantelor de judecata pentru abuz.

оn Statele Unite este 1/6336 [II. 80 . 60. 90% dintre ele оn tarile din lumea a treia sau оn curs de dezvoltare. Acest adevar este demonstrat de faptul ca aproape o jumatate de milion de femei mor anual de afectiuni legate de sarcina si nastere. aceste abuzuri se repeta оn timp. Un studiu recent sustine ca o femeie din trei sufera de una dintre formele de violenta prezentate mai sus. fiindu-le frica de eventualele repercusiuni ce ar putea sa apara оn cazul оn care ele ar face cunoscute aceste abuzuri. nici o masura de natura sa previna sau sa diminueze violenta familiala nu poate avea eficienta scontata fara a elimina violenta. Aceasta оnseamna cca un deces pe minut. Dupa multe conferinte si оntruniri care au avut loc dupa 1990 cu scopul reglementarii si eliminarii tuturor formelor de violenta оmpotriva femeilor. Radulescu ca violenta оn familie nu este altceva decвt un mod de a reproduce оn spatiul privat climatul marcat оn prezent de tensiuni. multe state si-au consolidat legile de combatere si pedepsire a acestor acte. оn mare masura datorita neglijentei.2]. оn Asia 400. care se manifesta la nivelul оntregii societati. Violenta оmpotriva femeilor оsi are radacinile оn inegalitatea de putere dintre femei si barbati. de obicei. astfel оncвt la 100 000 de nasteri оn Africa mor 600 de mame. PROBLEME ACTUALE ALE PROTECTIEI DREPTURILOR MAMEI SI COPILULUI 4 1. 103 Capitolul 4. De aceea. Abuzul psihic acompaniaza aproape оntotdeauna abuzul fizic si. Multe femei tolereaza aceste acte de violenta. Aproape jumatate din cazurile de violenta domestica se manifesta sub forma abuzurilor sexuale (sex fortat). оn America Latina 300. 293]. Suntem solidari cu opinia profesorului romвn Sorin M. Protectia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului Se considera ca femeia este victima predilecta a egoismului copilului.vaduvelor. si fara a asigura familiei ca institutie fundamentala conditia adecvata de functionare [II. Vulnerabilitatea femeilor оn fata violentei este sustinuta si de faptul ca ele depind economic de barbati sau de faptul ca violenta domestica este o norma culturala acceptata si ca nu exista legi care sa sanctioneze aceste acte. 10. conflicte si violenta din spatiul public. iar оn Europa Occidentala si America de Nord doar 10. p. Prapastia dintre statele bogate si cele sarace se reflecta si оn aceasta situatie. Violenta domestica este una dintre cele mai des оntвlnite forme de manifestare a violentei оmpotriva femeilor si este cel mai des cauzata de prieteni sau soti. p. Оn timp ce perspectiva decesului matern este 1/20 оn Africa.

p. Оn baza acestor recomandari. sanatate. dar si responsabilitatile fata de comunitate. barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a оntemeia o familie.]. Conferinta privind drepturile omului tinuta la Viena оn anul 1993 a accentuat ca drepturile femeilor si ale fetelor sunt parte integranta a drepturilor omului si ca femeile ar trebui sa se bucure de standarde dintre cele mai ridicate de viata. Totodata. Оn timp ce оn societatile moderne femeile aloca 14% din existenta lor cresterii copiilor. 19. neglijarii aspectelor legate de: оngrijirea mamei si copilului. care sunt deja recunoscute оn legile nationale. Conferinta de la Cairo a definit sanatatea reproductiva si sexuala ca drepturi recunoscute universal. оn documentele internationale privind drepturile omului si оn alte acorduri si conventii. Libertatea constienta de a procrea este garantata de Conventia europeana a drepturilor omului care (art. 104 asa cum se stipuleaza оn documentele aferente drepturilor omului.Aceasta prapastie se datoreaza carentelor de asistenta medicala. p. Drepturile reproductive оmbraca forma anumitor drepturi ale omului. 12) dispune ca. Оmbunatatirea sanatatii reproductive implica mai mult decвt asigurarea оngrijirii de-a lungul perioadei de reproducere a femeilor [II. spatiului si timpului de concepere a copiilor si de a avea informatiile necesare pentru a proceda оn acest sens. casatorii premature. оncepвnd de la vвrsta stabilita prin lege. conform unor studii. constrвngere sau violenta. 72. Оn mod logic poate fi trasa concluzia ca dreptul de a оntemeia o familie presupune оn acelasi 81 . saracie. Оn doctrina dreptului constitutional. libertatea de a procrea este privita sub doua aspecte esentiale: 1) libertatea constienta de a procrea si 2) dreptul de a refuza procrearea [II. оn procesul reglementarii normative a dinamicii demografice trebuie sa tinem cont si de libertatea de a procrea. 93]. Cam o jumatate dintre decesele materne se datoreaza. Multiparele din lumea a treia sufera оn mod cronic si constant de carente multiple si оmbatrвnire precoce. оn lumea a treia acestea оsi petrec 50% din viata pentru reproducere si оngrijirea copiilor. omul trebuie sa ia оn considerare conditiile proprii de viata si viitorul copiilor. Оn exercitarea drepturilor sale. munca grea si carentele alimentare. Aceste drepturi rezida оn recunoasterea dreptului elementar al cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil asupra numarului. оndeosebi оn perioada reproductiva. lipsa educatiei si analfabetismul. 93. precum si dreptul de a lua decizii оn ceea ce priveste reproducerea libera fara discriminare. avorturilor. Pentru fiecare deces matern exista оnca 15 mame aflate оntr-o stare de suferinta cronica.

Regulamentul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Justitiei privind organizarea examinarii medicale a tinerilor оnainte de casatorie [I. 12 din Conventie. 4) stipuleaza ca „parintii au dreptul exclusiv de a determina liber si cu toata responsabilitatea numarul si esalonarea nasterilor”. 105 Оn scopul realizarii acestor prevederi. 68] (art. Acest drept este prevazut si оn actele normative internationale. putem concluziona ca comunitatea umana admite totusi un control asupra procesului de procreare. adoptata de Parlamentul European la 19 ianuarie 1984). Оn acelasi timp. 72. Declaratia asupra progresului si dezvoltarii оn domeniul social. p. Pornind оnsa de la faptul ca dreptul de a procrea este conditia sinequanon a dreptului la viata care se manifesta prin dreptul de a transmite viata. 15) consacra оn mod expres obligatia parintilor de a naste copii sanatosi.timp si pe cel de a procrea. Regulamentul dispune ca оn cazul depistarii la ambii tineri a dereglarilor genetice. оncepвnd cu 1 ianuarie 1996. legislatia statelor poate introduce anumite impedimente оn realizarea dreptului de procreare. pivotul dreptului de a procrea poate fi gasit оn continutul art. 8 din Conventia europeana care prevede „respectul vietii private si familiale”. 19. Pornind de la cele mentionate. adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite оn anul 1969 [II. potrivit caruia nu orice persoana este capabila de a procrea (Rezolutia privind carta europeana a drepturilor pacientului. situatie care rezulta chiar din continutul art. ce pot 82 . trebuie sa recunoastem ca dreptul de a procrea nu este un drept absolut. Cu atвt mai mult. 43] determina ca оn scopul depistarii maladiilor ce pot fi transmise viitorilor lor copii si оn scopul profilaxiei nasterii copiilor cu dereglari grave fizice si psihice sunt supuse examenului medical persoanele de vвrsta reproductiva ce au depus cereri de casatorie. Pentru evitarea nasterilor unor copii „defectuosi”. Pentru aceasta Legea obliga persoanele care depun cerere de casatorie sa treaca examinarea medicala оn scopul depistarii bolilor ereditare sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor. Dupa cum vedem оnsa acest drept este rezervat оn exclusivitate membrilor cuplului familial оn virtutea carui fapt doar acestia pot decide „cвnd viata lor sexuala trebuie sa conduca la procreare” [II. p. Astfel. Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (art. organele starii civile din Republica Moldova efectueaza оnregistrarea casatoriei tinerilor numai dupa prezentarea unor certificate medicale eliberate de institutiile medicale din republica. membrii cuplului familial trebuie sa constientizeze ca dreptul de procreare poate fi realizat numai оn conditii care exclud transmiterea unor boli patogene viitorilor copii. 94]. Astfel.

Оn literatura din domeniu se considera ca o asemenea stare „conduce la probleme etice si juridice foarte complexe pe care legislatia le ignora” [II.nou-nascutul poate fi dat dupa nastere unei a treia femei. consiliul medicilor geneticieni elibereaza un certificat medical despre contraindicatia nasterii copiilor la cuplul dat. . fara discriminare. asa-numitei „mame sociale”. agenti patogeni. ca ar fi binevenita o lege cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia ar reprezenta una dintre cele mai efective garantii privind protectia drepturilor mamei si copilului. .05. secretul personal si al vietii de familie. Оnsa. dreptul la inviolabilitatea vietii private.copilul poate fi conceput оn afara organismului unei femei (in vitro). mai ales оn cazuri de sterilitate.provoca dezvoltarea unei maladii ereditare grave la viitorii lor copii. Totodata. Robert. 95]. 19.procrearea artificiala admite nu doar separarea actului sexual de fecundare. Оn acest act normativ trebuie sa fie consacrata si garantata realizarea unor drepturi constitutionale. оn conditiile progresului social si stiintific. la o pluralitate de participanti si pe cale de consecinta va avea оn vedere folosirea sa chiar pentru o femeie care nu este sterila”. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. Оn legatura cu dreptul de a procrea al femeii apar unele dificultati legate de realizarea acestuia. Оn Republica Moldova drepturile persoanelor la reproducere sunt reglementate de Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala nr. violenta sau constrвngere.01 [I. Оn cuprinsul acestui act normativ ar putea fi incluse unele principii . dupa cum consemneaza savantul obstetrician J. . Aceasta „revolutie” genereaza a serie de probleme pentru doctrina juridica si anume: . оn aceste cazuri. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. p. Legea privind drepturile copilului (art. nu este recomandata. dreptul femeilor la examen medical si de a decide liber si responsabil asupra unor probleme 106 legate de sexualitatea lor.cheie ale drepturilor reproductive printre care: 83 . „a condus la o fragmentare a procrearii. consideram. 15) nu interzice casatoria оn caz de depistare a unor boli. dereglari genetice transmisibile.femeia care a donat ovulul nu оn toate cazurile este cea care va purta sarcina. Remediul oferit pentru depasirea acestei stari este procrearea artificiala care. ci si fecundarea de gestatie. dar nasterea copilului.185-XV din 24. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. inclusiv de sanatatea sexuala si reproductiva. 26].

dreptul la intimitate. Datorita nivelului redus al serviciilor medicale. . . fiind principala cale de оntrerupere a sarcinii.dreptul la viata. Aceste probleme se manifesta cu preponderenta la tineri. . Legislatia prevede prostitutia drept contraventie. Datele statisticii oficiale monstreaza ca persoanele tinere din republica au mare nevoie de protectie оn domeniul sanatatii si drepturilor reproductive. sanatate reproductiva si planificare familiala . 27..dreptul la sanatate. .dreptul la roadele progresului stiintific si de a consimti noi experimente.dreptul de a fi liber de orice violenta sexuala. . Pentru tarile aflate оn tranzitie din Europa Centrala si de Est sanatatea reproductiva ramвne a fi o problema foarte importanta : metoda cea mai frecventa оn reglarea nasterilor este avortul. 107 O problema grava a societatii cu implicatii enorme оn domeniul drepturilor reproductive este prostitutia. 9].dreptul de a modifica traditiile si obiceiurile care violeaza drepturile femeilor. Оntr-un studiu realizat recent se mentioneaza ca numarul mare de avorturi si complicatiile provocate de acestea. оncercвndu-se legalizarea si 84 .dreptul de a decide timpul si numarul de nasteri.dreptul de a consimti casatoria si egalitatea оn casatorie. printre consecintele avorturilor repetate se numara cresterea ratei mortalitatii si infertilitatii. dupa cum mentionam mai sus. Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne оn republica nu este suficient de populara. p. cвt si a copilului. . Sanatatea reproductiva subreda оn rвndul mamelor din Republica Moldova pune adesea оn pericol atвt supravietuirea mamei. copii si femei. O alta problema importanta este cea a transmiterii bolilor pe cale sexuala si cresterea riscului raspвndirii HIV/SIDA mai ales printre persoanele tinere.dreptul de a fi liber de orice discriminare pe anumite criterii. . libertate si securitate. cresterea rapida a numarului de persoane infectate cu HIV/SIDA si cu alte boli transmise pe cale sexuala. avortul. pun peste 50 la suta din femei оn situatia de a se confrunta cu probleme оn domeniul sanatatii reproducerii [III. alaturi de practicile contraceptive neadecvate. contraceptivele se utilizeaza rar оn principal din cauza lipsei de informatie cu privire la rezultatele benefice pentru planificarea familiei. . inumane sau tratamente degradante incompatibile cu statutul de om. .dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude.

proasta dezvoltare a serviciilor medicale. ele nu ar trebui separate de cele ale drepturilor femeilor. p. 27.156/1983 privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale.Protocolul din 1990 la Conventia revizuita privind munca de noapte a femeilor. nu se оntrevad masuri concrete care sa duca la оntarirea infrastructurii serviciilor de asistenta sociala ce au ca scop informarea si protejarea persoanelor ale caror drepturi reproductive sunt оncalcate. 100 privind egalitatea оn remunerare a mвinii de lucru masculine si mвinii de lucru feminine pentru o munca de valoare egala.07. .1994. traditiile si stereotipurile societatii.Conventia OIM nr. 1994.1994). 9]: .Declaratia universala a drepturilor omului (HP nr.217-XII din 28. de consiliere familiala. . .87-XII din 28. somaj. fiscalitate excesiva. Asadar. deoarece mediile politice.89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreaza оn industrie. . .07. Cu toate ca rezolvarea acestor probleme este prioritara. La acest proces lent contribuie si alti factori. dezvoltare economica scazuta.Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti оn afara casatoriei.Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (HP nr. Problema reglementarii drepturilor femeilor este privita ca avвnd o mai mica importanta оn comparatie cu problemele cu care se confrunta Republica Moldova astazi – saracie. оn vigoare din 31. avвnd оn 108 85 .Conventia OIM nr. S-au facut totusi demersuri оn ceea ce priveste alinierea legislatiei nationale la cea europeana оn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana.sanctionarea acesteia ca infractiune оn cazul оn care nu se desfasoara оn conditiile dictate de lege.Declaratia privind protectia femeilor si copiilor оn perioadele exceptionale si de conflict armat.103/1952 cu privire la protectia maternitatii. Republica Moldova a ratificat pвna acum urmatoarele conventii si tratate internationale оn domeniu [III.04. Cu toate ca se fac pasi importanti оn reglementarea acestor aspecte legate de drepturile reproductive.Conventia europeana оn materia adoptiei de copii. . lipsa mijloacelor de informare.Conventia OIM nr. 1975. care nu tin de mediile mai sus enumerate: educatia (nivelul educational si domeniile). drepturile reproductive nu au o reglementare speciala оn Republica Moldova.Conventia OIM nr. coruptie. dezinteresul manifestat de anumite categorii sociale fata de aceste probleme. . . sociale si culturale sunt prea putin interesate de problemele cu care se confrunta femeile. . 1948.1990). 1968.

Dreptul roman prevedea dreptul la viata al fiintei umane din оnsasi obвrsia ei: . pe scurt este dreptul central din care se nasc toate celelalte” [II. Recentele progrese ale stiintelor biologice dovedesc clar ca noua fiinta.omul exista ca om din clipa conceptiei". оnceputul si finalitatea. 69. Profesorul francez de genetica Jerom Lejeune scrie: . Printre obiectivele prioritare. 93]. Оn opinia noastra. Оn zilele noastre s-a dovedit clar ca viata umana оncepe оn momentul conceptiei (conceptie-fecundatie). a fost reiterat si оn Declaratia universala cu privire de supravietuirea. legislatia nationala trebuie sa оnsereze un cadru de norme juridice care sa consacre garantiile de realizare a drepturilor reproductive printre care: masurile ce privesc sustinerea maternitatii. p. Acesta produce оntreruperea menstruatiei mamei. 93]. primul si ultimul drept al omului. asigurat de familie sau de alte organe de asistenta. precum si sansa copiilor de a-si descoperi identitatea personala оntr-un mediu protectiv. dedicate asigurarii bunastarii copiilor [IV. bazata pe experienta. 3].Sunt si eu convins ca fiinta omeneasca оncepe sa existe din momentul fecundarii ei. p. asigurarea dreptului la educatie. protectia drepturilor. adoptata de summit-ul international pentru copii din 30 septembrie 1990 [I. оn a sasea sau a saptea zi a vietii sale. este deja capabil sa se оngrijeasca de destinul sau. 182]. 4 2. protectia familiei ca grup fundamental si mediu natural pentru cresterea si dezvoltarea copilului.. cвnd are abia 1-2 mm оnaltime.. 11. acelasi remarcabil savant Lejeune spune: „Omul este om din momentul conceperii.. situatia copiilor handicapati si protectia acelor aflati оn dificultate. ca . Esentialmente este vorba despre necesitatea crearii unor conditii care ar asigura fiecarei familii posibilitatea de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. independent de codul genetic al mamei si 86 . p. 16. determinвnd-o astfel pe mama sal protejeze". Declaratia mentioneaza: reducerea mortalitatii infantile. justitiei si creativitatii. p. Prin aceasta Declaratie. intereselor si sanatatii mamei si copilului. supravietuire si dezvoltare Dreptul la viata. este si ea оn consens cu aceasta idee aratвnd оn anii '90.Copilul conceput este considerat ca nascut ori de cвte ori e vorba de interesele acestuia"[II. Оn alt loc. dezvoltare si supravietuire este un drept fundamental. Acest fat. Stiinta medicala. progresului. mijlocul si scopul drepturilor omului. 10. poseda un cod genetic propriu. „o preconditie a libertatii. chiar de la conceptie. El este alpha si omega drepturilor omului. statele semnatare s-au obligat sa acorde prioritate drepturilor copilului si sa elaboreze un program de activitate ce ar оmbunatati radical situatia copiilor оn deceniul care va urma. protectia si dezvoltarea copiilor. fiind dreptul central al oricarei fiinte umane .vedere faptul ca saracia si somajul afecteaza оntr-o mai mare masura populatia feminina din Republica Moldova. Dreptul la viata si dezvoltare. Dreptul copilului la viata.

chiar оnainte de aceasta prin tainica prevedere a lui Dumnezeu.5]. asa cum se оntelege din urmatoarele versete : . Iar la trei luni aceasta faptura umana are atвta viata оncвt reuseste sa-si miste capul. rinichii. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul copilului. te-am cunoscut si оnainte de a iesi din pвntece. Sfintii Parinti ai Bisericii si legi ale Dreptului Antic certifica realitatea vietii personale si drepturile la viata din momentul zamislirii vietii. la cinci saptamвni apare fizionomia acestei fiinte noi (obrajii. degetele). Prin urmare. culoarea parului si a ochilor. cu cele 23 de perechi de cromozomi care au fuzionat si care cuprind un numar atвt de mare de informatii оncвt nici memoria unui computer din lume nu ar putea sa le cuprinda. zigotul. Ieremia 1. Оn momentul conceperii. forma fetei. la sase saptamвni se manifesta sistemul nervos оntr-un schelet clar organizat si ficatul.109 de cel al tatalui. Cercetarile stiintifice arata ca la 18 zile se fac simtite bataile inimii fatului. forma nasului etc. cei doi gameti formeaza o noua entitate biologica. оncepe derularea. la sapte saptamвni se fac simtite undele cefalice . sa gaseasca gura si sa-si suga 87 . se va termina de derulat оn clipa mortii [IV. nuanta tenului. 13. 12]. ce se distruge prin avort este o viata umana: ceea ce se arunca la lada de gunoi sau se arde оn crematoriu este o fiinta umana. care poarta оn el un nou program individualizat. Оn fata fiintei umane care s-a zamislit оn mediul matern. La zece saptamвni fatul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa normala. sa strвnga pumnul.Оnainte de a te fi zamislit оn pвntece. cвnd noua fiinta umana оsi оncepe cariera. practic toate trasaturile umane оn forma incipienta. aceasta minicaseta pe care este оnscrisa simfonia vietii.. Оn acest nou ciclu vital nu exista vreun salt calitativ. оnaltimea. p. deci chiar de la conceptie ea este fiinta umana. daca nu este distrusa. Sfвnta Scriptura. cu o minicaseta invizibila pe care este оnregistrata o simfonie. sa-si schimbe expresia fetei.. Profesorul genetician Jerome Lejeune compara zigotul ce nu masoara mai mult de un milimetru jumatate. Оntrebarea fundamentala din ce moment o fiinta conceputa este considerata existenta si persoana umana omenirea si-a pus-o din vremuri stravechi. te-am sfintit si te-am numit proroc pentru popoare" [II. nu exista trecere de la o forma de viata vegetala la una animala si apoi la forma de viata umana. omul de stiinta оsi pleaca fruntea cu respect ca оn fata unui mister sacru. stomacul оsi оndeplinesc menirea. 12. 99].semn si criteriu fundamental al afirmarii vietii. Оn momentul оn care spermatozoidul patrunde оn ovul. o noua viata individuala” [IV. criteriu prin care si la o persoana adulta se face constatarea daca se afla din punct de vedere nervos оn viata sau nu.

Un stat care se aliaza la o categorie de cetateni mai puternici spre a suprima o alta categorie de cetateni neajutorati si nevinovati. deschide gura larg. apoi este taiat оn bucati si extras din uter bucata cu bucata. оntr-un strigat mut. Оn aceasta ordine de idei statul trebuie sa recunoasca. оndeosebi ale celor mai slabi. nici de parinti si nici macar nu reprezinta o concesie din partea societatii si a statului. 88 . Dreptul la viata copilul оl are chiar din primul moment al conceperii sale. atunci rezulta оn mod evident ca avortarea este o crima. precizeaza: "Drepturile inalienabile ale persoanei vor trebui recunoscute si respectate de societatea civila si de autoritatea politica. Documentul Bisericii amintit mai sus noteaza: “Оn momentul оn care o lege pozitiva priveaza o categorie de fiinte umane de protectia pe care legislatia civila trebuie sa le-o acorde. 30]. Un document recent din 1987 a Congregatiei pentru Doctrina Credintei al Bisericii Catolice referitor la dreptul la viata. legea va trebui sa prevada sanctiuni penale pentru orice violare deliberata a drepturilor lui”. Daca omul este fiinta din clipa conceptiei. se fereste de instrumentele pentru avort si cвnd constata ca nu mai are unde sa se fereasca. оnsusi fundamentul unui stat de drept este amenintat. doctorul Nathanson a оncetat sa mai faca avorturi si a realizat acest documentar pentru sensibilizarea oamenilor оn privinta avortului [III. numita NARA. Documentarul este realizat de medicul american Bernard Nathanson. sa apere drepturile fundamentale ale tuturor cetatenilor оn mod egal. cum este cazul legalizarii avortului. Marturie sta un film documentar оn care se arata 110 avortul unui fat de 12 saptamвni. Acest document sugereaza ideea ca statele sau parlamentele nu au dreptul sa aprobe sau sa legalizeze avortul. intitulat Donum vitae (Darul vietii) [III. Acest medic fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din SUA si presedintele unei organizatii pentru dreptul la avort. asa cum sustin atвt teologii cвt si medicii. 6]. ele apartin naturii umane si sunt inerente persoanei оn puterea actului creator оn care ea оsi are originea. Cвnd statul nu-si pune puterea оn slujba drepturilor fiecarui cetatean. оsi pierde legitimitatea. Spectatorii pot vedea cum copilul nu vrea sa moara. trebuie numit dreptul la viata si la integritatea fizica a oricarei fiinte umane de la concepere pвna la moarte". adica moartea fiintelor nevinovate. Ca o consecinta a respectului si a protectiei care trebuie asigurate copilului оnca din momentul conceperii lui. se descalifica si оnceteaza sa mai fie un stat de drept. Dupa ce si-a facut un proces de constiinta.degetul. Drepturile omului nu depind nici de indivizi. Printre aceste drepturi fundamentale. sa promoveze. statul neaga egalitatea tuturor cetatenilor оn fata legii.

156]. La Roma avortul 89 . din zorile omenirii pвna оn timpurile noastre. 26]. Оn noua societate. nici nu voi da sfaturi de acest fel.rege al Babilonului оntre 1792-1750 p. Realizarea dreptului de a оntrerupe voluntar sarcina este conditionat de sfera de extindere a dreptului la viata. 111 ulterior. 81. femeia оsi revendica dreptul de a dispune de viata copilului pe care оl avea оn vechea societate romana pater familias . De asemeni nu voi da la nici o femeie pessariu abortiv" [II. Chiar celebrul legiuitor spartan Licurg. iar оn unele cazuri cu moartea.. este un delict. E adevarat ca avortul. dar numai оn momentele de decadere morala a acestora si fara sa dispara constientizarea si convingerea ca avortul. maia) оn textele descifrate recent este prescris ca avortul este un pacat. p. dar оsi tradeaza propriul angajament exprimat оn juramвntul lui Ippocrate prin aceste cuvinte: "Nu voi accepta cererea de a administra otrava cuiva. Ovulul fecundat. Оntr-o asemenea situatie. 71. caci nici un om nu poate fi proprietatea altui om. chiar daca este practicat. prin eliminarea copiilor diformi. pentru care nu este iertare [II. p. hititii pedepseau avortul cu amenda. femeile care accepta o asemenea interventie pot fi trase la raspundere penala. cu pretentia ca femeia este stapвna propriului corp. e adevarat. Femeia. Dreptul la avort este reclamat оn timpurile noastre de miscarea feminista оn numele emanciparii femeii. dar trupul pe care оl poarta оn ea. deoarece prin actiunile savвrsite se atenteaza la viata unei alte persoane. Dreptul la viata al copilului nu depinde nici de medici. medicul nu numai ca оsi abroga dreptul de a decide asupra vietii si mortii. ca si infanticidul. Astfel. nu este al ei. apartine altei fiinte umane. policelular si.Dreptul copilului la viata nu depinde nici de parinti. 85]. s-a practicat la multe popoare. nu a mortii. оn India Antica ) considera uciderea copiilor оn sвnul matern pacat la fel de grav ca si uciderea parintilor [II. Ucigвnd copii nenascuti. 79. este o noua fiinta umana cu un cod genetic complet diferit de al mamei.VI p.H. Acestia sunt оn slujba vietii. embrionul uman. numind femeia care avorteaza “fiinta detestabila”. Potrivit Codului lui Hammurapi (Hammurapi. Convingerea ca avortul voluntar este un delict moral si preocuparea de a apara prin lege viata copiilor din sвnul matern au existat la toate marile civilizatii. a dat legi drastice оmpotriva avortului. care propaga selectia naturala a copiilor.H. 79. 232].). un act imoral. drept de a оntrerupe voluntar sarcina nu poate exista. 24) se оntinde si asupra fatului nenascut. p. p. poate sa dispuna de propriul corp. Codex Manu sau Manu-smrite (tin de sec. La indienii Americii Latine (atteci.tatal copilului. daca dreptul la viata consacrat оn Constitutia Republicii Moldova (art. Aceleasi pedepse severe existau la asirieni si la babiloneni [II.

Nici un om nu poate fi proprietatea altui om. o parte din corpul mamei. contin aceleasi mesaj ca si cel al geneticienilor. independenta. Оn literatura de specialitate se mentioneaza ca avortul nu poate fi considerat un drept al femeii. care nu este nici a tatalui. chiar daca acel om este copilul sau. Atunci оncepe o viata noua. hrana si oxigenul erau preluate de la mama prin cordonul ombilical. Ovidiu descria cazul Carinei. nici a tatalui. 16. Viata umana оncepe оn momentul conceptiei. nu este proprietatea mamei. embrionul este оnzestrat cu o bogatie de date cu nimic mai prejos decвt cea a omului matur. Nasterea оnseamna parasirea uterului matern. Dar nu este nici o diferenta revolutionara оntre copilul din uter si copilul de dupa nastere. fiind o fiinta umana cu un tipar genetic nou. independent de cel al mamei si al tatalui. fiinta conceputa оn pвntecele matern e o fiinta umana complet noua. riscвndu-si viata pentru a-si mentine farmecele fizice. 112 Ovulul fecundat si embrionul care se dezvolta оn uter. unica. p. diferita.14]. si anume: dispretului fecunditatii. nici a unui alt om. 82. rusinii de a ramвne оnsarcinata. 199]. dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult [III. existenta noului-nascut оn afara organismului mamei si separat de el. din primele momente ale evolutiei proceselor biochimice. care si-a facut avort. 30]. dupa nastere 90 . nici a statului. Scriitorul Suetoniu оi reproseaza оmparatului Domitian faptul de a fi avut relatii sexuale cu nepoata sa Iulia si оl gaseste vinovat de moartea acesteia provocata de avortul pe care a оndemnat-o sa-l faca. care marturisesc prezenta lui Dumnezeu la concepere. Tehnologia moderna a permis studierea comportamentului individual al copilului оn uter. Ia nastere o fiinta umana. care se dezvolta separat. deci nu au nici un drept sa hotarasca daca sa traiasca sau nu. Caracteristicile fatului au aceeasi pregnanta ca si cele ale copilului deja nascut. Asadar. cu drepturi egale cu ale fiecaruia dintre noi. nici tatal si nici un alt om nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane.s-a practicat оn perioada de decadenta a Imperiului. care trebuie sa se bucure de demnitate si sa-i fie asigurate drepturile ce decurg de aici [II. p. nici a mamei. Genetica arata ca. obsesiei frumusetii corporale si avortului [II. ce se declanseaza dupa actul conceperii. Nici mama. nici nu este un organ. оn momentul cвnd ovulul este fecundat. taierea cordonului ombilical. Iar Seneca aduce elogii mamei sale pentru ca nu s-a lasat victima marilor coruptii morale ale epocii. Dar chiar si acest poet frivol le condamna pe abortiste pentru macelul pe care оl provocau. Singura schimbare se refera la metoda de alimentatie cu hrana si oxigen: оnainte de nastere. Cuvintele proorocilor.

Оn viziunea noastra. Dupa cum am vazut mai sus.99]. ci are nevoie de timp ca sa dezvolte ceea ce este deja din momentul conceptiei. Exemplu la acest capitol serveste amendamentul 8 la Constitutia Irlandei. ce nu poate fi vazut decвt la microscop. оn masura оn care este aplicabil оn practica. p. 812]. Cantitatea de informatii pe care le contine ovulul fecundat. absolut tipica a acestei noi fiinte umane. e atвt de mare оncвt nu poate intra оn memoria nici unui computer facut de mвna omului. 54. Omul adult de astazi e acelasi ca si cel din momentul conceptiei si are acelasi cod genetic ca si оn acel moment. Оn unele state dreptul la viata a “copiilor nenascuti este garantat prin legislatie”. constituantul irlandez n-a specificat оn mod expres cum anume va legifera statul presupusele “drepturi egale” ale “copiilor nenascuti” si ale “mamelor” si nici sensul frazei: “оn masura оn care este aplicabil оn practica”. Omul nu are nevoie de timp ca sa devina om. оn ceea ce priveste dreptul egal la viata al mamelor. o atare femeie pierde dreptul constitutional оn virtutea caruia nimeni nu se poate amesteca оn treburile ei personale. sa apere si sa sustina acest drept” [I. la care am facut referinte anterior. avortul poate fi evitat prin instituirea urmatoarelor solutii alternative: . ovulul fecundat are aceeasi valoare de persoana umana ca si un copil dupa nastere sau ca si un om matur. Astfel. Daca este prematur. asociere. hrana continua sa-i fie administrata prin sisteme artificiale оntr-o forma asemanatoare cu cea pe care i-o acorda cordonul ombilical. Dar chiar si aceasta practica pozitiva a lasat fara raspuns mai multe probleme. tinerele si adolescentele 91 . votat prin referendum оn 1983.crearea unor centre maternale unde ar putea fi primite femeile. Nu poate fi adus ca motiv faptul ca femeia are dreptul inviolabil de a dispune de propriul ei trup. nici оn cel utilizat de NASA pentru programele zborurilor spatiale” [IV. afirma: “Fecundatia determina o noua constitutie personala. garanteaza prin legile sale sa respecte si. Geneticianul Lejeune. 109]. p. care dispune urmatoarele: “Statul recunoaste dreptul la viata al copiilor nenascuti si. 64.oxigenul este luat din atmosfera prin plamвni si hrana prin stomac. De la conceptie pвna la moarte codul genetic al omului ramвne acelasi (nu este supus variatiilor). daca noul-nascut este destul de matur pentru a fi hranit оn acest fel. Fiinta umana ramвne fiinta umana indiferent de dimensiunile pe care le are si de mediul оn care traieste. o 113 constitutie unica ce nu s-a оntвlnit оn trecut si nu se va repeta оn viitor. p. 13. Constitutionalistii din Irlanda privesc critic acest amendament considerвnd ca “statutul de cetatean al femeilor a fost grav afectat…prin faptul ca drepturile lor constitutionale la intimitate. Acelasi principiu e valabil оn cazul avortului. E vorba de o noutate absoluta. libertate de exprimare si de miscare au fost reduse drastic”[II. Datorita comportamentului agresiv si abuzului fata de o alta fiinta umana.

temporar sau definitiv. e preferabil ca mama sa transmita оn mod legal copilul unor parinti adoptivi.organizarea unor consultatii preavort si postavort.5. Actualmente. Aceasta ar permite mamei naturale sa-si ia copilul оnapoi dupa un anumit numar de luni sau ani. оn octombrie 1972 afirma: “Copiii nenascuti au toate calitatile si toate atributele adultilor. China cu 37. dar vor sa mai adopte. оnainte si dupa nastere. . iar apoi fiind ajutate material. a crescut ponderea avortului la: primigeste (prima sarcina) de la 6. 152]. оn republica se оnregistreaza o scadere a avorturilor de la 58 777 оn 1994 la 14 603 оn 2002.6. atвt оnainte cвt si dupa nastere”[II. care оi vor oferi o familie. . direct sau prin e-mail. Conform datelor. pentru a-si putea creste mai usor copilul. Оn Declaratia drepturilor copilului se afirma: “Datorita lipsei sale de maturitate fizica si mintala copilul are nevoie de оngrijire si protectie speciale.8 % оn 1997 la 11. 57. Cuba cu 56. Ele ar putea ramвne оn aceste centre maternale cu hrana si cazarea gratuite pвna la un anumit timp dupa nastere. Decвt sa faca avort. . Curtea Suprema a Statului Missouri din SUA. 30]. dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina este o problema controversata mai оn toate sistemele juridice. 30].5.8% оn 2002. inclusiv оn cel apartinвnd Republicii Moldova.оncredintarea copilului unui centru de plasament regional.oferirea ajutorului material de urgenta.4 avorturi la mia de femei avвnd vвrsta оntre 15 si 44 de ani. . pe ultimul loc fiind Polonia cu 3. inclusiv de asistenta juridica adecvata. 114 Analizвnd statisticile оn privinta avorturilor din 1994.1% оn 2002.оncredintarea copilului spre adoptie unor familii care nu pot avea copii sau care au. de care se deosebesc numai prin vвrsta si maturitate.оnsarcinate care au probleme familiale sau diferite alte probleme. si aceasta stare este 92 .6 [III.plasarea оn regim de asistenta maternala a copilului (оncredintarea lui pentru un timp unei familii care nu poate avea copii sau care are deja si vrea sa ia si un alt copil оn оngrijire maternala).4. SUA cu 26. observam urmatoarea situatie: pe primul loc оn lume se situa Romвnia cu 172. Оn acelasi timp. cвnd reuseste sa-si faca o situatie materiala acceptabila. grupa de vвrsta 15-19 ani de la 9. viata umana este un fenomen continuu de la conceptie pвna la moarte”[III. de care dispune Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est).6 % оn 1997 (anterior nu sunt date) la 12. . urmata de Rusia cu 119. p. din punct de vedere medical. pe cвnd numarul de avorturi la fetitele de pвna la 15 ani a scazut de la 81 оn 1994 si 115 оn 1995 la 33 оn 2002.

copiii cu anumite dizabilitati fiind expusi unui nivel de risc avansat. Autorii semnaleaza ca acest progres permite „utilizarea fetilor pentru practici care оncalca cea mai elementara etica. Оn art. p.08. cultura pancreasului prelevat оn vederea unei grefe ulterioare etc. cum ar fi fabricarea de cosmetice. incidenta mortalitatii si 115 morbiditatii si accesul la оngrijire primara preventiva si curativa pentru aceste grupuri de mare risc constituie indicatorii de baza pentru implementarea acestui drept.8 оn 1997 pоna la 7. conform art. de educatia lui fizica. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasilor lor. Sanatatea materna. 32 din Legea ocrotirii sanatatii. оntreruperea sarcinii poate fi efectuata pвna la sfвrsitul primelor 12 saptamвni de sarcina.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii ). alti reprezentanti legali. care astazi a atins un grad de dezvoltare ce permite stabilirea unui diagnostic prenatal care exclude nasterea unor copii cu deficiente оnnascute. sa-i cultive un mod sanatos de viata. Dezbaterile stiintifice privind dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina devin si mai complicate sub influenta progresului оn medicina. de dezvoltarea lui prenatala si postnatala. Copilaria si chiar adolescenta sunt etapele cele mai vulnerabile ale dezvoltarii. mortalitatea perinatala scade de la 14. 152 al MS din 3. mortalitatea neonatala scade de la 9. care duc la malformarea viitorului copil. spirituala si morala.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii si morti ). 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului se mentioneaza despre obligatia statelor parti de a asigura prin toate masurile posibile supravietuirea si dezvoltarea copilului. care influenteaza оn mod direct natalitatea si sporul populatiei. efectueaza. drept care reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale acestei Conventii. Articolul 47 din Legea ocrotirii sanatatii stipuleaza ca parintii sunt obligati sa aiba grija de sanatatea copilului.8 оn anii 1997-98 pоna la 11. fabricarea de arme bacteriologice.determinata de importanta deosebita a acestui subiect. Conform datelor oferite de Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est).94 Despre ocrotirea sanatatii [I. Оn Republica Moldova.”[II. Modul de efectuare a acestei operatii este reglementat de Ordinul nr. Astfel. unitatile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planificarea familiei. pot sa-si faca un examen medical si sa ia consultatii medico-genetice оn unitatile medico-sanitare respective pentru depistarea alterarilor genetice din cariotipul lor. 35]. Parintii. Persoanele care doresc sa se casatoreasca. cu consimtamвntul lor examene medicale. 99]. 61 alin. la solicitarea 93 . Legea ocrotirii sanatatii prevede ca familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei si la protectia sociala. 20.

Accesul copiilor la asistenta medicala 94 . Lista indicatiilor medicale referitoare la aranjarea copiilor si adolescentilor оn case si camine de copii si оn institutii instructiv-educative este aprobata de Ministerul Sanatatii. inclusiv gratuit оn modul stabilit. Femeilor li se creeaza conditii de оmbinare a muncii cu maternitatea. sanatorii etc. spre regret. Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor оn crese. inclusiv la conditii de viata propice dezvoltarii lui fizice si spirituale (art. 30. 49. mama sau un alt membru al familiei care оngrijeste copilul bolnav poate fi scutita de lucru оn modul stabilit. li se garanteaza apararea drepturilor. dupa nastere si ajutor curativ-profilactic mamei si nounascutului (art. оn modul stabilit. Legea ocrotirii sanatatii).11]. Statul apara interesele si drepturile copilului. dispensare. Lucratorii medicali sunt obligati sa informeze parintii. Copilul se bucura de o atentie deosebita din partea statului si societatii si beneficiaza de ocrotirea sociala. precum si din mijloacele unitatilor economice. dar. Legea ocrotirii sanatatii). Lor li se acorda periodic supraveghere medicala activa. p. indemnizatii pe linia asigurarilor sociale [I. la nastere. trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea masurilor de profilaxie. 48. Оn cazul tratarii оn stationar a copilului оn vвrsta de pвna la trei ani sau a copilului grav bolnav de o vвrsta mai mare care are nevoie. gradinite. оn alte institutii specializate pentru copii. spitale. mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative functioneaza extrem de slab. mama (tatal) ori o ruda are dreptul sa fie alaturi de copil оn unitatea medicala si sa primeasca. Neоndeplinirea acestor obligatii este pedepsita de lege. copiilor li se acorda gratuit foi de tratament оn sanatoriu. sustinerea morala si materiala. ocroteste sanatatea mamei si a copilului.) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. Оn cazul imposibilitatii spitalizarii sau lipsei de indicatii pentru tratament оn stationar. Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici. Copiii si adolescentii cu deficiente оn dezvoltarea fizica sau psihica sunt оntretinuti de stat оn case si camine de copii. gradinite. Unitatile medico-sanitare asigura asistenta medicala calificata femeii оn cursul sarcinii. de оngrijire suplimentara. scoli si оn alte institutii pentru copii se fac din surse bugetare. altor organizatii obstesti si ale unor persoane particulare. tutorele sau curatorul despre boala copilului si despre tratament. scoli si оn alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de оnvatamвnt. Principalele cheltuieli de оntretinere a copiilor оn crese. Copiii de vвrsta frageda sunt asigurati cu produse alimentare speciale. acordвndu-i-se indemnizatii pe linia asigurarilor sociale. Statul stimuleaza maternitatea. S-ar parea ca totul e bine.unitatilor medico-sanitare. conform avizului medical. 116 sindicatelor.

asigurarea 117 pietei interne cu produse alimentare speciale de calitate оnalta si la pret redus. .Programul National de ameliorare a asistentei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 printre obiectivele caruia putem mentiona reducerea mortalitatii perinatale de la 15.Programul National „Alimentatia copiilor”. fiind spitalizat tвrziu cu complicatii grave. p. crearea unui sistem eficient de alimentare rationala a copiilor din institutiile de оnvatamвnt si prescolare. copilul ramвne mult timp bolnav acasa. 27-76]. Astfel. care deseori duc la invaliditate sau chiar la deces. Ceilalti copii de la 5 pвna la 18 ani au оnlesniri numai оn cazuri de urgenta.2 95 .Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007. implementarea noilor tehnologii de fabricare a produselor alimentare speciale pentru copii. de tratament gratuit оn stationar beneficiaza doar copiii pвna la vвrsta de cinci ani. Printre alte masuri prevazute de stat оn vederea realizarii drepturilor copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare am putea numi: . 34. printre obiectivele caruia putem mentiona: reducerea mortalitatii infantile de la 19. vital necesare оn consumul alimentar al copiilor. Conform acestei Legi. deseori din lipsa de bani. la fabricarea si comercializarea lor. afectiunilor parodontiului. reducerea cu cel putin o treime a afectiunilor distrofice si anemice la copii cu vвrsta de pвna la un an. cauza fiind lipsa tratamentului de reabilitare gratuit оn Republica Moldova si a preturilor exagerate оn raport cu veniturile populatiei. .spitaliceasca a scazut brusc odata cu adoptarea Legii privind minimul de asistenta medicala gratuita. 23-30]. p. formarea unui sistem de asigurare a copiilor institutionalizati cu alimentatie corespunzatoare normativelor fiziologice.0 оn anul 2003. garantat de stat. Situatia se complica si оn legatura cu accesul limitat la tratamentul de reabilitare.9 la o mie de nou-nascuti оn 1997 pвna la 15. fluorozei etc. cu scopul principal оn asigurarea sanatatii copiilor prin intermediul preventiei principalelor afectiuni stomatologice: cariei dentare. Programul este bazat pe conceptia Conventiei internationale privind drepturile copilului. reducerea cu o treime a numarului de adolescenti cu retard оn dezvoltarea fizica. 19. pe principiile de prioritate ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii privind sanatatea populatiei catre anul 2000 [I. si micsorarii numarului de complicatii. 1990). reducerea cotei de necorespundere a indicilor sanitaro-igienici si microbiologici ai calitatii produselor alimentare. pe Rezolutia summit-ului mondial оn problemele sanatatii copiilor (ONU. copiii invalizi si orfani [I.

au dreptul la alocatia de оntretinere la nivelul unui salariu minim 96 .alocatia de stat.daca sunt оn plasament familial sau оncredintati unei persoane sau familii. odihnei copiilor lor оn institutiile de reconfortare a copiilor si оntretinerea scolilor sportive pentru copii si adolescenti. 20].pвna la 12. obiectivele de baza ale caruia sunt reducerea. Cheltuielile financiare necesare pentru implementarea acestui Program au fost suportate partial de asistentele internationale prin intermediul agentilor lor pentru dezvoltare [I.scutirea de plata taxelor de abonament pentru detinerea aparatelor de radio si televiziune оn conditiile gradului I de invaliditate. . drepturile. care au оn оngrijire un copil cu handicap. prevenibile prin vaccinare [I. .instituirea birourilor de consultatii republicane si raionale psihologo.regulamentul cu privire la organizarea tratamentului balneo-sanatorial si odihnei salariatilor.pedagogice pentru copiii cu deficiente fizice si mintale. reducerea mortalitatii neonatale precoce de la 7. .0 la o mie de nou-nascuti. chiar daca parintii lor nu se оncadreaza оn categoriile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei. . La finele acestui paragraf mentionam ca actualmente оn Republica Moldova nu este adoptat un act normativ care ar asigura o protectie speciala a persoanelor cu handicap.alocatia de stat pentru copii оn cuantumurile prevazute de lege sa fie majorata cu 100% . reducerea mortalitatii materne de la 40. 40].Programul National de imunizare pentru anii 2001-2005.lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pвna la vвrsta de 16 ani dreptul la dobвndirea statutului de copil-invalid si la alocatiile de stat conform legislatiei.2 pвna la 20. de care trebuie sa beneficieze 118 persoanele.0 la o mie de nou-nascuti catre finele anului 2003. Оn acest context consideram oportuna elaborarea unei legi care ar defini persoana cu handicap. .8 pвna la 6. . .0 la 100 000 de nou-nascuti vii. . implementarea tehnologiilor aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii drept cost-efective la toate nivelurile de asistenta medicala de verticala. instituirea unui sistem regionalizat de asistenta medicala neonatala. eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile. pe baza prevederilor legale. 17].Programul National de asistenta оn planificarea si protejarea sanatatii reproductive [I. Оn continutul acestei legi s-ar putea consacra: . ar stabili masurile de protectie speciala.

deoarece exista o cauza de instituire a tutelei. daca este necesar. Copilul se afla оn situatia de a fi amenintat оn dezvoltarea sa fizica si intelectuala si оn urmatoarele cazuri [art. 2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva si 119 irevocabila. Unele state au acceptat formule proprii ale expresiei „copilului aflat оn dificultate”. pe toata perioada cвt se afla оn оntretinerea completa a unei institutii de ocrotire. Documentul mentionat distinge doua situatii: a) copiii a caror dezvoltare fizica sau morala este primejduita. deoarece parintii nu-si оndeplinesc оn mod corespunzator drepturile si оndatoririle lor cu privire la persoana copilului. Оn viziunea noastra. (1)]: 1) parintii copilului sunt decedati. оn conditiile legii. 20 din Conventia Natiunilor Unite privind protectia drepturilor copilului. din categoria copiilor aflati оn stare de dificultate fac parte si: 1. are dreptul la protectie si ajutor special din partea statului” si “o astfel de ocrotire poate include plasarea оntr-o familie. 4 3. minorul care nu a оmplinit vвrsta de 14 ani nu raspunde penal. temporar sau definitiv. desi trebuia оncredintat. deoarece sunt lipsiti de ocrotirea parinteasca pentru aceleasi motive ca si оn cazul copiilor din prima situatie. 474-487 din Codul de procedura penala [I. fizica sau morala. ar trebui sa beneficieze de protectie prin luarea unor masuri educative. p. Protectia copilului aflat оn dificultate Conform art. p.brut pe tara. fara sa se fi instituit tutela. 309-314] al Republicii Moldova. declarati prin judecata morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti. la sesizarea oricarei 97 . Copiii care au savвrsit fapte penale. plasarea оn institutii adecvate оngrijirii copiilor”. pusi sub interdictie. dar nu raspunde penal. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva оn exercitarea drepturilor parintesti. 26/1997 [I. 2. 8 alin. necunoscuti. adoptia sau. 343] stabileste ca copilul se afla оn dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. 108/1998 de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. dar nu raspund penal. Astfel. 3) instanta judecatoreasca nu a hotarвt оncredintarea copilului unei persoane sau familii. lipsit de mediul sau familial sau care оn propriul sau interes nu poate fi lasat оn acest mediu. Potrivit art. deci copilul este lipsit de оngrijirea parinteasca. b) copiii a caror integritate. se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintesti. „Orice copil care este. facвndu-se vinovati de neglijenta оn exercitarea ocrotirii parintesti. este periclitata. 32. dar fara caracter de gravitate ori abuz. Legea Romвniei nr. Copilul care a savвrsit o fapta penala.

iar minorul care a оmplinit vвrsta de 16 ani raspunde penal. оn primul rвnd. perioada оn care creste numarul de familii dezorganizate. Оn acest context. Daca ne referim la cauzele abandonului. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii. 4. orice situatie care se soldeaza cu anularea unor trairi afective poate fi traita ca un abandon. dezinteresul este definit ca оncetarea oricaror legaturi оntre parinti si copil care sa ateste existenta unor raporturi afective normale. Copiii abandonati. 120 Оn legatura cu procesul de adoptie. daca parintii sau dezinteresat de el. O alta cauza este reprezentata de nivelul economic extrem de scazut al societatii noastre contemporane. a organelor de politie sau a parintilor acestuia. Conform art. slabirea sau ruptura unei legaturi afective de sustinere. 33. droguri. martor al pierderii propriei identitati. 98 . ce intra оn notiunea de planning familial si care vizeaza. alcoolism. a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau оncredintat оn conditiile legii unei persoane fizice. determina pierderea treptata a coerentei actelor interne si externe ale abandonatului. lipsa de preocupare pentru soarta acestuia. a procurorului.persoane. Copiii cu handicap (invalizi). 1 din aceasta Lege. Definitia abandonului este data de perspectiva psihologica. aceasta trecвnd prin asa-numita perioada de tranzitie. Оn Romвnia acest fenomen este reglementat prin Legea nr. Un alt simptom al egoismului lumii moderne sunt copiii abandonati. De altfel. 2. Оn viziunea noastra. sociala. psihiatrica. Confuzia morala. daunele sociale cauzate victimei sunt conditii favorabile aparitiei unor tulburari nevrotice sau psihice la acesta. Copiii care au savвrsit infractiuni si sunt condamnati. p. Minorul care are vвrsta оntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savвrsit fapta cu discernamвnt. fizice si sociale a acestora. metodele de prevenire a sarcinii. 3. Conform acesteia din urma abandonul este considerat ca fiind absenta. “Copilul aflat оn оngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat. Abandonul constituie actiunea de parasire a unei fiinte. poate fi declarat prin hotarвre judecatoreasca abandonat. 285]. Notiunea de abandon se poate aplica si оn cazul parasirii copiilor оn institutii de protectie a copilului de catre parinti. familii cu mari probleme sociale (somaj. situatie ce are grave repercusiuni asupra dezvoltarii psihice. o perioada mai mare de sase luni” [I. abandonul are un caracter complex. nu putem exclude lipsa de educatie contraceptiva. оn mod vadit. vom avea оn vedere atвt cauzele cвt si efectele fenomenului de abandon al copilului.

altele reprezinta masuri cu caracter permanent (de exemplu. adoptia – legiuitorul romвn a 99 . copil maltratat/ violenta оn familie). La alegerea unei masuri.probleme legate de copii (probleme de sanatate ale copilului. оn special cele maternale (mama adolescenta. fiind aplicate concomitent cu strategii de sprijinire a familiei оn scopul reintegrarii copilului. plasamentul оntr-o familie asistata. . mama/tata alcoolic. copil nedorit. Paralel cu institutiile traditionale – tutela. marimea ei. mama violata. curatela. оn functie de situatia concreta a copilului. se afla оn imposibilitatea de a-si exercita drepturile si оndatoririle cu privire la copil. unde este prevazut un ansamblu de institutii sociojuridice menite sa asigure.decompletarea sau dezorganizarea familiei (parinte solitar. mama/tata a abandonat familia. mama/ tata оn оnchisoare). plasamentul оn regim de urgenta si adoptia. Institutionalizarea e determinata de: . la decesul ambilor parinti). la serviciul public specializat sau la un organism privat specializat. unei persoane sau unui organism privat 121 autorizat. mama prostituata. Unele dintre masurile de asistenta alternativa a statului poarta un caracter temporar de protectie a drepturilor copilului. de catre parinti sau de catre unul dintre ei. Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. De asemenea capacitatea scazuta de administrare a veniturilor. mama/ tata bolnav(a) оn spital. institutii de ocrotire. Aceste masuri sunt: tutela. divort). . gradul de instruire al parintilor sunt factori care оi determina pe parinti sa-si abandoneze copiii оn spitale. plasamentul la o familie sau persoana. Drept model de reglementare a masurilor de asistenta alternativa poate servi dreptul romвn. protectia drepturilor sale prin asistenta alternativa. probleme de comportament ale copilului).lipsa de venituri (lipsa de sprijin financiar. situatii оn care acestia au decedat ori. оncredintarea оn vederea adoptiei. desi sunt оn viata. оncredintarea copilului unei familii.diverse abuzuri. tipul familiei. оnsa. . organismele abilitate trebuie sa asigure copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia sa asupra masurii de protectie propuse. mama recasatorita. Exista. curatela. Din cele expuse anterior.atitudinile parentale. saracie extrema). cresterea si ocrotirea copilului se realizeaza оn familie. tatal nu recunoaste copilul. 5. dificultatile de comunicare si relationare a membrilor familiei. mama/ tata decedat(a).

Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost оncredintat copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana copilului. legislatiile nationale s-au orientat catre solutii centrate pe valorile continuitatii si stabilitatii ocrotirii copilului оn mediul familial alternativ – оncredintarea pe termen lung sau adoptia. fie unui organism privat autorizat. declarati morti. pentru ca dureaza pвna оn momentul оn care se va putea realiza оncredintarea copilului unei familii sau unei persoane. prin hotarвre judecatoreasca. precum si faptul ca acest rol poate fi оndeplinit оn mod adecvat de parinti alternativi sau de parinti adoptivi” [II. . 229] . care prevad distributia drepturilor si obligatiilor de protectie a drepturilor copilului оntre stat (prin reprezentantii sai autorizati de la nivelul colectivitatilor locale) si familia alternativa sau organisme private autorizate. Ia nastere o institutie originala – o cotutela – оn cadrul careia statul si familia alternativa sau organismul privat autorizat exercita оn comun drepturile si obligatiile de protectie si ocrotire a copilului [II.reglementat si institutii. 41.оn privinta copilului nu a fost luata o masura de ocrotire. si poate fi instituita daca sunt оntrunite urmatoarele conditii cumulative: . p. 11]. necunoscuti. comisia pentru protectia copilului poate hotarо оncredintarea minorului fie serviciului public specializat. pusi sub interdictie. Pe durata оncredintarii. disparuti sau decazuti din drepturile parintesti. credinta religioasa оn care a fost educat copilul nu se poate schimba decвt оn cazuri exceptionale. оn sensul ca nu a fost instituita tutela si nici nu a fost dispusa. ori оncredintarea acestuia оn vederea adoptiei. Educatia scolara a copilului nu poate fi schimbata decвt оn interesul acestuia si numai cu aprobarea comisiei. cu aprobarea speciala a comisiei pentru protectia copilului. Masura are caracter subsidiar si. Pe baza studiilor psihosociale care au evidentiat efectele negative ale mediului din institutiile de ocrotire asupra dezvoltarii copilului si faptul „ca mai presus de orice copiii simt nevoia unui mediu familial stabil. domiciliul copilului se afla la persoana careia i-a fost оncredintat. Astfel. caracter temporar. оncredintarea este un instrument de protectie si ocrotire a copilului aflat оn dificultate ai carui parinti sunt оn imposibilitatea permanenta de a-si manifesta vointa.parintii copilului sunt decedati. Daca nu s-a gasit o familie sau o persoana corespunzatoare. 122 Adoptia este o masura importanta de protectie a drepturilor copilului aflat оn dificultate cu 100 . 8. de asemenea. p. copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva. оncredintarea minorului unei familii sau unei persoane.

Sensul actual al institutiei sociojuridice a adoptiei. оn raport cu conceptiile religioase. Prin traditie. 29]. de exemplu Noua 101 . 93]. moravurile sau istoria statelor. legislatiile care reglementeaza numai adoptia cu efecte depline. cвnd se creeaza legaturi de rudenie оntre adoptat si descendentii acestuia. continuau cultul stramosilor si veneau la succesiune ca si un copil provenit din casatorie [II. unde alaturi de legaturile de rudenie create prin adoptie (numai оntre adoptat si adoptator sau sotii adoptatori). traditiile familiale. Оn practica judiciara recenta a unor state sunt cazuri оn care instantele au acordat parintilor naturali ai copilului adoptat dreptul de a-l vizita оn noua familie. fara оnsa a se crea legaturi de rudenie [II. Legislatiile nationale reflecta atitudini diferite fata de adoptie. p. totusi. Legislatiile multor state prevad masuri care asigura confidentialitatea identitatii parintilor. оntreruperea oricarei relatii dintre copilul adoptat si parintii sai naturali a fost socotita o preconditie a reusitei integrarii copilului оn familia adoptatoare. XX. unele institutii care se apropie de adoptie. 179]. legislatiile statelor au evoluat consacrвnd principiul potrivit caruia adoptia trebuie sa se realizeze оn interesul copilului. Un numar redus de state. Оn dreptul musulman exista. 31. se mentin si legaturile de rudenie ale copilului cu familia biologica. ca masura de protectie si ocrotire a copilului prin mijloace cu caracter permanent. totodata оnceteaza legaturile de rudenie cu familia biologica. p. si „tranzil”. p. Оn cadrul sistemelor de drept care reglementeaza adoptia. prin care se crea patria potestas.caracter permanent. se pot identifica trei tipuri de solutii legislative оn raport cu extinderea efectelor adoptiei: legislatii care reglementeaza numai adoptia cu efecte restrвnse. Astfel. scopul principal al adoptiei era de a permite persoanei fara descendenti legitimi de a primi оn familia sa copii care dobвndeau astfel numele adoptatorului. cвnd scopul adoptiei s-a deplasat de la interesul predominant al adoptatorului spre interesul copilului lipsit de оngrijire parinteasca. 6. Оn acest context se pot remarca doua tipuri de sisteme de drept: care ignoreaza sau chiar interzic adoptia si care reglementeaza si оncurajeaza aceasta institutie. care interzic adoptia. Radacinile istorice ale adoptiei se regasesc оn dreptul roman. 78. si dreptul tarilor musulmane. 6. si adoptator si rudele acestuia. ca o masura de protectie a acestuia [II. cum ar fi „kafalah”. si legislatii care reglementeaza ambele feluri de adoptie [II. care nu reglementeaza adoptia. Din prima categorie fac parte legislatia din Vietnam si din unele tari din America de Sud. Ideea de „a da un copil familiei care nu are copii” s-a transformat оn aceea de „a da o familie copilului lipsit de un mediu familial”. pe de o parte. s-a conturat doar оn sec. p. 92]. prin care un barbat ia оn оngrijire un copil. prin care un copil este luat pentru a veni la mostenire оn calitate de descendent. pe de alta parte.

p. ci si faptul daca sunt оndeplinite conditiile psihosociale de adoptabilitate. au transformat toate adoptiile оn adoptii deschise. p. asigurarea recunoasterii оn statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei (art. Deoarece „copiii strazii" sunt caracterizati prin mobilitate si dificultatea urmaririi. Оn urma unor sondaje s-a alcatuit o tipologie a copiilor strazii: . оn cazul adoptiei internationale trebuie sa se constate nu doar legalitatea adoptiei copilului. Ca urmare. 142]. 102 . 13]. pe temeiul respectarii interesului superior al copilului [II. 274]. Din ratiuni care tin de metodologia sociologica de investigare. „copii ai strazii" au fost considerati subiecti sub 18 ani. . Ei sunt acei copii care hoinaresc din loc оn loc si care se asociaza оn grupuri al caror principal mediu de viata si actiune este strada. fie оn diferite sisteme regionale. Dupa cum am mentionat deja. 6. vвnzarea sau traficul de copii. Copiii strazii. p. Conventia are ca obiective: stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se оnfaptuiasca оn interesul superior al copilului. crearea unui sistem de cooperare care sa previna rapirea. lingvistic. care privesc drepturile copilului. 36. 21. iar situatia temporara poate dura de la cвteva zile pвna la cвteva luni. care traiesc оn mediul stradal o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Mai mult decвt atвt. religios [II. Оn spiritul acesteia a fost elaborata si Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii оn materia adoptiei internationale оncheiata la Haga la 29 mai 1993 [I. Adoptia internationala. culegerea unor date consistente ridica probleme aproape insurmontabile. 268]. p.123 Zeelanda. fie оn sistemul universal. 6. 188]. 7.1). 2. pвna оn prezent nu exista totusi statistici pertinente. considerвndu-l persoana detinatoare de drepturi per se [II. adica daca copilul poate оnfrunta dificultatile create de schimbarea mediului cultural. numiti „fugari". Oficial acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau al institutiei de ocrotire [II. p. consideram necesara crearea оn fiecare stat a mecanismului juridic adecvat pentru a constata si verifica daca adoptia internationala reprezinta pentru copil unica solutie pentru a-i asigura un mediu familial. Ea si-a lasat amprenta asupra tuturor documentelor juridice elaborate ulterior. desi sunt unele date atвt la nivel institutional cвt si neguvernamental.copiii care se afla оn strada оn cea mai mare parte a zilei si care au abandonat scoala. fiind o masura exclusiv subsidiara оn raport cu celelalte masuri de protectie a copilului. Conventia cu privire la drepturile copilului a modificat radical viziunea asupra copilului.copiii care sunt prezenti оn strada.

. Оn scopul controlului. Cercetarea a pus оn evidenta.sensibilizarea opiniei publice si оn mod deosebit a comunitatilor locale cu privire la acest fenomen si la consecintele sociale grave pe care le poate genera. cu claritate. p. . 2. control si reducere a fenomenului. 203]. deoarece au un comportament deviant structurat. desi оn unele cazuri mai pastreaza contacte sporadice cu familiile sau cu institutiile respective). . Оn prezent se face distinctia dintre „copiii strazii" si „copiii din strada" (primii fiind considerati nascuti si crescuti оn strada) al caror numar nu este semnificativ.sprijinirea fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale care actioneaza pe diferite paliere pentru diminuarea fenomenului „copiii strazii" si exercitarea unui control eficient asupra concordantei dintre prevederile statutului aprobat si activitatea concreta a acestora. Aceste grupuri de copii sunt cel mai dificil de controlat. restrвngerii si excluderii treptate a fenomenului „copiii strazii”.copiii permanenti sau quazipermanenti (cei care au abandonat aproape definitiv institutiile de ocrotire sociala.instituirea unui sistem de apreciere a eficientei activitatii institutiilor guvernamentale implicate оn controlul fenomenului „copiii strazii". .triajul eficient si rapid al minorilor pentru orientarea lor catre institutiile specializate cele mai adecvate. urmarindu-se evolutia cazurilor de la depistare pвna оn momentul solutionarii lor definitive. avвnd mare 124 nevoie de asistenta sociala.. dar este оn crestere [II. 103 . Stimularea civismului si a curentelor de opinie favorabile interventiei si sprijinirii institutiilor statale si organizatiilor neguvernamentale implicate оn reducerea acestui fenomen.realizarea si punerea оn practica a unei strategii nationale de prevenire. faptul ca оn ultimii ani politia a contribuit efectiv la cunoasterea fenomenului copiii strazii. fiind considerati aproape irecuperabili. consideram oportune urmatoarele masuri: .sensibilizarea conducerii institutiilor de ocrotire a minorilor pentru оntarirea pazei si supravegherii copiilor care parasesc frecvent aceste unitati pentru vagabondaj sau cersit. . a оncercat prin diverse tipuri de activitati sa identifice copiii – problema si sa sprijine orientarea lor catre familii sau institutii. precum si a unor structuri guvernamentale si neguvernamentale eficiente cu rol de coordonare la nivel raional.

оnfiintarea unor camine de nefamilisti pentru cei care depasesc vвrsta de 18 ani si care provin din casele de copii. оncep sa fie evidentiate particularitatile copilului – ca personalitate оn devenire (constatвnd absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale.ameliorarea si diversificarea cooperarii dintre organele de politie si institutiile guvernamentale cu rol de protectie si asistenta sociala pentru aceste categorii de minori. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri speciale de asistenta si protectie. politice. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. sociale etc.organizarea unor comisii raionale de profilaxie a fenomenului „copiii strazii” subordonate presedintelui raionului. producвnd o revolutie оn acordarea drepturilor acestora de la unele reglementari nationale la reglementari pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. Оn acest sens. 125 . .si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). . legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept.organizarea unor clase serale pentru оnvatamвntul primar si gimnazial destinate „copiilor strazii".. precum si a unor organe prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. Sinteza rezultatelor obtinute. 126 ОNCHEIERE Secolul al XX-lea a fost marcat de constientizarea faptului ca femeia-mama si copilul sunt subiecte ce necesita protectie si ocrotire speciala. . оntrucвt majoritatea acestora depasesc vвrsta scolara corespunzatoare.crearea de noi centre de ocrotire sau a unor locuri de cazare de tip „azil de noapte” pentru minorii dezavantajati paralel cu suplimentarea cantinelor de ajutor social. economice.intensificarea si coordonarea activitatilor specifice desfasurate de organele de ordine publica pentru a asigura un control sistematic asupra „copiilor strazii" оn contextul situatiei operative la nivel local si national. . culturale. si оn aceasta calitate. . care limiteaza competenta sa juridica) . Cercetarea reglementarilor internationale si nationale оn 104 . Totodata.оnfiintarea pe plan local a unor servicii speciale de sprijin a familiilor cu multi copii si cu situatie socioeconomica precara.

precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. cresterea natalitatii. executiva si judecatoreasca. fara discriminare. orientata spre crearea conditiilor favorabile pentru cresterea numarului populatiei. mai ales pe perioada оn care asigura оntretinerea si educarea copiilor. c) fiecare etapa de dezvoltare a proceselor sociale a dat nastere la „generatia” proprie de drepturi ale omului. i) familia este elementul natural si fundamental al societatii cu rolul central оn procesul de ocrotire a drepturilor copilului si are dreptul la protectie speciala din partea societatii si a statului.domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului trezeste un viu interes nu numai din punct de vedere teoretico-stiintific. punctul de pornire si scopul final fiind omul cu interesele si necesitatile sale. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. j) ori de cвte ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului оn 105 . dreptul femeilor la examen medical si de a solutiona liber si responsabil problemele vizвnd sanatatea lor sexuala si reproductiva. e) asigurarea dezvoltarii sociale stabile si a unui nivel оnalt de viata pentru toti cetatenii Republicii Moldova presupune elaborarea unor dispozitii conceptuale privitor la politica demografica nationala. d) cauza principala a instabilitatii dezvoltarii societatii din Republica Moldova tine de faptul ca actualmente nu reprezinta un stat de drept. 127 g) legislatia cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia trebuie sa garanteze realizarea unor drepturi constitutionale. dar si practic. b) drepturile omului reprezinta reperul de baza si valoarea suprema de care ar trebui sa tina cont orice stat. iar drepturile si libertatile omului n-au devenit оn realitate valori sociale supreme. violenta sau constrвngere. cresterea longevitatii. h) cuplul natural mama-copil este indispensabil si necesita protectie speciala din partea statului si a societatii. Poate fi considerata stabila si constanta societatea оn care asigurarea drepturilor omului si cetateanului este datoria primordiala a puterilor legislativa. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. Investigatiile efectuate оn cadrul prezentei lucrari au pus оn lumina actualitatea si importanta temei cercetate. f) legislatia nationala trebuie sa asigure fiecarei familii dreptul de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. reducerea mortalitatii. chemata sa depaseasca instabilitatea sociala si sa stabilizeze progresul. Оn concluzie se mentioneaza: a) dezvoltarea sociala stabila reprezinta оn primul rвnd o problema de ordin umanitar.

mediul familial.15 (3) dupa cuvintele “ Femeia gravida оndeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltarii normale a fatului” a introduce urmatoarea fraza: “Pentru a stimula dispensarizarea femeilor gravide la termen. 2. 12(1) din Legea cu privire la drepturile copilului si legislatia interna si internationala оn domeniul muncii. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor copilului.Оn art. A recomanda Ministerului Educatiei. 4. 10 (3) dupa cuvintele “…оn conformitate cu legislatia “ a introduce urmatoarea fraza: “Оn scopul asigurarii dreptului copilului la educatie si ridicarii nivelului 128 scolarizarii copiilor de 7-16 ani se introduce o alocatie de оnceput de an scolar оn marimea a cinci salarii minime”. . prevazut de art. pentru protectia mai eficienta a drepturilor mamei si copilului. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. . ne obliga. Tineretului si Sportului sa coordoneze programele de educatie generala cu dreptul copilului la odihna. 3. se introduce o alocatie unica tuturor gravidelor. Investigatia stiintifica. care au fost luate la evidenta оn primele 12 saptamвni. 18 (3) dupa cuvintele “pentru a-si apara drepturile si interesele “ a introduce urmatorul text: “Pedepsele corporale aplicate copiilor de catre parinti sau educatori 106 . Оn scopul protectiei mai eficiente a copilului pвna la nastere оn preambulul Legii privind drepturile copilului dupa cuvintele “Ocrotirea de catre stat si societate a copilului.Оn art. atribuindu-i acestuia dreptul la viata si asistenta medicala pвna la nastere. sa venim cu un complex de recomandari: 1. care prevede ziua de munca de 8 ore. A introduce оn Republica Moldova functia de avocat parlamentar al mamei si copilului. A introduce оn Legea privind drepturile copilului urmatoarele modificari: . timp liber. A introduce ciclu de specializare a avocatilor pentru procesele cu minori.” a introduce expresia „copilului nenascut”. k) pentru tara noastra. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. оn vederea ameliorarii situatiei оn domeniul protectiei drepturilor mamei si a copilului pe plan national.Оn art. efectuata оn cadrul prezentei lucrari. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. 5.

.dreptul cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil numarul. 24 (2) dupa cuvintele “ Statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “ a introduce urmatoarea fraza: “Pensiile sociale minime adresate copiilor cu dezabilitati sunt la nivelul cosului minim de consum”. 6. care nu poate fi definita doar prin absenta bolii sau infirmitatii. reglementate si garantate drepturile privind sanatatea reproducerii populatiei. Оn scopul instituirii unor dispozitii privind consilierea solicitantelor de a-si оntrerupe sarcina pentru a reduce numarul de avorturi si a creste numarul de nasteri. frecventa si momentul оn care doresc sa aiba copii. propunem: (a) reformularea titlului Legii Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala astfel: Lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical. precum si dreptul de a avea acces la informatie. mintala si sociala. 22 (2) dupa cuvintele “sunt оnfiati sau plasati оn alta familie sau оn institutie de stat pentru copii “ a introduce urmatoarea fraza: “Copii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca pot fi оnfiati inclusiv de catre cuplurile de concubini”. functiile sau procesele 107 . .Оn art.Оn art. 18: (4) dupa cuvintele “ оn conformitate cu legislatia” a introduce urmatoarea fraza: “Persoanele din afara familiei sunt obligate sa declare organelor competente cazurile de abuz intrafamilial cunoscute”. educatie si mijloace pentru a lua o asemenea decizie. . 21 (2) dupa cuvintele “ si compensatii prevazute de legislatie “ a introduce urmatoarea fraza: “Indemnizatia lunara pe durata concediului pentru оngrijirea copilului pвna la vвrsta de 3 ani este la nivelul cosului minim de consum”. оn masura deplina.sanatatea reproducerii umane . (b) a reformula aliniatul 2 din Preambulul Legii dupa cum urmeaza: “Prin prezenta lege sunt recunoscute.dreptul la reproducere .starea de bunastare fizica. precum si regimul juridic al reproducerii umane asistate medical prin metoda оnsamвntarii artificiale sau metoda fertilizarii “in vitro”. . .sunt interzise si sunt pedepsite conform legislatiei оn vigoare”. dar care este legata de tot ceea ce tine de sistemul reproductiv.Оn art. (c) a completa articolul 1 cu urmatoarea dispozitie: “Activitatea de consiliere –acordarea asistentei de specialitate femeii оnsarcinate оn scopul protectiei sale si a copilului”. (d) a completa articolului 1 dupa cuvintele “ au urmatorul оnteles “ cu urmatoarele notiuni: 129 .Оn art.

. . precum si a relatiilor dintre partenerii de cuplu. incluzвnd оnsamвntarea artificiala.un complex de servicii medicale orientate spre corectarea starii de infertilitate.servicii pentru оntreruperea sarcinii оn conditii de siguranta.mentinerea sau оmbunatatirea functiilor sexuale si de reproducere. .capacitatea indivizilor si a cuplurilor de a anticipa si de a hotarо asupra numarului de copii. etc. despre: .alimentatia corecta a copilului.reproducere umana asistata medical . . discutii publice.оntreruperea voluntara a sarcinii . fertilizarea “in vitro” si transferul de embrioni.оndeplinite de acesta. 5.servicii informative.metoda de curmare. de manipulare medicala оn laborator a materialului genetic feminin si masculin. consultative si de tratament оn domeniul planificarii familiale. оntr-o modalitate pe care pacientul sa o оnteleaga si la care sa poata face referire.informare . (e) a completa Capitolul I cu articolul 5: “Art. оn scopul fecundarii artificiale a ovulelor.planificare familiala .si postnatala. brosuri. manipulare a spermei si/sau a embrionilor proveniti din fecundarea extracorporala si implantarea acestora. la cererea femeii.sanatatea reproducerii si sexualitatii la adolescenti si tineri. . precum оngrijirea pre. . .asigurarea maternitatii fara risc.furnizarea de date esentiale. a unei sarcini neplanificate sau nedorite. scopul informarii este sa ofere pacientului posibilitatea de a lua de sine statator decizia convenabila si sa obtina accesul legal la anumite proceduri medicale. 108 . 130 (2) Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale elaboreaza si raspвndeste note informative.tehnologii de asistare medicala a reproducerii umane . . Atributiile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn domeniul sanatatii reproducerii: (1) Activitatile privind sanatatea reproducerii umane organizate si coordonate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sunt: .prevenirea si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV. . materiale ilustrative.actul medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor si procedurilor de оnsamвntare artificiala sau de fertilizare “in vitro”. datei si perioadelor dintre nasteri. .sanatatea sexuala . petrece seminare.

. Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn colaborare cu Ministerului Educatiei. trebuie sa apreciem eforturile depuse de statul nostru pentru asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu prevederile internationale оn domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului. оnsa problemele crizei economice si sociale. Оn aceste conditii sunt necesare actiuni orientate la crearea de noi resurse umane si materiale. de informare.serviciul umanitar.elaborarea de acte normative privind reglementarea activitatilor din domeniul sanatati reproducerii. Оn final. inclusiv profilaxia bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV”. Tineretului si Sportului au urmatoarele atributii: . astfel ca dintr-o prioritate declarata protectia drepturilor mamei si copilului sa devina o prioritate reala. 109 . (3) Оn domeniul sanatatii reproducerii umane.asigurarea educatiei sexuale si pregatirii pentru viata de familie a adolescentilor si tinerilor.reproducerea umana asistata medical. . aflat si el оn plina transformare. cu care se confrunta actualmente Republica Moldova si lipsa unor traditii democratice оn atitudinea fata de femeie si copil duc deseori la оncalcarea drepturilor elementare ale acestora.sanatatea sexuala a persoanelor оn vвrsta.prevenirea si tratamentul infertilitatii. care include servicii de consiliere. care ar permite sa se produca o schimbare оn comportamentul si atitudinea societatii si comunitatii. . uneori.. nu stie cum sa protejeze drepturile mamei si copilului. educatie familiala.diagnosticarea precoce si tratamentul cancerului genito-mamar. Statul nu reuseste sau. . .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful