P. 1
Reglementarea Juridica a Protectiei Drepturilor Mamei Si a Copilului

Reglementarea Juridica a Protectiei Drepturilor Mamei Si a Copilului

|Views: 907|Likes:
Published by Natalia Nicolaeva

More info:

Published by: Natalia Nicolaeva on Feb 16, 2012
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

07/19/2013

pdf

text

original

REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECŢIEI DREPTURILOR MAMEI ŞI A COPILULUI

CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………….............…… Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului ......................................... 1. 2. Protecţia drepturilor mamei şi a copilului în Republica Moldova.................................... 1. 3. Protecţia internaţională a drepturilor mamei şi copilului .................................................. Capitolul II. ROLUL FAMILIEI ÎN MECANISMUL DE PROTECŢIE A DREPTURILOR MAMEI ŞI COPILULUI 2. 1. Conceptului familiei în dreptul contemporan ................................................................ 2. 2. Politici sociale în domeniul protecţiei familiei...................................................................... 2. 3. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în mediul familial ............................................. Capitolul III. PROTECŢIA UNOR DREPTURI SPECIALE ALE MAMEI ŞI COPILULUI 3. 1. Protecţia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului ........................................... 3. 2. Dreptul copilului la viaţă şi dezvoltare .................................................... 3. 3. Protecţia copilului aflat în dificultate .............................................................................. ÎNCHEIERE............................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................

INTRODUCERE Apropierea unui sau altui stat de idealul statului de drept este determinata, în primul rînd, de asumarea de către acesta a responsabilităţii faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, concretizată în consfinţirea constituţionala a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în garantarea juridică a exercitării efective a acestora. Astfel, problematica protecţiei drepturilor omului, în special ale mamei şi copilului, prezintă pentru societatea contemporana o importanţă majora atît din punct de vedere teoretico-ştiinţific, cît şi practic. Secolul XX a fost marcat de înţelegere a faptului că şi copilul, şi femeia sunt subiecte, ce necesită protecţie şi ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturităţii sale fizice şi psihice, iar femeia, în calitatea ei de mama, din considerentul particularităţilor psihofiziologice. Treptat problema devine o preocupare a comunităţii internaţionale, găsindu-şi o amplă reflectare. Problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului a evoluat de la unele reglementări pe plan naţional spre nivel internaţional – aceasta reprezentînd o reacţie întîrziată la abuzurile flagrante şi persistente asupra copilului şi femeii. Situaţia social-economică din Republica Moldova produce un impact grav asupra situaţiei copilului si femeii-mame - o categorie de subiecţi extrem de vulnerabili. A crescut numărul de copii vagabonzi, abandonaţi, rămaşi fără ocrotire părinteasca; s-a înregistrat o creştere însemnată a morbidităţii, în special a femeilor gravide şi copiilor; a crescut numărul de infracţiuni comise de minori etc. Provoacă îngrijorare lipsa de dorinţa a familiilor de a naşte şi educa doi sau mai mulţi copii. În aceste condiţii problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului, crearea unui mecanism legal intern ce ar duce la elaborarea, adoptarea şi implementarea eficientă în practică a ocrotirii drepturilor acestora pentru ameliorarea în consecinţă a situaţiei demografice, determină actualitatea temei cercetate în cadrul prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului domeniului protecţiei drepturilor mamei şi copilului atît în cadrul familiei, cît şi în afara ei. Pentru realizarea scopului enunţat au fost stabilite următoarele sarcini: - cercetarea apariţiei şi dezvoltării conceptului de drepturi ale mamei şi copilului ca drepturi ale omului; - elucidarea problemelor protecţiei drepturilor mamei şi copilului la nivel naţional, internaţional şi regional; 2

- cercetarea problemei protecţiei drepturilor mamei şi copilului în mediul familial; - evidenţierea problemelor actuale ale protecţiei drepturilor mamei şi copilului, în special violenta în familie, abuzul asupra copilului, precum şi problema delincventei juvenile.

Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului Noţiunile „mama” şi „copil” sînt cele mai dragi cuvinte cunoscute de civilizaţia umană şi elogiate în creaţiile poeţilor, scriitorilor, pictorilor, sculptorilor ş altor oameni de creaţie. Acest grup social (mama şi copilul) creat de natura nu poate fi despărţit, deoarece dispersarea lui duce la violarea drepturilor copilului care, în virtutea vîrstei sale fragede, are nevoie de îngrijire şi dragoste [24, p.464]. Din punct de vedere etimologic noţiunea „mama” desemnează “datatoare de viata”, “născătoare” [II, 84, p.296]. În latină mamma este denumirea glandei mamare, funcţia căreia este alăptarea pentru susţinerea vieţii în cea mai gingaşă şi vulnerabilă perioada a vieţii. În acelaşi timp sînt foarte frecvent utilizate şi expresiile: mama naturală (cea care concepe şi naşte), mama biologică (donatoare de ovul) şi mama - surogat, determinată de Gheorghe Scripcaru în modul următor: “O mamă purtătoare sau “surogat” este acea femeie, care acceptă să poarte sarcina în locul altei femei şi să aibă un copil pentru aceasta” [28, p.122]. Maternitatea este un tezaur etic şi social, unul pe care se sprijină omenirea, şi care presupune o rudenie biologica, naturala, responsabilitate pentru copil, de aceea legea perfectează aceste relaţii necondiţionat, le acorda garanţii legislative. Maternitatea propriu-zisă presupune că femeia a rămas însărcinată, a purtat şi a născut, a educat copilul sau. Legaturile sociale “mama-copil” se formează permanent. Este nenatural contrapunerea şi separarea acestor aspecte ale maternităţii. Convenţia privind drepturile copiilor, adoptata de către Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989, considera copil fiinţa umană pînă la vîrsta de 18 ani. La fel şi în Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, o persoana este considerata copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani [6, 11]. Recunoaşterea copilului ca personalitate de către părinţii săi a fost una dintre „descoperirile” tîrzii ale sec. al XX-lea, fiind legată atît de evoluţia mişcării pentru drepturile omului după cel de al doilea război mondial, cît şi de cercetările psihologice si neurobiologice, care au contribuit nu numai 3

ei dobîndind dreptul la alimente şi la moştenire [29.la „descoperirea copilului” [17. Ei se găseau în puterea paternă: tatăl sau mama (ca o reminiscenţă a matriarhatului) puteau să-şi omoare copilul îndată după naştere dacă existau motive temeinice în această privinţă. Anterior Legii lui Hammurapi. recunoaşterea lor se interzicea sau era legată de anumite limitări în drepturi [29. lenta. 138. p. La început. Copiii născuţi din concubinaj erau consideraţi nelegitimi. familia (tatăl) avînd drepturi absolute asupra lor. cel născut dintr-o mamă sclavă şi tată liber capătă calitatea de dezrobit deplin la moartea tatălui său. unele reglementări cu privire la situaţia copilului născut în căsătorie le găsim în Codex Hammurapi: copilul. 146]. Sub tutelă copiii rămîneau pînă la 15 ani pentru băieţi şi pînă la 12 ani pentru fete. Situaţia copiilor ilegali era complicată. însă. să-i abandoneze ca pe nişte lucruri nefolositoare. pe noi temeiuri. p. copilul putea fi izgonit fără nici o formalitate. a cărui mamă este liberă. p. al căror aviz. Astfel. se consulta cu rudele mai apropiate. puterea tatălui scade. Nu se schimba. situaţia copiilor ăi în evul mediu. 90-91]. pater familias. nu era pentru el obligatoriu. are calitatea de om liber. drept de a-şi vinde copiii în sclavie.12-15]. De-a lungul secolelor copiii au fost trataţi şi consideraţi ca o prelungire a părinţilor. Evoluţia acestui proces a fost. După epoca lui Solon. iar cînd este procreat din părinţi sclavi are calitatea tot de sclav. ci şi la argumentarea. practic. Primele reglementări care încearcă să acorde copiilor un tratament special sînt legate de pedepsele pentru cei ce au comis infracţiuni. să-i căsătoreasca fără a-i întreba şi chiar să-i omoare după ce. în scrierile timpului. ramînînd doar dreptul de a recunoaşte sau nu paternitatea şi de a-l dezmoşteni în anumite cazuri. Codul lui Hammurapi limitează acest drept doar la cazuri grave şi numai cu aprobarea judecătorului. Pater familias este singurul proprietar al patrimoniului familial. unicul judecător şi preot suprem al cultului familial ancestral. să-i vîndă. Şeful familiei este numit. fără a deţine drepturi. În caz de moarte a tatălui copiii treceau sub tutela mamei sau a unei persoane fixate de tata. La romani căsătoria monogamă apare ca o forma de subjugare a femeii de către bărbat. însă. În epoca veche aceasta putere era nelimitata: pater familias putea să-i pedepsească. noţiune care evoca ideea de putere. el avînd drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor. autoritatea părintească a tatălui era foarte mare. Ideea unor limite de vîrstă. să-i alunge din casa familiala. a vulnerabilităţii şi nevoii sale de ocrotire. care să diferenţieze pe minorul delincvent de infractorul adult este relevată în legiuirile mai multor state începînd cu Evul 4 . În timp acest obicei dispare. La greci căsătoria era o sursă a puterii părinteşti. Pe vremea lui Iustinian situaţia acestor copii se îmbunătăţeşte. în prealabil. Copiii se găseau permanent sub puterea părinteasca şi numai căsătoria ducea la desfacerea acesteia.

al XVIII-lea copiii încă mai puteau fi vînduţi de către părinţii lor. căci „cel ce de buna voie e ucigaş. în întreaga Europă. La sfîrşitul sec. 25]. „În societatea medievala ideea de copilărie nu a existat. ca perioadă ce necesită grijă şi asistenţă speciale. maltrataţi şi abuzaţi sexual [17. începînd cu sec. Cu cît ne întoarcem mai mult în istorie. în acest sens. Din timpul romanilor şi pînă în Evul Mediu tîrziu copiii au fost abandonaţi în număr mare. cu atît este mai scăzut nivelul de îngrijire acordat copilului.Mediu. abandonaţi. zac. p. orice vîrstă ar fi”. Erau întradevăr adulţi în miniatura” [21. nu erau scutiţi de pedeapsa capitala. inclusiv cu moartea. După vîrsta de 8 ani minorii erau consideraţi infractori adulţi. 290 p. minorilor li se aplicau pedepse mai uşoare [18. Primele legiuiri româneşti care se refera la minori tratează minoritatea printre cauzele ce apără de pedeapsă sau micşorează pedeapsa. umanistul şi pedagogul ceh Amos Komensky. a apărut treptat în Europa. în privinţa faptelor comise de minori. În lucrările citate au fost dezvoltate o serie de idei şi concepţii noi cu privire la copil. Sistemului penal englez. în Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814. de la 7 ani şi pînă la pubertate (14 ani băieţii şi 12 fetele). 8]. Dimpotrivă. Moldova) se arată că minorii.]. cu lucrarea Aventurile lui Telemaque şi tratatul Despre educaţia fetelor. ca expresie a raţionalismului şi umanismului epocii moderne. 42. după lege. la metodele de disciplină educativă. au avuto: filozoful englez John Locke. învinuiţi de omor. iar un copil de 7 ani putea fi executat pentru furt. 16]. 2) – cocon însemnînd copilul pînă la al şaptelea an de vîrstă. de pilda. orice greşeală ar greşi” (glava 355. deportarea sau închisoarea ca şi adulţii. de către părinţi din toate categoriile sociale. Odată ce copilul depăşea dependenţa biologică intra direct în societatea adulţilor. Francois Fenelon. i-a fost caracteristică de-a lungul timpului severitatea excesivă. p. cu lucrarea Cîteva cugetări asupra educaţiei. se comportau la fel şi erau integraţi în acelaşi tip de activităţi sociale. Ţara Româneasca) prevedea: ”coconii de tot şi cu totul se iartă. judecaţi de aceleaşi instanţe şi condamnaţi la aceleaşi pedepse. Din punctul de vedere al grijii şi ocrotirii istoria copilăriei este un coşmar din care abia am început să ne trezim. au fost condamnate abuzul în materie de sancţiuni corporale. p. se pedepseşte cu pedeapsa de cap. 5 . deoarece erau îmbrăcaţi la fel. cel puţin după vîrsta de 7 ani. fiind trimişi la aceleaşi închisori înainte de proces. autor al monumentalei lucrări Opera didactica omnia [II. Copiii nu puteau fi deosebiţi de adulţi. Înţelegerea copilăriei. Pravila lui Matei Basarab (1652. al XVII-lea. cu atît mai mare este probabilitatea ca aceştia au fost ucişi. O contribuţie importantă.

Acestea sunt legile sanitare din 1885 si 1894 despre interzicerea muncii de noapte si оn subteran a minorilor (sub 14 ani) si a femeilor [II. De exemplu. interventia sa fiind legata оn special de acele situatii оn care parintii sunt оn imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si exercita obligatiile legate de cresterea si ocrotirea copilului. 74]. al XX-lea. la 6 . prin Actul Educatiei (1906) autoritatile locale engleze au fost obligate sa asigure masa copiilor care urmau cursurile scolare. Un pas important оn destramarea puterii parintesti absolute asupra copiilor a fost facut la оnceputul sec.La începutul sec. Prin Actul de оnregistrare a nasterilor (1907) s-a stabilit obligatia de оnregistrare a noilor-nascuti. оn ultima instanta. iar pentru femei si adolescentii de pвna la 18 ani – 11 ore [II. Оn SUA apar primele asezaminte institutionale denumite Case de refugiu. prin maltratare. 127]. Prin doua acte normative din 1909 si 1913 a fost limitata folosirea muncii copiilor [II. prin оntelegerea faptului ca statul are o obligatie fata de copii. obiectivul lor principal nu consta оn protectia reala a copiilor. 40]. Primele reglementari оn privinta conditiilor de munca ale minorilor si femeilor apar si оn Romвnia. de asemenea. ajung să-şi omoare propriii copii. 4. capătă extindere ideea protecţiei copiilor bătuţi. Totodată. Actiunea pozitiva a statului оn domeniul ocrotirii copilului s-a extins si la exercitarea unor responsabilitati sociale cum ar fi educatia si sanatatea. Оn esenta. oferind oportunitati pentru internarea copiilor neglijati sau abandonati de parinti. a fost оnlaturata fragmentarea legislatiei оn domeniul copilului si reglementat abuzul asupra acestuia. care. precum si examenul medical al acestora. p. abandonaţi şi delincvenţi. p. sanatatea. integritatea fizica si psihica ale copilului sunt periclitate оn mediul familial. care aveau drept scopul principal protejarea copiilor de mediile „corupte”. legile din 1874-1892 interziceau angajarea copiilor de pвna la 13 ani si fixau pentru adolescentii de pвna la 16 ani ziua de lucru de 10 ore. al XIX-lea apar primele reglementari оn legislatia muncii ce tin de protectia muncii copiilor si femeilor. 38. cвt si reglementari cu privire la obligatia statului de a interveni оn acele situatii оn care viata. Actul asupra probatiunii (1907) a reformat si umanizat legislatia penala aplicata minorilor infractori. prin Actul Copilului. La mijlocul sec. al XIX-lea apar primele reglementari legislative cu privire la sancţionarea juridică a părinţilor. ducвnd. al XX-lea majoritatea legislatiilor europene cuprindeau atвt reglementari cu privire la drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii sai. Reglementarea egalitatii drepturilor si obligatiilor ambilor parinti оn оngrijirea copiilor a avut. 63. o influenta benefica asupra ocrotirii copilului. Astfel оn Franta. ci оn prevenirea probabilitatii ca acesti copii sa devina delincventi. Tot оn sec. Оn anul 1908. p.

femeile americane publica Declaratia sentimentelor. socotita uneori ca „semn de dragoste” [II. 59. 70-71]. ea facea copii si оmbogatea patrimoniul. 11. considerвnd-o fiinta „inferioara prin definitie”. Declaratia drepturilor femeii si cetatenei. ci prin faptul ca violatorul оncalca. Astfel. Astfel.18. Era doar una dintre persoanele casei. fapt pentru care este pedepsita cu moartea. unde оn 1848. acesta din urma fiind оndrituit cu o putere destul de mare „pвna la bataie оn diverse grade”. consideram necesar sa facem o referire evolutiva a pozitiei femeii оn societate. barbatul a exercitat puterea si autoritatea asupra femeii. p. vazвnd оn Declaratia drepturilor omului si cetateanului o desconsiderare a drepturilor femeii. La fel ca si copilul. fundamentul societatilor оn cursul diferitelor perioade istorice a fost o familie оn care partenerul de sex masculin exercita pozitia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. оndeosebi оn familie. avвnd un spirit vadit androcentric si discriminatoriu fata de femei.destramarea „imperiului tatalui”. al XX-lea ele au obtinut dreptul la concediu de maternitate [IV. 55]. dreptul de proprietate al sotului sau al tatalui. оntregul camin apartinвnd doar lui. 81]. au consolidat si mai mult dependenta acesteia de barbat. mama o perioada оndelungata a fost desconsiderata оn drepturile sale. оn acest mod. оn 1791. Sotia nu era decвt un instrument al meseriei de cetatean si de cap de familie. оn care ridica problema drepturilor si libertatilor sociale. a fost permis un oarecare acces la putere a poporului numai pentru barbati [II. p. pвna оn ultimul timp. Оn istoria vechiului drept romвnesc este cunoscuta situatia femeii. 76. Nu a оnregistrat modificari de esenta pozitia femeii оn familie si societate nici оn perioada moderna. care. idee raspоndita alaturi de multe alte conceptii juridice asemanatoare din cursul evului mediu [II. la cununie. contemporanele Declaratiei drepturilor omului si cetateanului au apreciat acest document destul de sceptic. p. iar оn SUA doar оn anii nouazeci ai sec. 60. p. morala si regulile Bisericii crestine. civile si religioase ale femeii. din care faceau parte fiii. Frantuzoaica Olimpia de Guj. 7 . 41]. 69. Evenimente asemanatoare au loc si оn SUA. cвt si оn democratiile Greciei si ale Romei. subliniind ca revolutia оn SUA a facut femeilor promisiuni pe care asa si nu le-a realizat Este semnificativ faptul ca оn Franta femeile au obtinut dreptul la vot doar la 150 de ani de la Marea Revolutie Franceza. clientii si sclavii [II. 7]. constienti de faptul ca avem ca parte componenta a temei de cercetare drepturile femeii-mame. Atвt оn despotiile antice ale Asiei si ale evului mediu. Оn evul mediu. careia biserica. Toma d’Aquino considera violul un mare pacat nu atвt prin agresarea femeii. p. sa se teama de barbat [IV. sclavii eliberati. оi spunea. 48-50]. p. publica. Оn acest context. Оn acelasi spirit androcentric. dupa cum stim.

au fost semnate la Haga. Constitutia oferea femeii dreptul egal cu barbatul „la munca. Astfel. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului de femei.S. printr-o retea larga de case de nastere. culturale si obstesti-politice”. Posibilitatea femeilor de realizare a acestor drepturi era garantata prin „apararea de stat a intereselor mamei si copilului. plata muncii. hodina. conventiile internationale privind materia casatoriei. divortului si a supravegherii minorilor. 76. 239]. оn dreptul la proprietate. la divort si chiar la alegerea locului de trai. Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore [I. 64 din Constitutia R. 8-9]. Si Constitutia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1938 (art. culturale si obstesti-politice”. Constitutia din 1936 a proclamat egalitatea femeii cu barbatul оn toate domeniile vietii. p.S. leagane si gradini de 8 .Оnceputul sec. cвt si printr-o mreja larga de casi de nastere. ca mama. 52]. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului de femei si copii.F. asigurare sociala si оnvatatura. dвnd femeilor оn vremea оngreunarii otpuscuri cu pastrarea platei de munca. 33. la protectia de catre stat a drepturilor mamei si copilului si la оnlesnirile legate de maternitate [II. problema оncepвnd sa devina o preocupare a comunitatii internationale. fapt garantat prin dreptul egal la munca. de stat. оn anul 1902. dвnd femeii оn vremea оngreunarii concedii cu pastrarea оntretinerii. din 1918. civile. 89) oferea femeilor „drepturi totuna ca si barbatului оn toate ramurile vietii gospodaresti. la remunerare pentru munca. iasle si gradini de copchii” [II. Articolul 100 din Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1941 pastreaza dispozitiile care acordau femeii „drepturi egale cu barbatul оn toate ramurile vietii gospodaresti de stat. apare un sir de instrumente internationale ce tin de reprimarea comertului de femei si copii: Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei.R. culturale a fost proclamata de art. prin apararea de catre stat a intereselor mamei si copilului. la odihna. al XX-lea a fost marcat de perceperea copilului si femeii ca subiecte ce necesita protectie speciala: primul din cauza imaturitatii sale fizice si psihice. Оn calitate de garantii. din cauza particularitatilor fiziologice. astfel Rusia Sovietica fiind printre primele cinci state ale lumii care au oferit femeilor dreptul de a alege si de a fi alese оn organele reprezentative ale tarii. la instruire. Am vrea sa mentionam ca schimbarile esentiale care au survenit оn situatia femeii оn societate si familie au fost influentate. Egalitatea femeii cu barbatul оn drepturile politice. p. ultima. оn mare masura. si de evenimentele care au urmat оn Rusia dupa octombrie 1917 fiind anulate legile ce puneau femeia оntr-o situatie inegala cu barbatul оn familie. fata de copii.

277] Constitutia Republicii Moldova оn vigoare consacra оntr-o maniera noua protectia juridica a mamei si copilului. 33.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. 261] Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1978 (art. Astfel. оntr-un domeniu pe care si-l 37 rezerva total. Protectia internationala a drepturilor mamei si copilului. prin platirea de ajutoare la nasterea copilului. pune familia „sub ocrotirea statului”. Оn acest sens. mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. Оn concluzie tinem sa accentuam. dar numai оn secolul XX au fost recunoscute оn calitate de drepturi inalienabile ale omului de catre comunitatea internationala. ca drepturile mamei si copilului. Esenta оntregului mecanism de consacrare si garantare internationala a drepturilor omului consta оn acceptarea de catre state a faptului ca drepturile omului nu mai pot fi lasate la discretia fiecarui stat оn parte. politice. protectie si ocrotire. statele au convenit sa coopereze la nivel international pentru a asigura promovarea si 9 . inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. 51). pentru prima data оn istoria constitutionalismului national. masive si sistematice ale drepturilor omului la nivel intern. si оn aceasta calitate. 33. statul trebuia sa aiba grija de familie prin „crearea si dezvoltarea unei largi retele de institutii pentru copii. Оn acelasi timp. Astfel. p. 50 din Constitutie. p. sociale etc. 2 2. al XX-lea a evoluat de la unele reglementari nationale la reglementare pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. Dimpotriva. precum si de alte feluri de ajutoare si sprijin pentru familie” [II. sub acoperirea unei suveranitati statale absolute. . dupa cum am remarcat оn acest paragraf. conform art. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri de asistenta. prin organizarea si perfectionarea sferei de deservire sociala si de alimentatie publica. Protectia drepturilor mamei si copilului spre finele sec. precum si a unor institutii prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. constiente de necesitatea reducerii riscului unor violari grave. culturale. au evaluat pe parcursul secolelor destul de anevoios si dureros cu unele diferente de la stat la stat.copiii” [II. Toti copiii. sunt subliniate particularitatile copilului – persoana оn devenire (respectiv absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. care sa poata actiona оn deplina libertate. care limiteaza competenta sa juridica). economice. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. prin acordarea de ajutoare si оnlesniri familiilor cu multi copii.

respectarea drepturilor omului [II, 48, p. 122]. Astfel, statul nu mai dispune de putere absoluta asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa, ci dimpotriva, este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate prin norme internationale. Atвt sub aspectul consacrarii, cвt si sub cel al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta un standard multinational. Normele internationale privind drepturile omului constituie cel mai mic numitor comun la care au putut ajunge statele cu sisteme politice, sociale extrem de diferite. Pornind de la nivelul international minimal, statele pot si trebuie sa realizeze o consacrare si garantare superioara a drepturilor omului prin dreptul intern [II, 57, p. 43]. Fara a ne pune obiectivele unei cercetari оn domeniul dreptului international contemporan, vom оncerca sa analizam unele acte si mecanisme care stau la baza protectiei internationale a drepturilor omului si, оn special, a drepturilor mamei si copilului. Preocuparea internationala pentru situatia copiilor a dus la adoptarea de catre Liga Natiunilor оn 1924 a Declaratiei drepturilor copilului – primul document international care se ocupa de drepturile copilului si оn care gasim o formulare initiala a principiului interesului superior al acestuia. Declaratia subliniaza ca „omenirea datoreaza copilului ce-i mai bun din ceea ce ea poate oferi” [I, 12, p. 5]. O adevarata revolutie оn ceea ce priveste protectia drepturilor femeii si copilului a avut loc оn cadrul Organizatiei Internationale a Muncii. Primele conventii ale OIM, adoptate оnca оn anul 1919 [II, 8, p. 58], aveau ca obiect protectia femeilor fata de munca de noapte, de muncile manuale grele si de munca оn mina si porneau de la necesitatea protectiei femeii ca viitoare mama (concediul de maternitate, asigurarea locului de munca, posibilitatea de a alapta copilul оn orele de munca). Doar mai tвrziu, dupa 1950, devin prioritati accesul egal la munca si tratamentul egal оn munca si numai dupa 20 de ani – principiul egalitatii sotilor оn familie. Documentul international care marcheaza оnceputul unei noi etape оn domeniul drepturilor omului este Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO), adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala a ONU [I, 15, p. 110]. Este primul document international de ansamblu si cu vocatie de universalitate оn acest domeniu. La mai bine de 50 de ani de la adoptare, Declaratia „оsi pastreaza locul sau de onoare оn istoria miscarii pentru drepturile omului. Nici un alt document n-a surprins mai bine momentul istoric, n-a atins aceeasi forta morala sau exercitat influenta mai mare asupra miscarii оn ansamblul sau... Declaratia a exprimat оntr-un limbaj elocvent sperantele si idealurile unei lumi eliberate de ororile celui de-al doilea razboi mondial. 38 10

Oricвt de evident ar parea astazi, Declaratia aduce un mesaj mult mai radical decвt au intentionat poate chiar si promotorii оnsisi. Ea a repus mereu оn discutie doctrinele traditionale din dreptul international, a оndreptat constant discursul relatiilor internationale asupra unor probleme vitale pentru demnitatea umana si pentru pace” [IV, 22, p. 45]. Declaratia porneste de la considerentul ca „ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi оn care fiintele umane vor beneficia de libertatea cuvвntului si a convingerilor, eliberate de teroare si de mizerie este proclamata drept cea mai оnalta aspiratie a omului” [I, 15, p. 9]. Declaratia aseaza la baza drepturilor si libertatilor omului egalitatea оn drepturi, proclamвnd ca toate fiintele umane se nasc libere si egale оn demnitate si оn drepturi. Ca drepturi inerente persoanei umane sunt consacrate dreptul la viata, la libertate si la securitate. Reiesind din acestea, se prevede interzicerea torturii si pedepselor degradante, a arestarii sau detinerii arbitrare, a condamnarii pentru actiuni care nu constituie acte penale оn momentul comiterii. O atentie deosebita Declaratia acorda protectiei drepturilor mamei si copilului, recunoscвndu-i ca subiecte ce necesita o protectie sporita. Articolul 25 stipuleaza ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii, indiferent daca s-au nascut оn cadrul sau оn afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Declaratia stipuleaza ca familia, ca element natural si fundamental al societatii, are dreptul la ocrotire din partea societati si a statului. Articolul 26 proclama dreptul oricarei persoane la educatie. Educatia trebuie sa fie gratuita, cel putin оn ce priveste оnvatamвntul elementar si de baza. Оnvatamвntul elementar este obligatoriu. Educatia trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si оntarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale. O alta realizare оn domeniu este marcata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice [I, 37, p. 75] si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptate de Adunarea Generala a ONU оn decembrie 1966 [I, 38, p. 69]. Pactele recunosc si definesc оn mod detaliat drepturile prevazute de DUDO si proclama unele drepturi aditionale. Fiecare pact prevede existenta unui mecanism prin care sa supravegheze aplicarea оntocmai a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului оnscrise оn aceste documente si obligatorii pentru statele semnatare. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale include оn primul rвnd dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la remuneratie egala pentru munca egala, dreptul la conditii de munca sigure si sanatoase, dreptul la greva, la securitate sociala, dreptul la 11

protectia si asistenta sociala. Pactul afirma ca fiecare om se bucura de un standard de viata 39 adecvat, care include: hrana, оmbracaminte si locuinta. Statele parti trebuie sa asigure libertatea si obligativitatea оnvatamвntului primar si accesul tuturor la оnvatamвntul secundar si superior. Un rol major este acordat protectiei familiei, mamei si copilului. Articolul 10 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale stipuleaza ca o ocrotire si o asistenta cвt mai larga trebuie acordata familiei, elementului natural si fundamental al societatii, оn special pentru оntemeierea sa si оn rastimpul cвt are responsabilitatea оntretinerii si educarii copiilor care sunt оn sarcina sa. O ocrotire speciala este oferita mamelor, оntr-o perioada de timp rezonabila, оnainte si dupa nasterea copilului. Mamele salariate trebuie sa beneficieze оn decursul acestei perioade de un concediu platit sau de un concediu completat cu alocatii de securitate sociala adecvata. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate оn favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatie sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti оmpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata оn primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vвrsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege [I, 38]. Pactul recunoaste dreptul pe care оl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge. Оn vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept, statele parti sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura: - scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului; - оmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale; - profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta оmpotriva acestor maladii; - crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical оn caz de boala. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice cuprinde o lista ampla de drepturi ale omului care, fara a sugera o ierarhie a lor, ar trebui definite, оn mod firesc, оncepвnd cu dreptul la viata, la libertatea fizica si la integritatea persoanei; оn strвnsa legatura cu acestea fiind interzicerea sclavajului, muncii fortate, torturii si tratamentelor crude, inumane sau degradante. Aceste drepturi reprezinta, fara оndoiala, o preconditie pentru exercitarea tuturor 12

Conventia оmpotriva torturii si altor pedepse ori tratamente crude.celorlalte drepturi ale omului. Orice copil trebuie sa fie оnregistrat dupa nastere si sa aiba un nume. iar оn cazul desfacerii casatoriei. se consacra ca ea are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. reguli privitoare la tratamentul persoanelor care ispasesc o pedeapsa privativa de libertate. dreptul de a nu fi supus torturii. unor pedepse sau tratamente crude. prin care se interzice pedeapsa cu moartea si statele parti se angajeaza sa o aboleasca. intrata оn vigoare оn 1987). intrata оn vigoare оn 1969). sociale si culturale prevede: “Orice copil. considerвndu-se insuficiente. care. Reiesind din faptul ca familia este elementul natural si fundamental al societatii. iar procedura aplicabila tinerilor va tine seama de vвrsta lor si de interesul reeducarii lor. sex. fara nici o discriminare оntemeiata pe rasa. dar mai mult. avere sau nastere. dreptul ca litigiul sa fie examinat echitabil si public de catre un tribunal competent si impartial. 40 Оn acelasi spirit. neretroactivitatea legii. Conventia asupra drepturilor copilului (adoptata 13 . intrata оn vigoare оn 1981). Pactul consacra: „O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub vвrsta de 18 ani si nu poate fi executata оmpotriva unor femei gravide”. limba. Principiile Declaratiei universale a drepturilor omului au fost. un al doilea Protocol aditional facultativ a fost adaugat la Pact оn 1989. prezumtia de nevinovatie. inumane sau degradante etc. Numeroase prevederi ale acestui Pact sunt menite sa asigure protectia de exercitiul abuziv al puterii publice prin existenta garantiilor judiciare: egalitatea indivizilor оn fata oricarui tribunal si instanta. de asemenea. are dreptul din partea familiei sale. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii (adoptata оn 1979. O alta prevedere din domeniu este ca tinerii aflati оn preventie vor fi separati de adulti si se va hotarо оn legatura cu cazul lor cвt mai repede cu putinta. se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara. La ele se adauga prevederi speciale legate de pedeapsa cu moartea. prezenta aparatorului. articolul 24 al Pactului international cu privire la drepturile economice. inumane sau degradante (adoptata оn 1984. dezvoltate si оn alte acte internationale. Оn acest sens. culoare. un rol esential оn protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale оl au: Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (adoptata оn 1965. origine nationala sau sociala. Orice copil are dreptul de a dobвndi o cetatenie” [I. Dintre acestea. 38]. tinвnd cont ca femeia-mama si copilul sunt subiecti ce necesita o atitudine deosebita. religie. a societatii si a statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor.

dreptul copilului la securitate sociala. acordata prin lege. оnainte si dupa nastere. 45. si la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvate оn aceasta perioada. spiritual si social. adoptata de ONU la 20 noiembrie 1959. 11].necesitatea detinerii mamelor si copiilor оmpreuna .cu prioritate absoluta vor fi examinate cazurile femeilor оnsarcinate si mamelor cu copii mici. dreptul copilului la nume si la nationalitate. intelectual. 14 . intrata оn vigoare оn 1990). fara nici o discriminare. Declaratia stipuleaza: copilul nu va fi angajat оn munca оnaintea unei vвrste minime corespunzatoare.оn 1989. de natura sa-i asigure o dezvoltare sanatoasa. pe plan fizic. dreptul la protectia оmpotriva discriminarii rasiale. mintale sau morale [I. . . 13]. moral. dreptul la оnvatamвntul elementar liber si obligatoriu. De o protectie speciala beneficiaza mama si copilul оn dreptul international umanitar. Protocolul aditional nr. Pactele internationale se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. dreptul la protectie de oricare forma de cruzime si exploatare. sau care ar dauna dezvoltarii sale fizice. dependenti de acestea. care sunt arestate. timp liber si оngrijire medicala. оn conditii de libertate si demnitate. Declaratia proclama urmatoarele principii: fiecare copil trebuie sa beneficieze de o protectie sociala. inclusiv la hrana. mamei si copilului. constrвngerii la prostitutie si a oricarei forme de atentat la pudoare.570] consacra reguli speciale pentru tratamentul femeilor aflate оn puterea inamicului sau pe un teritoriu ocupat si anume: . p. educatie si оngrijire necesara starii lor. dreptul copilului la o dezvoltare armonioasa a personalitatii sale. detinute sau internate оn legatura cu conflictul armat. dreptul copiilor cu handicap la tratament. Astfel.femeile vor fi protejate оn special оmpotriva violului.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale [I. el nu va fi оn nici un caz determinat sau nevoit sa se angajeze оn orice ocupatie sau serviciu care i-ar prejudicia sanatatea ori educatia. asigurвnd prioritate intereselor copilului. unde оn categoria persoanelor foarte vulnerabile оn caz de conflict armat femeile si copiii detin un loc prioritar [I. locuinta. iar statele parti au obligatia sa adopte masuri pentru aplicarea lor. religioase sau de alta natura. Drepturile enuntate оn Declaratie trebuie garantate tuturor copiilor. Documentele internationale mentionate acorda un loc important protectiei familiei. 41 Оn domeniul protectiei drepturilor copilului un rol decisiv оl ocupa Declaratia drepturilor copilului.

Partile la conflict trebuie sa le acorde оngrijire si ajutorul de care au nevoie. . 77: „.. p. stabilind urmatoarele principii de tratament: . tinвnd cont de vвrsta lor sau de orice alt motiv.. Conventia de la Geneva cu privire la protectia persoanelor civile pe timp de razboi din 12 august 1949 [I. Protocolul aditional nr.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale din 1977 [I.copiii vor trebui sa beneficieze de un regim special si sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare.copiii sub 15 ani sub nici o forma nu vor fi implicati оn ostilitatile militare sau sa fie recrutati. O astfel de condamnare la moarte nu va fi executata [I. 21. 46. Protocolul acorda protectiei copiilor un caracter complex. astfel fiind expres expus principiul protejarii deosebite a copiilor оn timpul diferendelor militare internationale. Dreptul international umanitar prevede o protectie generala a copiilor оn calitate de persoane care nu participa la actiuni militare si o protectie speciala a acestora datorita vulnerabilitatii deosebite a lor. tinвnd seama de vвrsta lor sau de orice alt motiv”. sub protectia normelor de drept international umanitar nimeresc si copiii care participa la actiuni militare. p.copiii trebuie sa fie obiectul unui respect special si trebuie sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. p. оnsa.570] completeaza aceasta lacuna. vor fi exonerate de pedeapsa cu moartea pentru o infractiune comisa оn legatura cu conflictul armat. . li se vor acorda оngrijiri si ajutor daca au nevoie. fixвnd оn art. 49. Оn documentul respectiv nu оntвlnim. fapt ce 42 dovedeste percepea necesitatii protejarii speciale a copiilor оn timpul diferendelor militare оnca la 1949.512] contine multiple prevederi cu privire la protectia copiilor.оn cazurile оn care partile la conflictul armat оnroleaza copii sub 15 ani care devin prizonieri de razboi. sau оnrolati оn fortele armate.. acestia vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata. un principiu expres care s-ar referi la protectia specifica a copiilor. Mai mult decвt atвt. ce depind de ele.97]. 15 .femeile оnsarcinate sau mamele cu copii.

Оn fine.educatie.. Puterea ocupanta va asigura. limba si religia lor. Daca institutiile locale nu vor fi potrivite оn acest scop.daca este posibil.647] contine stipulari similare ce prevad ca tuturor copiilor li se va acorda оngrijirea si ajutorarea. vor fi pusi sub paza оn localuri separate de adulti. Protocolul aditional nr. . 1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare umanitare. 47. de care au nevoie. conform dorintei parintilor sau. detinuti sau internati оn legatura cu conflictul armat.copiii sub vвrsta de 15 ani nu se vor recruta оn fortele armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati. lauzelor si mamelor care alapteaza. si оn special: . 2 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international din 1977 [I. buna functionare a stabilimentelor consacrate оngrijirii si educatiei copiilor. cu exceptia cazului оn care copiii sunt cazati ca unitati familiale. prevazute de dreptul international umanitar pentru mentinerea legaturii dintre copii si familiile acestora. p.оn lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea sa-1 оngrijeasca . puterea ocupanta va asigura оntretinerea si educatia copiilor orfani sau despartiti de parintii lor din cauza razboiului . art.se vor lua masuri pentru evacuarea temporara a copiilor din zona оn care au loc lupte. . . Conform Protocolului aditional nr. cu persoane de nationalitatea. cu concursul autoritatilor nationale si locale. 78 al aceluiasi Protocol atrage atentia asupra evacuarii temporare a copiilor оn caz de necesitate legata de lecuire sau de acordare a ajutorului medical. ar fi incompleta fara indicarea prevederilor оn privinta obligativitatii urmaririi sortii persoanelor protejate si a prevederilor care permit membrilor familiilor sa afle situatia acestora. Оn 1993. Enumerarea tuturor masurilor. . se va acorda prioritate copiilor. inclusiv educatia religioasa si morala. Adunarea Generala a оntarit sistemul promovarii si implementarii drepturilor 16 . va lua toate masurile necesare pentru 43 usurarea identificarii si оnregistrarea filiatiei lor.se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea familiilor separate temporar. оn lipsa acestora.daca copiii sunt arestati. a persoanelor care оi au оn оngrijire. Lauzele si copiii sub 15 ani vor primi hrana suplimentara proportional cu nevoile lor fiziologice.copiilor care au savвrsit o infractiune оn legatura cu conflictul armat si sunt condamnati la moarte nu li se aplica pedeapsa daca nu aveau 18 ani оn momentul comiterii infractiunii.

omului prin crearea postului de Оnalt Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului, mandatat sa coordoneze toate programele Natiunilor Unite оn materia drepturilor omului si sa le оmbunatateasca eficienta. Pentru asigurarea unei protectii efective a drepturilor omului este esential ca statele sa asigure punerea оn aplicare a angajamentelor asumate prin tratate si conventii. Оn acest context, pentru urmarirea aplicarii conventiilor ONU оn sfera drepturilor omului, s-au stabilit mecanisme si proceduri distincte, constituite оn baza dispozitiilor conventiilor respective. Оn 1997, оn cadrul unui amplu proces de reorganizare si оmbunatatire a eficientei ONU, Оnaltul Comisar pentru drepturile omului si Centrul pentru drepturile omului au fuzionat оntr-o singura structura, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului. Оn cadrul mandatului largit, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite sprijina activitatea Comisiei pentru drepturile omului оn problemele promovarii drepturilor femeilor si copiilor, combaterii discriminarii rasiale, protectiei grupurilor vulnerabile si ale minoritatilor. Prin tratate au fost create sase comitete specializate – mecanisme conventionale pentru monitorizarea actiunilor statelor parti оn directia implementarii prevederilor documentelor internationale оn materia drepturilor omului: 1. Comitetul pentru drepturile omului monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Comitetul examineaza plвngerile persoanelor fizice cu privire la оncalcarea drepturilor civile si politice; 44 2. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; 3. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale monitorizeaza implementarea Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala; 4. Comitetul pentru eliminarea discriminarii оmpotriva femeii monitorizeaza implementarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii; 5. Comitetul оmpotriva torturii monitorizeaza Conventia оmpotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; 6. Comitetul pentru drepturile copilului monitorizeaza, оncepвnd cu anul 1991, implementarea Conventiei asupra drepturilor copilului. Scopul principal al acestor structuri internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica punerea оn drepturile оncalcate si repararea prejudiciilor suferite de victime. 17

Din punct de vedere geografic, protectia internationala a drepturilor omului evolueaza оn doua dimensiuni – cea universala, despre care am mentionat mai sus, si оn dimensiune regionala, despre care credem ca este necesar sa relatam. Pвna оn prezent sunt cunoscute trei sisteme regionale de protectie a drepturilor omului: european, american si african. Sistemul european de aparare a drepturilor omului a fost creat de Consiliul Europei, organism ce grupeaza оn prezent majoritatea statelor Europei, care accepta principiile statului de drept si principiul оn virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Principalul document оn acest domeniu este Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Elaborata de Consiliul Europei, Conventia europeana a fost semnata la Roma, la 4 noiembrie, 1950, de statele participante si a intrat оn vigoare la 3 septembrie 1953. Conventia constituie garantia colectiva pe plan european a principiilor enuntate оn Declaratia universala a drepturilor omului. Ea nu se limiteaza la enumerarea acestor principii, potrivit actelor internationale cu caracter de universalitate, ci ofera protectia acestor drepturi, promovвnd masuri speciale оmpotriva оncalcarii lor. Conventia a creat un sistem de protectie a drepturilor omului, care s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel mai eficient dintre sistemele elaborate pвna оn prezent [I, 9, p.138]. Dreptul Conventiei este benefic оn primul rвnd persoanelor individuale, care sunt marii beneficiari ai acestui sistem. De asemenea el exercita o influenta pozitiva asupra drepturilor interne, impulsionвnd necesitatea pentru anumite reforme [III, 3, p. 20]. 45 Protocolul nr. 11 la Conventia europeana a drepturilor omului, intrat оn vigoare la 1 noiembrie 1998 [II, 57, p. 303], a instaurat o Curte unica permanenta care a оnlocuit vechiul mecanism: Comisia si Curtea Europeana. Scopul acestei reforme a fost de a mari eficacitatea mijloacelor de protectie, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al problemei drepturilor omului. Оn baza Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, statele parti оsi asuma obligatii concrete оn ceea ce priveste garantarea drepturilor prevazute prin adoptarea de legi interne si prin activitatea autoritatilor administrative si judecatoresti proprii. Оn anii urmatori Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului a fost completata cu mai multe protocoale aditionale dintre care am vrea sa mentionam Protocolul nr. 6, adoptat de Consiliul Europei la 28 aprilie 1983 [II, 57, p. 299], la Strasbourg, care cuprinde noua articole ce 18

se refera la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul nr. 7, adoptat de Consiliul Europei la 22 noiembrie 1984 [II, 57, p. 300], care cuprinde zece articole оn care sunt dezvoltate drepturile strainilor, conditiile оn care ei pot fi expulzati, cererea oricarei persoane condamnate de un tribunal, examinarea declaratiei de nevinovatie; relatiile parintilor cu copiii lor, etc. Desi nu contine stipulari exprese privind copiii, Conventia a fost frecvent aplicata pentru protectia drepturilor acestora – оn legatura cu viata de familie, dreptul la educatie, protectia оmpotriva discriminarii si abuzului. Pe de alta parte, Conventia europeana a drepturilor omului este, оn multe privinte, „refractara” la drepturile copilului. Ea face referiri episodice la copii, de exemplu, оn legatura cu natura publica a procedurilor оn instantele pentru delincventii minori, dar nu reuseste sa fundamenteze conceptul de drepturi ale omului adaptate copiilor оn acel cadru specific copilariei, asa cum a fost dezvoltat mai tвrziu de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului [II, 8, p. 116]. Importanta sporita a conceptului de drepturi ale copilului si rolul major atribuit de comunitatea internationala Conventiei cu privire la drepturile copilului fac necesara o mai mare sensibilitate a Uniunii Europene оn acest domeniu. Doua dimensiuni necesita o atentie speciala: prima presupune explorarea potentialului de a lansa proiecte-pilot si alte initiative venite sa promoveze drepturile copilului оn interiorul Uniunii, a doua se refera la necesitatea aducerii tuturor actelor elaborate de Comisia Europeana a Drepturilor Omului оn conformitate cu cerintele Conventiei [II, 2, p.37]. Politicile europene actuale оn domeniul protectiei drepturilor copilului acopera un spectru larg de probleme si prioritati, care sunt reglementate, implementate si monitorizate de institutiile si organismele europene оn colaborare cu guvernele statelor membre si reprezentantii societatii civile. 46 Una dintre problemele majore care preocupa societatea europeana la ora actuala tine de violenta оmpotriva copilului, оn special sub forma exploatarii si abuzului sexual. Оn acest context am vrea sa mentionam Tratatul de la Amsterdam care оncurajeaza cooperarea interguvernamentala оn scopul rezolvarii problemelor legate de infractiunile transnationale оmpotriva copiilor; programul „Stop”, destinat curmarii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor; programul „Daphne”, care, оn colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, intentioneaza sa puna capat violentei оmpotriva copilului, tinerilor si femeii. Alta problema tine de interzicerea violentei asupra copilului оn familie si оn scoli. Am vrea sa remarcam оn acest sens ca un sir de state europene – Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, 19

18 ani pentru munci considerate periculoase sau daunatoare sanatatii. Carta europeana se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor оn ceea ce priveste procesul muncii: vвrsta minima de angajare se stabileste la 15 ani. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale etc [I. asistenta. Obiectul unor proiecte specializate ale Uniunii Europene оl constituie problemele marginalizarii si excluderii sociale. educatia si formarea profesionala necesara prin crearea de institutii si servicii adecvate. 20 . respectiv. Statele trebuie sa asigure ca angajarea оn munca nu-i va lipsi pe tineri de beneficiul deplin al educatiei. nedaunatoare sanatatii. iar Comisia Europeana a initiat un program referitor la stoparea violentei оn toate institutiile extrafamiliale [IV. cu exceptia muncilor usoare. protectia. juridica si sociala a vietii de familie prin beneficii sociale. beneficii pentru noii casatoriti si alte mijloace adecvate. acordarea de locuinte. Vizavi de protectia copilului. la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvata оn aceasta perioada. asistenta speciala si asigurarea educatiei primare si secundare celor lipsiti de sprijinul familiei. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. Carta europeana cere statelor sa ia masuri pentru a asigura copiilor si tinerilor оngrijirea.70]. protectia lor оmpotriva neglijentei. 3. Letonia. Carta sociala europeana contine dispozitii cu privire la protectia economica. ale participarii copiilor la procesul de decizie. оnainte si dupa nastere.Croatia. dure si daunatoare sanatatii. Cipru . Carta se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor contra umanitatii.au introdus оn legislatia nationala norme prohibitive privind pedeapsa corporala a copiilor. Conventia europeana de securitate sociala. sa le acorde si alte facilitati privind concediul anual platit si protectie speciala fata de pericolele fizice si morale la care sunt expusi оn cвmpul muncii. ale educatiei si protectiei mediului. mai ales de formare profesionala. la interdictia de a desface contractul de munca al femeii оn aceasta perioada si de a angaja femeile оnsarcinate sau care au оn оngrijire copii mici la munci neadecvate. Norvegia. violentei sau exploatarii. p. 47]. ale saraciei si discriminarii. periculoase. pe lвnga Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost elaborate: Carta sociala europeana. iar pentru cei sub 18 ani sa limiteze timpul de munca оn functie de nevoile lor de dezvoltare. aranjamente fiscale. moralei si educatiei si. Оn vederea protectiei drepturilor omului оn sistemul european. la acordarea de timp liber pentru hranirea copilului. sa nu-i 47 angajeze оn munci de noapte.

12). p.5. o persoana poate avea anumite drepturi prenatale. definirea vвrstei minime a copilului. ca situatia copiilor a fost prezenta оn atentia comunitatii internationale оnca de la оnceputul sec. Originea: Codul civil argentinian. s-au conturat doua puncte de vedere – unul care pleda pentru momentul conceptiei (de exemplu. copilul nu este considerat o personalitate cu necesitate de autodeterminare . Deci. ramвnea necesitatea elaborarii unui document special care. precum si cu dreptul de a fi ascultat оn orice procedura judiciara sau administrativa care-l priveste. Aceste drepturi sunt irevocabil dobвndite daca fiinta conceputa оn matricea materna este nascuta vie. cu privire la art. dotata cu integritate si personalitate si cu capacitatea de a participa la viata sociala. care prevede: ”Existenta umana оncepe din momentul conceperii оn matricea materna. p. De altfel. sa recunoasca copilul ca fiinta umana deplina. Оn acest scop Comisia Natiunilor Unite pentru drepturile omului a creat оn 1979 un grup de lucru al carui nucleu era constituit din reprezentantii guvernelor statelor membre care urma sa elaboreze Conventia cu privire la drepturile copilului. sa puna drepturile copilului sub protectia dreptului international si a Organizatiei Natiunilor Unite. ele fiind centrate pe principiile protectiei si bunastarii copilului.Оn concluzie am vrea sa accentuam ca drepturile omului au оncetat a mai fi obiect de preocupare si reglementare doar al statelor. оntre acestea. mai оntвi de toate. al XX-lea. Societatea internationala le-a transformat оntr-un imperativ al democratiei. iar оn al doilea rвnd. devenind o norma a culturii si standardului civilizatiei [IV. ca si cum s-ar fi nascut deja. cвt si de Organizatia Natiunilor Unite (1959). 157]. salvgardate de omenire. fie prin intermediul unui reprezentant – fapt impus de o puternica miscare „de eliberare a copilului” din perioada anilor 60-70. Declaratii ale drepturilor copilului au fost adoptate atвt de Liga Natiunilor (1924). 26. Оn cadrul dezbaterilor referitoare la momentul оn care оncepe copilaria. Procesul elaborarii Conventiei a оntвmpinat dificultati legate de consensul asupra unor probleme de fond. chiar daca 21 .1 al Conventiei. considerвndu-le valori supreme. Drepturile omului au obtinut nu doar dimensiunile valorilor constitutionale. 2 3 Drepturile copilului consfintite оn Conventia internationala cu privire la drepturile copilului Din cele mentionate anterior remarcam. Republica Argentina declara ca acest articol trebuie 48 inerent de interpretat considerвndu-se ca numim “copil” orice fiinta umana din momentul conceperii si pвna la vвrsta de 18 ani” (CDC/C/2/Rev. dar au intrat оn circuitul esentelor protejate pe plan international. fie direct.

inclusiv de protectia juridica. precum si numeroasele guverne au luptat pentru a modifica vвrsta de 15 ani sau. 38 coboara vвrsta de recrutare оn fortele armate nationale la 15 ani. 16. La ultima оntвlnire delegatia Statelor Unite – aparent singura. p. Оn contradictie cu definitia data copilului de art. tinвnd cont de principiile cuprinse оn acel articol si recunoscвnd ca. Alte probleme de fond care au оntвmpinat dificultati serioase оn realizarea consensului au fost cea a libertatii religioase. Consensul a fost realizat doar pe precizarea preluata din Declaratia din 1959. iar altul pentru momentul nasterii (Marea Britanie declara ca “interpreteaza Conventia ca fiind aplicabila numai оn urma nasterii unui fat viu”(CDC/C/”/Rev. (3) din Conventia asupra drepturilor copilului. 8. оn special оn tarile оn care copiii nu sunt оnregistrati la nastere. cel putin. Folosirea copiilor оn calitate de combatanti de la aceasta vвrsta оnseamna. De asemenea. vвrsta minima de participare a copilului la conflicte armate a fost modificata prin Protocolul aditional la Conventia asupra drepturilor copilului privitor la participarea copilului la conflicte armate. Organizatiile nonguvernamentale. cu celelalte prevederi si cu оntreg spiritul documentului. privare de posibilitatea continuarii studiilor. abuz sexual si tortura. totusi. 16. 159]. Articolul 3 din Protocol mentioneaza: „Statele parti vor ridica vвrsta minima pentru recrutarea voluntara a persoanelor оn 49 fortele lor armate nationale de la cea prevazuta оn articolul 38 alin. fara оnsa a cere оn mod expres interzicerea avortului. de fapt. p. p. Оn formularea finala a articolului 1 din Conventie. nu sa facut nici o mentiune cu privire la vвrsta minima a copilului [II. de ocrotire speciala. 14. De multe ori copiii оsi pierd viata. Finalul a fost departe de a fi satisfacator. precum si cea referitoare la vвrsta minima a participarii copilului la conflictele armate.recunoasterea lor se produce doar dupa ce ea este separata de organismul matern”(Argentina RI. Aceasta prevedere a fost constant criticata de promotorii dreptului copilului si a fost caracterizata ca una dintre marile slabiciuni ale Conventiei. dar sustinuta tacit de alti delegati – a refuzat categoric sa asigure o astfel de protectie copiilor оntre 15 si 18 ani [II. 1 din Conventie.5. mentinerea vвrstei de 15 ani permite. оnrolarea unor copii chiar sub aceasta vвrsta [I. O astfel de protectie juridica poate include. separare de mediul familial. 70]. La mai bine de 10 ani de la adoptarea Conventiei. p.33)) [I. art. 69]. de cele mai multe ori. cвt si dupa nastere. pentru introducerea unei mentiuni care sa interzica participarea directa a copiilor la ostilitati pвna la 18 ani.3]. care prevedea ca copilul are nevoie de protectie. p. оn 22 . traume fizice si psihologice. Paragraful 39). Formularea care ar fi permis statelor sa rezolve aceasta problema conform standardelor proprii nu a fost admisa. atвt оnainte. aceste doua pozitii tinвnd de permiterea sau de declararea ilegala a avortului.

politic. Conventia privind drepturile copiilor percepe “copilul” ca membru plenipotentiar al societatii. Este o situatie fara precedent оn domeniul drepturilor omului. fara nici un fel de discriminare. Este de mentionat ca оn martie 2000 era deja ratificata de un numar de 191 de state membre ale ONU. p. economic. economice si politice dintre state. dupa cum este indicat оn articolele Conventiei. 621]. care monitorizeaza implementarea acestor drepturi. 671]. Prin adoptarea acestui Protocol s-a dorit corectarea situatiei create de art. 42. Conventia sustine evaluarea copilului ca cetatean. fapt mentionat оn Raportul Secretarului General al Natiunilor Unite la summit-ul de la sfвrsitul mileniului. 38. partener оn luarea deciziilor оn procesul vast de schimbare sociala. Prin aprobarea Conventiei pentru drepturile copiilor. Оn stabilirea principiilor si drepturilor fundamentale ale copilului. Conventia recunoaste statutul special al copilariei si afirma necesitatea protejarii ei prin elaborarea si adoptarea unui ansamblu de norme care sa reglementeze institutiile sociojuridice de asistenta si ocrotire a ei. Nici un alt document оn materia drepturilor omului nu a beneficiat de o atоt de larga ratificare. Pentru prima oara оntr-un document international referitor la copil a 23 . Conventia asupra drepturilor copilului atinge standarde universale. care era оn contradictie flagranta cu оntregul text si spirit al Conventiei. guvernele accepta оn mod public si se obliga sa contribuie. de la alte documente si conventii de referinta оn materie. 10. aplicabile tuturor copiilor lumii. La ora actuala doar doua state nu au ratificat Conventia: Somalia si SUA. persoanele sub vвrsta de 18 ani sunt susceptibile de protectie speciala” [I. de favoare sau bunavointa fata de copii. ca o expresie de caritate. p. social si cultural. Conventia declara ca toti copiii au drepturi care apartin drepturilor omului si aceste drepturi nu trebuie percepute ca optionale. sociale. Totusi. Conventia asupra drepturilor copilului a fost adoptata оn unanimitate de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989. consfintind dreptul acestora de a stabili mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiilor este un organ compus din 10 experti internationali independenti pentru drepturile copiilor. Conventia reflecta domeniul drepturilor omului sub toate aspectele: civil. Astfel. sa protejeze si sa оndeplineasca drepturile copiilor. beneficiind оn prezent de o ratificata aproape universala [I. Aceste drepturi includ obligatii si responsabilitati.conformitate cu dispozitiile Conventiei. pe fondul recunoasterii si proclamarii acestor standarde comune. Conventia porneste de la Declaratia universala a drepturilor omului. Conventia ia оn considerare diferentele culturale.

stipulвnd patru criterii ale tratamentului discriminator: rasa.Principiul primatului intereselor copilului.culoarea. folosintei sau exercitiului. culturale. parintilor sau tutorilor lor legali. nasterea sau alt statut. sociale. Esenta acestui principiu оl constituie egalitatea sanselor baietilor si fetelor. a copiilor cu handicap sau din grupurile sarace ale populatiei. ascendenta origine nationala sau etnica. 6 si 12. a copiilor din grupe indigene sau minoritare. libertatea de expresie si opinie a copilului (art. 40). origine nationala. 12). avere. opinie politica sau alte opinii.Principiul nondiscriminarii. 19). religie. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului. au fost stipulate o serie de inovatii referitoare la interesul superior al copilului (art. proprietatea. restrictie sau preferinta оntemeiata pe rasa. etnica sau sociala. оn conditii de egalitate. 11. Pentru prima oara un document international prevede obligativitatea statului de a populariza informatiile referitoare atвt la drepturile copilului. statele se obliga sa asigure drepturile prevazute оn Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor. prevenirea abuzului de catre cei care au obligatia de a-i ocroti pe copii (art. Declaratia universala a drepturilor omului extinde aceste criterii si mai adauga la cele patru . cвt si la dreptul copilului de a-si cunoaste drepturile. 2. 21). tratamentul penal special al copilului (art. Carta Natiunilor Unite mentioneaza expres principiul nondiscriminarii. care are ca scop sau efect limitarea sau anularea recunoasterii. 3. a drepturilor si libertatilor fundamentale оn domeniul vietii economice. nastere sau alt statut al copilului. sanatatea si accesul la asistenta medicala ( art. fara nici o discriminare. culoare. 3).50 fost introdus dreptul la participare. Declaratia drepturilor copilului din 1959 precizeaza: „Copilul se va bucura de o protectie speciala si i se vor oferi facilitati prin lege si prin alte mijloace menite sa-i asigure o dezvoltare 24 . . 37). handicap. Principiul nondiscriminarii este formulat оn art. 24). referirea la adoptie (art.14]. indiferent de rasa. sex. Оn baza lui. limba si religia. pastrarea identitatii (art. Prezenta acestui principiu la nivel international este tot atвt de veche ca si preocuparea internationala pentru situatia copiilor. a detentiei pe viata si a pedepsei capitale (art. Articolul 1 din Conventia internationala cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala оntelege prin discriminare rasiala orice deosebire. . limba. excludere. Asimilata unei Carte a drepturilor copilului. Conventia se sprijina pe patru principii fundamentale. precum si оn orice alt domeniu [I. 8). culoare. p. interzicerea torturii. originea nationala sau sociala. a copiilor refugiatilor. formulate оn art. sexul.

autoritatile administrative sau de organele legislative. 18 se face referire la responsabilitatea parintilor pentru cresterea si dezvoltarea copilului. si оn acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare” [I. precum si un element care trebuie luat integral оn 25 . de instantele judecatoresti. ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost оncredintat оn mod legal. (1) din Conventia cu privire la drepturile copilului: „Оn toate actiunile care privesc copiii. оn art. mentala. interesele copilului vor prevala”. 6. care prevede ca „оn toate problemele referitoare la casatorie si relatiile de familie interesul superior al copilului va prevala оn toate situatiile” [I. 86]. Principiul primatului intereselor copilului. justifica sau clarifica – оn coordonare cu alte articole din Conventie – unele probleme specifice оn procesul aplicarii Conventiei. оn mod deosebit nevoile sale de afectiune si dreptul la securitate si grija continua.118]. a fost expres consacrat оn Conventia cu privire la drepturile copilului: оn art. 20 si 21 оn contextul reglementarii asistentei alternative prin adoptie. (1) lit. 19. 51 Acest principiu este prezent si оn art. Оn adoptarea legilor necesare realizarii acestui scop se va avea оn vedere interesul superior al copilului”[I. 8. precum si оn situatiile care implica relatia dintre copil si organele de politie sau ale justitiei. 9 оn legatura cu separarea copilului de mediul familial. vor prevala”[I. p. tinвnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai. p. d) din Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii. spirituala si sociala normale. 5 ca „оn toate deciziile de plasament. 623]. оntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. оn art. 14. precum si centralitatea sa оn raport cu orice decizie privitoare la copil. 8. оn conditiile libertatii si demnitatii.95]. p. Acest principiu оndeplineste trei roluri majore: .sprijina. p. iar implementarea lui o obligatie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. Оn acest scop statele parti „se obliga sa asigure copilului protectia si оngrijirea necesara оn vederea asigurarii bunastarii sale. interesul superior al copilului. 64] Declaratia Natiunilor Unite cu privire la plasament si adoptie din 1986 prevede оn art.3 alin. ea reprezinta un reper оn elaborarea normelor de drept ale omului. p. Acest principiu este stipulat expres оn art. Principiul interesului superior al copilului reprezinta mesajul fundamental al Conventiei cu privire la drepturile copilului. Оn acest context. Interesul superior al copilului mai este caracterizat drept „nucleul central. principiul diriguitor” al оntregii Conventii [II.fizica.16 alin.

Acestor opinii trebuie sa li se acorde atentia cuvenita оn functie de vвrsta si capacitatea intelectuala a copilului. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. 12 alin. practicilor si politicilor referitoare la copil. emotionala si socioculturala.Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului. spre exemplu vaccinarea. 1 din Declaratie defineste dezvoltarea „ca drept inalienabil al omului оn virtutea caruia orice fiinta omeneasca. 52 Prin intermediul principiului interesului superior al copilului se face posibila interpretarea unor prevederi din Conventie. Copiii sunt capabili sa-si formeze propriile puncte de vedere. Оn acest context. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. . sa aiba propriile opinii оn toate problemele care-i privesc. obiectivul fiind de a imprima un caracter dinamic dreptului la viata. . (1) din Conventie stipuleaza ca „statele parti vor garanta copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care оl priveste”. interpretat оntr-un sens larg оn conformitate cu documentele internationale оn materie. Art. referindu-se nu numai la aspectele fizice. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. ci si la dezvoltarea mintala. iar politicile vizвnd dezvoltarea trebuie sa faca din om principalul participant si beneficiar al dezvoltarii”. precum si toate popoarele au dreptul sa participe. sociala. Оn asa fel. culturala si politica prin intermediul carora toate drepturile si libertatile fundamentale pot fi pe deplin realizate”. Termenul „dezvoltare” confera si o dimensiune calitativa dreptului la viata. care nu sunt оn mod expres reglementate printre obligatiile din Conventie. Оn urma asigurarii acestui drept. -contribuie la conciliere оn rezolvarea conflictului dintre diferitele drepturi ori de cвte ori acestea iau nastere оn cadrul general al Conventiei.considerare оn procesul aplicarii altor drepturi. cognitiva. dar оn anumite limite. 37-38]. p. sa contribuie si sa se bucure de dezvoltarea economica. . incluzвnd actiuni preventive. copilul va avea posibilitatea sa fie ascultat оn orice 26 . 2.contribuie la evaluarea legislatiei. luвnd оn consideratie pericolele la care este supus copilul оn primii ani de viata.Dreptul la supravietuire si dezvoltare. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. deoarece acest principiu trebuie sa fie aplicat оntr-un mod compatibil cu respectarea tuturor drepturilor reglementate de Conventia pentru drepturile copilului [II. art. Оn Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare se afirma ca „omul este subiectul central al procesului de dezvoltare.

cвt si оn cele dezvoltate. Conventia reclama masuri legislative. Un rol important pentru aplicarea Conventiei vizeaza educatia si formarea personalului care lucreaza cu copiii: profesori. colaboratori ai organelor de interne. iar оn ce priveste drepturile economice. inclusiv cele din cadrul cooperarii internationale. administrative etc. inclusiv cele cu caracter politic. Оn ceea ce priveste resursele disponibile. 10.1868]. pentru a asigura educatia obligatorie. notiunea nu trebuie vazuta оn sens static. implicвnd mobilizarea resurselor. Reglementarile Conventiei cu privire la autonomia copilului au avut de оnfruntat si rezistenta mentalitatilor traditionale referitoare la „puterea parinteasca” asupra copilului. ci оntr-o perspectiva dinamica. deoarece ele reprezinta idei noi sau idei vechi prezentate оn forme noi si sugereaza faptul ca adultii si practicile existente trebuie sa fie schimbate [IV. statele sunt obligate sa elaboreze legi pentru a proteja copilul pe piata muncii. 35. Prevederile Conventiei referitoare la autonomia copilului sunt considerate ca fiind cele mai vulnerabile din acest tratat. prevazute оn art. inclusiv pe cele ale societatii civile [II. Оn baza art. direct sau printr-un reprezentant ori printr-un organism competent. masuri speciale оn domeniul sanatatii. pediatri. 15. p. 97]. sociale si culturale ale copiilor „оn masura maxima a resurselor disponibile”. 53 Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului necesita schimbari esentiale оn atitudini si mentalitati la toate natiunile. alte proceduri de protectie si asigurare a copilului. оn anul 1991. securitatii sociale. (2) din Conventie. Mai mult decвt atвt. cвt si оn vederea crearii de 27 . Conventia acorda o atentie deosebita cooperarii internationale atвt ca un complement оn folosirea la maximum a resurselor disponibile. asistenti sociali. p. 4 оn coroborare cu dispozitiile art. cвt si al institutiilor sociojuridice menite sa legitimeze statutul de personalitate al acestuia [IV. 300].adoptarea masurilor antrenвnd la maximum resursele disponibile. 43 din Conventie. p. a generat schimbari semnificative la nivelul politicilor nationale de alocare a resurselor atвt оn tarile subdezvoltate.procedura judiciara si administrativa care-l atinge. a fost creat Comitetul pentru drepturile copilului. pentru punerea оn aplicare a principiilor si prevederilor acesteia. 6 alin. Deci. sociale si culturale . care a pus accentul pe directivele date statelor cu privire la оntocmirea rapoartelor privind masurile de ordin general. Unii autori motiveaza aceasta prin caracterul relativ recent atвt al conceptului de drepturi ale copilului. Angajamentul statelor parti de a promova drepturile economice.. psihologi. Оn acest context mentionam faptul ca drepturile copilului creeaza adultilor disconfort.

Consideram o lacuna a Conventiei cu privire la drepturile copilului faptul ca ea nu specifica un sistem de comunicare si remitere a plвngerilor formulate de copii sau reprezentantii lor legali. reprezentantii guvernelor si ai Natiunilor Unite. Raspunzвnd unor preocupari actuale. vizвnd 28 . 41. solutia propusa fiind prea putin suficienta. Un rol important оn adoptarea acestui Protocol la avut оn special Primul Congres Mondial оmpotriva exploatarii sexuale si comerciale a copiilor. care sa fie folosite ca baza pentru asistenta tehnica si cooperarea internationala оn promovarea protectiei drepturilor copilului. despre care am mentionat mai sus. precum si pe nave оnmatriculate de ele si sa considere aceste fapte incluse оn tratate de extradare semnate cu alte state [I.673]. ca si celelalte documente privind drepturile omului. Primul este Protocolul aditional la Conventia cu privire la drepturile copilului asupra participarii copiilor la conflictele armate. desi Conventia cu privire la drepturile copilului. el fiind rodul cooperarii active dintre organizatiile nonguvernamentale. Al doilea Protocol la Conventie se refera la traficul. daca ne referim la valorile protejate – copilul si drepturile sale. 54/263 la 26 iunie 2000. actiunile de baza оn favoarea copiilor au un caracter programatic. de a-l supune la munca fortata sau obtin ilegal consimtamвntul pentru adoptiunea copilului. оn urma unor dezbateri fructuoase a fost adoptata Agenda de actiune оmpotriva a trei forme de exploatare a copiilor pe care le-am numit mai sus: prostitutia. conform prevederilor art. Comitetul poate solicita. prostituarea si implicarea copiilor оn industria pornografica.proceduri constructive. 44 alin. „informatii suplimentare cu privire la aplicarea Conventiei”. desfasurat la Stockholm оn 1996. Daca exista dovezi ca drepturile copilului sunt grav оncalcate. Оn conclizie putem sa mentionam ca. pornografia si traficul de copii оn scopuri sexuale si ca furnizori de organe interne. p. Comisia ONU pentru drepturile omului a aprobat doua protocoale aditionale la Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. Statele se angajeaza sa pedepseasca asemenea infractiuni comise pe teritoriul lor. (4). produc sau difuzeaza sub orice forma materiale pornografice cu implicarea copiilor. este bazata pe conceptia drepturilor individuale ale copilului. de a-i folosi organele pentru transplantare. Оn cadrul acestui Congres. Protocolul prevede obligatia statelor de a introduce оn legislatia nationala penala si de a aplica sanctiuni penale celor care furnizeaza sau accepta un copil cu scopul de a-l exploata sexual. care au 54 fost adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr.

formвnd оn ansamblul lor un tot unitar. deci principalul scop al unei Constitutii rezida оn garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele. drepturile si libertatile lui. oportunitatile limitate pentru dezvoltare si recreare.1 alin. 34. 33. Totodata este un adevar incontestabil faptul ca оn conditiile crizei cu care se confrunta republica. Legiuitorul nostru constitutional a recunoscut importanta majora a problematicii drepturilor omului prin оnsusi faptul ca i-a consacrat un оntreg titlu – Titlul II al Legii Supreme „Drepturile.239]. p. оn Republica Moldova se contureaza clar 55 tendinta de a crea acele mecanisme si pвrghii de implementare a unui sistem national de promovare si respectare a drepturilor omului. p. Guceac. Protectia mamei si copilului оn actualul context sociopolitic al Republicii Moldova Pornind de la studiile expuse оn compartimentele anterioare si luвnd оn considerare afirmatiile facute оn literatura de specialitate. 4]. I. оn primul rвnd. Gh. 4. 26. este evident ca piatra de temelie a constitutionalismului o formeaza conceptia drepturilor omului.3]. la constatarea ca statul nu e donator de drepturi si libertati 29 . оn care sunt enumerate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Deoarece drepturile omului reprezinta un imperativ moral si politic. Conform opiniei Giovannei Barberis. Curs elementar de drept constitutional [II. care se bazeaza.dezvoltarea de ansamblu si fiind mai putin inspirate de drepturile individuale.88]. acest adevar „se refera nu doar la copiii din familiile vulnerabile din punct de vedere social. 4. 3) [I. I. dreptatea reprezinta valori supreme si sunt garantate (art.135]. p. Fenomenul constitutionalismului оn evolutia Republicii Moldova spre statul de drept [II. indiferent de situatia lor sociala” [III. p. copiii sufera cel mai mult. Guceac. libertatile si оndatoririle fundamentale”. оn special. intensificarea violentei si a instabilitatii generale. o institutie constitutional-juridica specifica oricarui stat de drept. Guceac. Aceste prevederi constitutionale nu trebuie privite doar ca o constatare solemna si oficiala a drepturilor si libertatilor umane. libera dezvoltare a personalitatii umane. pe instrumente juridice internationale. Costachi. riscurile sporite pentru sanatatea tinerilor si raspвndirea modelelor de comportament negativ оn rвndul tinerilor au un impact asupra tuturor copiilor. dar si la cei din familiile relativ asigurate material. Declinul general al calitatii serviciilor de educatie si sanatate. trebuie sa recunoastem ca оn ultimul timp оn Republica Moldova оn domeniul drepturilor copiilor s-au produs evolutii relevante. 2. Pornind de la faptul ca Constitutia Republicii Moldova proclama ca demnitatea omului. ele urmeaza sa fie privite ca un act de nastere a unei viziuni ce ne obliga la multe si. printre care: I. p. Evolutia constitutionalismului si a organizarii de stat оn Republica Moldova [II. reprezentantul UNICEF оn Republica Moldova. 18.

elaborarea politicii guvernamentale vizвnd realizarea drepturilor copiilor la nivel national. Sarcinile Consiliului sunt: asigurarea respectarii integrale оn Republica Moldova a Conventiei cu privire la drepturile copilului. Оn baza legislatiei оn vigoare s-a format un mecanism de aparare a drepturilor si libertatilor omului. contribuie activ la focalizarea atentiei statului asupra problemelor legate de crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor si libertatilor cetatenilor garantate prin Constitutie si alte legi interne si internationale. consolidarea coeziunii sociale оn domeniul protectiei drepturilor copiilor [I.institutie nationala independenta pentru apararea si promovarea drepturilor omului. constientizвnd importanta majora a problematicii asigurarii drepturilor mamei si copilului. 25]. Toti copiii. Exploatarea minorilor. Оn acest sens s-au exprimat si 87 % din respondenti оn cadrul sondajului sociologic [Anexa 1]. stipuleaza оn articolul 50 din Constitutie ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala.personalitatii. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul guvernamental. copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Legiuitorul Republicii Moldova. Centrul pentru drepturile omului din Moldova. copiii sunt 30 . Оn ce priveste protectia drepturilor mamei si a copilului. ci ocrotitor al lor. оn frunte cu avocatii parlamentari. Astfel. economica. 21]. culturala si sportiva a tarii. creata prin Legea nr. chemat sa contribuie la elaborarea si realizarea politicii de promovare a interesului major al copilului оn societate. Un mecanism important de garantare si protectie a drepturilor omului оn Republica Moldova este institutia specializata a avocatilor parlamentari si Centrul pentru Drepturile Omului 56 . Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala. dupa parerea noastra. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. оnfiintarea functiei de avocat al mamei si copilului ca garant al acestor drepturi оn cadrul institutiei mentionate. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. ar fi binevenita. Reiesind din faptul ca. 21]. оn special a mamei si copilului. de regula. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. 1349 – XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari [I. folosirea lor оn activitati care le-ar dauna sanatatea. оn cadrul Parlamentului Republicii Moldova activeaza Comisia permanenta pentru drepturile omului si minoritatile nationale. moralitatea sau care le-ar pune оn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. iar оn scopul implementarii Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si realizarii Legii cu privire la drepturile copilului pe lвnga Guvernul Republicii Moldova a fost instituit Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului [I.

Casa Nationala de Asigurari Sociale. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii. Spre regret. 48. mamei si a copilului rezulta si din art. 114 din Constitutie). stimulвnd dezvoltarea institutiilor necesare. nici cea executiva nu poate influenta deciziile lor. protectia sociala. cum ar fi educatia. prevede si ea dreptul familiei la ocrotire din partea societatii si a statului. divizarea stricta a responsabilitatii оn domeniul protectiei copilului. mamei si copilului este lasata оn sarcina mai multor ministere si departamente. cвnd se constata ca acestia au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa. Ministerul Afacerilor Interne. fiecare avвnd drept obiective anumite aspecte. Constitutia Republicii Moldova. este elementul natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. cazurile despre оncasarea pensiei pentru оntretinerea copiilor si altor membri ai familiei. nici puterea legislativa. formarea familiei si оndeplinirea obligatiilor ce оi revin. Principalele institutii guvernamentale din acest domeniu sunt: Ministerul Muncii. instantele judecatoresti solutioneaza: cazurile referitoare la stabilirea paternitatii sau maternitatii. Ministerul Sanatatii. Pornind de la prevederea constitutionala ca justitia se оnfaptuieste оn numele legii numai de catre instantele judecatoresti (art. Statul ocroteste maternitatea. cazurile despre decaderea din drepturile parintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor. instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. copiii si tinerii. Consiliul National 57 pentru Protectia Drepturilor Copilului. sanatatea. cum ar fi institutiile guvernamentale. mamei si familiei оntre diferite organizatii publice si lipsa de cooperare dintre ele au drept rezultat imposibilitatea de a privi problema оn ansamblu. Оn acest context. Protectia drepturilor familiei. 49 din Constitutia Republicii Moldova. care prevede ca statul faciliteaza. mama si copilul оn Republica Moldova au dreptul. Familia. Toate preocuparile privind оntretinerea. iar familia. organizatiile nonguvernamentale locale si altele. acestea sunt chemate sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale mamei si copilului. Ministerul Educatiei. conform Constitutiei. organizatiile internationale. inclusiv adoptarea deciziei privind luarea cu forta a copiilor pвna la solutionarea cazului оn fond. solutionarea cazurilor despre adoptia copiilor. la protectie sociala din partea statului. precum si luarea hotarвrii cu privire la оncetarea adoptiei. conform DUDO.educati оn familii. La nivel guvernamental protectia sociala a familiei. prin masuri economice si prin alte masuri. Acest obiectiv este pus оn sarcina mai multor organe. Instantele judecatoresti sunt independente de Guvern si de Parlament. autoadministratia locala. оn art. Un alt mecanism de aparare a drepturilor omului este sistemul judiciar. 31 .

inclusiv оn profilaxia antrenarii minorilor si instigarii lor la fapte ilicite оi revine inspectoratului de sector al politiei. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. onorii. Nu este la nivel si reprezentarea minorilor оn ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor lor legitime.150]. procedura durвnd de la cвteva luni pвna la 2-3 ani. ia masuri fata de cei ce consuma bauturi alcoolice . Despre faptele infractionale оn privinta copiilor. iar despre оncalcarile si comportamentul antisocial al minorilor comunica Comisiei pentru minori [I. la locul de studii etc. O problema majora ce tine de sistemul judiciar оn Moldova este lipsa unor judecatorii specializate pe cazurile minorilor. acestea fiind examinate de judecatorii desemnati de presedintele judecatoriei si care. precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor.. acorda ajutor inspectorului de sector pentru minori оn desfasurarea activitatii profilactice printre adolescentii reveniti din locurile de detentie. nu-si respecta obligatiile оn ce 32 . drepturilor. libertatilor. prin decizii interlocutorii. Оn conformitate cu prevederile Legii Republici Moldova cu privire la politie. atentioneaza organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor. a carui activitate este reglementata de Instructiunea Inspectoratului de Sector al Politiei [I. inspectorul de sector ia masuri de scoatere a infractorilor minori de sub influenta persoanelor cu comportament antisocial. Pentru tara noastra. efectueaza supravegherea minorilor оn familie. instanta judecatoreasca anunta procurorul. p. ceea ce ni se pare inadmisibil. Оn Instructiune se prevede un comportament special de activitate cu infractorii minori. intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime. 23]. Un rol considerabil оn protectia drepturilor mamei si copilului. оn acest sens fiind necesara existenta unor avocati specializati оn procesele cu minorii. apararea vietii. оndeosebi copilului. nu au o pregatire speciala suficienta pentru a rezolva problemele legate de particularitatile de vвrsta si de motivatia comportamentului antisocial al minorilor delincventi.Оn cadrul judecarii cauzelor. parintii si persoanele care оi оnlocuiesc. instantele judecatoresti. de regula. stupefiante si substante psihotrope. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. supravegheaza comportamentul parintilor sau al persoanelor care оi оnlocuiesc si care influenteaza negativ asupra minorilor. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. Conform instructiunii. 10. sanatatii. mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice 58 sunt sarcinile primordiale ale politiei .unicul organ capabil sa asigure asistenta imediata membrilor familiei. Cazurile minorilor sunt examinate alaturi de celelalte cazuri penale.

el este trimis la expertiza medico-judiciara. оn baza deciziei careia copilul este transmis spre оngrijire la o institutie rezidentiala. Lucratorii de politie viziteaza parintii luati la evidenta nu mai rar de o data pe luna la domiciliu. prostitutie. minorul este internat оn Centrul Republican de Triere a Minorilor. Dupa identificarea copilului. De asemenea. precum si locurile lor de concentrare. sa previna si sa nu admita parasirea familiei de catre copii. Daca este imposibila stabilirea identitatii copilului. 23]. cu deschiderea fisei profilactice. sa descopere grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii. betie. 36]. parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori. sa descopere persoanele care atrag minorii оn activitatea criminala. alte institutii despre locul aflarii lui. оn Republica Moldova activeaza o serie de subdiviziuni din sistemul MAI. Inspectoratele pentru minori ale organelor afacerilor interne iau la evidenta. efectuate de minor оn strazi si alte locuri publice. parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. sa curme infractiunile si cazurile de оncalcare a ordinii publice. 59 Echipele de patrula si santinela sunt obligate. jocuri de noroc si alte actiuni antisociale si sa raporteze ofiterului de serviciu. si sa raporteze ofiterului de serviciu. 33 .priveste educatia lor [I. Ei sunt chemati sa оntreprinda masuri privind reоncadrarea copiilor vagabonzi оn familiile native. acesta este condus la organul de politie teritorial. pвna la 60 de zile. explicвnd urmarile ce pot surveni оn urma ignorarii obligatiilor parintesti [I. unde li se acorda ajutor de urgenta si de protectie. De obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei tine si profilaxia vagabondajului printre minori. Dupa retinerea minorului vagabond. parintii sau persoanele care оi оnlocuiesc. оn conformitate cu Statutul serviciului de santinela al politiei. Оn cazul cвnd depistarea acestora este imposibila. cersit. a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins vвrsta stabilita de lege. iar оn cazuri speciale. Оn aceasta institutie minorii sunt internati pentru o perioada de pвna la 30 de zile. unde duc convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de educarea si instruirea copiilor. centrul informeaza subdiviziunea de politie teritoriala. narcomanie. unde este оnregistrat si unde se iau masuri pentru identificarea parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. sa predea inspectoratului pentru minori. Оn acest centru copiii sunt оntretinuti оn regim оnchis si supravegheati permanent de lucratori ai politiei. iar оn limita posibilitatilor – si inspectoratului pentru minori. inspectoratul pentru minori ale organelor de interne. sa nu admita realizarea bauturilor alcoolice. care au menirea speciala sa desfasoare o activitate de reabilitare si criminologico-preventiva printre minori: centrele de triere ale minorilor.

unde la momentul actual sunt detinute si minore. 31 din Codul cu privire la contraventiile administrative stipuleaza: „Arestul administrativ nu poate fi aplicat fata de femeile gravide. pвna оn momentul comiterii contraventiei administrative. fata de persoanele care n-au atins vвrsta de 18 ani. la raspundere administrativa nu pot fi trase persoane care. nici оn perioada detentiei preventive.iar оn caz de necesitate – unitatii de serviciu a organului afacerilor interne – copiii si minorii vagabonzi. legiuitorul nostru a оncercat sa reglamenteze оn legislatia administrativa si cea penala prevederi de atitudine speciala fata de aceste categorii de cetateni. detentia lor separata este imposibila. Pe lвnga influenta nociva manifestata de delincventii maturi asupra celor minori. se considera circumstante ce atenueaza raspunderea (art. cвt si din cauza ca оn asa mod minorii trec printr-o adevarata „scoala” a infractorilor. 33). de catre o femeie gravida sau de catre o femeie. Persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani urmeaza a fi trase la 34 . fata de femeile. Deoarece mama si copilul sunt subiecte de drept ce necesita ocrotire si atitudine speciale. Mentionam ca izolatorul de ancheta preventiva din Chisinau include si un centru de detentie provizorie pentru minori. principiul separarii minorilor de adulti nu este respectat. оn realitate ele nu sunt izolate de detinutele adulte. p. nici оn timpul ispasirii pedepsei. Comiterea contraventiei de catre un minor. rataciti. fata de invalizii de grupele оntвi si a doua.]. 60 Potrivit art. Оn pofida faptului ca оn legislatia nationala este stipulat ca persoanele care nu au atins vвrsta de 18 ani executa pedeapsa cu оnchisoarea оn penitenciare pentru minori (art. nu au atins vвrsta de 16 ani. Astfel. Acest fapt este extrem de alarmant atвt din motivul unor оncalcari grave ale drepturilor minorilor delincventi. 12 din Codul cu privire la contraventiile administrative. care au comis contraventii administrative. se aplica masurile prevazute de Regulamentul comisiilor pentru minori aprobat de prezidiul Parlamentului. care au copii оn vвrsta de pвna la 12 ani. оnsa. 8.. Desi lor le-au fost acordate dormitoare separate. din cauza situatiei materiale precare a institutiei. Principiul separarii minorilor delincventi de delincventii adulti se оncalca si la colonia penitenciara pentru femei de la Rusca. psihic si sexual fata de minori.. nu trebuie neglijat faptul ca оn asemenea conditii apar premise pentru abuzul fizic.24. 5 Codul penal) [I. care are copil оn vвrsta de pвna la un an. art. Fata de persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani.”. cea ce constituie o оncalcare grava a drepturilor copilului. оn stare de ebrietate si sub actiunea stupefiantelor etc. 72 alin.

(4) Cod penal) [I. maltratare. оncalcarea regulilor de detinere. folosire sau aplicare a armelor individuale. оn stare de ebrietate. tragerea din arma de foc оn centrele populate si оn locurile neadaptate pentru aceasta sau prin оncalcarea modului stabilit. de la vвrsta de 16 ani (art. 61 persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vвrsta de pensionare (art. Huliganismul nu prea grav sau huliganismul comis de preadolescenti оn vвrsta de la 14 pвna la 16 ani. femeilor gravide.22.raspundere administrativa conform dispozitiilor generale pentru: cauzarea leziunilor corporale usoare. precum si consumarea de catre ei a bauturilor spirtoase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc (art. Particularitatile raspunderii penale оn Republica Moldova: .10. ultragierea colaboratorului politiei. prevazute оn mod direct de actele legislative [I. 3. . оnjurari. femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. deosebit de grave sau exceptional de grave se aplica pedeapsa оncepоnd de la vвrsta de 14 ani. 167). Persoanele оn vвrsta de 16-18 ani pot fi trase la raspundere administrativa conform dispozitiilor generale si оn alte cazuri. Tinвnd seama de caracterul contraventiei comise si de persoana contravenientului.].].arestul. . opunerea de rezistenta colaboratorului politiei. p. 21 Cod penal) [I. 51]. p. оncalcarea dreptului proprietatii de stat asupra regnului animal. calomnie. оncalcarea modului de vвnzare a armelor individuale. iar оn cazul savвrsirii infractiunii usoare sau mai putin grave. 3. 39. Оn cazul cвnd persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. 292). aplicarea loviturilor si altor actiuni violente care au provocat dureri fizice sau care au provocat o dereglare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neоnsemnata. 67 alin. n-au cвstig dobвndit prin munca lor. 164. care au comis un act huliganic nu prea grav. dar stabila. cazurile referitoare la persoanele mentionate pot fi transmise spre examinare comisiilor pentru minori de sector. оncalcarea termenelor de оnregistrare a armelor individuale. port.pentru infractiuni grave. a capacitatii de munca. nu poate fi 35 . amenda se percepe de la parinti sau de la persoanele care оi оnlocuiesc (art. apelul fals adresat politiei. оncalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera. оncalcarea modului de оnstrainare a armelor individuale. nesubordonarea cu rea-vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului politiei. transport.munca neremunerata оn folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II. aparitia preadolescentilor оn vвrsta de pвna la 16 ani оn locurile publice. care consta оn privarea de libertate pe un termen de la 3 pвna la 6 luni. refuzul de a se prezenta оn fata organelor de ocrotire a dreptului. p. eschivarea de la comercializarea armelor individuale.

poate sa anuleze amвnarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit de hotarвrea judecatoreasca. deosebit de grave si exceptional de grave оmpotriva persoanei. (3) Cod penal) [I.la stabilirea pedepsei pentru savвrsirea infractiunii de catre un minor. la propunerea organului nominalizat.femeilor gravide condamnate si celor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata femeilor si minorilor (art. 3. оnlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blвnda. p. din 36 . cu exceptia celor condamnate la оnchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave. p. 76 b). p. 71 alin. . trimite condamnata оn institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei (art.23]. instanta de judecata le poate amвna executarea pedepsei pвna la atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani. 70 alin. 3. 62 Sistemul de probatiune. .23]. 93 Cod penal) [I.minorii condamnati pentru savвrsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt si de reeducare sau оntr-o institutie curativa si de reeducare. Оn cazul оn care vreuna dintre persoanele mentionate a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui. p. dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost amвnata. 3. ca alternativa a sanctionarii penale a minorului prin detentie. c).aplicat persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani. 3.23]. d) Cod penal) [I. de catre o femeie gravida.35].25].la stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savвrsirii infractiunii nu a atins vвrsta de 18 ani termenul оnchisorii nu poate depasi 15 ani (art.34]. instanta de judecata. . prezenta copiilor minori оn familia vinovatului se considera circumstante atenuante (art. . La atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani instanta de judecata: libereaza condamnata de executarea оn continuare a pedepsei. p. (3) Cod penal) [I. Prelungirea termenului de aflare a persoanei оn aceste institutii dupa atingerea vвrstei de 18 ani este permisa numai pвna la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii (art. 68 alin. (3) Cod penal) [I. 96 Cod penal) [I. precum si prin aplicarea altor masuri de constrвngere. p. 3. 3. Internarea minorilor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt sau оntr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pвna la atingerea majoratului. femeilor gravide si femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani (art.

promovarea unui mod de viata sanatos prin intermediul institutiilor de оnvatamвnt. editarea de pliante si postere pentru promovarea alimentatiei naturale a sugarilor.masuri оn scopul asigurarii dreptului copilului la sanatate. trebuie evidentiate cele a caror оncalcare poarta un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie: dreptul la viata. Planul national prevede un sir de masuri.pacate. este insuficient. . оntre ele fiind drepturile mamei si ale copilului. Comitetul coordonator a pornit de la ideea ca. . la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului. cum ar fi: . ar fi o masura importanta оn tratarea delincventei juvenile. a initiat elaborarea Planului national de actiuni оn domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 [I. . dreptul la educatie.оn domeniul asigurarii dreptului la educatie: asigurarea scolarizarii pвna la 100% a copiilor de 7-16 ani si organizarea alimentatiei si transportului elevilor din clasele I-IV. din multitudinea de drepturi si libertati ale omului.adoptarea si implementarea actului normativ cu privire la protectia si promovarea alimentatiei naturale a sugarilor si la regulile de utilizare a amestecurilor lactate artificiale. asigurarea accesului la informatiile referitoare la sanatatea reproducerii. Parlamentul Republicii Moldova.prezentarea rapoartelor periodice asupra modului de aplicare a Conventiei cu privire la drepturile copilului. dreptul la informatie. dreptul la un mediu sanatos. organizarea оn institutiile medicale a „scolii viitoarelor mame” оn vederea reducerii morbiditatii copilului si a mortalitatii infantile. sporirea 37 . libertatea opiniei si exprimarii.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vвnzarea de copii. La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului. оn societatea noastra exista anumite categorii de populatie ale caror drepturi trebuie protejate оn mod special. Totodata. dreptul la ocrotirea sanatatii. 39]. dreptul la protectie sociala. dreptul la munca si protectia ei. integritate psihica si fizica. Respectarea insuficienta a acestor drepturi afecteaza оn egala masura interesele tuturor cetatenilor. .pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului. cum ar fi elaborarea unui mecanism оn vederea ridicarii responsabilitatii parintilor fata de viata si sanatatea copilului. Оn acest context. Оn scopul ameliorarii situatiei din domeniul drepturilor omului. care ar oferi o alternativa pedepsei penale prin munca comunitara. оn conformitate cu recomandarile Conferintei mondiale pentru drepturile omului de la Viena. Adoptarea Legii serviciului de probatiune. .

elaborarea si implementarea programului de protectie a copilului оmpotriva informatiilor nocive. cadrele didactice.accesului la studii superioare al tinerilor prin acordare de credite preferentiale. copiii strazii.elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de оngrijire a copilului оn dificultate. cu accent asupra grupurilor de risc. . reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale). crearea 38 . organizatiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala pentru copil si familie. crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate оn situatii deosebit de dificile.editarea de materiale informative si metodice оn domeniul drepturilor copilului. . .. . pentru centrele maternale. centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati. . . echivalarea activitatii unuia dintre parintii care au la оntretinere unul sau mai multi copii invalizi pвna la vвrsta de 18 ani cu genuri de munca social-utila remunerata.crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea si reabilitarea copilului оn situatii de risc. avocatii. angajatii din cadrul organelor de ordine. . cadrele muzicale.dezvoltarea sistemului de servicii sociale adresate copilului si familiei: elaborarea standardelor minime de calitate si a Regulamentului-tip pentru centrele de plasament de tip familial. modernizarea 63 curriculumurilor educationale prin compatibilizarea specificului national cu standardele europene etc. asistentii sociali.consolidarea resurselor umane si formarea opiniei publice vizavi de problemele copilului si ale familiei: pregatirea sistematica a specialistilor care lucreaza pentru si cu copiii (judecatorii. оn domeniul drepturilor copilului.dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei. .elaborarea mecanismelor de acreditare a institutiilor. perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului. copiii maltratati si traficati. promovarea programelor anuale de sensibilizare a opiniei publice оn domeniul protectiei copiilor: institutii. . copii cu dizabilitati. оncadrate оntr-un sistem unic.majorarea treptata a garantiilor sociale minime adresate copiilor cu dizabilitati: modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. functionarii publici.consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale: studierea posibilitatii functiei Avocat al copilului.

16-20]. Aceasta Lege. оn conformitate cu care o persoana este considerata copil din momentul nasterii si pвna la vвrsta de 18 ani. sociala si economica de prim ordin. la integritate fizica si psihica. constituie un fundament legal prin care copilului оi sunt recunoscute drepturile general-umane: dreptul inerent la viata. Оn Preambulul Legii este declarat ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului. la libertatea constiintei. 31. etc. 2 5. a programelor de reabilitare psihosociala la lucrul cu copiii implicati оn sistemul de justitie. pentru formarea culturii juridice si culturii drepturilor omului оn tara [I. a opiniei si exprimarii.asigurarea posibilitatilor copiilor de a-si realiza drepturile оn conditii optime: оncheierea de acorduri bilaterale cu alte state оn vederea cooperarii оn domeniul protectiei copilului. Legea privind drepturile copilului stabileste statutul juridic al acestuia ca subiect independent. adaptarea programelor de educatie generala si profesionala. tendinta fiind оn expansiune si urmarind acordarea copilului unui suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat. ale fundatiilor si programelor. modificarea regulamentului organelor de tutela si curatela. p.centrelor de resurse si de informare pentru familii si copii. la nume si cetatenie. pe parcursul evolutiei societatii umane.elaborarea proiectului de lege privind arestarea preventiva a minorilor. copilul a оnceput sa fie „vazut”. cu cei aflati оn detentie. ale organizatiilor nonguvernamentale. Ca urmare. la asociere etc. crearea conditiilor pentru respectarea si apararea lor eficienta. Realizarea obiectivelor mentionate va fi posibila doar prin conjugarea eforturilor statului cu cele ale societatii civile. Оn tara noastra situatia a suferit schimbari odata cu aderarea Republicii Moldova la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului [I. prevede asigurarea sanatatii lui fizice si spirituale. formarea constiintei civice pe baza valorilor nationale si general-umane. pasiv si invizibil al familiei. 39]. Cadrul legal al protectiei copiilor de catre Statul Republica Moldova Traditional. Tinвnd cont de faptul ca оn ultimele decenii omenirea trece printr-un proces de 39 . acorda o grija deosebita si protectie sociala copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familiei sau care se afla оn alte conditii nefavorabile sau extreme. . familiei si maternitatii constituie оn Republica Moldova o preocupare politica. perfectionarea procedurilor de interventie judiciara оn cazurile оn care sunt implicati copii. copilul a fost considerat un membru dependent. 64 . ale cetatenilor de rвnd оntru asigurarea luptei оmpotriva оncalcarii drepturilor omului.

. de propagare a unui mod de viata sanatos. care denota ca legislatia nationala оncearca sa se conformeze legislatiei internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. protejвndu-l de orice forma de exploatare. inumane sau degradante. Reiesind din acestea. precum si urmarirea penala pentru cauze de rele tratamente aplicate copilului. Dupa cum am mentionat deja. practicarea jocurilor de noroc. care declara ca statul ocroteste inviolabilitatea persoanei copilului. оn art. asistenta medicala calificata si gratuita. recuperare si profilaxie a bolilor. Оn cazul оn care parintii refuza asistenta medicala pentru copilul bolnav. statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea оmpotriva oricaror forme de maltratare a copilului. оn perioada pre. discriminare. referindu-se atвt la aspectele fizice. la decizia consiliului de medici. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. incitarea sau constrвngerea de a practica prostitutia. insultele si maltratarile. pedepselor sau tratamentelor crude. cвt si al institutiilor sau comunitatilor din care fac parte. neadmitвnd comportarea plina de cruzime.constientizare a extinderii violentei asupra copiilor atвt оn cadrul familiei. emotionala si socioculturala. antrenarea оn activitatea pornografica. statul a luat un sir de masuri legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate. Nici un copil nu poate fi supus torturii. grosolana. Statul este obligat sa asigure mamei. luata оn prezenta reprezentantului puterii. legislatia internationala ce tine de protectia drepturilor copilului nu se limiteaza la afirmarea dreptului acestuia la viata. violenta fizica si psihica.si postnatala. aceasta se acorda contrar vointei lor. conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului. 4 din Lege. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului recunoaste acestuia dreptul la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament. inclusiv din partea parintilor sau persoanelor subrogatorii legale. cognitiva. Оn vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare. folosirea ilicita de substante stupefiante si psihotrope. rudelor. initierea оn consumul de bauturi alcoolice. 6 din Lege. cвt si la dezvoltarea mintala. asistenta medicala primara etc. legiuitorul. pentru alimentarea lui rationala si inofensiva. ceea ce adauga si o dimensiune calitativa dreptului la viata. stipuleaza ca dreptul copilului la viata si inviolabilitatea fizica si psihica este garantat. 40 . 65 Оn acelasi spirit este formulat si art. cersetorie. antrenarea оn actiuni criminale. dispretuitoare. incluzвnd atвt stabilirea de programe sociale ce tin de acordarea unui sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost оncredintat. organizarea masurilor de profilaxie a bolilor.

cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi). sustine оnfiintarea diferitelor institutii de stat si obstesti care contribuie la dezvoltarea capacitatilor creative ale copiilor. Conform Instructiunii cu privire la modul de оnregistrare a actelor de stare civila [I. de moarte a parintilor sau cвnd acestia nu pot din alte motive sa faca declaratia – pe baza declaratiei rudelor. p. este оnregistrat conform prevederilor Codului casatoriei si familiei si are dreptul la o cetatenie. nationalitatea parintilor. Оn al doilea rвnd. a administratiei institutiei medicale. оnregistrarea nasterii se efectueaza de catre organele de stare civila de la locul de nastere al copiilor sau de la locul de trai al parintilor. prezentarea emisiunilor radiofonice si televizate pentru copii (art. abandon sau rapire. Legea privind drepturile copilului stipuleaza dreptul fiecarui copil la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si dreptul la оnvatatura. numele parintilor si adresa lor. 21-68].O alta categorie de drepturi este prevazuta de art. la nivel 66 national оnregistrarea nasterii este un moment esential оn evaluarea bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. 5 din Legea privind drepturile copilului. sprijina. оnregistrarea este un mijloc de a garanta toate celelalte drepturi ale copilului – cum ar fi identificarea lor оn caz de razboi. 112]. Statul asigura tuturor copiilor posibilitati si conditii egale pentru оnsusirea valorilor culturale. pe baza unei declaratii scrise sau verbale a parintilor sau a unuia dintre ei. care declara ca din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume. sexul copilului. ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copil si a statutului legal al acestuia. ori al unuia dintre ei. Declaratia cu privire la оnregistrarea nasterii copilului trebuie sa se faca оntr-un termen de cel mult o luna din ziua nasterii copilului. оnregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului. 41 . la continuarea studiilor оn scoli tehnicoprofesionale. turnarea filmelor. si pe baza declaratiei altor persoane. 22. iar оn caz de boala. Mai оntвi de toate. оn care se afla mama оn momentul nasterii copilului. p. asigura accesul lor la aceste institutii. Datele minime оnregistrate sunt: numele copilului la nastere. 16. editarea ziarelor. locul nasterii. 9). a vecinilor. 10 din Lege proclama ca fiecare copil are dreptul la instruirea gratuita оn limba de stat sau оn alta limba оn scoli de cultura generala. prevenirea traficului cu copii si pruncuciderea [I. оn conformitate cu legislatia. revistelor si cartilor pentru copii. beneficierea de facilitati acordate de stat. data nasterii copilului. dobвndita sau schimbata оn temeiul legii. iar оn caz de nastere a unui copil mort – оn termen de cel mult trei zile din momentul nasterii. Art. Оnregistrarea copiilor este de importanta majora din cвteva motive. Si оn al treilea rвnd.

lipsa conditiilor pentru sustinerea procesului de оnvatamвnt. a reamintit ca „mai mult de un deceniu problema scolilor din regiunea transnistreana a fost cea mai discutata… Conform legislatiei transnistrene cu privire la limba. Conform Constitutiei si art. 6). Durata оnvatamвntului general obligatoriu este de 9 ani. copiii sau parintii lor au dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de оnvatamвnt (art. оn functie de aptitudini si capacitati (art. оn conditiile crizei economice acest principiu nu poate fi respectat. 8). Potrivit unui comunicat de presa al Consiliului permanent al OSCE. Оnaltul Comisar al OSCE pentru problemele minoritatilor nationale. lor (aproximativ 4000 de elevi . armonioasa a omului si formarea personalitatii creative. 17]. Оn aceste conditii educatia nu este accesibila pentru toata populatia. El a mentionat ca acest caz „este un exemplu de оncalcare cruda a standardelor si drepturilor fundamentale acceptate la nivel international si de escaladare intentionata a tensiunii de catre administratia transnistreana” [ IV. institutii de оnvatamвnt superior. Obiectivul educational major al scolii este dezvoltarea libera. 5). Оn acest sens. Statul asigura sanse egale de acces оn institutiile de stat de оnvatamвnt liceal. de originea si starea sociala. 18. profesional si superior. Deosebit de limitata este instruirea generala pentru copiii din ariile rurale atвt din cauza costului de оntretinere a elevilor оn scoala exagerat de mare оn comparatie cu bugetul familiei. instruirea generala devine tot mai limitata. Copiii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca au dreptul la instruire si la оntretinere gratuite оn toate institutiile de оnvatamвnt. Desi legislatia nationala cu privire la оnvatamвnt declara ca оnvatamвntul оn Republica Moldova este gratuit. Rolf Ekeus. Frecventarea obligatorie a scolii оnceteaza la sfвrsitul anului de оnvatamвnt оn care elevul atinge vвrsta de 16 ani (art. vвrsta. La acest capitol trebuie sa mentionam violarea acestui drept оn raioanele de est ale Republicii Moldova.licee.o treime din toti elevii moldoveni din regiune) li se interzice folosirea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca…. 19 si 20 din Legea cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. de antecedentele penale. оn conformitate cu legislatia. colegii. оncalcвnd dreptul parintilor de a alege limba (inclusiv alfabetul ) оn care sa fie 67 instruiti copiii lor”. Legea оnvatamвntului prevede: dreptul la оnvatatura este garantat indiferent de nationalitate. nedorinta profesorilor tineri de a locui оn localitatile satesti si abandonarea activitatii оn scoala de catre o mare parte dintre 42 . 9). de apartenenta politica sau religioasa. sex. care se poate adapta la conditiile оn schimbare ale vietii (art.

ca munca. Odihna include necesitatile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. 68 Timpul liber este un termen larg si оnseamna mai mult decвt timpul suficient pentru a dormi оn timpul noptii. cluburi. ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului. 16. Un adult are – оn acord cu legislatia interna si internationala оn domeniul muncii – obligatia de a munci 8 ore pe zi. a dreptului la odihna si recreare a copilului. 12 din Legea privind drepturile copilului proclama dreptul fiecarui copil la odihna si timp liber. ca si alimentatia. corespunzatoare specializarii profesionale. El cuprinde si timpul pentru reflectarea asupra a ceea ce a оnvatat. Responsabilitatea parintilor si a statului este de a asigura ca toti copiii sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi si a se relaxa. activitati recreative etc. stabileste оnlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura. dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii vвrstei sale. culturale sau legate de tehnica). a participarii sale la activitati extrascolare. precum si pentru a se juca si pentru a fi copil [I. Aceste 8 ore presupun. timp liber. Prin activitati recreative se оntelege sfera de activitati efectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie de astfel de activitati care pot fi considerate. mai ales primavara si toamna.profesori din cauza salariilor nejustificat de scazute. preocuparile stiintifice. Spre regret. Оn realitate joaca este un element esential care contribuie la dezvoltare. stadioane. Iar joaca este. p. 47. artele creative si de interpretare. tabere de odihna si alte obiective ce contribuie la fortificarea sanatatii copiilor. pot suferi deficiente importante оn capacitatile lor sociale si personale [II. 248-249]. edificii sportive. cвt si folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole. mestesugurile. sportive si a bazelor de odihna оn timpul vacantei. оn anumite circumstante. efectuarea aceluiasi tip de activitate. cea mai importanta dimensiune a copilariei. оntrucвt include activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu se conformeaza neaparat vreunei reguli. Spre deosebire de adult. precum sportul. оngrijirea sanatatii si educatia elementara. participarea la viata culturala si artistica. probabil. se оncalca brutal adeseori chiar la adapostul legii si оn numele reformei sistemului educational. оnvatamвnt. dar si asupra sanatatii sale fizice si psihice. copilul trebuie sa 43 . p. Cresterea numarului de ore de instruire pe zi (7 ore оn scoala si minimum 3-4 de autopregatire acasa pentru copiii de 12-13 ani) are efecte negative nu numai asupra timpului liber. Оn acest sens statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare. pentru a-si face temele. Art. asigurarea unui adapost. iar copiii care sunt privati de aceasta.. indiferent de motiv. de regula. 420]. dreptul copilului la odihna.

pune la dispozitia lor localuri. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului garanteaza dreptul copilului la exprimarea opiniei. schimb de nume. copilul ar trebui sa devina un fel de robot ultraperformant. p. Conventia cu privire la drepturile copilului prevede оn mod explicit faptul ca drepturile nu sunt doar acordate copiilor. viata scolara. tutela. plasamentul si viata оn institutie si alte forme de оngrijire. O viziune noua. fie printr-un reprezentant sau organ corespunzator. vor fi luate оn considerare opiniile copilului care a atins vвrsta de 10 ani privind: viata de familie. Opiniile copilului sunt luate оn considerare. care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei si opiniilor privind orice problema care poate sa apara оn cadrul unei societati. Ei nu mai sunt simpli beneficiari ai actiunilor de caritate si asistenta. este ca. natural. 8). functionвnd cu acelasi randament si performante sapte ore pe zi la scoala si cel putin оnca tot atвtea acasa pentru pregatirea maratonului de fiecare zi” [II. Statul garanteaza copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opiniile asupra oricarei probleme care оl priveste. avвndu-se оn vedere vвrsta si gradul de maturitate. 307]. Opiniile copiilor sunt importante si vocea lor trebuie sa fie auzita оn discutiile privind protectia lor. procese penale daca parintii sunt urmariti penal etc. justitia juvenila. ea trebuie sa se manifeste оn spiritul tolerantei religioase si respectului reciproc. care nu trebuie sa fie trecuta cu vederea оn Republica Moldova. la libertatea de gвndire. copiii au de jucat un rol activ nu doar ca beneficiari de drepturi.desfasoare оn cele sapte ore scolare activitati foarte diferite. Parintii sau persoanele subrogatorii legale au dreptul sa educe copilul conform propriilor convingeri. sa adere la o religie sau alta contrar vointei sale. „Daca mai avem оn vedere si faptul ca notele obtinute оn liceu conditioneaza admiterea sa la o facultate. Оn scopul asigurarii acestui drept. custodie. Nici un copil nu poate fi constrвns sa оmpartaseasca o opinie sau alta. asociere si reuniune pasnica. оn conformitate cu legislatia (art. 8. Copiii au dreptul sa se asocieze оn organizatii obstesti оn conformitate cu legislatia. Statul acorda ajutor material organizatiilor obstesti ale copiilor. ci si prin ajutorul acordat la identificarea cailor de realizare a lor. Оn acest scop copilului i se da posibilitatea de a fi audiat оn cursul 69 dezbaterilor judiciare sau administrative care-l privesc fie direct. оn calitatea lor de detinatori ai drepturilor. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. de constiinta. adoptie. aplicarea si apararea drepturilor lor. оn procedura de acordare a timpului de joaca. depunere de bani. la audiente de judecata de divort. dar includ si participarea lor. оn toate procedurile judiciare. le acorda 44 . Libertatea constiintei copilului este garantata de catre stat. religie.

la rude sau la persoane subrogatorii legale li se atribuie peste rвnd spatiu locativ. membri ai familiei locatarului. Membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de copii pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 10 ani (art. Legea privind drepturile copilului confera dreptului copilului un spatiu destul de vast. sociale. Оn ce priveste libertatea constiintei copilului. 13 . 20 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza ca fiecare copil are dreptul la proprietate. Avвnd оn vedere ca orice copil. are nevoie de protectie si de оngrijire speciala.95]. membri ai familiei proprietarului locuintei. au aceleasi drepturi la folosirea si mostenirea acesteia. p. p. respectarii prevederilor conventiilor si acordurilor internationale оn domeniul ocrotirii copilului. din lipsa de maturitate fizica si intelectuala. respectat si protejat.16-20]. Copiilor care au crescut оntr-o institutie de stat pentru copii. 31. cвt si a patrimoniului acestuia. оndeosebi de o protectie juridica adecvata. 24. Ea urmareste scopul sa-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat. copilul beneficiaza de dreptul la proprietate оn limitele si оn modul stabilite de legislatie. Оn scopul realizarii ei. оnainte si dupa nastere [I. Autoritatile administratiei publice locale asigura оntretinerea si reparatia locuintelor copiilor orfani si ale celor ramasi fara оngrijire parinteasca pвna la majorat. economice si culturale. 19-21] si noua conceptie nationala cu privire la 45 .оnlesniri fiscale. protectia drepturilor lui se realizeaza printr-un ansamblu de institutii sociojuridice care vizeaza atвt ocrotirea persoanei copilului minor. 15) [I. politice. Acest drept este confirmat si de Legea cu privire la asociatiile obstesti care stipuleaza ca membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de tineret pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 14 ani. Evident. caci dreptul la asociere trebuie garantat numai pentru persoanele cu discernamвnt. 19 din Legea privind drepturile copiilor stipuleaza ca copiii. p. acestia pot dirija convingerile religioase. dar nu prin constrвngere. Conform acestui articol. Se interzice implicarea copiilor оn activitatea politica si asocierea lor оn partide politice. Art. Cu toate ca pвna la 18 ani copilul nu este obligat sa profeseze religia parintilor. iar copiii. 70 Art. Copiii оn vвrsta de pвna la 10 ani nu pot fi membri ai organizatiilor obstesti. p. care lipseste la copiii de vвrsta frageda. recunoscвnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile. 21. el are dreptul sa adere la o credinta conform optiunilor sale. daca e imposibila instalarea lor оn locuinta ocupata anterior [I.3-13]. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul de stat privind asigurarea drepturilor copilului [I. au aceleasi drepturi ca si ceilalti membri ai familiei la folosirea spatiului locativ.

a unor structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului: Autoritatea Nationala cu оmputerniciri pentru Protectia Drepturilor Copilului. 46. оnsa. handicap sau comportament. оn scoala sau deja pe piata muncii. si de promovare a conditiei copilului. a fost separat de familia sa.protectia familiei si copilului din 2002. Оn opinia noastra. va evidentia munca оntreprinsa cu parintii sau rudele pentru ca si acestia sa depuna eforturi pentru a reоntoarce copilul оn familia sa naturala sau largita. оnfiintarea. cu probleme de sanatate. Acest instrument de lucru va permite urmarirea actiunilor оntreprinse de serviciile competente. 5. fara nici o discriminare. Oficiul National pentru Adoptii. reglementarile oferite la moment de legislatia din Republica Moldova nu sunt capabile sa ofere o protectie eficienta tuturor copiilor. indiferent unde se afla. 477]. pentru ameliorarea problemelor cu care se confrunta acel copil (оn baza evaluarii complexe a nevoilor lui). introducerea оn legislatia interna. оn tara sau оn strainatate. care urmareste scopul sa puna оn aplicare alocarea resurselor umane si financiare necesare pentru implementarea cadrului legislativ existent. оn hotarвrile administrative si judiciare. iar pe de alta 71 parte. lвnga parinti sau separat de acestia. pe de o parte. de a gestiona problema adoptiilor. reglementarea expresa a rolului parintilor оn оngrijirea si educarea copiilor. li se garanteaza exercitarea drepturilor prevazute de Conventia ONU referitoare la drepturile copilului. din diferite motive. 6. extinderea ariei de reglementare normativa a drepturilor tuturor copiilor. Lipsa de reflectare integrala оn legislatia nationala. Оn aceasta ordine de idei propunem completarea cadrului normativ national cu o serie de reglementari referitoare la: 1. оn cele politice si programele relevante pentru copii la nivel central si local ne vorbesc despre lacunele existente оn sistemul de drept intern оn ceea ce priveste ajustarea legislatiei nationale la standardele internationale оn materia drepturilor omului [II. adoptarea unor dispozitii care sa prevada expres ca parintii sunt primii responsabili pentru 46 . 4. 3. instituirea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cвt mai aproape de domiciliul acestora. la nivel central. a unui instrument de lucru (planul individualizat de protectie) obligatoriu pentru o planificare corecta a interventiei оn cazul copilului care. al colectivitatii locale precum si al statului. carora. 2. cu scopul de a mentine familia unita si de a o ajuta sa-si onoreze cвt mai bine оndatoririle fata de cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor..

Preluarea acestei functii de alte institutii si grupuri sociale a facut ca rolul social al familiei. 72 Capitolul 3 PROTECTIA MAMEI SI COPILULUI ОN FAMILIE 3. Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu оnceteaza sa mai fie model dominant. precum si faptul ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara. b) comportamentul tinerilor necasatoriti. a) relatia familie-societate.161]. 49. comportamentelor din aceasta sfera. 1. exodul rural. cвt si la nivel social. modificвndu-si modul de constituire. careia familia a оncercat sa-i faca fata. Procesele de industrializare. Dimensiunea moderna a conceptului de familie Оn societatea contemporana familia a suferit transformari profunde. astfel оncвt sa dispara mentalitatea adвnc оnradacinata оn societate precum ca statul poate substitui oricum si oricвnd parintii. normelor. cea mai spectaculoasa fiind trecerea de la familia nucleara (dominanta оn perioada anterioara) la o diversitate de modele familiale alternative. Relatiile sexuale оnainte de casatorie nu mai constituie un tabu. modificarea relatiilor de proprietate devin componente fundamentale ale unei noi realitati. ci urmaresc succesiunea civilizatiilor.оngrijirea si educarea copilului. astazi termenul familie оncorporвnd realitati diferite оn urma transformarilor intervenite atвt la nivel individual. mobilitatea sociala si teritoriala. оn ultimele doua decade au fost оnsotite de schimbari оn sfera familiei. p. a valorilor. functiile ei sociale. dimensiunile. Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios. functiile. 221]. schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic. preluвnd responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor. sociale. familia are o independenta relativa fata de contextul social si economic. Schimbarile (politice. excluderea оncalcarilor sau limitarilor оn exercitarea drepturilor parintesti prin acte administrative. economice) din societatea occidentala. Familia nu mai este recunoscuta o institutie fundamentala pentru supravietuirea individului si reproducerea societatii. ci o realitate generalizata. p. 36. Acest fenomen a fost denumit “a doua tranzitie demografica” [II. Оn ultimul secol s-au produs schimbari majore оn evolutia familiei. de urbanizare. Оn literatura de specialitate principalele schimbari din sfera familiei sunt reflectate оn urmatoarele planuri [II. importanta ei pentru functionarea societatii sa se estompeze continuu. culturale. asistenta medicala gratuita. Tinerii оsi amвna tot mai mult data casatoriei (sau 47 . rolul statului este complementar. o serie de competente din sfera administrativa fiind puse оn seama instantei judecatoresti.

asociata notiunii de proprietate.faza premoderna. Germania. Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate . . Оn medie. neavвnd alt "mobil" decвt sentimentele. coabitarile sunt mai putin durabile decвt casatoriile. Оn general. locuind fie singuri. fie cu prieteni. legaturile familiale devin mai fragile. debutul procrearii. 8. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atвt оn plan social cвt si familial. VI. Acestia оncep sa se separe din ce оn ce mai devreme de parinti. sudul. оncetвnd sa fie o forma prealabila a casatoriei. оn care copilul este considerat obiect si munceste pentru оntretinerea familiei. Tot mai multe femei "fac cariera". Reculul casatoriilor a 73 оnceput оn tarile scandinave оn a doua jumatate a anilor '60. egalitatea cu barbatul modificвnd rolurile оn cadrul familiei (tendinta catre familia bazata pe dialog si parteneriat). c) comportamente nuptiale. оn Suedia chiar 30%. este prezenta tendinta cresterii vвrstei femeilor la prima nastere.renunta definitiv la aceasta) practicвnd un celibat cu tendinte libertine. Оn aceste conditii. dupa care s-a extins оn Elvetia. pentru a cuceri vestul Europei si. ce a devenit un mod de viata destul de raspвndit (single-culture). Оn ultima perioada оn procesul de formare a familiilor s-a afirmat un nou model matrimonial оn cadrul caruia casatoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si. p.] . preocuparile pentru familie si nasterea copiilor trecвnd pe un plan secundar. copiii sunt doriti. d) comportamente familiale.nascuti tвrziu si оn numar mic. Planificarea nasterilor a devenit posibila datorita contraceptiei moderne. Coabitarea juvenila devine din ce оn ce mai frecventa si mai durabila. parintii acordвnd multa atentie conditiilor materiale si educative. cвt si la fete). fie оn cuplu. 68.faza postmoderna оn care copilul este conceput ca persoana cu drepturi si libertati (de exprimare. Astfel conditia copilului a trecut prin trei faze [II. Dezvoltarea sferei de servicii a promovat activitatea femeilor оn afara domiciliului оntr-o proportie fara precedent. Se estimeaza ca: 20% dintre femeile nascute dupa 1955 vor ramвne celibatare. p. creste vвrsta la prima casatorie. de comportament) si оn care accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii (atвt la baieti.faza moderna corespunde unui model de protectie marcata de interventia statului (оn educatia si protectia copiilor). mai tвrziu. Austria. Paralel cu scaderea ratei nuptialitatii. 48 . . numarul de copii rezultati din cupluri dizolvate (prin divort sau separare) fiind оn crestere. prin aceasta. atвt pentru femei cвt si pentru barbati. Circa doua treimi dintre primele uniuni conjugale sunt coabitari si numai o treime casatorii [III. 119]: .

49. оn general mama (necasatorita. deoarece casatoriile devin mai rare si mai tвrzii.familiilor nucleare. reducвnd 49 . viata familiala fiind conditionata de schimbarile economice si sociale. p. este posibil ca aceasta forma sa devina mai stabila оn raport cu cuplul .cresterea veniturilor prin care s-a asigurat posibilitatea de a trai singur. Оn aceasta ordine de idei se considera ca mutatiile оn dimensiunea conceptului de familie au fost determinate de o serie de factori printre care [II.Оn ceea ce priveste distribuirea rolurilor оntre parinti. la rвndul ei. unii autori afirma ca ne оndreptam catre o societate "matricentrica" [III. tot mai multi tati оsi abandoneaza familia.cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala. relatiile dintre familie si societate se оnscriu оntr-un regim din ce оn ce mai complex de interdependente. fiind raspвndite оnsa coabitarile si celibatul. dar. aceasta influentвnd. Societatea contemporana se caracterizeaza prin raspвndirea: . 98]: . . inclusiv situatii cвnd sunt prezenti copiii rezultati din uniuni anterioare ale ambilor parteneri. Datorita faptului ca legatura dintre mama si copii e singura legatura "naturala" оn relatiile familiale si datorita cresterii 74 instabilitatii cuplurilor. sunt de asemenea frecvente. оn acelasi timp. divortata sau separata). . datorita instabilitatii crescвnde a cuplurilor. Оn Republica Moldova ramвne dominanta. fie prin stabilirea unor noi uniuni dupa divort sau separare. Familia este integrata оn societatea globala. Astfel оn Republica Moldova familia ramвne o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor.cresterea independentei economice a tinerilor. menaje nefamiliale din mai multe persoane.menajelor nefamiliale: celibatari. 16]. lasвnd mamei responsabilitatea оngrijirii copiilor. e) noi tipuri de menaje. vaduvi .familiilor monoparentale. fara legaturi de rudenie dar care traiesc оmpreuna. .familiilor reconstituite fie prin recasatorie. dinamismul social global. . alcatuite din copii si un parinte. divortati.majoritatea batrвne singure (mentionam aici erodarea legaturilor оntre generatii). Pornind de la aceasta. . Pe masura dezvoltarii economico-sociale. pe cвnd оn Occident se extind modele familiale alternative. cu functii sociale de o importanta majora.care de altfel ar fi o situatie provizorie. . se constata o mai mare implicare a tatalui (decвt оn trecut) оn cresterea si educarea copiilor.diminuarea functiilor familiei prin preluarea de catre societate a unei parti a acestora.

. . categoria de care ne vom ocupa оn aceasta lucrare o reprezinta copiii. Dupa cum observam. culturale si spirituale. Оn aceste conditii este oportuna o analiza a cadrului legal al protectiei copiilor de catre stat оn Republica Moldova. Urmaresc scaderea natalitatii si a dimensiunilor familiei. Оn literatura de specialitate se mentioneaza existenta urmatoarelor tipuri de politici sociale оn domeniul populatiei si familiei [ II. lasвnd acestora libertatea de a hotarо numarul de copii. asigurarea imortalitatii societatii prin оnlocuirea generatiilor si mentinerea trasaturilor nationale specifice.preluarea unor modele comportamentale de la un grup la altul si de la o societate la alta. 5. neutre. 99]: 1. socializarea copiilor оn directia pastrarii identitatii culturale sau asigurarea egalitatii sexelor. de remediu. Urmaresc cresterea fertilitatii si sporirea dimensiunilor familiei. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori 50 . Constitutia Republicii Moldova (art. 2.frecventa casatoriilor pe motive de constrвngere economica. pentru o mai buna realizare a protectiei copiilor de catre stat prin sistemul de alocatii familiale. 50) statueaza dreptul copiilor si tinerilor la protectie din partea statului: copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Urmaresc ameliorarea situatiei familiilor. . 75 3 2 Caracterizarea unor modele de politici sociale оn domeniul familiei оn contextul recomandarilor Uniunii Europene Dintre categoriile de cetateni care beneficiaza de prevederi speciale privind protectia lor de catre stat. analiza. 4. oferind argumente оn favoarea implementarii unui model similar оn Republica Moldova. ameliorative. substitutionale. 3. оn urma careia s-ar propune ca model alternativ un model de politica social aplicat оn statele europene. p.schimbarea moravurilor si cresterea permisivitatii sociale fata de noile forme de comportament nuptial. aceste politici оn domeniul familiei urmaresc scopuri diferite: asigurarea fortei de munca. urmarind evolutia acestuia dupa declararea independentei si concordanta sa cu recomandarile si politica Uniunii Europene cu privire la protectia copilului. antinataliste. Ofera consultanta оn domeniul problemelor familiale. Ofera asistenta familiala. demografice pronataliste. 49. оmbunatatirea calitatii vietii familiale. Urmaresc оmbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor.cresterea diversitatii politice. 6.

Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege. 3. alocatiile familiale trebuie acordate tuturor copiilor rezidenti pe teritoriul statului respectiv.handicapati. Indiferent de metoda de finantare. R(92)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei adresata statelor membre privind sistemul alocatiilor familiale are o importanta majora pentru Republica Moldova prin prisma optiunii clare a tarii noastre de integrare оn Uniunea Europeana si datorita importantei pe care aceasta institutie o acorda problemei copiilor оn Republica Moldova. 5. 6. pвna la vвrsta de 18 ani atвta timp cвt copilul este оncadrat cu frecventa оntr-un program de оnvatamвnt superior sau profesional si nu primeste din alte surse venitul minim stabilit prin legislatia nationala. Recomandarea nr. conform urmatorului tabel: 76 Metoda de plata 1. Sistemul alocatiilor familiale trebuie sa cuprinda plati periodice оn beneficiul fiecarui copil. Оn cazul оn care contributiile sunt sub forma de taxe. Criterii de alocare a beneficiilor 2. pentru a nu deveni apasatoare pentru cei cu mijloace reduse. оn special оn favoarea celor cu venituri scazute. Finantarea sistemului 4. Fiecare stat membru trebuie sa garanteze solidaritatea optima оn finantarea beneficiilor familiale. Beneficiile familiale trebuie acordate оn urmatoarele situatii: cel putin pвna la оncheierea frecventarii оnvatamвntului obligatoriu de catre copil sau pвna la vвrsta de 16 ani. care se aplica оn statele membre. Beneficiarul 51 . trebuie sa se tina cont de capacitatea contribuitorie a contribuabililor. Recomandarea reflecta principiile asezate de Uniune la baza sistemului de alocatii familiale pentru copii. Punerea la dispozitia institutiilor abilitate a resurselor suficiente pentru a atinge obiectivul fundamental al sistemului alocatiilor familiale.

exclud multe categorii care nu beneficiaza de alte programe. iar asigurarile sociale nu au un caracter general / national оncadrвnd aceste tari оntr-un pattern mixt al politicilor sociale. Sistemul existent astazi оn Republica Moldova contribuie astfel la adвncirea inegalitatii оntre copii provocata de acutizarea diferentierii 77 veniturilor оn tara si nu ofera o protectie eficienta a copiilor datorita puterii economice reduse a cuantumului alocatiei. biserica si comunitatile locale). iar distributia veniturilor nu variaza nici оn functie de veniturile familiei si nici оn functie de numarul de membri / copii aflati оn оngrijirea familiei. Realizarea protectiei sociale оn “modelul european de politica sociala” este оn principal bazata pe relatiile traditionale si pe factorii traditionali (familia. Exista o tendinta de instituire de programe care sa mentina veniturile оn baza fondurilor ocupationale si a parteneriatelor sociale. Sistemele securitatii sociale din aceste state nu sunt foarte avansate si nici definitivate coerent. Beneficiarul alocatiei familiale trebuie sa fie persoana оn grija careia se afla copilul sau chiar copilul dupa vвrsta majoratului. Sistemul national contrazice toate aceste principii pentru ca statul nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a stabili un cuantum al alocatiilor de stat pentru copii susceptibile sa asigure bunastarea copilului si stabilitatea economica a familiei acestuia. Sistemul de colectare a fondurilor nu distinge оntre capacitatea contributorie a contribuabililor. Aceasta Recomandare statueaza principiile calauzitoare pe care ar trebui sa se fondeze sistemele alocatiilor familiale. stabilind ca obiectiv fundamental al acestui sistem “asigurarea bunastarii copilului si a stabilitatii economice a familiei acestuia”. fiind mult mai aproape de acestea decвt este sistemul nostru actual. dar s-au transformat si continua sa se transforme оn baza recomandarilor Uniunii Europene. fara ca aceste sisteme sa se implice si оn alte programe sociale care nu vizeaza mentinerea veniturilor. iar sistemele de mentinere a veniturilor. criteriu cu care puterea economica a cuantumului alocatiei de stat pentru copii din Republica Moldova este оn contradictie evidenta. Recomandarile europene privind sursele de finantare dovedesc discrepanta dintre sistemul existent оn Republica Moldova cu standardele Uniunii Europene оn domeniul protectiei copiilor. a caror finantare tinde sa se bazeze din ce оn ce mai mult pe impozite si nu pe contributii. care se constituie adesea оn surse majore ale prestarii de servicii sociale. bazate pe asigurari si care duc la pensii mari. Singurul domeniu al asigurarilor sociale cu caracter universal este cel al asigurarilor medicale.alocatiei familiale 7. Proportia cea mai mare a prestatiilor sociale o suporta angajatorii. 52 .

1927-1965). Esping Andersen. sursele de finantare.Urmarind clasificarea sistemelor de politica sociala facuta оn 1990 de catre G. beneficiarii de asistenta sociala si micii оntreprinzatori activi sau pensionari care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. ne obliga sa mentionam ca оn privinta politicii familiale datele statistice oficiale din epoca socialista nu arata o diferenta fundamentala оntre lumea capitalista si statele socialiste. Portugalia (1942) si Grecia (1958). cheltuielile pentru securitate sociala erau оn medie 16. pe de o parte. respectiv. Aceasta situatie. Astfel. Ideea s-a raspвndit оntre anii 1920 si 1930 оn mai multe tari europene care au instituit astfel de programe. la etapa contemporana determinata de o criza economica acuta si o politica sociala de proasta calitate. ci. Analiza sistemului de alocatii familiale din modelul sudeuropean de politici sociale va fi structurata pe urmatoarele criterii: legi existente оn acest domeniu. mai degraba. pe de alta parte. si lumea a treia. Portugalia (1991) si Spania (1994). оsi gaseste corespondentul оn realitatea istorica a regimurilor autoritare din Spania (Franco. оn celelalte state adoptвndu-se reglementari mai recente: Italia 78 (1988). cu reglementari speciale pentru someri. urmata de Spania (1938). criteriile de eligibilitate si beneficiile acordate si institutiile care organizeaza si administreaza sistemul. putem оncadra tarile din sudul Europei оn modelul conservator / corporatist fara ca aceasta оncadrare sa fie perfecta. XIX-lea. Оn Republica Moldova. originile predemocratice autoritare ale acestor state. Cea mai veche lege оn domeniul alocatiilor familiale este cea a Italiei adoptata оn 1937. Оn prezent numai Grecia se mai conduce dupa aceeasi lege. Cele mai multe dintre aceste programe au devenit operationale dupa al doilea razboi mondial si se mentin active pвna astazi. оntre tarile socialiste si cele capitaliste. atunci cвnd cвteva mari companii au оnceput sa plateasca prime muncitorilor cu familii numeroase. Originea istorica a alocatiilor familiale poate fi identificata оn Europa sec. tipul de sistem de alocare a beneficiilor. de fapt. оn 1980. Toate statele subscrise acestui model de politici sociale au un sistem al alocatiilor familiale bazat pe statutul de angajat. Similitudinile dintre modelul sud-european de politica sociala si modelul corporatist se refera la rolul major al factorilor traditionali si la limitarea interventiei statului la formele de protectie sociala pe care celelalte institutii nu reusesc sa le asigure. 1935-1973) sau Portugalia (Salazar. O alta trasatura a modelului conservator / corporatist. persoanele care intra оn acoperirea sistemului.6% 53 . se mai vehiculeaza ideile nostalgice privitor la politica sociala оn URSS si RSSM.

fiecare va deveni salariat de stat). b) Paternalismul. Chiar оn conditiile de dupa cel de al doilea razboi mondial (cвnd venitul national si veniturile populatiei erau foarte reduse) statul a reusit sa sporeasca cheltuielile sociale. 14. concedii etc. Tot criteriile statistice formale arata prezenta.sistemul de preturi subventionate.accesul gratuit la educatie si asistenta medicala. mai devreme sau mai tвrziu. 54 . transport public. a unor programe pentru mame si copii (alocatii. Principalul mecanism al realizarii egalitarismului este redistribuirea. servicii. iar speranta de viata si nivelul de scolarizare al populatiei au crescut. . sa extinda asistenta medicala si reteaua de оnvatamвnt. analfabetismul s-au redus spectaculos. оn politica statelor socialiste. . 44. оn tarile socialiste -4.I. 17.70].5% оn tarile оn curs de dezvoltare [II. acest sistem actiona ca un sistem de beneficii universale. Mortalitatea infantila.) mult mai generoase decвt оn tarile capitaliste (cu exceptia celor scandinave) [IV. оn tarile оn curs de dezvoltare 2. limitвnd veniturile primare (din munca) si sustinвnd veniturile secundare (din redistribuire) ale familiei. Оn privinta numarului mediu al programelor de securitate sociala. a fortei de munca. care asigura accesul la realizarea nevoilor fundamentale ale tuturor.9% оn tarile socialiste si numai 3. energie. Avвnd la оndemвna practic оn mod nelimitat avutia unei tari оntregi.universalismul asigurarilor sociale. 4]. care acopereau totalitatea salariatilor de stat (fiind 79 presupus ca. p. Statul se implica оn cele mai importante aspecte ale vietii familiale si individuale. Regimurile comuniste sustin ideea desfiintarii discriminarilor оntre oameni si a administrarii centralizate si planificate a resurselor economice si noneconomice оn scopul dezvoltarii umane. rezultatele primelor doua decenii de guvernare comunista оn privinta protectiei sociale au fost notabile comparativ cu situatia interbelica.B. alimente de baza. acest sistem opera оn privinta indicilor esentiali ai consumului populatiei: chirii. Оn continuare vom prezenta cвteva trasaturi distinctive ale politicii sociale si familiale a regimurilor comuniste оn comparatie cu statele capitaliste: a) Egalitarismul. morbiditatea. оn mod artificial. Instrumentele acestui paternalism erau: . majoritatea serviciilor.71. оn tarile capitaliste dezvoltate acesta era 5.ocuparea completa. chiar a celor cu venituri foarte mici. .sistemul de distribuire a locuintelor prin оntreprinderi.din P. . оn tarile capitaliste dezvoltate. fundamentat pe criterii neeconomice.

liber-profesionistilor. inflatia). Astfel. Conditia pentru a obtine beneficiile de securitate sociala . nu erau luate оn considerare. atвt dorintelor si nevoilor populatiei cвt si necesitatilor unei economii eficiente. dupa 1980. pensiile de boala sau incapacitate de munca nu acopereau toti beneficiarii posibili).era munca retribuita. locuinta etc.abolirea autonomiei fondului de asigurari sociale. оn mod oficial. asistenta medicala.inclusiv pentru copii . Trei elemente. 55 . Statul nu proteja ceea ce nu putea controla. d) Subordonarea obiectivelor politicii sociale si familiale dezvoltarii economice propagandistice. ele nu existau. subdezvoltata. societatea nu mai facea nimic pentru a contracara persistenta ei оn planul real. facвndu-le sa contravina.controlul total al statului asupra aspectelor de politica economica si sociala ce influenteaza viata de familie (veniturile. Fundamentarea predominant ideologica determina caracterul formal al multor prevederi si masuri. Aceasta regula nu facea exceptii nici оn cazurile copiilor. taranilor. se traducea prin: . acceptвnd protectia sociala pentru cei ce munceau (asigurari sociale). 80 e) Centralismul excesiv si excluderea societatii civile de la elaborarea si aplicarea politicii familiale. cheltuielile social-culturale оnregistreaza o scadere lenta. . ai caror amвndoi parintii nu lucrau. programele universale оn general (de exemplu. socializarea copiilor. Suprasolicitarea statutului de salariat a determinat devalorizarea sociala a statutului femeilor casnice. a ocuparii fortei de munca. urmare directa a naturii totalitare a regimului. prezente оn statele capitaliste. “marginale”. imperativelor si primatului unui stat totalitar coercitiv. statul comunist a avut o atitudine paternalista fata de majoritatea populatiei. justificata de ratiunea primatului sferei productive оn raport cu sfera nonproductiva.). nevoile individuale sau ale unor grupuri particulare. sistemul de securitate sociala era dezvoltat asimetric. programele de indexare automata a pensiilor. dar nu si pentru cei care nu erau cuprinsi оn sfera activitatii social-economice (asistenta sociala era quaziignorata. Aceasta оndeparta politica statelor comuniste atвt de modelele orientate catre nevoile populatiei. lipseau оn cele socialiste: indemnizatia si ajutorul de somaj. Daca o problema era considerata rezolvata оn plan ideologic (de exemplu. marginalizata). Astfel. Desi suna paradoxal. cвt si de modelele orientate spre pragmatism. problema locuintelor. dar a aratat un dezinteres total fata de grupurile cele mai defavorizate. оn mod practic. alocatiile pentru copii.c) Ignorarea nevoilor reale. Astfel. Saracii si problema saraciei erau neglijate pentru ca. fiind rezolvate o data pentru totdeauna.

un punct de оntвlnire a diverselor abordari sectoriale.. Asa cum am mai aratat. scaderea calitatii serviciilor sociale. оnvatamвnt. De asemenea.absenta conceptului de drepturi sociale din vocabularul politic. 81 . Оn aceasta perioada trebuie avuta оn vedere оmpletirea rolului familiei оn asigurarea protectiei. ce trebuie adaptat la economia de piata. 4].rezultatele si efectele acestor sisteme nu au fost aceleasi. Оn concluzie. asistenta medicala. trebuie facuta o distinctie clara оntre problemele generate de criza socialismului si cele legate de reforma economica si sociala.limitarea consecintelor negative ale comportamentului familial modern asupra echilibrului demografic si cel social.sustinerea familiilor оn efortul de a face fata rigorilor tranzitiei. penuria.limitarea cвmpului de actiune de nivel local. Chiar daca оn primii ani dupa razboi politica familiala si sociala a comunismului ar fi putut fi justificata (reducвnd saracia masiva si unele inegalitati). principalele obiective ale politicii familiale оn aceasta perioada sunt: . Principiile ce stau la baza suportului statului acordat familiilor se refera la: оntarirea familiei ca institutie. Ea оndeplineste functiuni capitale оn perioada de tranzitie. familia reprezinta un cadru pentru abordarea completa si integrata a politicii sociale. ceea ce face din aceasta institutie un pilon ce trebuie consolidat. necesita raspuns trei оntrebari: ce trebuie mentinut asa cum este. ce elemente noi trebuie introduse. aspecte critice ale vietii de familie. оn ultimul deceniu datele obiective au aratat falimentul acestei politici: deteriorarea nivelului de trai.asistenta sociala discretionara. administratia publica devenind din ce оn ce mai incapabila sa raspunda nevoilor reale ale populatiei (la aceasta contribuind si scaderea performantei economiei) [IV. sau chiar a supravietuirii membrilor ei. a lipsurilor si nerealizarilor aratate mai sus. . stagnarea sau chiar scaderea indicatorilor consumului populatiei sau evolutia nefavorabila a unor indicatori demografici (mortalitatea infantila. servicii de оngrijire a prescolarilor. chiar daca regimurile totalitare au creat sisteme de politica familiala asemanatoare formal cu cele din tarile capitaliste dezvoltate (beneficiile pentru mame si copii. 56 .inexistenta organismelor nonguvernamentale. Pornind de la analiza situatiei familiei si a politicii familiale existente. emanciparea femeii) . speranta de viata). cu rolul retelelor institutionale si statale. asigurari sociale. De aceea. asigurarea bunastarii copiilor. . egalitatea dintre barbati si femei. .

colaboratorii “Cf.familiile cu 3 si mai multi copii. care au nevoie de 63108% din VSMN. оn Republica Moldova. 11]. Exista.pentru depasirea pragului de subzistenta . O alta analiza. Atвt timp cвt nu sunt stabilite оn mod clar si justificat prioritatile. Pentru aceste familii nu exista. de la care s-au mostenit majoritatea programelor sociale (cu exceptia beneficiilor de somaj). Smaranda Mezei”. a pus оn evidenta familiile cu cele mai mari riscuri оn ceea ce priveste diminuarea nivelului de trai si saracia. familiile cu peste 3 copii. protejate si a demonstrat ca. History of Woman Suffrage [IV. actualmente. . care sa tina seama de specificul situatiei lor si sa contribuie la mentinerea veniturilor. masuri speciale de protectie. precum si a nivelului de trai foarte redus оn perioada actuala. care necesita un complement al carui cuantum se situeaza оntre 45% si 53% din VSMN. protectia sociala va ramвne lipsita de eficienta. Modificarile recente nu au avut urmari semnificative asupra nivelului de trai al familiilor. care au nevoie de un complement оntre 20% si 46% din VSMN. a ajuns оn societatea noastra un fel de “paria”.familiile cu someri. sistemul de alocatii pentru copii a devenit universal. Acestea sunt: . desi оncearca sa promoveze impozite progresive. Sistemul fiscal.necesita (оn medie) 44% din VSMN [IV. . 4]. o situatie foarte grea o au si familiile cu copii оn care un singur parinte lucreaza. a pus оn evidenta riscuri оn fata carora familiile nu sunt. .familiile cu cel putin 2 copii si doar o singura persoana ocupata. traditional.familiile monoparentale cu cel putin 2 copii. actualmente. Astfel. “clasica” оn societatile occidentale оn care. оmpiedicвnd degradarea iremediabila a nivelului lor de trai. familiile de someri pe termen lung. Bonneau. Aceasta familie. De asemenea. Оn general. toate avantajele noi introduse au fost contracarate de abrogarea sau deprecierea altora. care . o politica familiala? Noi credem ca eforturile statului оn aceasta directie sunt sustinute de reminiscentele politicii regimului anterior. efectuat оn Romвnia de M. Berthier si D. aceasta situatie grea fiind consecinta politicii duse оn anii regimului comunist (care forta si stimula femeile sa faca parte din populatia ocupata). оntr-o situatie foarte grea sunt familiile monoparentale. care au nevoie de un complement mediu de 73% din VSMN. sotul lucreaza. nu protejeaza оn mod real 57 . . iar valoarea reala a acestor prestatii a scazut mult. оn prezent.Un studiu stiintific L'odyssee de la famille roumaine. Astfel.familiile de vвrstnici оn care exista o singura pensie. deseori. fluxurile transferurilor sociale nu se оndreapta catre tipurile de familii care au cea mai mare nevoie de protectie. iar sotia este casnica.

inflatie. beneficii de maternitate). sa creasca оn conditii de deprivare economica. Politica financiara (subventii. astfel largite. Astfel. ar diminua treptat nevoia de asistenta sociala. 2. mai mult sau mai putin. Costul ridicat al copilului reiese si din analiza saraciei pe tipuri de familii. care departajeaza sever familiile sarace de cele bogate. nu putem adopta modelul protectiei bazate pe programe sociale puternic focalizate. la a caror crestere si educatie contribuie alaturi de parinti. Оn aceasta perioada de tranzitie statul trebuie sa-si asume obligatia constitutionala de a asigura familiile si. printre alocatiile familiale. care sa tina seama de tendintele de evolutie a familiei si a оntregii societati оn tara noastra. subventiile fiind suprimate. care ar fi ineficient оn conditiile unei societati bazate pe diferentierea crescвnda a veniturilor familiilor. оn special. Familiile fara copii si persoanele singure sunt astfel situate mult mai bine din punct de vedere material. Оn perioada de tranzitie au aparut riscuri pe care societatea din Republica Moldova nu le cunostea anterior: somaj. De asemenea. care ar fi ineficienta оn conditiile оn care saracia are proportii de masa. un rol primordial оl au alocatiile pentru copii. lipsa locuintei. Nu putem ramвne la vechiul universalism al regimului trecut. au si multi copii). оn majoritate. beneficii de somaj. este contracarat prin asigurari sociale. Astfel: 1.82 familiile cu venituri mici (care. bunastarea copiilor. masurile existente avвnd un aspect formal si inconsistent iar respectivele familii lasate. Aceste beneficii ar trebui sa aiba оn vedere nevoile specifice pentru diferite tipuri de familii (оn special cele cu copii) si nu doar pe ale celor foarte sarace. Desigur. Putem conchide ca statul nu are ca obiectiv explicit si eficient protectia familiilor defavorizate. Propunerile noastre vizeaza constituirea unui pachet coerent de transferuri sociale pentru familii. Este necesar un nou echilibru оntre universalism si selectivitate. 58 . Singurele programe sociale care functioneaza cвt de cвt eficient sunt cele cu regim de asigurari sociale (pensii. оn general. iar creditele neoperationale. Singura solutie pentru protejarea оn fata acestor riscuri este diversificarea gamei de alocatii Familiale. sa se descurce singure. Alocatii familiale. noile generatii de copii sunt silite. Nu este deci de mirare prabusirea natalitatii si nici cea a nuptialitatii. Оn actuala perioada trebuie redefinita notiunea de “risc social”. care. credite) оn sustinerea familiilor vulnerabile este practic inexistenta. cresterea galopanta a pretului la locuinte etc. precum si de tendintele оn dezvoltarea politicii sociale familiale pe plan mondial. оn mod traditional. care sa raspunda unor criterii de eligibilitate specifice.

4. ocrotirea copilului (art. mamei si copilului gasim si оn Constitutia Spaniei. 66. juridica si morala. indiferent de filiatie. Astfel. Оn cazul incapacitatii parintilor. legea prevede modalitatile de оndeplinire a acestor obligatii. 525]. art. 30). mamei si copilului. indiferent de starea lor civila. p. Astfel. familiei оi revine rolul central оn procesul de protectie a drepturilor copilului. Puterile publice asigura si protectia copiilor. formarea familiei si оndeplinirea оndatoririlor acesteia. pe toata durata minoritatii si оn celelalte cazuri prevazute de lege. 31) [I. directia de evolutie ar putea fi aceea de prelungire a concediului pentru оngrijirea copilului pвna la оndeplinirea vвrstei de 3 ani a copilului. prin traditie legiferata de legislatiile nationale. p. ocrotirea femeilor si a tinerelor оn cвmpul muncii. si a mamelor. Parintii trebuie sa acorde asistenta copiilor оn toate domeniile. precum si prevederi cu privire la drepturile si obligatiile parintilor si ale statului fata de copii. platit la nivelul cosului de consum. asigurвnd copiilor nascuti оn afara casatoriei оntreaga protectie. Legea reglementeaza normele si limitele pentru stabilirea paternitatii (art. 83 Оn Republica Moldova. Ori de cвte ori оnsa parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii 59 . Republica protejeaza maternitatea.3. Copiii se bucura de protectia reglementata оn acordurile internationale care vegheaza asupra drepturilor lor [I. 95]. care sunt egali оn fata legii. prin masuri economice. constitutiile multor state consacra prevederi cu referire la protectia speciala acordata de catre stat familiei. pe plan mondial exista o tendinta de expansiune a lor. chiar daca sunt nascuti оn afara casatoriei. Оn asa fel. p. prevederi cu privire la sprijinirea mamei оnainte si dupa nasterea copilului. 67) [I. Constitutia Republicii Italiene stipuleaza ca este datoria si dreptul parintilor de a-si оntretine. оnlesnind dezvoltarea institutiilor corespunzatoare acestui scop (art. Оn Constitutia Republicii Ungare gasim. de a-si creste si de a-si educa copiii. 5. copiii si tineretul. Republica оnlesneste. Оn privinta beneficiilor de maternitate. indiferent daca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. Prevederi ce tin de protectia familiei. оn special оn privinta familiilor numeroase. de asemenea. Legea reglementeaza stabilirea paternitatii. parintii fiind acei care asigura asistenta si ocrotirea lor. economica si juridica a familiei. 49. Fiind conforme documentelor internationale. compatibila cu drepturile membrilor familiei legitime.439]. 39 proclama ca puterile publice asigura protectia sociala. Acest fapt ar avea urmari benefice asupra cresterii si educarii copiilor si a оncurajarii natalitatii si ar slabi presiunea asupra pietei muncii.

s-a ridicat la 50. Astfel. organizarea timpului liber – tabere de vacanta. Actualmente pentru desemnarea alocatiilor care se atribuie оn favoarea familiei se foloseste termenul „prestatii familiale”. Bugetul familial. Datorita faptului ca copiii. fiind format din anumite parti depuse de catre unul sau alt membru. gradinite. industriasii belgieni. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. оn 1932. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. Оn urma valului general de revendicari salariale.copilului оn mediul familial. au hotarвt sa acorde alocatii speciale proportional cu numarul copiilor avuti оn оngrijire. dupa al doilea razboi mondial. оn anul 1930. Nascut din initiativa privata. 60 . a оncercat sa dezvolte o politica orientata оn mod accentuat spre copil. la finantare participau alaturi de stat si patronii [IV. оn interiorul familiei ele оsi pierd caracterul individual si sunt оndreptate spre satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor acestuia. acest regim de prestatii va trece оn оntregime оn grija statului оn foarte multe tari. sunt educati оn familie. cвt si de corelatia dintre membrii apti si inapti de munca [II. 47. numarul tarilor care au instituit regimul de alocatii familiale. оntr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara оngrijire parinteasca [II. 48-49]. 105]. 25]. Din aceste considerente. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membru al unei familii concrete depinde atвt de venitul total al familiei. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. care. activitati culturale si sportive. La оnceput doar familiile cu venituri scazute aveau dreptul la prestatii. educatie si оnvatamвnt obligatoriu si gratuit. 19. Оn acest domeniu prezinta interes experienta URSS. p. оn special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. si cei francezi. Copiii constituie o categorie de persoane care nu dispun de mijloace de existenta proprii. Primul regim de alocatii familiale instituit de stat pe principiul serviciului public a aparut оn Noua Zeelanda оn 1926. p. 47. Izvoarele de оntretinere a copiilor оn majoritatea familiilor le constituie salariile si alte venituri 84 provenite din munca ale parintilor. dar aceasta restrictie a fost ulterior scoasa [II. оn timp ce оn alte 67 de tari. 8. Оn anul 1981. finantate оn оntregime de bugetul statului. de regula. 66-67]. distribuirea cu prioritate a locuintelor. creвnd un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. Primele regimuri de alocatii familiale au aparut оn Belgia si оn Franta. p. p.

Valoarea prestatiilor difera de la o tara la alta si poate fi cuprinsa оntre 3% si 25% dintr-un cвstig mediu. La nivel federal. prestatii de vocatie specifica (alocatie de оnceput de an scolar. fiind diferite ca suma. sotie. problema concediului de maternitate a fost solutionata оn Statele Unite doar catre finele sec. alocatiile pentru copii pot fi universale sau conditionate. destinatie. Оn Rusia femeile beneficiaza de un concediu de maternitate cu durata de 70 de zile 61 . o noua indemnizatie speciala de „asistenta materna”. sau оn raport de vвrsta acestora. unde natalitatea a scazut foarte mult. cum este оn cazul Frantei. familii compuse din parinti. Оn unele tari. conditii de atribuire. Unii autori americani. Aceasta limita poate fi mai ridicata оn cazul copiilor care urmeaza o scoala. numarul de copii оn оngrijire. Acest regim complex cuprinde urmatoarele grupe de prestatii: prestatii de оntretinere (alocatii familiale. оn functie de politica demografica pe care o duce statul. sot. aduc exemple de greve ale barbatilor-profesori care protesteaza contra оncercarii unor state de a fixa concedii de maternitate pentru femeile-profesoare. alocatie pentru o educatie speciala. copii оn оngrijire.Prestatiile familiale оn bani pot оmbraca o mare diversitate de forme. Astfel. care da posibilitatea tinerelor mame sa-si supravegheze copiii pвna la vвrsta de 6 ani [II. vazвnd оn aceasta o оncalcare a drepturilor lor. alocatia de sustinere a familiei). preocupati de tema drepturilor femeii. 396]. Este impresionant acest efort al statului francez pentru sustinerea familiei оn forma sa traditionala. prestatii legate de nastere si de mica copilarie (alocatie pentru al doilea nascut. odata cu venirea Presedintelui Clinton la putere [II. 76. alocatii de оngrijire a copilului la domiciliu). difera si vвrsta copiilor pвna la care se acorda prestatiile. al XX-lea. 31. ajutoare pentru locuinta). uniuni libere cu sau fara copii. Оn Statele Unite. unde lupta femeii pentru drepturile sale pe parcursul ultimelor doua secole a luat uneori forme dramatice. p. precum si pentru preоntвmpinarea unor situatii izvorвte din noile stiluri de viata care au dus la aparitia unor mari diversitati ale vietii familiale: familii monoparentale. complementul familial). fiind fixata оntre 14 si 16 ani. ei оnsisi divortati sau separati etc. Legislatiile unor state prevad asa-numitele prestatii progresive. prestatii legate de izolare (alocatia de parinte solitar. оncepвnd cu al doilea copil. dreptul femeii la concediul de maternitate a fost legiferat nu demult. sunt studenti sau sufera de o invaliditate [II. 21. p. ajutoarele оn favoarea familiilor cu multi copii sunt foarte numeroase si diversificate. 117-118]. оn crestere. p. iar din 1990. sau pot fi diminuate sau chiar stopate dupa un anumit numar de 85 copii. 464-519]. alocatie parentala оn scopul educatiei. Ele pot reprezenta o suma fixa sau sunt stabilite оn functie de venitul familiei. De asemenea.

alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi afectate de saracie este cea mai mare [II. 2000-2001. p. p. De aceea. alocatia de stat pentru copii este una dintre principalele indemnizatii de asistenta sociala ce consta оntr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii оn vederea acoperirii nevoilor de crestere si educatie a acestora [I. Datele studiate despre tarile aflate оn tranzitia economica arata ca cea mai grea povara a ajustarii economice o sufera copiii. 28. pentru fiecare copil nascut ulterior. mamei si copilului. Conform acestei Legi. 335]. care se indexeaza prin hotarвre de Guvern. Cuantumul alocatiei reprezinta o suma fixa.287]. “saracia afecteaza оn cele mai multe cazuri familiile mari sau cele monoparentale. Оntr-un studiu asupra saraciei. mai ales оn conditiile scaderii semnificative a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei. de ajutor beneficiaza fiecare copil. 165 Codul muncii). 27. indemnizatia de nastere se acorda mamelor care au nascut mai mult de un copil. Aceasta indemnizatie este adresata familiilor cu doi si mai multi copii оn vederea ameliorarii situatiei lor familiale. Legislatia Romвniei prevede. probabil. 31. p. 86 Legislatia Romвniei prevede pentru familiile cu copii o indemnizatie familiala de asistenta sociala speciala ce consta dintr-o suma de bani suportata de bugetul de stat оn scopul atenuarii consecintelor reformei оn domeniul economic [I. Legea data are o semnificatie importanta. Familiile cu mai mult de doi copii vor fi. deoarece confirma principiul universalitatii subventiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a ajutorului de stat pentru copii. reiesind din raportul UNICEF pentru aa. p. Astfel. Conform acestei legi. Probabilitatea ca o familie cu trei sau mai multi copii sa traiasca оn saracie este mare. lucratorii agricoli si populatia rurala. familiilor cu multi copii urmeaza sa li se plateasca o alocatie suplimentara. s-a aratat ca saracia este strвns legata de dimensiunea familiei si de numarul de copii. o singura data. Cuantumul alocatiei este stabilit оntr-o suma fixa ce se plateste lunar. оncepвnd cu al doilea copil. un sir de masuri de sustinere a familiei. indiferent de numarul copiilor. Оn cadrul indemnizatiilor familiale putem enumera si ajutorul care se acorda sotiilor celor care оsi satisfac serviciul militar obligatoriu. indiferent de calitatea de salariat a parintelui. indemnizatia de nastere si ajutorul de urgenta. efectuat de Banca Mondiala оn Romвnia si оn majoritatea tarilor din regiune. la nasterea a doi sau mai multi copii – 110 zile (art. 324]. de asemenea. cele mai expuse riscului de a 62 . 404-405]. 29. la cerere [I. Astfel. Оn Republica Moldova.calendaristice pвna la nastere si 70 de zile calendaristice dupa nastere (оn cazul unor nasteri complicate – 86 de zile.

iar sectiunea noncontributorie cuprinde rezidentii straini legali care nu beneficiaza de alte programe publice. Patru sute de mii de persoane din familiile cu cinci sau mai multi membri оsi duc astfel viata оn saracie” [III. beneficiarii de asistenta sociala. conform careia beneficiaza de alocatii familiale: angajatii din sectorul public sau privat. 2.62].6% din cвstiguri. оn timp ce statul nu contribuie cu nimic la finantarea alocatiilor familiale. 87 Оn sistemele analizate exista trei surse principale de finantare a alocatiilor familiale: angajatii. Procentul platit de angajatori raportat la numarul de salariati care beneficiaza de alocatii familiale trebuie sa depaseasca un plafon minim pentru ca salariatii respectivului angajator sa beneficieze de alocatii familiale.15]. Оn Portugalia finantarea este asigurata de contributia angajatilor cu 11% din cвstiguri. sunt privati de alocatia platita de catre stat. astfel оncвt ar fi foarte greu ca procentul platit de angajator sa nu satisfaca aceasta conditie si angajatii sai sa nu beneficieze de alocatie [II. Оn statele europene este promovata o politica sociala. Micii оntreprinzatori au o cota contributorie obligatorie de pвna la 25. p. 63 . Acest plafon se situeaza sub nivelul salariului minim pe economie. care primesc alocatia echivalenta de la angajator. respectiv. din fondul de salarii.84% platit de angajatori din fondul de salarii si din numeroase subventii acordate de catre stat. Оn Grecia angajatii si angajatorii contribuie cu acelasi procent (1%) din cвstiguri. Оn Spania contributia angajatilor este de pвna la 4.trai оn saracie. Оn celelalte tari nu exista reglementari speciale pentru rezidentii straini legali care au copii оn оngrijire. fondurile provenind din procentul de 4.4% din cвstiguri si o cota contributorie voluntara de pвna la 32%. Оn Spania exista o diferentiere a ariei de acoperire a sistemului de alocatii familiale оn functie de caracterul contributoriu sau noncontributoriu al beneficiarului. somerii si pensionarii care au оn оngrijire unul sau mai multi copii.8%. procente care variaza оn functie de unsprezece categorii ocupationale. iar cea a angajatorilor de pвna la 23. Pentru micii оntreprinzatori si pentru pensionarii din acest sector exista reglementari separate care stabilesc criteriile de acordare a alocatiilor familiale si sursele de finantare ale acestora. Оn Grecia angajatii sectorului privat. a angajatorilor cu 23.7% din venituri. 26. p. La sectiunea contributorie sunt incluse categoriile enuntate anterior.75% din fondul de salarii si a statului cu subventii de 2. angajatorii si statul. Оn Italia angajatii nu contribuie direct la finantarea alocatiilor familiale. statul finantвnd sistemul non-contribuitoriu (dedicat rezidentilor straini legali) din veniturile generale. Procentul contributiei acestora variaza de la stat la stat si exista tari оn care nu toti cei trei factori contribuie la finantarea alocatiilor familiale.

Asadar. la nivelul Uniunii Europene. Portugalia). Franta si Luxemburg.Problema protectiei sociale pe care statul o asigura copilului si familiei este departe de a fi o problema rezolvata chiar si оn tarile modelului european de politici sociale. se remarca o reducere a procentului alocatiilor familiale datorita sporirii numarului de beneficiari. Factorii relevanti ai sistemelor de alocatii care favorizeaza familia sunt considerati a fi caracterul progresiv al sumei alocate оn functie de numarul de copii (Grecia.64]. dar-mite оn Republica Moldova. Spania si Italia). Italia. Portugalia) si limita de vвrsta de 18 ani (existenta оn Grecia. Daca este vorba despre un copil cu un anumit grad de invaliditate. Оn Spania aceasta prevedere este valabila daca gradul de invaliditate depaseste 65%. stabilirea cuantumului alocatiei оn functie de venitul familiei (Grecia. Numai trei dintre statele Uniunii Europene оndeplinesc simultan cele patru criterii considerate favorabile familiei: Belgia. numai оn Portugalia limita de vвrsta este de 15 ani. p. . оn baza celor constatate оn prezentul paragraf tragem urmatoarele concluzii: . Si daca оn Republica Moldova schema de alocare universala este una costisitoare si ineficienta оn оndeplinirea scopurilor pentru care a fost adoptata.Criteriile de stabilire a cotei copiilor pentru care se acorda alocatia familiala sunt bazate pe vвrsta copilului. precum si instituirea unui sistem 64 . Оn conceptia Uniunii Europene alocatiile familiale exprimate оn procente fata de produsul global brut dovedeste efortul statului de a sprijini familia si politica sa fata de aceasta celula de baza a societatii. Italia. оn modelul european schema de alocare selectiva este mult mai eficienta. limita de vвrsta variaza de la 22 de ani оn Grecia la 25 de ani оn Portugalia.Progresul realizat de statele europene dupa aderarea la Uniunea Europeana si adaptarea sistemului lor de alocatii familiale cerintelor Uniunii sunt vectori pe care Republica Moldova i-ar putea prelua si aplica situatiei din tara noastra. gradul de invaliditate. Pentru situatia оn care copilul este student. dar numai оn cazul copiilor cu 88 handicap). iar оn Italia si Spania nu exista prelungire a limitei de vвrsta pentru studenti [II. permitвnd apropierea mai clara de obiectivul declarat al echitatii sociale a copiilor pe care sistemele de alocatii familiale оsi propun sa-l asigure. Оn anii ’80. Vвrsta pвna la care se acorda alocatia familiala este de 18 ani оn majoritatea statelor. 2. statutul social si statutul parintelui оn оngrijirea caruia se afla copilul. Trecerea la o schema selectiva de alocare a beneficiilor. majorarea sumei odata cu оnaintarea оn vвrsta (Portugalia. nu exista limita de vвrsta. iar оn Portugalia este valabila doar daca respectivul copil nu beneficiaza de pensie speciala pe viata.

care ar elibera statul de o parte din cheltuielile bugetare pe care acesta le suporta pentru alocatiile familiale. dar cu influente largi. statutul muncii casnice nu este reglementat. de educatia.Salariul mediu nu permite un nivel decent de viata. Adeptii autodeterminarii pledeaza pentru drepturile copilului. pe care le gasim incorporate оn legislatiile nationale ale statelor de drept. ca copilul trebuie sa se afle оntr-un mediu protectiv. p. Protectia drepturilor mamei si copilului оn mediul familial Protectia drepturilor copilului prin parinti se sprijina pe un ansamblu de principii. . 65 . Pe masura ce se dezvolta. desi au o situatie deosebit de grea. Reprezentantii paternalismului considera ca ceea ce este bine pentru copil trebuie sa fie stabilit de societate sau de familie оn baza convingerii ca anumite conditii sunt considerate a fi оn interesul superior al copilului.Mutatiile produse оn contemporaneitate оn substanta conceptului de familie ar trebui extinse pentru a se putea realiza o protectie sociala eficienta a copiilor. de nevoile sale speciale. desi transformata. Concluzia foarte clara este ca aceste familii.contributoriu. Este discutabila problema cu privire la modul de stabilire a ceea ce trebuie sa se faca оn interesul superior al copilului: adultii sau copiii? [II. Оn aceste conditii. Consideram. Include un interes primordial obstesc. 42-61]. ramвne оn continuare o structura sociala pe care se bazeaza stabilitatea si dezvoltarea sociala a oricarui stat modern. ar permite o mai buna directionare a veniturilor catre un ajutor substantial acordat selectiv acelor familii cu copii care au o reala nevoie de ajutor. 89 3 3. care sunt de fapt grupul tinta al оntregului efort facut de stat оn domeniul protectiei sociale prin intermediul politicilor оndreptate catre sprijinirea familiei. Aplicarea acestui principiu оntotdeauna trebuie pusa оn functie de etapa ontogenetica de dezvoltare a copilului. si anume: . conform caruia parintii sunt obligati sa оngrijeasca de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. care. instruirea si pregatirea profesionala a acestuia. 25. potrivit capacitatilor lui. Referitor la tema data exista doua curente majore: paternalismul si autodeterminarea. nu sunt mai protejate. spre a-l face util colectivitatii. efortul gospodinei si al mamei ramвnвnd nerecompensat si nerecunoscut pe plan social.principiul interesului superior al copilului. pentru posibilitatea juridica acordata acestuia de a-si exprima propriul punct de vedere оn deciziile care-i afecteaza direct viata. . de a lua hotarвri оn nume propriu. sustinвnd de altfel sistemul propus de savantul finlandez John Eekelaar.

se solutioneaza reiesind din principiul egalitatii sotilor. Continutul ocrotirii parintesti nu difera este copilul din casatorie. dar chiar daca nu este posibila trasarea unui hotar net оntre privat si public. este binevenita.exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor parintesti se fac sub îndrumarea si controlul efectiv si continuu al statului. asupra modului оn care parintii оsi realizeaza drepturile si оndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. relatiile dintre parinti si copii apartin domeniului. 90 . inclusiv educatia si оnvatamвntul copiilor.egalitatea ambilor parinti în exercitarea drepturilor si îndatoririlor parintesti fata de copii. efectul dezvoltarii miscarii pentru drepturile omului. 8.independenta patrimoniala dintre parinti si copii presupune ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui. alegerea locului resedintei. Ideea precum ca statul ar putea interveni оn acest proces sau ca ar avea o obligatie оn acest sens a trezit nenumarate controverse. 196-197]. reprezentвnd baza asigurarii cвt mai depline a ocrotirii minorului. 47-48]. protectia vietii private se limiteaza la respectul pentru demnitatea si integritatea persoanei [II.egalitatea în drepturi a copiilor fara deosebire sunt ei din casatorie sau din afara casatoriei. оn afara de dreptul la mostenire si la оntretinere.134]. Este de data recenta оn majoritatea legislatiilor europene. . La momentul actual legislatia tarilor dezvoltate stipuleaza ca toate problemele legate de casatorie. cel putin partial. de catre ambii parinti. de copil insufla оncrederea ca el este оn interesul superior al acestuia [II. Evident ca viata privata trebuie protejata de interventiile arbitrare.el este оncurajat sa actioneze asupra acestor influente оn asa fel оncвt copilul оnsusi sa contribuie la rezultat. p. p. De exemplu. p. unul dintre motivele pentru care SUA na ratificat Conventia cu privire la drepturile copilului (desi a semnat-o оn 1995) este „amestecul оn viata privata de familie”. оn mare masura. fiind. Faptul ca rezultatul a fost determinat. dupa parerea noastra. din afara casatoriei sau din adoptie. . [II. 30. precum si al presiunilor feministe оn efortul lor de a distruge inegalitatea dintre sexe. 25. . De unele publicatii Conventia a fost apreciata оn termeni foarte duri drept cel mai periculos atac la adresa drepturilor parintesti din istoria SUA. Prin traditie. prin intermediul unor organisme specializate. оncredintarea copiilor etc. considerat pвna nu demult tabu al vietii private. Implicarea statului оn ocrotirea copiilor este de data relativ recenta. ultima tentativa de a anihila drepturile parintilor etc. 66 . Controlul statului. administrarea bunurilor.

cum o denumesc unii autori – s-a produs sub impactul unei multitudini de factori de natura economica. Ocrotirea minorului prin parinti оn statele dezvoltate se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si оndatoririle parintesti atвt fata de persoana copilului minor. Pe de o parte. intelectuala. mai exigente. dreptul de a decide cu privire la оntinderea obligatiei de оntretinere datorata copilului. psihic si emotional. Masura care depaseste aceste limite оn functie de gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil justifica fie plasamentul copilului unei persoane sau familii. intrвnd оn conflict cu dispozitiile legislatiilor nationale si ale legislatiei internationale cu privire la protectia vietii intime. dreptul de a cere оnapoierea copilului de la persoana care оl tine fara drept. 28. fie decaderea din drepturile parintesti.dar fara ca sa se intervina excesiv оn viata privata. dreptul de a creste personal copilul. cвt si fata de bunurile sale. trebuie sa foloseasca metoda convingerii. Parintii pot sa ia fata de copii si unele masuri mai severe. instructвndu-l astfel оncвt acesta sasi poata da seama de ce este bine si ce este rau si sa aleaga singur calea cea buna. dar acestea nu trebuie sa depaseasca limitele unui comportament firesc al parintelui fata de copil si sa nu primejduiasca dezvoltarea lui fizica. conferindu-i noi roluri si destinatii. mustrarea etc. morala 67 . parintii au dreptul de a aplica оn interesul acestora masuri disciplinare: observatia. Societatea moderna modifica esential fundamentul familiei. оn procesul оngrijirii si educarii copilului. fie sanctiunea penala pentru relele tratamente aplicate minorului [II. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de el. dreptul de a stabili locuinta copilului. morala ori sanatatea copilului. dreptul de a consimti adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei [II. оndatorirea de a asigura оnvatatura si pregatirea profesionala a copilului. a neglijentei. p. 533]. Printre drepturile si оndatoririle parintilor cu privire la persoana copilului putem cita dreptul si оndatorirea de a оngriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. 528-529]. a unor practici care ar putea dauna sanatatii sale etc. p. ea prevede obligatia pozitiva a parintilor de a satisface trebuintele copilului оn conformitate cu particularitatile de dezvoltare si cu nevoile sale speciale. 28. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil presupune ca parintii. dreptul si оndatorirea de a educa copilul. dreptul de avea legaturi personale cu copilul. Obligatia de a asigura sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului are o dimensiune dubla. Оn cazul оn care aceasta metoda se dovedeste nesatisfacatoare. familiale si private. politica. Transformarea familiei nucleare traditionale – revolutia familiei. ea 91 reprezinta si o obligatie negativa care prevede protectia copilului оmpotriva abuzului fizic. Pe de alta parte.

Divortul este traumatizant pentru copii. au generat schimbari majore оn legislatia civila. separarea parintilor lor fiind greu de acceptat pentru acestia. cuplul fara descendenti. Din acest motiv. оn perioada pubertatii si adolescentei). ei fiind impusi adesea sa se pronunte оmpotriva partii adverse. Australia etc. casatoriile deschise. familiile reconstituite. Aproape toti copiii vor ca parintii lor sa fie оmpreuna sau. care judeca numai cauze nascute sau legate de relatiile de familie. sunt antrenati оn munci mai putin 68 . 58]. cвt si negative asupra protectiei si ocrotirii drepturilor copilului: cresterea considerabila a numarului de divorturi a avut un impact negativ asupra copilului. la comportamente deviante ale copiilor (оn special. copiii pierd contactul cu parintele detasat. legislatia prevede ca оn cazul separarii prin divort parintii se pot оntelege asupra custodiei comune a copiilor sau doar a unuia dintre ei. cum ar fi celibatul. Оn aceste cazuri este binevenita practica instantelor pentru familie din unele tari europene. familia monoparentala. centrata pe mediere si conciliere. a familiei si copilului оn majoritatea tarilor occidentale. 54. Deseori. p. оn Danemarca. ducвnd. sa aiba оncrederea ca nici unul dintre parinti nu i-a abandonat si nici nu are intentia sa o faca [II. printr-o procedura progresiva. e binevenita pastrarea relatiilor cu ambii parinti si dupa separarea prin divort. Оn situatiile оn care cauza divortului a fost violenta domestica. Aceste transformari si mutatii au influentat direct protectia si ocrotirea drepturilor copilului. Aceasta influenta a avut efecte atвt pozitive. Оn acest scop unele legislatii civile reglementeaza custodia comuna a sotilor [II. Urmarile asupra copiilor din familiile dezorganizate pot fi de durata. 215]. p. Aceste servicii sunt asigurate de asistenti sociali. Spre exemplu. Separarea intervenita оntre parinti prin divort afecteaza decisiv relatiile copilului cu cei doi parinti.si juridica. p. comunitatile si „mariajele” оntre homosexuali. Studiile si cercetarile оn domeniul relatiilor de familie au evidentiat faptul ca оntretinerea relatiilor cu ambii parinti este esentiala pentru dezvoltarea intelectuala si moral-afectiva a copilului. din Canada. Evenimentele din lumea contemporana ne pun оn fata unei game orbitoare de noi optiuni оn materie de relatii familiale. cum ar fi legiferarea egalitatii оn drepturi a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie. Оn situatia custodiei comune ei au drepturi si оndatoriri egale fata de copiii lor minori [II. concubinajul. Divortul are de asemenea consecinte psihologice dramatice. cel putin. Cercetarile arata ca acesti copii ajunsi la maturitate denota un nivel de educatie mai redus. 74]. care-si desfasoara activitatea pe lвnga instanta. uneori. 8. 55. instanta decide tinвnd cont de interesul superior al copilului.. Trauma este accentuata de implicarea copiilor оn procedura judiciara. Оn caz de neоntelegere. 92 astfel de efecte sunt benefice.

caracteristic si baietilor. Caile de patrundere оn sistemul de servicii sunt neclare. fara a le scoate оnsa din statutul de saracie. . alcoolismul. оn multe cazuri.restructurarea bugetara.reprezinta prioritatile serviciilor sociale pentru familii si ale asistentilor sociali. somajul. care nu au venitul minim stabilit ca prag oficial al saraciei. complexe. reforma protectiei sociale a familiei trebuie sa cuprinda: . este foarte restrвnsa. politica familiala trebuie sa aiba оn vedere: a) preventia si ameliorarea aspectelor negative imediate оn viata de familie. ameliorarea administratiei lor. Fenomene deviante . delincventa. o reorganizare fundamentala оn urmatoarele directii: extindere. Ca rezultat.violenta. c) simpla crestere a cheltuielilor sociale. оn special. Majoritatea serviciilor pentru familii sunt axate pe serviciile medicale si nu cuprind problemele sociale ale familiilor: saracia. libertatea de a coexista a serviciilor publice si celor private. Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii. оncredintarea). cresterea calitatii.prestigioase. un rol important оn cresterea calitatii relatiilor interfamiliale оl au serviciile sociale familiale. de asemenea. lipsa de locuinta. Acest lucru este. alcoolismul. persecutia parinteasca . cu venituri mai mici decвt cei proveniti din familii complete. de inovare si de atingere a unor obiective de perspectiva. cu multi ani оnaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni cu reverberatii оn viata ulterioara. Оn concluzie. Prin urmare. contribuie la ridicarea nivelului de trai al acestor familii. flexibilitatea institutionala. delincventa. si familiilor care trec prin diferite stari de criza. fara a creste eficienta utilizarii lor nu este o solutie. diversificare. Sunt necesare. d) strategia veniturilor (redistribuirea) amelioreaza temporar situatia familiilor cu dificultati materiale. dar sa permita si o abordare pozitiva. birocratice si dificil de parcurs. dar poate avea consecinte negative asupra stimularii economice. Оn prezent se impun оndeosebi doua prioritati: . Acestea necesita. оn Republica Moldova gama serviciilor oferite familiilor оn general. programe de prevenire a acestor fenomene. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa nasca la rвndul lor copii la vвrsta prematura. prostitutia. plasamentul.crearea de servicii care sa sprijine familiile vulnerabile la domiciliu. Actualmente.prevenirea institutionalizarii copiilor si crearea serviciilor care sa ajute revenirea lor оn propriile familii sau оn alte familii permanente (adoptia. 93 Оn opinia noastra. оn tara noastra. 69 . influenta divortului asupra echilibrului individual si social оncepe. neglijenta educativa. b) sustinerea familiilor. оn general.

Cunoasterea valorilor culturale si a normelor societatii оncepe оn familie. 3 4 Violenta оn familie Оn 58 la suta din familiile cu copii de pвna la 7 ani din satele Republicii Moldova nu exista nici o carte. Totodata. Doar patru parinti din zece le spun copiilor povestea de seara. interventia judecatorilor оn caz de abuz sexual sau neglijare parentala. precum si ale infractionalitatii juvenile si consumului de droguri si alcool” [IV. Media pentru tara la acest capitol este de 44%. Familia are responsabilitatea primordiala pentru оngrijirea si ocrotirea copiilor. iar sapte din zece o fac foarte rar. Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza оn urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare. iar 40. iar tatii o fac оn trei cazuri dintr-o suta. excluderii din scoala. iar fiecare al zecelea copil de cinci-sapte ani nu cunoaste nici o figura geometrica. Studiul mai demonstreaza ca fiecare al patrulea copil de trei-patru ani din Republica Moldova nu deosebeste nici o culoare.strategia institutionala. efectuat cu sprijinul UNICEF. 4]. Potrivit aceleiasi cercetari. 70 . reglementarea statutului femeii si a muncii casnice.. neglijarii si abandonului. . eliminarea paralelismelor si a golurilor оn functionarea institutiilor implicate оn protectia familiei. 24. alternative eficiente la institutionalizare. Acestea sunt cвteva din datele Studiului national "Dezvoltarea timpurie a copilului оn Moldova". 4]. Jumatate din parinti au spus ca nu au suficiente jucarii pentru copii. Doar cinci copii din zece sunt pregatiti pentru scoala. 6. dintre care 59. p.5% locuiesc оn sate. оn fiecare al treilea caz оn care parintii afirmau ca ar avea destule jucarii.5% .оn orase. eliminarea confuziei dintre puterea executiva si cea judecatoreasca оn aplicarea legislatiei. La realizarea acestui studiu au fost intervievati 1184 de familii cu 1503 copii. Оn opt familii dintr-o suta. copiii nu au nici o jucarie [IV. copiii aveau doar una sau doua. doar opt adulti din zece se joaca din cвnd оn cвnd cu copiii lor. p. Astfel. o mare parte dintre copiii ramasi acasa „devin victime ale unei 94 alimentatii necorespunzatoare.cadrul juridic legislativ (condamnarea juridica a violentei оn familie. de la nastere pвna la adolescenta.

Ele devin sistematizate оn ochii celorlalti. respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului. Оn viziunea Parlamentului European. Familia. оn urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. comunicarea. оntr-o atmosfera de fericire. 95 devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. 173]. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare. refuzul accesului la resurse financiare. fapt ce le face sa se izoleze. telefonului si a altor surse de оngrijire si protectie”. Pentru partenerii violenti. 13. amenintari si atacuri care оn unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. toate institutiile sociale trebuie sa respecte si sa sprijine eforturile parintilor si ale altor ocrotitori legali de a educa copiii оn mediul familial [I. Atacul fizic sau sexual poate fi оnsotit de intimidari sau abuzuri verbale. care constituie un teren de manifestare a violentei domestice. distrugerea bunurilor care apartin victimei. dragoste si оntelegere. Din punct de vedere clinic. Pe de alta parte. 5]. Se numeste „violenta оn familie” orice act vatamator. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspвndit. din simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor [III. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. Desi pвna de curвnd se credea ca femeia este cel mai des victima violentei оn familie.Pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor copiii trebuie sa creasca оn mediul familial. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa оntretina relatii sociale оn cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata obtine un sprijin. personalitatea barbatilor violenti este caracterizata prin lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. vecinii. prietenii. colegii. Оn acest scop. care a avut loc оn prezent sau оn trecut. amenintari facute la adresa altor persoane importante pentru victima. iar toate tipurile de violenta fizica sau psihica оmpotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale [I. fizic sau emotional. alimentelor. deplasarilor. оn vreme ce la locul de munca ramвne o 71 . controlul asupra banilor. 44]. o ranire fizica оn cadrul relatiei dintre partenerii sociali. mult mai raspвndit decвt arata sondajele. care are loc оntre membrii unei familii. izolarea de prieteni si familie. familie sau de alte potentiale surse de sprijin. inclusiv a copiilor. оn mediul intim al caminului. lucrurilor personale ale victimei. izolarea de prieteni. Abuzul оn interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. furturi. p.

iar pe de alta parte. Copiii care cresc оn familii violente se deosebesc prin comportament si conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. de autoacuzatii. probabil. Pe de o parte. enurezie. igiena. Ei prezinta probleme: fizice. 5]. simtamвnt de culpabilitate. conditionate оn mare parte de lipsa climatului de comunicare оn cadrul familiei. un loc privilegiat de manifestare a afectivitatii. frica de raniri si moarte. exprimata prin declinul 72 .rutina de relationare superficiala cu ceilalti. comportament defensiv prin minciuna. expusi la accidente оn casa si оn afara casei. Un lucru mai putin luat оn considerare pвna acum este faptul ca оn rвndul tinerilor se raspвndesc tentativele de suicid. frustare. femeia nu mai este capabila sa execute nici unul dintre rolurile impuse de viata familiala. familia este recunoscuta ca un loc de refugiu. haine. copiii cresc оntr-o atmosfera оn care necesitatile lor de baza (de siguranta. un rol jucat оn limitele orelor de serviciu. Cercetarile demonstreaza ca traumatizarea copiilor care cresc оntr-o atmosfera de violenta. de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. functiile parentale nu mai pot fi executate. de fapt ramвne оntr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. lipsa de concentrare. scolare: neоncredere. ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza оn momentele critice de violenta. chiar daca nu ei sunt victime directe. expus tuturor relelor. depresie. de viata ordonata. casa. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se оntвmpla. emotionale si intelectuale: anxietate. identificarea cu eroi negativi. lipsa de maniere sociale. boli inexplicabile. comparare cu viata mai fericita a colegilor. Оn atmosfera de violenta. Perturbarea acestei functii are loc permanent. consum de droguri si alcool. de dragoste) sunt profund neglijate. este distorsionata cu largi si dramatice consecinte оn viitor. accidente. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. Functia principala a familiei. frica de abandon. schimbari bruste оn performantele scolare. se constata ca familia se afla оntr-o criza. copilul devine cel mai adesea neglijat. mвnie. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure оngrijirile de baza necesare copilului (hrana. evadari de acasa. izolare. Оntr-o familie bвntuita de violenta. insomnie. оngrijirea si educarea copiilor. dezvoltarea lor fizica este mai lenta. Evaluarile facute de sociologi оn domeniul familiei contemporane sunt contradictorii. pericole fizice. eliminare. este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata decвt оn cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor [III. de sentimentul esecului оn cea mai importanta relatie interpersonala. psihologice: neоncredere оn sine. relatii pentru a scapa de acasa. automutilare. Aceasta situatie este. de teroare.

Astfel. spre deosebire de alte situatii. suferintei existente оn lumea noastra. 65. Unul dintre domeniile de maxima vulnerabilitate a femeii este riscul violului. dar beneficiaza de o larga aprobare sociala. p. Violenta familiala este frecventa. Cu referire la cele expuse mai sus. Оn raportul anual asupra starii de sanatate se constata ca violenta domestica este principala cauza de traumatism al femeilor оntre 15 si 44 de ani. Unul dintre cele mai acute 96 aspecte ale acestei crize este intensificarea violentei оntre membri. pentru care violenta familiala a fost constientizata atвt de tвrziu. p. mai puternica decвt оn oricare alta comunitate. Copiii proveniti din familii destramate au 60% din sanse sa traiasca aceeasi experienta оn existenta lor conjugala [IV. Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie dintre aplicarea legitima a fortei si actele ilegale de violenta care se manifesta оn cadrul familiei. a fost considerarea familiei drept un spatiu privat cu caracter tabu. este interesanta delimitarea dintre doua notiuni: violenta normala si violenta abuziva. cresterea tendintelor ei de instabilitate. aici agresivitatea este extrem de puternica. respectiv. 28]. ceea ce оnsemna o crestere cu 27% fata de 1990. Alte studii arata ca оntre 40 si 50% dintre femei au fost implicate оn situatii de hartuire sexuala [II. 91].functiilor ei traditionale. violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. exista un consens foarte scazut оn ceea ce priveste opiniile publicului sau ale specialistilor asupra definirii violentei domestice ca atare. Оn 1994 оn Statele Unite au fost оnregistrate un milion de cazuri de abuz si neglijenta fata de copii. Оn acelasi an s-au оnregistrat 1300 de decese printre copiii abuzati. 18]. Violenta domestica nu este o problema noua. 25% dintre femeile si 33% dintre fetitele americane risca un viol si. оn care nu poate fi admisa nici o interventie din afara. foarte bine pazit. pentru multe persoane. palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta. Cauza principala. aplicata оndeosebi asupra copilului si femeii. 29. Familia este si cel mai activ centru de agresivitate. fenomen care exista оn majoritatea societatilor contemporane. inclusiv parinti sau educatori. cu toate acestea constientizarea ca problema sociala a avut loc de abia оn ultimele patru decenii. оn medie una la fiecare 16 secunde numai оn Statele Unite. dar. Anual sunt batute de catre sotii lor circa doua milioane de sotii. Violenta normala se refera la acele acte care urmaresc suferinta fizica a victimei. asa cum este cazul unei 73 . un abuz sexual de catre un adult. Mai mult decвt atвt. dintre acestea 1500 sunt ucise оn bataie. ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar necesar [II. Situatia prezentata mai sus este doar o palida descriere a amploarei.

5].abuzul fizic consta оn acte de violenta fizica practicate intentionat sau neprevenirea unor asemenea acte оndreptate asupra copilului.palme date copilului. Оn China si Japonia cazurile de pruncucidere erau extrem de frecvente.lipsirea copilului de grija si ocrotire care nu este altceva decвt neglijenta grava оn ocrotirea copilului. De-a lungul secolelor copiii au fost supusi la nenumarate umilinte. intentionat sau neintentionat. . adeseori. . Indiferent de aceste delimitari. atвt pentru faptul ca provoaca suferinta victimei. Оn Sparta aceste practici erau considerate normale. Violenta оndreptata contra copiilor este prezenta оn istoria diferitelor societati. Exista. p. cunoscuta din cele mai vechi timpuri оn majoritatea societatilor. оn special atunci cвnd nasterile de sex feminin depaseau limitele admise. cвt si lipsa unei legislatii care sa o sanctioneze. 71 -72]: . p. ambele forme de violenta sunt nocive. neglijenta.abuzul sexual consta оn antrenarea silita a copiilor si adolescentilor оn activitati sexuale pe care nivelul lor de dezvoltare nu le permite sa le оnteleaga pentru a-si da consimtamвntul sau care оncalca interdictiile sociale. ce are ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau dezvoltarii copilului. a dezvoltarii fizice si emotionale a copilului [III. care au fost permanent sanctionate оn cadrul unui grup social determinat. 3. . diversele forme de violenta exercitate оmpotriva copiilor au 74 . de asemenea. un concept universal de definire a abuzului asupra copilului: punerea оn pericol. au fost victimele nenumaratelor abuzuri comise de parinti. 20-21]. ba chiar оncurajate de catre reglementarile oficiale (copii care se nasteau cu deficiente sau slab dezvoltati erau aruncati de pe stвnca). Una dintre cele mai grave forme de abuz asupra copilului este pruncuciderea.abuzul emotional este supunerea copilului unor severe tratamente emotionale sau de abandon. o mare raspвndire оn societatile оn curs de industrializare. forme oribile. Formele de abuz pot fi clasificate оn patru categorii [IV. totusi. „Istoria civilizatiei pune оn evidenta faptul ca. educatori sau de alte persoane. 97 Dificultati оn aprecierea abuzului asupra copilului prezinta si faptul ca aceasta problema este strвns legata de contextul sociocultural si poate varia considerabil оn timp si оn spatiu. cauza fiind atвt lipsa unor conditii economice adecvate si absenta contraceptiei. istoria sociala a copilariei cuprinzвnd un lung sir de maltratari si violente. Pruncuciderea a cunoscut. 65. care au оmbracat. cвt si pentru faptul ca violenta induce violenta ca reactie de raspuns sau de aparare [II. Violenta abuziva se refera la acte care au un оnalt nivel de risc оn ceea ce priveste ranirea sau uciderea victimei. spre deosebire de agresiunile individuale dintre adulti. care afecteaza integritatea fizica a acestuia.

O alta forma dramatica de violenta оmpotriva minorilor alaturi de maltratare. mai mult sau mai putin. pruncucidere si abandon este incestul. O forma la fel de grava de violenta оndreptata contra copiilor este si abandonul. 107]. care sunt victime ale actelor de incest. are adesea ca urmare institutionalizarea. desfasurat оn SUA. Vвrsta medie a fetelor. оn lipsa de interes a acesteia fata de trebuintele lui elementare si оn adoptarea unor conduite indiferente sau violente. care. religioase” [IV. comise. Istoria pruncuciderii este parte integranta a istoriei violentei asupra copilului. sub forma expunerii la riscuri sau a abandonarii noilor-nascuti. tolerate. a evidentiat ca 19 % din femeile anchetate si 9% din barbatii investigati au declarat ca au fost victime ale abuzului sexual din partea parintilor. de persoane caracterizate de tendinte patologice. 29. care devine din ce оn ce mai raspвndit. 29. exista alte 20 de cazuri neraportate. iar una din cinci femei si unul din 11 barbati au fost victimizati sexual fie de membrii grupului familial. Indiferent de formele оn care se manifesta (fiind acceptat. luвnd forma abandonului total. 23. este de circa 10. Оn societatile contemporane pruncuciderea a devenit o infractiune grava sanctionata de legea penala. p. Un studiu sociologic. acestea 98 devenind extrem de rare. 62]. sau nu-si poate exercita оndatoririle conjugale. fie de prietenii familiei. care se manifesta brutal. la care copilul nu are nici o capacitate de discernamвnt si nici puterea de a se opune [II. 75 . оn familie [II. Infanticidul direct sau ocolit. sau lipseste din camin. fapt ce perturbeaza оn cel mai оnalt grad dezvoltarea normala a copilului. Оn timp ce violul este un caz mai izolat. eugenice (teoria despre sanatatea ereditara a omului). Unii cercetatori sustin ca pentru fiecare caz de incest raportat. semiabandonului (practicat de unul sau altul dintre parinti dupa o situatie de divort) si abandonului criptic (constвnd оn respingerea afectiva a copilului de catre mama. epoca contemporana cunoaste o tendinta vadita de scadere a actelor de pruncucidere. o vвrsta foarte frageda. fara ca nimeni sa stie ceea ce se petrece.fost. Cele mai frecvente sunt cazurile de incest оntre tatal vitreg si fiica. mai ales. mergвnd pвna la maltratarea zilnica a copilului). p. 60]. dar studiile arata ca este caracteristica multor familii оn care mama. victimizarea sexuala a copilului (incestul) poate continua luni sau ani de zile.2 ani. chiar aprobate de catre societatea adultilor si ca istoria umanitatii este jalonata de maltratari exercitate contra copiilor. Este evident ca lipsesc statisticile reprezentative оn acest domeniu. a fost o practica mult timp tolerata si chiar recomandata din motive demografice. Este forma cea mai ascunsa opiniei publice. Din fericire. nefireasca si neobisnuita. p. cu adevarat.

9. Chiar si оn prezent оn majoritatea tarilor. 59]. de abuz sau violenta. оntre mama si fiu. tendintele ulterioare spre abuz. Este semnificativ faptul ca orice act de incest. Practica tratamentului juridic al violentei si abuzului asupra copilului ca actiune incriminata si sanctionata оn legislatiile penale este de data recenta si variaza mult de la o tara la alta. a оncrederii personale fata de cei vвrstnici. Оnsa astfel de reglementare nu poate prevedea limita de la care utilizarea fortei devine periculoasa pentru copil [II. оntre tata si fiica. Оn Anglia sunt incriminate patru categorii distincte de abuz asupra copilului care impun restrвngerea drepturilor parintesti asupra copilului: 76 . constituind o forma secundara de victimizare [II. Оn contextul violentei оndreptate asupra copilului. sanctionвndu-l cu o pedeapsa privativa de libertate de la 2 pвna la 7 ani. intimidare sau teroare) orice act de incest are multiple efecte traumatice asupra copilului. Codul penal romвn оn articolul 203 incrimineaza raportul sexual dintre rude directe оn linie directa sau dintre frati si surori. 186]. conform carora sanctiunea fizica reprezinta unul dintre mijloacele principale de educatie. consum de droguri si prostitutie . Оn Codul penal din Statul Texas este stipulat ca folosirea fortei. Pierderea stimei de sine. оnvatatorilor care predau la clasele mici li se recunoaste dreptul legal de a aplica pedepse fizice. alte legislatii incrimineaza distinct fiecare tip de abuz. ori pentru a-i proteja sau asigura educatia. p. alcoolism. Astfel. cu exceptia celei care poate aduce moartea victimei. sanctionat de Legea penala din majoritatea covвrsitoare a 99 statelor. 60. orice relatie sexuala оntre adult si copil. bataia a reprezentat de-a lungul secolelor unul dintre actele cele mai obisnuite. Оn unele legislatii penale incriminarea abuzului are un caracter general. incapacitatea de a mai dezvolta relatii normale cu prietenii care au aceeasi vвrsta. care nu au relatii de tutela sau raporturi educative cu copiii. p. оn mod sincer.iata numai cвteva dintre efectele cu implicatii deosebit de dramatice. ca forta este necesara pentru a putea disciplina copilul. frigiditatea fizica si emotionala. La toate acestea se adauga atitudinea de stigmatizare adoptata de cei din jur. Este curios faptul ca aceleasi sanctiuni fizice aplicate de catre persoane straine. sunt considerate delicte penale. mai ales оn ceea ce priveste dezvoltarea sa ca adult. cu unele exceptii. adeseori.tolerat sau obtinut prin violenta. un parinte vitreg sau tutorele acestuia si atunci cвnd autorul crede. sinucidere. ba chiar fiind оn concordanta cu vechile principii pedagogice. оntre minori si alte rude din familie reprezinta un act de victimizare. parintilor si. оmpotriva unui minor aflat sub vвrsta de 18 ani este justificata оn urmatoarele doua cazuri: atunci cвnd autorul este parintele minorului.

3. exista o probabilitate de 45 la 80% ca barbatii care abuzeaza fizic sotiile lor sa abuzeze fizic si copiii pe care оi au. 4. 9. asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale. cu batul ori amenintari cu arma de foc sau cutit. p. Majoritatea studiilor recente centrate pe investigarea abuzului asupra copilului si a efectelor sale pe termen lung se sprijina pe teoria agresiunii preluate si pe conceptiile ca agresivitatea copiilor este determinata adesea de un stil autoritar de educatie. printre care si Suedia. au o probabilitate de cel putin doua ori mai mare sa agreseze propriii lor copii [III. cu efect actual sau potential. definit ca prejudiciu fizic provocat copilului fie prin acte intentionate ale parintilor. Iar femeile agresate de sotii lor. 33]. inclusiv de frig sau foame. Оn urma unor cercetari efectuate de sociologii americani. 183-190]. a identifica acei parinti care au nevoie de ajutor оn educatia copiilor lor prin intermediul unor servicii specializate [IV. ajungem la concluzia ca este dificila stabilirea numarului de copii care sunt abuzati de catre parintii lor din cauza rezervelor evidente ale acestora de a raspunde la оntrebarile anchetelor. Evidentele arata ca cea mai mare parte dintre parintii care recurg la mijloace violente au 77 . fie barbati care оsi agreseaza sotiile. Scopul legislatiei оn acest domeniu nu consta оn sanctionarea celor care оncalca aceste reglementari (motiv pentru care aceasta stipulare nu este оncorporata оn codurile penale ale 100 tarilor respective). Vorbind despre violenta оndreptata asupra copilului. Este semnificativ faptul ca majoritatea parintilor care recurg la asemenea agresiuni sunt fie femei agresate de sotii lor. care este definita оn Actul Copilului din 1989 drept absenta de durata a grijii si ocrotirii datorate copilului sau neоndeplinirea obligatiei de a proteja copilul de orice fel de pericole. care au constientizat mai devreme problema violentei оndreptate asupra copilului. interzice pedepsele corporale aplicate de parinti sau de educatori. Оn acest sens. neglijenta. 23. Formele tipice de maltratare merg de la simpla palma pвna la lovituri cu pumnii. dar urmareste: a asigura o reglementare unitara оn acest domeniu. 135]. bazat pe pedepse severe. abuzul fizic. inclusiv afectarea maturizarii biologice a acestuia. 7. fie prin neglijenta acestora. definit ca exploatare sexuala a unui copil sau adolescent. caracterizat ca o forma integratoare. Legislatia unor tari. p. s-a constatat ca circa 2 milioane de copii cad victima violentei fizice a parintilor оn fiecare an. abuzul sexual. determinat de relele tratamente persistente si severe la care este supus copilul sau de abandonarea lui [II. care au ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau a dezvoltarii copilului. 2. spre deosebire de cele care nu sunt agresate de soti. p.1. abuzul emotional.

ca adult оl va practica. O problema importanta este. echimoze. de asemenea. fie sa traga la raspundere agresorul si sa previna comiterea unor fapte asemanatoare pe viitor. de protectie. оn Elvetia nu exista obligatia de a raporta cazurile de abuz. Copiii care au fost maltratati vor practica. Astfel. оnsa оn scopul respectarii interesului superior al copilului. 358 Cod penal). Violenta оn familie este legata de problema saraciei. identificarea si raportarea abuzului asupra copilului. Odata cu observarea acestor semne de catre persoane din afara familiei si declararea lor organelor autorizate sa intervina. persoanele care au obligatia profesionala de a pastra confidentialitatea informatiilor. Оn Italia asistentii sociali care au aflat de producerea unui abuz sunt obligati sa 78 . fiind supusi chiar ei maltratarilor. totusi printre clasele si straturile definite de un statut economic mai scazut. Abuzul se denota. se nasc premisele identificarii abuzului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate. 9. Desi violenta familiala nu se limiteaza la o singura clasa sociala. Unele dintre aceste organe au ca scop fie sa sprijine victima si sa asigure asistenta оn scopul recuperarii. la rвndul sau. o corelatie strвnsa оntre tipul de abuz la care a fost supus copilul si cel pe care. la rвndul lor devenind adulti. printr-o serie de semne exterioare. de dificultatile cu care trebuie sa se confrunte familiile care au un venit sub pragul saraciei [II. p. fiind mai caracteristica pentru acele familii оn care parintii au un nivel mai scazut de instruire. cum ar fi diferite urme fizice – plagi. 44-45]. ocupatii modeste si venituri mici. Exista. ei оnsisi. tulburari nevrotice. sunt exonerate оn ce priveste informarea autoritatilor оn legatura cu violenta asupra minorilor (art. Reactia sociala fata de abuzul asupra copilului a dus la dezvoltarea unei varietati de servicii specializate de interventie – de receptie a mesajelor persoanelor abuzate. de asemenea. abuzul fizic. rani. cei care au fost victimele abuzului sexual оnregistreaza o probabilitate ridicata de a practica tot abuzul sexual etc. La rвndul lor. modificari psihocomportamentale. de regula. Practica raportarii abuzului difera de la o tara la alta. Unele legislatii au reglementat obligatia tuturor cetatenilor de a оnstiinta organele 101 competente ori de cвte ori afla de existenta unui caz de abuz asupra copilului.183]. 60. tulburari de adaptare etc. ea pare sa fie mai prevalenta. p. o parte importanta dintre copiii agresati de acesti parinti vor deveni ei оnsisi agresori. Acestor familii le sunt proprii rezolvarea dificultatilor si problemelor existente prin mijloace agresive si violente. educati оntr-un mediu familial caracterizat de violenta.crescut si au fost. daca violenta ca mijloc de disciplinare a fost sprijinita pe convingerile si normele existente оn familie [II. tratament si recuperare a victimelor.

102 Pentru moment. Recunoscвnd copilul ca exponent al viitorului sau. 305-306]. Legislatia Belgiei obliga toti cetatenii. neraportarea se sanctioneaza penal (art. deoarece este necesara plвngerea prealabila a victimei. arderea mireselor sau a 79 . 174]. Violenta оmpotriva femeilor este lucrul care ilustreaza cel mai bine interdependenta dintre drepturile femeilor si sanatatea lor. Оn trecut. iar 41 din 1000 agresate nesexual [II. spre a preveni si controla abuzul asupra copilului. nu au fost elaborate legi speciale care sa reglementeze violenta domestica. prostitutie. Codul penal reprezinta dreptul comun оn materie de violenta domestica. Autoritatile nu se pot autosesiza оn aceste cazuri. cum ar fi casatorii fortate. 8. 365 Codul penal). mutilari genitale. Оn timp. violenta оn timp de razboi sau alte practici traditionale daunatoare. Un studiu realizat de UNICEF оn septembrie 1999 arata ca оn Romвnia violenta domestica este un lucru obisnuit si ca 108 femei din 1000 sunt agresate sexual. d) crearea unei structuri adecvate la nivel local si national. aceasta problema era privita ca una de interes privat. c) sprijinul financiar acordat de stat pentru prevenirea si controlul abuzului asupra copilului. p. fenomenul maltratarii copiilor ramвne stabil ca amploare. viol. Оn Danemarca obligatia de a raporta cazurile de abuz are оntвietate fata de orice alta regula referitoare la confidentialitatea profesionala [II. batai casnice. sa raporteze orice caz de abuz. totusi. 60. precum si a unei reactii prompte fata de asemenea acte. societatea devine responsabila pentru dezvoltarea lui normala. violenta оmpotriva femeilor a capatat vizibilitate si a devenit o serioasa problema publica. Оn prezent. sentintele sunt blвnde si nu se aplica decвt оn jumatate din cazurile identificate. p. inclusiv prin promovarea unor masuri si politici adecvate de prevenire a abuzului. Violenta оmpotriva femeilor se exprima prin incest.raporteze cazul. b) recunoasterea si sanctionarea оn legislatie a abuzului asupra copilului. precum si personalul specializat. hartuire sexuala. Desi reglementarile legale din mai multe tari dispun aducerea оn fata instantelor de judecata pentru abuz. Violenta оmpotriva femeilor este manifesta оn toate societatile. Eficacitatea acestor masuri este conditionata de cel putin patru factori: a) recunoasterea statutului copilului ca persoana detinatoare de drepturi per se. tendinta manifestata si la nivel mondial. desi au fost оnregistrate progrese palpabile. Plвngerile depuse de victime sunt foarte putine. 361. aceeasi obligatie fiind valabila si pentru personalul medical (art. 362 Cod penal). dar si consecintele tragice ale situatiei inferioare pe care o ocupa femeile. acasa sau оn public si este оn mare masura nelegiferata si nereglementata.

80 . Multe femei tolereaza aceste acte de violenta. care se manifesta la nivelul оntregii societati. Dupa multe conferinte si оntruniri care au avut loc dupa 1990 cu scopul reglementarii si eliminarii tuturor formelor de violenta оmpotriva femeilor.2]. Un studiu recent sustine ca o femeie din trei sufera de una dintre formele de violenta prezentate mai sus. 90% dintre ele оn tarile din lumea a treia sau оn curs de dezvoltare. 60. PROBLEME ACTUALE ALE PROTECTIEI DREPTURILOR MAMEI SI COPILULUI 4 1. conflicte si violenta din spatiul public. оn America Latina 300. Acest adevar este demonstrat de faptul ca aproape o jumatate de milion de femei mor anual de afectiuni legate de sarcina si nastere. nici o masura de natura sa previna sau sa diminueze violenta familiala nu poate avea eficienta scontata fara a elimina violenta. multe state si-au consolidat legile de combatere si pedepsire a acestor acte. Violenta оmpotriva femeilor оsi are radacinile оn inegalitatea de putere dintre femei si barbati. Aproape jumatate din cazurile de violenta domestica se manifesta sub forma abuzurilor sexuale (sex fortat). si fara a asigura familiei ca institutie fundamentala conditia adecvata de functionare [II. aceste abuzuri se repeta оn timp. 293]. fiindu-le frica de eventualele repercusiuni ce ar putea sa apara оn cazul оn care ele ar face cunoscute aceste abuzuri. Prapastia dintre statele bogate si cele sarace se reflecta si оn aceasta situatie. de obicei. De aceea. Vulnerabilitatea femeilor оn fata violentei este sustinuta si de faptul ca ele depind economic de barbati sau de faptul ca violenta domestica este o norma culturala acceptata si ca nu exista legi care sa sanctioneze aceste acte. p. Violenta domestica este una dintre cele mai des оntвlnite forme de manifestare a violentei оmpotriva femeilor si este cel mai des cauzata de prieteni sau soti. оn mare masura datorita neglijentei. astfel оncвt la 100 000 de nasteri оn Africa mor 600 de mame. Radulescu ca violenta оn familie nu este altceva decвt un mod de a reproduce оn spatiul privat climatul marcat оn prezent de tensiuni. Оn timp ce perspectiva decesului matern este 1/20 оn Africa. Protectia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului Se considera ca femeia este victima predilecta a egoismului copilului.vaduvelor. Aceasta оnseamna cca un deces pe minut. 103 Capitolul 4. p. iar оn Europa Occidentala si America de Nord doar 10. оn Asia 400. оn Statele Unite este 1/6336 [II. 10. Abuzul psihic acompaniaza aproape оntotdeauna abuzul fizic si. Suntem solidari cu opinia profesorului romвn Sorin M.

Drepturile reproductive оmbraca forma anumitor drepturi ale omului. saracie. precum si dreptul de a lua decizii оn ceea ce priveste reproducerea libera fara discriminare. neglijarii aspectelor legate de: оngrijirea mamei si copilului. 19. оn procesul reglementarii normative a dinamicii demografice trebuie sa tinem cont si de libertatea de a procrea. Оn baza acestor recomandari. Libertatea constienta de a procrea este garantata de Conventia europeana a drepturilor omului care (art. lipsa educatiei si analfabetismul. 93]. p. Оn doctrina dreptului constitutional. avorturilor.Aceasta prapastie se datoreaza carentelor de asistenta medicala. 93. Cam o jumatate dintre decesele materne se datoreaza. casatorii premature. Оn timp ce оn societatile moderne femeile aloca 14% din existenta lor cresterii copiilor. constrвngere sau violenta.]. Pentru fiecare deces matern exista оnca 15 mame aflate оntr-o stare de suferinta cronica. Multiparele din lumea a treia sufera оn mod cronic si constant de carente multiple si оmbatrвnire precoce. Оn exercitarea drepturilor sale. Totodata. barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a оntemeia o familie. оn documentele internationale privind drepturile omului si оn alte acorduri si conventii. libertatea de a procrea este privita sub doua aspecte esentiale: 1) libertatea constienta de a procrea si 2) dreptul de a refuza procrearea [II. 104 asa cum se stipuleaza оn documentele aferente drepturilor omului. оncepвnd de la vвrsta stabilita prin lege. Conferinta de la Cairo a definit sanatatea reproductiva si sexuala ca drepturi recunoscute universal. 72. 12) dispune ca. care sunt deja recunoscute оn legile nationale. sanatate. dar si responsabilitatile fata de comunitate. оn lumea a treia acestea оsi petrec 50% din viata pentru reproducere si оngrijirea copiilor. Conferinta privind drepturile omului tinuta la Viena оn anul 1993 a accentuat ca drepturile femeilor si ale fetelor sunt parte integranta a drepturilor omului si ca femeile ar trebui sa se bucure de standarde dintre cele mai ridicate de viata. Оn mod logic poate fi trasa concluzia ca dreptul de a оntemeia o familie presupune оn acelasi 81 . оndeosebi оn perioada reproductiva. spatiului si timpului de concepere a copiilor si de a avea informatiile necesare pentru a proceda оn acest sens. p. Aceste drepturi rezida оn recunoasterea dreptului elementar al cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil asupra numarului. Оmbunatatirea sanatatii reproductive implica mai mult decвt asigurarea оngrijirii de-a lungul perioadei de reproducere a femeilor [II. omul trebuie sa ia оn considerare conditiile proprii de viata si viitorul copiilor. munca grea si carentele alimentare. conform unor studii.

legislatia statelor poate introduce anumite impedimente оn realizarea dreptului de procreare. 8 din Conventia europeana care prevede „respectul vietii private si familiale”. potrivit caruia nu orice persoana este capabila de a procrea (Rezolutia privind carta europeana a drepturilor pacientului. Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (art. Regulamentul dispune ca оn cazul depistarii la ambii tineri a dereglarilor genetice. Dupa cum vedem оnsa acest drept este rezervat оn exclusivitate membrilor cuplului familial оn virtutea carui fapt doar acestia pot decide „cвnd viata lor sexuala trebuie sa conduca la procreare” [II. membrii cuplului familial trebuie sa constientizeze ca dreptul de procreare poate fi realizat numai оn conditii care exclud transmiterea unor boli patogene viitorilor copii. Astfel. organele starii civile din Republica Moldova efectueaza оnregistrarea casatoriei tinerilor numai dupa prezentarea unor certificate medicale eliberate de institutiile medicale din republica. 4) stipuleaza ca „parintii au dreptul exclusiv de a determina liber si cu toata responsabilitatea numarul si esalonarea nasterilor”. Acest drept este prevazut si оn actele normative internationale. adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite оn anul 1969 [II. Pornind оnsa de la faptul ca dreptul de a procrea este conditia sinequanon a dreptului la viata care se manifesta prin dreptul de a transmite viata. 72. 68] (art. Pentru aceasta Legea obliga persoanele care depun cerere de casatorie sa treaca examinarea medicala оn scopul depistarii bolilor ereditare sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor. Pornind de la cele mentionate. 94]. 19. 105 Оn scopul realizarii acestor prevederi. adoptata de Parlamentul European la 19 ianuarie 1984). putem concluziona ca comunitatea umana admite totusi un control asupra procesului de procreare. p. 12 din Conventie. Regulamentul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Justitiei privind organizarea examinarii medicale a tinerilor оnainte de casatorie [I. Declaratia asupra progresului si dezvoltarii оn domeniul social. Оn acelasi timp. 43] determina ca оn scopul depistarii maladiilor ce pot fi transmise viitorilor lor copii si оn scopul profilaxiei nasterii copiilor cu dereglari grave fizice si psihice sunt supuse examenului medical persoanele de vвrsta reproductiva ce au depus cereri de casatorie. Pentru evitarea nasterilor unor copii „defectuosi”. 15) consacra оn mod expres obligatia parintilor de a naste copii sanatosi. Cu atвt mai mult. situatie care rezulta chiar din continutul art. p. оncepвnd cu 1 ianuarie 1996. pivotul dreptului de a procrea poate fi gasit оn continutul art. ce pot 82 . trebuie sa recunoastem ca dreptul de a procrea nu este un drept absolut.timp si pe cel de a procrea. Astfel.

оn aceste cazuri. secretul personal si al vietii de familie.01 [I. . agenti patogeni. Robert. Оn Republica Moldova drepturile persoanelor la reproducere sunt reglementate de Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala nr. dupa cum consemneaza savantul obstetrician J. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. оn conditiile progresului social si stiintific. consiliul medicilor geneticieni elibereaza un certificat medical despre contraindicatia nasterii copiilor la cuplul dat. .procrearea artificiala admite nu doar separarea actului sexual de fecundare. Legea privind drepturile copilului (art. nu este recomandata.05. 26]. consideram. 15) nu interzice casatoria оn caz de depistare a unor boli. la o pluralitate de participanti si pe cale de consecinta va avea оn vedere folosirea sa chiar pentru o femeie care nu este sterila”. dreptul la inviolabilitatea vietii private. inclusiv de sanatatea sexuala si reproductiva. fara discriminare. violenta sau constrвngere. ci si fecundarea de gestatie.copilul poate fi conceput оn afara organismului unei femei (in vitro). Оn acest act normativ trebuie sa fie consacrata si garantata realizarea unor drepturi constitutionale.provoca dezvoltarea unei maladii ereditare grave la viitorii lor copii. Remediul oferit pentru depasirea acestei stari este procrearea artificiala care. Оn legatura cu dreptul de a procrea al femeii apar unele dificultati legate de realizarea acestuia. 95].185-XV din 24. dar nasterea copilului. p. . 19.nou-nascutul poate fi dat dupa nastere unei a treia femei. Оn literatura din domeniu se considera ca o asemenea stare „conduce la probleme etice si juridice foarte complexe pe care legislatia le ignora” [II. Totodata. „a condus la o fragmentare a procrearii. ca ar fi binevenita o lege cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia ar reprezenta una dintre cele mai efective garantii privind protectia drepturilor mamei si copilului. Aceasta „revolutie” genereaza a serie de probleme pentru doctrina juridica si anume: . asa-numitei „mame sociale”. Оn cuprinsul acestui act normativ ar putea fi incluse unele principii . Оnsa. dereglari genetice transmisibile.femeia care a donat ovulul nu оn toate cazurile este cea care va purta sarcina. mai ales оn cazuri de sterilitate. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive.cheie ale drepturilor reproductive printre care: 83 . precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. dreptul femeilor la examen medical si de a decide liber si responsabil asupra unor probleme 106 legate de sexualitatea lor.

pun peste 50 la suta din femei оn situatia de a se confrunta cu probleme оn domeniul sanatatii reproducerii [III. Pentru tarile aflate оn tranzitie din Europa Centrala si de Est sanatatea reproductiva ramвne a fi o problema foarte importanta : metoda cea mai frecventa оn reglarea nasterilor este avortul. fiind principala cale de оntrerupere a sarcinii. . Aceste probleme se manifesta cu preponderenta la tineri. libertate si securitate. avortul. Datorita nivelului redus al serviciilor medicale.dreptul de a fi liber de orice violenta sexuala. contraceptivele se utilizeaza rar оn principal din cauza lipsei de informatie cu privire la rezultatele benefice pentru planificarea familiei.dreptul de a consimti casatoria si egalitatea оn casatorie. dupa cum mentionam mai sus.dreptul la sanatate. 27. p.dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude. . Оntr-un studiu realizat recent se mentioneaza ca numarul mare de avorturi si complicatiile provocate de acestea. copii si femei. cвt si a copilului.. . O alta problema importanta este cea a transmiterii bolilor pe cale sexuala si cresterea riscului raspвndirii HIV/SIDA mai ales printre persoanele tinere. оncercвndu-se legalizarea si 84 . Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne оn republica nu este suficient de populara. alaturi de practicile contraceptive neadecvate. 107 O problema grava a societatii cu implicatii enorme оn domeniul drepturilor reproductive este prostitutia. . Legislatia prevede prostitutia drept contraventie. sanatate reproductiva si planificare familiala . Datele statisticii oficiale monstreaza ca persoanele tinere din republica au mare nevoie de protectie оn domeniul sanatatii si drepturilor reproductive. inumane sau tratamente degradante incompatibile cu statutul de om.dreptul de a modifica traditiile si obiceiurile care violeaza drepturile femeilor.dreptul la intimitate. Sanatatea reproductiva subreda оn rвndul mamelor din Republica Moldova pune adesea оn pericol atвt supravietuirea mamei. printre consecintele avorturilor repetate se numara cresterea ratei mortalitatii si infertilitatii.dreptul de a fi liber de orice discriminare pe anumite criterii. 9]. .dreptul de a decide timpul si numarul de nasteri.dreptul la roadele progresului stiintific si de a consimti noi experimente. . . .dreptul la viata. . cresterea rapida a numarului de persoane infectate cu HIV/SIDA si cu alte boli transmise pe cale sexuala.

Republica Moldova a ratificat pвna acum urmatoarele conventii si tratate internationale оn domeniu [III. . sociale si culturale sunt prea putin interesate de problemele cu care se confrunta femeile. proasta dezvoltare a serviciilor medicale.07.Declaratia privind protectia femeilor si copiilor оn perioadele exceptionale si de conflict armat.Conventia OIM nr.04.156/1983 privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale. . S-au facut totusi demersuri оn ceea ce priveste alinierea legislatiei nationale la cea europeana оn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. . La acest proces lent contribuie si alti factori. 1968. 1948. lipsa mijloacelor de informare.1994.Conventia europeana оn materia adoptiei de copii.Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (HP nr.Declaratia universala a drepturilor omului (HP nr. nu se оntrevad masuri concrete care sa duca la оntarirea infrastructurii serviciilor de asistenta sociala ce au ca scop informarea si protejarea persoanelor ale caror drepturi reproductive sunt оncalcate. Asadar. . p. drepturile reproductive nu au o reglementare speciala оn Republica Moldova.217-XII din 28. 1975. deoarece mediile politice.Protocolul din 1990 la Conventia revizuita privind munca de noapte a femeilor.07.1994).Conventia OIM nr. Cu toate ca se fac pasi importanti оn reglementarea acestor aspecte legate de drepturile reproductive. traditiile si stereotipurile societatii.89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreaza оn industrie.Conventia OIM nr.Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti оn afara casatoriei. 27. dezinteresul manifestat de anumite categorii sociale fata de aceste probleme. fiscalitate excesiva. care nu tin de mediile mai sus enumerate: educatia (nivelul educational si domeniile). 100 privind egalitatea оn remunerare a mвinii de lucru masculine si mвinii de lucru feminine pentru o munca de valoare egala. de consiliere familiala. . Cu toate ca rezolvarea acestor probleme este prioritara. coruptie. .Conventia OIM nr.103/1952 cu privire la protectia maternitatii. ele nu ar trebui separate de cele ale drepturilor femeilor. .87-XII din 28. Problema reglementarii drepturilor femeilor este privita ca avвnd o mai mica importanta оn comparatie cu problemele cu care se confrunta Republica Moldova astazi – saracie. . . оn vigoare din 31. somaj. dezvoltare economica scazuta.1990).sanctionarea acesteia ca infractiune оn cazul оn care nu se desfasoara оn conditiile dictate de lege. 1994. 9]: . avвnd оn 108 85 .

оnceputul si finalitatea. protectia familiei ca grup fundamental si mediu natural pentru cresterea si dezvoltarea copilului. asigurarea dreptului la educatie. pe scurt este dreptul central din care se nasc toate celelalte” [II. mijlocul si scopul drepturilor omului.omul exista ca om din clipa conceptiei". 10. 16. „o preconditie a libertatii. Declaratia mentioneaza: reducerea mortalitatii infantile. 3]. p. Stiinta medicala. El este alpha si omega drepturilor omului.Sunt si eu convins ca fiinta omeneasca оncepe sa existe din momentul fecundarii ei.. este si ea оn consens cu aceasta idee aratвnd оn anii '90. fiind dreptul central al oricarei fiinte umane . a fost reiterat si оn Declaratia universala cu privire de supravietuirea. asigurat de familie sau de alte organe de asistenta. protectia si dezvoltarea copiilor. Dreptul copilului la viata. 93]. Оn opinia noastra. Dreptul roman prevedea dreptul la viata al fiintei umane din оnsasi obвrsia ei: . acelasi remarcabil savant Lejeune spune: „Omul este om din momentul conceperii. cвnd are abia 1-2 mm оnaltime. 69. ca .vedere faptul ca saracia si somajul afecteaza оntr-o mai mare masura populatia feminina din Republica Moldova. Dreptul la viata si dezvoltare. Оn alt loc. Profesorul francez de genetica Jerom Lejeune scrie: . primul si ultimul drept al omului.. statele semnatare s-au obligat sa acorde prioritate drepturilor copilului si sa elaboreze un program de activitate ce ar оmbunatati radical situatia copiilor оn deceniul care va urma. 93]. 4 2. protectia drepturilor. justitiei si creativitatii. legislatia nationala trebuie sa оnsereze un cadru de norme juridice care sa consacre garantiile de realizare a drepturilor reproductive printre care: masurile ce privesc sustinerea maternitatii. Esentialmente este vorba despre necesitatea crearii unor conditii care ar asigura fiecarei familii posibilitatea de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. dedicate asigurarii bunastarii copiilor [IV. Printre obiectivele prioritare. 182]. situatia copiilor handicapati si protectia acelor aflati оn dificultate. precum si sansa copiilor de a-si descoperi identitatea personala оntr-un mediu protectiv. p.Copilul conceput este considerat ca nascut ori de cвte ori e vorba de interesele acestuia"[II. Prin aceasta Declaratie. p. poseda un cod genetic propriu. determinвnd-o astfel pe mama sal protejeze". Acest fat. progresului. intereselor si sanatatii mamei si copilului.. p. Recentele progrese ale stiintelor biologice dovedesc clar ca noua fiinta. 11. оn a sasea sau a saptea zi a vietii sale. este deja capabil sa se оngrijeasca de destinul sau. dezvoltare si supravietuire este un drept fundamental. chiar de la conceptie. Оn zilele noastre s-a dovedit clar ca viata umana оncepe оn momentul conceptiei (conceptie-fecundatie). adoptata de summit-ul international pentru copii din 30 septembrie 1990 [I. bazata pe experienta. supravietuire si dezvoltare Dreptul la viata. independent de codul genetic al mamei si 86 . Acesta produce оntreruperea menstruatiei mamei.

Оntrebarea fundamentala din ce moment o fiinta conceputa este considerata existenta si persoana umana omenirea si-a pus-o din vremuri stravechi. Sfвnta Scriptura.109 de cel al tatalui. sa gaseasca gura si sa-si suga 87 . cu o minicaseta invizibila pe care este оnregistrata o simfonie. te-am cunoscut si оnainte de a iesi din pвntece. 12. omul de stiinta оsi pleaca fruntea cu respect ca оn fata unui mister sacru. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul copilului. Оn momentul оn care spermatozoidul patrunde оn ovul.. nuanta tenului. chiar оnainte de aceasta prin tainica prevedere a lui Dumnezeu. Sfintii Parinti ai Bisericii si legi ale Dreptului Antic certifica realitatea vietii personale si drepturile la viata din momentul zamislirii vietii. o noua viata individuala” [IV. la sapte saptamвni se fac simtite undele cefalice . cei doi gameti formeaza o noua entitate biologica. Оn momentul conceperii. Prin urmare.Оnainte de a te fi zamislit оn pвntece.semn si criteriu fundamental al afirmarii vietii. оnaltimea. deci chiar de la conceptie ea este fiinta umana. Оn fata fiintei umane care s-a zamislit оn mediul matern. 13. 12]. daca nu este distrusa. criteriu prin care si la o persoana adulta se face constatarea daca se afla din punct de vedere nervos оn viata sau nu. asa cum se оntelege din urmatoarele versete : . cвnd noua fiinta umana оsi оncepe cariera. zigotul. nu exista trecere de la o forma de viata vegetala la una animala si apoi la forma de viata umana. sa strвnga pumnul. La zece saptamвni fatul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa normala. la sase saptamвni se manifesta sistemul nervos оntr-un schelet clar organizat si ficatul. culoarea parului si a ochilor. rinichii. forma fetei. care poarta оn el un nou program individualizat. se va termina de derulat оn clipa mortii [IV. Оn acest nou ciclu vital nu exista vreun salt calitativ. sa-si schimbe expresia fetei. cu cele 23 de perechi de cromozomi care au fuzionat si care cuprind un numar atвt de mare de informatii оncвt nici memoria unui computer din lume nu ar putea sa le cuprinda. degetele). ce se distruge prin avort este o viata umana: ceea ce se arunca la lada de gunoi sau se arde оn crematoriu este o fiinta umana. te-am sfintit si te-am numit proroc pentru popoare" [II. Profesorul genetician Jerome Lejeune compara zigotul ce nu masoara mai mult de un milimetru jumatate. stomacul оsi оndeplinesc menirea. la cinci saptamвni apare fizionomia acestei fiinte noi (obrajii. aceasta minicaseta pe care este оnscrisa simfonia vietii.. оncepe derularea. Iar la trei luni aceasta faptura umana are atвta viata оncвt reuseste sa-si miste capul. 99]. Cercetarile stiintifice arata ca la 18 zile se fac simtite bataile inimii fatului.5]. Ieremia 1. practic toate trasaturile umane оn forma incipienta. forma nasului etc. p.

Spectatorii pot vedea cum copilul nu vrea sa moara. apoi este taiat оn bucati si extras din uter bucata cu bucata. Cвnd statul nu-si pune puterea оn slujba drepturilor fiecarui cetatean. statul neaga egalitatea tuturor cetatenilor оn fata legii. intitulat Donum vitae (Darul vietii) [III. se fereste de instrumentele pentru avort si cвnd constata ca nu mai are unde sa se fereasca. legea va trebui sa prevada sanctiuni penale pentru orice violare deliberata a drepturilor lui”. Acest medic fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din SUA si presedintele unei organizatii pentru dreptul la avort. adica moartea fiintelor nevinovate. Ca o consecinta a respectului si a protectiei care trebuie asigurate copilului оnca din momentul conceperii lui. Un stat care se aliaza la o categorie de cetateni mai puternici spre a suprima o alta categorie de cetateni neajutorati si nevinovati. Daca omul este fiinta din clipa conceptiei. Dupa ce si-a facut un proces de constiinta. asa cum sustin atвt teologii cвt si medicii. trebuie numit dreptul la viata si la integritatea fizica a oricarei fiinte umane de la concepere pвna la moarte". 6]. оntr-un strigat mut. Dreptul la viata copilul оl are chiar din primul moment al conceperii sale. 88 . doctorul Nathanson a оncetat sa mai faca avorturi si a realizat acest documentar pentru sensibilizarea oamenilor оn privinta avortului [III. Оn aceasta ordine de idei statul trebuie sa recunoasca. cum este cazul legalizarii avortului. 30]. Documentarul este realizat de medicul american Bernard Nathanson. оsi pierde legitimitatea. Un document recent din 1987 a Congregatiei pentru Doctrina Credintei al Bisericii Catolice referitor la dreptul la viata.degetul. Acest document sugereaza ideea ca statele sau parlamentele nu au dreptul sa aprobe sau sa legalizeze avortul. atunci rezulta оn mod evident ca avortarea este o crima. sa apere drepturile fundamentale ale tuturor cetatenilor оn mod egal. precizeaza: "Drepturile inalienabile ale persoanei vor trebui recunoscute si respectate de societatea civila si de autoritatea politica. se descalifica si оnceteaza sa mai fie un stat de drept. sa promoveze. оndeosebi ale celor mai slabi. Drepturile omului nu depind nici de indivizi. numita NARA. Marturie sta un film documentar оn care se arata 110 avortul unui fat de 12 saptamвni. ele apartin naturii umane si sunt inerente persoanei оn puterea actului creator оn care ea оsi are originea. Printre aceste drepturi fundamentale. оnsusi fundamentul unui stat de drept este amenintat. deschide gura larg. Documentul Bisericii amintit mai sus noteaza: “Оn momentul оn care o lege pozitiva priveaza o categorie de fiinte umane de protectia pe care legislatia civila trebuie sa le-o acorde. nici de parinti si nici macar nu reprezinta o concesie din partea societatii si a statului.

Codex Manu sau Manu-smrite (tin de sec. p. p. Dreptul la viata al copilului nu depinde nici de medici. numind femeia care avorteaza “fiinta detestabila”.H. Ucigвnd copii nenascuti. embrionul uman. e adevarat. iar оn unele cazuri cu moartea. drept de a оntrerupe voluntar sarcina nu poate exista. maia) оn textele descifrate recent este prescris ca avortul este un pacat. chiar daca este practicat. medicul nu numai ca оsi abroga dreptul de a decide asupra vietii si mortii. caci nici un om nu poate fi proprietatea altui om. apartine altei fiinte umane. hititii pedepseau avortul cu amenda. 85]. Оn noua societate. Ovulul fecundat. cu pretentia ca femeia este stapвna propriului corp. dar numai оn momentele de decadere morala a acestora si fara sa dispara constientizarea si convingerea ca avortul. ca si infanticidul. 71. De asemeni nu voi da la nici o femeie pessariu abortiv" [II. La Roma avortul 89 . dar trupul pe care оl poarta оn ea. pentru care nu este iertare [II. Femeia.Dreptul copilului la viata nu depinde nici de parinti. Chiar celebrul legiuitor spartan Licurg. La indienii Americii Latine (atteci. este un delict. nici nu voi da sfaturi de acest fel. Aceleasi pedepse severe existau la asirieni si la babiloneni [II. Convingerea ca avortul voluntar este un delict moral si preocuparea de a apara prin lege viata copiilor din sвnul matern au existat la toate marile civilizatii. оn India Antica ) considera uciderea copiilor оn sвnul matern pacat la fel de grav ca si uciderea parintilor [II. Acestia sunt оn slujba vietii. un act imoral. femeia оsi revendica dreptul de a dispune de viata copilului pe care оl avea оn vechea societate romana pater familias . 81. 79.tatal copilului. 24) se оntinde si asupra fatului nenascut. Astfel. 79. din zorile omenirii pвna оn timpurile noastre. este o noua fiinta umana cu un cod genetic complet diferit de al mamei. a dat legi drastice оmpotriva avortului. 26]. poate sa dispuna de propriul corp.VI p. policelular si. care propaga selectia naturala a copiilor.rege al Babilonului оntre 1792-1750 p.156]. p. femeile care accepta o asemenea interventie pot fi trase la raspundere penala. nu a mortii. p. Dreptul la avort este reclamat оn timpurile noastre de miscarea feminista оn numele emanciparii femeii. daca dreptul la viata consacrat оn Constitutia Republicii Moldova (art.).. deoarece prin actiunile savвrsite se atenteaza la viata unei alte persoane.H. Оntr-o asemenea situatie. dar оsi tradeaza propriul angajament exprimat оn juramвntul lui Ippocrate prin aceste cuvinte: "Nu voi accepta cererea de a administra otrava cuiva. Realizarea dreptului de a оntrerupe voluntar sarcina este conditionat de sfera de extindere a dreptului la viata. prin eliminarea copiilor diformi. s-a practicat la multe popoare. 232]. nu este al ei. E adevarat ca avortul. 111 ulterior. Potrivit Codului lui Hammurapi (Hammurapi.

Оn literatura de specialitate se mentioneaza ca avortul nu poate fi considerat un drept al femeii. p. hrana si oxigenul erau preluate de la mama prin cordonul ombilical. 199]. chiar daca acel om este copilul sau. Dar nu este nici o diferenta revolutionara оntre copilul din uter si copilul de dupa nastere. nici nu este un organ. contin aceleasi mesaj ca si cel al geneticienilor. Scriitorul Suetoniu оi reproseaza оmparatului Domitian faptul de a fi avut relatii sexuale cu nepoata sa Iulia si оl gaseste vinovat de moartea acesteia provocata de avortul pe care a оndemnat-o sa-l faca. Nasterea оnseamna parasirea uterului matern. dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult [III. Ovidiu descria cazul Carinei. Dar chiar si acest poet frivol le condamna pe abortiste pentru macelul pe care оl provocau. Asadar. rusinii de a ramвne оnsarcinata. nici a tatalui. Nici mama. nici a unui alt om. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om. riscвndu-si viata pentru a-si mentine farmecele fizice. obsesiei frumusetii corporale si avortului [II. care marturisesc prezenta lui Dumnezeu la concepere. Genetica arata ca. cu drepturi egale cu ale fiecaruia dintre noi. existenta noului-nascut оn afara organismului mamei si separat de el. nici a mamei. fiinta conceputa оn pвntecele matern e o fiinta umana complet noua. dupa nastere 90 . nici a statului. Atunci оncepe o viata noua. din primele momente ale evolutiei proceselor biochimice. diferita. 112 Ovulul fecundat si embrionul care se dezvolta оn uter. Iar Seneca aduce elogii mamei sale pentru ca nu s-a lasat victima marilor coruptii morale ale epocii. p. care nu este nici a tatalui. deci nu au nici un drept sa hotarasca daca sa traiasca sau nu. care se dezvolta separat. si anume: dispretului fecunditatii. care trebuie sa se bucure de demnitate si sa-i fie asigurate drepturile ce decurg de aici [II. nici tatal si nici un alt om nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane. Caracteristicile fatului au aceeasi pregnanta ca si cele ale copilului deja nascut. independent de cel al mamei si al tatalui. Cuvintele proorocilor. independenta. 82. Ia nastere o fiinta umana. Viata umana оncepe оn momentul conceptiei. Singura schimbare se refera la metoda de alimentatie cu hrana si oxigen: оnainte de nastere. 16. unica.14]. оn momentul cвnd ovulul este fecundat.s-a practicat оn perioada de decadenta a Imperiului. taierea cordonului ombilical. nu este proprietatea mamei. ce se declanseaza dupa actul conceperii. embrionul este оnzestrat cu o bogatie de date cu nimic mai prejos decвt cea a omului matur. o parte din corpul mamei. 30]. fiind o fiinta umana cu un tipar genetic nou. care si-a facut avort. Tehnologia moderna a permis studierea comportamentului individual al copilului оn uter.

ovulul fecundat are aceeasi valoare de persoana umana ca si un copil dupa nastere sau ca si un om matur. p.99]. Оn viziunea noastra. daca noul-nascut este destul de matur pentru a fi hranit оn acest fel. E vorba de o noutate absoluta. p. o 113 constitutie unica ce nu s-a оntвlnit оn trecut si nu se va repeta оn viitor. оn ceea ce priveste dreptul egal la viata al mamelor. constituantul irlandez n-a specificat оn mod expres cum anume va legifera statul presupusele “drepturi egale” ale “copiilor nenascuti” si ale “mamelor” si nici sensul frazei: “оn masura оn care este aplicabil оn practica”. Geneticianul Lejeune. Constitutionalistii din Irlanda privesc critic acest amendament considerвnd ca “statutul de cetatean al femeilor a fost grav afectat…prin faptul ca drepturile lor constitutionale la intimitate. Daca este prematur. avortul poate fi evitat prin instituirea urmatoarelor solutii alternative: . asociere. libertate de exprimare si de miscare au fost reduse drastic”[II. nici оn cel utilizat de NASA pentru programele zborurilor spatiale” [IV. garanteaza prin legile sale sa respecte si. Exemplu la acest capitol serveste amendamentul 8 la Constitutia Irlandei. sa apere si sa sustina acest drept” [I. e atвt de mare оncвt nu poate intra оn memoria nici unui computer facut de mвna omului. Nu poate fi adus ca motiv faptul ca femeia are dreptul inviolabil de a dispune de propriul ei trup. De la conceptie pвna la moarte codul genetic al omului ramвne acelasi (nu este supus variatiilor). absolut tipica a acestei noi fiinte umane. afirma: “Fecundatia determina o noua constitutie personala. la care am facut referinte anterior. Cantitatea de informatii pe care le contine ovulul fecundat.crearea unor centre maternale unde ar putea fi primite femeile. Оn unele state dreptul la viata a “copiilor nenascuti este garantat prin legislatie”. ci are nevoie de timp ca sa dezvolte ceea ce este deja din momentul conceptiei. 54. 109]. 812]. Omul adult de astazi e acelasi ca si cel din momentul conceptiei si are acelasi cod genetic ca si оn acel moment. tinerele si adolescentele 91 . votat prin referendum оn 1983. 13. care dispune urmatoarele: “Statul recunoaste dreptul la viata al copiilor nenascuti si. Astfel. Dar chiar si aceasta practica pozitiva a lasat fara raspuns mai multe probleme. Acelasi principiu e valabil оn cazul avortului. hrana continua sa-i fie administrata prin sisteme artificiale оntr-o forma asemanatoare cu cea pe care i-o acorda cordonul ombilical. Omul nu are nevoie de timp ca sa devina om. o atare femeie pierde dreptul constitutional оn virtutea caruia nimeni nu se poate amesteca оn treburile ei personale. Fiinta umana ramвne fiinta umana indiferent de dimensiunile pe care le are si de mediul оn care traieste. Datorita comportamentului agresiv si abuzului fata de o alta fiinta umana. ce nu poate fi vazut decвt la microscop. оn masura оn care este aplicabil оn practica.oxigenul este luat din atmosfera prin plamвni si hrana prin stomac. Dupa cum am vazut mai sus. 64. p.

si aceasta stare este 92 . inclusiv оn cel apartinвnd Republicii Moldova. p. urmata de Rusia cu 119. dar vor sa mai adopte. Actualmente. temporar sau definitiv. . a crescut ponderea avortului la: primigeste (prima sarcina) de la 6. inclusiv de asistenta juridica adecvata.оncredintarea copilului spre adoptie unor familii care nu pot avea copii sau care au. direct sau prin e-mail. Оn Declaratia drepturilor copilului se afirma: “Datorita lipsei sale de maturitate fizica si mintala copilul are nevoie de оngrijire si protectie speciale. observam urmatoarea situatie: pe primul loc оn lume se situa Romвnia cu 172.organizarea unor consultatii preavort si postavort. 30]. 152]. Cuba cu 56. Aceasta ar permite mamei naturale sa-si ia copilul оnapoi dupa un anumit numar de luni sau ani.oferirea ajutorului material de urgenta. 114 Analizвnd statisticile оn privinta avorturilor din 1994. 57.5. . оn octombrie 1972 afirma: “Copiii nenascuti au toate calitatile si toate atributele adultilor. China cu 37. atвt оnainte cвt si dupa nastere”[II.8 % оn 1997 la 11. pe ultimul loc fiind Polonia cu 3. оnainte si dupa nastere.6 % оn 1997 (anterior nu sunt date) la 12. pentru a-si putea creste mai usor copilul. grupa de vвrsta 15-19 ani de la 9. e preferabil ca mama sa transmita оn mod legal copilul unor parinti adoptivi.4.4 avorturi la mia de femei avвnd vвrsta оntre 15 si 44 de ani. iar apoi fiind ajutate material.5.6 [III.оncredintarea copilului unui centru de plasament regional. . 30]. Decвt sa faca avort.plasarea оn regim de asistenta maternala a copilului (оncredintarea lui pentru un timp unei familii care nu poate avea copii sau care are deja si vrea sa ia si un alt copil оn оngrijire maternala). Conform datelor.6. SUA cu 26. de care se deosebesc numai prin vвrsta si maturitate. Ele ar putea ramвne оn aceste centre maternale cu hrana si cazarea gratuite pвna la un anumit timp dupa nastere. оn republica se оnregistreaza o scadere a avorturilor de la 58 777 оn 1994 la 14 603 оn 2002.1% оn 2002. . de care dispune Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). . pe cвnd numarul de avorturi la fetitele de pвna la 15 ani a scazut de la 81 оn 1994 si 115 оn 1995 la 33 оn 2002.8% оn 2002. Curtea Suprema a Statului Missouri din SUA. care оi vor oferi o familie. viata umana este un fenomen continuu de la conceptie pвna la moarte”[III. dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina este o problema controversata mai оn toate sistemele juridice. din punct de vedere medical. cвnd reuseste sa-si faca o situatie materiala acceptabila. Оn acelasi timp.оnsarcinate care au probleme familiale sau diferite alte probleme.

Legea ocrotirii sanatatii prevede ca familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei si la protectia sociala. Persoanele care doresc sa se casatoreasca. p. drept care reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale acestei Conventii. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasilor lor. sa-i cultive un mod sanatos de viata. Dezbaterile stiintifice privind dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina devin si mai complicate sub influenta progresului оn medicina. care duc la malformarea viitorului copil. cultura pancreasului prelevat оn vederea unei grefe ulterioare etc. Conform datelor oferite de Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). Astfel. copiii cu anumite dizabilitati fiind expusi unui nivel de risc avansat. alti reprezentanti legali. 32 din Legea ocrotirii sanatatii.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii si morti ). 61 alin. cu consimtamвntul lor examene medicale. de dezvoltarea lui prenatala si postnatala. de educatia lui fizica.08. Оn art. care astazi a atins un grad de dezvoltare ce permite stabilirea unui diagnostic prenatal care exclude nasterea unor copii cu deficiente оnnascute.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii ).”[II. mortalitatea neonatala scade de la 9. fabricarea de arme bacteriologice. incidenta mortalitatii si 115 morbiditatii si accesul la оngrijire primara preventiva si curativa pentru aceste grupuri de mare risc constituie indicatorii de baza pentru implementarea acestui drept. mortalitatea perinatala scade de la 14. Articolul 47 din Legea ocrotirii sanatatii stipuleaza ca parintii sunt obligati sa aiba grija de sanatatea copilului. cum ar fi fabricarea de cosmetice.8 оn 1997 pоna la 7. la solicitarea 93 .94 Despre ocrotirea sanatatii [I. 35].8 оn anii 1997-98 pоna la 11. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului se mentioneaza despre obligatia statelor parti de a asigura prin toate masurile posibile supravietuirea si dezvoltarea copilului. Modul de efectuare a acestei operatii este reglementat de Ordinul nr. Copilaria si chiar adolescenta sunt etapele cele mai vulnerabile ale dezvoltarii. efectueaza. pot sa-si faca un examen medical si sa ia consultatii medico-genetice оn unitatile medico-sanitare respective pentru depistarea alterarilor genetice din cariotipul lor. Sanatatea materna. Оn Republica Moldova. conform art. 99]. Autorii semnaleaza ca acest progres permite „utilizarea fetilor pentru practici care оncalca cea mai elementara etica. оntreruperea sarcinii poate fi efectuata pвna la sfвrsitul primelor 12 saptamвni de sarcina. spirituala si morala. care influenteaza оn mod direct natalitatea si sporul populatiei. unitatile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planificarea familiei. 20. Parintii.determinata de importanta deosebita a acestui subiect. 152 al MS din 3.

Accesul copiilor la asistenta medicala 94 . mama sau un alt membru al familiei care оngrijeste copilul bolnav poate fi scutita de lucru оn modul stabilit. la nastere. оn modul stabilit. Statul stimuleaza maternitatea. sustinerea morala si materiala. spitale.) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. gradinite. Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor оn crese. Lor li se acorda periodic supraveghere medicala activa.unitatilor medico-sanitare. gradinite. Оn cazul tratarii оn stationar a copilului оn vвrsta de pвna la trei ani sau a copilului grav bolnav de o vвrsta mai mare care are nevoie. 30. Copilul se bucura de o atentie deosebita din partea statului si societatii si beneficiaza de ocrotirea sociala. scoli si оn alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de оnvatamвnt. Copiii de vвrsta frageda sunt asigurati cu produse alimentare speciale.11]. dar. Lucratorii medicali sunt obligati sa informeze parintii. Legea ocrotirii sanatatii). Lista indicatiilor medicale referitoare la aranjarea copiilor si adolescentilor оn case si camine de copii si оn institutii instructiv-educative este aprobata de Ministerul Sanatatii. mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative functioneaza extrem de slab. spre regret. dupa nastere si ajutor curativ-profilactic mamei si nounascutului (art. Оn cazul imposibilitatii spitalizarii sau lipsei de indicatii pentru tratament оn stationar. conform avizului medical. Unitatile medico-sanitare asigura asistenta medicala calificata femeii оn cursul sarcinii. inclusiv la conditii de viata propice dezvoltarii lui fizice si spirituale (art. precum si din mijloacele unitatilor economice. indemnizatii pe linia asigurarilor sociale [I. tutorele sau curatorul despre boala copilului si despre tratament. 116 sindicatelor. S-ar parea ca totul e bine. Neоndeplinirea acestor obligatii este pedepsita de lege. acordвndu-i-se indemnizatii pe linia asigurarilor sociale. Statul apara interesele si drepturile copilului. mama (tatal) ori o ruda are dreptul sa fie alaturi de copil оn unitatea medicala si sa primeasca. dispensare. Copiii si adolescentii cu deficiente оn dezvoltarea fizica sau psihica sunt оntretinuti de stat оn case si camine de copii. p. 49. de оngrijire suplimentara. Femeilor li se creeaza conditii de оmbinare a muncii cu maternitatea. sanatorii etc. 48. inclusiv gratuit оn modul stabilit. оn alte institutii specializate pentru copii. scoli si оn alte institutii pentru copii se fac din surse bugetare. ocroteste sanatatea mamei si a copilului. Principalele cheltuieli de оntretinere a copiilor оn crese. Legea ocrotirii sanatatii). trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea masurilor de profilaxie. copiilor li se acorda gratuit foi de tratament оn sanatoriu. Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici. li se garanteaza apararea drepturilor. altor organizatii obstesti si ale unor persoane particulare.

asigurarea 117 pietei interne cu produse alimentare speciale de calitate оnalta si la pret redus. fluorozei etc. copiii invalizi si orfani [I.Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007.spitaliceasca a scazut brusc odata cu adoptarea Legii privind minimul de asistenta medicala gratuita. pe Rezolutia summit-ului mondial оn problemele sanatatii copiilor (ONU.Programul National de ameliorare a asistentei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 printre obiectivele caruia putem mentiona reducerea mortalitatii perinatale de la 15. fiind spitalizat tвrziu cu complicatii grave. p. . vital necesare оn consumul alimentar al copiilor. Situatia se complica si оn legatura cu accesul limitat la tratamentul de reabilitare. si micsorarii numarului de complicatii. 19. Conform acestei Legi. la fabricarea si comercializarea lor. cu scopul principal оn asigurarea sanatatii copiilor prin intermediul preventiei principalelor afectiuni stomatologice: cariei dentare. 23-30]. reducerea cotei de necorespundere a indicilor sanitaro-igienici si microbiologici ai calitatii produselor alimentare. Programul este bazat pe conceptia Conventiei internationale privind drepturile copilului. Astfel. reducerea cu o treime a numarului de adolescenti cu retard оn dezvoltarea fizica. Ceilalti copii de la 5 pвna la 18 ani au оnlesniri numai оn cazuri de urgenta. cauza fiind lipsa tratamentului de reabilitare gratuit оn Republica Moldova si a preturilor exagerate оn raport cu veniturile populatiei.Programul National „Alimentatia copiilor”. de tratament gratuit оn stationar beneficiaza doar copiii pвna la vвrsta de cinci ani. pe principiile de prioritate ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii privind sanatatea populatiei catre anul 2000 [I. printre obiectivele caruia putem mentiona: reducerea mortalitatii infantile de la 19. afectiunilor parodontiului. care deseori duc la invaliditate sau chiar la deces. p. Printre alte masuri prevazute de stat оn vederea realizarii drepturilor copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare am putea numi: .2 95 . . formarea unui sistem de asigurare a copiilor institutionalizati cu alimentatie corespunzatoare normativelor fiziologice. implementarea noilor tehnologii de fabricare a produselor alimentare speciale pentru copii.0 оn anul 2003. garantat de stat. 34. 27-76]. crearea unui sistem eficient de alimentare rationala a copiilor din institutiile de оnvatamвnt si prescolare. copilul ramвne mult timp bolnav acasa. deseori din lipsa de bani. 1990).9 la o mie de nou-nascuti оn 1997 pвna la 15. reducerea cu cel putin o treime a afectiunilor distrofice si anemice la copii cu vвrsta de pвna la un an.

Cheltuielile financiare necesare pentru implementarea acestui Program au fost suportate partial de asistentele internationale prin intermediul agentilor lor pentru dezvoltare [I.daca sunt оn plasament familial sau оncredintati unei persoane sau familii. care au оn оngrijire un copil cu handicap. 40]. ar stabili masurile de protectie speciala.lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pвna la vвrsta de 16 ani dreptul la dobвndirea statutului de copil-invalid si la alocatiile de stat conform legislatiei.Programul National de asistenta оn planificarea si protejarea sanatatii reproductive [I. odihnei copiilor lor оn institutiile de reconfortare a copiilor si оntretinerea scolilor sportive pentru copii si adolescenti.0 la o mie de nou-nascuti catre finele anului 2003. .8 pвna la 6.instituirea birourilor de consultatii republicane si raionale psihologo. reducerea mortalitatii neonatale precoce de la 7. prevenibile prin vaccinare [I. pe baza prevederilor legale. obiectivele de baza ale caruia sunt reducerea.Programul National de imunizare pentru anii 2001-2005.pedagogice pentru copiii cu deficiente fizice si mintale. de care trebuie sa beneficieze 118 persoanele. . reducerea mortalitatii materne de la 40.pвna la 12.scutirea de plata taxelor de abonament pentru detinerea aparatelor de radio si televiziune оn conditiile gradului I de invaliditate.0 la 100 000 de nou-nascuti vii. .regulamentul cu privire la organizarea tratamentului balneo-sanatorial si odihnei salariatilor. . Оn acest context consideram oportuna elaborarea unei legi care ar defini persoana cu handicap. eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile. . chiar daca parintii lor nu se оncadreaza оn categoriile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei.alocatia de stat pentru copii оn cuantumurile prevazute de lege sa fie majorata cu 100% .0 la o mie de nou-nascuti. instituirea unui sistem regionalizat de asistenta medicala neonatala. . au dreptul la alocatia de оntretinere la nivelul unui salariu minim 96 . Оn continutul acestei legi s-ar putea consacra: . La finele acestui paragraf mentionam ca actualmente оn Republica Moldova nu este adoptat un act normativ care ar asigura o protectie speciala a persoanelor cu handicap. 17]. implementarea tehnologiilor aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii drept cost-efective la toate nivelurile de asistenta medicala de verticala.alocatia de stat.2 pвna la 20. . . 20]. drepturile.

оn conditiile legii. p. dar nu raspund penal. dar nu raspunde penal. 2. necunoscuti. este periclitata. 108/1998 de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. 309-314] al Republicii Moldova. pusi sub interdictie.brut pe tara. plasarea оn institutii adecvate оngrijirii copiilor”. deci copilul este lipsit de оngrijirea parinteasca. „Orice copil care este. Оn viziunea noastra. la sesizarea oricarei 97 . Copiii care au savвrsit fapte penale. 3) instanta judecatoreasca nu a hotarвt оncredintarea copilului unei persoane sau familii. adoptia sau. temporar sau definitiv. are dreptul la protectie si ajutor special din partea statului” si “o astfel de ocrotire poate include plasarea оntr-o familie. (1)]: 1) parintii copilului sunt decedati. se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintesti. facвndu-se vinovati de neglijenta оn exercitarea ocrotirii parintesti. 343] stabileste ca copilul se afla оn dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. declarati prin judecata morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti. dar fara caracter de gravitate ori abuz. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva оn exercitarea drepturilor parintesti. 26/1997 [I. pe toata perioada cвt se afla оn оntretinerea completa a unei institutii de ocrotire. 4 3. Unele state au acceptat formule proprii ale expresiei „copilului aflat оn dificultate”. 474-487 din Codul de procedura penala [I. fara sa se fi instituit tutela. Protectia copilului aflat оn dificultate Conform art. 2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva si 119 irevocabila. deoarece parintii nu-si оndeplinesc оn mod corespunzator drepturile si оndatoririle lor cu privire la persoana copilului. minorul care nu a оmplinit vвrsta de 14 ani nu raspunde penal. Copilul se afla оn situatia de a fi amenintat оn dezvoltarea sa fizica si intelectuala si оn urmatoarele cazuri [art. Legea Romвniei nr. ar trebui sa beneficieze de protectie prin luarea unor masuri educative. desi trebuia оncredintat. Potrivit art. Astfel. Documentul mentionat distinge doua situatii: a) copiii a caror dezvoltare fizica sau morala este primejduita. deoarece exista o cauza de instituire a tutelei. lipsit de mediul sau familial sau care оn propriul sau interes nu poate fi lasat оn acest mediu. fizica sau morala. 8 alin. 32. b) copiii a caror integritate. Copilul care a savвrsit o fapta penala. p. deoarece sunt lipsiti de ocrotirea parinteasca pentru aceleasi motive ca si оn cazul copiilor din prima situatie. daca este necesar. 20 din Conventia Natiunilor Unite privind protectia drepturilor copilului. din categoria copiilor aflati оn stare de dificultate fac parte si: 1.

a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau оncredintat оn conditiile legii unei persoane fizice. iar minorul care a оmplinit vвrsta de 16 ani raspunde penal. dezinteresul este definit ca оncetarea oricaror legaturi оntre parinti si copil care sa ateste existenta unor raporturi afective normale. poate fi declarat prin hotarвre judecatoreasca abandonat. 2. vom avea оn vedere atвt cauzele cвt si efectele fenomenului de abandon al copilului. a organelor de politie sau a parintilor acestuia. Abandonul constituie actiunea de parasire a unei fiinte. Оn viziunea noastra. determina pierderea treptata a coerentei actelor interne si externe ale abandonatului.persoane. a procurorului. situatie ce are grave repercusiuni asupra dezvoltarii psihice. Copiii care au savвrsit infractiuni si sunt condamnati. familii cu mari probleme sociale (somaj. alcoolism. De altfel. 285]. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii. 98 . p. metodele de prevenire a sarcinii. 120 Оn legatura cu procesul de adoptie. fizice si sociale a acestora. ce intra оn notiunea de planning familial si care vizeaza. abandonul are un caracter complex. Copiii abandonati. Copiii cu handicap (invalizi). Conform art. sociala. aceasta trecвnd prin asa-numita perioada de tranzitie. lipsa de preocupare pentru soarta acestuia. Daca ne referim la cauzele abandonului. 33. Notiunea de abandon se poate aplica si оn cazul parasirii copiilor оn institutii de protectie a copilului de catre parinti. Conform acesteia din urma abandonul este considerat ca fiind absenta. Minorul care are vвrsta оntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savвrsit fapta cu discernamвnt. Definitia abandonului este data de perspectiva psihologica. daunele sociale cauzate victimei sunt conditii favorabile aparitiei unor tulburari nevrotice sau psihice la acesta. psihiatrica. O alta cauza este reprezentata de nivelul economic extrem de scazut al societatii noastre contemporane. o perioada mai mare de sase luni” [I. perioada оn care creste numarul de familii dezorganizate. 4. Оn Romвnia acest fenomen este reglementat prin Legea nr. 3. martor al pierderii propriei identitati. orice situatie care se soldeaza cu anularea unor trairi afective poate fi traita ca un abandon. daca parintii sau dezinteresat de el. 1 din aceasta Lege. оn mod vadit. Un alt simptom al egoismului lumii moderne sunt copiii abandonati. slabirea sau ruptura unei legaturi afective de sustinere. nu putem exclude lipsa de educatie contraceptiva. droguri. Оn acest context. “Copilul aflat оn оngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat. оn primul rвnd. Confuzia morala.

Paralel cu institutiile traditionale – tutela. gradul de instruire al parintilor sunt factori care оi determina pe parinti sa-si abandoneze copiii оn spitale. cresterea si ocrotirea copilului se realizeaza оn familie. probleme de comportament ale copilului). Exista. plasamentul оntr-o familie asistata. se afla оn imposibilitatea de a-si exercita drepturile si оndatoririle cu privire la copil. mama recasatorita. situatii оn care acestia au decedat ori. Din cele expuse anterior. curatela. divort).atitudinile parentale. copil nedorit. . saracie extrema). Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. de catre parinti sau de catre unul dintre ei. dificultatile de comunicare si relationare a membrilor familiei. оn special cele maternale (mama adolescenta. Aceste masuri sunt: tutela. copil maltratat/ violenta оn familie). оncredintarea оn vederea adoptiei.decompletarea sau dezorganizarea familiei (parinte solitar. la serviciul public specializat sau la un organism privat specializat. plasamentul оn regim de urgenta si adoptia. mama violata. la decesul ambilor parinti). . unei persoane sau unui organism privat 121 autorizat. plasamentul la o familie sau persoana. mama/tata alcoolic. оnsa. . 5. mama prostituata. La alegerea unei masuri. organismele abilitate trebuie sa asigure copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia sa asupra masurii de protectie propuse. mama/ tata bolnav(a) оn spital. Drept model de reglementare a masurilor de asistenta alternativa poate servi dreptul romвn. institutii de ocrotire. desi sunt оn viata. marimea ei. curatela. mama/tata a abandonat familia. protectia drepturilor sale prin asistenta alternativa. fiind aplicate concomitent cu strategii de sprijinire a familiei оn scopul reintegrarii copilului. mama/ tata оn оnchisoare). unde este prevazut un ansamblu de institutii sociojuridice menite sa asigure. Unele dintre masurile de asistenta alternativa a statului poarta un caracter temporar de protectie a drepturilor copilului. De asemenea capacitatea scazuta de administrare a veniturilor. оn functie de situatia concreta a copilului. mama/ tata decedat(a). Institutionalizarea e determinata de: .diverse abuzuri. tatal nu recunoaste copilul. altele reprezinta masuri cu caracter permanent (de exemplu. tipul familiei. оncredintarea copilului unei familii. adoptia – legiuitorul romвn a 99 .probleme legate de copii (probleme de sanatate ale copilului.lipsa de venituri (lipsa de sprijin financiar.

p. Masura are caracter subsidiar si. disparuti sau decazuti din drepturile parintesti. Pe durata оncredintarii. credinta religioasa оn care a fost educat copilul nu se poate schimba decвt оn cazuri exceptionale. 229] . cu aprobarea speciala a comisiei pentru protectia copilului. prin hotarвre judecatoreasca. Ia nastere o institutie originala – o cotutela – оn cadrul careia statul si familia alternativa sau organismul privat autorizat exercita оn comun drepturile si obligatiile de protectie si ocrotire a copilului [II. precum si faptul ca acest rol poate fi оndeplinit оn mod adecvat de parinti alternativi sau de parinti adoptivi” [II. 11]. Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost оncredintat copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana copilului. оncredintarea minorului unei familii sau unei persoane. p. ori оncredintarea acestuia оn vederea adoptiei. care prevad distributia drepturilor si obligatiilor de protectie a drepturilor copilului оntre stat (prin reprezentantii sai autorizati de la nivelul colectivitatilor locale) si familia alternativa sau organisme private autorizate. fie unui organism privat autorizat.parintii copilului sunt decedati. comisia pentru protectia copilului poate hotarо оncredintarea minorului fie serviciului public specializat. legislatiile nationale s-au orientat catre solutii centrate pe valorile continuitatii si stabilitatii ocrotirii copilului оn mediul familial alternativ – оncredintarea pe termen lung sau adoptia. pusi sub interdictie. copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva. si poate fi instituita daca sunt оntrunite urmatoarele conditii cumulative: . caracter temporar. Astfel. Daca nu s-a gasit o familie sau o persoana corespunzatoare. .оn privinta copilului nu a fost luata o masura de ocrotire. Educatia scolara a copilului nu poate fi schimbata decвt оn interesul acestuia si numai cu aprobarea comisiei. necunoscuti. de asemenea. 41. 122 Adoptia este o masura importanta de protectie a drepturilor copilului aflat оn dificultate cu 100 . declarati morti. domiciliul copilului se afla la persoana careia i-a fost оncredintat. оncredintarea este un instrument de protectie si ocrotire a copilului aflat оn dificultate ai carui parinti sunt оn imposibilitatea permanenta de a-si manifesta vointa. pentru ca dureaza pвna оn momentul оn care se va putea realiza оncredintarea copilului unei familii sau unei persoane.reglementat si institutii. Pe baza studiilor psihosociale care au evidentiat efectele negative ale mediului din institutiile de ocrotire asupra dezvoltarii copilului si faptul „ca mai presus de orice copiii simt nevoia unui mediu familial stabil. 8. оn sensul ca nu a fost instituita tutela si nici nu a fost dispusa.

Astfel. p. care nu reglementeaza adoptia. prin care un barbat ia оn оngrijire un copil. ca o masura de protectie a acestuia [II. moravurile sau istoria statelor. totodata оnceteaza legaturile de rudenie cu familia biologica. si „tranzil”. cвnd se creeaza legaturi de rudenie оntre adoptat si descendentii acestuia. legislatiile care reglementeaza numai adoptia cu efecte depline. Radacinile istorice ale adoptiei se regasesc оn dreptul roman. totusi. Ideea de „a da un copil familiei care nu are copii” s-a transformat оn aceea de „a da o familie copilului lipsit de un mediu familial”. p. 31. оn raport cu conceptiile religioase. prin care se crea patria potestas. Prin traditie. si legislatii care reglementeaza ambele feluri de adoptie [II. p. s-a conturat doar оn sec. de exemplu Noua 101 . pe de alta parte. continuau cultul stramosilor si veneau la succesiune ca si un copil provenit din casatorie [II. XX. ca masura de protectie si ocrotire a copilului prin mijloace cu caracter permanent.caracter permanent. 6. p. 179]. 29]. se pot identifica trei tipuri de solutii legislative оn raport cu extinderea efectelor adoptiei: legislatii care reglementeaza numai adoptia cu efecte restrвnse. cum ar fi „kafalah”. si adoptator si rudele acestuia. Оn acest context se pot remarca doua tipuri de sisteme de drept: care ignoreaza sau chiar interzic adoptia si care reglementeaza si оncurajeaza aceasta institutie. unde alaturi de legaturile de rudenie create prin adoptie (numai оntre adoptat si adoptator sau sotii adoptatori). 6. Оn dreptul musulman exista. prin care un copil este luat pentru a veni la mostenire оn calitate de descendent. Оn practica judiciara recenta a unor state sunt cazuri оn care instantele au acordat parintilor naturali ai copilului adoptat dreptul de a-l vizita оn noua familie. Sensul actual al institutiei sociojuridice a adoptiei. si dreptul tarilor musulmane. care interzic adoptia. cвnd scopul adoptiei s-a deplasat de la interesul predominant al adoptatorului spre interesul copilului lipsit de оngrijire parinteasca. оntreruperea oricarei relatii dintre copilul adoptat si parintii sai naturali a fost socotita o preconditie a reusitei integrarii copilului оn familia adoptatoare. fara оnsa a se crea legaturi de rudenie [II. 93]. se mentin si legaturile de rudenie ale copilului cu familia biologica. Оn cadrul sistemelor de drept care reglementeaza adoptia. Din prima categorie fac parte legislatia din Vietnam si din unele tari din America de Sud. Legislatiile multor state prevad masuri care asigura confidentialitatea identitatii parintilor. Legislatiile nationale reflecta atitudini diferite fata de adoptie. scopul principal al adoptiei era de a permite persoanei fara descendenti legitimi de a primi оn familia sa copii care dobвndeau astfel numele adoptatorului. unele institutii care se apropie de adoptie. pe de o parte. 78. legislatiile statelor au evoluat consacrвnd principiul potrivit caruia adoptia trebuie sa se realizeze оn interesul copilului. Un numar redus de state. 92]. traditiile familiale.

religios [II. iar situatia temporara poate dura de la cвteva zile pвna la cвteva luni. p. ci si faptul daca sunt оndeplinite conditiile psihosociale de adoptabilitate. fie оn diferite sisteme regionale. 36. 21. Conventia cu privire la drepturile copilului a modificat radical viziunea asupra copilului. Adoptia internationala. pвna оn prezent nu exista totusi statistici pertinente. numiti „fugari". 274]. Copiii strazii. Оn urma unor sondaje s-a alcatuit o tipologie a copiilor strazii: . crearea unui sistem de cooperare care sa previna rapirea. Оn spiritul acesteia a fost elaborata si Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii оn materia adoptiei internationale оncheiata la Haga la 29 mai 1993 [I. Conventia are ca obiective: stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se оnfaptuiasca оn interesul superior al copilului. Oficial acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau al institutiei de ocrotire [II. Deoarece „copiii strazii" sunt caracterizati prin mobilitate si dificultatea urmaririi. care traiesc оn mediul stradal o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. Ei sunt acei copii care hoinaresc din loc оn loc si care se asociaza оn grupuri al caror principal mediu de viata si actiune este strada. p. 142]. Ea si-a lasat amprenta asupra tuturor documentelor juridice elaborate ulterior. culegerea unor date consistente ridica probleme aproape insurmontabile. Ca urmare. vвnzarea sau traficul de copii. Dupa cum am mentionat deja. consideram necesara crearea оn fiecare stat a mecanismului juridic adecvat pentru a constata si verifica daca adoptia internationala reprezinta pentru copil unica solutie pentru a-i asigura un mediu familial. 188]. p. Din ratiuni care tin de metodologia sociologica de investigare. fiind o masura exclusiv subsidiara оn raport cu celelalte masuri de protectie a copilului. p. оn cazul adoptiei internationale trebuie sa se constate nu doar legalitatea adoptiei copilului. asigurarea recunoasterii оn statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei (art. Mai mult decвt atвt. adica daca copilul poate оnfrunta dificultatile create de schimbarea mediului cultural.copiii care sunt prezenti оn strada.123 Zeelanda. 268]. 102 . „copii ai strazii" au fost considerati subiecti sub 18 ani. 2. 7. 13].copiii care se afla оn strada оn cea mai mare parte a zilei si care au abandonat scoala. au transformat toate adoptiile оn adoptii deschise. 6.1). lingvistic. desi sunt unele date atвt la nivel institutional cвt si neguvernamental. pe temeiul respectarii interesului superior al copilului [II. p. 6. . fie оn sistemul universal. considerвndu-l persoana detinatoare de drepturi per se [II. care privesc drepturile copilului.

instituirea unui sistem de apreciere a eficientei activitatii institutiilor guvernamentale implicate оn controlul fenomenului „copiii strazii". . a оncercat prin diverse tipuri de activitati sa identifice copiii – problema si sa sprijine orientarea lor catre familii sau institutii. 103 .copiii permanenti sau quazipermanenti (cei care au abandonat aproape definitiv institutiile de ocrotire sociala. avвnd mare 124 nevoie de asistenta sociala. faptul ca оn ultimii ani politia a contribuit efectiv la cunoasterea fenomenului copiii strazii. . control si reducere a fenomenului.triajul eficient si rapid al minorilor pentru orientarea lor catre institutiile specializate cele mai adecvate. .sprijinirea fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale care actioneaza pe diferite paliere pentru diminuarea fenomenului „copiii strazii" si exercitarea unui control eficient asupra concordantei dintre prevederile statutului aprobat si activitatea concreta a acestora. 203]. urmarindu-se evolutia cazurilor de la depistare pвna оn momentul solutionarii lor definitive. . consideram oportune urmatoarele masuri: . Оn prezent se face distinctia dintre „copiii strazii" si „copiii din strada" (primii fiind considerati nascuti si crescuti оn strada) al caror numar nu este semnificativ.. Cercetarea a pus оn evidenta. cu claritate. Оn scopul controlului. Stimularea civismului si a curentelor de opinie favorabile interventiei si sprijinirii institutiilor statale si organizatiilor neguvernamentale implicate оn reducerea acestui fenomen. fiind considerati aproape irecuperabili. p. desi оn unele cazuri mai pastreaza contacte sporadice cu familiile sau cu institutiile respective). 2. Aceste grupuri de copii sunt cel mai dificil de controlat. restrвngerii si excluderii treptate a fenomenului „copiii strazii”.sensibilizarea opiniei publice si оn mod deosebit a comunitatilor locale cu privire la acest fenomen si la consecintele sociale grave pe care le poate genera. .realizarea si punerea оn practica a unei strategii nationale de prevenire. dar este оn crestere [II. precum si a unor structuri guvernamentale si neguvernamentale eficiente cu rol de coordonare la nivel raional.sensibilizarea conducerii institutiilor de ocrotire a minorilor pentru оntarirea pazei si supravegherii copiilor care parasesc frecvent aceste unitati pentru vagabondaj sau cersit. deoarece au un comportament deviant structurat.

care limiteaza competenta sa juridica) .ameliorarea si diversificarea cooperarii dintre organele de politie si institutiile guvernamentale cu rol de protectie si asistenta sociala pentru aceste categorii de minori. . . a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. 126 ОNCHEIERE Secolul al XX-lea a fost marcat de constientizarea faptului ca femeia-mama si copilul sunt subiecte ce necesita protectie si ocrotire speciala.organizarea unor comisii raionale de profilaxie a fenomenului „copiii strazii” subordonate presedintelui raionului. Cercetarea reglementarilor internationale si nationale оn 104 . 125 . . sociale etc. producвnd o revolutie оn acordarea drepturilor acestora de la unele reglementari nationale la reglementari pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. economice. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept.intensificarea si coordonarea activitatilor specifice desfasurate de organele de ordine publica pentru a asigura un control sistematic asupra „copiilor strazii" оn contextul situatiei operative la nivel local si national.organizarea unor clase serale pentru оnvatamвntul primar si gimnazial destinate „copiilor strazii". оncep sa fie evidentiate particularitatile copilului – ca personalitate оn devenire (constatвnd absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. precum si a unor organe prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati.crearea de noi centre de ocrotire sau a unor locuri de cazare de tip „azil de noapte” pentru minorii dezavantajati paralel cu suplimentarea cantinelor de ajutor social.оnfiintarea unor camine de nefamilisti pentru cei care depasesc vвrsta de 18 ani si care provin din casele de copii. politice. оntrucвt majoritatea acestora depasesc vвrsta scolara corespunzatoare. . si оn aceasta calitate.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). Totodata.. Sinteza rezultatelor obtinute. culturale. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri speciale de asistenta si protectie. .оnfiintarea pe plan local a unor servicii speciale de sprijin a familiilor cu multi copii si cu situatie socioeconomica precara. Оn acest sens.

e) asigurarea dezvoltarii sociale stabile si a unui nivel оnalt de viata pentru toti cetatenii Republicii Moldova presupune elaborarea unor dispozitii conceptuale privitor la politica demografica nationala. Investigatiile efectuate оn cadrul prezentei lucrari au pus оn lumina actualitatea si importanta temei cercetate. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. f) legislatia nationala trebuie sa asigure fiecarei familii dreptul de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. j) ori de cвte ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului оn 105 . cresterea natalitatii. i) familia este elementul natural si fundamental al societatii cu rolul central оn procesul de ocrotire a drepturilor copilului si are dreptul la protectie speciala din partea societatii si a statului. 127 g) legislatia cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia trebuie sa garanteze realizarea unor drepturi constitutionale. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. dar si practic. chemata sa depaseasca instabilitatea sociala si sa stabilizeze progresul. mai ales pe perioada оn care asigura оntretinerea si educarea copiilor. Poate fi considerata stabila si constanta societatea оn care asigurarea drepturilor omului si cetateanului este datoria primordiala a puterilor legislativa. fara discriminare. orientata spre crearea conditiilor favorabile pentru cresterea numarului populatiei.domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului trezeste un viu interes nu numai din punct de vedere teoretico-stiintific. cresterea longevitatii. punctul de pornire si scopul final fiind omul cu interesele si necesitatile sale. iar drepturile si libertatile omului n-au devenit оn realitate valori sociale supreme. dreptul femeilor la examen medical si de a solutiona liber si responsabil problemele vizвnd sanatatea lor sexuala si reproductiva. Оn concluzie se mentioneaza: a) dezvoltarea sociala stabila reprezinta оn primul rвnd o problema de ordin umanitar. executiva si judecatoreasca. b) drepturile omului reprezinta reperul de baza si valoarea suprema de care ar trebui sa tina cont orice stat. violenta sau constrвngere. c) fiecare etapa de dezvoltare a proceselor sociale a dat nastere la „generatia” proprie de drepturi ale omului. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. d) cauza principala a instabilitatii dezvoltarii societatii din Republica Moldova tine de faptul ca actualmente nu reprezinta un stat de drept. h) cuplul natural mama-copil este indispensabil si necesita protectie speciala din partea statului si a societatii. reducerea mortalitatii.

3. 10 (3) dupa cuvintele “…оn conformitate cu legislatia “ a introduce urmatoarea fraza: “Оn scopul asigurarii dreptului copilului la educatie si ridicarii nivelului 128 scolarizarii copiilor de 7-16 ani se introduce o alocatie de оnceput de an scolar оn marimea a cinci salarii minime”. care au fost luate la evidenta оn primele 12 saptamвni. care prevede ziua de munca de 8 ore. оn vederea ameliorarii situatiei оn domeniul protectiei drepturilor mamei si a copilului pe plan national. Оn scopul protectiei mai eficiente a copilului pвna la nastere оn preambulul Legii privind drepturile copilului dupa cuvintele “Ocrotirea de catre stat si societate a copilului. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. sa venim cu un complex de recomandari: 1. A introduce ciclu de specializare a avocatilor pentru procesele cu minori.15 (3) dupa cuvintele “ Femeia gravida оndeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltarii normale a fatului” a introduce urmatoarea fraza: “Pentru a stimula dispensarizarea femeilor gravide la termen. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. timp liber. k) pentru tara noastra. . 4. 2. A recomanda Ministerului Educatiei. A introduce оn Republica Moldova functia de avocat parlamentar al mamei si copilului. ne obliga. A introduce оn Legea privind drepturile copilului urmatoarele modificari: . Investigatia stiintifica. 12(1) din Legea cu privire la drepturile copilului si legislatia interna si internationala оn domeniul muncii. 5.Оn art. prevazut de art. pentru protectia mai eficienta a drepturilor mamei si copilului. 18 (3) dupa cuvintele “pentru a-si apara drepturile si interesele “ a introduce urmatorul text: “Pedepsele corporale aplicate copiilor de catre parinti sau educatori 106 . atribuindu-i acestuia dreptul la viata si asistenta medicala pвna la nastere. Tineretului si Sportului sa coordoneze programele de educatie generala cu dreptul copilului la odihna. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor copilului. efectuata оn cadrul prezentei lucrari.Оn art. .” a introduce expresia „copilului nenascut”.Оn art. se introduce o alocatie unica tuturor gravidelor.mediul familial.

.sunt interzise si sunt pedepsite conform legislatiei оn vigoare”. precum si dreptul de a avea acces la informatie. (b) a reformula aliniatul 2 din Preambulul Legii dupa cum urmeaza: “Prin prezenta lege sunt recunoscute. 6. . precum si regimul juridic al reproducerii umane asistate medical prin metoda оnsamвntarii artificiale sau metoda fertilizarii “in vitro”. Оn scopul instituirii unor dispozitii privind consilierea solicitantelor de a-si оntrerupe sarcina pentru a reduce numarul de avorturi si a creste numarul de nasteri.starea de bunastare fizica. care nu poate fi definita doar prin absenta bolii sau infirmitatii. mintala si sociala. propunem: (a) reformularea titlului Legii Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala astfel: Lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical. educatie si mijloace pentru a lua o asemenea decizie. . (c) a completa articolul 1 cu urmatoarea dispozitie: “Activitatea de consiliere –acordarea asistentei de specialitate femeii оnsarcinate оn scopul protectiei sale si a copilului”. reglementate si garantate drepturile privind sanatatea reproducerii populatiei. 22 (2) dupa cuvintele “sunt оnfiati sau plasati оn alta familie sau оn institutie de stat pentru copii “ a introduce urmatoarea fraza: “Copii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca pot fi оnfiati inclusiv de catre cuplurile de concubini”. .sanatatea reproducerii umane . functiile sau procesele 107 .Оn art. frecventa si momentul оn care doresc sa aiba copii. 18: (4) dupa cuvintele “ оn conformitate cu legislatia” a introduce urmatoarea fraza: “Persoanele din afara familiei sunt obligate sa declare organelor competente cazurile de abuz intrafamilial cunoscute”.Оn art.dreptul la reproducere . оn masura deplina. (d) a completa articolului 1 dupa cuvintele “ au urmatorul оnteles “ cu urmatoarele notiuni: 129 . 21 (2) dupa cuvintele “ si compensatii prevazute de legislatie “ a introduce urmatoarea fraza: “Indemnizatia lunara pe durata concediului pentru оngrijirea copilului pвna la vвrsta de 3 ani este la nivelul cosului minim de consum”.Оn art. .Оn art. dar care este legata de tot ceea ce tine de sistemul reproductiv. 24 (2) dupa cuvintele “ Statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “ a introduce urmatoarea fraza: “Pensiile sociale minime adresate copiilor cu dezabilitati sunt la nivelul cosului minim de consum”.dreptul cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil numarul.

Atributiile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn domeniul sanatatii reproducerii: (1) Activitatile privind sanatatea reproducerii umane organizate si coordonate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sunt: . brosuri. .оntreruperea voluntara a sarcinii . . de manipulare medicala оn laborator a materialului genetic feminin si masculin. la cererea femeii. a unei sarcini neplanificate sau nedorite. scopul informarii este sa ofere pacientului posibilitatea de a lua de sine statator decizia convenabila si sa obtina accesul legal la anumite proceduri medicale. discutii publice.un complex de servicii medicale orientate spre corectarea starii de infertilitate. .reproducere umana asistata medical .informare . etc. fertilizarea “in vitro” si transferul de embrioni.metoda de curmare. .alimentatia corecta a copilului. manipulare a spermei si/sau a embrionilor proveniti din fecundarea extracorporala si implantarea acestora.actul medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor si procedurilor de оnsamвntare artificiala sau de fertilizare “in vitro”. .si postnatala. precum si a relatiilor dintre partenerii de cuplu.sanatatea reproducerii si sexualitatii la adolescenti si tineri.tehnologii de asistare medicala a reproducerii umane . consultative si de tratament оn domeniul planificarii familiale. (e) a completa Capitolul I cu articolul 5: “Art. precum оngrijirea pre. .capacitatea indivizilor si a cuplurilor de a anticipa si de a hotarо asupra numarului de copii. despre: . оntr-o modalitate pe care pacientul sa o оnteleaga si la care sa poata face referire. materiale ilustrative. . .servicii pentru оntreruperea sarcinii оn conditii de siguranta. 108 .sanatatea sexuala . оn scopul fecundarii artificiale a ovulelor.prevenirea si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV. petrece seminare. datei si perioadelor dintre nasteri. . 5. 130 (2) Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale elaboreaza si raspвndeste note informative. .mentinerea sau оmbunatatirea functiilor sexuale si de reproducere.planificare familiala . incluzвnd оnsamвntarea artificiala.furnizarea de date esentiale.servicii informative.оndeplinite de acesta.asigurarea maternitatii fara risc.

Оn final.sanatatea sexuala a persoanelor оn vвrsta. . nu stie cum sa protejeze drepturile mamei si copilului.asigurarea educatiei sexuale si pregatirii pentru viata de familie a adolescentilor si tinerilor. .reproducerea umana asistata medical. (3) Оn domeniul sanatatii reproducerii umane. inclusiv profilaxia bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV”.diagnosticarea precoce si tratamentul cancerului genito-mamar. Оn aceste conditii sunt necesare actiuni orientate la crearea de noi resurse umane si materiale. . оnsa problemele crizei economice si sociale. Statul nu reuseste sau. aflat si el оn plina transformare. de informare.prevenirea si tratamentul infertilitatii. educatie familiala. 109 . care include servicii de consiliere. . . care ar permite sa se produca o schimbare оn comportamentul si atitudinea societatii si comunitatii. trebuie sa apreciem eforturile depuse de statul nostru pentru asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu prevederile internationale оn domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului. uneori..serviciul umanitar. astfel ca dintr-o prioritate declarata protectia drepturilor mamei si copilului sa devina o prioritate reala. Tineretului si Sportului au urmatoarele atributii: .elaborarea de acte normative privind reglementarea activitatilor din domeniul sanatati reproducerii. Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn colaborare cu Ministerului Educatiei. cu care se confrunta actualmente Republica Moldova si lipsa unor traditii democratice оn atitudinea fata de femeie si copil duc deseori la оncalcarea drepturilor elementare ale acestora.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->