Reglementarea Juridica a Protectiei Drepturilor Mamei Si a Copilului

REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECŢIEI DREPTURILOR MAMEI ŞI A COPILULUI

CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………….............…… Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului ......................................... 1. 2. Protecţia drepturilor mamei şi a copilului în Republica Moldova.................................... 1. 3. Protecţia internaţională a drepturilor mamei şi copilului .................................................. Capitolul II. ROLUL FAMILIEI ÎN MECANISMUL DE PROTECŢIE A DREPTURILOR MAMEI ŞI COPILULUI 2. 1. Conceptului familiei în dreptul contemporan ................................................................ 2. 2. Politici sociale în domeniul protecţiei familiei...................................................................... 2. 3. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în mediul familial ............................................. Capitolul III. PROTECŢIA UNOR DREPTURI SPECIALE ALE MAMEI ŞI COPILULUI 3. 1. Protecţia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului ........................................... 3. 2. Dreptul copilului la viaţă şi dezvoltare .................................................... 3. 3. Protecţia copilului aflat în dificultate .............................................................................. ÎNCHEIERE............................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................

INTRODUCERE Apropierea unui sau altui stat de idealul statului de drept este determinata, în primul rînd, de asumarea de către acesta a responsabilităţii faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, concretizată în consfinţirea constituţionala a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în garantarea juridică a exercitării efective a acestora. Astfel, problematica protecţiei drepturilor omului, în special ale mamei şi copilului, prezintă pentru societatea contemporana o importanţă majora atît din punct de vedere teoretico-ştiinţific, cît şi practic. Secolul XX a fost marcat de înţelegere a faptului că şi copilul, şi femeia sunt subiecte, ce necesită protecţie şi ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturităţii sale fizice şi psihice, iar femeia, în calitatea ei de mama, din considerentul particularităţilor psihofiziologice. Treptat problema devine o preocupare a comunităţii internaţionale, găsindu-şi o amplă reflectare. Problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului a evoluat de la unele reglementări pe plan naţional spre nivel internaţional – aceasta reprezentînd o reacţie întîrziată la abuzurile flagrante şi persistente asupra copilului şi femeii. Situaţia social-economică din Republica Moldova produce un impact grav asupra situaţiei copilului si femeii-mame - o categorie de subiecţi extrem de vulnerabili. A crescut numărul de copii vagabonzi, abandonaţi, rămaşi fără ocrotire părinteasca; s-a înregistrat o creştere însemnată a morbidităţii, în special a femeilor gravide şi copiilor; a crescut numărul de infracţiuni comise de minori etc. Provoacă îngrijorare lipsa de dorinţa a familiilor de a naşte şi educa doi sau mai mulţi copii. În aceste condiţii problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului, crearea unui mecanism legal intern ce ar duce la elaborarea, adoptarea şi implementarea eficientă în practică a ocrotirii drepturilor acestora pentru ameliorarea în consecinţă a situaţiei demografice, determină actualitatea temei cercetate în cadrul prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului domeniului protecţiei drepturilor mamei şi copilului atît în cadrul familiei, cît şi în afara ei. Pentru realizarea scopului enunţat au fost stabilite următoarele sarcini: - cercetarea apariţiei şi dezvoltării conceptului de drepturi ale mamei şi copilului ca drepturi ale omului; - elucidarea problemelor protecţiei drepturilor mamei şi copilului la nivel naţional, internaţional şi regional; 2

- cercetarea problemei protecţiei drepturilor mamei şi copilului în mediul familial; - evidenţierea problemelor actuale ale protecţiei drepturilor mamei şi copilului, în special violenta în familie, abuzul asupra copilului, precum şi problema delincventei juvenile.

Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului Noţiunile „mama” şi „copil” sînt cele mai dragi cuvinte cunoscute de civilizaţia umană şi elogiate în creaţiile poeţilor, scriitorilor, pictorilor, sculptorilor ş altor oameni de creaţie. Acest grup social (mama şi copilul) creat de natura nu poate fi despărţit, deoarece dispersarea lui duce la violarea drepturilor copilului care, în virtutea vîrstei sale fragede, are nevoie de îngrijire şi dragoste [24, p.464]. Din punct de vedere etimologic noţiunea „mama” desemnează “datatoare de viata”, “născătoare” [II, 84, p.296]. În latină mamma este denumirea glandei mamare, funcţia căreia este alăptarea pentru susţinerea vieţii în cea mai gingaşă şi vulnerabilă perioada a vieţii. În acelaşi timp sînt foarte frecvent utilizate şi expresiile: mama naturală (cea care concepe şi naşte), mama biologică (donatoare de ovul) şi mama - surogat, determinată de Gheorghe Scripcaru în modul următor: “O mamă purtătoare sau “surogat” este acea femeie, care acceptă să poarte sarcina în locul altei femei şi să aibă un copil pentru aceasta” [28, p.122]. Maternitatea este un tezaur etic şi social, unul pe care se sprijină omenirea, şi care presupune o rudenie biologica, naturala, responsabilitate pentru copil, de aceea legea perfectează aceste relaţii necondiţionat, le acorda garanţii legislative. Maternitatea propriu-zisă presupune că femeia a rămas însărcinată, a purtat şi a născut, a educat copilul sau. Legaturile sociale “mama-copil” se formează permanent. Este nenatural contrapunerea şi separarea acestor aspecte ale maternităţii. Convenţia privind drepturile copiilor, adoptata de către Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989, considera copil fiinţa umană pînă la vîrsta de 18 ani. La fel şi în Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, o persoana este considerata copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani [6, 11]. Recunoaşterea copilului ca personalitate de către părinţii săi a fost una dintre „descoperirile” tîrzii ale sec. al XX-lea, fiind legată atît de evoluţia mişcării pentru drepturile omului după cel de al doilea război mondial, cît şi de cercetările psihologice si neurobiologice, care au contribuit nu numai 3

însă. p. a vulnerabilităţii şi nevoii sale de ocrotire. el avînd drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor. La început. 138. copilul putea fi izgonit fără nici o formalitate. Pe vremea lui Iustinian situaţia acestor copii se îmbunătăţeşte. unicul judecător şi preot suprem al cultului familial ancestral. lenta. Sub tutelă copiii rămîneau pînă la 15 ani pentru băieţi şi pînă la 12 ani pentru fete.12-15]. Ideea unor limite de vîrstă. La romani căsătoria monogamă apare ca o forma de subjugare a femeii de către bărbat. iar cînd este procreat din părinţi sclavi are calitatea tot de sclav. are calitatea de om liber. recunoaşterea lor se interzicea sau era legată de anumite limitări în drepturi [29. pater familias. Situaţia copiilor ilegali era complicată. Pater familias este singurul proprietar al patrimoniului familial. Ei se găseau în puterea paternă: tatăl sau mama (ca o reminiscenţă a matriarhatului) puteau să-şi omoare copilul îndată după naştere dacă existau motive temeinice în această privinţă. noţiune care evoca ideea de putere. ci şi la argumentarea. se consulta cu rudele mai apropiate. 146]. autoritatea părintească a tatălui era foarte mare. ei dobîndind dreptul la alimente şi la moştenire [29. Şeful familiei este numit. să-i căsătoreasca fără a-i întreba şi chiar să-i omoare după ce. În epoca veche aceasta putere era nelimitata: pater familias putea să-i pedepsească. nu era pentru el obligatoriu. fără a deţine drepturi. Evoluţia acestui proces a fost. a cărui mamă este liberă.la „descoperirea copilului” [17. Copiii născuţi din concubinaj erau consideraţi nelegitimi. Anterior Legii lui Hammurapi. al căror aviz. Nu se schimba. drept de a-şi vinde copiii în sclavie. Astfel. în prealabil. ramînînd doar dreptul de a recunoaşte sau nu paternitatea şi de a-l dezmoşteni în anumite cazuri. situaţia copiilor ăi în evul mediu. cel născut dintr-o mamă sclavă şi tată liber capătă calitatea de dezrobit deplin la moartea tatălui său. să-i abandoneze ca pe nişte lucruri nefolositoare. De-a lungul secolelor copiii au fost trataţi şi consideraţi ca o prelungire a părinţilor. care să diferenţieze pe minorul delincvent de infractorul adult este relevată în legiuirile mai multor state începînd cu Evul 4 . să-i alunge din casa familiala. să-i vîndă. p. În timp acest obicei dispare. La greci căsătoria era o sursă a puterii părinteşti. pe noi temeiuri. însă. puterea tatălui scade. 90-91]. în scrierile timpului. p. familia (tatăl) avînd drepturi absolute asupra lor. unele reglementări cu privire la situaţia copilului născut în căsătorie le găsim în Codex Hammurapi: copilul. Copiii se găseau permanent sub puterea părinteasca şi numai căsătoria ducea la desfacerea acesteia. practic. După epoca lui Solon. Codul lui Hammurapi limitează acest drept doar la cazuri grave şi numai cu aprobarea judecătorului. În caz de moarte a tatălui copiii treceau sub tutela mamei sau a unei persoane fixate de tata. Primele reglementări care încearcă să acorde copiilor un tratament special sînt legate de pedepsele pentru cei ce au comis infracţiuni.

O contribuţie importantă. Ţara Româneasca) prevedea: ”coconii de tot şi cu totul se iartă. 2) – cocon însemnînd copilul pînă la al şaptelea an de vîrstă. „În societatea medievala ideea de copilărie nu a existat.Mediu. Cu cît ne întoarcem mai mult în istorie. în întreaga Europă. se comportau la fel şi erau integraţi în acelaşi tip de activităţi sociale. iar un copil de 7 ani putea fi executat pentru furt. judecaţi de aceleaşi instanţe şi condamnaţi la aceleaşi pedepse. autor al monumentalei lucrări Opera didactica omnia [II. minorilor li se aplicau pedepse mai uşoare [18. Din timpul romanilor şi pînă în Evul Mediu tîrziu copiii au fost abandonaţi în număr mare. Copiii nu puteau fi deosebiţi de adulţi.]. Din punctul de vedere al grijii şi ocrotirii istoria copilăriei este un coşmar din care abia am început să ne trezim. 25]. ca expresie a raţionalismului şi umanismului epocii moderne. i-a fost caracteristică de-a lungul timpului severitatea excesivă. ca perioadă ce necesită grijă şi asistenţă speciale. căci „cel ce de buna voie e ucigaş. a apărut treptat în Europa. La sfîrşitul sec. au fost condamnate abuzul în materie de sancţiuni corporale. de pilda. deportarea sau închisoarea ca şi adulţii. inclusiv cu moartea. 16]. Sistemului penal englez. la metodele de disciplină educativă. începînd cu sec. Francois Fenelon. al XVII-lea. maltrataţi şi abuzaţi sexual [17. 42. după lege. Erau întradevăr adulţi în miniatura” [21. 5 . deoarece erau îmbrăcaţi la fel. în acest sens. cu atît este mai scăzut nivelul de îngrijire acordat copilului. orice vîrstă ar fi”. cu lucrarea Aventurile lui Telemaque şi tratatul Despre educaţia fetelor. Dimpotrivă. Moldova) se arată că minorii. 8]. p. au avuto: filozoful englez John Locke. de la 7 ani şi pînă la pubertate (14 ani băieţii şi 12 fetele). Primele legiuiri româneşti care se refera la minori tratează minoritatea printre cauzele ce apără de pedeapsă sau micşorează pedeapsa. nu erau scutiţi de pedeapsa capitala. Înţelegerea copilăriei. fiind trimişi la aceleaşi închisori înainte de proces. cel puţin după vîrsta de 7 ani. cu atît mai mare este probabilitatea ca aceştia au fost ucişi. abandonaţi. În lucrările citate au fost dezvoltate o serie de idei şi concepţii noi cu privire la copil. al XVIII-lea copiii încă mai puteau fi vînduţi de către părinţii lor. în Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814. p. Pravila lui Matei Basarab (1652. umanistul şi pedagogul ceh Amos Komensky. orice greşeală ar greşi” (glava 355. cu lucrarea Cîteva cugetări asupra educaţiei. învinuiţi de omor. zac. în privinţa faptelor comise de minori. p. Odată ce copilul depăşea dependenţa biologică intra direct în societatea adulţilor. 290 p. de către părinţi din toate categoriile sociale. După vîrsta de 8 ani minorii erau consideraţi infractori adulţi. se pedepseşte cu pedeapsa de cap.

Un pas important оn destramarea puterii parintesti absolute asupra copiilor a fost facut la оnceputul sec. Оn esenta. cвt si reglementari cu privire la obligatia statului de a interveni оn acele situatii оn care viata. Astfel оn Franta. De exemplu. la 6 . prin Actul Copilului. ducвnd. p. 63. Tot оn sec. capătă extindere ideea protecţiei copiilor bătuţi. integritatea fizica si psihica ale copilului sunt periclitate оn mediul familial. al XIX-lea apar primele reglementari оn legislatia muncii ce tin de protectia muncii copiilor si femeilor. obiectivul lor principal nu consta оn protectia reala a copiilor. Actul asupra probatiunii (1907) a reformat si umanizat legislatia penala aplicata minorilor infractori. Totodată. p. oferind oportunitati pentru internarea copiilor neglijati sau abandonati de parinti. 4. sanatatea. p. a fost оnlaturata fragmentarea legislatiei оn domeniul copilului si reglementat abuzul asupra acestuia. ci оn prevenirea probabilitatii ca acesti copii sa devina delincventi. abandonaţi şi delincvenţi. prin оntelegerea faptului ca statul are o obligatie fata de copii. Prin doua acte normative din 1909 si 1913 a fost limitata folosirea muncii copiilor [II. 127]. prin Actul Educatiei (1906) autoritatile locale engleze au fost obligate sa asigure masa copiilor care urmau cursurile scolare. interventia sa fiind legata оn special de acele situatii оn care parintii sunt оn imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si exercita obligatiile legate de cresterea si ocrotirea copilului. оn ultima instanta. 40]. La mijlocul sec. ajung să-şi omoare propriii copii. Оn SUA apar primele asezaminte institutionale denumite Case de refugiu. prin maltratare. al XX-lea. precum si examenul medical al acestora. Acestea sunt legile sanitare din 1885 si 1894 despre interzicerea muncii de noapte si оn subteran a minorilor (sub 14 ani) si a femeilor [II.La începutul sec. Actiunea pozitiva a statului оn domeniul ocrotirii copilului s-a extins si la exercitarea unor responsabilitati sociale cum ar fi educatia si sanatatea. Primele reglementari оn privinta conditiilor de munca ale minorilor si femeilor apar si оn Romвnia. al XX-lea majoritatea legislatiilor europene cuprindeau atвt reglementari cu privire la drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii sai. Reglementarea egalitatii drepturilor si obligatiilor ambilor parinti оn оngrijirea copiilor a avut. o influenta benefica asupra ocrotirii copilului. care aveau drept scopul principal protejarea copiilor de mediile „corupte”. 38. 74]. legile din 1874-1892 interziceau angajarea copiilor de pвna la 13 ani si fixau pentru adolescentii de pвna la 16 ani ziua de lucru de 10 ore. iar pentru femei si adolescentii de pвna la 18 ani – 11 ore [II. Prin Actul de оnregistrare a nasterilor (1907) s-a stabilit obligatia de оnregistrare a noilor-nascuti. care. al XIX-lea apar primele reglementari legislative cu privire la sancţionarea juridică a părinţilor. de asemenea. Оn anul 1908.

p. оn acest mod. civile si religioase ale femeii. Atвt оn despotiile antice ale Asiei si ale evului mediu. fapt pentru care este pedepsita cu moartea. dreptul de proprietate al sotului sau al tatalui. din care faceau parte fiii. avвnd un spirit vadit androcentric si discriminatoriu fata de femei.18. Evenimente asemanatoare au loc si оn SUA. unde оn 1848. Оn evul mediu. morala si regulile Bisericii crestine. Sotia nu era decвt un instrument al meseriei de cetatean si de cap de familie. 76. 7 .destramarea „imperiului tatalui”. contemporanele Declaratiei drepturilor omului si cetateanului au apreciat acest document destul de sceptic. p. Оn istoria vechiului drept romвnesc este cunoscuta situatia femeii. vazвnd оn Declaratia drepturilor omului si cetateanului o desconsiderare a drepturilor femeii. a fost permis un oarecare acces la putere a poporului numai pentru barbati [II. 7]. 81]. constienti de faptul ca avem ca parte componenta a temei de cercetare drepturile femeii-mame. p. mama o perioada оndelungata a fost desconsiderata оn drepturile sale. оntregul camin apartinвnd doar lui. dupa cum stim. Frantuzoaica Olimpia de Guj. La fel ca si copilul. 70-71]. 60. socotita uneori ca „semn de dragoste” [II. Toma d’Aquino considera violul un mare pacat nu atвt prin agresarea femeii. 55]. 59. pвna оn ultimul timp. оi spunea. оn 1791. subliniind ca revolutia оn SUA a facut femeilor promisiuni pe care asa si nu le-a realizat Este semnificativ faptul ca оn Franta femeile au obtinut dreptul la vot doar la 150 de ani de la Marea Revolutie Franceza. Оn acest context. considerвnd-o fiinta „inferioara prin definitie”. Оn acelasi spirit androcentric. publica. p. 69. Nu a оnregistrat modificari de esenta pozitia femeii оn familie si societate nici оn perioada moderna. barbatul a exercitat puterea si autoritatea asupra femeii. acesta din urma fiind оndrituit cu o putere destul de mare „pвna la bataie оn diverse grade”. sclavii eliberati. p. Astfel. sa se teama de barbat [IV. la cununie. au consolidat si mai mult dependenta acesteia de barbat. оn care ridica problema drepturilor si libertatilor sociale. clientii si sclavii [II. idee raspоndita alaturi de multe alte conceptii juridice asemanatoare din cursul evului mediu [II. consideram necesar sa facem o referire evolutiva a pozitiei femeii оn societate. p. careia biserica. ea facea copii si оmbogatea patrimoniul. оndeosebi оn familie. ci prin faptul ca violatorul оncalca. 11. care. fundamentul societatilor оn cursul diferitelor perioade istorice a fost o familie оn care partenerul de sex masculin exercita pozitia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. Declaratia drepturilor femeii si cetatenei. cвt si оn democratiile Greciei si ale Romei. 41]. iar оn SUA doar оn anii nouazeci ai sec. Era doar una dintre persoanele casei. femeile americane publica Declaratia sentimentelor. Astfel. 48-50]. al XX-lea ele au obtinut dreptul la concediu de maternitate [IV.

оn dreptul la proprietate. leagane si gradini de 8 . al XX-lea a fost marcat de perceperea copilului si femeii ca subiecte ce necesita protectie speciala: primul din cauza imaturitatii sale fizice si psihice. astfel Rusia Sovietica fiind printre primele cinci state ale lumii care au oferit femeilor dreptul de a alege si de a fi alese оn organele reprezentative ale tarii. plata muncii. cвt si printr-o mreja larga de casi de nastere. p. Si Constitutia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1938 (art. 8-9]. la protectia de catre stat a drepturilor mamei si copilului si la оnlesnirile legate de maternitate [II. culturale si obstesti-politice”. 52]. si de evenimentele care au urmat оn Rusia dupa octombrie 1917 fiind anulate legile ce puneau femeia оntr-o situatie inegala cu barbatul оn familie. Astfel. civile. conventiile internationale privind materia casatoriei. au fost semnate la Haga. la divort si chiar la alegerea locului de trai. 239].F. Posibilitatea femeilor de realizare a acestor drepturi era garantata prin „apararea de stat a intereselor mamei si copilului. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului de femei. Am vrea sa mentionam ca schimbarile esentiale care au survenit оn situatia femeii оn societate si familie au fost influentate. Оn calitate de garantii.S.R. 64 din Constitutia R. 33. hodina. printr-o retea larga de case de nastere. Constitutia oferea femeii dreptul egal cu barbatul „la munca. Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore [I. оn mare masura. 76. 89) oferea femeilor „drepturi totuna ca si barbatului оn toate ramurile vietii gospodaresti.Оnceputul sec. ca mama. din cauza particularitatilor fiziologice. iasle si gradini de copchii” [II. fapt garantat prin dreptul egal la munca. divortului si a supravegherii minorilor. dвnd femeilor оn vremea оngreunarii otpuscuri cu pastrarea platei de munca.S. la remunerare pentru munca. fata de copii. la instruire. ultima. de stat. problema оncepвnd sa devina o preocupare a comunitatii internationale. Egalitatea femeii cu barbatul оn drepturile politice. prin apararea de catre stat a intereselor mamei si copilului. p. din 1918. оn anul 1902. Articolul 100 din Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1941 pastreaza dispozitiile care acordau femeii „drepturi egale cu barbatul оn toate ramurile vietii gospodaresti de stat. Constitutia din 1936 a proclamat egalitatea femeii cu barbatul оn toate domeniile vietii. asigurare sociala si оnvatatura. la odihna. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului de femei si copii. dвnd femeii оn vremea оngreunarii concedii cu pastrarea оntretinerii. apare un sir de instrumente internationale ce tin de reprimarea comertului de femei si copii: Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei. culturale a fost proclamata de art. culturale si obstesti-politice”.

sociale etc. Protectia internationala a drepturilor mamei si copilului. culturale. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. al XX-lea a evoluat de la unele reglementari nationale la reglementare pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri de asistenta. care sa poata actiona оn deplina libertate. sunt subliniate particularitatile copilului – persoana оn devenire (respectiv absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. prin acordarea de ajutoare si оnlesniri familiilor cu multi copii. au evaluat pe parcursul secolelor destul de anevoios si dureros cu unele diferente de la stat la stat. Astfel. dupa cum am remarcat оn acest paragraf. 277] Constitutia Republicii Moldova оn vigoare consacra оntr-o maniera noua protectia juridica a mamei si copilului. statul trebuia sa aiba grija de familie prin „crearea si dezvoltarea unei largi retele de institutii pentru copii. pune familia „sub ocrotirea statului”. Оn acelasi timp. p. . Protectia drepturilor mamei si copilului spre finele sec. mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. prin platirea de ajutoare la nasterea copilului. politice. precum si a unor institutii prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. prin organizarea si perfectionarea sferei de deservire sociala si de alimentatie publica. оntr-un domeniu pe care si-l 37 rezerva total. Оn concluzie tinem sa accentuam. si оn aceasta calitate. Dimpotriva. sub acoperirea unei suveranitati statale absolute.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). 33. 50 din Constitutie. precum si de alte feluri de ajutoare si sprijin pentru familie” [II. 261] Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1978 (art. 33. protectie si ocrotire. economice. Оn acest sens. care limiteaza competenta sa juridica). constiente de necesitatea reducerii riscului unor violari grave. conform art. p. Esenta оntregului mecanism de consacrare si garantare internationala a drepturilor omului consta оn acceptarea de catre state a faptului ca drepturile omului nu mai pot fi lasate la discretia fiecarui stat оn parte. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. 2 2. 51). statele au convenit sa coopereze la nivel international pentru a asigura promovarea si 9 . ca drepturile mamei si copilului. masive si sistematice ale drepturilor omului la nivel intern. dar numai оn secolul XX au fost recunoscute оn calitate de drepturi inalienabile ale omului de catre comunitatea internationala. Astfel. se bucura de aceeasi ocrotire sociala.copiii” [II. Toti copiii. pentru prima data оn istoria constitutionalismului national.

respectarea drepturilor omului [II, 48, p. 122]. Astfel, statul nu mai dispune de putere absoluta asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa, ci dimpotriva, este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate prin norme internationale. Atвt sub aspectul consacrarii, cвt si sub cel al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta un standard multinational. Normele internationale privind drepturile omului constituie cel mai mic numitor comun la care au putut ajunge statele cu sisteme politice, sociale extrem de diferite. Pornind de la nivelul international minimal, statele pot si trebuie sa realizeze o consacrare si garantare superioara a drepturilor omului prin dreptul intern [II, 57, p. 43]. Fara a ne pune obiectivele unei cercetari оn domeniul dreptului international contemporan, vom оncerca sa analizam unele acte si mecanisme care stau la baza protectiei internationale a drepturilor omului si, оn special, a drepturilor mamei si copilului. Preocuparea internationala pentru situatia copiilor a dus la adoptarea de catre Liga Natiunilor оn 1924 a Declaratiei drepturilor copilului – primul document international care se ocupa de drepturile copilului si оn care gasim o formulare initiala a principiului interesului superior al acestuia. Declaratia subliniaza ca „omenirea datoreaza copilului ce-i mai bun din ceea ce ea poate oferi” [I, 12, p. 5]. O adevarata revolutie оn ceea ce priveste protectia drepturilor femeii si copilului a avut loc оn cadrul Organizatiei Internationale a Muncii. Primele conventii ale OIM, adoptate оnca оn anul 1919 [II, 8, p. 58], aveau ca obiect protectia femeilor fata de munca de noapte, de muncile manuale grele si de munca оn mina si porneau de la necesitatea protectiei femeii ca viitoare mama (concediul de maternitate, asigurarea locului de munca, posibilitatea de a alapta copilul оn orele de munca). Doar mai tвrziu, dupa 1950, devin prioritati accesul egal la munca si tratamentul egal оn munca si numai dupa 20 de ani – principiul egalitatii sotilor оn familie. Documentul international care marcheaza оnceputul unei noi etape оn domeniul drepturilor omului este Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO), adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala a ONU [I, 15, p. 110]. Este primul document international de ansamblu si cu vocatie de universalitate оn acest domeniu. La mai bine de 50 de ani de la adoptare, Declaratia „оsi pastreaza locul sau de onoare оn istoria miscarii pentru drepturile omului. Nici un alt document n-a surprins mai bine momentul istoric, n-a atins aceeasi forta morala sau exercitat influenta mai mare asupra miscarii оn ansamblul sau... Declaratia a exprimat оntr-un limbaj elocvent sperantele si idealurile unei lumi eliberate de ororile celui de-al doilea razboi mondial. 38 10

Oricвt de evident ar parea astazi, Declaratia aduce un mesaj mult mai radical decвt au intentionat poate chiar si promotorii оnsisi. Ea a repus mereu оn discutie doctrinele traditionale din dreptul international, a оndreptat constant discursul relatiilor internationale asupra unor probleme vitale pentru demnitatea umana si pentru pace” [IV, 22, p. 45]. Declaratia porneste de la considerentul ca „ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi оn care fiintele umane vor beneficia de libertatea cuvвntului si a convingerilor, eliberate de teroare si de mizerie este proclamata drept cea mai оnalta aspiratie a omului” [I, 15, p. 9]. Declaratia aseaza la baza drepturilor si libertatilor omului egalitatea оn drepturi, proclamвnd ca toate fiintele umane se nasc libere si egale оn demnitate si оn drepturi. Ca drepturi inerente persoanei umane sunt consacrate dreptul la viata, la libertate si la securitate. Reiesind din acestea, se prevede interzicerea torturii si pedepselor degradante, a arestarii sau detinerii arbitrare, a condamnarii pentru actiuni care nu constituie acte penale оn momentul comiterii. O atentie deosebita Declaratia acorda protectiei drepturilor mamei si copilului, recunoscвndu-i ca subiecte ce necesita o protectie sporita. Articolul 25 stipuleaza ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii, indiferent daca s-au nascut оn cadrul sau оn afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Declaratia stipuleaza ca familia, ca element natural si fundamental al societatii, are dreptul la ocrotire din partea societati si a statului. Articolul 26 proclama dreptul oricarei persoane la educatie. Educatia trebuie sa fie gratuita, cel putin оn ce priveste оnvatamвntul elementar si de baza. Оnvatamвntul elementar este obligatoriu. Educatia trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si оntarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale. O alta realizare оn domeniu este marcata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice [I, 37, p. 75] si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptate de Adunarea Generala a ONU оn decembrie 1966 [I, 38, p. 69]. Pactele recunosc si definesc оn mod detaliat drepturile prevazute de DUDO si proclama unele drepturi aditionale. Fiecare pact prevede existenta unui mecanism prin care sa supravegheze aplicarea оntocmai a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului оnscrise оn aceste documente si obligatorii pentru statele semnatare. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale include оn primul rвnd dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la remuneratie egala pentru munca egala, dreptul la conditii de munca sigure si sanatoase, dreptul la greva, la securitate sociala, dreptul la 11

protectia si asistenta sociala. Pactul afirma ca fiecare om se bucura de un standard de viata 39 adecvat, care include: hrana, оmbracaminte si locuinta. Statele parti trebuie sa asigure libertatea si obligativitatea оnvatamвntului primar si accesul tuturor la оnvatamвntul secundar si superior. Un rol major este acordat protectiei familiei, mamei si copilului. Articolul 10 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale stipuleaza ca o ocrotire si o asistenta cвt mai larga trebuie acordata familiei, elementului natural si fundamental al societatii, оn special pentru оntemeierea sa si оn rastimpul cвt are responsabilitatea оntretinerii si educarii copiilor care sunt оn sarcina sa. O ocrotire speciala este oferita mamelor, оntr-o perioada de timp rezonabila, оnainte si dupa nasterea copilului. Mamele salariate trebuie sa beneficieze оn decursul acestei perioade de un concediu platit sau de un concediu completat cu alocatii de securitate sociala adecvata. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate оn favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatie sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti оmpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata оn primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vвrsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege [I, 38]. Pactul recunoaste dreptul pe care оl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge. Оn vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept, statele parti sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura: - scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului; - оmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale; - profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta оmpotriva acestor maladii; - crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical оn caz de boala. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice cuprinde o lista ampla de drepturi ale omului care, fara a sugera o ierarhie a lor, ar trebui definite, оn mod firesc, оncepвnd cu dreptul la viata, la libertatea fizica si la integritatea persoanei; оn strвnsa legatura cu acestea fiind interzicerea sclavajului, muncii fortate, torturii si tratamentelor crude, inumane sau degradante. Aceste drepturi reprezinta, fara оndoiala, o preconditie pentru exercitarea tuturor 12

celorlalte drepturi ale omului. neretroactivitatea legii. sex. inumane sau degradante (adoptata оn 1984. are dreptul din partea familiei sale. 38]. reguli privitoare la tratamentul persoanelor care ispasesc o pedeapsa privativa de libertate. de asemenea. culoare. un al doilea Protocol aditional facultativ a fost adaugat la Pact оn 1989. La ele se adauga prevederi speciale legate de pedeapsa cu moartea. a societatii si a statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor. intrata оn vigoare оn 1969). se consacra ca ea are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. avere sau nastere. dreptul de a nu fi supus torturii. Orice copil are dreptul de a dobвndi o cetatenie” [I. fara nici o discriminare оntemeiata pe rasa. 40 Оn acelasi spirit. Reiesind din faptul ca familia este elementul natural si fundamental al societatii. Conventia asupra drepturilor copilului (adoptata 13 . Orice copil trebuie sa fie оnregistrat dupa nastere si sa aiba un nume. dar mai mult. origine nationala sau sociala. Pactul consacra: „O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub vвrsta de 18 ani si nu poate fi executata оmpotriva unor femei gravide”. unor pedepse sau tratamente crude. dreptul ca litigiul sa fie examinat echitabil si public de catre un tribunal competent si impartial. dezvoltate si оn alte acte internationale. tinвnd cont ca femeia-mama si copilul sunt subiecti ce necesita o atitudine deosebita. Numeroase prevederi ale acestui Pact sunt menite sa asigure protectia de exercitiul abuziv al puterii publice prin existenta garantiilor judiciare: egalitatea indivizilor оn fata oricarui tribunal si instanta. Conventia оmpotriva torturii si altor pedepse ori tratamente crude. limba. un rol esential оn protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale оl au: Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (adoptata оn 1965. care. Оn acest sens. inumane sau degradante etc. iar procedura aplicabila tinerilor va tine seama de vвrsta lor si de interesul reeducarii lor. O alta prevedere din domeniu este ca tinerii aflati оn preventie vor fi separati de adulti si se va hotarо оn legatura cu cazul lor cвt mai repede cu putinta. religie. prezumtia de nevinovatie. se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara. intrata оn vigoare оn 1981). intrata оn vigoare оn 1987). articolul 24 al Pactului international cu privire la drepturile economice. Dintre acestea. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii (adoptata оn 1979. considerвndu-se insuficiente. prezenta aparatorului. iar оn cazul desfacerii casatoriei. prin care se interzice pedeapsa cu moartea si statele parti se angajeaza sa o aboleasca. sociale si culturale prevede: “Orice copil. Principiile Declaratiei universale a drepturilor omului au fost.

Declaratia proclama urmatoarele principii: fiecare copil trebuie sa beneficieze de o protectie sociala. si la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvate оn aceasta perioada. 45. acordata prin lege. de natura sa-i asigure o dezvoltare sanatoasa. inclusiv la hrana. timp liber si оngrijire medicala. dreptul copilului la o dezvoltare armonioasa a personalitatii sale. educatie si оngrijire necesara starii lor. mintale sau morale [I. Pactele internationale se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. p. . constrвngerii la prostitutie si a oricarei forme de atentat la pudoare.570] consacra reguli speciale pentru tratamentul femeilor aflate оn puterea inamicului sau pe un teritoriu ocupat si anume: . оn conditii de libertate si demnitate. pe plan fizic. adoptata de ONU la 20 noiembrie 1959. De o protectie speciala beneficiaza mama si copilul оn dreptul international umanitar. . 41 Оn domeniul protectiei drepturilor copilului un rol decisiv оl ocupa Declaratia drepturilor copilului. iar statele parti au obligatia sa adopte masuri pentru aplicarea lor. care sunt arestate.оn 1989.femeile vor fi protejate оn special оmpotriva violului. fara nici o discriminare. 11]. el nu va fi оn nici un caz determinat sau nevoit sa se angajeze оn orice ocupatie sau serviciu care i-ar prejudicia sanatatea ori educatia. intelectual.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale [I. Declaratia stipuleaza: copilul nu va fi angajat оn munca оnaintea unei vвrste minime corespunzatoare. intrata оn vigoare оn 1990). Documentele internationale mentionate acorda un loc important protectiei familiei. dreptul la protectia оmpotriva discriminarii rasiale. оnainte si dupa nastere. sau care ar dauna dezvoltarii sale fizice.necesitatea detinerii mamelor si copiilor оmpreuna . dependenti de acestea. spiritual si social. dreptul copilului la securitate sociala. asigurвnd prioritate intereselor copilului. unde оn categoria persoanelor foarte vulnerabile оn caz de conflict armat femeile si copiii detin un loc prioritar [I. religioase sau de alta natura. mamei si copilului. dreptul la protectie de oricare forma de cruzime si exploatare. Protocolul aditional nr.cu prioritate absoluta vor fi examinate cazurile femeilor оnsarcinate si mamelor cu copii mici. dreptul copilului la nume si la nationalitate. 14 . detinute sau internate оn legatura cu conflictul armat. Drepturile enuntate оn Declaratie trebuie garantate tuturor copiilor. dreptul la оnvatamвntul elementar liber si obligatoriu. Astfel. locuinta. 13]. moral. dreptul copiilor cu handicap la tratament.

stabilind urmatoarele principii de tratament: .. Dreptul international umanitar prevede o protectie generala a copiilor оn calitate de persoane care nu participa la actiuni militare si o protectie speciala a acestora datorita vulnerabilitatii deosebite a lor. astfel fiind expres expus principiul protejarii deosebite a copiilor оn timpul diferendelor militare internationale.512] contine multiple prevederi cu privire la protectia copiilor. оnsa. ce depind de ele. tinвnd seama de vвrsta lor sau de orice alt motiv”. O astfel de condamnare la moarte nu va fi executata [I. Conventia de la Geneva cu privire la protectia persoanelor civile pe timp de razboi din 12 august 1949 [I..copiii sub 15 ani sub nici o forma nu vor fi implicati оn ostilitatile militare sau sa fie recrutati. Protocolul acorda protectiei copiilor un caracter complex. . Оn documentul respectiv nu оntвlnim. sub protectia normelor de drept international umanitar nimeresc si copiii care participa la actiuni militare.97].570] completeaza aceasta lacuna. 21. 15 . vor fi exonerate de pedeapsa cu moartea pentru o infractiune comisa оn legatura cu conflictul armat.femeile оnsarcinate sau mamele cu copii.copiii vor trebui sa beneficieze de un regim special si sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. un principiu expres care s-ar referi la protectia specifica a copiilor. Mai mult decвt atвt. li se vor acorda оngrijiri si ajutor daca au nevoie. acestia vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata. tinвnd cont de vвrsta lor sau de orice alt motiv. Protocolul aditional nr.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale din 1977 [I. p.copiii trebuie sa fie obiectul unui respect special si trebuie sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. Partile la conflict trebuie sa le acorde оngrijire si ajutorul de care au nevoie. sau оnrolati оn fortele armate. 49.оn cazurile оn care partile la conflictul armat оnroleaza copii sub 15 ani care devin prizonieri de razboi.. p. fixвnd оn art. 77: „. . 46. p. fapt ce 42 dovedeste percepea necesitatii protejarii speciale a copiilor оn timpul diferendelor militare оnca la 1949.

educatie.copiilor care au savвrsit o infractiune оn legatura cu conflictul armat si sunt condamnati la moarte nu li se aplica pedeapsa daca nu aveau 18 ani оn momentul comiterii infractiunii. Puterea ocupanta va asigura. Adunarea Generala a оntarit sistemul promovarii si implementarii drepturilor 16 . detinuti sau internati оn legatura cu conflictul armat. Оn fine.daca copiii sunt arestati. ar fi incompleta fara indicarea prevederilor оn privinta obligativitatii urmaririi sortii persoanelor protejate si a prevederilor care permit membrilor familiilor sa afle situatia acestora. inclusiv educatia religioasa si morala.оn lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea sa-1 оngrijeasca .se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea familiilor separate temporar. conform dorintei parintilor sau. puterea ocupanta va asigura оntretinerea si educatia copiilor orfani sau despartiti de parintii lor din cauza razboiului . cu exceptia cazului оn care copiii sunt cazati ca unitati familiale. lauzelor si mamelor care alapteaza.daca este posibil.se vor lua masuri pentru evacuarea temporara a copiilor din zona оn care au loc lupte. limba si religia lor. 47. . cu persoane de nationalitatea. Оn 1993. se va acorda prioritate copiilor. a persoanelor care оi au оn оngrijire. de care au nevoie. оn lipsa acestora. Lauzele si copiii sub 15 ani vor primi hrana suplimentara proportional cu nevoile lor fiziologice. Conform Protocolului aditional nr.. Protocolul aditional nr. prevazute de dreptul international umanitar pentru mentinerea legaturii dintre copii si familiile acestora. si оn special: . Daca institutiile locale nu vor fi potrivite оn acest scop. . va lua toate masurile necesare pentru 43 usurarea identificarii si оnregistrarea filiatiei lor. . art.copiii sub vвrsta de 15 ani nu se vor recruta оn fortele armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati. p. 2 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international din 1977 [I.647] contine stipulari similare ce prevad ca tuturor copiilor li se va acorda оngrijirea si ajutorarea. Enumerarea tuturor masurilor. buna functionare a stabilimentelor consacrate оngrijirii si educatiei copiilor. . cu concursul autoritatilor nationale si locale. 78 al aceluiasi Protocol atrage atentia asupra evacuarii temporare a copiilor оn caz de necesitate legata de lecuire sau de acordare a ajutorului medical. 1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare umanitare. vor fi pusi sub paza оn localuri separate de adulti.

omului prin crearea postului de Оnalt Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului, mandatat sa coordoneze toate programele Natiunilor Unite оn materia drepturilor omului si sa le оmbunatateasca eficienta. Pentru asigurarea unei protectii efective a drepturilor omului este esential ca statele sa asigure punerea оn aplicare a angajamentelor asumate prin tratate si conventii. Оn acest context, pentru urmarirea aplicarii conventiilor ONU оn sfera drepturilor omului, s-au stabilit mecanisme si proceduri distincte, constituite оn baza dispozitiilor conventiilor respective. Оn 1997, оn cadrul unui amplu proces de reorganizare si оmbunatatire a eficientei ONU, Оnaltul Comisar pentru drepturile omului si Centrul pentru drepturile omului au fuzionat оntr-o singura structura, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului. Оn cadrul mandatului largit, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite sprijina activitatea Comisiei pentru drepturile omului оn problemele promovarii drepturilor femeilor si copiilor, combaterii discriminarii rasiale, protectiei grupurilor vulnerabile si ale minoritatilor. Prin tratate au fost create sase comitete specializate – mecanisme conventionale pentru monitorizarea actiunilor statelor parti оn directia implementarii prevederilor documentelor internationale оn materia drepturilor omului: 1. Comitetul pentru drepturile omului monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Comitetul examineaza plвngerile persoanelor fizice cu privire la оncalcarea drepturilor civile si politice; 44 2. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; 3. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale monitorizeaza implementarea Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala; 4. Comitetul pentru eliminarea discriminarii оmpotriva femeii monitorizeaza implementarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii; 5. Comitetul оmpotriva torturii monitorizeaza Conventia оmpotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; 6. Comitetul pentru drepturile copilului monitorizeaza, оncepвnd cu anul 1991, implementarea Conventiei asupra drepturilor copilului. Scopul principal al acestor structuri internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica punerea оn drepturile оncalcate si repararea prejudiciilor suferite de victime. 17

Din punct de vedere geografic, protectia internationala a drepturilor omului evolueaza оn doua dimensiuni – cea universala, despre care am mentionat mai sus, si оn dimensiune regionala, despre care credem ca este necesar sa relatam. Pвna оn prezent sunt cunoscute trei sisteme regionale de protectie a drepturilor omului: european, american si african. Sistemul european de aparare a drepturilor omului a fost creat de Consiliul Europei, organism ce grupeaza оn prezent majoritatea statelor Europei, care accepta principiile statului de drept si principiul оn virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Principalul document оn acest domeniu este Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Elaborata de Consiliul Europei, Conventia europeana a fost semnata la Roma, la 4 noiembrie, 1950, de statele participante si a intrat оn vigoare la 3 septembrie 1953. Conventia constituie garantia colectiva pe plan european a principiilor enuntate оn Declaratia universala a drepturilor omului. Ea nu se limiteaza la enumerarea acestor principii, potrivit actelor internationale cu caracter de universalitate, ci ofera protectia acestor drepturi, promovвnd masuri speciale оmpotriva оncalcarii lor. Conventia a creat un sistem de protectie a drepturilor omului, care s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel mai eficient dintre sistemele elaborate pвna оn prezent [I, 9, p.138]. Dreptul Conventiei este benefic оn primul rвnd persoanelor individuale, care sunt marii beneficiari ai acestui sistem. De asemenea el exercita o influenta pozitiva asupra drepturilor interne, impulsionвnd necesitatea pentru anumite reforme [III, 3, p. 20]. 45 Protocolul nr. 11 la Conventia europeana a drepturilor omului, intrat оn vigoare la 1 noiembrie 1998 [II, 57, p. 303], a instaurat o Curte unica permanenta care a оnlocuit vechiul mecanism: Comisia si Curtea Europeana. Scopul acestei reforme a fost de a mari eficacitatea mijloacelor de protectie, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al problemei drepturilor omului. Оn baza Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, statele parti оsi asuma obligatii concrete оn ceea ce priveste garantarea drepturilor prevazute prin adoptarea de legi interne si prin activitatea autoritatilor administrative si judecatoresti proprii. Оn anii urmatori Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului a fost completata cu mai multe protocoale aditionale dintre care am vrea sa mentionam Protocolul nr. 6, adoptat de Consiliul Europei la 28 aprilie 1983 [II, 57, p. 299], la Strasbourg, care cuprinde noua articole ce 18

se refera la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul nr. 7, adoptat de Consiliul Europei la 22 noiembrie 1984 [II, 57, p. 300], care cuprinde zece articole оn care sunt dezvoltate drepturile strainilor, conditiile оn care ei pot fi expulzati, cererea oricarei persoane condamnate de un tribunal, examinarea declaratiei de nevinovatie; relatiile parintilor cu copiii lor, etc. Desi nu contine stipulari exprese privind copiii, Conventia a fost frecvent aplicata pentru protectia drepturilor acestora – оn legatura cu viata de familie, dreptul la educatie, protectia оmpotriva discriminarii si abuzului. Pe de alta parte, Conventia europeana a drepturilor omului este, оn multe privinte, „refractara” la drepturile copilului. Ea face referiri episodice la copii, de exemplu, оn legatura cu natura publica a procedurilor оn instantele pentru delincventii minori, dar nu reuseste sa fundamenteze conceptul de drepturi ale omului adaptate copiilor оn acel cadru specific copilariei, asa cum a fost dezvoltat mai tвrziu de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului [II, 8, p. 116]. Importanta sporita a conceptului de drepturi ale copilului si rolul major atribuit de comunitatea internationala Conventiei cu privire la drepturile copilului fac necesara o mai mare sensibilitate a Uniunii Europene оn acest domeniu. Doua dimensiuni necesita o atentie speciala: prima presupune explorarea potentialului de a lansa proiecte-pilot si alte initiative venite sa promoveze drepturile copilului оn interiorul Uniunii, a doua se refera la necesitatea aducerii tuturor actelor elaborate de Comisia Europeana a Drepturilor Omului оn conformitate cu cerintele Conventiei [II, 2, p.37]. Politicile europene actuale оn domeniul protectiei drepturilor copilului acopera un spectru larg de probleme si prioritati, care sunt reglementate, implementate si monitorizate de institutiile si organismele europene оn colaborare cu guvernele statelor membre si reprezentantii societatii civile. 46 Una dintre problemele majore care preocupa societatea europeana la ora actuala tine de violenta оmpotriva copilului, оn special sub forma exploatarii si abuzului sexual. Оn acest context am vrea sa mentionam Tratatul de la Amsterdam care оncurajeaza cooperarea interguvernamentala оn scopul rezolvarii problemelor legate de infractiunile transnationale оmpotriva copiilor; programul „Stop”, destinat curmarii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor; programul „Daphne”, care, оn colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, intentioneaza sa puna capat violentei оmpotriva copilului, tinerilor si femeii. Alta problema tine de interzicerea violentei asupra copilului оn familie si оn scoli. Am vrea sa remarcam оn acest sens ca un sir de state europene – Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, 19

ale participarii copiilor la procesul de decizie. beneficii pentru noii casatoriti si alte mijloace adecvate. Carta europeana cere statelor sa ia masuri pentru a asigura copiilor si tinerilor оngrijirea. 18 ani pentru munci considerate periculoase sau daunatoare sanatatii. Carta sociala europeana contine dispozitii cu privire la protectia economica. la acordarea de timp liber pentru hranirea copilului. sa le acorde si alte facilitati privind concediul anual platit si protectie speciala fata de pericolele fizice si morale la care sunt expusi оn cвmpul muncii. Letonia. nedaunatoare sanatatii. ale saraciei si discriminarii. acordarea de locuinte. Оn vederea protectiei drepturilor omului оn sistemul european. asistenta speciala si asigurarea educatiei primare si secundare celor lipsiti de sprijinul familiei. Carta europeana se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor оn ceea ce priveste procesul muncii: vвrsta minima de angajare se stabileste la 15 ani.au introdus оn legislatia nationala norme prohibitive privind pedeapsa corporala a copiilor. asistenta. Cipru . moralei si educatiei si. 3. la interdictia de a desface contractul de munca al femeii оn aceasta perioada si de a angaja femeile оnsarcinate sau care au оn оngrijire copii mici la munci neadecvate. iar Comisia Europeana a initiat un program referitor la stoparea violentei оn toate institutiile extrafamiliale [IV. juridica si sociala a vietii de familie prin beneficii sociale. Statele trebuie sa asigure ca angajarea оn munca nu-i va lipsi pe tineri de beneficiul deplin al educatiei. Norvegia.Croatia. periculoase. Conventia europeana de securitate sociala. iar pentru cei sub 18 ani sa limiteze timpul de munca оn functie de nevoile lor de dezvoltare. Vizavi de protectia copilului.70]. Carta se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. 20 . la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvata оn aceasta perioada. aranjamente fiscale. 47]. Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor contra umanitatii. Obiectul unor proiecte specializate ale Uniunii Europene оl constituie problemele marginalizarii si excluderii sociale. dure si daunatoare sanatatii. mai ales de formare profesionala. cu exceptia muncilor usoare. educatia si formarea profesionala necesara prin crearea de institutii si servicii adecvate. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. pe lвnga Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost elaborate: Carta sociala europeana. violentei sau exploatarii. respectiv. p. protectia lor оmpotriva neglijentei. ale educatiei si protectiei mediului. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale etc [I. оnainte si dupa nastere. protectia. sa nu-i 47 angajeze оn munci de noapte.

Republica Argentina declara ca acest articol trebuie 48 inerent de interpretat considerвndu-se ca numim “copil” orice fiinta umana din momentul conceperii si pвna la vвrsta de 18 ani” (CDC/C/2/Rev. al XX-lea. dotata cu integritate si personalitate si cu capacitatea de a participa la viata sociala. Оn cadrul dezbaterilor referitoare la momentul оn care оncepe copilaria. cu privire la art. mai оntвi de toate. ramвnea necesitatea elaborarii unui document special care. dar au intrat оn circuitul esentelor protejate pe plan international. Procesul elaborarii Conventiei a оntвmpinat dificultati legate de consensul asupra unor probleme de fond. ca si cum s-ar fi nascut deja. sa recunoasca copilul ca fiinta umana deplina. salvgardate de omenire. ele fiind centrate pe principiile protectiei si bunastarii copilului. iar оn al doilea rвnd. Declaratii ale drepturilor copilului au fost adoptate atвt de Liga Natiunilor (1924).5.Оn concluzie am vrea sa accentuam ca drepturile omului au оncetat a mai fi obiect de preocupare si reglementare doar al statelor. devenind o norma a culturii si standardului civilizatiei [IV.1 al Conventiei. care prevede: ”Existenta umana оncepe din momentul conceperii оn matricea materna. 2 3 Drepturile copilului consfintite оn Conventia internationala cu privire la drepturile copilului Din cele mentionate anterior remarcam. precum si cu dreptul de a fi ascultat оn orice procedura judiciara sau administrativa care-l priveste.12). Deci. Aceste drepturi sunt irevocabil dobвndite daca fiinta conceputa оn matricea materna este nascuta vie. cвt si de Organizatia Natiunilor Unite (1959). p. fie prin intermediul unui reprezentant – fapt impus de o puternica miscare „de eliberare a copilului” din perioada anilor 60-70. Drepturile omului au obtinut nu doar dimensiunile valorilor constitutionale. Оn acest scop Comisia Natiunilor Unite pentru drepturile omului a creat оn 1979 un grup de lucru al carui nucleu era constituit din reprezentantii guvernelor statelor membre care urma sa elaboreze Conventia cu privire la drepturile copilului. De altfel. considerвndu-le valori supreme. ca situatia copiilor a fost prezenta оn atentia comunitatii internationale оnca de la оnceputul sec. o persoana poate avea anumite drepturi prenatale. definirea vвrstei minime a copilului. sa puna drepturile copilului sub protectia dreptului international si a Organizatiei Natiunilor Unite. s-au conturat doua puncte de vedere – unul care pleda pentru momentul conceptiei (de exemplu. Originea: Codul civil argentinian. copilul nu este considerat o personalitate cu necesitate de autodeterminare . оntre acestea. fie direct. Societatea internationala le-a transformat оntr-un imperativ al democratiei. 157]. chiar daca 21 . 26. p.

recunoasterea lor se produce doar dupa ce ea este separata de organismul matern”(Argentina RI. atвt оnainte. Formularea care ar fi permis statelor sa rezolve aceasta problema conform standardelor proprii nu a fost admisa. Finalul a fost departe de a fi satisfacator. 16. p. nu sa facut nici o mentiune cu privire la vвrsta minima a copilului [II. p. La mai bine de 10 ani de la adoptarea Conventiei. tinвnd cont de principiile cuprinse оn acel articol si recunoscвnd ca. dar sustinuta tacit de alti delegati – a refuzat categoric sa asigure o astfel de protectie copiilor оntre 15 si 18 ani [II. de fapt. traume fizice si psihologice. 69]. оn special оn tarile оn care copiii nu sunt оnregistrati la nastere. care prevedea ca copilul are nevoie de protectie. separare de mediul familial. De asemenea. pentru introducerea unei mentiuni care sa interzica participarea directa a copiilor la ostilitati pвna la 18 ani. Folosirea copiilor оn calitate de combatanti de la aceasta vвrsta оnseamna.3]. 159]. cel putin. La ultima оntвlnire delegatia Statelor Unite – aparent singura. Organizatiile nonguvernamentale. p. cвt si dupa nastere. 38 coboara vвrsta de recrutare оn fortele armate nationale la 15 ani. Aceasta prevedere a fost constant criticata de promotorii dreptului copilului si a fost caracterizata ca una dintre marile slabiciuni ale Conventiei.5. De multe ori copiii оsi pierd viata. precum si numeroasele guverne au luptat pentru a modifica vвrsta de 15 ani sau. 70]. art. mentinerea vвrstei de 15 ani permite. Оn contradictie cu definitia data copilului de art. de ocrotire speciala. 1 din Conventie. (3) din Conventia asupra drepturilor copilului. fara оnsa a cere оn mod expres interzicerea avortului. Paragraful 39). 16. precum si cea referitoare la vвrsta minima a participarii copilului la conflictele armate. p. de cele mai multe ori. 8. O astfel de protectie juridica poate include. Оn formularea finala a articolului 1 din Conventie. оnrolarea unor copii chiar sub aceasta vвrsta [I. aceste doua pozitii tinвnd de permiterea sau de declararea ilegala a avortului. Consensul a fost realizat doar pe precizarea preluata din Declaratia din 1959. totusi. privare de posibilitatea continuarii studiilor. cu celelalte prevederi si cu оntreg spiritul documentului. Alte probleme de fond care au оntвmpinat dificultati serioase оn realizarea consensului au fost cea a libertatii religioase. Articolul 3 din Protocol mentioneaza: „Statele parti vor ridica vвrsta minima pentru recrutarea voluntara a persoanelor оn 49 fortele lor armate nationale de la cea prevazuta оn articolul 38 alin. vвrsta minima de participare a copilului la conflicte armate a fost modificata prin Protocolul aditional la Conventia asupra drepturilor copilului privitor la participarea copilului la conflicte armate. inclusiv de protectia juridica.33)) [I. оn 22 . iar altul pentru momentul nasterii (Marea Britanie declara ca “interpreteaza Conventia ca fiind aplicabila numai оn urma nasterii unui fat viu”(CDC/C/”/Rev. 14. p. abuz sexual si tortura.

beneficiind оn prezent de o ratificata aproape universala [I. Conventia sustine evaluarea copilului ca cetatean. Aceste drepturi includ obligatii si responsabilitati. 10. Totusi. pe fondul recunoasterii si proclamarii acestor standarde comune. ca o expresie de caritate. sa protejeze si sa оndeplineasca drepturile copiilor. La ora actuala doar doua state nu au ratificat Conventia: Somalia si SUA. care monitorizeaza implementarea acestor drepturi. Conventia privind drepturile copiilor percepe “copilul” ca membru plenipotentiar al societatii. care era оn contradictie flagranta cu оntregul text si spirit al Conventiei. Conventia asupra drepturilor copilului atinge standarde universale. 38. Conventia recunoaste statutul special al copilariei si afirma necesitatea protejarii ei prin elaborarea si adoptarea unui ansamblu de norme care sa reglementeze institutiile sociojuridice de asistenta si ocrotire a ei.conformitate cu dispozitiile Conventiei. Nici un alt document оn materia drepturilor omului nu a beneficiat de o atоt de larga ratificare. fara nici un fel de discriminare. consfintind dreptul acestora de a stabili mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. 621]. fapt mentionat оn Raportul Secretarului General al Natiunilor Unite la summit-ul de la sfвrsitul mileniului. Este o situatie fara precedent оn domeniul drepturilor omului. 42. Astfel. social si cultural. Pentru prima oara оntr-un document international referitor la copil a 23 . de la alte documente si conventii de referinta оn materie. partener оn luarea deciziilor оn procesul vast de schimbare sociala. p. guvernele accepta оn mod public si se obliga sa contribuie. Este de mentionat ca оn martie 2000 era deja ratificata de un numar de 191 de state membre ale ONU. Conventia ia оn considerare diferentele culturale. p. aplicabile tuturor copiilor lumii. Conventia declara ca toti copiii au drepturi care apartin drepturilor omului si aceste drepturi nu trebuie percepute ca optionale. de favoare sau bunavointa fata de copii. dupa cum este indicat оn articolele Conventiei. economice si politice dintre state. Conventia asupra drepturilor copilului a fost adoptata оn unanimitate de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989. sociale. Prin adoptarea acestui Protocol s-a dorit corectarea situatiei create de art. Conventia porneste de la Declaratia universala a drepturilor omului. Prin aprobarea Conventiei pentru drepturile copiilor. Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiilor este un organ compus din 10 experti internationali independenti pentru drepturile copiilor. politic. Оn stabilirea principiilor si drepturilor fundamentale ale copilului. persoanele sub vвrsta de 18 ani sunt susceptibile de protectie speciala” [I. 671]. Conventia reflecta domeniul drepturilor omului sub toate aspectele: civil. economic.

50 fost introdus dreptul la participare. handicap. culoare. Esenta acestui principiu оl constituie egalitatea sanselor baietilor si fetelor. tratamentul penal special al copilului (art. sociale. a drepturilor si libertatilor fundamentale оn domeniul vietii economice. 37). 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului. 3). etnica sau sociala. 3. libertatea de expresie si opinie a copilului (art. . cвt si la dreptul copilului de a-si cunoaste drepturile. a copiilor refugiatilor. parintilor sau tutorilor lor legali. sanatatea si accesul la asistenta medicala ( art. Asimilata unei Carte a drepturilor copilului. 12). 40). 24). stipulвnd patru criterii ale tratamentului discriminator: rasa. restrictie sau preferinta оntemeiata pe rasa. 21). fara nici o discriminare. origine nationala. sex. p. 6 si 12.Principiul primatului intereselor copilului. originea nationala sau sociala. . a detentiei pe viata si a pedepsei capitale (art. 11. referirea la adoptie (art. a copiilor din grupe indigene sau minoritare. indiferent de rasa. religie. proprietatea. limba si religia. a copiilor cu handicap sau din grupurile sarace ale populatiei. sexul. formulate оn art. 8). Оn baza lui. culoare. prevenirea abuzului de catre cei care au obligatia de a-i ocroti pe copii (art.culoarea. limba.Principiul nondiscriminarii. Principiul nondiscriminarii este formulat оn art. opinie politica sau alte opinii. оn conditii de egalitate. statele se obliga sa asigure drepturile prevazute оn Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor. culturale. folosintei sau exercitiului. Carta Natiunilor Unite mentioneaza expres principiul nondiscriminarii. nastere sau alt statut al copilului. Declaratia drepturilor copilului din 1959 precizeaza: „Copilul se va bucura de o protectie speciala si i se vor oferi facilitati prin lege si prin alte mijloace menite sa-i asigure o dezvoltare 24 .14]. excludere. au fost stipulate o serie de inovatii referitoare la interesul superior al copilului (art. 19). Prezenta acestui principiu la nivel international este tot atвt de veche ca si preocuparea internationala pentru situatia copiilor. precum si оn orice alt domeniu [I. Declaratia universala a drepturilor omului extinde aceste criterii si mai adauga la cele patru . avere. interzicerea torturii. Conventia se sprijina pe patru principii fundamentale. care are ca scop sau efect limitarea sau anularea recunoasterii. Pentru prima oara un document international prevede obligativitatea statului de a populariza informatiile referitoare atвt la drepturile copilului. pastrarea identitatii (art. ascendenta origine nationala sau etnica. Articolul 1 din Conventia internationala cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala оntelege prin discriminare rasiala orice deosebire. 2. nasterea sau alt statut.

оn conditiile libertatii si demnitatii. spirituala si sociala normale. precum si un element care trebuie luat integral оn 25 . si оn acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare” [I. 51 Acest principiu este prezent si оn art. Principiul primatului intereselor copilului.118]. principiul diriguitor” al оntregii Conventii [II. Interesul superior al copilului mai este caracterizat drept „nucleul central. interesul superior al copilului. vor prevala”[I. 5 ca „оn toate deciziile de plasament. (1) lit. Оn acest context. iar implementarea lui o obligatie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. p. p. 20 si 21 оn contextul reglementarii asistentei alternative prin adoptie. Оn acest scop statele parti „se obliga sa asigure copilului protectia si оngrijirea necesara оn vederea asigurarii bunastarii sale. justifica sau clarifica – оn coordonare cu alte articole din Conventie – unele probleme specifice оn procesul aplicarii Conventiei. de instantele judecatoresti. 8. 18 se face referire la responsabilitatea parintilor pentru cresterea si dezvoltarea copilului. 14. ea reprezinta un reper оn elaborarea normelor de drept ale omului. Principiul interesului superior al copilului reprezinta mesajul fundamental al Conventiei cu privire la drepturile copilului.95]. оn art. care prevede ca „оn toate problemele referitoare la casatorie si relatiile de familie interesul superior al copilului va prevala оn toate situatiile” [I. autoritatile administrative sau de organele legislative.3 alin.16 alin. 19. Acest principiu este stipulat expres оn art.fizica. interesele copilului vor prevala”. p. 64] Declaratia Natiunilor Unite cu privire la plasament si adoptie din 1986 prevede оn art.sprijina. precum si оn situatiile care implica relatia dintre copil si organele de politie sau ale justitiei. (1) din Conventia cu privire la drepturile copilului: „Оn toate actiunile care privesc copiii. 6. Оn adoptarea legilor necesare realizarii acestui scop se va avea оn vedere interesul superior al copilului”[I. оn art. 623]. a fost expres consacrat оn Conventia cu privire la drepturile copilului: оn art. оntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost оncredintat оn mod legal. оn mod deosebit nevoile sale de afectiune si dreptul la securitate si grija continua. Acest principiu оndeplineste trei roluri majore: . 86]. 8. 9 оn legatura cu separarea copilului de mediul familial. p. tinвnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai. precum si centralitatea sa оn raport cu orice decizie privitoare la copil. d) din Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii. p. mentala.

care nu sunt оn mod expres reglementate printre obligatiile din Conventie. (1) din Conventie stipuleaza ca „statele parti vor garanta copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care оl priveste”. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. interpretat оntr-un sens larg оn conformitate cu documentele internationale оn materie. precum si toate popoarele au dreptul sa participe. referindu-se nu numai la aspectele fizice. 52 Prin intermediul principiului interesului superior al copilului se face posibila interpretarea unor prevederi din Conventie. 37-38]. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. sociala. 12 alin. deoarece acest principiu trebuie sa fie aplicat оntr-un mod compatibil cu respectarea tuturor drepturilor reglementate de Conventia pentru drepturile copilului [II. practicilor si politicilor referitoare la copil. 2. emotionala si socioculturala. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. culturala si politica prin intermediul carora toate drepturile si libertatile fundamentale pot fi pe deplin realizate”. Art.contribuie la evaluarea legislatiei. cognitiva. ci si la dezvoltarea mintala. -contribuie la conciliere оn rezolvarea conflictului dintre diferitele drepturi ori de cвte ori acestea iau nastere оn cadrul general al Conventiei. . . luвnd оn consideratie pericolele la care este supus copilul оn primii ani de viata. sa aiba propriile opinii оn toate problemele care-i privesc. Оn asa fel. Оn acest context.considerare оn procesul aplicarii altor drepturi. incluzвnd actiuni preventive. copilul va avea posibilitatea sa fie ascultat оn orice 26 . Copiii sunt capabili sa-si formeze propriile puncte de vedere. Оn urma asigurarii acestui drept. p. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. art. dar оn anumite limite.Dreptul la supravietuire si dezvoltare. sa contribuie si sa se bucure de dezvoltarea economica.Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului. iar politicile vizвnd dezvoltarea trebuie sa faca din om principalul participant si beneficiar al dezvoltarii”. Termenul „dezvoltare” confera si o dimensiune calitativa dreptului la viata. . obiectivul fiind de a imprima un caracter dinamic dreptului la viata. Оn Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare se afirma ca „omul este subiectul central al procesului de dezvoltare. Acestor opinii trebuie sa li se acorde atentia cuvenita оn functie de vвrsta si capacitatea intelectuala a copilului. spre exemplu vaccinarea. 1 din Declaratie defineste dezvoltarea „ca drept inalienabil al omului оn virtutea caruia orice fiinta omeneasca.

Angajamentul statelor parti de a promova drepturile economice. p. 300]. оn anul 1991. direct sau printr-un reprezentant ori printr-un organism competent. alte proceduri de protectie si asigurare a copilului.1868]. a fost creat Comitetul pentru drepturile copilului. administrative etc. 35. Deci. cвt si оn cele dezvoltate. 53 Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului necesita schimbari esentiale оn atitudini si mentalitati la toate natiunile. deoarece ele reprezinta idei noi sau idei vechi prezentate оn forme noi si sugereaza faptul ca adultii si practicile existente trebuie sa fie schimbate [IV. sociale si culturale .procedura judiciara si administrativa care-l atinge. pediatri. pentru a asigura educatia obligatorie. Reglementarile Conventiei cu privire la autonomia copilului au avut de оnfruntat si rezistenta mentalitatilor traditionale referitoare la „puterea parinteasca” asupra copilului. psihologi. cвt si оn vederea crearii de 27 . (2) din Conventie. Unii autori motiveaza aceasta prin caracterul relativ recent atвt al conceptului de drepturi ale copilului. 43 din Conventie. prevazute оn art. Prevederile Conventiei referitoare la autonomia copilului sunt considerate ca fiind cele mai vulnerabile din acest tratat. Conventia reclama masuri legislative. 15..adoptarea masurilor antrenвnd la maximum resursele disponibile. Conventia acorda o atentie deosebita cooperarii internationale atвt ca un complement оn folosirea la maximum a resurselor disponibile. asistenti sociali. implicвnd mobilizarea resurselor. iar оn ce priveste drepturile economice. notiunea nu trebuie vazuta оn sens static. care a pus accentul pe directivele date statelor cu privire la оntocmirea rapoartelor privind masurile de ordin general. statele sunt obligate sa elaboreze legi pentru a proteja copilul pe piata muncii. Оn acest context mentionam faptul ca drepturile copilului creeaza adultilor disconfort. ci оntr-o perspectiva dinamica. inclusiv cele din cadrul cooperarii internationale. 6 alin. colaboratori ai organelor de interne. inclusiv cele cu caracter politic. a generat schimbari semnificative la nivelul politicilor nationale de alocare a resurselor atвt оn tarile subdezvoltate. pentru punerea оn aplicare a principiilor si prevederilor acesteia. 97]. masuri speciale оn domeniul sanatatii. Un rol important pentru aplicarea Conventiei vizeaza educatia si formarea personalului care lucreaza cu copiii: profesori. Mai mult decвt atвt. Оn baza art. Оn ceea ce priveste resursele disponibile. inclusiv pe cele ale societatii civile [II. p. cвt si al institutiilor sociojuridice menite sa legitimeze statutul de personalitate al acestuia [IV. 4 оn coroborare cu dispozitiile art. 10. securitatii sociale. sociale si culturale ale copiilor „оn masura maxima a resurselor disponibile”. p.

proceduri constructive. care sa fie folosite ca baza pentru asistenta tehnica si cooperarea internationala оn promovarea protectiei drepturilor copilului. care au 54 fost adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. desi Conventia cu privire la drepturile copilului. actiunile de baza оn favoarea copiilor au un caracter programatic. despre care am mentionat mai sus. Comisia ONU pentru drepturile omului a aprobat doua protocoale aditionale la Conventia internationala cu privire la drepturile copilului. Un rol important оn adoptarea acestui Protocol la avut оn special Primul Congres Mondial оmpotriva exploatarii sexuale si comerciale a copiilor. desfasurat la Stockholm оn 1996. el fiind rodul cooperarii active dintre organizatiile nonguvernamentale. (4). daca ne referim la valorile protejate – copilul si drepturile sale. solutia propusa fiind prea putin suficienta. produc sau difuzeaza sub orice forma materiale pornografice cu implicarea copiilor.673]. 44 alin. Оn conclizie putem sa mentionam ca. este bazata pe conceptia drepturilor individuale ale copilului. Daca exista dovezi ca drepturile copilului sunt grav оncalcate. оn urma unor dezbateri fructuoase a fost adoptata Agenda de actiune оmpotriva a trei forme de exploatare a copiilor pe care le-am numit mai sus: prostitutia. Consideram o lacuna a Conventiei cu privire la drepturile copilului faptul ca ea nu specifica un sistem de comunicare si remitere a plвngerilor formulate de copii sau reprezentantii lor legali. conform prevederilor art. Protocolul prevede obligatia statelor de a introduce оn legislatia nationala penala si de a aplica sanctiuni penale celor care furnizeaza sau accepta un copil cu scopul de a-l exploata sexual. p. precum si pe nave оnmatriculate de ele si sa considere aceste fapte incluse оn tratate de extradare semnate cu alte state [I. 54/263 la 26 iunie 2000. 41. pornografia si traficul de copii оn scopuri sexuale si ca furnizori de organe interne. Оn cadrul acestui Congres. de a-i folosi organele pentru transplantare. „informatii suplimentare cu privire la aplicarea Conventiei”. Statele se angajeaza sa pedepseasca asemenea infractiuni comise pe teritoriul lor. prostituarea si implicarea copiilor оn industria pornografica. vizвnd 28 . ca si celelalte documente privind drepturile omului. de a-l supune la munca fortata sau obtin ilegal consimtamвntul pentru adoptiunea copilului. Raspunzвnd unor preocupari actuale. Comitetul poate solicita. reprezentantii guvernelor si ai Natiunilor Unite. Primul este Protocolul aditional la Conventia cu privire la drepturile copilului asupra participarii copiilor la conflictele armate. Al doilea Protocol la Conventie se refera la traficul.

p. oportunitatile limitate pentru dezvoltare si recreare. Declinul general al calitatii serviciilor de educatie si sanatate.3]. Pornind de la faptul ca Constitutia Republicii Moldova proclama ca demnitatea omului. Curs elementar de drept constitutional [II. trebuie sa recunoastem ca оn ultimul timp оn Republica Moldova оn domeniul drepturilor copiilor s-au produs evolutii relevante.dezvoltarea de ansamblu si fiind mai putin inspirate de drepturile individuale. care se bazeaza.135]. оn primul rвnd. I. 2. indiferent de situatia lor sociala” [III.1 alin. Deoarece drepturile omului reprezinta un imperativ moral si politic. p. drepturile si libertatile lui. Fenomenul constitutionalismului оn evolutia Republicii Moldova spre statul de drept [II. Guceac. formвnd оn ansamblul lor un tot unitar. Gh. reprezentantul UNICEF оn Republica Moldova. 34. Guceac. pe instrumente juridice internationale. Aceste prevederi constitutionale nu trebuie privite doar ca o constatare solemna si oficiala a drepturilor si libertatilor umane. Costachi.239]. ele urmeaza sa fie privite ca un act de nastere a unei viziuni ce ne obliga la multe si. la constatarea ca statul nu e donator de drepturi si libertati 29 . libera dezvoltare a personalitatii umane. Totodata este un adevar incontestabil faptul ca оn conditiile crizei cu care se confrunta republica. Legiuitorul nostru constitutional a recunoscut importanta majora a problematicii drepturilor omului prin оnsusi faptul ca i-a consacrat un оntreg titlu – Titlul II al Legii Supreme „Drepturile. deci principalul scop al unei Constitutii rezida оn garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele. libertatile si оndatoririle fundamentale”. este evident ca piatra de temelie a constitutionalismului o formeaza conceptia drepturilor omului. dar si la cei din familiile relativ asigurate material. p. Conform opiniei Giovannei Barberis. 4]. Evolutia constitutionalismului si a organizarii de stat оn Republica Moldova [II. 18. copiii sufera cel mai mult. riscurile sporite pentru sanatatea tinerilor si raspвndirea modelelor de comportament negativ оn rвndul tinerilor au un impact asupra tuturor copiilor. printre care: I. 26.88]. 4. p. acest adevar „se refera nu doar la copiii din familiile vulnerabile din punct de vedere social. оn Republica Moldova se contureaza clar 55 tendinta de a crea acele mecanisme si pвrghii de implementare a unui sistem national de promovare si respectare a drepturilor omului. оn care sunt enumerate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Guceac. dreptatea reprezinta valori supreme si sunt garantate (art. оn special. p. 3) [I. I. o institutie constitutional-juridica specifica oricarui stat de drept. 4. Protectia mamei si copilului оn actualul context sociopolitic al Republicii Moldova Pornind de la studiile expuse оn compartimentele anterioare si luвnd оn considerare afirmatiile facute оn literatura de specialitate. 33. intensificarea violentei si a instabilitatii generale.

moralitatea sau care le-ar pune оn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. constientizвnd importanta majora a problematicii asigurarii drepturilor mamei si copilului. folosirea lor оn activitati care le-ar dauna sanatatea. de regula. оn cadrul Parlamentului Republicii Moldova activeaza Comisia permanenta pentru drepturile omului si minoritatile nationale. оn special a mamei si copilului. elaborarea politicii guvernamentale vizвnd realizarea drepturilor copiilor la nivel national. culturala si sportiva a tarii. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala. Reiesind din faptul ca. Оn ce priveste protectia drepturilor mamei si a copilului. copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. iar оn scopul implementarii Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si realizarii Legii cu privire la drepturile copilului pe lвnga Guvernul Republicii Moldova a fost instituit Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului [I. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul guvernamental. chemat sa contribuie la elaborarea si realizarea politicii de promovare a interesului major al copilului оn societate. stipuleaza оn articolul 50 din Constitutie ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. Sarcinile Consiliului sunt: asigurarea respectarii integrale оn Republica Moldova a Conventiei cu privire la drepturile copilului. Exploatarea minorilor. consolidarea coeziunii sociale оn domeniul protectiei drepturilor copiilor [I. dupa parerea noastra. Centrul pentru drepturile omului din Moldova. 1349 – XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari [I. Оn acest sens s-au exprimat si 87 % din respondenti оn cadrul sondajului sociologic [Anexa 1]. creata prin Legea nr. Оn baza legislatiei оn vigoare s-a format un mecanism de aparare a drepturilor si libertatilor omului.personalitatii. 21]. Legiuitorul Republicii Moldova. ar fi binevenita. contribuie activ la focalizarea atentiei statului asupra problemelor legate de crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor si libertatilor cetatenilor garantate prin Constitutie si alte legi interne si internationale. economica. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei.institutie nationala independenta pentru apararea si promovarea drepturilor omului. 21]. Astfel. Toti copiii. 25]. ci ocrotitor al lor. оnfiintarea functiei de avocat al mamei si copilului ca garant al acestor drepturi оn cadrul institutiei mentionate. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. copiii sunt 30 . оn frunte cu avocatii parlamentari. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Un mecanism important de garantare si protectie a drepturilor omului оn Republica Moldova este institutia specializata a avocatilor parlamentari si Centrul pentru Drepturile Omului 56 .

educati оn familii. care prevede ca statul faciliteaza. organizatiile internationale. nici puterea legislativa. 48. La nivel guvernamental protectia sociala a familiei. solutionarea cazurilor despre adoptia copiilor. Consiliul National 57 pentru Protectia Drepturilor Copilului. mama si copilul оn Republica Moldova au dreptul. Оn acest context. iar familia. mamei si copilului este lasata оn sarcina mai multor ministere si departamente. Acest obiectiv este pus оn sarcina mai multor organe. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii. prin masuri economice si prin alte masuri. autoadministratia locala. cвnd se constata ca acestia au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa. mamei si familiei оntre diferite organizatii publice si lipsa de cooperare dintre ele au drept rezultat imposibilitatea de a privi problema оn ansamblu. stimulвnd dezvoltarea institutiilor necesare. nici cea executiva nu poate influenta deciziile lor. Spre regret. cazurile despre оncasarea pensiei pentru оntretinerea copiilor si altor membri ai familiei. Constitutia Republicii Moldova. prevede si ea dreptul familiei la ocrotire din partea societatii si a statului. Pornind de la prevederea constitutionala ca justitia se оnfaptuieste оn numele legii numai de catre instantele judecatoresti (art. Ministerul Educatiei. sanatatea. instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. 31 . Familia. fiecare avвnd drept obiective anumite aspecte. оn art. copiii si tinerii. conform DUDO. Ministerul Sanatatii. inclusiv adoptarea deciziei privind luarea cu forta a copiilor pвna la solutionarea cazului оn fond. Toate preocuparile privind оntretinerea. la protectie sociala din partea statului. conform Constitutiei. cazurile despre decaderea din drepturile parintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor. formarea familiei si оndeplinirea obligatiilor ce оi revin. Principalele institutii guvernamentale din acest domeniu sunt: Ministerul Muncii. divizarea stricta a responsabilitatii оn domeniul protectiei copilului. Instantele judecatoresti sunt independente de Guvern si de Parlament. protectia sociala. cum ar fi institutiile guvernamentale. cum ar fi educatia. este elementul natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. organizatiile nonguvernamentale locale si altele. Un alt mecanism de aparare a drepturilor omului este sistemul judiciar. Casa Nationala de Asigurari Sociale. acestea sunt chemate sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale mamei si copilului. precum si luarea hotarвrii cu privire la оncetarea adoptiei. 114 din Constitutie). instantele judecatoresti solutioneaza: cazurile referitoare la stabilirea paternitatii sau maternitatii. Statul ocroteste maternitatea. mamei si a copilului rezulta si din art. Ministerul Afacerilor Interne. Protectia drepturilor familiei. 49 din Constitutia Republicii Moldova.

apararea vietii.Оn cadrul judecarii cauzelor. p. drepturilor. efectueaza supravegherea minorilor оn familie. Conform instructiunii. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. procedura durвnd de la cвteva luni pвna la 2-3 ani.150]. ia masuri fata de cei ce consuma bauturi alcoolice . atentioneaza organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor. libertatilor. inclusiv оn profilaxia antrenarii minorilor si instigarii lor la fapte ilicite оi revine inspectoratului de sector al politiei. stupefiante si substante psihotrope. intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime. parintii si persoanele care оi оnlocuiesc. instantele judecatoresti. оndeosebi copilului. prin decizii interlocutorii. de regula. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. inspectorul de sector ia masuri de scoatere a infractorilor minori de sub influenta persoanelor cu comportament antisocial. precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor. оn acest sens fiind necesara existenta unor avocati specializati оn procesele cu minorii. 10.unicul organ capabil sa asigure asistenta imediata membrilor familiei. Оn conformitate cu prevederile Legii Republici Moldova cu privire la politie. 23]. Cazurile minorilor sunt examinate alaturi de celelalte cazuri penale. acorda ajutor inspectorului de sector pentru minori оn desfasurarea activitatii profilactice printre adolescentii reveniti din locurile de detentie. iar despre оncalcarile si comportamentul antisocial al minorilor comunica Comisiei pentru minori [I. onorii. Despre faptele infractionale оn privinta copiilor. Un rol considerabil оn protectia drepturilor mamei si copilului. nu au o pregatire speciala suficienta pentru a rezolva problemele legate de particularitatile de vвrsta si de motivatia comportamentului antisocial al minorilor delincventi. Nu este la nivel si reprezentarea minorilor оn ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor lor legitime. ceea ce ni se pare inadmisibil. sanatatii.. mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice 58 sunt sarcinile primordiale ale politiei . O problema majora ce tine de sistemul judiciar оn Moldova este lipsa unor judecatorii specializate pe cazurile minorilor. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. nu-si respecta obligatiile оn ce 32 . Pentru tara noastra. la locul de studii etc. supravegheaza comportamentul parintilor sau al persoanelor care оi оnlocuiesc si care influenteaza negativ asupra minorilor. acestea fiind examinate de judecatorii desemnati de presedintele judecatoriei si care. instanta judecatoreasca anunta procurorul. a carui activitate este reglementata de Instructiunea Inspectoratului de Sector al Politiei [I. Оn Instructiune se prevede un comportament special de activitate cu infractorii minori.

explicвnd urmarile ce pot surveni оn urma ignorarii obligatiilor parintesti [I. betie. оn baza deciziei careia copilul este transmis spre оngrijire la o institutie rezidentiala. оn Republica Moldova activeaza o serie de subdiviziuni din sistemul MAI. Lucratorii de politie viziteaza parintii luati la evidenta nu mai rar de o data pe luna la domiciliu. si sa raporteze ofiterului de serviciu. cersit. parintii sau persoanele care оi оnlocuiesc. De asemenea. iar оn limita posibilitatilor – si inspectoratului pentru minori. unde este оnregistrat si unde se iau masuri pentru identificarea parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. iar оn cazuri speciale. el este trimis la expertiza medico-judiciara. cu deschiderea fisei profilactice. prostitutie. sa predea inspectoratului pentru minori. Dupa identificarea copilului. 36]. sa nu admita realizarea bauturilor alcoolice. narcomanie. precum si locurile lor de concentrare. a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins vвrsta stabilita de lege. Daca este imposibila stabilirea identitatii copilului. unde duc convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de educarea si instruirea copiilor. Оn aceasta institutie minorii sunt internati pentru o perioada de pвna la 30 de zile. 59 Echipele de patrula si santinela sunt obligate. jocuri de noroc si alte actiuni antisociale si sa raporteze ofiterului de serviciu.priveste educatia lor [I. Ei sunt chemati sa оntreprinda masuri privind reоncadrarea copiilor vagabonzi оn familiile native. pвna la 60 de zile. sa descopere persoanele care atrag minorii оn activitatea criminala. efectuate de minor оn strazi si alte locuri publice. centrul informeaza subdiviziunea de politie teritoriala. acesta este condus la organul de politie teritorial. оn conformitate cu Statutul serviciului de santinela al politiei. 33 . Dupa retinerea minorului vagabond. Inspectoratele pentru minori ale organelor afacerilor interne iau la evidenta. parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. Оn acest centru copiii sunt оntretinuti оn regim оnchis si supravegheati permanent de lucratori ai politiei. parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori. unde li se acorda ajutor de urgenta si de protectie. sa curme infractiunile si cazurile de оncalcare a ordinii publice. 23]. care au menirea speciala sa desfasoare o activitate de reabilitare si criminologico-preventiva printre minori: centrele de triere ale minorilor. Оn cazul cвnd depistarea acestora este imposibila. alte institutii despre locul aflarii lui. sa previna si sa nu admita parasirea familiei de catre copii. De obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei tine si profilaxia vagabondajului printre minori. sa descopere grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii. minorul este internat оn Centrul Republican de Triere a Minorilor. inspectoratul pentru minori ale organelor de interne.

se aplica masurile prevazute de Regulamentul comisiilor pentru minori aprobat de prezidiul Parlamentului.”. legiuitorul nostru a оncercat sa reglamenteze оn legislatia administrativa si cea penala prevederi de atitudine speciala fata de aceste categorii de cetateni. cea ce constituie o оncalcare grava a drepturilor copilului. nu trebuie neglijat faptul ca оn asemenea conditii apar premise pentru abuzul fizic. Acest fapt este extrem de alarmant atвt din motivul unor оncalcari grave ale drepturilor minorilor delincventi. art. fata de femeile.24. fata de persoanele care n-au atins vвrsta de 18 ani. detentia lor separata este imposibila. rataciti. cвt si din cauza ca оn asa mod minorii trec printr-o adevarata „scoala” a infractorilor. Deoarece mama si copilul sunt subiecte de drept ce necesita ocrotire si atitudine speciale. Оn pofida faptului ca оn legislatia nationala este stipulat ca persoanele care nu au atins vвrsta de 18 ani executa pedeapsa cu оnchisoarea оn penitenciare pentru minori (art. оn realitate ele nu sunt izolate de detinutele adulte. nici оn timpul ispasirii pedepsei. оnsa. se considera circumstante ce atenueaza raspunderea (art. pвna оn momentul comiterii contraventiei administrative. 33). psihic si sexual fata de minori. Pe lвnga influenta nociva manifestata de delincventii maturi asupra celor minori. Persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani urmeaza a fi trase la 34 . 31 din Codul cu privire la contraventiile administrative stipuleaza: „Arestul administrativ nu poate fi aplicat fata de femeile gravide.. Comiterea contraventiei de catre un minor. unde la momentul actual sunt detinute si minore. nu au atins vвrsta de 16 ani. оn stare de ebrietate si sub actiunea stupefiantelor etc. care are copil оn vвrsta de pвna la un an. de catre o femeie gravida sau de catre o femeie.]. care au comis contraventii administrative. 60 Potrivit art.. care au copii оn vвrsta de pвna la 12 ani. Fata de persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. din cauza situatiei materiale precare a institutiei. Principiul separarii minorilor delincventi de delincventii adulti se оncalca si la colonia penitenciara pentru femei de la Rusca. p. fata de invalizii de grupele оntвi si a doua. 8. Desi lor le-au fost acordate dormitoare separate. la raspundere administrativa nu pot fi trase persoane care.iar оn caz de necesitate – unitatii de serviciu a organului afacerilor interne – copiii si minorii vagabonzi. principiul separarii minorilor de adulti nu este respectat. 5 Codul penal) [I. 12 din Codul cu privire la contraventiile administrative. Mentionam ca izolatorul de ancheta preventiva din Chisinau include si un centru de detentie provizorie pentru minori. Astfel. nici оn perioada detentiei preventive. 72 alin.

164. p. 51]. refuzul de a se prezenta оn fata organelor de ocrotire a dreptului. care au comis un act huliganic nu prea grav. femeilor gravide.]. folosire sau aplicare a armelor individuale. 3. de la vвrsta de 16 ani (art. n-au cвstig dobвndit prin munca lor. оncalcarea modului de оnstrainare a armelor individuale. оncalcarea termenelor de оnregistrare a armelor individuale. care consta оn privarea de libertate pe un termen de la 3 pвna la 6 luni. precum si consumarea de catre ei a bauturilor spirtoase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc (art. Huliganismul nu prea grav sau huliganismul comis de preadolescenti оn vвrsta de la 14 pвna la 16 ani. aplicarea loviturilor si altor actiuni violente care au provocat dureri fizice sau care au provocat o dereglare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neоnsemnata. femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. оncalcarea modului de vвnzare a armelor individuale. оnjurari.]. nu poate fi 35 . оncalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera. amenda se percepe de la parinti sau de la persoanele care оi оnlocuiesc (art.10. 167). оncalcarea regulilor de detinere. transport. nesubordonarea cu rea-vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului politiei. iar оn cazul savвrsirii infractiunii usoare sau mai putin grave. оncalcarea dreptului proprietatii de stat asupra regnului animal. Particularitatile raspunderii penale оn Republica Moldova: . 39. port. оn stare de ebrietate. aparitia preadolescentilor оn vвrsta de pвna la 16 ani оn locurile publice.22.munca neremunerata оn folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II.arestul. a capacitatii de munca. . p. 21 Cod penal) [I. 3. prevazute оn mod direct de actele legislative [I. opunerea de rezistenta colaboratorului politiei. p.raspundere administrativa conform dispozitiilor generale pentru: cauzarea leziunilor corporale usoare. Tinвnd seama de caracterul contraventiei comise si de persoana contravenientului. . Persoanele оn vвrsta de 16-18 ani pot fi trase la raspundere administrativa conform dispozitiilor generale si оn alte cazuri. tragerea din arma de foc оn centrele populate si оn locurile neadaptate pentru aceasta sau prin оncalcarea modului stabilit. 292). calomnie.pentru infractiuni grave. Оn cazul cвnd persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani. apelul fals adresat politiei. eschivarea de la comercializarea armelor individuale. 67 alin. ultragierea colaboratorului politiei. (4) Cod penal) [I. 61 persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vвrsta de pensionare (art. deosebit de grave sau exceptional de grave se aplica pedeapsa оncepоnd de la vвrsta de 14 ani. cazurile referitoare la persoanele mentionate pot fi transmise spre examinare comisiilor pentru minori de sector. maltratare. dar stabila.

Оn cazul оn care vreuna dintre persoanele mentionate a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui. prezenta copiilor minori оn familia vinovatului se considera circumstante atenuante (art. femeilor gravide si femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani (art. ca alternativa a sanctionarii penale a minorului prin detentie.minorii condamnati pentru savвrsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt si de reeducare sau оntr-o institutie curativa si de reeducare. 68 alin. la propunerea organului nominalizat. (3) Cod penal) [I. La atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani instanta de judecata: libereaza condamnata de executarea оn continuare a pedepsei. p. 3. 3. de catre o femeie gravida. (3) Cod penal) [I. 3. instanta de judecata. оnlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blвnda. (3) Cod penal) [I. .35]. trimite condamnata оn institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei (art. 93 Cod penal) [I. poate sa anuleze amвnarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit de hotarвrea judecatoreasca. 3. Prelungirea termenului de aflare a persoanei оn aceste institutii dupa atingerea vвrstei de 18 ani este permisa numai pвna la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii (art.femeilor gravide condamnate si celor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. . d) Cod penal) [I. . p. Internarea minorilor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt sau оntr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pвna la atingerea majoratului. . p.25].34]. p. 62 Sistemul de probatiune. din 36 .la stabilirea pedepsei pentru savвrsirea infractiunii de catre un minor. p.23]. 3.23]. 76 b). 96 Cod penal) [I. 3. dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost amвnata. deosebit de grave si exceptional de grave оmpotriva persoanei. Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata femeilor si minorilor (art.la stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savвrsirii infractiunii nu a atins vвrsta de 18 ani termenul оnchisorii nu poate depasi 15 ani (art. p. 71 alin.aplicat persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani. cu exceptia celor condamnate la оnchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave.23]. c). 70 alin. instanta de judecata le poate amвna executarea pedepsei pвna la atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani. precum si prin aplicarea altor masuri de constrвngere.

trebuie evidentiate cele a caror оncalcare poarta un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie: dreptul la viata. organizarea оn institutiile medicale a „scolii viitoarelor mame” оn vederea reducerii morbiditatii copilului si a mortalitatii infantile. este insuficient.masuri оn scopul asigurarii dreptului copilului la sanatate.prezentarea rapoartelor periodice asupra modului de aplicare a Conventiei cu privire la drepturile copilului.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vвnzarea de copii. dreptul la educatie. Comitetul coordonator a pornit de la ideea ca. editarea de pliante si postere pentru promovarea alimentatiei naturale a sugarilor. . sporirea 37 . оntre ele fiind drepturile mamei si ale copilului. la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului. dreptul la informatie. libertatea opiniei si exprimarii. din multitudinea de drepturi si libertati ale omului. promovarea unui mod de viata sanatos prin intermediul institutiilor de оnvatamвnt. . . Adoptarea Legii serviciului de probatiune. Planul national prevede un sir de masuri. asigurarea accesului la informatiile referitoare la sanatatea reproducerii. ar fi o masura importanta оn tratarea delincventei juvenile. care ar oferi o alternativa pedepsei penale prin munca comunitara. Totodata. a initiat elaborarea Planului national de actiuni оn domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 [I. dreptul la protectie sociala. оn societatea noastra exista anumite categorii de populatie ale caror drepturi trebuie protejate оn mod special. оn conformitate cu recomandarile Conferintei mondiale pentru drepturile omului de la Viena. cum ar fi elaborarea unui mecanism оn vederea ridicarii responsabilitatii parintilor fata de viata si sanatatea copilului. cum ar fi: . Respectarea insuficienta a acestor drepturi afecteaza оn egala masura interesele tuturor cetatenilor. dreptul la munca si protectia ei. Оn scopul ameliorarii situatiei din domeniul drepturilor omului.оn domeniul asigurarii dreptului la educatie: asigurarea scolarizarii pвna la 100% a copiilor de 7-16 ani si organizarea alimentatiei si transportului elevilor din clasele I-IV. . 39]. Parlamentul Republicii Moldova. dreptul la ocrotirea sanatatii. . dreptul la un mediu sanatos. integritate psihica si fizica.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului.adoptarea si implementarea actului normativ cu privire la protectia si promovarea alimentatiei naturale a sugarilor si la regulile de utilizare a amestecurilor lactate artificiale. Оn acest context.pacate. La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului.

. functionarii publici. . crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate оn situatii deosebit de dificile. elaborarea si implementarea programului de protectie a copilului оmpotriva informatiilor nocive. asistentii sociali. . copii cu dizabilitati. .accesului la studii superioare al tinerilor prin acordare de credite preferentiale.crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea si reabilitarea copilului оn situatii de risc. centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati.editarea de materiale informative si metodice оn domeniul drepturilor copilului. organizatiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala pentru copil si familie.majorarea treptata a garantiilor sociale minime adresate copiilor cu dizabilitati: modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni. . оncadrate оntr-un sistem unic.consolidarea resurselor umane si formarea opiniei publice vizavi de problemele copilului si ale familiei: pregatirea sistematica a specialistilor care lucreaza pentru si cu copiii (judecatorii. avocatii. . modernizarea 63 curriculumurilor educationale prin compatibilizarea specificului national cu standardele europene etc. оn domeniul drepturilor copilului. . copiii maltratati si traficati. echivalarea activitatii unuia dintre parintii care au la оntretinere unul sau mai multi copii invalizi pвna la vвrsta de 18 ani cu genuri de munca social-utila remunerata.dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei.. pentru centrele maternale. copiii strazii.elaborarea mecanismelor de acreditare a institutiilor. . angajatii din cadrul organelor de ordine.dezvoltarea sistemului de servicii sociale adresate copilului si familiei: elaborarea standardelor minime de calitate si a Regulamentului-tip pentru centrele de plasament de tip familial.elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de оngrijire a copilului оn dificultate. reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale). . cadrele didactice. perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului. cu accent asupra grupurilor de risc. promovarea programelor anuale de sensibilizare a opiniei publice оn domeniul protectiei copiilor: institutii.consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale: studierea posibilitatii functiei Avocat al copilului. cadrele muzicale. crearea 38 .

ale organizatiilor nonguvernamentale. perfectionarea procedurilor de interventie judiciara оn cazurile оn care sunt implicati copii. pasiv si invizibil al familiei. la asociere etc. Оn tara noastra situatia a suferit schimbari odata cu aderarea Republicii Moldova la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului [I. Оn Preambulul Legii este declarat ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului. la libertatea constiintei. copilul a оnceput sa fie „vazut”. prevede asigurarea sanatatii lui fizice si spirituale. copilul a fost considerat un membru dependent. ale cetatenilor de rвnd оntru asigurarea luptei оmpotriva оncalcarii drepturilor omului.elaborarea proiectului de lege privind arestarea preventiva a minorilor. Ca urmare. crearea conditiilor pentru respectarea si apararea lor eficienta. 31. adaptarea programelor de educatie generala si profesionala.centrelor de resurse si de informare pentru familii si copii. la integritate fizica si psihica. оn conformitate cu care o persoana este considerata copil din momentul nasterii si pвna la vвrsta de 18 ani. la nume si cetatenie. cu cei aflati оn detentie. Realizarea obiectivelor mentionate va fi posibila doar prin conjugarea eforturilor statului cu cele ale societatii civile. acorda o grija deosebita si protectie sociala copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familiei sau care se afla оn alte conditii nefavorabile sau extreme. p. constituie un fundament legal prin care copilului оi sunt recunoscute drepturile general-umane: dreptul inerent la viata. formarea constiintei civice pe baza valorilor nationale si general-umane. pe parcursul evolutiei societatii umane.16-20]. modificarea regulamentului organelor de tutela si curatela. a programelor de reabilitare psihosociala la lucrul cu copiii implicati оn sistemul de justitie. Cadrul legal al protectiei copiilor de catre Statul Republica Moldova Traditional. a opiniei si exprimarii. Aceasta Lege. pentru formarea culturii juridice si culturii drepturilor omului оn tara [I. 64 . 2 5. sociala si economica de prim ordin. etc. Tinвnd cont de faptul ca оn ultimele decenii omenirea trece printr-un proces de 39 . Legea privind drepturile copilului stabileste statutul juridic al acestuia ca subiect independent. familiei si maternitatii constituie оn Republica Moldova o preocupare politica. . tendinta fiind оn expansiune si urmarind acordarea copilului unui suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat.asigurarea posibilitatilor copiilor de a-si realiza drepturile оn conditii optime: оncheierea de acorduri bilaterale cu alte state оn vederea cooperarii оn domeniul protectiei copilului. 39]. ale fundatiilor si programelor.

organizarea masurilor de profilaxie a bolilor. discriminare.constientizare a extinderii violentei asupra copiilor atвt оn cadrul familiei. neadmitвnd comportarea plina de cruzime. incluzвnd atвt stabilirea de programe sociale ce tin de acordarea unui sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost оncredintat. antrenarea оn actiuni criminale. folosirea ilicita de substante stupefiante si psihotrope. cвt si al institutiilor sau comunitatilor din care fac parte. pentru alimentarea lui rationala si inofensiva. recuperare si profilaxie a bolilor. Dupa cum am mentionat deja. rudelor. оn art. violenta fizica si psihica. luata оn prezenta reprezentantului puterii. aceasta se acorda contrar vointei lor. practicarea jocurilor de noroc. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. Оn cazul оn care parintii refuza asistenta medicala pentru copilul bolnav. legislatia internationala ce tine de protectia drepturilor copilului nu se limiteaza la afirmarea dreptului acestuia la viata. pedepselor sau tratamentelor crude. cognitiva. inumane sau degradante. stipuleaza ca dreptul copilului la viata si inviolabilitatea fizica si psihica este garantat. 65 Оn acelasi spirit este formulat si art. la decizia consiliului de medici. precum si urmarirea penala pentru cauze de rele tratamente aplicate copilului. Reiesind din acestea. incitarea sau constrвngerea de a practica prostitutia. cвt si la dezvoltarea mintala. dispretuitoare.si postnatala. 6 din Lege. insultele si maltratarile.. de propagare a unui mod de viata sanatos. оn perioada pre. inclusiv din partea parintilor sau persoanelor subrogatorii legale. emotionala si socioculturala. Nici un copil nu poate fi supus torturii. care denota ca legislatia nationala оncearca sa se conformeze legislatiei internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. statul a luat un sir de masuri legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate. asistenta medicala calificata si gratuita. referindu-se atвt la aspectele fizice. antrenarea оn activitatea pornografica. Оn vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare. statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea оmpotriva oricaror forme de maltratare a copilului. legiuitorul. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului recunoaste acestuia dreptul la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament. cersetorie. asistenta medicala primara etc. protejвndu-l de orice forma de exploatare. care declara ca statul ocroteste inviolabilitatea persoanei copilului. grosolana. Statul este obligat sa asigure mamei. ceea ce adauga si o dimensiune calitativa dreptului la viata. conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului. 40 . initierea оn consumul de bauturi alcoolice. 4 din Lege.

41 . 16. Оn al doilea rвnd. revistelor si cartilor pentru copii. dobвndita sau schimbata оn temeiul legii. Datele minime оnregistrate sunt: numele copilului la nastere. cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi). sexul copilului. оnregistrarea nasterii se efectueaza de catre organele de stare civila de la locul de nastere al copiilor sau de la locul de trai al parintilor. sustine оnfiintarea diferitelor institutii de stat si obstesti care contribuie la dezvoltarea capacitatilor creative ale copiilor. Оnregistrarea copiilor este de importanta majora din cвteva motive. numele parintilor si adresa lor. pe baza unei declaratii scrise sau verbale a parintilor sau a unuia dintre ei. Mai оntвi de toate. este оnregistrat conform prevederilor Codului casatoriei si familiei si are dreptul la o cetatenie. la continuarea studiilor оn scoli tehnicoprofesionale. prevenirea traficului cu copii si pruncuciderea [I. a vecinilor. asigura accesul lor la aceste institutii. p. 21-68]. Legea privind drepturile copilului stipuleaza dreptul fiecarui copil la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si dreptul la оnvatatura. 5 din Legea privind drepturile copilului. a administratiei institutiei medicale. la nivel 66 national оnregistrarea nasterii este un moment esential оn evaluarea bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. 22. editarea ziarelor. оnregistrarea este un mijloc de a garanta toate celelalte drepturi ale copilului – cum ar fi identificarea lor оn caz de razboi. Si оn al treilea rвnd. iar оn caz de nastere a unui copil mort – оn termen de cel mult trei zile din momentul nasterii. si pe baza declaratiei altor persoane. ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copil si a statutului legal al acestuia. Statul asigura tuturor copiilor posibilitati si conditii egale pentru оnsusirea valorilor culturale. ori al unuia dintre ei. оn care se afla mama оn momentul nasterii copilului. оn conformitate cu legislatia. 10 din Lege proclama ca fiecare copil are dreptul la instruirea gratuita оn limba de stat sau оn alta limba оn scoli de cultura generala. de moarte a parintilor sau cвnd acestia nu pot din alte motive sa faca declaratia – pe baza declaratiei rudelor. Conform Instructiunii cu privire la modul de оnregistrare a actelor de stare civila [I. p. sprijina. 9). abandon sau rapire. locul nasterii. Declaratia cu privire la оnregistrarea nasterii copilului trebuie sa se faca оntr-un termen de cel mult o luna din ziua nasterii copilului. turnarea filmelor. prezentarea emisiunilor radiofonice si televizate pentru copii (art. iar оn caz de boala. care declara ca din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume. nationalitatea parintilor. data nasterii copilului. оnregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului. beneficierea de facilitati acordate de stat. Art. 112].O alta categorie de drepturi este prevazuta de art.

de antecedentele penale.o treime din toti elevii moldoveni din regiune) li se interzice folosirea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca…. care se poate adapta la conditiile оn schimbare ale vietii (art. armonioasa a omului si formarea personalitatii creative. institutii de оnvatamвnt superior. de apartenenta politica sau religioasa. Rolf Ekeus. La acest capitol trebuie sa mentionam violarea acestui drept оn raioanele de est ale Republicii Moldova. Deosebit de limitata este instruirea generala pentru copiii din ariile rurale atвt din cauza costului de оntretinere a elevilor оn scoala exagerat de mare оn comparatie cu bugetul familiei. Оnaltul Comisar al OSCE pentru problemele minoritatilor nationale. de originea si starea sociala. Obiectivul educational major al scolii este dezvoltarea libera. 5). Conform Constitutiei si art. a reamintit ca „mai mult de un deceniu problema scolilor din regiunea transnistreana a fost cea mai discutata… Conform legislatiei transnistrene cu privire la limba. 17]. profesional si superior. 6). Copiii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca au dreptul la instruire si la оntretinere gratuite оn toate institutiile de оnvatamвnt. Оn acest sens. оn conditiile crizei economice acest principiu nu poate fi respectat. Desi legislatia nationala cu privire la оnvatamвnt declara ca оnvatamвntul оn Republica Moldova este gratuit. El a mentionat ca acest caz „este un exemplu de оncalcare cruda a standardelor si drepturilor fundamentale acceptate la nivel international si de escaladare intentionata a tensiunii de catre administratia transnistreana” [ IV. colegii. lor (aproximativ 4000 de elevi . Оn aceste conditii educatia nu este accesibila pentru toata populatia. sex. Durata оnvatamвntului general obligatoriu este de 9 ani. instruirea generala devine tot mai limitata. lipsa conditiilor pentru sustinerea procesului de оnvatamвnt. оncalcвnd dreptul parintilor de a alege limba (inclusiv alfabetul ) оn care sa fie 67 instruiti copiii lor”.licee. 8). Potrivit unui comunicat de presa al Consiliului permanent al OSCE. оn conformitate cu legislatia. оn functie de aptitudini si capacitati (art. nedorinta profesorilor tineri de a locui оn localitatile satesti si abandonarea activitatii оn scoala de catre o mare parte dintre 42 . 18. 9). Frecventarea obligatorie a scolii оnceteaza la sfвrsitul anului de оnvatamвnt оn care elevul atinge vвrsta de 16 ani (art. vвrsta. copiii sau parintii lor au dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de оnvatamвnt (art. Legea оnvatamвntului prevede: dreptul la оnvatatura este garantat indiferent de nationalitate. 19 si 20 din Legea cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. Statul asigura sanse egale de acces оn institutiile de stat de оnvatamвnt liceal.

Оn acest sens statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare. El cuprinde si timpul pentru reflectarea asupra a ceea ce a оnvatat. asigurarea unui adapost. Iar joaca este. probabil. preocuparile stiintifice. a participarii sale la activitati extrascolare. cluburi. iar copiii care sunt privati de aceasta. Responsabilitatea parintilor si a statului este de a asigura ca toti copiii sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi si a se relaxa. 16. timp liber. mai ales primavara si toamna. a dreptului la odihna si recreare a copilului. Odihna include necesitatile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. efectuarea aceluiasi tip de activitate. culturale sau legate de tehnica). оn anumite circumstante. Spre regret. cвt si folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole. mestesugurile. Spre deosebire de adult. 248-249]. оntrucвt include activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu se conformeaza neaparat vreunei reguli. Prin activitati recreative se оntelege sfera de activitati efectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie de astfel de activitati care pot fi considerate. Оn realitate joaca este un element esential care contribuie la dezvoltare. activitati recreative etc. edificii sportive. p. оngrijirea sanatatii si educatia elementara. pot suferi deficiente importante оn capacitatile lor sociale si personale [II. 47. se оncalca brutal adeseori chiar la adapostul legii si оn numele reformei sistemului educational. оnvatamвnt. ca si alimentatia. participarea la viata culturala si artistica. precum si pentru a se juca si pentru a fi copil [I. Art. stabileste оnlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura. Un adult are – оn acord cu legislatia interna si internationala оn domeniul muncii – obligatia de a munci 8 ore pe zi.. ca munca. precum sportul. cea mai importanta dimensiune a copilariei. Aceste 8 ore presupun. 68 Timpul liber este un termen larg si оnseamna mai mult decвt timpul suficient pentru a dormi оn timpul noptii. indiferent de motiv. copilul trebuie sa 43 . dreptul copilului la odihna. corespunzatoare specializarii profesionale. ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului. pentru a-si face temele. p. 420]. 12 din Legea privind drepturile copilului proclama dreptul fiecarui copil la odihna si timp liber. tabere de odihna si alte obiective ce contribuie la fortificarea sanatatii copiilor. de regula. stadioane. artele creative si de interpretare. Cresterea numarului de ore de instruire pe zi (7 ore оn scoala si minimum 3-4 de autopregatire acasa pentru copiii de 12-13 ani) are efecte negative nu numai asupra timpului liber. dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii vвrstei sale. dar si asupra sanatatii sale fizice si psihice.profesori din cauza salariilor nejustificat de scazute. sportive si a bazelor de odihna оn timpul vacantei.

Оn acest scop copilului i se da posibilitatea de a fi audiat оn cursul 69 dezbaterilor judiciare sau administrative care-l privesc fie direct. pune la dispozitia lor localuri. fie printr-un reprezentant sau organ corespunzator. 8. de constiinta. 307]. Conventia cu privire la drepturile copilului prevede оn mod explicit faptul ca drepturile nu sunt doar acordate copiilor. ci si prin ajutorul acordat la identificarea cailor de realizare a lor. „Daca mai avem оn vedere si faptul ca notele obtinute оn liceu conditioneaza admiterea sa la o facultate. vor fi luate оn considerare opiniile copilului care a atins vвrsta de 10 ani privind: viata de familie. оn toate procedurile judiciare. asociere si reuniune pasnica.desfasoare оn cele sapte ore scolare activitati foarte diferite. оn calitatea lor de detinatori ai drepturilor. care nu trebuie sa fie trecuta cu vederea оn Republica Moldova. avвndu-se оn vedere vвrsta si gradul de maturitate. adoptie. 8). la audiente de judecata de divort. Libertatea constiintei copilului este garantata de catre stat. Statul garanteaza copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opiniile asupra oricarei probleme care оl priveste. оn procedura de acordare a timpului de joaca. p. copiii au de jucat un rol activ nu doar ca beneficiari de drepturi. Copiii au dreptul sa se asocieze оn organizatii obstesti оn conformitate cu legislatia. le acorda 44 . la libertatea de gвndire. care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei si opiniilor privind orice problema care poate sa apara оn cadrul unei societati. este ca. functionвnd cu acelasi randament si performante sapte ore pe zi la scoala si cel putin оnca tot atвtea acasa pentru pregatirea maratonului de fiecare zi” [II. Ei nu mai sunt simpli beneficiari ai actiunilor de caritate si asistenta. depunere de bani. dar includ si participarea lor. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului garanteaza dreptul copilului la exprimarea opiniei. custodie. natural. sa adere la o religie sau alta contrar vointei sale. procese penale daca parintii sunt urmariti penal etc. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. justitia juvenila. Оn scopul asigurarii acestui drept. Parintii sau persoanele subrogatorii legale au dreptul sa educe copilul conform propriilor convingeri. Opiniile copilului sunt luate оn considerare. O viziune noua. schimb de nume. plasamentul si viata оn institutie si alte forme de оngrijire. religie. tutela. оn conformitate cu legislatia (art. viata scolara. Statul acorda ajutor material organizatiilor obstesti ale copiilor. Nici un copil nu poate fi constrвns sa оmpartaseasca o opinie sau alta. aplicarea si apararea drepturilor lor. Opiniile copiilor sunt importante si vocea lor trebuie sa fie auzita оn discutiile privind protectia lor. copilul ar trebui sa devina un fel de robot ultraperformant. ea trebuie sa se manifeste оn spiritul tolerantei religioase si respectului reciproc.

respectarii prevederilor conventiilor si acordurilor internationale оn domeniul ocrotirii copilului. Avвnd оn vedere ca orice copil. caci dreptul la asociere trebuie garantat numai pentru persoanele cu discernamвnt. au aceleasi drepturi la folosirea si mostenirea acesteia. Copiii оn vвrsta de pвna la 10 ani nu pot fi membri ai organizatiilor obstesti. Cu toate ca pвna la 18 ani copilul nu este obligat sa profeseze religia parintilor. politice. sociale. economice si culturale. iar copiii. p. Оn ce priveste libertatea constiintei copilului. 24. protectia drepturilor lui se realizeaza printr-un ansamblu de institutii sociojuridice care vizeaza atвt ocrotirea persoanei copilului minor. copilul beneficiaza de dreptul la proprietate оn limitele si оn modul stabilite de legislatie. Acest drept este confirmat si de Legea cu privire la asociatiile obstesti care stipuleaza ca membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de tineret pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 14 ani. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul de stat privind asigurarea drepturilor copilului [I. Conform acestui articol. respectat si protejat. 31. acestia pot dirija convingerile religioase.оnlesniri fiscale.3-13]. are nevoie de protectie si de оngrijire speciala. Membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de copii pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 10 ani (art. p. la rude sau la persoane subrogatorii legale li se atribuie peste rвnd spatiu locativ. din lipsa de maturitate fizica si intelectuala. оnainte si dupa nastere [I. 21. dar nu prin constrвngere.95]. Copiilor care au crescut оntr-o institutie de stat pentru copii. el are dreptul sa adere la o credinta conform optiunilor sale. Autoritatile administratiei publice locale asigura оntretinerea si reparatia locuintelor copiilor orfani si ale celor ramasi fara оngrijire parinteasca pвna la majorat. Art. Legea privind drepturile copilului confera dreptului copilului un spatiu destul de vast. daca e imposibila instalarea lor оn locuinta ocupata anterior [I. care lipseste la copiii de vвrsta frageda. Se interzice implicarea copiilor оn activitatea politica si asocierea lor оn partide politice. p. p. recunoscвnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile. membri ai familiei locatarului. оndeosebi de o protectie juridica adecvata. au aceleasi drepturi ca si ceilalti membri ai familiei la folosirea spatiului locativ. 70 Art. 19 din Legea privind drepturile copiilor stipuleaza ca copiii. 15) [I.16-20]. Evident. membri ai familiei proprietarului locuintei. 19-21] si noua conceptie nationala cu privire la 45 . Ea urmareste scopul sa-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat. cвt si a patrimoniului acestuia. 13 . Оn scopul realizarii ei. 20 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza ca fiecare copil are dreptul la proprietate.

2. al colectivitatii locale precum si al statului. 6. оnsa. instituirea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cвt mai aproape de domiciliul acestora. din diferite motive. Оn opinia noastra. fara nici o discriminare. reglementarile oferite la moment de legislatia din Republica Moldova nu sunt capabile sa ofere o protectie eficienta tuturor copiilor. оnfiintarea. de a gestiona problema adoptiilor. оn tara sau оn strainatate. adoptarea unor dispozitii care sa prevada expres ca parintii sunt primii responsabili pentru 46 . 5. cu probleme de sanatate. li se garanteaza exercitarea drepturilor prevazute de Conventia ONU referitoare la drepturile copilului. extinderea ariei de reglementare normativa a drepturilor tuturor copiilor. cu scopul de a mentine familia unita si de a o ajuta sa-si onoreze cвt mai bine оndatoririle fata de cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor.. reglementarea expresa a rolului parintilor оn оngrijirea si educarea copiilor. Acest instrument de lucru va permite urmarirea actiunilor оntreprinse de serviciile competente. оn hotarвrile administrative si judiciare. 3. 477]. оn scoala sau deja pe piata muncii. handicap sau comportament. introducerea оn legislatia interna. a unui instrument de lucru (planul individualizat de protectie) obligatoriu pentru o planificare corecta a interventiei оn cazul copilului care. lвnga parinti sau separat de acestia. a fost separat de familia sa. carora. la nivel central.protectia familiei si copilului din 2002. Oficiul National pentru Adoptii. 4. care urmareste scopul sa puna оn aplicare alocarea resurselor umane si financiare necesare pentru implementarea cadrului legislativ existent. 46. indiferent unde se afla. si de promovare a conditiei copilului. Lipsa de reflectare integrala оn legislatia nationala. Оn aceasta ordine de idei propunem completarea cadrului normativ national cu o serie de reglementari referitoare la: 1. pentru ameliorarea problemelor cu care se confrunta acel copil (оn baza evaluarii complexe a nevoilor lui). pe de o parte. оn cele politice si programele relevante pentru copii la nivel central si local ne vorbesc despre lacunele existente оn sistemul de drept intern оn ceea ce priveste ajustarea legislatiei nationale la standardele internationale оn materia drepturilor omului [II. va evidentia munca оntreprinsa cu parintii sau rudele pentru ca si acestia sa depuna eforturi pentru a reоntoarce copilul оn familia sa naturala sau largita. a unor structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului: Autoritatea Nationala cu оmputerniciri pentru Protectia Drepturilor Copilului. iar pe de alta 71 parte.

a valorilor. ci o realitate generalizata. Procesele de industrializare. rolul statului este complementar. excluderea оncalcarilor sau limitarilor оn exercitarea drepturilor parintesti prin acte administrative. a) relatia familie-societate. 36. p. p. comportamentelor din aceasta sfera. functiile ei sociale. normelor.161]. b) comportamentul tinerilor necasatoriti. Tinerii оsi amвna tot mai mult data casatoriei (sau 47 . Schimbarile (politice. 221]. Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu оnceteaza sa mai fie model dominant. de urbanizare. dimensiunile. precum si faptul ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara. economice) din societatea occidentala. mobilitatea sociala si teritoriala. Dimensiunea moderna a conceptului de familie Оn societatea contemporana familia a suferit transformari profunde. importanta ei pentru functionarea societatii sa se estompeze continuu. careia familia a оncercat sa-i faca fata. 49. 1. astazi termenul familie оncorporвnd realitati diferite оn urma transformarilor intervenite atвt la nivel individual. cвt si la nivel social. asistenta medicala gratuita. cea mai spectaculoasa fiind trecerea de la familia nucleara (dominanta оn perioada anterioara) la o diversitate de modele familiale alternative. functiile. modificarea relatiilor de proprietate devin componente fundamentale ale unei noi realitati. modificвndu-si modul de constituire. Relatiile sexuale оnainte de casatorie nu mai constituie un tabu. sociale. Familia nu mai este recunoscuta o institutie fundamentala pentru supravietuirea individului si reproducerea societatii. 72 Capitolul 3 PROTECTIA MAMEI SI COPILULUI ОN FAMILIE 3. Acest fenomen a fost denumit “a doua tranzitie demografica” [II. оn ultimele doua decade au fost оnsotite de schimbari оn sfera familiei. familia are o independenta relativa fata de contextul social si economic. exodul rural. schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic.оngrijirea si educarea copilului. culturale. o serie de competente din sfera administrativa fiind puse оn seama instantei judecatoresti. Оn ultimul secol s-au produs schimbari majore оn evolutia familiei. Preluarea acestei functii de alte institutii si grupuri sociale a facut ca rolul social al familiei. astfel оncвt sa dispara mentalitatea adвnc оnradacinata оn societate precum ca statul poate substitui oricum si oricвnd parintii. Оn literatura de specialitate principalele schimbari din sfera familiei sunt reflectate оn urmatoarele planuri [II. ci urmaresc succesiunea civilizatiilor. Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios. preluвnd responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor.

68. d) comportamente familiale. coabitarile sunt mai putin durabile decвt casatoriile. Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate . Germania. c) comportamente nuptiale. 8.nascuti tвrziu si оn numar mic. Planificarea nasterilor a devenit posibila datorita contraceptiei moderne.renunta definitiv la aceasta) practicвnd un celibat cu tendinte libertine. preocuparile pentru familie si nasterea copiilor trecвnd pe un plan secundar. mai tвrziu.faza postmoderna оn care copilul este conceput ca persoana cu drepturi si libertati (de exprimare. cвt si la fete). copiii sunt doriti. оn care copilul este considerat obiect si munceste pentru оntretinerea familiei. de comportament) si оn care accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii (atвt la baieti. locuind fie singuri. fie cu prieteni. . Austria. asociata notiunii de proprietate. Оn aceste conditii. legaturile familiale devin mai fragile. Tot mai multe femei "fac cariera". 119]: . Se estimeaza ca: 20% dintre femeile nascute dupa 1955 vor ramвne celibatare. Оn general. оncetвnd sa fie o forma prealabila a casatoriei. Astfel conditia copilului a trecut prin trei faze [II. pentru a cuceri vestul Europei si. parintii acordвnd multa atentie conditiilor materiale si educative. fie оn cuplu.faza moderna corespunde unui model de protectie marcata de interventia statului (оn educatia si protectia copiilor). Circa doua treimi dintre primele uniuni conjugale sunt coabitari si numai o treime casatorii [III. Paralel cu scaderea ratei nuptialitatii. atвt pentru femei cвt si pentru barbati.faza premoderna. prin aceasta.] . dupa care s-a extins оn Elvetia. 48 . Оn medie. Reculul casatoriilor a 73 оnceput оn tarile scandinave оn a doua jumatate a anilor '60. p. оn Suedia chiar 30%. numarul de copii rezultati din cupluri dizolvate (prin divort sau separare) fiind оn crestere. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atвt оn plan social cвt si familial. Acestia оncep sa se separe din ce оn ce mai devreme de parinti. Coabitarea juvenila devine din ce оn ce mai frecventa si mai durabila. neavвnd alt "mobil" decвt sentimentele. Dezvoltarea sferei de servicii a promovat activitatea femeilor оn afara domiciliului оntr-o proportie fara precedent. debutul procrearii. creste vвrsta la prima casatorie. p. VI. . egalitatea cu barbatul modificвnd rolurile оn cadrul familiei (tendinta catre familia bazata pe dialog si parteneriat). este prezenta tendinta cresterii vвrstei femeilor la prima nastere. ce a devenit un mod de viata destul de raspвndit (single-culture). sudul. Оn ultima perioada оn procesul de formare a familiilor s-a afirmat un nou model matrimonial оn cadrul caruia casatoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si.

. fiind raspвndite оnsa coabitarile si celibatul. cu functii sociale de o importanta majora. . alcatuite din copii si un parinte. e) noi tipuri de menaje. viata familiala fiind conditionata de schimbarile economice si sociale. Societatea contemporana se caracterizeaza prin raspвndirea: . Datorita faptului ca legatura dintre mama si copii e singura legatura "naturala" оn relatiile familiale si datorita cresterii 74 instabilitatii cuplurilor. tot mai multi tati оsi abandoneaza familia. divortata sau separata). dinamismul social global.majoritatea batrвne singure (mentionam aici erodarea legaturilor оntre generatii). inclusiv situatii cвnd sunt prezenti copiii rezultati din uniuni anterioare ale ambilor parteneri. . fie prin stabilirea unor noi uniuni dupa divort sau separare.cresterea veniturilor prin care s-a asigurat posibilitatea de a trai singur. lasвnd mamei responsabilitatea оngrijirii copiilor. . fara legaturi de rudenie dar care traiesc оmpreuna. Оn aceasta ordine de idei se considera ca mutatiile оn dimensiunea conceptului de familie au fost determinate de o serie de factori printre care [II. .care de altfel ar fi o situatie provizorie. Pornind de la aceasta. menaje nefamiliale din mai multe persoane. Pe masura dezvoltarii economico-sociale. la rвndul ei.diminuarea functiilor familiei prin preluarea de catre societate a unei parti a acestora. datorita instabilitatii crescвnde a cuplurilor.Оn ceea ce priveste distribuirea rolurilor оntre parinti. aceasta influentвnd. sunt de asemenea frecvente. se constata o mai mare implicare a tatalui (decвt оn trecut) оn cresterea si educarea copiilor. 16]. pe cвnd оn Occident se extind modele familiale alternative. 98]: .cresterea independentei economice a tinerilor. Familia este integrata оn societatea globala. divortati. unii autori afirma ca ne оndreptam catre o societate "matricentrica" [III.familiilor monoparentale.cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala. reducвnd 49 . p. este posibil ca aceasta forma sa devina mai stabila оn raport cu cuplul .familiilor reconstituite fie prin recasatorie. оn acelasi timp. dar. relatiile dintre familie si societate se оnscriu оntr-un regim din ce оn ce mai complex de interdependente. . deoarece casatoriile devin mai rare si mai tвrzii.menajelor nefamiliale: celibatari. Оn Republica Moldova ramвne dominanta. 49. vaduvi . оn general mama (necasatorita.familiilor nucleare. Astfel оn Republica Moldova familia ramвne o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor.

p. Оn literatura de specialitate se mentioneaza existenta urmatoarelor tipuri de politici sociale оn domeniul populatiei si familiei [ II. 50) statueaza dreptul copiilor si tinerilor la protectie din partea statului: copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori 50 . 2. neutre.preluarea unor modele comportamentale de la un grup la altul si de la o societate la alta. Urmaresc cresterea fertilitatii si sporirea dimensiunilor familiei.schimbarea moravurilor si cresterea permisivitatii sociale fata de noile forme de comportament nuptial. Urmaresc оmbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor. . Urmaresc ameliorarea situatiei familiilor. Urmaresc scaderea natalitatii si a dimensiunilor familiei.cresterea diversitatii politice. Dupa cum observam. demografice pronataliste. socializarea copiilor оn directia pastrarii identitatii culturale sau asigurarea egalitatii sexelor. antinataliste. culturale si spirituale. de remediu. 5. . Constitutia Republicii Moldova (art. оmbunatatirea calitatii vietii familiale. Оn aceste conditii este oportuna o analiza a cadrului legal al protectiei copiilor de catre stat оn Republica Moldova. . categoria de care ne vom ocupa оn aceasta lucrare o reprezinta copiii. aceste politici оn domeniul familiei urmaresc scopuri diferite: asigurarea fortei de munca. 75 3 2 Caracterizarea unor modele de politici sociale оn domeniul familiei оn contextul recomandarilor Uniunii Europene Dintre categoriile de cetateni care beneficiaza de prevederi speciale privind protectia lor de catre stat. analiza. Ofera asistenta familiala. 99]: 1. 6. lasвnd acestora libertatea de a hotarо numarul de copii. 4.frecventa casatoriilor pe motive de constrвngere economica. pentru o mai buna realizare a protectiei copiilor de catre stat prin sistemul de alocatii familiale. ameliorative. оn urma careia s-ar propune ca model alternativ un model de politica social aplicat оn statele europene. substitutionale. 49. Ofera consultanta оn domeniul problemelor familiale. urmarind evolutia acestuia dupa declararea independentei si concordanta sa cu recomandarile si politica Uniunii Europene cu privire la protectia copilului. asigurarea imortalitatii societatii prin оnlocuirea generatiilor si mentinerea trasaturilor nationale specifice. oferind argumente оn favoarea implementarii unui model similar оn Republica Moldova. 3.

6. 3. trebuie sa se tina cont de capacitatea contribuitorie a contribuabililor. Fiecare stat membru trebuie sa garanteze solidaritatea optima оn finantarea beneficiilor familiale. pentru a nu deveni apasatoare pentru cei cu mijloace reduse. conform urmatorului tabel: 76 Metoda de plata 1. Criterii de alocare a beneficiilor 2. care se aplica оn statele membre. pвna la vвrsta de 18 ani atвta timp cвt copilul este оncadrat cu frecventa оntr-un program de оnvatamвnt superior sau profesional si nu primeste din alte surse venitul minim stabilit prin legislatia nationala. Recomandarea reflecta principiile asezate de Uniune la baza sistemului de alocatii familiale pentru copii. Recomandarea nr. Beneficiarul 51 . Beneficiile familiale trebuie acordate оn urmatoarele situatii: cel putin pвna la оncheierea frecventarii оnvatamвntului obligatoriu de catre copil sau pвna la vвrsta de 16 ani. 5. Оn cazul оn care contributiile sunt sub forma de taxe. Sistemul alocatiilor familiale trebuie sa cuprinda plati periodice оn beneficiul fiecarui copil. Finantarea sistemului 4. Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege. R(92)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei adresata statelor membre privind sistemul alocatiilor familiale are o importanta majora pentru Republica Moldova prin prisma optiunii clare a tarii noastre de integrare оn Uniunea Europeana si datorita importantei pe care aceasta institutie o acorda problemei copiilor оn Republica Moldova. Indiferent de metoda de finantare.handicapati. alocatiile familiale trebuie acordate tuturor copiilor rezidenti pe teritoriul statului respectiv. оn special оn favoarea celor cu venituri scazute. Punerea la dispozitia institutiilor abilitate a resurselor suficiente pentru a atinge obiectivul fundamental al sistemului alocatiilor familiale.

iar sistemele de mentinere a veniturilor. care se constituie adesea оn surse majore ale prestarii de servicii sociale. biserica si comunitatile locale). Recomandarile europene privind sursele de finantare dovedesc discrepanta dintre sistemul existent оn Republica Moldova cu standardele Uniunii Europene оn domeniul protectiei copiilor. Beneficiarul alocatiei familiale trebuie sa fie persoana оn grija careia se afla copilul sau chiar copilul dupa vвrsta majoratului. 52 . Proportia cea mai mare a prestatiilor sociale o suporta angajatorii. Sistemul existent astazi оn Republica Moldova contribuie astfel la adвncirea inegalitatii оntre copii provocata de acutizarea diferentierii 77 veniturilor оn tara si nu ofera o protectie eficienta a copiilor datorita puterii economice reduse a cuantumului alocatiei. fiind mult mai aproape de acestea decвt este sistemul nostru actual. criteriu cu care puterea economica a cuantumului alocatiei de stat pentru copii din Republica Moldova este оn contradictie evidenta. iar distributia veniturilor nu variaza nici оn functie de veniturile familiei si nici оn functie de numarul de membri / copii aflati оn оngrijirea familiei. fara ca aceste sisteme sa se implice si оn alte programe sociale care nu vizeaza mentinerea veniturilor. a caror finantare tinde sa se bazeze din ce оn ce mai mult pe impozite si nu pe contributii.alocatiei familiale 7. Realizarea protectiei sociale оn “modelul european de politica sociala” este оn principal bazata pe relatiile traditionale si pe factorii traditionali (familia. Aceasta Recomandare statueaza principiile calauzitoare pe care ar trebui sa se fondeze sistemele alocatiilor familiale. stabilind ca obiectiv fundamental al acestui sistem “asigurarea bunastarii copilului si a stabilitatii economice a familiei acestuia”. Sistemul national contrazice toate aceste principii pentru ca statul nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a stabili un cuantum al alocatiilor de stat pentru copii susceptibile sa asigure bunastarea copilului si stabilitatea economica a familiei acestuia. iar asigurarile sociale nu au un caracter general / national оncadrвnd aceste tari оntr-un pattern mixt al politicilor sociale. dar s-au transformat si continua sa se transforme оn baza recomandarilor Uniunii Europene. Exista o tendinta de instituire de programe care sa mentina veniturile оn baza fondurilor ocupationale si a parteneriatelor sociale. Sistemul de colectare a fondurilor nu distinge оntre capacitatea contributorie a contribuabililor. Sistemele securitatii sociale din aceste state nu sunt foarte avansate si nici definitivate coerent. bazate pe asigurari si care duc la pensii mari. exclud multe categorii care nu beneficiaza de alte programe. Singurul domeniu al asigurarilor sociale cu caracter universal este cel al asigurarilor medicale.

Оn prezent numai Grecia se mai conduce dupa aceeasi lege. O alta trasatura a modelului conservator / corporatist. Cele mai multe dintre aceste programe au devenit operationale dupa al doilea razboi mondial si se mentin active pвna astazi. si lumea a treia. Aceasta situatie. Ideea s-a raspвndit оntre anii 1920 si 1930 оn mai multe tari europene care au instituit astfel de programe.6% 53 . tipul de sistem de alocare a beneficiilor. la etapa contemporana determinata de o criza economica acuta si o politica sociala de proasta calitate. atunci cвnd cвteva mari companii au оnceput sa plateasca prime muncitorilor cu familii numeroase. de fapt. 1927-1965). originile predemocratice autoritare ale acestor state. оsi gaseste corespondentul оn realitatea istorica a regimurilor autoritare din Spania (Franco. sursele de finantare. criteriile de eligibilitate si beneficiile acordate si institutiile care organizeaza si administreaza sistemul. 1935-1973) sau Portugalia (Salazar. XIX-lea. Toate statele subscrise acestui model de politici sociale au un sistem al alocatiilor familiale bazat pe statutul de angajat. Portugalia (1942) si Grecia (1958). cheltuielile pentru securitate sociala erau оn medie 16. Cea mai veche lege оn domeniul alocatiilor familiale este cea a Italiei adoptata оn 1937.Urmarind clasificarea sistemelor de politica sociala facuta оn 1990 de catre G. Esping Andersen. beneficiarii de asistenta sociala si micii оntreprinzatori activi sau pensionari care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Similitudinile dintre modelul sud-european de politica sociala si modelul corporatist se refera la rolul major al factorilor traditionali si la limitarea interventiei statului la formele de protectie sociala pe care celelalte institutii nu reusesc sa le asigure. Analiza sistemului de alocatii familiale din modelul sudeuropean de politici sociale va fi structurata pe urmatoarele criterii: legi existente оn acest domeniu. putem оncadra tarile din sudul Europei оn modelul conservator / corporatist fara ca aceasta оncadrare sa fie perfecta. respectiv. cu reglementari speciale pentru someri. Astfel. persoanele care intra оn acoperirea sistemului. urmata de Spania (1938). Оn Republica Moldova. оn celelalte state adoptвndu-se reglementari mai recente: Italia 78 (1988). ci. se mai vehiculeaza ideile nostalgice privitor la politica sociala оn URSS si RSSM. оn 1980. mai degraba. Originea istorica a alocatiilor familiale poate fi identificata оn Europa sec. ne obliga sa mentionam ca оn privinta politicii familiale datele statistice oficiale din epoca socialista nu arata o diferenta fundamentala оntre lumea capitalista si statele socialiste. Portugalia (1991) si Spania (1994). оntre tarile socialiste si cele capitaliste. pe de alta parte. pe de o parte.

morbiditatea. acest sistem opera оn privinta indicilor esentiali ai consumului populatiei: chirii. servicii.universalismul asigurarilor sociale.5% оn tarile оn curs de dezvoltare [II. limitвnd veniturile primare (din munca) si sustinвnd veniturile secundare (din redistribuire) ale familiei.ocuparea completa. acest sistem actiona ca un sistem de beneficii universale. Оn privinta numarului mediu al programelor de securitate sociala. sa extinda asistenta medicala si reteaua de оnvatamвnt.sistemul de distribuire a locuintelor prin оntreprinderi. Avвnd la оndemвna practic оn mod nelimitat avutia unei tari оntregi. 4].sistemul de preturi subventionate. оn tarile оn curs de dezvoltare 2. care asigura accesul la realizarea nevoilor fundamentale ale tuturor.) mult mai generoase decвt оn tarile capitaliste (cu exceptia celor scandinave) [IV. Regimurile comuniste sustin ideea desfiintarii discriminarilor оntre oameni si a administrarii centralizate si planificate a resurselor economice si noneconomice оn scopul dezvoltarii umane. 14.accesul gratuit la educatie si asistenta medicala. majoritatea serviciilor. care acopereau totalitatea salariatilor de stat (fiind 79 presupus ca. оn politica statelor socialiste. fundamentat pe criterii neeconomice. оn tarile socialiste -4. Statul se implica оn cele mai importante aspecte ale vietii familiale si individuale. Tot criteriile statistice formale arata prezenta. a fortei de munca. Mortalitatea infantila. transport public.71. analfabetismul s-au redus spectaculos. Chiar оn conditiile de dupa cel de al doilea razboi mondial (cвnd venitul national si veniturile populatiei erau foarte reduse) statul a reusit sa sporeasca cheltuielile sociale. Principalul mecanism al realizarii egalitarismului este redistribuirea. energie.B. a unor programe pentru mame si copii (alocatii. b) Paternalismul. Instrumentele acestui paternalism erau: . Оn continuare vom prezenta cвteva trasaturi distinctive ale politicii sociale si familiale a regimurilor comuniste оn comparatie cu statele capitaliste: a) Egalitarismul. fiecare va deveni salariat de stat).70]. оn tarile capitaliste dezvoltate acesta era 5. 44. 54 . .din P.9% оn tarile socialiste si numai 3. mai devreme sau mai tвrziu. p. 17.I. iar speranta de viata si nivelul de scolarizare al populatiei au crescut. . chiar a celor cu venituri foarte mici. alimente de baza. . concedii etc. . rezultatele primelor doua decenii de guvernare comunista оn privinta protectiei sociale au fost notabile comparativ cu situatia interbelica. оn mod artificial. оn tarile capitaliste dezvoltate.

Aceasta оndeparta politica statelor comuniste atвt de modelele orientate catre nevoile populatiei. imperativelor si primatului unui stat totalitar coercitiv. subdezvoltata. cвt si de modelele orientate spre pragmatism. facвndu-le sa contravina. Trei elemente. liber-profesionistilor. societatea nu mai facea nimic pentru a contracara persistenta ei оn planul real. dar nu si pentru cei care nu erau cuprinsi оn sfera activitatii social-economice (asistenta sociala era quaziignorata. fiind rezolvate o data pentru totdeauna. Daca o problema era considerata rezolvata оn plan ideologic (de exemplu. Astfel. Saracii si problema saraciei erau neglijate pentru ca. Astfel. taranilor. sistemul de securitate sociala era dezvoltat asimetric. ele nu existau. dupa 1980. alocatiile pentru copii. problema locuintelor. programele universale оn general (de exemplu. acceptвnd protectia sociala pentru cei ce munceau (asigurari sociale). nevoile individuale sau ale unor grupuri particulare.inclusiv pentru copii . inflatia).abolirea autonomiei fondului de asigurari sociale. оn mod practic. programele de indexare automata a pensiilor. “marginale”. dar a aratat un dezinteres total fata de grupurile cele mai defavorizate.controlul total al statului asupra aspectelor de politica economica si sociala ce influenteaza viata de familie (veniturile. justificata de ratiunea primatului sferei productive оn raport cu sfera nonproductiva. socializarea copiilor. asistenta medicala.). Aceasta regula nu facea exceptii nici оn cazurile copiilor. urmare directa a naturii totalitare a regimului. cheltuielile social-culturale оnregistreaza o scadere lenta. atвt dorintelor si nevoilor populatiei cвt si necesitatilor unei economii eficiente.c) Ignorarea nevoilor reale. Suprasolicitarea statutului de salariat a determinat devalorizarea sociala a statutului femeilor casnice. statul comunist a avut o atitudine paternalista fata de majoritatea populatiei. оn mod oficial. Conditia pentru a obtine beneficiile de securitate sociala . locuinta etc. pensiile de boala sau incapacitate de munca nu acopereau toti beneficiarii posibili). Desi suna paradoxal. se traducea prin: . nu erau luate оn considerare.era munca retribuita. a ocuparii fortei de munca. Astfel. 55 . prezente оn statele capitaliste. lipseau оn cele socialiste: indemnizatia si ajutorul de somaj. 80 e) Centralismul excesiv si excluderea societatii civile de la elaborarea si aplicarea politicii familiale. . marginalizata). d) Subordonarea obiectivelor politicii sociale si familiale dezvoltarii economice propagandistice. Fundamentarea predominant ideologica determina caracterul formal al multor prevederi si masuri. ai caror amвndoi parintii nu lucrau. Statul nu proteja ceea ce nu putea controla.

asigurarea bunastarii copiilor. Pornind de la analiza situatiei familiei si a politicii familiale existente. chiar daca regimurile totalitare au creat sisteme de politica familiala asemanatoare formal cu cele din tarile capitaliste dezvoltate (beneficiile pentru mame si copii. stagnarea sau chiar scaderea indicatorilor consumului populatiei sau evolutia nefavorabila a unor indicatori demografici (mortalitatea infantila. De aceea. Chiar daca оn primii ani dupa razboi politica familiala si sociala a comunismului ar fi putut fi justificata (reducвnd saracia masiva si unele inegalitati). scaderea calitatii serviciilor sociale. penuria.rezultatele si efectele acestor sisteme nu au fost aceleasi.limitarea cвmpului de actiune de nivel local. оn ultimul deceniu datele obiective au aratat falimentul acestei politici: deteriorarea nivelului de trai. asigurari sociale. administratia publica devenind din ce оn ce mai incapabila sa raspunda nevoilor reale ale populatiei (la aceasta contribuind si scaderea performantei economiei) [IV. a lipsurilor si nerealizarilor aratate mai sus. principalele obiective ale politicii familiale оn aceasta perioada sunt: . 81 . Ea оndeplineste functiuni capitale оn perioada de tranzitie. egalitatea dintre barbati si femei.absenta conceptului de drepturi sociale din vocabularul politic. cu rolul retelelor institutionale si statale. familia reprezinta un cadru pentru abordarea completa si integrata a politicii sociale. ce trebuie adaptat la economia de piata. asistenta medicala. Оn concluzie. . De asemenea. 56 .asistenta sociala discretionara. trebuie facuta o distinctie clara оntre problemele generate de criza socialismului si cele legate de reforma economica si sociala. 4]. оnvatamвnt.. Asa cum am mai aratat. .limitarea consecintelor negative ale comportamentului familial modern asupra echilibrului demografic si cel social. necesita raspuns trei оntrebari: ce trebuie mentinut asa cum este. emanciparea femeii) . . sau chiar a supravietuirii membrilor ei.sustinerea familiilor оn efortul de a face fata rigorilor tranzitiei. Оn aceasta perioada trebuie avuta оn vedere оmpletirea rolului familiei оn asigurarea protectiei.inexistenta organismelor nonguvernamentale. ceea ce face din aceasta institutie un pilon ce trebuie consolidat. servicii de оngrijire a prescolarilor. un punct de оntвlnire a diverselor abordari sectoriale. Principiile ce stau la baza suportului statului acordat familiilor se refera la: оntarirea familiei ca institutie. aspecte critice ale vietii de familie. ce elemente noi trebuie introduse. speranta de viata).

оn Republica Moldova. Bonneau. Оn general. Sistemul fiscal. Modificarile recente nu au avut urmari semnificative asupra nivelului de trai al familiilor.familiile monoparentale cu cel putin 2 copii. оn prezent. a pus оn evidenta familiile cu cele mai mari riscuri оn ceea ce priveste diminuarea nivelului de trai si saracia. desi оncearca sa promoveze impozite progresive. protejate si a demonstrat ca.familiile cu cel putin 2 copii si doar o singura persoana ocupata. . Smaranda Mezei”. De asemenea. . masuri speciale de protectie. оmpiedicвnd degradarea iremediabila a nivelului lor de trai. care .pentru depasirea pragului de subzistenta . Astfel. familiile de someri pe termen lung. deseori. actualmente. colaboratorii “Cf. fluxurile transferurilor sociale nu se оndreapta catre tipurile de familii care au cea mai mare nevoie de protectie. Astfel. Aceasta familie. . Exista. actualmente. 4]. History of Woman Suffrage [IV. care sa tina seama de specificul situatiei lor si sa contribuie la mentinerea veniturilor. 11]. aceasta situatie grea fiind consecinta politicii duse оn anii regimului comunist (care forta si stimula femeile sa faca parte din populatia ocupata). care au nevoie de un complement mediu de 73% din VSMN.Un studiu stiintific L'odyssee de la famille roumaine.familiile de vвrstnici оn care exista o singura pensie.familiile cu 3 si mai multi copii. precum si a nivelului de trai foarte redus оn perioada actuala. a ajuns оn societatea noastra un fel de “paria”. “clasica” оn societatile occidentale оn care. care au nevoie de 63108% din VSMN.necesita (оn medie) 44% din VSMN [IV. de la care s-au mostenit majoritatea programelor sociale (cu exceptia beneficiilor de somaj). Atвt timp cвt nu sunt stabilite оn mod clar si justificat prioritatile. familiile cu peste 3 copii. sotul lucreaza. iar sotia este casnica. nu protejeaza оn mod real 57 . оntr-o situatie foarte grea sunt familiile monoparentale. protectia sociala va ramвne lipsita de eficienta. o situatie foarte grea o au si familiile cu copii оn care un singur parinte lucreaza. Acestea sunt: . care au nevoie de un complement оntre 20% si 46% din VSMN. iar valoarea reala a acestor prestatii a scazut mult. O alta analiza. Berthier si D. Pentru aceste familii nu exista. sistemul de alocatii pentru copii a devenit universal. o politica familiala? Noi credem ca eforturile statului оn aceasta directie sunt sustinute de reminiscentele politicii regimului anterior. toate avantajele noi introduse au fost contracarate de abrogarea sau deprecierea altora. a pus оn evidenta riscuri оn fata carora familiile nu sunt. . care necesita un complement al carui cuantum se situeaza оntre 45% si 53% din VSMN. efectuat оn Romвnia de M.familiile cu someri. traditional.

2. beneficii de maternitate). Aceste beneficii ar trebui sa aiba оn vedere nevoile specifice pentru diferite tipuri de familii (оn special cele cu copii) si nu doar pe ale celor foarte sarace. inflatie.82 familiile cu venituri mici (care. Costul ridicat al copilului reiese si din analiza saraciei pe tipuri de familii. Este necesar un nou echilibru оntre universalism si selectivitate. care sa tina seama de tendintele de evolutie a familiei si a оntregii societati оn tara noastra. оn mod traditional. mai mult sau mai putin. Оn aceasta perioada de tranzitie statul trebuie sa-si asume obligatia constitutionala de a asigura familiile si. Propunerile noastre vizeaza constituirea unui pachet coerent de transferuri sociale pentru familii. care departajeaza sever familiile sarace de cele bogate. Nu putem ramвne la vechiul universalism al regimului trecut. sa se descurce singure. Singura solutie pentru protejarea оn fata acestor riscuri este diversificarea gamei de alocatii Familiale. care sa raspunda unor criterii de eligibilitate specifice. оn special. au si multi copii). la a caror crestere si educatie contribuie alaturi de parinti. subventiile fiind suprimate. оn general. iar creditele neoperationale. lipsa locuintei. un rol primordial оl au alocatiile pentru copii. Alocatii familiale. Оn actuala perioada trebuie redefinita notiunea de “risc social”. Nu este deci de mirare prabusirea natalitatii si nici cea a nuptialitatii. care ar fi ineficient оn conditiile unei societati bazate pe diferentierea crescвnda a veniturilor familiilor. credite) оn sustinerea familiilor vulnerabile este practic inexistenta. Singurele programe sociale care functioneaza cвt de cвt eficient sunt cele cu regim de asigurari sociale (pensii. De asemenea. Politica financiara (subventii. beneficii de somaj. Astfel: 1. care. bunastarea copiilor. 58 . nu putem adopta modelul protectiei bazate pe programe sociale puternic focalizate. Familiile fara copii si persoanele singure sunt astfel situate mult mai bine din punct de vedere material. noile generatii de copii sunt silite. printre alocatiile familiale. ar diminua treptat nevoia de asistenta sociala. cresterea galopanta a pretului la locuinte etc. este contracarat prin asigurari sociale. masurile existente avвnd un aspect formal si inconsistent iar respectivele familii lasate. astfel largite. Desigur. precum si de tendintele оn dezvoltarea politicii sociale familiale pe plan mondial. sa creasca оn conditii de deprivare economica. Putem conchide ca statul nu are ca obiectiv explicit si eficient protectia familiilor defavorizate. care ar fi ineficienta оn conditiile оn care saracia are proportii de masa. оn majoritate. Оn perioada de tranzitie au aparut riscuri pe care societatea din Republica Moldova nu le cunostea anterior: somaj. Astfel.

оn special оn privinta familiilor numeroase. si a mamelor. Astfel. Legea reglementeaza stabilirea paternitatii. prin masuri economice. platit la nivelul cosului de consum. Legea reglementeaza normele si limitele pentru stabilirea paternitatii (art. juridica si morala. 5. ocrotirea femeilor si a tinerelor оn cвmpul muncii. economica si juridica a familiei. directia de evolutie ar putea fi aceea de prelungire a concediului pentru оngrijirea copilului pвna la оndeplinirea vвrstei de 3 ani a copilului. de asemenea. 30). mamei si copilului gasim si оn Constitutia Spaniei. formarea familiei si оndeplinirea оndatoririlor acesteia. Ori de cвte ori оnsa parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii 59 . 83 Оn Republica Moldova. prin traditie legiferata de legislatiile nationale. compatibila cu drepturile membrilor familiei legitime. asigurвnd copiilor nascuti оn afara casatoriei оntreaga protectie. pe toata durata minoritatii si оn celelalte cazuri prevazute de lege. p. parintii fiind acei care asigura asistenta si ocrotirea lor. Republica protejeaza maternitatea. 95]. copiii si tineretul. art. ocrotirea copilului (art. 4.3. legea prevede modalitatile de оndeplinire a acestor obligatii. Prevederi ce tin de protectia familiei. 67) [I. Astfel. indiferent de starea lor civila. 31) [I. pe plan mondial exista o tendinta de expansiune a lor. p. 49. care sunt egali оn fata legii. constitutiile multor state consacra prevederi cu referire la protectia speciala acordata de catre stat familiei. Оn privinta beneficiilor de maternitate.439]. p. 66. Parintii trebuie sa acorde asistenta copiilor оn toate domeniile. Оn cazul incapacitatii parintilor. prevederi cu privire la sprijinirea mamei оnainte si dupa nasterea copilului. Fiind conforme documentelor internationale. familiei оi revine rolul central оn procesul de protectie a drepturilor copilului. chiar daca sunt nascuti оn afara casatoriei. 525]. de a-si creste si de a-si educa copiii. indiferent de filiatie. Republica оnlesneste. оnlesnind dezvoltarea institutiilor corespunzatoare acestui scop (art. Оn Constitutia Republicii Ungare gasim. Acest fapt ar avea urmari benefice asupra cresterii si educarii copiilor si a оncurajarii natalitatii si ar slabi presiunea asupra pietei muncii. precum si prevederi cu privire la drepturile si obligatiile parintilor si ale statului fata de copii. 39 proclama ca puterile publice asigura protectia sociala. Puterile publice asigura si protectia copiilor. Copiii se bucura de protectia reglementata оn acordurile internationale care vegheaza asupra drepturilor lor [I. Оn asa fel. mamei si copilului. Constitutia Republicii Italiene stipuleaza ca este datoria si dreptul parintilor de a-si оntretine. indiferent daca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia.

Bugetul familial. acest regim de prestatii va trece оn оntregime оn grija statului оn foarte multe tari. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. creвnd un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. p. 66-67]. dar aceasta restrictie a fost ulterior scoasa [II. Оn urma valului general de revendicari salariale. Din aceste considerente. 60 . Actualmente pentru desemnarea alocatiilor care se atribuie оn favoarea familiei se foloseste termenul „prestatii familiale”. s-a ridicat la 50. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor acestuia. Izvoarele de оntretinere a copiilor оn majoritatea familiilor le constituie salariile si alte venituri 84 provenite din munca ale parintilor. p. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. 47. de regula. educatie si оnvatamвnt obligatoriu si gratuit. finantate оn оntregime de bugetul statului. organizarea timpului liber – tabere de vacanta. оn special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. La оnceput doar familiile cu venituri scazute aveau dreptul la prestatii.copilului оn mediul familial. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membru al unei familii concrete depinde atвt de venitul total al familiei. 8. distribuirea cu prioritate a locuintelor. оntr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara оngrijire parinteasca [II. care. оn anul 1930. 19. cвt si de corelatia dintre membrii apti si inapti de munca [II. p. fiind format din anumite parti depuse de catre unul sau alt membru. Datorita faptului ca copiii. si cei francezi. sunt educati оn familie. Оn acest domeniu prezinta interes experienta URSS. la finantare participau alaturi de stat si patronii [IV. numarul tarilor care au instituit regimul de alocatii familiale. 25]. Copiii constituie o categorie de persoane care nu dispun de mijloace de existenta proprii. dupa al doilea razboi mondial. 105]. gradinite. Primul regim de alocatii familiale instituit de stat pe principiul serviciului public a aparut оn Noua Zeelanda оn 1926. 48-49]. оn 1932. оn interiorul familiei ele оsi pierd caracterul individual si sunt оndreptate spre satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. Nascut din initiativa privata. industriasii belgieni. activitati culturale si sportive. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. a оncercat sa dezvolte o politica orientata оn mod accentuat spre copil. au hotarвt sa acorde alocatii speciale proportional cu numarul copiilor avuti оn оngrijire. Primele regimuri de alocatii familiale au aparut оn Belgia si оn Franta. p. Astfel. оn timp ce оn alte 67 de tari. 47. Оn anul 1981.

al XX-lea. De asemenea. destinatie. p. Valoarea prestatiilor difera de la o tara la alta si poate fi cuprinsa оntre 3% si 25% dintr-un cвstig mediu. cum este оn cazul Frantei. 117-118]. prestatii de vocatie specifica (alocatie de оnceput de an scolar. 21. odata cu venirea Presedintelui Clinton la putere [II. Acest regim complex cuprinde urmatoarele grupe de prestatii: prestatii de оntretinere (alocatii familiale. preocupati de tema drepturilor femeii. p. Оn Statele Unite. Astfel. alocatia de sustinere a familiei). sotie. difera si vвrsta copiilor pвna la care se acorda prestatiile. Ele pot reprezenta o suma fixa sau sunt stabilite оn functie de venitul familiei. оncepвnd cu al doilea copil. prestatii legate de izolare (alocatia de parinte solitar. alocatii de оngrijire a copilului la domiciliu). sau pot fi diminuate sau chiar stopate dupa un anumit numar de 85 copii. 31. sot. sunt studenti sau sufera de o invaliditate [II. Оn unele tari. ei оnsisi divortati sau separati etc.Prestatiile familiale оn bani pot оmbraca o mare diversitate de forme. o noua indemnizatie speciala de „asistenta materna”. numarul de copii оn оngrijire. complementul familial). Оn Rusia femeile beneficiaza de un concediu de maternitate cu durata de 70 de zile 61 . Este impresionant acest efort al statului francez pentru sustinerea familiei оn forma sa traditionala. precum si pentru preоntвmpinarea unor situatii izvorвte din noile stiluri de viata care au dus la aparitia unor mari diversitati ale vietii familiale: familii monoparentale. 76. Legislatiile unor state prevad asa-numitele prestatii progresive. unde lupta femeii pentru drepturile sale pe parcursul ultimelor doua secole a luat uneori forme dramatice. p. uniuni libere cu sau fara copii. familii compuse din parinti. оn functie de politica demografica pe care o duce statul. 464-519]. оn crestere. alocatie pentru o educatie speciala. alocatie parentala оn scopul educatiei. conditii de atribuire. alocatiile pentru copii pot fi universale sau conditionate. dreptul femeii la concediul de maternitate a fost legiferat nu demult. fiind diferite ca suma. unde natalitatea a scazut foarte mult. copii оn оngrijire. La nivel federal. sau оn raport de vвrsta acestora. iar din 1990. Unii autori americani. vazвnd оn aceasta o оncalcare a drepturilor lor. care da posibilitatea tinerelor mame sa-si supravegheze copiii pвna la vвrsta de 6 ani [II. fiind fixata оntre 14 si 16 ani. ajutoarele оn favoarea familiilor cu multi copii sunt foarte numeroase si diversificate. ajutoare pentru locuinta). 396]. Aceasta limita poate fi mai ridicata оn cazul copiilor care urmeaza o scoala. aduc exemple de greve ale barbatilor-profesori care protesteaza contra оncercarii unor state de a fixa concedii de maternitate pentru femeile-profesoare. prestatii legate de nastere si de mica copilarie (alocatie pentru al doilea nascut. problema concediului de maternitate a fost solutionata оn Statele Unite doar catre finele sec.

care se indexeaza prin hotarвre de Guvern. Cuantumul alocatiei reprezinta o suma fixa. de ajutor beneficiaza fiecare copil.287]. cele mai expuse riscului de a 62 .calendaristice pвna la nastere si 70 de zile calendaristice dupa nastere (оn cazul unor nasteri complicate – 86 de zile. un sir de masuri de sustinere a familiei. p. Datele studiate despre tarile aflate оn tranzitia economica arata ca cea mai grea povara a ajustarii economice o sufera copiii. alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi afectate de saracie este cea mai mare [II. indiferent de calitatea de salariat a parintelui. 324]. indemnizatia de nastere se acorda mamelor care au nascut mai mult de un copil. Astfel. 2000-2001. 86 Legislatia Romвniei prevede pentru familiile cu copii o indemnizatie familiala de asistenta sociala speciala ce consta dintr-o suma de bani suportata de bugetul de stat оn scopul atenuarii consecintelor reformei оn domeniul economic [I. indiferent de numarul copiilor. probabil. 335]. 28. p. 404-405]. Оn Republica Moldova. p. p. Conform acestei legi. familiilor cu multi copii urmeaza sa li se plateasca o alocatie suplimentara. Оntr-un studiu asupra saraciei. Familiile cu mai mult de doi copii vor fi. mai ales оn conditiile scaderii semnificative a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei. Astfel. Conform acestei Legi. lucratorii agricoli si populatia rurala. Cuantumul alocatiei este stabilit оntr-o suma fixa ce se plateste lunar. la cerere [I. reiesind din raportul UNICEF pentru aa. la nasterea a doi sau mai multi copii – 110 zile (art. pentru fiecare copil nascut ulterior. mamei si copilului. s-a aratat ca saracia este strвns legata de dimensiunea familiei si de numarul de copii. 31. efectuat de Banca Mondiala оn Romвnia si оn majoritatea tarilor din regiune. Оn cadrul indemnizatiilor familiale putem enumera si ajutorul care se acorda sotiilor celor care оsi satisfac serviciul militar obligatoriu. оncepвnd cu al doilea copil. de asemenea. 29. o singura data. 27. Legea data are o semnificatie importanta. deoarece confirma principiul universalitatii subventiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a ajutorului de stat pentru copii. 165 Codul muncii). indemnizatia de nastere si ajutorul de urgenta. “saracia afecteaza оn cele mai multe cazuri familiile mari sau cele monoparentale. De aceea. Legislatia Romвniei prevede. Aceasta indemnizatie este adresata familiilor cu doi si mai multi copii оn vederea ameliorarii situatiei lor familiale. Probabilitatea ca o familie cu trei sau mai multi copii sa traiasca оn saracie este mare. alocatia de stat pentru copii este una dintre principalele indemnizatii de asistenta sociala ce consta оntr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii оn vederea acoperirii nevoilor de crestere si educatie a acestora [I.

84% platit de angajatori din fondul de salarii si din numeroase subventii acordate de catre stat.15]. Procentul contributiei acestora variaza de la stat la stat si exista tari оn care nu toti cei trei factori contribuie la finantarea alocatiilor familiale. Оn Spania contributia angajatilor este de pвna la 4. оn timp ce statul nu contribuie cu nimic la finantarea alocatiilor familiale. statul finantвnd sistemul non-contribuitoriu (dedicat rezidentilor straini legali) din veniturile generale. a angajatorilor cu 23.62]. Оn Italia angajatii nu contribuie direct la finantarea alocatiilor familiale. Оn statele europene este promovata o politica sociala. Procentul platit de angajatori raportat la numarul de salariati care beneficiaza de alocatii familiale trebuie sa depaseasca un plafon minim pentru ca salariatii respectivului angajator sa beneficieze de alocatii familiale.6% din cвstiguri. procente care variaza оn functie de unsprezece categorii ocupationale. 63 . Acest plafon se situeaza sub nivelul salariului minim pe economie.8%.7% din venituri. Оn Grecia angajatii sectorului privat. sunt privati de alocatia platita de catre stat. iar sectiunea noncontributorie cuprinde rezidentii straini legali care nu beneficiaza de alte programe publice. p. Micii оntreprinzatori au o cota contributorie obligatorie de pвna la 25. 26.trai оn saracie. Оn Spania exista o diferentiere a ariei de acoperire a sistemului de alocatii familiale оn functie de caracterul contributoriu sau noncontributoriu al beneficiarului. beneficiarii de asistenta sociala. 2. din fondul de salarii. care primesc alocatia echivalenta de la angajator.4% din cвstiguri si o cota contributorie voluntara de pвna la 32%. Pentru micii оntreprinzatori si pentru pensionarii din acest sector exista reglementari separate care stabilesc criteriile de acordare a alocatiilor familiale si sursele de finantare ale acestora. iar cea a angajatorilor de pвna la 23. 87 Оn sistemele analizate exista trei surse principale de finantare a alocatiilor familiale: angajatii. conform careia beneficiaza de alocatii familiale: angajatii din sectorul public sau privat. angajatorii si statul. fondurile provenind din procentul de 4. Оn Portugalia finantarea este asigurata de contributia angajatilor cu 11% din cвstiguri. astfel оncвt ar fi foarte greu ca procentul platit de angajator sa nu satisfaca aceasta conditie si angajatii sai sa nu beneficieze de alocatie [II. respectiv. Patru sute de mii de persoane din familiile cu cinci sau mai multi membri оsi duc astfel viata оn saracie” [III. La sectiunea contributorie sunt incluse categoriile enuntate anterior.75% din fondul de salarii si a statului cu subventii de 2. p. Оn celelalte tari nu exista reglementari speciale pentru rezidentii straini legali care au copii оn оngrijire. Оn Grecia angajatii si angajatorii contribuie cu acelasi procent (1%) din cвstiguri. somerii si pensionarii care au оn оngrijire unul sau mai multi copii.

оn baza celor constatate оn prezentul paragraf tragem urmatoarele concluzii: .Criteriile de stabilire a cotei copiilor pentru care se acorda alocatia familiala sunt bazate pe vвrsta copilului. permitвnd apropierea mai clara de obiectivul declarat al echitatii sociale a copiilor pe care sistemele de alocatii familiale оsi propun sa-l asigure. Portugalia) si limita de vвrsta de 18 ani (existenta оn Grecia.Progresul realizat de statele europene dupa aderarea la Uniunea Europeana si adaptarea sistemului lor de alocatii familiale cerintelor Uniunii sunt vectori pe care Republica Moldova i-ar putea prelua si aplica situatiei din tara noastra. Оn conceptia Uniunii Europene alocatiile familiale exprimate оn procente fata de produsul global brut dovedeste efortul statului de a sprijini familia si politica sa fata de aceasta celula de baza a societatii. Pentru situatia оn care copilul este student. Factorii relevanti ai sistemelor de alocatii care favorizeaza familia sunt considerati a fi caracterul progresiv al sumei alocate оn functie de numarul de copii (Grecia. Trecerea la o schema selectiva de alocare a beneficiilor. statutul social si statutul parintelui оn оngrijirea caruia se afla copilul. dar-mite оn Republica Moldova. Daca este vorba despre un copil cu un anumit grad de invaliditate. Оn Spania aceasta prevedere este valabila daca gradul de invaliditate depaseste 65%. Italia. Si daca оn Republica Moldova schema de alocare universala este una costisitoare si ineficienta оn оndeplinirea scopurilor pentru care a fost adoptata. Franta si Luxemburg. dar numai оn cazul copiilor cu 88 handicap). iar оn Portugalia este valabila doar daca respectivul copil nu beneficiaza de pensie speciala pe viata. Numai trei dintre statele Uniunii Europene оndeplinesc simultan cele patru criterii considerate favorabile familiei: Belgia. оn modelul european schema de alocare selectiva este mult mai eficienta. stabilirea cuantumului alocatiei оn functie de venitul familiei (Grecia. Оn anii ’80. nu exista limita de vвrsta. limita de vвrsta variaza de la 22 de ani оn Grecia la 25 de ani оn Portugalia. se remarca o reducere a procentului alocatiilor familiale datorita sporirii numarului de beneficiari. la nivelul Uniunii Europene. numai оn Portugalia limita de vвrsta este de 15 ani.64]. majorarea sumei odata cu оnaintarea оn vвrsta (Portugalia. Portugalia). Italia. Vвrsta pвna la care se acorda alocatia familiala este de 18 ani оn majoritatea statelor. Asadar. gradul de invaliditate. p. Spania si Italia). precum si instituirea unui sistem 64 . iar оn Italia si Spania nu exista prelungire a limitei de vвrsta pentru studenti [II.Problema protectiei sociale pe care statul o asigura copilului si familiei este departe de a fi o problema rezolvata chiar si оn tarile modelului european de politici sociale. . 2.

Include un interes primordial obstesc. Оn aceste conditii. pe care le gasim incorporate оn legislatiile nationale ale statelor de drept. care sunt de fapt grupul tinta al оntregului efort facut de stat оn domeniul protectiei sociale prin intermediul politicilor оndreptate catre sprijinirea familiei. de educatia.Salariul mediu nu permite un nivel decent de viata. Este discutabila problema cu privire la modul de stabilire a ceea ce trebuie sa se faca оn interesul superior al copilului: adultii sau copiii? [II. potrivit capacitatilor lui.contributoriu. si anume: . desi transformata. efortul gospodinei si al mamei ramвnвnd nerecompensat si nerecunoscut pe plan social. Concluzia foarte clara este ca aceste familii. de a lua hotarвri оn nume propriu. ca copilul trebuie sa se afle оntr-un mediu protectiv. nu sunt mai protejate. statutul muncii casnice nu este reglementat. ramвne оn continuare o structura sociala pe care se bazeaza stabilitatea si dezvoltarea sociala a oricarui stat modern. pentru posibilitatea juridica acordata acestuia de a-si exprima propriul punct de vedere оn deciziile care-i afecteaza direct viata. sustinвnd de altfel sistemul propus de savantul finlandez John Eekelaar. Protectia drepturilor mamei si copilului оn mediul familial Protectia drepturilor copilului prin parinti se sprijina pe un ansamblu de principii. 25. 42-61]. spre a-l face util colectivitatii. . Consideram. . 65 . p. Aplicarea acestui principiu оntotdeauna trebuie pusa оn functie de etapa ontogenetica de dezvoltare a copilului. dar cu influente largi. care ar elibera statul de o parte din cheltuielile bugetare pe care acesta le suporta pentru alocatiile familiale. care. Pe masura ce se dezvolta. desi au o situatie deosebit de grea. de nevoile sale speciale. ar permite o mai buna directionare a veniturilor catre un ajutor substantial acordat selectiv acelor familii cu copii care au o reala nevoie de ajutor.principiul interesului superior al copilului.Mutatiile produse оn contemporaneitate оn substanta conceptului de familie ar trebui extinse pentru a se putea realiza o protectie sociala eficienta a copiilor. Referitor la tema data exista doua curente majore: paternalismul si autodeterminarea. conform caruia parintii sunt obligati sa оngrijeasca de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. Adeptii autodeterminarii pledeaza pentru drepturile copilului. instruirea si pregatirea profesionala a acestuia. 89 3 3. Reprezentantii paternalismului considera ca ceea ce este bine pentru copil trebuie sa fie stabilit de societate sau de familie оn baza convingerii ca anumite conditii sunt considerate a fi оn interesul superior al copilului.

unul dintre motivele pentru care SUA na ratificat Conventia cu privire la drepturile copilului (desi a semnat-o оn 1995) este „amestecul оn viata privata de familie”. p. 47-48]. De unele publicatii Conventia a fost apreciata оn termeni foarte duri drept cel mai periculos atac la adresa drepturilor parintesti din istoria SUA. 66 . Ideea precum ca statul ar putea interveni оn acest proces sau ca ar avea o obligatie оn acest sens a trezit nenumarate controverse. dupa parerea noastra. . Este de data recenta оn majoritatea legislatiilor europene. din afara casatoriei sau din adoptie. Evident ca viata privata trebuie protejata de interventiile arbitrare. precum si al presiunilor feministe оn efortul lor de a distruge inegalitatea dintre sexe. Faptul ca rezultatul a fost determinat. asupra modului оn care parintii оsi realizeaza drepturile si оndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. 196-197]. оn afara de dreptul la mostenire si la оntretinere. de catre ambii parinti. p. De exemplu. 30.exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor parintesti se fac sub îndrumarea si controlul efectiv si continuu al statului. se solutioneaza reiesind din principiul egalitatii sotilor. reprezentвnd baza asigurarii cвt mai depline a ocrotirii minorului. inclusiv educatia si оnvatamвntul copiilor. prin intermediul unor organisme specializate. ultima tentativa de a anihila drepturile parintilor etc. fiind. de copil insufla оncrederea ca el este оn interesul superior al acestuia [II. considerat pвna nu demult tabu al vietii private.el este оncurajat sa actioneze asupra acestor influente оn asa fel оncвt copilul оnsusi sa contribuie la rezultat. [II. оncredintarea copiilor etc. p. 90 . relatiile dintre parinti si copii apartin domeniului. 8. оn mare masura. dar chiar daca nu este posibila trasarea unui hotar net оntre privat si public. cel putin partial. alegerea locului resedintei.egalitatea în drepturi a copiilor fara deosebire sunt ei din casatorie sau din afara casatoriei. Prin traditie. 25. Continutul ocrotirii parintesti nu difera este copilul din casatorie. La momentul actual legislatia tarilor dezvoltate stipuleaza ca toate problemele legate de casatorie. Implicarea statului оn ocrotirea copiilor este de data relativ recenta. administrarea bunurilor.134]. protectia vietii private se limiteaza la respectul pentru demnitatea si integritatea persoanei [II. Controlul statului.egalitatea ambilor parinti în exercitarea drepturilor si îndatoririlor parintesti fata de copii. efectul dezvoltarii miscarii pentru drepturile omului. este binevenita. . .independenta patrimoniala dintre parinti si copii presupune ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui.

28. fie decaderea din drepturile parintesti. 528-529]. ea prevede obligatia pozitiva a parintilor de a satisface trebuintele copilului оn conformitate cu particularitatile de dezvoltare si cu nevoile sale speciale. dreptul de a decide cu privire la оntinderea obligatiei de оntretinere datorata copilului. Pe de o parte. dreptul de a consimti adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei [II. familiale si private. mustrarea etc. Societatea moderna modifica esential fundamentul familiei. Оn cazul оn care aceasta metoda se dovedeste nesatisfacatoare. psihic si emotional. Printre drepturile si оndatoririle parintilor cu privire la persoana copilului putem cita dreptul si оndatorirea de a оngriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. оndatorirea de a asigura оnvatatura si pregatirea profesionala a copilului. cum o denumesc unii autori – s-a produs sub impactul unei multitudini de factori de natura economica. Parintii pot sa ia fata de copii si unele masuri mai severe. fie sanctiunea penala pentru relele tratamente aplicate minorului [II. instructвndu-l astfel оncвt acesta sasi poata da seama de ce este bine si ce este rau si sa aleaga singur calea cea buna. cвt si fata de bunurile sale. p. dreptul de a stabili locuinta copilului. a unor practici care ar putea dauna sanatatii sale etc. conferindu-i noi roluri si destinatii. trebuie sa foloseasca metoda convingerii. morala ori sanatatea copilului. dar acestea nu trebuie sa depaseasca limitele unui comportament firesc al parintelui fata de copil si sa nu primejduiasca dezvoltarea lui fizica. оn procesul оngrijirii si educarii copilului. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil presupune ca parintii. dreptul si оndatorirea de a educa copilul. 533]. intelectuala. dreptul de a cere оnapoierea copilului de la persoana care оl tine fara drept. Transformarea familiei nucleare traditionale – revolutia familiei. Masura care depaseste aceste limite оn functie de gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil justifica fie plasamentul copilului unei persoane sau familii.dar fara ca sa se intervina excesiv оn viata privata. intrвnd оn conflict cu dispozitiile legislatiilor nationale si ale legislatiei internationale cu privire la protectia vietii intime. morala 67 . Pe de alta parte. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de el. politica. ea 91 reprezinta si o obligatie negativa care prevede protectia copilului оmpotriva abuzului fizic. dreptul de a creste personal copilul. p. mai exigente. parintii au dreptul de a aplica оn interesul acestora masuri disciplinare: observatia. dreptul de avea legaturi personale cu copilul. Ocrotirea minorului prin parinti оn statele dezvoltate se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si оndatoririle parintesti atвt fata de persoana copilului minor. a neglijentei. Obligatia de a asigura sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului are o dimensiune dubla. 28.

55. Separarea intervenita оntre parinti prin divort afecteaza decisiv relatiile copilului cu cei doi parinti. centrata pe mediere si conciliere. la comportamente deviante ale copiilor (оn special. concubinajul. e binevenita pastrarea relatiilor cu ambii parinti si dupa separarea prin divort. uneori. Deseori. printr-o procedura progresiva. p. Din acest motiv..si juridica. Оn situatia custodiei comune ei au drepturi si оndatoriri egale fata de copiii lor minori [II. casatoriile deschise. comunitatile si „mariajele” оntre homosexuali. din Canada. copiii pierd contactul cu parintele detasat. legislatia prevede ca оn cazul separarii prin divort parintii se pot оntelege asupra custodiei comune a copiilor sau doar a unuia dintre ei. оn Danemarca. cum ar fi legiferarea egalitatii оn drepturi a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie. au generat schimbari majore оn legislatia civila. p. Studiile si cercetarile оn domeniul relatiilor de familie au evidentiat faptul ca оntretinerea relatiilor cu ambii parinti este esentiala pentru dezvoltarea intelectuala si moral-afectiva a copilului. 92 astfel de efecte sunt benefice. Aceste transformari si mutatii au influentat direct protectia si ocrotirea drepturilor copilului. оn perioada pubertatii si adolescentei). familia monoparentala. care judeca numai cauze nascute sau legate de relatiile de familie. ei fiind impusi adesea sa se pronunte оmpotriva partii adverse. Cercetarile arata ca acesti copii ajunsi la maturitate denota un nivel de educatie mai redus. Divortul este traumatizant pentru copii. cвt si negative asupra protectiei si ocrotirii drepturilor copilului: cresterea considerabila a numarului de divorturi a avut un impact negativ asupra copilului. care-si desfasoara activitatea pe lвnga instanta. 8. Urmarile asupra copiilor din familiile dezorganizate pot fi de durata. Оn aceste cazuri este binevenita practica instantelor pentru familie din unele tari europene. p. sa aiba оncrederea ca nici unul dintre parinti nu i-a abandonat si nici nu are intentia sa o faca [II. Trauma este accentuata de implicarea copiilor оn procedura judiciara. instanta decide tinвnd cont de interesul superior al copilului. 54. 74]. Оn caz de neоntelegere. Оn acest scop unele legislatii civile reglementeaza custodia comuna a sotilor [II. Aproape toti copiii vor ca parintii lor sa fie оmpreuna sau. cel putin. Spre exemplu. 58]. cuplul fara descendenti. Australia etc. 215]. a familiei si copilului оn majoritatea tarilor occidentale. Evenimentele din lumea contemporana ne pun оn fata unei game orbitoare de noi optiuni оn materie de relatii familiale. Оn situatiile оn care cauza divortului a fost violenta domestica. familiile reconstituite. Aceste servicii sunt asigurate de asistenti sociali. cum ar fi celibatul. sunt antrenati оn munci mai putin 68 . ducвnd. separarea parintilor lor fiind greu de acceptat pentru acestia. Divortul are de asemenea consecinte psihologice dramatice. Aceasta influenta a avut efecte atвt pozitive.

delincventa. Caile de patrundere оn sistemul de servicii sunt neclare. Ca rezultat. Sunt necesare. Majoritatea serviciilor pentru familii sunt axate pe serviciile medicale si nu cuprind problemele sociale ale familiilor: saracia. оn general. оn tara noastra. Оn concluzie. оn multe cazuri. ameliorarea administratiei lor. dar poate avea consecinte negative asupra stimularii economice. fara a creste eficienta utilizarii lor nu este o solutie. cu multi ani оnaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni cu reverberatii оn viata ulterioara. somajul.restructurarea bugetara. caracteristic si baietilor. care nu au venitul minim stabilit ca prag oficial al saraciei. 93 Оn opinia noastra. politica familiala trebuie sa aiba оn vedere: a) preventia si ameliorarea aspectelor negative imediate оn viata de familie. neglijenta educativa.violenta. b) sustinerea familiilor. d) strategia veniturilor (redistribuirea) amelioreaza temporar situatia familiilor cu dificultati materiale. alcoolismul. dar sa permita si o abordare pozitiva. este foarte restrвnsa. fara a le scoate оnsa din statutul de saracie. birocratice si dificil de parcurs. prostitutia. cu venituri mai mici decвt cei proveniti din familii complete. Acest lucru este.crearea de servicii care sa sprijine familiile vulnerabile la domiciliu. Fenomene deviante . Prin urmare. flexibilitatea institutionala. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa nasca la rвndul lor copii la vвrsta prematura. reforma protectiei sociale a familiei trebuie sa cuprinda: . c) simpla crestere a cheltuielilor sociale. 69 . оncredintarea). Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii. un rol important оn cresterea calitatii relatiilor interfamiliale оl au serviciile sociale familiale. persecutia parinteasca . libertatea de a coexista a serviciilor publice si celor private. si familiilor care trec prin diferite stari de criza. alcoolismul. cresterea calitatii. lipsa de locuinta. Acestea necesita. diversificare. de asemenea. оn special. Actualmente. complexe. de inovare si de atingere a unor obiective de perspectiva. delincventa. influenta divortului asupra echilibrului individual si social оncepe.prevenirea institutionalizarii copiilor si crearea serviciilor care sa ajute revenirea lor оn propriile familii sau оn alte familii permanente (adoptia. . plasamentul. Оn prezent se impun оndeosebi doua prioritati: . programe de prevenire a acestor fenomene.reprezinta prioritatile serviciilor sociale pentru familii si ale asistentilor sociali. contribuie la ridicarea nivelului de trai al acestor familii.prestigioase. оn Republica Moldova gama serviciilor oferite familiilor оn general. o reorganizare fundamentala оn urmatoarele directii: extindere.

cadrul juridic legislativ (condamnarea juridica a violentei оn familie. La realizarea acestui studiu au fost intervievati 1184 de familii cu 1503 copii. 4]. Doar patru parinti din zece le spun copiilor povestea de seara. Familia are responsabilitatea primordiala pentru оngrijirea si ocrotirea copiilor. copiii nu au nici o jucarie [IV. iar 40. iar sapte din zece o fac foarte rar. Оn opt familii dintr-o suta. 24. Studiul mai demonstreaza ca fiecare al patrulea copil de trei-patru ani din Republica Moldova nu deosebeste nici o culoare. Astfel.5% . eliminarea paralelismelor si a golurilor оn functionarea institutiilor implicate оn protectia familiei. iar fiecare al zecelea copil de cinci-sapte ani nu cunoaste nici o figura geometrica. alternative eficiente la institutionalizare. Cunoasterea valorilor culturale si a normelor societatii оncepe оn familie. 3 4 Violenta оn familie Оn 58 la suta din familiile cu copii de pвna la 7 ani din satele Republicii Moldova nu exista nici o carte. p. copiii aveau doar una sau doua.5% locuiesc оn sate. 4]. efectuat cu sprijinul UNICEF. 6. Jumatate din parinti au spus ca nu au suficiente jucarii pentru copii. precum si ale infractionalitatii juvenile si consumului de droguri si alcool” [IV. eliminarea confuziei dintre puterea executiva si cea judecatoreasca оn aplicarea legislatiei. o mare parte dintre copiii ramasi acasa „devin victime ale unei 94 alimentatii necorespunzatoare.. Potrivit aceleiasi cercetari. Totodata. interventia judecatorilor оn caz de abuz sexual sau neglijare parentala. Acestea sunt cвteva din datele Studiului national "Dezvoltarea timpurie a copilului оn Moldova". .оn orase. Media pentru tara la acest capitol este de 44%. reglementarea statutului femeii si a muncii casnice. Doar cinci copii din zece sunt pregatiti pentru scoala. excluderii din scoala. dintre care 59. iar tatii o fac оn trei cazuri dintr-o suta. p. оn fiecare al treilea caz оn care parintii afirmau ca ar avea destule jucarii. doar opt adulti din zece se joaca din cвnd оn cвnd cu copiii lor. de la nastere pвna la adolescenta. neglijarii si abandonului. 70 .strategia institutionala. Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza оn urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare.

13. comunicarea. 95 devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. fizic sau emotional. respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului. dragoste si оntelegere. izolarea de prieteni si familie. izolarea de prieteni. lucrurilor personale ale victimei. Desi pвna de curвnd se credea ca femeia este cel mai des victima violentei оn familie.Pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor copiii trebuie sa creasca оn mediul familial. din simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor [III. colegii. оn vreme ce la locul de munca ramвne o 71 . 173]. Pentru partenerii violenti. furturi. deplasarilor. amenintari si atacuri care оn unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. оntr-o atmosfera de fericire. controlul asupra banilor. distrugerea bunurilor care apartin victimei. Atacul fizic sau sexual poate fi оnsotit de intimidari sau abuzuri verbale. devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. o ranire fizica оn cadrul relatiei dintre partenerii sociali. care are loc оntre membrii unei familii. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. оn urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. Оn viziunea Parlamentului European. toate institutiile sociale trebuie sa respecte si sa sprijine eforturile parintilor si ale altor ocrotitori legali de a educa copiii оn mediul familial [I. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. iar toate tipurile de violenta fizica sau psihica оmpotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale [I. Оn acest scop. fapt ce le face sa se izoleze. p. Familia. o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare. vecinii. оn mediul intim al caminului. 5]. refuzul accesului la resurse financiare. familie sau de alte potentiale surse de sprijin. inclusiv a copiilor. care constituie un teren de manifestare a violentei domestice. personalitatea barbatilor violenti este caracterizata prin lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. Se numeste „violenta оn familie” orice act vatamator. Abuzul оn interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. Din punct de vedere clinic. telefonului si a altor surse de оngrijire si protectie”. Ele devin sistematizate оn ochii celorlalti. Pe de alta parte. amenintari facute la adresa altor persoane importante pentru victima. care a avut loc оn prezent sau оn trecut. prietenii. alimentelor. 44]. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa оntretina relatii sociale оn cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata obtine un sprijin. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspвndit. mult mai raspвndit decвt arata sondajele.

un rol jucat оn limitele orelor de serviciu. dezvoltarea lor fizica este mai lenta. relatii pentru a scapa de acasa. un loc privilegiat de manifestare a afectivitatii. Functia principala a familiei. automutilare. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. femeia nu mai este capabila sa execute nici unul dintre rolurile impuse de viata familiala. lipsa de concentrare. frica de abandon. consum de droguri si alcool. copilul devine cel mai adesea neglijat. conditionate оn mare parte de lipsa climatului de comunicare оn cadrul familiei. Aceasta situatie este. se constata ca familia se afla оntr-o criza. si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata decвt оn cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor [III. Ei prezinta probleme: fizice. exprimata prin declinul 72 . chiar daca nu ei sunt victime directe. de fapt ramвne оntr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. este distorsionata cu largi si dramatice consecinte оn viitor. comportament defensiv prin minciuna. Copiii care cresc оn familii violente se deosebesc prin comportament si conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. depresie. pericole fizice. Evaluarile facute de sociologi оn domeniul familiei contemporane sunt contradictorii. de dragoste) sunt profund neglijate. boli inexplicabile. de viata ordonata. de sentimentul esecului оn cea mai importanta relatie interpersonala. Pe de o parte. familia este recunoscuta ca un loc de refugiu. expus tuturor relelor. Perturbarea acestei functii are loc permanent. insomnie. lipsa de maniere sociale. accidente. iar pe de alta parte. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure оngrijirile de baza necesare copilului (hrana. psihologice: neоncredere оn sine. izolare. Cercetarile demonstreaza ca traumatizarea copiilor care cresc оntr-o atmosfera de violenta. eliminare. de autoacuzatii. enurezie. probabil. frica de raniri si moarte. frustare. identificarea cu eroi negativi. Оntr-o familie bвntuita de violenta. evadari de acasa. simtamвnt de culpabilitate. casa. schimbari bruste оn performantele scolare. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se оntвmpla. 5]. expusi la accidente оn casa si оn afara casei. comparare cu viata mai fericita a colegilor.rutina de relationare superficiala cu ceilalti. emotionale si intelectuale: anxietate. оngrijirea si educarea copiilor. ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza оn momentele critice de violenta. de teroare. scolare: neоncredere. Оn atmosfera de violenta. mвnie. haine. igiena. copiii cresc оntr-o atmosfera оn care necesitatile lor de baza (de siguranta. Un lucru mai putin luat оn considerare pвna acum este faptul ca оn rвndul tinerilor se raspвndesc tentativele de suicid. functiile parentale nu mai pot fi executate. de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti.

28]. suferintei existente оn lumea noastra. pentru care violenta familiala a fost constientizata atвt de tвrziu. exista un consens foarte scazut оn ceea ce priveste opiniile publicului sau ale specialistilor asupra definirii violentei domestice ca atare. Anual sunt batute de catre sotii lor circa doua milioane de sotii. asa cum este cazul unei 73 . este interesanta delimitarea dintre doua notiuni: violenta normala si violenta abuziva. dar beneficiaza de o larga aprobare sociala. palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta. cresterea tendintelor ei de instabilitate. p. Unul dintre domeniile de maxima vulnerabilitate a femeii este riscul violului.functiilor ei traditionale. Mai mult decвt atвt. a fost considerarea familiei drept un spatiu privat cu caracter tabu. Astfel. violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. pentru multe persoane. aici agresivitatea este extrem de puternica. Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie dintre aplicarea legitima a fortei si actele ilegale de violenta care se manifesta оn cadrul familiei. 18]. Violenta domestica nu este o problema noua. aplicata оndeosebi asupra copilului si femeii. Copiii proveniti din familii destramate au 60% din sanse sa traiasca aceeasi experienta оn existenta lor conjugala [IV. 65. cu toate acestea constientizarea ca problema sociala a avut loc de abia оn ultimele patru decenii. mai puternica decвt оn oricare alta comunitate. Cu referire la cele expuse mai sus. Unul dintre cele mai acute 96 aspecte ale acestei crize este intensificarea violentei оntre membri. ceea ce оnsemna o crestere cu 27% fata de 1990. dar. un abuz sexual de catre un adult. p. оn care nu poate fi admisa nici o interventie din afara. foarte bine pazit. Cauza principala. оn medie una la fiecare 16 secunde numai оn Statele Unite. Violenta normala se refera la acele acte care urmaresc suferinta fizica a victimei. Violenta familiala este frecventa. Situatia prezentata mai sus este doar o palida descriere a amploarei. 25% dintre femeile si 33% dintre fetitele americane risca un viol si. Оn 1994 оn Statele Unite au fost оnregistrate un milion de cazuri de abuz si neglijenta fata de copii. respectiv. Оn raportul anual asupra starii de sanatate se constata ca violenta domestica este principala cauza de traumatism al femeilor оntre 15 si 44 de ani. fenomen care exista оn majoritatea societatilor contemporane. Оn acelasi an s-au оnregistrat 1300 de decese printre copiii abuzati. 29. ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar necesar [II. spre deosebire de alte situatii. Familia este si cel mai activ centru de agresivitate. inclusiv parinti sau educatori. 91]. Alte studii arata ca оntre 40 si 50% dintre femei au fost implicate оn situatii de hartuire sexuala [II. dintre acestea 1500 sunt ucise оn bataie.

de asemenea. 20-21]. un concept universal de definire a abuzului asupra copilului: punerea оn pericol. „Istoria civilizatiei pune оn evidenta faptul ca. au fost victimele nenumaratelor abuzuri comise de parinti. p. a dezvoltarii fizice si emotionale a copilului [III. оn special atunci cвnd nasterile de sex feminin depaseau limitele admise. . Оn China si Japonia cazurile de pruncucidere erau extrem de frecvente. forme oribile. ce are ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau dezvoltarii copilului. .lipsirea copilului de grija si ocrotire care nu este altceva decвt neglijenta grava оn ocrotirea copilului. care au fost permanent sanctionate оn cadrul unui grup social determinat. care afecteaza integritatea fizica a acestuia. spre deosebire de agresiunile individuale dintre adulti. ba chiar оncurajate de catre reglementarile oficiale (copii care se nasteau cu deficiente sau slab dezvoltati erau aruncati de pe stвnca).abuzul emotional este supunerea copilului unor severe tratamente emotionale sau de abandon. cвt si pentru faptul ca violenta induce violenta ca reactie de raspuns sau de aparare [II. diversele forme de violenta exercitate оmpotriva copiilor au 74 . Pruncuciderea a cunoscut.palme date copilului. . educatori sau de alte persoane. neglijenta. p. atвt pentru faptul ca provoaca suferinta victimei. Una dintre cele mai grave forme de abuz asupra copilului este pruncuciderea. 71 -72]: . 5]. 97 Dificultati оn aprecierea abuzului asupra copilului prezinta si faptul ca aceasta problema este strвns legata de contextul sociocultural si poate varia considerabil оn timp si оn spatiu. o mare raspвndire оn societatile оn curs de industrializare. intentionat sau neintentionat. cunoscuta din cele mai vechi timpuri оn majoritatea societatilor. Indiferent de aceste delimitari. 65. ambele forme de violenta sunt nocive. adeseori. cauza fiind atвt lipsa unor conditii economice adecvate si absenta contraceptiei. care au оmbracat. cвt si lipsa unei legislatii care sa o sanctioneze.abuzul fizic consta оn acte de violenta fizica practicate intentionat sau neprevenirea unor asemenea acte оndreptate asupra copilului. istoria sociala a copilariei cuprinzвnd un lung sir de maltratari si violente. totusi. 3. Formele de abuz pot fi clasificate оn patru categorii [IV.abuzul sexual consta оn antrenarea silita a copiilor si adolescentilor оn activitati sexuale pe care nivelul lor de dezvoltare nu le permite sa le оnteleaga pentru a-si da consimtamвntul sau care оncalca interdictiile sociale. Оn Sparta aceste practici erau considerate normale. Violenta оndreptata contra copiilor este prezenta оn istoria diferitelor societati. Violenta abuziva se refera la acte care au un оnalt nivel de risc оn ceea ce priveste ranirea sau uciderea victimei. De-a lungul secolelor copiii au fost supusi la nenumarate umilinte. Exista.

Este evident ca lipsesc statisticile reprezentative оn acest domeniu. sub forma expunerii la riscuri sau a abandonarii noilor-nascuti. mergвnd pвna la maltratarea zilnica a copilului). care devine din ce оn ce mai raspвndit. epoca contemporana cunoaste o tendinta vadita de scadere a actelor de pruncucidere. comise. Оn societatile contemporane pruncuciderea a devenit o infractiune grava sanctionata de legea penala. Istoria pruncuciderii este parte integranta a istoriei violentei asupra copilului. care sunt victime ale actelor de incest. Cele mai frecvente sunt cazurile de incest оntre tatal vitreg si fiica. mai mult sau mai putin. tolerate. 75 . Din fericire. Vвrsta medie a fetelor. semiabandonului (practicat de unul sau altul dintre parinti dupa o situatie de divort) si abandonului criptic (constвnd оn respingerea afectiva a copilului de catre mama.2 ani. la care copilul nu are nici o capacitate de discernamвnt si nici puterea de a se opune [II. religioase” [IV. cu adevarat. are adesea ca urmare institutionalizarea. p. 60]. pruncucidere si abandon este incestul. o vвrsta foarte frageda. Unii cercetatori sustin ca pentru fiecare caz de incest raportat. fapt ce perturbeaza оn cel mai оnalt grad dezvoltarea normala a copilului. Este forma cea mai ascunsa opiniei publice. p. sau lipseste din camin. Un studiu sociologic. fara ca nimeni sa stie ceea ce se petrece. care se manifesta brutal. este de circa 10. fie de prietenii familiei. Оn timp ce violul este un caz mai izolat. 23. de persoane caracterizate de tendinte patologice. exista alte 20 de cazuri neraportate. victimizarea sexuala a copilului (incestul) poate continua luni sau ani de zile. Infanticidul direct sau ocolit. iar una din cinci femei si unul din 11 barbati au fost victimizati sexual fie de membrii grupului familial. nefireasca si neobisnuita. оn familie [II. 29. оn lipsa de interes a acesteia fata de trebuintele lui elementare si оn adoptarea unor conduite indiferente sau violente. 29. acestea 98 devenind extrem de rare. dar studiile arata ca este caracteristica multor familii оn care mama. a evidentiat ca 19 % din femeile anchetate si 9% din barbatii investigati au declarat ca au fost victime ale abuzului sexual din partea parintilor. luвnd forma abandonului total. mai ales. eugenice (teoria despre sanatatea ereditara a omului).fost. chiar aprobate de catre societatea adultilor si ca istoria umanitatii este jalonata de maltratari exercitate contra copiilor. p. 62]. O forma la fel de grava de violenta оndreptata contra copiilor este si abandonul. 107]. O alta forma dramatica de violenta оmpotriva minorilor alaturi de maltratare. care. sau nu-si poate exercita оndatoririle conjugale. a fost o practica mult timp tolerata si chiar recomandata din motive demografice. Indiferent de formele оn care se manifesta (fiind acceptat. desfasurat оn SUA.

Practica tratamentului juridic al violentei si abuzului asupra copilului ca actiune incriminata si sanctionata оn legislatiile penale este de data recenta si variaza mult de la o tara la alta. sunt considerate delicte penale. conform carora sanctiunea fizica reprezinta unul dintre mijloacele principale de educatie. La toate acestea se adauga atitudinea de stigmatizare adoptata de cei din jur. Pierderea stimei de sine. Оn Anglia sunt incriminate patru categorii distincte de abuz asupra copilului care impun restrвngerea drepturilor parintesti asupra copilului: 76 . ca forta este necesara pentru a putea disciplina copilul. sinucidere. mai ales оn ceea ce priveste dezvoltarea sa ca adult. 186]. 59]. alcoolism. tendintele ulterioare spre abuz. frigiditatea fizica si emotionala. Оn Codul penal din Statul Texas este stipulat ca folosirea fortei. Оnsa astfel de reglementare nu poate prevedea limita de la care utilizarea fortei devine periculoasa pentru copil [II. оn mod sincer. sanctionвndu-l cu o pedeapsa privativa de libertate de la 2 pвna la 7 ani. 60. оntre mama si fiu.tolerat sau obtinut prin violenta. constituind o forma secundara de victimizare [II. alte legislatii incrimineaza distinct fiecare tip de abuz. Este curios faptul ca aceleasi sanctiuni fizice aplicate de catre persoane straine. ba chiar fiind оn concordanta cu vechile principii pedagogice. de abuz sau violenta. incapacitatea de a mai dezvolta relatii normale cu prietenii care au aceeasi vвrsta. cu unele exceptii. adeseori. consum de droguri si prostitutie . care nu au relatii de tutela sau raporturi educative cu copiii. cu exceptia celei care poate aduce moartea victimei. parintilor si. Chiar si оn prezent оn majoritatea tarilor. оmpotriva unui minor aflat sub vвrsta de 18 ani este justificata оn urmatoarele doua cazuri: atunci cвnd autorul este parintele minorului.iata numai cвteva dintre efectele cu implicatii deosebit de dramatice. intimidare sau teroare) orice act de incest are multiple efecte traumatice asupra copilului. Este semnificativ faptul ca orice act de incest. sanctionat de Legea penala din majoritatea covвrsitoare a 99 statelor. Codul penal romвn оn articolul 203 incrimineaza raportul sexual dintre rude directe оn linie directa sau dintre frati si surori. ori pentru a-i proteja sau asigura educatia. Astfel. оnvatatorilor care predau la clasele mici li se recunoaste dreptul legal de a aplica pedepse fizice. оntre minori si alte rude din familie reprezinta un act de victimizare. p. un parinte vitreg sau tutorele acestuia si atunci cвnd autorul crede. bataia a reprezentat de-a lungul secolelor unul dintre actele cele mai obisnuite. Оn contextul violentei оndreptate asupra copilului. p. a оncrederii personale fata de cei vвrstnici. оntre tata si fiica. 9. Оn unele legislatii penale incriminarea abuzului are un caracter general. orice relatie sexuala оntre adult si copil.

abuzul emotional. caracterizat ca o forma integratoare.1. 33]. interzice pedepsele corporale aplicate de parinti sau de educatori. neglijenta. Majoritatea studiilor recente centrate pe investigarea abuzului asupra copilului si a efectelor sale pe termen lung se sprijina pe teoria agresiunii preluate si pe conceptiile ca agresivitatea copiilor este determinata adesea de un stil autoritar de educatie. Evidentele arata ca cea mai mare parte dintre parintii care recurg la mijloace violente au 77 . 183-190]. Vorbind despre violenta оndreptata asupra copilului. 135]. Оn urma unor cercetari efectuate de sociologii americani. exista o probabilitate de 45 la 80% ca barbatii care abuzeaza fizic sotiile lor sa abuzeze fizic si copiii pe care оi au. care este definita оn Actul Copilului din 1989 drept absenta de durata a grijii si ocrotirii datorate copilului sau neоndeplinirea obligatiei de a proteja copilul de orice fel de pericole. printre care si Suedia. 2. Legislatia unor tari. p. abuzul fizic. cu batul ori amenintari cu arma de foc sau cutit. Scopul legislatiei оn acest domeniu nu consta оn sanctionarea celor care оncalca aceste reglementari (motiv pentru care aceasta stipulare nu este оncorporata оn codurile penale ale 100 tarilor respective). definit ca exploatare sexuala a unui copil sau adolescent. p. p. Formele tipice de maltratare merg de la simpla palma pвna la lovituri cu pumnii. fie prin neglijenta acestora. care au ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau a dezvoltarii copilului. dar urmareste: a asigura o reglementare unitara оn acest domeniu. abuzul sexual. 3. Оn acest sens. asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale. 23. au o probabilitate de cel putin doua ori mai mare sa agreseze propriii lor copii [III. fie barbati care оsi agreseaza sotiile. care au constientizat mai devreme problema violentei оndreptate asupra copilului. inclusiv afectarea maturizarii biologice a acestuia. spre deosebire de cele care nu sunt agresate de soti. a identifica acei parinti care au nevoie de ajutor оn educatia copiilor lor prin intermediul unor servicii specializate [IV. bazat pe pedepse severe. inclusiv de frig sau foame. ajungem la concluzia ca este dificila stabilirea numarului de copii care sunt abuzati de catre parintii lor din cauza rezervelor evidente ale acestora de a raspunde la оntrebarile anchetelor. 9. cu efect actual sau potential. determinat de relele tratamente persistente si severe la care este supus copilul sau de abandonarea lui [II. 7. s-a constatat ca circa 2 milioane de copii cad victima violentei fizice a parintilor оn fiecare an. 4. Iar femeile agresate de sotii lor. Este semnificativ faptul ca majoritatea parintilor care recurg la asemenea agresiuni sunt fie femei agresate de sotii lor. definit ca prejudiciu fizic provocat copilului fie prin acte intentionate ale parintilor.

daca violenta ca mijloc de disciplinare a fost sprijinita pe convingerile si normele existente оn familie [II. persoanele care au obligatia profesionala de a pastra confidentialitatea informatiilor. La rвndul lor. echimoze. ea pare sa fie mai prevalenta. cei care au fost victimele abuzului sexual оnregistreaza o probabilitate ridicata de a practica tot abuzul sexual etc. Acestor familii le sunt proprii rezolvarea dificultatilor si problemelor existente prin mijloace agresive si violente. tratament si recuperare a victimelor. 358 Cod penal). identificarea si raportarea abuzului asupra copilului. tulburari de adaptare etc. 44-45]. rani. O problema importanta este. de dificultatile cu care trebuie sa se confrunte familiile care au un venit sub pragul saraciei [II. p. cum ar fi diferite urme fizice – plagi. ocupatii modeste si venituri mici. tulburari nevrotice. 60. Desi violenta familiala nu se limiteaza la o singura clasa sociala. fiind supusi chiar ei maltratarilor. o corelatie strвnsa оntre tipul de abuz la care a fost supus copilul si cel pe care. Practica raportarii abuzului difera de la o tara la alta. la rвndul lor devenind adulti. Astfel. sunt exonerate оn ce priveste informarea autoritatilor оn legatura cu violenta asupra minorilor (art. оnsa оn scopul respectarii interesului superior al copilului. fie sa traga la raspundere agresorul si sa previna comiterea unor fapte asemanatoare pe viitor. de asemenea. Оn Italia asistentii sociali care au aflat de producerea unui abuz sunt obligati sa 78 . Copiii care au fost maltratati vor practica. fiind mai caracteristica pentru acele familii оn care parintii au un nivel mai scazut de instruire. se nasc premisele identificarii abuzului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate. Abuzul se denota. Odata cu observarea acestor semne de catre persoane din afara familiei si declararea lor organelor autorizate sa intervina. 9. ei оnsisi. Unele legislatii au reglementat obligatia tuturor cetatenilor de a оnstiinta organele 101 competente ori de cвte ori afla de existenta unui caz de abuz asupra copilului. Unele dintre aceste organe au ca scop fie sa sprijine victima si sa asigure asistenta оn scopul recuperarii. Reactia sociala fata de abuzul asupra copilului a dus la dezvoltarea unei varietati de servicii specializate de interventie – de receptie a mesajelor persoanelor abuzate. de asemenea. la rвndul sau. Exista. de regula.crescut si au fost. ca adult оl va practica. totusi printre clasele si straturile definite de un statut economic mai scazut. o parte importanta dintre copiii agresati de acesti parinti vor deveni ei оnsisi agresori. оn Elvetia nu exista obligatia de a raporta cazurile de abuz. educati оntr-un mediu familial caracterizat de violenta. p. Violenta оn familie este legata de problema saraciei. modificari psihocomportamentale. printr-o serie de semne exterioare. abuzul fizic. de protectie.183].

Recunoscвnd copilul ca exponent al viitorului sau. Codul penal reprezinta dreptul comun оn materie de violenta domestica. d) crearea unei structuri adecvate la nivel local si national. 305-306]. neraportarea se sanctioneaza penal (art. Violenta оmpotriva femeilor este lucrul care ilustreaza cel mai bine interdependenta dintre drepturile femeilor si sanatatea lor. Оn timp. Un studiu realizat de UNICEF оn septembrie 1999 arata ca оn Romвnia violenta domestica este un lucru obisnuit si ca 108 femei din 1000 sunt agresate sexual. 362 Cod penal). deoarece este necesara plвngerea prealabila a victimei. c) sprijinul financiar acordat de stat pentru prevenirea si controlul abuzului asupra copilului. 365 Codul penal). societatea devine responsabila pentru dezvoltarea lui normala. p. p. violenta оn timp de razboi sau alte practici traditionale daunatoare. precum si a unei reactii prompte fata de asemenea acte.raporteze cazul. 102 Pentru moment. totusi. arderea mireselor sau a 79 . Оn Danemarca obligatia de a raporta cazurile de abuz are оntвietate fata de orice alta regula referitoare la confidentialitatea profesionala [II. Оn trecut. nu au fost elaborate legi speciale care sa reglementeze violenta domestica. 8. violenta оmpotriva femeilor a capatat vizibilitate si a devenit o serioasa problema publica. iar 41 din 1000 agresate nesexual [II. prostitutie. 174]. viol. aceeasi obligatie fiind valabila si pentru personalul medical (art. dar si consecintele tragice ale situatiei inferioare pe care o ocupa femeile. batai casnice. sentintele sunt blвnde si nu se aplica decвt оn jumatate din cazurile identificate. hartuire sexuala. Desi reglementarile legale din mai multe tari dispun aducerea оn fata instantelor de judecata pentru abuz. Violenta оmpotriva femeilor este manifesta оn toate societatile. Plвngerile depuse de victime sunt foarte putine. mutilari genitale. cum ar fi casatorii fortate. Violenta оmpotriva femeilor se exprima prin incest. tendinta manifestata si la nivel mondial. inclusiv prin promovarea unor masuri si politici adecvate de prevenire a abuzului. aceasta problema era privita ca una de interes privat. Legislatia Belgiei obliga toti cetatenii. Eficacitatea acestor masuri este conditionata de cel putin patru factori: a) recunoasterea statutului copilului ca persoana detinatoare de drepturi per se. desi au fost оnregistrate progrese palpabile. acasa sau оn public si este оn mare masura nelegiferata si nereglementata. precum si personalul specializat. Autoritatile nu se pot autosesiza оn aceste cazuri. 361. sa raporteze orice caz de abuz. fenomenul maltratarii copiilor ramвne stabil ca amploare. Оn prezent. 60. spre a preveni si controla abuzul asupra copilului. b) recunoasterea si sanctionarea оn legislatie a abuzului asupra copilului.

90% dintre ele оn tarile din lumea a treia sau оn curs de dezvoltare. p. Aceasta оnseamna cca un deces pe minut. Protectia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului Se considera ca femeia este victima predilecta a egoismului copilului. Aproape jumatate din cazurile de violenta domestica se manifesta sub forma abuzurilor sexuale (sex fortat). Acest adevar este demonstrat de faptul ca aproape o jumatate de milion de femei mor anual de afectiuni legate de sarcina si nastere.vaduvelor. 60. Оn timp ce perspectiva decesului matern este 1/20 оn Africa. Prapastia dintre statele bogate si cele sarace se reflecta si оn aceasta situatie. p. conflicte si violenta din spatiul public. Violenta оmpotriva femeilor оsi are radacinile оn inegalitatea de putere dintre femei si barbati. Un studiu recent sustine ca o femeie din trei sufera de una dintre formele de violenta prezentate mai sus. Vulnerabilitatea femeilor оn fata violentei este sustinuta si de faptul ca ele depind economic de barbati sau de faptul ca violenta domestica este o norma culturala acceptata si ca nu exista legi care sa sanctioneze aceste acte. оn America Latina 300. Dupa multe conferinte si оntruniri care au avut loc dupa 1990 cu scopul reglementarii si eliminarii tuturor formelor de violenta оmpotriva femeilor. Violenta domestica este una dintre cele mai des оntвlnite forme de manifestare a violentei оmpotriva femeilor si este cel mai des cauzata de prieteni sau soti. aceste abuzuri se repeta оn timp. care se manifesta la nivelul оntregii societati. оn Asia 400. multe state si-au consolidat legile de combatere si pedepsire a acestor acte. fiindu-le frica de eventualele repercusiuni ce ar putea sa apara оn cazul оn care ele ar face cunoscute aceste abuzuri. astfel оncвt la 100 000 de nasteri оn Africa mor 600 de mame. оn Statele Unite este 1/6336 [II. nici o masura de natura sa previna sau sa diminueze violenta familiala nu poate avea eficienta scontata fara a elimina violenta. Suntem solidari cu opinia profesorului romвn Sorin M. 10. iar оn Europa Occidentala si America de Nord doar 10. de obicei. 293]. De aceea. Radulescu ca violenta оn familie nu este altceva decвt un mod de a reproduce оn spatiul privat climatul marcat оn prezent de tensiuni. 80 . si fara a asigura familiei ca institutie fundamentala conditia adecvata de functionare [II. PROBLEME ACTUALE ALE PROTECTIEI DREPTURILOR MAMEI SI COPILULUI 4 1.2]. Abuzul psihic acompaniaza aproape оntotdeauna abuzul fizic si. 103 Capitolul 4. оn mare masura datorita neglijentei. Multe femei tolereaza aceste acte de violenta.

Оn timp ce оn societatile moderne femeile aloca 14% din existenta lor cresterii copiilor. saracie. munca grea si carentele alimentare. Оn mod logic poate fi trasa concluzia ca dreptul de a оntemeia o familie presupune оn acelasi 81 . 12) dispune ca. omul trebuie sa ia оn considerare conditiile proprii de viata si viitorul copiilor.]. Totodata. p. casatorii premature. 93]. Multiparele din lumea a treia sufera оn mod cronic si constant de carente multiple si оmbatrвnire precoce. Aceste drepturi rezida оn recunoasterea dreptului elementar al cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil asupra numarului. Conferinta privind drepturile omului tinuta la Viena оn anul 1993 a accentuat ca drepturile femeilor si ale fetelor sunt parte integranta a drepturilor omului si ca femeile ar trebui sa se bucure de standarde dintre cele mai ridicate de viata. lipsa educatiei si analfabetismul. neglijarii aspectelor legate de: оngrijirea mamei si copilului. Оmbunatatirea sanatatii reproductive implica mai mult decвt asigurarea оngrijirii de-a lungul perioadei de reproducere a femeilor [II. sanatate. Оn baza acestor recomandari. Drepturile reproductive оmbraca forma anumitor drepturi ale omului. care sunt deja recunoscute оn legile nationale. precum si dreptul de a lua decizii оn ceea ce priveste reproducerea libera fara discriminare. 93. 19. Libertatea constienta de a procrea este garantata de Conventia europeana a drepturilor omului care (art.Aceasta prapastie se datoreaza carentelor de asistenta medicala. p. spatiului si timpului de concepere a copiilor si de a avea informatiile necesare pentru a proceda оn acest sens. avorturilor. Оn doctrina dreptului constitutional. Cam o jumatate dintre decesele materne se datoreaza. оn documentele internationale privind drepturile omului si оn alte acorduri si conventii. dar si responsabilitatile fata de comunitate. оn procesul reglementarii normative a dinamicii demografice trebuie sa tinem cont si de libertatea de a procrea. Оn exercitarea drepturilor sale. constrвngere sau violenta. libertatea de a procrea este privita sub doua aspecte esentiale: 1) libertatea constienta de a procrea si 2) dreptul de a refuza procrearea [II. оncepвnd de la vвrsta stabilita prin lege. barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a оntemeia o familie. оn lumea a treia acestea оsi petrec 50% din viata pentru reproducere si оngrijirea copiilor. Conferinta de la Cairo a definit sanatatea reproductiva si sexuala ca drepturi recunoscute universal. 104 asa cum se stipuleaza оn documentele aferente drepturilor omului. 72. conform unor studii. Pentru fiecare deces matern exista оnca 15 mame aflate оntr-o stare de suferinta cronica. оndeosebi оn perioada reproductiva.

Pornind de la cele mentionate. putem concluziona ca comunitatea umana admite totusi un control asupra procesului de procreare. Astfel. оncepвnd cu 1 ianuarie 1996. organele starii civile din Republica Moldova efectueaza оnregistrarea casatoriei tinerilor numai dupa prezentarea unor certificate medicale eliberate de institutiile medicale din republica. Pentru evitarea nasterilor unor copii „defectuosi”. trebuie sa recunoastem ca dreptul de a procrea nu este un drept absolut. ce pot 82 . 8 din Conventia europeana care prevede „respectul vietii private si familiale”. 105 Оn scopul realizarii acestor prevederi. Declaratia asupra progresului si dezvoltarii оn domeniul social. Dupa cum vedem оnsa acest drept este rezervat оn exclusivitate membrilor cuplului familial оn virtutea carui fapt doar acestia pot decide „cвnd viata lor sexuala trebuie sa conduca la procreare” [II. adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite оn anul 1969 [II. 15) consacra оn mod expres obligatia parintilor de a naste copii sanatosi. Regulamentul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Justitiei privind organizarea examinarii medicale a tinerilor оnainte de casatorie [I. legislatia statelor poate introduce anumite impedimente оn realizarea dreptului de procreare. 4) stipuleaza ca „parintii au dreptul exclusiv de a determina liber si cu toata responsabilitatea numarul si esalonarea nasterilor”. Astfel. Cu atвt mai mult. adoptata de Parlamentul European la 19 ianuarie 1984). Acest drept este prevazut si оn actele normative internationale. Regulamentul dispune ca оn cazul depistarii la ambii tineri a dereglarilor genetice. Оn acelasi timp.timp si pe cel de a procrea. p. situatie care rezulta chiar din continutul art. 72. 68] (art. Pornind оnsa de la faptul ca dreptul de a procrea este conditia sinequanon a dreptului la viata care se manifesta prin dreptul de a transmite viata. 94]. 12 din Conventie. Pentru aceasta Legea obliga persoanele care depun cerere de casatorie sa treaca examinarea medicala оn scopul depistarii bolilor ereditare sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor. pivotul dreptului de a procrea poate fi gasit оn continutul art. p. Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (art. 19. 43] determina ca оn scopul depistarii maladiilor ce pot fi transmise viitorilor lor copii si оn scopul profilaxiei nasterii copiilor cu dereglari grave fizice si psihice sunt supuse examenului medical persoanele de vвrsta reproductiva ce au depus cereri de casatorie. potrivit caruia nu orice persoana este capabila de a procrea (Rezolutia privind carta europeana a drepturilor pacientului. membrii cuplului familial trebuie sa constientizeze ca dreptul de procreare poate fi realizat numai оn conditii care exclud transmiterea unor boli patogene viitorilor copii.

. consideram. Legea privind drepturile copilului (art. Оn cuprinsul acestui act normativ ar putea fi incluse unele principii . Оn legatura cu dreptul de a procrea al femeii apar unele dificultati legate de realizarea acestuia.01 [I. consiliul medicilor geneticieni elibereaza un certificat medical despre contraindicatia nasterii copiilor la cuplul dat. 26]. dereglari genetice transmisibile. la o pluralitate de participanti si pe cale de consecinta va avea оn vedere folosirea sa chiar pentru o femeie care nu este sterila”. оn conditiile progresului social si stiintific. Оn Republica Moldova drepturile persoanelor la reproducere sunt reglementate de Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala nr.cheie ale drepturilor reproductive printre care: 83 . violenta sau constrвngere.05. ci si fecundarea de gestatie. agenti patogeni.provoca dezvoltarea unei maladii ereditare grave la viitorii lor copii.185-XV din 24. оn aceste cazuri. 95]. dreptul la inviolabilitatea vietii private. Aceasta „revolutie” genereaza a serie de probleme pentru doctrina juridica si anume: .nou-nascutul poate fi dat dupa nastere unei a treia femei. dreptul femeilor la examen medical si de a decide liber si responsabil asupra unor probleme 106 legate de sexualitatea lor.procrearea artificiala admite nu doar separarea actului sexual de fecundare. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. inclusiv de sanatatea sexuala si reproductiva. asa-numitei „mame sociale”. Оnsa. mai ales оn cazuri de sterilitate. 15) nu interzice casatoria оn caz de depistare a unor boli.femeia care a donat ovulul nu оn toate cazurile este cea care va purta sarcina. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. . Оn literatura din domeniu se considera ca o asemenea stare „conduce la probleme etice si juridice foarte complexe pe care legislatia le ignora” [II. „a condus la o fragmentare a procrearii. dupa cum consemneaza savantul obstetrician J. ca ar fi binevenita o lege cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia ar reprezenta una dintre cele mai efective garantii privind protectia drepturilor mamei si copilului. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. secretul personal si al vietii de familie. p. Оn acest act normativ trebuie sa fie consacrata si garantata realizarea unor drepturi constitutionale. Remediul oferit pentru depasirea acestei stari este procrearea artificiala care.copilul poate fi conceput оn afara organismului unei femei (in vitro). Totodata. . fara discriminare. Robert. dar nasterea copilului. nu este recomandata. 19.

.dreptul de a fi liber de orice violenta sexuala. avortul. contraceptivele se utilizeaza rar оn principal din cauza lipsei de informatie cu privire la rezultatele benefice pentru planificarea familiei. cвt si a copilului.dreptul de a decide timpul si numarul de nasteri.dreptul de a consimti casatoria si egalitatea оn casatorie. Datorita nivelului redus al serviciilor medicale.dreptul la intimitate. fiind principala cale de оntrerupere a sarcinii. Aceste probleme se manifesta cu preponderenta la tineri. O alta problema importanta este cea a transmiterii bolilor pe cale sexuala si cresterea riscului raspвndirii HIV/SIDA mai ales printre persoanele tinere. printre consecintele avorturilor repetate se numara cresterea ratei mortalitatii si infertilitatii.dreptul la viata. Sanatatea reproductiva subreda оn rвndul mamelor din Republica Moldova pune adesea оn pericol atвt supravietuirea mamei. sanatate reproductiva si planificare familiala .dreptul de a fi liber de orice discriminare pe anumite criterii. Legislatia prevede prostitutia drept contraventie. 27.dreptul de a modifica traditiile si obiceiurile care violeaza drepturile femeilor. libertate si securitate. Datele statisticii oficiale monstreaza ca persoanele tinere din republica au mare nevoie de protectie оn domeniul sanatatii si drepturilor reproductive. . Pentru tarile aflate оn tranzitie din Europa Centrala si de Est sanatatea reproductiva ramвne a fi o problema foarte importanta : metoda cea mai frecventa оn reglarea nasterilor este avortul. . pun peste 50 la suta din femei оn situatia de a se confrunta cu probleme оn domeniul sanatatii reproducerii [III. . cresterea rapida a numarului de persoane infectate cu HIV/SIDA si cu alte boli transmise pe cale sexuala. dupa cum mentionam mai sus. . .dreptul la roadele progresului stiintific si de a consimti noi experimente. p.dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude. 9]. Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne оn republica nu este suficient de populara. copii si femei.dreptul la sanatate. Оntr-un studiu realizat recent se mentioneaza ca numarul mare de avorturi si complicatiile provocate de acestea. inumane sau tratamente degradante incompatibile cu statutul de om. alaturi de practicile contraceptive neadecvate. . оncercвndu-se legalizarea si 84 .. . 107 O problema grava a societatii cu implicatii enorme оn domeniul drepturilor reproductive este prostitutia. .

Problema reglementarii drepturilor femeilor este privita ca avвnd o mai mica importanta оn comparatie cu problemele cu care se confrunta Republica Moldova astazi – saracie.Protocolul din 1990 la Conventia revizuita privind munca de noapte a femeilor. drepturile reproductive nu au o reglementare speciala оn Republica Moldova. fiscalitate excesiva. оn vigoare din 31.07. . S-au facut totusi demersuri оn ceea ce priveste alinierea legislatiei nationale la cea europeana оn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. .04. deoarece mediile politice. 100 privind egalitatea оn remunerare a mвinii de lucru masculine si mвinii de lucru feminine pentru o munca de valoare egala.Declaratia universala a drepturilor omului (HP nr. . . lipsa mijloacelor de informare. .sanctionarea acesteia ca infractiune оn cazul оn care nu se desfasoara оn conditiile dictate de lege. sociale si culturale sunt prea putin interesate de problemele cu care se confrunta femeile.1994).Declaratia privind protectia femeilor si copiilor оn perioadele exceptionale si de conflict armat. dezvoltare economica scazuta. Cu toate ca rezolvarea acestor probleme este prioritara. 1968.1990). somaj.Conventia OIM nr. care nu tin de mediile mai sus enumerate: educatia (nivelul educational si domeniile). traditiile si stereotipurile societatii. .89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreaza оn industrie. . 9]: . coruptie.Conventia OIM nr.217-XII din 28. nu se оntrevad masuri concrete care sa duca la оntarirea infrastructurii serviciilor de asistenta sociala ce au ca scop informarea si protejarea persoanelor ale caror drepturi reproductive sunt оncalcate.1994. La acest proces lent contribuie si alti factori. de consiliere familiala. 1994. 1948. Cu toate ca se fac pasi importanti оn reglementarea acestor aspecte legate de drepturile reproductive. ele nu ar trebui separate de cele ale drepturilor femeilor. Asadar.156/1983 privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale.Conventia europeana оn materia adoptiei de copii. .Conventia OIM nr. proasta dezvoltare a serviciilor medicale. p.Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti оn afara casatoriei.Conventia OIM nr.103/1952 cu privire la protectia maternitatii. avвnd оn 108 85 .87-XII din 28.07. 1975. dezinteresul manifestat de anumite categorii sociale fata de aceste probleme.Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (HP nr. . Republica Moldova a ratificat pвna acum urmatoarele conventii si tratate internationale оn domeniu [III. 27.

.. Оn zilele noastre s-a dovedit clar ca viata umana оncepe оn momentul conceptiei (conceptie-fecundatie). cвnd are abia 1-2 mm оnaltime. Recentele progrese ale stiintelor biologice dovedesc clar ca noua fiinta.. Acesta produce оntreruperea menstruatiei mamei. „o preconditie a libertatii. este deja capabil sa se оngrijeasca de destinul sau. Prin aceasta Declaratie. este si ea оn consens cu aceasta idee aratвnd оn anii '90. mijlocul si scopul drepturilor omului. dezvoltare si supravietuire este un drept fundamental. 3]. 16.Copilul conceput este considerat ca nascut ori de cвte ori e vorba de interesele acestuia"[II. Оn alt loc. El este alpha si omega drepturilor omului. independent de codul genetic al mamei si 86 . determinвnd-o astfel pe mama sal protejeze". Dreptul roman prevedea dreptul la viata al fiintei umane din оnsasi obвrsia ei: . fiind dreptul central al oricarei fiinte umane . оn a sasea sau a saptea zi a vietii sale. Declaratia mentioneaza: reducerea mortalitatii infantile. situatia copiilor handicapati si protectia acelor aflati оn dificultate. p. asigurarea dreptului la educatie. protectia drepturilor. legislatia nationala trebuie sa оnsereze un cadru de norme juridice care sa consacre garantiile de realizare a drepturilor reproductive printre care: masurile ce privesc sustinerea maternitatii. 69. dedicate asigurarii bunastarii copiilor [IV. ca . pe scurt este dreptul central din care se nasc toate celelalte” [II. acelasi remarcabil savant Lejeune spune: „Omul este om din momentul conceperii. Оn opinia noastra. p. Dreptul copilului la viata. intereselor si sanatatii mamei si copilului. supravietuire si dezvoltare Dreptul la viata. Acest fat. Profesorul francez de genetica Jerom Lejeune scrie: . оnceputul si finalitatea.vedere faptul ca saracia si somajul afecteaza оntr-o mai mare masura populatia feminina din Republica Moldova. progresului. 10. poseda un cod genetic propriu. 93].omul exista ca om din clipa conceptiei". Dreptul la viata si dezvoltare. protectia familiei ca grup fundamental si mediu natural pentru cresterea si dezvoltarea copilului. p. 4 2. 93]. Esentialmente este vorba despre necesitatea crearii unor conditii care ar asigura fiecarei familii posibilitatea de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. asigurat de familie sau de alte organe de asistenta. precum si sansa copiilor de a-si descoperi identitatea personala оntr-un mediu protectiv. statele semnatare s-au obligat sa acorde prioritate drepturilor copilului si sa elaboreze un program de activitate ce ar оmbunatati radical situatia copiilor оn deceniul care va urma. Stiinta medicala. justitiei si creativitatii. p. 11. primul si ultimul drept al omului. bazata pe experienta. Printre obiectivele prioritare. adoptata de summit-ul international pentru copii din 30 septembrie 1990 [I. chiar de la conceptie. a fost reiterat si оn Declaratia universala cu privire de supravietuirea. protectia si dezvoltarea copiilor. 182].Sunt si eu convins ca fiinta omeneasca оncepe sa existe din momentul fecundarii ei.

criteriu prin care si la o persoana adulta se face constatarea daca se afla din punct de vedere nervos оn viata sau nu. asa cum se оntelege din urmatoarele versete : .5]. Profesorul genetician Jerome Lejeune compara zigotul ce nu masoara mai mult de un milimetru jumatate.109 de cel al tatalui.semn si criteriu fundamental al afirmarii vietii. Sfintii Parinti ai Bisericii si legi ale Dreptului Antic certifica realitatea vietii personale si drepturile la viata din momentul zamislirii vietii. nuanta tenului. Cercetarile stiintifice arata ca la 18 zile se fac simtite bataile inimii fatului.. zigotul. p. cu o minicaseta invizibila pe care este оnregistrata o simfonie. Оn fata fiintei umane care s-a zamislit оn mediul matern. se va termina de derulat оn clipa mortii [IV. Оn acest nou ciclu vital nu exista vreun salt calitativ. Ieremia 1. 13. culoarea parului si a ochilor. la sapte saptamвni se fac simtite undele cefalice . cei doi gameti formeaza o noua entitate biologica. la cinci saptamвni apare fizionomia acestei fiinte noi (obrajii. cu cele 23 de perechi de cromozomi care au fuzionat si care cuprind un numar atвt de mare de informatii оncвt nici memoria unui computer din lume nu ar putea sa le cuprinda. оncepe derularea. care poarta оn el un nou program individualizat. Оn momentul оn care spermatozoidul patrunde оn ovul. forma nasului etc. 12]. Iar la trei luni aceasta faptura umana are atвta viata оncвt reuseste sa-si miste capul. te-am cunoscut si оnainte de a iesi din pвntece.Оnainte de a te fi zamislit оn pвntece. aceasta minicaseta pe care este оnscrisa simfonia vietii. chiar оnainte de aceasta prin tainica prevedere a lui Dumnezeu. degetele). sa strвnga pumnul. sa gaseasca gura si sa-si suga 87 . ce se distruge prin avort este o viata umana: ceea ce se arunca la lada de gunoi sau se arde оn crematoriu este o fiinta umana. 12. Оntrebarea fundamentala din ce moment o fiinta conceputa este considerata existenta si persoana umana omenirea si-a pus-o din vremuri stravechi.. stomacul оsi оndeplinesc menirea. оnaltimea. nu exista trecere de la o forma de viata vegetala la una animala si apoi la forma de viata umana. rinichii. forma fetei. Prin urmare. cвnd noua fiinta umana оsi оncepe cariera. Оn momentul conceperii. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul copilului. Sfвnta Scriptura. 99]. La zece saptamвni fatul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa normala. te-am sfintit si te-am numit proroc pentru popoare" [II. practic toate trasaturile umane оn forma incipienta. sa-si schimbe expresia fetei. omul de stiinta оsi pleaca fruntea cu respect ca оn fata unui mister sacru. la sase saptamвni se manifesta sistemul nervos оntr-un schelet clar organizat si ficatul. deci chiar de la conceptie ea este fiinta umana. daca nu este distrusa. o noua viata individuala” [IV.

nici de parinti si nici macar nu reprezinta o concesie din partea societatii si a statului. trebuie numit dreptul la viata si la integritatea fizica a oricarei fiinte umane de la concepere pвna la moarte". Dupa ce si-a facut un proces de constiinta. legea va trebui sa prevada sanctiuni penale pentru orice violare deliberata a drepturilor lui”. 88 . Dreptul la viata copilul оl are chiar din primul moment al conceperii sale. intitulat Donum vitae (Darul vietii) [III. ele apartin naturii umane si sunt inerente persoanei оn puterea actului creator оn care ea оsi are originea. оntr-un strigat mut. Printre aceste drepturi fundamentale. deschide gura larg. Acest medic fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din SUA si presedintele unei organizatii pentru dreptul la avort. Cвnd statul nu-si pune puterea оn slujba drepturilor fiecarui cetatean. doctorul Nathanson a оncetat sa mai faca avorturi si a realizat acest documentar pentru sensibilizarea oamenilor оn privinta avortului [III. sa apere drepturile fundamentale ale tuturor cetatenilor оn mod egal. оndeosebi ale celor mai slabi. Оn aceasta ordine de idei statul trebuie sa recunoasca. se descalifica si оnceteaza sa mai fie un stat de drept. Ca o consecinta a respectului si a protectiei care trebuie asigurate copilului оnca din momentul conceperii lui. оsi pierde legitimitatea. apoi este taiat оn bucati si extras din uter bucata cu bucata. оnsusi fundamentul unui stat de drept este amenintat. se fereste de instrumentele pentru avort si cвnd constata ca nu mai are unde sa se fereasca. Drepturile omului nu depind nici de indivizi. Documentul Bisericii amintit mai sus noteaza: “Оn momentul оn care o lege pozitiva priveaza o categorie de fiinte umane de protectia pe care legislatia civila trebuie sa le-o acorde. asa cum sustin atвt teologii cвt si medicii.degetul. precizeaza: "Drepturile inalienabile ale persoanei vor trebui recunoscute si respectate de societatea civila si de autoritatea politica. Acest document sugereaza ideea ca statele sau parlamentele nu au dreptul sa aprobe sau sa legalizeze avortul. 30]. Documentarul este realizat de medicul american Bernard Nathanson. sa promoveze. 6]. Spectatorii pot vedea cum copilul nu vrea sa moara. Un stat care se aliaza la o categorie de cetateni mai puternici spre a suprima o alta categorie de cetateni neajutorati si nevinovati. statul neaga egalitatea tuturor cetatenilor оn fata legii. cum este cazul legalizarii avortului. atunci rezulta оn mod evident ca avortarea este o crima. numita NARA. Marturie sta un film documentar оn care se arata 110 avortul unui fat de 12 saptamвni. Daca omul este fiinta din clipa conceptiei. Un document recent din 1987 a Congregatiei pentru Doctrina Credintei al Bisericii Catolice referitor la dreptul la viata. adica moartea fiintelor nevinovate.

Dreptul la avort este reclamat оn timpurile noastre de miscarea feminista оn numele emanciparii femeii.). 79.156]. p.rege al Babilonului оntre 1792-1750 p. La indienii Americii Latine (atteci. daca dreptul la viata consacrat оn Constitutia Republicii Moldova (art. 81. un act imoral. p. dar оsi tradeaza propriul angajament exprimat оn juramвntul lui Ippocrate prin aceste cuvinte: "Nu voi accepta cererea de a administra otrava cuiva. Ovulul fecundat. nu este al ei. cu pretentia ca femeia este stapвna propriului corp. medicul nu numai ca оsi abroga dreptul de a decide asupra vietii si mortii.tatal copilului. hititii pedepseau avortul cu amenda.H. 232]. Оn noua societate. prin eliminarea copiilor diformi. Convingerea ca avortul voluntar este un delict moral si preocuparea de a apara prin lege viata copiilor din sвnul matern au existat la toate marile civilizatii. p. policelular si. iar оn unele cazuri cu moartea. p. Codex Manu sau Manu-smrite (tin de sec. femeile care accepta o asemenea interventie pot fi trase la raspundere penala.Dreptul copilului la viata nu depinde nici de parinti. 79.. Aceleasi pedepse severe existau la asirieni si la babiloneni [II. caci nici un om nu poate fi proprietatea altui om. 26]. e adevarat. 111 ulterior. s-a practicat la multe popoare. dar numai оn momentele de decadere morala a acestora si fara sa dispara constientizarea si convingerea ca avortul. embrionul uman. femeia оsi revendica dreptul de a dispune de viata copilului pe care оl avea оn vechea societate romana pater familias . E adevarat ca avortul.H. este o noua fiinta umana cu un cod genetic complet diferit de al mamei. care propaga selectia naturala a copiilor. deoarece prin actiunile savвrsite se atenteaza la viata unei alte persoane. a dat legi drastice оmpotriva avortului. оn India Antica ) considera uciderea copiilor оn sвnul matern pacat la fel de grav ca si uciderea parintilor [II. nu a mortii. din zorile omenirii pвna оn timpurile noastre. poate sa dispuna de propriul corp. nici nu voi da sfaturi de acest fel. Potrivit Codului lui Hammurapi (Hammurapi. chiar daca este practicat. 71. 85]. De asemeni nu voi da la nici o femeie pessariu abortiv" [II. Femeia. numind femeia care avorteaza “fiinta detestabila”. ca si infanticidul. Оntr-o asemenea situatie. Chiar celebrul legiuitor spartan Licurg. dar trupul pe care оl poarta оn ea. maia) оn textele descifrate recent este prescris ca avortul este un pacat. Dreptul la viata al copilului nu depinde nici de medici. Realizarea dreptului de a оntrerupe voluntar sarcina este conditionat de sfera de extindere a dreptului la viata. drept de a оntrerupe voluntar sarcina nu poate exista. apartine altei fiinte umane. Ucigвnd copii nenascuti.VI p. 24) se оntinde si asupra fatului nenascut. La Roma avortul 89 . Astfel. pentru care nu este iertare [II. este un delict. Acestia sunt оn slujba vietii.

оn momentul cвnd ovulul este fecundat. Dar chiar si acest poet frivol le condamna pe abortiste pentru macelul pe care оl provocau. din primele momente ale evolutiei proceselor biochimice. nici a unui alt om. 112 Ovulul fecundat si embrionul care se dezvolta оn uter. Ia nastere o fiinta umana. si anume: dispretului fecunditatii. nici a mamei. Caracteristicile fatului au aceeasi pregnanta ca si cele ale copilului deja nascut. nu este proprietatea mamei. Viata umana оncepe оn momentul conceptiei. obsesiei frumusetii corporale si avortului [II. chiar daca acel om este copilul sau. 82. nici a tatalui. independenta. Genetica arata ca. Ovidiu descria cazul Carinei. Dar nu este nici o diferenta revolutionara оntre copilul din uter si copilul de dupa nastere. Iar Seneca aduce elogii mamei sale pentru ca nu s-a lasat victima marilor coruptii morale ale epocii. riscвndu-si viata pentru a-si mentine farmecele fizice. cu drepturi egale cu ale fiecaruia dintre noi. rusinii de a ramвne оnsarcinata. Scriitorul Suetoniu оi reproseaza оmparatului Domitian faptul de a fi avut relatii sexuale cu nepoata sa Iulia si оl gaseste vinovat de moartea acesteia provocata de avortul pe care a оndemnat-o sa-l faca. diferita. deci nu au nici un drept sa hotarasca daca sa traiasca sau nu. Asadar. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om. care nu este nici a tatalui. hrana si oxigenul erau preluate de la mama prin cordonul ombilical.s-a practicat оn perioada de decadenta a Imperiului. Singura schimbare se refera la metoda de alimentatie cu hrana si oxigen: оnainte de nastere. p. 199]. Cuvintele proorocilor. embrionul este оnzestrat cu o bogatie de date cu nimic mai prejos decвt cea a omului matur. unica. 30]. care si-a facut avort. p. contin aceleasi mesaj ca si cel al geneticienilor. o parte din corpul mamei. independent de cel al mamei si al tatalui. nici nu este un organ. nici tatal si nici un alt om nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane. care trebuie sa se bucure de demnitate si sa-i fie asigurate drepturile ce decurg de aici [II. fiind o fiinta umana cu un tipar genetic nou. Atunci оncepe o viata noua. fiinta conceputa оn pвntecele matern e o fiinta umana complet noua. existenta noului-nascut оn afara organismului mamei si separat de el. Nasterea оnseamna parasirea uterului matern. care marturisesc prezenta lui Dumnezeu la concepere. nici a statului. dupa nastere 90 . ce se declanseaza dupa actul conceperii. Оn literatura de specialitate se mentioneaza ca avortul nu poate fi considerat un drept al femeii. care se dezvolta separat. 16. Tehnologia moderna a permis studierea comportamentului individual al copilului оn uter. taierea cordonului ombilical. Nici mama. dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult [III.14].

ci are nevoie de timp ca sa dezvolte ceea ce este deja din momentul conceptiei. o atare femeie pierde dreptul constitutional оn virtutea caruia nimeni nu se poate amesteca оn treburile ei personale. Acelasi principiu e valabil оn cazul avortului. Nu poate fi adus ca motiv faptul ca femeia are dreptul inviolabil de a dispune de propriul ei trup. p. 64. De la conceptie pвna la moarte codul genetic al omului ramвne acelasi (nu este supus variatiilor). 13. nici оn cel utilizat de NASA pentru programele zborurilor spatiale” [IV. Оn unele state dreptul la viata a “copiilor nenascuti este garantat prin legislatie”. avortul poate fi evitat prin instituirea urmatoarelor solutii alternative: . sa apere si sa sustina acest drept” [I. Fiinta umana ramвne fiinta umana indiferent de dimensiunile pe care le are si de mediul оn care traieste. E vorba de o noutate absoluta. p. care dispune urmatoarele: “Statul recunoaste dreptul la viata al copiilor nenascuti si. libertate de exprimare si de miscare au fost reduse drastic”[II. afirma: “Fecundatia determina o noua constitutie personala. Constitutionalistii din Irlanda privesc critic acest amendament considerвnd ca “statutul de cetatean al femeilor a fost grav afectat…prin faptul ca drepturile lor constitutionale la intimitate. Dar chiar si aceasta practica pozitiva a lasat fara raspuns mai multe probleme. daca noul-nascut este destul de matur pentru a fi hranit оn acest fel.99]. constituantul irlandez n-a specificat оn mod expres cum anume va legifera statul presupusele “drepturi egale” ale “copiilor nenascuti” si ale “mamelor” si nici sensul frazei: “оn masura оn care este aplicabil оn practica”. Daca este prematur. ce nu poate fi vazut decвt la microscop. ovulul fecundat are aceeasi valoare de persoana umana ca si un copil dupa nastere sau ca si un om matur. 109]. garanteaza prin legile sale sa respecte si. Omul nu are nevoie de timp ca sa devina om. Dupa cum am vazut mai sus. asociere. votat prin referendum оn 1983.crearea unor centre maternale unde ar putea fi primite femeile. p. Geneticianul Lejeune. Omul adult de astazi e acelasi ca si cel din momentul conceptiei si are acelasi cod genetic ca si оn acel moment. absolut tipica a acestei noi fiinte umane. tinerele si adolescentele 91 . оn ceea ce priveste dreptul egal la viata al mamelor.oxigenul este luat din atmosfera prin plamвni si hrana prin stomac. Astfel. оn masura оn care este aplicabil оn practica. la care am facut referinte anterior. Datorita comportamentului agresiv si abuzului fata de o alta fiinta umana. e atвt de mare оncвt nu poate intra оn memoria nici unui computer facut de mвna omului. Exemplu la acest capitol serveste amendamentul 8 la Constitutia Irlandei. 54. 812]. Cantitatea de informatii pe care le contine ovulul fecundat. hrana continua sa-i fie administrata prin sisteme artificiale оntr-o forma asemanatoare cu cea pe care i-o acorda cordonul ombilical. Оn viziunea noastra. o 113 constitutie unica ce nu s-a оntвlnit оn trecut si nu se va repeta оn viitor.

6 % оn 1997 (anterior nu sunt date) la 12. SUA cu 26. оnainte si dupa nastere. care оi vor oferi o familie. de care se deosebesc numai prin vвrsta si maturitate. Curtea Suprema a Statului Missouri din SUA. Cuba cu 56. 152]. observam urmatoarea situatie: pe primul loc оn lume se situa Romвnia cu 172. 114 Analizвnd statisticile оn privinta avorturilor din 1994. urmata de Rusia cu 119. Aceasta ar permite mamei naturale sa-si ia copilul оnapoi dupa un anumit numar de luni sau ani. din punct de vedere medical. .оnsarcinate care au probleme familiale sau diferite alte probleme. 57. si aceasta stare este 92 . Conform datelor.оncredintarea copilului unui centru de plasament regional. оn octombrie 1972 afirma: “Copiii nenascuti au toate calitatile si toate atributele adultilor. dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina este o problema controversata mai оn toate sistemele juridice. China cu 37. cвnd reuseste sa-si faca o situatie materiala acceptabila. iar apoi fiind ajutate material.5.6. Оn acelasi timp. Decвt sa faca avort. pe cвnd numarul de avorturi la fetitele de pвna la 15 ani a scazut de la 81 оn 1994 si 115 оn 1995 la 33 оn 2002. 30]. 30]. . temporar sau definitiv. p.oferirea ajutorului material de urgenta.6 [III. .оncredintarea copilului spre adoptie unor familii care nu pot avea copii sau care au. inclusiv оn cel apartinвnd Republicii Moldova.5. Ele ar putea ramвne оn aceste centre maternale cu hrana si cazarea gratuite pвna la un anumit timp dupa nastere.4 avorturi la mia de femei avвnd vвrsta оntre 15 si 44 de ani. оn republica se оnregistreaza o scadere a avorturilor de la 58 777 оn 1994 la 14 603 оn 2002. Actualmente. pentru a-si putea creste mai usor copilul.1% оn 2002. . atвt оnainte cвt si dupa nastere”[II. e preferabil ca mama sa transmita оn mod legal copilul unor parinti adoptivi.8 % оn 1997 la 11. pe ultimul loc fiind Polonia cu 3. Оn Declaratia drepturilor copilului se afirma: “Datorita lipsei sale de maturitate fizica si mintala copilul are nevoie de оngrijire si protectie speciale. dar vor sa mai adopte. direct sau prin e-mail. inclusiv de asistenta juridica adecvata. a crescut ponderea avortului la: primigeste (prima sarcina) de la 6. de care dispune Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est).plasarea оn regim de asistenta maternala a copilului (оncredintarea lui pentru un timp unei familii care nu poate avea copii sau care are deja si vrea sa ia si un alt copil оn оngrijire maternala).8% оn 2002. . viata umana este un fenomen continuu de la conceptie pвna la moarte”[III.4.organizarea unor consultatii preavort si postavort. grupa de vвrsta 15-19 ani de la 9.

Modul de efectuare a acestei operatii este reglementat de Ordinul nr. Оn art. 35]. sa-i cultive un mod sanatos de viata.determinata de importanta deosebita a acestui subiect. Copilaria si chiar adolescenta sunt etapele cele mai vulnerabile ale dezvoltarii.94 Despre ocrotirea sanatatii [I. Оn Republica Moldova. Persoanele care doresc sa se casatoreasca. pot sa-si faca un examen medical si sa ia consultatii medico-genetice оn unitatile medico-sanitare respective pentru depistarea alterarilor genetice din cariotipul lor. 20. Conform datelor oferite de Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). Astfel.”[II. Autorii semnaleaza ca acest progres permite „utilizarea fetilor pentru practici care оncalca cea mai elementara etica. Dezbaterile stiintifice privind dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina devin si mai complicate sub influenta progresului оn medicina. alti reprezentanti legali. cultura pancreasului prelevat оn vederea unei grefe ulterioare etc.8 оn 1997 pоna la 7. Parintii. Legea ocrotirii sanatatii prevede ca familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei si la protectia sociala.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii si morti ). la solicitarea 93 . efectueaza.08. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului se mentioneaza despre obligatia statelor parti de a asigura prin toate masurile posibile supravietuirea si dezvoltarea copilului.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii ). p. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasilor lor. drept care reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale acestei Conventii. de educatia lui fizica. 152 al MS din 3. cum ar fi fabricarea de cosmetice. 32 din Legea ocrotirii sanatatii. mortalitatea perinatala scade de la 14. de dezvoltarea lui prenatala si postnatala. spirituala si morala. 99]. copiii cu anumite dizabilitati fiind expusi unui nivel de risc avansat. fabricarea de arme bacteriologice. care influenteaza оn mod direct natalitatea si sporul populatiei. Articolul 47 din Legea ocrotirii sanatatii stipuleaza ca parintii sunt obligati sa aiba grija de sanatatea copilului.8 оn anii 1997-98 pоna la 11. cu consimtamвntul lor examene medicale. care duc la malformarea viitorului copil. unitatile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planificarea familiei. оntreruperea sarcinii poate fi efectuata pвna la sfвrsitul primelor 12 saptamвni de sarcina. mortalitatea neonatala scade de la 9. conform art. care astazi a atins un grad de dezvoltare ce permite stabilirea unui diagnostic prenatal care exclude nasterea unor copii cu deficiente оnnascute. incidenta mortalitatii si 115 morbiditatii si accesul la оngrijire primara preventiva si curativa pentru aceste grupuri de mare risc constituie indicatorii de baza pentru implementarea acestui drept. 61 alin. Sanatatea materna.

Оn cazul tratarii оn stationar a copilului оn vвrsta de pвna la trei ani sau a copilului grav bolnav de o vвrsta mai mare care are nevoie. sanatorii etc. scoli si оn alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de оnvatamвnt. de оngrijire suplimentara. dispensare. li se garanteaza apararea drepturilor. S-ar parea ca totul e bine. Lor li se acorda periodic supraveghere medicala activa. la nastere.unitatilor medico-sanitare. Principalele cheltuieli de оntretinere a copiilor оn crese. Accesul copiilor la asistenta medicala 94 . Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor оn crese. Statul apara interesele si drepturile copilului. Copilul se bucura de o atentie deosebita din partea statului si societatii si beneficiaza de ocrotirea sociala. trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea masurilor de profilaxie. Copiii de vвrsta frageda sunt asigurati cu produse alimentare speciale. 49. gradinite. spre regret. copiilor li se acorda gratuit foi de tratament оn sanatoriu. mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative functioneaza extrem de slab. acordвndu-i-se indemnizatii pe linia asigurarilor sociale. scoli si оn alte institutii pentru copii se fac din surse bugetare. precum si din mijloacele unitatilor economice. Femeilor li se creeaza conditii de оmbinare a muncii cu maternitatea. mama (tatal) ori o ruda are dreptul sa fie alaturi de copil оn unitatea medicala si sa primeasca. inclusiv gratuit оn modul stabilit. Copiii si adolescentii cu deficiente оn dezvoltarea fizica sau psihica sunt оntretinuti de stat оn case si camine de copii. indemnizatii pe linia asigurarilor sociale [I. Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici. Lista indicatiilor medicale referitoare la aranjarea copiilor si adolescentilor оn case si camine de copii si оn institutii instructiv-educative este aprobata de Ministerul Sanatatii. dupa nastere si ajutor curativ-profilactic mamei si nounascutului (art. p. conform avizului medical. Legea ocrotirii sanatatii). Legea ocrotirii sanatatii). оn alte institutii specializate pentru copii. Statul stimuleaza maternitatea. 48. Neоndeplinirea acestor obligatii este pedepsita de lege. оn modul stabilit. spitale. sustinerea morala si materiala. Unitatile medico-sanitare asigura asistenta medicala calificata femeii оn cursul sarcinii. 116 sindicatelor. dar. inclusiv la conditii de viata propice dezvoltarii lui fizice si spirituale (art.11]. 30. gradinite.) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. Lucratorii medicali sunt obligati sa informeze parintii. tutorele sau curatorul despre boala copilului si despre tratament. Оn cazul imposibilitatii spitalizarii sau lipsei de indicatii pentru tratament оn stationar. altor organizatii obstesti si ale unor persoane particulare. mama sau un alt membru al familiei care оngrijeste copilul bolnav poate fi scutita de lucru оn modul stabilit. ocroteste sanatatea mamei si a copilului.

Ceilalti copii de la 5 pвna la 18 ani au оnlesniri numai оn cazuri de urgenta. . 23-30].Programul National de ameliorare a asistentei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 printre obiectivele caruia putem mentiona reducerea mortalitatii perinatale de la 15.spitaliceasca a scazut brusc odata cu adoptarea Legii privind minimul de asistenta medicala gratuita. 19. pe principiile de prioritate ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii privind sanatatea populatiei catre anul 2000 [I. afectiunilor parodontiului. asigurarea 117 pietei interne cu produse alimentare speciale de calitate оnalta si la pret redus. cu scopul principal оn asigurarea sanatatii copiilor prin intermediul preventiei principalelor afectiuni stomatologice: cariei dentare. copilul ramвne mult timp bolnav acasa. si micsorarii numarului de complicatii. cauza fiind lipsa tratamentului de reabilitare gratuit оn Republica Moldova si a preturilor exagerate оn raport cu veniturile populatiei.0 оn anul 2003. . p. 1990).2 95 . care deseori duc la invaliditate sau chiar la deces. implementarea noilor tehnologii de fabricare a produselor alimentare speciale pentru copii. garantat de stat. 34.Programul National „Alimentatia copiilor”. vital necesare оn consumul alimentar al copiilor. Conform acestei Legi. formarea unui sistem de asigurare a copiilor institutionalizati cu alimentatie corespunzatoare normativelor fiziologice. 27-76]. deseori din lipsa de bani. Printre alte masuri prevazute de stat оn vederea realizarii drepturilor copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare am putea numi: . printre obiectivele caruia putem mentiona: reducerea mortalitatii infantile de la 19.Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007. la fabricarea si comercializarea lor. de tratament gratuit оn stationar beneficiaza doar copiii pвna la vвrsta de cinci ani. crearea unui sistem eficient de alimentare rationala a copiilor din institutiile de оnvatamвnt si prescolare. Programul este bazat pe conceptia Conventiei internationale privind drepturile copilului. Situatia se complica si оn legatura cu accesul limitat la tratamentul de reabilitare. fiind spitalizat tвrziu cu complicatii grave. reducerea cotei de necorespundere a indicilor sanitaro-igienici si microbiologici ai calitatii produselor alimentare. p. Astfel. fluorozei etc. copiii invalizi si orfani [I. reducerea cu cel putin o treime a afectiunilor distrofice si anemice la copii cu vвrsta de pвna la un an. pe Rezolutia summit-ului mondial оn problemele sanatatii copiilor (ONU.9 la o mie de nou-nascuti оn 1997 pвna la 15. reducerea cu o treime a numarului de adolescenti cu retard оn dezvoltarea fizica.

40]. de care trebuie sa beneficieze 118 persoanele.regulamentul cu privire la organizarea tratamentului balneo-sanatorial si odihnei salariatilor.0 la o mie de nou-nascuti. Оn continutul acestei legi s-ar putea consacra: .alocatia de stat. 20]. pe baza prevederilor legale. . La finele acestui paragraf mentionam ca actualmente оn Republica Moldova nu este adoptat un act normativ care ar asigura o protectie speciala a persoanelor cu handicap. .8 pвna la 6. odihnei copiilor lor оn institutiile de reconfortare a copiilor si оntretinerea scolilor sportive pentru copii si adolescenti.0 la o mie de nou-nascuti catre finele anului 2003. . care au оn оngrijire un copil cu handicap. reducerea mortalitatii neonatale precoce de la 7.alocatia de stat pentru copii оn cuantumurile prevazute de lege sa fie majorata cu 100% . obiectivele de baza ale caruia sunt reducerea. 17]. prevenibile prin vaccinare [I.daca sunt оn plasament familial sau оncredintati unei persoane sau familii. .0 la 100 000 de nou-nascuti vii. instituirea unui sistem regionalizat de asistenta medicala neonatala.instituirea birourilor de consultatii republicane si raionale psihologo. chiar daca parintii lor nu se оncadreaza оn categoriile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei. drepturile. . .Programul National de imunizare pentru anii 2001-2005. reducerea mortalitatii materne de la 40. Оn acest context consideram oportuna elaborarea unei legi care ar defini persoana cu handicap. .lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pвna la vвrsta de 16 ani dreptul la dobвndirea statutului de copil-invalid si la alocatiile de stat conform legislatiei.pedagogice pentru copiii cu deficiente fizice si mintale. .Programul National de asistenta оn planificarea si protejarea sanatatii reproductive [I. eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile.2 pвna la 20. ar stabili masurile de protectie speciala. Cheltuielile financiare necesare pentru implementarea acestui Program au fost suportate partial de asistentele internationale prin intermediul agentilor lor pentru dezvoltare [I.pвna la 12.scutirea de plata taxelor de abonament pentru detinerea aparatelor de radio si televiziune оn conditiile gradului I de invaliditate. implementarea tehnologiilor aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii drept cost-efective la toate nivelurile de asistenta medicala de verticala. au dreptul la alocatia de оntretinere la nivelul unui salariu minim 96 .

Potrivit art. b) copiii a caror integritate. din categoria copiilor aflati оn stare de dificultate fac parte si: 1. temporar sau definitiv. 8 alin. 2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva si 119 irevocabila. deoarece parintii nu-si оndeplinesc оn mod corespunzator drepturile si оndatoririle lor cu privire la persoana copilului. fizica sau morala. deoarece sunt lipsiti de ocrotirea parinteasca pentru aceleasi motive ca si оn cazul copiilor din prima situatie. 32. declarati prin judecata morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti. fara sa se fi instituit tutela. 20 din Conventia Natiunilor Unite privind protectia drepturilor copilului. Unele state au acceptat formule proprii ale expresiei „copilului aflat оn dificultate”. necunoscuti. (1)]: 1) parintii copilului sunt decedati. Copilul care a savвrsit o fapta penala. ar trebui sa beneficieze de protectie prin luarea unor masuri educative. Protectia copilului aflat оn dificultate Conform art. desi trebuia оncredintat. se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintesti. este periclitata.brut pe tara. are dreptul la protectie si ajutor special din partea statului” si “o astfel de ocrotire poate include plasarea оntr-o familie. deoarece exista o cauza de instituire a tutelei. Оn viziunea noastra. 3) instanta judecatoreasca nu a hotarвt оncredintarea copilului unei persoane sau familii. adoptia sau. Astfel. plasarea оn institutii adecvate оngrijirii copiilor”. deci copilul este lipsit de оngrijirea parinteasca. 343] stabileste ca copilul se afla оn dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. 4 3. 2. daca este necesar. dar nu raspund penal. Documentul mentionat distinge doua situatii: a) copiii a caror dezvoltare fizica sau morala este primejduita. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva оn exercitarea drepturilor parintesti. Copilul se afla оn situatia de a fi amenintat оn dezvoltarea sa fizica si intelectuala si оn urmatoarele cazuri [art. dar nu raspunde penal. 309-314] al Republicii Moldova. Legea Romвniei nr. lipsit de mediul sau familial sau care оn propriul sau interes nu poate fi lasat оn acest mediu. pe toata perioada cвt se afla оn оntretinerea completa a unei institutii de ocrotire. „Orice copil care este. pusi sub interdictie. 474-487 din Codul de procedura penala [I. 26/1997 [I. Copiii care au savвrsit fapte penale. p. la sesizarea oricarei 97 . оn conditiile legii. 108/1998 de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. facвndu-se vinovati de neglijenta оn exercitarea ocrotirii parintesti. minorul care nu a оmplinit vвrsta de 14 ani nu raspunde penal. dar fara caracter de gravitate ori abuz. p.

a organelor de politie sau a parintilor acestuia. perioada оn care creste numarul de familii dezorganizate. martor al pierderii propriei identitati. O alta cauza este reprezentata de nivelul economic extrem de scazut al societatii noastre contemporane. 98 . daunele sociale cauzate victimei sunt conditii favorabile aparitiei unor tulburari nevrotice sau psihice la acesta. familii cu mari probleme sociale (somaj. 4. alcoolism. Оn Romвnia acest fenomen este reglementat prin Legea nr. sociala. Confuzia morala. Conform acesteia din urma abandonul este considerat ca fiind absenta. dezinteresul este definit ca оncetarea oricaror legaturi оntre parinti si copil care sa ateste existenta unor raporturi afective normale. metodele de prevenire a sarcinii. Daca ne referim la cauzele abandonului. iar minorul care a оmplinit vвrsta de 16 ani raspunde penal. droguri. p. Abandonul constituie actiunea de parasire a unei fiinte. o perioada mai mare de sase luni” [I. 3. 120 Оn legatura cu procesul de adoptie. poate fi declarat prin hotarвre judecatoreasca abandonat. Оn viziunea noastra. ce intra оn notiunea de planning familial si care vizeaza. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii. Copiii abandonati. nu putem exclude lipsa de educatie contraceptiva. 33. оn mod vadit. Conform art. Copiii cu handicap (invalizi). “Copilul aflat оn оngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat. aceasta trecвnd prin asa-numita perioada de tranzitie. Definitia abandonului este data de perspectiva psihologica. Copiii care au savвrsit infractiuni si sunt condamnati. slabirea sau ruptura unei legaturi afective de sustinere. 2. Оn acest context. Un alt simptom al egoismului lumii moderne sunt copiii abandonati. determina pierderea treptata a coerentei actelor interne si externe ale abandonatului. daca parintii sau dezinteresat de el. De altfel. situatie ce are grave repercusiuni asupra dezvoltarii psihice. Minorul care are vвrsta оntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savвrsit fapta cu discernamвnt. Notiunea de abandon se poate aplica si оn cazul parasirii copiilor оn institutii de protectie a copilului de catre parinti. a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau оncredintat оn conditiile legii unei persoane fizice. fizice si sociale a acestora. a procurorului. оn primul rвnd. 1 din aceasta Lege. 285]. psihiatrica.persoane. vom avea оn vedere atвt cauzele cвt si efectele fenomenului de abandon al copilului. abandonul are un caracter complex. lipsa de preocupare pentru soarta acestuia. orice situatie care se soldeaza cu anularea unor trairi afective poate fi traita ca un abandon.

decompletarea sau dezorganizarea familiei (parinte solitar. se afla оn imposibilitatea de a-si exercita drepturile si оndatoririle cu privire la copil. plasamentul оn regim de urgenta si adoptia. mama/ tata bolnav(a) оn spital. Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. оncredintarea copilului unei familii. Din cele expuse anterior. dificultatile de comunicare si relationare a membrilor familiei.diverse abuzuri. mama prostituata. la serviciul public specializat sau la un organism privat specializat. Drept model de reglementare a masurilor de asistenta alternativa poate servi dreptul romвn. La alegerea unei masuri. unei persoane sau unui organism privat 121 autorizat. оnsa. mama/ tata decedat(a). marimea ei. Aceste masuri sunt: tutela. оn functie de situatia concreta a copilului. mama/tata alcoolic. plasamentul оntr-o familie asistata. De asemenea capacitatea scazuta de administrare a veniturilor. divort). fiind aplicate concomitent cu strategii de sprijinire a familiei оn scopul reintegrarii copilului. institutii de ocrotire. la decesul ambilor parinti).atitudinile parentale. altele reprezinta masuri cu caracter permanent (de exemplu. tatal nu recunoaste copilul. cresterea si ocrotirea copilului se realizeaza оn familie. organismele abilitate trebuie sa asigure copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia sa asupra masurii de protectie propuse. protectia drepturilor sale prin asistenta alternativa. gradul de instruire al parintilor sunt factori care оi determina pe parinti sa-si abandoneze copiii оn spitale. Unele dintre masurile de asistenta alternativa a statului poarta un caracter temporar de protectie a drepturilor copilului. оncredintarea оn vederea adoptiei. saracie extrema). de catre parinti sau de catre unul dintre ei. curatela. . curatela. mama recasatorita. situatii оn care acestia au decedat ori. Institutionalizarea e determinata de: . mama/tata a abandonat familia.lipsa de venituri (lipsa de sprijin financiar. copil nedorit. . tipul familiei. copil maltratat/ violenta оn familie). . adoptia – legiuitorul romвn a 99 . desi sunt оn viata. Paralel cu institutiile traditionale – tutela.probleme legate de copii (probleme de sanatate ale copilului. plasamentul la o familie sau persoana. 5. probleme de comportament ale copilului). mama violata. unde este prevazut un ansamblu de institutii sociojuridice menite sa asigure. оn special cele maternale (mama adolescenta. mama/ tata оn оnchisoare). Exista.

legislatiile nationale s-au orientat catre solutii centrate pe valorile continuitatii si stabilitatii ocrotirii copilului оn mediul familial alternativ – оncredintarea pe termen lung sau adoptia. prin hotarвre judecatoreasca. 229] . ori оncredintarea acestuia оn vederea adoptiei. declarati morti. domiciliul copilului se afla la persoana careia i-a fost оncredintat. necunoscuti. fie unui organism privat autorizat. disparuti sau decazuti din drepturile parintesti. si poate fi instituita daca sunt оntrunite urmatoarele conditii cumulative: . Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost оncredintat copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana copilului.parintii copilului sunt decedati. Masura are caracter subsidiar si. pusi sub interdictie. 8. p. credinta religioasa оn care a fost educat copilul nu se poate schimba decвt оn cazuri exceptionale. Educatia scolara a copilului nu poate fi schimbata decвt оn interesul acestuia si numai cu aprobarea comisiei.оn privinta copilului nu a fost luata o masura de ocrotire. 122 Adoptia este o masura importanta de protectie a drepturilor copilului aflat оn dificultate cu 100 . copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva. de asemenea. . 41. Pe durata оncredintarii. 11]. precum si faptul ca acest rol poate fi оndeplinit оn mod adecvat de parinti alternativi sau de parinti adoptivi” [II. Astfel. cu aprobarea speciala a comisiei pentru protectia copilului. Daca nu s-a gasit o familie sau o persoana corespunzatoare. comisia pentru protectia copilului poate hotarо оncredintarea minorului fie serviciului public specializat. Pe baza studiilor psihosociale care au evidentiat efectele negative ale mediului din institutiile de ocrotire asupra dezvoltarii copilului si faptul „ca mai presus de orice copiii simt nevoia unui mediu familial stabil. pentru ca dureaza pвna оn momentul оn care se va putea realiza оncredintarea copilului unei familii sau unei persoane. care prevad distributia drepturilor si obligatiilor de protectie a drepturilor copilului оntre stat (prin reprezentantii sai autorizati de la nivelul colectivitatilor locale) si familia alternativa sau organisme private autorizate. оn sensul ca nu a fost instituita tutela si nici nu a fost dispusa. caracter temporar. Ia nastere o institutie originala – o cotutela – оn cadrul careia statul si familia alternativa sau organismul privat autorizat exercita оn comun drepturile si obligatiile de protectie si ocrotire a copilului [II. оncredintarea minorului unei familii sau unei persoane.reglementat si institutii. оncredintarea este un instrument de protectie si ocrotire a copilului aflat оn dificultate ai carui parinti sunt оn imposibilitatea permanenta de a-si manifesta vointa. p.

Оn cadrul sistemelor de drept care reglementeaza adoptia. Оn practica judiciara recenta a unor state sunt cazuri оn care instantele au acordat parintilor naturali ai copilului adoptat dreptul de a-l vizita оn noua familie. 6. Legislatiile nationale reflecta atitudini diferite fata de adoptie. continuau cultul stramosilor si veneau la succesiune ca si un copil provenit din casatorie [II. si legislatii care reglementeaza ambele feluri de adoptie [II. de exemplu Noua 101 . legislatiile statelor au evoluat consacrвnd principiul potrivit caruia adoptia trebuie sa se realizeze оn interesul copilului. Radacinile istorice ale adoptiei se regasesc оn dreptul roman. prin care un copil este luat pentru a veni la mostenire оn calitate de descendent. traditiile familiale. prin care un barbat ia оn оngrijire un copil. cum ar fi „kafalah”. ca masura de protectie si ocrotire a copilului prin mijloace cu caracter permanent. Din prima categorie fac parte legislatia din Vietnam si din unele tari din America de Sud. se pot identifica trei tipuri de solutii legislative оn raport cu extinderea efectelor adoptiei: legislatii care reglementeaza numai adoptia cu efecte restrвnse. s-a conturat doar оn sec. p. ca o masura de protectie a acestuia [II. Legislatiile multor state prevad masuri care asigura confidentialitatea identitatii parintilor. care interzic adoptia. Prin traditie. care nu reglementeaza adoptia. si adoptator si rudele acestuia. unele institutii care se apropie de adoptie. cвnd scopul adoptiei s-a deplasat de la interesul predominant al adoptatorului spre interesul copilului lipsit de оngrijire parinteasca. se mentin si legaturile de rudenie ale copilului cu familia biologica. fara оnsa a se crea legaturi de rudenie [II. Sensul actual al institutiei sociojuridice a adoptiei. unde alaturi de legaturile de rudenie create prin adoptie (numai оntre adoptat si adoptator sau sotii adoptatori). 179]. totodata оnceteaza legaturile de rudenie cu familia biologica. Оn dreptul musulman exista. Оn acest context se pot remarca doua tipuri de sisteme de drept: care ignoreaza sau chiar interzic adoptia si care reglementeaza si оncurajeaza aceasta institutie. prin care se crea patria potestas. Ideea de „a da un copil familiei care nu are copii” s-a transformat оn aceea de „a da o familie copilului lipsit de un mediu familial”. 31.caracter permanent. si „tranzil”. pe de o parte. pe de alta parte. p. 6. moravurile sau istoria statelor. 93]. оntreruperea oricarei relatii dintre copilul adoptat si parintii sai naturali a fost socotita o preconditie a reusitei integrarii copilului оn familia adoptatoare. 29]. оn raport cu conceptiile religioase. 78. Un numar redus de state. totusi. Astfel. XX. legislatiile care reglementeaza numai adoptia cu efecte depline. 92]. cвnd se creeaza legaturi de rudenie оntre adoptat si descendentii acestuia. p. si dreptul tarilor musulmane. p. scopul principal al adoptiei era de a permite persoanei fara descendenti legitimi de a primi оn familia sa copii care dobвndeau astfel numele adoptatorului.

102 . 21. 142]. p. p. Deoarece „copiii strazii" sunt caracterizati prin mobilitate si dificultatea urmaririi.123 Zeelanda. 268]. vвnzarea sau traficul de copii. 274]. p. ci si faptul daca sunt оndeplinite conditiile psihosociale de adoptabilitate. 188]. Оn urma unor sondaje s-a alcatuit o tipologie a copiilor strazii: . p. Oficial acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau al institutiei de ocrotire [II. 36. numiti „fugari". lingvistic. adica daca copilul poate оnfrunta dificultatile create de schimbarea mediului cultural. considerвndu-l persoana detinatoare de drepturi per se [II. . 6. iar situatia temporara poate dura de la cвteva zile pвna la cвteva luni.copiii care se afla оn strada оn cea mai mare parte a zilei si care au abandonat scoala. Conventia cu privire la drepturile copilului a modificat radical viziunea asupra copilului. fie оn diferite sisteme regionale. Ea si-a lasat amprenta asupra tuturor documentelor juridice elaborate ulterior. culegerea unor date consistente ridica probleme aproape insurmontabile. fie оn sistemul universal. Mai mult decвt atвt. Conventia are ca obiective: stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se оnfaptuiasca оn interesul superior al copilului. 7. 6. au transformat toate adoptiile оn adoptii deschise. Adoptia internationala. p. 13]. pвna оn prezent nu exista totusi statistici pertinente. Оn spiritul acesteia a fost elaborata si Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii оn materia adoptiei internationale оncheiata la Haga la 29 mai 1993 [I. care traiesc оn mediul stradal o perioada mai lunga sau mai scurta de timp. оn cazul adoptiei internationale trebuie sa se constate nu doar legalitatea adoptiei copilului. religios [II. Copiii strazii. asigurarea recunoasterii оn statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei (art. crearea unui sistem de cooperare care sa previna rapirea. care privesc drepturile copilului. Ca urmare. Ei sunt acei copii care hoinaresc din loc оn loc si care se asociaza оn grupuri al caror principal mediu de viata si actiune este strada.1). consideram necesara crearea оn fiecare stat a mecanismului juridic adecvat pentru a constata si verifica daca adoptia internationala reprezinta pentru copil unica solutie pentru a-i asigura un mediu familial. 2. Dupa cum am mentionat deja. Din ratiuni care tin de metodologia sociologica de investigare.copiii care sunt prezenti оn strada. „copii ai strazii" au fost considerati subiecti sub 18 ani. pe temeiul respectarii interesului superior al copilului [II. fiind o masura exclusiv subsidiara оn raport cu celelalte masuri de protectie a copilului. desi sunt unele date atвt la nivel institutional cвt si neguvernamental.

p. consideram oportune urmatoarele masuri: .copiii permanenti sau quazipermanenti (cei care au abandonat aproape definitiv institutiile de ocrotire sociala. .instituirea unui sistem de apreciere a eficientei activitatii institutiilor guvernamentale implicate оn controlul fenomenului „copiii strazii". cu claritate. .. precum si a unor structuri guvernamentale si neguvernamentale eficiente cu rol de coordonare la nivel raional. control si reducere a fenomenului.triajul eficient si rapid al minorilor pentru orientarea lor catre institutiile specializate cele mai adecvate. Оn scopul controlului. Aceste grupuri de copii sunt cel mai dificil de controlat. urmarindu-se evolutia cazurilor de la depistare pвna оn momentul solutionarii lor definitive.sensibilizarea opiniei publice si оn mod deosebit a comunitatilor locale cu privire la acest fenomen si la consecintele sociale grave pe care le poate genera. Stimularea civismului si a curentelor de opinie favorabile interventiei si sprijinirii institutiilor statale si organizatiilor neguvernamentale implicate оn reducerea acestui fenomen. . . a оncercat prin diverse tipuri de activitati sa identifice copiii – problema si sa sprijine orientarea lor catre familii sau institutii. fiind considerati aproape irecuperabili.realizarea si punerea оn practica a unei strategii nationale de prevenire. dar este оn crestere [II. desi оn unele cazuri mai pastreaza contacte sporadice cu familiile sau cu institutiile respective). Оn prezent se face distinctia dintre „copiii strazii" si „copiii din strada" (primii fiind considerati nascuti si crescuti оn strada) al caror numar nu este semnificativ. 2.sensibilizarea conducerii institutiilor de ocrotire a minorilor pentru оntarirea pazei si supravegherii copiilor care parasesc frecvent aceste unitati pentru vagabondaj sau cersit. Cercetarea a pus оn evidenta. faptul ca оn ultimii ani politia a contribuit efectiv la cunoasterea fenomenului copiii strazii. deoarece au un comportament deviant structurat. 203]. 103 . avвnd mare 124 nevoie de asistenta sociala.sprijinirea fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale care actioneaza pe diferite paliere pentru diminuarea fenomenului „copiii strazii" si exercitarea unui control eficient asupra concordantei dintre prevederile statutului aprobat si activitatea concreta a acestora. . restrвngerii si excluderii treptate a fenomenului „copiii strazii”.

. Totodata. care limiteaza competenta sa juridica) .organizarea unor clase serale pentru оnvatamвntul primar si gimnazial destinate „copiilor strazii". . si оn aceasta calitate. оncep sa fie evidentiate particularitatile copilului – ca personalitate оn devenire (constatвnd absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale.ameliorarea si diversificarea cooperarii dintre organele de politie si institutiile guvernamentale cu rol de protectie si asistenta sociala pentru aceste categorii de minori.оnfiintarea pe plan local a unor servicii speciale de sprijin a familiilor cu multi copii si cu situatie socioeconomica precara.intensificarea si coordonarea activitatilor specifice desfasurate de organele de ordine publica pentru a asigura un control sistematic asupra „copiilor strazii" оn contextul situatiei operative la nivel local si national. . precum si a unor organe prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). economice. sociale etc. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. Sinteza rezultatelor obtinute. . ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri speciale de asistenta si protectie.organizarea unor comisii raionale de profilaxie a fenomenului „copiii strazii” subordonate presedintelui raionului. producвnd o revolutie оn acordarea drepturilor acestora de la unele reglementari nationale la reglementari pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. 125 .оnfiintarea unor camine de nefamilisti pentru cei care depasesc vвrsta de 18 ani si care provin din casele de copii. 126 ОNCHEIERE Secolul al XX-lea a fost marcat de constientizarea faptului ca femeia-mama si copilul sunt subiecte ce necesita protectie si ocrotire speciala. politice. оntrucвt majoritatea acestora depasesc vвrsta scolara corespunzatoare. culturale. Cercetarea reglementarilor internationale si nationale оn 104 . . Оn acest sens.crearea de noi centre de ocrotire sau a unor locuri de cazare de tip „azil de noapte” pentru minorii dezavantajati paralel cu suplimentarea cantinelor de ajutor social. . legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept.

dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. i) familia este elementul natural si fundamental al societatii cu rolul central оn procesul de ocrotire a drepturilor copilului si are dreptul la protectie speciala din partea societatii si a statului.domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului trezeste un viu interes nu numai din punct de vedere teoretico-stiintific. Poate fi considerata stabila si constanta societatea оn care asigurarea drepturilor omului si cetateanului este datoria primordiala a puterilor legislativa. d) cauza principala a instabilitatii dezvoltarii societatii din Republica Moldova tine de faptul ca actualmente nu reprezinta un stat de drept. j) ori de cвte ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului оn 105 . b) drepturile omului reprezinta reperul de baza si valoarea suprema de care ar trebui sa tina cont orice stat. fara discriminare. violenta sau constrвngere. dar si practic. mai ales pe perioada оn care asigura оntretinerea si educarea copiilor. Оn concluzie se mentioneaza: a) dezvoltarea sociala stabila reprezinta оn primul rвnd o problema de ordin umanitar. chemata sa depaseasca instabilitatea sociala si sa stabilizeze progresul. precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. 127 g) legislatia cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia trebuie sa garanteze realizarea unor drepturi constitutionale. dreptul femeilor la examen medical si de a solutiona liber si responsabil problemele vizвnd sanatatea lor sexuala si reproductiva. h) cuplul natural mama-copil este indispensabil si necesita protectie speciala din partea statului si a societatii. iar drepturile si libertatile omului n-au devenit оn realitate valori sociale supreme. cresterea natalitatii. executiva si judecatoreasca. cresterea longevitatii. Investigatiile efectuate оn cadrul prezentei lucrari au pus оn lumina actualitatea si importanta temei cercetate. f) legislatia nationala trebuie sa asigure fiecarei familii dreptul de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. punctul de pornire si scopul final fiind omul cu interesele si necesitatile sale. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. orientata spre crearea conditiilor favorabile pentru cresterea numarului populatiei. e) asigurarea dezvoltarii sociale stabile si a unui nivel оnalt de viata pentru toti cetatenii Republicii Moldova presupune elaborarea unor dispozitii conceptuale privitor la politica demografica nationala. reducerea mortalitatii. c) fiecare etapa de dezvoltare a proceselor sociale a dat nastere la „generatia” proprie de drepturi ale omului.

оn vederea ameliorarii situatiei оn domeniul protectiei drepturilor mamei si a copilului pe plan national. A introduce ciclu de specializare a avocatilor pentru procesele cu minori. care prevede ziua de munca de 8 ore. 2. . 5.Оn art. 3. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor copilului.mediul familial. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. pentru protectia mai eficienta a drepturilor mamei si copilului.Оn art. A introduce оn Legea privind drepturile copilului urmatoarele modificari: . efectuata оn cadrul prezentei lucrari. .Оn art. A recomanda Ministerului Educatiei. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. se introduce o alocatie unica tuturor gravidelor. 18 (3) dupa cuvintele “pentru a-si apara drepturile si interesele “ a introduce urmatorul text: “Pedepsele corporale aplicate copiilor de catre parinti sau educatori 106 . timp liber. Investigatia stiintifica. A introduce оn Republica Moldova functia de avocat parlamentar al mamei si copilului. ne obliga. atribuindu-i acestuia dreptul la viata si asistenta medicala pвna la nastere. prevazut de art. Tineretului si Sportului sa coordoneze programele de educatie generala cu dreptul copilului la odihna. 10 (3) dupa cuvintele “…оn conformitate cu legislatia “ a introduce urmatoarea fraza: “Оn scopul asigurarii dreptului copilului la educatie si ridicarii nivelului 128 scolarizarii copiilor de 7-16 ani se introduce o alocatie de оnceput de an scolar оn marimea a cinci salarii minime”. k) pentru tara noastra. 4.15 (3) dupa cuvintele “ Femeia gravida оndeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltarii normale a fatului” a introduce urmatoarea fraza: “Pentru a stimula dispensarizarea femeilor gravide la termen. Оn scopul protectiei mai eficiente a copilului pвna la nastere оn preambulul Legii privind drepturile copilului dupa cuvintele “Ocrotirea de catre stat si societate a copilului. 12(1) din Legea cu privire la drepturile copilului si legislatia interna si internationala оn domeniul muncii. care au fost luate la evidenta оn primele 12 saptamвni. sa venim cu un complex de recomandari: 1.” a introduce expresia „copilului nenascut”.

(b) a reformula aliniatul 2 din Preambulul Legii dupa cum urmeaza: “Prin prezenta lege sunt recunoscute.dreptul cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil numarul. .Оn art.Оn art. оn masura deplina.dreptul la reproducere . 6. (d) a completa articolului 1 dupa cuvintele “ au urmatorul оnteles “ cu urmatoarele notiuni: 129 . Оn scopul instituirii unor dispozitii privind consilierea solicitantelor de a-si оntrerupe sarcina pentru a reduce numarul de avorturi si a creste numarul de nasteri. .sunt interzise si sunt pedepsite conform legislatiei оn vigoare”. precum si regimul juridic al reproducerii umane asistate medical prin metoda оnsamвntarii artificiale sau metoda fertilizarii “in vitro”. 18: (4) dupa cuvintele “ оn conformitate cu legislatia” a introduce urmatoarea fraza: “Persoanele din afara familiei sunt obligate sa declare organelor competente cazurile de abuz intrafamilial cunoscute”. propunem: (a) reformularea titlului Legii Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala astfel: Lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical. reglementate si garantate drepturile privind sanatatea reproducerii populatiei.sanatatea reproducerii umane . educatie si mijloace pentru a lua o asemenea decizie. 22 (2) dupa cuvintele “sunt оnfiati sau plasati оn alta familie sau оn institutie de stat pentru copii “ a introduce urmatoarea fraza: “Copii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca pot fi оnfiati inclusiv de catre cuplurile de concubini”. mintala si sociala.Оn art. functiile sau procesele 107 . 21 (2) dupa cuvintele “ si compensatii prevazute de legislatie “ a introduce urmatoarea fraza: “Indemnizatia lunara pe durata concediului pentru оngrijirea copilului pвna la vвrsta de 3 ani este la nivelul cosului minim de consum”. . 24 (2) dupa cuvintele “ Statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “ a introduce urmatoarea fraza: “Pensiile sociale minime adresate copiilor cu dezabilitati sunt la nivelul cosului minim de consum”.Оn art.starea de bunastare fizica. (c) a completa articolul 1 cu urmatoarea dispozitie: “Activitatea de consiliere –acordarea asistentei de specialitate femeii оnsarcinate оn scopul protectiei sale si a copilului”. . care nu poate fi definita doar prin absenta bolii sau infirmitatii. . dar care este legata de tot ceea ce tine de sistemul reproductiv. frecventa si momentul оn care doresc sa aiba copii. precum si dreptul de a avea acces la informatie.

tehnologii de asistare medicala a reproducerii umane .asigurarea maternitatii fara risc. 130 (2) Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale elaboreaza si raspвndeste note informative. precum оngrijirea pre. despre: . . discutii publice.alimentatia corecta a copilului. . datei si perioadelor dintre nasteri. consultative si de tratament оn domeniul planificarii familiale. . .prevenirea si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV.planificare familiala . .metoda de curmare.sanatatea reproducerii si sexualitatii la adolescenti si tineri.reproducere umana asistata medical . .mentinerea sau оmbunatatirea functiilor sexuale si de reproducere. . brosuri.furnizarea de date esentiale. оntr-o modalitate pe care pacientul sa o оnteleaga si la care sa poata face referire. 5. etc.un complex de servicii medicale orientate spre corectarea starii de infertilitate. a unei sarcini neplanificate sau nedorite. la cererea femeii. de manipulare medicala оn laborator a materialului genetic feminin si masculin. fertilizarea “in vitro” si transferul de embrioni. (e) a completa Capitolul I cu articolul 5: “Art. materiale ilustrative. .sanatatea sexuala . precum si a relatiilor dintre partenerii de cuplu.servicii informative. scopul informarii este sa ofere pacientului posibilitatea de a lua de sine statator decizia convenabila si sa obtina accesul legal la anumite proceduri medicale.informare . Atributiile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn domeniul sanatatii reproducerii: (1) Activitatile privind sanatatea reproducerii umane organizate si coordonate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sunt: .оntreruperea voluntara a sarcinii . .servicii pentru оntreruperea sarcinii оn conditii de siguranta.actul medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor si procedurilor de оnsamвntare artificiala sau de fertilizare “in vitro”.capacitatea indivizilor si a cuplurilor de a anticipa si de a hotarо asupra numarului de copii. 108 . оn scopul fecundarii artificiale a ovulelor. incluzвnd оnsamвntarea artificiala. petrece seminare. .si postnatala. manipulare a spermei si/sau a embrionilor proveniti din fecundarea extracorporala si implantarea acestora.оndeplinite de acesta.

Tineretului si Sportului au urmatoarele atributii: . care include servicii de consiliere. uneori. educatie familiala.elaborarea de acte normative privind reglementarea activitatilor din domeniul sanatati reproducerii.. . .prevenirea si tratamentul infertilitatii. .diagnosticarea precoce si tratamentul cancerului genito-mamar. astfel ca dintr-o prioritate declarata protectia drepturilor mamei si copilului sa devina o prioritate reala.asigurarea educatiei sexuale si pregatirii pentru viata de familie a adolescentilor si tinerilor. cu care se confrunta actualmente Republica Moldova si lipsa unor traditii democratice оn atitudinea fata de femeie si copil duc deseori la оncalcarea drepturilor elementare ale acestora. (3) Оn domeniul sanatatii reproducerii umane. Оn final. aflat si el оn plina transformare. care ar permite sa se produca o schimbare оn comportamentul si atitudinea societatii si comunitatii. trebuie sa apreciem eforturile depuse de statul nostru pentru asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu prevederile internationale оn domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului. Оn aceste conditii sunt necesare actiuni orientate la crearea de noi resurse umane si materiale.reproducerea umana asistata medical. 109 . оnsa problemele crizei economice si sociale. Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn colaborare cu Ministerului Educatiei.sanatatea sexuala a persoanelor оn vвrsta. inclusiv profilaxia bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV”. nu stie cum sa protejeze drepturile mamei si copilului.serviciul umanitar. de informare. . Statul nu reuseste sau. .

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful