REGLEMENTAREA JURIDICĂ A PROTECŢIEI DREPTURILOR MAMEI ŞI A COPILULUI

CUPRINS: INTRODUCERE…………………………………………………………………….............…… Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului ......................................... 1. 2. Protecţia drepturilor mamei şi a copilului în Republica Moldova.................................... 1. 3. Protecţia internaţională a drepturilor mamei şi copilului .................................................. Capitolul II. ROLUL FAMILIEI ÎN MECANISMUL DE PROTECŢIE A DREPTURILOR MAMEI ŞI COPILULUI 2. 1. Conceptului familiei în dreptul contemporan ................................................................ 2. 2. Politici sociale în domeniul protecţiei familiei...................................................................... 2. 3. Protecţia drepturilor mamei şi copilului în mediul familial ............................................. Capitolul III. PROTECŢIA UNOR DREPTURI SPECIALE ALE MAMEI ŞI COPILULUI 3. 1. Protecţia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului ........................................... 3. 2. Dreptul copilului la viaţă şi dezvoltare .................................................... 3. 3. Protecţia copilului aflat în dificultate .............................................................................. ÎNCHEIERE............................................................................................................................... BIBLIOGRAFIE.......................................................................................................................

INTRODUCERE Apropierea unui sau altui stat de idealul statului de drept este determinata, în primul rînd, de asumarea de către acesta a responsabilităţii faţă de drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului, concretizată în consfinţirea constituţionala a drepturilor şi libertăţilor fundamentale şi în garantarea juridică a exercitării efective a acestora. Astfel, problematica protecţiei drepturilor omului, în special ale mamei şi copilului, prezintă pentru societatea contemporana o importanţă majora atît din punct de vedere teoretico-ştiinţific, cît şi practic. Secolul XX a fost marcat de înţelegere a faptului că şi copilul, şi femeia sunt subiecte, ce necesită protecţie şi ocrotire deosebita: copilul ca rezultat al imaturităţii sale fizice şi psihice, iar femeia, în calitatea ei de mama, din considerentul particularităţilor psihofiziologice. Treptat problema devine o preocupare a comunităţii internaţionale, găsindu-şi o amplă reflectare. Problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului a evoluat de la unele reglementări pe plan naţional spre nivel internaţional – aceasta reprezentînd o reacţie întîrziată la abuzurile flagrante şi persistente asupra copilului şi femeii. Situaţia social-economică din Republica Moldova produce un impact grav asupra situaţiei copilului si femeii-mame - o categorie de subiecţi extrem de vulnerabili. A crescut numărul de copii vagabonzi, abandonaţi, rămaşi fără ocrotire părinteasca; s-a înregistrat o creştere însemnată a morbidităţii, în special a femeilor gravide şi copiilor; a crescut numărul de infracţiuni comise de minori etc. Provoacă îngrijorare lipsa de dorinţa a familiilor de a naşte şi educa doi sau mai mulţi copii. În aceste condiţii problematica protecţiei drepturilor mamei şi copilului, crearea unui mecanism legal intern ce ar duce la elaborarea, adoptarea şi implementarea eficientă în practică a ocrotirii drepturilor acestora pentru ameliorarea în consecinţă a situaţiei demografice, determină actualitatea temei cercetate în cadrul prezentei lucrări. Scopul şi obiectivele tezei rezidă în cercetarea aprofundată a esenţei şi conţinutului domeniului protecţiei drepturilor mamei şi copilului atît în cadrul familiei, cît şi în afara ei. Pentru realizarea scopului enunţat au fost stabilite următoarele sarcini: - cercetarea apariţiei şi dezvoltării conceptului de drepturi ale mamei şi copilului ca drepturi ale omului; - elucidarea problemelor protecţiei drepturilor mamei şi copilului la nivel naţional, internaţional şi regional; 2

- cercetarea problemei protecţiei drepturilor mamei şi copilului în mediul familial; - evidenţierea problemelor actuale ale protecţiei drepturilor mamei şi copilului, în special violenta în familie, abuzul asupra copilului, precum şi problema delincventei juvenile.

Capitolul I. DREPTURILE MAMEI ŞI COPILULUI ÎN SISTEMUL DREPTURILOR OMULUI 1. 1. Geneza drepturilor mamei şi copilului ca drepturi ale omului Noţiunile „mama” şi „copil” sînt cele mai dragi cuvinte cunoscute de civilizaţia umană şi elogiate în creaţiile poeţilor, scriitorilor, pictorilor, sculptorilor ş altor oameni de creaţie. Acest grup social (mama şi copilul) creat de natura nu poate fi despărţit, deoarece dispersarea lui duce la violarea drepturilor copilului care, în virtutea vîrstei sale fragede, are nevoie de îngrijire şi dragoste [24, p.464]. Din punct de vedere etimologic noţiunea „mama” desemnează “datatoare de viata”, “născătoare” [II, 84, p.296]. În latină mamma este denumirea glandei mamare, funcţia căreia este alăptarea pentru susţinerea vieţii în cea mai gingaşă şi vulnerabilă perioada a vieţii. În acelaşi timp sînt foarte frecvent utilizate şi expresiile: mama naturală (cea care concepe şi naşte), mama biologică (donatoare de ovul) şi mama - surogat, determinată de Gheorghe Scripcaru în modul următor: “O mamă purtătoare sau “surogat” este acea femeie, care acceptă să poarte sarcina în locul altei femei şi să aibă un copil pentru aceasta” [28, p.122]. Maternitatea este un tezaur etic şi social, unul pe care se sprijină omenirea, şi care presupune o rudenie biologica, naturala, responsabilitate pentru copil, de aceea legea perfectează aceste relaţii necondiţionat, le acorda garanţii legislative. Maternitatea propriu-zisă presupune că femeia a rămas însărcinată, a purtat şi a născut, a educat copilul sau. Legaturile sociale “mama-copil” se formează permanent. Este nenatural contrapunerea şi separarea acestor aspecte ale maternităţii. Convenţia privind drepturile copiilor, adoptata de către Organizaţia Naţiunilor Unite în 1989, considera copil fiinţa umană pînă la vîrsta de 18 ani. La fel şi în Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului, o persoana este considerata copil din momentul naşterii pînă la vîrsta de 18 ani [6, 11]. Recunoaşterea copilului ca personalitate de către părinţii săi a fost una dintre „descoperirile” tîrzii ale sec. al XX-lea, fiind legată atît de evoluţia mişcării pentru drepturile omului după cel de al doilea război mondial, cît şi de cercetările psihologice si neurobiologice, care au contribuit nu numai 3

fără a deţine drepturi. puterea tatălui scade. ei dobîndind dreptul la alimente şi la moştenire [29. Situaţia copiilor ilegali era complicată. De-a lungul secolelor copiii au fost trataţi şi consideraţi ca o prelungire a părinţilor. ramînînd doar dreptul de a recunoaşte sau nu paternitatea şi de a-l dezmoşteni în anumite cazuri. Ideea unor limite de vîrstă. În timp acest obicei dispare. în prealabil. să-i vîndă. are calitatea de om liber. unele reglementări cu privire la situaţia copilului născut în căsătorie le găsim în Codex Hammurapi: copilul. autoritatea părintească a tatălui era foarte mare. Şeful familiei este numit. 146]. Evoluţia acestui proces a fost. Anterior Legii lui Hammurapi. unicul judecător şi preot suprem al cultului familial ancestral. Ei se găseau în puterea paternă: tatăl sau mama (ca o reminiscenţă a matriarhatului) puteau să-şi omoare copilul îndată după naştere dacă existau motive temeinice în această privinţă. al căror aviz. lenta. Copiii născuţi din concubinaj erau consideraţi nelegitimi. copilul putea fi izgonit fără nici o formalitate. La început. însă. Pe vremea lui Iustinian situaţia acestor copii se îmbunătăţeşte. a cărui mamă este liberă. Codul lui Hammurapi limitează acest drept doar la cazuri grave şi numai cu aprobarea judecătorului. nu era pentru el obligatoriu. În caz de moarte a tatălui copiii treceau sub tutela mamei sau a unei persoane fixate de tata. să-i alunge din casa familiala. practic. p. recunoaşterea lor se interzicea sau era legată de anumite limitări în drepturi [29. ci şi la argumentarea. a vulnerabilităţii şi nevoii sale de ocrotire. se consulta cu rudele mai apropiate. iar cînd este procreat din părinţi sclavi are calitatea tot de sclav. să-i abandoneze ca pe nişte lucruri nefolositoare. Astfel. La romani căsătoria monogamă apare ca o forma de subjugare a femeii de către bărbat. familia (tatăl) avînd drepturi absolute asupra lor. După epoca lui Solon. însă. Pater familias este singurul proprietar al patrimoniului familial. Primele reglementări care încearcă să acorde copiilor un tratament special sînt legate de pedepsele pentru cei ce au comis infracţiuni. Sub tutelă copiii rămîneau pînă la 15 ani pentru băieţi şi pînă la 12 ani pentru fete. să-i căsătoreasca fără a-i întreba şi chiar să-i omoare după ce. pater familias. drept de a-şi vinde copiii în sclavie. La greci căsătoria era o sursă a puterii părinteşti. care să diferenţieze pe minorul delincvent de infractorul adult este relevată în legiuirile mai multor state începînd cu Evul 4 . cel născut dintr-o mamă sclavă şi tată liber capătă calitatea de dezrobit deplin la moartea tatălui său. pe noi temeiuri. Nu se schimba. 138. în scrierile timpului. Copiii se găseau permanent sub puterea părinteasca şi numai căsătoria ducea la desfacerea acesteia. el avînd drept de viaţă şi de moarte asupra copiilor. situaţia copiilor ăi în evul mediu. noţiune care evoca ideea de putere.la „descoperirea copilului” [17. În epoca veche aceasta putere era nelimitata: pater familias putea să-i pedepsească.12-15]. 90-91]. p. p.

căci „cel ce de buna voie e ucigaş. umanistul şi pedagogul ceh Amos Komensky. se pedepseşte cu pedeapsa de cap. 42. Cu cît ne întoarcem mai mult în istorie. au fost condamnate abuzul în materie de sancţiuni corporale. de la 7 ani şi pînă la pubertate (14 ani băieţii şi 12 fetele). O contribuţie importantă. a apărut treptat în Europa. de pilda. la metodele de disciplină educativă. Odată ce copilul depăşea dependenţa biologică intra direct în societatea adulţilor. Copiii nu puteau fi deosebiţi de adulţi. deoarece erau îmbrăcaţi la fel. Din timpul romanilor şi pînă în Evul Mediu tîrziu copiii au fost abandonaţi în număr mare. deportarea sau închisoarea ca şi adulţii. judecaţi de aceleaşi instanţe şi condamnaţi la aceleaşi pedepse. Dimpotrivă. al XVIII-lea copiii încă mai puteau fi vînduţi de către părinţii lor. După vîrsta de 8 ani minorii erau consideraţi infractori adulţi. inclusiv cu moartea. abandonaţi. autor al monumentalei lucrări Opera didactica omnia [II. de către părinţi din toate categoriile sociale. învinuiţi de omor. 5 . ca perioadă ce necesită grijă şi asistenţă speciale. în privinţa faptelor comise de minori. se comportau la fel şi erau integraţi în acelaşi tip de activităţi sociale. în acest sens. Francois Fenelon. în întreaga Europă. cu atît mai mare este probabilitatea ca aceştia au fost ucişi. p. ca expresie a raţionalismului şi umanismului epocii moderne. au avuto: filozoful englez John Locke. orice greşeală ar greşi” (glava 355.]. Moldova) se arată că minorii. Primele legiuiri româneşti care se refera la minori tratează minoritatea printre cauzele ce apără de pedeapsă sau micşorează pedeapsa. nu erau scutiţi de pedeapsa capitala. Ţara Româneasca) prevedea: ”coconii de tot şi cu totul se iartă. 16]. cu lucrarea Aventurile lui Telemaque şi tratatul Despre educaţia fetelor. începînd cu sec. i-a fost caracteristică de-a lungul timpului severitatea excesivă. 25]. Pravila lui Matei Basarab (1652. În lucrările citate au fost dezvoltate o serie de idei şi concepţii noi cu privire la copil. după lege. maltrataţi şi abuzaţi sexual [17. cu lucrarea Cîteva cugetări asupra educaţiei. La sfîrşitul sec. Înţelegerea copilăriei.Mediu. Din punctul de vedere al grijii şi ocrotirii istoria copilăriei este un coşmar din care abia am început să ne trezim. orice vîrstă ar fi”. fiind trimişi la aceleaşi închisori înainte de proces. Sistemului penal englez. Erau întradevăr adulţi în miniatura” [21. cel puţin după vîrsta de 7 ani. zac. „În societatea medievala ideea de copilărie nu a existat. cu atît este mai scăzut nivelul de îngrijire acordat copilului. 2) – cocon însemnînd copilul pînă la al şaptelea an de vîrstă. al XVII-lea. minorilor li se aplicau pedepse mai uşoare [18. iar un copil de 7 ani putea fi executat pentru furt. în Manualul juridic al lui Andronache Donici (1814. p. 8]. 290 p. p.

de asemenea. al XX-lea majoritatea legislatiilor europene cuprindeau atвt reglementari cu privire la drepturile si obligatiile parintilor fata de copiii sai. prin maltratare. oferind oportunitati pentru internarea copiilor neglijati sau abandonati de parinti. Primele reglementari оn privinta conditiilor de munca ale minorilor si femeilor apar si оn Romвnia. Actul asupra probatiunii (1907) a reformat si umanizat legislatia penala aplicata minorilor infractori. p. Reglementarea egalitatii drepturilor si obligatiilor ambilor parinti оn оngrijirea copiilor a avut. prin Actul Educatiei (1906) autoritatile locale engleze au fost obligate sa asigure masa copiilor care urmau cursurile scolare. Totodată. legile din 1874-1892 interziceau angajarea copiilor de pвna la 13 ani si fixau pentru adolescentii de pвna la 16 ani ziua de lucru de 10 ore. 38. De exemplu. 127]. Acestea sunt legile sanitare din 1885 si 1894 despre interzicerea muncii de noapte si оn subteran a minorilor (sub 14 ani) si a femeilor [II. 63. al XIX-lea apar primele reglementari legislative cu privire la sancţionarea juridică a părinţilor. Prin doua acte normative din 1909 si 1913 a fost limitata folosirea muncii copiilor [II. Prin Actul de оnregistrare a nasterilor (1907) s-a stabilit obligatia de оnregistrare a noilor-nascuti.La începutul sec. ci оn prevenirea probabilitatii ca acesti copii sa devina delincventi. Оn esenta. cвt si reglementari cu privire la obligatia statului de a interveni оn acele situatii оn care viata. a fost оnlaturata fragmentarea legislatiei оn domeniul copilului si reglementat abuzul asupra acestuia. p. al XIX-lea apar primele reglementari оn legislatia muncii ce tin de protectia muncii copiilor si femeilor. care aveau drept scopul principal protejarea copiilor de mediile „corupte”. capătă extindere ideea protecţiei copiilor bătuţi. 74]. integritatea fizica si psihica ale copilului sunt periclitate оn mediul familial. o influenta benefica asupra ocrotirii copilului. abandonaţi şi delincvenţi. prin Actul Copilului. p. Tot оn sec. оn ultima instanta. La mijlocul sec. Un pas important оn destramarea puterii parintesti absolute asupra copiilor a fost facut la оnceputul sec. Оn anul 1908. Astfel оn Franta. ajung să-şi omoare propriii copii. Actiunea pozitiva a statului оn domeniul ocrotirii copilului s-a extins si la exercitarea unor responsabilitati sociale cum ar fi educatia si sanatatea. 40]. Оn SUA apar primele asezaminte institutionale denumite Case de refugiu. interventia sa fiind legata оn special de acele situatii оn care parintii sunt оn imposibilitatea permanenta sau temporara de a-si exercita obligatiile legate de cresterea si ocrotirea copilului. prin оntelegerea faptului ca statul are o obligatie fata de copii. 4. obiectivul lor principal nu consta оn protectia reala a copiilor. sanatatea. al XX-lea. precum si examenul medical al acestora. la 6 . iar pentru femei si adolescentii de pвna la 18 ani – 11 ore [II. care. ducвnd.

consideram necesar sa facem o referire evolutiva a pozitiei femeii оn societate.destramarea „imperiului tatalui”. vazвnd оn Declaratia drepturilor omului si cetateanului o desconsiderare a drepturilor femeii. clientii si sclavii [II. La fel ca si copilul. considerвnd-o fiinta „inferioara prin definitie”. 7]. оi spunea. fundamentul societatilor оn cursul diferitelor perioade istorice a fost o familie оn care partenerul de sex masculin exercita pozitia de autoritate asupra sotiilor si copiilor. femeile americane publica Declaratia sentimentelor. Оn istoria vechiului drept romвnesc este cunoscuta situatia femeii. care. acesta din urma fiind оndrituit cu o putere destul de mare „pвna la bataie оn diverse grade”. 69. pвna оn ultimul timp. p. p. 7 . dreptul de proprietate al sotului sau al tatalui. p. 70-71]. 81]. p. Era doar una dintre persoanele casei. оntregul camin apartinвnd doar lui. Оn acest context. Оn acelasi spirit androcentric. constienti de faptul ca avem ca parte componenta a temei de cercetare drepturile femeii-mame. 60. iar оn SUA doar оn anii nouazeci ai sec. оn acest mod. din care faceau parte fiii. contemporanele Declaratiei drepturilor omului si cetateanului au apreciat acest document destul de sceptic. Astfel. mama o perioada оndelungata a fost desconsiderata оn drepturile sale. sclavii eliberati. publica. a fost permis un oarecare acces la putere a poporului numai pentru barbati [II. socotita uneori ca „semn de dragoste” [II. idee raspоndita alaturi de multe alte conceptii juridice asemanatoare din cursul evului mediu [II. 59. dupa cum stim. оn care ridica problema drepturilor si libertatilor sociale. avвnd un spirit vadit androcentric si discriminatoriu fata de femei. оndeosebi оn familie. careia biserica. 55]. оn 1791. Frantuzoaica Olimpia de Guj. au consolidat si mai mult dependenta acesteia de barbat. Declaratia drepturilor femeii si cetatenei. Atвt оn despotiile antice ale Asiei si ale evului mediu. p. Sotia nu era decвt un instrument al meseriei de cetatean si de cap de familie. unde оn 1848. civile si religioase ale femeii. al XX-lea ele au obtinut dreptul la concediu de maternitate [IV.18. Astfel. 11. Оn evul mediu. p. Nu a оnregistrat modificari de esenta pozitia femeii оn familie si societate nici оn perioada moderna. la cununie. fapt pentru care este pedepsita cu moartea. morala si regulile Bisericii crestine. ci prin faptul ca violatorul оncalca. sa se teama de barbat [IV. 41]. Toma d’Aquino considera violul un mare pacat nu atвt prin agresarea femeii. barbatul a exercitat puterea si autoritatea asupra femeii. Evenimente asemanatoare au loc si оn SUA. cвt si оn democratiile Greciei si ale Romei. subliniind ca revolutia оn SUA a facut femeilor promisiuni pe care asa si nu le-a realizat Este semnificativ faptul ca оn Franta femeile au obtinut dreptul la vot doar la 150 de ani de la Marea Revolutie Franceza. 48-50]. ea facea copii si оmbogatea patrimoniul. 76.

64 din Constitutia R. ultima.Оnceputul sec. Conventia internationala din 30 septembrie 1921 cu privire la reprimarea traficului de femei si copii.F. culturale si obstesti-politice”. Constitutia din 1936 a proclamat egalitatea femeii cu barbatul оn toate domeniile vietii. problema оncepвnd sa devina o preocupare a comunitatii internationale.S. de stat. au fost semnate la Haga. la instruire. fata de copii. astfel Rusia Sovietica fiind printre primele cinci state ale lumii care au oferit femeilor dreptul de a alege si de a fi alese оn organele reprezentative ale tarii. si de evenimentele care au urmat оn Rusia dupa octombrie 1917 fiind anulate legile ce puneau femeia оntr-o situatie inegala cu barbatul оn familie. fapt garantat prin dreptul egal la munca. dвnd femeilor оn vremea оngreunarii otpuscuri cu pastrarea platei de munca. la protectia de catre stat a drepturilor mamei si copilului si la оnlesnirile legate de maternitate [II. оn anul 1902. culturale si obstesti-politice”. al XX-lea a fost marcat de perceperea copilului si femeii ca subiecte ce necesita protectie speciala: primul din cauza imaturitatii sale fizice si psihice. Egalitatea femeii cu barbatul оn drepturile politice. ca mama. din 1918. 239].S. Posibilitatea femeilor de realizare a acestor drepturi era garantata prin „apararea de stat a intereselor mamei si copilului. Conventia internationala din 11 octombrie 1933 cu privire la traficul de femei majore [I. Constitutia oferea femeii dreptul egal cu barbatul „la munca. 76. apare un sir de instrumente internationale ce tin de reprimarea comertului de femei si copii: Acordul international din 18 mai 1904 cu privire la reprimarea traficului de femei. conventiile internationale privind materia casatoriei. Articolul 100 din Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1941 pastreaza dispozitiile care acordau femeii „drepturi egale cu barbatul оn toate ramurile vietii gospodaresti de stat. divortului si a supravegherii minorilor. Astfel. plata muncii. printr-o retea larga de case de nastere. 52].R. Conventia internationala din 4 mai 1910 cu privire la reprimarea traficului de femei. 8-9]. la odihna. prin apararea de catre stat a intereselor mamei si copilului. leagane si gradini de 8 . 89) oferea femeilor „drepturi totuna ca si barbatului оn toate ramurile vietii gospodaresti. оn dreptul la proprietate. Оn calitate de garantii. iasle si gradini de copchii” [II. cвt si printr-o mreja larga de casi de nastere. dвnd femeii оn vremea оngreunarii concedii cu pastrarea оntretinerii. culturale a fost proclamata de art. Si Constitutia Republicii Autonome Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1938 (art. p. la divort si chiar la alegerea locului de trai. din cauza particularitatilor fiziologice. оn mare masura. 33. civile. hodina. Am vrea sa mentionam ca schimbarile esentiale care au survenit оn situatia femeii оn societate si familie au fost influentate. asigurare sociala si оnvatatura. la remunerare pentru munca. p.

politice. Protectia internationala a drepturilor mamei si copilului. sub acoperirea unei suveranitati statale absolute. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. Protectia drepturilor mamei si copilului spre finele sec. Dimpotriva. ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri de asistenta.si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). se bucura de aceeasi ocrotire sociala. care sa poata actiona оn deplina libertate. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. 33. Оn acest sens. pune familia „sub ocrotirea statului”. Astfel. sociale etc. precum si a unor institutii prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati. оntr-un domeniu pe care si-l 37 rezerva total.copiii” [II. pentru prima data оn istoria constitutionalismului national. p. protectie si ocrotire. Оn concluzie tinem sa accentuam. precum si de alte feluri de ajutoare si sprijin pentru familie” [II. Оn acelasi timp. Toti copiii. care limiteaza competenta sa juridica). prin organizarea si perfectionarea sferei de deservire sociala si de alimentatie publica. p. dar numai оn secolul XX au fost recunoscute оn calitate de drepturi inalienabile ale omului de catre comunitatea internationala. prin platirea de ajutoare la nasterea copilului. ca drepturile mamei si copilului. 277] Constitutia Republicii Moldova оn vigoare consacra оntr-o maniera noua protectia juridica a mamei si copilului. 261] Constitutia Republicii Sovietice Socialiste Moldovenesti din 1978 (art. conform art. constiente de necesitatea reducerii riscului unor violari grave. mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. al XX-lea a evoluat de la unele reglementari nationale la reglementare pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. dupa cum am remarcat оn acest paragraf. Esenta оntregului mecanism de consacrare si garantare internationala a drepturilor omului consta оn acceptarea de catre state a faptului ca drepturile omului nu mai pot fi lasate la discretia fiecarui stat оn parte. si оn aceasta calitate. statul trebuia sa aiba grija de familie prin „crearea si dezvoltarea unei largi retele de institutii pentru copii. . prin acordarea de ajutoare si оnlesniri familiilor cu multi copii. Astfel. culturale. 51). au evaluat pe parcursul secolelor destul de anevoios si dureros cu unele diferente de la stat la stat. 50 din Constitutie. economice. sunt subliniate particularitatile copilului – persoana оn devenire (respectiv absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale. statele au convenit sa coopereze la nivel international pentru a asigura promovarea si 9 . 2 2. 33. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. masive si sistematice ale drepturilor omului la nivel intern.

respectarea drepturilor omului [II, 48, p. 122]. Astfel, statul nu mai dispune de putere absoluta asupra indivizilor aflati sub jurisdictia sa, ci dimpotriva, este obligat sa respecte drepturile acestora, consacrate prin norme internationale. Atвt sub aspectul consacrarii, cвt si sub cel al garantarii drepturilor omului, nivelul international de protectie reprezinta un standard multinational. Normele internationale privind drepturile omului constituie cel mai mic numitor comun la care au putut ajunge statele cu sisteme politice, sociale extrem de diferite. Pornind de la nivelul international minimal, statele pot si trebuie sa realizeze o consacrare si garantare superioara a drepturilor omului prin dreptul intern [II, 57, p. 43]. Fara a ne pune obiectivele unei cercetari оn domeniul dreptului international contemporan, vom оncerca sa analizam unele acte si mecanisme care stau la baza protectiei internationale a drepturilor omului si, оn special, a drepturilor mamei si copilului. Preocuparea internationala pentru situatia copiilor a dus la adoptarea de catre Liga Natiunilor оn 1924 a Declaratiei drepturilor copilului – primul document international care se ocupa de drepturile copilului si оn care gasim o formulare initiala a principiului interesului superior al acestuia. Declaratia subliniaza ca „omenirea datoreaza copilului ce-i mai bun din ceea ce ea poate oferi” [I, 12, p. 5]. O adevarata revolutie оn ceea ce priveste protectia drepturilor femeii si copilului a avut loc оn cadrul Organizatiei Internationale a Muncii. Primele conventii ale OIM, adoptate оnca оn anul 1919 [II, 8, p. 58], aveau ca obiect protectia femeilor fata de munca de noapte, de muncile manuale grele si de munca оn mina si porneau de la necesitatea protectiei femeii ca viitoare mama (concediul de maternitate, asigurarea locului de munca, posibilitatea de a alapta copilul оn orele de munca). Doar mai tвrziu, dupa 1950, devin prioritati accesul egal la munca si tratamentul egal оn munca si numai dupa 20 de ani – principiul egalitatii sotilor оn familie. Documentul international care marcheaza оnceputul unei noi etape оn domeniul drepturilor omului este Declaratia universala a drepturilor omului (DUDO), adoptata la 10 decembrie 1948 de Adunarea Generala a ONU [I, 15, p. 110]. Este primul document international de ansamblu si cu vocatie de universalitate оn acest domeniu. La mai bine de 50 de ani de la adoptare, Declaratia „оsi pastreaza locul sau de onoare оn istoria miscarii pentru drepturile omului. Nici un alt document n-a surprins mai bine momentul istoric, n-a atins aceeasi forta morala sau exercitat influenta mai mare asupra miscarii оn ansamblul sau... Declaratia a exprimat оntr-un limbaj elocvent sperantele si idealurile unei lumi eliberate de ororile celui de-al doilea razboi mondial. 38 10

Oricвt de evident ar parea astazi, Declaratia aduce un mesaj mult mai radical decвt au intentionat poate chiar si promotorii оnsisi. Ea a repus mereu оn discutie doctrinele traditionale din dreptul international, a оndreptat constant discursul relatiilor internationale asupra unor probleme vitale pentru demnitatea umana si pentru pace” [IV, 22, p. 45]. Declaratia porneste de la considerentul ca „ignorarea si dispretuirea drepturilor omului au condus la acte de barbarie care revolta constiinta omenirii si ca faurirea unei lumi оn care fiintele umane vor beneficia de libertatea cuvвntului si a convingerilor, eliberate de teroare si de mizerie este proclamata drept cea mai оnalta aspiratie a omului” [I, 15, p. 9]. Declaratia aseaza la baza drepturilor si libertatilor omului egalitatea оn drepturi, proclamвnd ca toate fiintele umane se nasc libere si egale оn demnitate si оn drepturi. Ca drepturi inerente persoanei umane sunt consacrate dreptul la viata, la libertate si la securitate. Reiesind din acestea, se prevede interzicerea torturii si pedepselor degradante, a arestarii sau detinerii arbitrare, a condamnarii pentru actiuni care nu constituie acte penale оn momentul comiterii. O atentie deosebita Declaratia acorda protectiei drepturilor mamei si copilului, recunoscвndu-i ca subiecte ce necesita o protectie sporita. Articolul 25 stipuleaza ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciale. Toti copiii, indiferent daca s-au nascut оn cadrul sau оn afara casatoriei, se bucura de aceeasi ocrotire sociala. Declaratia stipuleaza ca familia, ca element natural si fundamental al societatii, are dreptul la ocrotire din partea societati si a statului. Articolul 26 proclama dreptul oricarei persoane la educatie. Educatia trebuie sa fie gratuita, cel putin оn ce priveste оnvatamвntul elementar si de baza. Оnvatamвntul elementar este obligatoriu. Educatia trebuie sa urmareasca dezvoltarea deplina a personalitatii umane si оntarirea respectului pentru drepturile omului si pentru libertatile fundamentale. O alta realizare оn domeniu este marcata de Pactul international cu privire la drepturile civile si politice [I, 37, p. 75] si Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale, adoptate de Adunarea Generala a ONU оn decembrie 1966 [I, 38, p. 69]. Pactele recunosc si definesc оn mod detaliat drepturile prevazute de DUDO si proclama unele drepturi aditionale. Fiecare pact prevede existenta unui mecanism prin care sa supravegheze aplicarea оntocmai a drepturilor si libertatilor fundamentale ale omului оnscrise оn aceste documente si obligatorii pentru statele semnatare. Pactul international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale include оn primul rвnd dreptul la munca, la libera alegere a muncii, la remuneratie egala pentru munca egala, dreptul la conditii de munca sigure si sanatoase, dreptul la greva, la securitate sociala, dreptul la 11

protectia si asistenta sociala. Pactul afirma ca fiecare om se bucura de un standard de viata 39 adecvat, care include: hrana, оmbracaminte si locuinta. Statele parti trebuie sa asigure libertatea si obligativitatea оnvatamвntului primar si accesul tuturor la оnvatamвntul secundar si superior. Un rol major este acordat protectiei familiei, mamei si copilului. Articolul 10 al Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale stipuleaza ca o ocrotire si o asistenta cвt mai larga trebuie acordata familiei, elementului natural si fundamental al societatii, оn special pentru оntemeierea sa si оn rastimpul cвt are responsabilitatea оntretinerii si educarii copiilor care sunt оn sarcina sa. O ocrotire speciala este oferita mamelor, оntr-o perioada de timp rezonabila, оnainte si dupa nasterea copilului. Mamele salariate trebuie sa beneficieze оn decursul acestei perioade de un concediu platit sau de un concediu completat cu alocatii de securitate sociala adecvata. Masuri speciale de ocrotire si de asistenta trebuie luate оn favoarea tuturor copiilor si adolescentilor, fara nici o discriminare din motive de filiatie sau din alte motive. Copiii si adolescentii trebuie ocrotiti оmpotriva exploatarii economice si sociale. Folosirea lor la lucrari de natura a dauna moralitatii sau sanatatii, de a le pune viata оn primejdie sau de a dauna dezvoltarii lor normale trebuie sanctionata prin lege. Statele trebuie, de asemenea, sa stabileasca limite de vвrsta sub care folosirea muncii salariate a copiilor va fi interzisa si sanctionata prin lege [I, 38]. Pactul recunoaste dreptul pe care оl are orice persoana de a se bucura de cea mai buna sanatate fizica si mintala pe care o poate atinge. Оn vederea asigurarii exercitarii depline a acestui drept, statele parti sunt obligate sa ia masurile necesare pentru a asigura: - scaderea mortalitatii nou-nascutilor si a mortalitatii infantile, precum si dezvoltarea sanatoasa a copilului; - оmbunatatirea tuturor aspectelor igienei mediului si ale igienei industriale; - profilaxia si tratamentul maladiilor epidemice, endemice, profesionale si a altora, precum si lupta оmpotriva acestor maladii; - crearea de conditii care sa asigure tuturor servicii medicale si un ajutor medical оn caz de boala. Pactul international cu privire la drepturile civile si politice cuprinde o lista ampla de drepturi ale omului care, fara a sugera o ierarhie a lor, ar trebui definite, оn mod firesc, оncepвnd cu dreptul la viata, la libertatea fizica si la integritatea persoanei; оn strвnsa legatura cu acestea fiind interzicerea sclavajului, muncii fortate, torturii si tratamentelor crude, inumane sau degradante. Aceste drepturi reprezinta, fara оndoiala, o preconditie pentru exercitarea tuturor 12

are dreptul din partea familiei sale. iar оn cazul desfacerii casatoriei. Conventia оmpotriva torturii si altor pedepse ori tratamente crude. 40 Оn acelasi spirit. a societatii si a statului la masurile de ocrotire pe care le cere conditia de minor. un al doilea Protocol aditional facultativ a fost adaugat la Pact оn 1989. 38]. dezvoltate si оn alte acte internationale. intrata оn vigoare оn 1969). fara nici o discriminare оntemeiata pe rasa.celorlalte drepturi ale omului. de asemenea. se vor lua masuri pentru a asigura copiilor ocrotirea necesara. intrata оn vigoare оn 1981). prin care se interzice pedeapsa cu moartea si statele parti se angajeaza sa o aboleasca. reguli privitoare la tratamentul persoanelor care ispasesc o pedeapsa privativa de libertate. prezenta aparatorului. Orice copil are dreptul de a dobвndi o cetatenie” [I. articolul 24 al Pactului international cu privire la drepturile economice. inumane sau degradante (adoptata оn 1984. origine nationala sau sociala. intrata оn vigoare оn 1987). neretroactivitatea legii. dar mai mult. Conventia asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii (adoptata оn 1979. tinвnd cont ca femeia-mama si copilul sunt subiecti ce necesita o atitudine deosebita. Оn acest sens. prezumtia de nevinovatie. sociale si culturale prevede: “Orice copil. avere sau nastere. O alta prevedere din domeniu este ca tinerii aflati оn preventie vor fi separati de adulti si se va hotarо оn legatura cu cazul lor cвt mai repede cu putinta. Numeroase prevederi ale acestui Pact sunt menite sa asigure protectia de exercitiul abuziv al puterii publice prin existenta garantiilor judiciare: egalitatea indivizilor оn fata oricarui tribunal si instanta. Conventia asupra drepturilor copilului (adoptata 13 . care. inumane sau degradante etc. Orice copil trebuie sa fie оnregistrat dupa nastere si sa aiba un nume. Pactul consacra: „O sentinta de condamnare la moarte nu poate fi pronuntata pentru crime comise de persoane sub vвrsta de 18 ani si nu poate fi executata оmpotriva unor femei gravide”. Dintre acestea. limba. se consacra ca ea are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. culoare. sex. La ele se adauga prevederi speciale legate de pedeapsa cu moartea. religie. Principiile Declaratiei universale a drepturilor omului au fost. un rol esential оn protectia drepturilor omului si a libertatilor fundamentale оl au: Conventia internationala asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala (adoptata оn 1965. considerвndu-se insuficiente. unor pedepse sau tratamente crude. dreptul de a nu fi supus torturii. Reiesind din faptul ca familia este elementul natural si fundamental al societatii. dreptul ca litigiul sa fie examinat echitabil si public de catre un tribunal competent si impartial. iar procedura aplicabila tinerilor va tine seama de vвrsta lor si de interesul reeducarii lor.

Protocolul aditional nr.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale [I. Pactele internationale se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. religioase sau de alta natura. si la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvate оn aceasta perioada.femeile vor fi protejate оn special оmpotriva violului. оn conditii de libertate si demnitate. care sunt arestate. el nu va fi оn nici un caz determinat sau nevoit sa se angajeze оn orice ocupatie sau serviciu care i-ar prejudicia sanatatea ori educatia. intelectual. moral. De o protectie speciala beneficiaza mama si copilul оn dreptul international umanitar. dreptul la protectie de oricare forma de cruzime si exploatare. detinute sau internate оn legatura cu conflictul armat. dependenti de acestea. dreptul la protectia оmpotriva discriminarii rasiale.570] consacra reguli speciale pentru tratamentul femeilor aflate оn puterea inamicului sau pe un teritoriu ocupat si anume: . Astfel. dreptul la оnvatamвntul elementar liber si obligatoriu. dreptul copilului la nume si la nationalitate. inclusiv la hrana. locuinta. sau care ar dauna dezvoltarii sale fizice. fara nici o discriminare. mamei si copilului. educatie si оngrijire necesara starii lor.оn 1989. 45. dreptul copiilor cu handicap la tratament. Documentele internationale mentionate acorda un loc important protectiei familiei. 11]. asigurвnd prioritate intereselor copilului. dreptul copilului la securitate sociala. Declaratia proclama urmatoarele principii: fiecare copil trebuie sa beneficieze de o protectie sociala. pe plan fizic. 41 Оn domeniul protectiei drepturilor copilului un rol decisiv оl ocupa Declaratia drepturilor copilului. mintale sau morale [I. . 13]. .necesitatea detinerii mamelor si copiilor оmpreuna . timp liber si оngrijire medicala. acordata prin lege. dreptul copilului la o dezvoltare armonioasa a personalitatii sale.cu prioritate absoluta vor fi examinate cazurile femeilor оnsarcinate si mamelor cu copii mici. p. spiritual si social. 14 . оnainte si dupa nastere. Drepturile enuntate оn Declaratie trebuie garantate tuturor copiilor. iar statele parti au obligatia sa adopte masuri pentru aplicarea lor. de natura sa-i asigure o dezvoltare sanatoasa. Declaratia stipuleaza: copilul nu va fi angajat оn munca оnaintea unei vвrste minime corespunzatoare. constrвngerii la prostitutie si a oricarei forme de atentat la pudoare. unde оn categoria persoanelor foarte vulnerabile оn caz de conflict armat femeile si copiii detin un loc prioritar [I. intrata оn vigoare оn 1990). adoptata de ONU la 20 noiembrie 1959.

512] contine multiple prevederi cu privire la protectia copiilor. Protocolul acorda protectiei copiilor un caracter complex.. p. p.оn cazurile оn care partile la conflictul armat оnroleaza copii sub 15 ani care devin prizonieri de razboi.copiii vor trebui sa beneficieze de un regim special si sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. Partile la conflict trebuie sa le acorde оngrijire si ajutorul de care au nevoie.1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale din 1977 [I. Conventia de la Geneva cu privire la protectia persoanelor civile pe timp de razboi din 12 august 1949 [I. un principiu expres care s-ar referi la protectia specifica a copiilor. sau оnrolati оn fortele armate. vor fi exonerate de pedeapsa cu moartea pentru o infractiune comisa оn legatura cu conflictul armat. . tinвnd cont de vвrsta lor sau de orice alt motiv. O astfel de condamnare la moarte nu va fi executata [I.femeile оnsarcinate sau mamele cu copii. 49. li se vor acorda оngrijiri si ajutor daca au nevoie. Mai mult decвt atвt.copiii trebuie sa fie obiectul unui respect special si trebuie sa fie protejati оmpotriva oricarei forme de atentat la pudoare. 15 . astfel fiind expres expus principiul protejarii deosebite a copiilor оn timpul diferendelor militare internationale.copiii sub 15 ani sub nici o forma nu vor fi implicati оn ostilitatile militare sau sa fie recrutati. 77: „. Dreptul international umanitar prevede o protectie generala a copiilor оn calitate de persoane care nu participa la actiuni militare si o protectie speciala a acestora datorita vulnerabilitatii deosebite a lor. ce depind de ele. Protocolul aditional nr. stabilind urmatoarele principii de tratament: . 21..97]. fapt ce 42 dovedeste percepea necesitatii protejarii speciale a copiilor оn timpul diferendelor militare оnca la 1949. 46. tinвnd seama de vвrsta lor sau de orice alt motiv”. acestia vor continua sa beneficieze de protectia speciala acordata. оnsa. fixвnd оn art. sub protectia normelor de drept international umanitar nimeresc si copiii care participa la actiuni militare. . Оn documentul respectiv nu оntвlnim.570] completeaza aceasta lacuna.. p.

art. cu exceptia cazului оn care copiii sunt cazati ca unitati familiale.educatie. prevazute de dreptul international umanitar pentru mentinerea legaturii dintre copii si familiile acestora. Daca institutiile locale nu vor fi potrivite оn acest scop. inclusiv educatia religioasa si morala. Enumerarea tuturor masurilor.daca este posibil. 1 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate internationale cu ocazia distribuirii de colete cu ajutoare umanitare. . detinuti sau internati оn legatura cu conflictul armat. Lauzele si copiii sub 15 ani vor primi hrana suplimentara proportional cu nevoile lor fiziologice. Оn fine. limba si religia lor. Protocolul aditional nr. cu concursul autoritatilor nationale si locale. оn lipsa acestora. 47. Оn 1993.647] contine stipulari similare ce prevad ca tuturor copiilor li se va acorda оngrijirea si ajutorarea.se vor lua masuri pentru evacuarea temporara a copiilor din zona оn care au loc lupte. p. a persoanelor care оi au оn оngrijire.. 78 al aceluiasi Protocol atrage atentia asupra evacuarii temporare a copiilor оn caz de necesitate legata de lecuire sau de acordare a ajutorului medical. de care au nevoie. puterea ocupanta va asigura оntretinerea si educatia copiilor orfani sau despartiti de parintii lor din cauza razboiului .se vor lua toate masurile corespunzatoare pentru a se facilita reunirea familiilor separate temporar. si оn special: . . Conform Protocolului aditional nr.copiii sub vвrsta de 15 ani nu se vor recruta оn fortele armate si nu li se va permite sa participe la ostilitati. 2 cu privire la protectia victimelor conflictelor armate fara caracter international din 1977 [I.daca copiii sunt arestati. lauzelor si mamelor care alapteaza. . Adunarea Generala a оntarit sistemul promovarii si implementarii drepturilor 16 . ar fi incompleta fara indicarea prevederilor оn privinta obligativitatii urmaririi sortii persoanelor protejate si a prevederilor care permit membrilor familiilor sa afle situatia acestora. cu persoane de nationalitatea.оn lipsa unei rude apropiate sau a unui prieten care ar putea sa-1 оngrijeasca . buna functionare a stabilimentelor consacrate оngrijirii si educatiei copiilor.copiilor care au savвrsit o infractiune оn legatura cu conflictul armat si sunt condamnati la moarte nu li se aplica pedeapsa daca nu aveau 18 ani оn momentul comiterii infractiunii. vor fi pusi sub paza оn localuri separate de adulti. Puterea ocupanta va asigura. . va lua toate masurile necesare pentru 43 usurarea identificarii si оnregistrarea filiatiei lor. se va acorda prioritate copiilor. conform dorintei parintilor sau.

omului prin crearea postului de Оnalt Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului, mandatat sa coordoneze toate programele Natiunilor Unite оn materia drepturilor omului si sa le оmbunatateasca eficienta. Pentru asigurarea unei protectii efective a drepturilor omului este esential ca statele sa asigure punerea оn aplicare a angajamentelor asumate prin tratate si conventii. Оn acest context, pentru urmarirea aplicarii conventiilor ONU оn sfera drepturilor omului, s-au stabilit mecanisme si proceduri distincte, constituite оn baza dispozitiilor conventiilor respective. Оn 1997, оn cadrul unui amplu proces de reorganizare si оmbunatatire a eficientei ONU, Оnaltul Comisar pentru drepturile omului si Centrul pentru drepturile omului au fuzionat оntr-o singura structura, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite pentru drepturile omului. Оn cadrul mandatului largit, Departamentul Оnaltului Comisar al Natiunilor Unite sprijina activitatea Comisiei pentru drepturile omului оn problemele promovarii drepturilor femeilor si copiilor, combaterii discriminarii rasiale, protectiei grupurilor vulnerabile si ale minoritatilor. Prin tratate au fost create sase comitete specializate – mecanisme conventionale pentru monitorizarea actiunilor statelor parti оn directia implementarii prevederilor documentelor internationale оn materia drepturilor omului: 1. Comitetul pentru drepturile omului monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile civile si politice. Comitetul examineaza plвngerile persoanelor fizice cu privire la оncalcarea drepturilor civile si politice; 44 2. Comitetul pentru drepturile economice, sociale si culturale monitorizeaza implementarea Pactului international cu privire la drepturile economice, sociale si culturale; 3. Comitetul pentru eliminarea discriminarii rasiale monitorizeaza implementarea Conventiei internationale asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare rasiala; 4. Comitetul pentru eliminarea discriminarii оmpotriva femeii monitorizeaza implementarea Conventiei asupra eliminarii tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii; 5. Comitetul оmpotriva torturii monitorizeaza Conventia оmpotriva torturii si altor tratamente sau pedepse crude, inumane sau degradante; 6. Comitetul pentru drepturile copilului monitorizeaza, оncepвnd cu anul 1991, implementarea Conventiei asupra drepturilor copilului. Scopul principal al acestor structuri internationale de garantare a drepturilor omului nu este sanctionarea statelor vinovate, ci respectarea drepturilor omului, adica punerea оn drepturile оncalcate si repararea prejudiciilor suferite de victime. 17

Din punct de vedere geografic, protectia internationala a drepturilor omului evolueaza оn doua dimensiuni – cea universala, despre care am mentionat mai sus, si оn dimensiune regionala, despre care credem ca este necesar sa relatam. Pвna оn prezent sunt cunoscute trei sisteme regionale de protectie a drepturilor omului: european, american si african. Sistemul european de aparare a drepturilor omului a fost creat de Consiliul Europei, organism ce grupeaza оn prezent majoritatea statelor Europei, care accepta principiile statului de drept si principiul оn virtutea caruia fiecare persoana aflata sub jurisdictia sa trebuie sa se bucure de drepturile si libertatile fundamentale ale omului. Principalul document оn acest domeniu este Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale. Elaborata de Consiliul Europei, Conventia europeana a fost semnata la Roma, la 4 noiembrie, 1950, de statele participante si a intrat оn vigoare la 3 septembrie 1953. Conventia constituie garantia colectiva pe plan european a principiilor enuntate оn Declaratia universala a drepturilor omului. Ea nu se limiteaza la enumerarea acestor principii, potrivit actelor internationale cu caracter de universalitate, ci ofera protectia acestor drepturi, promovвnd masuri speciale оmpotriva оncalcarii lor. Conventia a creat un sistem de protectie a drepturilor omului, care s-a dovedit a fi, de-a lungul timpului, cel mai eficient dintre sistemele elaborate pвna оn prezent [I, 9, p.138]. Dreptul Conventiei este benefic оn primul rвnd persoanelor individuale, care sunt marii beneficiari ai acestui sistem. De asemenea el exercita o influenta pozitiva asupra drepturilor interne, impulsionвnd necesitatea pentru anumite reforme [III, 3, p. 20]. 45 Protocolul nr. 11 la Conventia europeana a drepturilor omului, intrat оn vigoare la 1 noiembrie 1998 [II, 57, p. 303], a instaurat o Curte unica permanenta care a оnlocuit vechiul mecanism: Comisia si Curtea Europeana. Scopul acestei reforme a fost de a mari eficacitatea mijloacelor de protectie, de a face sistemul accesibil fiecarei persoane si de a mentine nivelul ridicat al problemei drepturilor omului. Оn baza Conventiei europene pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, statele parti оsi asuma obligatii concrete оn ceea ce priveste garantarea drepturilor prevazute prin adoptarea de legi interne si prin activitatea autoritatilor administrative si judecatoresti proprii. Оn anii urmatori Conventia europeana pentru apararea drepturilor omului a fost completata cu mai multe protocoale aditionale dintre care am vrea sa mentionam Protocolul nr. 6, adoptat de Consiliul Europei la 28 aprilie 1983 [II, 57, p. 299], la Strasbourg, care cuprinde noua articole ce 18

se refera la abolirea pedepsei cu moartea si Protocolul nr. 7, adoptat de Consiliul Europei la 22 noiembrie 1984 [II, 57, p. 300], care cuprinde zece articole оn care sunt dezvoltate drepturile strainilor, conditiile оn care ei pot fi expulzati, cererea oricarei persoane condamnate de un tribunal, examinarea declaratiei de nevinovatie; relatiile parintilor cu copiii lor, etc. Desi nu contine stipulari exprese privind copiii, Conventia a fost frecvent aplicata pentru protectia drepturilor acestora – оn legatura cu viata de familie, dreptul la educatie, protectia оmpotriva discriminarii si abuzului. Pe de alta parte, Conventia europeana a drepturilor omului este, оn multe privinte, „refractara” la drepturile copilului. Ea face referiri episodice la copii, de exemplu, оn legatura cu natura publica a procedurilor оn instantele pentru delincventii minori, dar nu reuseste sa fundamenteze conceptul de drepturi ale omului adaptate copiilor оn acel cadru specific copilariei, asa cum a fost dezvoltat mai tвrziu de Conventia Natiunilor Unite cu privire la drepturile copilului [II, 8, p. 116]. Importanta sporita a conceptului de drepturi ale copilului si rolul major atribuit de comunitatea internationala Conventiei cu privire la drepturile copilului fac necesara o mai mare sensibilitate a Uniunii Europene оn acest domeniu. Doua dimensiuni necesita o atentie speciala: prima presupune explorarea potentialului de a lansa proiecte-pilot si alte initiative venite sa promoveze drepturile copilului оn interiorul Uniunii, a doua se refera la necesitatea aducerii tuturor actelor elaborate de Comisia Europeana a Drepturilor Omului оn conformitate cu cerintele Conventiei [II, 2, p.37]. Politicile europene actuale оn domeniul protectiei drepturilor copilului acopera un spectru larg de probleme si prioritati, care sunt reglementate, implementate si monitorizate de institutiile si organismele europene оn colaborare cu guvernele statelor membre si reprezentantii societatii civile. 46 Una dintre problemele majore care preocupa societatea europeana la ora actuala tine de violenta оmpotriva copilului, оn special sub forma exploatarii si abuzului sexual. Оn acest context am vrea sa mentionam Tratatul de la Amsterdam care оncurajeaza cooperarea interguvernamentala оn scopul rezolvarii problemelor legate de infractiunile transnationale оmpotriva copiilor; programul „Stop”, destinat curmarii traficului de fiinte umane si exploatarii sexuale a copiilor; programul „Daphne”, care, оn colaborare cu organizatiile nonguvernamentale, intentioneaza sa puna capat violentei оmpotriva copilului, tinerilor si femeii. Alta problema tine de interzicerea violentei asupra copilului оn familie si оn scoli. Am vrea sa remarcam оn acest sens ca un sir de state europene – Suedia, Danemarca, Austria, Finlanda, 19

nedaunatoare sanatatii. asistenta.au introdus оn legislatia nationala norme prohibitive privind pedeapsa corporala a copiilor. pe lвnga Curtea Europeana a Drepturilor Omului au fost elaborate: Carta sociala europeana. sa nu-i 47 angajeze оn munci de noapte. Cipru . 3. 20 . la interdictia de a desface contractul de munca al femeii оn aceasta perioada si de a angaja femeile оnsarcinate sau care au оn оngrijire copii mici la munci neadecvate. periculoase. ale educatiei si protectiei mediului. violentei sau exploatarii. dure si daunatoare sanatatii. оnainte si dupa nastere. Letonia. Carta sociala europeana contine dispozitii cu privire la protectia economica.70]. aranjamente fiscale. moralei si educatiei si. ale saraciei si discriminarii. Оn vederea protectiei drepturilor omului оn sistemul european. Carta se refera la acordarea unei protectii speciale mamei. la acordarea de timp liber pentru hranirea copilului. iar pentru cei sub 18 ani sa limiteze timpul de munca оn functie de nevoile lor de dezvoltare. acordarea de locuinte. protectia. Carta europeana se refera pe larg la drepturile copiilor si tinerilor оn ceea ce priveste procesul muncii: vвrsta minima de angajare se stabileste la 15 ani. Vizavi de protectia copilului. la acordarea unui concediu platit si a unor prestatii de securitate sociala adecvata оn aceasta perioada. educatia si formarea profesionala necesara prin crearea de institutii si servicii adecvate. protectia lor оmpotriva neglijentei. respectiv. ale participarii copiilor la procesul de decizie. Conventia europeana pentru prevenirea torturii si a pedepselor sau tratamentelor inumane sau degradante. asistenta speciala si asigurarea educatiei primare si secundare celor lipsiti de sprijinul familiei. mai ales de formare profesionala.Croatia. Conventia-cadru pentru protectia minoritatilor nationale etc [I. beneficii pentru noii casatoriti si alte mijloace adecvate. Norvegia. 47]. Conventia europeana asupra imprescriptibilitatii crimelor de razboi si a crimelor contra umanitatii. Carta europeana cere statelor sa ia masuri pentru a asigura copiilor si tinerilor оngrijirea. Statele trebuie sa asigure ca angajarea оn munca nu-i va lipsi pe tineri de beneficiul deplin al educatiei. Obiectul unor proiecte specializate ale Uniunii Europene оl constituie problemele marginalizarii si excluderii sociale. sa le acorde si alte facilitati privind concediul anual platit si protectie speciala fata de pericolele fizice si morale la care sunt expusi оn cвmpul muncii. iar Comisia Europeana a initiat un program referitor la stoparea violentei оn toate institutiile extrafamiliale [IV. cu exceptia muncilor usoare. p. juridica si sociala a vietii de familie prin beneficii sociale. Conventia europeana de securitate sociala. 18 ani pentru munci considerate periculoase sau daunatoare sanatatii.

precum si cu dreptul de a fi ascultat оn orice procedura judiciara sau administrativa care-l priveste. sa puna drepturile copilului sub protectia dreptului international si a Organizatiei Natiunilor Unite. p. s-au conturat doua puncte de vedere – unul care pleda pentru momentul conceptiei (de exemplu. p. Оn cadrul dezbaterilor referitoare la momentul оn care оncepe copilaria.Оn concluzie am vrea sa accentuam ca drepturile omului au оncetat a mai fi obiect de preocupare si reglementare doar al statelor. copilul nu este considerat o personalitate cu necesitate de autodeterminare . Republica Argentina declara ca acest articol trebuie 48 inerent de interpretat considerвndu-se ca numim “copil” orice fiinta umana din momentul conceperii si pвna la vвrsta de 18 ani” (CDC/C/2/Rev. Declaratii ale drepturilor copilului au fost adoptate atвt de Liga Natiunilor (1924). Оn acest scop Comisia Natiunilor Unite pentru drepturile omului a creat оn 1979 un grup de lucru al carui nucleu era constituit din reprezentantii guvernelor statelor membre care urma sa elaboreze Conventia cu privire la drepturile copilului. De altfel. cu privire la art. оntre acestea. dotata cu integritate si personalitate si cu capacitatea de a participa la viata sociala. al XX-lea. Drepturile omului au obtinut nu doar dimensiunile valorilor constitutionale. ramвnea necesitatea elaborarii unui document special care. salvgardate de omenire. Originea: Codul civil argentinian. cвt si de Organizatia Natiunilor Unite (1959). ele fiind centrate pe principiile protectiei si bunastarii copilului. care prevede: ”Existenta umana оncepe din momentul conceperii оn matricea materna. 26. devenind o norma a culturii si standardului civilizatiei [IV.5. Aceste drepturi sunt irevocabil dobвndite daca fiinta conceputa оn matricea materna este nascuta vie. Societatea internationala le-a transformat оntr-un imperativ al democratiei. iar оn al doilea rвnd. definirea vвrstei minime a copilului. mai оntвi de toate. 2 3 Drepturile copilului consfintite оn Conventia internationala cu privire la drepturile copilului Din cele mentionate anterior remarcam. Procesul elaborarii Conventiei a оntвmpinat dificultati legate de consensul asupra unor probleme de fond. o persoana poate avea anumite drepturi prenatale.12).1 al Conventiei. chiar daca 21 . dar au intrat оn circuitul esentelor protejate pe plan international. sa recunoasca copilul ca fiinta umana deplina. ca si cum s-ar fi nascut deja. ca situatia copiilor a fost prezenta оn atentia comunitatii internationale оnca de la оnceputul sec. fie prin intermediul unui reprezentant – fapt impus de o puternica miscare „de eliberare a copilului” din perioada anilor 60-70. fie direct. Deci. 157]. considerвndu-le valori supreme.

privare de posibilitatea continuarii studiilor. Folosirea copiilor оn calitate de combatanti de la aceasta vвrsta оnseamna. nu sa facut nici o mentiune cu privire la vвrsta minima a copilului [II. оnrolarea unor copii chiar sub aceasta vвrsta [I. Organizatiile nonguvernamentale. fara оnsa a cere оn mod expres interzicerea avortului. precum si numeroasele guverne au luptat pentru a modifica vвrsta de 15 ani sau. iar altul pentru momentul nasterii (Marea Britanie declara ca “interpreteaza Conventia ca fiind aplicabila numai оn urma nasterii unui fat viu”(CDC/C/”/Rev. (3) din Conventia asupra drepturilor copilului. cu celelalte prevederi si cu оntreg spiritul documentului. оn 22 . precum si cea referitoare la vвrsta minima a participarii copilului la conflictele armate. p. Оn formularea finala a articolului 1 din Conventie.5. 159]. pentru introducerea unei mentiuni care sa interzica participarea directa a copiilor la ostilitati pвna la 18 ani. La ultima оntвlnire delegatia Statelor Unite – aparent singura. La mai bine de 10 ani de la adoptarea Conventiei. cвt si dupa nastere. Aceasta prevedere a fost constant criticata de promotorii dreptului copilului si a fost caracterizata ca una dintre marile slabiciuni ale Conventiei. abuz sexual si tortura. De asemenea. traume fizice si psihologice. p. de fapt. Alte probleme de fond care au оntвmpinat dificultati serioase оn realizarea consensului au fost cea a libertatii religioase. 14. 16. mentinerea vвrstei de 15 ani permite. Finalul a fost departe de a fi satisfacator. оn special оn tarile оn care copiii nu sunt оnregistrati la nastere. Paragraful 39). p. 1 din Conventie. 8.33)) [I. care prevedea ca copilul are nevoie de protectie. cel putin. de ocrotire speciala. Оn contradictie cu definitia data copilului de art. 69]. de cele mai multe ori.3]. 70]. De multe ori copiii оsi pierd viata.recunoasterea lor se produce doar dupa ce ea este separata de organismul matern”(Argentina RI. 16. Articolul 3 din Protocol mentioneaza: „Statele parti vor ridica vвrsta minima pentru recrutarea voluntara a persoanelor оn 49 fortele lor armate nationale de la cea prevazuta оn articolul 38 alin. art. totusi. Formularea care ar fi permis statelor sa rezolve aceasta problema conform standardelor proprii nu a fost admisa. O astfel de protectie juridica poate include. atвt оnainte. p. tinвnd cont de principiile cuprinse оn acel articol si recunoscвnd ca. Consensul a fost realizat doar pe precizarea preluata din Declaratia din 1959. separare de mediul familial. 38 coboara vвrsta de recrutare оn fortele armate nationale la 15 ani. inclusiv de protectia juridica. dar sustinuta tacit de alti delegati – a refuzat categoric sa asigure o astfel de protectie copiilor оntre 15 si 18 ani [II. aceste doua pozitii tinвnd de permiterea sau de declararea ilegala a avortului. vвrsta minima de participare a copilului la conflicte armate a fost modificata prin Protocolul aditional la Conventia asupra drepturilor copilului privitor la participarea copilului la conflicte armate. p.

p. Prin aprobarea Conventiei pentru drepturile copiilor. Conventia recunoaste statutul special al copilariei si afirma necesitatea protejarii ei prin elaborarea si adoptarea unui ansamblu de norme care sa reglementeze institutiile sociojuridice de asistenta si ocrotire a ei. 10. care era оn contradictie flagranta cu оntregul text si spirit al Conventiei. Comitetul Natiunilor Unite pentru Drepturile Copiilor este un organ compus din 10 experti internationali independenti pentru drepturile copiilor. aplicabile tuturor copiilor lumii. Оn stabilirea principiilor si drepturilor fundamentale ale copilului. Astfel. Conventia asupra drepturilor copilului a fost adoptata оn unanimitate de Adunarea Generala a ONU prin Rezolutia 44/25 din 20 noiembrie 1989. de favoare sau bunavointa fata de copii.conformitate cu dispozitiile Conventiei. Conventia ia оn considerare diferentele culturale. Conventia reflecta domeniul drepturilor omului sub toate aspectele: civil. Aceste drepturi includ obligatii si responsabilitati. Conventia asupra drepturilor copilului atinge standarde universale. politic. consfintind dreptul acestora de a stabili mijloacele proprii de implementare a drepturilor comune tuturor copiilor. ca o expresie de caritate. sociale. economic. persoanele sub vвrsta de 18 ani sunt susceptibile de protectie speciala” [I. Pentru prima oara оntr-un document international referitor la copil a 23 . beneficiind оn prezent de o ratificata aproape universala [I. fapt mentionat оn Raportul Secretarului General al Natiunilor Unite la summit-ul de la sfвrsitul mileniului. Totusi. p. Conventia porneste de la Declaratia universala a drepturilor omului. 671]. 42. de la alte documente si conventii de referinta оn materie. care monitorizeaza implementarea acestor drepturi. economice si politice dintre state. Nici un alt document оn materia drepturilor omului nu a beneficiat de o atоt de larga ratificare. pe fondul recunoasterii si proclamarii acestor standarde comune. Este de mentionat ca оn martie 2000 era deja ratificata de un numar de 191 de state membre ale ONU. fara nici un fel de discriminare. Este o situatie fara precedent оn domeniul drepturilor omului. sa protejeze si sa оndeplineasca drepturile copiilor. 38. 621]. Conventia declara ca toti copiii au drepturi care apartin drepturilor omului si aceste drepturi nu trebuie percepute ca optionale. Conventia privind drepturile copiilor percepe “copilul” ca membru plenipotentiar al societatii. La ora actuala doar doua state nu au ratificat Conventia: Somalia si SUA. dupa cum este indicat оn articolele Conventiei. partener оn luarea deciziilor оn procesul vast de schimbare sociala. Conventia sustine evaluarea copilului ca cetatean. social si cultural. guvernele accepta оn mod public si se obliga sa contribuie. Prin adoptarea acestui Protocol s-a dorit corectarea situatiei create de art.

Articolul 1 din Conventia internationala cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare rasiala оntelege prin discriminare rasiala orice deosebire. Principiul nondiscriminarii este formulat оn art. limba si religia. p. originea nationala sau sociala. Esenta acestui principiu оl constituie egalitatea sanselor baietilor si fetelor. оn conditii de egalitate. Carta Natiunilor Unite mentioneaza expres principiul nondiscriminarii. care are ca scop sau efect limitarea sau anularea recunoasterii. 11. tratamentul penal special al copilului (art. interzicerea torturii. opinie politica sau alte opinii. 21). 2. nastere sau alt statut al copilului. limba. culturale. 40). avere. statele se obliga sa asigure drepturile prevazute оn Conventie tuturor copiilor aflati sub jurisdictia lor. a drepturilor si libertatilor fundamentale оn domeniul vietii economice. proprietatea. libertatea de expresie si opinie a copilului (art. Asimilata unei Carte a drepturilor copilului. Declaratia drepturilor copilului din 1959 precizeaza: „Copilul se va bucura de o protectie speciala si i se vor oferi facilitati prin lege si prin alte mijloace menite sa-i asigure o dezvoltare 24 . a detentiei pe viata si a pedepsei capitale (art. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului. 3. restrictie sau preferinta оntemeiata pe rasa. 19). etnica sau sociala. Conventia se sprijina pe patru principii fundamentale. precum si оn orice alt domeniu [I. sanatatea si accesul la asistenta medicala ( art. 6 si 12. fara nici o discriminare. Prezenta acestui principiu la nivel international este tot atвt de veche ca si preocuparea internationala pentru situatia copiilor.Principiul primatului intereselor copilului. a copiilor din grupe indigene sau minoritare. a copiilor cu handicap sau din grupurile sarace ale populatiei. indiferent de rasa. Declaratia universala a drepturilor omului extinde aceste criterii si mai adauga la cele patru . sociale. a copiilor refugiatilor. 8). parintilor sau tutorilor lor legali. . culoare. cвt si la dreptul copilului de a-si cunoaste drepturile.Principiul nondiscriminarii. au fost stipulate o serie de inovatii referitoare la interesul superior al copilului (art. origine nationala. 12). 24).culoarea. .50 fost introdus dreptul la participare. handicap. sex. 3).14]. 37). religie. sexul. Pentru prima oara un document international prevede obligativitatea statului de a populariza informatiile referitoare atвt la drepturile copilului. stipulвnd patru criterii ale tratamentului discriminator: rasa. prevenirea abuzului de catre cei care au obligatia de a-i ocroti pe copii (art. excludere. nasterea sau alt statut. culoare. formulate оn art. folosintei sau exercitiului. Оn baza lui. referirea la adoptie (art. ascendenta origine nationala sau etnica. pastrarea identitatii (art.

оn art. 5 ca „оn toate deciziile de plasament. precum si un element care trebuie luat integral оn 25 . iar implementarea lui o obligatie de prim ordin pentru statele membre care au ratificat-o. Оn acest context. 6.fizica. precum si centralitatea sa оn raport cu orice decizie privitoare la copil. 623]. p. 8. 19. justifica sau clarifica – оn coordonare cu alte articole din Conventie – unele probleme specifice оn procesul aplicarii Conventiei. interesele copilului vor prevala”. tinвnd seama de drepturile si obligatiile parintilor sai. 51 Acest principiu este prezent si оn art. 86]. p. si оn acest scop vor lua toate masurile legislative si administrative corespunzatoare” [I. 9 оn legatura cu separarea copilului de mediul familial.16 alin. Acest principiu este stipulat expres оn art.118]. 64] Declaratia Natiunilor Unite cu privire la plasament si adoptie din 1986 prevede оn art. 14. ale reprezentantilor sai legali sau ale altor persoane carora acesta le-a fost оncredintat оn mod legal. Оn adoptarea legilor necesare realizarii acestui scop se va avea оn vedere interesul superior al copilului”[I. autoritatile administrative sau de organele legislative. Acest principiu оndeplineste trei roluri majore: . Principiul primatului intereselor copilului. оn art. spirituala si sociala normale.95]. ea reprezinta un reper оn elaborarea normelor de drept ale omului. Interesul superior al copilului mai este caracterizat drept „nucleul central.sprijina. principiul diriguitor” al оntregii Conventii [II. care prevede ca „оn toate problemele referitoare la casatorie si relatiile de familie interesul superior al copilului va prevala оn toate situatiile” [I. vor prevala”[I. a fost expres consacrat оn Conventia cu privire la drepturile copilului: оn art. p. p. p. оn mod deosebit nevoile sale de afectiune si dreptul la securitate si grija continua.3 alin. mentala. d) din Conventia cu privire la eliminarea tuturor formelor de discriminare оmpotriva femeii. (1) din Conventia cu privire la drepturile copilului: „Оn toate actiunile care privesc copiii. Оn acest scop statele parti „se obliga sa asigure copilului protectia si оngrijirea necesara оn vederea asigurarii bunastarii sale. de instantele judecatoresti. оn conditiile libertatii si demnitatii. (1) lit. precum si оn situatiile care implica relatia dintre copil si organele de politie sau ale justitiei. оntreprinse de institutiile de asistenta sociala publice sau private. interesul superior al copilului. 18 se face referire la responsabilitatea parintilor pentru cresterea si dezvoltarea copilului. Principiul interesului superior al copilului reprezinta mesajul fundamental al Conventiei cu privire la drepturile copilului. 20 si 21 оn contextul reglementarii asistentei alternative prin adoptie. 8.

12 alin. Copiii sunt capabili sa-si formeze propriile puncte de vedere. Оn acest context. 52 Prin intermediul principiului interesului superior al copilului se face posibila interpretarea unor prevederi din Conventie. dar оn anumite limite. iar politicile vizвnd dezvoltarea trebuie sa faca din om principalul participant si beneficiar al dezvoltarii”. . incluzвnd actiuni preventive. cognitiva. Оn Declaratia cu privire la dreptul la dezvoltare se afirma ca „omul este subiectul central al procesului de dezvoltare.Dreptul la supravietuire si dezvoltare. referindu-se nu numai la aspectele fizice. emotionala si socioculturala. (1) din Conventie stipuleaza ca „statele parti vor garanta copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia asupra oricarei probleme care оl priveste”. p. . Оn asa fel. deoarece acest principiu trebuie sa fie aplicat оntr-un mod compatibil cu respectarea tuturor drepturilor reglementate de Conventia pentru drepturile copilului [II. -contribuie la conciliere оn rezolvarea conflictului dintre diferitele drepturi ori de cвte ori acestea iau nastere оn cadrul general al Conventiei. .Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului. sa aiba propriile opinii оn toate problemele care-i privesc.considerare оn procesul aplicarii altor drepturi. Art. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. luвnd оn consideratie pericolele la care este supus copilul оn primii ani de viata. 1 din Declaratie defineste dezvoltarea „ca drept inalienabil al omului оn virtutea caruia orice fiinta omeneasca. precum si toate popoarele au dreptul sa participe. Termenul „dezvoltare” confera si o dimensiune calitativa dreptului la viata. obiectivul fiind de a imprima un caracter dinamic dreptului la viata. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. ci si la dezvoltarea mintala. interpretat оntr-un sens larg оn conformitate cu documentele internationale оn materie. art.contribuie la evaluarea legislatiei. culturala si politica prin intermediul carora toate drepturile si libertatile fundamentale pot fi pe deplin realizate”. spre exemplu vaccinarea. copilul va avea posibilitatea sa fie ascultat оn orice 26 . Acestor opinii trebuie sa li se acorde atentia cuvenita оn functie de vвrsta si capacitatea intelectuala a copilului. practicilor si politicilor referitoare la copil. Conventia nu se limiteaza la afirmarea dreptului copilului la viata. 37-38]. 2. Оn urma asigurarii acestui drept. sociala. sa contribuie si sa se bucure de dezvoltarea economica. ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui. care nu sunt оn mod expres reglementate printre obligatiile din Conventie.

1868]. pentru punerea оn aplicare a principiilor si prevederilor acesteia. inclusiv cele cu caracter politic. notiunea nu trebuie vazuta оn sens static. 97]. 10. Оn ceea ce priveste resursele disponibile. asistenti sociali. Un rol important pentru aplicarea Conventiei vizeaza educatia si formarea personalului care lucreaza cu copiii: profesori. Angajamentul statelor parti de a promova drepturile economice. implicвnd mobilizarea resurselor. prevazute оn art. cвt si al institutiilor sociojuridice menite sa legitimeze statutul de personalitate al acestuia [IV. Prevederile Conventiei referitoare la autonomia copilului sunt considerate ca fiind cele mai vulnerabile din acest tratat. care a pus accentul pe directivele date statelor cu privire la оntocmirea rapoartelor privind masurile de ordin general. ci оntr-o perspectiva dinamica. colaboratori ai organelor de interne. a generat schimbari semnificative la nivelul politicilor nationale de alocare a resurselor atвt оn tarile subdezvoltate. p. Unii autori motiveaza aceasta prin caracterul relativ recent atвt al conceptului de drepturi ale copilului. Оn baza art. psihologi. inclusiv pe cele ale societatii civile [II. Reglementarile Conventiei cu privire la autonomia copilului au avut de оnfruntat si rezistenta mentalitatilor traditionale referitoare la „puterea parinteasca” asupra copilului. iar оn ce priveste drepturile economice. (2) din Conventie. Conventia acorda o atentie deosebita cooperarii internationale atвt ca un complement оn folosirea la maximum a resurselor disponibile. 53 Principiul consultarii si respectarii opiniilor copilului necesita schimbari esentiale оn atitudini si mentalitati la toate natiunile. pentru a asigura educatia obligatorie. 6 alin. securitatii sociale. Conventia reclama masuri legislative. alte proceduri de protectie si asigurare a copilului. pediatri. Оn acest context mentionam faptul ca drepturile copilului creeaza adultilor disconfort.procedura judiciara si administrativa care-l atinge. administrative etc. 43 din Conventie. inclusiv cele din cadrul cooperarii internationale. a fost creat Comitetul pentru drepturile copilului. cвt si оn cele dezvoltate. p. Mai mult decвt atвt. Deci.adoptarea masurilor antrenвnd la maximum resursele disponibile. оn anul 1991. statele sunt obligate sa elaboreze legi pentru a proteja copilul pe piata muncii.. deoarece ele reprezinta idei noi sau idei vechi prezentate оn forme noi si sugereaza faptul ca adultii si practicile existente trebuie sa fie schimbate [IV. 300]. direct sau printr-un reprezentant ori printr-un organism competent. 15. sociale si culturale . 4 оn coroborare cu dispozitiile art. p. 35. masuri speciale оn domeniul sanatatii. sociale si culturale ale copiilor „оn masura maxima a resurselor disponibile”. cвt si оn vederea crearii de 27 .

despre care am mentionat mai sus. Consideram o lacuna a Conventiei cu privire la drepturile copilului faptul ca ea nu specifica un sistem de comunicare si remitere a plвngerilor formulate de copii sau reprezentantii lor legali. pornografia si traficul de copii оn scopuri sexuale si ca furnizori de organe interne. Оn conclizie putem sa mentionam ca. ca si celelalte documente privind drepturile omului. 41. 54/263 la 26 iunie 2000. daca ne referim la valorile protejate – copilul si drepturile sale. desi Conventia cu privire la drepturile copilului. este bazata pe conceptia drepturilor individuale ale copilului. Comisia ONU pentru drepturile omului a aprobat doua protocoale aditionale la Conventia internationala cu privire la drepturile copilului.proceduri constructive.673]. Un rol important оn adoptarea acestui Protocol la avut оn special Primul Congres Mondial оmpotriva exploatarii sexuale si comerciale a copiilor. de a-i folosi organele pentru transplantare. el fiind rodul cooperarii active dintre organizatiile nonguvernamentale. desfasurat la Stockholm оn 1996. care sa fie folosite ca baza pentru asistenta tehnica si cooperarea internationala оn promovarea protectiei drepturilor copilului. produc sau difuzeaza sub orice forma materiale pornografice cu implicarea copiilor. Comitetul poate solicita. care au 54 fost adoptate de Adunarea Generala a Natiunilor Unite prin Rezolutia nr. conform prevederilor art. de a-l supune la munca fortata sau obtin ilegal consimtamвntul pentru adoptiunea copilului. (4). actiunile de baza оn favoarea copiilor au un caracter programatic. Raspunzвnd unor preocupari actuale. Statele se angajeaza sa pedepseasca asemenea infractiuni comise pe teritoriul lor. solutia propusa fiind prea putin suficienta. „informatii suplimentare cu privire la aplicarea Conventiei”. Al doilea Protocol la Conventie se refera la traficul. Оn cadrul acestui Congres. prostituarea si implicarea copiilor оn industria pornografica. precum si pe nave оnmatriculate de ele si sa considere aceste fapte incluse оn tratate de extradare semnate cu alte state [I. Primul este Protocolul aditional la Conventia cu privire la drepturile copilului asupra participarii copiilor la conflictele armate. Daca exista dovezi ca drepturile copilului sunt grav оncalcate. vizвnd 28 . reprezentantii guvernelor si ai Natiunilor Unite. оn urma unor dezbateri fructuoase a fost adoptata Agenda de actiune оmpotriva a trei forme de exploatare a copiilor pe care le-am numit mai sus: prostitutia. Protocolul prevede obligatia statelor de a introduce оn legislatia nationala penala si de a aplica sanctiuni penale celor care furnizeaza sau accepta un copil cu scopul de a-l exploata sexual. p. 44 alin.

indiferent de situatia lor sociala” [III. riscurile sporite pentru sanatatea tinerilor si raspвndirea modelelor de comportament negativ оn rвndul tinerilor au un impact asupra tuturor copiilor.1 alin. Curs elementar de drept constitutional [II. 4.135].dezvoltarea de ansamblu si fiind mai putin inspirate de drepturile individuale. Totodata este un adevar incontestabil faptul ca оn conditiile crizei cu care se confrunta republica. Declinul general al calitatii serviciilor de educatie si sanatate. o institutie constitutional-juridica specifica oricarui stat de drept. p. la constatarea ca statul nu e donator de drepturi si libertati 29 . Guceac. 33. ele urmeaza sa fie privite ca un act de nastere a unei viziuni ce ne obliga la multe si. Legiuitorul nostru constitutional a recunoscut importanta majora a problematicii drepturilor omului prin оnsusi faptul ca i-a consacrat un оntreg titlu – Titlul II al Legii Supreme „Drepturile. p. Fenomenul constitutionalismului оn evolutia Republicii Moldova spre statul de drept [II. оn care sunt enumerate drepturile si libertatile fundamentale ale omului. drepturile si libertatile lui. p. intensificarea violentei si a instabilitatii generale. 3) [I. Aceste prevederi constitutionale nu trebuie privite doar ca o constatare solemna si oficiala a drepturilor si libertatilor umane. 18. 4. dar si la cei din familiile relativ asigurate material. p. care se bazeaza. Protectia mamei si copilului оn actualul context sociopolitic al Republicii Moldova Pornind de la studiile expuse оn compartimentele anterioare si luвnd оn considerare afirmatiile facute оn literatura de specialitate. 4]. 26. Evolutia constitutionalismului si a organizarii de stat оn Republica Moldova [II. 34. dreptatea reprezinta valori supreme si sunt garantate (art. oportunitatile limitate pentru dezvoltare si recreare. printre care: I. pe instrumente juridice internationale. trebuie sa recunoastem ca оn ultimul timp оn Republica Moldova оn domeniul drepturilor copiilor s-au produs evolutii relevante. deci principalul scop al unei Constitutii rezida оn garantarea libertatii si securitatii fiintei umane sub toate aspectele. оn special. reprezentantul UNICEF оn Republica Moldova. Costachi. acest adevar „se refera nu doar la copiii din familiile vulnerabile din punct de vedere social. formвnd оn ansamblul lor un tot unitar. p.88]. I. Pornind de la faptul ca Constitutia Republicii Moldova proclama ca demnitatea omului. оn primul rвnd. copiii sufera cel mai mult. Conform opiniei Giovannei Barberis. libertatile si оndatoririle fundamentale”. Guceac. este evident ca piatra de temelie a constitutionalismului o formeaza conceptia drepturilor omului. оn Republica Moldova se contureaza clar 55 tendinta de a crea acele mecanisme si pвrghii de implementare a unui sistem national de promovare si respectare a drepturilor omului. I. Gh. Deoarece drepturile omului reprezinta un imperativ moral si politic.3]. 2. libera dezvoltare a personalitatii umane.239]. Guceac.

copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. economica. Оn ce priveste protectia drepturilor mamei si a copilului. iar оn scopul implementarii Conventiei ONU cu privire la drepturile copilului si realizarii Legii cu privire la drepturile copilului pe lвnga Guvernul Republicii Moldova a fost instituit Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului [I. consolidarea coeziunii sociale оn domeniul protectiei drepturilor copiilor [I. Exploatarea minorilor. se bucura de aceeasi ocrotire sociala. оn cadrul Parlamentului Republicii Moldova activeaza Comisia permanenta pentru drepturile omului si minoritatile nationale. Centrul pentru drepturile omului din Moldova. Legiuitorul Republicii Moldova. Оn baza legislatiei оn vigoare s-a format un mecanism de aparare a drepturilor si libertatilor omului. stipuleaza оn articolul 50 din Constitutie ca mama si copilul au dreptul la ajutor si ocrotire speciala. Reiesind din faptul ca. dupa parerea noastra. Sarcinile Consiliului sunt: asigurarea respectarii integrale оn Republica Moldova a Conventiei cu privire la drepturile copilului. moralitatea sau care le-ar pune оn primejdie viata ori dezvoltarea normala sunt interzise. folosirea lor оn activitati care le-ar dauna sanatatea. inclusiv cei nascuti оn afara casatoriei. 21]. оn frunte cu avocatii parlamentari. оnfiintarea functiei de avocat al mamei si copilului ca garant al acestor drepturi оn cadrul institutiei mentionate. Toti copiii.personalitatii. copiii sunt 30 . contribuie activ la focalizarea atentiei statului asupra problemelor legate de crearea unor mecanisme eficiente de asigurare a drepturilor si libertatilor cetatenilor garantate prin Constitutie si alte legi interne si internationale.institutie nationala independenta pentru apararea si promovarea drepturilor omului. 21]. Consiliul National pentru Protectia Drepturilor Copilului este organul guvernamental. culturala si sportiva a tarii. elaborarea politicii guvernamentale vizвnd realizarea drepturilor copiilor la nivel national. creata prin Legea nr. ci ocrotitor al lor. Оn acest sens s-au exprimat si 87 % din respondenti оn cadrul sondajului sociologic [Anexa 1]. Un mecanism important de garantare si protectie a drepturilor omului оn Republica Moldova este institutia specializata a avocatilor parlamentari si Centrul pentru Drepturile Omului 56 . 25]. оn special a mamei si copilului. 1349 – XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocatii parlamentari [I. chemat sa contribuie la elaborarea si realizarea politicii de promovare a interesului major al copilului оn societate. de regula. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori handicapati. Autoritatile publice asigura conditii pentru participarea libera a tinerilor la viata sociala. constientizвnd importanta majora a problematicii asigurarii drepturilor mamei si copilului. Astfel. ar fi binevenita.

cazurile despre decaderea din drepturile parintesti a cetatenilor care nu asigura educatia corespunzatoare a copiilor. Оn acest context. mamei si familiei оntre diferite organizatii publice si lipsa de cooperare dintre ele au drept rezultat imposibilitatea de a privi problema оn ansamblu. оn art. Ministerul Sanatatii. la protectie sociala din partea statului. Statul stimuleaza si sprijina activitatea de binefacere fata de acesti copii. Ministerul Afacerilor Interne. Toate preocuparile privind оntretinerea. Ministerul Educatiei. este elementul natural si fundamental al societatii ce are dreptul la ocrotire din partea societatii si a statului. Consiliul National 57 pentru Protectia Drepturilor Copilului. cum ar fi educatia. formarea familiei si оndeplinirea obligatiilor ce оi revin. Statul ocroteste maternitatea. care prevede ca statul faciliteaza. fiecare avвnd drept obiective anumite aspecte. Spre regret. Casa Nationala de Asigurari Sociale. 114 din Constitutie). divizarea stricta a responsabilitatii оn domeniul protectiei copilului. organizatiile nonguvernamentale locale si altele. copiii si tinerii. inclusiv adoptarea deciziei privind luarea cu forta a copiilor pвna la solutionarea cazului оn fond. cum ar fi institutiile guvernamentale. instantele judecatoresti solutioneaza: cazurile referitoare la stabilirea paternitatii sau maternitatii. Constitutia Republicii Moldova. instruirea si educatia copiilor orfani si a celor lipsiti de ocrotirea parintilor revin statului si societatii. Familia. nici puterea legislativa.educati оn familii. iar familia. prin masuri economice si prin alte masuri. solutionarea cazurilor despre adoptia copiilor. mamei si copilului este lasata оn sarcina mai multor ministere si departamente. stimulвnd dezvoltarea institutiilor necesare. 31 . conform DUDO. precum si luarea hotarвrii cu privire la оncetarea adoptiei. 48. organizatiile internationale. mama si copilul оn Republica Moldova au dreptul. sanatatea. conform Constitutiei. mamei si a copilului rezulta si din art. Acest obiectiv este pus оn sarcina mai multor organe. Protectia drepturilor familiei. Instantele judecatoresti sunt independente de Guvern si de Parlament. 49 din Constitutia Republicii Moldova. cвnd se constata ca acestia au ramas fara ocrotirea parintilor sau lasarea lor cu parintii este periculoasa. nici cea executiva nu poate influenta deciziile lor. Principalele institutii guvernamentale din acest domeniu sunt: Ministerul Muncii. prevede si ea dreptul familiei la ocrotire din partea societatii si a statului. La nivel guvernamental protectia sociala a familiei. Un alt mecanism de aparare a drepturilor omului este sistemul judiciar. protectia sociala. cazurile despre оncasarea pensiei pentru оntretinerea copiilor si altor membri ai familiei. Pornind de la prevederea constitutionala ca justitia se оnfaptuieste оn numele legii numai de catre instantele judecatoresti (art. autoadministratia locala. acestea sunt chemate sa decida pentru a apara drepturile si interesele legitime ale mamei si copilului.

. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. Nu este la nivel si reprezentarea minorilor оn ceea ce priveste apararea drepturilor si intereselor lor legitime. acestea fiind examinate de judecatorii desemnati de presedintele judecatoriei si care. instantele judecatoresti. nu au o pregatire speciala suficienta pentru a rezolva problemele legate de particularitatile de vвrsta si de motivatia comportamentului antisocial al minorilor delincventi.150]. nu-si respecta obligatiile оn ce 32 . intereselor si averii cetatenilor de atentate criminale si de alte atacuri nelegitime. Оn conformitate cu prevederile Legii Republici Moldova cu privire la politie. instanta judecatoreasca anunta procurorul. Pentru tara noastra. ceea ce ni se pare inadmisibil. apararea vietii. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. inclusiv оn profilaxia antrenarii minorilor si instigarii lor la fapte ilicite оi revine inspectoratului de sector al politiei. iar despre оncalcarile si comportamentul antisocial al minorilor comunica Comisiei pentru minori [I. procedura durвnd de la cвteva luni pвna la 2-3 ani. mentinerea ordinii publice si asigurarea securitatii publice 58 sunt sarcinile primordiale ale politiei .Оn cadrul judecarii cauzelor. efectueaza supravegherea minorilor оn familie. de regula. libertatilor. acorda ajutor inspectorului de sector pentru minori оn desfasurarea activitatii profilactice printre adolescentii reveniti din locurile de detentie. Despre faptele infractionale оn privinta copiilor. Оn Instructiune se prevede un comportament special de activitate cu infractorii minori. precum si asupra inoportunitatii masurilor luate din partea organelor de tutela si curatela pentru apararea drepturilor copiilor. 10. la locul de studii etc. atentioneaza organele respective asupra comportamentului incorect al parintilor. drepturilor.unicul organ capabil sa asigure asistenta imediata membrilor familiei. supravegheaza comportamentul parintilor sau al persoanelor care оi оnlocuiesc si care influenteaza negativ asupra minorilor. a carui activitate este reglementata de Instructiunea Inspectoratului de Sector al Politiei [I. prin decizii interlocutorii. ia masuri fata de cei ce consuma bauturi alcoolice . 23]. O problema majora ce tine de sistemul judiciar оn Moldova este lipsa unor judecatorii specializate pe cazurile minorilor. stupefiante si substante psihotrope. оn acest sens fiind necesara existenta unor avocati specializati оn procesele cu minorii. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. Un rol considerabil оn protectia drepturilor mamei si copilului. inspectorul de sector ia masuri de scoatere a infractorilor minori de sub influenta persoanelor cu comportament antisocial. p. onorii. оndeosebi copilului. Conform instructiunii. parintii si persoanele care оi оnlocuiesc. Cazurile minorilor sunt examinate alaturi de celelalte cazuri penale. sanatatii.

minorul este internat оn Centrul Republican de Triere a Minorilor. parintii care favorizeaza comiterea faptelor antisociale de catre copiii minori. iar оn cazuri speciale. Оn acest centru copiii sunt оntretinuti оn regim оnchis si supravegheati permanent de lucratori ai politiei. De obligatiile de serviciu ale lucratorilor politiei tine si profilaxia vagabondajului printre minori. si sa raporteze ofiterului de serviciu. unde este оnregistrat si unde se iau masuri pentru identificarea parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. sa descopere grupurile de minori care comit fapte antisociale si contraventii. 59 Echipele de patrula si santinela sunt obligate. betie. unde li se acorda ajutor de urgenta si de protectie. efectuate de minor оn strazi si alte locuri publice. alte institutii despre locul aflarii lui. sa predea inspectoratului pentru minori. unde duc convorbiri privind necesitatea schimbarii atitudinii iresponsabile fata de educarea si instruirea copiilor. pвna la 60 de zile. 23]. centrul informeaza subdiviziunea de politie teritoriala. jocuri de noroc si alte actiuni antisociale si sa raporteze ofiterului de serviciu. cersit. Оn aceasta institutie minorii sunt internati pentru o perioada de pвna la 30 de zile. sa nu admita realizarea bauturilor alcoolice. iar оn limita posibilitatilor – si inspectoratului pentru minori. precum si locurile lor de concentrare. оn conformitate cu Statutul serviciului de santinela al politiei. оn baza deciziei careia copilul este transmis spre оngrijire la o institutie rezidentiala. sa curme infractiunile si cazurile de оncalcare a ordinii publice. parintii sau persoanele care оi оnlocuiesc. cu deschiderea fisei profilactice. care au menirea speciala sa desfasoare o activitate de reabilitare si criminologico-preventiva printre minori: centrele de triere ale minorilor. a berii si a articolelor de tutungerie persoanelor care n-au atins vвrsta stabilita de lege. Ei sunt chemati sa оntreprinda masuri privind reоncadrarea copiilor vagabonzi оn familiile native. Dupa identificarea copilului. inspectoratul pentru minori ale organelor de interne. sa previna si sa nu admita parasirea familiei de catre copii. Inspectoratele pentru minori ale organelor afacerilor interne iau la evidenta. sa descopere persoanele care atrag minorii оn activitatea criminala. Daca este imposibila stabilirea identitatii copilului. Оn cazul cвnd depistarea acestora este imposibila. explicвnd urmarile ce pot surveni оn urma ignorarii obligatiilor parintesti [I. parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc. 36]. 33 . narcomanie. el este trimis la expertiza medico-judiciara. De asemenea. acesta este condus la organul de politie teritorial.priveste educatia lor [I. Dupa retinerea minorului vagabond. Lucratorii de politie viziteaza parintii luati la evidenta nu mai rar de o data pe luna la domiciliu. prostitutie. оn Republica Moldova activeaza o serie de subdiviziuni din sistemul MAI.

Desi lor le-au fost acordate dormitoare separate. Mentionam ca izolatorul de ancheta preventiva din Chisinau include si un centru de detentie provizorie pentru minori. Astfel.. se aplica masurile prevazute de Regulamentul comisiilor pentru minori aprobat de prezidiul Parlamentului.24. de catre o femeie gravida sau de catre o femeie. se considera circumstante ce atenueaza raspunderea (art. оnsa. 60 Potrivit art. Persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani urmeaza a fi trase la 34 . Acest fapt este extrem de alarmant atвt din motivul unor оncalcari grave ale drepturilor minorilor delincventi. оn realitate ele nu sunt izolate de detinutele adulte. din cauza situatiei materiale precare a institutiei. nu trebuie neglijat faptul ca оn asemenea conditii apar premise pentru abuzul fizic. Comiterea contraventiei de catre un minor. la raspundere administrativa nu pot fi trase persoane care. fata de femeile.. 33). psihic si sexual fata de minori. rataciti. p. 31 din Codul cu privire la contraventiile administrative stipuleaza: „Arestul administrativ nu poate fi aplicat fata de femeile gravide. pвna оn momentul comiterii contraventiei administrative. 12 din Codul cu privire la contraventiile administrative. nici оn timpul ispasirii pedepsei. 72 alin. Deoarece mama si copilul sunt subiecte de drept ce necesita ocrotire si atitudine speciale. Оn pofida faptului ca оn legislatia nationala este stipulat ca persoanele care nu au atins vвrsta de 18 ani executa pedeapsa cu оnchisoarea оn penitenciare pentru minori (art. unde la momentul actual sunt detinute si minore. 8. 5 Codul penal) [I. Principiul separarii minorilor delincventi de delincventii adulti se оncalca si la colonia penitenciara pentru femei de la Rusca. fata de invalizii de grupele оntвi si a doua. care au comis contraventii administrative. detentia lor separata este imposibila. cea ce constituie o оncalcare grava a drepturilor copilului. legiuitorul nostru a оncercat sa reglamenteze оn legislatia administrativa si cea penala prevederi de atitudine speciala fata de aceste categorii de cetateni.iar оn caz de necesitate – unitatii de serviciu a organului afacerilor interne – copiii si minorii vagabonzi. Pe lвnga influenta nociva manifestata de delincventii maturi asupra celor minori. care are copil оn vвrsta de pвna la un an. fata de persoanele care n-au atins vвrsta de 18 ani. nu au atins vвrsta de 16 ani. care au copii оn vвrsta de pвna la 12 ani. cвt si din cauza ca оn asa mod minorii trec printr-o adevarata „scoala” a infractorilor. оn stare de ebrietate si sub actiunea stupefiantelor etc. art. principiul separarii minorilor de adulti nu este respectat. nici оn perioada detentiei preventive. Fata de persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani.”.].

оncalcarea dreptului proprietatii de stat asupra regnului animal.munca neremunerata оn folosul comunitatii nu poate fi aplicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II.]. Tinвnd seama de caracterul contraventiei comise si de persoana contravenientului. оn stare de ebrietate. 61 persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani si persoanelor care au atins vвrsta de pensionare (art. оncalcarea termenelor de оnregistrare a armelor individuale. ultragierea colaboratorului politiei. . Particularitatile raspunderii penale оn Republica Moldova: . 3. opunerea de rezistenta colaboratorului politiei. nu poate fi 35 . amenda se percepe de la parinti sau de la persoanele care оi оnlocuiesc (art. maltratare. 67 alin. prevazute оn mod direct de actele legislative [I. tragerea din arma de foc оn centrele populate si оn locurile neadaptate pentru aceasta sau prin оncalcarea modului stabilit. care au comis un act huliganic nu prea grav. a capacitatii de munca. p. 292). оncalcarea modului de vвnzare a armelor individuale. 3. aplicarea loviturilor si altor actiuni violente care au provocat dureri fizice sau care au provocat o dereglare de scurta durata a sanatatii sau o pierdere neоnsemnata.pentru infractiuni grave.22. refuzul de a se prezenta оn fata organelor de ocrotire a dreptului. femeilor gravide. aparitia preadolescentilor оn vвrsta de pвna la 16 ani оn locurile publice.arestul. iar оn cazul savвrsirii infractiunii usoare sau mai putin grave. care consta оn privarea de libertate pe un termen de la 3 pвna la 6 luni. Оn cazul cвnd persoanele оn vвrsta de la 16 pвna la 18 ani.]. nesubordonarea cu rea-vointa dispozitiei sau cererii legitime a colaboratorului politiei. transport. 167). оncalcarea de catre conducatorii mijloacelor de transport a regulilor de circulatie rutiera. eschivarea de la comercializarea armelor individuale.raspundere administrativa conform dispozitiilor generale pentru: cauzarea leziunilor corporale usoare. оnjurari. port. 164. оncalcarea modului de оnstrainare a armelor individuale. apelul fals adresat politiei. folosire sau aplicare a armelor individuale. p. 21 Cod penal) [I. femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. cazurile referitoare la persoanele mentionate pot fi transmise spre examinare comisiilor pentru minori de sector. de la vвrsta de 16 ani (art. 51]. n-au cвstig dobвndit prin munca lor. . dar stabila. p. calomnie.10. (4) Cod penal) [I. Huliganismul nu prea grav sau huliganismul comis de preadolescenti оn vвrsta de la 14 pвna la 16 ani. оncalcarea regulilor de detinere. precum si consumarea de catre ei a bauturilor spirtoase atrage dupa sine aplicarea unei amenzi parintilor sau persoanelor care оi оnlocuiesc (art. 39. deosebit de grave sau exceptional de grave se aplica pedeapsa оncepоnd de la vвrsta de 14 ani. Persoanele оn vвrsta de 16-18 ani pot fi trase la raspundere administrativa conform dispozitiilor generale si оn alte cazuri.

3. cu exceptia celor condamnate la оnchisoare pe un termen mai mare de 5 ani pentru infractiuni grave. p. 3. 3. 3. Internarea minorilor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt sau оntr-o institutie curativa si de reeducare se stabileste de catre instanta de judecata pe un termen de pвna la atingerea majoratului. (3) Cod penal) [I. de catre o femeie gravida. deosebit de grave si exceptional de grave оmpotriva persoanei. din 36 . prezenta copiilor minori оn familia vinovatului se considera circumstante atenuante (art. instanta de judecata. p.femeilor gravide condamnate si celor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani. 76 b). Prelungirea termenului de aflare a persoanei оn aceste institutii dupa atingerea vвrstei de 18 ani este permisa numai pвna la absolvirea unei scoli de cultura generala sau de meserii (art. . precum si prin aplicarea altor masuri de constrвngere. (3) Cod penal) [I. (3) Cod penal) [I. p.23]. p.35]. 68 alin.la stabilirea pedepsei pentru o persoana care la data savвrsirii infractiunii nu a atins vвrsta de 18 ani termenul оnchisorii nu poate depasi 15 ani (art. La atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani instanta de judecata: libereaza condamnata de executarea оn continuare a pedepsei. trimite condamnata оn institutia corespunzatoare pentru executarea partii neexecutate a pedepsei (art.aplicat persoanelor care nu au atins vвrsta de 16 ani. 62 Sistemul de probatiune.la stabilirea pedepsei pentru savвrsirea infractiunii de catre un minor. .23]. poate sa anuleze amвnarea executarii pedepsei si sa trimita condamnata pentru executarea pedepsei la locul stabilit de hotarвrea judecatoreasca. 70 alin. 3. оnlocuieste partea neexecutata a pedepsei cu o pedeapsa mai blвnda. c). Detentiunea pe viata nu poate fi aplicata femeilor si minorilor (art. p. 96 Cod penal) [I. Оn cazul оn care vreuna dintre persoanele mentionate a renuntat la copil sau continua sa se eschiveze de la educarea lui.34].25]. ca alternativa a sanctionarii penale a minorului prin detentie. 93 Cod penal) [I. . 71 alin. d) Cod penal) [I. . 3.minorii condamnati pentru savвrsirea unei infractiuni usoare sau mai putin grave pot fi liberati de pedeapsa de catre instanta de judecata daca se va constata ca scopurile pedepsei pot fi atinse prin internarea lor оntr-o institutie speciala de оnvatamвnt si de reeducare sau оntr-o institutie curativa si de reeducare. la propunerea organului nominalizat. femeilor gravide si femeilor care au copii оn vвrsta de pвna la 8 ani (art. p. instanta de judecata le poate amвna executarea pedepsei pвna la atingerea de catre copil a vвrstei de 8 ani. dupa avertismentul facut de organul care exercita controlul asupra comportamentului condamnatei fata de care executarea pedepsei a fost amвnata.23].

dreptul la informatie. trebuie evidentiate cele a caror оncalcare poarta un caracter de masa si lezeaza interesele unor mari categorii de populatie: dreptul la viata.prezentarea rapoartelor periodice asupra modului de aplicare a Conventiei cu privire la drepturile copilului. organizarea оn institutiile medicale a „scolii viitoarelor mame” оn vederea reducerii morbiditatii copilului si a mortalitatii infantile. 39]. . Respectarea insuficienta a acestor drepturi afecteaza оn egala masura interesele tuturor cetatenilor. . dreptul la educatie. integritate psihica si fizica.adoptarea si implementarea actului normativ cu privire la protectia si promovarea alimentatiei naturale a sugarilor si la regulile de utilizare a amestecurilor lactate artificiale. оntre ele fiind drepturile mamei si ale copilului. ar fi o masura importanta оn tratarea delincventei juvenile. Adoptarea Legii serviciului de probatiune. a initiat elaborarea Planului national de actiuni оn domeniul drepturilor omului pentru anii 2004-2008 [I. оn conformitate cu recomandarile Conferintei mondiale pentru drepturile omului de la Viena. Оn scopul ameliorarii situatiei din domeniul drepturilor omului. Totodata. Comitetul coordonator a pornit de la ideea ca.pacate. libertatea opiniei si exprimarii. cum ar fi elaborarea unui mecanism оn vederea ridicarii responsabilitatii parintilor fata de viata si sanatatea copilului. asigurarea accesului la informatiile referitoare la sanatatea reproducerii.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la vвnzarea de copii. care ar oferi o alternativa pedepsei penale prin munca comunitara. cum ar fi: . la prostitutia si pornografia infantila la Conventia cu privire la drepturile copilului.masuri оn scopul asigurarii dreptului copilului la sanatate. dreptul la protectie sociala. . dreptul la ocrotirea sanatatii. . Planul national prevede un sir de masuri. promovarea unui mod de viata sanatos prin intermediul institutiilor de оnvatamвnt. La selectarea directiilor prioritare si la determinarea structurii Planului. dreptul la munca si protectia ei. Parlamentul Republicii Moldova. din multitudinea de drepturi si libertati ale omului. .оn domeniul asigurarii dreptului la educatie: asigurarea scolarizarii pвna la 100% a copiilor de 7-16 ani si organizarea alimentatiei si transportului elevilor din clasele I-IV. dreptul la un mediu sanatos. este insuficient.pregatirea ratificarii Protocolului facultativ cu privire la implicarea copiilor оn conflicte armate la Conventia cu privire la drepturile copilului. editarea de pliante si postere pentru promovarea alimentatiei naturale a sugarilor. sporirea 37 . Оn acest context. оn societatea noastra exista anumite categorii de populatie ale caror drepturi trebuie protejate оn mod special.

elaborarea si implementarea programului de protectie a copilului оmpotriva informatiilor nocive. organizatiilor publice si organizatiilor nonguvernamentale pentru prestarea serviciilor de asistenta sociala pentru copil si familie. cadrele muzicale.accesului la studii superioare al tinerilor prin acordare de credite preferentiale. perfectionarea sistemului de colectare a datelor statistice despre copil si familie si analiza sistematica a datelor segregate pentru toate domeniile acoperite de Conventia cu privire la drepturile copilului.. copiii maltratati si traficati. .crearea institutiilor de alternativa institutionalizarii pentru reintegrarea si reabilitarea copilului оn situatii de risc. . centrele de zi pentru copiii cu dizabilitati. echivalarea activitatii unuia dintre parintii care au la оntretinere unul sau mai multi copii invalizi pвna la vвrsta de 18 ani cu genuri de munca social-utila remunerata. .consolidarea resurselor umane si formarea opiniei publice vizavi de problemele copilului si ale familiei: pregatirea sistematica a specialistilor care lucreaza pentru si cu copiii (judecatorii. . . promovarea programelor anuale de sensibilizare a opiniei publice оn domeniul protectiei copiilor: institutii. pentru centrele maternale. . . functionarii publici. cadrele didactice.majorarea treptata a garantiilor sociale minime adresate copiilor cu dizabilitati: modificarea Legii privind alocatiile sociale de stat pentru unele categorii de cetateni.dezvoltarea si consolidarea structurilor locale responsabile de protectia copilului si familiei.dezvoltarea sistemului de servicii sociale adresate copilului si familiei: elaborarea standardelor minime de calitate si a Regulamentului-tip pentru centrele de plasament de tip familial.elaborarea mecanismelor de acreditare a institutiilor.consolidarea si dezvoltarea capacitatilor institutionale: studierea posibilitatii functiei Avocat al copilului. copii cu dizabilitati. оncadrate оntr-un sistem unic. reprezentantii organizatiilor nonguvernamentale). modernizarea 63 curriculumurilor educationale prin compatibilizarea specificului national cu standardele europene etc. crearea si dezvoltarea serviciilor comunitare pentru copiii si familiile aflate оn situatii deosebit de dificile.elaborarea unui program national de reformare a sistemului rezidential de оngrijire a copilului оn dificultate. . avocatii. cu accent asupra grupurilor de risc. asistentii sociali. angajatii din cadrul organelor de ordine. .editarea de materiale informative si metodice оn domeniul drepturilor copilului. copiii strazii. crearea 38 . оn domeniul drepturilor copilului.

ale organizatiilor nonguvernamentale. copilul a оnceput sa fie „vazut”. a opiniei si exprimarii. la integritate fizica si psihica. pentru formarea culturii juridice si culturii drepturilor omului оn tara [I. a programelor de reabilitare psihosociala la lucrul cu copiii implicati оn sistemul de justitie. la asociere etc. p. perfectionarea procedurilor de interventie judiciara оn cazurile оn care sunt implicati copii. tendinta fiind оn expansiune si urmarind acordarea copilului unui suficient spatiu pentru a fi ascultat si respectat. crearea conditiilor pentru respectarea si apararea lor eficienta. Tinвnd cont de faptul ca оn ultimele decenii omenirea trece printr-un proces de 39 . la nume si cetatenie. Cadrul legal al protectiei copiilor de catre Statul Republica Moldova Traditional. pasiv si invizibil al familiei. Оn Preambulul Legii este declarat ca ocrotirea de catre stat si societate a copilului. Realizarea obiectivelor mentionate va fi posibila doar prin conjugarea eforturilor statului cu cele ale societatii civile.elaborarea proiectului de lege privind arestarea preventiva a minorilor. ale cetatenilor de rвnd оntru asigurarea luptei оmpotriva оncalcarii drepturilor omului. copilul a fost considerat un membru dependent. adaptarea programelor de educatie generala si profesionala. cu cei aflati оn detentie. 64 . constituie un fundament legal prin care copilului оi sunt recunoscute drepturile general-umane: dreptul inerent la viata.asigurarea posibilitatilor copiilor de a-si realiza drepturile оn conditii optime: оncheierea de acorduri bilaterale cu alte state оn vederea cooperarii оn domeniul protectiei copilului. 31. la libertatea constiintei. Оn tara noastra situatia a suferit schimbari odata cu aderarea Republicii Moldova la Conventia ONU cu privire la drepturile copilului si adoptarea Legii Republicii Moldova cu privire la drepturile copilului [I. оn conformitate cu care o persoana este considerata copil din momentul nasterii si pвna la vвrsta de 18 ani. Legea privind drepturile copilului stabileste statutul juridic al acestuia ca subiect independent. sociala si economica de prim ordin. . modificarea regulamentului organelor de tutela si curatela.16-20]. formarea constiintei civice pe baza valorilor nationale si general-umane. 2 5. etc.centrelor de resurse si de informare pentru familii si copii. familiei si maternitatii constituie оn Republica Moldova o preocupare politica. Aceasta Lege. prevede asigurarea sanatatii lui fizice si spirituale. ale fundatiilor si programelor. pe parcursul evolutiei societatii umane. 39]. acorda o grija deosebita si protectie sociala copiilor lipsiti temporar sau permanent de anturajul familiei sau care se afla оn alte conditii nefavorabile sau extreme. Ca urmare.

pentru alimentarea lui rationala si inofensiva. inclusiv din partea parintilor sau persoanelor subrogatorii legale. incitarea sau constrвngerea de a practica prostitutia. statul a luat un sir de masuri legislative si strategii de dezvoltare a sistemului de sanatate. protejвndu-l de orice forma de exploatare. cersetorie. Reiesind din acestea. grosolana. folosirea ilicita de substante stupefiante si psihotrope. initierea оn consumul de bauturi alcoolice.si postnatala. оn perioada pre. inumane sau degradante. pedepselor sau tratamentelor crude. dispretuitoare. de propagare a unui mod de viata sanatos. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului recunoaste acestuia dreptul la folosirea celor mai bune tehnologii de tratament. cвt si la dezvoltarea mintala. Оn vederea realizarii dreptului copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare. antrenarea оn actiuni criminale. legislatia internationala ce tine de protectia drepturilor copilului nu se limiteaza la afirmarea dreptului acestuia la viata.. asistenta medicala calificata si gratuita. cognitiva. care denota ca legislatia nationala оncearca sa se conformeze legislatiei internationale cu privire la drepturile si libertatile fundamentale ale omului. neadmitвnd comportarea plina de cruzime. Nici un copil nu poate fi supus torturii. recuperare si profilaxie a bolilor. referindu-se atвt la aspectele fizice. la decizia consiliului de medici. 6 din Lege. aceasta se acorda contrar vointei lor. 4 din Lege. emotionala si socioculturala. care declara ca statul ocroteste inviolabilitatea persoanei copilului. insultele si maltratarile. stipuleaza ca dreptul copilului la viata si inviolabilitatea fizica si psihica este garantat. Dupa cum am mentionat deja. conditii necesare pentru dezvoltarea sanatoasa a copilului. 40 . ci include conceptia supravietuirii si dezvoltarii lui.constientizare a extinderii violentei asupra copiilor atвt оn cadrul familiei. 65 Оn acelasi spirit este formulat si art. Оn cazul оn care parintii refuza asistenta medicala pentru copilul bolnav. luata оn prezenta reprezentantului puterii. organizarea masurilor de profilaxie a bolilor. incluzвnd atвt stabilirea de programe sociale ce tin de acordarea unui sprijin necesar copilului si celor carora le-a fost оncredintat. ceea ce adauga si o dimensiune calitativa dreptului la viata. asistenta medicala primara etc. cвt si al institutiilor sau comunitatilor din care fac parte. statul trebuie sa ia toate masurile necesare pentru protejarea оmpotriva oricaror forme de maltratare a copilului. precum si urmarirea penala pentru cauze de rele tratamente aplicate copilului. antrenarea оn activitatea pornografica. legiuitorul. practicarea jocurilor de noroc. violenta fizica si psihica. rudelor. оn art. Statul este obligat sa asigure mamei. discriminare.

Art. turnarea filmelor. Legea privind drepturile copilului stipuleaza dreptul fiecarui copil la dezvoltarea capacitatilor intelectuale si dreptul la оnvatatura. оn care se afla mama оn momentul nasterii copilului. 5 din Legea privind drepturile copilului. Declaratia cu privire la оnregistrarea nasterii copilului trebuie sa se faca оntr-un termen de cel mult o luna din ziua nasterii copilului. numele parintilor si adresa lor. 10 din Lege proclama ca fiecare copil are dreptul la instruirea gratuita оn limba de stat sau оn alta limba оn scoli de cultura generala. revistelor si cartilor pentru copii. Datele minime оnregistrate sunt: numele copilului la nastere. 16. оnregistrarea este un mijloc de a garanta toate celelalte drepturi ale copilului – cum ar fi identificarea lor оn caz de razboi. Conform Instructiunii cu privire la modul de оnregistrare a actelor de stare civila [I. sexul copilului. asigura accesul lor la aceste institutii. iar оn caz de nastere a unui copil mort – оn termen de cel mult trei zile din momentul nasterii. cunoasterea propriilor parinti (daca este vorba de copii nelegitimi). оnregistrarea este prima recunoastere oficiala a existentei copilului. si pe baza declaratiei altor persoane. ori al unuia dintre ei. Statul asigura tuturor copiilor posibilitati si conditii egale pentru оnsusirea valorilor culturale. 41 . Оn al doilea rвnd. 112]. prevenirea traficului cu copii si pruncuciderea [I. editarea ziarelor. dobвndita sau schimbata оn temeiul legii. abandon sau rapire. a vecinilor. ea reprezinta recunoasterea de catre stat a importantei fiecarui copil si a statutului legal al acestuia. sustine оnfiintarea diferitelor institutii de stat si obstesti care contribuie la dezvoltarea capacitatilor creative ale copiilor. sprijina. 22. care declara ca din momentul nasterii copilul are dreptul la un nume. la continuarea studiilor оn scoli tehnicoprofesionale. p. pe baza unei declaratii scrise sau verbale a parintilor sau a unuia dintre ei. beneficierea de facilitati acordate de stat. data nasterii copilului. nationalitatea parintilor. оn conformitate cu legislatia. оnregistrarea nasterii se efectueaza de catre organele de stare civila de la locul de nastere al copiilor sau de la locul de trai al parintilor. iar оn caz de boala. la nivel 66 national оnregistrarea nasterii este un moment esential оn evaluarea bazei demografice pe care pot fi elaborate diferite strategii. Оnregistrarea copiilor este de importanta majora din cвteva motive. Mai оntвi de toate. este оnregistrat conform prevederilor Codului casatoriei si familiei si are dreptul la o cetatenie. locul nasterii. 9). prezentarea emisiunilor radiofonice si televizate pentru copii (art.O alta categorie de drepturi este prevazuta de art. de moarte a parintilor sau cвnd acestia nu pot din alte motive sa faca declaratia – pe baza declaratiei rudelor. Si оn al treilea rвnd. 21-68]. a administratiei institutiei medicale. p.

6). Оn aceste conditii educatia nu este accesibila pentru toata populatia. оncalcвnd dreptul parintilor de a alege limba (inclusiv alfabetul ) оn care sa fie 67 instruiti copiii lor”.licee. Rolf Ekeus. Statul asigura sanse egale de acces оn institutiile de stat de оnvatamвnt liceal. 9). El a mentionat ca acest caz „este un exemplu de оncalcare cruda a standardelor si drepturilor fundamentale acceptate la nivel international si de escaladare intentionata a tensiunii de catre administratia transnistreana” [ IV. profesional si superior. de antecedentele penale. Оnaltul Comisar al OSCE pentru problemele minoritatilor nationale. Deosebit de limitata este instruirea generala pentru copiii din ariile rurale atвt din cauza costului de оntretinere a elevilor оn scoala exagerat de mare оn comparatie cu bugetul familiei. 18. 5). colegii. copiii sau parintii lor au dreptul de a alege limba de educare si instruire la toate nivelurile si treptele de оnvatamвnt (art. de originea si starea sociala. de apartenenta politica sau religioasa. instruirea generala devine tot mai limitata. 17]. armonioasa a omului si formarea personalitatii creative. Conform Constitutiei si art. Frecventarea obligatorie a scolii оnceteaza la sfвrsitul anului de оnvatamвnt оn care elevul atinge vвrsta de 16 ani (art. vвrsta. Desi legislatia nationala cu privire la оnvatamвnt declara ca оnvatamвntul оn Republica Moldova este gratuit. lipsa conditiilor pentru sustinerea procesului de оnvatamвnt. Obiectivul educational major al scolii este dezvoltarea libera. 19 si 20 din Legea cu privire la functionarea limbilor pe teritoriul Republicii Moldova. lor (aproximativ 4000 de elevi . оn conformitate cu legislatia. care se poate adapta la conditiile оn schimbare ale vietii (art. оn functie de aptitudini si capacitati (art. La acest capitol trebuie sa mentionam violarea acestui drept оn raioanele de est ale Republicii Moldova. Durata оnvatamвntului general obligatoriu este de 9 ani.o treime din toti elevii moldoveni din regiune) li se interzice folosirea alfabetului latin pentru limba moldoveneasca…. nedorinta profesorilor tineri de a locui оn localitatile satesti si abandonarea activitatii оn scoala de catre o mare parte dintre 42 . a reamintit ca „mai mult de un deceniu problema scolilor din regiunea transnistreana a fost cea mai discutata… Conform legislatiei transnistrene cu privire la limba. 8). оn conditiile crizei economice acest principiu nu poate fi respectat. sex. Оn acest sens. Copiii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca au dreptul la instruire si la оntretinere gratuite оn toate institutiile de оnvatamвnt. Potrivit unui comunicat de presa al Consiliului permanent al OSCE. institutii de оnvatamвnt superior. Legea оnvatamвntului prevede: dreptul la оnvatatura este garantat indiferent de nationalitate.

dreptul copilului la odihna. ea este aproape la fel de importanta pentru dezvoltarea copilului. 16. mai ales primavara si toamna. corespunzatoare specializarii profesionale. оnvatamвnt. pentru a-si face temele. precum sportul. dreptul de a participa la jocuri si la activitati recreative proprii vвrstei sale. sportive si a bazelor de odihna оn timpul vacantei. stabileste оnlesniri pentru frecventarea institutiilor de cultura. Spre deosebire de adult. оntrucвt include activitati care nu sunt controlate de adulti si care nu se conformeaza neaparat vreunei reguli. dar si asupra sanatatii sale fizice si psihice. оn anumite circumstante. Spre regret. a participarii sale la activitati extrascolare. artele creative si de interpretare. preocuparile stiintifice. 47. copilul trebuie sa 43 . Cresterea numarului de ore de instruire pe zi (7 ore оn scoala si minimum 3-4 de autopregatire acasa pentru copiii de 12-13 ani) are efecte negative nu numai asupra timpului liber. iar copiii care sunt privati de aceasta. cea mai importanta dimensiune a copilariei. tabere de odihna si alte obiective ce contribuie la fortificarea sanatatii copiilor. precum si pentru a se juca si pentru a fi copil [I. Оn acest sens statul stimuleaza si sustine material crearea unei retele largi de institutii extrascolare. p. se оncalca brutal adeseori chiar la adapostul legii si оn numele reformei sistemului educational. edificii sportive. Prin activitati recreative se оntelege sfera de activitati efectuate la libera alegere si pentru propria placere (inclusiv o serie de astfel de activitati care pot fi considerate. pot suferi deficiente importante оn capacitatile lor sociale si personale [II. p. 68 Timpul liber este un termen larg si оnseamna mai mult decвt timpul suficient pentru a dormi оn timpul noptii. stadioane. 248-249]. asigurarea unui adapost. de regula. El cuprinde si timpul pentru reflectarea asupra a ceea ce a оnvatat. timp liber. Responsabilitatea parintilor si a statului este de a asigura ca toti copiii sa beneficieze de timpul necesar pentru a dormi si a se relaxa. Odihna include necesitatile elementare de relaxare fizica si psihica si de somn. Un adult are – оn acord cu legislatia interna si internationala оn domeniul muncii – obligatia de a munci 8 ore pe zi.. Оn realitate joaca este un element esential care contribuie la dezvoltare. ca munca. efectuarea aceluiasi tip de activitate. cluburi. 420]. culturale sau legate de tehnica). a dreptului la odihna si recreare a copilului. activitati recreative etc. mestesugurile.profesori din cauza salariilor nejustificat de scazute. Art. participarea la viata culturala si artistica. 12 din Legea privind drepturile copilului proclama dreptul fiecarui copil la odihna si timp liber. ca si alimentatia. Iar joaca este. cвt si folosirea pe scara larga a muncii copiilor la prelucrarea terenurilor agricole. Aceste 8 ore presupun. probabil. оngrijirea sanatatii si educatia elementara. indiferent de motiv.

Statul garanteaza copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opiniile asupra oricarei probleme care оl priveste. functionвnd cu acelasi randament si performante sapte ore pe zi la scoala si cel putin оnca tot atвtea acasa pentru pregatirea maratonului de fiecare zi” [II. Opiniile copilului sunt luate оn considerare. оn calitatea lor de detinatori ai drepturilor. vor fi luate оn considerare opiniile copilului care a atins vвrsta de 10 ani privind: viata de familie. schimb de nume. Opiniile copiilor sunt importante si vocea lor trebuie sa fie auzita оn discutiile privind protectia lor. viata scolara. religie. Оn acest spirit Legea cu privire la drepturile copilului garanteaza dreptul copilului la exprimarea opiniei. fie printr-un reprezentant sau organ corespunzator. justitia juvenila. Parintii sau persoanele subrogatorii legale au dreptul sa educe copilul conform propriilor convingeri. pune la dispozitia lor localuri. 8). le acorda 44 . Ei nu mai sunt simpli beneficiari ai actiunilor de caritate si asistenta. Libertatea de exprimare este un drept fundamental. Libertatea constiintei copilului este garantata de catre stat. plasamentul si viata оn institutie si alte forme de оngrijire. ea trebuie sa se manifeste оn spiritul tolerantei religioase si respectului reciproc. la libertatea de gвndire. care presupune dreptul tuturor fiintelor umane la libertatea constiintei si opiniilor privind orice problema care poate sa apara оn cadrul unei societati. tutela. Conventia cu privire la drepturile copilului prevede оn mod explicit faptul ca drepturile nu sunt doar acordate copiilor. Nici un copil nu poate fi constrвns sa оmpartaseasca o opinie sau alta. asociere si reuniune pasnica. care nu trebuie sa fie trecuta cu vederea оn Republica Moldova. Оn acest scop copilului i se da posibilitatea de a fi audiat оn cursul 69 dezbaterilor judiciare sau administrative care-l privesc fie direct. sa adere la o religie sau alta contrar vointei sale. Copiii au dreptul sa se asocieze оn organizatii obstesti оn conformitate cu legislatia. 8.desfasoare оn cele sapte ore scolare activitati foarte diferite. copilul ar trebui sa devina un fel de robot ultraperformant. p. depunere de bani. la audiente de judecata de divort. natural. custodie. 307]. O viziune noua. ci si prin ajutorul acordat la identificarea cailor de realizare a lor. оn conformitate cu legislatia (art. Оn scopul asigurarii acestui drept. copiii au de jucat un rol activ nu doar ca beneficiari de drepturi. aplicarea si apararea drepturilor lor. „Daca mai avem оn vedere si faptul ca notele obtinute оn liceu conditioneaza admiterea sa la o facultate. оn procedura de acordare a timpului de joaca. avвndu-se оn vedere vвrsta si gradul de maturitate. Statul acorda ajutor material organizatiilor obstesti ale copiilor. procese penale daca parintii sunt urmariti penal etc. adoptie. de constiinta. este ca. dar includ si participarea lor. оn toate procedurile judiciare.

economice si culturale. 13 . respectat si protejat. Guvernul Republicii Moldova a aprobat Programul de stat privind asigurarea drepturilor copilului [I. din lipsa de maturitate fizica si intelectuala. Copiii оn vвrsta de pвna la 10 ani nu pot fi membri ai organizatiilor obstesti. au aceleasi drepturi la folosirea si mostenirea acesteia.3-13]. Оn ce priveste libertatea constiintei copilului. la rude sau la persoane subrogatorii legale li se atribuie peste rвnd spatiu locativ. Se interzice implicarea copiilor оn activitatea politica si asocierea lor оn partide politice.95]. Cu toate ca pвna la 18 ani copilul nu este obligat sa profeseze religia parintilor. Acest drept este confirmat si de Legea cu privire la asociatiile obstesti care stipuleaza ca membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de tineret pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 14 ani. el are dreptul sa adere la o credinta conform optiunilor sale. caci dreptul la asociere trebuie garantat numai pentru persoanele cu discernamвnt. Conform acestui articol. оnainte si dupa nastere [I. membri ai familiei proprietarului locuintei.оnlesniri fiscale. are nevoie de protectie si de оngrijire speciala. acestia pot dirija convingerile religioase. cвt si a patrimoniului acestuia. Art. Legea privind drepturile copilului confera dreptului copilului un spatiu destul de vast. protectia drepturilor lui se realizeaza printr-un ansamblu de institutii sociojuridice care vizeaza atвt ocrotirea persoanei copilului minor. sociale. iar copiii. p. recunoscвnd acestuia la nivel declarativ drepturi civile. 19-21] si noua conceptie nationala cu privire la 45 . p. Membri (participanti) ai asociatiilor obstesti de copii pot fi cetatenii care au atins vвrsta de 10 ani (art. 21. respectarii prevederilor conventiilor si acordurilor internationale оn domeniul ocrotirii copilului. 70 Art. p. dar nu prin constrвngere. p. 20 din Legea privind drepturile copilului stipuleaza ca fiecare copil are dreptul la proprietate. Evident. au aceleasi drepturi ca si ceilalti membri ai familiei la folosirea spatiului locativ. daca e imposibila instalarea lor оn locuinta ocupata anterior [I. оndeosebi de o protectie juridica adecvata.16-20]. Ea urmareste scopul sa-i acorde copilului suficient spatiu pentru a fi ascultat. 24. copilul beneficiaza de dreptul la proprietate оn limitele si оn modul stabilite de legislatie. 15) [I. Avвnd оn vedere ca orice copil. Autoritatile administratiei publice locale asigura оntretinerea si reparatia locuintelor copiilor orfani si ale celor ramasi fara оngrijire parinteasca pвna la majorat. Copiilor care au crescut оntr-o institutie de stat pentru copii. 31. membri ai familiei locatarului. Оn scopul realizarii ei. care lipseste la copiii de vвrsta frageda. 19 din Legea privind drepturile copiilor stipuleaza ca copiii. politice.

adoptarea unor dispozitii care sa prevada expres ca parintii sunt primii responsabili pentru 46 .. a unor structuri noi cu scopul de a coordona activitatea de protectie a drepturilor copilului: Autoritatea Nationala cu оmputerniciri pentru Protectia Drepturilor Copilului.protectia familiei si copilului din 2002. 477]. din diferite motive. pe de o parte. оnsa. 5. handicap sau comportament. 4. la nivel central. 46. si de promovare a conditiei copilului. Оn aceasta ordine de idei propunem completarea cadrului normativ national cu o serie de reglementari referitoare la: 1. reglementarile oferite la moment de legislatia din Republica Moldova nu sunt capabile sa ofere o protectie eficienta tuturor copiilor. cu scopul de a mentine familia unita si de a o ajuta sa-si onoreze cвt mai bine оndatoririle fata de cresterea si dezvoltarea armonioasa a copiilor. cu probleme de sanatate. reglementarea expresa a rolului parintilor оn оngrijirea si educarea copiilor. Оn opinia noastra. оn scoala sau deja pe piata muncii. 6. a unui instrument de lucru (planul individualizat de protectie) obligatoriu pentru o planificare corecta a interventiei оn cazul copilului care. carora. indiferent unde se afla. оnfiintarea. pentru ameliorarea problemelor cu care se confrunta acel copil (оn baza evaluarii complexe a nevoilor lui). оn tara sau оn strainatate. care urmareste scopul sa puna оn aplicare alocarea resurselor umane si financiare necesare pentru implementarea cadrului legislativ existent. lвnga parinti sau separat de acestia. de a gestiona problema adoptiilor. instituirea si diversificarea serviciilor pentru copil si familie cвt mai aproape de domiciliul acestora. Acest instrument de lucru va permite urmarirea actiunilor оntreprinse de serviciile competente. fara nici o discriminare. a fost separat de familia sa. 3. 2. va evidentia munca оntreprinsa cu parintii sau rudele pentru ca si acestia sa depuna eforturi pentru a reоntoarce copilul оn familia sa naturala sau largita. Lipsa de reflectare integrala оn legislatia nationala. оn cele politice si programele relevante pentru copii la nivel central si local ne vorbesc despre lacunele existente оn sistemul de drept intern оn ceea ce priveste ajustarea legislatiei nationale la standardele internationale оn materia drepturilor omului [II. introducerea оn legislatia interna. extinderea ariei de reglementare normativa a drepturilor tuturor copiilor. iar pe de alta 71 parte. li se garanteaza exercitarea drepturilor prevazute de Conventia ONU referitoare la drepturile copilului. оn hotarвrile administrative si judiciare. Oficiul National pentru Adoptii. al colectivitatii locale precum si al statului.

Familia formata din cuplu conjugal casatorit (potrivit procedurilor legale) si din copiii acestui cuplu оnceteaza sa mai fie model dominant. preluвnd responsabilitatile pe care acestia le au fata de copiii lor. Acest fenomen a fost denumit “a doua tranzitie demografica” [II. a valorilor. exodul rural. astazi termenul familie оncorporвnd realitati diferite оn urma transformarilor intervenite atвt la nivel individual. 221]. dimensiunile. careia familia a оncercat sa-i faca fata. precum si faptul ca responsabilitatea colectivitatii locale este subsidiara. asistenta medicala gratuita. 1. o serie de competente din sfera administrativa fiind puse оn seama instantei judecatoresti.161]. modificвndu-si modul de constituire. оn ultimele doua decade au fost оnsotite de schimbari оn sfera familiei. astfel оncвt sa dispara mentalitatea adвnc оnradacinata оn societate precum ca statul poate substitui oricum si oricвnd parintii. 36.оngrijirea si educarea copilului. Preluarea acestei functii de alte institutii si grupuri sociale a facut ca rolul social al familiei. functiile. schimbarile ei nu se fac o data cu schimbarea regimului politic. Tinerii оsi amвna tot mai mult data casatoriei (sau 47 . a) relatia familie-societate. familia are o independenta relativa fata de contextul social si economic. importanta ei pentru functionarea societatii sa se estompeze continuu. b) comportamentul tinerilor necasatoriti. Оn literatura de specialitate principalele schimbari din sfera familiei sunt reflectate оn urmatoarele planuri [II. mobilitatea sociala si teritoriala. economice) din societatea occidentala. Fiind o institutie ce se transforma foarte lent si anevoios. modificarea relatiilor de proprietate devin componente fundamentale ale unei noi realitati. Relatiile sexuale оnainte de casatorie nu mai constituie un tabu. p. sociale. ci urmaresc succesiunea civilizatiilor. ci o realitate generalizata. de urbanizare. normelor. Schimbarile (politice. Familia nu mai este recunoscuta o institutie fundamentala pentru supravietuirea individului si reproducerea societatii. comportamentelor din aceasta sfera. excluderea оncalcarilor sau limitarilor оn exercitarea drepturilor parintesti prin acte administrative. Procesele de industrializare. Оn ultimul secol s-au produs schimbari majore оn evolutia familiei. cea mai spectaculoasa fiind trecerea de la familia nucleara (dominanta оn perioada anterioara) la o diversitate de modele familiale alternative. 72 Capitolul 3 PROTECTIA MAMEI SI COPILULUI ОN FAMILIE 3. functiile ei sociale. rolul statului este complementar. Dimensiunea moderna a conceptului de familie Оn societatea contemporana familia a suferit transformari profunde. p. 49. culturale. cвt si la nivel social.

d) comportamente familiale. Aceasta a provocat o emancipare a femeii atвt оn plan social cвt si familial. Astfel conditia copilului a trecut prin trei faze [II. de comportament) si оn care accentul se pune pe dezvoltarea personalitatii (atвt la baieti. fie cu prieteni. legaturile familiale devin mai fragile. оn care copilul este considerat obiect si munceste pentru оntretinerea familiei. atвt pentru femei cвt si pentru barbati. parintii acordвnd multa atentie conditiilor materiale si educative. 8. dupa care s-a extins оn Elvetia.faza premoderna. mai tвrziu. 119]: . prin aceasta.faza moderna corespunde unui model de protectie marcata de interventia statului (оn educatia si protectia copiilor). Оn general. 48 . оn Suedia chiar 30%. Coabitarea juvenila devine din ce оn ce mai frecventa si mai durabila. fie оn cuplu. VI.faza postmoderna оn care copilul este conceput ca persoana cu drepturi si libertati (de exprimare. cвt si la fete). locuind fie singuri. 68. Austria. Planificarea nasterilor a devenit posibila datorita contraceptiei moderne. p.renunta definitiv la aceasta) practicвnd un celibat cu tendinte libertine. neavвnd alt "mobil" decвt sentimentele. Germania. creste vвrsta la prima casatorie. Se estimeaza ca: 20% dintre femeile nascute dupa 1955 vor ramвne celibatare. preocuparile pentru familie si nasterea copiilor trecвnd pe un plan secundar. debutul procrearii. numarul de copii rezultati din cupluri dizolvate (prin divort sau separare) fiind оn crestere.nascuti tвrziu si оn numar mic. pentru a cuceri vestul Europei si. оncetвnd sa fie o forma prealabila a casatoriei. c) comportamente nuptiale. p. Circa doua treimi dintre primele uniuni conjugale sunt coabitari si numai o treime casatorii [III. Оn medie. copiii sunt doriti. Paralel cu scaderea ratei nuptialitatii. Reculul casatoriilor a 73 оnceput оn tarile scandinave оn a doua jumatate a anilor '60. ce a devenit un mod de viata destul de raspвndit (single-culture). coabitarile sunt mai putin durabile decвt casatoriile. asociata notiunii de proprietate. sudul. egalitatea cu barbatul modificвnd rolurile оn cadrul familiei (tendinta catre familia bazata pe dialog si parteneriat). Acestia оncep sa se separe din ce оn ce mai devreme de parinti. Accentul s-a deplasat de la cantitate la calitate . este prezenta tendinta cresterii vвrstei femeilor la prima nastere. Dezvoltarea sferei de servicii a promovat activitatea femeilor оn afara domiciliului оntr-o proportie fara precedent. . Оn aceste conditii. Оn ultima perioada оn procesul de formare a familiilor s-a afirmat un nou model matrimonial оn cadrul caruia casatoria nu mai este debutul constituirii uniunilor conjugale si. Tot mai multe femei "fac cariera". .] .

. dinamismul social global.cresterea independentei economice a tinerilor.familiilor monoparentale. Societatea contemporana se caracterizeaza prin raspвndirea: . Оn Republica Moldova ramвne dominanta. dar. reducвnd 49 .familiilor reconstituite fie prin recasatorie. оn general mama (necasatorita. Datorita faptului ca legatura dintre mama si copii e singura legatura "naturala" оn relatiile familiale si datorita cresterii 74 instabilitatii cuplurilor. sunt de asemenea frecvente. deoarece casatoriile devin mai rare si mai tвrzii. Astfel оn Republica Moldova familia ramвne o institutie sociala fundamentala pentru supravietuirea indivizilor.menajelor nefamiliale: celibatari. Pe masura dezvoltarii economico-sociale. vaduvi . 49. tot mai multi tati оsi abandoneaza familia.familiilor nucleare. Familia este integrata оn societatea globala. se constata o mai mare implicare a tatalui (decвt оn trecut) оn cresterea si educarea copiilor. . . fiind raspвndite оnsa coabitarile si celibatul. 98]: .Оn ceea ce priveste distribuirea rolurilor оntre parinti. .cresterea gradului de ocupare a femeilor si a dorintei acestora de promovare sociala. relatiile dintre familie si societate se оnscriu оntr-un regim din ce оn ce mai complex de interdependente. cu functii sociale de o importanta majora. Pornind de la aceasta. . inclusiv situatii cвnd sunt prezenti copiii rezultati din uniuni anterioare ale ambilor parteneri. e) noi tipuri de menaje. divortati. Оn aceasta ordine de idei se considera ca mutatiile оn dimensiunea conceptului de familie au fost determinate de o serie de factori printre care [II. p. este posibil ca aceasta forma sa devina mai stabila оn raport cu cuplul . viata familiala fiind conditionata de schimbarile economice si sociale. fara legaturi de rudenie dar care traiesc оmpreuna.diminuarea functiilor familiei prin preluarea de catre societate a unei parti a acestora. fie prin stabilirea unor noi uniuni dupa divort sau separare. alcatuite din copii si un parinte. pe cвnd оn Occident se extind modele familiale alternative.cresterea veniturilor prin care s-a asigurat posibilitatea de a trai singur. datorita instabilitatii crescвnde a cuplurilor. . aceasta influentвnd. lasвnd mamei responsabilitatea оngrijirii copiilor. la rвndul ei. divortata sau separata). menaje nefamiliale din mai multe persoane. unii autori afirma ca ne оndreptam catre o societate "matricentrica" [III.majoritatea batrвne singure (mentionam aici erodarea legaturilor оntre generatii). 16]. оn acelasi timp.care de altfel ar fi o situatie provizorie.

demografice pronataliste. оmbunatatirea calitatii vietii familiale. Dupa cum observam. 3.cresterea diversitatii politice. 4. Urmaresc cresterea fertilitatii si sporirea dimensiunilor familiei. lasвnd acestora libertatea de a hotarо numarul de copii. ameliorative. Statul acorda alocatiile necesare pentru copii si ajutoare pentru оngrijirea copiilor bolnavi ori 50 . antinataliste. analiza. . Urmaresc оmbunatatirea conditiilor de viata ale familiilor. neutre. оn urma careia s-ar propune ca model alternativ un model de politica social aplicat оn statele europene. Ofera asistenta familiala. Оn aceste conditii este oportuna o analiza a cadrului legal al protectiei copiilor de catre stat оn Republica Moldova. urmarind evolutia acestuia dupa declararea independentei si concordanta sa cu recomandarile si politica Uniunii Europene cu privire la protectia copilului. Ofera consultanta оn domeniul problemelor familiale. p. Оn literatura de specialitate se mentioneaza existenta urmatoarelor tipuri de politici sociale оn domeniul populatiei si familiei [ II. de remediu. socializarea copiilor оn directia pastrarii identitatii culturale sau asigurarea egalitatii sexelor. aceste politici оn domeniul familiei urmaresc scopuri diferite: asigurarea fortei de munca. 49. . 6. 75 3 2 Caracterizarea unor modele de politici sociale оn domeniul familiei оn contextul recomandarilor Uniunii Europene Dintre categoriile de cetateni care beneficiaza de prevederi speciale privind protectia lor de catre stat. 99]: 1. 2. Urmaresc ameliorarea situatiei familiilor.schimbarea moravurilor si cresterea permisivitatii sociale fata de noile forme de comportament nuptial. Urmaresc scaderea natalitatii si a dimensiunilor familiei.preluarea unor modele comportamentale de la un grup la altul si de la o societate la alta. oferind argumente оn favoarea implementarii unui model similar оn Republica Moldova. . categoria de care ne vom ocupa оn aceasta lucrare o reprezinta copiii. culturale si spirituale. 50) statueaza dreptul copiilor si tinerilor la protectie din partea statului: copiii si tinerii se bucura de un regim special de asistenta оn realizarea drepturilor lor. Constitutia Republicii Moldova (art. substitutionale. 5.frecventa casatoriilor pe motive de constrвngere economica. asigurarea imortalitatii societatii prin оnlocuirea generatiilor si mentinerea trasaturilor nationale specifice. pentru o mai buna realizare a protectiei copiilor de catre stat prin sistemul de alocatii familiale.

handicapati. care se aplica оn statele membre. Punerea la dispozitia institutiilor abilitate a resurselor suficiente pentru a atinge obiectivul fundamental al sistemului alocatiilor familiale. Fiecare stat membru trebuie sa garanteze solidaritatea optima оn finantarea beneficiilor familiale. pentru a nu deveni apasatoare pentru cei cu mijloace reduse. оn special оn favoarea celor cu venituri scazute. Beneficiile familiale trebuie acordate оn urmatoarele situatii: cel putin pвna la оncheierea frecventarii оnvatamвntului obligatoriu de catre copil sau pвna la vвrsta de 16 ani. Alte forme de asistenta sociala pentru copii si tineri se stabilesc prin lege. alocatiile familiale trebuie acordate tuturor copiilor rezidenti pe teritoriul statului respectiv. Оn cazul оn care contributiile sunt sub forma de taxe. 5. Sistemul alocatiilor familiale trebuie sa cuprinda plati periodice оn beneficiul fiecarui copil. Beneficiarul 51 . R(92)2 a Comitetului de Ministri al Consiliului Europei adresata statelor membre privind sistemul alocatiilor familiale are o importanta majora pentru Republica Moldova prin prisma optiunii clare a tarii noastre de integrare оn Uniunea Europeana si datorita importantei pe care aceasta institutie o acorda problemei copiilor оn Republica Moldova. conform urmatorului tabel: 76 Metoda de plata 1. Criterii de alocare a beneficiilor 2. 3. Finantarea sistemului 4. Indiferent de metoda de finantare. Recomandarea reflecta principiile asezate de Uniune la baza sistemului de alocatii familiale pentru copii. trebuie sa se tina cont de capacitatea contribuitorie a contribuabililor. Recomandarea nr. pвna la vвrsta de 18 ani atвta timp cвt copilul este оncadrat cu frecventa оntr-un program de оnvatamвnt superior sau profesional si nu primeste din alte surse venitul minim stabilit prin legislatia nationala. 6.

Exista o tendinta de instituire de programe care sa mentina veniturile оn baza fondurilor ocupationale si a parteneriatelor sociale. stabilind ca obiectiv fundamental al acestui sistem “asigurarea bunastarii copilului si a stabilitatii economice a familiei acestuia”. Aceasta Recomandare statueaza principiile calauzitoare pe care ar trebui sa se fondeze sistemele alocatiilor familiale. Proportia cea mai mare a prestatiilor sociale o suporta angajatorii. biserica si comunitatile locale). exclud multe categorii care nu beneficiaza de alte programe. iar distributia veniturilor nu variaza nici оn functie de veniturile familiei si nici оn functie de numarul de membri / copii aflati оn оngrijirea familiei. 52 . iar sistemele de mentinere a veniturilor. Singurul domeniu al asigurarilor sociale cu caracter universal este cel al asigurarilor medicale. Realizarea protectiei sociale оn “modelul european de politica sociala” este оn principal bazata pe relatiile traditionale si pe factorii traditionali (familia. iar asigurarile sociale nu au un caracter general / national оncadrвnd aceste tari оntr-un pattern mixt al politicilor sociale. Sistemul de colectare a fondurilor nu distinge оntre capacitatea contributorie a contribuabililor. criteriu cu care puterea economica a cuantumului alocatiei de stat pentru copii din Republica Moldova este оn contradictie evidenta. care se constituie adesea оn surse majore ale prestarii de servicii sociale.alocatiei familiale 7. dar s-au transformat si continua sa se transforme оn baza recomandarilor Uniunii Europene. Sistemul national contrazice toate aceste principii pentru ca statul nu dispune de resurse bugetare suficiente pentru a stabili un cuantum al alocatiilor de stat pentru copii susceptibile sa asigure bunastarea copilului si stabilitatea economica a familiei acestuia. Recomandarile europene privind sursele de finantare dovedesc discrepanta dintre sistemul existent оn Republica Moldova cu standardele Uniunii Europene оn domeniul protectiei copiilor. Sistemul existent astazi оn Republica Moldova contribuie astfel la adвncirea inegalitatii оntre copii provocata de acutizarea diferentierii 77 veniturilor оn tara si nu ofera o protectie eficienta a copiilor datorita puterii economice reduse a cuantumului alocatiei. Beneficiarul alocatiei familiale trebuie sa fie persoana оn grija careia se afla copilul sau chiar copilul dupa vвrsta majoratului. a caror finantare tinde sa se bazeze din ce оn ce mai mult pe impozite si nu pe contributii. bazate pe asigurari si care duc la pensii mari. fiind mult mai aproape de acestea decвt este sistemul nostru actual. fara ca aceste sisteme sa se implice si оn alte programe sociale care nu vizeaza mentinerea veniturilor. Sistemele securitatii sociale din aceste state nu sunt foarte avansate si nici definitivate coerent.

оn celelalte state adoptвndu-se reglementari mai recente: Italia 78 (1988). Cea mai veche lege оn domeniul alocatiilor familiale este cea a Italiei adoptata оn 1937. tipul de sistem de alocare a beneficiilor. putem оncadra tarile din sudul Europei оn modelul conservator / corporatist fara ca aceasta оncadrare sa fie perfecta. sursele de finantare. Cele mai multe dintre aceste programe au devenit operationale dupa al doilea razboi mondial si se mentin active pвna astazi. Portugalia (1991) si Spania (1994). persoanele care intra оn acoperirea sistemului. 1935-1973) sau Portugalia (Salazar. Portugalia (1942) si Grecia (1958). de fapt.6% 53 . urmata de Spania (1938). Ideea s-a raspвndit оntre anii 1920 si 1930 оn mai multe tari europene care au instituit astfel de programe. Esping Andersen. Toate statele subscrise acestui model de politici sociale au un sistem al alocatiilor familiale bazat pe statutul de angajat. cu reglementari speciale pentru someri. ne obliga sa mentionam ca оn privinta politicii familiale datele statistice oficiale din epoca socialista nu arata o diferenta fundamentala оntre lumea capitalista si statele socialiste. respectiv. la etapa contemporana determinata de o criza economica acuta si o politica sociala de proasta calitate. se mai vehiculeaza ideile nostalgice privitor la politica sociala оn URSS si RSSM. Оn prezent numai Grecia se mai conduce dupa aceeasi lege. Оn Republica Moldova.Urmarind clasificarea sistemelor de politica sociala facuta оn 1990 de catre G. Analiza sistemului de alocatii familiale din modelul sudeuropean de politici sociale va fi structurata pe urmatoarele criterii: legi existente оn acest domeniu. XIX-lea. O alta trasatura a modelului conservator / corporatist. оn 1980. Similitudinile dintre modelul sud-european de politica sociala si modelul corporatist se refera la rolul major al factorilor traditionali si la limitarea interventiei statului la formele de protectie sociala pe care celelalte institutii nu reusesc sa le asigure. оntre tarile socialiste si cele capitaliste. cheltuielile pentru securitate sociala erau оn medie 16. criteriile de eligibilitate si beneficiile acordate si institutiile care organizeaza si administreaza sistemul. atunci cвnd cвteva mari companii au оnceput sa plateasca prime muncitorilor cu familii numeroase. Originea istorica a alocatiilor familiale poate fi identificata оn Europa sec. оsi gaseste corespondentul оn realitatea istorica a regimurilor autoritare din Spania (Franco. pe de alta parte. originile predemocratice autoritare ale acestor state. ci. Astfel. beneficiarii de asistenta sociala si micii оntreprinzatori activi sau pensionari care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. Aceasta situatie. pe de o parte. si lumea a treia. mai degraba. 1927-1965).

71. acest sistem opera оn privinta indicilor esentiali ai consumului populatiei: chirii. Avвnd la оndemвna practic оn mod nelimitat avutia unei tari оntregi. p. Tot criteriile statistice formale arata prezenta. оn tarile capitaliste dezvoltate acesta era 5. alimente de baza. Principalul mecanism al realizarii egalitarismului este redistribuirea. 54 . morbiditatea. . fiecare va deveni salariat de stat). analfabetismul s-au redus spectaculos. оn mod artificial. . . оn politica statelor socialiste.din P. fundamentat pe criterii neeconomice. 44.sistemul de preturi subventionate. majoritatea serviciilor. Mortalitatea infantila. Instrumentele acestui paternalism erau: . оn tarile оn curs de dezvoltare 2. servicii.ocuparea completa. Chiar оn conditiile de dupa cel de al doilea razboi mondial (cвnd venitul national si veniturile populatiei erau foarte reduse) statul a reusit sa sporeasca cheltuielile sociale. Оn continuare vom prezenta cвteva trasaturi distinctive ale politicii sociale si familiale a regimurilor comuniste оn comparatie cu statele capitaliste: a) Egalitarismul. mai devreme sau mai tвrziu.5% оn tarile оn curs de dezvoltare [II. sa extinda asistenta medicala si reteaua de оnvatamвnt. Statul se implica оn cele mai importante aspecte ale vietii familiale si individuale.universalismul asigurarilor sociale. iar speranta de viata si nivelul de scolarizare al populatiei au crescut. оn tarile capitaliste dezvoltate. b) Paternalismul.accesul gratuit la educatie si asistenta medicala. chiar a celor cu venituri foarte mici. Оn privinta numarului mediu al programelor de securitate sociala.sistemul de distribuire a locuintelor prin оntreprinderi.9% оn tarile socialiste si numai 3. transport public.I. acest sistem actiona ca un sistem de beneficii universale. 17. Regimurile comuniste sustin ideea desfiintarii discriminarilor оntre oameni si a administrarii centralizate si planificate a resurselor economice si noneconomice оn scopul dezvoltarii umane. concedii etc.) mult mai generoase decвt оn tarile capitaliste (cu exceptia celor scandinave) [IV. rezultatele primelor doua decenii de guvernare comunista оn privinta protectiei sociale au fost notabile comparativ cu situatia interbelica. care asigura accesul la realizarea nevoilor fundamentale ale tuturor. energie. a fortei de munca. 14. a unor programe pentru mame si copii (alocatii. оn tarile socialiste -4.B. 4]. care acopereau totalitatea salariatilor de stat (fiind 79 presupus ca.70]. limitвnd veniturile primare (din munca) si sustinвnd veniturile secundare (din redistribuire) ale familiei. .

fiind rezolvate o data pentru totdeauna. Aceasta regula nu facea exceptii nici оn cazurile copiilor. programele de indexare automata a pensiilor. se traducea prin: . nevoile individuale sau ale unor grupuri particulare. atвt dorintelor si nevoilor populatiei cвt si necesitatilor unei economii eficiente. locuinta etc. d) Subordonarea obiectivelor politicii sociale si familiale dezvoltarii economice propagandistice. оn mod oficial. urmare directa a naturii totalitare a regimului. Aceasta оndeparta politica statelor comuniste atвt de modelele orientate catre nevoile populatiei.). 80 e) Centralismul excesiv si excluderea societatii civile de la elaborarea si aplicarea politicii familiale. asistenta medicala. nu erau luate оn considerare. dar a aratat un dezinteres total fata de grupurile cele mai defavorizate. justificata de ratiunea primatului sferei productive оn raport cu sfera nonproductiva. Daca o problema era considerata rezolvata оn plan ideologic (de exemplu. ai caror amвndoi parintii nu lucrau. cheltuielile social-culturale оnregistreaza o scadere lenta. alocatiile pentru copii. dupa 1980. subdezvoltata. Astfel. Trei elemente.c) Ignorarea nevoilor reale. Fundamentarea predominant ideologica determina caracterul formal al multor prevederi si masuri. Suprasolicitarea statutului de salariat a determinat devalorizarea sociala a statutului femeilor casnice. societatea nu mai facea nimic pentru a contracara persistenta ei оn planul real. dar nu si pentru cei care nu erau cuprinsi оn sfera activitatii social-economice (asistenta sociala era quaziignorata. taranilor. marginalizata). 55 . acceptвnd protectia sociala pentru cei ce munceau (asigurari sociale). Saracii si problema saraciei erau neglijate pentru ca. cвt si de modelele orientate spre pragmatism. statul comunist a avut o atitudine paternalista fata de majoritatea populatiei. Statul nu proteja ceea ce nu putea controla. liber-profesionistilor. “marginale”. socializarea copiilor.abolirea autonomiei fondului de asigurari sociale. programele universale оn general (de exemplu. Astfel. lipseau оn cele socialiste: indemnizatia si ajutorul de somaj. a ocuparii fortei de munca. Desi suna paradoxal. . problema locuintelor.era munca retribuita. prezente оn statele capitaliste. inflatia). sistemul de securitate sociala era dezvoltat asimetric. Astfel. facвndu-le sa contravina. Conditia pentru a obtine beneficiile de securitate sociala . pensiile de boala sau incapacitate de munca nu acopereau toti beneficiarii posibili).controlul total al statului asupra aspectelor de politica economica si sociala ce influenteaza viata de familie (veniturile. оn mod practic. imperativelor si primatului unui stat totalitar coercitiv. ele nu existau.inclusiv pentru copii .

sustinerea familiilor оn efortul de a face fata rigorilor tranzitiei. aspecte critice ale vietii de familie. Оn concluzie. Principiile ce stau la baza suportului statului acordat familiilor se refera la: оntarirea familiei ca institutie. 81 .limitarea cвmpului de actiune de nivel local. necesita raspuns trei оntrebari: ce trebuie mentinut asa cum este. principalele obiective ale politicii familiale оn aceasta perioada sunt: . a lipsurilor si nerealizarilor aratate mai sus. De aceea.absenta conceptului de drepturi sociale din vocabularul politic. . stagnarea sau chiar scaderea indicatorilor consumului populatiei sau evolutia nefavorabila a unor indicatori demografici (mortalitatea infantila. Pornind de la analiza situatiei familiei si a politicii familiale existente. 4]. speranta de viata). sau chiar a supravietuirii membrilor ei. оn ultimul deceniu datele obiective au aratat falimentul acestei politici: deteriorarea nivelului de trai. asigurarea bunastarii copiilor. 56 . Chiar daca оn primii ani dupa razboi politica familiala si sociala a comunismului ar fi putut fi justificata (reducвnd saracia masiva si unele inegalitati). emanciparea femeii) . ce elemente noi trebuie introduse. Asa cum am mai aratat. administratia publica devenind din ce оn ce mai incapabila sa raspunda nevoilor reale ale populatiei (la aceasta contribuind si scaderea performantei economiei) [IV.limitarea consecintelor negative ale comportamentului familial modern asupra echilibrului demografic si cel social.inexistenta organismelor nonguvernamentale. penuria. un punct de оntвlnire a diverselor abordari sectoriale. Ea оndeplineste functiuni capitale оn perioada de tranzitie. egalitatea dintre barbati si femei. ce trebuie adaptat la economia de piata.asistenta sociala discretionara. familia reprezinta un cadru pentru abordarea completa si integrata a politicii sociale. trebuie facuta o distinctie clara оntre problemele generate de criza socialismului si cele legate de reforma economica si sociala. servicii de оngrijire a prescolarilor.rezultatele si efectele acestor sisteme nu au fost aceleasi. cu rolul retelelor institutionale si statale. . chiar daca regimurile totalitare au creat sisteme de politica familiala asemanatoare formal cu cele din tarile capitaliste dezvoltate (beneficiile pentru mame si copii. scaderea calitatii serviciilor sociale. оnvatamвnt. asistenta medicala. asigurari sociale. ceea ce face din aceasta institutie un pilon ce trebuie consolidat. De asemenea.. . Оn aceasta perioada trebuie avuta оn vedere оmpletirea rolului familiei оn asigurarea protectiei.

o situatie foarte grea o au si familiile cu copii оn care un singur parinte lucreaza. Aceasta familie. colaboratorii “Cf. care necesita un complement al carui cuantum se situeaza оntre 45% si 53% din VSMN. fluxurile transferurilor sociale nu se оndreapta catre tipurile de familii care au cea mai mare nevoie de protectie. Modificarile recente nu au avut urmari semnificative asupra nivelului de trai al familiilor. O alta analiza. оn prezent.familiile cu cel putin 2 copii si doar o singura persoana ocupata. Acestea sunt: . De asemenea. familiile cu peste 3 copii. actualmente. . care au nevoie de un complement оntre 20% si 46% din VSMN. actualmente. Astfel. precum si a nivelului de trai foarte redus оn perioada actuala. iar sotia este casnica. efectuat оn Romвnia de M. toate avantajele noi introduse au fost contracarate de abrogarea sau deprecierea altora. . . familiile de someri pe termen lung. Pentru aceste familii nu exista. Оn general.Un studiu stiintific L'odyssee de la famille roumaine. iar valoarea reala a acestor prestatii a scazut mult. Smaranda Mezei”.pentru depasirea pragului de subzistenta . o politica familiala? Noi credem ca eforturile statului оn aceasta directie sunt sustinute de reminiscentele politicii regimului anterior. deseori. protejate si a demonstrat ca. Berthier si D.familiile de vвrstnici оn care exista o singura pensie. Astfel.necesita (оn medie) 44% din VSMN [IV. “clasica” оn societatile occidentale оn care. care au nevoie de un complement mediu de 73% din VSMN. Bonneau. History of Woman Suffrage [IV. aceasta situatie grea fiind consecinta politicii duse оn anii regimului comunist (care forta si stimula femeile sa faca parte din populatia ocupata). desi оncearca sa promoveze impozite progresive.familiile monoparentale cu cel putin 2 copii. sistemul de alocatii pentru copii a devenit universal. оmpiedicвnd degradarea iremediabila a nivelului lor de trai. masuri speciale de protectie. nu protejeaza оn mod real 57 . care au nevoie de 63108% din VSMN. care . de la care s-au mostenit majoritatea programelor sociale (cu exceptia beneficiilor de somaj). protectia sociala va ramвne lipsita de eficienta. оntr-o situatie foarte grea sunt familiile monoparentale. Sistemul fiscal. Exista. a pus оn evidenta familiile cu cele mai mari riscuri оn ceea ce priveste diminuarea nivelului de trai si saracia. 4]. Atвt timp cвt nu sunt stabilite оn mod clar si justificat prioritatile. traditional.familiile cu someri. 11]. оn Republica Moldova. a pus оn evidenta riscuri оn fata carora familiile nu sunt. . a ajuns оn societatea noastra un fel de “paria”. care sa tina seama de specificul situatiei lor si sa contribuie la mentinerea veniturilor. sotul lucreaza.familiile cu 3 si mai multi copii.

noile generatii de copii sunt silite. care ar fi ineficienta оn conditiile оn care saracia are proportii de masa. credite) оn sustinerea familiilor vulnerabile este practic inexistenta. lipsa locuintei. cresterea galopanta a pretului la locuinte etc. оn special. Singurele programe sociale care functioneaza cвt de cвt eficient sunt cele cu regim de asigurari sociale (pensii. la a caror crestere si educatie contribuie alaturi de parinti. este contracarat prin asigurari sociale. un rol primordial оl au alocatiile pentru copii. sa creasca оn conditii de deprivare economica. bunastarea copiilor. Costul ridicat al copilului reiese si din analiza saraciei pe tipuri de familii. Familiile fara copii si persoanele singure sunt astfel situate mult mai bine din punct de vedere material. Desigur. beneficii de maternitate). masurile existente avвnd un aspect formal si inconsistent iar respectivele familii lasate. оn majoritate. 58 . mai mult sau mai putin. inflatie. precum si de tendintele оn dezvoltarea politicii sociale familiale pe plan mondial. ar diminua treptat nevoia de asistenta sociala. Оn actuala perioada trebuie redefinita notiunea de “risc social”. Este necesar un nou echilibru оntre universalism si selectivitate. оn mod traditional. Nu putem ramвne la vechiul universalism al regimului trecut. care ar fi ineficient оn conditiile unei societati bazate pe diferentierea crescвnda a veniturilor familiilor. astfel largite. beneficii de somaj. Astfel: 1. 2. Putem conchide ca statul nu are ca obiectiv explicit si eficient protectia familiilor defavorizate. Politica financiara (subventii. оn general. Оn perioada de tranzitie au aparut riscuri pe care societatea din Republica Moldova nu le cunostea anterior: somaj. care. subventiile fiind suprimate. care sa tina seama de tendintele de evolutie a familiei si a оntregii societati оn tara noastra. Propunerile noastre vizeaza constituirea unui pachet coerent de transferuri sociale pentru familii. Aceste beneficii ar trebui sa aiba оn vedere nevoile specifice pentru diferite tipuri de familii (оn special cele cu copii) si nu doar pe ale celor foarte sarace. care sa raspunda unor criterii de eligibilitate specifice. iar creditele neoperationale. Оn aceasta perioada de tranzitie statul trebuie sa-si asume obligatia constitutionala de a asigura familiile si. care departajeaza sever familiile sarace de cele bogate. Singura solutie pentru protejarea оn fata acestor riscuri este diversificarea gamei de alocatii Familiale. printre alocatiile familiale. Nu este deci de mirare prabusirea natalitatii si nici cea a nuptialitatii. au si multi copii).82 familiile cu venituri mici (care. Alocatii familiale. sa se descurce singure. De asemenea. Astfel. nu putem adopta modelul protectiei bazate pe programe sociale puternic focalizate.

Constitutia Republicii Italiene stipuleaza ca este datoria si dreptul parintilor de a-si оntretine. 30). 31) [I. mamei si copilului. compatibila cu drepturile membrilor familiei legitime. pe plan mondial exista o tendinta de expansiune a lor. parintii fiind acei care asigura asistenta si ocrotirea lor. 5. de asemenea. p. Prevederi ce tin de protectia familiei. indiferent de filiatie. Astfel. prevederi cu privire la sprijinirea mamei оnainte si dupa nasterea copilului. Legea reglementeaza normele si limitele pentru stabilirea paternitatii (art.3. 83 Оn Republica Moldova. Оn Constitutia Republicii Ungare gasim. prin masuri economice. оnlesnind dezvoltarea institutiilor corespunzatoare acestui scop (art. platit la nivelul cosului de consum. care sunt egali оn fata legii. 95]. Parintii trebuie sa acorde asistenta copiilor оn toate domeniile. Ori de cвte ori оnsa parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii 59 . indiferent de starea lor civila. mamei si copilului gasim si оn Constitutia Spaniei. si a mamelor. Оn privinta beneficiilor de maternitate. 39 proclama ca puterile publice asigura protectia sociala. Acest fapt ar avea urmari benefice asupra cresterii si educarii copiilor si a оncurajarii natalitatii si ar slabi presiunea asupra pietei muncii. Republica оnlesneste. 525]. Оn asa fel. Оn cazul incapacitatii parintilor. Fiind conforme documentelor internationale. familiei оi revine rolul central оn procesul de protectie a drepturilor copilului. de a-si creste si de a-si educa copiii. p. constitutiile multor state consacra prevederi cu referire la protectia speciala acordata de catre stat familiei.439]. art. legea prevede modalitatile de оndeplinire a acestor obligatii. asigurвnd copiilor nascuti оn afara casatoriei оntreaga protectie. indiferent daca sunt rezultati din casatorie sau din afara acesteia. 66. Republica protejeaza maternitatea. p. Astfel. copiii si tineretul. 67) [I. 49. formarea familiei si оndeplinirea оndatoririlor acesteia. directia de evolutie ar putea fi aceea de prelungire a concediului pentru оngrijirea copilului pвna la оndeplinirea vвrstei de 3 ani a copilului. Puterile publice asigura si protectia copiilor. 4. economica si juridica a familiei. оn special оn privinta familiilor numeroase. prin traditie legiferata de legislatiile nationale. ocrotirea femeilor si a tinerelor оn cвmpul muncii. precum si prevederi cu privire la drepturile si obligatiile parintilor si ale statului fata de copii. ocrotirea copilului (art. juridica si morala. chiar daca sunt nascuti оn afara casatoriei. Legea reglementeaza stabilirea paternitatii. Copiii se bucura de protectia reglementata оn acordurile internationale care vegheaza asupra drepturilor lor [I. pe toata durata minoritatii si оn celelalte cazuri prevazute de lege.

dar aceasta restrictie a fost ulterior scoasa [II. оn interiorul familiei ele оsi pierd caracterul individual si sunt оndreptate spre satisfacerea necesitatilor tuturor membrilor. 48-49]. оn anul 1930. оn special prin subventionarea bunurilor pentru familiile numeroase. care. Primul regim de alocatii familiale instituit de stat pe principiul serviciului public a aparut оn Noua Zeelanda оn 1926. creвnd un sistem generos de suport social adresat copilului si familiei cu copii. organizarea timpului liber – tabere de vacanta. оn timp ce оn alte 67 de tari. Оn acest domeniu prezinta interes experienta URSS. Оn urma valului general de revendicari salariale. Actualmente pentru desemnarea alocatiilor care se atribuie оn favoarea familiei se foloseste termenul „prestatii familiale”. p. оntr-o perioada istorica relativ scurta s-a cristalizat un sistem de protectie sociala a copilului si a familiei. gradinite. dupa al doilea razboi mondial. 105]. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor acestuia. Copiii constituie o categorie de persoane care nu dispun de mijloace de existenta proprii. Bugetul familial. finantate оn оntregime de bugetul statului. asigurarea lor sociala se exercita pe calea acordarii de ajutor familiei. 66-67]. de regula. p. la finantare participau alaturi de stat si patronii [IV. sunt educati оn familie. 47. industriasii belgieni. distribuirea cu prioritate a locuintelor. p. au hotarвt sa acorde alocatii speciale proportional cu numarul copiilor avuti оn оngrijire. si cei francezi. acest regim de prestatii va trece оn оntregime оn grija statului оn foarte multe tari.copilului оn mediul familial. educatie si оnvatamвnt obligatoriu si gratuit. 19. оn 1932. numarul tarilor care au instituit regimul de alocatii familiale. oferirea unui set de servicii universale gratuite: crese si camine. 25]. a оncercat sa dezvolte o politica orientata оn mod accentuat spre copil. Datorita faptului ca copiii. Оn anul 1981. La оnceput doar familiile cu venituri scazute aveau dreptul la prestatii. precum si veniturile provenite din gospodaria familiala. p. sistem gratuit de ocrotire a sanatatii. cвt si de corelatia dintre membrii apti si inapti de munca [II. s-a ridicat la 50. 60 . precum si un sistem de institutii de stat pentru copiii ramasi fara оngrijire parinteasca [II. Astfel. 8. Izvoarele de оntretinere a copiilor оn majoritatea familiilor le constituie salariile si alte venituri 84 provenite din munca ale parintilor. Nascut din initiativa privata. activitati culturale si sportive. Din aceste considerente. fiind format din anumite parti depuse de catre unul sau alt membru. Primele regimuri de alocatii familiale au aparut оn Belgia si оn Franta. volumul beneficiilor materiale ce i se cuvine fiecarui membru al unei familii concrete depinde atвt de venitul total al familiei. 47.

aduc exemple de greve ale barbatilor-profesori care protesteaza contra оncercarii unor state de a fixa concedii de maternitate pentru femeile-profesoare. preocupati de tema drepturilor femeii. Este impresionant acest efort al statului francez pentru sustinerea familiei оn forma sa traditionala. uniuni libere cu sau fara copii. o noua indemnizatie speciala de „asistenta materna”. alocatia de sustinere a familiei). precum si pentru preоntвmpinarea unor situatii izvorвte din noile stiluri de viata care au dus la aparitia unor mari diversitati ale vietii familiale: familii monoparentale. Оn unele tari. 21. alocatie parentala оn scopul educatiei. 76. De asemenea. Astfel. Legislatiile unor state prevad asa-numitele prestatii progresive. p. оncepвnd cu al doilea copil. copii оn оngrijire. оn functie de politica demografica pe care o duce statul. cum este оn cazul Frantei. Unii autori americani. Aceasta limita poate fi mai ridicata оn cazul copiilor care urmeaza o scoala. prestatii legate de nastere si de mica copilarie (alocatie pentru al doilea nascut. Ele pot reprezenta o suma fixa sau sunt stabilite оn functie de venitul familiei. Оn Statele Unite. prestatii de vocatie specifica (alocatie de оnceput de an scolar. al XX-lea. odata cu venirea Presedintelui Clinton la putere [II. care da posibilitatea tinerelor mame sa-si supravegheze copiii pвna la vвrsta de 6 ani [II. sunt studenti sau sufera de o invaliditate [II. Acest regim complex cuprinde urmatoarele grupe de prestatii: prestatii de оntretinere (alocatii familiale. Valoarea prestatiilor difera de la o tara la alta si poate fi cuprinsa оntre 3% si 25% dintr-un cвstig mediu. alocatiile pentru copii pot fi universale sau conditionate. 464-519]. sot. Оn Rusia femeile beneficiaza de un concediu de maternitate cu durata de 70 de zile 61 . destinatie. familii compuse din parinti. alocatii de оngrijire a copilului la domiciliu). alocatie pentru o educatie speciala. unde lupta femeii pentru drepturile sale pe parcursul ultimelor doua secole a luat uneori forme dramatice. fiind diferite ca suma. sau pot fi diminuate sau chiar stopate dupa un anumit numar de 85 copii. ei оnsisi divortati sau separati etc. 117-118]. vazвnd оn aceasta o оncalcare a drepturilor lor. conditii de atribuire. 396]. dreptul femeii la concediul de maternitate a fost legiferat nu demult. p. problema concediului de maternitate a fost solutionata оn Statele Unite doar catre finele sec.Prestatiile familiale оn bani pot оmbraca o mare diversitate de forme. numarul de copii оn оngrijire. p. complementul familial). fiind fixata оntre 14 si 16 ani. sotie. sau оn raport de vвrsta acestora. difera si vвrsta copiilor pвna la care se acorda prestatiile. ajutoarele оn favoarea familiilor cu multi copii sunt foarte numeroase si diversificate. 31. La nivel federal. ajutoare pentru locuinta). оn crestere. unde natalitatea a scazut foarte mult. iar din 1990. prestatii legate de izolare (alocatia de parinte solitar.

Conform acestei Legi. оncepвnd cu al doilea copil. care se indexeaza prin hotarвre de Guvern. p. indiferent de numarul copiilor. cele mai expuse riscului de a 62 . Astfel. Legislatia Romвniei prevede. s-a aratat ca saracia este strвns legata de dimensiunea familiei si de numarul de copii. 404-405]. de ajutor beneficiaza fiecare copil. mamei si copilului. alocatia de stat pentru copii este una dintre principalele indemnizatii de asistenta sociala ce consta оntr-o suma de bani pe care statul o acorda familiilor cu copii оn vederea acoperirii nevoilor de crestere si educatie a acestora [I. Astfel. Cuantumul alocatiei este stabilit оntr-o suma fixa ce se plateste lunar. reiesind din raportul UNICEF pentru aa. Aceasta indemnizatie este adresata familiilor cu doi si mai multi copii оn vederea ameliorarii situatiei lor familiale. p. o singura data. deoarece confirma principiul universalitatii subventiilor familiale ca principal criteriu legal de acordare a ajutorului de stat pentru copii. p. 29. familiilor cu multi copii urmeaza sa li se plateasca o alocatie suplimentara. un sir de masuri de sustinere a familiei. Cuantumul alocatiei reprezinta o suma fixa. 165 Codul muncii). indemnizatia de nastere se acorda mamelor care au nascut mai mult de un copil. indiferent de calitatea de salariat a parintelui. 28. 31. 86 Legislatia Romвniei prevede pentru familiile cu copii o indemnizatie familiala de asistenta sociala speciala ce consta dintr-o suma de bani suportata de bugetul de stat оn scopul atenuarii consecintelor reformei оn domeniul economic [I. pentru fiecare copil nascut ulterior. probabil. indemnizatia de nastere si ajutorul de urgenta. 27. Оn Republica Moldova. Datele studiate despre tarile aflate оn tranzitia economica arata ca cea mai grea povara a ajustarii economice o sufera copiii. efectuat de Banca Mondiala оn Romвnia si оn majoritatea tarilor din regiune. la cerere [I. la nasterea a doi sau mai multi copii – 110 zile (art. Probabilitatea ca o familie cu trei sau mai multi copii sa traiasca оn saracie este mare. alocatiile pentru copii constituie un instrument eficient de transfer de resurse catre familiile pentru care posibilitatea de a fi afectate de saracie este cea mai mare [II. Legea data are o semnificatie importanta. 335]. Оntr-un studiu asupra saraciei. Familiile cu mai mult de doi copii vor fi. de asemenea. p. 324]. lucratorii agricoli si populatia rurala. Оn cadrul indemnizatiilor familiale putem enumera si ajutorul care se acorda sotiilor celor care оsi satisfac serviciul militar obligatoriu. 2000-2001. Conform acestei legi. “saracia afecteaza оn cele mai multe cazuri familiile mari sau cele monoparentale. mai ales оn conditiile scaderii semnificative a puterii de cumparare si a veniturilor populatiei.calendaristice pвna la nastere si 70 de zile calendaristice dupa nastere (оn cazul unor nasteri complicate – 86 de zile. De aceea.287].

87 Оn sistemele analizate exista trei surse principale de finantare a alocatiilor familiale: angajatii.84% platit de angajatori din fondul de salarii si din numeroase subventii acordate de catre stat. respectiv. Оn celelalte tari nu exista reglementari speciale pentru rezidentii straini legali care au copii оn оngrijire. Оn Spania contributia angajatilor este de pвna la 4.trai оn saracie.7% din venituri. astfel оncвt ar fi foarte greu ca procentul platit de angajator sa nu satisfaca aceasta conditie si angajatii sai sa nu beneficieze de alocatie [II. Оn Italia angajatii nu contribuie direct la finantarea alocatiilor familiale. 2.6% din cвstiguri. Оn Spania exista o diferentiere a ariei de acoperire a sistemului de alocatii familiale оn functie de caracterul contributoriu sau noncontributoriu al beneficiarului. Оn Grecia angajatii sectorului privat. La sectiunea contributorie sunt incluse categoriile enuntate anterior. Micii оntreprinzatori au o cota contributorie obligatorie de pвna la 25. iar cea a angajatorilor de pвna la 23. 63 .75% din fondul de salarii si a statului cu subventii de 2. p. din fondul de salarii. angajatorii si statul. procente care variaza оn functie de unsprezece categorii ocupationale. Оn Grecia angajatii si angajatorii contribuie cu acelasi procent (1%) din cвstiguri. Acest plafon se situeaza sub nivelul salariului minim pe economie. Procentul platit de angajatori raportat la numarul de salariati care beneficiaza de alocatii familiale trebuie sa depaseasca un plafon minim pentru ca salariatii respectivului angajator sa beneficieze de alocatii familiale. fondurile provenind din procentul de 4. 26.15]. p. beneficiarii de asistenta sociala. care primesc alocatia echivalenta de la angajator. statul finantвnd sistemul non-contribuitoriu (dedicat rezidentilor straini legali) din veniturile generale. Procentul contributiei acestora variaza de la stat la stat si exista tari оn care nu toti cei trei factori contribuie la finantarea alocatiilor familiale. iar sectiunea noncontributorie cuprinde rezidentii straini legali care nu beneficiaza de alte programe publice. Оn Portugalia finantarea este asigurata de contributia angajatilor cu 11% din cвstiguri. Pentru micii оntreprinzatori si pentru pensionarii din acest sector exista reglementari separate care stabilesc criteriile de acordare a alocatiilor familiale si sursele de finantare ale acestora. Оn statele europene este promovata o politica sociala.62]. a angajatorilor cu 23.8%. conform careia beneficiaza de alocatii familiale: angajatii din sectorul public sau privat. somerii si pensionarii care au оn оngrijire unul sau mai multi copii. sunt privati de alocatia platita de catre stat.4% din cвstiguri si o cota contributorie voluntara de pвna la 32%. Patru sute de mii de persoane din familiile cu cinci sau mai multi membri оsi duc astfel viata оn saracie” [III. оn timp ce statul nu contribuie cu nimic la finantarea alocatiilor familiale.

Si daca оn Republica Moldova schema de alocare universala este una costisitoare si ineficienta оn оndeplinirea scopurilor pentru care a fost adoptata. precum si instituirea unui sistem 64 .Progresul realizat de statele europene dupa aderarea la Uniunea Europeana si adaptarea sistemului lor de alocatii familiale cerintelor Uniunii sunt vectori pe care Republica Moldova i-ar putea prelua si aplica situatiei din tara noastra. dar-mite оn Republica Moldova. Italia. оn baza celor constatate оn prezentul paragraf tragem urmatoarele concluzii: . statutul social si statutul parintelui оn оngrijirea caruia se afla copilul. limita de vвrsta variaza de la 22 de ani оn Grecia la 25 de ani оn Portugalia. gradul de invaliditate. se remarca o reducere a procentului alocatiilor familiale datorita sporirii numarului de beneficiari. Оn anii ’80. Trecerea la o schema selectiva de alocare a beneficiilor. Portugalia). Pentru situatia оn care copilul este student. Franta si Luxemburg. Оn Spania aceasta prevedere este valabila daca gradul de invaliditate depaseste 65%. stabilirea cuantumului alocatiei оn functie de venitul familiei (Grecia. numai оn Portugalia limita de vвrsta este de 15 ani. Vвrsta pвna la care se acorda alocatia familiala este de 18 ani оn majoritatea statelor. p. Asadar. dar numai оn cazul copiilor cu 88 handicap). la nivelul Uniunii Europene.Criteriile de stabilire a cotei copiilor pentru care se acorda alocatia familiala sunt bazate pe vвrsta copilului. Factorii relevanti ai sistemelor de alocatii care favorizeaza familia sunt considerati a fi caracterul progresiv al sumei alocate оn functie de numarul de copii (Grecia. 2. Оn conceptia Uniunii Europene alocatiile familiale exprimate оn procente fata de produsul global brut dovedeste efortul statului de a sprijini familia si politica sa fata de aceasta celula de baza a societatii.Problema protectiei sociale pe care statul o asigura copilului si familiei este departe de a fi o problema rezolvata chiar si оn tarile modelului european de politici sociale. Daca este vorba despre un copil cu un anumit grad de invaliditate. Spania si Italia). оn modelul european schema de alocare selectiva este mult mai eficienta. iar оn Portugalia este valabila doar daca respectivul copil nu beneficiaza de pensie speciala pe viata. iar оn Italia si Spania nu exista prelungire a limitei de vвrsta pentru studenti [II. majorarea sumei odata cu оnaintarea оn vвrsta (Portugalia. Portugalia) si limita de vвrsta de 18 ani (existenta оn Grecia.64]. Numai trei dintre statele Uniunii Europene оndeplinesc simultan cele patru criterii considerate favorabile familiei: Belgia. . permitвnd apropierea mai clara de obiectivul declarat al echitatii sociale a copiilor pe care sistemele de alocatii familiale оsi propun sa-l asigure. Italia. nu exista limita de vвrsta.

care ar elibera statul de o parte din cheltuielile bugetare pe care acesta le suporta pentru alocatiile familiale. de nevoile sale speciale. Consideram. . care sunt de fapt grupul tinta al оntregului efort facut de stat оn domeniul protectiei sociale prin intermediul politicilor оndreptate catre sprijinirea familiei. Оn aceste conditii. statutul muncii casnice nu este reglementat. conform caruia parintii sunt obligati sa оngrijeasca de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. efortul gospodinei si al mamei ramвnвnd nerecompensat si nerecunoscut pe plan social. ar permite o mai buna directionare a veniturilor catre un ajutor substantial acordat selectiv acelor familii cu copii care au o reala nevoie de ajutor. pentru posibilitatea juridica acordata acestuia de a-si exprima propriul punct de vedere оn deciziile care-i afecteaza direct viata.principiul interesului superior al copilului. Este discutabila problema cu privire la modul de stabilire a ceea ce trebuie sa se faca оn interesul superior al copilului: adultii sau copiii? [II. ca copilul trebuie sa se afle оntr-un mediu protectiv. Protectia drepturilor mamei si copilului оn mediul familial Protectia drepturilor copilului prin parinti se sprijina pe un ansamblu de principii. .Salariul mediu nu permite un nivel decent de viata. Pe masura ce se dezvolta. ramвne оn continuare o structura sociala pe care se bazeaza stabilitatea si dezvoltarea sociala a oricarui stat modern.Mutatiile produse оn contemporaneitate оn substanta conceptului de familie ar trebui extinse pentru a se putea realiza o protectie sociala eficienta a copiilor. instruirea si pregatirea profesionala a acestuia. Aplicarea acestui principiu оntotdeauna trebuie pusa оn functie de etapa ontogenetica de dezvoltare a copilului. de educatia. 89 3 3. care. Referitor la tema data exista doua curente majore: paternalismul si autodeterminarea. Reprezentantii paternalismului considera ca ceea ce este bine pentru copil trebuie sa fie stabilit de societate sau de familie оn baza convingerii ca anumite conditii sunt considerate a fi оn interesul superior al copilului. de a lua hotarвri оn nume propriu. 65 . nu sunt mai protejate. pe care le gasim incorporate оn legislatiile nationale ale statelor de drept. sustinвnd de altfel sistemul propus de savantul finlandez John Eekelaar. Adeptii autodeterminarii pledeaza pentru drepturile copilului. Concluzia foarte clara este ca aceste familii. desi au o situatie deosebit de grea. potrivit capacitatilor lui. dar cu influente largi. desi transformata. 25. 42-61].contributoriu. p. si anume: . Include un interes primordial obstesc. spre a-l face util colectivitatii.

Prin traditie. prin intermediul unor organisme specializate. . La momentul actual legislatia tarilor dezvoltate stipuleaza ca toate problemele legate de casatorie.exercitarea drepturilor si îndeplinirea îndatoririlor parintesti se fac sub îndrumarea si controlul efectiv si continuu al statului. unul dintre motivele pentru care SUA na ratificat Conventia cu privire la drepturile copilului (desi a semnat-o оn 1995) este „amestecul оn viata privata de familie”. Este de data recenta оn majoritatea legislatiilor europene. Evident ca viata privata trebuie protejata de interventiile arbitrare. 8. оncredintarea copiilor etc. alegerea locului resedintei. se solutioneaza reiesind din principiul egalitatii sotilor. asupra modului оn care parintii оsi realizeaza drepturile si оndatoririle privitoare la persoana si bunurile copilului. este binevenita. considerat pвna nu demult tabu al vietii private. De exemplu. . inclusiv educatia si оnvatamвntul copiilor. . administrarea bunurilor. fiind. 47-48]. Faptul ca rezultatul a fost determinat. de copil insufla оncrederea ca el este оn interesul superior al acestuia [II. ultima tentativa de a anihila drepturile parintilor etc.egalitatea ambilor parinti în exercitarea drepturilor si îndatoririlor parintesti fata de copii. [II. cel putin partial. din afara casatoriei sau din adoptie. Continutul ocrotirii parintesti nu difera este copilul din casatorie. 196-197].independenta patrimoniala dintre parinti si copii presupune ca parintele nu are nici un drept asupra bunurilor copilului si nici copilul asupra bunurilor parintelui. Controlul statului. оn mare masura. Ideea precum ca statul ar putea interveni оn acest proces sau ca ar avea o obligatie оn acest sens a trezit nenumarate controverse. dar chiar daca nu este posibila trasarea unui hotar net оntre privat si public. p. relatiile dintre parinti si copii apartin domeniului.egalitatea în drepturi a copiilor fara deosebire sunt ei din casatorie sau din afara casatoriei. 90 . reprezentвnd baza asigurarii cвt mai depline a ocrotirii minorului. efectul dezvoltarii miscarii pentru drepturile omului. оn afara de dreptul la mostenire si la оntretinere. Implicarea statului оn ocrotirea copiilor este de data relativ recenta. 30. p. p. De unele publicatii Conventia a fost apreciata оn termeni foarte duri drept cel mai periculos atac la adresa drepturilor parintesti din istoria SUA. de catre ambii parinti.el este оncurajat sa actioneze asupra acestor influente оn asa fel оncвt copilul оnsusi sa contribuie la rezultat. 25. precum si al presiunilor feministe оn efortul lor de a distruge inegalitatea dintre sexe. protectia vietii private se limiteaza la respectul pentru demnitatea si integritatea persoanei [II.134]. 66 . dupa parerea noastra.

a neglijentei. ea 91 reprezinta si o obligatie negativa care prevede protectia copilului оmpotriva abuzului fizic. ea prevede obligatia pozitiva a parintilor de a satisface trebuintele copilului оn conformitate cu particularitatile de dezvoltare si cu nevoile sale speciale. Parintii pot sa ia fata de copii si unele masuri mai severe. dreptul de a lua anumite masuri disciplinare fata de el. dreptul de avea legaturi personale cu copilul. 28. cвt si fata de bunurile sale. 528-529]. Societatea moderna modifica esential fundamentul familiei. politica. mustrarea etc. dreptul de a consimti adoptia copilului minor ori de a cere desfacerea adoptiei [II. instructвndu-l astfel оncвt acesta sasi poata da seama de ce este bine si ce este rau si sa aleaga singur calea cea buna. conferindu-i noi roluri si destinatii. dreptul de a decide cu privire la оntinderea obligatiei de оntretinere datorata copilului. Pe de alta parte. dreptul si оndatorirea de a educa copilul. оn procesul оngrijirii si educarii copilului. оndatorirea de a asigura оnvatatura si pregatirea profesionala a copilului. 533]. dar acestea nu trebuie sa depaseasca limitele unui comportament firesc al parintelui fata de copil si sa nu primejduiasca dezvoltarea lui fizica. fie decaderea din drepturile parintesti. Transformarea familiei nucleare traditionale – revolutia familiei. familiale si private. intrвnd оn conflict cu dispozitiile legislatiilor nationale si ale legislatiei internationale cu privire la protectia vietii intime. cum o denumesc unii autori – s-a produs sub impactul unei multitudini de factori de natura economica. Pe de o parte. dreptul de a stabili locuinta copilului. dreptul de a cere оnapoierea copilului de la persoana care оl tine fara drept. 28. dreptul de a creste personal copilul. morala ori sanatatea copilului. a unor practici care ar putea dauna sanatatii sale etc. morala 67 . Оn cazul оn care aceasta metoda se dovedeste nesatisfacatoare. p. Ocrotirea minorului prin parinti оn statele dezvoltate se realizeaza printr-un ansamblu de institutii juridice care reglementeaza drepturile si оndatoririle parintesti atвt fata de persoana copilului minor. p. mai exigente.dar fara ca sa se intervina excesiv оn viata privata. Obligatia de a asigura sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului are o dimensiune dubla. Dreptul de a lua anumite masuri fata de copil presupune ca parintii. fie sanctiunea penala pentru relele tratamente aplicate minorului [II. psihic si emotional. Printre drepturile si оndatoririle parintilor cu privire la persoana copilului putem cita dreptul si оndatorirea de a оngriji de sanatatea si dezvoltarea fizica a copilului. Masura care depaseste aceste limite оn functie de gravitatea si pericolul pe care-l poate prezenta pentru copil justifica fie plasamentul copilului unei persoane sau familii. intelectuala. trebuie sa foloseasca metoda convingerii. parintii au dreptul de a aplica оn interesul acestora masuri disciplinare: observatia.

Evenimentele din lumea contemporana ne pun оn fata unei game orbitoare de noi optiuni оn materie de relatii familiale. Aproape toti copiii vor ca parintii lor sa fie оmpreuna sau. 92 astfel de efecte sunt benefice. 54. legislatia prevede ca оn cazul separarii prin divort parintii se pot оntelege asupra custodiei comune a copiilor sau doar a unuia dintre ei. 215]. la comportamente deviante ale copiilor (оn special. separarea parintilor lor fiind greu de acceptat pentru acestia. uneori. Оn caz de neоntelegere. comunitatile si „mariajele” оntre homosexuali. Оn aceste cazuri este binevenita practica instantelor pentru familie din unele tari europene. Cercetarile arata ca acesti copii ajunsi la maturitate denota un nivel de educatie mai redus. 58]. p. Deseori. оn Danemarca. printr-o procedura progresiva. p. Divortul are de asemenea consecinte psihologice dramatice.. Aceste transformari si mutatii au influentat direct protectia si ocrotirea drepturilor copilului. cвt si negative asupra protectiei si ocrotirii drepturilor copilului: cresterea considerabila a numarului de divorturi a avut un impact negativ asupra copilului. Divortul este traumatizant pentru copii. Trauma este accentuata de implicarea copiilor оn procedura judiciara. p. Оn situatiile оn care cauza divortului a fost violenta domestica. sa aiba оncrederea ca nici unul dintre parinti nu i-a abandonat si nici nu are intentia sa o faca [II. concubinajul. Оn situatia custodiei comune ei au drepturi si оndatoriri egale fata de copiii lor minori [II.si juridica. Aceste servicii sunt asigurate de asistenti sociali. care judeca numai cauze nascute sau legate de relatiile de familie. Din acest motiv. instanta decide tinвnd cont de interesul superior al copilului. Aceasta influenta a avut efecte atвt pozitive. au generat schimbari majore оn legislatia civila. 55. Urmarile asupra copiilor din familiile dezorganizate pot fi de durata. care-si desfasoara activitatea pe lвnga instanta. din Canada. copiii pierd contactul cu parintele detasat. Spre exemplu. 74]. familia monoparentala. Separarea intervenita оntre parinti prin divort afecteaza decisiv relatiile copilului cu cei doi parinti. sunt antrenati оn munci mai putin 68 . оn perioada pubertatii si adolescentei). a familiei si copilului оn majoritatea tarilor occidentale. e binevenita pastrarea relatiilor cu ambii parinti si dupa separarea prin divort. Studiile si cercetarile оn domeniul relatiilor de familie au evidentiat faptul ca оntretinerea relatiilor cu ambii parinti este esentiala pentru dezvoltarea intelectuala si moral-afectiva a copilului. Оn acest scop unele legislatii civile reglementeaza custodia comuna a sotilor [II. Australia etc. familiile reconstituite. ducвnd. ei fiind impusi adesea sa se pronunte оmpotriva partii adverse. 8. casatoriile deschise. cel putin. cum ar fi celibatul. centrata pe mediere si conciliere. cuplul fara descendenti. cum ar fi legiferarea egalitatii оn drepturi a copiilor din afara casatoriei cu cei din casatorie.

Оn prezent se impun оndeosebi doua prioritati: . libertatea de a coexista a serviciilor publice si celor private. 93 Оn opinia noastra. Copiii din familiile dezorganizate sunt mai predispusi sa-si desfaca propriile lor casatorii. somajul. reforma protectiei sociale a familiei trebuie sa cuprinda: . ameliorarea administratiei lor. este foarte restrвnsa. fara a le scoate оnsa din statutul de saracie.reprezinta prioritatile serviciilor sociale pentru familii si ale asistentilor sociali. оncredintarea). caracteristic si baietilor. Fenomene deviante . un rol important оn cresterea calitatii relatiilor interfamiliale оl au serviciile sociale familiale. care nu au venitul minim stabilit ca prag oficial al saraciei. persecutia parinteasca . Prin urmare. Ca rezultat. programe de prevenire a acestor fenomene. cu multi ani оnaintea divortului propriu-zis si are repercusiuni cu reverberatii оn viata ulterioara.prestigioase. birocratice si dificil de parcurs. Actualmente. Оn concluzie.crearea de servicii care sa sprijine familiile vulnerabile la domiciliu. d) strategia veniturilor (redistribuirea) amelioreaza temporar situatia familiilor cu dificultati materiale. neglijenta educativa. c) simpla crestere a cheltuielilor sociale. si familiilor care trec prin diferite stari de criza. de inovare si de atingere a unor obiective de perspectiva. delincventa. dar sa permita si o abordare pozitiva. Acestea necesita. оn special.prevenirea institutionalizarii copiilor si crearea serviciilor care sa ajute revenirea lor оn propriile familii sau оn alte familii permanente (adoptia. de asemenea. Acest lucru este. dar poate avea consecinte negative asupra stimularii economice. lipsa de locuinta.restructurarea bugetara. delincventa. Majoritatea serviciilor pentru familii sunt axate pe serviciile medicale si nu cuprind problemele sociale ale familiilor: saracia. Caile de patrundere оn sistemul de servicii sunt neclare. flexibilitatea institutionala. complexe. оn multe cazuri. plasamentul. contribuie la ridicarea nivelului de trai al acestor familii. cresterea calitatii. diversificare. оn tara noastra. Sunt necesare. politica familiala trebuie sa aiba оn vedere: a) preventia si ameliorarea aspectelor negative imediate оn viata de familie. alcoolismul. o reorganizare fundamentala оn urmatoarele directii: extindere. prostitutia. . cu venituri mai mici decвt cei proveniti din familii complete. 69 . fara a creste eficienta utilizarii lor nu este o solutie. b) sustinerea familiilor. оn Republica Moldova gama serviciilor oferite familiilor оn general.violenta. Tinerele fete care au trait experienta divortului parintilor au tendinta sa se casatoreasca (sau sa concubineze) si sa nasca la rвndul lor copii la vвrsta prematura. influenta divortului asupra echilibrului individual si social оncepe. оn general. alcoolismul.

doar opt adulti din zece se joaca din cвnd оn cвnd cu copiii lor. p. Acestea sunt cвteva din datele Studiului national "Dezvoltarea timpurie a copilului оn Moldova". iar 40. de la nastere pвna la adolescenta. Potrivit aceleiasi cercetari.оn orase. Media pentru tara la acest capitol este de 44%. dintre care 59. copiii nu au nici o jucarie [IV. La realizarea acestui studiu au fost intervievati 1184 de familii cu 1503 copii. Doar patru parinti din zece le spun copiilor povestea de seara.cadrul juridic legislativ (condamnarea juridica a violentei оn familie. 4]. .strategia institutionala. iar sapte din zece o fac foarte rar. Jumatate din parinti au spus ca nu au suficiente jucarii pentru copii. neglijarii si abandonului. Familia are responsabilitatea primordiala pentru оngrijirea si ocrotirea copiilor. 3 4 Violenta оn familie Оn 58 la suta din familiile cu copii de pвna la 7 ani din satele Republicii Moldova nu exista nici o carte. precum si ale infractionalitatii juvenile si consumului de droguri si alcool” [IV.. interventia judecatorilor оn caz de abuz sexual sau neglijare parentala. eliminarea confuziei dintre puterea executiva si cea judecatoreasca оn aplicarea legislatiei. Totodata.5% locuiesc оn sate. copiii aveau doar una sau doua. iar tatii o fac оn trei cazuri dintr-o suta. Situatia copiilor din Republica Moldova se agraveaza оn urma exodului masiv al cetatenilor la munca peste hotare. eliminarea paralelismelor si a golurilor оn functionarea institutiilor implicate оn protectia familiei. o mare parte dintre copiii ramasi acasa „devin victime ale unei 94 alimentatii necorespunzatoare.5% . efectuat cu sprijinul UNICEF. reglementarea statutului femeii si a muncii casnice. iar fiecare al zecelea copil de cinci-sapte ani nu cunoaste nici o figura geometrica. p. Astfel. 70 . 6. excluderii din scoala. Studiul mai demonstreaza ca fiecare al patrulea copil de trei-patru ani din Republica Moldova nu deosebeste nici o culoare. alternative eficiente la institutionalizare. оn fiecare al treilea caz оn care parintii afirmau ca ar avea destule jucarii. 4]. Cunoasterea valorilor culturale si a normelor societatii оncepe оn familie. Doar cinci copii din zece sunt pregatiti pentru scoala. 24. Оn opt familii dintr-o suta.

devine mai putin transparenta si deschisa mediului social imediat: familia largita. prietenii. inclusiv a copiilor. Abuzul оn interiorul unei familii poate lua multe forme: abuzul verbal. telefonului si a altor surse de оngrijire si protectie”.Pentru dezvoltarea armonioasa a personalitatii lor copiii trebuie sa creasca оn mediul familial. Este evidenta izolarea sociala a acestor familii. iar toate tipurile de violenta fizica sau psihica оmpotriva persoanei umane constituie o violare a drepturilor sale [I. оn mediul intim al caminului. deplasarilor. 173]. fapt ce le face sa se izoleze. o definitie larg acceptata a violentei domestice este cea formulata de Stark si Flitcraft: ”Violenta domestica este o amenintare sau provocare. respectarea drepturilor omului trebuie sa faca parte din educatia globala si din demnitatea omului. care a avut loc оn prezent sau оn trecut. Expertii care cerceteaza aceasta problema sunt de acord ca violenta este un fenomen larg raspвndit. Atacul fizic sau sexual poate fi оnsotit de intimidari sau abuzuri verbale. din simplul motiv ca unele fapte nu sunt raportate politiei sau spitalelor [III. Familia. personalitatea barbatilor violenti este caracterizata prin lipsa abilitatilor si a bucuriei de a comunica. o ranire fizica оn cadrul relatiei dintre partenerii sociali. Оn viziunea Parlamentului European. 5]. 95 devine mai mult un prilej de a-l ataca verbal pe celalalt. izolarea de prieteni. dragoste si оntelegere. mult mai raspвndit decвt arata sondajele. colegii. vecinii. p. familie sau de alte potentiale surse de sprijin. comunicarea. Pe de alta parte. refuzul accesului la resurse financiare. Оn acest scop. Sotul violent nu doreste ca sotia lui sa оntretina relatii sociale оn cadrul carora sa-si poata marturisi suferinta si eventual sa poata obtine un sprijin. alimentelor. 13. оntr-o atmosfera de fericire. furturi. toate institutiile sociale trebuie sa respecte si sa sprijine eforturile parintilor si ale altor ocrotitori legali de a educa copiii оn mediul familial [I. indiferent de statutul lor legal sau de domiciliu. care are loc оntre membrii unei familii. оn urma unor cercetari s-a descoperit ca de fapt numarul barbatilor agresati este destul de mare. Se numeste „violenta оn familie” orice act vatamator. Din punct de vedere clinic. 44]. amenintari si atacuri care оn unele cazuri pot duce la moartea unuia dintre parteneri. Pentru partenerii violenti. izolarea de prieteni si familie. controlul asupra banilor. amenintari facute la adresa altor persoane importante pentru victima. оn vreme ce la locul de munca ramвne o 71 . fizic sau emotional. Desi pвna de curвnd se credea ca femeia este cel mai des victima violentei оn familie. Ele devin sistematizate оn ochii celorlalti. distrugerea bunurilor care apartin victimei. care constituie un teren de manifestare a violentei domestice. lucrurilor personale ale victimei.

este mai intensa si cu consecinte mai profunde si de durata decвt оn cazul copiilor care sunt victime directe ale abuzurilor si neglijarii din partea parintilor [III. O mama victima a violentei sotului este mai putin capabila sa asigure оngrijirile de baza necesare copilului (hrana. comparare cu viata mai fericita a colegilor. scolare: neоncredere. consum de droguri si alcool. chiar daca nu ei sunt victime directe. mвnie. automutilare. de sentimentul esecului оn cea mai importanta relatie interpersonala. pericole fizice. sanatate fizica) sau sa-l protejeze pe acesta de raniri. exprimata prin declinul 72 . femeia nu mai este capabila sa execute nici unul dintre rolurile impuse de viata familiala. Copiii care cresc оn familii violente se deosebesc prin comportament si conditie fizica ce-i face usor de recunoscut. functiile parentale nu mai pot fi executate. ca o stare de boala cronica ce se acutizeaza оn momentele critice de violenta. Ei prezinta probleme: fizice. enurezie. lipsa de maniere sociale. frustare. Evaluarile facute de sociologi оn domeniul familiei contemporane sunt contradictorii. lipsa de concentrare. accidente. evadari de acasa. copilul devine cel mai adesea neglijat. de autoacuzatii. Coplesita de rusine pentru ceea ce i se оntвmpla. boli inexplicabile. casa. probabil. insomnie. si explicatia numarului mare de accidente domestice ale caror victime sunt copiii. de teroare. conditionate оn mare parte de lipsa climatului de comunicare оn cadrul familiei. comportament defensiv prin minciuna. frica de raniri si moarte. dezvoltarea lor fizica este mai lenta. Pe de o parte. Оntr-o familie bвntuita de violenta. frica de abandon. de dragoste) sunt profund neglijate. simtamвnt de culpabilitate. familia este recunoscuta ca un loc de refugiu. expusi la accidente оn casa si оn afara casei. izolare. eliminare. 5]. Aceasta situatie este. psihologice: neоncredere оn sine. emotionale si intelectuale: anxietate.rutina de relationare superficiala cu ceilalti. Un lucru mai putin luat оn considerare pвna acum este faptul ca оn rвndul tinerilor se raspвndesc tentativele de suicid. depresie. se constata ca familia se afla оntr-o criza. copiii cresc оntr-o atmosfera оn care necesitatile lor de baza (de siguranta. de fapt ramвne оntr-o singuratate umpluta doar de tipetele celor din jur. este distorsionata cu largi si dramatice consecinte оn viitor. haine. igiena. relatii pentru a scapa de acasa. Cercetarile demonstreaza ca traumatizarea copiilor care cresc оntr-o atmosfera de violenta. schimbari bruste оn performantele scolare. iar pe de alta parte. de comportament: agresivitate sau pasivitate la agresiunile celorlalti. Functia principala a familiei. un loc privilegiat de manifestare a afectivitatii. Оn atmosfera de violenta. expus tuturor relelor. identificarea cu eroi negativi. оngrijirea si educarea copiilor. un rol jucat оn limitele orelor de serviciu. Perturbarea acestei functii are loc permanent. de viata ordonata.

Cauza principala. Situatia prezentata mai sus este doar o palida descriere a amploarei. 28]. a fost considerarea familiei drept un spatiu privat cu caracter tabu. aici agresivitatea este extrem de puternica. pentru multe persoane. Оn raportul anual asupra starii de sanatate se constata ca violenta domestica este principala cauza de traumatism al femeilor оntre 15 si 44 de ani. fenomen care exista оn majoritatea societatilor contemporane. aplicata оndeosebi asupra copilului si femeii. Nu exista un acord deplin cu privire la linia de demarcatie dintre aplicarea legitima a fortei si actele ilegale de violenta care se manifesta оn cadrul familiei. p. Unul dintre domeniile de maxima vulnerabilitate a femeii este riscul violului. dar beneficiaza de o larga aprobare sociala. Violenta normala se refera la acele acte care urmaresc suferinta fizica a victimei. spre deosebire de alte situatii. asa cum este cazul unei 73 . mai puternica decвt оn oricare alta comunitate. Violenta domestica nu este o problema noua. p. Mai mult decвt atвt. pentru care violenta familiala a fost constientizata atвt de tвrziu. foarte bine pazit. respectiv. оn care nu poate fi admisa nici o interventie din afara. violenta intrafamiliala constituie un secret de grup. 65. 91]. 18]. Astfel. 25% dintre femeile si 33% dintre fetitele americane risca un viol si. Copiii proveniti din familii destramate au 60% din sanse sa traiasca aceeasi experienta оn existenta lor conjugala [IV. Alte studii arata ca оntre 40 si 50% dintre femei au fost implicate оn situatii de hartuire sexuala [II. palma data unui copil ca sanctiune nu este un act de violenta. ceea ce оnsemna o crestere cu 27% fata de 1990. Unul dintre cele mai acute 96 aspecte ale acestei crize este intensificarea violentei оntre membri. Cu referire la cele expuse mai sus. suferintei existente оn lumea noastra. dintre acestea 1500 sunt ucise оn bataie. Violenta familiala este frecventa. ci un mijloc de disciplinare firesc si chiar necesar [II. Anual sunt batute de catre sotii lor circa doua milioane de sotii. cresterea tendintelor ei de instabilitate. Оn 1994 оn Statele Unite au fost оnregistrate un milion de cazuri de abuz si neglijenta fata de copii.functiilor ei traditionale. 29. Оn acelasi an s-au оnregistrat 1300 de decese printre copiii abuzati. este interesanta delimitarea dintre doua notiuni: violenta normala si violenta abuziva. оn medie una la fiecare 16 secunde numai оn Statele Unite. un abuz sexual de catre un adult. Familia este si cel mai activ centru de agresivitate. inclusiv parinti sau educatori. dar. cu toate acestea constientizarea ca problema sociala a avut loc de abia оn ultimele patru decenii. exista un consens foarte scazut оn ceea ce priveste opiniile publicului sau ale specialistilor asupra definirii violentei domestice ca atare.

Formele de abuz pot fi clasificate оn patru categorii [IV. un concept universal de definire a abuzului asupra copilului: punerea оn pericol. cunoscuta din cele mai vechi timpuri оn majoritatea societatilor. adeseori. atвt pentru faptul ca provoaca suferinta victimei. ba chiar оncurajate de catre reglementarile oficiale (copii care se nasteau cu deficiente sau slab dezvoltati erau aruncati de pe stвnca). de asemenea. Indiferent de aceste delimitari. Violenta оndreptata contra copiilor este prezenta оn istoria diferitelor societati. Violenta abuziva se refera la acte care au un оnalt nivel de risc оn ceea ce priveste ranirea sau uciderea victimei. De-a lungul secolelor copiii au fost supusi la nenumarate umilinte. 71 -72]: . p. care au fost permanent sanctionate оn cadrul unui grup social determinat. Pruncuciderea a cunoscut. 5]. cвt si lipsa unei legislatii care sa o sanctioneze. spre deosebire de agresiunile individuale dintre adulti. Оn Sparta aceste practici erau considerate normale. Оn China si Japonia cazurile de pruncucidere erau extrem de frecvente. „Istoria civilizatiei pune оn evidenta faptul ca. diversele forme de violenta exercitate оmpotriva copiilor au 74 . 65.abuzul fizic consta оn acte de violenta fizica practicate intentionat sau neprevenirea unor asemenea acte оndreptate asupra copilului. a dezvoltarii fizice si emotionale a copilului [III. intentionat sau neintentionat. . au fost victimele nenumaratelor abuzuri comise de parinti. o mare raspвndire оn societatile оn curs de industrializare. cвt si pentru faptul ca violenta induce violenta ca reactie de raspuns sau de aparare [II.lipsirea copilului de grija si ocrotire care nu este altceva decвt neglijenta grava оn ocrotirea copilului. 3.palme date copilului. neglijenta. totusi. forme oribile.abuzul emotional este supunerea copilului unor severe tratamente emotionale sau de abandon. care afecteaza integritatea fizica a acestuia. . Una dintre cele mai grave forme de abuz asupra copilului este pruncuciderea. Exista. 97 Dificultati оn aprecierea abuzului asupra copilului prezinta si faptul ca aceasta problema este strвns legata de contextul sociocultural si poate varia considerabil оn timp si оn spatiu. istoria sociala a copilariei cuprinzвnd un lung sir de maltratari si violente. ambele forme de violenta sunt nocive. 20-21]. educatori sau de alte persoane.abuzul sexual consta оn antrenarea silita a copiilor si adolescentilor оn activitati sexuale pe care nivelul lor de dezvoltare nu le permite sa le оnteleaga pentru a-si da consimtamвntul sau care оncalca interdictiile sociale. ce are ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau dezvoltarii copilului. . p. cauza fiind atвt lipsa unor conditii economice adecvate si absenta contraceptiei. оn special atunci cвnd nasterile de sex feminin depaseau limitele admise. care au оmbracat.

оn lipsa de interes a acesteia fata de trebuintele lui elementare si оn adoptarea unor conduite indiferente sau violente. Cele mai frecvente sunt cazurile de incest оntre tatal vitreg si fiica. comise. la care copilul nu are nici o capacitate de discernamвnt si nici puterea de a se opune [II. a evidentiat ca 19 % din femeile anchetate si 9% din barbatii investigati au declarat ca au fost victime ale abuzului sexual din partea parintilor. are adesea ca urmare institutionalizarea. care devine din ce оn ce mai raspвndit. religioase” [IV. care se manifesta brutal. acestea 98 devenind extrem de rare. sau nu-si poate exercita оndatoririle conjugale. Este forma cea mai ascunsa opiniei publice. Оn societatile contemporane pruncuciderea a devenit o infractiune grava sanctionata de legea penala. care sunt victime ale actelor de incest. sub forma expunerii la riscuri sau a abandonarii noilor-nascuti. 29.2 ani. оn familie [II. care. Vвrsta medie a fetelor. 62]. p. este de circa 10. mai ales. epoca contemporana cunoaste o tendinta vadita de scadere a actelor de pruncucidere. Un studiu sociologic.fost. pruncucidere si abandon este incestul. cu adevarat. o vвrsta foarte frageda. p. 29. chiar aprobate de catre societatea adultilor si ca istoria umanitatii este jalonata de maltratari exercitate contra copiilor. exista alte 20 de cazuri neraportate. O alta forma dramatica de violenta оmpotriva minorilor alaturi de maltratare. Unii cercetatori sustin ca pentru fiecare caz de incest raportat. Оn timp ce violul este un caz mai izolat. sau lipseste din camin. nefireasca si neobisnuita. Infanticidul direct sau ocolit. 60]. luвnd forma abandonului total. iar una din cinci femei si unul din 11 barbati au fost victimizati sexual fie de membrii grupului familial. eugenice (teoria despre sanatatea ereditara a omului). de persoane caracterizate de tendinte patologice. mergвnd pвna la maltratarea zilnica a copilului). Istoria pruncuciderii este parte integranta a istoriei violentei asupra copilului. Indiferent de formele оn care se manifesta (fiind acceptat. tolerate. a fost o practica mult timp tolerata si chiar recomandata din motive demografice. p. 75 . fie de prietenii familiei. Din fericire. dar studiile arata ca este caracteristica multor familii оn care mama. fara ca nimeni sa stie ceea ce se petrece. semiabandonului (practicat de unul sau altul dintre parinti dupa o situatie de divort) si abandonului criptic (constвnd оn respingerea afectiva a copilului de catre mama. 107]. mai mult sau mai putin. Este evident ca lipsesc statisticile reprezentative оn acest domeniu. victimizarea sexuala a copilului (incestul) poate continua luni sau ani de zile. desfasurat оn SUA. 23. O forma la fel de grava de violenta оndreptata contra copiilor este si abandonul. fapt ce perturbeaza оn cel mai оnalt grad dezvoltarea normala a copilului.

Astfel. 9. incapacitatea de a mai dezvolta relatii normale cu prietenii care au aceeasi vвrsta. conform carora sanctiunea fizica reprezinta unul dintre mijloacele principale de educatie. sunt considerate delicte penale. 186]. orice relatie sexuala оntre adult si copil. un parinte vitreg sau tutorele acestuia si atunci cвnd autorul crede. Este semnificativ faptul ca orice act de incest. Este curios faptul ca aceleasi sanctiuni fizice aplicate de catre persoane straine. Оn Anglia sunt incriminate patru categorii distincte de abuz asupra copilului care impun restrвngerea drepturilor parintesti asupra copilului: 76 . mai ales оn ceea ce priveste dezvoltarea sa ca adult. cu exceptia celei care poate aduce moartea victimei. care nu au relatii de tutela sau raporturi educative cu copiii. Оnsa astfel de reglementare nu poate prevedea limita de la care utilizarea fortei devine periculoasa pentru copil [II. Chiar si оn prezent оn majoritatea tarilor. оnvatatorilor care predau la clasele mici li se recunoaste dreptul legal de a aplica pedepse fizice. ori pentru a-i proteja sau asigura educatia. sanctionat de Legea penala din majoritatea covвrsitoare a 99 statelor. frigiditatea fizica si emotionala. Pierderea stimei de sine. Оn Codul penal din Statul Texas este stipulat ca folosirea fortei. La toate acestea se adauga atitudinea de stigmatizare adoptata de cei din jur. ca forta este necesara pentru a putea disciplina copilul. оntre mama si fiu. Practica tratamentului juridic al violentei si abuzului asupra copilului ca actiune incriminata si sanctionata оn legislatiile penale este de data recenta si variaza mult de la o tara la alta. bataia a reprezentat de-a lungul secolelor unul dintre actele cele mai obisnuite. Codul penal romвn оn articolul 203 incrimineaza raportul sexual dintre rude directe оn linie directa sau dintre frati si surori. consum de droguri si prostitutie . оmpotriva unui minor aflat sub vвrsta de 18 ani este justificata оn urmatoarele doua cazuri: atunci cвnd autorul este parintele minorului.iata numai cвteva dintre efectele cu implicatii deosebit de dramatice. parintilor si. ba chiar fiind оn concordanta cu vechile principii pedagogice. tendintele ulterioare spre abuz. cu unele exceptii. alte legislatii incrimineaza distinct fiecare tip de abuz. оntre tata si fiica. intimidare sau teroare) orice act de incest are multiple efecte traumatice asupra copilului. sanctionвndu-l cu o pedeapsa privativa de libertate de la 2 pвna la 7 ani. Оn contextul violentei оndreptate asupra copilului. de abuz sau violenta. alcoolism. оn mod sincer. p. 59]. a оncrederii personale fata de cei vвrstnici. constituind o forma secundara de victimizare [II. sinucidere. оntre minori si alte rude din familie reprezinta un act de victimizare. Оn unele legislatii penale incriminarea abuzului are un caracter general. 60.tolerat sau obtinut prin violenta. adeseori. p.

Formele tipice de maltratare merg de la simpla palma pвna la lovituri cu pumnii. Iar femeile agresate de sotii lor. 183-190]. fie barbati care оsi agreseaza sotiile. au o probabilitate de cel putin doua ori mai mare sa agreseze propriii lor copii [III. dar urmareste: a asigura o reglementare unitara оn acest domeniu. care este definita оn Actul Copilului din 1989 drept absenta de durata a grijii si ocrotirii datorate copilului sau neоndeplinirea obligatiei de a proteja copilul de orice fel de pericole. 4. Legislatia unor tari. care au constientizat mai devreme problema violentei оndreptate asupra copilului. interzice pedepsele corporale aplicate de parinti sau de educatori. Scopul legislatiei оn acest domeniu nu consta оn sanctionarea celor care оncalca aceste reglementari (motiv pentru care aceasta stipulare nu este оncorporata оn codurile penale ale 100 tarilor respective). Vorbind despre violenta оndreptata asupra copilului. 7. ajungem la concluzia ca este dificila stabilirea numarului de copii care sunt abuzati de catre parintii lor din cauza rezervelor evidente ale acestora de a raspunde la оntrebarile anchetelor. 33]. 9. s-a constatat ca circa 2 milioane de copii cad victima violentei fizice a parintilor оn fiecare an. inclusiv afectarea maturizarii biologice a acestuia. care au ca efect deteriorarea grava a sanatatii sau a dezvoltarii copilului. 135]. exista o probabilitate de 45 la 80% ca barbatii care abuzeaza fizic sotiile lor sa abuzeze fizic si copiii pe care оi au. Majoritatea studiilor recente centrate pe investigarea abuzului asupra copilului si a efectelor sale pe termen lung se sprijina pe teoria agresiunii preluate si pe conceptiile ca agresivitatea copiilor este determinata adesea de un stil autoritar de educatie. asupra dezvoltarii emotionale si comportamentale. caracterizat ca o forma integratoare. a identifica acei parinti care au nevoie de ajutor оn educatia copiilor lor prin intermediul unor servicii specializate [IV. abuzul fizic. p. abuzul emotional. spre deosebire de cele care nu sunt agresate de soti. Оn acest sens. definit ca exploatare sexuala a unui copil sau adolescent. definit ca prejudiciu fizic provocat copilului fie prin acte intentionate ale parintilor. Este semnificativ faptul ca majoritatea parintilor care recurg la asemenea agresiuni sunt fie femei agresate de sotii lor. 23. cu batul ori amenintari cu arma de foc sau cutit. cu efect actual sau potential. 3. neglijenta. abuzul sexual. bazat pe pedepse severe.1. inclusiv de frig sau foame. determinat de relele tratamente persistente si severe la care este supus copilul sau de abandonarea lui [II. 2. printre care si Suedia. fie prin neglijenta acestora. p. p. Оn urma unor cercetari efectuate de sociologii americani. Evidentele arata ca cea mai mare parte dintre parintii care recurg la mijloace violente au 77 .

оnsa оn scopul respectarii interesului superior al copilului. Reactia sociala fata de abuzul asupra copilului a dus la dezvoltarea unei varietati de servicii specializate de interventie – de receptie a mesajelor persoanelor abuzate. de asemenea. daca violenta ca mijloc de disciplinare a fost sprijinita pe convingerile si normele existente оn familie [II. Copiii care au fost maltratati vor practica. printr-o serie de semne exterioare. ei оnsisi. Desi violenta familiala nu se limiteaza la o singura clasa sociala. totusi printre clasele si straturile definite de un statut economic mai scazut. abuzul fizic. Odata cu observarea acestor semne de catre persoane din afara familiei si declararea lor organelor autorizate sa intervina. o parte importanta dintre copiii agresati de acesti parinti vor deveni ei оnsisi agresori. Astfel. p. p. de regula. ca adult оl va practica. fiind supusi chiar ei maltratarilor. sunt exonerate оn ce priveste informarea autoritatilor оn legatura cu violenta asupra minorilor (art. la rвndul lor devenind adulti. Exista. Acestor familii le sunt proprii rezolvarea dificultatilor si problemelor existente prin mijloace agresive si violente. ea pare sa fie mai prevalenta. tulburari nevrotice. de asemenea. Abuzul se denota. cum ar fi diferite urme fizice – plagi. fiind mai caracteristica pentru acele familii оn care parintii au un nivel mai scazut de instruire. 60. O problema importanta este. 358 Cod penal). ocupatii modeste si venituri mici. de protectie. de dificultatile cu care trebuie sa se confrunte familiile care au un venit sub pragul saraciei [II. educati оntr-un mediu familial caracterizat de violenta. modificari psihocomportamentale. tulburari de adaptare etc. identificarea si raportarea abuzului asupra copilului. cei care au fost victimele abuzului sexual оnregistreaza o probabilitate ridicata de a practica tot abuzul sexual etc. La rвndul lor. echimoze. Unele legislatii au reglementat obligatia tuturor cetatenilor de a оnstiinta organele 101 competente ori de cвte ori afla de existenta unui caz de abuz asupra copilului. la rвndul sau.crescut si au fost. 9. 44-45]. оn Elvetia nu exista obligatia de a raporta cazurile de abuz. se nasc premisele identificarii abuzului si tragerii la raspundere a persoanelor vinovate. Practica raportarii abuzului difera de la o tara la alta. Оn Italia asistentii sociali care au aflat de producerea unui abuz sunt obligati sa 78 . fie sa traga la raspundere agresorul si sa previna comiterea unor fapte asemanatoare pe viitor. o corelatie strвnsa оntre tipul de abuz la care a fost supus copilul si cel pe care. rani. tratament si recuperare a victimelor. persoanele care au obligatia profesionala de a pastra confidentialitatea informatiilor.183]. Violenta оn familie este legata de problema saraciei. Unele dintre aceste organe au ca scop fie sa sprijine victima si sa asigure asistenta оn scopul recuperarii.

Legislatia Belgiei obliga toti cetatenii. Violenta оmpotriva femeilor este lucrul care ilustreaza cel mai bine interdependenta dintre drepturile femeilor si sanatatea lor. 362 Cod penal). Plвngerile depuse de victime sunt foarte putine. sentintele sunt blвnde si nu se aplica decвt оn jumatate din cazurile identificate. d) crearea unei structuri adecvate la nivel local si national. acasa sau оn public si este оn mare masura nelegiferata si nereglementata. Autoritatile nu se pot autosesiza оn aceste cazuri. Recunoscвnd copilul ca exponent al viitorului sau. fenomenul maltratarii copiilor ramвne stabil ca amploare. Un studiu realizat de UNICEF оn septembrie 1999 arata ca оn Romвnia violenta domestica este un lucru obisnuit si ca 108 femei din 1000 sunt agresate sexual. dar si consecintele tragice ale situatiei inferioare pe care o ocupa femeile. c) sprijinul financiar acordat de stat pentru prevenirea si controlul abuzului asupra copilului. desi au fost оnregistrate progrese palpabile. tendinta manifestata si la nivel mondial. Eficacitatea acestor masuri este conditionata de cel putin patru factori: a) recunoasterea statutului copilului ca persoana detinatoare de drepturi per se. Оn trecut. 102 Pentru moment. Оn prezent. 8. 361. iar 41 din 1000 agresate nesexual [II. viol.raporteze cazul. spre a preveni si controla abuzul asupra copilului. aceasta problema era privita ca una de interes privat. aceeasi obligatie fiind valabila si pentru personalul medical (art. b) recunoasterea si sanctionarea оn legislatie a abuzului asupra copilului. precum si personalul specializat. deoarece este necesara plвngerea prealabila a victimei. mutilari genitale. nu au fost elaborate legi speciale care sa reglementeze violenta domestica. cum ar fi casatorii fortate. 174]. violenta оn timp de razboi sau alte practici traditionale daunatoare. Оn timp. prostitutie. Violenta оmpotriva femeilor este manifesta оn toate societatile. 365 Codul penal). totusi. 60. Codul penal reprezinta dreptul comun оn materie de violenta domestica. hartuire sexuala. societatea devine responsabila pentru dezvoltarea lui normala. p. precum si a unei reactii prompte fata de asemenea acte. Оn Danemarca obligatia de a raporta cazurile de abuz are оntвietate fata de orice alta regula referitoare la confidentialitatea profesionala [II. sa raporteze orice caz de abuz. neraportarea se sanctioneaza penal (art. p. batai casnice. violenta оmpotriva femeilor a capatat vizibilitate si a devenit o serioasa problema publica. Desi reglementarile legale din mai multe tari dispun aducerea оn fata instantelor de judecata pentru abuz. arderea mireselor sau a 79 . 305-306]. Violenta оmpotriva femeilor se exprima prin incest. inclusiv prin promovarea unor masuri si politici adecvate de prevenire a abuzului.

Violenta domestica este una dintre cele mai des оntвlnite forme de manifestare a violentei оmpotriva femeilor si este cel mai des cauzata de prieteni sau soti.2]. Aproape jumatate din cazurile de violenta domestica se manifesta sub forma abuzurilor sexuale (sex fortat). iar оn Europa Occidentala si America de Nord doar 10. multe state si-au consolidat legile de combatere si pedepsire a acestor acte. Prapastia dintre statele bogate si cele sarace se reflecta si оn aceasta situatie. 60. 90% dintre ele оn tarile din lumea a treia sau оn curs de dezvoltare.vaduvelor. nici o masura de natura sa previna sau sa diminueze violenta familiala nu poate avea eficienta scontata fara a elimina violenta. Violenta оmpotriva femeilor оsi are radacinile оn inegalitatea de putere dintre femei si barbati. Vulnerabilitatea femeilor оn fata violentei este sustinuta si de faptul ca ele depind economic de barbati sau de faptul ca violenta domestica este o norma culturala acceptata si ca nu exista legi care sa sanctioneze aceste acte. 80 . Protectia dreptului reproductiv al femeii ca drept al omului Se considera ca femeia este victima predilecta a egoismului copilului. aceste abuzuri se repeta оn timp. p. Aceasta оnseamna cca un deces pe minut. Оn timp ce perspectiva decesului matern este 1/20 оn Africa. оn mare masura datorita neglijentei. Radulescu ca violenta оn familie nu este altceva decвt un mod de a reproduce оn spatiul privat climatul marcat оn prezent de tensiuni. PROBLEME ACTUALE ALE PROTECTIEI DREPTURILOR MAMEI SI COPILULUI 4 1. si fara a asigura familiei ca institutie fundamentala conditia adecvata de functionare [II. Abuzul psihic acompaniaza aproape оntotdeauna abuzul fizic si. de obicei. De aceea. Multe femei tolereaza aceste acte de violenta. 293]. оn Asia 400. Suntem solidari cu opinia profesorului romвn Sorin M. care se manifesta la nivelul оntregii societati. fiindu-le frica de eventualele repercusiuni ce ar putea sa apara оn cazul оn care ele ar face cunoscute aceste abuzuri. оn Statele Unite este 1/6336 [II. 10. 103 Capitolul 4. Acest adevar este demonstrat de faptul ca aproape o jumatate de milion de femei mor anual de afectiuni legate de sarcina si nastere. Un studiu recent sustine ca o femeie din trei sufera de una dintre formele de violenta prezentate mai sus. conflicte si violenta din spatiul public. astfel оncвt la 100 000 de nasteri оn Africa mor 600 de mame. Dupa multe conferinte si оntruniri care au avut loc dupa 1990 cu scopul reglementarii si eliminarii tuturor formelor de violenta оmpotriva femeilor. оn America Latina 300. p.

munca grea si carentele alimentare. dar si responsabilitatile fata de comunitate. Conferinta de la Cairo a definit sanatatea reproductiva si sexuala ca drepturi recunoscute universal. barbatul si femeia au dreptul de a se casatori si de a оntemeia o familie. Оn timp ce оn societatile moderne femeile aloca 14% din existenta lor cresterii copiilor. оn lumea a treia acestea оsi petrec 50% din viata pentru reproducere si оngrijirea copiilor. p. оn procesul reglementarii normative a dinamicii demografice trebuie sa tinem cont si de libertatea de a procrea. precum si dreptul de a lua decizii оn ceea ce priveste reproducerea libera fara discriminare. 93. Aceste drepturi rezida оn recunoasterea dreptului elementar al cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil asupra numarului. оndeosebi оn perioada reproductiva. Drepturile reproductive оmbraca forma anumitor drepturi ale omului. neglijarii aspectelor legate de: оngrijirea mamei si copilului. omul trebuie sa ia оn considerare conditiile proprii de viata si viitorul copiilor. Оn mod logic poate fi trasa concluzia ca dreptul de a оntemeia o familie presupune оn acelasi 81 . Оn exercitarea drepturilor sale. p.]. Cam o jumatate dintre decesele materne se datoreaza. Conferinta privind drepturile omului tinuta la Viena оn anul 1993 a accentuat ca drepturile femeilor si ale fetelor sunt parte integranta a drepturilor omului si ca femeile ar trebui sa se bucure de standarde dintre cele mai ridicate de viata. spatiului si timpului de concepere a copiilor si de a avea informatiile necesare pentru a proceda оn acest sens. 104 asa cum se stipuleaza оn documentele aferente drepturilor omului. Multiparele din lumea a treia sufera оn mod cronic si constant de carente multiple si оmbatrвnire precoce. casatorii premature. оncepвnd de la vвrsta stabilita prin lege. 93]. libertatea de a procrea este privita sub doua aspecte esentiale: 1) libertatea constienta de a procrea si 2) dreptul de a refuza procrearea [II.Aceasta prapastie se datoreaza carentelor de asistenta medicala. saracie. 19. Оn doctrina dreptului constitutional. Totodata. 12) dispune ca. care sunt deja recunoscute оn legile nationale. sanatate. avorturilor. Pentru fiecare deces matern exista оnca 15 mame aflate оntr-o stare de suferinta cronica. conform unor studii. constrвngere sau violenta. Оn baza acestor recomandari. Libertatea constienta de a procrea este garantata de Conventia europeana a drepturilor omului care (art. оn documentele internationale privind drepturile omului si оn alte acorduri si conventii. lipsa educatiei si analfabetismul. 72. Оmbunatatirea sanatatii reproductive implica mai mult decвt asigurarea оngrijirii de-a lungul perioadei de reproducere a femeilor [II.

4) stipuleaza ca „parintii au dreptul exclusiv de a determina liber si cu toata responsabilitatea numarul si esalonarea nasterilor”. ce pot 82 . 94]. 19. potrivit caruia nu orice persoana este capabila de a procrea (Rezolutia privind carta europeana a drepturilor pacientului. 12 din Conventie. trebuie sa recunoastem ca dreptul de a procrea nu este un drept absolut. putem concluziona ca comunitatea umana admite totusi un control asupra procesului de procreare. p. organele starii civile din Republica Moldova efectueaza оnregistrarea casatoriei tinerilor numai dupa prezentarea unor certificate medicale eliberate de institutiile medicale din republica. 8 din Conventia europeana care prevede „respectul vietii private si familiale”. 68] (art. p. Declaratia asupra progresului si dezvoltarii оn domeniul social. Pentru aceasta Legea obliga persoanele care depun cerere de casatorie sa treaca examinarea medicala оn scopul depistarii bolilor ereditare sau agentilor patogeni ce pot fi transmisi copiilor. Astfel. Оn acelasi timp. Cu atвt mai mult. situatie care rezulta chiar din continutul art. оncepвnd cu 1 ianuarie 1996. 43] determina ca оn scopul depistarii maladiilor ce pot fi transmise viitorilor lor copii si оn scopul profilaxiei nasterii copiilor cu dereglari grave fizice si psihice sunt supuse examenului medical persoanele de vвrsta reproductiva ce au depus cereri de casatorie. Regulamentul Ministerului Sanatatii si al Ministerului Justitiei privind organizarea examinarii medicale a tinerilor оnainte de casatorie [I. Dupa cum vedem оnsa acest drept este rezervat оn exclusivitate membrilor cuplului familial оn virtutea carui fapt doar acestia pot decide „cвnd viata lor sexuala trebuie sa conduca la procreare” [II. legislatia statelor poate introduce anumite impedimente оn realizarea dreptului de procreare. 15) consacra оn mod expres obligatia parintilor de a naste copii sanatosi.timp si pe cel de a procrea. Pornind de la cele mentionate. pivotul dreptului de a procrea poate fi gasit оn continutul art. adoptata de Adunarea Generala a Natiunilor Unite оn anul 1969 [II. Astfel. membrii cuplului familial trebuie sa constientizeze ca dreptul de procreare poate fi realizat numai оn conditii care exclud transmiterea unor boli patogene viitorilor copii. 105 Оn scopul realizarii acestor prevederi. Acest drept este prevazut si оn actele normative internationale. 72. adoptata de Parlamentul European la 19 ianuarie 1984). Pentru evitarea nasterilor unor copii „defectuosi”. Legea Republicii Moldova privind drepturile copilului (art. Regulamentul dispune ca оn cazul depistarii la ambii tineri a dereglarilor genetice. Pornind оnsa de la faptul ca dreptul de a procrea este conditia sinequanon a dreptului la viata care se manifesta prin dreptul de a transmite viata.

01 [I. 95]. 15) nu interzice casatoria оn caz de depistare a unor boli. „a condus la o fragmentare a procrearii. . consideram. Оn acest act normativ trebuie sa fie consacrata si garantata realizarea unor drepturi constitutionale. . dreptul la inviolabilitatea vietii private.cheie ale drepturilor reproductive printre care: 83 . dupa cum consemneaza savantul obstetrician J.05.185-XV din 24. Оn literatura din domeniu se considera ca o asemenea stare „conduce la probleme etice si juridice foarte complexe pe care legislatia le ignora” [II. mai ales оn cazuri de sterilitate. Оnsa. Legea privind drepturile copilului (art. secretul personal si al vietii de familie.femeia care a donat ovulul nu оn toate cazurile este cea care va purta sarcina. Оn cuprinsul acestui act normativ ar putea fi incluse unele principii . asa-numitei „mame sociale”. Remediul oferit pentru depasirea acestei stari este procrearea artificiala care. оn conditiile progresului social si stiintific. Оn legatura cu dreptul de a procrea al femeii apar unele dificultati legate de realizarea acestuia. consiliul medicilor geneticieni elibereaza un certificat medical despre contraindicatia nasterii copiilor la cuplul dat. Totodata. оn aceste cazuri. inclusiv de sanatatea sexuala si reproductiva. p. 19. ca ar fi binevenita o lege cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia ar reprezenta una dintre cele mai efective garantii privind protectia drepturilor mamei si copilului. fara discriminare. Оn Republica Moldova drepturile persoanelor la reproducere sunt reglementate de Legea cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala nr. ci si fecundarea de gestatie.copilul poate fi conceput оn afara organismului unei femei (in vitro). dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. violenta sau constrвngere. Robert. dar nasterea copilului. 26].nou-nascutul poate fi dat dupa nastere unei a treia femei. la o pluralitate de participanti si pe cale de consecinta va avea оn vedere folosirea sa chiar pentru o femeie care nu este sterila”. dereglari genetice transmisibile.provoca dezvoltarea unei maladii ereditare grave la viitorii lor copii. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive.procrearea artificiala admite nu doar separarea actului sexual de fecundare. . precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. dreptul femeilor la examen medical si de a decide liber si responsabil asupra unor probleme 106 legate de sexualitatea lor. nu este recomandata. agenti patogeni. Aceasta „revolutie” genereaza a serie de probleme pentru doctrina juridica si anume: .

. Datorita nivelului redus al serviciilor medicale.dreptul de a fi liber de orice discriminare pe anumite criterii. dupa cum mentionam mai sus. fiind principala cale de оntrerupere a sarcinii.dreptul de a decide timpul si numarul de nasteri. Sanatatea reproductiva subreda оn rвndul mamelor din Republica Moldova pune adesea оn pericol atвt supravietuirea mamei. . Aceste probleme se manifesta cu preponderenta la tineri. оncercвndu-se legalizarea si 84 . pun peste 50 la suta din femei оn situatia de a se confrunta cu probleme оn domeniul sanatatii reproducerii [III.dreptul de a modifica traditiile si obiceiurile care violeaza drepturile femeilor. Legislatia prevede prostitutia drept contraventie. Datele statisticii oficiale monstreaza ca persoanele tinere din republica au mare nevoie de protectie оn domeniul sanatatii si drepturilor reproductive. Utilizarea mijloacelor contraceptive moderne оn republica nu este suficient de populara..dreptul de a nu fi supus torturii sau altor tratamente crude. 9]. Оntr-un studiu realizat recent se mentioneaza ca numarul mare de avorturi si complicatiile provocate de acestea. inumane sau tratamente degradante incompatibile cu statutul de om. O alta problema importanta este cea a transmiterii bolilor pe cale sexuala si cresterea riscului raspвndirii HIV/SIDA mai ales printre persoanele tinere. . p.dreptul la sanatate. sanatate reproductiva si planificare familiala .dreptul de a consimti casatoria si egalitatea оn casatorie. copii si femei.dreptul la intimitate. printre consecintele avorturilor repetate se numara cresterea ratei mortalitatii si infertilitatii. 107 O problema grava a societatii cu implicatii enorme оn domeniul drepturilor reproductive este prostitutia. cresterea rapida a numarului de persoane infectate cu HIV/SIDA si cu alte boli transmise pe cale sexuala. libertate si securitate. . . avortul. . cвt si a copilului. contraceptivele se utilizeaza rar оn principal din cauza lipsei de informatie cu privire la rezultatele benefice pentru planificarea familiei. . .dreptul de a fi liber de orice violenta sexuala.dreptul la roadele progresului stiintific si de a consimti noi experimente. Pentru tarile aflate оn tranzitie din Europa Centrala si de Est sanatatea reproductiva ramвne a fi o problema foarte importanta : metoda cea mai frecventa оn reglarea nasterilor este avortul.dreptul la viata. . 27. alaturi de practicile contraceptive neadecvate.

fiscalitate excesiva. Cu toate ca rezolvarea acestor probleme este prioritara.Declaratia privind protectia femeilor si copiilor оn perioadele exceptionale si de conflict armat. Cu toate ca se fac pasi importanti оn reglementarea acestor aspecte legate de drepturile reproductive.89/1948 privind munca de noapte a femeilor care lucreaza оn industrie. dezvoltare economica scazuta.Conventia OIM nr. .04.1990).Conventia europeana privind statutul juridic al copiilor nascuti оn afara casatoriei. nu se оntrevad masuri concrete care sa duca la оntarirea infrastructurii serviciilor de asistenta sociala ce au ca scop informarea si protejarea persoanelor ale caror drepturi reproductive sunt оncalcate.07. drepturile reproductive nu au o reglementare speciala оn Republica Moldova. proasta dezvoltare a serviciilor medicale. ele nu ar trebui separate de cele ale drepturilor femeilor.Conventia privind eliminarea tuturor formelor de discriminare fata de femei (HP nr.07. . traditiile si stereotipurile societatii. 1975.Conventia OIM nr. deoarece mediile politice.87-XII din 28. Republica Moldova a ratificat pвna acum urmatoarele conventii si tratate internationale оn domeniu [III.1994). care nu tin de mediile mai sus enumerate: educatia (nivelul educational si domeniile). lipsa mijloacelor de informare. 1994.Protocolul din 1990 la Conventia revizuita privind munca de noapte a femeilor.Conventia OIM nr. 1948. coruptie. .156/1983 privind sansele egale si tratamentul egal pentru lucratorii barbati si femei: lucratori cu responsabilitati familiale. . . de consiliere familiala. 27. оn vigoare din 31. Problema reglementarii drepturilor femeilor este privita ca avвnd o mai mica importanta оn comparatie cu problemele cu care se confrunta Republica Moldova astazi – saracie.103/1952 cu privire la protectia maternitatii.Declaratia universala a drepturilor omului (HP nr.Conventia europeana оn materia adoptiei de copii. 9]: . somaj. 100 privind egalitatea оn remunerare a mвinii de lucru masculine si mвinii de lucru feminine pentru o munca de valoare egala. p. sociale si culturale sunt prea putin interesate de problemele cu care se confrunta femeile.Conventia OIM nr. La acest proces lent contribuie si alti factori. . avвnd оn 108 85 . 1968. .217-XII din 28. dezinteresul manifestat de anumite categorii sociale fata de aceste probleme.sanctionarea acesteia ca infractiune оn cazul оn care nu se desfasoara оn conditiile dictate de lege.1994. Asadar. . S-au facut totusi demersuri оn ceea ce priveste alinierea legislatiei nationale la cea europeana оn perspectiva aderarii la Uniunea Europeana. .

p. Оn alt loc. fiind dreptul central al oricarei fiinte umane . progresului. independent de codul genetic al mamei si 86 .Sunt si eu convins ca fiinta omeneasca оncepe sa existe din momentul fecundarii ei. 4 2. p. оnceputul si finalitatea. precum si sansa copiilor de a-si descoperi identitatea personala оntr-un mediu protectiv. Оn zilele noastre s-a dovedit clar ca viata umana оncepe оn momentul conceptiei (conceptie-fecundatie). este deja capabil sa se оngrijeasca de destinul sau. protectia familiei ca grup fundamental si mediu natural pentru cresterea si dezvoltarea copilului.Copilul conceput este considerat ca nascut ori de cвte ori e vorba de interesele acestuia"[II. Stiinta medicala. 11. determinвnd-o astfel pe mama sal protejeze". Recentele progrese ale stiintelor biologice dovedesc clar ca noua fiinta.omul exista ca om din clipa conceptiei". Acest fat. Printre obiectivele prioritare. 182]. poseda un cod genetic propriu. Acesta produce оntreruperea menstruatiei mamei.vedere faptul ca saracia si somajul afecteaza оntr-o mai mare masura populatia feminina din Republica Moldova. dedicate asigurarii bunastarii copiilor [IV.. chiar de la conceptie. dezvoltare si supravietuire este un drept fundamental. 10. p. pe scurt este dreptul central din care se nasc toate celelalte” [II. acelasi remarcabil savant Lejeune spune: „Omul este om din momentul conceperii. 93]. bazata pe experienta. adoptata de summit-ul international pentru copii din 30 septembrie 1990 [I. este si ea оn consens cu aceasta idee aratвnd оn anii '90. оn a sasea sau a saptea zi a vietii sale. 16. Esentialmente este vorba despre necesitatea crearii unor conditii care ar asigura fiecarei familii posibilitatea de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. mijlocul si scopul drepturilor omului.. p. 93]. statele semnatare s-au obligat sa acorde prioritate drepturilor copilului si sa elaboreze un program de activitate ce ar оmbunatati radical situatia copiilor оn deceniul care va urma. Prin aceasta Declaratie. Dreptul la viata si dezvoltare. Оn opinia noastra. protectia drepturilor. supravietuire si dezvoltare Dreptul la viata. primul si ultimul drept al omului. intereselor si sanatatii mamei si copilului. Declaratia mentioneaza: reducerea mortalitatii infantile. asigurarea dreptului la educatie. a fost reiterat si оn Declaratia universala cu privire de supravietuirea. ca . Profesorul francez de genetica Jerom Lejeune scrie: . Dreptul roman prevedea dreptul la viata al fiintei umane din оnsasi obвrsia ei: . „o preconditie a libertatii. protectia si dezvoltarea copiilor. justitiei si creativitatii. situatia copiilor handicapati si protectia acelor aflati оn dificultate. 3]. cвnd are abia 1-2 mm оnaltime. legislatia nationala trebuie sa оnsereze un cadru de norme juridice care sa consacre garantiile de realizare a drepturilor reproductive printre care: masurile ce privesc sustinerea maternitatii. 69. El este alpha si omega drepturilor omului. Dreptul copilului la viata. asigurat de familie sau de alte organe de asistenta..

la sapte saptamвni se fac simtite undele cefalice . te-am sfintit si te-am numit proroc pentru popoare" [II. оnaltimea. forma fetei.semn si criteriu fundamental al afirmarii vietii. nu exista trecere de la o forma de viata vegetala la una animala si apoi la forma de viata umana. Ieremia 1.. Оn momentul conceperii. Оn momentul оn care spermatozoidul patrunde оn ovul. care poarta оn el un nou program individualizat. Оntrebarea fundamentala din ce moment o fiinta conceputa este considerata existenta si persoana umana omenirea si-a pus-o din vremuri stravechi. cu cele 23 de perechi de cromozomi care au fuzionat si care cuprind un numar atвt de mare de informatii оncвt nici memoria unui computer din lume nu ar putea sa le cuprinda. Cercetarile stiintifice arata ca la 18 zile se fac simtite bataile inimii fatului. Оn acest nou ciclu vital nu exista vreun salt calitativ. asa cum se оntelege din urmatoarele versete : . оncepe derularea. Sfвnta Scriptura. te-am cunoscut si оnainte de a iesi din pвntece.. sa gaseasca gura si sa-si suga 87 . nuanta tenului. stomacul оsi оndeplinesc menirea. la cinci saptamвni apare fizionomia acestei fiinte noi (obrajii. o noua viata individuala” [IV. chiar оnainte de aceasta prin tainica prevedere a lui Dumnezeu.5]. 12. rinichii. Codul genetic este tiparul genetic complex al dezvoltarii umane si contine: sexul copilului. aceasta minicaseta pe care este оnscrisa simfonia vietii. cei doi gameti formeaza o noua entitate biologica. deci chiar de la conceptie ea este fiinta umana. 12]. daca nu este distrusa. practic toate trasaturile umane оn forma incipienta. cu o minicaseta invizibila pe care este оnregistrata o simfonie. zigotul. p. se va termina de derulat оn clipa mortii [IV. Profesorul genetician Jerome Lejeune compara zigotul ce nu masoara mai mult de un milimetru jumatate. ce se distruge prin avort este o viata umana: ceea ce se arunca la lada de gunoi sau se arde оn crematoriu este o fiinta umana. culoarea parului si a ochilor. la sase saptamвni se manifesta sistemul nervos оntr-un schelet clar organizat si ficatul. Sfintii Parinti ai Bisericii si legi ale Dreptului Antic certifica realitatea vietii personale si drepturile la viata din momentul zamislirii vietii. forma nasului etc. sa strвnga pumnul. omul de stiinta оsi pleaca fruntea cu respect ca оn fata unui mister sacru. sa-si schimbe expresia fetei. 99]. Оn fata fiintei umane care s-a zamislit оn mediul matern. criteriu prin care si la o persoana adulta se face constatarea daca se afla din punct de vedere nervos оn viata sau nu. degetele). La zece saptamвni fatul are toate caracteristicile pe care le vedem clar la copil dupa nasterea sa normala. Iar la trei luni aceasta faptura umana are atвta viata оncвt reuseste sa-si miste capul. Prin urmare.Оnainte de a te fi zamislit оn pвntece. 13.109 de cel al tatalui. cвnd noua fiinta umana оsi оncepe cariera.

atunci rezulta оn mod evident ca avortarea este o crima. Un stat care se aliaza la o categorie de cetateni mai puternici spre a suprima o alta categorie de cetateni neajutorati si nevinovati. Оn aceasta ordine de idei statul trebuie sa recunoasca. sa apere drepturile fundamentale ale tuturor cetatenilor оn mod egal. Documentul Bisericii amintit mai sus noteaza: “Оn momentul оn care o lege pozitiva priveaza o categorie de fiinte umane de protectia pe care legislatia civila trebuie sa le-o acorde. adica moartea fiintelor nevinovate. Cвnd statul nu-si pune puterea оn slujba drepturilor fiecarui cetatean. se fereste de instrumentele pentru avort si cвnd constata ca nu mai are unde sa se fereasca. Printre aceste drepturi fundamentale. legea va trebui sa prevada sanctiuni penale pentru orice violare deliberata a drepturilor lui”. se descalifica si оnceteaza sa mai fie un stat de drept. asa cum sustin atвt teologii cвt si medicii. intitulat Donum vitae (Darul vietii) [III. Ca o consecinta a respectului si a protectiei care trebuie asigurate copilului оnca din momentul conceperii lui. 6]. Dupa ce si-a facut un proces de constiinta. Daca omul este fiinta din clipa conceptiei. Acest document sugereaza ideea ca statele sau parlamentele nu au dreptul sa aprobe sau sa legalizeze avortul. Dreptul la viata copilul оl are chiar din primul moment al conceperii sale. ele apartin naturii umane si sunt inerente persoanei оn puterea actului creator оn care ea оsi are originea. Marturie sta un film documentar оn care se arata 110 avortul unui fat de 12 saptamвni. оnsusi fundamentul unui stat de drept este amenintat. оntr-un strigat mut. Documentarul este realizat de medicul american Bernard Nathanson. numita NARA. Drepturile omului nu depind nici de indivizi. nici de parinti si nici macar nu reprezinta o concesie din partea societatii si a statului. sa promoveze. deschide gura larg. trebuie numit dreptul la viata si la integritatea fizica a oricarei fiinte umane de la concepere pвna la moarte". оndeosebi ale celor mai slabi. cum este cazul legalizarii avortului. precizeaza: "Drepturile inalienabile ale persoanei vor trebui recunoscute si respectate de societatea civila si de autoritatea politica. doctorul Nathanson a оncetat sa mai faca avorturi si a realizat acest documentar pentru sensibilizarea oamenilor оn privinta avortului [III. Acest medic fusese directorul celei mai mari clinici de avorturi din SUA si presedintele unei organizatii pentru dreptul la avort. Spectatorii pot vedea cum copilul nu vrea sa moara. statul neaga egalitatea tuturor cetatenilor оn fata legii. 88 .degetul. 30]. apoi este taiat оn bucati si extras din uter bucata cu bucata. Un document recent din 1987 a Congregatiei pentru Doctrina Credintei al Bisericii Catolice referitor la dreptul la viata. оsi pierde legitimitatea.

111 ulterior. 79. 232].rege al Babilonului оntre 1792-1750 p. Ovulul fecundat. hititii pedepseau avortul cu amenda. iar оn unele cazuri cu moartea. Realizarea dreptului de a оntrerupe voluntar sarcina este conditionat de sfera de extindere a dreptului la viata. este un delict.). 81. p. Dreptul la avort este reclamat оn timpurile noastre de miscarea feminista оn numele emanciparii femeii. pentru care nu este iertare [II. daca dreptul la viata consacrat оn Constitutia Republicii Moldova (art. e adevarat. La Roma avortul 89 . este o noua fiinta umana cu un cod genetic complet diferit de al mamei. maia) оn textele descifrate recent este prescris ca avortul este un pacat. dar trupul pe care оl poarta оn ea. dar numai оn momentele de decadere morala a acestora si fara sa dispara constientizarea si convingerea ca avortul. prin eliminarea copiilor diformi. nu este al ei.VI p. din zorile omenirii pвna оn timpurile noastre. Ucigвnd copii nenascuti. оn India Antica ) considera uciderea copiilor оn sвnul matern pacat la fel de grav ca si uciderea parintilor [II. Codex Manu sau Manu-smrite (tin de sec. cu pretentia ca femeia este stapвna propriului corp. p. medicul nu numai ca оsi abroga dreptul de a decide asupra vietii si mortii. La indienii Americii Latine (atteci. s-a practicat la multe popoare. Оntr-o asemenea situatie. Convingerea ca avortul voluntar este un delict moral si preocuparea de a apara prin lege viata copiilor din sвnul matern au existat la toate marile civilizatii. nici nu voi da sfaturi de acest fel. Potrivit Codului lui Hammurapi (Hammurapi. ca si infanticidul. numind femeia care avorteaza “fiinta detestabila”. E adevarat ca avortul. 71.H. femeile care accepta o asemenea interventie pot fi trase la raspundere penala. chiar daca este practicat. 26].. Astfel. dar оsi tradeaza propriul angajament exprimat оn juramвntul lui Ippocrate prin aceste cuvinte: "Nu voi accepta cererea de a administra otrava cuiva. apartine altei fiinte umane. 24) se оntinde si asupra fatului nenascut. policelular si. un act imoral. care propaga selectia naturala a copiilor. p. Femeia.tatal copilului. Chiar celebrul legiuitor spartan Licurg. caci nici un om nu poate fi proprietatea altui om. Acestia sunt оn slujba vietii.156]. Aceleasi pedepse severe existau la asirieni si la babiloneni [II. poate sa dispuna de propriul corp.H. embrionul uman. p.Dreptul copilului la viata nu depinde nici de parinti. deoarece prin actiunile savвrsite se atenteaza la viata unei alte persoane. Dreptul la viata al copilului nu depinde nici de medici. 85]. a dat legi drastice оmpotriva avortului. De asemeni nu voi da la nici o femeie pessariu abortiv" [II. Оn noua societate. femeia оsi revendica dreptul de a dispune de viata copilului pe care оl avea оn vechea societate romana pater familias . drept de a оntrerupe voluntar sarcina nu poate exista. 79. nu a mortii.

unica. Asadar. Оn literatura de specialitate se mentioneaza ca avortul nu poate fi considerat un drept al femeii. Ovidiu descria cazul Carinei. fiind o fiinta umana cu un tipar genetic nou. 30]. obsesiei frumusetii corporale si avortului [II. Dar nu este nici o diferenta revolutionara оntre copilul din uter si copilul de dupa nastere. nici nu este un organ. Nici mama. Caracteristicile fatului au aceeasi pregnanta ca si cele ale copilului deja nascut. hrana si oxigenul erau preluate de la mama prin cordonul ombilical. nici tatal si nici un alt om nu au dreptul sa dispuna de viata acestei noi fiinte umane. Atunci оncepe o viata noua.s-a practicat оn perioada de decadenta a Imperiului. din primele momente ale evolutiei proceselor biochimice. cu drepturi egale cu ale fiecaruia dintre noi. si anume: dispretului fecunditatii. embrionul este оnzestrat cu o bogatie de date cu nimic mai prejos decвt cea a omului matur. Ia nastere o fiinta umana. nici a tatalui. Nici un om nu poate fi proprietatea altui om.14]. independent de cel al mamei si al tatalui. Iar Seneca aduce elogii mamei sale pentru ca nu s-a lasat victima marilor coruptii morale ale epocii. nici a mamei. deci nu au nici un drept sa hotarasca daca sa traiasca sau nu. nici a unui alt om. p. taierea cordonului ombilical. оn momentul cвnd ovulul este fecundat. ce se declanseaza dupa actul conceperii. care se dezvolta separat. contin aceleasi mesaj ca si cel al geneticienilor. Dar chiar si acest poet frivol le condamna pe abortiste pentru macelul pe care оl provocau. Viata umana оncepe оn momentul conceptiei. Nasterea оnseamna parasirea uterului matern. independenta. Cuvintele proorocilor. chiar daca acel om este copilul sau. Genetica arata ca. 82. 112 Ovulul fecundat si embrionul care se dezvolta оn uter. care nu este nici a tatalui. o parte din corpul mamei. 199]. rusinii de a ramвne оnsarcinata. Tehnologia moderna a permis studierea comportamentului individual al copilului оn uter. dupa nastere 90 . Singura schimbare se refera la metoda de alimentatie cu hrana si oxigen: оnainte de nastere. nici a statului. existenta noului-nascut оn afara organismului mamei si separat de el. nu este proprietatea mamei. care marturisesc prezenta lui Dumnezeu la concepere. 16. Scriitorul Suetoniu оi reproseaza оmparatului Domitian faptul de a fi avut relatii sexuale cu nepoata sa Iulia si оl gaseste vinovat de moartea acesteia provocata de avortul pe care a оndemnat-o sa-l faca. p. riscвndu-si viata pentru a-si mentine farmecele fizice. care si-a facut avort. diferita. dupa cum nu poate fi un drept al nimanui sa ucida un adult [III. care trebuie sa se bucure de demnitate si sa-i fie asigurate drepturile ce decurg de aici [II. fiinta conceputa оn pвntecele matern e o fiinta umana complet noua.

p. Geneticianul Lejeune. Datorita comportamentului agresiv si abuzului fata de o alta fiinta umana. 54. Оn viziunea noastra. Omul nu are nevoie de timp ca sa devina om. absolut tipica a acestei noi fiinte umane. votat prin referendum оn 1983. 109]. nici оn cel utilizat de NASA pentru programele zborurilor spatiale” [IV. De la conceptie pвna la moarte codul genetic al omului ramвne acelasi (nu este supus variatiilor). p. e atвt de mare оncвt nu poate intra оn memoria nici unui computer facut de mвna omului. Omul adult de astazi e acelasi ca si cel din momentul conceptiei si are acelasi cod genetic ca si оn acel moment. ovulul fecundat are aceeasi valoare de persoana umana ca si un copil dupa nastere sau ca si un om matur. o atare femeie pierde dreptul constitutional оn virtutea caruia nimeni nu se poate amesteca оn treburile ei personale. Constitutionalistii din Irlanda privesc critic acest amendament considerвnd ca “statutul de cetatean al femeilor a fost grav afectat…prin faptul ca drepturile lor constitutionale la intimitate. constituantul irlandez n-a specificat оn mod expres cum anume va legifera statul presupusele “drepturi egale” ale “copiilor nenascuti” si ale “mamelor” si nici sensul frazei: “оn masura оn care este aplicabil оn practica”. 64. daca noul-nascut este destul de matur pentru a fi hranit оn acest fel. Exemplu la acest capitol serveste amendamentul 8 la Constitutia Irlandei.99]. sa apere si sa sustina acest drept” [I. ce nu poate fi vazut decвt la microscop. Acelasi principiu e valabil оn cazul avortului. Fiinta umana ramвne fiinta umana indiferent de dimensiunile pe care le are si de mediul оn care traieste. Dar chiar si aceasta practica pozitiva a lasat fara raspuns mai multe probleme. 13. tinerele si adolescentele 91 . оn ceea ce priveste dreptul egal la viata al mamelor. Astfel. Cantitatea de informatii pe care le contine ovulul fecundat. hrana continua sa-i fie administrata prin sisteme artificiale оntr-o forma asemanatoare cu cea pe care i-o acorda cordonul ombilical. ci are nevoie de timp ca sa dezvolte ceea ce este deja din momentul conceptiei. afirma: “Fecundatia determina o noua constitutie personala. Оn unele state dreptul la viata a “copiilor nenascuti este garantat prin legislatie”.crearea unor centre maternale unde ar putea fi primite femeile. E vorba de o noutate absoluta. оn masura оn care este aplicabil оn practica. libertate de exprimare si de miscare au fost reduse drastic”[II. la care am facut referinte anterior. p.oxigenul este luat din atmosfera prin plamвni si hrana prin stomac. care dispune urmatoarele: “Statul recunoaste dreptul la viata al copiilor nenascuti si. o 113 constitutie unica ce nu s-a оntвlnit оn trecut si nu se va repeta оn viitor. asociere. Nu poate fi adus ca motiv faptul ca femeia are dreptul inviolabil de a dispune de propriul ei trup. Dupa cum am vazut mai sus. avortul poate fi evitat prin instituirea urmatoarelor solutii alternative: . 812]. garanteaza prin legile sale sa respecte si. Daca este prematur.

p. 152]. Actualmente. a crescut ponderea avortului la: primigeste (prima sarcina) de la 6. Cuba cu 56. si aceasta stare este 92 . Оn acelasi timp. e preferabil ca mama sa transmita оn mod legal copilul unor parinti adoptivi. pe cвnd numarul de avorturi la fetitele de pвna la 15 ani a scazut de la 81 оn 1994 si 115 оn 1995 la 33 оn 2002.6 [III. China cu 37.6. . de care dispune Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). observam urmatoarea situatie: pe primul loc оn lume se situa Romвnia cu 172. . SUA cu 26.1% оn 2002.5. care оi vor oferi o familie. Conform datelor. 30]. оn republica se оnregistreaza o scadere a avorturilor de la 58 777 оn 1994 la 14 603 оn 2002.5. Оn Declaratia drepturilor copilului se afirma: “Datorita lipsei sale de maturitate fizica si mintala copilul are nevoie de оngrijire si protectie speciale.6 % оn 1997 (anterior nu sunt date) la 12. Curtea Suprema a Statului Missouri din SUA. 30]. cвnd reuseste sa-si faca o situatie materiala acceptabila. iar apoi fiind ajutate material. pentru a-si putea creste mai usor copilul. de care se deosebesc numai prin vвrsta si maturitate.4. pe ultimul loc fiind Polonia cu 3. inclusiv оn cel apartinвnd Republicii Moldova.organizarea unor consultatii preavort si postavort. din punct de vedere medical. . viata umana este un fenomen continuu de la conceptie pвna la moarte”[III. Ele ar putea ramвne оn aceste centre maternale cu hrana si cazarea gratuite pвna la un anumit timp dupa nastere. 114 Analizвnd statisticile оn privinta avorturilor din 1994.оnsarcinate care au probleme familiale sau diferite alte probleme. direct sau prin e-mail. dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina este o problema controversata mai оn toate sistemele juridice. urmata de Rusia cu 119. оn octombrie 1972 afirma: “Copiii nenascuti au toate calitatile si toate atributele adultilor. inclusiv de asistenta juridica adecvata.оncredintarea copilului unui centru de plasament regional. atвt оnainte cвt si dupa nastere”[II.8 % оn 1997 la 11. 57.plasarea оn regim de asistenta maternala a copilului (оncredintarea lui pentru un timp unei familii care nu poate avea copii sau care are deja si vrea sa ia si un alt copil оn оngrijire maternala). Aceasta ar permite mamei naturale sa-si ia copilul оnapoi dupa un anumit numar de luni sau ani.8% оn 2002.4 avorturi la mia de femei avвnd vвrsta оntre 15 si 44 de ani. dar vor sa mai adopte.oferirea ajutorului material de urgenta. Decвt sa faca avort. .оncredintarea copilului spre adoptie unor familii care nu pot avea copii sau care au. grupa de vвrsta 15-19 ani de la 9. . temporar sau definitiv. оnainte si dupa nastere.

Persoanele care doresc sa se casatoreasca. de dezvoltarea lui prenatala si postnatala. 61 alin.determinata de importanta deosebita a acestui subiect. incidenta mortalitatii si 115 morbiditatii si accesul la оngrijire primara preventiva si curativa pentru aceste grupuri de mare risc constituie indicatorii de baza pentru implementarea acestui drept. p. Articolul 47 din Legea ocrotirii sanatatii stipuleaza ca parintii sunt obligati sa aiba grija de sanatatea copilului. mortalitatea neonatala scade de la 9. alti reprezentanti legali. Оn art. sa-i cultive un mod sanatos de viata.08.94 Despre ocrotirea sanatatii [I. Conform datelor oferite de Centrul Stiintifico-Practic Sanatate Publica si Management Sanitar din Republica Moldova (fara raioanele de est). care duc la malformarea viitorului copil. Pentru ocrotirea sanatatii persoanelor care se casatoresc si a urmasilor lor.8 оn anii 1997-98 pоna la 11. Autorii semnaleaza ca acest progres permite „utilizarea fetilor pentru practici care оncalca cea mai elementara etica. Legea ocrotirii sanatatii prevede ca familia are dreptul la ocrotirea sanatatii membrilor ei si la protectia sociala. Modul de efectuare a acestei operatii este reglementat de Ordinul nr. efectueaza. de educatia lui fizica. copiii cu anumite dizabilitati fiind expusi unui nivel de risc avansat. care astazi a atins un grad de dezvoltare ce permite stabilirea unui diagnostic prenatal care exclude nasterea unor copii cu deficiente оnnascute. Sanatatea materna. spirituala si morala. mortalitatea perinatala scade de la 14. Оn Republica Moldova. drept care reprezinta unul dintre principiile fundamentale ale acestei Conventii. Astfel. оntreruperea sarcinii poate fi efectuata pвna la sfвrsitul primelor 12 saptamвni de sarcina.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii ). 152 al MS din 3. 32 din Legea ocrotirii sanatatii. 99]. care influenteaza оn mod direct natalitatea si sporul populatiei. Copilaria si chiar adolescenta sunt etapele cele mai vulnerabile ale dezvoltarii. cultura pancreasului prelevat оn vederea unei grefe ulterioare etc. conform art. 35]. Dezbaterile stiintifice privind dreptul de a оntrerupe voluntar sarcina devin si mai complicate sub influenta progresului оn medicina. cum ar fi fabricarea de cosmetice. cu consimtamвntul lor examene medicale.8 оn 1997 pоna la 7. Parintii. 20.4 оn 2003 (la 1000 nascuti vii si morti ). fabricarea de arme bacteriologice. pot sa-si faca un examen medical si sa ia consultatii medico-genetice оn unitatile medico-sanitare respective pentru depistarea alterarilor genetice din cariotipul lor. la solicitarea 93 . unitatile medico-sanitare acorda consultatii prenuptiale referitoare la casatorie si la planificarea familiei.”[II. 2 din Conventia cu privire la drepturile copilului se mentioneaza despre obligatia statelor parti de a asigura prin toate masurile posibile supravietuirea si dezvoltarea copilului.

Statul stimuleaza maternitatea. Statul apara interesele si drepturile copilului. copiilor li se acorda gratuit foi de tratament оn sanatoriu. оn modul stabilit. Femeilor li se creeaza conditii de оmbinare a muncii cu maternitatea.11]. Neоndeplinirea acestor obligatii este pedepsita de lege. S-ar parea ca totul e bine. indemnizatii pe linia asigurarilor sociale [I. de оngrijire suplimentara. Оn cazul imposibilitatii spitalizarii sau lipsei de indicatii pentru tratament оn stationar. scoli si оn alte institutii pentru copii se fac din surse bugetare. altor organizatii obstesti si ale unor persoane particulare. sustinerea morala si materiala. 48. Institutiile curativ-profilactice si de asanare (policlinici. p. Copiii si adolescentii cu deficiente оn dezvoltarea fizica sau psihica sunt оntretinuti de stat оn case si camine de copii. dispensare. Lor li se acorda periodic supraveghere medicala activa. Lista indicatiilor medicale referitoare la aranjarea copiilor si adolescentilor оn case si camine de copii si оn institutii instructiv-educative este aprobata de Ministerul Sanatatii. trebuie sa prezinte copilul pentru examinarea medicala si aplicarea masurilor de profilaxie. Copilul se bucura de o atentie deosebita din partea statului si societatii si beneficiaza de ocrotirea sociala. 116 sindicatelor. ocroteste sanatatea mamei si a copilului. scoli si оn alte institutii pentru copii este exercitat de unitati medico-sanitare si de оnvatamвnt. Copiii de vвrsta frageda sunt asigurati cu produse alimentare speciale. spitale. acordвndu-i-se indemnizatii pe linia asigurarilor sociale. Principalele cheltuieli de оntretinere a copiilor оn crese. mama (tatal) ori o ruda are dreptul sa fie alaturi de copil оn unitatea medicala si sa primeasca. conform avizului medical. Controlul asupra asigurarii sanatatii copiilor оn crese. spre regret. Lucratorii medicali sunt obligati sa informeze parintii. 49. dupa nastere si ajutor curativ-profilactic mamei si nounascutului (art. Legea ocrotirii sanatatii). mecanismele de implementare a acestor prevederi legislative functioneaza extrem de slab. оn alte institutii specializate pentru copii. li se garanteaza apararea drepturilor.unitatilor medico-sanitare. 30. Legea ocrotirii sanatatii). Unitatile medico-sanitare asigura asistenta medicala calificata femeii оn cursul sarcinii. gradinite. tutorele sau curatorul despre boala copilului si despre tratament. Оn cazul tratarii оn stationar a copilului оn vвrsta de pвna la trei ani sau a copilului grav bolnav de o vвrsta mai mare care are nevoie. precum si din mijloacele unitatilor economice. Accesul copiilor la asistenta medicala 94 . inclusiv gratuit оn modul stabilit. sanatorii etc.) acorda asistenta medicala copiilor si adolescentilor. gradinite. la nastere. mama sau un alt membru al familiei care оngrijeste copilul bolnav poate fi scutita de lucru оn modul stabilit. dar. inclusiv la conditii de viata propice dezvoltarii lui fizice si spirituale (art.

la fabricarea si comercializarea lor. care deseori duc la invaliditate sau chiar la deces. 34. copiii invalizi si orfani [I. reducerea cotei de necorespundere a indicilor sanitaro-igienici si microbiologici ai calitatii produselor alimentare. 27-76]. cauza fiind lipsa tratamentului de reabilitare gratuit оn Republica Moldova si a preturilor exagerate оn raport cu veniturile populatiei. fiind spitalizat tвrziu cu complicatii grave. reducerea cu cel putin o treime a afectiunilor distrofice si anemice la copii cu vвrsta de pвna la un an. copilul ramвne mult timp bolnav acasa. fluorozei etc. asigurarea 117 pietei interne cu produse alimentare speciale de calitate оnalta si la pret redus.2 95 . p.9 la o mie de nou-nascuti оn 1997 pвna la 15. pe principiile de prioritate ale Organizatiei Mondiale a Sanatatii si ale Fondului Natiunilor Unite pentru Copii privind sanatatea populatiei catre anul 2000 [I. 19. cu scopul principal оn asigurarea sanatatii copiilor prin intermediul preventiei principalelor afectiuni stomatologice: cariei dentare. .0 оn anul 2003. de tratament gratuit оn stationar beneficiaza doar copiii pвna la vвrsta de cinci ani. printre obiectivele caruia putem mentiona: reducerea mortalitatii infantile de la 19. si micsorarii numarului de complicatii. Ceilalti copii de la 5 pвna la 18 ani au оnlesniri numai оn cazuri de urgenta. 23-30]. deseori din lipsa de bani. Printre alte masuri prevazute de stat оn vederea realizarii drepturilor copilului de a beneficia de servicii medicale de tratament si de recuperare am putea numi: .Programul National de ameliorare a asistentei medicale perinatale pentru anii 1997-2002 printre obiectivele caruia putem mentiona reducerea mortalitatii perinatale de la 15.Programul national de sanatate orala la copii pentru anii 1998-2007.Programul National „Alimentatia copiilor”. p. garantat de stat. Conform acestei Legi. pe Rezolutia summit-ului mondial оn problemele sanatatii copiilor (ONU. reducerea cu o treime a numarului de adolescenti cu retard оn dezvoltarea fizica. crearea unui sistem eficient de alimentare rationala a copiilor din institutiile de оnvatamвnt si prescolare. implementarea noilor tehnologii de fabricare a produselor alimentare speciale pentru copii. afectiunilor parodontiului. Astfel. . Programul este bazat pe conceptia Conventiei internationale privind drepturile copilului. 1990). vital necesare оn consumul alimentar al copiilor. formarea unui sistem de asigurare a copiilor institutionalizati cu alimentatie corespunzatoare normativelor fiziologice.spitaliceasca a scazut brusc odata cu adoptarea Legii privind minimul de asistenta medicala gratuita. Situatia se complica si оn legatura cu accesul limitat la tratamentul de reabilitare.

Оn continutul acestei legi s-ar putea consacra: .pвna la 12.pedagogice pentru copiii cu deficiente fizice si mintale. .instituirea birourilor de consultatii republicane si raionale psihologo. pe baza prevederilor legale.0 la 100 000 de nou-nascuti vii. 17]. . chiar daca parintii lor nu se оncadreaza оn categoriile prevazute de lege pentru acordarea alocatiei. prevenibile prin vaccinare [I.alocatia de stat pentru copii оn cuantumurile prevazute de lege sa fie majorata cu 100% . 20].2 pвna la 20. .0 la o mie de nou-nascuti.lista bolilor si starilor patologice care acorda copiilor pвna la vвrsta de 16 ani dreptul la dobвndirea statutului de copil-invalid si la alocatiile de stat conform legislatiei. ar stabili masurile de protectie speciala. reducerea mortalitatii materne de la 40. . odihnei copiilor lor оn institutiile de reconfortare a copiilor si оntretinerea scolilor sportive pentru copii si adolescenti.alocatia de stat. .Programul National de asistenta оn planificarea si protejarea sanatatii reproductive [I. reducerea mortalitatii neonatale precoce de la 7.8 pвna la 6. .scutirea de plata taxelor de abonament pentru detinerea aparatelor de radio si televiziune оn conditiile gradului I de invaliditate. 40]. Оn acest context consideram oportuna elaborarea unei legi care ar defini persoana cu handicap. . obiectivele de baza ale caruia sunt reducerea.0 la o mie de nou-nascuti catre finele anului 2003. implementarea tehnologiilor aprobate de catre Organizatia Mondiala a Sanatatii drept cost-efective la toate nivelurile de asistenta medicala de verticala. care au оn оngrijire un copil cu handicap. eliminarea sau eradicarea bolilor transmisibile. Cheltuielile financiare necesare pentru implementarea acestui Program au fost suportate partial de asistentele internationale prin intermediul agentilor lor pentru dezvoltare [I. La finele acestui paragraf mentionam ca actualmente оn Republica Moldova nu este adoptat un act normativ care ar asigura o protectie speciala a persoanelor cu handicap. de care trebuie sa beneficieze 118 persoanele. au dreptul la alocatia de оntretinere la nivelul unui salariu minim 96 .daca sunt оn plasament familial sau оncredintati unei persoane sau familii. .Programul National de imunizare pentru anii 2001-2005. drepturile.regulamentul cu privire la organizarea tratamentului balneo-sanatorial si odihnei salariatilor. instituirea unui sistem regionalizat de asistenta medicala neonatala.

deoarece sunt lipsiti de ocrotirea parinteasca pentru aceleasi motive ca si оn cazul copiilor din prima situatie. Copilul care a savвrsit o fapta penala. plasarea оn institutii adecvate оngrijirii copiilor”. deoarece parintii nu-si оndeplinesc оn mod corespunzator drepturile si оndatoririle lor cu privire la persoana copilului. 4 3. Documentul mentionat distinge doua situatii: a) copiii a caror dezvoltare fizica sau morala este primejduita. la sesizarea oricarei 97 . 32. оn conditiile legii. se va lua o masura de protectie a copilului si apoi se va cere decaderea din drepturile parintesti. Legea Romвniei nr. 26/1997 [I. 309-314] al Republicii Moldova. Оn viziunea noastra. 20 din Conventia Natiunilor Unite privind protectia drepturilor copilului. pe toata perioada cвt se afla оn оntretinerea completa a unei institutii de ocrotire. din categoria copiilor aflati оn stare de dificultate fac parte si: 1. Copilul se afla оn situatia de a fi amenintat оn dezvoltarea sa fizica si intelectuala si оn urmatoarele cazuri [art. b) copiii a caror integritate. Astfel. 343] stabileste ca copilul se afla оn dificultate daca dezvoltarea sau integritatea sa fizica sau morala este periclitata. necunoscuti. ar trebui sa beneficieze de protectie prin luarea unor masuri educative. Daca parintii se fac vinovati de neglijente grave sau purtare abuziva оn exercitarea drepturilor parintesti. 2. dar nu raspund penal. 108/1998 de aprobare a Ordonantei de urgenta nr. 3) instanta judecatoreasca nu a hotarвt оncredintarea copilului unei persoane sau familii. temporar sau definitiv. lipsit de mediul sau familial sau care оn propriul sau interes nu poate fi lasat оn acest mediu. Potrivit art. daca este necesar. (1)]: 1) parintii copilului sunt decedati. fizica sau morala. 8 alin. deoarece exista o cauza de instituire a tutelei. declarati prin judecata morti sau disparuti ori decazuti din drepturile parintesti. p. facвndu-se vinovati de neglijenta оn exercitarea ocrotirii parintesti. deci copilul este lipsit de оngrijirea parinteasca.brut pe tara. Protectia copilului aflat оn dificultate Conform art. p. fara sa se fi instituit tutela. minorul care nu a оmplinit vвrsta de 14 ani nu raspunde penal. Copiii care au savвrsit fapte penale. desi trebuia оncredintat. Unele state au acceptat formule proprii ale expresiei „copilului aflat оn dificultate”. „Orice copil care este. este periclitata. pusi sub interdictie. 2) copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva si 119 irevocabila. adoptia sau. dar nu raspunde penal. are dreptul la protectie si ajutor special din partea statului” si “o astfel de ocrotire poate include plasarea оntr-o familie. dar fara caracter de gravitate ori abuz. 474-487 din Codul de procedura penala [I.

alcoolism. droguri. Conform acesteia din urma abandonul este considerat ca fiind absenta. vom avea оn vedere atвt cauzele cвt si efectele fenomenului de abandon al copilului. a unei institutii private de ocrotire legal constituita sau оncredintat оn conditiile legii unei persoane fizice. martor al pierderii propriei identitati. оn mod vadit. Minorul care are vвrsta оntre 14 si 16 ani raspunde penal numai daca se dovedeste ca a savвrsit fapta cu discernamвnt. familii cu mari probleme sociale (somaj. 4. daunele sociale cauzate victimei sunt conditii favorabile aparitiei unor tulburari nevrotice sau psihice la acesta. Notiunea de abandon se poate aplica si оn cazul parasirii copiilor оn institutii de protectie a copilului de catre parinti. sociala. determina pierderea treptata a coerentei actelor interne si externe ale abandonatului. Abandonul constituie actiunea de parasire a unei fiinte. daca parintii sau dezinteresat de el. 285]. 3. situatie ce are grave repercusiuni asupra dezvoltarii psihice. 120 Оn legatura cu procesul de adoptie. Un alt simptom al egoismului lumii moderne sunt copiii abandonati. 33. p. dezinteresul este definit ca оncetarea oricaror legaturi оntre parinti si copil care sa ateste existenta unor raporturi afective normale. o perioada mai mare de sase luni” [I. Оn acest context. abandonul are un caracter complex. O alta cauza este reprezentata de nivelul economic extrem de scazut al societatii noastre contemporane. nu putem exclude lipsa de educatie contraceptiva. perioada оn care creste numarul de familii dezorganizate. orice situatie care se soldeaza cu anularea unor trairi afective poate fi traita ca un abandon. 2. 98 . Definitia abandonului este data de perspectiva psihologica. Daca ne referim la cauzele abandonului. Оn Romвnia acest fenomen este reglementat prin Legea nr. Оn viziunea noastra. iar minorul care a оmplinit vвrsta de 16 ani raspunde penal. Copiii care au savвrsit infractiuni si sunt condamnati. ce intra оn notiunea de planning familial si care vizeaza. a organelor de politie sau a parintilor acestuia. 47/1993 cu privire la declararea judecatoreasca a abandonului de copii. fizice si sociale a acestora. poate fi declarat prin hotarвre judecatoreasca abandonat.persoane. slabirea sau ruptura unei legaturi afective de sustinere. aceasta trecвnd prin asa-numita perioada de tranzitie. “Copilul aflat оn оngrijirea unei institutii de ocrotire sociala sau medicala de stat. Copiii cu handicap (invalizi). 1 din aceasta Lege. psihiatrica. lipsa de preocupare pentru soarta acestuia. Confuzia morala. Conform art. metodele de prevenire a sarcinii. De altfel. Copiii abandonati. оn primul rвnd. a procurorului.

Aceste masuri sunt: tutela. unde este prevazut un ansamblu de institutii sociojuridice menite sa asigure. altele reprezinta masuri cu caracter permanent (de exemplu. copil nedorit. Paralel cu institutiile traditionale – tutela. оncredintarea оn vederea adoptiei. desi sunt оn viata. mama/ tata оn оnchisoare). dificultatile de comunicare si relationare a membrilor familiei. copil maltratat/ violenta оn familie). Din cele expuse anterior. institutii de ocrotire. plasamentul la o familie sau persoana. plasamentul оn regim de urgenta si adoptia. mama prostituata. curatela. la decesul ambilor parinti). organismele abilitate trebuie sa asigure copilului cu discernamвnt dreptul de a-si exprima liber opinia sa asupra masurii de protectie propuse. cresterea si ocrotirea copilului se realizeaza оn familie. Institutionalizarea e determinata de: . la serviciul public specializat sau la un organism privat specializat.lipsa de venituri (lipsa de sprijin financiar.diverse abuzuri.atitudinile parentale. mama violata. situatii оn care acestia au decedat ori. curatela. . 5. mama/tata a abandonat familia. saracie extrema). de catre parinti sau de catre unul dintre ei. mama/tata alcoolic. unei persoane sau unui organism privat 121 autorizat. оncredintarea copilului unei familii. . оnsa.decompletarea sau dezorganizarea familiei (parinte solitar. La alegerea unei masuri. mama/ tata bolnav(a) оn spital. mama/ tata decedat(a).probleme legate de copii (probleme de sanatate ale copilului. оn functie de situatia concreta a copilului. se afla оn imposibilitatea de a-si exercita drepturile si оndatoririle cu privire la copil. probleme de comportament ale copilului). protectia drepturilor sale prin asistenta alternativa. fiind aplicate concomitent cu strategii de sprijinire a familiei оn scopul reintegrarii copilului. оn special cele maternale (mama adolescenta. Copiii ramasi fara ocrotire parinteasca. gradul de instruire al parintilor sunt factori care оi determina pe parinti sa-si abandoneze copiii оn spitale. . marimea ei. Unele dintre masurile de asistenta alternativa a statului poarta un caracter temporar de protectie a drepturilor copilului. tipul familiei. Exista. plasamentul оntr-o familie asistata. divort). tatal nu recunoaste copilul. adoptia – legiuitorul romвn a 99 . De asemenea capacitatea scazuta de administrare a veniturilor. Drept model de reglementare a masurilor de asistenta alternativa poate servi dreptul romвn. mama recasatorita.

оn sensul ca nu a fost instituita tutela si nici nu a fost dispusa.parintii copilului sunt decedati. cu aprobarea speciala a comisiei pentru protectia copilului. 41. pusi sub interdictie. . caracter temporar. domiciliul copilului se afla la persoana careia i-a fost оncredintat. prin hotarвre judecatoreasca. Masura are caracter subsidiar si. si poate fi instituita daca sunt оntrunite urmatoarele conditii cumulative: . declarati morti. disparuti sau decazuti din drepturile parintesti.reglementat si institutii.оn privinta copilului nu a fost luata o masura de ocrotire. 8. care prevad distributia drepturilor si obligatiilor de protectie a drepturilor copilului оntre stat (prin reprezentantii sai autorizati de la nivelul colectivitatilor locale) si familia alternativa sau organisme private autorizate. Educatia scolara a copilului nu poate fi schimbata decвt оn interesul acestuia si numai cu aprobarea comisiei. p. de asemenea. ori оncredintarea acestuia оn vederea adoptiei. 122 Adoptia este o masura importanta de protectie a drepturilor copilului aflat оn dificultate cu 100 . Pe durata оncredintarii. copilul a fost declarat abandonat prin hotarвre judecatoreasca definitiva. Pe baza studiilor psihosociale care au evidentiat efectele negative ale mediului din institutiile de ocrotire asupra dezvoltarii copilului si faptul „ca mai presus de orice copiii simt nevoia unui mediu familial stabil. legislatiile nationale s-au orientat catre solutii centrate pe valorile continuitatii si stabilitatii ocrotirii copilului оn mediul familial alternativ – оncredintarea pe termen lung sau adoptia. Persoanele fizice sau juridice carora le-a fost оncredintat copilul au fata de acesta numai drepturile si obligatiile parintesti referitoare la persoana copilului. Daca nu s-a gasit o familie sau o persoana corespunzatoare. Astfel. precum si faptul ca acest rol poate fi оndeplinit оn mod adecvat de parinti alternativi sau de parinti adoptivi” [II. 229] . comisia pentru protectia copilului poate hotarо оncredintarea minorului fie serviciului public specializat. оncredintarea minorului unei familii sau unei persoane. 11]. Ia nastere o institutie originala – o cotutela – оn cadrul careia statul si familia alternativa sau organismul privat autorizat exercita оn comun drepturile si obligatiile de protectie si ocrotire a copilului [II. оncredintarea este un instrument de protectie si ocrotire a copilului aflat оn dificultate ai carui parinti sunt оn imposibilitatea permanenta de a-si manifesta vointa. pentru ca dureaza pвna оn momentul оn care se va putea realiza оncredintarea copilului unei familii sau unei persoane. fie unui organism privat autorizat. p. necunoscuti. credinta religioasa оn care a fost educat copilul nu se poate schimba decвt оn cazuri exceptionale.

Radacinile istorice ale adoptiei se regasesc оn dreptul roman. cum ar fi „kafalah”. p. si legislatii care reglementeaza ambele feluri de adoptie [II. s-a conturat doar оn sec. 78. pe de alta parte.caracter permanent. care nu reglementeaza adoptia. Оn cadrul sistemelor de drept care reglementeaza adoptia. Оn dreptul musulman exista. Legislatiile multor state prevad masuri care asigura confidentialitatea identitatii parintilor. Astfel. scopul principal al adoptiei era de a permite persoanei fara descendenti legitimi de a primi оn familia sa copii care dobвndeau astfel numele adoptatorului. p. 93]. legislatiile statelor au evoluat consacrвnd principiul potrivit caruia adoptia trebuie sa se realizeze оn interesul copilului. 179]. si „tranzil”. XX. si dreptul tarilor musulmane. prin care un copil este luat pentru a veni la mostenire оn calitate de descendent. 6. legislatiile care reglementeaza numai adoptia cu efecte depline. 6. Оn practica judiciara recenta a unor state sunt cazuri оn care instantele au acordat parintilor naturali ai copilului adoptat dreptul de a-l vizita оn noua familie. se mentin si legaturile de rudenie ale copilului cu familia biologica. prin care un barbat ia оn оngrijire un copil. Un numar redus de state. p. totusi. Sensul actual al institutiei sociojuridice a adoptiei. ca o masura de protectie a acestuia [II. unde alaturi de legaturile de rudenie create prin adoptie (numai оntre adoptat si adoptator sau sotii adoptatori). 31. cвnd scopul adoptiei s-a deplasat de la interesul predominant al adoptatorului spre interesul copilului lipsit de оngrijire parinteasca. moravurile sau istoria statelor. Prin traditie. traditiile familiale. Din prima categorie fac parte legislatia din Vietnam si din unele tari din America de Sud. continuau cultul stramosilor si veneau la succesiune ca si un copil provenit din casatorie [II. si adoptator si rudele acestuia. care interzic adoptia. p. Legislatiile nationale reflecta atitudini diferite fata de adoptie. pe de o parte. totodata оnceteaza legaturile de rudenie cu familia biologica. Ideea de „a da un copil familiei care nu are copii” s-a transformat оn aceea de „a da o familie copilului lipsit de un mediu familial”. prin care se crea patria potestas. Оn acest context se pot remarca doua tipuri de sisteme de drept: care ignoreaza sau chiar interzic adoptia si care reglementeaza si оncurajeaza aceasta institutie. 29]. se pot identifica trei tipuri de solutii legislative оn raport cu extinderea efectelor adoptiei: legislatii care reglementeaza numai adoptia cu efecte restrвnse. 92]. unele institutii care se apropie de adoptie. оn raport cu conceptiile religioase. оntreruperea oricarei relatii dintre copilul adoptat si parintii sai naturali a fost socotita o preconditie a reusitei integrarii copilului оn familia adoptatoare. ca masura de protectie si ocrotire a copilului prin mijloace cu caracter permanent. de exemplu Noua 101 . fara оnsa a se crea legaturi de rudenie [II. cвnd se creeaza legaturi de rudenie оntre adoptat si descendentii acestuia.

fie оn diferite sisteme regionale. fiind o masura exclusiv subsidiara оn raport cu celelalte masuri de protectie a copilului. p.copiii care se afla оn strada оn cea mai mare parte a zilei si care au abandonat scoala. Conventia are ca obiective: stabilirea de garantii pentru ca adoptiile internationale sa se оnfaptuiasca оn interesul superior al copilului. Adoptia internationala. fie оn sistemul universal. p. au transformat toate adoptiile оn adoptii deschise. p. Mai mult decвt atвt. consideram necesara crearea оn fiecare stat a mecanismului juridic adecvat pentru a constata si verifica daca adoptia internationala reprezinta pentru copil unica solutie pentru a-i asigura un mediu familial. Din ratiuni care tin de metodologia sociologica de investigare. pвna оn prezent nu exista totusi statistici pertinente.1). ci si faptul daca sunt оndeplinite conditiile psihosociale de adoptabilitate. 188]. culegerea unor date consistente ridica probleme aproape insurmontabile. p. . Ea si-a lasat amprenta asupra tuturor documentelor juridice elaborate ulterior. 6. 6. оn cazul adoptiei internationale trebuie sa se constate nu doar legalitatea adoptiei copilului. desi sunt unele date atвt la nivel institutional cвt si neguvernamental. 36. 13]. 2. lingvistic. adica daca copilul poate оnfrunta dificultatile create de schimbarea mediului cultural. 7. 142]. vвnzarea sau traficul de copii.copiii care sunt prezenti оn strada. Оn urma unor sondaje s-a alcatuit o tipologie a copiilor strazii: . Ei sunt acei copii care hoinaresc din loc оn loc si care se asociaza оn grupuri al caror principal mediu de viata si actiune este strada. considerвndu-l persoana detinatoare de drepturi per se [II. numiti „fugari". religios [II. 268]. care privesc drepturile copilului. Ca urmare. Copiii strazii. 102 . Conventia cu privire la drepturile copilului a modificat radical viziunea asupra copilului. Deoarece „copiii strazii" sunt caracterizati prin mobilitate si dificultatea urmaririi. asigurarea recunoasterii оn statele contractante a adoptiilor realizate potrivit Conventiei (art. pe temeiul respectarii interesului superior al copilului [II. 21. Oficial acesti copii pot avea drept adresa domiciliul parintilor sau al institutiei de ocrotire [II. p. Оn spiritul acesteia a fost elaborata si Conventia asupra protectiei copiilor si a cooperarii оn materia adoptiei internationale оncheiata la Haga la 29 mai 1993 [I. „copii ai strazii" au fost considerati subiecti sub 18 ani. 274]. Dupa cum am mentionat deja. crearea unui sistem de cooperare care sa previna rapirea. iar situatia temporara poate dura de la cвteva zile pвna la cвteva luni. care traiesc оn mediul stradal o perioada mai lunga sau mai scurta de timp.123 Zeelanda.

. precum si a unor structuri guvernamentale si neguvernamentale eficiente cu rol de coordonare la nivel raional. . 2. dar este оn crestere [II.realizarea si punerea оn practica a unei strategii nationale de prevenire. 103 . . Оn scopul controlului. p. Оn prezent se face distinctia dintre „copiii strazii" si „copiii din strada" (primii fiind considerati nascuti si crescuti оn strada) al caror numar nu este semnificativ. desi оn unele cazuri mai pastreaza contacte sporadice cu familiile sau cu institutiile respective). restrвngerii si excluderii treptate a fenomenului „copiii strazii”. . . control si reducere a fenomenului.instituirea unui sistem de apreciere a eficientei activitatii institutiilor guvernamentale implicate оn controlul fenomenului „copiii strazii". cu claritate. avвnd mare 124 nevoie de asistenta sociala.sensibilizarea opiniei publice si оn mod deosebit a comunitatilor locale cu privire la acest fenomen si la consecintele sociale grave pe care le poate genera.. Cercetarea a pus оn evidenta. consideram oportune urmatoarele masuri: . fiind considerati aproape irecuperabili.sprijinirea fundatiilor si organizatiilor neguvernamentale care actioneaza pe diferite paliere pentru diminuarea fenomenului „copiii strazii" si exercitarea unui control eficient asupra concordantei dintre prevederile statutului aprobat si activitatea concreta a acestora.copiii permanenti sau quazipermanenti (cei care au abandonat aproape definitiv institutiile de ocrotire sociala.triajul eficient si rapid al minorilor pentru orientarea lor catre institutiile specializate cele mai adecvate. 203].sensibilizarea conducerii institutiilor de ocrotire a minorilor pentru оntarirea pazei si supravegherii copiilor care parasesc frecvent aceste unitati pentru vagabondaj sau cersit. deoarece au un comportament deviant structurat. Stimularea civismului si a curentelor de opinie favorabile interventiei si sprijinirii institutiilor statale si organizatiilor neguvernamentale implicate оn reducerea acestui fenomen. Aceste grupuri de copii sunt cel mai dificil de controlat. urmarindu-se evolutia cazurilor de la depistare pвna оn momentul solutionarii lor definitive. a оncercat prin diverse tipuri de activitati sa identifice copiii – problema si sa sprijine orientarea lor catre familii sau institutii. faptul ca оn ultimii ani politia a contribuit efectiv la cunoasterea fenomenului copiii strazii.

оnfiintarea unor camine de nefamilisti pentru cei care depasesc vвrsta de 18 ani si care provin din casele de copii. оntrucвt majoritatea acestora depasesc vвrsta scolara corespunzatoare. Оn acest sens. 125 .si femeii mame (cu specificul psihofiziologic). Cercetarea reglementarilor internationale si nationale оn 104 . оncep sa fie evidentiate particularitatile copilului – ca personalitate оn devenire (constatвnd absenta discernamвntului si maturitatii intelectuale.ameliorarea si diversificarea cooperarii dintre organele de politie si institutiile guvernamentale cu rol de protectie si asistenta sociala pentru aceste categorii de minori.organizarea unor comisii raionale de profilaxie a fenomenului „copiii strazii” subordonate presedintelui raionului.organizarea unor clase serale pentru оnvatamвntul primar si gimnazial destinate „copiilor strazii".оnfiintarea pe plan local a unor servicii speciale de sprijin a familiilor cu multi copii si cu situatie socioeconomica precara. 126 ОNCHEIERE Secolul al XX-lea a fost marcat de constientizarea faptului ca femeia-mama si copilul sunt subiecte ce necesita protectie si ocrotire speciala. producвnd o revolutie оn acordarea drepturilor acestora de la unele reglementari nationale la reglementari pe plan international – remediu оntвrziat la abuzurile flagrante si persistente asupra copilului si femeii. . culturale. si оn aceasta calitate. sociale etc. a posibilitatii lor de a se bucura de toate drepturile civile. precum si a unor organe prin intermediul carora acestia si-ar putea valorifica drepturile fara a fi оn vreun fel lezati sau prejudiciati.crearea de noi centre de ocrotire sau a unor locuri de cazare de tip „azil de noapte” pentru minorii dezavantajati paralel cu suplimentarea cantinelor de ajutor social. Totodata. Sinteza rezultatelor obtinute. . . .intensificarea si coordonarea activitatilor specifice desfasurate de organele de ordine publica pentru a asigura un control sistematic asupra „copiilor strazii" оn contextul situatiei operative la nivel local si national. legislatia internationala porneste de la recunoasterea copilului si a femeii ca subiecte de drept. care limiteaza competenta sa juridica) .. economice. . ce face necesara instituirea si reglementarea unor masuri speciale de asistenta si protectie. politice.

fara discriminare. cresterea longevitatii. chemata sa depaseasca instabilitatea sociala si sa stabilizeze progresul. j) ori de cвte ori parintii nu pot asigura conditiile si standardele necesare dezvoltarii copilului оn 105 . precum: dreptul la ocrotirea sanatatii mamei si copilului. orientata spre crearea conditiilor favorabile pentru cresterea numarului populatiei. c) fiecare etapa de dezvoltare a proceselor sociale a dat nastere la „generatia” proprie de drepturi ale omului. 127 g) legislatia cu privire la drepturile reproductive si realizarea acesteia trebuie sa garanteze realizarea unor drepturi constitutionale. cresterea natalitatii. Оn concluzie se mentioneaza: a) dezvoltarea sociala stabila reprezinta оn primul rвnd o problema de ordin umanitar. i) familia este elementul natural si fundamental al societatii cu rolul central оn procesul de ocrotire a drepturilor copilului si are dreptul la protectie speciala din partea societatii si a statului. violenta sau constrвngere. mai ales pe perioada оn care asigura оntretinerea si educarea copiilor. dreptul femeilor la examen medical si de a solutiona liber si responsabil problemele vizвnd sanatatea lor sexuala si reproductiva. executiva si judecatoreasca. f) legislatia nationala trebuie sa asigure fiecarei familii dreptul de a lua decizia privind numarul si intervalul de nastere a copiilor. h) cuplul natural mama-copil este indispensabil si necesita protectie speciala din partea statului si a societatii. Poate fi considerata stabila si constanta societatea оn care asigurarea drepturilor omului si cetateanului este datoria primordiala a puterilor legislativa. dar si practic. iar drepturile si libertatile omului n-au devenit оn realitate valori sociale supreme.domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului trezeste un viu interes nu numai din punct de vedere teoretico-stiintific. reducerea mortalitatii. Investigatiile efectuate оn cadrul prezentei lucrari au pus оn lumina actualitatea si importanta temei cercetate. e) asigurarea dezvoltarii sociale stabile si a unui nivel оnalt de viata pentru toti cetatenii Republicii Moldova presupune elaborarea unor dispozitii conceptuale privitor la politica demografica nationala. dreptul de a beneficia de ajutor special medico-social оn domeniul realizarii functiilor reproductive. b) drepturile omului reprezinta reperul de baza si valoarea suprema de care ar trebui sa tina cont orice stat. d) cauza principala a instabilitatii dezvoltarii societatii din Republica Moldova tine de faptul ca actualmente nu reprezinta un stat de drept. dreptul mamei si copilului la protectie din partea statului. punctul de pornire si scopul final fiind omul cu interesele si necesitatile sale.

care au fost luate la evidenta оn primele 12 saptamвni. A recomanda Ministerului Educatiei. 4. unde infractionalitatea оn rвndurile minorilor este o problema acuta. 12(1) din Legea cu privire la drepturile copilului si legislatia interna si internationala оn domeniul muncii. statului оi revine obligatia de a sprijini ori de a prelua integral ocrotirea drepturilor copilului. Оn scopul protectiei mai eficiente a copilului pвna la nastere оn preambulul Legii privind drepturile copilului dupa cuvintele “Ocrotirea de catre stat si societate a copilului. 3.Оn art. timp liber. ne obliga. 18 (3) dupa cuvintele “pentru a-si apara drepturile si interesele “ a introduce urmatorul text: “Pedepsele corporale aplicate copiilor de catre parinti sau educatori 106 . prevazut de art. justitia juvenila si specializarea justitiei pe cazurile minorilor ar trebui sa devina un obiectiv de baza al sistemului judiciar. 10 (3) dupa cuvintele “…оn conformitate cu legislatia “ a introduce urmatoarea fraza: “Оn scopul asigurarii dreptului copilului la educatie si ridicarii nivelului 128 scolarizarii copiilor de 7-16 ani se introduce o alocatie de оnceput de an scolar оn marimea a cinci salarii minime”.Оn art.Оn art. 5. atribuindu-i acestuia dreptul la viata si asistenta medicala pвna la nastere. A introduce оn Republica Moldova functia de avocat parlamentar al mamei si copilului. sa venim cu un complex de recomandari: 1. k) pentru tara noastra. 2.” a introduce expresia „copilului nenascut”. pentru protectia mai eficienta a drepturilor mamei si copilului.mediul familial. . efectuata оn cadrul prezentei lucrari. оn vederea ameliorarii situatiei оn domeniul protectiei drepturilor mamei si a copilului pe plan national. A introduce ciclu de specializare a avocatilor pentru procesele cu minori. se introduce o alocatie unica tuturor gravidelor. delincventa juvenila manifestвndu-se cu o intensitate deosebita. Tineretului si Sportului sa coordoneze programele de educatie generala cu dreptul copilului la odihna.15 (3) dupa cuvintele “ Femeia gravida оndeplineste neconditionat indicatiile medicilor pentru asigurarea dezvoltarii normale a fatului” a introduce urmatoarea fraza: “Pentru a stimula dispensarizarea femeilor gravide la termen. Investigatia stiintifica. A introduce оn Legea privind drepturile copilului urmatoarele modificari: . care prevede ziua de munca de 8 ore. .

(d) a completa articolului 1 dupa cuvintele “ au urmatorul оnteles “ cu urmatoarele notiuni: 129 .Оn art. .Оn art. . mintala si sociala. . precum si regimul juridic al reproducerii umane asistate medical prin metoda оnsamвntarii artificiale sau metoda fertilizarii “in vitro”. care nu poate fi definita doar prin absenta bolii sau infirmitatii.Оn art.sunt interzise si sunt pedepsite conform legislatiei оn vigoare”. . dar care este legata de tot ceea ce tine de sistemul reproductiv. precum si dreptul de a avea acces la informatie.Оn art.dreptul la reproducere . . (c) a completa articolul 1 cu urmatoarea dispozitie: “Activitatea de consiliere –acordarea asistentei de specialitate femeii оnsarcinate оn scopul protectiei sale si a copilului”.sanatatea reproducerii umane . 18: (4) dupa cuvintele “ оn conformitate cu legislatia” a introduce urmatoarea fraza: “Persoanele din afara familiei sunt obligate sa declare organelor competente cazurile de abuz intrafamilial cunoscute”. functiile sau procesele 107 . educatie si mijloace pentru a lua o asemenea decizie. frecventa si momentul оn care doresc sa aiba copii.starea de bunastare fizica. reglementate si garantate drepturile privind sanatatea reproducerii populatiei. 24 (2) dupa cuvintele “ Statul asigura copiii invalizi cu pensii de invaliditate “ a introduce urmatoarea fraza: “Pensiile sociale minime adresate copiilor cu dezabilitati sunt la nivelul cosului minim de consum”. propunem: (a) reformularea titlului Legii Republicii Moldova cu privire la ocrotirea sanatatii reproductive si planificarea familiala astfel: Lege privind sanatatea reproducerii si reproducerea umana asistata medical. оn masura deplina. 21 (2) dupa cuvintele “ si compensatii prevazute de legislatie “ a introduce urmatoarea fraza: “Indemnizatia lunara pe durata concediului pentru оngrijirea copilului pвna la vвrsta de 3 ani este la nivelul cosului minim de consum”. (b) a reformula aliniatul 2 din Preambulul Legii dupa cum urmeaza: “Prin prezenta lege sunt recunoscute. 22 (2) dupa cuvintele “sunt оnfiati sau plasati оn alta familie sau оn institutie de stat pentru copii “ a introduce urmatoarea fraza: “Copii orfani si copiii ramasi fara оngrijire parinteasca pot fi оnfiati inclusiv de catre cuplurile de concubini”. Оn scopul instituirii unor dispozitii privind consilierea solicitantelor de a-si оntrerupe sarcina pentru a reduce numarul de avorturi si a creste numarul de nasteri. 6.dreptul cuplurilor si indivizilor de a decide liber si responsabil numarul.

asigurarea maternitatii fara risc. scopul informarii este sa ofere pacientului posibilitatea de a lua de sine statator decizia convenabila si sa obtina accesul legal la anumite proceduri medicale. оntr-o modalitate pe care pacientul sa o оnteleaga si la care sa poata face referire. precum оngrijirea pre. manipulare a spermei si/sau a embrionilor proveniti din fecundarea extracorporala si implantarea acestora. .prevenirea si tratamentul bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV. de manipulare medicala оn laborator a materialului genetic feminin si masculin. Atributiile Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn domeniul sanatatii reproducerii: (1) Activitatile privind sanatatea reproducerii umane organizate si coordonate de Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale sunt: . despre: . datei si perioadelor dintre nasteri.mentinerea sau оmbunatatirea functiilor sexuale si de reproducere. discutii publice.servicii informative. . оn scopul fecundarii artificiale a ovulelor. 108 . la cererea femeii. petrece seminare.alimentatia corecta a copilului. . consultative si de tratament оn domeniul planificarii familiale. . (e) a completa Capitolul I cu articolul 5: “Art. . fertilizarea “in vitro” si transferul de embrioni.capacitatea indivizilor si a cuplurilor de a anticipa si de a hotarо asupra numarului de copii. 5. precum si a relatiilor dintre partenerii de cuplu.un complex de servicii medicale orientate spre corectarea starii de infertilitate.оntreruperea voluntara a sarcinii .tehnologii de asistare medicala a reproducerii umane .оndeplinite de acesta. .reproducere umana asistata medical .sanatatea sexuala . .actul medical ce cuprinde ansamblul tratamentelor si procedurilor de оnsamвntare artificiala sau de fertilizare “in vitro”. brosuri.planificare familiala .metoda de curmare.furnizarea de date esentiale. .si postnatala.sanatatea reproducerii si sexualitatii la adolescenti si tineri. . etc.informare . . 130 (2) Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale elaboreaza si raspвndeste note informative. incluzвnd оnsamвntarea artificiala.servicii pentru оntreruperea sarcinii оn conditii de siguranta. a unei sarcini neplanificate sau nedorite. materiale ilustrative.

. nu stie cum sa protejeze drepturile mamei si copilului. cu care se confrunta actualmente Republica Moldova si lipsa unor traditii democratice оn atitudinea fata de femeie si copil duc deseori la оncalcarea drepturilor elementare ale acestora. (3) Оn domeniul sanatatii reproducerii umane.diagnosticarea precoce si tratamentul cancerului genito-mamar.sanatatea sexuala a persoanelor оn vвrsta.reproducerea umana asistata medical. Оn aceste conditii sunt necesare actiuni orientate la crearea de noi resurse umane si materiale. de informare. trebuie sa apreciem eforturile depuse de statul nostru pentru asigurarea conformitatii legislatiei nationale cu prevederile internationale оn domeniul protectiei drepturilor mamei si copilului.serviciul umanitar. uneori. aflat si el оn plina transformare. 109 . Оn final. care ar permite sa se produca o schimbare оn comportamentul si atitudinea societatii si comunitatii. astfel ca dintr-o prioritate declarata protectia drepturilor mamei si copilului sa devina o prioritate reala. . inclusiv profilaxia bolilor cu transmitere sexuala si a infectiei cu HIV”.prevenirea si tratamentul infertilitatii. Tineretului si Sportului au urmatoarele atributii: .elaborarea de acte normative privind reglementarea activitatilor din domeniul sanatati reproducerii. Statul nu reuseste sau. Ministerul Sanatatii si Protectiei Sociale оn colaborare cu Ministerului Educatiei.asigurarea educatiei sexuale si pregatirii pentru viata de familie a adolescentilor si tinerilor. educatie familiala. . care include servicii de consiliere. . . оnsa problemele crizei economice si sociale..