1. O anchet privind satisfacia privind sistemul de nvmnt universitar a studenilor Facultii de Istorie, Filosofie i Teologie.

Populatia : studentii Facultii de Istorie, Filosofie i Teologie. Design de esantionare: A. Pentru a realiza o ancheta generala privind satisfactia tuturor studentilor de la Sociologie extragem un esantion sistematic. Marimea esantionului: La un nivel de incredere de 95%, cu un interval de +/- 3% si cu o populatie de 1800 de studenti (am luat 500 de studenti per an) marimea esantionului trebuie sa fie de 670. Cadru de esantionare: Realizam o lista a tuturor studentilor de la Sociologie (din toti anii) pe care o ordonam alfabetic. Pasul nostru va fi de 2 (1800/670 = 2.68) si incepem selectia de la numarul 1. Realizam astfel o lista de 670 de unitati ce vor fi anchetate. B. Ancheta ar putea sa urmareasca insa si alte lucruri. Spre exemplu sa vada cum difera satisfactia studentilor pe ani de studiu si pe modul. De data aceasta esantionarea stratificata ne-ar fi de mai mare folos. Intr-o prima etapa stabilim 3 straturi (cei trei ani de studiu) si facem o selectie aleatoare in cadrul fiecarui strat (fiecare strat avand un numar egal de studenti, selectam 670/3 = 223 de studenti din fiecare an). In acest mod putem face o comparatie. La fel procedam si in cazul modulelor, stabilind cate 5 straturi (5 module). Deficienta acestor straturi este, fiind doar pentru anii 2 si 3, ca nu ne putem da seama daca nu exista o distributie nealeatoare din start pe module: adica toti cei care erau nemultumiti in anu l isi aleg un anumit modul, pe cand cei multumiti prefera un altul. Ne putem da insa seama daca nemultumirea este un efect al modului uitandu-ne la analiza realizata pe anii de studiu.

2. Un studiu la nivel naional privind perspectivele persoanelor cu handicap de integrare pe piaa muncii. Ce urmareste ancheta?: Intr-o prima faza sa afle daca exista un plan local (al primariei sau a unei organizatii) de a integra persoanele cu handicap fizic pe piata muncii in toate judetele din Romania Populatia: Primariile si organizatiile destinate sustinerii persoanelor cu handicap fizic din Romania Odata stabilite orasele in care exista un astfel de plan se poate trece la etapa a doua a anchetei anume: de a afla in ce masura planurile de integrare a persoanelor cu handicap pe piata muncii au avut succes.

Populatia: Toate persoanele cu handicap fizic care au fost insa declarate ca fiind apte pentru anumite munci (asta presupunand ca toate persoanele cu certificat de handicap detin si o estimare asupra capacitatii lor de a lucra), din orasele in care exista un plan de sprijinire a acestora. Marimea esantionului: N=5 000 de persoane cu handicap fizic in aceste orase (apte de munca partiala) ==> n= 880 ( la un nivel de incredere de 95% si un interval de incredere de +/3%). Designul esantionarii: Deoarece ar fi o munca mult prea mare sa alegem aleator 880 de persoane din aceste orase, apelam la esantionarea de tip cluster. Astfel dintre orasele care detin un astfel de program (20) , alegem 5 in mod aleator. Cadru de esantionare: Dupa ce am stabilit cele 5 orase putem sa obtinem si o lista a persoanelor cu handicap fizic de la Casa de pensii (deoarece populatia mea se refera la acele persoane cu handicap fizic care au insa si capacitatea de a lucra, dar ore limitate, acestia au dreptul la pensie de handicap chiar daca au si un venit). Pe listele obtinute, ordonate in mod alfabetic, vom selecta in mod aleator numarul de 880 de persoane ce vor fi anchetate pentru a intelege mai bine care au fost efectele programului. Am ales acest tip de cercetare pentru ca un plan implica mentinerea unei evidente a cererilor de ajutor si a solutionarilor, lucru care ne poate spune care sunt perspectivele persoanelor cu handicap atunci cand au sustinerea necesara. Pe de alta parte nu ne spune ce se intampla in orasele in care nu exista un astfel de program unde perspectivele persoanelor cu handicap ar putea totusi sa existe. Ne asteptam insa sa fie cu mult mai mici decat cele din interiorul unei comunitati care-si sustine membrii cu handicap.