CAP.1. DESPRE DENUMIRE, FORMA JURIDICA, SEDIUL SI DURATA FIRMEI Art. 1 Denumirea societatii este S.C.

POLAR ICE S.R.L. si se constituie prin autentificarea prezentului statut si a contractului de societate. Art. 2 Societatea comerciala S.C. POLAR ICE S.R.L este persoana juridica romana, avand forma juridica de societate comerciala cu raspundere limitata, cu doi asociati fondatori, astfel: Calabalic Valentin, cetatean roman, domiciliat in Brasov, str. Alex. Sahia, nr.2 Muresan Andrei-George, cetatean roman, domiciliat in Brasov, str. Alunis, nr.6 Obligatiile sociale sunt garantate cu patrimoniul social, asociatii find obligati numai la plata partilor sociale. Activitatea societatii se desfoasoara in conformitate cu legile : Art. 3 Societatea comerciala astfel constituita se va numi SC POLAR ICE S.R.L in toate actele, facturile, anunturile publicitare si oricare alte documente legate strict de ea. Denumirea firmei va fi urmata de caracteristica formei juridice, sediul, precum si numarul de inmatriculare din Registrul Comertului. Art. 4 Sediul societatii este stabilit in Romania, str. Horia nr.12. Sediul societatii poate fi schimbat conform Adunarii Generale a Asociatilor, conform legii. Art. 5 Durata societatii este nelimitata de la data inmatricularii in Registrul Comertului. CAP. 2. DESPRE OBIECTUL DE ACTIVITATE Obiectele de activitate sunt: 1052 fabricare de inghetata 4729 comert, la pretul cu amanuntul, al altor produse alimentare, in magazine specializate 4941 transporturi rutiere de marfuri 5010 depozitari Activitatile se desfasoara la sediu, in spatii inchiriate, in targuri, piete, oriunde in tara, in zonele autorizate de autoritatea statala. CAP .3. OBIECTUL DE ACTIVITATE Obiectele de activitate sunt: 1.1052 fabricare de inghetata 2. 4729 comert, la pretul cu amanuntul, al altor produse alimentare, in magazine specializate 3. 4941 transporturi rutiere de marfuri 5010 depozitari Activitatea se desfasoara la sediu, in spatii inchiriate, ambulant oriunde in tara in zonele autorizate de autoritatile statale.

CAP. 4. STABILIREA PARTICIPARII LA BENEFICII SI PIERDERI Art.10 Cota-parte din beneficii se vor plati fiecarui actionar proportional cu cota de participare la capitalul social. Astfel, asociatii vor primi: Calabalic Valentin 80 % Muresan Andrei-George 20 % Art.11 Pierderile provocate din riscul normal al productiei sau al comertului si si pagubele produse de persoanele neidentificate vor fi suportate din capitalul propriu. Art.12 Pagubele produse din vina sau din culpa unui asociat vor fi recuperate de la acesta, chiar daca paguba depaseste partea lui sociala. CAP. 5.Piata de desfacere Cererea Desfacerea produselor este o component a funciunii de marketing-comercializare asigur livrarea produselor, serviciilor i a lucrrilor precum i ncasarea contravalorii acestora, deci trecerea produselor din sfera produciei n sfera circulaiei. Aceast activitate urmrete asigurarea de comenzi i contracte de desfacere ct mai avantajoase. La nivelul ntreprinderii , distribuia cuprinde o serie de activiti speciale de marketing viznd transferul bunurilor pe care aceasta le produce. Piaa de desfacere a S.C. POLAR ICE S.R.L. este o pia n general de tip intern cu rspndire a reelei n plan naional. Desfacerea se realizeaz prin depozite cu ridicata care au exclusivitate pentru produsele societii i se afl dispersate n 80% din judeele rii. Reeaua de distribuie i aprovizionare Forta retelei de distributie este data, pe de o parte, de aria acoperita, iar pe de alta parte, de extinderea si dotarea parcului de masini cu autoutilitare frigorifice. Parcul auto al societii asigur majoritatea transporturilor, dar n vrfurile de activitate se nchiriaz alte mijloace de transport de la prestatorii de servicii de acest fel. Ca forme de lansare pe pia a produselor se folosesc : - vnzarea prin buna nelegere cu un comerciant sau o ntreprindere privat pe baz de contract scris; - vnzarea ctre grupurile de distribuitori; - vnzarea ctre ntreprinderile prelucrtoare. Caile pe care produsele companiei ajung la consumatori sunt: KA (Key account) Comercializarea se face prin intermediul marilor lanturi de magazine : Metro, Selgros, Carrefour, Cora, Auchen, Real, Kaufland, Rewe XXL, Billla, Interex, Artima Express, Gima, Penny Market, Trident, Pizza Hut, KFC. Retail traditional

Vanzarea are loc in alimentare, micile magazine, chioscuri. Compania pune la dispozitia comerciantilor lazi frigorifice in diferite variante constructive destinate depozitarii inghetatei. Horeca (hotel, restaurant, catering) Comercializarea are loc in locatii speciale de tipul restaurantelor, cofetariilor, cafenelelor. Compania pune la dispozitia comerciantilor vitrinele frigorifice pentru gelaterie. Principalii concurenti, localizarea lor, canale de distributie, reputatie, atuuri, deficiente ale concurentilor Piata autohtona este dominata de cateva companii mari, care acopera mai mult de jumatate din cerere. Printre acestea se numara grupul elvetian Nestle Ice Cream, care a preluat Delta Ice Cream, Napolact (companie din grupul Friesland Foods), Betty Ice Suceava si Prodlacta. Restul solicitarilor sunt asigurate de producatori mai mici, a caror prezenta se reduce de multe ori la nivel regional. Cererea este sustinuta in mare parte din productia interna, importul reprezentand doar aproximativ 5% din vanzarile de inghetata. Procentul ar putea, insa, sa se mareasca odata cu diversificarea ofertei, in special din partea firmelor straine. In viitor, ponderea produselor importate va creste, ca urmare a interesului pentru piata romaneasca a marilor jucatori Nestle, Unilever si nu numai. Acestia vor patrunde pe piata locala cu produse care pot fi foarte speciale ca forma de prezentare si conceptie. Este bine de stiut ca la aceasta ora, pe piata autohtona avem produse exceptionale de la furnizorii locali, a declarat pentru Business Standard Florin Rosescu, manager general al Kubo Ice Cream Company. Dupa ce a preluat Delta, Nestle Ice Cream Romania intentioneaza sa construiasca o fabrica noua pentru a-si consolida prezenta pe piata. Un competitor in crestere este si Unilever, care comercializeaza brandurile Magnum, sau Cornetto. In prezent, aceste branduri sunt importate de un distribuitor local, in conditiile in care firma nu are capacitati de productie in Romania pe acest segment. Si Masterfoods, filiala locala a producatorului american din industria alimentara Mars Incorporated, este prezenta cu brandurile Mars, Twix, Bounty si Snickers. Producatorii de inghetata afirma ca piata va creste, in acest an, cu pana la 40%, in conditiile in care, in ultimii ani, majorarea a fost de 10%. Trebuie remarcat ca vanzarile se maresc foarte mult in perioada verii, cand se dubleaza practic, in cele mai multe cazuri. Consum Un roman consuma in medie in jur de 0,5-0,7 kilograme de inghetata pe an, iar sortimentele preferate sunt cele cu ciocolata, vanilie si fructe. Producatorii afirma ca se cer din ce in ce mai mult produsele scumpe, dar de o calitate mai buna (premium). Americanii sunt cei mai mari consumatori de inghetata, cu o medie pe an de 27 de kilograme. In Suedia, consumul este de 15 kilograme, in Italia - 17 kilograme, iar in Polonia de cinci kilograme. Potrivit unor estimari realizate de Euromonitor anul trecut, valoarea vanzarilor de inghetata va inregistra o crestere constanta de 30% anual pana in 2010, in timp ce nivelul volumului va avansa cu 34% pe an pe fondul cresterii veniturilor consumatorilor.

In ce priveste aromele preferate de consumatori, producatorii afirma ca se vand bine cele clasice, cum ar fi cacao, vanilie, fructe, dar si cele mai noi sau exotice, precum tiramisu, nuca, crispy rocher. In cazul Top Gel, aromele preferate sunt vanilia, cacao, fructele de padure, capsunile si visinele. CAP. 6. TEHNOLOGIA DE FABRICARE A INGHETATEI Introducere. Generalitati ngheata este un aliment congelat, obinut dintr-un amestec complex ce poate conine : lapte, smntna, unt, lapte praf, emulgatori, stabilizatori si o serie de ingrediente, colorani si arome ( vanilie, cacao, sucuri, fructe, nuci, alune ciocolata etc.). Produsul poate fi: cu sau fr oua, ca atare, sau sub forma de praf de oua. In ultimii ani, ngheata a devenit un aliment de larg consum, datorita nsuirilor ei gustative si preului accesibil. ngheata, sub forma de diferite produse rcoritoare cu amestec de gheata, a fost cunoscuta din vechime. Secretul unui preparat asemntor ngheatei a fost deinut cteva secole de ctre italieni-gelatieri (preparatori de ngheata). Perfecionrile aduse procesului de fabricaie-rcire au loc dup primul rzboi mondial, iar in 1927 se realizeaz maina de ngheata in sistem continuu-freezerul. ngheata este caracterizata printr-un nalt grad de dispersie a componentelor, avnd o structura fina, onctuoasa. ngheata poate fi consumata in doua moduri, la consistente diferite : ngheata moale, care se vinde imediat dup fabricaie la temperaturi de -3-5C, fiind o forma preferata de consumatori, deoarece senzaia de rece este mult mai diminuata ; ngheata clita, care sufer o rcire mai avansata la 28 ... -35C, permind transportul pe distante mari si depozitare ndelungata. Prin compoziia sa, ngheata constituie un important aliment, coninnd intr-o proporie echilibrata toate substanele necesare organismului. La ngheata pe baza de lapte, se regsesc toi constituenii din lapte sub forma concentrat si in acelai timp uor asimilabil. Avnd o forma de prezentare foarte agreabila din punct de vedere a consumului, este recomandata alimentaiei copiilor, prin continutul de proteine, calciu si fosfor din lapte. In mod paradoxal ngheata poate fi recomandata si persoanelor care doresc un aport caloric mai mic, deoarece la aceeai cantitate de ngheata realizeaz, de exemplu, jumtate din aportul caloric al prjiturilor de cofetrie. 100 g ngheata cu 12% grsime furnizeaz organismului circa 200 calorii, 1Kg de ngheata poate nlocui, din punct de vedere energetic, 434g pine, 738g carne bovine, 851g oua sau 1,770 Kg lapte. In practica fabricrii ngheatei sunt utilizate o serie de reete pentru o varietate de produse, depinznd de materiile prime utilizate si de preferinele specifice consumatorilor din diferite tari. Producia de ngheata se caracterizeaz printr-o varietate foarte mare de sortimente care in prezent nu sunt clasificate dup un sistem unic.

Definiia schemei tehnologice Schema tehnologic prezint n succesiune, operaiile tehnologice care se desfoar, ncepnd cu recepia materiei prime, pn la livrarea produsului finit. Recepia materiilor prime Depozitarea materiilor prime si auxiliare Pregtirea materiilor prime Prepararea amestecului Pasteurizare Omogenizare Rcire Maturare Freezerarea Clire in forme Brichetare Glazurare Ambalare Rcire Depozitare Brichetare, ambalare Clire

Procesul tehnologic de fabricare a ngheatei pe baza de lapte Fabricarea ngheatei cuprinde anumite operaii importante prezentate in schema tehnologica: Recepia materiilor prime Depozitarea materiilor prime Pregatirea materiilor prime si auxiliare Pentru prepararea ngheatei exista un numr mare de reete care permit compunerea amestecului in funcie de materiile prime si auxiliare disponibile. Pentru stabilirea reetei, este necesar sa se efectueze calculul pornind de la compoziia materiilor prime.

Reetele se calculeaz prin metoda algebrica sau metoda aritmetica (metoda ptratului lui Pearson). Compoziia chimica a ngheatei

Felul ngheatei De lapte cu vanilie si cacao Prepararea amestecului

Grsime(%) 3,5

Zahar(%) 15

Substana uscata(%) 29

Materia prima este introdusa in vane, unde, cu ajutorul unor agitatoare este amestecata; totodat, in aceste vane se realizeaz si o prenclzire a ei. In vana de amestec se introduc in primul rnd produsele lichide( apa, laptele, frica) dup care se adaug zaharul cernut sau sub forma de sirop. In cazul folosirii laptelui praf, acesta se amesteca cu o cantitate mica de zahar si dup aceea se dizolva in putina apa sau in lapte nclzit la 15C. Daca se introduce laptele praf fara zahar, se formeaz cocoloae, care se dizolva greu ulterior. In cazul folosirii laptelui concentrat, si acesta trebuie dizolvat in prealabil in apa sau lapte. Se continua cu adugarea stabilizatorului. In cazul gelatinei, aceasta se introduce dup o prealabila splare, dizolvndu-se treptat in amestec, in timpul pasteurizrii. Gelatina poate fi introdusa si sub forma de soluie 10%, dizolvata in apa cu temperatura de 55-56C. In ambele cazuri trebuie observat ca temperatura apei sa nu depaseasca 70 C, altfel gelatina pierde din calitile ei de gelifiere. Daca se folosete agar-agar, acesta trebuie splat cu apa rece, introducerea lui in vana facandu-se dup ce a fost trecut printr-un tifon dublu, sau sub forma de soluie 10% , la o temperatura de 80-85C. Zeamilul este tratat cu apa clocotita , amestecndu-se continuu pana la obinerea unei paste de consistenta uniforma. Amestecul de ngheata se realizeaz in vane cu manta dubla pentru reglarea temperaturii, prevzute cu agitatoare puternice, componentele introducndu-se in urmtoarea ordine: lapte, smntna, apoi la 60C, zahar, lapte praf sau concentrat, stabilizatori, emulgatori; aromele se adaug de obicei in faza de rcire-maturare pentru a se evita pierderea substanelor volatile.

CAP. 7. SCHITA FABRICII spatiu de pregatire a materiilor prime spatiu de depozitare spatiu de receptie a materiilor prime

Depozit

Birouri

Linia tehnologic pentru obinerea ngheatei Mixul depozitat n vanele de formare i pasteurizare 1 este preluat de pompa de transport 2 i trimis prin filtrul 3 la omoge-nizatorul 4. Dup terminarea procesului de omogenizare, mixul este transferat n rcito-rul cu palete 5, iar apoi n vanele de maturare 6. Urmeaz procesul de dozare i amestecare a mixului cu arome, colorani, etc. n vanele 7 prevzute cu agitator mecanic,amestecul astfel obinut se introduce n freezerul continuu 8, ngheata rezultat fiind trimis la dozatorul de umplut ( comete, pahare, cutii, etc.) 9, la ieirea cruia se afl ventilul de suprapresiune 10 i ventilul de umplere 11. Ultima operaie nainte de clire i depozitare este ambalarea efectuat cu ajutorul mainii 12. CAP. 8. UTILITATI Toate utilitatile vor fi disponibile si functionale in cadrul intreprinderii: curent, gaz, apa, canalizare, telecomunicatii. Pentru curentul electric s-a construit o statie de transformare cu racord adanc 110/20 kV 2x16 MVA, cu alimentare dubla la tensiunea de 110 kV , pentru o fiabilitate marita si un timp de intrerupere cat mai scurt. Statia de 110/20 kV nou construita are doua bare de 20 kV, de la care pleaca 3 bucle 20 kV, care vor alimenta consumatorii din cadrul intreprinderii. Aceasta statie are un sistem complex de comanda, control si automatizare a distributiei si furnizarii energiei electrice. Acest sistem va permite urmarirea in timp real a parametrilor tehnici si economici de functionare a instalatiilor si a consumului, precum si eliminarea in cel mai scurt timp a avariilor si realimentarea consumatorilor cu energie electrica in durate de ordinul minutelor. SERVICII CENTRALIZATE Fabrica va mai dispune si de serviciile necesare pentru a-si desfasura activitatea in conditii normale Paza perimetrala Iluminat exterior Activitati sanitare Activitati de dezapezire Acces la servicii bancare Gradinita Magazin non-stop Cantina proprie etc. Pentru a putea incepe activitatea cat mai curand s-au incheiat precontracte cu toti furnizorii de facilitate.

CAP. 9. Investitiile prioritare Investitiile prioritare pentru un start-up sunt cele care creeaza valoare, investitiile productive. Acestea participa in mod direct la obtinerea produselor si serviciilor si la generarea veniturilor. Daca segmentul de piata pe care activeaza compania este suficient de mare si atractiv (numar semnificativ de ofertanti si de produse), investitiile initiale in afacere trebuie sa-i ofere antreprenorului perspectiva recuperarii banilor intr-o perioada rezonabila de timp. In functie de aceste coordonate generale ale unui start-up, se elaboreaza proiectiile financiare ale activitatii firmei: veniturile si cheltuielile, incasarile si platile (lunare, trimestriale sau anuale) si se determina necesarul si sursele de finantare, precum si perioada de recuperare a investitiei. Exemple de investitii materiale productive, care pot fi achizionate sau inchiriate: - investitii imobiliare (cladire, teren, dotari) pentru afaceri din domeniul serviciilor de educatie (gradinite particulare), recreere si distractii (spatii de joaca si petreceri), etc. - cladiri, terenuri si utilaje pentru firme cu activitati de productie, de depozitare si desfacere - autoturisme de marca pentru firme care promoveaza produse si servicii de calitate prin intermediul agentilor de vanzari care se deplaseaza la sediul clientilor Alte investitii care trebuie corect evaluate ca mijloace de realizare a obiectivelor strategice ale firmei (cifra de afaceri, profit, numerar) sunt serviciile interne furnizate de proprii angajati si serviciile externe furnizate de terti.

ORGANIGRAMA

Universitatea TRANSILVANIA Braov Facultatea de tiine Economice Specializare: Management - ID

Referat la Managemetul IMM-urilor: SC Polar Ice SRL

Student: Calabalic Valentin Anul III Management - ID

2012