Sunteți pe pagina 1din 1

Cartea Rosie a speciilor aflate pe cale de disparitie, intocmita de Uniunea Internationala de Conservare a Naturii, cuprinde in prezent aproximativ 41500

de specii. O treime din aceste specii sunt amfibiile,o patrime sunt mamiferele, o optime ii revine pasarilor. Annual, Lista Rosie a Uniunii Internationale de Conservare a Naturii se innoieste si devine tot mai alarmanta. U.I.C.N. recunoaste ca eforturile pentru conservarea si protejarea mediului inconjurator devin tot mai mari, dar nu sunt suficiente. 16.306 specii sunt pe cale de disparitie (cu 188 mai multe decat in 2006), 785 specii sunt considerate disparute, in timp ce 65 specii mai existadoar in rezervatii. Balena albastra este un mamifer marin care aparine subordinului Mysticeti. Aceasta poate ajunge la 30 de metri n lungime i 180 de tone greutate, fiind considerat ca cel mai mare animal ce a trait vreodata. Corpul balenei albastre este lung i subire si poate avea diferite nuante de albastru-gri. Exist cel puin trei subspecii distincte: 1. musculus a Atlanticului i Pacificul de Nord, 2. Intermedia din Oceanul de Sud i brevicauda dibn Oceanul Indian i Oceanul Pacific de Sud si 3. indica, ce se gasesc n Oceanul Indian. Balenele albastre au fost des intilnite n aproape toate oceanele de pe Pmnt pn la nceputul secolului al XX-lea. In timp de un secol, vinarea excesiva a dus balenele pn la dispariie, acestea fiind protejate de comunitatea internaional n 1966. In 2002 un raport a estimate ca doar 5.000 din 12.000 de balene din intreaga lume sunt cele albastre. nainte de vnarea excesiva a balenelor, cea mai mare populatie era situata n Antarctica ce numera aproximativ 239000 de indivizi. Astazi, acest numar a scazut pina la 2.000. Balenele consuma in mare parte crevete, numarul carora poate depasi 3.600 de kg pe zi. Din cauza ca crevetele sunt in continua miscare, acestea se hranesc la adincimi de 100 de metri pe timp de zi si doar la suprafata pet imp de noapte. Procesul de scufundare de obicei ocupa nu mai mult de 20 de minute. mperecherea balenelor albastre ncepe toamna trziu i dureaza pn la sfritul iernii. Femelele dau natere de obicei, o dat la doi la trei ani de la nceputul iernii. Balenele nou nascute cintaresc aproximativ 2,5 de tone i sunt de 7 metri n lungime si consuma aproximativ 380-570 litri de lapte pe zi. Oamenii de stiinta estimeaza ca balenele albastre se poate tri timp de cel puin 80 de ani. Din cauza vntoarii de balene, acest lucru este cu certitudine rar intilnit de multi ani. Unicul pradator natural de balene este Orca (cunoscuta sub denumirea de balena ucigasa). Eurile la mal a balenelor albastre in masa sunt extrem de rare din cauza structurii sociale a acestora. Cu toate acestea, atunci cnd apar, acestea devin centrul de interes public. n 1920, o balen albastr a aparut la mal in apropierea insulei Lewis din Scoia. Aceasta a fost mpucata de ctre vntorii de balene. Ca i n alte mamifere, instinctul principal de balena a fost continuarea respiratiei, ne catind la faptul ca aceasta ar inseamna scoaterea pe plaj pentru a nu se neca. Doua dintre oasele balenei au ridicate pe drumul principal din Lewis i rmne un locde atracie turistic. Arthur C. Clarke este primul ce a s-a preocupat pentru abandonarea vinatului de balene, prin cartea sa Profilurile viitorului in 1962, spunind ; "noi nici nu cunoastem natura real a entitii pe care o distrugem." Vntoarea de balene albastre a fost interzisa n 1966 de ctre Comisia internaional contra vntorii de balene, iar in cele din urma interzisa in URSS n 1970. Pina atunci fiind prinse 330.000 de balene albastre n Antarctica, 33000 in emisfera sudic, 8200 n Pacificul de Nord, i 7.000 n Atlanticul de Nord. Cea mai mare populatie original, n Antarctica, a fost redusa la 0,15% din numrul lor iniial.