Sunteți pe pagina 1din 4

Omul este pentru el insusi obiectul cel mai uimitor din natura (B.

Pascal)

Consider ca B.Pascal defineste omul ca o fiinta surprinzatoare,care se lasa descoperita in timp ,insa niciodata sufficient de mult. El este cel mai uimitor obiect din natura deoarece in timp dobandeste abilitati neasteptate ,el insusi fiind surprins de capacitatea sa Atentia filosofiei s-a indreptat asupra omului odata cu sofistii, mai apoi continuand cu Socrate si cu Platon. Odata transferata atentia, in filosofie, de la Dumnezeu asupra omului, s-a nascut antropologia: stiinta care studiaza omul. Astfel, omul a devenit centrul de meditare filosofica si masura a tuturor lucrurilor. Urmand firul filosofilor si a conceptie lor despre om ajungem si la cel mai important antropolog crestin al secolului al XVII-lea, Blaise Pascal, care in opera sa cea mai importanta, Cugeari, trateaza despre om, prezentandu-ni-l ca fiind o fiinta medie, nici inger si nici bestie, care sta la mijlocul dintre infinit si neant: Ce este omul in natura? Un nimic in raport cu infinitul, un tot in raport cu nimicul, asezat la mijloc, intre nimic si tot. Dupa ce trateaza putin despre cunoasterea generala despre om, Pascal abordeaza diferite aspecte ale persoanei umane, cum ar fi: maretia, mandria, slabiciunea si in cele din urma, mizeria. astfel incepe Pascal sa vorbeasca despre fiinta umana ca fiind totul si nimic in acelasi timp, situandu-se undeva la mijlocul dintre haos si infinit. Omul nu este capabil prin natura sa de a afla adevaruri ce tin dincolo de conditia de a fi om. Pascal vede in om adevaratul subiect de studiu al filosofiei intrucat spunea el: "Daca omul s-ar studia pe sine mai intai, el ar vedea cat de incapabil este sa treaca dincolo de el insusi". In cugetarile sale, Pascal, nu se opreste doar aici, el continuand sa caute raspunsuri care sa justifice maretia fiintei umane, cautand acel ceva care il deosebeste de lucruri, de plante si de animale. Astfel, el sustine ca omul este pentru el insusi cel mai important scop al naturii, caci nu poate concepe ce este trupul si mai putin chiar ce este spiritul si aproape deloc ca un lucru oarecare cum este corpul poate fi unit cu spiritul: "Omul nu e decit o trestie, cea mai slaba din natura: dar este o trestie cugetatoare."

Pascal considera omul o mare enigma, pe care gandirea nu o poate descifra. Filosofii care sau raportat la om l-au privit unilateral, remarcand fie maretia, fie nenorocirea sa. Pascal dimpotriva, include o realitate in alta, sondeaza mizeria in profunzime pentru a cunoaste mai bine maretia: pe masura ce inainteaza mai adanc in noaptea mizeriei, el descopera in fiinta umana si mai multa maretie, dar si mizerie. in ceea ce priveste vanitatea omului autorul vorbeste de faptul ca nu se bucura de viata continuta de propria-i fiinta, dar se forteaza sa para ceea ce nu este, astfel incat sa isi atraga respectul semenilor sai de partea sa Pascal noteaza: "Vanitatea este atat de adanc inradacinata in sufletul omului, incat pana si un soldat, o ordonanta, un bucatar sau un hamal se lauda si vrea sa aiba proprii admiratori., Pascal descopera faptul ca aceasta nu este decat curiozitatea: acea curiozitate care ne face sa citim anumite opere si sa vizitam anumite locuri exotice doar pentru a avea cu ce ne mandri in fata celorlalti. Tot curiozitatea este cea care ne impiedica sa traim prezentul, caci ne indreapta atentia ori spre un viitor de care nu putem fi siguri nici macar un moment, ori spre trecut, ale carui evenimente imuabile nu ne mai apartin si dau nastere unei stari de nostalgie

Omul este lup pentru om (T.Hobbes)

Filosofia lui Hobbes este strict nominalist i mecanicist , excluznd teologia. Ea nu se preocup dect de soarta obiectelor, naturale i artificiale, create de om cu alte cuvinte, acelea care pot fi "calculate" raional. Teoria sa cea mai de succes a fost ceea despre starea natural i contractul social (dreptul natural). T.Hobbes porneste de la premisa ca egoismul domina natura umana. Omul desi este considerat o fiinta cu inteligenta superioara se lasa purtat de instincte,iar ambitia si egoismul transforma caracterul acestuia. Dorina de a avea cat mai mult il face sa simta ca are o putere aparte si devine dependent de acest simt. Cu toate ca trebuie sa ne multumim cu ce avem si sa ne dorim lucruri care tin de noi si care se pot indeplini,suntem tentati de materialism si de ideea ca fericirea deplina consta in lucruri materiale.

Omul este masura tuturor lucrurilor (Protagoras)

Protagoras reprezinta ideea ca lucrurile sunt supuse unei eterne schimbari, ca de altfel si corpul omenesc. Din aceasta pricina si continutul senzatiilor noastre despre unul si acelasi obiect va fi mereu altul, asadar modificat nu numai prin schimbarea lucrului insusi, ci si prin boala, virsta sau prin starea organelor noastre de simt. acest fapt l-a facut pe Protagoras sa afirme ca noi nu putem sti niciodata despre un lucru cum este acesta, ci numai cum ne apare intr-un anumit moment, asa ca nu sint posibile decit numai judecati relative. In felul acesta Protagoras ajunge la cunoscuta concluzie "ca omul este masura tuturor lucrurilor;. Prin aceasta Protagoras face din senzatia individului temeiul intregii cunoasteri si de aceea teoria cunoasterii la acest sofist este senzualista.

Omul este o faptura inconstanta(W. Sheskpare)

Datorita naturii sale omul poate fi interpretat sub aspecte diferite,insa fiecare om este distinct si are calitati si defecte creandu-i un caracter. De aceea sentimentele si trairile lui il mentin intro continua transformare. Starile sale nu se pot compara ,deoarece intensitatea lor este diferita si starea de spirit se schimba complet. De-alungul vietii omul se schimba atat fizic cat si psihic ceea ce el face o fapura inconstanta

Omul este un animal care amana (Tudor Vianu) Amanare insemna acceptare unei conditii mediocre si dorina de a nu vrea sa exceleam intrun anumit domeniu. Perseverand si incercand sa facem totul la termen ne putem da seama ca timpul este in favoarea noastra . Cateodata amnam pana si lucrurile necesare care nu tin de cariera ci de viata de zi cu zi si de nevoile noastre. Aceasta amanare nu face decat sa intareasca idee de complacere si resemnare. Una dintre modalitatile prin care omul se diferentiaza de animal este faptul ca reuseste sa-si controleze reactiile, adica este rational.

Despre om se poate spune ca, este un animal superior animalelor tocmai datorita capacitatii sale de a se infrana de la diversele reactii. Pe cand, animalele care sunt inferioare omului, prezinta o manifestare caracterizata de situatia in care se gasesc.

Omul este un suflet rational care se slujeste de un trup muritor (Augustin)

Ca si Platon considera ca sufletul isi are locul in trupul omnenesc , insa spre deosebire de acesta, el considera ca Dumnezeu creeaza fiecare suflet cand o fiinta umana vine pe lume. Cunoasterea este produsul sufletului rational, ea bazandu-se pe informatiile primite prin intermediul simturilor si pe cele percepute de minte prin sine. Mintea foloseste simturile pentru a cunoaste, dar prin nivelul ei intelectual poate sa judece si sa interpreteze aceste informatii. Tot ceea ce cunoaste spiritul prin sine este inteles, dintre simturi numai vazul poate da o informatie atat de clara Conceptia sa Teocentrica este extinsa si asupra intelegerii naturii umane. Fiinta umana este deosebit de complexa, viata sa morala poate fi inluentata de filozofie in sensul asigurarii fericirii in care Dumnezeu a creat omenirea.

Omul este o fiinta cazuta si marginita (Constantin Noica)

Omul chiar daca este considerat o fiinta cu o capacitate intelectuala superioara are calitati limitate .Iti poti depasi conditia dar nimeni nu poate atinge perfectiunea. Trebuie sa constientizam si sa ne autocunoastem pentru a sti cand am fortat propriile limite.

Proiect realizat de : Pavel Madalina Cls a-XII-a I1