SIGHISOARA

Cetaea Sighisoarei pare o uriasa nava incarcata cu monumente, plutind deasupra acoperisurilor orasului de Jos, intr-o mare de verdeata. Monumente de arhitectura medievala amplasate pe un deal din mijlocul defileului Tarnavei Mari. Cetatea medievala, care de fapt este un orasel fortificat cu ziduri si tunuri de aparare, ocupa in principal o terasa larga (aprox. 300 m lungime pe 200 m latime) aflata la 35 m deasupra luncii Tarnavei Mari pe care se afla de sute de ani uriasa Biserica din Deal si cladirea fostului Gimnaziu Evanghelic, actualmente Liceul J. Haltrich. Compozitia urbanistica a orasului reflecta faptul ca cele 2 parti ale orasului, Cetatea si Orasul de Jos, au fost strans legate intre ele, probabil formand initial un singur corp.

Orasul de Jos
Inceputurile Orasului de Jos coboara din sec. Al XIII-lea, fiind initial un sat cu o singura strada, avand in unul din capetele sale o piata si o Biserica (Biserica Spitalului). Casele din secolul 13-14, au fost aproape toate din lemn, cu un singur nivel si geamuri foarte mici. Locuintele civile din piatra erau extrem de rarein aceasta perioada, totusi in Cetate sunt atestate cladiri din piatra inca din anul 1367; se mai stie ca acestea erau acoperite cu paie, ca incaperea din spate (bucataria) nu avea tavan.

Cetatea
Marele incendiu de la 1676, care a distrus foarte multe case, a produs si in cetate o ruptura intre vechiul orasel gotic si renascentist si noul oras refacut, modernizat. Cea mai dominatoare constructie a Cetatii, Turnul cu Ceas, simbol al orasului si unul dintre cele mai frumoase monumente ale Transilvaniei. El are la baza cele 2 ganguri boltite apartinand vechiului turn scund de poarta din sec. Al XVIII-lea, construit in stilul romanic tarziu, (sau gotic timpuriu), peste care s-au ridicat cele 4 etaje de zidarie masiva cu deschideri mici. La etajul al cincilea, structura gotica este intrerupta de o loggia , ce dubleaza practic inaltimea turnului. Turnul este un monument care combina fericit masivitatea si forta, cu avantul si aspiratia spre inaltime, sugerate de acoperisul zvelt cu 4 turnulete si flesa inalta. Intrand in Piata Muzeului pe sub Turnul cu Ceas, o strada destul de larga ne va conduce direct spre Piata Cetatii. Aici a fost centrul Civic si comercial din perioada medievala. Piata are acum aprox. 40m, cu o forma relativ patrata. Casele din Piata Muzeului si mai ales, cele din Piata Cetatii, au fost locuite in trecut de familiile bogate de patricieni sau de familiile nobile ale orasului. In Piata Cetatii s-a aflat multa vreme stalpul

infamiei , o coloana de piatra cu 2 inele de fier si tribuna pe care se judecau in public procesele capitate. Casa care si-a pastrat cel mai bine fatada veche ramane Casa cu Cerb , recent restaurata, al carei nume provine de la capul de cerb din lemn(cu coarne autentice) montat pe coltul de nord-vest. O inscriptie de pe latura nordica ne informeaza ca edificiul, afectat de incediu, a fost refacut in 1691 de Michael Deli. Pe strada Bastionului, vom gasi cladirea de la nr 4, Casa Evert , recent restaurata si transformata in sediul Centrului Educational Interetnic pentru Tineret. Urcand pe strada Scolii catre Biserica din Deal atrage atentia grupul urmatoarelor 5 case de pe partea stanga, inainte de a ajunge la Scara Acoperita, care pastreaza in mare masura aspectul traditional sasesc. In capatul de sud al strazii Scolii se afla vestita Scara Acoperita de la Sighisoara. Construita in anul 1654, ea a avut initial 300 de trepte, fiind inca de la inceput acoperita. In 1852 i s-a modificat arhitectura, s-au facut fundamente de zidarie si a ramas cu 178 de trepte, intrerupte de platforme.

Turnurile Cetatii
Conform prescrisptiilor primelor tratate de arhitectura militara turnurile de aparare dintr-un sistem de fortificatii trebuiau sa fie suficient de apropiate unul de celalalt, pentru a se proteja reciproc.

Turnul cu Ceas
A fost initial in secolul al XIII-XIV-lea, un simplu turn de poarta cu maximum 2 nivele. In forma sa actuala atinge impreuna cu acoperisul 64 m inaltime, avand patru nivele si o galerie de observatie. La baza turnului este strabatut de 2 ganguri paralele, boltite in semicilindru. Cele 2 ganguri erau prevazute in trecut cu porti malsive de stejar si grilaje. Turnul poarta multe insemne ale autoritatii publice locale: cele patru turnulete amplasa pe colturile acoperisului, inalte de 12,5 m, sunt simboluri ale autonomiei judiciare ale Sfatului care putea executa condamnari la pedeapsa capitala. Orologiul si figurinele sale pot fi si ele considerate, in parte, simboluri ale autoritatii publice, iar sfera aurita de pe varf, este o capsula cu diametrul de 1m care contine diverse documente. Deasupra sferei se afla un alt simbol al autoritatii statale din urma cu 3 secole: pajura bicefala a Imperiului Austriac. La baza grosimea zidurilor este de 2,35 m, iar la nivelul primelor 2 etaje grosimea se reduce la 1,30m. Balconul cel mare era si locul de unde, in zilele de sarbatoare, canta orchestra orasului pentru care Sfatul cuparase 1619 instrumente muzicale in valoare de 12 florini. Pe fatada dinspre orasul de Jos s-au pictat stema orasului Sighisoara pe fond albastru: un leu cu coroana, purtator de spada, precum si emblema Provinciei Sibiului pe fond rosu: o corona aurie cu sapte raze deasupra unui triunghi argintiu care are la colturi frunze de nufar.

Pana in anul 1556 in turn, la primul nivel desupra boltilor, era sediul Sfatului sau Magistratului orasului, adica Primaria.

Gangul pietonal, cel de-al doilea gang al turnului (cel dinspre sud), a fost zidit si transformat in inchisoare, probabil imediat dupa marele incendiu din 1676. O prima curte mai lunga, pe unde trece azi coridorul doamnelor batrane (1844) si o curte mai scurta, separata de prima printr-o poarta monumentala, frumos arcuita, deasupra careia se afla un drum de straja prevazut spre exterior cu goluri de tragere si cu guri de aruncare masive si impresionante.

Ceasul si Figurinele
Cel mai expresiv ceas din Transilvania este ceasul cu figurine din Turnul cu Ceas. Ceasul acela, impreuna cu clopotele si figurinele, a fost mistuit de flacarile incendiului de la 1676 dar acesta a fost refacut, impreuna cu figurinele care se pastraza si astazi, tot de mesterul care le-a construit prima data, cu actualul mecanism produs special in Elvetia si instalat in 1906, fiind cumparat de oras pentru suma de 4000 coroane. Mecanismul acesta, actionat de greutati, a fost partial modernizat prin introducerea unui electromotor care inlocuieste ridicarea manuala a greutatilor. Cadranul urias al ceasului are un diametru de 2, 40 m. In nisa de pe fatada dinspre Cetate se afla dispuse pe 3 registre urmatoarele figurine: jos, in stanga zeita Pacii purtand in maini o ramura de maslin si o trompeta, in dreapta, micul tobosar care dubleaza bataia clopotelor lovind cu ciocanul din mana dreapta in mica toba de bronz. In pozitie centrala se afla 2 figurine mari cu rochii albastre, in port sasesc, care domina compozitia: Dreptatea, cu balanta in mana si Justitia, legata la ochi cu spada ridicata. In registrul superior se afla, fixate pe un balans de metal, doua fiurine mici, cu aspect de ingerasi, reprezentatnd Ziua si Noaptea. Ziua are o flacara pe cap si o inima arzatoare in maini, iar Noaptea poarta in fiecare mana cate o torta. Ele marcau, de fapt, prin aparitia alternativa la 6 dimineata si 6 seara, ziua de munca de 12 ore a mestesugarilor din Cetate. Cele 7 figurine din lemn reprezinta, ptr cei ami multi zilele saptamanii. In fiecare noapte la orele 24 instalatia se roteste de la stanga spre dreapta cu cateva grade, astfel ziua cea veche iese din spatiul ferestrei si se instaleaza ziua cea noua, pentru a fi vazuta dimineata de cetateni.

Duminica
Este o figurina reprezentata ca o femeie cu camasa albastra, fusta rosie si brau lat, avand in jurul capului un cerc cu raze reprezentand semnul aurului.

Luni
Este o figurina feminina imbracata in rochie albastra, avand in maini arcul si sageata, iar pe cap semiluna, simbolul argintului . Protectoarea sau stapana noptii este in acelasi timp Artemis de la Greci, zeita vanatoarei, dai si protectoarea naturii si a naturii feminine mereu schimbatoare.

Marti
Este un personaj masculin cu o camasa rosie si cu pieptar verde, purtand atributele zeului Hermes de la greci sau Mercur de la romani. Are 2 aripioare la coif ci la cizme, aratand prin aceasta ca este

mesagerul zeilor care se deplaseaza rapid, zburand. Semnul de pe cap reprezinta argintul viu , metal prin care se pot stapanii celelalte elemente. Hermes era un zeu complex . In general se crede ca a fost zeul comertului si al hotilor, in realitate el a fost mesager al misterelor.

Joi
Este o figurina care-l reprezinta pe Jupiter sau Zeus, cu coroana aurie pe cap ca un rege medieval, cu camasa rosie si mantie. Piciorul drept este asezat pe un glob, simbolizand puterea universala, iar in maini poarta simbolurile fulgerului, in dreapta si in stanga al tunetului.

Vineri
Personaj feminin reprezentand-o pe Afrodita sau Venus, zeita frumusetii si a dragostei. Un amoras inaripat ii prezinta oglinda ca sa-si admire frumusetea. Poarta o fusta verde captusita cu rosu si are pieptul si un picior dezvelite. Poarta pe cap simbolul cuprului, metalul rosu simbolizand pasiunea.

Sambata
Este o figurina care il reprezinta pe Saturn, parintele zeilor vechi. Pentru romani Saturn era de fapt Cronos, titanu grec refugiat in Italia care i-a invatat pe romani agricultura si in cinstea caruia se sarbatoreau Saturnaliile, cand poporul era hranit pe cheltuiala statului. Figurina Saturn tinea in trecut in maini un copil pe care se pregatea sa-l inghita, deoarece conform profetiilor, unul dintre fii sai urma sa-l detroneze. Sotia sa Rhea a reusit sa-l salveze pe Zeus , fiul cel mai mic, iar la maturitate acesta l-a detronatpe Cronos si l-a obligat sa-i aduca la lumina pe fratii sai inchititi. Figurina este goala pana la brau, are sort rosu si camasa albastra care-i atarna in jurul braului. Deasupra capului are semnul plumbului, simbol al stagnarii si al opririi miscarii. Nu se stie exact de ce este reprezentat cu o proteza la picior.

Turnurile Cetatii Sighisoara

1. Turnul Zidarilor si Dulgehrilor
Intre Turnul cu Ceas si Turnul Tabacarilor, cu mai bine de 200 de ani in urma, a existat un turn mai putin cunoscut. Un cetatean din Orasul de Jos a demolat pe banii lui acest turn ajuns intr-o stare avansata de degradare, punandu-i casa in pericol.

2. Turnul Tabacarilor
Forma si pozitia sa retrasa in spatele zidului il recoanda ca pe unul dintre turnurile vechi, poate chiar din prima incinta a orasului din sec. XIII-XIV. Acest turn cu aspect arhaic nu a fost atins de incendiul de la 1676.

3. Turnul Cositorarilor
L a aproximativ 45 m de Turnul Tabacarilor se afla turnul cu arhitectura cea mai expresiva. Inalt de 25 m acest turn porneste de la o baza patrata dupa care trunchiul de zidarie devine pentagonal, pentru ca mai sus sa se largeasca brusc si sa devina octagonal. Acoperisul, usor dezaxat, are un plan hexagonal, iar partea de lemnarie din interior este o veritabila opera de arta a dulgherilor sighisoreni.

4. Turnul Aurarilor
De la Turnul Cositorarilor si pana in extremitatea de vest a varfului Dealului Scolii, unde a existat in trecut Turnul Aurarilor, nu se mai mentioaneaza nici un turn, desi ar fi trebuit sa existe cel putin inca unul, data fiind lungimea traseului. Practic aici o singura cladire ocupa o pozitie intermediara , cladirea veche a scolii construita in sec XVII. Turnul Aurarilor a fost considerat unul dintre cele mai vechi si mai puternice turnuri din sistemul defensiv sighisorean. Fiind una din cele mai bogate bresle el avea reliefurile de piatra profilata de la partea superioara placate cu aur, in asa fel inat stralucea in soare si era vizibil de la mari distante. Turnul a avut de suferit din urma atacurilor din 1706 si a fost reparat in anul 1717, prilej cu care pe varful sau a fost asezata o sfera cu un vultur bicefal deasupra. In 1809 el va fi lovit de un trasnet si partial distrus, in asa fel incat a trebuit sa fie demolat in anul 1863. Partea sa inferioara, de forma patrulatera, a fost transformata mai intai in sala de gimnastica pentru Gimnaziul Evanghelic, iar in 1963 a fost transformata sala de sport in casa mortuara, aflata si azi imediat la sud fata de intrarea in Biserica.

5. Turnul Franghierilor
In anul 1630 a fost reparat de catre primarul de atunci iar mai tarziu a fost transformat in locuinta paznicului cimitirului.

6. Turnul Macelarilor
Intre Turnul Franghierilor si Turnul Macelarilor zidul cetatii s-a pastrat multa vreme intact pe toata lungimea sa. Din pacate in 1994 o buna parte din acest zid s-a prabusit si a ramas nereparat pana astazi. Turnul Macelarilor este o constructie realizata mai tarziu, probabil spre sfarsitul secolului al XV-lea. Initial el a avut forma unei prizme cu 8 laturi. Acest turn are 3 etaje cu cate 5 goluri de tragere. Incenldiul din 1676 nu a afectat turnul.

7. Turnul Cojocarilor sau Blanarlor

Incendiul de la 1676 l-a afectat grav, iar forma sa actuala dateaza de la marea reparatie din 1679. Intre Turnul Macelarilor si cel al Cojocarilor se afla si astazi poarta numita Torle , care in vechime era mult mai mica.

8. Turnul Tesatorilor
Despre acest turn se stiu putine lucruri. In sec al 18-lea nivelul sau inferior, foarte intunecos , a fost utilizat ca inchisoare militara . Marele incendiu de la 1676 a superit avarii importante si a trebuit sa fie refacut. Turnul Tesatorilor impreuna cu portiunea de zid dintre Turnul Cojocarilor si Turnul Tesatorilor, a fost demolat in 1858, materialele fiind utilizate la pavarea strazilor cetatii.

9. Turnul Croitorilor
Acest turn este considerat drept unul dintre cele mai frumoase tunuri ale Cetatii si impresioaneaza si astazi prin masivitate si simplitate. Deasupra celor 2 ganguri carosabile exista astazi inca 2 niveluri,

dintre care ultimul este prevazut cu trei guri mari de pacura in alternanta cu patru guri de tragere. Cele 2 porti boltite au avut in vechime grilaje care culisau vertical. Cand a izbucnit incediul din 1676 in interiorul sau se gaseau , inafara de cantitati mari de grane, multe proiectile, doua tunuri, praf de pusca si altele. In urma exploziei prafului de pusca partea superioara a turnului, impreuna cu bolta gangului de nord-est, au fost distruse, asectul sau actual datorandu-se reconstruirii de dupa incendiu. Turnul Cojocarilor ca si Turnul cu Ceas, a avut o constructie de protectie realizata in fata portilor. Aceasta constructie era alcatuita dintr-un zid lung de aprox 70m ce pleca de la Turnul Croitorilor spre sud-est, de-a lungul trotoarului actualei sosele care urca spre cetate, ajungand pana la Poarta cea mai din dos si dintr-un alt zid ce urca de la aceasta poarta spre est, pana la Turnul Tesatorilor, inchizand un perimetru patrulater unde inamicul odata intrat putea fi lovit din toate partile.

10. Turnul Cizmarilor

Turnul cel mai vechi, despre care nu se stie nimic precis. Zona in care se afla Turnul Cizmarilor a prezentat importanta pentru apararea Cetatii. Incendiul din 1676 l-a distrus complet, datorita cantitatilor mari de pulbere aflate acolo, astfel ca acest turn a fost reconstruit din temelii in 1681.

11. Turnul Lacatusilor

Si despre acest turn se stiu foarte putine. A ars in timpul marelui incendiu si a fost reconstruit in 1683 pe vechiul amplasament si cu acelasi plan. In 1894 atat turnul cat si bisericuta au fost demolate, iar pe locul celor 2 constructii s-a ridicat actuala Biserica Catolica.

12. Turnul Dogarilor

Acest turn se afla in vechime aproximativ in coltul de nord al actualului Palat Administrativ si a fost demolat in 1886, pentru a face loc cladirii Comitatului de atunci.

13. Turnul Barbierilor

Intre turnul disparut al Dogarilor si turnul de astazi al fierarilor a existat in vechime un bastion foarte lung, pe care sighisorenii l-au intarit suplimentar prin construirea Turnului Barbierilor. In 1631 primarul a desfintat vechiul bastion si a demolat si Turnul Barbierilor. Breasla Barbierilor ra pe atunci in declin.

14. Turnul Fierarilor

Avand un plan dreptunghiular, acest turn domina cu masivitatea sa toata latura de nord-est a fortificatiilor Cetatii, protejand in acelasi timp corul Bisericii Manastirii. Dupa ce si-a pierdut importanta strategica turnul a fost inchiriat ca depozit si apoi a devenit statie de pompieri (1874), ocazie cu care s-a intervenit in arhitectura interiorului.