[X]

STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATURA

tehnica mecanica

ALTE DOCUMENTE

STUDIUL UNOR TRADUCTOARE DE TEMPERATUR

1. Principiul lucrarii n cadrul lucrarii de laborator se vor studia principiile de functionare ale unor traductoare de temperatura avnd ca elemente sensibile termocupluri si termorezistente, cu adaptorul avnd semnalul de iesire unificat de curent continuu n gama 4 20 mA. 1.1Termocuplul

3 Delfini cu Cristale Swarovski Criterii de diferentiere d Lucrare de specialitate pentru exam competentelor profesio Magellan - manual de u Modul de introducere a datelor p magazine (METRO, SELGR BRICOSTORE, etc Manual de intretinere Sistem AT TIPURI DE RELEE Instrumente pentru masurarea atmosferici p,t,e Temperatura locala in timpul creste carbon multiperete INSTRUMENTUL ELECTRO

Termocuplul este un element sensibil de tip generator. Principiul de functionare al termocuplului se bazeaza pe efectul termoelectric (Seeback) si anume aparitia unei tensiunii electro circuit format din doua metale diferite cu jonctiunile situate la temperaturi diferite.

Constructiv, termocuplul este alcatuit (termoelectrozi) din metale sau aliaje diferite, sudate ntre ele la unul din capete, astfel nct sa constituie o jonct 1 de masurare, respectiv o jonctiune de referinta obtinuta la capetele libere (fig.1).
Fig.1. Termocuplul; reprezentare principiala si conectare n circuitul de masurare a temperaturii

Pentru protejarea termocuplurilor mpotriva actiunilor fizico-chimice si mecanice se folosesc diverse tip protectoare, teci, carcase etc.

Tensiunea termoelectromotoare ETC generata de termocuplu este - n limitele unei erori de neliniari proportionala cu diferenta ntre temperatura a jonctiunii de masurare si temperatura 0 a jonctiunii de referinta (1)

unde prin KTC s-a notat sensibilitatea termocuplului exprimata n [mV/0C], care depinde de natura celor doi termoe

Datorita inertiei termice a nvelisurilor de protectie, n regim dinamic termocuplurile se comporta ca eleme n cazul unui singur nvelis de protectie se poate scrie:

(2) unde , iar T este constanta de timp a termocuplului (data n principal de nvelisul de protectie). Metalele cele mai des utilizate pentru construirea termoelectrozilor sunt:

Cromel - Alumel (care sunt aliaje avnd n compozitie 90% Ni si 10% Cr, respectiv 95% Ni si 5% AL gama 0C - 900C (1200C), cunoscut sub denumirea de termocuplu tip K. Fier - Constantan folosit n gama 0C - 500C, cunoscut ca termocuplu de tip J. Platina-Rhodiu - Platina folosit n gama 0C - 1300C (1400C), cunoscut ca termocuplu de tip S.

n tabelul de mai jos sunt date, comparativ, caracteristicile termocuplurilor Fier-Constantan, Cromel-A Rhodiu 10%) - Platina: Caracteristica Domeniu de utilizare Precizie Stabilitate chimica 1.2 Termorezistenta Fier-Constantan 0 - 500 C Medie Slaba Cromel-Alumel 0 - 1000 C medie buna Platina-Rhodiu (10%) - Platina 0 - 1300 C medie foarte buna

Termorezistenta este un element sensibil de tip parametric al carui principiu de functionare se bazeaz variatiei rezistentei electrice a unui fir metalic n functie de temperatura sa. Legea generala de variatie a rezistente este de forma: (3) unde: -
0

este temperatura de referinta la care termorezistenta are valoarea cunoscuta R0.

- , , , . sunt coeficientii ce caracterizeaza modul de variatie al rezistentei n functie de diferenta ntre si cea de referinta 0. De regula se neglijeaza coeficientii , , . pe lnga (de exemplu pentru platina ), astfel nct caracteristica (3) se considera aproximativ liniara.

Termorezistentele se caracterizeaza prin aceea ca au coeficient de variatie cu temperatura pozitiv de acestea, termistoarele care sunt rezistente realizate prin sinterizarea unor pulberi semiconductoare, au un coefi

cu temperatura a rezistentei negativ

n fig.2 este reprezentata schematic o termorezistenta si conexiunile sale la schema de masurare, la c elementelor este urmatoarea:

Fig.2. Termorezistenta; reprezentare principiala si conectare n circuitul de masurare

R - termorezistenta construita din firul metalic bobinat pe un suport izolant din material ceramic sau s introdusa n tuburi de protectie similare cu cele mentionate la termocupluri. C1 - conector ce reprezinta bornele de iesire A, B, b ale termorezistentei. C2 - conector ce reprezinta bornele de intrare A', B', b' n aparatul de masurat. CL - cablu de legatura. Re - rezistenta de echilibrare. SM - schema de masurare.

Legatura bb' se utilizeaz conectare n punte a termorezistentei, schema ce compenseaza influenta temperaturii asupra conductoare (conexiunea cu trei conductoare) - fig.3.
Fig.3. Schema de conectare a termorezistentei la puntea de masurare n conexiunea cu 3 fire

E - sursa de alimentare a puntii, R1, R2, R 3 - rezistente din punte, Ud - tensiunea de dezechilibru a puntii (puntea functioneaza n regim dezechilibrat),

Rc1, Rc2 - rezistentele firelor de legatura; ele apar n brate adiacente ale puntii si din aceasta cauza mo temperatura se compenseaza.

n fig.4 sunt trasate curbele de variatie a rezistentei electrice cu temperatura pentru principalele tipuri de ter reprezinta rezistenta la 0C, R rezistenta la temperatura ).

Fig.4. Dependenta rezistentei electrice principalele tipuri de termorezistente

n tabelul de mai jos sunt date comparativ caracteristicile termorezistentelor din Pt, Cu si Ni. Caracteristici Liniaritate Sensibilitate Domenii de utilizare Stabilitate chimica Pt foarte buna Acceptabila -200C - +900C foarte buna Cu foarte buna buna 0C - +120C instabil Ni slaba mare 0C - +250C buna

n regim dinamic datorita masei termice a nvelisului de protectie, termorezistentele se comporta, pe zone ca elemente de ntrziere:

(4) n conditiile neglijarii masei termice a suportului. 1.3. Adaptoare pentru elemente sensibile de tip termocuplu si termorezistenta

n scopul unificarii aparaturii de masurare industriala a temperaturii, adaptoarele pentru termocupluri si te structuri similare cu cea reprezentata n fig.5. Elementul sensibil (termorezistenta sau termocuplul) se introduc

masurare SM care preia variatiile acestuia (de rezistenta sau de tensiune) si variatii de tensiune continua.

Fig.5. Schema functionala termocuplu/termorezistenta n conexiunea cu 4 fire (2 fire pentru alimentare si 2 fire pentru semnalul de iesire)

Pentru ca acelasi adaptor sa poata fi utilizat cu elemente sensibile care sunt construite pentru domenii de schema de masurare se prevede un bloc de gama prin care se fixeaza gama de lucru a adaptorului.

Blocul de gama, aflat n componenta schemei de masurare SM, este realizat sub forma unei punt rezistente alimentate n curent continuu de la sursa de curent continuu, cu factor mare de stabilitate, SCC, alimentare.

Adaptorul este alimentat de la 220 V, 50 Hz prin intermediul unui bloc de redresare si alimentare cu tensiuni continue stabilizate BA, necesare functionar componente.

n cazul termorezistentelor, SM este o schema de masurare de tip punte Wheatstone functionnd n reg (fig.3), tensiunea de dezechilibru fiind dependenta de R (si deci de ). n cazul termocuplurilor se utilizeaza o SM cu o structura asemanatoare de punte Wheatstone, dar compensare a variatiei tensiunii ETc n functie de modificarea temperaturii capetelor libere - fig.6; astfel, termocuplului s-a facut la 0 si temperatura reala de referinta este 0'= 0+ , apare o eroare eroare este compensata de tensiunea Ud a puntii care este calculata sa varieze la fel ca ETc, dar cu polaritate opusa:

Astfel de adaptoare au o forma constructiva adecvata montarii n cutia de borne a termocuplului/term consecinta nu mai necesita compensarea firelor de legatura (n cazul termorezistentelor) si prelungirea cap termocuplurilor, conexiunile externe fiind conforme montajului din fig.7.

Fig.7. Schema principiala a adaptorului de termocuplu/termorezistenta n conexiunea pe doua fire si modalitatea de folosire n circuitul de masurare

2. Chestiuni de studiat 2.1. 2.2. 2.3. 2.4. 2.5. 2.6. 2.7. 2.8. 2.9. Determinarea caracteristicii statice a termocuplului. Determinarea caracteristicii statice a traductorului de temperatura cu termocuplu. Determinarea experimentala a sensibilitatii termocuplului. Determinarea erorii de neliniaritate pentru termocuplu si trasarea curbei erorilor. Determinarea caracteristicii statice a termorezistentei . Determinarea caracteristicii statice a traductorului de temperatura cu Determinarea experimentala a sensibilitatii termorezistentei. Determinarea erorii de neliniaritate pentru termorezistenta si trasarea curbei erorilor. Determinarea caracteristicilor dinamice n timp pentru traductorul cu termocuplu. termorezistenta.

2.10. Determinarea caracteristicilor dinamice n timp pentru traductorul cu termorezistenta.

2.11. Determinarea performantelor de regim dinamic: constanta de timp T, timpul de crestere tc , timpul de sta cele doua traductoare. 3. Schema de montaj si modul de lucru

Pentru efectuarea experimentelor, n vederea obtinerii rezultatelor conform punctelor 2.1 2.11, se folose fig.8, n care:

Fig.8. Schema de montaj pentru studiul traductoarelor de temperatura cu termocuplu si termorezistenta

CE este un cuptor electric capabil sa produca o crestere a temperaturii ntre 0 - 1200C; alimentarea aces reteaua de 220 V curent alternativ 50 Hz; att curentul ct si tensiunea care asigura alimentarea rezistentei d indicate de aparatele montate pe panoul cuptorului (A,V); pentru reglarea curentului de ncalzire se actioneaza reostatului de reglaj aflata n stnga panoului cuptorului; Tc - termocuplu de tip Cromel-Alumel (tip K), avnd domeniul de functionare 0 - 12000C;

Tr - termorezistenta Pt 100 cu domeniul 0 - 850C (rezistenta este din Platina si are 100 la 0C), preva borne, cu 3 legaturi notate cu A, B, b n vederea cuplarii acesteia utiliznd conexiunea cu 3 fire; termorezisten ntr-o teaca de protectie realizata din otel inoxidabil; ATc - adaptor pentru termocuplu, tip ; ATr - adaptor pentru termorezistenta tip ;

ATc si ATr au urmatoarele caracteristici: semnalul de iesire 4 20 mA c.c. rezistenta de sarcina 0 - 660 , precizie de 0,2 %; alimentarea cu energie elect 220 V c.a. 50 Hz pentru ATc (acesta are n carcasa transformator, redresor si stabilizator de tensiune), respectiv de la sursa de c.c. SA cu tensiunea de 24

INTc - indicator numeric de temperatura (cu blocul de gama special construit pentru termocuplul Crome este montat n aceeasi carcasa cu ATc, primind alimentarea cu energie de la aceeasi sursa (acest aspect este eviden linia punctata care nconjoara cele doua elemente);

VN - multimetru numeric de tip E 0302 folosit ca voltmetru pentru masurarea t.t.e.m. generate de termocu N - multimetru numeric de tip E 0302 folosit ca ohmetru; INTr - indicator numeric pentru termorezistenta (valoarea indicata corespunde temperaturii n termorezistenta);

INcc - indicatoare numerice pentru semnal unificat de curent continuu (primesc la intrare curentul uni variatie 4 - 20 mA si dau o indicatie numerica ntre 0 si 1000);

 mA - miliampermetre de c.c. clasa 0,2;

Rs - rezistente de sarcina 0 - 660 (de multe ori se prefera conectarea miliampermetrelor direct la iesirea

PCTr - placa de comutare a termorezistentei la intrarea unuia din cele 3 elemente figurate n montaj (term un element sensibil de tip parametric nu poate fi conectata dect la un singur circuit de intrare, de aceea se folose montat pe aceasta placa). Punctele 2.1, 2.2, 2.5, 2.6 se efectueaza simultan n felul urmator:

comutatorul de pe placa PCTr se fixeaza pe pozitia "Ind.", deci termorezistenta se conecteaza la intra numeric INTr;

se conecteaza aparatele la retea - CE, SA, INTc+ATc, INTr, N, Incc, VN - cu observatia ca mane reglaj al curentului de alimentare pentru rezistenta de ncalzire a cuptorului electric se pune pe pozitia de minim;

nainte de a introduce termocuplul Tc n cuptor se citeste pe indicatorul INTc valoarea temperaturii m (aceasta valoare - 0[0C] - se noteaza, fiind ulterior necesara la corectarea valorilor obtinute); citirea este corec voltmetrului numeric VN este 0,00mV (jonctiunile de masurare si referinta sunt la aceeasi temperatura). 3 A.

se creste progresiv curentul de alimentare al cuptorului electric prin actionarea manetei pna cnd amper

3.1. Pentru studiului traductorului de temperatura cu termocuplu se noteaza din 5C n 5C, pe domeniul 0 indicatiilor date de INTc) tensiunea termo-electromotoare a termocuplului, indicata de VN si curentul de iesire din dat de mA si INcc.

NOT: Adaptorul ATc este etalonat pentru domeniul 0 - 12000C, iar indicatorul INcc primeste la intrare curentul unificat n gama 4 - 20 rezultatul ntre 0 si 1000; n consecinta, pentru a afla valoarea curentului de iesire din indicatia INcc, trebuie facuta conversia conf

Ie [mA] = 4mA + 0,016[mA/0C]INcc[0C] Rezultatele se trec ntr-un tabel de forma: INTc [C] VN [mV] mA(Tc) [mA] INcc(Tc) [0C] 25 30 35 .

(5)

100

3.2. Pentru studiul traductorului de temperatura cu termorezistenta comutatorul de pe placa PCTr va sta n la atingerea unei valori de temperatura (indicata de INTr), pentru care se doreste citirea curentului din adapto termorezistentei, se trece rapid comutatorul pe pozitia "Adap.", respectiv pe pozitia "", notndu-se valoarea indi respectiv valoarea rezistentei pe V. Dupa efectuarea celor doua citiri, se trece din nou comutatorul pe pozitia "In atingerea urmatoarei valori prestabilite. Rezultatele se trec ntr-un tabel de forma: INTr [C] 25 30 35 100

V [ ] mA(Tr) [mA] INcc(Tr) [0C]

NOT. Similar ca la termocuplu, n cazul indicatorului numeric pentru termorezistenta se va aplica a conversie, cu observatia ca adaptorul este calibrat pentru domeniul 00C ... 1000C.

3.3. Se reprezinta grafic dependetele din tabelele de mai sus: ETC( ), Ie(TC)( ), R( ), Ie(Tr)( ), t urmatoarele precizari:

n cazul termocuplului se procedeaza - mai nti - la corectia indicatiilor t.t.e.m. generate de termocuplul Tc; n Anexa A - Tabele de referinta pentru termocuplul de tip K - se gaseste valoarea corespunzatoare temperatur aduna la fiecare indicatie obtinuta la VN (de exemplu, daca mediul ambiant a avut temperatura de 25 0C, fiecare valoare citita la VN se va adauga 1,000mV, la 280C ... 1,122mV etc). Valorile astfel obt caracteristica statica experimentala ETC() a termocuplului pe intervalul 25oC ... 100 oC. Curentul de iesire termocuplu Ie(TC)() rezulta din indicatiile INcc(Tc) carora li se aplica transformarea pusa n evidenta prin re

n cazul termorezistentei, caracteristica statica experimentala R() reprezinta chiar indicatia V [ ], n timp iesire din adaptorul de termorezistenta Ie(Tr)( ) se obtine din indicatiile INcc(Tr) aplicnd transformarea relatia (5).

3.4. Pentru punctele 2.3 si 2.7 se considera caracteristicile statice experimentale ETC( ), respectiv R( ) sensibilitatea relativa definita prin relatiile:

si

(6)

n punctele

min

max

, pentru =10C.

3.5. Pentru punctele 2.4. si 2.8. se considera, de asemenea, caracteristicile statice experimentale ETC( ), iar erorile de neliniaritate se calculeaza cu formulele (7) si (8):

nel(TC)

[%] =

(7)

n care ETC( ) = |ETC(exp) - ETC(id)|, unde ETC(exp) este valoarea de pe caracteristica statica experimentala, iar ETC(i caracteristica statica ideala obtinuta din Anexa A; punctele extreme sunt ETC(max) - valoarea maxima de la 1000C, re valoarea minima de la 250C considerate pe caracteristica statica experimentala.

nel(TR)

[%] =

(8)

unde , cu Rexp( ) obtinuta din caracteristica statica experimentala, iar Rid( ) obtinuta Valorile termorezistentei de Pt 100 cu = 1,185; valorile extreme se considera similar ca la termocuplu (pe cara experimentala). Rezultatele obtinute din prelucrarea datelor conform precizarilor anterioare se trec ntr-un tabel de forma: [C] 25 30 35 40 45 50 55 60 .

nel(T C) nel(T R)

Se traseaza apoi curbele de erori

nel(TC)

( ),

nel(TR)

( ).

3.6. Pentru punctele 2.9, 2.10 si 2.11 se procedeaza n modul urmator:

- se scot termocuplul si termorezistenta din cuptor (cuptorul avnd temperatura de aproximativ 100C) si se racesc n aer, pna cnd indicatoarele INTc si INTr arata ambiant (aproximativ); se trece apoi comutatorul de pe placa pe pozitia "Adap.".

- se roteste cursorul de la reostatul de reglaj al curentului de ncalzire spre stnga pna cnd curentul devin avnd inertie termica mare, va mentine un timp suficient pentru experiment o temperatura constanta.

- se introduc - simultan - termocuplul si termorezistenta n cuptor si se citesc indicatiile INcc(Tc), INc secunde n 20 de secunde, pna cnd, timp de 60 de secunde, indicatiile la ambele aparate ramn aceleasi. Rezultatele se trec ntr-un tabel de forma: t [s] INcc(Tc) [0C] INcc(Tr) [0C] ie(TC) [mA] ie(TR) [mA] 0 20 40
Valori calculate

NOT: Valorile calculate ie(TC)(t), ie(TR)(t) se obtin din INcc(Tc), respectiv INcc(Tr), aplicnd transformare relatia (5).

Pe baza rezultatelor din tabelul de mai sus se reprezint caracteristicile dinamice n timp i e(TC)(t), ie(TR)(t), c din fig.9, unde prin ys s-a notat valoarea de regim stationar. Pe fiecare din cele doua grafice trasate experim evidenta indicatorii specificati la punctul 2.11.

Fig.9. Indicatorii dinamici pusi n evidenta pe caracteristica dinamica din domeniul timpului